referat raiffeisen Bank

Evaluarea unei societi ETAPELE REALIZRII PROCESULUI DE EVALUARE A UNEI SOCIETI COMERCIALE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR 

RAIFFEISEN BANK ROMÂNIA Cap.1 Definirea misiunii evalurii. Serviciile evaluatorului pot fi solicitate fie pentru evaluarea unor bunuri sau active individuale din patrimonial societii evaluate, fie pentru determinarea valorii globale a entitii ca intreg, sau pentru determinarea valorii activelor societii. Misiunea evalurii unei societi comerciale cu obiect de activitate bancar este acela de a stabili valoarea global a întreprinderii ca întreg prin punerea în eviden a poziiei poziiei financiare a societii date de valoarea unor indicatori precum: y

mijloacele fixe, terenuri, cldiri, utilaje i mijloace de lucru (rentabilitatea economic a acestora , uzura fizic i moral);

y

gradul de îndatorare fa de clieni, fa de alte instituii instituii bancare i fa de ali ageni economici;

y

nivelul disponibilitilor bneti, nivelul rezervei minime obligatorii;

y

capacitatea de amijloci activiti economice i fluxuri de numerar;

y

modaliti de finanare, finanare, acionariat, capitalul capita lul propriu.

1.1 Baza de evaluare Situaiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza costului istoric cu excepia urmtoarelor elemente semnificative din situaia consolidat a poziiei financiare: y

instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea just;

y

instrumentele financiare la valoarea just prin contul de profit sau pierdere sunt evaluate la valoarea just;

y

activele financiare disponibile pentru vânzare sunt evaluate la valoarea just;

y

datoriile aferente aranjamentelor de plat pla t pe baz de aciuni aciuni cu decontare în numerar nu merar sunt evaluate la valoarea just. Lucrarea opereaz în mare parte cu elementele de active ale bncii, în care o pondere

deosebit o au i imobilizrile financiare,ca financiare,ca important element de active al Bncii Raiffeisen. De asemenea,la asemenea,la acestea se mai adaug i situaia fluxurilor de trezorerie,care vor fi evaluate în perioada de previzionare explicit explici t..

1

Evaluarea unei societi 1.2 Proprietarul participaiei evaluate y

99,49%

Raiffeisen Bank Internaional AG;

y

0,51% peste 17.5 00 de

acionari aciona ri persoane persoan e fizice i persoane persoa ne juridice.

Banca Raiffeisen România este condus de Adunarea Generala a Acionarilor Raiffeisen Bank S.A. 1.3 Scopul i utilizarea raportului de evaluare Scopul raportului de evaluare este acela de a stabili valoarea global a societii bancare. Utilizarea raportului de evaluare este este destinat pentru scopul i numai pentru pentru uzul Adunrii Generale a Acionarilor Raiffeisen Bank S.A.

Cap.2 Cunoaterea obiectului supus evalurii 2.1 Scurt istoric Raiffeisen Bank România este subsidiara Raiffeisen Raiffeise n Internaional Bank- Holding AG, care la rândul su este subsidiara integral consolidat a Raiffeisen Bank sterreich AG(RZB) cu sediul la Viena. Fondat în 1 927, RZB este a treia cea mai mare banc din Austria i entitatea principal a Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al rii din punct de vedere al activelor totale, având cea mai vast reea de distribuie local. RZB i Raiffeisen Internaional au confirmat în repetate rân râ nduri reputaia de promotori în Europa Central i de Est, înfiinând prima pr ima subsidiar bancar în Ungaria Ungar ia înc din 1986, cu trei ani înainte de cderea Cortinei de Fier. În cei peste 20 de ani de prezen pe pia , au fost fondate 1 0 bnci i cumprate alte 1 0. Reeaua astfel format acoper regiunea cu bnci universale, e, care deservesc des ervesc peste peste 15 milioane de clieni în peste 3.000 uniti bancare, pe 1 8 piee internaionale. 2.2 Tipul întreprinderii Raiffeisen Bank România S.A. ocup poziia p oziia de oligopol olig opol pe piaa din România, situaie în care riscul privind talia întreprinderii este de maxim 2%. 2.3 Situaia juridic a activelor Raiffeisen Bank S.A i-a i-a început activitatea la data de 01 iulie 2002 în urma fuziunii prin absorbie a Raiffeisen Bank România S.A. S. A. de ctre Banca Agricol Raiffeisen S.A. prin emisiunea de aciuni. a ciuni. Fuziunea dintre di ntre cele dou bnci s-a s-a finalizat la 3 0 iunie 2002, cu scopul de a alinia operaiunile Grupului Raiffeisen i în România.

2

Evaluarea unei societi Banca este autorizat de BNR s desfoare activiti bancare. Activitile de baz ale Grupului sunt reprezentate de furnizarea de servicii bancare pentru personae fizice i persoane juridice, activiti de brokeraj, leasing i gestiunea activelor financiare. 2.4 Produse i servicii: y

MyBanking ofer informaiile financiare privind contul bancar personal si

cursul valutar i cu ajutorul su se pot efectua transferuri intra si interbancare; y

Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproape de client, far ca acesta s

fac

cel mai mic efort si far sa plteasca comisioane si taxe suplimentare; y

Serviciul Sweep, existent în cadrul Raiffeisen Bank, ofer posibilitatea de a

transfera automat sumele care depesc un nivel prestabilit în alt cont indicat de ctre client; y

Serviciul SmartTel ofer informaiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24,

7 zile pe sptamân, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text de tip SMS. y

Programul Asigurarea ta în caz de incendiu presupune o asigurare pe via

titularilor de conturi curente în lei, deschise la Raiffeisen Bank. y

Prin Pli directe furnizor, Raiffeisen Bank va plti clientului, din contul curent,

toate facturile pentru telefonul fix i mobil, la gaze, la lumina si altele. De asemenea, Raiffeisen Bank mai ofer: credite de prefinanare a exporturilor si finanarea comerului cu bunuri fungibile. În acord cu legea bancar, obiectul de activitate al bncii include: y

y

atragere de depozite i de alte fonduri rambursabile; contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum,credite ipotecare;

y

finanarea tranzaciilor comerciale;

y

operaiuni de factoring, scontare, forfetare;

y

servicii de transfer monetar;

y

emitere si administrare de mijloace de plat, cum ar fi: crti de credit, cecuri de cltorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moned electronic;

y

y

emitere de garanii i asumare de angajamente; tranzacionare în cont propriu sau în contul clienilor, în condiiile legii, cu: instrumente ale pieei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valut; 3

Evaluarea unei societi y

contracte futures;

y

instrumente având la baza cursul de schimb i rata dobânzii;

y

valori mobiliare si alte instrumente financiare;

2.5 Piaa bancar Raiffeisen Internaional deservete mai mult de 13 milioane de clieni, cea mai mare reea de distribuie dintre grupurile bancare occidentale prezente în Europa Central si de Est (ECE) - 3.000 de uniti bancare; amplu program de extindere de uniti; sucursalele rman canalul principal de distribuie în regiunea ECE, prezena este puternic în rile cu cretere economic rapid. Raiffeisen Internaional Bank-Holding AG, subsidiar a Grupului Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (RZB), a deschis oficial unitatea cu numarul 3. 000 în Europa Central i de Est (ECE). Sucursala este localizat în oraul Tyumen din Rusia, reedina provinciei Tyumen Oblast din Districtului Federal Urals (ora aflat la aproximativ 2.100 km est de Moscova). Tyumen este un important centru pentru extracia si prelucrarea gazelor naturale si a petrolului din Rusia si are peste 500.000 de locuitori. Ca orice unitate din cadrul Raiffeisenbank, sucursala din Tyumen va oferi o gam larg de servicii pentru persoane fizice i corporaii, precum i servicii ale altor companii ale grupului Raiffeisen: Raiffeisen-Leasing, Fondul de Pensii Private Raiffeisen i Raiffeisen Capital Asset Management. Sucursalele reprezint cele mai importante canale de distribuie de pe piaa bancar in regiunea Europei Centrale si de Est (ECE), deoarece clientul apreciaz relaia personal cu banca sa. Raiffeisen Internaional este lider în ceea ce privete numrul de uniti bancare între grupurile bancare internaionale din cinci piee ale ECE (Albania, Kosovo, Belarus, Ucraina si Rusia). Creterile sunt spectaculoase, în special, pe piaa bancar din Rusia. La aceast cretere a contribuit i dezvoltarea rapid a Raiffeisenbank Austria, Moscova. Raiffeisen Internaional deine cea mai important reea bancar din Europa Central i de Est, fiind prezent în 18 piee din regiune prin uniti bancare, companii de leasing, dou reprezentane i ali furnizori de servicii financiare.

4

Evaluarea unei societi RZB este cea mai mare banc corporatist i de investiii din Austria i instituia central a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup bancar din ar.

2.6 Concurena Dei consider c piaa bancar româneasc numr prea muli actori, analitii spun c nu se poate vorbi de o concuren strâns între acetia, în condiiile în care peste 75 % din activul bancar este deinut de primele cinci bnci printre care se afl i Raiffeisen Bank România. Urmtorii ani nu anun schimbri semnificative la nivelul sistemului bancar, întrucât bncile mari au poziii consolidate în pia, iar cele mici nu sunt în ceea ce privete concurena între bncile care activeaz în România, prerile sunt împrite. Gradul de concentrare a activului bancar e de natur s împart lupta bancherilor pe dou fronturi. Pe de o parte, primele instituii de credit clasate în topul activelor îi disput cea mai mare parte din "felia bancar". De cealalt parte, lupta se d între bncile mici, cu o cot de pia sub 1% .

5

Evaluarea unei societi Cap.3 Diagnosticul strii actuale 3.1 Bilanul contabil consolidat pentru exerciiile financiare 2009 i 2008 T abelul

nr.1Bilanul contabil 2009 i 2008

2009 Ron 1000 Active Numerar i echivalente de numerar Active financiare deinute pt.tranzacionare Derivative deinute pt managementul riscului Credite i avansuri acordate bncilor Credite i avansuri acordate clienilor Titluri de valoare Participaii Imobilizri corporale Imobilizri necorporale Creane privind impozitul amânat Creane privind impozitul pe profit Alte active Total active Datorii Datorii financiare deinute pt.tranzacionare Derivative deinute pt.managementul riscului Depozite de la bnci Depozite de la clieni Credite de la bnci i alte instituii financiare Datorii subordonate Provizioane Datorie privind impozitul amânat Datorie privind impozitul pe profit Alte datorii Total datorii Capitaluri proprii Capital social Rezultatul reportat Alte rezerve Total capitaluri proprii Total datorii i capitaluri proprii

2008 Ron 1000

4.738.926 99.874

5.947.5 96 44.806

59.230

52.077

505.818 10.599.623

359.973 10.960.54 8

3.578.080 50.356 337.399 102.746 4.650 70.438 170.715 20.317.855

1.197.53 0 44.099 373.703 104.758 6.864 747 276.354 19.369.055

3.185

3.306

24.810

105.386

2.455.175

14.386.296 440.745

767.514 14.614.094 772.040

380.262 40.494 4.204 1 65 390.724 18.126.060

351.694 49.026 70.188 517 494.936 17.228.701

1.196.259 914.373 81.163 2.191.795 20.317.855

1.196.259 879.885 64.210 2.140.354 19.369.055

Sursa: Prelucrare proprie dup Situaiile Financiare Consolidate din Raportul  anual 2009/2008;pag.62 res pectiv, pag.52 al Bncii Raiffeisen Români a. 6

Evaluarea unei societi

Contul de profit i pierdere consolidat pentru exerciiile financiare la 31.12.2009 i 31.12.2008 T abelul

nr.2 Contul de profit i pierdere

2009 Ron 1000 Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile Venituri nete din dobânzi

2008 Ron 1000

1.809.265 (975.395) 833.870

1.581.454 (664.091)

813.857

836.800

(80.033)

(68.579)

733.824

768.221

316.549 51.220

409.758 (39.449)

52.640 1.988.103

46.640 2.102.533

Cheltuieli operaionale Cheltuieli salariale Cheltuieli nete cu provizioanele pentru deprecierea valorii activelor financiare Câtiguri/(pierderi) din participaii în entiti asociate Profit înainte de impozitare

(705.695) (525.257) (431.476)

(662.182) (506.223 (193.357)

10.161

-

335.836

728.154

Cheltuiala cu impozitul pe profit Profitul net al exerciiului financiar

(45.719) 290.117

(114.149) 614.005

570

-

290.117

614.005

Venituri din speze i comisioane Cheltuieli cu speze i comisioane Venit. nete din speze i comisioane Venituri nete din tranzacionare Venituri/(cheltuieli) nete din alte instrumente fin.la val.just prin C PP Alte venituri operaionale Venituri operaionale

Alte elemente ale rezultatului global Modificarea net a valorii juste a activelor financiare disponibile pentru vânzare Total rezultat global aferent exerciiului financiar,dup impozitare

917.363

Sursa: Prelucrare proprie dup Situaiile Financiare Consolidate din Raportul  anual 2009/2008; pag.61 respectiv, pag.51 al Bncii Raiffeisen România.

7

Evaluarea unei societi

3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate

Rezultatele activitii bncii trebuiesc determinate atât sub forma unor valori absolute ct i sub forma unor valori relative , pentru a realiza comparaia cu concurena. În evaluarea indicatorilor s-au utilizat valorile relative ale rezultatelor activitii Raiffeisen Bank România S.A. Pentru a calcula indicatorii specifici de apreciere a performanelor activitii bancare

se impune a se cuantifica veniturile, cheltuielile i a stabili situaia rezultatelor financiare.

T abelul

nr.3 Principalii indicatori utilizai în aprecierea performanelor bancare

DENUMIREA INDICATORULUI  I ndicatorii

F ORMULA

profitabilitii:

(Venit  ri

1.

Rata marjei nete de dobând (Net I nterest Margin)

he t  ie i )   

£  

  

£  



¤   

dobânda

A ti e rentabi e

¥

§  

¦   

3. Rata de u tilizare a activelor (RU  )

§

¥  

t 

ituri total  ¥  

e ituri totale

¨  

  

   

ctive totale

©   

4. Rata re tabilitii eco omice (Retur  of    

£  

¢  

Pr ofit 

  

¡

  

¡  

2. Rata profitului

¨  

DE CALCUL

Pr ofit 

  

ssets)

et 

ctive totale

©   

5. Efectul de pârg  ie (multiplicatorul 

  

  

   

cti e totale   

capitalului)

apital  propriu

   

6. Rata rentabilitii financiare (Return of 

Pr ofit  net 

Equity)

   

apital  propriu

Sursa : Prelucrare proprie dup www.scritube.com/economie/ IN   DI C     

TORI-AI-M ARI MI  I-

S I-DI N AM1C II 55411243.p p   

8

Evaluarea unei societi

T abelul

nr.4 Situaia principalilor indicatori ai profitabilitii -1000

DENUMIREA INDICATORULUI 

F ORMULA

RMD

2009

2008

1

2

3

V 

505.818

   

!   

!   



A    

RPN 

VALORI ANUALE RELATIVE 

DE  CALCUL

0 I ndicatorii profitabilitii:

11.105.441

RUA

3.053.692

EP 

RRF 

!

AT 

20.317.855

PN 

290.117

AT 

20.317.855

AT 

20.317.855

CP 

2.191.795

PN 

290.117

C P 

4.56%

917.363 11.320.521

9.50%

!

614.005 !

8.11%

2.13%

2.874.652

3.053.692

VT 

RRE 

!

290.117

PN  VT 

Ron -

!

15.03%

!

1.43%

2.874.652 19.369.055

!

614.005

14.84%

!

3.17%

!

9.05%

19.369.055

!

!

9.27%

13.24%

2.191.795

19.369.055 2.140.354 614.005 !

28.69%

2.140.354

Sursa:Prelucrare proprie dup formule.

3.3 Analiza comparativ a acestor indicatori Pentru

vedea corectitudinea calculrii indicatorilor de performan bancar, putem

întocmi i analiza corelaia între indicatorii de rentabilitate bancar. Corelaia între indicatorii de rentabilitate este urmtoarea: RRF = RRE· EP ; 13,24% = 1,43% · 9,27% ; pentru anul 2009. 28,69% = 3,17% · 9,05% ; pentru anul 2008. RRE = RPN ·RUA ;

1,43% = 9,50% · 15,03% ; pentru anul 2009. 3,17% = 2,13% · 14,84 % ; pentru anul 2008.

9

Evaluarea unei societi Pentru o mai bun

exemplificare a evalurii indicatorilor profitabilitii am întocmit fig.1.

F gura nr. 1 - Ana za nd ca or or de prof ab a e

RRF 70

EP

RRE 60 RUA 50

RPN RMD

40

30

20

10

0

2009

1.

2008

Rata rentabilitii financiare este un indicator a crei marje normale se situeaz între

pragurile semnificative de 1 0% i respectiv 30%. În cazul Raiffeisen Bank, rata înregistrat în anul 2008 de 28.69% nu a depit valoarea considerat optimpentru acest indicator. Pentru anul 2009 valoarea ratei înregistrat a fost de 13, 24%, se cunoate c a sczut

semnificativ din cauza efectului crizei care începe s se simt i la noi în ar. Pe seama indicatorilor calculai i luând

în considerare relaia dintre acetia:

RRF  = RRE x EP , putem concluziona urmtoarele:



în cazul în care eficiena reprezentat de rata rentabilitii economice scade, banca

trebuie s-i asume riscul de îndatorare în aa fel încât s-i mulumeasc acionarii; 

cu cât efectul de pârg  ie este mai mare, datorat creterii activelor profitabile, cu atât rata

rentabilitii financiare

"  

este mai mare. 10

Evaluarea unei societi 2.

Efectul de pârghie (EP) înregistreaz niveluri de peste

20 %

pentru bncile mari, în

vreme ce bncile mici le este caracteristic nivelul de 10 ± 20% al levierului. În cazul de fa, nivelul multiplicatorul capitalului se încadreaz aproape la limita nivelului minim optim (9,05% în 2008 i în 9,27% în 2009). Pentru a putea ajunge la nivelul optim considerat pentru bncile mari, se impune atragerea de clieni i poate creterea numrului de uniti teritoriale. Acest indicator înregistreaz valori optime, ca urmare a faptului c bncile opereaz în principal pe seama resurselor atrase. Cu cât gradul de îndatorare a bncii este mai mare, cu atât rentabilitatea capitalului propriu este mai mare. 3.

Rata rentabilitii economice (Return of Assets) reprezint cea mai cuprinztoare i perfect

msur contabil a performanei globale a unei bnci. Ea msoar pentru Raiffeisen Bank profitabilitatea cu care sunt folosite toate activele din patrimoniu. Pragul

de variaie a indicatorului este de 0,5 ± 1,6%. Bncile de dimensiuni foarte mari

înregistreaz rate mai mici de 1 %. 4.

Rata utilizrii activelor (RUA)

Mrimea acestui indicator depinde de mrimea dobânzii active pe pia i de structura activelor bancare. Indicatorul arat veniturile totale ce se obin din utilizarea activelor (venituri din dobânzi, comisioane, taxe). Rata utilizrii activelor calcult pe baza rezultatelor obinute la finele anilor analizai este în cretere 2009 comparativ cu anul 2008, ca urmare a creterii activelor totale cu în ultimul an. 5.

Rata profitului net (RPN) reprezint principalul indicator de analiz când se are în vedere

reducerea costurilor cu activitatea bncii. Pentru

anul 2008, rata profitului se încadreaz sub valoarea minim normal (3 0-50%),

datorit profitului minim realizat (cheltuieli mari de funcionare, investiii în infrastructur). În anul 2009, rata profitului crete cu 7,37 %. 6 .

Rata marjei nete de dobând (Net Interest Margin)

Recurgând la exemplificare, bncile de detaliu înregistreaz marje nete de dobânzi mai ridicate, în timp ce bncile mari unele mai sczute, datorit costurilor mari ale fondurilor. În cazul de fa, marja net de dobând a sczut în anul 2009,comparativ cu 2008, cu 3,55 % este expresia managementul puin defectuos în cadrul elementelor de activ i pasiv, dar poate fi i expresia unui plasament în active foarte riscante.

11

Evaluarea unei societi

Cap.4 Alegerea metodelor de evaluare În general nu exist reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare i nici nu se poate utilize o metod universal. Metodele de evaluare se difereniaz în general prin importana care se d unor elemente ca: patrimoniul întreprinderii, rentabilitatea, cifra de afaceri .Valoarea unei societi poate fi dat de relaia: V  Px + Ry + CAz ,

unde x, y, z sunt coeficieni de pondere.

Ponderea alocat fiecrui element determin metoda de evaluare aleas, dar ponderea este

diferit de la un caz la altul, în funcie de condiiile specifice ale întreprinderii evaluate. În cazul nostru este vorba despre metoda activului net corectat(ANC) care este o metod patrimonial i de metoda discounted Cash-Flow(DCF) care este o metod bazat pe venit. De asemenea se poate aplica i metoda patrimonial a activului net contabil care este considerat de specialiti ca fiind cea mai uoar metod patrimonial de evaluare. 4.1 Activul net contabil Reprezint metoda cea mai rapid de estimare a valorii unei entiti. Determinarea activului net contabil, în optica evalurii rapide a sociatilor comerciale pe baza unui raport de evaluare simplificat, se face pe baza relaiilor dintre indicatorii ultimului bilan contabil. Calcularea activului net contabil, presupune efectuarea unor corecii care afecteaz câteva din elementele activului i pasivul bilanului. 4.2 Activul net corectat Necesitatea corectrii bilanului contabil i constituirii unui bilan economic, care s reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societi, rezult din necesitatea depirii inconvenientele metodei activului contabil. Activul net corectat reprezint mrimea capitalului necesar pentru a reconstrui patrimonialul existent al societii la nivelul valorii reale de utilitate al acestuia. Metoda activului net corectat reprezint o fotografie clar a patrimoniului net al unei întreprinderi la data evalurii, dar nu exprim preul la care poate fi cumprat o societate, 12

Evaluarea unei societi în mod direct pentru c aceast valoare trebuie corectat cu o alt valoare calculat la o alt metod de evaluare. Elementele de activ sunt corectate dup cum urmeaz: -

Activele considerate non-valori nu sunt luate în considerare;

-

Plile anticipate nu se includ în evaluare;

-

Avansurile primite i nici cele acordate nu sunt luate în calcul;

-

Disponibilitile bneti sunt evaluate la valoarea lor contabil, iar cele exprimate în valut sunt convertite în lei la cursul BNR din ziua evalurii.

Ajustarea creanelor se corecteaz dup cum urmeaz: -

cele mai vechi de un an cu probabilitatea mare de neîncasare i de vechimea lor;

-

Creanele a cror lichiditate depete 1 an nu sunt luate în considerare;

-

Creanele cu o lichiditate cuprins între 6 luni i 1 an se diminueaz cu 25-30% în funcie de riscul de neîncasare i de rata dobânzii practicat la creditul comercial;

-

Creanele exprimate în valute se evalueaz la cursul BNR din ziua evalurii.

Imobilizrile corporale sunt evaluate în funcie de natura lor: -

terenurile se evalueaz la preul pieei;

-

cldirile, construciile speciale i mijloace fixe se evalueaz, în mod specific fr a se ine cont de amplasarea lor,uzura lor fizic i moral;

-

investiiile în curs se evalueaz dup aceleai metode ca i investiiile.

Imobilizri necorporale sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale activitii de portofoliu, alte titluri imobilizate i creane imobilizate. Plile anticipate nu se includ în evaluare. Avansurile primite de la furnizori nu se includ în evaluare. Disponibilitile bneti în lei se preiau la valoarea lor iar cele în valut sunt transformate în lei la cursul de referin al BNR la data evalurii. Cheltuielile de repartizat pe mai multe pe mai multe perioade nu se includ în evluare. Corectarea pasivelor: -

datoriile se evalueaz la valoarea probabil de pia;

-

creditele pe termen lung se evalueaz dup aceleai principii ca i imobilizrile financiare acordate de întreprindere;

-

includerea în datoriile totale a sumelor de natura provizioanelor a cror estimare este posibil.

13

Evaluarea unei societi 4.3 Discounted Cash-Flow (DCF) Aceast metod este cea mai evoluat dintre metodele de evaluare. Metoda DCF sau metoda fluxurilor nete de trezorerie sau metoda fluxurilor financiare are ca baz teoretic determinarea eficienei economice a investiiilor. Din punct de vedere cantitativ noiunea de cash- flow se întâlnete sub dou forme i anume: y

cash- flow brut format din: profitul net corectat -amortizare -provizioanele cu caracter de rezerv.

y

Cash- flow net disponibil care se compune din trei agregate clasice: -cash- flow operaional(sau de exploatare); -cash- flow pentru activitatea de investiii; -cash- flow din activitatea de finanare. Etapele obligatorii pentru asigurarea unei abordri corecte a principiilor i ipotezelor specifice metodei DCF sunt:

y

Proiecia profitului net pe baza evoluiei previzibile a veniturilor i

cheltuielilor(ct.CPP); y

Estimarea evoluiei necesarului de fond de rulment(NFR);

y

Stabilirea valorii investiiei necesare pentru funcionarea eficient a societii i a impactului lor economic asupra evoluiei C A(cifrei de afaceri) i elementelor de ch.

y

Calcularea valorii reziduale;

y

Stabilirea ratei de actualizare;

y

Calcularea valorii financiare a întreprinderii;

y

Corectarea valorii finale cu prima de control i cu diminuarea pentru lipsa de lichiditate.

14

Evaluarea unei societi T abelul

nr.5 Situaia activelor i datoriilor la Raiffeisen Bank 2009

Elemente patrimoniale Numerar i echivalent de numerar Active financiare deinute Credite i avansuri acordate bncilor Credite i avansuri acordate clienilor Titluri de valoare Participaii Imobilizri corporale Imobilizari necorporale: -cheltuieli de dezvoltare -alte imob.necorporale Creane privind impozitul amânat Creane privind impozitul pe profitul curent Alte active

TOTAL ACTIVE

Valoare contabil Ron¶000

Credite de la bnci i alte instituii financiare Datorii subordonate Provizioane Datorie privind impozitul amânat Datorie privind impozitul pe profit Alte datorii TOTAL DATORII

Valoare corectat Ron¶000

4.73 8.926

-

4.738.926

159.104

-

159.104

505.818

-

505.818

10.599.623

-

10.599.623

3.57 8.080 50.35 6 337.3 99 +60.000;-35.000

3.578.080 50.35 6 362.399

1 02.746 4.650

-

4.650

70.43 8

-

70.43 8

-10.000

92.74 6

17 0.715

20.317.855

Datorii financiare deinute

Depozite de la bnci Depozite de la clieni

Corecii Ron¶000

27.995 2.455.175

170.715

+15.000 -

20.332.855 27.995 2.455.175

14.386.296

-

14.3 86.296

440.745

-

440.745

3 80.262 4 0.494 4.204

-

380.262 40.494 4.204

16 5

-

16 5

390.724

18.126.060

-700 -700

390.024

18.125.360

Sursa: Prelucrare proprie cu date din Situaiile Financiare ale Raiffeisen Bank 

Activul net contabil  20.317. 855 lei ± 18.1 26.060 lei  2.207.495 lei Activul net corectat se calculeaz ca diferen dintre activul contabil corectat i datoriile totale corectate (pe termen scurt, mediu i lung). ACTIVUL NET CORECTAT  ACTIVUL CONTABILCORECTATí DATORII TOTALE 

Activul net corectat  20.332.855 lei ± 18.125.360 lei  2.207.495lei

ACTIVUL NET CORECTAT 2.207 .495 lei 

ACTIVUL NET CONTABIL 

2.207 .495

LEI  15

Evaluarea unei societi Informaii suplimentare privind evaluarea prin metoda activului corectat, acestea sunt urmatoarele: 1. În categoria altor imobilizri necorporale este inclus un program informatic pentru baza de date a bncii, achiziionându-se în urm cu

2

ani la preul de 1 0.000 lei, care nu mai

este utilizat în prezent în societate i pentru care aceasta nu deine licen de vânzare. 2. Valoarea contabil a unui teren intravilan deinut de banc, este de 5 6.000 lei, iar suprafaa de teren deinut este de 800 m.p. Preul de tranzacionare pentru terenuri similare la data raportului este de 145 lei/ m.p. Evaluarea terenului se realizeaz prin comparaie cu valoarea de pia i anume: Valoarea de pia  80 m.p. · 145 lei/m.p.  11 6.000 lei; Valoarea contabil 

 56.000 lei

Diferena de pre este urmtoarea

 + 60.000 lei

3. Pe parcursul anului, în edina AGA, s-a hotrât la achiziionarea unei case de vacan din lemn, în valoare de 35. 000 lei. Fiindc asemenea case sunt achiziionate numai pentru protocol, acestea nu se evalueaz. -

includerea în datorii a provizioanelor.

Cap.5 Diagnosticul strii viitoare O societate poate fi evaluat prin lichiditile pe care urmeaz s le genereze în viitor. Valoarea ei este dat de fluxurile de trezorerie(cas flow-ul) previzionale susceptibile a fi #  

obinute în urmtorii ani. Pentru un astfel de demers, în primul rând, trebuie s definim metoda de msurare a fluxurilor de trezorerie. Cele dou metode, cea direct i cea indirect care pot fi utilizate cu acest scop, fac distincia între fluxurile din activiti de exploatare, activiti de investiii, activiti de finanare. Metoda indirect pornete de la profitul net înainte de impozitare la care se adaug amortizrile, cheltuielile i pierderile financiare i se scad veniturile din investiii financiare, se ajusteaz (+/-) stocuri i datorii sau creane pentru obinerea fluxului din activiti de exploatare la care se adaug sau scade fluxul din activitile de investiii i finanare. Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda direct se bazeaz pe încasrile de la clieni din care se scad plile ctre furnizori, angajai, comisioane bancare, impozit pe profit la care se adaug sau scade numerarul rezultat din activiti de investiii (achiziia de cldiri, 16

Evaluarea unei societi echipamente sau vânzarea lor) numerarul rezultat din activiti de finanare(emisiuni de aciuni). Dup alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie începe munca de construcie a unei proiecii a activitii societii în urmtorii ani pe care dorim s-i previzionm. Prin realizarea unei astfel de situaii, se încearc s se estimeze nevoia viitoare de investiii(corporale, necorporale), posibilitile operaiunilor financiare(achiziii sau vînzri de aciuni, operaiuni de leasing), necesarul pentru asigurarea funcionrii curente a societii care s asigure o dezvoltare constant a activitilor.

Metoda discounted Cash- Flow (DCF) Estimarea valorii societii prin metoda DCF se bazeaz pe urmtoarea relaie: 



V      , unde a rata de actualizare; i  numrul de ani ai perioadei de previziune explicit; VR  valoarea rezidual; CFi  cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicit. Ipotez de lucru: 1. Profitul net(PN) estimat se stabilizeaz la 24,5% din cifra de afaceri (C A). 2.

Necesarul de fond de rulment (NFR) se estimeaz stabil ca mrime relativ la 35% din cifra de afaceri (C A).

3. I nvestiiile se estimeaz la 11.500 lei /an. 4.

Amortizarea

se consider stabil la 6.600 lei/an.

5. Πn perioada de previziune explicit (3 ani) are loc rambursarea unui credit cu rate egale de 12.500 lei /an. 6.

Necesarul de fond de rulment(NFR) anul de baz(anul în care începem calculele) este de 1.068.792 lei.

17

Evaluarea unei societi

T abelul

Indicatori

nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(C A) pentru 3 ani

Anul de baz-

2010

2011

2012

2009(1000 Ron)

(1000 Ron)

(1000 Ron)

(1000Ron)

2

3

4

5

3.053.692

3.206.378

3.527.016

5%

10%

1 Cifra de afaceri Creterea CA Profitul net(24.5%

4.056.068 15%

785.562

864.119

993.736

1.122.232

1.234.455

1.419.623

53.440

112.223

185.168

din CA) NFR(35% din CA)

1.068.792

¨NFR 

Sursa: Prelucrare proprie dup ipoteza de lucru i CCP 

T abelul nr.6 I potez

Agregate clasice

de lucru pentru perioada de previziune explicit(2010,2011,2012)

2010

2011

2012

(1.000 Ron)

(1.000 Ron)

(1.000 Ron)

Cash-flow operaional  profit net + amortizarea cret/descret.NFR 

738.722 785.562 + 6.600 í53.440

758.496 864.119 + 6.600 í112.223

815.168 993.736 +6.600 í185.168

Cash-flow investiii  íachiziii mijloace fixe +vânzri de mijl.fixe

í11.500 í11.500

í11.500 í11.500

í11.500 í11.500

0

0

0

Cash-flow finanare  +majorare cap.social írambursri credite

37.500 +50.000 í12.500

í12.500

í12.500

0 í12.500

0 í12.500

CASH-FLOW TOTAL

764.722

734.496

791.168

TOTAL GENERAL = 2.290.386 Sursa: Prelucrare proprie

18

Evaluarea unei societi

Estimarea valorii societii prin metoda DCF se bazeaz pe urmtoarea relaie:

(1.000

Ron) 



V      , unde a rata de actualizare; i  numrul de ani ai perioadei de previziune explicit; VR  valoarea rezidual; CFi  cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicit. Din formula valorii calculm mai întâi al doilea termen adic:



, mai departe din acest



termen calculm VR (valoarea rezidual) i atunci vom avea: VR

   



, unde



(a) este rata de actualizare i( g ) este rata de cretere, atunci VR   , 

Deci,  





 

 



 159.586, acest rezultat reprezint al doilea termen.

Acum vom calcula CFi (cash-flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicit.

CF1(2010) 

 



CF2(2011) 



CF3(20 12)  



 





 



 



 

 

 

 415.338 ;  216.947 ;  126.996 ;

   CF1+ CF2 + CF3  415.338 + 216.947 + 126.996 759.291. 



V      deci, cu ajutorul acestei formule vom calcula valoarea societii i va fi în felul urmtor:

19

Evaluarea unei societi V  759.291 + 159.586  918.867, deci V  918.867 i reprezint valoarea societii prin metoda fluxului de trezorerie redus.

Cap.6 Concluzii- cu privire la utilizarea metodelor de evaluare pentru o societate cu obiect de activitate bancar Metoda DCF Societatea comercial cu obiect de activitate bancar este o societate comercial pe aciuni al crei obiect de activitate este acla de finanare a activitilor economice, de a mijloci circulaia fluxurilor de bani în economie, de a sprijini financiar atît pe agenii economici productori, cât i pe cei consumatori (populaia), prin oferirea de credite i constituirea de depozite, alte activiti întreprinse de o societate bancar in de domeniul pieei de capital, mai precis pe piaa primar, prin plasarea pe pia a titlurile financiare(aciuni i obligaiuni). Într-un cuvnt, activitatea inei societi bancare presupuse exclusiv circulaia fluxurilor de bani în economie. Metoda DF este cea mai complex metod de evaluare, ce presupune actualizarea fluxurilor viitoare de venituri. Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancar presupune scoaterea în eviden a eficienei a unei investiii indiferent de naturaei. La nivel global, prin luarea în considerare a tuturor investiiilot efectuate de agenii economici, se poate, determina gradul de eficien a investiiile la nivelul întregii economii. Metoda activului net contabil Ca orice metod de evaluare patrimonial, aplicarea ei presupune efectuarea unor corecii la nivelul indicatorilor din ultimul bilan încheiat, atât în cazul activelor cât i în cazul pasivelor unei societi. Ajustrile efectuate la nivelul bilanului au ca scop aducerea la zi a unei valorii unei întreprinderi. Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea în eviden a unei valori cât mai actuale a socieii, prin: 20

Evaluarea unei societi Ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active aa-zise nonvalori, cum ar fi cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare- dezvoltare ce au anse minime de a se transforma în inovaii. Toate aceste ajustri au scopul de scoate în evidena valoarea întreprinderii prin prisma capacitilor sale de eficientizare a investiiilor( faptul c s-au efectuat cheltuieli de cercetare- dezvoltare, dar ansele acestora de a se concretiza în inovaii sunt minime, nu garanteaz dezvoltarea entitii economice i deci, nu putem vorbi de o eficien a unor investiii în produse noi. Luarea în considerare a cldirilor, a terenurilor i a altor construcii la valoarea lor de pia, fr a se ine cont de amplasarea lor, implic ignorarea caracterului speculativ în funcie de zon, al valorii imobilizrilor.

21

Evaluarea unei societi

BIBLIOGRAFIE 1. Mitic Pepi, Evaluarea afacerii, Editura Ex Ponto, Constana, 2006. 2.

Marin Preda, I niiere în evoluarea întreprinderilor ,Editura Ceccar, Bucureti, 2009.

3. Basno Cezar, Nicolae Dardac, Management bancar, Editura Economic, Bucureti, 2002;

4. Gust Marius, Management bancar, Editura Independent, Bucureti, 2004. 5. Manolescu Gheorghe, Management bancar ±  Analiza rezultatelor financiare, Editura Fundaiei România de mâine, Bucureti, 2001; 





Rapoartele anuale 2007, 2008, 2009 ale Raiffeisen Bank; www. Raiffeisen.ro; www.bnr.ro;

;

22

Evaluarea unei societi

23

Evaluarea unei societi

.

24