DOMENIUL SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE CERTIFICARE ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU APENDICITĂ ACUTĂ
ARGUMENT CAPITOLUL I - Anatomie Şi fiziologie CAPITOLUL II - Patologie 2.1 Definiţie 2.2 Etiologie 2.3 Simptomatologie 2.4 Investigaţii clinice şi paraclinice 2.5 Diagnostic pozitiv 2.6 Diagnostic diferenţial 2.7 Complicaţii 2.8 Tratament 2.9 Educaţie sanitară CAPITOLUL III - Studiu de caz 3.1 Plan de îngrijire caz nr. 1 3.2 Plan de îngrijire caz nr. 2 3.3 Plan de îngrijire caz nr. 3 CAPITOLUL IV Concluzii BIBLIOGRAFIE ANEXE
ARGUMENT
2
ARGUMENT CAPITOLUL I - Anatomie Şi fiziologie CAPITOLUL II - Patologie 2.1 Definiţie 2.2 Etiologie 2.3 Simptomatologie 2.4 Investigaţii clinice şi paraclinice 2.5 Diagnostic pozitiv 2.6 Diagnostic diferenţial 2.7 Complicaţii 2.8 Tratament 2.9 Educaţie sanitară CAPITOLUL III - Studiu de caz 3.1 Plan de îngrijire caz nr. 1 3.2 Plan de îngrijire caz nr. 2 3.3 Plan de îngrijire caz nr. 3 CAPITOLUL IV Concluzii BIBLIOGRAFIE ANEXE
ARGUMENT
2
Am ales această temă de proiect „ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU APENDICITĂ” deoarece primul meu stagiu de când am început această şcoală a fost pe secţia Chirurgie Am văzut că este o afecţiune destul de des întâlnită pe acel sector şi m-am gândit să aflu cât mai multe lucruri despre această afecţiune, să fiu bine informată pentru a da cât mai multe răspunsuri persoanelor în cauză.
I. Anatomie si fiziologie
3
Apendicele este un tub cilindric, lung până la 9 cm, ce se aşează din fundul sau de pe fata mediana a colonului. Baza sa se afla la locul de confluenta a celor trei temii musculare de pe cec si la 2 cm de valvula ileo-cecala; are o forma sinuoasa de cele mai multe ori cu o porţiune scurta, vodiculara, fixata de cec si o porţiune lunga, flotanta, care este mobila. De la locul de implantare în cec a apendicelui pornesc cele trei temi musculare (interioara libera poterolaterala si poeteromediana aderente). Este situat în fosa iliaca dreapta, dar în legătura cu anomaliile de dezvoltare embriologica a cecului mai poate fi găsit în: - poziţie înalta – cec orizontal în poziţie sublupatica, apendicele venind în raport cu vezica biliara; în stânga – situa invers; poziţie joasa – lombara, iliaca pelvina. Orif Orific iciu iull apen apendi dicu cula larr este este situ situat at la 1,51,5-22 cm sub sub valv valvul ulaa ileocecala. Forma este infundibulara sau circulara. Mucoasa descrie la locul de implantare o cuta proeminenta:valvula lui Gerlach. Structura apendicelui se caracterizează prin existenta a patru tunici:
-
tunica
-
tunica
-
stratul submucos;
musculara
alcătuita
din
perineul
cecoapendicular; musculara
longitudinale;
4
alcătuita
din
fibre
-
tunica mucoasa ce prezinta un număr mare de
foliculi limfatici, fapt pentru care acesta a fost denumit tousila abdominala.
Definiţie Apendicita acuta este o afecţiune chirurgicala caracterizata prin inflamaţia apendicelui ilio-cecal. Ea reprezintă una din cele mai frecvente cauze de suferinţa abdominala, poate avea o evoltie acuta sau cronica.
Etiopatologie Apendicita acută poate surveni la orice vârstă, însă frecvenţa cea mai mare este între 10-30 ani, motiv pentru care a fost denumită şi „ boala tinereţii”. În apariţia apendicitei acute elementul patogenic determinat este cel infecţios care găseşte condiţii favorizante prin: -
situaţia anatomică a apendicelui care constituie un fund de
sac cu conţinut bacterian, -
constipaţie cronică,
-
parazitare (oxiuri, ascarizi, tenie),
-
infecţii generale ( gripa, angine pneumococice);
5
Agentul infecţios nu este un germen specific, cel mai frecvent se găseşte colibacilul singur sau în asociere cu alţi germeni-streptococ, pneumococ sau anaerobi.
III. Anatomia patologică
Aspectul anatomico-patologic al apendicitei acute este variat si depinde pe de o parte de circulaţia microbilor, iar pe de altă parte de reactivitatea organismului, astfel putem avea: a) Apendicita acută catarală în care apendicele este congestionat. b) Apendicita acută flegmonoasă în care apendicele este mărit de volum, cu aspect de „ limbă de clopot”. c) Apendicita acută gangrenoasă în care apendicele are culoarea neagră-verzuie, cu aspect de „ frunză veştedă”. d) Plastromul apendicular are aspect flegmonos. e) Perforaţia apendiculară reprezintă o formă evolutivă a apendicitei flegmonoasă, dar mai ales a celei gangrenoase. Perforaţia poate fi punctiformă sau din contră, atât de mare încât amputează segmentul distal al apendicelui .
IV. Simptomatologia
b)
Semne subiective 6
Durerea începe insidios, surd, în fosa iliacă dreaptă şi s intensifică din ce în ce mai mult. În stadiu avansat al apendicitei acute, durerea poate fi foarte puternică şi permanentă. Dacă apendicele are o altă poziţie intrabdominală ( nu este situat în fosa iliacă-deaptă), fără îndoială că durerea este semnalizată de bolnav ea venind din acea zonă, dar acestea sunt cazuri excepţionale. Ele fac foarte dificil diagnosticul diferenţial cu alte boli. De foarte multe ori, durerea iradiază din fosa iliacă dreaptă în epigastru, deoarece există o conexiune nervoasa. Durerea din apendicita acută poate fi confundată cu durerea di colica renală sau cu durerea din colica hepatică, aceasta fiind însă mai intensă în hipocondrul drept. Apendicita acută poate fi confundată adeseori, datorită localizării în vecinătate, cu o sarcină extrauterină ruptă, cu o salpingită acută sau cu un chist ovarian drept torsionat. Greţurile şi vărsăturile apar frecvent, mai ales la tineri şi la copii. Constipaţia însoţeşte de multe ori apendicita acută dar sunt şi cazuri de apendicită acută în care întâlnim scaune diareice multiple, ca în enterocolită. Frisonul nu este întotdeauna prezent, dar dacă bolnavul îl semnalează, este un semn de evoluţie gravă, spre gangrenare sau abcedare, fapt care trebuie să grăbească intervenţia operatorie.
b)Simptome obiective
Durerea este confirmată de palparea regiunii iliace drepte. 7
Apărarea musculară la palpare muşchii reacţionează, apără, încercând să oprească pătrunderea apăsării mai în profunzime. Este mai evidenţiată în stadiile mai avansate ale apendicitei acute. Contractarea musculară netă nu apare decât în stadiile avansate de apendicită acuta. Febra este prezentă, febra nu depăşeşte 38 0C; de obicei bătrânii nu fac temperatură ridicată, în schimb copiii fac chiar în cazurile mai simple de apendicită acută catarală. Pulsul – numărul de bătăi cardiace pe minut este crescut, fiind concordant cu temperatura. Dacă depăşeşte120/minut şi are amplitudine redusă este semn se evoluţie defavorabilă şi trebuie grăbită evoluţia operatorie. Tensiunea arterială este de obicei normală. Scade numai în stări toxice grave cu apendicită acută gangrenoasă sau chiar peritonită, arătând în acest caz un pronostic rău.
c) Examen de laborator
Leucocitoza poate da indicii preţioase asupra stadiului şi eventual, asupra evoluţiei bolii; are de obicei valori peste 8000-10000 globule albe/mm3 (adeseori şi mai mult). Alte boli acute confundabile cu apendicita: ulcerul gastric sau duodenal perforat, colica hepatică, colica renală, pancreatita acută, nu dau leucocite aşa d ridicate astfel că deseori valoarea leucocitozei poate fi un bun criteriu de diagnostic diferenţial. Hemoglobina şi hematocritul sunt utile pentru a diferenţia apendicita acută de sarcina extrauterină ruptă urmată de hemoragie 8
internă. Examenul de rutină este foarte util pentru a deosebi apendicita acută de colica renală. În apendicita acută nu se regăsesc hematii şi leucocite în urină, în schimb în colica renală se regăsesc aproape întotdeauna hematii, uneori şi leucocite.
V. Forme clinice
A: Forme clinice după evoluţie a)Plastromul şi abcesul apendicular
Apendicita acută cu peritonita plastică localizată (Plastromul apendicular) este o eventualitate bună. Se formează în abdomen un abces voluminos care se poate deschide: - în marea cavitate peritoneală, declanşând o peritonită acută generaliză; - într-o ansă intestinală, evacuându-se apoi la exterior pe cale naturală uneori fără nici un simptom; - la peretele abdominal; Pentru a stabili modul în care evoluează apendicita acută cu peritonita localizată ( spre resorbţii sau abcedare) este necesar să evaluăm zilnic, prin palpare, volumul şi aspectul plastronului, să cercetăm leucocitoza şi să urmărim curba febrilă. Un plastron apendicular poate fi confundat şi cu un abces rece. 9
b) Peritonita acută generalizată poate apărea în trei eventualităţi: 1. Peritonita care survine în primele 24-48 de ore de la debutul crizei apendiculare, când leziunea este de tip perforator; clinic se manifestă printr-o durere violentă în fosa iliacă dreaptă, urmată de instalarea semnelor caracteristice peritonitei. 2. Peritonita generalizată în doi timpi: după o criză apendiculară, cu sau fără tratament, semnele clinice se ameliorează; urmează reapariţia fenomenelor datorită unei perforaţii a unui apendice aparent vindecat, precipitat de un efort sau administrare de purgativ. 3. Peritonita generalizată în trei timpi având următoarea succesiune: - apendicită acută cu plastron; - formarea abcesului; - deschiderea acestuia în cavitatea peritonală. Fiecare din aceste secvenţe sunt separate una de cealaltă prin intervale variabile de timp şi cu simptomatologie caracteristică.
B: Forme clinice după sediu: a) Apendicita acută retrocecală. Durerea are sediu lombar sau lomboabdominal, iar în fosa iliaca dreaptă este de cele mai multe ori nedureroasă, la aceasta adăugându-se semne urinare sau genitale: disurie, hematurie, tensiune, de multe ori greu de diferenţiat de o colică renală.
10
b) Apendicita scurtă pelviană. Durerile sunt cu iradiere spre organele genitale şi coapsă, se întâlnesc în special la femei tinere, pot fi confundate cu afecţiuni genitale şi urinare.
c) Apendicita acută subhepatică – imită tabloul unei colecistite acute. Este mai frecventă la copii din cauza poziţiei mai înalte a cecului şi a apendicelui.
d) Apendicita acută în sacul herniar – mai ferventă în cazul herniilor inghinale în care conţinutul sacului e format din cec şi apendice. Se poate confunda cu ştrangularea herniană. e) Apendicita acută în stânga întâlnită în cazuri de situs inversus.
C: Forme clinice după vârstă a) Apendicita acută la copii. Este gravă prin tendinţa la forme distructive. Apendicita acută la copii apare concomitent sau consecutiv altor afecţiuni: gripa, angina, enterocolite.
b) Apendicita acută la bătrâni. Datorită reactivităţii tabloului clinic e mai estompat, fapt ce ne poate face să scăpăm din vedere punerea diagnosticului de apendicită acută, iar când se pune să fie însoţit de complicaţii, în special peritonite.
11
VI. Diagnostic diferenţial
Aşa cum am spus în diferite ocazii în acest capitol, diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu colica hepatică, colica nefritică, infecţii urinare, ulcer în criza dureroasă, iar în cazul plastronului cu tumori ale fosei iliace drepte.
VII. Tratamentul
Apendicita acută are un singur tratament: apendicectomie de urgenţă. Dacă se găseşte şi puroi în cavitatea peritoneală se va absorbi cât se poate mai mult şi se va lăsa un tub de dren în fundul de sac Douglas, tub care va fi scos prin contraincizie. Dacă din diferite motive ( transport, imposibilitatea executării de urgenţă a operaţiei ) nu se poate interveni imediat, pentru o scurtă perioadă până la operaţie se aplică pungi de gheaţă pe regiunea iliacă dreaptă şi se administrează calmante. Bolnavul nu va fi alimentat; nu i se va da purgativ; nu i se va face clismă. Dacă intervenţia chirurgicală se amână din lipsa unui diagnostic cert, nu se vor administra calmante, deoarece acestea
12
maschează evoluţia bolii. Se poate administra perfuzie litică: Xilină, Papavelină, Scobutil, Atropină. Bolnavul va ingera numai lichide. .
VIII. Anestezia
Anestezia rămâne la alegerea chirurgului în colaborare cu anestezistul, de regulă şi cu acordul bolnavului. Se poate utiliza anestezia locală, spinală, peridurală sau generală.Este bine ca atunci când presupunem o situaţie complicată, anestezia să ne asigure confortul necesar pentru a putea explora şi rezolva în condiţii bune cazul, iar bolnavul să suporte cât mai bine actul operator.
13
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE PE SECŢIA CHIRURGIE
Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi menţină sau sa-şi recâştige sănătatea. În orice situaţie în care mobilitatea pacientului este afectată asistenta are rolul de a-i ameliora starea de dependenţă astfel creată motivând pacientul si ajutându-l sa-şi îndeplinească necesităţile fundamentale: comunicare, alimentaţie, excreţie, toaletă, etc. Pentru situaţiile în care imobilizarea va fi de scurtă durată sprijinul acordat va consta doar în ajutarea directă a pacienţilor imobilizaţi imediat postoperator. Asigurarea unui mediu confortabil pentru pacienţi, factori fizici de mediu, temperatură, umiditate, lumină. Temperatura mediului ambiant 20-22 C, umiditatea între 30-60% poate fi confortabilă ⁰
pentru cei mai mulţi pacienţi dar poate fi prea rece pentru pacienţii vârstnici astfel ca aceste elemente trebuie ajutate în faţa fiecărui pacient în parte. Asistenta medicală trebuie să respecte organizarea si ierarhia serviciului, să ştie să manevreze instrumentalul, să trateze infecţiile nozocomiale, să supravegheze, măsoare, noteze funcţiile vitale si vegetative, sa urmărească plaga şi pansamentul, să efectueze pansamentul unei plăgi aseptice sau accidentale respectând etapele tehnicii, sa prevină şi să trateze escarele la bolnavul imobilizat, să efectueze diferite tipuri de sondaje in funcţie de recomandarea medicului. Îngrijirea preoperatorie a bolnavului constă dintr-o serie de măsuri luate cu scopul de a întări 14
capacitatea de rezistenţă a organismului şi de a preveni complicaţiile postoperatorii. Pregătirea generală la care sunt supuşi toţi bolnavii înainte de intervenţie constă în: menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lămurirea lui asupra felului cum va decurge operaţia, stabilirea datei intervenţiei in funcţie de starea bolnavului, golirea şi la nevoie spălarea cavităţi naturale ale organismului şi toaleta bolnavului. Majoritatea pacienţilor sunt obsedaţi de frica intervenţiei ceea ce le scade rezistenţa organismului faţa de socul operator. Alimentaţia bolnavului trebuie să respecte regimul dietetic adecvat bolii, hidratarea si mineralizarea organismului se vor face în funcţie de necesităţile si starea organismului. Golirea intestinului gros se va face prin clisme evacuatoare în seara zilei dinaintea intervenţiei şi în dimineaţa operaţiei. Îngrijirea postoperatorie a bolnavului variază după natura operaţiei. Bolnavul va fi transportat într-o cameră cat mai izolată cu paturi puţine, lumină redusă si difuză, temperatura 20 C. Se vor ⁰
supraveghea aspectul general al bolnavului, culoarea feţei, a tegumentelor, a mucoaselor, temperatura, pulsul, frecvenţa, amplitudinea respiraţiei etc.
15
PLAN DE ÎNGRIJIRE - CAZUL I –
Culegerea datelor 1.Date subiective NUME: G. B. SEX: feminin VÂRSTA: 25 ani DOMICILIUL: Oneşti STARE CIVILĂ: căsătorită NAŢIONALITATE: română RELIGIE: ortodoxă OCUPAŢIA: casnică GRUP SANGUIN: RH:AII: RH pozitiv ALERGII: nu se ştie alergică la nici un medicament DIAGNOSTIC CLINIC: apendicita acuta DATA INTERNARII: 04.12.2010 DATA LUĂRII IN EVIDENŢĂ: 04.12.2010 MODALITATE DE CULEGERE A DATELOR: cu aparţinători si foaie de observaţie
16
STABILIREA LEGĂTURII CU PACIENTUL:verbal MODUL DE COMUNICARE: pacienta este conştientă, uşor confuză, anxioasă
CONDIŢII DE VIAŢĂ: -obişnuinţe alimentare : nu ţine regim, consumă zilnică, nu consumă alcool -venituri: alocaţia copilului, salariul soţului -deprinderi igienice: prezintă tegumente si mucoase curate, integre, roz -aspect vestimentar: îngrijit, curat -hobby-uri: lectura
ANTECEDENTE: -fiziologice: - menarha la 15 ani(flux menstrual la 30 zile, 5 zile fara dureri) - naşteri, o naştere normală - patologice: - un avort spontan. - heredo-colaterale: neaga boli importante, ambii părinţi sunt in viată.
17
ISTORICUL BOLII: - pacienta declara ca in urmă cu 5 zile au apărut stări de greaţa, vărsături, febră, apetit scăzut, scaun absent 3 zile, cefalee, iar de 24 ore au apărut durerile in fosa iliacă dreaptă. S-a prezentat la serviciu de urgenţa fiind apoi transportată la secţia chirurgie pentru investigaţii si tratament de specialitate.
STARE LA INTERNARE: - greutate: 52 kg - inălţime: 1,68 cm -TA: 135/70mmHg - temperatura: 38 C - respiratie: 23r/min - puls: 96p/min SEMNE: - subiective : greţuri, vărsături si constipaţie. - obiective : febră, puls, TA, uşor mărite, contractură musculară.
18
II. ANALIZA DATELOR
Nr. crt. 1
2
Nevoi perturbate Nevoia de a evita
Diagnostic de nursing(P E S) Durere in zona inghinală cu iradieri in membrul inferior si
pericolele
hipocondrul drept cauzată de inflamaţia apendicelui ileo-
Nevoia de a respira si
cecal manifestată prin poziţie vicioasă, gemete, văicăreli Posibile modificări ale constantelor fiziologice din cauza
a
avea
o
buna procesului inflamator manifestată prin slăbiciune, febră
3
circulaţie Nevoia de a elimina
moderata, paliditate Eliminare inadecvată datorită spitalizării, frică manifestată
4
prin oligurie, constipaţie si transpiraţii moderate Nevoia de a menţine Hipertermie datorită procesului inflamator manifestată prin temperatura corpului
febră moderată, tegumente roşii, uscate, calde
in limite normale Nevoia de se alimenta
Alimentare inadecvată in deficit cauzată de inflamaţia
si hidrata
apendicelui manifestată prin inapetenţa, greţuri, vărsături
6
Nevoia de a dormi si a
alimentare Incapacitatea de a se odihni datorită procesului inflamator
7
se odihni Nevoia de a fi curat,
manifestat prin somn întrerupt, durere, anxietate Imposibilitatea îndeplinirii rolului propriu din cauza dureri
îngrijit, de a proteja
manifestată prin pregătirea preoperatorie
5
tegumentele 8
mucoasele Nevoia de
si a
îmbrăca si dezbrăca
se
Dificultate de a se îmbrăca/dezbrăca datorită inflamaţiei apendicelui ileo-cecal manifestată prin dureri
ZIUA I PREOPERATOR
19
La schimbarea turei predau pacienta GB care va fi operată la orele 16.00 Câmpul operator este efectuat Efectuarea funcţiilor vitale este efectuată Valori găsite la orele 14.00 TA=120/70mmHg P =96p/min R=19r/min
Ziua a II-a postoperator
La schimbarea turei predau pacienta GB cu stare generală uşor alterată datorită intervenţiei chirurgicale Pacienta prezintă: - febră moderată:37,2 C ⁰
-TA =120/70mmHg
20
-R=18r/min -P=85p/min Am administrat la orele 13.00 la indicaţia medicului tratamentul medicamentos cu antibiotice: Penicilină 1 milion UI IM la 6 ore şi antalgic: Algocalmin fiolă IM pentru a diminua durerile provocate de plaga operatorie ZIUA a III-a POST OPERATOR
Predau pacienta GB cu stare generală bună,afebrilă,având un tranzit intestinal prezent.
Am înregistrat funcţiile vitale:-TA=115/60mmHg -P=78p/min -R=18r/min - T C=37,1 C ⁰
⁰
Continuă tratamentul medicamentos cu antibiotice: Penicilină 1 milion UI IM la 6 or e Pacienta va fi externată la orele 15.0
21
EVALUARE FINALĂ CAZUL I
Pacienta pe nume GB în vârstă de 25 ani, domiciliată în Oneşti s-a prezentat în data de 04.12.2011 serviciu de urgenţă acuzând mai multe semne şi simptome: durere în fosa iliacă dreaptă, scaun absent de 3 zile, diureză scăzută, sistem osteo-articular integru, tegumente integre, curate, stare generală alterată, greţuri, vărsături, cefalee. i s-a pus diagnosticul de apendicită acută ulterior fiind transportată pe secţia chirurgie pentru investigaţii şi tratament de specialitate. Am supravegheat-o pe tot parcursul internării, am recoltat sânge pentru examenul de laborator, am măsurat şi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale şi am administrat tratamentul medicamentos la indicaţia medicului urmând toate etapele tehnicilor în stricte condiţii de asepsie. Am făcut educaţie sanitară explicându-i cum poate evita anumite boli doar prin simplu fapt şi anume: acela de a se spăla pe mâini după folosirea toaletei şi nu numai. Datorită intervenţiilor autonome şi delegate starea pacientei este bună fapt pentru care va fi externată continuând tratamentul medicamentos la domiciliu cu antibiotice: Penicilină UI, IM la 6 ore urmând să revină la control peste 7 zile pentru îndepărtarea firelor
22
23
TEHNICĂ DE LUCRU RECOLTAREA VĂRSĂTURII
VĂRSĂTURA = conţinut gastric care se elimină spontan printr-un act reflex SCOP = explorator, se fac examinări macroscopice, bacteriologice, chimice, în vederea stabilirii diagnosticului. MATERIALE NECESARE: două tăviţe renale,curate şi uscate, pahar cu soluţie aromată pentru clătirea gurii; muşama, prosop, foaie de observaţie. PREGĂTIREA
INSTRUMENTELOR
ŞI
MATERIALELOR
NECESARE: se pregătesc materialele necesare şi se transportă lângă pacient. PREGĂTIREA BOLNAVULUI: în timpul vărsăturilor bolnavul se aşează în poziţie şezândă sau culcat cu capul întors într-o part, aşezându-i sub cap un prosop, se protejează lenjeria de pat şi corp, aşezând o muşama, o traversă şi un prosop în faţa bolnavului. EFECTUAREA TEHNICII: spălare pe mâini cu apă şi săpun, dacă bolnavul prezintă proteză dentară aceasta se îndepărtează din cavitatea bucală, i se oferă bolnavului tăviţa renală şi îi susţinem fruntea cu mâna dreaptă. Când bolnavul s-a liniştit se îndepărtează tăviţa renală şi se oferă paharul pentru a-şi clăti gura cu soluţie aromată, pe care o va arunca apoi într-o altă tăviţă renală. Spălare pe mâini cu apă şi săpun.
24
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ TEHNICĂ: se şterge gura bolnavului,se îndepărtează muşamaua şi prosopul, se aşează bolnavul în poziţie comodă, se aeriseşte salonul şi se supraveghează bolnavul în continuare. PREGĂTIREA
PRODUSULUI
PENTRU
LABORATOR:
se
completează buletinul de recoltare şi se trimite la laborator, se notează în foaia de observaţie data recoltării, numele celui care a efectuat recoltarea.
25
PLAN DE ÎNGRIJIRE - CAZUL II – Culegerea datelor 1.Date subiective NUME: C.L . SEX: F VÂRSTA: 34 DOMICILIUL: Gura Văii,Oneşti STARE CIVILĂ: divorţată NAŢIONALITATE: română RELIGIE: ortodoxă OCUPAŢIA: salariată GRUP SANGUIN: RH:BIII RH pozitiv ALERGII: nu se ştie alergică la nici un medicament DIAGNOSTIC CLINIC: Apendicita acuta DATA INTERNARII: 04.01.2011 DATA LUĂRII IN EVIDENŢĂ: 04.01.2011 MODALITATE DE CULEGERE A DATELOR: cu aparţinători si foaie de observaţie.
26
STABILIREA LEGĂTURII CU PACIENTUL: verbal MODUL . pacienta este liniştită din punct de vedere psihic, prezentând o stare de disconfort, este puţin anxioasă. CONDIŢII DE VIAŢĂ: -obişnuinţe alimentare: nu respectă un regim, aparte, fumează 10 ţigări/zi, 2 cafele zilnic. - venituri: se întreţine din salariul său şi din pensia părinţilor - deprinderi igienice: prezintă tegumente si mucoase curate, integre, roz - aspect vestimentar: îngrijit, curat, plăcut - hobby-uri: călătoriile ANTECEDENTE: - fiziologice: - menarha la 14 ani(flux menstrual la 28 zile, 3 zile, dureri moderate. - naşteri = 0 - patologice: - un avort la cerere. - heredo-colaterale: mama suferă de insuficienţă cardiacă, iar tatăl în urma unui accident rutier i s-a amputat membrul inferior drept. ISTORICUL BOLII: Afecţiunea a debutat în urmă cu 3 zile, ca urmare a unui efort fizic menţinut, pacienta afirmând că au apărut dureri în zona inghinală, ameţeli, greţuri, vărsături, motiv pentru care a fost transportată la spital. STARE LA INTERNARE: 27
- greutate: 70 kg, - înălţime: 1,74 cm, -TA: 140/75mmHg, - temperatura: 38,3 C, ⁰
- respiraţie: 24r/min, - puls: 97p/min, SEMNE: - subiective : greţuri, vărsături - obiective: contractură musculară, febră moderată, puls şi respiraţie uşor mărite.
28
ZIUA a I-a POST OPERATORIE
La schimbarea turei predau pacienta CL cu stare generală uşor alterată datorită intervenţiei chirurgicale Pacienta prezintă tegumente şi mucoase uşor colorate -TA=140/70mmHg -P=86p/min -R=22r/min -T =37,6 c ⁰
⁰
A început tratamentul medicamentos cu Penicilină 1milion Ui IM la 6 ore
29
EVALUARE FINALĂ CAZUL II
Pacienta pe nume CL în vârstă de 34 de ani domiciliată în Gura Văii Oneşti s-a prezentat în data de 04.01.2011 la serviciu de urgenţă acuzând mai multe semne şi simptome: durere acută în fosa iliacă dreaptă, diureză scăzută, greţuri, vărsături, cefalee, sistem oasteo articular integru, tegumente curate, stare generală alterată. I s-a pus diagnosticul de apendicită acută, fiind apoi transportată pe secţia chirurgie pentru investigaţii şi tratament de specialitate. Am supravegheat-o pe tot parcursul stagiului meu, am recoltat sânge pentru examenul de laborator, am măsurat, înregistrat funcţiile vitale în foaia de observaţie şi am administrat tratament medicamentos la indicaţia medicului. Am făcut educaţie sanitară, i-am explicat importanţa spălării pe mâini după folosirea toaletei şi nu numai. Datorită stării generale uşor alterate pacienta va mai rămâne internată 2 zile după care va fi externată.
30
TEHNICA DE LUCRU EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE
INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ: constituie introducerea unor soluţii izotonice, uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la o seringă. SCOP: introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase. LOCURI DE ELECŢIE: regiunea superoexternă, fesieră,deasupra marelui trohanter;faţa externă a coapsei,în treimea mijlocie; faţa externă a braţului în muşchiul deltoid. MATERIALE NECESARE: tavă medicală,ace intramusculare: lungime, 40, 50, 60, 70mm; diametru 7/10, 8/10, 9/10, 10/10mm bizou lung, medicamentul de injectat. PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI MATERIALELOR: pregătesc materialele şi se transportă lângă pacient. PREGĂTIREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A BOLNAVULUI: se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnici, se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie şezândă sau în picioare; se descoperă regiunea aleasă pentru injecţie: punctul Smârnov, la un lat de deget deasupra marelui trohanter şi înapoia lui; punctul Barthelemy, la unirea treimii externe cu cele două treimi interne ale liniei care uneşte spina iliacă anterosuperioara cu extremitatea superioară a şanţului interfesier. Efectuarea injecţiei.
31
Spălare pe mâini cu apă şi săpun, dezinfectare. Se montează seringa în condiţii de asepsie perfectă. Se încarcă seringa cu substanţa de injectat, după verificarea fiolei, se elimină bulele de aer. Se schimbă acul îndepărtându-l pe cel cu care a fost aspirată substanţa şi se adaptează un ac potrivit pentru injecţie. Se dezinfectează locul injecţiei cu un tampon cu alcool după care se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura. Se întinde pielea între policele şi indexul sau mediul mâinii stângi. Se înţeapă perpendicular pielea pătrunzând 4-7 cm cu rapiditate şi siguranţă. Se verifică poziţia acului prin aspirare, se injectează lent lichidul. După injectare se scoate dintr-o dată acul, acoperind locul cu un tampon. Se masează locul pentru a disocia planurile ţesuturilor străpunse activând circulaţia,pentru a favoriza absorbţia;se aşează bolnavul în poziţie comodă unde va sta în repaus fizic timp de 5-10minute, se spală pe mâini cu apă şi săpun. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: se aruncă la coş deşeurile de la injecţie. ACCIDENTE: durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acesteia. Se impune retragerea acului şi efectuarea injecţiei în altă regiune. Paralizie prin lezarea nervului sciatic. Hematom prin înţeparea unui vas. Supuraţie aseptică datorită unor substanţe care nu sunt resorbite, ruperea acului, embolie uleioasa.
32
PLAN DE ÎNGRIJIRE - CAZUL III – Culegerea datelor 1. Date subiective NUME: T.L SEX: F VÂRSTA: 65 ani DOMICILIUL: Oneşti STARE CIVILĂ: văduvă NAŢIONALITATE: română RELIGIE: ortodoxă OCUPAŢIA: pensionară GRUP SANGUIN: RH:AII RH pozitiv ALERGII: nu se ştie alergică la nici un medicament DIAGNOSTIC CLINIC: Apendicită acuta DATA INTERNARII: 17.03.2011 DATA LUĂRII IN EVIDENŢĂ: 17.032011 MODALITATE DE CULEGERE A DATELOR: de la fiică si foaie de observaţie. STABILIREA LEGĂTURII CU PACIENTUL: non-verbal. MODUL DE COMUNICARE: pacienta refuză să comunice cu echipa medicală, este anxioasă, neliniştită. CONDIŢII DE VIAŢĂ: 33
-obişnuinţe alimentare : nu respectă un regim aparte, iar de 4 săptămâni refuză să se mai alimenteze corespunzător. - venituri: se întreţine din pensia de urmaş a soţului. - deprinderi igienice: aspect neîngrijit, păr cărunt neîngrijit, tegumente murdare cu miros dezagreabil. - aspect vestimentar: aspect neîngrijit, vestimentaţie inadecvată sezonului.
- odihnă: nu doarme nopţile, este depresivă.
ANTECEDENTE: - fiziologice: - menarha la 15 ani - naşteri = 1 - patologice: - avorturi provocate = 3 - alte afecţiuni: suferă de astm bronşic, reumatism articular acut şi ulcer gastroduodenal. - heredo-colaterale: mama a suferit de astm bronsic. ISTORICUL BOLII: Fiica afirma că starea generală alterată a pacientei a început imediat după moartea soţului aceasta refuzând să se mai alimenteze corespunzător, are carenţă de igienă, iar în urmă cu 3 zile au apărut în fosa iliacă dreaptă, greaţă, vărsături motiv pentru care a fost transportată la spital. STARE LA INTERNARE: - greutate: 75 kg - înălţime: 1,65cm -TA: 140/75mmHg - temperatura:38,7 C ⁰
34
- respiraţie:24r/min - puls:95p/min SEMNE:
- subiective : greţuri, vărsături. - obiective: contractură musculară, apărare musculară,
febră, respiraţie peste valorile normale.
35
ZIUA a I-a PREOPERATOR
La schimbarea turei predau pacienta TL care va fi operată la orele 16.00. Va trebui efectuat câmpul operator, toaletizarea pacientei,înregistrarea funcţiilor vitale. Valori găsite la orele 12.00:-TA = 140/70mmHg - T = 38,2 C ⁰
⁰
- R = 22r/min - P = 90p/min
EVALUARE FINALĂ CAZUL III 36
Pacienta pe nume TP în vârstă de 65 de ani, domiciliată în Oneşti s-a prezentat în data de 17.03.2011 la serviciu de urgenţă acuzând mai multe semne şi simptome: durere acută în fosa iliacă dreaptă, greţuri, vărsături, diureză scăzută, cefalee tegumente murdare cu miros dezagreabil, păr cărunt neîngrijit, vestimentaţie inadecvată sezonului. I s-a pus diagnosticul de apendicită acută, apoi a fost transportată pe secţia chirurgie pentru investigaţii şi tratament de specialitate. Am supravegheat-o pe tot parcursul stagiului meu, am recoltat sânge pentru examenul de laborator, am măsurat şi înregistrat funcţiile vitale în foaia de observaţie, am administrat tratamentul medicamentos la indicaţia medicului urmărind toate etapele tehnicii şi am făcut educaţie sanitară. Datorită stării generale uşor alterată şi al altor afecţiuni de care suferă pacienta va fi transportată pe o altă secţia urmând să revină după 7 zile pentru îndepărtarea firelor.
TEHNICA DE LUCRU
37
EFECTUARE PUNCŢIEI VENOASE
Puncţia venoasă=înţeparea unei vene cu ajutorul unui ac ataşat la o seringă. SCOP: explorator, terapeutic, administrare de medicamente intravenos MATERIALE NECESARE: tavă medicală acoperită cu un câmp steril, două seringi de 10cc sterilizate, uscate şi trei ace de puncţie venoasă sterilizate verificate, alcool, tampoane cu comprese sterile, muşama, recipienţi de recoltare goale sau cu substanţe chimice, anticoagulante sau de altă natură, tăviţă renală. PREGĂTIREA
INSTRUMENTELOR
ŞI
MATERIALELOR
NECESARE: se transporta pe tavă lângă pacient. PEGĂRIREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A BOLNAVULUI: se anunţă pacientul şi se explică necesitatea tehnicii, se aşează bolnavul în poziţia necesară , se dezbracă braţul ales, hainele să nu împiedice circulaţia de întoarcere. STABILIREA LOCULUI PUNCŢIEI: se stabileşte braţul la care se face puncţia. EXECUTAREA PUNCŢIEI: spălare pe mâini cu apă şi săpun, se dezinfectează, apoi se aplică garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a braţului, cu indexul mâini stângi se palpează locul puncţiei, se dezinfectează cu un tampon cu alcool, se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul apoi să rămână cu el închis.
38
Având seringa în mâna dreaptă, între police şi celelalte degete, cu indexul se fixează amboul acului ataşat, se fixează vena la 4-5cm sub locul puncţiei şi se exercită o compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. Se introduce acul în mijlocul venei, în direcţia axului longitudinal al venei, cu mâna stângă se trage încet pistonul, aspirând sângele în seringă până se obţine cantitatea de sânge dorită, se desface nodul garoului şi bolnavul deschide pumnul, se aplică un tampon cu alcool şi se ţine 5-10 min apoi se retrage acul. După terminarea tehnicii se aşează comod pacientul şi se supraveghează. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: se adună instrumentele utilizate şi se aruncă la deşeuri fiecare după care se trece la pregătirea sângelui recoltat pentru laborator:se etichetează flaconul cu datele personale ale bolnavului, data şi analiză cerută, se completează buletinul de analize şi se duc la laborator. ACCIDENTE: Acul poate să treacă dincolo de venă perforând peretele, bolnavul poate prezenta ameţeli, paloare accentuată sau alte semne ale lipotimiei.
39
PROGNOSTIC
Apendicita acută se poate manifesta foarte variat, putând mima orice afecţiune acută dureroasă abdominală. Evoluţia bolii fără intervenţie chirurgicală, este agravarea progresivă a semnelor şi simptomelor. Mortalitatea se ridică la 20% la pacienţii mai în vârstă de 70 de ani, datorită întârzierii diagnosticului. Perforaţia este frecventă la persoanele mai mici de 18 ani şi peste 50 de ani. Rata generală de mortalitate este de 0,2-0,8% şi este atribuită complicaţiilor afecţiunii. Apendicita este tratată de obicei cu succes prin operaţia de apendictomie. Dacă nu există complicaţii, pacientul se va recupera fără nici o problemă. În cazurile în care apendicele s-a rupt sau s-a dezvoltat o infecţie gravă, riscul de apariţie a complicaţiilor este crescut,vindecarea realizându-se mai lent. În absenţa tratamentului, apendicita perforată cauzează decesul.
40
CONCLUZII
În urma celor trei cazuri incluse în proiectul meu „Îngrijirea pacientului cu apendicită acută”, am constatat că este o afecţiune destul de des întâlnită, având o varietate de semne şi simptome, dar care se manifestă în funcţie de vârstă. Am încercat să discut cu fiecare pacient în parte pentru ai înlătura anxietatea, frica, şi le-am făcut cunoştinţă înainte de operaţie cu alţi pacienţi care au suferit intervenţia chirurgicală înainte şi au avut o evoluţie bună, înlăturând astfel teama, frica. Am menajat bolnavii de traumatisme psihice şi am discutat cu ei asupra felului cum va decurge operaţia. Deoarece pacienţii sunt obsedaţi de frică trebuie liniştiţi cu privire la intervenţia chirurgicală pentru a nu le scădea rezistenţa organismului faţă de şocul operator. Simptomul principal în tabloul clinic este durerea abdominală difuză şi nelocalizată, greaţa, vărsături, febră constipaţie, sau diaree cu gaze. Cea mai serioasă complicaţie este perforaţia, cu peritonitaliberă în organele vecine,
41
