Cultul Lui Zalmoxis

5/24/2018

Cultul Lui Za lmoxis - slide pdf.c om

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul u!ti"ia"#

LUCRARE DE SEMINAR

„Cultul lui $al%oxi!#

Realizator &atei Flori" Anul III, Pastorală, Grupa IV

Bucureti

http://slide pdf.c om/re a de r/full/c ultul-lui-z a lmoxis

1/14

5/24/2018


!""# Istoria Daco$Ge%ilor este &n 'eneral pu%in cunoscută, (ai ales partea )e &nceput a acestei istorii p*nă la contactul Ge%ilor cu Su)ul (e)iteraneean i &n special cu ci+iliza%ia 'recească Săpăturile ar-eolo'ice .ăcute &n ulti(a +re(e au scos la &n'ă)uie lu(ină un /o'at (aterial in.or(ati+, nu este &n)estulător ca să o reconstituire istorică a Daciei)ar i aacesta stăp*nilor ei Popor si(plu, plă(ă)it i crescut &n .or(e ru)i(entare )e +ia%ă, /ar/ari )upă &n%elesul 'recesc, Geto$Dacii n$au cunoscut scrisul i nu ne$au trans(is nici o (ărturie si'ură i precisă )espre ceea ce era +ia%a lor Nici c-iar le'ăturile lor cu 'recii nu ne$au lăsat prea (ulte tiri )espre ei Cele pe care le a+e( sunt &nt*(plătoare, răzle%e i c-iar contra)ictorii, ast.el că &n istoria stră(oilor notri stăruiesc 'oluri )e &ntuneric i nesi'uran%ă pe care +re(ea )e .a%ă le cere pe )eplin &n)epărtate Un )o(eniu &n care părerile sunt i (ai &(păr%ite sunt cre)in%ele reli'ioase ale Geto$Dacilor Alături )e c*te+a in.or(a%ii păstrate &n operele literare ale +re(ii, )e la 0ero)ot i p*nă la Iulian Apostatul, se a)au'ă cele ce au putut )a săpăturile ar-eolo'ice, )in in+entarul .oarte re)us al (or(intelor 1n panteonul 'eto$)ac, si(plu i lipsit )e strălucirea i co(ple2itatea celui 'recesc i ro(an, o sin'ură .i'ură )e zeu i stăp*n se &n.ă%iează )rept (ărturie a acestei reli'ii Este 3al(o2is 4 Dar toc(ai el alcătuiete i)eea cea (ai contra)ictorie i (ai )i.icilă )e precizat i )e &nc-e'at )in toată reli'ia Geto$Dacilor Asupra lui 3al(o2is cercetătorii )in toate epocile au e(is teoriile cele (aiipostazele )eose/itecele  (ai 3eu, ale re'e, pro.et, scla+, (e)ic i (a'ician, sunt (aiopuse cunoscute acestei .i'uri (itolo'ice, )espre care istoricii (o)erni n$au &ncetat a se preocupa, pătruni nu nu(ai )e curiozitate tiin%i.ică, )ar i )e senti(entul pe care l$a st*rnit &n lu(e, noutatea i seninătatea acestui (it ! Cu pri+ire la 3al(o2is nu a+e( la &n)e(*nă )ec*t tiri literare i nu toate )e +aloarea unor iz+oare istorice pe care să ne pute( /aza 5tiri ar-eolo'ice lipsesc, &n a.ară )e cele care ne )au in.or(a%ii )espre starea reli'ioasă 'enerală a Geto$Dacilor, (ai ales cu pri+ire la riturile )e &n(or(*ntare i la )i.eritele supersti%ii &n le'ătură cu aceste rituri C-iar i re(iniscen%ele ono(astice sau toponi(ice lipsesc Ră(*ne( ast.el nu(ai la ceea ce ne$au trans(is scriitorii +ec-i 0ero)ot este cel care ne )ă cea (ai +ec-e i (ai precisă )espre Ge%i i )espre 3al(o2e# Pere'rinările istoricului 'rec prin cetă%ile )e pe coastele 4

0ero)ot, IV, 67, 68, 69 Nour A Cultul lui 3al(o2is Pa' ! Bucureti, 4674 # I)e( 4 !

! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c ultul-lui-z a lmoxis

2/14

5/24/2018


nor)ice ale Mării Ne're, l$au pus &n situa%ia să a.le (ulte lucruri )espre Ge%i :re/uie să %ine( totui cont că aceste in.or(a%ii i$au +enit lui 0ero)ot prin a )oua (*nă i să nu le acor)ă( &ncre)ere totală )upă cu( .ace i el uneori Iz+orul )e in.or(are al lui 0ero)ot sunt ne'ustorii 'reci, care pătrunseseră %ării ni(eni )upă tre/urile )e ne'o% )eci puteau lor să cunoască /ine&năuntrul pe Ge%i Dar nu ne )ălor si'uran%a că &ni preocupările co(erciale, celelalte in.or(a%ii, lipsite )e orice interes pentru ei, nu sunt pline )e .antezie Aa ne pute( e2plica o+ăielile lui 0ero)ot asupra unor in.or(a%ii pentru care, cu si(%ul )e răspun)ere al istoricului atra'e el &nsui aten%ia cititorului 0ero)ot spune;
al lor>Sacri.iciul  i tri(iterea (esa'erului constituiau o repeti%ie si(/olică? )eoarece era ritualică @ a &nte(eierii cultului; se reactualiza epi.ania lui 3al(o2is la capătul celor trei ani )e ocultare, cu tot ceea ce i(plica ea, anu(e asi'urarea ne(uririi i .ericirea su.letului 8 Acest tip )e sacri.iciu o(enesc este cunoscut (ai ales &n Asia )e Su)$Est i re'iunile circu(paci.ice, un)e scla+ii sunt ucii pentru a$l anun%a pe stră(o )orin%ele )escen)en%ilor săi 1n spatele acestui scenariu (itico$ritual poate .i )esci.rată o i)ee (ai +ec-e i (ult (ai răsp*n)ită, speran%a )e a reactualiza situa%ia pri(or)ială, c*n) oa(enii puteau co(unica )irect cu zeii lor 9 3al(o2is este prin e2celen%ă un zeu al cerului Do+a)a locuin%ei cereti a zeului este &nsăi practica sacri.iciului P*r+an, răspunz*n) lui azaro i lui Ro-)e spune; < Raiul 'etic nu este su/ pă(*nt, ci &n cer= solul tri(is la zeu nu este 7

0ero)oti -istoriaru( li/ri I )upă tra) D$lui Pro. S La(/rino )in < Cursul )e istorie antică > )in 46!6$ 46#", p 46$4" 8 Mircea Elia)e Istoria cre)in%elor i a i)eilor reli'ioase, +ol II p 48 9 I)e(, De la 3al(o2is la Gin'is$0an

# http://slide pdf.c om/re a de r/full/c ultul-lui-z a lmoxis

3/14

5/24/2018


&nFun'-iat &n .un)ul unei 'ropi i acoperit cu pă(*nt, ci aruncat &n lănci, cu .a%a spre cer i la lu(ina zilei> Dar 3al(o2is nu stătea nu(ai &n cer, ci )in c*n) &n c*n) se co/ora pe pă(*nt Ele(entele acestei < epi.anii> se 'ăsesc, &n le'en)a +ie%ii sale pă(*ntene, )ela0ero)ot;  < Eu )espre aceasta i )espre su/terană nici nu zic că n$au .ost, nici nu cre) tare că ar .i .ost Bănuiesc nu(ai că 3al(o2is acesta tre/uie să .i trăit cu (ul%i ani &nainte )e Pt-a'oras Dar ori că a .ost o( acest 3al(o2is, ori că 

ar .i .ost pă(*ntean Ge%ilor, trea/a lui>  i)eea că 0ero)ot are )ouă Dinzeucele arătate al (ai sus )esprin)e( iz+oare )e in.or(a%ie; unul relati+ la cre)in%a Ge%ilor, ca )o'(ă i ritual= alta la persoana lui 3al(o2is Dacă pentru cel )e$al )oilea iz+or in.or(atorii sunt 'recii )in 0ellespont i Pont se &n%ele'e că pri(ul este a.lat c-iar )e la Ge%i pentru că alt.el nu +e)e( (oti+ul pentru care a precizat că asupra lui 3al(o2is in.or(atorii sunt Grecii 1i (ărturisete c-iar i &n)oiala .a%ă )e unele in.or(a%ii a.late )e la ei i care nu i se par a)e+ărate i că, )upă părerea lui, 3al(o2is tre/uie să .i trăit cu (ult ti(p &nainte )e Pt-a'ora 0ero)ot a.ir(ă -otăr*t că 3al(o2is a .ost o( i )e aceasta nu se &n)oiete, pentru că alt.el nu ar .i spus si'ur i răspicat; < cre) că 3al(o2is tre/uie să .i trăit cu (ul%i ani &nainte> 0ero)ot are o /ună (eto)ă )e a se in.or(a i )e a$i .i2a in.or(a%iile6 El recur'e &ntot)eauna la un localnic, 'rec sau cine+a care 

P*r+an, Getica, p 484 nota  Aceste )ouă alineate sunt )in tra)ucerea lui A P-ilippi)e Hri'inea Ro(*nilor, I Iai, 46!#, p "$4 6 ells J, Stu)ies in 0ero)otos, H2.or), 46!# 

7 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c ultul-lui-z a lmoxis

4/14

5/24/2018


+or/ea 'recete i care cunotea oa(enii i lucrurile )in localitate sau re'iune :ot ceea ce i se părea interesant i )e(n )e re%inut era &nse(nat pe tă/li%e i păstrat pentru +re(ea scrisului )upă cu( el (ărturisete că< &n toată nara%iunea (ea (i$a( .ăcut o re'ulă )e a scrie cele ce$a( auzit )e la 4"

.iecare/ine &n parte> 1n0ero)ot ceea ce$l pri+ete personal, istoric, cu un siste( critic &nc-e'at, .ace o )eclara%ie )e oca +aloare )eose/ită; < Eu sunt )ator să spun ce (i se po+estete, )ar nu să cre) totul .ără rezer+ă Această )eclara%ie se aplică &ntre'ii (ele opere>44 Ast.el aceste in.or(a%ii au pecetea &n)oielii 0ero)ot &i cunotea /ine pe cona%ionalii săi )in Pont i 0ellespont i tia c*t sunt )e )ispui să )ea .r*u li/er .anteziei, &n c-estiuni &n care nu a+eau nici interesul, nici curiozitatea tiin%i.ică să a.le , au zis ei, &n (*n)ria lor )e 'reci ci+iliza%i i cutreierători ai pă(*ntului Dar nu era cu putin%ă 0ero)ot sosete &n Atica &n 779$7784!, 4# )upă ce ter(inase lun'ile sale pere'rinări Iz+oarele )espre Pt-a'oras 47 ne in.or(ează că .iloso.ul &i &nte(eiază coala sa )in Crotona către 8!" i că (oare către anul 8"" 1ntre (oartea .iloso.ului i pere'rinările istoricului ar .i a/ia o Fu(ătate )e secol i &n aceti cincizeci )e ani nu era cu putin%ă răsp*n)irea at*t )e pro.un)ă a &n+ă%ăturilor lui 3al(o2e &n lu(ea 'etică, &n aa .el &nc*t 0ero)ot să poată constata o reli'ie /ine &nc-e'ată= nici că istoricul 'rec să nu poată a+ea tiri co(plete i precise )espre zeu i cultul său Dar pe la 78" .iloso.ia lui Pt-a'oras era &n toată strălucirea sa 48, ast.el că nu se putea ca )in coala sa să nu .i ieit i 3al(o2is= pretin)ea acest lucru &ntrea'a (*n)rie 'recească )in cetă%ile Pontului Aap*nă că (o)estul al Geto$Dacilor a .ost &n.ă%iat ca )iscipol )ocil i apropiat la scla+iezeu )e .iloso.ul )in Crotona, pe care &l &nso%ete c-iar &n călătoriile sale la S/aris i :arent &n 8!949 0ero)ot &nsă nu cre)ea această po+este i (ărturisete o &n)oială, care, &n c-ipul &n care este e2pri(ată i pusă alături )e 'riFa )e a prezenta a)e+ărul care stăp*nete toată opera istoricului, )o/*n)ete o +aloare )eose/ită După 0ero)ot, conte(poranul i ur(aul său, 0ellanicos spune )espre zeul 'etic; 4"

0ero)ot , II, 4!#, tra) D$lui Pro. S La(/rino, op cit p 4  0ero)ot, VII, 48!, tra) S La(/rino, o c p 46 4! Glotz G, 0istoire 'recKue, II$e partie, to(e II, Paris, 46!6, p ! 4# Porp-irius, De +ita Pta'orae i Ia(/licus, De +ita Pta'orae, a(/ele &n e) uster 47 c. Delatte A, Etu)e sur la litter pt-a' 4648 i La +ie )e Pt-a'ore )e Dio'ene Laerce, Bru2elles 46!! 48 Glotz G, op Cit +ol I p 876= +ol II, p 76" 49 :eo)orescu G De(, Istoria .iloso.iei antice, I, 46#, p 9# 44


5/14

5/24/2018


4 )ar &n al patrulea an s$a arătat iarăi i Noutatea pe care ne$o trans(ite 0ellanicos este că .ace )in 3al(o2is < un 'rec oarecare>, )eci nu un 'et, i$l prezintă ca pe un (a'ician, care se pricepe să &nele nai+itatea concetă%enilor săi, si(ul*n) (oartea i re&n+ierea Platon, &n )ialo'ul său <0ar(i)e>, &n.ă%iează pe 3al(o2is, pe care &l consi)eră re'e i zeu, cu un atri/ut nou, acela )e (e)ic; <un )octor t-rac, unul )in ucenicii lui 3al(o2is, )espre care se spune că au puterea să te .acă ne(uritor 3al(o2is, re'ele nostru care este zeu, spune că precu( nu se ca)e să &ncercă( a +in)eca oc-ii .ără să ne ocupă( )e cap, ori capul .ără trup, tot ast.el nu se ca)e să &ncercă( a +in)eca trupul .ără să +e)e( )e su.letiar su.letul, )ra'ul (eu, se caută prin anu(ite )esc*ntece i aceste )esc*ntece sunt cu+*ntările .ru(oase >4 Din )ialo'ul lui Platon se )esprin)e i)eea că, )ei 3al(o2is este nu(it re'e, totui el este conceput i ca zeu El este &nsă i (e)ic, i &ntre/uin%ează &n tiin%a sa )e a &nsănătoi pe oa(eni nu nu(ai /uruienile, ci i )esc*ntecele Practica )esc*ntecelor este stră+ec-e i puternic &n)ătinată la poporul ro(*n, iar ritualul lor, &n care se păstrează re(iniscen%e )in (ituri pă'*ne, i apar%in*n) iz+or& )inprecretine +re(ea 'etică a Daciei unui .on) reli'ios in)o$european, poate Dar ceea ce a)uce cu a)e+ărat interesant tirea lui Platon, este concep%ia 'etică )espre su.let, pe care &l consi)eră ca parte &ntre'itoare a su.letului, )e care (e)icul tre/uie să %ină sea(a &n co(/aterea /olilor După Platon, care (oare &n #4 1D0 istoricii 'reci p*nă la Pol/ius i Posei)onios46, circa 4#8$84 1D0 nu ne (ai )au nici o tire )espre Ge%i i reli'ia lor Nici operele acestor )oi istorici nu ni s$au păstrat )ec*t &n .ra'(ente citate )e Stra/o i Dio)or Stra/o ne )ă aceste tiri )espre Ge%i; < Ast.el istoria ne +or/ete )e un oarecare 'et nu(it 3a(ol2is, care, )upă ce .usese scla+ul lui Pt-a'oras i prinsese )in 'ura stăp*nului său c*te+a no%iuni )in tiin%a astrelor, pe care le co(pletează &n E'ipt un)e &l )usese 4

0ellanicos, &n <ra'(enta 0istoricoru( Graecoru(>, e) Muller ir(in Di)ot, Paris, 48, +ol I, p 4# Platon, Dialo'uri, 0ar(i)e sau )espre 1n%elepciune, V, tra) S: Bez)ec-i, Cultura Na%ională, Buc 46!!, p 49$4 46 La(/rino SC op Cit p 8 4


6/14

5/24/2018


+ia%a lui +a'a/oantă, se re&ntoarce &n patria sa i aici atrase aten%ia .runtailor i poporului prin nite preziceri pe care tia să le scoată )in se(nele i .eno(enele terestre i s.*ri prin a stărui pe l*n'ă re'e ca să asocieze puterii sale un o( care, ca el, putea să .ie interpretul +oin%ei zeilor u nu(it apoi (are preot al cu zeului pe care &l a)orau (ai (ult, ceea:re/uie ce a .ostsănu(ai &nceput, căci ti(pul a .ostGe%ii consi)era el &nsui un zeu spun un că 'ăsin) &ntr$un loc accesi/il o peteră a)*ncă se ascunse acolo, ne iein) )ec*t .oarte rar i ne co(unic*n) )ec*t cu re'ele i cu (initrii săi= să a)ău'ă( că re'ele &nsui l$a aFutat să &nele poporul, +ăz*n) că )e+enise (ai supus poruncilor sale, )e c*t se crezu că sunt )ictate prin inspira%ia &nsăi a zeilor Nu(ai că o/iceiul s$a perpetuat p*nă &n ti(pul nostru i )upă 3a(ol2is s$a 'ăsit tot)eauna un &nelător ca el, 'ata să )e+ină s.etnicul re'elui care )o(nete i să pri(ească )e la Ge%i nu(ele )e zeu C-iar (untele un)e se retrăsese 3a(ol2is, i care )in ti(pul său se consi)era ca s.*nt, este a)esea c-iar astăzi nu(it Muntele$sacru, )ar a)e+ăratul său nu(e ? pe care &l are i r*uorul ce trece la poalele sale @ este o'aeonon Su/ Bure/ista, acest re'e al Ge%ilor contra căruia )i+inul Caesar se -otăr*se să pornească, era un oarecare Decaeneus, care era &n+estit cu această (are )e(nitate 1n cele )in ur(ă Ge%ii au continuat &ntr$o oarecare (ăsură a/stinen%ă, oricărui ali(ent care a+usese +ia%ă, con.or( preceptului pt-a'orician intro)us la ei )e 3a(ol2is>!" Stra/o a)uce (ulte a(ănunte )in +ia%a Ge%ilor i unele in.or(a%ii noi, )e (are i(portan%ă pentru &n%ele'erea lui 3a(ol2is i a reli'iei sale Geo'ra.ul cunoate epoca (ai strălucită Geto$Dacilor ti(pul i )e )upă 'rec Bure/ista, poate a+eaceain.or(a%ii si'urea )in Dacia, nu )in nu(ai )in iz+oarele ro(ane, cercetate &n Ro(a un)e sosise )upă 77 1D0 i un)e a petrecut +re(e &n)elun'ată Lăs*n) la o parte tirile care se re.eră la celi/atul 'etic, Stra/o are in.or(a%ii /o'ate )espre 3a(ol2is După aceste tiri zeul 'etic ar .i .ost; scla+ul i a)eptul lui Pt-a'oras, )e la care )o/*n)ise oarecare pricepere &n tiin%a cerului= asociat la )o(nie al re'elui pe care &l apropiase prin (eteu'ul său &n a interpreta +oin%a zeilor= (are preot al zeului cel (ai )e sea(ă al Ge%ilor= i &n .ine zeu &nsui, c*n) .ai(a sa intrase &n .a/ulă i &n tra)i%ie Stra/o nu se s.iete să precizeze că la Ge%i o/iceiul )e a zei.ica pe s.etnicii re'elui, )e+eni%i apoi (ari preo%i, era &ncă curent &n +re(ea sa, a(intin) c-iar nu(ele lui Decaeneus 5tirile lui Stra/on co(pletează pe 0ero)ot &n ce pri+ete epi.ania zeului, arăt*n) că )ispari%ia se .ace &ntr$o peteră, pe +*r.ul (untelui o'aeono(, i nu &n o)aia su/terană )espre care 0ero)ot se &n)oiete i pe care o a.ir(ă 0ellanicos !"

Stra/o, VII, III, 7 i 8, &n tra)ucerea lui A(e)ee :ar)ieu, Paris, 49$4#

 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c ultul-lui-z a lmoxis

7/14

5/24/2018


5tirile care ur(ează )upă Stra/o nu a)uc ni(ic )eose/it, ci păstrează acelai .on) istoric Dio)or )in Sicilia!4, care trăiete &n +re(ea lui Au'ust i care cunoscuse operele lui Posei)onios i Stra/o, spune că< Ge%ii, cei ce se socotesc că 3al(o2is ar .i(ai &n le'ătură cu 0estia> este )in iz+orne(uritori, 'recesc i cre) nu (erită o )iscu%ie lar'ă, a+*n) nu(ai5tirea +aloarea unui ar'u(ent, &ntr$o te(ă )in a.ara pro/le(ei )e care ne ocupă( Cle(ent )in Ale2an)ria, &ntre 48" i !"" )0r &n opera sa intitulată < Sto(ata>, relu*n) +ec-ea le'en)ă cu pri+ire la colaritatea lui 3al(o2is pe l*n'ă Pit-a'oras, &l consi)eră< unul )intre prietenii cei (ai apropia%i> ai .iloso.ului )in Crotona!! Porp-irius!#, unul )intre cei (ai străluci%i )iscipoli ai lui Plotin, ?!#!$ #"8 )0r@, &ntr$una )in operele sale .iloso.ice , spune )e 3al(o2is; < 47 Pit-a'oras a+ea pe l*n'ă el un t*năr pe care l$a cu(părat )in :-racia, al cărui nu(e era 3al(o2is, pentru că la natere i s$a aruncat asupra o piele )e urs i pielea se nu(ete )e :-raci zal(os Pt-a'oras .iin)că &l iu/ea .oarte (ult pe acesta, &l &n+ă%ă )espre sacri.icii i )espre tot ceea ce pri+ete cultul zeilor Sunt unii care spun că el se nu(ea :-ales= /ar/arii?Ge%ii@ &l (ai a)orau ca pe 0ercule> < 48 Iar Diosop-anes spune că acesta ?3al(o2is@ a sluFit lui Pt-a'oras, &nsă .iin)că .usese sti'(atizat )e -o%i, &n (*inile cărora căzuse c*n) Pt-a'oras se ascunsese )e a'itatori, tre/uia să poarte un /onet pentru ascun)erea sti'(atelor Al%ii spun că nu(ele lui 3al(o2is &nsea(nă o( care călătorete> Ia(/lic-us, un .iloso. )in ti(pul &(păratului Constantin cel (are, ele+ al lui Porp-irius i (ort la ### ) 0r, scrie i el o < +ia%ă a lui Pt-a'oras> &n care +or/ete i )e 3al(o2is; < 4# 3al(o2is .iin) trac i scla+ul lui Pt-a'oras, ascult*n) lec%iile lui Pt-a'oras i eli/er*n)u$se, s$a re&ntors &ntre Ge%i i le$a )at le'i, )upă cu( a( &n+ă%at (ai &nainte, c-e(*n)u$i către /ăr/ă%ie i con+in'*n)u$i că su.letul este ne(uritor De aceea Gala%ii to%i i :ri/alii i (ul%i )intre /ar/ari &l socotesc ca pe .iul lor i cre) că su.letul nu este (uritor, ci .ace parte )in cele +enice, nete(*n)u$se ast.el )e (oarte, i &n.runt*n) pericolele cu (ultă &n)răzneală 5i acesta &n+ă%*n) pe Ge%i i scriin)u$le le'i, a .ost socotit )e ei ca cel (ai (are zeu> 1n in.or(a%iile lui Ia(/lic-us, 3al(o2is apare cu un atri/ut nou; le'islator, )eci or'anizator )e popor ca Solon i Lcur', ceea !4

Dio)or )in Sicilia, OQTW XYZ[W I, 67, e) Lipsae, 48 Cle(ent )in Ale2an)ria, Sto(ata IV, , e) Mi'ne, 48 !# Porp-rius, De +ita Pit-a'ore, e) uster !!

 http://slide pdf.c om/re a de r/full/c ultul-lui-z a lmoxis

8/14

5/24/2018


ce ar putea să .ie sinoni( cu acela )e re'e i stăp*n H no%iune nouă se alătură &n această tire la +ec-ea concep%ie a ne(uririi; &n.runtarea (or%ii i ne te(erea )e ea Iulian Apostatul, &(părat i .iloso. care trăiete &ntre ##4 i ## ) 0r, !7 c*n) scrie)in )espre Daciei, a(intete (arile +irtu%i ale poporului aceste:raian, %inuturicuceritorul ; < a( su/Fu'at poporul Ge%ilor, cei (ai răz/oinici )in c*%i au .ost +reo)ată, nu at*t prin puterea trupurilor, c*t prin &n+ă%ăturile lui 3al(o2is, cel (ai )e cinste )intre ei, că nu +or (uri, ci socotin) că$i sc-i(/ă locuin%a, (er' la (oarte (ult (ai )e'ra/ă )ec*t ar (er'e &ntr$o oarecare altă călătorie 5i eu n$a( &ntre/uin%at pentru aceasta )ec*t cinci ani> Ni(eni (ai (ult ca Iulian Apostatul nu ne )ă un &n%eles (ai clar al ne(uririi 'etice Din .ra'(entul citat reiese că (oartea nu e2istă i nu tre/uie a ne te(e )e ea= su.letul &i sc-i(/ă )oar locuin%a, .iin)că el nu piere nicio)ată= (oartea corpului este o scăpare pentru su.letul care &i ia z/orul= răz/oinicia lor stă &n această )orin%ă )e eli/erare a su.letului, )e aceea (er' la (oarte răz/oinică .ără tea(ă Geto$Dacii (ureau /ucuroi &n luptă, .ără tea(ă )e (oarte, )ar nu arunc*n)u$se &n cea )int*i suli%ă )u(ană i+ită &n cale, .ără nici o opunere i .erici%i că scapă )e +ia%ă Ei luptau i &ncă cu &n)*rFire, cu +iteFie, .iin)că nu(ai (oartea )o/*n)ită prin această )*rzenie era plăcută lui 3al(o2is i )esc-i)ea poarta ne(uririi !8 Această cre)in%ă &n ne(urire a+ea a)*nci re.le2e &n +ia%a )e toate zilele a Geto$Dacilor Austeritatea traiului cu (asa .ru'ală )e lapte i le'u(e, lipsită )e

carne i )e +in, cu locuin%a si(plăiz+ora p*nă la)insărăcia (ai e2presi+ă, cu ocolirea tuturor po.telor trupeti, (areacea cre)in%ă a ne(uririi su.letului Din cele prezentate (ai sus se poate &n%ele'e ce pu%ine i seci sunt iz+oarele literare antice cu pri+ire la 3al(o2is i &n 'eneral la reli'ia Geto$ )acilor 1n a.ară )e ceea ce ne )ă 0ero)ot i Stra/o, to%i ceilal%i scriitori a(inti%i nu .ac )ec*t să repete in.or(a%iile lor H pro/le(ă care se pune )e la &nceput i care ne poate aFuta .oarte (ult &n le'ătură cu 3al(o2is, este ori'inea i &n%elesul acestui nu(e Acelai lucru i pentru Ge/eleizis, care, este un alt zeu, )eose/it )e 3al(o2is Porp-irius este pri(ul care &ncearcă să tăl(ăcească acest cu+*nt El spune că &n li(/a t-racă < zal(os> &nsea(nă < piele> i că 3al(o2is nu este )ec*t < purtător )e piele>, ceea ce &l .ace să crea)ă că personaFul < ar .i .ost !7

Allar) P Julien l\Apostat, Paris, 46"# Nour A op cit p "

!8


9/14

5/24/2018


acoperit la natere cu o piele )e urs> !9 Alături )e această e2plica%ie autorul spune că < al%ii$cine sunt acetia nu spune ] zic că nu(ele lui 3al(o2is &nsea(nă o( care călătorete> Nici una )intre e2plica%ii nu este con+in'ătoare )ar este i(portant )e re%inut .aptul că Porp-irius caută să e2plice .or(a nu(elui 3a(ol2is pe care o 'ăsi(trans(isă la Stra/o)e 0ero)ot, )eci 3al(o2is, nu aceea )e Aceeai e2plica%ie o &ncearcă i :ocilescu;! < ^_`W> nu(ele zeului t-rac, )eri+ă )in b_`, care )upă La'ar)e i Rossler ar .i ssr Cara(an, piele, &n+elit cu piele Pornin) )e la cele relatate )e Porp-irius, o e2plica%ie interesntă o )ă R-o)e;! Dacă Bassareus &nsea(nă < &(/răcat &n piele )e +ulpe>, 3al(o2is ? ^_`W d ^_`W @ tre/uie să )eri+e )e la b_` d Q[_ [fZg i &nsea(nă < &(/răcat &ntr$o piele )e urs> !6 După eti(olo'ia lui Bessel cu+*ntul 3al(o2is &nsea(nă < cel care locuiete su/ pă(*nt>#" Asupra lui Ge/eleizis eti(olo'iile sunt i (ai su(are Nu(ele este necunoscut scriitorilor antici, ci &n a.ară )e 0ero)ot care &l co(unică o sin'ură )ată, nici un alt scriitor nu$l (ai a(intete H eti(olo'ie a cu+*ntului nu e2istă Ge/eleizis ră(*ne o taină )e ne)ezle'at pe cale eti(olo'ică#4 1ntre tirile trans(ise )e 0ero)ot i Stra/o este i aceea că 3al(o2is a .ost scla+ul lui Pt-a'oras iar neoplatonicienii$pt-a'oreni, Porp-irius i Ia(/licus au .ăcut )in 3al(o2is nu scla+ul, ci )iscipolul .iloso.ului )in Crotonasău 1n )e lu(ina cunotin%elor pea)(ite( care le că a+e( )esprearPt-a'oras i siste(ul .ilozo.ie, nu pute( să 3al(o2is .i .ost scla+ul i )iscipolul său Este a)e+ărat că reli'ia Geto$Dacilor cuprin)e unele ase(ănări cu )octrina pt-a'oreică, ceea ce a .ăcut ca (ul%i )intre scriitorii clasici i (o)erni să +a)ă o le'ătură )e .apte &ntre ele Hri'inea acestei ase(ănări tre/uie căutată &n altă parte i )epăete cu (ult ti(pul &n care ar .i a+ut loc in.luen%a colii )in Crotona asupra cultului lui 3al(o2is Două ar putea .i căile prin care s$a realizat această ase(ănare; (ai &nt*i un .on) reli'ios co(un, stră+ec-i, care apar%ine ori'inii co(une in)o$europene a Grecilor i !9

Porp-irius, op Cit 4# :ocilescu Gr, Dacia &nainte )e Ro(ani, Buc, p 46 ! R-o)e Erin, Psc-h, Paris, Paot, 46!, p !96, nota 4 !6 ic, Die e-e(ali'e Sprac-ein-eit )er In)or$Ger(anen Europas, Gttin'en, 4# p 74= 0el(, Culturp.l II, e) P 77, cit R-o)e, op cit #" Bessel G De re/us 'eticis, Gttin'en, 487, p 77 #4 Rossler, Ru( Stu)ien, 44, p 9" !

4" http://slide pdf.c om/re a de r/full/c ultul-lui-z a lmoxis

10/14

5/24/2018


a :-racilor; apoi in.luen%ele unui cult t-racic, )estul )e +ec-i, at*t la Nor) la Ge%i, c*t  la Su) la Greci, care ar putea .i orp-is(ul Ast.el cre)in%a &n ne(urirea su.letului i &n e(i'rarea lui, care este .un)a(entală &n )octrina pt-a'oreic i pe care o are i cultul lui 3al(o2is, este un)i.erită stră+ec-i patri(oniu al tuturor popoarelor in)o$europene, este .oarte această concep%ie la Geto$Daci .a%ă )e pt-a'oreici&nsă Această )i.eren%ă o pute( o/ser+a  prin (oti+ul inter)ic%iei consu(ului )e carne care e2ista la a(/ele culturi#! Pentru pt-a'orenii partizani ai (et-e(psi-ozei, inter)ic%ia iz+ora )in tea(a )e a nu 'ăsi &n ani(alul ucis pentru (*ncare +reun stră(o, pornit &n pere'rinări pentru a se puri.ica ##, pe c*n) pentru cre)incioii lui 3al(o2is nu era )ec*t o (ăsură care corespun)ea cu +ia%a lor si(plă i austeră Din cele prezentate (ai sus, nici cronolo'ia, nici ase(ănările )e )octrină, nu pot alcătui o (ărturie si'ură pentru sus%inerea teoriei lui 0ero)ot i Stra/o, că 3al(o2is ar .i .ost scla+ i )iscipol al lui Pt-a'oras Aceasta nu &nlătură presupunerea că +reo)ată, cu (ult &nainte, zeul 'eto$)ac ar .i .ost (ai &nt*i o(, i apoi zei.icat#7 Ur(ătoarea pro/le(ă care se pune este )acă 3al(o2is a .ost sin'urul zeu al Geto$Dacilor Această &ntre/are, )acă stră(oii notri au .ost sau nu politeiti a )at natere unui lun' ir )e )iscu%ii 1n te2tul lui 0ero)ot, alături )e 3al(o2is, apare i un alt nu(e, Ge/eleizis; < socotesc că nu (or, ci cre) că cei răposa%i (er' la zeul lor 3al(o2is= unii )intre ei &l socotesc pe acesta )rept Ge/eleiziz> #8 Despre acest Ge/eleizis nu (ain$au raportează unul )intre acestui iz+oarele +ec-i Se s$au pare că ur(aii lui 0ero)ot )at nicinici o i(portan%ă nu(e i nu preocupat să e2plice le'ătura )intre el i 3al(o2is Acest lucru l$au .ăcut istoricii (o)erni i anu(e; Bessel #9, care are )ouă concep%ii total )i.erite, pri(a , cu( că Ge/eleizis este )oar un alt nu(e )at lui 3al(o2is i a )oua că ar .i +or/a )e )oi zei, )intre care unul reprezintă i)eea /inelui i celălalt pe cea a răului, )ar nu &i ar'u(entează nici o teorie H părere )eose/ită are :ocilescu #, care cre)e că a(/ele nu(e nu sunt )ec*t )ouă .or(e, una (istică Ge/eleiziz, i alta or)inară, 3al(o2is, ale aceluiai &n%eles, )ar acest lucru nu reiese )e nicăieri, .iin) )oar o presupunere #!

Stra/o, VII, #, 8 Cicero, De Repu/lica, III, 44, 46 #7 I)e( nota nr !, pa' !7 #8 0ero)ot, IV, 67 #9 Bessel G De re/us 'eticis, Gottin'en 487, p 78 # :ocilescu, Gr, Dacia &nainte )e Ro(ani, Buc, p #!7 ##


11/14

5/24/2018


In+entarul (or(intelor )in Dacia a )ocu(entat e2isten%a (ultor culte la /ătinai E2istau nite culte puternice ale (or%ilor i ale soarelui, )eoarece s$au 'ăsit (ulte statuete )e lut, (aForitatea .e(inine i (ulte a(ulete cu caracter solar, alături )e (ulte si(/oluri solare i anu(e; )iscul, roata, s+astia, etci(portant era cel ani(alier, &ntre ani(alele reprezentate Un alt cult a.l*n)u$se; calul, /oul, /er/ecul, taurul, c*inele, lupul, arpele, ulti(ele trei a+*n) ori'ine sctică C*t pri+ete i(a'inea arpelui ca stea' )e luptă )in +re(ea &(păratului :raian, se poate constata că nu este +or/a )e un arpe propriu$ zis i nici )e un /alaur, ci )e un ani(al .antastic, cu cap )e lup i cu un trup ase(ănător arpelui, acesta a+*n) nu(ai un caracter reli'ios, )e supersti%ie (ilitară, ne .ăc*n) parte )in cult i ne .iin) un # Acest /alaur, lipsit )e orice &nru)ire cu (itolo'iei noastre populare, tre/uie consi)erat cel (ult o stilizare i(per.ectă a unei supersti%ii con.uze, &n care nici capul nu su'erează &n linii per.ecte pe lup, nici trupul nu reprezintă in)iscuta/il pe arpe Din cele &n.ă%iate (ai sus cu pri+ire la concep%ia ne(uririi la Geto$ Daci i la caracteristica 'enerală a reli'iei lor, se pot )esprin)e ur(ătoarele concluzii; 4:ri(iterea solului la 3al(o2is nu este un sacri.iciu &n sensul c-t-onic, )eci nu este +reun )ar anticipati+ pentru +reo ru'ăciune sau )rept (ul%u(ire popor, pentru c*n) &(plinirea +reunei o (isiune zeu a &ntre'ului cel tri(is este)orin%e, aruncatci spre cer, nucătre &n .un)ul pă(*ntului, ci &(pie)icat &n +*r.ul lăncilor )e a (ai atin'e pă(*ntul ! :unetele i .ul'erele )in cer sunt un se(n pentru cei )e pe pă(*nt că acolo, &n &(pără%ia lui 3al(o2is, a nă+ălit un zeu străin i )u(an, contra căruia el se apără cu tunetele i .ul'erele sale, aFutat )e să'e%ile pă(*ntenilor # Lipsa totală )e tiri )espre ospă%urile or'iastice i )espre săr/ătorile epip-anice, at*t )e caracteristice i esen%iale &n cultul lui Dionsous$Sa/azius, este &ncă un in)iciu si'ur că ele nu e2istau, ast.el că nici raportul )e )epen)en%ă sau )e contin'en%ă &ntre reli'ia :-racilor i a Ge%ilor nu e2ista 7 Lipsa oricărui in)iciu (et-e(psc-otic &n concep%ia ne(uririi, .oarte /ine )e.inită )e 0ero)ot, este &ncă o )o+a)ă că acest cult al lui 3al(o2is se (en%ine pe un plan )e totală in)epen)en%ă .a%ă )e in.luen%ele su)$(e)iteraneene #

P*r+an, Getica, p 97"

4! http://slide pdf.c om/re a de r/full/c ultul-lui-z a lmoxis

12/14

5/24/2018


8 Reli'ia Geto$Dacilor se )o+e)ete a .i )e cel (ai pur caracter uranian, ca toate reli'iile Nor)$europene, total )eose/ită )e reli'iile Su)ului (e)iteraneean, care sunt sau nu(ai c-t-oniene ca a E'iptenilor, sau o %esătură )e c-t-onis( i uranis( ca a Grecilor i a Ro(anilor 1ncep*n)(oti+ cu secolul VI, te(a centrală a istorio'ra.iei .ost i principalul al or'oliului na%ional; )escen)en%a latinăro(*ne Apare, aapoi, printre scriitori i a(atori, un concurent 3a(ol2is Foacă un rol )ecisi+ &n această recuperare a celui (ai &n)epărtat trecut al poporului ro(*n El apare ca pro.et &n piesele )e teatru, ca re.or(ator reli'ios, co(para/il cu 3arat-ustra, &n eseuri i (ono'ra.ii= ca zeu ceresc, .on)*n) < pre$ (onoteis(ul 'et>, &n unele interpretări istoricoreli'ioase, )e ten)in%ă teolo'ică, Dar, peste tot, 3al(o2is e +alorizat pentru că &ncoronează 'eniul reli'ios al )aco$'e%ilor, pentru că, &n ulti(ă instan%ă, el reprezintă spiritualitatea < auto-tonilor>, a acestor stră(oi aproape (itici &n+ini i asi(ila%i )e ro(ani Reli'ia lui 3al(o2is, &n toată si(plitatea sa )o'(atică i rituală, ră(*ne un speci.ic al +ie%ii )e sărăcie, )e austeritate i )e a)*ncă interiorizare a Geto$Dacilor Această reli'ie a .ost izolată &n esen%a spiritualită%ii sale nu nu(ai .a%ă )e cotropitorii Sc-t-i i Cel%i, cu care ne+oia +ie%ii i$a .ăcut să locuiască (ulte secole )e &(pilări, )ar c-iar .a%ă )e &ntre'ul Su) t-racic (e)iteraneean, .ră(*ntat )e păti(ae culte or'iastice i )e (itolo'ia plină )e le'en)e i tra)i%ii atră'ătoare a lu(ii 'receti

4# http://slide pdf.c om/re a de r/full/c ultul-lui-z a lmoxis

13/14

5/24/2018


BIBLIOGRAFIE

•

•

•

Constantinescu NA, <3al(o2is i curentul )e &noire (istică a +ec-ilor reli'ii>, e2tras )in re+ista , nr8,,j4674 Elia)e M, , +ol!, C-iinău, 466! Elia)e M,

Nour A, , Bucureti, 4674

•


14/14

Cultul Lui Zalmoxis

Recommend Documents