Disciplina: Management Comparat Lecţia 1-A: Noţiuni Fundamentale Şi Concepte Principale Utilizate În Managementul Comparat 1.1. Conceptul De Management Comparat

Disciplina:MANAGEMENTCOMPARAT Lecia1-a:NOIUNIFUNDAMENTALEŞICONCEPTEPRINCIPALEUTILIZATE ÎNMANAGEMENTULCOMPARAT 1.1.CONCEPTULDEMANAGEMENTCOMPARAT Potri Potrivi vit t opin opinie iei i lui lui Wili Wiliam am Newm Newman an „manag „manageme ement ntul ul comp compar arat at se ocup ocupă de stud studiu iul l similarităilordinpracticamanagerialălocalădindiferiteări”. RaghuNat Nath,ca carecon consideră că „înmodlargmanagemen „înmodlargmanagementul tul comparat comparat seconcentre seconcentreaz ază asuprasimilităilor şideosebirilordintresistemeledemanagementşieconomicedindiferite contexte”. Definiia lui R. Nath are merit ritul că exti extind nde e sfer sfera a de abor aborda dare re a ma mana nage geme ment ntul ului ui compa compara rat t în afara afara pract practic icii ii.. Prezi Prezint ntă însă şi câtev câteva a insuf insufic icie ienne de nat natură defi defini niională, loca locali liza zate te în dome domeni niul ul obie obiect ctul ului ui compar comparaaiei: iei: nu se ine ine seama seama de conte contexte xtele le cultu cultura rale le naionalediferiteşinusereferălatoatetipuriledeorganizaii(economice,ştiinifice,tehnice, educaionaleşidealtănatură). O definiiemaicuprinzătoare şimaiclar ă,mai ştiinifică şimaiexactăneoferăEdwin Mill Miller er, , care care arat arată că: „m „man anag agem emen entu tul l comp compar araat se ocup ocupă cu studiul diul fenomenelor de managementpeobazămultinaională,axându-seasupradetectării,identificării,clasificării, măsurării şi inte interpr rpret etării simila similarit rităilor şi deos deoseb ebir iril ilor or priv privit itoa oare re la elem elemen ente te cum cum ar fi procesele,concepteleşitehniciledemanagement”. Pornind de la definiiile iile de ma mai i sus, sus, profe profeso sorul rul Ov Ovid idiu iu Nico Nicole lesc scu u consi conside derră că: „Manage „Management mentul ul compara comparatt este ştiina care care studi studiaz ază procese procesele le şi rela relaiile iile manage manageria riale le din organizaii ce funcionează în cont contex extu turi ri cult cultur ural ale e naiona ionale le dife diferi rite te,, axându axându-se -se asupr asupra a identificării şi anali analizzării rii asem asemănărilor şi deose deosebir biril ilor or ma manag nager eria iale le,, în veder vederea ea favori favorizzării transferuluiinterna ionaldeknow-howmanagerialşiacreşteriifuncionalităii,eficacit ăii şi eficieneiorganizaiilor”. Etapele de cristalizare şi dezv dezvol olta tare re teor teoret etic ică şi prag pragma mati ticcă a ma mana nage geme ment ntul ului ui comparat:  etapadeavântamanagementuluicomparatcuprinsăîntre1965şi1972;  etapaderelativăstagnareîntre1973–1980,caracterizatăprindiminuareainteresului univ univer ersi sita tari rilo lor r faă de managementul comparat şi orientarea acestora către proble problemat matica ica managem managementu entului lui general general şi de spec specia iallitat itatee incl inclus use e în plan planur uriile de învăământaleşcolilordeafaceri,carecapătăolargăextindereînaceastăperioadă; etapa a unu unui i nou nou avân avânt t al preo preocu cuppărilor rilor de manage management ment compara comparat, t, datând datând dupăanul  etap 1980.

1.2.ORIZONTULDESTUDIUALPRINCIPALELOR ŞCOLIŞIMODELEDE MANAGEMENTCOMPARAT Ph.Shayîmparte şcoliledemanagementcomparatîn şaptegrupe(şcoalaprocesului de management, management, şcoalaempiri coala empiriccă, şcoalacomporta coala comportamentul mentului ui uman, şcoalasistem coala sistemului ului social, social, şcoalateorieideciziilor,şcoalamatematică şişcoaladinamicilor) H. Koontz şi C. O’Donn O’Donnell ell identi identific fică şase şcoli coli de ma mana nage geme ment nt comp compara arat t (şcoala procesuală, şcoalaempirică, şcoalacomportamentuluiuman,şcoalasistemuluisocial, şcoala teorieideciziei,şcoalamatematică).

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.















Tipologia şcolilordemanagementcomparatapar inândluiRaghuNath,susinută şi deOvidiuNicolescuşiEugenBurduş,delimiteazăcinci şcoli(şcoaladezvoltăriieconomice, şcoala mediului, mediului, şcoala comportamenti comportamentist stă sau beha behavi viori orist stă, şcoala coala sisteme sistemelor lor deschise deschise şi şcoalaroluluiprincipalalculturiiînmanagement. coaladezvolt ă Ş coaladezvolt ăriieconomice riieconomice,cuurmătoarelesublinieri:  sebazeazăpeprimelestudiiteoretice şicercetăriempiricedemanagementcomparat realizatîntre1950şi1960;  seconsideră căteoria şipracticamanagementuluisuntuniversalvalabile,putândfi aplicateînoriceorganizaie,indiferentdeculturaîncadrulcăreiafuncionează; analize izele le compa comparat rativ ive e vize vizeaz ază mai mult performanele ele econo economi mice ce şi mai puin  anal managementulpracticatînărilesupuseanalizei;  prezintă două merite deosebite; în primul rând, pune în evidenă rolul ăii şi de adân manag ma nagem emen entu tulu lui i comp compara arat t în proce procesu sul l de dezvo dezvolt ltar are e a soci societ etă adânci cire re a divizi diviziuni uniii intern internaaionale a muncii; în al doilea rând, dă un impuls dezvol zvolttării managementului,subliniindu-irolulînprocesuldedezvoltareasocietăiiomeneşti;  îisuntpropriiurmătoarelelimite:trateaz ăînmodunilateralmanagementul,insistând în în mo mod d exag exager eraat asup asupra ra rol rolului ului fact factor oril ilor or econ econom omic ici; i; neg neglije lijeaz ază în totalitate manage managemen mentul tul la nivelul nivelul firmei firmei,, atât atât de import important ant pentru pentru dezvolt dezvoltare area a economi economiccă a oricărei ări;ocoleşteaspectelemicrosocialeşiaplicăînmică măsurăcunoştinelede managementcomparat. coalamediuluisauenvironmentalist ă Ş coalamediuluisauenvironmentalist ă , avândurmătoarelecaracteristici:  devinedominantăîntre1960şi1970;  reprezentaniideseamăcareaucontribuitlaconstituirea şidezvoltareaacestei şcoli suntRichardFarmerşiBarryRichman; iile,rea realiza lizate tela laniv nivel elmacr macroec oeconom onomic, ic, susincăeficienamanagementului  investigaiile, reprezintă o funcie a fact factor oril ilor or de me medi diu u exte extern rn de natu naturră cult cultur ural ală, econom economic ică, politică şieducaională; meritull deosebi deosebitt al aceste acesteii şcoli coli const constăînfaptulc ă abordar abordarea ea mediul mediului ui asigur asigurăun  meritu cadrudeanaliz ă şitratarecuprinz ătoareafenomenelordemanagementcomparatcare seimplică printr-un printr-un caracter caracter multidimensi multidimensional onal în tratarea tratarea economico-manag economico-managerial erială a ăşoarăînorganizaieşisocietate; proceselorcesedesf ăş  calimiteprincipalealeacestei şcolireinem:supraestimarearoluluifactorilorexterni, în în daun dauna a ma mana nage geme ment ntul ului ui situ situat at pe o pozi poziie pasi pasivvă de rece recept ptar are e a infl influe uennelor factorilorexterni;neglijareacuantificărilorreferitoarelaintensitateacorelaieidintre mediuşimanagementîncadrulanalizelorteoreticeşiainvestigaiilorempirice. Ş coalacomportamentist ăsaubehaviorist ă , acăreitrăsăturisuntredateîncontinuare: coalacomportamentist ă  saubehaviorist ă behavi viori orist stă, a relaiilo iilor r um uman ane e sau sau comp compor orta tame ment ntis isttă, este o şcoală  denumită beha psihosociologicăcareî şifaceapariia şisedezvoltăîntre1965 şi1975,carăspunsla şcolileprecedentecareauneglijatfactoruluman; coli (care (care aparin,deregulă,cercuriloruniversitare)sunt:E.  reprezentanii acestei şcoli Mayo,F.J.Roethlisberger,D.M.McGregor,M.J.Leavit,C.Argyris,H.Simon,R. Lickert,M.Gvişiani,Moreno,KurtLewin,M.Davis,D.Narain,Ghisseli,M.Porter















ca insu insufi fici cien ene reinem, în primul rând, ignor norarea rea aspe spectelor de efi eficienă a întreprinderilor şi,înaldoilearând,neglijareaînplanmetodologicaactivit ăilorde adaptare şi vali valida dare re a inst instru rume ment ntel elor or inve invest stig igaaiona ionale le la sol solicit icitările rile cerc cercet etărilor transnaionale. coalasistemelordeschise,avândcaelementeconceptualeşidemanifestareurmătoarele: Ş coalasistemelordeschise  se constit constituie uie şi se dezv dezvol olttă într între e 1970 1970 şi 198 1980, 0, peri perioa oaddă în care are are loc o largă proliferareaabordăriisistemicedinteoriaşipracticasocială; colii i sunt sunt valo valoro roşi expon exponen eni ai ma mana nage geme ment ntul ului ui comp compar arat at: : An Anan ant t  reprezentanii şcoli Negandhi şi S. D. Prasa Prasad, d, Berna Bernard rd Esta Estafen fen,, Rosal Rosalie ie Tung Tung,, P. Druc Drucker ker,, C. Popov, Popov, Gutstein,R.M.Cyert,J.Forrester,J.Ansoffş.a.;  studiileefectuatedecătrereprezentaniiacesteişcoli;  cameriteale şcoliireinem:atâtînteoriecât şiînpractic ă,maialesînanalize şi,în concluzii zii, sun sunt luate în atenie nume numero roas ase e vari variab abil ile e ale ale me medi diul ului ui orga organi niza zaiei (furnizori,clieni,consumatori,guvern);  ca limite ale şcoli coliii sist sistem emel elor or desc deschi hise se me mennionăm, în primul rân rând, tratarea aproximativă,f ărăprecizie şirigurozitateauneip ăriavariabileloravuteînvedere şi, în în al doil doilea ea rând rând,, insu insufi fici cien enta ta valo valoar are e pred predic icti tivvă a rezul zultatelor oferi feritte de către investigatori. care se carac caracte teri rizea zeazză, în Ş coal c oala a de mana manage geme ment nt comp compar arat at axat axat ă pe rolu rolul l „cul „cultu turi rii” i”, , care principal,prinurmătoarele:  secontureazădupă1980,fiindultimaşcoalădemanagementcomparat;  reprezentanii de seam eamă ai şcoli colii i sunt sunt: : Geer Geert t Ho Hofs fste tede de,, John John Chil Child, d, Lane Lane Kell Kelly, y, ReginaldWorthley,Triandis,F.Trompenaarsşialii;  termenuldeculturănuestedefinitcurigurozitate;  esena abor bordărilo rilor r priv privit itoa oare re la cult cultur ură se bazează pe trat tratar area ea ma mana nage geme ment ntul ului ui comparatînstrânsălegătură cu elemen elementele tele culturi culturii, i, ale căreidimensiunidiferiteîn plan plan teri eritori torial al sau sau soci social al expl explic ică diferenele ce se manifestă în sistemele de managementimplicate;  G.Hofstedecaracterizeazăculturaprinpatrudimensiuni:individualism/colectivism, distana faă de putere mare/mică, cont contro rolu lul l ince incert rtiitudi tudini nii i inten ntens/ s/re redu dus s şi masculinitate/feminitate;  F. Trom Trompe penaa naars rs susine ine că oric orice e cult cultur ură poate poate fi carac caracte teri riza zattă cu ajut ajutor orul ul a şapte dimens dimensiun iuni: i: univers universali alism/ sm/par partic ticula ularis rism, m, indivi individua dualis lism/ m/ colect colectivi ivism, sm, afecti afectiv/ne v/neutr utru, u, specific/difuz,statutcâştigat/atribuit,concepiaasupratimpuluisecvenială /sincronă şirelaiaomuluicunaturadestăpânireanaturii/dearmoniecunatura;  cameritealeacestei şcolimenionăm:puneînrela iemanagementulîndiferite ăricu difereneleculturaledintreele;reinesemnifica iaefectelorsinergicealemediului,în specialaleculturilorspecificelui,asupramanagementuluipracticatpemapamond. Modelul Farmer – Richman, avândurmătoarelecaracteristici:  autoriiî şielaboreazămodelulpepatrupunctedereferină: managementulorganizaiei,preocupatdecoordonarearesurselorumaneşimateriale; constrângerileexogene,reg ăsiteîncadrulvariabilelordeordineconomic,juridic,politic, 















managementcomparat,ceeacel-adeterminatpeH.Schollhammersă-lcaracterizeze cape„unmodelecologist,ocreaturăpasivăaconstrângerilorexterne” utilitateamodeluluiFarmer modeluluiFarmer– –Richma Richmanconst nconstăînfaptulc ăapusbazelemetodologice  utilitatea alemanagementuluicomparatşiasensibilizatopiniapublicăcuprivirelasemnificaia deosebită a me medi diul ului ui în dezvol dezvolta tare rea a ma manag nagem ement entul ului ui şi în tran transfe sferu rul l cuno cunoştinelor managerialepemapamond. Modelul Negandhi – Prasad, creatastfel:  sepleacădelavariabilelecuprinseînmodelulanterior şiseîncearc ăs ăsedepăşească limiteleapăruteînurmatratăriipasiveamanagementului;  labazamodeluluiseaşeazătreipremisemetodologice; modelu elull susine semnif semnifica icaia filozof filozofiei iei managem management entulu uluii compara comparat, t, în princi principal pal,, în  mod atitudineamanagerilorfaădepersonalulorganizaiei,furnizori,guvern;  meritulmodeluluiconstăînaceeacăiaînconsideraremanagementulcaovariabilă independentă,cuputeredeinfluenăsimilarăcuafactorilordemediu. Modelul Tung, careporneştedelasublinierealimitelormajorealemodelelorelaborate decătrepredecesori(supralicitareaanumitorvariabileşineglijarearelaiilordintrediferitele variabile)şiaşeazălabazamodeluluisăupatrucategoriidevariabile: variabile ilele le de mediu mediu sau extraorg extraorgani aniza zaiona ionale le care care le infl influe uennează pe celel celelal alte te trei trei  variab categorii; variabilele intraorganiza intraorganizaionale ionale se concret concretizea izeazză în stra strate tegi gii, i, struc structu turi ri,, obie obiect ctiv ive e şi  variabilele tehnologii;  variabilelepersonalesuntredatedeatributelepersonalealepersonaluluiorganizaiei nizaional (acesta sta din din urmă este influenat şi infl influe uennează şi de climatul organiza majoritateacelorlaltevariabile);  variabilelederezultatedivizateînevaluărileeconomiceşievaluărileneeconomice. Modelul Harold Koontz, dinacăruiaccepiunereinem: ile firm firmei ei se divi divid d în ma mana nage geri rial ale e şi nonmanag nonmanageri eriale ale,, care influe influennează în  activităile diferitemăsurieficienafirmei; fluenate de var variabil bile endog ndogeene şi exogene (ştiina  activităile firmei sunt influ managementul managementului, ui, funciile iile firmei firmei,, resurse resursele le umane umane şi financ financiare iare,, constrâ constrânge ngeril rile e de mediu) generatădefactoriidemanagement şicea  autoruldeosebeşteeficienaorganizaiei generat datoratăfactorilornonmanageriali. Modelul lu lui Jo John Ch Child, bazatpeoaprofundatăanalizăaliteraturiidemanagement comparatexistentăpânăînanul1981,secaracterizeazăprinurmătoarele:  autorulaidentificatînlucrareasa,şaseproblemesemnificativeînabordareaculturii; în cadr cadrul ul mo model delul ului ui cultu cultura ra este este trata tratattă ca un ansa ansamb mblu lu de cond condiiii normati normative ve şi  în prefereniale,lacaresepotadăugaşiinfluenelealtorvariabilenonculturale; pentru ru pune punere rea a în evid eviden enă a rolului culturii este necesar să fie fie iden identi tifi fica cate te  pent caract caracteri eristi sticil cile e cultur culturale ale ale unei unei ări şi pe acea aceast stă cale să se expl explic ice e dife difere rennele organizaionaleşimanageriale; potriv ivit it auto autoru rulu lui, i, etap etapele ele cult cultur urii ii sunt sunt cele cele ma mai i puter puterni nice ce asupr asupra a organi organiza zaiilor şi  potr















utilizeazăconceptepropriideolargărecunoaştereînrândulspecialiştilor; autorul situeaz situează la baza baza conc concep epiei iei sale sale patr patru u dimen dimensi siuni uni,, cărora le atribui atribuie e caracte caracterist ristici ici concomitentcomplementareşidiverse. 

1.3.ARGUMENTEŞIINFORMAIICUPRIVIRELAROLULŞIFUNCIILE MANAGEMENTULUICOMPARAT Richard Farmer a formulat premisa fundamentală prin prin bine bine cuno cunoscu scuta ta sa aser aseriune „managementulesteunuldinfactoriidebazăcareexplic ădeceoarăestebogatăsausăracă” misiun unea ea impe impera rati tivvă ce se detaşează în plan planul ul unui unui ma mana nage geme ment nt tran transn snaaiona ional l – şi cu misi ajungerealabogăie sepo se poat ate e real realiza iza numa numai i pe bazacuno bazacunoaaşterii managementul managementului ui din ările bogateşitranspunerearaionalăaelementelorsalefundamentalelaspecificulnaional. O premisă–cerinăformulatădeEdwinMillerareînvedereprevenireatendin elorde copi copiere ere din din parte partea a oameni oamenilo lor r de ştiină şi a ma manag nager eril ilor. or. Este Este necesa necesar r săsefacă apel apel la creativitate şiinovaiimanageriale,laaciunideconştientizare şiasumarearisculuigenerat desituaiimanagerialecomplexe. În plan definiional,conceptuldeknow-howîntrune şte„cunoştinecuunpronunat caracteraplicativ,utilizateînsolu ionareaproblemelordespecialitate şicaracterizateprintr-o pronunatăcomplexitate. Dime Dimens nsiu iuni nile lek kno noww-ho howw-ul ului uim man anag ager eria ial lpo por rfi fir red edat ate eîn înf fel elul ulu urm rmător:  subaspectulconinutuluiincludeunansambludecunoştine şideexperieneprofund dinamice,complexeşimoderne;  manageriideanumiteculturi,preiaucunoştineşiexperienedinalteculturişiapelând lacompeteneteoretico-metodologice,leadapteaz ăcondiiilorconcretealemodelului de care care apar parin. in. În felu felul l aces acesta ta,, ma mana nage geri rii i asig asigur ură legătura tura într între e surs sursel ele e de noi noi cunoştine şipractică,constituindu-seînfactorideaccelerareaprocesuluidetransfer decunoştineşiexperiene. Direciiledeaciuneînvedereatransferuluideknow-howmanagerial iuneînvedereatransferuluideknow-howmanagerialsuntprezentate suntprezentate încontinuare:  cunoaştereacanalelordetransferşiasistemuluideinter-relaiicaresestabilescîntre furnizoriidecunoştineşibeneficiari;  determinareaconinutuluiprocesuluidetransfer şianiveluluiacestuia(setransferă întregulmodelsaunumaioparte) realizare area a procesu procesului lui de transpu transpunere nere în practic practică prin prin mo mode dela larea rea unei unei  conceperea şi realiz anumitemetodemanageriale; area cara caract cter erul ului ui evol evolut utiiv al sist sistem emel elor or şi prac practi tici cilo lor r  cunoaşterea şi influenare manageriale. Dime Dimens nsiu iuni nile lek kno noww-ho howw-ul ului uim man anag ager eria ial lpo por rfi fir red edat ate eîn înf fel elul ulu urm rmător:  subaspectulconinutuluiincludeunansambludecunoştine şideexperieneprofund dinamice,complexeşimoderne;  manageriideanumiteculturi,preiaucunoştineşiexperienedinalteculturi şiapelând lacompeteneteoretico-metodologice,leadapteaz ăcondiiilorconcretealemodelului















SUBIECTE: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Obiectuldestudiualmanagementuluicomparat(pg.9) Etapeledezvoltăriiteoreticeşipragmaticeamanagementuluicomparat(pg.13-14) Managementulcomparatcateorieşipractică(pg.15) ScopurisiobiectivespecificealemanagementuluicomparatinopinialuiWilliam Newman(pg.15) Tipologiaşcolilordemanagementcomparat–potrivitopinieiluiIonPetrescu(pg.18) Scoaladezvoltariieconomice-meritedeosebite(pg.19) Tipologiascolilordemanagementcomparatcares-auimpusinliteraturade specialitate(pg.19-20) Principalelecontributiialescoliicomportamentistesaubehavioriste(pg.20) GeertHofstedeinabordareamanagementuluicomparat–celepatrudimensiuni(pg. 22) AcinceadimensiuneadaugataulteriordeHofstedeimpreunacuMichaelBondin abordareamanagementuluicomparat(pg.26) ModelulFarmer-Richman-utilitate(pg.23) Modeleledemanagementcomparatintalniteinliteraturadespecialitate(pg.22-25) PremiselemetodologicespecificemodeluluiNegandhi-Prasad.(pg.23) Trasaturispecificedimensiuniideevitareaincertitudinii(pg.27) Premisafundamentalaamanagementuluicomparat-potrivitopinieiluiRichard Farmer(pg.28) Bariereinprocesuldetransferdecunostinte(pg.31) Dimensiunileknow–how-uluimanagerialeuropean(pg.31) Directiiledeactiuneinvedereatransferuluideknow–howmanagerialeuropean (pg.31)

NOT Ă : :

Pentru detaliere detaliere şi aprof aprofund undar are e pe lini linia a subie subiect ctelo elor r de ma mai i sus a se consul consulta ta bibl biblio iogr graf afia ia obligatorie: „ Managementcomparat”,IonPetrescu,Ed.FundaieiRomâniadeMâine,Bucureşti,2005

















Disciplina:MANAGEMENTCOMPARAT Leciaa-2-a:PROBLEMELEMETODOLOGICEALE MANAGEMENTULUICOMPARAT 2.1.OBIECTULŞIPARTICULARITĂILECERCETĂRIIŞTIINIFICEÎN MANAGEMENTULCOMPARAT Abordăriledemanagementcomparat,tratateinplantipologico-metodologicseîmpart indouămarigrupe:teoreticesiempirice. Studiile te teoretice vi vizeazăemitereaanumitoripoteze,pentrucaapoicuajutorulunor concepte,modele,structuriconceptualesautipologiis ăemită,verificesăcodificeinforma ii înmateriedemanagementcomparat. Abordărilemetodologiceempiricetrateazăinformaiilefapticesubformădeprocese de descri descriere, ere, analiz analiză şi evalua evaluare re a fenome fenomenelo nelor r manager managerial iale e intern internaaionale,oridintr-o ară (saumaimulteări)într-oopticătransnaională. Stud Studii iile lee emp mpir iric ice epo pot tfi fiu uni nidi dime mens nsio iona nale le( (se sea axe xeaz azăpeundomeniurestrânsşitratează un num număr redus redus de probl problem eme) e) şi multid multidime imensio nsional nale e (se axeaz axează pe ma mai i mu mult lte e dome domeni nii i şi problemeaflateîninterrelaie). Ansa An samb mblu lu de cuno cunoştine sistema sistematiz tizate ate şi veri verifi fica cate te de prac practi ticcă, ştiina presu presupun pune e studiereadiferitelorobiecte şifenomenedinnatur ă şisocietate,avânddreptscopculegerea şi sistematizareafaptelorşidatelor.Ştiinaurmăreştestudierealegilorcareguverneazăfapteleşi pebazacărorasepotelaborapreviziuniştiinifice. Metodologia cercetării ştiinificeînmanagementulcomparat,camodeldecercetarea realităiimanageriale,ocupăunlocimportantîncadrulştiineimanagementului. Înacestproces,teoriaştiinificăîndeplineştenumeroasefunciicarepotfisistematizateîn felulurmător:  sintetizează şirezumăîntr-unlimbajpropriuunvastmaterialdeinformaie;  capaci capacitat tatea ea de mijloc mijlocire ire a comunic comunicării cuno cunoştinelor, precum şideorganizare şide sistematizareaacestora;  posibilitateadeaoferiexplica iipentruoserieextins ădeevenimentesaufenomene şi ăşurareafenomenelor; deaprevedeacăileşimodalităileconcretededesf ăş



















operaiunile iunile de proiec proiectare tare şi organi organizare zare a cercet cercetării de manage managemen mentt compara comparat, t, este este deos deosebi ebit t de comp comple lexxă şi difi difici cillă, ceea ce înscrie o altă caracte caracteris ristic tică şi anum anume e dificultateainvestigaiilordeacestgen.

2.2.COMPLEXITATEAACTIVITĂIIŞIETAPIZAREASTUDIILORDE MANAGEMENTCOMPARAT Trăsăturaspecificădecomplexitateainvestiga iilordemanagementcomparatridică numeroaseproblemedecercetare.Printreacesteaunlocaparteîldeineetapizareastudiilor complexedemanagementcomparat. Etap Etapel ele eun unui uis stu tudi diu uco comp mple lex xde dem man anag agem emen ent tco comp mpar arat ata ast stfe fel: l:  seîncepecustabilireascopurilorteoreticeşipragmaticealeinvestigaiei;  înetapaadouasecontureazătematicastudiuluicaretrebuiesărespectemaimulte cerinededelimitare;  etapaaIII-asereferălaeşantionareasubiecilorceurmeaz ăafiinvestigai şinecesită afisoluionatecâtevaproblememajore; traducerea rea materi materialel alelor or utiliz utilizate ate în cercet cercetare are reprezin reprezinttă obie obiect ctiv ivul ul cele celei i de a IV-a IV-a  traduce etap etape, e, evid eviden eniate în asigura urarea echivalenei traducerilor, pe baza reflectării diferenelorculturaleimplicate; în etap etapa a a V-a V-a se proc proced edea eazză la măsurarea şi instrum instrument entali alizare zarea a fenomen fenomenelo elor r de  în management; ăşurării investi ăşoară pe parc  administrarea administrarea desf ăş investiga gaiei iei se desf desf ăş parcur ursu sul l cele celei i de a VI-a VI-a etape;  înetapaaVII-aseprocedeaz ălaanaliza şiinterpretareainforma iilor,caretrebuie subo subord rdon onaate în perm perman aneenă realizării obi obiective ivelor urm urmărite prin desf ăşurarea investigaiei;  şi,însfârşit,ceadeaVIII-aetapăsereferălaformulareaconcluziilorşivalorificarea rezultatelor.

2.3.REALIZAREASTUDIILORDEMANAGEMENTCOMPARAT PRINMETODEŞITEHNICIŞTIINIFICE Metodele itehnicile tiinificeconst ificeconstaudintraudintr-unmod unmodstr strict ict

cificde cificde dezvolt dezvolt i

















porn porniind de la semn semniifica ficaia impl implic icării celei lei de a doua culturi uri, acest tip de studii organizeazăiniialinvestigaiiîncadruluneiculturi,dec ătrecercetătoriice-iaparin, şile repetăînadouacultură; instrumentalizareaesteidentic ă,cuexcepia,limbiiutilizate,seapeleaz ălaacelaşisetde instruciunişiseîntrebuineazăaceleaşimetodepentruanaliză şiconcluzionare; suntconsideratecafiindprimelestudiidemanagementcomparat.  Studiipolicentrice,desprecarevomreine:  sunt sunt stud studii ii pe acee aceeaaşi temă desf desf ăşurat urate e de către tre echi echipe pe naiona ionale le de cerc cercet etători şi practicieni,peaceeaşitemăînmaimulteculturi;  în plan plan teor teoret etic ic urm urmăresc resc să ident identif ific ice e o struc structu turră de rel relaii care care refl reflect ectă o anum anumit ită cultură; sepreconizeazăcaprinstudiulpolicentricsă segen se generez ereze/r e/recon econfir firmeteori meteoriicare icaresepot sepot aplicafiecăreiculturi;  sub aspect aspect metodo metodolog logic ic se utilize utilizeaz ază metode metode induct inductive ive,, rezulta rezultatel tele e fiind fiind mai mult mult de naturădescriptivădecâtevaluativă;  situ situea eazză în prim prim plan plan elem elemen ente tele le de spec specif ific ic şi difer diferen eniere şi, în fel felul aces acesta ta, , se manifestăocontrapondereastudiiloretnocentrice;  evid eviden eniază spec specif ificu icul l naional şi, în felu felul l acest acesta, a, reprez reprezin inttă o compl complem ement entar arit itat ate e la prec preced eden ente tele le stud studii ii,, ofer oferin ind d cont contri ribu buii bene benefi fice ce asup asupra ra tran transf sfer erul ului ui inte intern rnaaional de management.  Studiicomparative,acărorcaracteristicilevomprezentamaijos: utilizândechipedecercet ătoriplurinaionaleaucaobiectivs ăinvestighezefenomenele şi proceselemanagerialedinmaimulteări,contrapunândatâtsimilarităilecâtşideosebirile; vizeazăidentificareaelementelordeuniversalitate; delimiteazăcomportamentelespecificculturaledeceleuniversale; apeleazălaometodologiedemarecomplexitate; oferăsoluiideocalitatesubstanială.  Studiigeocentricecareprezintăurmătoarelecaracteristici: corporaiilemultinaionalefigureazăcaariedeinvestigare; urmăresc resc să desco descoper pere e simi simila lari rittăile ile cult cultur uril ilor or în cadr cadrul ul cărora rora opere opereaz ază corp corpor oraaiile multinaionale; utilizeazăometodologieclasică.  Studiisinergetice,avândurmătoareletră ături:

















SUBIECTE:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Studiileteoreticealemanagementuluicomparat–coninut(pg.34) Modurideabordareastudiilorempirice(pg.34) Teoriastiintificaamanagementuluicomparat–functii(pg.35) Managementulcomparat-conceptegenerale(pg.36) Obiectivulepistemologieimanageriale(pg.37) Particularitatilecercetarilordemanagementcomparat(pg.40) Etapel Etapele e unui studiucompl studiucomplet etdemanage demanagement ment compar comparat, at, inabordarealui inabordarealui NancyT.Adle NancyT.Adler r (pg.41-43) 8. StudiiledemanagementcomparatstabilitedeNancyT.Adler(pg.44-46) 9. Studiilepolicentrice–trasaturi(pg.45) 10. Studiilecomparative–caracteristici(pg.45) 11. Studiilegeocentrice–caracteristici(pg.46) 12. Trasaturilecaracteristicestudiilorsinergetice(pg.46) NOT Ă : :

Pentru detaliere detaliere şi aprof aprofund undar are e pe lini linia a subie subiect ctelo elor r de ma mai i sus a se consul consulta ta bibl biblio iogr graf afia ia obligat obligatori orie: e: „ Manage Petres escu cu, , Ed. Ed. Fund Fundaaiei iei Româ Români nia a de Mâin Mâine, e, Management ment comparat comparat”, Ion Petr Bucureşti,2005

















Disciplina:MANAGEMENTCOMPARAT Leciaa-3-a:CONVERGENELEMANAGERIALEÎN UNIUNEAEUROPEANĂ 3.1.AFACERILEEUROPENEŞIMANAGEMENTULPIEEIUNICE Deine ine o cinc cincim ime e din din volu volumul mul come comerrului ului mon mondi dial al,, este este pe locu locul l întâ întâi i în lume lume la exportuldebunuri şiservicii şireprezintăosursăimportantădeinvestiiistrăinedirecte.În plus,reprezintăprincipalapiaădeexportpentruunnumărdepeste130deăridinîntreaga lume. Se întinde pe o suprafaăde3978571Km2,cuprinde25demembricuopopulaiede 455milioaneşiunPIBdepeste9225miliardedeeuro. Nouaextinderesemanifestăcaoruptur ă ăcalitativ ă , caracterizatăprinurmătoarele:  calitativă major major ă  numărul rul ridi ridica cat t de noi noi cand candid idaai, cu semn semnif ific icaative tive prob probllem eme e de natu naturră poli politi ticcă şi instituională;  apariiaunornoiproblemegeopolitice(enclavadinKaliningrad,divizareaCiprului);  întârzierea întârzierea socioeconomic socioeconomică ma masi sivvă determ determina inattă de fapt faptul ul călaocreştere tere a supra suprafe feei Uniuniicu23%şiapopulaieicu20%,PIB-ulcreştedoarcu4,5%;  niveluriledeexigen ăcalitativ ăsuntridicatecândseadreseaz ăunorstructurifragile,ceea cefacecastatelesălepunăînaplicarecupreulunortensiuniinternegreudesuportat.  stagnareaeconomicăaUniuniiEuropeneridicăproblemePactuluieuropeandestabilitate şicreştereînsensulcădacăacestavafiaplicatadliteramzonaeuroarputeas ăcadăîn recesiune;  în în dome domeni niul ul refo reforme rmei i polit politic ice e agric agricol ole e comu comuni nita tare re are loc loc o decupl decuplare are a ajut ajutoa oare relo lor r financiare,cuoplatăunicăcătreexploatări;  seadoptăo„foaiededrum”înscopuldeaseamelioracoeziuneadintredreptulnaional şicelcomunitar;  sepuneînfunciuneopoliticăeuropeanăalocurilordemuncăbazatăpeelaborareapână înanul2005aunorplanurideintegrarepentruto i şomeriiînaintedeapatralun ăde şomajşideasigurareaformăriiprofesionaleînaintedeadouăsprezecealună. ,cuurmătoareleproblemesemnificative: EuropaCentrală ş şideEst ,cuurm extindereaeuropeanăistoricăcu10noiăriducelacre ştereapopulaiei,sporireaponderii



















tendinaadoua,defragmentareacontine aadoua,defragmentareacontinentului ntului,ilustrat ,ilustratădeînsăşidezmembrareafostelor conglomerateUniuneaSovietic ă,Iugoslavia,Cehoslovacia.Separecăaceastătendinăa fostmaiputernică.ApreciereaesteilustratădeevenimenteledinEuropadeEst.Întimpce pehartacontinentuluiauap ărut14statenoi,înUniuneaEuropean ăauintratnumaitrei Fragmentarea area Europei Europei este este accentua accentuattă, în plus plus,, de tend tendin inele de autonom autonomizar izare, e, în ări. Fragment principalpecriteriietni principalpecriteriietnice,tendin ce,tendinămanifestatăînprincipalînestulcontinentului(Rusia, Iugoslavia,RepublicaMoldova),câtşiînvestulacestuia(Belgia,Spania,Italia). Obiectiveleintegr ă ăriieuropene riieuropene constauînmişcarealiberăamărfurilor,capitalurilor şi perso persoan anel elor or,, unifi unifica carea rea polit politic icil ilor or vama vamale le,, econo economi mice ce,, fina financi nciar ar-m -mone oneta tare re,, în veder vederea ea realizăriiuneiuniunieconomiceşipolitice. Cauzele principale ale integr ă riisunt riisunt ::  apariia şi adân adânci cire rea a cont contra radi dicciei iei dint dintre re posi posibi bili littăile de sporire a produciei şi capacitatearestrânsădeabsorieapieelornaionale;  necesitateavalorific ăriioptimeapotenialuluidecaredispunecapitalulprinasigurarea unuispaiuadecvatdeplasament;  intere interesel sele e agen agenilor ilor econo economi mici ci dint dintrr-o o regiu regiune ne dat dată de a se apăra cu fore comu comune ne împotrivaameninărilorconcurenilorinternaionalimaiputernici;  constituireacompaniilortransnaionale,caredetermin ăeforturideoptimizarelanivel superioradimensiunilordescară. Succesul in integră riidepindeînmarem riidepindeînmarem ă sur sur ă  demanagementuleuropeancareseva ădemanagementuleuropean concepeşiaplica.Managementulvatrebuisădezvolterolulpieeidemecanismdestabilirea preurilor, urilor, micşorând orând locul locul şi rolu rolul l arma armate tei i de biro birocr craai care care calcu calcule leaz ază rate ratele le de schi schimb mb închipuiteastfelîncâtcompromisulîntregrupuriledeinfluenesăfiecâtmailarg. 



















3.2.DIMENSIUNILECULTURALE,SOCIAL–UMANE ŞI ETICEALEMANAGEMENTULUIEUROPEAN Prinprocesulmanagerialeuropean în  elegem elegemactivitateasubiec ilormanagementului european european reunii într-o într-o anumit anumită struct structur ură spre spre atinger atingerea ea scopuril scopurilor or economie economieii europen europene e pe calearealiz ăriianumitorfuncii şicuutilizareaunormetodecorespunzătoare şiaprincipiilor managementuluieuropean. consttă în concre concretiza tizarea rea efortur eforturilor ilor umane umane Esen  a a proces procesulu ului i manager managerial ial europe european an cons ăşoarăîntimpşispaiuşiserealizează pentrucoordonareamunciicomune.Acestefortsedesf ăş subformaunorcombinaiinecesare,determinatedediviziuneamunciimanageriale.. Cultur Cultura a organiza organizaională „rez rezidă în ansa ansamb mblu lul l valo valori rilo lor, r, cred credin ine-lo e-lor, r, aspi aspira raiilor, aşteptărilor şi comport comportame amente ntelor lorcon contur turate ate în decursul decursul timpul timpului ui înfie în fiecare care organiz organizaaie,care predomină în cadrul său şi-i condiionează direct şi indirect funcionalitatea şi performanele”. Rolul cu culturii ma manageriale creştepemăsurăceseavanseazăpedrumultranziieila economiadepiaă.Estenecesarsăre inem şioaltătrăsăturăaculturiimanagerialeşianume acee aceea a a leg legături turii i strâ strânse nse pe care care o stab stabil ileeşte cu prac practi tica ca,, ceea ceea ce îi ofer oferă capac capacit itat atea ea de concr concret etit itud udin ine, e, orie orient ntare area a preci precissă spre spre anum anumiite scop scopur uri, i, cara caract cter erul ul de gener eneral alit itat ate e şi continuitate. În pl plan de defini  ional, cultur cultura a manage manageria riallă ne apar apare e ca un ansa ansamb mblu lu de post postul ulat ate e  ional, despre despre ac  iunea iunea colectiv colectivă , recunos recunoscut cute e de to  i, i, fiind fiind exprim exprimate ate printr printr-un -un sistem sistem de valori valori,, ări credin  e, e , aspi aspira ra  ii, a ştept ă r i şi comp compor orta tame ment nte e ale ale mana manage geri rilo lor r dint dintrr-o o firm firmă şi car care se ă în tipu reflect ă tipuri rile le şi stilur stilurile ile de manage managemen ment t practi practicat cate e în cadrul cadrul firmei firmei,, influe influenn  ând â nd în



















Sedoreştecaîntredimensiunileeconomice şisocialealemodeluluisocialeuropean să existeunechilibru existeunechilibru,încarescopseinsistăpeurmătoareleaciuni:  inte integra grarea rea Carte Cartei i drept drepturi urilo lor r funda fundame ment ntal ale e a Uniuni Uniunii i Europ Europen ene e în viit viitor orul ul trat tratat at constituional,cuaccentperespectareadrepturilorcivileşisociale; consol olid idar area ea mo mode delu lulu lui i soci social al–e –eur urope opean, an, prin prin dive divers rsif ific icare area a servi servici ciil ilor or de inte intere res s  cons generalşiaformelordeproteciesocială;  accesulliberlaserviciilesocialereprezintăunuldindrepturiledebazăalcetăeanului;  promovareasolidarităii,îngeneral şiînspecialcuacelepopoarealelumiicareau nevoiedesprijinulUniuniiEuropene;  intensificareaprocesuluidecre ştere,dezvoltare şibunăstaresocialăprinintegrareaîn ceeacepriveşteproblemamediuluiînconjurător;  creareauneieconomiidepia ăcaresăasigureprotec iaconsumatorilorşicoeziunea socială; extinderea rea bazei bazei legale legale pentru pentrudia dialog logul ul social, social, astfel astfel ca societ societate atea a civil civilă săaccepte  extinde principaleleorientăridepoliticăsocială. Iniial, concept domeni nii i prec precum um conceptul ul de europe europeniz nizare are a fost utilizat în legătură cu dome comunicarea,culturaşieconomia.Ulteriors-aextinsşiladomeniulpolitic,militarşisocial. Problematica europenizăriiafostrelativrecentraportatălapoliticilesociale,lastatul bunăstării.Literaturadespecialitateanalizeaz ă europenizareaînsferapoliticilorsociale prin impa impact ctul ul proc proces esel elor or simi simila lare re din din econ econom omie ie şi poli politi ticcă asup asupra ra poli politi tici cilo lor r soci social ale e sub sub următoarel toarele e aspecte aspecte:: competi competiia europea europeannă a mod model elel elor or de polit politic ici i social sociale; e; europ europeni enizar zarea ea concept conceptelo elor r din politi politicil cile e sociale sociale;; europen europeniza izarea rea problem problemelo elor r econom economice ice şi soci social ale e şi a politicilorderezolvarealor. Î



















este invest investigar igarea ea şi solu soluionarea ionarea fenomene fenomenelor lor de Esen  a a managementul managementului ui european european este managementîngranieleUniuniiEuropene. În bbaaza uunnei ab a bordări cultu cultural rale e de deta detali liu, u, Geert Geert Ho Hofst fsted ede e const constat ată că împărirea culturiimanagerialeînUniuneaEuropeanătrebuief ăcutăpe cincigrupeculturale: engleză ,, încareseincludMareaBritanie şiIrlanda, nordică încaresuntcuprinseSuedia,Da încaresuntcuprinseSuedia,Danemarca, nemarca, Finlanda, Finlanda, Olanda, germanică cu Germ German ania ia şi Austri Austria, a, latină ,,  cupri cuprinzâ nzând nd Fran Frana, Belgia Belgia,, Luxemburg,Spania,Portugalia,Italia şi grupasud–estică încareintr încareintrăGrecia.Neaflămîn faa unui unui mo moza zaic ic de mo mode dele le naiona ionale le defin definit it de difer diferit ite e limba limbaje je de comun comunic icar are, e, tradi tradiii, obiceiuri,concep ii şinormedar şiperformaneeconomice–toatecucaracteristicispecifice moşteniteistoricşicaresedeosebescdelaonaiunelaalta. Problemafundamentalăcaresepuneesteca managementuleuropeansă devin devină pe  pe Pentru ru acea aceast sta a este este nevo nevoiie să fie depl deplin in comp compet etit itiv iv cu model modelel ele e amer americ ican an şi japo japone nezz. Pent îndepl îndeplini inite te condi condiiile iile „unit „unităii în dive divers rsit itat ate” e”,, sing singur ura a solu soluie în am ampl plifi ifica carea rea capac capacit ităii competitivecuacestea. Specialiştii preocup preocupaai de defi defini nirea rea unu unui i mo mode del l dist distin inct ct de ma manag nagem ement ent europ european ean consideră că aces acesta ta se poat poate e dezv dezvol olta ta numa numai i dac dacă va avea vea la bază valo valori ri şi compone componente nte specificemoduluideviaăeuropean. Proceseledemanagementseintegreazătotmaimultîncontextuleuropean,resursele umanedevindinceîncemaimobileînspaiuleuropean Factorii fundamentali cu capacitate de influenare are pozit pozitiv ivă asup asupra ra proc proces esul ului ui de cons consti tittuire uire a Mode Modelu lulu lui i Euro Europe pean an de Mana Managgem emen ent t (si (sistem stemeele poli politi tice ce demo democr craatice tice,, consolidarea consolidarea culturii culturii europene, europene, sistemele sistemele educaionale ionale naionale, ionale, mediul juridic juridic comunitar, comunitar, modelele modelele naionale ionalede de manage managemen ment, t, mediul mediul economi economic c compet competiti itiv, v, contur conturarea area europen europeniz izării



















În firmele europene de prestigiu, fil filoz ozof ofia ia se cons consti titu tuie ie ca o teor teorie ie impl implic icit it ă ă a modulu uluide ideati atinge ngerea realor lor.Ea .Eacupr cuprind inde, e, organiza  iei iei carepermitestabilireaobiectivelorşia mod deregulă,principiigenerale şicomportamentul icomportamentultuturorfacto tuturorfactorilorcetrebu rilorcetrebuies iesăseconformeze acestorprincipiipentruaseuniformizaaciunea. iei. Asigurarea rarea Elementele fi filozofieiseregăsesclanivelurilestrategicealeorganizaiei.Asigu competitivităii firmei firmei fiind fiind o activi activitat tate e transfu transfunc ncională şi la nive nivelu lul l ei se poat poate e defi defini ni o filozofie.

3.4.ÎNTREPRINDEREAÎNCONTEXTMANAGERIALEUROPEAN reprezintăunitateaeconomic ădebază,principală,încadrul Întreprindereaeuropeană reprezint economieiUniuniiEuropene,undeaulocconducerea,organizareaşigestionareafactorilorde producie,învedereaobineriidebunurişiserviciinecesareexisteneiumane. Principalele tră să turi t uri ale ale într întrep epri rind nder erii ii euro europe pene ne, ca centru de organizare a afacerilor,sunt:  existena patr patrim imon oniu iulu lui, i, care care perm permit ite e într întrep epri rind nder erii ii euro europe pene ne asum asumar area ea risc riscul ului ui produciei şiaunit ăiiei,însitua iaîncareîntreprindereaaremaimultecomponente cuautonomietehnică;  realiz realizarea area profit profitulu uluii şi ma maxi xim mizare zarea a aces acestu tuia ia, , ca scop scop fund fundam ameental ntal al oric oricărei întreprinderieuropene;  asigurareaautonomiei şiindependeneideplineîngestionareapatrimoniului,ceeace permiteîntreprinderiieuropenesăparticipelacircuituleconomicnaional,europeanşi mondialdevalorimaterialeşispirituale;





















 



 

de pers persona onal, l, orie orient ntat ată spre spre sele select ctar area ea,, înca încadr drar area ea,, prom promov ovar area ea,, perf perfec ecionarea şi salarizareapersonalului; deconducere,princareseurm ăreşteordonareaactivit ăilorîncadrulîntreprinderii,pe cale calea a deli delimi mittării şi sist sistem emat atiz izării acestora pe grupe de activităi om omog ogen ene e şi specializate. Întreprinderea europeană areurm areurmă toarelecaracteristici toarelecaracteristici: reunindmijloaceledeproducie şiforademuncăprinintermediulcărorarealizează produse produse,, lucr lucrări, servic servicii, ii, corespu corespunz nzător comenzi comenziii social sociale, e, întrepr întreprind inderea erea europea europeannă reprezintăunsistemsocio-economic; semanifestăcaunsistemdinamic,cuoanumit ătraiectoriedeevolu ie,careîiasigur ă şiviabilitatea; reprezentândoreuniunearticulatăprinnumeroaselegăturiadiferitelorcomponente (oam (oamen eni, i, mijl mijloa oace ce de mu munc ncă, obie obiect cte e ale ale mu munc ncii ii) ) care care acionează în inte interr rrel elaaii dete determ rmiinate nate de exist xisteena obie obiect ctiv ivel elor or prop propri rii i într întreg egul ului ui sist sistem em,, într întrep epri rind nder erea ea





















esteoformădeparteneriatpreferabilăaltoradatorită,pedeoparte,riscurilordemai micăanvergurăasumateşi,pedealtăparte,mariisalemobilităi;  estepreferatînărileîncareprocentajuldeinutdefirmelestrăineestelimitatdelege; prin compar comparaaie cu inves investi tiiile iile străine directe directe,, prezint prezintă câte câteva va avant avantaj aje e deos deoseb ebit it de  prin semnificative:1)unnivelscăzutalcosturilor şimaipuineriscuri;2)ob inereaunei sinergiiculturaleîncadrulechipeidelucru;3)creareademodalităimaiieftine,mai rapideşimaieficientedeaintrapenoipie e;4)reducereapunctelorslabeindividuale princompletareacupunctelefortealepartenerilor. Înorg orgaanizar zarear eareg egiiiloraut autoonom nomese seau auîn înve vedere dereu urrmătoarele criterii,dintrecarecele maiimportanteneaparurmătoarele:  obiectuldeactivitatevizeaz ăactivităideproduciesauprestărideserviciicarenuse pot pot real realiz iza a în cond condiiii de efic eficiienă norm ormală dato datori rittă nece necesi sittăii unor unor tehn tehnol olog ogii ii specificesauaunorinvestiiidecapitalcucosturiridicate; regulă, cont contri ribu buie ie la prod produc ucer erea ea unor unor bunu bunuri ri sau sau pres presttări de serv servic icii ii esen eseniale  de regul 





















13. Conceptuldemanagementeuropean–definitie(pg.60) 14. Esentamanagementuluieuropean–definitie(pg.60) 15. Principaleledimensiunicaracteristicealeculturilormanagerialeeuropene(pg.61) 16. Dimensiunileeconomicesisocialealemodeluluisocialeuropean(pg.62) 17. Europenizareaînsferapoliticilorsociale(pg.62) 18. Caracteristicialeeuropenizariipoliticilorsociale(pg.62) 19. PrincipaleleinstitutiialeUniuniiEuropene(pg.63) 20. Conceptuldeeuropenizare-aspectenegative,problemeinsuficientsolutionate(pg.63) 21. Bazeleconstituiriieticiimanagementuluieuropean(pg.65) 22. Eticamanagementuluieuropean(pg.67) 23. ImpartireaculturiimanagerialeinUniuneaEuropeanadupaGeertHofstede(pg.70) 24. Dificultatiincreareaunuimodeldemanagementeuropean(pg.73) 25. Principiilelegatedemanagementuleuropean(pg.77) 26. Viziuneafirmeiprivitoarelacompetitivitate(pg.80)





















Disciplina:MANAGEMENTCOMPARAT Leciaa-3-a:CONVERGENELEMANAGERIALEÎN UNIUNEAEUROPEANĂ 3.1.AFACERILEEUROPENEŞIMANAGEMENTULPIEEIUNICE Deine ine o cinc cincim ime e din din volu volumul mul come comerrului ului mon mondi dial al,, este este pe locu locul l întâ întâi i în lume lume la exportuldebunuri şiservicii şireprezintăosursăimportantădeinvestiiistrăinedirecte.În plus,reprezintăprincipalapiaădeexportpentruunnumărdepeste130deăridinîntreaga lume. Se întinde pe o suprafaăde3978571Km2,cuprinde25demembricuopopulaiede 455milioaneşiunPIBdepeste9225miliardedeeuro. Nouaextinderesemanifestăcaoruptur ă ăcalitativ ă , caracterizatăprinurmătoarele:  calitativă major major ă ă l ridi ă  ridi de i ndid ndid i, ific ific ti obl obl de liti liti ă i





















tendinaadoua,defragmentareacontine aadoua,defragmentareacontinentului ntului,ilustrat ,ilustratădeînsăşidezmembrareafostelor conglomerateUniuneaSovietic ă,Iugoslavia,Cehoslovacia.Separecăaceastătendinăa fostmaiputernică.ApreciereaesteilustratădeevenimenteledinEuropadeEst.Întimpce pehartacontinentuluiauap ărut14statenoi,înUniuneaEuropean ăauintratnumaitrei Fragmentarea area Europei Europei este este accentua accentuattă, în plus plus,, de tend tendin inele de autonom autonomizar izare, e, în ări. Fragment principalpecriteriietni principalpecriteriietnice,tendin ce,tendinămanifestatăînprincipalînestulcontinentului(Rusia, Iugoslavia,RepublicaMoldova),câtşiînvestulacestuia(Belgia,Spania,Italia). Obiectiveleintegr ă ăriieuropene riieuropene constauînmişcarealiberăamărfurilor,capitalurilor şi perso persoan anel elor or,, unifi unifica carea rea polit politic icil ilor or vama vamale le,, econo economi mice ce,, fina financi nciar ar-m -mone oneta tare re,, în veder vederea ea realizăriiuneiuniunieconomiceşipolitice. Cauzele principale ale integr ă riisunt riisunt ::  apariia şi adân adânci cire rea a cont contra radi dicciei iei dint dintre re posi posibi bili littăile de sporire a produciei şi capacitatearestrânsădeabsorieapieelornaionale;  necesitateavalorific ăriioptimeapotenialuluidecaredispunecapitalulprinasigurarea 























3.2.DIMENSIUNILECULTURALE,SOCIAL–UMANE ŞI ETICEALEMANAGEMENTULUIEUROPEAN Prinprocesulmanagerialeuropean în  elegem elegemactivitateasubiec ilormanagementului european european reunii într-o într-o anumit anumită struct structur ură spre spre atinger atingerea ea scopuril scopurilor or economie economieii europen europene e pe























Sedoreştecaîntredimensiunileeconomice şisocialealemodeluluisocialeuropean să existeunechilibru existeunechilibru,încarescopseinsistăpeurmătoareleaciuni:  inte integra grarea rea Carte Cartei i drept drepturi urilo lor r funda fundame ment ntal ale e a Uniuni Uniunii i Europ Europen ene e în viit viitor orul ul trat tratat at constituional,cuaccentperespectareadrepturilorcivileşisociale; consol olid idar area ea mo mode delu lulu lui i soci social al–e –eur urope opean, an, prin prin dive divers rsif ific icare area a servi servici ciil ilor or de inte intere res s  cons























este invest investigar igarea ea şi solu soluionarea ionarea fenomene fenomenelor lor de Esen  a a managementul managementului ui european european este managementîngranieleUniuniiEuropene. În bbaaza uunnei ab a bordări cultu cultural rale e de deta detali liu, u, Geert Geert Ho Hofst fsted ede e const constat ată că împărirea culturiimanagerialeînUniuneaEuropeanătrebuief ăcutăpe cincigrupeculturale: engleză ,, încareseincludMareaBritanie şiIrlanda, nordică încaresuntcuprinseSuedia,Da încaresuntcuprinseSuedia,Danemarca, nemarca,























În firmele europene de prestigiu, fil filoz ozof ofia ia se cons consti titu tuie ie ca o teor teorie ie impl implic icit it ă ă a modulu uluide ideati atinge ngerea realor lor.Ea .Eacupr cuprind inde, e, organiza  iei iei carepermitestabilireaobiectivelorşia mod deregulă,principiigenerale şicomportamentul icomportamentultuturorfacto tuturorfactorilorcetrebu rilorcetrebuies iesăseconformeze acestorprincipiipentruaseuniformizaaciunea. iei. Asigurarea rarea Elementele fi filozofieiseregăsesclanivelurilestrategicealeorganizaiei.Asigu























 

de pers persona onal, l, orie orient ntat ată spre spre sele select ctar area ea,, înca încadr drar area ea,, prom promov ovar area ea,, perf perfec ecionarea şi salarizareapersonalului; deconducere,princareseurm ăreşteordonareaactivit ăilorîncadrulîntreprinderii,pe cale calea a deli delimi mittării şi sist sistem emat atiz izării acestora pe grupe de activităi om omog ogen ene e şi specializate.



















































































































































































































































































































































































































































































Managementul interfuncional a apărut din necesitatea de a înlătura tura bari bariere erele le comunicăriiinterdepartamentale. În managementul japonez conceptul de „politică” desc descri rie e obie obiect ctiv ive e sau sau orie orient ntări anuale,precumşipetermenmediusaularg. Desfăş urareapoliticiiînoricefirmăjaponezăsederuleazăîntreobiective şimăsuri, începândcuconducereadelavârfînjoscătresupraveghetorişimuncitoriidinatelier. Acionând ca un factor de legătură într între e ma mana nage geme ment ntul ul de proc proces es ori orient entat şi rezultatele rezultatele orientate, orientate, desf ăş urarea politi politicii cii ofer oferă prilej prilejul ul unor dezbate dezbateri ri semnif semnifica icativ tive e între între ăşurarea manageriideladiferiteniveluri şiasigurăcondiiilenecesarecafiecaremanagersăîn eleagă clarobiectivelece-irevinşitrebuiesăfieîndeplinite.

14.3.KAIZENŞIREZOLVAREAPROBLEMELORMANAGERIALE  Kaizen începe cu o problemăsaumaipreciscurecunoaştereacăexistăoproblemă. Esenialpentrumanagemen ialpentrumanagementuljapone tuljaponezestefaptul zestefaptulc căapariiaproblemei şiconstatarea efecteloreinu-ideranjeazănicipemanagerişinicipesalariai. Punctul de plecare spre perfecionareîlreprezintăidentificareaproblemei. Înainte de de pr problemăaparesituaiaproblematică,definit ăînliteraturadespecialitate japoneză ca o stru strucctur tură generat generativ ivă de probl problem eme, e, când când ma manag nager erul ul const constat ată că procede procedeele ele obişnuite,uzualenusuntsuficientepentruaacoperianumiteinsufucien edingândireasa.De regulă,situaiaproblematicăsemanifestăcaoneconcordanăîntremijloace şiscopuri,între cerinelesituaiei,pedeoparte,şiposibilităilemanagerului,pedealtăparte. Pentru ca ca oo si situaiemanagerială sădevină problematic problematicăestenecesarcaprocedeele uzualesănufiesuficientepentrurezolvareaei,sausitua iarespectivăs ăgenerezeunconflict conceptual şi de stări de frus frustr traaie, ie, stări spec specif ific ice e care care disp dispar ar numa numai i ca urma urmare re a găsirii soluieioptimedecătremanageri. Prin Prin prob proble lema mati tiza zare re se înelege o opera peraie intele intelectu ctual ală de sesi sesiza zare re, , indu induce cere re şi formulareaproblemelormanageriale,iarprinproblem ă–osituaieîncare,fiinddateanumite ipoteze,seceresăsedeterminealtedatecuajutorulmetodelorspecificemanageriale. Realitatea niponăpuneproblemedepatrucategorii:  problemeîncareraionamentulestefoartesimpluşiprinaceastaneatractivdinpunct devederealproblematicii,însine;  problemecarenusuntdepurăgândire,darînleg ăturăcufaptulcădatelesuntmai comp comple lexe xe,, iar iar fiec fiecar are e în part parte e neri nerigu guro ros s defi defini nite te,, apar apare e nece necesa sar r ca ma mana nage geru rul l să apelezelaraionamentullogicpecaresă-lîmpleteasc ăcuraionamentulprobabilistic şichiarcuintuiia;  problemecaresuntdecompetenagândiriicreatoaredetipmanagerial;  problemedeperspicacitatemanagerială.

14.4.KAIZENŞISCHIMBAREAMENTALITĂII În Kaizen, satisfaciaclientuluiestem ăsuratăcuindicatoricaprogramare,calitate şi















În Japonia, îmbunătăirearelaiilorcufurnizoriiadevenitunadinpriorit ăiledevârf alemanagementuluiorientatpeKaizen. În te teoria şi prac practi tica ca manag managem emen entu tulu lui i japon japonez ez al aprov aproviz izio ionnării, rii, una una din din func funciile agenilor ilor de cump cumpărare rare const constă în dezvo dezvolt ltar area ea crite criteri riul ului ui de verif verific icare are a pute puteri rii i rela relati tive ve a furni furnizor zorul ului ui sub aspec aspectu tul l preului, ului, cooper cooperării, rii, cali calittăii, ii, livr livrării, tehnologiei tehnologiei şi comp compet etiiiei generale. Firmele japoneze acordă şipremiispecialepentrufurnizorişidistribuitoriprinluarea înconsiderareapoliticiloracestora şiasistemuluilordemanagement,precum şiaaccentului pus pus pe asig asigur urar area ea calit alităii, ii, cost costul ul cont contro rolu lulu lui i livr livrări, ri, dezvo dezvolt ltar area ea tehno tehnolo logi giei ei,, educa educaia, siguranaşicontrolulmediului. Se obişnuieştecaproducătoriişifurnizoriijaponezis ăformezeechipecomunecaresă lucrezeasupradezvoltăriidenoiproduse,economisireamaterialelorşiconservareaenergiei. Relaiile iile cu furn furniz izor orii ii vize vizeaz ază, în prin princi cipa pal, l, sist sistem emul ul „exa „exact ct la timp timp”, ”, deoa deoare rece ce comenzilenuconstaunumaiîncalitate,darşiînlivrăripunctuale. SUBIECTE:

1. Componentesemnificativealemanagementuluiinconceptiamanagerialanipona(pg. 325-326) 2. „Spiralacalitatii”inKaizen(pg.329) 3. CartelulcalitatiitotaleinJaponia(pg.332) 4. ManagementulcalitatiitotaleinJaponia(pg.332) 5. Gandireamanagerial–japoneza(pg.335) 6. Viziuneajaponezaprivitoarelaproblematizaresiproblematica(pg.345) 7. ManagementulinKaizen–satisfactiaclientului(pg.348) 8. Kaizen-indicatoridemasurareaisatisfactieiclientului(pg.348) 9. Imbunatairearelaiilorcufurnizoriiadevenitunadinprioritatiledevârfale managementuluiorientatpeKaizen(pg.349-350) 10. DefinitiaconceptuluiKaizen(pg.323) 11. ExplicatiiledatedecatreoccidentalicuprivirelainvestitiilerealizateinJaponia (pg.349-350)

NOT Ă : :

Pentru detaliere detaliere şi aprof aprofund undar are e pe lini linia a subie subiect ctelo elor r de ma mai i sus a se consul consulta ta bibl biblio iogr graf afia ia obligat obligatori orie: e: „ Manage Petres escu cu, , Ed. Ed. Fund Fundaaiei iei Româ Români nia a de Mâin Mâine, e, Management ment comparat comparat”, Ion Petr Bucureşti,2005

Disciplina: Management Comparat Lecţia 1-A: Noţiuni Fundamentale Şi Concepte Principale Utilizate În Managementul Comparat 1.1. Conceptul De Management Comparat

Recommend Documents