MODULUL 2 DEZVOLTAREA CURRICULARĂ – DEMERSURI PRACTICE. APLICAŢII ASUPRA DOCUMENTELOR CURRICULARE Scopul şi obieci!ele - să analize analizeze ze specificu specificull dezvoltării dezvoltării curriculare curriculare ca demers demers de asigurare asigurare a relevanţei programelor curriculare - să diferenţie diferenţieze ze între diferitel diferitelee demersuri demersuri de dezvolt dezvoltare are curricular curricularăă - să exerseze exerseze modali modalităţi tăţi de punere punere în practică practică a acesto acestorr demersuri. demersuri.
Sc"e#$ lo lo%ic& $ #o'ului (. De)!ol$*e cu**icul$*& şi co+cepe co+e,e 2. Ni!ele 'e 'e)!ol$*e cu**icul$*& şi e$pe -peciice $ce-ui p*oce/. Cu**iculu#0ul l$ 'eci)i$ şcolii – u+ 'o#e+iu le,ibil 'e 'e)!ol$*e cu**icul$*& cu**icul$*& Co+1i+uul i+o*#$1io+$l 'e$li$ (. De)!ol$*e cu**icul$*& şi co+cepe co+e,e În majoritatea ţărilor lumii se operează diferenţa destul de neta între „teoria curriculum-ului”, „curriculum-ul”, în calitatea sa de concept, şi, de ce nu, „teoreticienii” curriculum-ului - pe de o parte - şi „dezvoltarea curriculară” engl. „curriculum development”!, „curriculum-ul ca produse” şi „conceptorii”, „descriptorii” sau „proiectanţii”de curriculum - pe de alta parte. p arte. Dezvoltarea curriculară îşi propune,
în esenţa, să elaboreze şi să testeze " în
vederea relativei oficializări, deci şi a generalizării ulterioare - acel corpus de documente care consemnează ofertele educaţionale si experienţele de invatare pe care şcoala le poate propune elevului. #ste vor$a - în principal - despre documente de tip proiectiv liste de finalităţi si o$iective de diverse categorii% corpusuri de „contexte”, „condiţii” şi „activităţi” de învăţare% programe etc.! sau aplicativ materiale-suport pentru profesori si elevi, diverse materiale auxiliare, manuale, standarde de tip curricular etc.!. În aceeaşi ordine de idei, „conceptorii de curriculum” pot oferi fie materiale de utilizat nemijlocit î n sistem, fie documente care să orienteze&g'ideze orienteze&g'ideze testarea şi implementarea unui nou curriculum. (e fapt, „circuitul curricular” ar tre$ui să acopere - în principiu " următorul ciclu complet) ela$orare " testare - evaluare - revizuire . Într-adevăr, din punctul de vedere al „proiectanţilor de curriculum”, mai
important c'iar dec*t ela$orarea produselor curriculare ar fi verificarea acestora în proces şi - mai mult - operarea, pe $aza datelor şi a informaţiilor acumulate, a unor revizuiri si corecturi permanente la nivelul textelor programatice, de tip mai mult sau mai puţin prescriptiv. +oncluzia a$solut necesara de reţinut este ca „dezvoltarea curriculară” nu reprezintă o suma de acte punctuale, finalizate - aşa cum se crede, deseori, în mod eronat - prin ela$orarea unor programe, ci un proces de permanentă reconsiderare critica si rafinare a practicilor curriculare în uz. mportanţa şi caracterul permanent al unui asemenea demers sunt confirmate, de altfel, de existenţa, în numeroase ţări a unor institute de dezvoltare, special create în acest sens, precum şi de recunoaşterea inec'ivocă a profesiei de „proiectant de curriculum” 1.1. Demersuri de construire a curriculumului Deliberarea curriculară
•
" operaţia de selectare a criteriilor şi principiilor de
procedură ce reglementează acţiunea educaţională Negocierea curriculară
•
" proiectarea curriculară în urma deli$erării, care
implică acordul $eneficiarilor proiectului curricular Explorarea curriculară " precede construcţia şi se referă la)
•
analiza
documentelor curriculare anterioare care eventual nu mai corespund
momentului!
•
exigenţele
curriculumului naţional ca ofertă oficială, formală
explorarea
specificului $eneficiarilor programului curricular
Selectarea curriculară
" continuă explorarea curriculară şi presupune deli$erarea
asupra elementelor curriculare noi care răspund nevoilor identificate •
Interpretarea
curriculară
" trecerea de la curriculum ca ansam$lu de
finalităţi şi conţinuturi la transpunerea acestora în programul complex de predare şi învăţare% presupune decizia cu privire la resursele metodologice, materiale, umane şi de timp utile în parcurgerea curriculumului •
Adaptarea curriculară " reconfigurarea în sensul accesi$ilizării a ofertei curriculare
în general, pentru înt*mpinarea nevoilor educaţionale speciale! •
Diversificarea curriculară
" multiplicarea manierelor concrete de parcurgere a
curriculumului simultan sau prin acumularea experienţelor de adaptare curriculară! •
Dezvoltarea curriculară
" în sens larg " o consecinţă, dar şi o activitate
„um$relă” a celorlalte activităţi curriculare în ansam$lu. În plan vertical, dezvoltarea
curriculară se o$iectivează în sporirea $azei de date privind modalităţile de parcurgere a ofertei curriculare (acă termenul curriculum constituie o ac'iziţie relativ recentă în teoria şi practica educaţională din ţara noastră, sinatgma dezvoltare curriculară şi domeniul de expertiză descris de această expresie sunt ac'iziţii încă şi mai recent. /otuşi, practica dezvoltării curriculare a existat într-o oarecare măsură, în special pe linia diferenţierii curriculare pentru eficientizarea ofertei curriculare pentru copiii supradotaţi, respectiv pentru cei cu performanţe su$medii.
2. Ni!ele 'e 'e)!ol$*e cu**icul$*& şi e$pe -peciice $ce-ui p*oce0şa cum am arătat deja, domeniul dezvoltării curriculare începe să se constituie şi la noi ca un domeniu aparte care şi p*opu+e $+$li)$3 el$bo*$*e$3
$plic$*e$ şi e!$lu$*e$ unor adaptări curriculare realizate pornind de la oferta curriculară instituţională, pentru eficientizarea parcurgerii curriculum-ului în contexte pedagogice aparte. (ezvoltarea curriculară este o preocupare prezentă la toate nivelele de definire a currriculum-ului. În figura de mai jos sunt identificate responsa$ilităţile de dezvoltare curriculară pentru fiecare din aceste nivele)
RESPONSABILITĂŢI DE DEZVOLTARE CURRICULARĂ 8tructura legislativă 9egulamente şi recomandări 0locarea resurselor
10 12#3 #7103 1067103
0locarea resurselor 9ecomandări şi g'iduri de implementare ;ormarea continuă a cadrelor didactice
12#3 45(#6#01
+oordonarea programelor de dezvoltare curriculară ;ormarea continuă a cadrelor didactice
12#3 :+7309
12#353 +308#
ndiferent de nivelul la care ne referim, procesul de dezvoltare curriculară în vederea eficientizării programului educaţional va parcurge acelaşi ciclu a cărui stadii le descriem pe scurt în continuare)
A+$li)$
El$bo*$*e$ 7dată clarificare finalităţile procesului de dezvoltare curriculară, toate varia$ilele relevante pentru eficientizarea ofertei curriculare tre$uie structurate coerent într-un plan unitar de acţiune. 5n astfel de plan va descrie direcţiile de acţiune şi activităţile de întreprins, ordinea activităţilor cu eşalonarea lor în timp, diferitele responsa$ilităţi ale celor implicaţi şi va anticipa rezultatele.
Aplic$*e$
E!$lu$*e$ 0cest stadiu reprezintă mai degra$ă o validare a progreselor şi nu o judecare a rezultatelor, o certificare a faptului că optimizările apar în direcţia aşteptată. 2.1. Criterii de calitate a demersului de dezvoltare curriculară 1. Globalitatea în raport cu: a. sursele unui conţinut pertinent:
- evoluţia ştiinţelor exacte şi socio-umane - evoluţia te'nologiilor - evoluţia lumii muncii
- evoluţia culturii şi artei - aspiraţiile tinerilor - importanţa cresc*ndă a mijloacelor de informare în masă - pro$lematica lumii contemporane
b. -ub-i-e#ele -i-e#ului 'e +!&1+ c. o*#ele e'uc$1iei - educaţia formală - educaţia nonformală - educaţia informală
2. Coe*e+1$ " pe axa) finalităţi educaţionale → criterii de pertinenţă a curriculumului → principiile didacticii tradiţionale şi moderne → forme de organizare a experienţelor de învăţare → criterii şi standarde de evaluare.
/. Rele!$+1$ semnifică concordanţa între standardele de performanţă descrise în planul de adaptare curiculară& cerinţele su$iecţilor planului de adaptare curriculară şi cerinţele societăţii
5. Ec"ilib*ul între curriculum-ul general şi cel specific sugerat de planul de adaptare curriculară
6. I+e%*$*e$ şi co#p$ci)$*e$ conţinuturilor sunt modalităţi văzute în general ca o rezultantă a cooperării dintre diferiţi agenţi din c*mpul educaţional individuali şi colectivi, formali şi nonformali, guvernamentali şi nonguvernamentali, şcolari şi familiali! în ela$orarea, planificarea şi realizarea curriculum-ului.
/. Cu**iculu#0ul l$ 'eci)i$ şcolii 7CD89 – u+ 'o#e+iu le,ibil 'e 'e)!ol$*e cu**icul$*& (emersurile de dezvoltare curriculară au ca o$iectiv major asigurarea relevanţei ăi eficienţei formative a programelor curriculare, în contextul în care acestea sunt aplicate. Obiectul dezvoltării curriculare este curriculumul oficial! care astăzi este structurat în termeni flexibili" #lementele
de flexi$ilitate ale programului curricular sunt
acele spaţii, componente, elemente care nu sunt în totalitate predefinite, permiţind decizia contextualizată a cadrului didactic sau, în general, al dezvoltatorului de curriculum. 5nul din aceste domenii este curriculum-ul la decizia şcolii, această secvenţă a +urriculum-ului 1aţional incluz*nd, în diferitele ei forme de o$iectivare, elemente de flexi$ilitate în termenii, unităţilor de conţinut, a finalităţilor urmărite, a timpului alocat
pentru parcurgerea acestei secvenţe de curriculum. 0şa cum vom arăta mai jos, o serie de demersuri de dezvoltare curriculară se pot pune în practică pe acest palier al +(:. 0cesta este motivul pentru care acordăm mai multă atenţie descrierii specificului +(:, în contextul de faţă.
/.(.Tipu*i 'e CDS + +!&1+ul obli%$o*iu Ap*ou+'$*e$ " 9eprezintă, pentru învăţăm*ntul general, acea formă de +(8 care urmăreşte aprofundarea o$iectivelor de referinţă ale +urriculumului-nucleu prin diversificarea activităţilor de învăţare în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. +onform 7rdinului ministrului nr. =>=?& @@ aprilie ABB@, aprofundarea se aplică numai în cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al o$iectivelor prevăzute de programă în anii anteriori.
E,i+'e*e$ " 9eprezintă, pentru învăţăm*ntul general, acea formă de +(8 care urmăreşte extinderea o$iectivelor şi a conţinuturilor din curriculumul-nucleu prin noi o$iective de referinţă şi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. 0ceasta presupune parcurgerea programei în întregime inclusiv elementele marcate cu asterisc!.
Di-cipli+ele op1io+$le Tipolo%i$ op1io+$lelo*3 'up& c*ie*iul i+e%*&*ii $*iilo* cu**icul$*e (. Op1io+$lul l$ +i!elul 'i-cipli+ei C +onstă fie din activităţi, module, proiecte care nu sunt incluse în programa şcolară avansată de autoritatea centrală, fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul-cadru sau nu apare la o anumită clasă&ciclu curricular.
2. Op1io+$lul l$ +i!elul $*iei cu**icul$*e C
/. Op1io+$lul l$ +i!elul #$i #ulo* $*ii cu**icul$*e C mplică cel puţin două discipline aparţin*nd unor arii curriculare diferite. +a şi în cazul opţionalului integrat la nivel de arie, informaţiile cu care elevii vor opera au un caracter complex şi, ca atare, permit do$*ndirea de ac'iziţii cognitive de ordin înalt de
tipul generalizării, transferului etc.!. /a$elul de mai jos prezintă diversele forme de o$iectivare practică a disciplinei opţionale /ip de +(8 0profundare
#xtindere
+aracteristici ale programei
9egim orar
1otare în catalog 0ceeaşi ru$rică din catalog cu disciplina sursă
0ceeaşi ru$rică din catalog cu disciplina sursă 7pţionalul la 1oi o$iective de referinţă. 7re de 9u$rică nouă nivelul disciplinei 1oi conţinuturi noutatea este diferită faţă opţional în catalog de programa disciplinei de trunc'i comun! 7pţional integrat la 1oi o$iective - complexe 7re de 9u$rică nouă nivelul ariei sau 1oi conţinuturi " complexe noutatea este opţional în catalog opţionalul diferită faţă de programa disciplinei de croscurricular trunc'i comun implicate în integrare! 8ursa) +onsiliul 1aţional pentru +urriculum, 'ttp)&&cnc.ise.ro
/.2. Co#po+e+ele u+ei p*o%*$#e pe+*u o 'i-cipli+& op1io+$l&
A*%u#e+ul. 8e va redacta @&A - @ pagină care motivează cursul propus) nevoi ale
elevilor, ale comunităţii locale, formarea unor competenţe de transfer etc. C
Obieci!ele 'e *ee*i+1& vor fi formulate după modelul celor din programa
naţională al materiilor de trunc'i comun!, dar +u !o* i *elu&*i ale acestora. (acă opţionalul ar repeta o$iectivele de referinţă ale programei şcolare a disciplinei, atunci opţionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formării şi dezvoltării unor capacităţi ale g*ndirii ar aprofunda eventual, prin adăugarea unor conţinuturi, a$ilităţile care se formează prin urmărirea o$iectivelor din programa naţională!. 5n o$iectiv de referinţă este corect formulat dacă, prin enunţul său, răspunde la întrebarea #ce poate să facă elevul$ .
(acă răspunsul la această între$are nu este clar ceea
ce poate face elevul nu poate fi demonstrat şi evaluat!, atunci o$iectivul este prea general
definit.
o$iective de referinţă - pe care elevii urmează să le atingă p*nă la sf*rşitul anului. •
Li-$ 'e co+1i+uu*i cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca $ază
de operare pentru formarea capacităţilor vizate de o$iective. 0ltfel spus, sunt trecute în listă acele informaţii care vor fi introduse, com$inate şi recom$inate între ele şi cu altele învăţate anterior, într-un cuv*nt, acele informaţii care vor fi ve'iculate în cadrul opţionalului. +a şi în cazul informaţiilor prevăzute în programele o$ligatorii ale disciplinelor de trunc'i comun!, informaţiile din lista opţionalului nu vor fi considerate ca un scop în sine, ci ca un mijloc pentru formarea intelectuală •
+a #o'$li&1i 'e e!$lu$*e , vor fi menţionate tipurile de pro$e care se
potrivesc opţionalului propus de ex. pro$e scrise, pro$e orale, pro$e practice, referat, proiect etc.!. 15 vor fi incluse pro$ele ca atare.
Obieci!ele c$'*u -$u co#pee+1ele %e+e*$le pentru opţionale care se studiază în mai mulţi ani!) C
se reflectă în o$iective de referinţă&competenţe specificeF
C
în cazul aprofundărilor, extinderilor) sunt aceleaşi ca în programa de trunc'i
comunF
Obieci!ele 'e *ee*i+1& -$u co#pee+1ele specifice sunt) C
măsura$ile, specifice nu sunt formulate la modul general, ci le corespund
anumite conţinuturi!F C
în număr corespunzătorF
C
corelate cu tema opţionaluluiF de exemplu) competenţe de integrare, transfer, în
cazul unui opţional integrat! C
adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevuluiF
C
derivă
din
o$iective cadru,
competenţe
generale
dacă acestea sunt
formulate!F C
unice sau se repetă su$ diferite forme!F
C
altele, dec*t în programa de trunc'i comunF dacă nu e aprofundare!
C
+ăror etape a unui proces de învăţare corespundF
Co+1i+uu*ile sunt)
C
corelate cu o$iectivele de referinţă, competenţele specificeF
C
altele, dec*t în programa de trunc'i comun F
C
resursă cuprinzătoare pentru o$iective de referinţă, competenţe specifice F
C
organizate articulat, sistematicF
C
astfel înc*t să se cumuleze şi să permită progresulF
C
entităţi esenţiale, fără contradicţiiF
C
posi$il de învăţat, adaptate la experienţa elevuluiF
C
adecvate intereselor, nevoilor prezente şi viitoare ale elevuluiF
Aci!i&1ile 'e +!&1$*e) C
(uc la dezvoltarea competenţelor propuseF
C
C
C
C
+onţin referiri la utilizarea resurselor materialeF
E,e*ci1ii: @. dentificaţi factori din exteriorul şi din interiorul şcolii care influenţează procesul de dezvoltare curriculară A. 0nalizaţi impactul pe care introducerea computerului în şcoală l-a avut asupra procesului de dezvoltare curriculară şi analizaţi specificul criteriilor de calitate a dezvoltării curriculare în procesul de instruire asistată de calculator
Su#$* Godulul A introduce conceptul de dezvoltare curriculară. 0cţiunile de dezvoltare curriculară sunt intrinseci demersurilor de ofertare ăi parcurgere a curriculum-ului. #le se o$iectivează într-o serie de demersuri specifice, a căror particularităţi sunt explicitate.
S$*ci+i şi e#e ce !o* i +o$e ) 8tudenţii vor continua rezolvarea sarcinilor de tip proiect menţionate la finele modulului @.
;iblio%*$ie #o'ul Hocoş, G., ABB?!, /eorie curriculumului " elemente conceptuale ţi metodologice, #d. +.+.de :tiinţă, +luj-1apoca +reţu, +., @II?!, +urriculum diferenţiat şi personalizat, #d.
5ngureanu, (., @III!, #ducaţie şi curriculum #d. #urostampa, /imişoara
