Proiect Final Management Comparat

Universitatea Ștefan cel Mare Suceava FACULT CULTATEA DE STIINTE STIINTE ECONOMICE ECONOMICE ȘI ADMINISTR ADMINISTRA AȚIE PUBLICĂ  MASTER MANAGEMENT SI AUDIT IN ADMINISTTIE SI AFACERI AFACERI ANUL I

PROIECT MANAGEM MANAGEMENT ENT COMP COMPARAT RAT

 Cr!natr" Prf#Dr# Burciu Aurel

 

Masteran!" SUCEA$A %&'( CUPRINS

Tema nr. 1. Analizaţi cultura naţională din România şi cultura unei organizaţii româneşti utilizând abordarea managementului structurilor multiculturale elaborată de Geert Hofstede.

Tema nr. 2. Evidenţiaţi implicaţiile culturale, sociale şi economice de care trebuie să ţină cont antreprenorii!ntreprinzătorii români care doresc să"şi e#tindă afacerile !n e#terior !n două situaţii$

a% !ntr"o ţară cu o cultură relativ similară cu cea auto&tonă' b% !ntr"o ţară cu o cultură foarte diferită de a noastră.  " (peci)caţi, !n ambele cazuri, tipul afacerii !ntreprinseobiectul de activitate, produse şisau servicii oferite, cadrul legislativ ce reglementează activităţile comerciale *facilităţirestricţii pentru investitorii străini% etc.

" +iferenţele, dar şi asemănările culturale pe care trebuie să le aveţi  !n vedere vor porni de la cele sintetizate de Geert Hofstede !n ampla sa cercetare, precum şi cele constatate de ons -rompenaars !n studiile sale, dar aveţi !n vedere şi alte surse de informare.

Note:  .(ite"ul &ttp$///.ever0culture.com este destul de bogat !n informaţii privind cultura ţărilor din !ntreaga lume. 1entru temele voastre vă interesează mai mult c&estiunile mai actuale 2 sau, dacă sunt mai vec&i *de e#emplu, religia, tradiţiile, obiceiurile de consum etc.%, !n ce măsură se re3ectă !n practicile organizaţionale actuale 2, respectiv aspecte legate de economia statelor, cultura organizaţiilor, relaţiile dintre guvern şi companii, politicile de anga4are, relaţiile sociale !n general etc., după cum le găsiţi punctate !n abordările lui Hofstede şi, respectiv, -rompenaars.

5. 1entru a identi)ca ţările pe care le consideraţi relativ asemănătoare, respectiv, diferite de România din punct de vedere cultural, vă puteţi orienta după sinteza prezentată !n Ane#a . 5

Anexa 1.

1rimele patru dimensiuni din modelul lui G. Hofstede *distanţa faţă de putere, evitarea incertitudinii, individualism 2 colectivism, masculinitate " feminitate% au fost integrate două câte două, a4ungându"se la rezultatele din tabelul următor$

6

Distanţă faţă de

Distanţă faţă de putere

Distanţă faţă de putere

Distanţă faţă de putere

individualism

mare, individualism

mică, individualism

ridicat

scăzut

ridicat

mare, individualism ridicat

putere mică,

8osta Rica

Guatemala, 1anama, Ecuador, 9enezuela, :alaezia, ilipine, (ingapore, ;ndonezia, 8olumbia, 1a
Australia, ;srael, inlanda, Germania, @orvegia, Elve )ia, (uedia, ;rlanda, +anemarca, landa, 8anada, :area >ritanie,

(pania, ran )a, >elgia, ;talia, Africa de (ud

(=A, Australia

 -urcia, =ruguai, >razilia, ;ran,  ?aponia, Argentina Distanţă faţă de putere mică, evitarea mică a incertitudinii

+anemarca,  ?amaica, (uedia, ;rlanda, :area >ritanie, (=A

Distanţă faţă de putere

Distanţă faţă de mică,

Distanţă faţă de putere

mare, evitarea

evitarea puternică a

mare, evitarea puternică a

incertitudinii

incertitudinii

incertitudinii scăzută

(ingapore, :alaezia, Hong Bong, ;ndia, ;ndonezia

8anada, @orvegia, landa

Elveţia, inlanda, Germania, Austria, Argentina, ;srael, 8osta Rica

;ran, 1arazilia, 8olumbia, 8&ile,  -urcia, 9enezuela, :e#ic, (pania, 8oreea, 1eru, ranţa, >elgia,  ?aponia, =ruguai, Grecia, 1ortugalia

Evitarea scăzută a

Evitarea scăzută a

Evitarea puternică a

Evitarea puternică a

incertitudinii,

incertitudinii,

feminitate

masculinitate

incertitudinii, feminitate

incertitudinii, masculinitate

+anemarca, (uedia,  ?amaica, (ingapore, Hong Bong, ;rlanda , @orvegia, landa, :alaezia, :area

7;ran, inlanda,  -ai/an, -&ailanda, >razilia, (pania, 8&ile, 8oreea, 1eru,

Elveţia, Germania, 1a
Concluzii

Bilio!ra"e TEMA 1

Analizaţi cultura naţională din România şi cultura uni or!anizaţii românşti utilizând a"ordara mana!mntului #tructurilor multicultural la"orată d Grt $o%#td

Cultura r*ani+aținal, e-ist, in!iferent !e r*ani+a ție" este cea care .lea*, r*ani+ația/ 0ntr1un lanț !e se2nificații tacite care fer, 0nțelesuri s3ecific u2ane tuturr activit,țilr și 3rceselr  r*ani+aținale# 4n același ti23 este factrul !e re+istenț, cel 2ai i23rtant 0n rice !e2ers !e sc5i26are" in!iferent !e anver*ura acestuia# As3ectele 3articulare re+ultate !in 0nca!rarea culturii și a 2ana*e2entului r*ani+ațiilr !in R27nia" s3ecifice a6r!,rii 2ana*e2entului structurilr 2ulticulturale au fst ela6rate 0n cinci !i2ensiuni culturale 3erec5i" !e c,tre Geert 8fste!e# &Po'or latin la 'orţil Orintului( und totul #t luat )n "ăşcăli* 1#

Aceasta este 3,rerea lui Mircea Elia!e !es3re R27nia# Pri2a !i2ensiune 3e care  vi  3re+enta este dimensiunea culturală individualism/colectivism( 0n R27nia se re*,sc tr,s,turi s3ecifice a26elr laturi# Ele2entele s3ecifice indi+iduali#mului au a3,rut !estul !e recent" av7n! ri*ine inter6elic," acestea și1au f,cut si2țit, 3re+ența !ata cu !esc5i!erea scial, și ecn2ic, !ar și cu trecerea tre3tat, la ecn2ia !e 3iaț,# Ele2etele s3ecifice colcti+i#mului sunt 3rivite ca av7n! tr,s,turi caracteristice c2unis2ului# Acestea au a3,rut ca re+ultat al 2ștenirii culturale și i!el*ice !in ulti2ii 9& !e ani !ar și ca ur2are a unei 2entalit,ți s3ecifice" care a fst farte !es cnfun!at, cu 3artea ne*ativ, a cnce3tului !e  6alcanis2# A2erica !e Nr! și Eur3a !e vest sunt 3,rțile 0n care se re*,sesc frecvent culturile in!ivi!ualiste" 3e c7n! 0n Asia și Eur3a !e Est se re*,sește 3re!2inant cultura clectivist,#

Mircea Elia!e C

S, lu,2 un e-e23lu 0n ca+ul SUA și :a3nia# Dac, un a2erican i1ar cere unui ;a3ne+ un favr 0n care !in i3sta+e ar avea 2ai 2ult succes< •

a= >u?ari" ai fst farte 3r23t, !e fiecare !at, c7n! ți1a2 slicitat infr2a ții" așa c, s3er c, și !e !ata aceasta le vi 3ri2i la ti23#  6= >u?ari" tu și cle*ii t,i a ți fst farte 3r23 ți !e fiecare !at, c7n! v1a2 slicitat infr2a ții" a șa c," s3er c, și !e !ata aceasta le vi 3ri2i la ti23#%

E-e23lele 3e care le vi !a sunt !in fir2a la care lucre+ SC COMTRANSPORT SA 0n aceast, fir2, se 2anifest, at7t in!ivi!ualis2ul" 3rin fa3tul ca fiecare an*a;at 0 și ur2,re ște 3r3riile interese aici 3t +ice c,  3arte !in vin, este a fir2ei !earece aceasta face an*a;,ri !in e-terir și nu 0ncearc, s, 0și 3r2ve+e 3r3rii an*a;ati# Iar clectivis2ul a3are !earece ace știa lucrea+, 0n c2un și țin cnt !e interesele !e *ru3ului # Cea !e1a !ua !i2ensiune este cea culturală distanța mare față de putere/ distanța mică faț ă de putere iar 0n R27nia *,si2 tr,s,turi s3ecifice a26elr laturi#  Distanța 2are faț, !e 3utere este asciat, clectivis2ului iar !istanța 2ic, faț, !e 3utere este asciat, in!ivi!ualis2ului# De aici 3ute2 cnclu+ina c, !istanța 2are fa ț, !e 3utere este 2anifestat, 3rin cncentrarea infr2ațiilr relevante a 6*,ției 2ateriale și a 3uterii# Acest su6iect a fst tratat 2ai a23lu la rele !e se2inar 0n care a fst e-3licat, aceasta !i2ensiune !e e-e23lu 3rin !e3en!ența e-a*erat, a c3iilr !e  3,rinți și a salariațilr !e 2ana*eri sau !e 3r3rietari#  4n fir2a 0n care a2 ales s, fac stu!iul !e ca+ 0n 2! !2ninant sunt !eci+iile uni3ersnale" farte rar se 0ntrunesc 2e26rii 0ntr1 șe!inț, 3entru a !iscuta  3r6le2, și 3entru a lua !eci+ii# 4n aceast, fir2, unul !intre actinari vine cu  3r3unere 3e care  trans2ite sefului !e ec5i3, iar acesta  trans2ite 2uncitrilr 3entru a le 3une 0n 3ractic,#  Fir2a este una !e !i2ensiuni 2e!ii" aceasta nu se a-ea+, 3e 3r2varea 3ersanelr tinere# Pre!2inant este !eci+ia in!ivi!ual," nu este 3r2vat, c23eti ția 0ntre an*a;a ți# Nu se acr!,  6nusuri !ac, este !e3,șit ta*et1ul# Sunt an*a;a ți farte 2ul ți 2uncitri necalifica ți" !iferen țele salariale fiin! farte 2ici" !e un!e cnclu+in,2  !istan ț, faț, !e 3utere 2ic,# A treia dimensiune culturală evitarea puternică a incertitudinii/ evitarea redusă a incertitudinii  0n țara nastr, sunt 3re+ente a26ele laturi ale !i2ensiunii" !e un!e 3ute2 cnclu+ina c, evitarea incertitu!inii este 2e!ie" 0n ansa26lul sciet, ții și ecn2iei r27ne ști#4n fir2, nu sunt farte 55tt3@#an!s+e?el#r D

 

!es cnflicte iar 0n ca+ul 0n care are lc  restructurare a sarcinilr aceasta favri+ea+, reali+area  3ersnal,# Dimensiunea culturală feminitate/masculinitate  0n R27nia 0n 2! !2inant sunt tr,s,turi s3ecifice 2asculinit,ții# Acest as3ect este lar* r,s37n!it 0n Eur3a" 0n ț,rile latine !ar și 0n t,rile situate 0n su!ul cntinentului# 4n fir2a anali+at, sunt farte 3u ține 3ersane !e se- fe2inin" 2a;ritatea fiin!  6,r6ați !arece fir2a se cu3, cu ri!icarea !e cl,!iri" iar in*inerii" 3a+nicii" sefii !e șantier t ți sunt !e

se- 2asculin" !e un!e 3ute2 tra*e cnclu+ia c, este un *ra! 2ai 2are !e 2asculinitate#  Dimensiunea culturală- viziune asupra timpului " 0n R27nia aceast, !i2ensiune se 2enține cnstant, și nu e-ist,  a6atere !e șa a6r!are a fen2enelr ecn2ice și sciale 3e ter2en scurt# La fir2a anali+at, șeful 3refer, re+ultatele i2e!iate" !ac, sunt 3si6ile" s, cree+e  i2a*ine c7t 2ai 6un, a

fir2ei#

Tema nr. 2 , Evi!en)ia)i i23lica)iile culturale" sciale i ecn2ice !e care tre6uie s, )in, cnt antre3renrii0ntre3rin+,trii r27ni care !resc s,1i e-tin!, afacerile 0n e-terir 0n !u, situa)ii#

Un analist lan!e+ 0n 2ana*e2entul c23arat" Geert 8fste!e cu  lar*, recunatere i re3uta)ie interna)inal, a reali+at !iverse stu!iianc5ete interna)inale 0n 3eria!a '9(1'(" 3e 6a+a unui c5estinar !istri6uit salaria)ilr IBM c23anie ce are filiale" re3re+entan)e sau sciet,)i 0n 3este (& !e ),ri=# Astefl 8fste!e c23ar, 3atru !i2ensiuni culturale 3entru un nu2,r !e H% !e ),ri !in H cntinente au fst !istri6uite ''9#&&& c5estinare tra!use 0n %& !e li26i !iferite# Cele 3atru !i2ensiuni culturale luate 0n anali+, !e 8fste!e sunt ur2,tarele fiecare !intre aceste  3atru !i2ensiuni este a6r!at, !in anu2ite 3lanuriun*5iuri !istincte" anu2e nr2a *eneral, i fa2ilia  J ce !efinesc rice 3ersan," res3ectiv ra3rtarea ei 0n 3lan 3litic i al evlu)iei i!eilr=   !istan)a fa), !e 3utere@ 2are 

2ic,

 in!ivi!ualis2  clectivis2  fe2initate 

2asculinitate

 nivelul ri!icat  sc,+ut !e evitare a

incertitu!inii#

Ulterir" autrul a inclus 0n cercetarea f,cut, a H1a !i2ensiune cultural," anu2e a6r!area 3e ter2en scurt lun*# 6'#8fste!e G# J Culture’s Consequences International Differences in Work, Related Values" Beverl

8ills CA@ Sa*e Pu6licatins 

Dintr1un alt un*5i !e ve!ere" 8fste!e !iscut, !e .straturi !e 3r*ra2are 2ental, cres3un+,tare !iferitelr nivele !e cultur,/ fiecare nivel reflect, anu2ite diferenţe culturale func)ie !e rela)ia in!ivi! i *ru3" in!ivi! i autrit,)i" 2!ul !e tratare a incertitu!inii etc#=@ K 1 un nivel na)inal" cres3un+,tr ),rii !e care a3ar)ine 3ersana 1 un nivel re*inal i  sau etnic i  sau reli*is i  sau lin*vistic 1 un nivel !e *en" func)ie !e se- 1 un nivel !e *enera)ie" ce se3ar, 6unicii !e 3,rin)i i 3,rin)ii !e c3ii 1 un nivel !e clas, scial," func)ie !e e!uca)ie" cu3a)ie etc# 1 un nivel r*ani+a)inal" u+ual 3entru cei care sunt salaria)i# Astfel"  dimensiune culturală este un aspect al unei culturi care se poate măsura cu altă cultură. Cele 3atru !2enii fun!a2entale anali+ate e23iric !e 8fste!e au fst" 0n fa3t" in!icate 3rintr1 un stu!iu teretic f,cut cu !u, !ecenii anterir rea2inti2 cele K !i2ensiuni culturale@ 1 !istan)a fa), !e 3utere !e la 2ic la 2are= 

7Hofstede G. " Cultures and Organizations, Software of the Mind , ;nstitute for Researc& on ;ntercultural 8ooperation *;R;8%, 1ublis&ed b0 :cGra/ 2 Hill >oo< 8ompan0 Europe, Fondon,  

Astfel" el a;un*e s, sinteti+e+e  serie !e caracteristici  !iferen)e culturale 3entru cele HD !i2ensiuni culturale= 3entru 3ri2ele KD sinte+ele se fac !in !u, un*5iuri !istincte@ a= 1 nr2, *eneral," fa2ilie" cal," lc !e 2unc,  6= 1 3litic, i evlu)ia i!eilr  Pentru a a reali+a anali+a culturii r*ani+a)inale in ca!rul fir2ei SC COMTRANSPORT  3e 6a+a 2!elului cultural al lui Geert 8fste!e#  In ca!rul acestei lucr,ri a2 ur2,rit at7t 3re+entarea unr as3ecte teretice referitare la cnce3tul !e cultur," c0t i i!entificarea 3ractic, a unr ele2ente !e cultur, la nivelul r*ani+a)iei SC COMTRANSPORT !in R27nia" 3rin a3licarea unui c5estinar# Stu!iul !e ca+ asu3ra culturii r*ani+a)inale are la 6a+, 2!elul lui 8fste!e# Prin a3licarea acestui c5estinar se 0ncearc, i!entificarea tr,s,turilr culturii r*ani+a)inale e-istente in ca!rul r*ani+atiei" 0n ra3rt cu cele 3atru !i2ensiuni# C5estinarul cn)ine %( !e 0ntre6,ri" la care r,s3unsurile sunt ferite 3rin inter2e!iul unei scale !e ntare@ H3#  acr! ttal K3#  !e acr! 3#  nici acr!" nici !e+acr! %3#  !e+acr! '3#  !e+acr! ttal '# 4n *eneral" se!in)ele se !esf,ar, 2ai eficient atunci c7n! sunt 3re+i!ate !e c,tre un  6,r6at< H3 %# Este 2ai i23rtant 3entru un 6,r6at s, ai6,  carier, 3rfesinal, !ec7t este 3entru  fe2eie< %3 # Fe2eile nu a3recia+, recunaterea 2eritelr i 3r2varea 0n 2unc, la fel !e 2ult ca  6,r6a)ii< '3 K# Fe2eile a3recia+, 2unca 0ntr1 at2sfer, !estins," cal!," 0ntr12,sur, 2ai 2are !ec7t  6,r6a)ii< K3 H# De 6icei" 6,r6a)ii re+lv, 3r6le2ele flsin! anali+e l*ice"iar fe2eile flsin! intui)ia< 3 9# Re+lvarea 3r6le2elr r*ani+a)iei necesit," !e 6icei"  a6r!are activ," 6a+at, 3e fr)a cnvin*erii" ti3ic 2asculin,< 3 (# Este 3refera6il ca un 6,r6at s, se afle 3e  3+i)ie 2ana*eriala situat, la un nivel 2ai 0nalt !ec7t  fe2eie< %3 # E-ist, anu2ite 3sturi 0n care" 0ntt!eauna" 6,r6a)ii se !escurc, 2ai 6ine !ec7t fe2eile< H3 # Fe2eile sunt 2ai 3recu3ate !e rela)iile interu2ane 0n activitatea 3rfesinal, !ec7t !e cariera 3ersnal,< 3 '&# Deci+iile !e *ru3 sunt" !e 6icei" 2ai 6une !ec7t !eci+iile in!ivi!uale< H3 ''# In!ivi+ii nu ar tre6ui s, 2anifeste 3rea 2ult, ini)iativ, 3entru c, efectul 3ate fi !,un,tr asu3ra 6un,st,rii 0ntre*ului *ru3 !e 2unc,< %3 '%# Este 2ai i23rtant, 0ncura;area lialit,)ii i si2)ului !atriei su6r!na)ilr" !ec7t 0ncura;area ini)iativei in!ivi!uale< 3 

'# A fi acce3tat !e c,tre ceilal)i ca 2e26ru al unui anu2e *ru3 !e 2unc, este 2ai i23rtant !ec7t s, ai autn2ie i in!e3en!en), 0n 2unc,< H3 'K# Rec23ensele in!ivi!uale nu sunt at7t !e i23rtante ca 6un,starea *ru3ului< K3 'H# Succesul *ru3ului este 2ai i23rtant !ec7t succesul in!ivi!ual< H3 '9# Este i23rtant ca cerin)ele i instruc)iunile s, fie 3reci+ate 0n !etaliu 3entru ca a2enii s, tie 0ntt!eauna ce se atea3t, !e la ei< %3 '(# Mana*erii atea3t, ca 2uncitrii s, e-ecute 0ntc2ai instruc)iunile i  3rce!urile< H3 '# Re*ulile i re*ula2entele sunt i23rtante 3entru c, 0i infr2ea+, 3e salaria)i asu3ra ate3t,rilr r*ani+a)iei< H3 '# Este 2ai 6ine s, te afli 0ntr1 situa)ie 3rast, 3e care s,  cunsti !ec7t s, te afli 0ntr1 situa)ie incert, care ar 3utea fi 3ericulas,< 3 %&# Este 2ai 6ine ca  3ersan, 2ai 0n v7rst, s, cu3e un 3st la nivel 0nalt !ec7t una 2ai t7n,r," c5iar !ac, au acelai nivel al ca3acit,)ii 3rfesinale< %3 %'# Oa2enii ar tre6ui s, evite efectuarea unr sc5i26,ri 3entru c, lucrurile s1ar   3utea 0nr,ut,)ii< '3 %%# Pentru ca 2unca s, se !esf,are eficient este nevie !e autritate i 3utere !in  3artea su3eririlr< 3 %# Mana*erii care cer 3rea !es 3,rerile su6r!na)ilr sunt sla6i i inc23eten)i < %3 %K# C23rta2entul infr2al cu su6r!na)ii 3ate !uce la re!ucerea ca3acit,)ii 2ana*erului !e a fi 6iectiv 0n rela)iile fr2ale cu ei< '3 %H# An*a;a)ii !e la nivel 0nalt ar tre6ui s, ai6, 2ai 2ulte 6eneficii i 3rivile*ii !ec7t cei !e la niveluri 2ai ;ase< '3 %9# Mana*erii ar tre6ui s, )in, 3entru ei 2uncile !ificile i i23rtante i s, !ele*e su6r!na)ilr lr sarcinile 2ai 3u)in i23rtante< '3 %(# Cea 2ai 2are 3arte a !eci+iilr ar tre6ui luat, f,r,  cnsultare anteriar, cu ceilal)i 2e26rii< '3  Met!l*ia !e inter3retare a re+ultatelr c5estinarului este ur2,tarea@ '#Punctele acr!ate la 0ntre6,rile !e la ' la  se a!un, i re+ultatul se 023arte la  acest re+ultat se refer, la !i2ensiunea 2asculinitate1fe2initate" iar un scr a3r3iat !e H in!ic, un nivel 0nalt al 2asculinit,)ii %#Se a!un, 3unctele 3entru 0ntre6,rile !e la '& la 'H i re+ultatul 6)inut se 023arte la 9acest re+ultat se refer, la !i2ensiunea in!ivi!ualis21clectivis2" iar un scr a3r3iat !e ' in!ic, un *ra! ri!icat !e in!ivi!ualis2 #Se a!un, 3unctele 3entru 0ntre6,rile '9 J %' i re+ultatul se 023arte la 9 re+ultatul astfel 6)inut vi+ea+, !i2ensiunea evitarea incertitu!inii cu c7t scrul este 2ai a3r3iat !e H" cu at7t evitarea incertitu!inii este 2ai 2are *ra! re!us !e acce3tare a riscului=

I

 K# Se a!un, 3unctele 3entru 0ntre6,rile %% J %( i se 023arte la 9 acesta este re+ultatul referitr la !istan)a ierar5ica" iar cu c7t scrul este 2ai a3r3iat !e H" cu at7t !istan)a ierar5ic, este 2ai 2are#  Acest c5estinar a fst a3licat unui eantin c23us !in %H 3ersane care fac 3arte !in ca!rul r*ani+atiei SC COMTRANSPORT# Structura eantinului este ur2,tarea@ '# Persnal a!2inistrativ@ 2ana*erul *eneral" ' !irectr te5nic"' ecn2ist" H in*ineri"  secretara# Acesta re3re+inta" !e ase2enea 3rinci3alul 3ersnal a!2inistrativ al r*ani+atiei#  %# Persnal !irect 3r!uctiv@ H sefi !e ec5i3a si '% 2uncitri" !in care@  fe2ei cu v7rste 0ntre %&JH ani si '( 6,r6a)i cu v7rste 0ntre 'JKH ani#   S1a 0ncercat reali+area unui eantin c7t 2ai ec5ili6rat !in 3unct !e ve!ere al@ 3re*,tirii  3rfesinale nu2,rul !e 3ersane !e la nivel a!2inistrativ a3ra3e e*al cu cel !in 3r!uc)ie= i!entificarea !e an*a;a)i cu v7rste c7t 2ai variate nu2,rul 2a;ritar al 6,r6a)ilr 0ncearc, s, res3ecte 3r3r)ia e-istent, la nivelul 0ntre*ii r*ani+a)ii" 6,r6a)ii re3re+ent7n! circa & !in  3ersnalul ttal#  Inter3retarea re+ultatelr 6)inute# 4n ur2a c23let,rii c5estinarului !e c,tre 3ersanele cu3rinse 0n eantinul selec)inat" re+ultatele 6)inute au fst ur2,tarele@ '#Di2ensiunea 2asculinitate1fe2initate@ "'' 3#  %#Di2ensiunea in!ivi!ualis21clectivis2@ K 3#  #Di2ensiunea evitarea incertitu!inii@ "H& 3#  K#Di2ensiunea !istan)a 3uterii@ '"H 3# Prin ur2are" cultura r*ani+a)inal, a acestei r*ani+a)ii este caracteri+at, 3rin caracter 2ai 2ult 2asculin !ec7t fe2inin" 0nclina)ie c,tre clectivis2" evitarea incertitu!inii farte 3rnun)at,i" sur3rin+,tr" !istan), a 3uterii farte 2ic,# Prin 6servarea activit,)ilr !esf,urate 0n fir2, i a caracterelr u2ane" 3entru tate aceste re+ultate 3t fi *,site ;ustific,ri# '#Caracterul 2asculin 3ate fi cu uurin), ar*u2entat 3rin fa3tul ca a3r-i2ativ & !in an*a;a)ii r*ani+a)iei sunt 6,r6a)i" iar 2ana*erul r*ani+a)iei este tt un 6,r6at# De ase2enea" cele  fe2ei c5estinate sunt cele care au inclinat 6alan)a i c,tre fe2initate" av7n! 0n ve!ere nivelul lr  !e 3re*,tire 3rfesinal, care le1a 3er2is s, 0n)elea*, cn)inutul 0ntre6,rilr referitare la aceasta !i2ensiune" s3re !ese6ire !e 6,r6a)ii !e 3e santier" care nu aveau nici un 3ic !e !esc5i!ere 0n fa)a acestui su6iect sau nu 0l 0n)ele*eau 3e !e3lin#   %#Ten!in)a catre clectivis2 3ate fi ;ustificat, 3rin fa3tul c," 0n ca!rul r*ani+a)iei" 0n  3rcesul !e 3r!uc)ie" an*a;a)ii lucrea+, 0n ec5i3e 6ine sta6ilite i ec5ili6rate" iar" la nivel a!2inistrativ" an*a;a)ii sunt nevi)i" 0n 3er2anen)," s, cla6re+e unii cu ceilal)i 

# In ceea ce 3rivete evitarea incertitu!inii 2ari" scrul 6)inut nu este unul sur3rin+,tr  !earece" 0n r*ani+a)ie" 0ntrea*a activitate se !esf,ar, !u3, !irec)iile in!icate i re*ulile i23use!e 2ana*erul *eneral# Din aceast, cau+," a2enii sunt 6isnui)i s, fac, 0ntc2ai ceea ce li se s3une" iar !aca nu li se fer, !irective" acetia 3ier! c23let cntrlul asu3ra situa)iei#  K# Scrul referitr la !istan)a 3uterii in!ic,  !istan), re!us, fa), !e 3utere# Aceasta !earece" stilul !e 2an*e2ent al 2ana*erului *eneral este unul !e cla6rare# Acesta ia !eci+iile !u3a ce cnsulta an*a;atii" 3e cei !e la nivel a!2inistrativ si 3e cei !e 3e santier #   Rec2an!,ri @ In situa)ia re+ultat," rec2an!,rile 3entru aceast, r*ani+a)ie ar 3utea fi ur2,tarele@  1 acr!area !e 2ai 2ult, aten)ie culturii r*ani+atinale" 0n i!eea cnstruirii unei culturi care s, asi*ure satisfacerea nevilr an*a;a)ilr" i" in acelai ti23" s, cntri6uie la s3rirea 3erfr2an)ei r*ani+a)inale  1 cnstruirea unei 2entalit,)i clectiviste s,n,tase" care s, re+iste at7t in situa)iile linitite" c7t i in cele !e cri+, " in care *ru3ul s, fie cel cu a!evarat i23rtant" in!iferent !e 3rvc,ri  1 cntinuarea stilului !e 2ana*e2ent 3artici3ativ %# Pr!use tra!itinale r27neti in strainatate se nu2,r, 3rinter 3referintele lcuitrilr  2arilr ),ri eur3ene" cu ecn2ie !e+vltat,#   Ori*inile 33ula)iei 6ritanice e-3lic, a3r3ierea cultural," lin*vistic, i istric, !e ),rile *er2ane i cele !in nr!ul cntinentului# Pe 3arcursul ulti2ilr !u, !ecenii cultura afacerilr 0n Franta" a !ua 3utere ecn2ic, eur3ean, și a cincea 3utere ecn2ic, 2n!ial, s1a !e+vltat cntinuu# Ecn2ia sa !e ti3 ca3italist  face s, fie unul !intre li!erii 2n!iali 0n sectarele a*rali2entar" al aut26ilelr" al 3r!uselr !e lu-" al turis2ului și 0n cel al ener*iei nucleare " aceasta 0n ciu!a unr 3litici !e interven ținis2 !estul !e 3uternice #  Pe fn!ul 3rceselr sci1ecn2ice" cultura i 2entalitatea !e afaceri 3e 3ia)a france+e tin! a se 2!erni+a ra3i!# Intrucat sunt 2ulti r27ni care tr,iesc i 2uncesc le*al 0n tata Franta" 21a2 *7n!it la  fa6ric, !e 3rcesare a lactatelr" cu !elicatese tra!i)inale r27neti# De la 3re3arate !in la3te" 6ran+aturi" s3ecialit,)i tra!i)inale# Re)etele !e !iverse 6ran+eturi " sunt 2l!venesti autentice" 3entru 3re3ararea 3r!uselr fiin! a!us un e-3ert !in R27nia# Nu este  afacere care are ca )int, !ar c2unitatea r27neasc," ci se 0ncearc, i atra*erea a c7t 2ai 2ultr france+i#  I!eea !e a !esc5i!e  fa6ric, !e 2e+eluri tra!i)inale a 3rnit !in !rin)a !e a a!uce  2ic,  3arte !in Ml!va r27nilr in Paris" !ar i !e a le feri france+ilr 3rtunitatea !e a 0ncerca  6un,t,)ile r27neti # 5

 France+ii sunt cnservatri i 0n 2are 3arte" cnsu2, 3r!use 3rcesate !in la3tele lr care sunt si ele !e  !elicatete si un *ust !esavarsit#  Av7n! 0n ve!ere c, france+ii sunt 2ai reticen)i atunci c7n! vine vr6a !es3re 6uc,t,ria altei culturi" la3tele flsit este '&& !in fer2ele r2anesti" !etinute in su6ur6iile franci+e" !e la vacile si ile aut5tne" aceasta fiin! una!intre cn!i)iile 3entru care 3r!usele s, fie acce3tate !e france+i# Genera)iile 2ai tinere !e salaria)i se a!a3tea+, 2ai re3e!e la cerin)ele unui 2e!iu 2ulticultural al afacerilr# Prfesinalis2ul este la un nivel farte ri!icat" *ra!ul !e e2tivitate nee-3ri2at" 2ascat su6stan)ial" c2unicarea nn1ver6al, nefiin! utili+at, ci cntrlat, !e cele 2ai 2ulte ri# France+ii iau !eci+ii 3e ter2en scurt 6a+ate 3e rela)ii 3e ter2en lun*# Rit2ul afacerilr la France+ii a2 3utea s3une c, este lent 0n ca+ul ne*cierilr cu c23aniile tra!i)inale france+e i alert 0n ca+ul tinerilr antre3renri# De aceea antre3renrul r27n tre6uie s, se cncentre+e asu3ra eficienței" s, ai6, 2ai 2ult  rientare 3e ter2en scurt 0n 3rcesul !e crectare a !iferitr 2!alit, ți !e lucru" șirientarea 2ai 2ult s3re c,utarea unr sluții 3ractice și 2ai 3uțin cnte23lare# Puterea !e)inut, !e fe2ei 0n afaceri este a3r-i2ativ e*al, cu cea a 6,r6a)ilr" !ei unele fe2ei 0nc, e+it, 0n cu3area func)iilr !e cn!ucere# 4n eventualitatea unei c,l,trii !e afaceri"  fe2eie !e afaceri !in e-terirul Parisului nu ar  tre6ui s, 0nt723ine 3r6le2 referitare la statutul ei 3rfesinal" 6,r6a)ii i fe2eile fiin! 3erce3u)i ca i cate*rii sciale e*ale#   4n Franta func)inea+, 3erfect vec5ea re)ea a 6,r6a)ilr# 4ns," fe2eile a;un* 0n 3+i)ii 2ana*eriale aici 2ai 2ult !ec7t 0n alte ),ri ale Uniunii Eur3ene" 2ai ales 0n in!ustria!e servicii  3rivate i 3u6lice# Orientarea c,tre in!ivi!ualis2 se i!entific, 2ai 2ult cu ac)iunile și stan!ar!ele !evalri  3r3rii" in!ivi+ii sunt a3recia)i 3rin ca3acit,)i" a6ilit,)i i re+ultate 3r3rii# Distanța re!us, faț, !e 3utere se e-3lic, 3rin rientarea lr c,tre !i2inuarea ine*alit,țilr  !intre 2e26rii sciet,ții 3rin 0ncura;area și rec23ensarea celr valr și" 3rin asi*urarea !e șanse e*ale 3entru tți#  Cele 2ai i23rtante as3ecte care 0i 2tivea+, 3e 2ana*erii 6ritanici sunt@ in!e3en!en)a 0n *7n!ire i ac)iune" 3si6ilit,)i !e autreali+are" rec23ense 2ateriale 3rin inter2e!iul veniturilr  su3li2entare i securitatea i si*uran)a la lcul !e 2unc,#   Peste tt r27nii sunt nu !ar 6ine inte*ra)i" ci cntri6uie la via)a ecn2ic," scial,i cultural, 6ritanic,# i statisticile 6ritanice s3un c, r27nii !in Franta cntri6uie cu & 2ai 2ult !ec7t sct# 6

Pentru reuita acestei afaceri tre6uie s, se )in, sea2a !e 3articularit,)ile acestei culturi 3rin  3ris2a !i2ensiunilr culturale# De altfel" 0n cnte-tul l,r*irii Uniunii Eur3ene i fr2,rii s3a)iului unic eur3ean" !2eniul 2ana*e2entului !intr1 )ar, 0nalta a Uniunii va facilita !eter2inarea i i23le2entarea unui nu siste2 !e valr i#

Concluzii

Din cele 3re+entate la Te2a ' 3ute2 cnclu+ina c7teva as3ecte i23rtante care fac referire la cele cinci !i2ensiuni 3re+entate !e Geert 8fste!e# 4n R27nia !u3, cu2 6ine se știe a fst 3re+ent clectivis2ul !atrit, siste2ului clectiv !e !inainte !e ' 0n care ecn2ia era centrali+at,# 4n +ilele !e ast,+i se cnstat,  ten!inț, !e 2anifestare a in!ivi!ualis2ului" aceasta nu tre6uie nu2ai cnstatat, ci și a3reciat, și 0ncura;at,# Distanța faț, !e 3utere este !estul !e le*at, !e clectivis2 !e un!e 3ute2 tra*e  si23l, cnclu+ie cu2 c, 0n R27nia !istanța faț, !e 3utere este 2are 0n R27nia# Aceast, !istanț, este !atrat, *ri;ii e-cesive a c3iilr !e c,tre 3,rin ți" aceștia !evin !e3en!en ți ca și su6r!na ții !e șef# Pe !e alt, 3arte" 3ute2 afir2a c," 0n R27nia" e-ist,  ten!in), s3re re!ucerea !istan)ei fa), !e 3utere" ca ur2are a cnstituirii unr r*anis2e !e2cratice la tate nivelurile i 0n tate sferele vie)ii ecn2ice i sciale# Un 6un e-e23lu este cel !e acce3tare a i!eii !e 0nv,țare 3er2anent,# Masculinitatea este 3referat, 0n R27nia și nu nu2ai" aceasta are  vast, r,s37n!ire 0n tat, Eur3a# Aceast, 3referinț, a 2asculinit,ții este !atrit, !iferențierii clare a rlurilr 0n via ța ecn2ic, și scial, a fe2eilr res3ectiv 6,r6ațilr# Un e-e23lu farte clar 0n acest sens este 3n!erea sc,+ut, a  3ersanelr !e se- fe2inin 0n via ța 3litic," un 3rcent farte re!us al fe2eilr 0ntre3rin+,tr sau 2ana*er# 4n cnclu+ie a ș 3utea face  re2arc, și anu2e fa3tul c, tate as3ectele 3articulare care au fst evi!ențiate 0n ca+ul R27niei sunt 3arțial s3ecifice" acestea fiin! *enerate !e cnte-tul s3ecific al ț,rii nastre# Aceste as3ecte sunt 3arțial ase2,n,tare cu as3ectele 6servate 0n unele ț,ri latine !in Eur3a Italia" S3ania" etc#= !ar și unele ț,ri !in su!ul cntinentului#

7

-i"lio!ra%i

'# %# # K#

Mana*e2ent c23arat" Bucureti" E!itura Ecn2ic," %&&' Curs12ana*e2ent c23arat Stu!iul !e ca+ '"%"# 8fste!e G# J Culture’s Consequences International Differences in Work, Related Values" Beverl 8ills CA@ Sa*e Pu6licatins

H# Hofstede G. " Cultures and Organizations, Software of the Mind , ;nstitute for Researc& on ;ntercultural 8ooperation *;R;8%, 1ublis&ed b0 :cGra/ 2 Hill >oo< 8ompan0 Europe, Fondon, 

9# 5tt3@#6servatrcultural#r . 5tt3@#an!s+e?el#r # 5tt3@*eert15fste!e#c2 # 5tt3@"everculture#c2

C