Dezvoltarea Turismului in Bucovina

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE ALIMENTAŢIE ŞI TURISM

TEMA: Dezvoltarea turismului in Bucovina

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL DEZVOLTARII IN INDUSTRIA TURISMULUI

CUPRINS Capitolul 1. – Descrierea si amplasarea regiunii

1.1.Cadru general 1.2.Amplasare 1.3.Acces Capitolul 2. – Potentialul turistic

2.1. Potential turistic natural a. Relieful b. Clima c. Patrimoniul natural 2.2. Potential turistic antropic a. Patrimoniul arhitectural b. Patrimoniul istoric c. Patrimoniul cultural d. Ambianta locala e. Activitati recreationale Capitolul 3. – Infrastructura

3.1. Servicii de transport şi aferente 3.2. Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtii de schi Capitolul 4. – Indicatori turistici

4.1. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică 4.2. Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire turistică 4.3. Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Capitolul 5. – Analiza SWOT a serviciilor turistice din Bucovina Capitolul 6. – Strategii de dezvoltare a turismului in Bucovina

6.1. Misiune 6.2. Obiective 6.3. Plan de actiuni 6.3.a. Resurse 6.3.b. Programul de Evaluare şi Examinare Tehnic (PERT) Concluzii Bibliografie

Capitolul 1. – D escrierea si amplasarearegiunii 1.1. Cadru general

Bucovina este o regiune istorică din nord estul României, teritoriu căreia i se suprapune azi judeţul Suceava, iar partea sa nordică se află pe teritoriul Ucrainei (regiunea Cernăuti). Bucovina este una din zonele Romaniei care excelează printr -o cultură populară impresionantă şi încă vie, materializată în arhitectura populară, port, meşteşuguri tradiţionale, numeroase obiceiuri calendaristice şi obiceiuri din ciclul vieţii. Turismul rural (agroturismul) deţine o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor. 1.2. Amplasare

Judeţul Suceava este situat în partea de nord – est a României şi ocupă o suprafaţă de 8553,5 km patrati (reprezentând 3,6% din teritoriul ţării), fiind al doilea ca mărime din ţară. Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, iar în partea de est de lunca larga şi joasă a Siretului, teritoriul judeţului Suceava are o deschidere de amfiteatru uriaş cu faţada largă de peste 100 km expusă spre est. Judetul Suceava se învecinează la nord cu Republica Ucraina (frontiera de stat), la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, iar la est cu judeţele Botoşani şi Iaşi. 1.3.Acces

Aflată în nordul ţării, Bucovina este legată prin reţeaua de şosele naţionale şi europene de toate colţurile Romaniei. 









din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe drumul european E85 (DN2), cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea; din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 (DN17) Cluj -Napoca Suceava şi pe calea ferată Cluj Napoca- Suceava; din nord-vestul tării,Mare din Maramureş se ajunge la Suceava prin pasul Prislop, pe drumul national DN18 Baia – Sighetul Marmatiei - Iacobeni; judeţul Suceava se află amplasat la intersecţia a două magistrale europene: E85 - Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Siret şi E576 - Suceava - Dej – Cluj Napoca; în jurul mânăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru avioane de capacitate redusă.

Capitolul 2. – Potentialul turistic

În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale, economice şi cultural istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism. Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice. Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistica reală (efectivă) sau patrimoniul turistic. Varietatea resurselor turistice, specificul, influenta lor în activitatea turistică duc la delimitarea a doua categorii de potential turistic, si anume: natural si antropic. Pe tot cuprinsul judeţului Suceava, dar mai ales în zona Bucovinei se pot practica o multitudine de forme de turism: turismul itinerant cu valenţe culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare şi pescuit, turismul pentru echitaţie, turismul pentru sporturile de iarnă, turismul de congrese şi reuniuni, turismul de odihnă, recreere şi agrement. Vom urmari pe scurt factorii ce favorizează praticarea diferitelor tipuri de turism. 2.1. Potential turistic natural a. Relieful

Bucovina este o zonă care excelează prin bogăţia sa de relief, cu munţi, podişuri, trecători, dealuri, câmpii, văi, râuri şi lacuri, cu pădurile sale, cu faună şi floră. Această varietate oferă regiunii un farmec aparte, ceea ce s-a constituit de-a lungul timpului în unul din principalele avantaje în alegerea zonei ca destinaţie pentru mulţi turişti. Carpaţii Estici se extind dinspre frontiera ucraineană la nord până la râul Prahova, la sud. Aceştia, alături de Subcarpaţi, ocupă cele două treimi vestice ale Bucovinei, în timp ce în partea estică se întinde podişul Sucevei. Regiunea de munte este formată dintr -o serie de obcini paralele, orientată într-o direcţie aproximativă de la nord la sud. Rama vesticăestic a regiunii se suprapune munţilor Maramureşului şi Suhardului, respectiv versantului al Munţilor Rodnei şi culmii cel nordic al Călimanilor, aliniament montan cu rol de limită tranşantă spre regiunile învecinate de la vest. Structurile cristaline vechi ale primelor trei masive şi vulcanismul intens al Călimanilor explică altitudinile ridicate (2 305 m în Pietrosul Rodnei sau 2 100 m în Pietrosul Călimanilor) aflate la srcinea etajării biopedogeografice complexe (de la pădurile de foioase la pajiştile alpine, de la argiluvisolurile depresiunilor la solurile brune acidealpine sau litosolurile crestelor şi culmilor înalte). Aici este cuibărită Depresiunea Dornelor, un spaţiu de tip „ţară” cu o veche populare şi cultură materială şi spirituală. A doua treaptă de relief montan, de mai joasă altitudine, este cea a obcinelor (Obcina Mestecănişului,Obcina Feredeu şi Obcina Mare), culmi domoale a căror înălţime, aidoma unor trepte, scade de la vest (1588 m în Vf. Lucina) la est (460 m la Păltinoasa).

Spre est se desfăşoară Podişul Sucevei, cu altitudini de 450 -600 m, sculptat în depozite sarmaţiene, nivelat şi fragmentat în plan minor, în perimetrul căruia, pe Valea Sucevei s-a individualizat, prin eroziune fluviatilă, Depresiunea Rădăuţi. Reţeaua hidrografică este relativ densă, Siretul, ce traversează sectorul estic al Podişului Sucevei printr-un culoar morfologic unic în România ca dezvoltare, colectând prin afluenţii săi, Suceava şi Moldova, întregul drenaj de suprafaţă al sistemului teritorial. Depresiunea Dornelor este traversată de Bistriţa, afluent pecare Siretul îl primeşte în afara regiunii de faţă. Solurile aparţin, predominant, clasei spodosolurilor, cu podzoluri variate structural. Cambisolurile şi solurile gleice acoperă terenurile mai joase, respectiv cele intens umectate. b. Clima

În ansamblu, judeţul Suceava beneficiază din punct de vedere termic de o climă relativ răcoroasă, favorabilă în tot cursul anului atât excursiilor cât şi sejurului. Aşezarea geografică în nordul ţării şi altitudinea relativ mare a reliefului determină o climă mai aspră în judeţul Suceava, comparativ cu judeţele aflate la sud sau cu cele cu altitudini mici. Aerul de srcine nordică aduce ninsori în anotimpul de iarnă şi ploi reci primăvara şi toamna. Din est, judeţul primeşte influenţe climatice continentale cu secete vara, cer senin, geruri şi viscole iarna. Luna cea mai caldă este iulie, a cărei temperatură medie are valori de 18°-19° în podiş şi 12°-16° în regiunea montanã. Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în zona montana, însa nu pe vârfuri, ci în depresiuni si pe vai, datorită fenomenului de inversiune termică, foarte frecvent în timpul iernii. Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte decât în regiunea deluroasă. Trecerea de la iarnă la primăvară este bruscă în partea de est a judeţului faţă de partea vestică, unde, pe vârfurile înalte şi versanţii umbriţi ai munţilor, zăpada şi îngheţul se întâlnesc până la sfârşitul lunii mai şi chiar până la începutul lunii iunie. Vânturile puternice şi furtunile sunt rare, în zona de munte acestea manifestându-se mai ales toamna. Contrastele climatice sunt puternic nuanţate atât de la anotimp la anotimp, cât şi de la o unitate de relief la alta. Mai ales anotimpurile de tranziţie – toamna şi primavara – au durata şi caracteristici climatice total diferite în regiunea de munte faţă de regiunea de podiş. Climatul montan cuprinde areale microclimatice alpine, subalpine, de munţi cu altitudine mijlocie, de muncei, de depresiuni închise, de vale larga etc. Climatul de podiş cuprinde areale microclimatice de: pădure, de vale largă, de depresiune submontană, de depresiune intracolinară. c. Patrimoniul natural

Varietatea formelor de relief în regiune este direct corelată cu diversitatea formelor ce alcătuiesc patrimoniu natural. Revelatoare în acest sens sunt numeroasele rezervaţii naturale,

răspândite pe tot cuprinsul judeţului, ce adăpostesc un bogat habitat de floră şi faună. Importanţa protejării lor constă în fapt în menţinerea echilibrului natural şi al ecosistemului din regiune. Accesul spre aceste spaţii protejate este în cea mai mare parte dificil din cauza amplasării acestora în zone înalte, unde de cele mai multe ori infrastructura rutieră nu a fost stabilită. Deoarece statutul de rezervaţie este adesea încălcat prin acţiuni umane distructive care duc la degradări ireversibile ale peisajului se fac încercări de educare a unui spirit protector prin respectarea zonele de campat, locurile de parcare etc. Rezervatii: Rezervaţia Codrul Secular Slătioara (Câmpulung), Rezervaţia Pietrele Doamnei – Rarău, Parcul oraşului Dorna, Rezervaţia Fâneţele seculare de la Frumoasa, Rezervaţia Fâneţele seculare de la Ponoare, Rezervaţia (Quercetumul) de la Crujana, Rezervaţia Făgetul – Dragomirna, Rezervaţia de la Zamostea Lunca, Rezervaţia Fâneţele seculare de la Calafindeşti, Rezervaţia fâneţele montane de pe plaiul Todirescu, Rezervaţia Bila-Lala. 2.2. Potential turistic antropic a. Patrimoniul arhitectural

Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, cu interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO, în 1993. În majoritatea cazurilor, bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru îngropare. Deşi urmând programul iconografic canonic, fiecare pictor a interpretat scenele în feluri uşor diferite. Folosind culori precum Albastrul de Voroneţ, Roşul de Humor sau Verdel e de Arbore, pictorii (majoritatea necunoscuţi) au descris poveştile biblice ale pământului şi ale raiului, scene din viaţa Sfintei Fecioare şi a lui Iisus Hristos, povestiri despre începuturile omenirii şi viaţa după moarte. Prima dată, scenele au fost pictate pe pereţii interiori, apoi extinse către pereţii exteriori. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase, cât şi didactice: pentru a promova ortodoxismul şi pentru a educa oamenii de rand. Astăzi frescele exterioare sunt admirate anual de mii de vizitatori din întreaga lume, uimiţi de felul în care straturi subţiri de culoare s-au păstrat aproape intacte de-a lungul a sute de ani, în partea exterioară a acestor monumente. Biserici şi mănăstiri: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Suceviţa, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirea Arbore, Biserica Pătrăuţi, Mănăstirea Probota, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Sf. Ioan Suceava, Mănăstirea Părhăuţi. b. Patrimoniul istoric

Unul dintre cele mai edificatoare elemente în cadrul patrimoniului istoric şi a celui cultural este reprezentat de Complexul Muzeal Bucovina. În planurile de cercetare ştiinţifică, colectivul Complexului Muzeal Bucovina şi-a propus şi îşi propune în continuare o serie de obiective importante avandu-se în vedere efectuarea de cercetări care să acopere întreaga arie a judeţului, completarea patrimoniului muzeistic, studierea unor aspecte specifice ale istoriei

locale, valorificarea acestor cercetări din punct de vedere muzeistic şi integrarea în circuit ul ştiinţific a celor mai importante rezultate prin publicarea lor. Amintim: Cetatea de scaun a Sucevei, Curtea domneasca, Cetatea Şcheia Suceava, Hanul domnesc Suceava, Cimitirul „Pacea” Suceava. c. Patrimoniul cultural

turisticcealpăstrează regiunii încă este vie susţinut un mari puternic fond cultural reprezentat de muzee, Potenţialul case memoriale, figurade unor personalităţi culturale romaneşti, sau alte elemente valorificate în scop turistic : Casa Memoriala Ciprian Porumbescu, Fondul memorial documentar "Simeon Florea Marian, Monumentul de arhitectură medievală "Mirăuţi", Burdujeni, Muzeul judeţean, Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare, Muzeul obiceiurilor populare din Bucovina – Gura Humorului, Muzeul Lemnului – Câmpulung Moldovenesc, Muzeul satului bucovinean, Observatorul Astronomic Suceava, Muzeul de Ştiinţele Naturii Suceava, Casa memorială "Eusebiu Camilar" din Udeşti, Casa memorială "Mihail Sadoveanu" din Fălticeni, Casa memorială "Nicolae Labiş" din Mălini, Atelierul de ceramică neagră de la Marginea, Salina Cacica. d. Ambianta locala

La un nivel general se poate avea în vedere caracterul etnografic determinat de tradiţia istorico-socială şi afirmat în tipul aşezărilor, ocupaţiilor, locuinţei, portului, manifestărilor culturale, spirituale şi în modul de viaţă. Viaţa în Bucovina este marcată de o serie de evenimente, sărbători şi festivaluri care au loc anual. Aceste tradiţii vechi sunt bine păstrate în acest loc din România. Există multe ocazii de sărbătoare: în primul rand, sunt sărbătorile religioase, Crăciunul, Paştele şi sărbătorile Sfinţilor importanţi; apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, legate de obicei de ritualurile agrare ciclice; la acestea pot fi adăugate numeroasele alte manifestări culturale şi târguri. Printre cele mai reprezentative in acest sens se pot numara: Festivalul Naţional: Toamnă la Voroneţ, Serbările ocazionate de zilele oraşului Gura Humorului, Serbările zăpezii – Câmpulung Moldovenesc. e. Activitati recreationale

Bucovina este cunoscută pentru folclor, costume, mobilier, olărit, tapiţerii şi covoare. Meşteşugarii continuă tradiţiile moştenite din generaţie în generaţie. Măşti, costume tradiţionale, ouă vopsite, obiecte din lemn sculptate, broderii şi covoare care sunt încă elemente ale vieţii cotidiene. Suprafaţa mare a pădurilor, raurile repezi de munte fac ca atat fondul de vanătoare, cat şi cel piscicol să fie deosebit de bogate: 27 fonduri de vanătoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, caprior, urs, mistreţ, ras, cocoş de mesteacăn etc. si 41 fonduri de pescuit: lostriţă, păstrăv, ştiucă, crap, clean, etc.

Vânatoarea şi pescuitul şi-au găsit dintotdeauna condiţii, datorită varietăţii formelor de relief, desimii reţelei hidrografice, gradului mare de împădurire a suprafeţei judeţului. Suceava deţine cel mai mare fond de vânatoare din ţară: Munţii Bistriţei, Rarăul, Giumalăul, Călimaniul,

Suhardul. În podiş, se vânează (pe lângă unele răpitoare), iepurele şi în ultima vreme fazanul (Pătrăuţi). Judeţul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat pe ţară. Râurile judeţului oferă condiţii deosebit de favorabile pentru pescuit. În apele de munte, locul principal îl ocupă păstrăvul şi lipanul, iar în cele de podiş cleanul, mreana, crapul, avatul şi ştiuca. Echitatia se practică la herghelia din localitatea Rădăuţi, situată pe strada Bogdan Vodă. Vizitatorii pot încerca valoarea cailor de rasă în mănejul amenajat în incintă. Pe hipodromul de lânga crescătorie, se organizează concursuri hipice. Prelucrarea lemnului este mult apreciată în Bucovina, unde materialul este din belşug. Lemnul este folosit în special pentru obiecte gospodăreşti, ca şi pentru construirea caselor. Diferitele părţi ale caselor sunt decorate cu sculpturi, ca şi stâlpii verandei sau poarta curţii. Zestrele includ, în fara de trusoul de textile, căni de lemn sculptate, linguri, butoaie, polonice şi vase. O ocupaţie veche pe aceste meleaguri este olăritul. Sunt bine cunoscute două ateliere, Rădăuţi, şi Marginea, deasemenea Boroaia şi Dolheşti care merită menţionate. Olăritul familiei Mogopat în Marginea şi cea a familiei Colibaba din Rădăuţi sunt cunoscute în lung şi-n lat pentru abilităţile lor. Bucovina este una dintre putinele regiuni unde t radiţia vopsirii ouălor de Paşti este încă practicatpă. Cele mai mari mai grele ouă sunt transformate în adevărate capodopere desene complicate în verde, roşu, şialbastru, negru şi galben. In Bordina, Izvoarele Sucevei, cu Suceviţa, Breaza, Moldova Suliţa şi Ulma vopsitul ouălor este ocupaţia de bază a femeilor.

Capitolul 3. – Infrastructura 3.3. Servicii de transport şi aferente

Judetul Suceava dispune de o infrastructură de transport dezvoltată şi diversă:   

lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare – 445 km; lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 201 km; lungimea drumurilor publice total – 2481 km, din care: o o o o o o

drumuri publice cu modernizate - 876uşoare km; rutiere - 508 km; drumuri publice îmbrăcăminţi drumuri naţionale (inclusiv autostrăzi şi drumuri europene) - 631 km; drumuri naţionale modernizate – 532 km; drumuri naţionale cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 94 km; drumuri judeţene şi comunale – 1.850 km;

Judeţul Suceava este străbătut de magistrala europeană Bucureşti - Bacău – Suceava -Vicşani. În apropierea municipiului Suceava, la o distanţă de 12 km, se află Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava, care asigură legăturile aeriene cu restul României, precum şi cu alte ţări. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava începând cu anul 1960, iar din anul 1963 există pistaşibetonata, îmbarcare/debarcare pentru pasageri marfa. dispozitiv luminos de apropiere şi platforma de Judeţul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport la Floreni, în apropierea municipiului Vatra Dornei şi de patru heliporturi în localitatile: Putna, Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ. 3.4. Reţeaua de transport pe cablu în staţiuni montane şi pârtii de schi

In perioada sezonului rece stau la dispoziţie Pârtia de schi Dealu Negru, de 3000 m lungime, diferenţa de nivel 400 m, grad de dificultate mediu, pârtia de schi Parc, de 900 m lungime, înclinare medie de 28,5 grade, diferenţa de nivel 150 m, grad de dific ultate mediu. Pârtia de schi Dealu Negru beneficiază de o instalaţie de transport telescaun, iar pârtia de schi Parc are în dotare un baby-schi şi un teleschi; pârtia de schi "Runc” – Câmpulung Moldovenesc. Serviciul Public Salvamont de la Câmpulung Moldovenesc cuprinde un numar de 16 membri şi are în supraveghere 16 trasee turistice montane în masivele Rarău şi Giumalău – partea nord-vestică. Salvamont Vatra Dornei: În zona Vatra Dornei, cei 12 membri ai Serviciului Public Salvamont au în supraveghere 22 trasee turistice montane în masivele Călimani, Suhard, Giumalău şi Bistriţa.

Capitolul 4. – I ndicatori turistici 4.1. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structuri de primire turistică

2011

Total judeţ (din care este prezentata statistica principalelor

2012

2013

229519

238611 241629

structuri) Hoteluri

149158

149170 154442

Moteluri

5207

3347

4410

Vile turistice

8339

7620

6585

Cabane turistice

2684

3874

3601

Pensiuni turistice

24530

28848

30202

Pensiuni agroturistice

33920

38785

36067

4.2. Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structuri de primire turistică 2011

2012

2013

Total judeţ (din care este prezentata statistica principalelor structuri)

556249

586237

577232

Hoteluri

347064

357182

367725

Moteluri

11305

7335

5374

Vile turistice

24695

15274

14540

Cabane turistice

7213

9670

10841

Pensiuni turistice

66367

65158

65163

Pensiuni agroturistice

78970

102229

82130

4.3. Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Capacitate de cazare Judeţul Suceava

Sosiri Înnoptări (mii) (mii)

Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune

Existentă (locuri)

În funcţiune (mii locuri-zile)

2007

6831

2087,4

226,3

535,1

25,6

2008

7029

2101,8

229,1

530,1

25,2

2009

7554

2176,4

209,7

479,4

22,02

2010

8033

2263,6

194,4

460,6

20,3

2011

8835

2439,6

229,5

556,2

22,7

2012

9447

2594,0

238,6

586,2

22,5

2013

9585

2642,6

241,6

577,2

21,8

(%)

Capitolul 5. – Analiza SWOT a serviciilor turistice din Bucovina

În vederea structurării unei strategii de dezvoltare a turismului a fost realizată Analiza Swot, rezultatele fiind urmatoarele: Puncte slabe Puncte tari Generale:

- imaginea externa a României s-a îmbunătăţit, dar este necesara continuarea eforturilor în acest sens; - numărul turiştilor străini sosiţi în România înregistrează un trend pozitiv; Potenţialul natural:

-natura intactă, favorabilă dezvoltării unui turism ecologic şi în natură; -cadru natural deosebit; -bogat potenţial cultural. Componenta de cazare:

-serviciile de cazare sunt acceptabile; -prestatorii de servicii sunt amabili şi ospitalieri. Turismul cultural:

-potenţialul cultural este foarte bun, dar ar trebui cunoscut şi exploatat mai mult; este apreciat în mod special potenţialul cultural al Bucovinei ; -oferta culturală este foarte diversificată. Calitatea personalului din turism:

-angajaţii dinprin turismul sucevean se disting amabilitate buna pregatire profesională. Gastronomia românească:

- de multe ori depăşeşte aşteptările ; - mâncarea şi băutura sunt acceptabile din punct de vedere al calitatii – în special în restaurante, mai puţin în hoteluri şi pensiuni. Ospitalitatea:

- este caracterizată ca fiind foarte bună oriunde în ţară;

Generale : - infrastructura - sezonul estival este prea scurt; - in opinia turiştilor străini nu toate componentelor prezentate în oferte se regăsesc şi la faţa locului (componenta etica a ofertantilor din turism); - raportul pret calitate nu este intotdeauna corect; - deficiente ale infrastructurii turistice; -lipsa magazinelor de suveniruri (articole sportive, suveniruri, harti ghiduri, pliante); -starea de conservare şi de curăţenie a unor

monumente;ofertă lipsa semnalizarii insuficienta de agrement;turistice; numărul redus al centrelor de informare turistică; lipsa materialelor promoţionale de tipul broşurilor oferite gratuit în cadrul unităţilor de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său; lipsa evenimentelor care pun în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din regiune. Potenţialul natural:

-trebuie imbunatatit aspectul spaţiilor verzi; -trebuie controlată poluarea unor ape şi a unor zone de interes turistic. Componenta de cazare:

-nu toate hotelurile respecta conditiile standardelor afişate; -hotelurile de trei stele sunt insuficiente; -părerile turiştilor străini legate de cazare nu sunt tot timpul optime: standardele de curăţenie nu corespund, serviciile sunt proaste, micul dejun nu este tot timpul corespunzător; -standardele oferite sunt caracterizate de

- este evidenţiată de toţi turiştii ca un punct tare ; - foarte apreciată de turişti şi de ghizii străini în egală măsură.

unii turişti ca fiind simple, adesea cu un “farmec estic”; -indicele de ocupare a capacităţii de cazare este redus (cca 30%).

Activitatea tour operatorilor:

Turismul cultural:

- este apreciată ca fiind bună şi foarte bună;

-insuficiente masuri de protejare si

- tour-operatorii se implică activ în relaţia cu partenerii externi; - cei mai mulţi clienţi s-au declarat mulţumiţi; - imbunatatirea calitatii este un proces continuu .

conservare a monumentelor punere în valoare a acestora culturale; (iluminare,5 semnalizare) este deficitară; promovarea şi valorificarea unor monumente culturale este insuficientă. Calitatea serviciilor:

-slaba calitate a serviciilor turistice; -lipsa de pregătire si de motivare a resurselor umane din turism; -personalul din hotelurile clasate sub 4 stele nu au tot timpul pregătire de specialitate . Componenta gastronomică:

-servirea este slab-calitativa, turistii trebuie sa astepte mult pentru a fi serviti, muzica este uneori prea tare, iar mancare adusa este adesea rece; -lipsa unor meniuri vegetale şi lipsa produselor proaspete; mâncare internaţională în exces, în detrimentul mâncărurilor tradiţionale; necesitatea de produse locale (de ex. sucuri naturale de fructe locale); -vinurile româneşti tradiţionale nu sunt cunoscute suficient, inproduse detrimentul soiurilor de vin internaţionale în România; timpul de aşteptare până la preluarea comenzii şi până la servire este adesea prea mare. Serviciile publice şi de transport :

- slabe, cu excepţia serviciilor prestate de parteneri (agenţii de turism); -infrastructura pentru biciclete trebuie îmbunătăţită considerabil, in unele localitati ea lipsind cu desavarsire; perturbarea transportului datorita starii cailor de acces, a infrastructurii precare, lipsa indicatoarelor si a semnalizarii

corespunzatoare. Alte componente:

-insuficienţa materialelor de promovare (pliante, afişe mari, pliante ale unităţilor hoteliere şi ale pensiunilor şi slaba calitate a acestora); -instabilitatea preţurilor; -lipsa unei hărţi tematice pentru programe de turism pe biciclete şi lipsa posibilităţilor de a transporta cu trenul bicicletele dintr-o localitate în alta; -lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun; lipsa de respect fata de mediul natural si, uneori, fata de patrimoniul cultural; -interes scazut pentru investitii. Amenintari Oportunitati

-România si implicit Suceava este percepută ca o destinaţie sigură; -există legislaţia minimă necesară; -exista organizaţii şi fonduri pentru ariile protejate şi preocupări pentru valorificarea biodiversităţii; -tour operatorii straini vor introduce noi destinatii in programele lor turistice printre care se include si Bucovina (Suceava ar trebui sa profite de interesul turistilor pentru zona Bucovinei) -tour operatorii straini sunt interesaţi de info-toururi toţi sunt tour-operatorii intervievaţi cei(dintre mai mulţi interesaţi de Delta Dunării, de Maramureş si Bucovina, de Porţile de Fier şi Banat, de zonele de drumeţie, de turism cultural şi de turism activ) -opinia turiştilor care au vizitat Bucovina este mai bună decât imaginea pe care o are România in exterior. Se apreciază în mod special ospitalitatea, natura, peisajele, traseele propice drumeţiilor montane, ospitalitatea;

-creşterea în însemnătate a unor alte destinatii turistice ce oferă produse similare (Bulgaria) -nu ar trebui incercata neapărat imitarea standardelor din vest, dar ar trebui să se păstreze specificul propriu şi autenticitatea ofertei turistice. -scepticismul turiştilor străini în privinţa României.

Capitolul 6. – Strategii de dezvoltare a turismului in Bucovina 6.1. Misiune

În elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor de turism în judeţul Suceava s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, care implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea economică şi conservarea / reconstrucţia cadrului natural, menit să asigure o dezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale, cât şi cele de perspectivă, având ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri şi beneficiul pe termen lung al întregii societăţi. Scopul acestei strategii este de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală autentică şi de a găsii soluţii optime la problemele cu care se confruntă judeţul Suceava în domeniul serviciilor de turism. 6.2. Obiective

Obiectivul general al strategiei este identificarea modalităţilor de dezvoltare a turismului în Bucovina. Obiectivele specifice ale strategiei sunt : 1. Îmbunătăţirea infrastructurii turistice în judeţul Suceava; 2. Creşterea afluxului de turişti în Bucovina; 3. Asigurarea utilizării durabile a resurselor naturale şi valorificarea tradiţiilor etnoculturale; 4. Protejarea, păstrarea şi îmbogăţirea patrimoniului; 5. Creşterea calităţii serviciilor oferite turiştilor; 6. Promovarea unor proiecte turistice cu finanţare externă; 7. Promovarea judeţului Suceava ca destinaţie turistică. 6.3. Plan de actiuni

În urma analizei SWOT a turismului din judeţul Suceava, a posibilităţilor de turism şi oportunităţilor de investiţii, precum şi din oferta turistică, a fost întocmit un Plan de acţiuni al Strategiei de dezvoltare a turismului în judeţul Suceava, astfel încât obiectivele stabilite să fie îndeplinite. 1. Realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale judeţului Sunt necesare acţiuni de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport rutier la standardele europene: drumuri judeţene; drumuri de acces; poduri; bretele de legătură între zone de interes turistic şi de afaceri ridicat şi drumuri naţionale şi europene; 2. Amenajarea, modernizarea, extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere din cadrul localităţilor rurale În multe dintre localităţile rurale ale Bucovinei există obiective turistice importante, de aceea fiind necesară dezvoltarea acestor zone, nu numai din punct de vedere social dar şi din punctul de vedere al dezvoltării serviciilor turistice. Guvernul României acordă pentru localităţile

rurale astfel de finanţări, cu condiţia ca primăriile să aplice pentru o astfel de finanţare şi să realizeze proiecte viabile. 3. Formarea resurselor umane Pentru formarea resurselor umane este necesară spijinirea întreprinzătorilor şi instituţiilor actuale de formare în turism pentru menţinerea şi creşterea calitativă şi cantitativă a ofertei educaţionale; abordarea unor tipuri de formare care să răspundă exigenţelor de formare de pe piaţa turistică; schimburi de experienţă informaţiiunor pentru operatorii turistici şi în structurile organizate în ţară şi străinătate; analiza şişi adaptarea experienţe internaţionale turism; editarea de ghiduri de bune practici în turism. 4. Fundamentarea si promovarea unor proiecte in domeniul turistic, cu finantare nerambursabila Bucovina ar trebui sa indentifice proiecte viabile pentru dezvoltarea serviciilor de turism in regiune cu scopul accesarii fondurilor europene. 5. Investiţii în turism Investiţiile în turism sunt necesare pentru dezvoltarea turismului şi acestea pot fi reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic; reabilitarea spaţiilor de cazare şi tratament; crearea, modernizarea şi diversificarea dotărilor de agrement (inclusiv amenajări şi ecologizări de lacuri); dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice de mare atractivitate în întregul judeţ (panouri, hărţi turistice pe drumurile naţionale şi judeţene, în gări, autogări, aerogări); dezvoltarea turismului montan şi a infrastructurii de agrement asociate sporturilor de iarnă. 6. Educarea comunităţii locale, dar şi a turiştilor în legatură cu protecţia mediului Înfiinţarea unor centre/puncte de informare turistică în comunele limită de judeţ, localităţile de graniţă şi în localităţile cu potenţial turistic ridicat ar putea reprezenta o sursă benefică de informare a turiştilor în legătură cu protecţia mediului şi nu numai, iar comunitatea locală ar putea avea accesul la programe educative în acest sens. 6.3.a. Resurse

Pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, dar şi pentru dezvoltarea localităţilor rurale judeţul Suceava poate beneficia de următoarele surse de finanţare: POR – Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport local şi regional; PNDR – Măsura 3.2.2 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale; PNDR – Măsura 1.2.5 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi siviculturii. Si s-a luat in calcul si Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-20202030. Judeţul Suceava poate apela la Programul Operaţional Regional (REGIO), care este este unul dintre programele operaţionale româneşti agreate cu Uniunea Europeana şi un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naţionale şi a politicilor de dezvoltare regională. Acesta este finanţat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Formarea resurselor umane poate avea ca surse de finanţare programele POS DRU Axa prioritară 2- Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii; Axa prioritară 3 – Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor; Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare. Pentru promovarea turismului şi investiţiile necesare în acest domeniu Bucovina are la dispoziţie surse de finanţare precum POR Axa 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului; PNDR - Axa 3 – îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale; Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 20132020-2030; proiectele OPENDOOR - "Open the door for future through language learning" si ECOTOUR - Management of Efficient Energy in Tourism Industry derulate de catre Asociatia pentru Turism Bucovina. 6.3.b. Programul de Evaluare şi Examinare Tehnic (PERT) Actiunea

Realizarea infrastructurii rutiere necesare în zonele turistice ale judeţului. Amenajarea, modernizarea, extinderea zonelor de agrement şi a spaţiilor de recreere din cadrul localităţilor rurale.

Formarea resurselor umane

Termen

Responsabili

POR – Axa prioritară 2 PNDR – Măsura 3.2.2 PNDR – Măsura 1.2.5 Hotararea nr. 20 din 29.01.2014

Resurse

20142016

Consiliul Judeţean Suceava ; Consiliile locale din Judeţul Suceava; Ministerul Transporturilor.

POR – Axa prioritară 2 PNDR – Măsura 3.2.2 PNDR – Măsura 1.2.5

2015

Directia judeteana de comert, turism si servicii.

20142016

Consiliul Judeţean Suceava; Consiliile locale din Judeţul Suceava; Facultatea de turism.

20142016

Directia judeteana de comert, turism si servicii.

POS DRU Axa prioritară 2- Axa prioritară 3 Axa prioritară 5

Fundamentarea si Ministerul Dezvoltării promovarea unor proiecte in domeniul turistic, cu Regionale şi Turismului; Accesare fonduri finantare nerambursabila europene

Investiţii în turism Educarea comunităţii locale, dar şi a turiştilor în legatură cu protecţia mediului.

POR -Axa 5 PNDR - Axa 3 SNDDRO

20142016

Resurse financiare şi umane - bugetul local

6 luni 1 an

Consiliul Judeţean Suceava; Consiliile locale din Judeţul Suceava; ONG-uri; Companii private. Agentia pentru protectia mediului- directia judeteana Suceava; Asociatia pentru Turism Bucovina.

Concluzii

Leagăn de veche civilizaţie, unde istoria se împleteşte cu legenda, Bucovina păstrează mărturii ale prezenţei omului din cele mai îndepărtate vremuri. Aşezări precum Baia, Şiret, Suceava, Rădăuţi păstrează până în zilele noastre construcţii (cetăţi, ctitorii şi case domneşti s.a.) din vremea primilor voievozi moldoveni. Alte localităţi precum Putna, unde în 1871 festivităţile prilejuite de împlinirea a 400 de ani de la zidirea ctitoriei lui Ştefan cel mare s-au transformat, cu participarea lui Mihai Eminescu, Mihai Slavici, Ciprian Porumbescu şi a altor tineri veniţi din toate provinciile istorice romaneşti, într-o impunătoare manifestare a cunoştinţei de neam şi de ţară a romanilor de pretutindeni, evoca sugestiv rolul activ pe care locuitorii suceveni l-au avut de-a lungul timpului pe scena istoriei. Tradiţiile meşteşugăreşti sunt păstrate foarte bine în nordul ţării, cum ar fi olăritul, prelucrarea lemnului şi încondeiatul ouălor de Paşti. Judeţul Suceava este cel mai bogat din ţară, din punct de vedere cultural. Din păcate, rata şomajului, sporul natural, ineficienţa investiţiilor din acea zonă, duc la plasarea acestui judeţ, pe ultimele locuri la participarea în formarea PIB-ului şi de aici la plasarea în vârful clasamentului la cele mai sărace judeţe. Investiţiile în turism, în această zonă, sunt în mare parte în sectorul agroturismului, ceea ce nu presupune o concentrare majoră a forţei de muncă, deoarece pensiunile agroturistice pot fi gestionate în totalitate de către membrii familiei. Prin analiza SWOT am observat faptul că mulţi dintre clienţi sunt nemulţumiţi de servirea în unităţile de alimentaţie, ceea ce reprezintă o problemă destul de mare, de altfel şi prepararea de meniuri internaţionale în schimbul celor tradiţionale e un neajuns din partea restaurantelor, deoarece turiştii vin în această zonă pentru cultura şi tradiţii. Credem că dacă o să fie pus în aplicare programul de acţiuni, se vor reduce o mare parte din neajunsuri, dar nu în totalitate. Programul de formare al resurselor umane este una dintre cele mai importante în industria HORECA deoarece servirea este factorul principal de diferenţiere a serviciilor.

Bibliografie: 

www.bucovinaturism.ro



www.bukovina.ro



www.news-bucovina.ro



www.gurahumorului.org







www.tourismguide.ro http://www.istoriabucovinei.ro/index.aspx?page=doc&DocID=203 http://www.anulbucovina.ro/infrastructura.php



http://www.prefecturasuceava.ro/prog_dezv/2010/Actiuni_2010.pdf



http://mdrt.ro/turism/promovare-turistica



http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina



http://www.bucovinaturism.ro



http://www.manastiri-bucovina.go.ro/



http://www.cjsuceava.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=105&Itemid=64



http://www.adrnordest.ro/



http://www.mmediu.ro/



http://www.aippimm.ro/



http://www.brctsuceava.ro/



https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63