Partea I Definirea nevoii pentru sistemul dat
Produsul se utilizează pentru scris sau desenat. Pentru a stabili nevoia pentru sistemul dat trebuie să se raspundă la 3 întrebări: 1. Cui Cui serv serveește sist sistem emul ul?? 2. Asup Asupra ra cu cuii ac acțione ioneaz azăă sis siste temu mul? l? 3. In ce ce scop scop exis exista ta sist sistemu emul? l? ăspunsurile la aceste întrebări! în ordine sunt: 1. "mu "mului lui #utili #utilizat zatoru orul$ l$ 2. Actioneaza Actioneaza asupra %&rtiei %&rtiei de scris sau sau de desena desenatt 3. Pentru Pentru a o'eri utilizato utilizatorului rului posibilit posibilitatea atea de a scrie sau șter(e 'oarte 'oarte u șor Instrumentul pentru exprimarea nevoii:
"mul #utilizatorul$ *&rtia Creion mecanic
Pentru a scrie sau desena
)evoia 'undamentala 'undamentala se poate 'ormula ast'el: Sistemul permite utilizatorului să scrie sau să deseneze pe hârtie .
2
Partea I Definirea nevoii pentru sistemul dat
Produsul se utilizează pentru scris sau desenat. Pentru a stabili nevoia pentru sistemul dat trebuie să se raspundă la 3 întrebări: 1. Cui Cui serv serveește sist sistem emul ul?? 2. Asup Asupra ra cu cuii ac acțione ioneaz azăă sis siste temu mul? l? 3. In ce ce scop scop exis exista ta sist sistemu emul? l? ăspunsurile la aceste întrebări! în ordine sunt: 1. "mu "mului lui #utili #utilizat zatoru orul$ l$ 2. Actioneaza Actioneaza asupra %&rtiei %&rtiei de scris sau sau de desena desenatt 3. Pentru Pentru a o'eri utilizato utilizatorului rului posibilit posibilitatea atea de a scrie sau șter(e 'oarte 'oarte u șor Instrumentul pentru exprimarea nevoii:
"mul #utilizatorul$ *&rtia Creion mecanic
Pentru a scrie sau desena
)evoia 'undamentala 'undamentala se poate 'ormula ast'el: Sistemul permite utilizatorului să scrie sau să deseneze pe hârtie .
2
Pentru validarea acestei nevoi se răspunde la următoarele intrebări: •
Pentru ce / ce / in ce scop există această această nevoie?
Pentru a scrie sau a desena. •
Ce o poate face sa dispara sau sa evolueze?
+e%nolo(ia avansata in domeniul proiectării 'ace ca creionul mecanic să un mai 'ie destul destul de utilizat utilizat.. +otu și creionul creionul va răm&ne răm&ne mereu mereu la îndem îndem&na &na unui unui in(iner! proiectant! ar%itect etc.
Fazele de viata ale produsului
A. Fazele de viață legate de proiectarea și utilizarea sistemului sistemului a$ Conce Conceppția,ale ia,ale(er (erea ea solu soluțiilor iilor const construc ructiv tive. e.
b$ Construirea produsului c$ Controlul produsului d$ -tilizarea -tilizarea produsulu produsului,exp i,exploata loatarea rea 'uncțiilor iilor produsulu produsuluii e$ epaos,perio epaos,perioadel adelee de pauza între între utilizăr utilizării '$ coa coate tere reaa din din uz
!. Fazele de viaț ă "n afara uitilizării uitilizării
'$ /epozitare ($+ransport 0n a'ara utilizării utilizării au 'ost re ținute inute numai două 'aze! 'aze! acestea 'iind 'iind considerate considerate cele mai importante.
3
Definirea functiilor produsului
a de'inirea 'uncțiilor sistemului se urmăresc relațiile sistemului cu elementele de mediu. Acest lucru se realizează pe 'iecare 'ază de via ță! 'olosind ca instrument caracatița. e pleaca de la elementele de mediu stabilite anterior și inter'e țele corespunzătoare cu sistemul. a stabilirea 'uncțiilor trebuie să se inceapă cu 'aza principală! 'ază care corespunde în acest caz celei de scris. a țiunea de a 'i a sistemului este le(ată de necesitatea scrisului în via ța de zi cu zi.
4
Functiile produsului:
5P1 6 a permite utilizatorului să scrie pe suportul de scris 5C1 6 a permite utilizatorului manevrarea u șoară 5C2 6 5C3 6 a permite creionului 'uncționarea cu di'erite tipuri de mine 5C4 6 a 'i ecolo(ic 5C7 6 a nu lăsa urme pe suportul de scris
• • • • • •
Partea II
Determinarea ponderii functiilor FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6 FC7 Total
FP1
FC1
FC2
FC3
FC4
FC5
FC6
FC7
Total
%
1 9 9 9 9 9 9 9
2 1 9 1 9 1 9 9
3 2 1 2 2 1 1 1
2 1 9 1 9 1 9 9
2 2 9 2 1 1 9 1
2 1 1 1 1 1 9 1
2 2 1 2 2 2 1 9
3 2 1 2 1 1 2 1
18 11 4 11 8 ; 4 4
28 1 1 11 12 199
Structurarea unei solutii imbunatatite pentru sistemul de iluminare Metoda FAST pentru structurarea functiilor
7
nevoia
F1
F11
1
F12
F1 Cand
Fig. 6.
/escompunerea se 'ace nivel cu nivel. e pleaca de la nevoie. e descompune nevoia in 'unctii. In continuare se descompun 'unctiile in sub'unctii! punand intrebarea cum se realizeaza 'unctia respectiva. e continua iteratiile pana se a=un(e la componentele sistemului. 5iecare 'unctie se descompune in 4! 7 'unctii maxim. In (eneral 3! 4 nivele de descompunere sunt su'iciente. >ste posibil sa existe sub'unctii comune pentru doua 'unctii di'erite. Structurarea functiilor sistemului de iluminare
In structurarea 'unctiilor se pleaca de la nevoie. In cazul sistemului de iluminare nevoia este 'ormulata ast'el : sistemul permite utilizatorului sa lumineze mediul pentru a putea 'i vizibil. 5unctiile stabilite pentru sistem au 'ost : • • • • • • • •
FP% & functie principala'sa permita luminarea mediului' pentru a putea fi vizi(il pentru utilizator) FC% & functie constrangere' sa permita folosirea unui anumit tip de (ec *tensiune nominala'curent'dimensiuni$) FC+ & functie constrangere' sa permita depozitarea in spatii restranse) FC, & functie constrangere' sa permita utilizarea unui anumit tip de (aterii *care sa permita o anumita autonomie in functionare$) FC- & functie constrangere' sa reziste la actiunile factorilor mediului am(iant *umiditate' domeniu de temperatura' praf s.a.$) FC & functie constrangere' sa permita o utilizare simpla' ergonomie *o anumita forma si sisteme simple de actionare$) FC & functie constrangere' sa permita transportul intr0un anumit tip de am(ala1 *de diferite forme si dimensiuni$) FC2 & functie constrangere' sa existe o sursa de lumina care sa lumineze produsul *pentru a putea fi localizat de utilizator$)
Pe nivelul unu se situeaza nevoia. Pe nivelul doi se situeaza 'unctia 51! de a mentine piesa in ec%ilibru pe reazeme. Pentru ce! cum ? aspunsul la prima parte a intrebarii este 'oarte simplu : pentru a putea 'i vizibil. Iluminarea mediului se poate 'ace prin aplicarea unui 'ascicul luminos asupra sa.
8
!imensionarea te"nica a #unctiilor:
5unctii 5P1, permite iluminarea mediului ambiant
5C1, permite utilizarea unui anumit tip de bec 5C2, permite depozitarea in spatii restranse 5C3, permite utilizarea unui anumit tip de baterii 5C4, rezista la actiunile 'actorilor mediului ambiant
5C7, permite o utilizare simpla! er(onomie
5C, permite transportul intr,un anumit tip de ambala=
/imensiunea te%nica ,Intensitatea luminoasa emisa de produs!pentru a lumina su'icient de puternic mediul! trebuie sa 'ie de aproximativ 9 lm #lumeni$ ,dimensiunea soclului pentru bec,standard ,tensiunea de 'unctionare a becului,3 ,dimensiuni de (abarit reduse /x@79x189mm ,dimensiunea bateriilor /bxl@39x89mm ,numarul bateriilor: 2 ,tensiunea pe unitate 1.7 ,durata de viata #protectie anticoroziva$! bec,199999 ore! baterii #autonomie$ 39 ore ,umiditate relativa ;9B 'ara condens sau vapori corozivi c%imic ,temperatura: 17,77 ,'orma cilindrica si dimensiuni reduse 33 la mana ,sistem de actionare :comutator electric )/ ,(reutate rdusa: 2; ( ,dimensiuni de (abarit #maxime$
;
5C8, existenta unei surse externe de ,intensitatea luminoasa necesara localizarii lumina! care sa permita localizarea produsului :aprox 29 lm produsului
!imensionarea economic$ a #unciilor produsului
/imensionarea economică reprezintă! con'orm principiului dublei dimensiuni! un ansamblu de activităDi prin care se atribuie 'iecărei 'uncDii o componentă sau o parte din costul (lobal al produsului! cost ce conDine toate c%eltuielile necesare pentru realizarea 'uncDiei respective. In concluzie! dimensionarea economică înseamnă a măsura prin intermediul costurilor! c%eltuielile necesare pentru materializarea 'uncDiilor unui produs. /imensionarea economică presupune pe de,o parte stabilirea costurilor pe 'uncDii! iar pe de altă parte analiza acestor costuri. /imensionarea economică este un proces 'oarte complex pentru că! pe baza unor raDionamente constructiv,'uncDionale! te%nolo(ice Ei economice! permit rezolvarea strict particularizată a 'iecărei situaDii de analiză. epartiDia costurilor pe 'uncDii se 'ace evidenDiindu,se următoarele elemente de cost: , costuri pentru material! , costuri pentru manoperă Ei re(ie! pentru 'iecare reper! subansamblu Ei în 'inal ansamblu (eneral. Pentru realizarea dimensionarii economice! deci a repartizarii costurilor pe 'unctii! pentru inceput trebuie realizata o identi'icare a subansamblelor si reperelor care compun produsul analizat. /e asemenea! se extra( din datele de contabilitate ale 'irmei producatoare! c%eltuielile pe reper! clasi'icate in c%eltuieli materiale si c%eltuieli cu manopera si re(ia de 'abricatie. In cazul produsului analizat in lucrare! dispozitiv de iluminare! aceste date sunt prezentate in tabelul 1. +abelul 1 )r. Crt.
eperul
C%eltuieli materiale
F
C%eltuieli cu manopera si re(ia de 'abricatie
+otal
1 2 3 4 7
Corp lanterna Contactor Cap lanterna upa Geam Total produs
9!8 1!2 9!7 1 1
1 9!4 1 9!7 9!3
1!8 1! 1!7 1!7 1!3
4,4
3
7,4
Pentru simpli'icarea analizei! din nomenclatorul de 'unctii determinat in capitolul anterior! au 'ost alese cele mai importante opt 'unctii. Acestea! precum si nivelurile lor de importanta sunt prezentate în tabelul 2. 5P1! a permite iluminarea mediuluiH 5C1! a permite 'olosirea unui anumit tip de becH 5C2! a depozitarea in spatii restranseH 5C3! a permite utilizarea unui anumit tip de bateriiH 5C4! a rezista la actiunile 'actorilor mediului ambiantH 5C7! a permite o utilizare simplaH 5C! a permite transportul intr,un anumit tip de ambala=H 5C8! a exista o sursa de lumina care sa lumineze produsul. +abel 2 imbol A C / > 5 G *
/enumirea 'unctiei permite iluminarea mediului 5P1 permite 'olosirea unui anumit tip de bec 5C1 depozitarea in spatii restranse 5C2 permite utilizarea unui anumit tip de baterii 5C3 rezista la actiunile 'actorilor mediului ambiant 5C4 permite o utilizare simpla 5C7 permite transportul intr,un anumit tip de ambala= 5C exista o sursa de lumina care sa lumineze produsul 5C8
+otal
)ivel de importanta 7 3 1 3 2 2 1 1 1;
Repartizarea costurilor materiale pe functii:
19
epartizarea c%eltuielilor materiale asupra 'uncDiilor pe care le asi(ură se 'ace proporDional cu nivelul de importanDă al acestora. Prin costul materialelor pentru o anumită piesă componentă a produsului analizat! se înDele(e costul semi'abricatului. Pentru a determina costul materialelor corespunzător 'iecărei 'uncDii în parte se parcur( următoarele etape: 1. e determină prin raDionament 'uncDiile în materializarea cărora intervine 'iecare piesă. 2. Pentru aceste 'uncDii se determină suma nivelurilor de importanDă Σni. 3. Av&nd în vedere costul material al reperului i! Cm i! se determină c%eltuielile materiale pe nivel de importanDă! cu a=utorul 'ormulei
Cm i
∑ni
.
4. In 'uncDie de nivelul de importanDă al 'iecărei 'uncDii! se pot repartiza proporDional! c%eltuielile materiale pe 'iecare 'uncDie în parte. Pentru exempli'icare consideram reperul 1 Corp lanterna eperul participa la realizarea 'unctiilor C / > 5 G * Con'orm datelor din tabelul 2 pentru acest reper se considera un cost al materialelor de 9!8 lei. Analizand nivelurile de importanta ale 'unctiilor se constata ca suma nivelurilor de importanta a celor 8 'unctii la care participa reperul Corp lanterna este 13. Impartind c%eltuielile materiale ale reperului # 9!8 $ la suma nivelurilor de importante #13$ se obtin c%eltuielile materiale pe nivel! respectiv 9!973; lei. In continuare tinand cont de nivelul de importanta al 'iecarei 'unctii se pot determina costurile materiale corespunzotoare 'iecarei 'unctii! ast'el: , pentru 'unctia 9!973; x 3 @ 9!1 lei , pentru 'unctia C 9!973; x 1 @ 9!973; lei , pentru 'unctia / 9!973; x 3 @ 9!1 lei , pentru 'unctia > 9!973; x 2@ 9!198 lei , pentru 'unctia 5 9!973; x 2@ 9!198 lei , pentru 'unctia G 9!973; x 1@ 9!973; lei , pentru 'unctia * 9!973; x 1@ 9!973; lei JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ +otal @ 9!8 lei In mod asemănător se procedează Ei cu celelalte repere care 'ormează produsul analizat! iar costurile materiale repartizate pe 'uncDii sunt date în tabelul de mai =os: )r. Crt.
+abel 3 eperul
C%eltuie li
A
C
11
/
>
5
G
*
material 1 2 3 4 7
Corp lanterna Contactor Cap lanterna upa Geam
9!8 1!2 9!7 1 1
, 9!1 9!973 9!1 9!198 9!198 9!973 9!973 9!; , , , 9!2 9!2 , , 9!18 9!12 9!93 , 9!9 9!9 9!93 9!93 9!7 9!3 , , 9!2 , , , 9!82 , , , 9!2; , , ,
Total produs
4,4
2,&7
&,5' &,&'3 &,16 &,(13
&,433
&,&'3
&,&'3
Celtuieli cu manopera si regia de fabricatie
epartizarea c%eltuielilor cu manopera! cumulată cu cota parte din re(ia de 'abricaDie se realizează parcur(&nd următoarele etape: 1. e repartizează aceste c%eltuieli pe operaDiile care contribuie la execuDia reperului respectiv #con'orm procesului te%nolo(ic de execuDie al reperului$H 2. e stabilesc 'uncDiile în materializarea cărora intervin operaDiile respective! printr,un raDionament lo(ic le(at de execuDia te%nolo(ică a reperului. In cazul în care în cursul acestei analize se descoperă operaDii inutile! care nu intervin în materializarea nici uneia dintre 'uncDiile produsului! costul lor se trece separat! av&ndu,se în vedere eliminarea acestei operaDii ulterior. 4. e stabileEte pentru 'iecare operaDie! nivelul de importanDă al 'uncDiilor! determinate de operaDia respectivă! după metodolo(ia cunoscutăH 7. e repartizează costurile operaDiei respective! pe 'uncDii în raport cu nivelul de importanDă al acestora. . /upă parcur(erea acestor etape! se 'ac totalurile costurilor pe 'uncDii. Aceste totaluri reprezintă dimensiunile economice ale 'uncDiilor Ei vor 'i utilizate în continuare pentru analiza sistemică a 'uncDiilor produsului. Pentru acelaEi reper al produsului ca Ei în cazul repartizării c%eltuielilor materiale! în continuare se va exempli'ica repartizarea c%eltuielilor cu manopera! cumulata cu cota parte din re(ia de 'abricatie. +abelul 7 )r. eperul C%eltuieli Crt. manopera 1 Corp 1 lanterna
A
C
/
>
5
G
*
,
9!23
9!98
9!2 3
9!173
9!17 3
9!98
9!98
12
2
Contactor
3
Cap lanterna upa Geam
4 7
Total produs
9!4
9!1;1
,
,
,
9!982
1
9!333
9!2
,
9!134
9!7 9!3
9!27 9!214
9!17 ,
9!9 8 , ,
, ,
3
1,&4& 5
&,617 5
&,142 7
&,2 3
13
9!1 9!2;7
9!98 8 9!13 4 , ,
,
,
9!9 9!98 8 , , , ,
&,744 7
&,31 4
&,142 7
&,1427
In urma centralizarii rezultatelor privind c%eltuielile materiale cat si cele cu manopera si re(ia de 'abricatie! va rezulta situatia prezentata in tabelul . Ta)elul 6
*eper
Felul c"eltuielii Corp 0aterial lanterna 0anopera Contactor 0aterial 0anopera Cap 0aterial lanterna 0anopera upa 0aterial 0anopera .eam 0aterial 0anopera Total 0aterial produs 0anopera Total Ponderea in costul total %
Total &,7 1 1,2 &,4 &,5 1 1 &,5 1 &,3 4,4 3 7,4 1&&
+ &,6' &,1'1 &,17 &,333 &,54 &,25 &,72 &,124 2,&7 1,&4&5 3,11& 3(
&,16 &,23 &,13 &,2 &,5' &,6175 1,1(75 15,(
C &,&53 &,&76 &,&3 &,&667 &,&'3 &,1427 &,2257 2,(
Functii ! &,16 &,1&7 &,23 &,153 &,26 &,&77 &,&66 &,134 &,2 &,1 &,2' &,2'5 &,16 &,(13 &,23 &,7447 &,3( 1,657 5,1 21,'
F &,1&7 &,153 &,26 &,&77 &,&66 &,134 &,433 &,314 &,747 (,'
. &,&53 &,&76 &,&3 &,&667 &,&'3 &,1427 &,2257 2,(
/ &,&53 &,&76 &,&3 &,&667 &,&'3 &,1427 &,2257 2,(
14
+nalia sistemic$ a #unciilor produsului
!valuarea critic" a func#iilor
Pe baza in'ormaDiilor culese p&nă la această 'ază! se poate realiza o analiză critică a stării reale a produsului analizat. >valuarea 'uncDiilor implică cunoaEterea criteriilor necesare realizării corecte a acesteia! criterii care se vor prezenta în continuare. Criteriul dimensiunii economice
Principalul criteriu de evaluare Ei apreciere a 'uncDiilor este cel al dimensiunii economice! criteriu ce permite identi'icarea acelor 'uncDii ale căror soluDii de realizare sunt prea costisitoare Ei au o pondere prea mare în costul total al produsului. Acest lucru se realizează pe baza principalelor tipuri de reprezentări (ra'ice utilizate în IKA! care vor 'i prezentate în continuare. Pe baza criteriului dimensiunii economice! se pot înt&lni următoarele situaDii pentru 'uncDiile de'icitare:
+nalia sistemic$ a #unciilor produsului
!valuarea critic" a func#iilor
Pe baza in'ormaDiilor culese p&nă la această 'ază! se poate realiza o analiză critică a stării reale a produsului analizat. >valuarea 'uncDiilor implică cunoaEterea criteriilor necesare realizării corecte a acesteia! criterii care se vor prezenta în continuare. Criteriul dimensiunii economice
Principalul criteriu de evaluare Ei apreciere a 'uncDiilor este cel al dimensiunii economice! criteriu ce permite identi'icarea acelor 'uncDii ale căror soluDii de realizare sunt prea costisitoare Ei au o pondere prea mare în costul total al produsului. Acest lucru se realizează pe baza principalelor tipuri de reprezentări (ra'ice utilizate în IKA! care vor 'i prezentate în continuare. Pe baza criteriului dimensiunii economice! se pot înt&lni următoarele situaDii pentru 'uncDiile de'icitare: a$ 'uncDii cu un cost prea mare în raport cu contribuDia lorH b$ 'uncDii cu costuri prea mari în raport cu alte 'uncDii ale produsuluiH c$ 'uncDii cu costuri prea mari în raport cu posibilităDile te%nolo(ice de realizare. Analiza rezultatelor dimensionării economice consideră rezultatele obDinute sub 'ormă de tabele sau relaDii (reu de citit Ei interpretat Ei de aceea consideră că pentru aprecierea pe considerente 'uncDionale! te%nice! in(inereEti sunt 'oarte utile reprezentările (ra'ice ale acestor rezultate! care permit evidenDierea unor aspecte de repartiDie! intervenDie sau preocupare în acDiunile viitoare. 0n cadrul metodei IKA se utilizează o serie de reprezentări (ra'ice ce se vor prezenta în continuare:
17
$. %istograma costurilor pe func#ii este o reprezentare (ra'ică a costurilor 'uncDiilor! cu
evidenDierea distribuDiei pe componente #material! manoperă! re(ie$! în ordinea descrescătoare a valorilor absolute reieEite pentru costurile pe 'uncDii.
&. Diagrama 'areto evidenDiază în mod (ra'ic le(i de distribuDie care respectă le(ea lui
Pareto Ei anume: 0n cadrul unui proces! 29,39B din parametrii acestuia in'luenDează în ansamblu procesul în procent de 89,;9B. eprezentarea (ra'ică a raportului cost,'uncDii se realizează ast'el: , pe abscisă se reprezintă 'uncDiile în ordinea descrescătoare a nivelurilor respectiveH , pe ordonată se reprezintă costurile cumulate în procente din costul total.
1
(.Diagrama de corela#ie )valoare de *ntrebuin#are+cost, #i,C p$ este o reprezentare ce
permite evidenDierea 'oarte rapidă a unor 'uncDii la care există o disproporDie între costul pentru realizarea lor Ei importanDa pe care acestea o au! disproporDie care se apreciază prin valoarea ecartului.
Pentru construirea dia(ramei se calculează Lecartul între ponderea în valoarea de întrebuinDare Ei ponderea în costuri! ca 'iind di'erenDa dintre aceste valori! di'erenDă care apoi se reprezintă (ra'ic. In cazul în care di'erenDa este pozitivă Ei 'oarte mare avem de,a 'ace cu o subevaluare s a 'uncDiilor #C p MM I$ #cazul 'uncDiei $ $! iar în cazul în care di'erenDa este ne(ativă Ei 'oarte mare avem de,a 'ace cu o supraevaluare a 'uncDiilor #C p NN I$ #cazul 'uncDiilor A si >$. In cazul în care această di'erenDă nu este 'orte mare! #cazul 'uncDiilor C! 5! G! *$! spunem că avem o bună corelaDie între ponderea 'uncDiilor în costuri Ei ponderea lor în valoarea de întrebuinDare a produsului Analiza grafică a func # iilor produsului
Principiul de lucru în cadrul studiilor de IKA este: cantitatea de muncă consumată pentru materializarea 'uncDiei trebuie să corespundă! ca pondere din cantitatea totală de muncă consumată! ponderii 'uncDiei respective din valoarea de întrebuinDare. Ast'el! se admite o identitate între ponderea 'iecărei 'uncDii at&t în valoarea de întrebuinDare! c&t Ei în costurile de producDie. Pentru veri'icarea practică a acestei identităDi se utilizează un alt tip de analiză! prin care se realizează compararea ponderii costurilor 'uncDiilor în costul total al produsului! cu ponderea acestora în valoarea de întrebuinDare (enerală a produsului. Ca mi=loc de analiză utilizăm o dia(ramă în care pe abscisă se trec ponderile 'uncDiilor în 18
valoarea de întrebuinDare a produsului Ei pe ordonată ponderile costurilor 'uncDiilor în c%eltuielile totale. Pentru compararea nivelului costurilor 'uncDiilor cu nivelul de importanDă al 'uncDiilor în valoarea de întrebuinDare a produsului! s,a determinat ecuaDia dreptei de re(resie #∆1$ corespunzătoare cazului în care costul 'uncDiile auxiliare nu a 'ost luat în calculul 'uncDiilor subiective sau obiective pe care le determină. /reapta va avea ecuaDia: ∆ # # $ = a ⋅ x în care coe'icientul dreptei a are valorea calculate cu a=utorul ∑ x ⋅ # = 1.114 a = 'ormulei: ∑ x Ponderile 'uncDiilor în .I. #Oi$ Ei ponderile în costuri #i$ sunt prezentate centralizat în tabelul de mai =os. O1 1 .;4 O2 2 .;4 O3 3 .;4 O4 11 4 12.274 O7 12 7 13.3; O 1 18.;24 O8 1 8 18.;24 O; 28 ; 39.98; 1
i1
i1
2 i1
Pe baza acestor date s,a realizat Ei reprezentarea (ra'ică.
Identi#icarea i clasi#icarea pro)lemelor de reolvat
1;
Pe baza (ra'icelor ridicate la punctul anterior! în această 'ază se stabilesc în mod concret: , 'uncDiile care trebuie eliminate #'uncDiile inutile$! respectiv cele care nu sunt cerute de bene'iciarH , noile 'uncDii care vor 'i create produsului #atunci c&nd în urma analizei reiese 'aptul că ar trebui să avem mai multe 'uncDii$H , corecturile care se stabilesc la unele dimensiuni te%nice! corespunzător cerinDelor bene'iciaruluiH , căile de eliminare a disproporDiilor constate în 'aza precedentă în le(ătură cu ponderea 'uncDiilor în valoarea produsului #'uncDiile la care nu există concordanDă între ponderea în valoarea de întrebuinDare Ei ponderea în costuri$. In cazul în care din analiza realizată! se constată o 'oarte mare dispersie a cerinDelor privind 'uncDiile produsului Ei dimensiunile lor te%nice! se va lua în calcul c%iar reproiectarea totală a produsului respectiv Analiz&nd (ra'icele prezentate anterior se pot tra(e următoarele concluzii: , 'uncDiile A #5P1$ si >#5C4$ sunt situate deasupra dreptei de re'erinDă! ceea ce înseamnă că ponderea acesteia în costuri este mai mare dec&t ponderea în I. /in acest motiv Ei aceasta 'uncDia ar trebui reanalizata. , 'uncDiile ! C! /! 5! G! * sunt situate sub dreapta de re(resie ceea ce constituie un 'apt pozitiv #ponderea în costuri este mai mică dec&t ponderea în valoarea de întrebuinDare$. Prin recalcularea costurilor celorlalte 'uncDii! acestea pot să a=un(ă în imediata vecinătate a dreptei de re(resie.
Partea III 1F
!e#initivarea conceptiei preliminare 1
2
29
3.
4. 21
22
0aterialiarea conceptului
23
Ale( ca solutie constructive! solutia 1! deoarece indeplineste cel mai bine 'unctiile analizate mai sus!este cea mai practica solutie! atat din punct de vedere et%nic! cat si estetic si er(onomic.
Desenul (D al produsului ales
24
c%ita 2/ a produsulu ales!cu cote de (abarit
27
Produsul ales are urmatoarele proprietati mecanice:
Conceptia detaliata
2
Componentele produsului: 1.Corp lanterna
28
2. Cap lanterna
2;
4. Geam
2F
7.upa
39
7. Comutator
31
