Academia de Studii Economice-Bucureşti Facultatea de Comerţ
Industria energetică din România
Coordonator: Conf. Univ. Popescu Nela Student: Gora Diana Alexandra Marinescu Laura Cristina Popescu F. Ana-Maria Grupa 358,Seria D,An III
Bucureşti - 2010
Cuprins
1.Norme legale ce guvernează piaţa energiei electrice din România…………....pg.3 2.Practicile monopoliste pe piaţa energiei ener giei electrice…………………………......pg.8 electrice…………………………......pg.8 3.Particularităţile pieţei studiate în privinţa tipurilor de vânzări practicate 3.1. Tipul de vânzare şi contractele tranzacţionate pe piaţa energiei electrice...pg.11 3.2. Particularităţile industriei energetice din România ………………………pg.14 4.Aspecte legate de transmiterea dreptului de furnizare a energiei electrice……pg.15 5.Modalităţi de finanţare a tranzacţiilor studiate pe piaţa energiei electrice…….pg.18 6. Probleme întâlnite pe piaţa energiei electrice şi soluţii propuse……………...pg.20 Anexe…………………………………………………………………………….pg.23
2
1.Norme legale ce guvernează piaţa energiei electrice din România Guvernul are un rol esenţial şi legitim în implementarea unei politici energetice, orientate spre economia de energie şi în crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea pieţei energiei.Începând cu 1998, politica Guvernului României a fost directionata spre liberalizarea sectorului energetic. Procesul de liberalizare a fost dirijat prin legislatie.Legislatia interna pentru sectorul energiei electrice din România este constituita dintr-un numar de instrumente de diferite tipuri, dupa cum urmeaza: a. Legi, Hotarâri de Guvern (HG-uri) si Ordonante de Urgenta ale Guvernului (OUG-uri), care constituie legislatia primara; b. Codurile de Transport, de Distributie, de Masura si cel Comercial elaborate în baza HG - urilor si OUG -urilor, împreuna cu celelalte reglementari ale ANRE si cu licentele acordate de catre ANRE, care formeaza legislatia secundara. Desi legislatia Uniunii Europene nu este în prezent aplicabila în România, Guvernul României are intentia strategica de aderare la UE pâna în 2007 si în acest scop trebuie asigurata armonizarea întregii legislatii interne cu directivele UE.Guvernul României a emis în ultimii ani un important corp de legi, OUG si HG care au modelat sectorul energiei electrice. Aceasta legislatie primara este compusa în principal din: a. OUG 29/1998 care statueaza ANRE, cu Legea 99/2000 (intarind autoritatea ANRE) si OUG 300/2000 (punând ANRE sub coordonarea MIR) referindu-se, de asemenea, la ANRE; b. OUG 63/1998 privind energia electrica si termica, care defineste responsabilitatile diferitelor institutii din sector si principalele directii de actiune destinate liberalizarii pietei de energie electrica din Romania, în conformitate cu Directiva 96/92 a Uniunii Europene; c. HG 563/1999 care a aprobat Strategia Nationala de Privatizare; d. HG 567/1999 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor în sectorul energiei electrice si termice; e. HG 627/2000 privind reorganizarea CONEL, prin care se infiinteaza:
3
o
S.C. Termoelectrica S.A.;
o
S.C. Hidroelectrica S.A.;
o
S.C. Electrica S.A.;
o
C.N.Transelectrica S.A. cu filiala S.C. OPCOM S.A având personalitate juridica.
f. HG 122/2000, care stabileste piata concurentiala la 10% din totalul pietei, extinsa la 15% prin HG 982/2000 si în final la 33%, prin HG 1272/2001 ; g. HG 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie. h. Legea 318/2003 - Legea energiei electrice i. HG 867/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public. Prezentam în continuare un scurt rezumat al celor mai importante elemente de legislatie primara: Ordonanta de Urgenta 29/1998 si Legea 99/2000 stabileste crearea ANRE si descrie
organizarea si functionarea acestei institutii. Scopul ANRE este descris ca fiind "crearea si implementarea reglementarilor obligatorii la nivel national care sunt necesare pentru functionarea corecta a sectorului energiei electrice si termice. în conditii de eficienta, competitivitate, transparenta si protejarea consumatorilor". Hotarârea de Guvern 567/1999 -Aceasta hotarâre aproba puterile ANRE de a acorda
licente în sectorul energiei electrice si termice. Legea 318/2003 - Legea energiei electrice-Scopul Legii energiei electrice este crearea
unui cadru juridic de reglementare adecvat activitatilor de producere, transport, distributie si furnizare a energiei electrice si a energiei termice produse in cogenerare, avandu-se in vedere satisfacerea intereselor publice si private, potrivit principiilor economiei de piata.
4
• Legislatie secundara - Reglementarile si licentele ANRE
ANRE a elaborat un numar însemnat de reglementari. Cele mai importante pentru functionarea pietei angro de energie electrica fiind Codul Comercial, Codul Retelei de Transport si Codul de Masurare. Codul Comercial
Codul Comercial este principalul document care reglementeaza comertul cu energie electrica în România. ANRE are responsabilitatea emiterii si aplicarii Codului, în vederea asigurarii unei bune functionari a pietei. Domeniul de autoritate al Codului îl reprezinta "normele obligatorii, ca legislatie secundara" si contractele ce se încheie între participantii la piata. Codul Comercial începe cu o serie de principii de baza: •
Natura pietei: Piata consta din acordurile comerciale angro dintre participanti privind energia electrica si serviciile asociate. Într-o prima etapa, piata are doua componente: piata reglementata si piata concurentiala;
•
Domeniul competitiei: Piata va deveni competitiva pentru producatorii de energie si pentru furnizori si va ramâne reglementata pentru activitatile de transport si distributie;
•
Accesul comun la retelele de transport si distributie: Orice participant la piata, detinator al unei licente (inclusiv consumatorii eligibili), este indreptatit sa aiba acces reglementat la retelele de transport si distributie. Conectarea la retelele de transport si distributie a energiei electrice reprezinta un serviciu public obligatoriu;
•
Alegerea furnizorului: Consumatorii eligibili îsi pot alege furnizorul de energie, cu care încheie contracte bilaterale negociate, în conformitate cu reglementarile aplicabile;
•
Egalitatea de tratament: Oricare nou participant la piata va fi tratat în coditii de egalitate cu participantii deja existenti.
5
Codul fixeaza trei obiective ale pietei de energie electrica: a. Preturile concurentiale sa fie cât mai scazute posibil; b. Dezvoltarea unor relatii "corecte si transparente" între participantii la piata; c. Sa fie stimulat "comportamentul de piata" al participantilor. Codul defineste diversii participanti la piata: a. Operatorul Comercial; b. Producatori; c. Furnizori de servicii de sistem; d. Cumparatori, inclusiv consumatorii eligibili; e. Operatorul de Transport; f. Operatorul de Sistem. Mecanismul pietei -Codul stabileste mecanismul pietei si componentele pietei, incluzând
atât piata reglementata cât si cea concurentiala. Mecanismul pietei a fost conceput în vederea cresterii presiunii concurentiale asupra participantilor. Licentele acordate de ANRE- Pe piata de energie electrica din tara noastra exista cinci
activitati pentru care se acorda licente. Acestea sunt: a. transportul de energie electrica; b. producerea energiei electrice; c. distributia energiei electrice; d. furnizarea de energie electrica; e. administrarea pietei de energie electrica. • Legislatia Uniunii Europene
Legislatia Uniunii Europene este, de asemenea, o parte relevanta a cadrului legislativ din România. Desi în prezent aceste legi nu se aplica în Romania, obiectivul strategic guvernamental de aderare la UE în 2007 determina necesitatea ca legislatia interna si
6
modelul pietei din sectorul energiei electrice sa fie în acord cu legislatia UE. Directivele UE relevante în acest sens sunt: a. Directiva 90/377 (imbunatatirea transparentei tarifelor la consumatorii finali industriali); b. Directiva 90/547 (transportul de energie electrica); •Cadrul instituţional aferent promovării măsurilor de utilizare eficientă a energiei în România a fost creat prin înfiinţarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE), prin Hotărârea Guvernului nr. 754 din 06 iulie 1990. Ca urmare a intrarii tarii noastre in Uniunea Europeana, Romania se aliniaza la reglementarile si directivele Uniunii Europene precum si a pietei interne de energie europeana. Conform Directivei 2003/54/EC - a Parlamentului European si a Consiliului privind regulile comune aplicabile pietei interne de energie, termenul de 1 iulie 2007, a fost termenul final pentru reorganizarea societatilor comerciale de distributie si furnizare a energiei electrice prin divizare partiala, in scopul separarii activitatii de distributie de cea de furnizare de energie. In tara noastra, a fost emisa HG nr. 675/28.06.2007 privind reorganizarea prin divizare partiala a societatilor comerciale de distributie si furnizare a energiei electrice, filiale ale S.C. "Electrica" - S.A. Prin adoptarea Hotararii nr. 675/2007, s-au infiintat societatile de furnizare a energiei electrice – filiale ale Electrica SA, avand ca obiect principal de activitate furnizarea energiei electrice: 1. Societatea comerciala Filiala de Furnizare a energiei electrice “Electrica Furnizare Muntenia Nord”, filiala a Societatii comerciale “Electrica” - S.A. avand in componenta sa 6 Agentii de furnizare; 2. Societatea comerciala Filiala de Furnizare a energiei electrice “Electrica Furnizare Transilivania Nord”, filiala a Societatii comerciale “Electrica” - S.A. avand in componenta sa 6 Agentii de furnizare;
7
3. Societatea comerciala Filiala de Furnizare a energiei electrice “Electrica Furnizare Transilivania Sud”, filiala a Societatii comerciale “Electrica” - S.A. avand in componenta sa 6 Agentii de furnizare.
2. Practicile monopoliste pe piaţa energiei electrice În sectorul energetic nu poate exista o piaţă cu adevărat competitivă, din cauza caracteristicilor acestui sector: reţelele de transmisie şi distribuţie sunt monopoluri naturale; energia electrică nu se poate stoca, se produce continuu pe când consumul este variabil pe parcursul unei zile, ceea ce presupune o formă de administrare coordonată. Concurenţa pe piaţa românească de electricitate este oricum restrânsă de interconectarea limitată a pieţei româneşti de energie: în electricitate, nu se poate tranzacţiona peste graniţă mai mult de 10% din producţie. Problema este aceeaşi peste tot în UE, obstacolul major în calea liberei concurenţe şi pieţei unice de energie reprezentându-l slaba interconectare a pieţelor naţionale. În perioada regimului comunist toată producţia, transportul şi distribuţa de energie aparţinea Statului Român. Prin restructurarea RENEL şi privatizările din ultimii ani, piaţa de energie electrică arată azi astfel: •
Termoelectrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi CET-urile (Centrale Electro Termice) independente produc energie electrică. Toate aceste companii sunt deţinute de Statul Român.
•
Transelectrica, deţinută majoritar de stat (90%), asigură transportul naţional de energie electrică
•
Electrica se ocupă cu distribuţia şi furnizarea de energie electrică. Cinci filiale din cele 8 au fost privatizate deja
•
OPCOM, companie din portofoliul Transelectrica, supraveghează bursa energiei electrice.
8
În urma liberalizării pieţei, în prezent există şi alţi jucători pe piaţa de energie electrică, unele companii private au cumpărat capacităţi de producţie (microhidrocentrale). Pe piaţă mai există companii private care se ocupă cu tradingul de energie electrică, dintre care cei mai mari sunt: Energy Holding, Petrod şi EGL Power & Gas, în ordinea mărimii. Piaţa de vânzare a energiei este concentrată excesiv. Astfel, doar patru producători oferă, de regulă, energie pe piaţă, respectiv Nuclearelectrica şi complexurile energetice CET Turceni, CET Rovinari şi CET Craiova. Sectorul energetic poate fi competitiv dacă: • Activităţile cu caracter de monopol natural sunt separate de cele în care poate apărea concurenţă (producţie, furnizare). Separarea activităţilor pe verticală înseamnă
că nici un producător nu controlează reţeaua de transmisie, deci nu are posibilitatea de a bloca accesul concurenţilor la reţea, iar activităţile de furnizare de electricitate sunt separate de cele de distribuţie. Separarea orizontală înseamnă că reţeaua de distribuţie este împărţită geografic între mai multe companii care au obligaţia să-şi închirieze una alteia reţelele; • Piaţa este liberalizată, iar consumatorii (industriali şi casnici) îşi pot alege liber furnizorii, inclusiv din afara ţării, în piaţa unică UE.
Cu alte cuvinte, din liberalizarea pieţei, teoretic, un craiovean nu mai este obligat să cumpere electricitate de la Electrica Oltenia, ci poate cumpăra curent şi de la Electrica Moldova, de pildă. Prin separarea verticală, Electrica Moldova şi Electrica Oltenia şi-au separat administrarea reţelelor de distribuţie de serviciile de furnizare de electricitate. Prin separarea orizontală, Electrica Oltenia este obligată să pună reţeaua de distribuţie din Oltenia la dispoziţia serviciului de furnizare Electrica Moldova, la preţ reglementat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru monopolul natural. În prezent, există două riscuri majore pentru concurenţa în domeniul energetic: 1. posibila înfiinţare a două companii cu poziţie dominantă pe piaţă ce grupează
entităţi reprezentând cea mai mare parte a sectorului energetic (electricitate / gaz / 9
cărbune), în special dacă măsura se suprapune peste nefinalizarea reformelor de separare verticală a distribuţiei de furnizare; 2. contractele bilaterale cu electricitate, încheiate de companii de stat cu parteneri privaţi, la preţuri defavorabile statului
S.C. Electrica S.A. este o societate cu capital integral de stat, aflata în subordinea Ministerului Economiei. Obiectul de activitate îl constituie distributia si furnizarea energiei electrice si asigurarea infrastructurii de comunicatii si informatica, care sa permita utilizarea unui management performant in conditiile deschiderii pietei si prezentei competitiei in aceste domenii. Activitatile importante sunt cele de exploatare si dezvoltare a sistemelor de distributie, comunicatii si tehnologia informatiei, precum si cele aferente furnizarii de energie electrica catre clientii nostrii. Prin Electrica Serv, domeniul de activitate s-a dezvoltat considerabil, largindu-se gama de servicii oferite clientilor, acestea constand in servicii de intretinere-mentenanta a instalatiilor electrice, proiectare si consultanta, reparatii echipamente energetice, transporturi auto, comercial, activitati conexe. Evolutiile în procesul legislativ aferent desfasurarii activitatilor de baza din sectorul electroenergetic au condus la reglementarea, de catre Autoritatea Nationala de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a producerii, transportului, distributiei si furnizarii energiei electrice. S.C. Electrica S.A. presteaza activitatile sale economice în regim de monopol natural, cu obligatia asigurarii accesului nediscriminatoriu la retele pentru toti consumatorii, furnizorii si producatorii de energie electrica care solicita acest lucru. Obligatiile si drepturile pe care le are S.C. Electrica S.A. sunt stabilite prin licentele de distributie si, respectiv, furnizare, emise de ANRE. S.C. "Electrica"-S.A. este societatea comerciala de distributie si furnizare a energiei electrice, are o arie de cuprindere nationala – cu organizare zonalã in 3 zone, pentru distributia si furnizarea energiei electrice: Transilvania Nord (cu sediul la ClujNapoca), Transilvania Sud (cu sediul la Brasov), Muntenia Nord (cu sediul la Ploiesti) si pe cuprinsul intregii tari, in 8 zone, pentru intretinere si servicii energetice – Filiala Electrica Serv.
10
3.Particularităţile pieţei studiate în privinţa tipurilor de vânzări practicate 3.1. Tipul de vânzare şi contractele tranzacţionate pe piaţa energiei electrice Vanzarea pe piata energiei electrice este una angro. Piata contractelor bilaterale negociate: •
Cumpararea de energie electrica, prin o
Incheierea de contracte negociate de vanzare-cumparare energie electrica prin:
o
negociere directa, inclusiv contracte tip EFET licitatii la PCCB – OPCOM licitatii la Ringul Bursier - BRM
Incheierea de contracte de import energie electrica, prin negociere directa, inclusiv contracte tip EFET;
o
Functionarea ca cesionar legal al drepturilor de valorificare pe piata de energie electrica;
•
Vanzarea de energie electrica prin: o
Incheierea de contracte de vanzare negociate cu consumatorii eligibili proprii;
o
Incheierea de contracte de vanzare negociate cu alti titulari de Licenta (furnizori, producatori);
o
Incheierea de contracte de export de energie electrica;
o
Consumatori captivi, prin:
obtinerea acordului consumatorului respectiv; obtinerea aprobarii ANRE; respectarea conditiilor contractuale reglementate.
Avand in vedere caracteristica acestor activitati, si anume de monopol natural, atat tarifele de transport, cat si cele de distributie vor fi tarife reglementate, bazate pe urmatoarele principii, care dau mai multa stabilitate si transparenta procesului: •
principiile de tarifare vor consta intr-un mecanism “price-cap” (CPI-X) pentru activitatile de transport si distributie. 11
→In prezent, piata en-gros de electricitate (REM) este structurata pe doua nivele: •piata competitiva,
•piata reglementata. →Piata competitiva este formata din: -contracte bilaterale liber negociate intre producatorii interni si consumatorii eligibili sau cu alti furnizori care vand energie electrica consumatorilor eligibili. Eligibilitatea va creste gradual pana la deschiderea totala a pietei. Pe aceasta piata, consumatorii eligibili, furnizorii de energie si chiar companiile de distributie vor avea posibilitatea sa comercializeze energie electrica direct, la preturi liber negociate sau stabilite pe piata spot; -contracte negociate incheiate de producatori si auto-producatori cu companiile de distributie si de furnizare; -tranzactii pe piata cu o zi inainte; -contracte de export, negociate direct de producator cu clienti din afara; -utilizarea retelelor, este asigurata in Romania prin reglementarea accesului nediscriminatoriu al tertilor, atat la reteaua de transport, cat si cea de distributie, pe baza de tarife publicate. Atat participantii la piata existenti, cat si cei noi beneficiaza de tratament transparent si nediscriminatoriu, inclusiv in ceea ce priveste accesul reglementat la retelele de transport si de distributie. Conectarea la retele este serviciu public obligatoriu. →Pe piata reglementata se incheie urmatoarele contracte: -contracte de portofoliu intre principalii producatori (cu preturi si cantitati stabilite de reglementator); -contracte pentru energie electrica produsa in cogenerare (cu cantitati si preturi reglementate); -contracte pe termen lung cu cantitati reglementate, contracte “must run -must take” incheiate de Nuclearelectrica pentru intreaga productie a centralei nucleare.
12
Luand in conisderare durata aranjamentelor contractuale, REM este structurata pe doua nivele: -
Primul nivel al pietei cuprinde (I) contractele bilaterale ( reglementate) intre producatori si distribuitori/furnizori licentiati; (II) contracte bilaterale (negociate) intre producatori si furnizori/consumatori eligibili acreditati. In perioada 2003-2004, contractele initiale si contractele de optiune initiala vor fi dezvoltate, finalizate si puse in practica, dupa consultari cu toate partile implicate. Din 2005 aceste contracte vor inlocui contractele de portofoliu actuale, care vor fi valabile inca 5 ani si vor avea cantitati reglementate diminuate stabilite in functie de deschiderea pietei ( (din 2007 piata va fi deschisa in totalitate). Dupa deschiderea totala a pietei, preturile reglementate la energie vor fi aplicate doar consumatorilor care nu isi exercita dreptul de iesi pe piata si prefera sa ramana fixati la tarifele reglementate. Tranzactiile la acest prim nivel vor fi testate pe parcursul anului 2004 si vor fi aplicate comercial incepand cu 2005.
-
Al doilea nivel al pietei este alcatuit din (I) tranzactii cu o zi inainte ( pentru ziua urmatoare) care vor permite producatorilor, furnizorilor si distribuitorilor/furnizorilor licentiati sa-si ajusteze pozitiile contractuale stabilite anterior, in primul nivel al pietei; (II) tranzactiile serviciilor de sistem intre producatori si operatorul de sistem ( Transelectrica); si (III) tranzactii in timp real pe piata de echilibrare intre operatorul de sistem (Transelectrica) si producatori si/sau furnizori.
Contractele pe termen lung (contracte initiale sau contracte reglementate multilaterale) se incheie intre producatori si furnizori, cu cantitati ferme si profilate pe perioade de tranzactionare. Contractele vor fi puse mai intai in practica pentru stabilizarea tranzactiilor de vanzare si cumparare a energiei electrice intre companiile de distributie (opt) si producatori, conform Hotararii de Guvern 1524/2002, si va dura aproximativ 5 ani.Volumele stabilite in aceste contracte se vor reduce anual, pentru a incuraja participantii la piata sa desfasoare tranzactii bilaterale intre ei. Datorita reducerii progresive a volumelor contractate, un nou mecanism – piata de capacitate - va fi infiintat si pus in functiune.Preturile vor fi, de asemenea, profilate si vor fi indexate trimestrial.
13
Aceste arajamente sunt considerate ca fiind solutia comerciala capabila sa ofere stabilitate pietei si, in acelasi timp, sa faciliteze comertul pe o piata de electricitate din ce in ce mai competitiva. •
Preturile la energie (gaze naturale si electricitate) sunt stabilite: -
pentru consumatorii eligibili, pe baza negocierilor libere, bazate pe competitie urmarind tendinta de deschidere a pietei;
-
pentru consumatorii captivi, preturile sunt reglementate, in conformitate cu costurile justificate economic, plus o marja de profit.
•
Tarifele pentru distributie si transport sunt reglementate in conformitate cu costurile justificate economic, plus o marja de profit.
•
Subventia incrucisata se elimina
•
Pentru categoriile de consumatori cu probleme sociale (consumatori cu venituri mici) se va introduce un mecanism de subventionare directa de la buget
3.2. Particularităţile industriei energetice din România •Industria energetică din România are următoarele particularităţi: - exploatează o infrastructură strategică în cadrul economiei naţionale; - susţine dezvoltarea economiei naţionale şi depinde de evoluţia populaţiei; - asigură necesarul de energie pentru acoperirea consumului, direct determinat de dezvoltarea economică şi tehnologică, de eficienţa pe întregul lanţ energetic, de nivelul de trai şi de cerinţele de protecţie a mediului; - dezvoltarea sectorului este, de asemenea, condiţionată de generarea capitalului în economie şi de capacitatea de susţinere a investiţiilor; - la nivel macroeconomic, consumul de energie se corelează direct cu PIB şi cu energointensivitatea, pe întregul ansamblu al economiei naţionale.
14
Toate ţările dezvoltate înregistrează în prezent creşteri ale consumului de energie primară cu ritmuri mai mici decât cele ale creşterii economice, ceea ce demonstrează o continuă reducere a intensităţii energetice. Prin reducerea consumurilor de energie se realizează creşterea eficienţei economice, o mai bună protecţie a mediului, reducerea consumului şi importului de resurse energetice.
4.Aspecte legate de transmiterea dreptului de furnizare a energiei electrice Licenţa nr. 922 pentru furnizarea de energie electrică are ca obiect autorizarea de a desfăşura, în regim concurenţial, furnizarea de energie electrică pe piaţa cu amănuntul de energie electrică, cu respectarea prevederilor din Regulamentul de furnizare.Aceasta este acordată şi intră în vigoare la data de 28 ianuarie 2010, fiind valabilă pentru o perioadă de 2 ani, dacă nu se hotărăşte retragerea ei pentru vreuna din cauzele prevăzute la capitolul VII - Suspendarea/retragerea Licenţei. La expirarea Licenţei, Titularul Licenţei poate solicita autorităţii competente o nouă licenţă pentru furnizarea de energie electrică, în conformitate cu prevederile Regulamentului. Transferul (cesiunea) de către Titularul Licenţei, în totalitate sau în parte, a drepturilor sale de furnizare a energiei electrice se poate face numai prin contract, cu respectarea condiţiilor legale şi cu aprobarea scrisă, prealabilă, a autorităţii competente. În contractul de cesiune Titularul Licenţei va preciza şi obligaţiile pe care le preia cesionarul.Orice transfer realizat fără aprobarea autorităţii competente este considerat nul, constituie încălcarea unei condiţii a Licenţei şi se sancţionează contravenţional. Titularul Licenţei are dreptul, pe durata de valabilitate a Licenţei, să desfăşoare activitatea de furnizare de energie electrică, scop în care poate efectua operaţiuni pe piaţa angro a energiei electrice în conformitate cu reglementările comerciale emise de autoritatea competentă : -cumpărarea de energie electrică de pe piaţa angro de energie electrică: a)
prin încheierea de contracte negociate de vânzare-cumpărare
sau alte aranjamente comerciale cu producători de energie electrică,
15
autoproducători şi alţi titulari de licenţe pentru desfăşurarea de activităţi în sectorul energiei electrice amplasaţi oriunde pe teritoriul României, b)
prin încheierea de contracte de import, în condiţiile respectării
reglementărilor în vigoare, c)
ca cesionar legal al drepturilor de valorificare pe piaţa de
energie electrică din România a unor cantităţi de energie electrică deţinute de orice persoană juridică română sau străină, căreia autorităţile statului român i-au conferit, printr-un act normativ, dreptul de a obţine valorificarea cantităţilor de energie electrică respective, d)
prin tranzacţii pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa de
echilibrare. - vânzarea de energie electrică: a)
la consumatorii eligibili şi alţi titulari de licenţe, pentru
desfăşurarea de activităţi în sectorul energiei electrice, amplasaţi oriunde pe teritoriul României, b)
prin tranzacţii pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa de
echilibrare, c)
la export, în condiţiile respectării reglementărilor în vigoare,
Titularul Licenţei are dreptul să-şi transfere responsabilitatea echilibrării către o parte responsabilă cu echilibrarea care a fost înregistrată la Operatorul de transport şi de sistem, conform prevederilor Codului comercial al pieţei angro de energie electrică. Realizarea operaţiunilor menţionate mai sus atrage după sine şi dreptul de a încheia contracte de transport al energiei electrice cu Operatorul de transport şi de sistem şi/sau contracte de distribuţie cu Operatorii de distribuţie, după caz. Conform prevederilor art. 56 alin. (2) din Lege, Titularul Licenţei are dreptul ca, în cazul nerespectării de către consumator a contractului de furnizare încheiat, să aplice penalizări, să sisteze temporar furnizarea energiei electrice.De asemenea, are dreptul să rezilieze contractul de furnizare în caz de consum fraudulos, neplată repetată a facturilor
16
şi/sau în alte situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare.El poate transfera, în întregime sau în parte, unei alte persoane juridice drepturile şi obligaţiile ce îi revin conform Licenţei, cu respectarea prevederilor art. 38 al Regulamentului şi Condiţiilor Error: Reference source not found ÷ din Licenţă. Titularul Licenţei are dreptul de acces la istoria datelor privind piaţa de energie electrică şi consumatorii, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă, în măsura în care datele respective nu sunt clasificate în categoria informaţii confidenţiale. Pentru neînţelegerile precontractuale în care este angajat sau în cazul angajării în dispute privind accesul la reţeaua electrică, Titularul Licenţei se poate adresa pentru soluţionare autorităţii competente, în condiţiile Legii şi reglementărilor în vigoare. Titularul Licenţei are obligaţia să precizeze anual provenienţa, pe surse de energie primară folosită, a energiei electrice achiziţionate în anul calendaristic anterior şi să facă trimiteri la surse de informaţii publice, de regulă adrese în reţeaua Internet, conţinând informaţii privind impactul producerii de energie electrică asupra mediului înconjurător. Acesta va organiza şi menţine, pe durata de valabilitate a Licenţei, un compartiment denumit „Serviciul Clienţi”, care va dispune de personal şi dotare corespunzătoare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, precum şi căi de adresare cunoscute public. Prin intermediul acestui compartiment,
va fi asigurată comunicarea cu consumatorii cu privire la
reglementările noi ce privesc piaţa de energie electrică şi modificările survenite la actele normative din domeniu Titularul Licenţei se va asigura că nu are loc subvenţionarea încrucişată 1 între activităţile autorizate prin Licenţă şi alte activităţi din sectorul energiei electrice desfăşurate de: a)
Titularul Licenţei sau de operatori economici afiliaţi
Titularului Licenţei şi/sau, b)
alţi titulari de licenţă din sectorul energiei electrice care, direct
sau indirect, pot deţine, la un moment dat, acţiuni la Titularul Licenţei. 1
Subvenţionare încrucişată -
modalitate de subvenţionare care vizează transferurile de resurse provenite din vânzările unor categorii de produse sau servicii ale unui operator economic pentru a sprijini activităţile acelui operator economic într-o altă categorie de produse sau în altă zonă.
17
5.Modalităţi de finanţare a tranzacţiilor studiate pe piaţa energiei electrice În scopul asigurarii energiei si eficientizarii Sistemului Energetic National, in Romania sunt necesare investitii pe scara larga pentru modernizare si reconstructie, pentru extinderea capacitatilor existente si realizarea de noi capacitati. →Una dintre modalităţile de finanţare întâlnite în industria energetică este creditul pentru investiţii,acesta venind din partea Băncii Europene de Investiţii ,mai exact aceştia au aprobat un credit de 200 de milioane de euro pentru finantarea primei faze a proiectului eolian de 1,1 miliarde de europe care cehii de la CEZ vor sa-l construiasca in doua localitati dobrogene, Fantanele si Cogealac. Prima faza a proiectului se refera la instalarea a 139 de turbine eoliene pe raza comunei Fantanele, ceea ce echivaleaza cu o capacitate instalata de 347,5 MW, cat aproape jumatate de reactor nuclear al centralei de la Cernavoda. A doua faza a proiectului presupune montarea a 101 turbine eoline, de cate 2,5 MW fiecare, in comuna Cogealac.În present,au fost montate 50 de turbine eoliene la Fantanele.CEZ este prezent pe piata locala din 2005 odata cu preluarea pachetului majoritar al fostei filiale de distributie si furnizare a energiei electrice Electrica Oltenia. Grupul este implicat in mai multe proiecte de producere a energiei electrice in afara de cel eolian.Astfel, cehii fac parte din compania de proiect care va realiza reactoarele 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda si deruleaza un proiect de 400 MW impreuna cu Termoelectrica la Galati. - de asemenea,CEZ a reusit sa contracteze de la banci comerciale un imprumut de 262,3 milioane de euro pentru finantarea acestui proiect. In data de 30 iunie 2009, grupul CEZ a semnat un acord pentru un imprumut garantat de German ExportCredit Agency Hermes. Coordonatorii mandatati si cei care au acordat imprumutul sunt Bayerische Landesbank, BNP Paribas Bank N.V., Československá obchodní banka a. s., si KBC Bank Deutschland AG. BNP Paribas are rol de banca structurala si coordonatoare, iar Bayerische Landesbank are rol de agent.
18
→ Enel este al doilea mare grup european care demareaza constructia unui parc de eoliene in Dobrogea,începând lucrarile de constructie a primului parc eolian din Dobrogea, o investitie estimata la 350 mil. euro. →În ceea ce priveşte finanţarea din partea Uniunii Europene,proiectul dezvoltat prin programul Phare 2000 functioneaza inca si consta in furnizarea la cheie a unui sistem informatic integrat, care sa acopere echipamentele si aplicatiile soft dedicate, care va functiona ca o platforma comerciala noua de informatica pentru piata romana de energie. Programul Phare 2002 a avut ca scop implementarea functiei bursiere destinata administrarii financiare a pietei de energie si care consta in furnizarea unui sistem informatic integrat dedicat acestei functii (hard si soft) si a unui simulator de piata financiara in scop de training. Aceste sisteme vor fi adaugate unui modul informatic dedicat prognozei pe termen scurt, mediu si lung a prognozei cererii de energie electrica. De asemenea, asistenta tehnica va acoperi si consolidarea institutionala a OPCOM pentru asigurarea implementarii functiei bursiere destinata pietei financiare de energie si regulile, reglementarile si instrumentele specifice pentru aceasta piata. Proiectul finantat de Banca Mondiala a fost dezvoltat pe termen lung, 2003 – 2007. Scopul proiectului este de a oferi OPCOM o consultanta extinsa si asistenta, in regim de twinning, prin reguli si reglementari proiectate pentru noua piata de energie, pentru testarea si proiectarea Bursei de Energie, testare pilot si implementare. Consultantul va asigura corelarea activitatilor conceptuale implicate in proiectarea, testarea si implementarea noului regim de tranzactionare pe piata romana de energie. Cea mai important functie prevazuta pentru twinning, in conformitate cu noua viziune strategica care urmeaza sa fie dezvoltata pentru piata romana de energie, este asigurarea asistentei tehnice pentru Comitetul de Coordonare a Pietei de Electricitate, pentru desfasurarea actiunilor lui specifice. Toate acestea vor face posibila infiintarea Bursei Romane de Electricitate, care intentioneza sa devina piata regionala sud-est europeana. Strategia Guvernului Romaniei consta in accelerarea procesului de privatizare in toate sectoarele energetice,privatizarea axandu-se pe urmatoarele aspecte : •
atragerea de investitii necesare pentru asigurarea de surse energetice eficiente, sigure si cu impact scazut de mediu; privatizarea va fi efectuata in principal prin atragerea de
19
capital privat in capitalul propriu al societatilor, combinata cu vanzarea de pachete suplimentare de actiuni ; •
atragerea de investitori strategici in cadrul companiilor publice, care reprezinta succesului operatiilor si asigura implementarea unui management modern;
6. Probleme întâlnite pe piaţa energiei electrice şi soluţii propuse →Dezvoltarea economică nu se poate realiza pe baze durabile, fără creşterea eficienţei energetice. Astfel, ar trebui să se asigure decuplarea majorării consumului de resurse energetice de creşterea economică →Eficienţa energetică în România este scăzută în comparaţie cu ţările din UE. Aceasta este cauzată atât de unele randamente mai scăzute la transformarea, transportul şi utilizarea purtătorilor de energie, cât, mai ales, de structura economiei naţionale, în care ponderea ramurilor şi produselor energointensive, caracterizate de consumuri energetice mari şi cu valoare adăugată mică rămâne încă ridicată. În perioada 1999-2001 eficienţa energetică a crescut cu circa 1 % pe an, determinată atât de încetarea activităţii unor unităţi economice neeficiente, cât şi de apariţia unor agenţi economici, care utilizează energia în mod eficient. • o altă problemă o reprezintă infrastructura invechită ce trebuie înlocuită necesitând investiţii de milioane de euro. •reducerea intensitatii energetice specifice pe unitatea de PIB in economie; •utilizarea pe scara mai larga a surselor interne de energie regenerabila; •rezolvarea tranzactiilor care depasesc granita uneia sau a mai multor tari, ceea ce necesita o armonizare a abordarii tarifelor si a alocarii de capacitatii. •dependenta noastra de import este in crestere,ceea ce înseamnă că, energia interna trebuie sa fie mai competitiva,în caz contrar, in urmatorii 20 – 30 de ani, aproximativ 70% din cererea de energie a Uniunii, comparativ cu 50% in prezent, va fi acoperita de importuri, din care unele vor proveni din regiuni amenintate de insecuritate.
20
→Soluţii: →Obiectivul reducerii intensităţii energetice pe ansamblul economiei, nu se poate realiza numai prin perfecţionarea sau înlocuirea proceselor tehnologice cu consumuri ridicate de energie. Îndeplinirea acestui obiectiv impune şi ajustarea structurală a economiei, în sensul dezvoltării unor ramuri economice cu consumuri reduse de energie şi valoare adăugată mare şi reducerea ponderii ramurilor energointensive, cu valoare adăugată mică în produse. →creşterea eficienţei energetice în capacităţile existente; →impunerea unor standarde de eficienţă energetică ridicată în industrie, transporturi, construcţii, agricultură, servicii şi rezidenţial (reabilitarea termică a clădirilor, sistemele individuale de încălzire, iluminat, echipamente electrocasnice etc.). →dezvoltarea mai rapidă a unor ramuri economice, produse şi activităţi (ex. turism) cu consumuri energetice reduse şi valoare adăugată ridicată. →continuarea adoptării, în plan legislativ, a unor norme de eficienţă energetică ridicată la instalarea de noi capacităţi →iniţierea, dezvoltarea şi implementarea unor programe de măsuri organizatorice şi instituţionale pentru creşterea eficienţei energetice →creşterea eficienţei energetice pe întregul lanţ resurse naturale, producţie, transport, distribuţie, comercializare şi utilizare finală, prin folosirea optimă a mecanismelor specifice economiei de piaţă, →îmbunătăţirea managementului energetic în industrie; →limitarea creşterii dependenţei de importurilor de resurse energetice primare.
21
→promovarea transferului de tehnologie performantă în România, dezvoltarea cercetării în domeniu, participarea la proiecte comune cu alte ţări, prin dezvoltarea cooperării internaţionale. →promovarea masurilor de eficienta energetica,a surselor de energie regenerabile si a inovarii. →stimularea bancilor comerciale sa investeasca in proiecte de eficienta energetica si furnizori de servicii energetice.
22
ANEXE
Furnizor: Telefon: Site Internet:
Energia electrică furn u 23
