Motivul amintirii în poezia lui Ion Pillat Nicolaiev Claudiu Ion Pillat (1891 (1891 – – 1945) 1945) a fost un
academician, academician, antologator, editor, eseist, poet tradiţionalist, reprezentant al gândirismului şi publicist român !ebuteaz" cu #olumul de #ersuri $%is"ri p"gâne& 'n 191 e*perienţ" poetic" semnificati#" 'n lirica româneasc" e #olumul $+oeme 'ntrun #ers& !e asemenea, traduce din poezia francez" şi german" -ugen .o#inescu 'l compar" pe /on +illat cu %asile 0lecsandri, deoarece fiecare 'şi construieşte imaginarul poetic pornind de la un punct de referinţ" similar – moşia de la iorcani sau cea de la 2lorica şi respecti#, moşia de la irceşti, temperamentul clasic şi preferinţa pentru pastel, nostalgia 'n raport cu lumea disp"rut", patriar3al", neputinţa 'n faţa timpului efemer radiţionalismul este un curent literar care, aşa cum sugereaz", preţuieşte şi #alorific" tradiţia, perceput" ca o 'nsumare a #alorilor ar3aice, tradiţionale ale spiritualit"ţii şi e*puse pericolului degrad"rii şi eroziunii +rintre caracteristicile curentului se reg"sesc punerea accentului pe etic, etnic şi social, culti#area uni#ersului patriar3al al satului, reconstituirea social" şi geografic" 0tât tipologia poetului, cât şi curentul curentul literar al acestuia formeaz" o sfer" sfer" de moti#e literare care s" susţin" temele tradiţionaliste, 'n centrul c"reia se reg"seşte moti#ul amintirii, care de#ine sistem de referinţ" pentru toate celelalte moti#e +oeziile 0ici sosi pe #remuri&, 6asa amintirii& şi 6"mara de fructe& fac parte din categoria celor mai conclusi#e opere care gra#iteaz" 'n 7urul moti#ului literar al amintirii +rima dintre ele, şi anume 0ici sosi pe #remuri&, este alc"tuit" din trei sec#enţe prima este corespondenta e*poziţiunii dintro oper" epic", prezentând indicii spaţiali (cei temporali sunt precizaţi #ag 'n titlu, creând impresia de lume din basme, asociere f"cut" şi 'n poezie), a doua prezint" po#estea de iubire dintre bunicii eului liric, iar a treia, deşi a#ând loc 'n prezent, este marcat" puternic de moti#ul amintirii prin asocierile si asimil"rile pe care le face eul 'ntre iubita sa şi bunica sa, ciclicizând timpul (tr"s"tur" specific" realismului) pentru a ancora şi mai mult opera 'n realitate, pentru a crea aspectul de timp 'ng3eţat +oezia 6asa amintirii& reprezint" imaginea iconic" a casei bunicilor, descris" cu aproape aceleaşi cu#inte ca 'n prima sec#enţ" din 0ici sosi pe #remuri& - casa amintirii o cas" cu prid#or& .a casa amintirii cuobloane şi prid#or&, :n drumul c"tre dânsa ţin stra7a dreapt" plopii& :n drumul lor spre zare 'mb"trânir" plopii& -ste interesant faptul c" plopii, copaci citadini, 'nalţi, cu scoarţa cenuşie, folosiţi de romanticul -minescu 'n poezia +e lâng" plopii f"r" soţ& pentru a e*terioriza adânca sa tristeţe tristeţe şi resemnare, deşi fac 'ntrade#"r 'ntrade#"r parte din decor, pot simboliza melancolia eului liric 'n raport cu trecutul +oezia 0ici sosi pe #remuri&, cu un caracter romantic şi de basm, nu descrie decât drumul pân" la cas" şi, #ag, aspectul e*terior al acesteia :n acest loc re#elator ce conduce ierar3ia cadrelor fizice eul liric p"trunde 'n poeziile 6asa amintirii& şi 6"mara de fructe& ablouri, icoane icoane ale decedaţilor fac trimitere la o alt" alt" tr"s"tur" a curentului literar tradiţionalist, şi anume 'ntoarcerea la origini şi prezer#area acestora :n 0ici sosi pe #remuri& se face o trecere ipotetic" pe partea cealalt" a tabloului 6e straniu lucru #remea; !eodat" pe perete e #ezi aie#ea numai 'n ştersele portrete&, f"când trecerea de la sec#enţa a doua la cea dea treia, de la dragostea dintre bunicii s"i la moartea bunicului +oezia 6"mara de fructe&, cu un caracter la fel de melancolic (!esc3id cu team"&, !ar p"r"sind comoara ce minţile 'mi pierde, ot rodul #r"7itoarei cu lac"t 'l 'ncui&) 'n ciuda multitudinii figurilor de stil (metafore – rai oprit&, in#ersiuni – #ân"tul ei fum&, albaştri struguri&, epitete – piersici de 7ar&, l"mpi de aur #erde&, comparaţii – t"mâioşii galbeni ca soarele de #ar"&, personific"ri – <aprind fantasmagoric caise şi gutui&, sinestezii – pere deaur roşu cu fl"c"ri de parfum&), intr" mai adânc 'n amintirile eului liric, 'n c"mara ca simbol al raiului oprit& (se obser#" din nou trimiterea la originea uni#ersului) oti#ul amintirii nu se reg"seşte doar 'n sfera casei bunicilor, ci şi 'n sentimente actuale, pasionale, care nu sacralizeaz" 0stfel, 'n poezia 0ici sosi pe #remuri&, eul liric 'şi e#oc" bunica, o compar" cu iubita sa, f"când o continu" corespondenţ" trecutprezent 6a ieri sosi bunica= şi #ii acum tu&, unicul meu desigur ia recitat .e .ac& & 6ând ţiam şoptit poeme de bunul 2rancis ?ammes&, -al asculta t"cut", cu oc3i de peruzea& ai ascultat pe gânduri, cu oc3i de ametist&), laitmoti#ul şi simbol al trecerii ire#ocabile a timpului nesc3imbat (@i cum şedeau= departe, un clopot a sunat& @i cum şedeam= departe, un clopot a sunat&) ridic" moti#ul literar al amintirii 'n #ârful ierar3iei ca dezlegare a incertei dimensiuni temporale ciclice
