POEZIA LUI NICOLAE LEAHU: DE LA METAFORISM LA TEXTUALISM
Maria Abramciuc Universiaea !e Sa "A#ecu Russ$%& Russ$%& '(#)i& Re*ub#ica Re*ub#ica M$#!$va
Abstract The poet Nicolae Leahu is a notorious personality among the Bessarabian graduates of the eighties. Making his debut with lyrical works which were marked by the metaphoric (the booklet Brownian Motion, !!"#, he counts on postmodernist techni$ues, especially on te%tuali&ing ones in The 'ersonage from the 'oem (!!# and The )nnamed (*++#. The poems included in these two -olumes denote, first of all, the scriptural e%perience of the author he becomes an actant, an immanent instance of the te%t. The te%tualistic implications in the poetry of Nicolae Leahu constitute the proof of the connection of this creation to the concepts of modern lyrics. /ey words0 te%tualism, te%tuali&ation, discourse, authenticity
Nume de re&onan12 in literatura rom3n2 contemporan2, opt&ecist prin -3rst2, dar 4i prin structur2, Nicolae Leahu 54i dimensionea&2 e%isten1a apel3nd la di-erse acti-it21i din domeniul scrisului, oscil3nd 5ntre poe&ie, critic2 literar2, eseistic2, dramaturgie 4i publicistic2. Biografia sa de crea1i crea1iee includ includee c2r1il c2r1ilee de -ersu -ersuri ri Mişcare browniană browniană, 6yperio 6yperion, n, !!", Personajul din poezie, 7artier, 7artier, !!, Nenumitul , 8ditura 9unda1iei 7ulturale 'oe&ia, *++ , antologia Aia, 7artier, *++, studiul studiul teoretic teoretic Poezia generaţiei ‘80 , 7artier, *+++, eseul dramatic Cartet pentru o oce şi toate cuintele (5n colaborare cu Maria :leahti1chi#, Arc, *++, *++!#, -olumele de eseuri !roto"riti"on# !roto"riti"on# $ăt % $rumos& 'iul pi(ului pi(ului (Timpul, *++#, Comedia cumană şi odeilul peceneg , Timpul, *++ etc. 'lac 'lache heta ta cu care care Nico Nicola laee Leah Leahuu debu debute tea& a&22 5n !!" !!" se inti intitu tule lea& a&22 suge sugest stii- Mişcare browniană . 8ugen Lungu, prefa1atorul c2r1ii, identific2 mai multe puncte de tangen12 ale poe&iei debutantului cu cea din -olumul Cuinte şi tăceri , semnat de ;se-olod 7iornei, pe care 5l urmea&2, conform criticului, 5n gestic2, tematic2, alternan1e ling-istice bru4te, predilec1ie pentru imagistic2 mu&ical2 etc, dar de care se 4i deta4ea&2 prin spiritul temperat al discursului poetic 4i printr < o remarcab remarcabil2 il2 elegan12 elegan12 formal2 formal2 a -ersurilor -ersurilor.. Neomogen Neomogenitatea itatea stilistic2 stilistic2 a Mişcării### (cartea reune4te piese redactate cu riguro&itate clasic2 4i poeme 5n -ers alb, forme bine articulate, fluidi&ate sau inten inten1io 1ionat nat =de&or =de&ordon donate ate>, >, e%pres e%presii ii sobre sobre,, compri comprimat mate, e, aproap aproapee gno gnomi mice ce 4i -ersur -ersurii stufoa stufoase se,, ramifi ramificat cate# e# ar putea putea fi e%plic e%plicat2 at2 prin prin distan distan1a 1a tempor temporal2 al2 prea prea e%tin e%tins2 s2 5ntre 5ntre debutu debutull 5n pres2 pres2 ( )iteratura )iteratura şi Arta , !# 4i cel editorial ale autorului, care, 5ntre timp, cum e 4i firesc, 54i 5nnoie4te mecanismele de producere a poe&iei, se alia&2 unui alt >-al> literar, modific5ndu < 4i din mers diapa&onul liric, uni-ersul imagistic. Mişcare brouniană brouniană este este cart cartea ea unor unor anti antino nomi miii e-id e-iden ente te00 cons constr truc uc1i 1iii perf perfec ecte te 4i fragmentarisme, calofilie 4i a4a % &is2 negli?en12 stilistic2, lirism 4i epicitate, tensiuni sentimentale 4i st2ri decorsetate toate aser-ite unei poetici a =pro&aismului e%isten1ial>, o bre42 5n lirica din Basarabia acelor timpuri 4i o replic2 adresat2 =seraficului 4i incantatoriului> (8ugen Lungu#. 8 o carte, 5n care sunt rele-abile anticipat liniile e-oluti-e ale poeticii lui Nicolae Leahu, cel din Personajul din poezie sau chiar din Nenumitul . @n primul r5nd, autorul glosea&2 pe marginea unei e%isten1e e%isten1e acute, dilematice, dilematice, locali&at locali&at22 5ntre di-in 4i profan, profan, etalat3nd etalat3nduu % 4i cu insisten12 iposta&ele eului. Marcate de un -olubilism acerb, poemele, 5n care metafora, elaborat2 riguros 4i conform2 unei fer-ori interioare, coe%ist2 de?a cu ironicul 4i ludicul, denot2, dac2 nu 5nc2 o manier2 proprie de transfigurare liric2 a unor teme 4i moti-e recurente, apoi o in-enti-itate ling-istic2 4i o fluiditate discursi-2, apreciabile 5n crea1ia unui debutant. @nteme @ntemeiat iatee pe 4iruri 4iruri metafo metaforic rice, e, disoci disociab abile ile 5n planul planul secund secund al te%tul te%tului, ui, poeme poemele le din *mbl+nzitorii de amurg , prima parte a c2r1ii, configurea&2 un eu problemati&at, cantonat, pe alocuri,
5n li-resc, obsedat de un feminin ele-at, dar fantasmatic, confruntat cu =ha&ardul lumii>. ;ersurile citate mai ?os, de4i contaminate de -ibra1ii din lirica 4apte&eci4tilor basarabeni 4i a genera1iei nichitst2nesciene, rele-2 o opera1ie de metafori&are ce dep24e4te oarecum plon?2rile 5n sentimental 4i lirism, anun13nd o scriitur2 dens2 4i -oluptuoas2, calo'ilică, 5n-2luit2 5ntr % un u4or parfum autentic0 = !şti apa cea atotpotolitoare, +n acest spaţiu -scuit cu 'iere&, +ngenunc.eat răm-n ca o părere, de eg.e % n 'umul clipei ce tresare#,, *ţi desluşesc cu % azurul +ntruparea, +n contururi de % armonii şi de ninsori#, /limpul e un munte de apori&, c-nd su'letu % ţi reendică mirarea#,, !şti aripa ce a +nseninat, z-cnirile miri'icelor ceţi&, pe 'lori paşii +ţi sună % n dimineţi, c % un aer gra& etern şi alarmant#,, Albastre brume curg peste 'ereşti&, de unde ii& să % mi spui& şi cine eşti > ( Îmblînzitorii de amurg, I #. Analogiile surprin&2toare proiectea&2 o con4tiin12 artistic2 5nsu4it2 de?a 4i o sensibilitate poetic2 matur2. n-estite cu metaforism 4i nutrite de un lirism -iguros, -ersurile dob3ndesc o alur2 lu%uriant20 = $ecioară cu 'ăt sacru cumpănă de su'let&, sua trec-nd printre miresme % alese&, +n jilţul o'ilit jeleşti mirese&, ce mai iubesc un crai ori un alet###,, 1oamnă cu aripi& pl-nse melodii&, 'runze curg-nd### Pian de m-ini şi clape, cu sunete de % aramă sub pleoape&, ce cad pieziş +n negre nostalgii###> (Toamnă târzie#. Artificiile formale pun 5n -aloare un eu care mane-rea&2 cu abilitate sugestia, o condensea&2 5ntru sus1inerea planului semantic al poe&iei. 7eea ce se constat2 f2r2 prea mult2 dificultate e c2, 5n cadrul aceleia4i c2r1i, Mişcare brouniană& se poate urm2ri =shimbarea la fa12> a poe&iei lui Nicolae Leahu, care se produce chiar 5n partea a doua, )unec-nd pe dileme , unde modific2rile din interiorul registrului liric se fac -i&ibile la ni-el de aran?ament formal0 sunt e%cluse ma?usculele 4i semnele de punctua1ie, lirismul, de sorginte modernist2, apare con-ertit 5n sapien1ial 4i ludic. Cimurile tradi1ionaliste fiind anulate, totu4i sigla metaforicului mai poate fi identificat2 5n poemele delirici&ate, cu ritmuri temperate, elanul erotic, miraculosul 4i e%ta&ul din -ersurile anterioare atenu3ndu % se 5n mod -i&ibil0 =cine să te iubească cu oc.i de lup, +n'ometat, precum rei2,, -nătorii de lebede smaraldii s % au mistuit, cu tot cu armele lor, +n muţenia unui pr-nz biuacal,, au rămas c-ţia tăietori de alge, neraşi, din păcate, şi neiniţiaţi, +n arta sentimentelor platonice> (Oniria, I #. Aceste muta1ii induc, fire4te, un nou cod liric, reiterea&2 un alt traiect al fiin1ei, 4i, 5n fine, anun12 o alt2 identitate artistic2. Lirismul demontat se racordea&2 la rigorile postmodernismului, poetul e%plor3nd alte procedee de producere a te%tului, cum se 5nt3mpl2 5n fragmentul0 =un sur+s crenelat +n ăzdu., sur-de sur-sului sur-sului tău , amin cernut +n sita unui nimb,,### monedă de sc.imb, roc.ia ta de gală, 3prete(t de eseu4, alsează pe peraz,, -ntu %a luat %o, ai5, a lunecat,,### şi numai o piele neagră, de as'alt > (Oniria, X #. Noua -i&iune poetic2 a lui Nicolae Leahu, anun1at2 5n finalul plachetei de debut, se concreti&ea&2 4i ia dimensiuni 5n cea de a doua carte, Personajul din poezie , unde, de altfel, ca 4i % n !roto"riti"on, proiectea&2 =o nou2 gene&2 a lumii>, apel3nd la =mi?loacele =po-e4tilor suprarealiste> 4i ale te%tuali&2rii, dar 4i cu sugestiile mai -echi ale C-ntării c-ntărilor >. 'oetul, preocupat de 5nfiin1area lumii -erbale, se mi4c2 sigur 5n spa1iul semnelor, st2p3nind opera1iile te%tuali&2rii, reg3ndind statutul poemului, 5ntruc5t nu mai poeti&ea&2 realul, ci 5l 5ntemeia&2, cum declar2 5n (pre)facerea0 =luni spleen inconştient, mi se ur-se, să mă joc singur de % a iaţa, un ni.ilism, originar imi conertea 'luiditatea, anteancestrală impun-ndu % mă să reneg, +ncă +n 'aşa magmei principiul matern al, uniersilui,, dec-t să mucezesc +n clar%, obscurul lacrimii diine mi %am zis % , mai bine +mi smulg eu +nsumi coasta, proerbializ+nd % o, nemurind % o, să creez, din esenţa % i 'os'orescentă un remediu, pentru +mbl-nzirea plictisului, pentru, ineiabila depl-ngere a pl+nsului, materiei ###>.
Mihai 7impoi & / istorie desc.isă a literaturii rom-ne din 6asarabia , 8di1ia a a re-2&ut2 4i ad2ugit2, 8ditura 9unda1iei 7ulturale Com3ne, Bucure4ti, *++*, p. *"!.
Dcriitur2 se organi&ea&2 altfel dec3t 5n poemele debutului, scenariile lirice nu mai dega?2 candoare, ci intelectualismE cotidianul, coloc-ialul, ironicul, parodicul, interte%tualitatea constituie apana?ul acestei poe&ii, 5n care grani1ele dintre scriitur2 4i -ia12 dispar. @n amplul poem Doamna crocantă, cel care scrie, actantul, 5l include pe un e-entual cititor, prin intermediul unui 4ir de trucuri abia sesi&abile, 5n =realitatea te%tului> (Marin Mincu#0 = sar deci şi zic .op5 tocmai c-nd dau să botez actul, de creaţie artistică mi se de'ectează maşina, de scris scriu eu şi cu m-na c.iar şi cu st-nga, dar tot cu stiloul că azi se 'ac 'oar'ece, şi pe terenul de 'otbal şi nai n % ai cum să eiţi, imanenta orelor igienice +ntr% o ţară cu puşcăriile, desc.ise pe dinăuntru şi +nc.ise pe dina'ară,, iau eu deci o şurubelniţă unsuroasă din g.idul te.nic, mă uit languros şi lasci şi concupiscent cum mă s'ătuie, bărbosul e'eb scăldat +n ca'ea cu un an +n urmă la c+r% , ciumăreasa despre care mi % a poestit că s % ar găsi pe undea, pe perazurile arădenilor 'ata aia cu picioare % 'us şi, rucsac olandez care a sărit gardul casei uniersitarilor, duc-ndu % se după bere că iosi' nu oia să debuteze, cu odcă inutil de spus şi rusească +mi spun iată, a enit sorocul să dau şi eu ceea ce e de dat###, >. 7ircumscrise unei logici interne, cu-intele de-in, pur 4i simplu, semne, organi&3ndu % se, 5n aparen12, spontan 5ntr % un uni-ers -erbal, iar cititorul este =aten1ionat>, 5n mod indirect, s2 urm2reasc2 liniile discursului 4i procesul de 5ntemeiere a semnificantului. Dcriitura este cea care impune realului anumite forme, =emitentul de te%t> de-ine, conform e%plica1iilor criticului care a impus la noi conceptul de te%tuali&are, lui Marin Mincu, =un simplu operator abil care face o treab2 inginereasc2, aplic3nd un =tratament fablatoriu> unei realit21i indistincte ce se sustrage de acum unei asemenea abord2ri, oric3t ar 5ncerca acesta s2 % 4i =modele&e> cititorul 5n func1ie de imperati-ele noii =comunic2ri literare>*. 8%perien1a scriptural2 a lui Nicolae Leahu continu2 4i 5n recentul -olum de poe&ie Nenumitul . Aici, procedeele te%tuali&2rii sunt abordate cu mai mult2 intensitate 4i ingenio&itate dec3t 5n c2r1ile anterioare. Ce-elator, 5n sensul formulei emise de filosoful Fac$ues Gerrida, 7l n 9 a pas d.ors te(t e, este poemul Vag , 5mp2r1it 5n *+ de segmente, omologate de formula te%tualist2. @n Vag & , poetul renun12 la cu-intele autonome semantic 4i construie4te un te%t, preponderent, din p2r1i de -orbire au%iliare. Astfel, percep1ia lectorului este redus2 la minimum, 5n schimb, limba?ul, chiar 4i deposedat de sensuri, de-ine un mecanism de producere perpetu2 a con-en1ionalului0 = să ă am din a 'i pe, unde c-nd s % a +n ce se,, cum prin mă te ne i ţi, care ca p-nă şi ci,, sau la n % a ca de na l %a, că% i mai cu dar dintre sa,, de la de pe +n loc de, c-ţia c-te dacă le, mai că despre către peste, a ai ale celor ceste >. =G3ra scriptural2> (Marin Mincu# se prelinge din interiorul te%tului corp -iu, aflat 5ntr %o necontenit2 stare de modelare. Astfel, te%tul se organi&ea&2 conform unor legit21i interne proprii, i ar mi&a pe limba? de-ine unicul concept de construire a discursului liric, realul 4i scriitura fiind dou2 =lumi paralele>. @n !apătul II , cel care scrie urmea&2 doar o a-entur2 ling-istic2, c2ci anulea&2 construc1ia poetic2 rigid2, totalitar2, opera1ie ce implic2 un grad de libertate a-ansat 5n abordarea semnelor, 5nc3t =con4tiin1a de sine a te%tului pre-alea&2 asupra substan1ei sale fapticeH ". Iestionarea te%tului de c2tre instan1a liric2 are loc 5n pre&en1a receptorului0 =Ca +ntr % o imagine ideo, proli'erează egetaţia:, s % a desprimăărat,, acolo +n cr-ngul de salc-mi, corbii +şi mută cuiburile, mai aproape de cer, s % au iit br-nduşile au ieşit toporaşii şi, iorelele la ocolul silic găinile pădurarului, scurmă stratul de păstăi şi de 'runze jilae, armăsarul pirpuriu, nec.ează după iapa albastră, liniile melodice se suprapun, şi se aştern pe ziarul din p-lcul de măceş,, e limpede că nimeni nu ştie ce se +nt-mplă, +n aceste lumi paralele, dar iată că şi aca paşte concomitent, semni'icaţi şi semni'icanţi, cine rea să adă laptele +l ede, cine nu % +l dă gata şi 'ără 'iloso'ia limbajului, ca şi mulţimea care şi % a +mpărţit p-inea şi peştii >. 8laborat 5n -irtutea unei opera1ii ludice, prin care este anulat2 coeren1a obi4nuit2 a ni-elelor, te%tul de-ine, astfel, =con1inut 4i form2> (Marin Mincu#, iar -ia1a, suprimat2 5n scriitur2, se *
Marin Mincu, ;e(tualism şi autenticitate 3!seu despre te(tul poetic& 7774 , 'ontica, 7onstan1a, !!", p. **". " Iheorghe 7r2ciun., *n căutarea re'erinţei, 'aralela JK, 'ite4ti, !!, p. *!.
transform2 5ntr % o urm2 grafic2. 8 o poe&ie auto % referen1ial2 4i auto % refle%i-2, eul tra-ers3nd e%perien1a contemplatorului, dar 4i a actantului. Gisociind pe marginea poe&iei germanului 6elmuth 6eissenbuttel, Iheorghe 7r2ciun e%plic2 esen1a unei astfel de crea1ii0 ='oe&ia ling-istic2 implic2 postulatul c2 subiectul uman este doar o proiec1ie ficti-2, un simplu administrator de discursuri 4i c2 natura sa e prin defini1ie incomprehensibil2 4i indeterminabil2, ceea ce ar face inutil2 orice ontologie. Limba?ul r2m3ne astfel singurul spa1iu al certitudinii, 5n care subiectul 54i semnalea&2 pre&en1a prin unele m2rci morfologice, cum ar fi pronumele personal =eu>, dar asta nu 5nseamn2 c2 eul e%ist2 cu ade-2rat 4i c2 el repre&int2 5n realitate altce-a dec3t o simpl2 =fic1iune gramatical2> J. ;igilent 5n sensul elabor2rii te%tului liric, Nicolae Leahu aplic2 5n poe&ia sa, e%periment3nd, postulatul conform c2ruia =pera literar2 nu mai este deci (nu mai poate fi # numai mesa? semantic sau numai mesa? formal, ci un proces dinamic 5n cadrul c2ruia cele dou2 ni-ele de e%isten12 ale semnului saussurian se 5ncorporea&2 5n te%t pentru a comunica sens> K. Nu afirm2m c2 poetul 4i % a 5nsu4it, 5n e%clusi-itate, mecanismele te%tuali&2rii. 7eea ce se deduce lesne din con1inutul ultimului -olum de poe&ie, Nenumitul , e c2, dincolo de aceast2 tent2, crea1ia sa men1ine, 4i 5n pre&ent, de4i 5ntr < o form2 absolut e-oluat2, apeten1a pentru metaforic, resuscitat prin intermediul unor imagini de o prospe1ime genuin2. Giscursul articulat al unor poe&ii din Mişcare browniană se reg2se4te 4i 5n unele te%te din celelalte dou2 -olume, unde metafora 5ntre1ine concomitent planul semantic 4i pe cel al limba?ului, cum ne con-ing -ersurile0 = poezia nu e aşa:, se ia o 'oaie de .+rtie un pi(, şi se scrie:, 'emeie 'ără 'isură, ating-nd numai obiecte lucioase, re'lectarea degetelor ei 'ără amprente, răm-ne stană +n ele,, declin-nd erbe, să mergi cu m+inile +n buzunare, să rupi acolo c.ibrituri să strieşti gămălii, simţind cum se desprind din tine, 'elii de noapte, să scrii, lăs-nd pagina albă, uit-nd, uit-nd de cuinte > ( pe "ărm unde#. 7u certitudine, spontaneitatea e%presiei, elanul cu care lucrea&2 5n interiorul limba?ului, -irtuos 4i de o proli%itate uluitoare, imagina1ia debordant2 aceste 4i alte -irtu1i au de-enit de?a 5nsemnele poe&iei lui Nicolae Leahu, care, parcurg5nd cu brio drumul de la metoforism la te%tualism, reu4e4te s2 con?uge, f2r2 s2 le feti4i&e&e, ambele tehnici 5ntr < un discurs liric autentic. Bibliografie0 . 7impoi & Mihai *++*, / istorie desc.isă a literaturii rom-ne din 6asarabia , 8di1ia a a re-2&ut2 4i ad2ugit2, Bucure4ti, 8ditura 9unda1iei 7ulturale Com3ne. *. 7r2ciun, Iheorghe *++*, Aisbergul poeziei moderne , 'ite4ti, 'aralela JK. ". 7r2ciun, Iheorghe !!, *n căutarea re'erinţei , 'ite4ti, 8ditura 'aralela JK. J. Mincu & Marin !!", ;e(tualism şi autenticitate 3!seu despre te(tul poetic& 777 #, 7onstan1a, 8ditura 'ontica.
J
Iheorghe 7r2ciun, Aisbergul poeziei moderne , 'aralela JK, 'ite4ti, *++*, p. ". Marin Mincu, /p# cit#& p. *+J.
K
