Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca Centrul „Expert”
Cursul postuniversitar
Consiliere psihologică
1
Modulul I Abilităţi în consilierea psihologică
0
Modulul I Abilităţi în consilierea consilierea psihologică
Cuprins : Ce este consilierea psihologică ? Care sunt domeniile de aplicaţie ale consilierii psihologice ? Care este diferenţa între consiliere şi psihoterapie ? Cercetare fundamentală şi practică în consiliere psihologică Paradigma scientist-practitioner Care sunt etapele procesului de consiliere ? Cum se desfăşoară procesul de consiliere? Cnd se încheie şedinţele de consiliere ? Care sunt principalele abilităţi ale consilierului psihologic ? Colaborarea cu alţi specialişti Ane!a "# Codul etic al consilierului psihologic Ane!a $# %egulament de Atestare& Acreditare şi Certificare
1
Ce este consilierea consilierea psihologică ? Colegi Colegiul ul Psihol Psihologi ogilor lor din Români România, a, Comisia Comisia de Psihol Psihologi ogiee Clinic Clinicăă şi Psihot Psihotera erapie pie, defineşte consilierea psihologică, descrie procesul consilierii şi listează competenţele consilierului consilierului psihologic psihologic astfel: www.apsi.ro
Consil Consilier ierea ea psiholo psihologic gicăă este inte interv rven enţi ţiee psih psihol olog ogic icăă (a) (a) n scop scopul ul opti optimi mizăr zării ii,, autocu autocuno noaşt aşteri eriii şi dezvo dezvoltă ltării rii person personale ale şi!sau şi!sau (") (") n scopul scopul remite remiterii rii pro"l pro"leme emelor lor emoţionale, cognitive şi de comportament. #onsilierea psihologică psihologică se poate realiza n regim: individual n grup de grup (e$. cuplu, familie) Art. 14, % &roceduri de 'testare 'creditare si #ertificare , material n lucru, Colegiul ( Art. Psihologilor din România, Comisia de psihologie clinica si psihoterapie) psihoterapie) Componentele unui proces de consiliere psihologică sunt: cerinţelor!pro"lemelor clientului evaluarea cerinţelor!pro"lemelor conceptualizarea psihologică a pro"lemelor clientului intervenţii psihologice psihologice individuale şi de grup relaţia de consiliere evaluarea procesului de consiliere psihologică şi a rezultatelor acestuia Art. 15, % &roceduri de 'testare 'creditare si #ertificare , material n lucru, Colegiul ( Art. Psihologilor din Romania, Comisia de Psihologie Clinica şi Psihoterapie) Psihoterapie) Atributiile consilierului psihologic derivă din componentele procesului de consiliere şi acestea sunt: diagnostic şi evaluare psihologică n care pot utiliza : diagnostic o interviuri structurate, semistructurate şi li"ere o scale psihologice scurte interventie psihologică psihologică n : o optimizare, dezvoltare şi autocunoaştere autocunoaştere o pro"leme psihologice psihologice su"clinice su"clinice o n sănătate (e$. educaţia pentru sănătate, prevenţia primară etc.) şi "oală (e$. prevenţie secundară, terţiară, recuperare etc.) o cuplu şi familie cercetare o n limita compeţentelor sale educaţie şi training o poate organiza organiza worshop*uri worshop*uri şi cursuri n n limita compeţentelor compeţentelor sale Art. 16, % &roceduri de 'testare 'creditare si #ertificare , material n lucru, Colegiul ( Art. Psihologilor din Romania, Comisia de Psihologie Clinica şi Psihoterapie). Psihoterapie).
+
Asociaia Americană de Psihologie ('&'), !i"i#ia de Consiliere Psihologică , defineşte consilierea psihologică ca un proces care are ca scop oferirea de spriin specializat persoanelor cu dificultăţi n dezvoltarea lor personală şi a funcţionării lor optime. -olul consilierului consilierului psihologic este de a folosi cunoştinţele cunoştinţele şi a"ilităţile sale pentru a asista o altă persoană n rezolvarea rezolvarea pro"lemelor sau conflictelor conflictelor personale. personale. www.apa.org Asociaia $ngle#ă de Consiliere şi Psihoterapie ('#&) defineşte consilierea ca un proces prin care se facilitează luarea de decizii, rezolvarea pro"lemelor persoanale ale client cli entulu ului.i. #on #onsil silier ierea ea nu imp implic licăă of oferi erirea rea de sfa sfatu turi ri sau ori orient entare areaa cli client entul ului ui spr spree adoptarea unui aumite soluţii. /n cadrul procesului de consiliere clientul are prileul de a e$plora diferite aspecte ale vieţii sale, emoţiile associate acestora, comportamentele şi situaţiile pro"lematice, de a evalua alternative şi de a decide care este modalitatea optimă de soluţio soluţionare. nare.
www."acp.co.u
'ferirea de informaţii (s# sfat în cansilierea psihologică #onsil #onsilier ierul ul oferă oferă infor informaţ maţii ii şi e$plor e$ploreaz eazăă altern alternati ative ve mpreu mpreună nă cu client clientul. ul. /n mo modd frecvent lipsa informaţiilor despre sine, despre mediu şi despre modul n care oamenii intera interacţi cţione onează ază cu me mediu diull reprez reprezin intă tă o cauză cauză a pro"l pro"leme emei.i. #onsil #onsilier ierul ul furni furnizea zează ză clientului informaţii şi i dezvoltă a"ilităţi pentru a facilita acestuia rezolvarea pro"lemei pentru care a solicitat solicitat consiliere. /n cazul n care consilierul oferă sfaturi, n mod frecvent clientul devine dependent de consilier, se conformează imediat oricărei sugestii, nu reuşeste să mai soluţioneze singur situaţiile curente de viaţă, iar ncheierea şedinţelor de consiliere devine foarte dificilă. ferirea de sfaturi deteliorează relaţia dintre consilier şi client. e e$emplu, soluţiile sugerate prin sfaturi poate au fost dea ncercate sau poate clientul doreşte să găsească singur o rezolvare şi se simte ignit. e accea, se recomandă evitarea oricărui tip de sfat.
Care sunt domeniile de aplicaţie ale consilierii psihologice ? &rincipal &rincipalele ele dom domenii enii de e$pertiză e$pertiză n consilie consilierea rea psiholo psihologică gică %American Ps&chological Association, 'ociet& o( Counseling Ps&cholog&, **+): Psihologi clinicieni nternational 'ociet& o( Clinical Ps&cholog& www.iscp.org
2value 2valuează ază şi implem implement entea ează ză planul planul de interv intervenţ enţie ie pentru pentru tul"urări!disfuncţii tul"urări!disfuncţii mentale, emoţionale şi comportamentale. comportamentale. 'ceste 'ceste tul"urări tul"urări includ includ situaţii situaţii de criză, criză, dificult dificultăţi ăţi datorate datorate perioadei de adolescenţă, p3nă la tul"urările de intensitate psihiatrică parte dintre psihologii clinicieni a"ordează e$clusiv anumite pro"leme, ca de e$emplu, depresie, fo"ii. 'lţii se centrează pe grupuri ţintă de populaţie, de e$emplu, copii şi adolescenţi, minorităţi minorităţi etnice, homose$uali, "ătr3ni.
4
Consilieri psihologici
$uropean Association o( Counseling www.eacnet.org -ritish Association o( Counseling and Ps&chotherap& www."acp.co.u
&sihologii clinicieni cola"orează cu medicii n situaţiile n care este prezentă o condiţie medicală care influenţează sau determină o pro"lemă psihologică.
'sistă clienţii n identificarea şi utilizarea punctelor tari şi a resurselor lor n scopul rezolvării pro"lemelor cu care se confruntă. #onsilierii psihologici oferă consiliere persoanelor de toate v3rstelor, familiilor sau organizaţiilor (şcoli, spitale, companii). #onsilierii psihologici ţin cont de diferenţele interindividuale (rasă, gen, orientare se$uală, diza"ilităţi, religie) şi factorii de mediu (familie, societate, cultură) n resta"ilirea calităţii vieţii.
Consilieri speciali)aţi în psihologia de)(oltării $uropean 'ociet& (or !e"elopmental Ps&cholog& www.esdp.info!lins.asp
Psihologi educaţionali American Ps&cholog& Associations $ducational Ps&cholog& di"ision, www.apa.org!divisions!div16!
Consilierii genetici $uropean 'ociet& o( /uman 0enetics , http:!!www.eshg.org! , Association o( 0enetic urses and Counsellors, http:!!www.agnc.co.u!
Psihologi *uridici
$uropean Association Ps&cholog& and 2a3, www.law.uleuven.ac."e!eapl!
o(
Psihologi speciali)aţi în psihologia sănătăţii $uropean /ealth Ps&cholog& 'ociet& www.ehps.org -ritish Ps&chological 'ociet& !i"ision o( /ealth Ps&cholog& http:!!www.health* ps7cholog7.org.u! Asociaia Română de Psihologia 'ănătăii, www.psihologieonline.ro!
5tudiază dezvoltarea psihologică de*a lungul diferitelor grupe de v3rstă. &3nă recent psihologii specialişti n psihologia dezvoltării s*au centrat pe copii şi adolescenţi şi oferea consiliere n legătură cu tul"urările de dezvoltare. -ecent acestia se centrează şi pe procesul de m"ătr3nire şi oferă consiliere pentru a facilita v3rsnicilor adaptarea şi pentru a*şi menţine autonomia personală. 5e centrează asupra modului n care se desfăşoară procesul de predare şi de nvăţare. /n asistarea nvăţării aceşti consilieri ţin cont de a"ilităţile copilului, stilul cognitiv, motivaţie şi normele socioculturale care reprezintă o "arieră n desfăşurarea procesului de nvăţare 5tudiează pro"lemele de sănătate care pot fi transmise genetic. &rincipalul o"iectiv al consilierii genetice este prevenirea apariţiei pro"lemelor de sănătate sau a sarcinilor cu riscuri genetice. #ei mai mulţi consilieri genetici au specializare n domeniul geneticii. 'plică principiile psihologiei n domeniul uridic 2$pertiza lor este utilă n cadrul deciziilor udecătoreşti. e e$emplu, raportul lor poate auta n decizia de a oferi custodia unui copil unuia dintre părinţi sau pot evalua competenţa cognitivă a unui persoane de a depune mărturie. #ei mai mulţi consilieri uridici au specializare n domeniul dreptului. 5tudiază modul n care factorii "iologici, psihologici şi sociali afectează starea de sănătate şi de "oală. '"ordează pro"lemele legate de copingul cu "oala, aderenţa la tratament, durerea cronică, modificarea unor comportamente de risc pentru sănătate. #ola"orează cu personalul medical n clinici şi spitale pentru a oferii servicii complete de sănătate. feră servicii psihoeducaţionale personalului medical n legătură cu pro"lemele psihologice determinate de condiţia medicală sau n legătură cu o serie de condiţii medicale care au cauză psihogenă. &sihologii n psiholgia sănătăţii a"ordează pro"leme care
8
Psihologi organi)aţionali
American Ps&cholog& Association rgani#ational Counseling di"ision, www.div19.org
Consilieri pentru reabilitare American Ps&cholog& Association Rea7ilitation Counseling di"ision, http:!!www.apa.org!divisions!div++!
Consilieri şcolari nternational 'chool Ps&cholog& Association www.ispawe".org American Ps&cholog& Association 'chool Counseling di"ision, http899333.apa.org9a7out9di"ision9d i"16.html
Psihologi sporti(i $uropean :ederation o( 'port Ps&cholog& * www.itp.lu.se!fepsac $;ercise and 'port Ps&cholog& APA !i"ision 4< , www.ps7c.unt.edu!apadiv89!
afectează un segment larg de populaţie şi dezvoltă programe de prevenţie sau de ameliorare a acestor pro"leme, precum sarcina precoce, consumul de su"stanţe, comportamente se$uale de risc, alimentaţie nesănătoasă. 'ceşti psihologi dezvoltă programe psihoeducaţionale şi implementează metode care facilitează menţinerea sau resta"ilirea sănătăţii emoţionale, sociale şi fizice. 'plică principiile psihologiei şi metodele de cercetare la locul de muncă feră servicii educaţioanle (e$. sănătate ocupaţională) şi de consiliere angaaţilor. ucrează cu persoane cu diza"ilităţi intelectuale sau dia"ilităţi de dezvoltare cauzate de condiţii medicale, precum epilepsie, autism sau accidente &rincipalul o"iectiv al consilierilor pentru rea"ilitate este de a asista clientul n copingul la situaţia medicală. /n mod frecvent cola"orează cu alţi specialişti n domeniul sănătăţii. -ealizează programe de sănătate pu"lică pentru prevenirea diza"ilităţilor, inclusiv cele datorate violenţei sau consumului de su"stanţe nocive. feră consiliere elevilor pe pro"leme emoţionale, de relaţionare socială. ;mplementează programe de intervenţie comportamentală pentru facilitarea managementului clasei sau reducerea pro"lemelor comportamentale n şcoală.
Care este diferenţa între consiliere şi psihoterapie ? iferenţele ntre procesul de consiliere şi cel de psihoterapie sunt estompate de domeniul de activitate comun pe care acestea l mpart. eciziile legate de domeniile de activitate circumscrise consilierii sau psihoterapiei aparţin consilierilor şi psihoterapeuţilor, care aleg ariile n care şi desfăşoară activitatea n funcţie de domeniul de e$pertiză şi de competenţă. 'riile de e$pertiză corespund domeniilor de aplicaţie ale psihologiei prezentate n ta"elul de mai sus.
6
Colegiul Psihologilor din România, Comisia de Psihologie Clinica şi Psihoterapie specifică diferenţa ntre psihoterapie şi consilierea psihologică n cadrul articolului 18, % &roceduri de 'testare 'creditare si #ertificare , material n lucru : #onsilierea psihologică se deose"eşte de psihoterapie. /n timp ce psihoterapeutul poate să fie psiholog sau medic consilierul psihologic nu poate să fie dec3t psiholog (sau asimilat)= n plus, numai psihoterapeutul poate face intevenţie psihologică pentru psihopatologie, n timp ce consiliereul psihologic se focalizează pe optimizare şi dezvoltare personală, pro"leme su"clinice (e$. disforie) sau patologie somatică n care sunt implicaţi factori psihologici. &sihoterapeutul*psiholog are toate competentele consilierului psihologic.
'rticolul 18 (material n lucru) precizează şi diferenţa ntre consilierea psihologică şi consilierea educaţională ! şcolară: #onsilierea psihologică se deose"eşte de consilierea educaţională !şcolară. /n timp ce consilierea educaţională!şcolară este focalizată pe pro"leme de educaţie şi carieră put3nd fi practicată de profesionişti cu pregătire non* psihologică (e$. sociologici, pedagogi etc.), consilierea psihologică implică intervenţia specialistului psiholog (sau asimilat) n optimizare personală şi n ameliorarea pro"lemelor psiho*emoţionale şi de comportament. ;nformaţii utile: +++#apa#org, +++#di(",#org , +++#bacp#co#u
Cercetare fundamentală şi practică în consiliere psihologică Paradigma scientist-practitioner
/n mod frecvent oamenii apelează la consiliere c3nd apar modificări care le afectează viaţa de zi cu zi. 'ceste modificări pot fi noi comportamente, intensificarea unor comportamente, creşterea intensităţii unor emoţii, modificări rapide de dispoziţie sau menţinerea ndelungată a unei emoţii neplăcute sau modificări fiziologice precum scăderea li"idoului, creşterea n greutate, dificultăţi de adormire. /n scopul remiterii simptomelor pentru care oamenii solicită consiliere şi soluţionării pro"lemelor, a"ordările teoretice care s*au dezvoltat de*a lungul timpului au descris diferite modele e$plicative ale cauzelor diverselor pro"leme. !e e;emplu , pentru situaţia n care o persoană doreşte să renunţe la fumat şi nu reuşeşte, evaluarea şi dezvoltarea planului de intervenţie va fi diferită n funcţie de modelul propus de a"ordarea teoretică.
>odele teoretice e$plicative ale simptomelor disfuncţionale (
.escriere
Aplicaţii pentru renunţarea la fumat
5imptomele sau comportamentele ;nvestigaţii pentru identificarea nedorite au o cauză fiziologică. unor pro"leme medicale (dezechili"ru chimic neurologic) şi sta"ilirea dependenţei chimice
?
Modelul Psihanalitic
5imptomele sau comportamentele nedorite şi au originea n conflictele din copilărie.
Modelul Comportamental
5imptomele sau comportamentele nedorite sunt răspunsuri nvăţate.
Modelul Cogniti(
#ogniţiile oamenilor (credinţele şi g3ndurile) au un rol central n apariţia simptomelor sau comportamentelor nedorite. 'ccentuează responsa"ilitatea şi controlul personal asupra oricărui comportament propiu.
Modelul 0manist Modelul 1ocio-cultural
de nicotină. #olectarea de informaţii despre trecutul persoanei şi identificarea unor posi"ile conflicte n copilărie sau fi$aţii n stadiul oral. 'naliza funcţională a comportamentului n scopul identificării stimulilor din mediu care menţin comportamentul #entrarea pe modul n care persoana se percepe pe sine, propriul comportament şi funcţia lui. #omportamentul de a fuma va fi a"ordat ca o alegere pe care persoana a făcut*o n mod li"er #entrarea pe normele socio* culturale care promovează consumul de tutun.
&entru a"ordarea oricărui caz este necesară analizarea celor mai recente cercetări şi a studiilor metaanalitice care prezintă noile modele e$plicative şi care demonstrează eficienţa unei anumite metode de intervenţie pentru respectiva pro"lemă. &e măsură ce cercetările avansează sunt propuse noi tehnici de intervenţie deoarece sunt descriese alte modele teoretice care e$plică mai specific mecanismul de apariţie şi de menţinere a unei tul"urări. 2ficienţa acestor tehnici este testată prin studii cu su"iecţi unami, n cadrul unor designuri e$perimentale care permit compararea eficienţei mai multor tehnici. &aradigma de lucru are o importanţă secundară pentru managementul cazului. !e e;emplu, n pro"lema adicţiilor, a"ordarea unui caz n cadrul consilierii a fost fundamental schim"ată de cercetările care au demonstrat că mecanismul de menţinere a comportamentului adictiv este procesarea afectivă a informaţiei şi ntărirea negativă (
>ai os este prezentată selectiv lista intervenţiilor psihologice validate ştiinţific. 'ceste informaţii sunt valide n "aza studiilor disponi"ile p3nă n anul +001 n "aza de date a 'sociaţiei 'mericane de &sihologie, +++#apa#org
2ulburare
2ehnica
9
%eferinţe bibliografice
'gorafo"ia şi tul"urarea de Aehnica e$punerii atac de panică -estructurarea cognitivă pentru modificarea credinţelor disfuncţionale Aehnica respiraţiei pentru controlul hiperventilaţiei Aehnica e$punerii interoceptive 'n$ietate generalizată -ela$are ;ntervenţie cognitivă Aul"urarea compulsivă 5tres posttraumatic
o"sesiv* Aehnica e$punerii şi prevenirea răspunsului 2$punerea esensi"ilizarea progresivă
arlow @ al., 1BCB, ehaviour Aherap7, +0, +?1*+C+ #rase @ al., 1BB1, ehaviour Aherap7, ++, +CB*408 Dloso @ al., 1BB0, Eournal of #ounsulting and #linical ps7cholog7, 6C, 99*C8.
Deane @ al., 1BB?, Ahe #linical &s7chologist, 8B, 9*C
st, 5alovsis @ Fellstrom, 1BB1, ehavior Aherap7, ++, 809*8++ 'n$ietate socială 2$punere Euster @ Feim"erg, Ahe esensi"ilizare progresivă #linical &s7chologist, 89, 1C* ;ntervenţie cognitiv* +0 comportamentală de grup
#onsilierii tre"uie să fie la curent cu cercetările n domeniu pentru a putea cunoaşte tehnicile care sunt cele mai eficiente n soluţionarea pro"lemei clientului. /n domeniul
C
psihologiei e$istă un număr mare de reviste ştiinţifice n care sunt pu"licate studiile n care sunt testate modele teoretice sau tehnici de intervenţie. &entru fiecare specializare (psihologie clinică, socială, dezvoltării, sănătăţii, psihoterapie etc.) sunt mai multe reviste ştiinţifice validate sau dezvoltate de asociaţiile internaţionale de psihologie. Hnele reviste cuprind studii e$perimentale sau studii metaanalitice, altele cuprind sinteze ale modelelor teoretice şi metodelor de intervenţie pe o anumită pro"lemă. >ai a os sunt listate cele mai importante reviste n domeniul psihologiei: +++#sciencedirect#com, +++#po3uest#com, +++#apa#org, +++#sagepub#com 'ddictive ehaviors 'ggression and Iiolent ehavior 'merican &s7chologist 'pplied ehavioral 5cience -eview 'pplied -esearch in >ental -etardation ehavioral iolog7 ehavioral and Jeural iolog7 'nal7sis and ;ntervention in evelopmental isa"ilities #anadian Eournal of 2$perimental &s7cholog7 #hildren and Kouth 5ervices -eview #linical &s7cholog7 -eview #ognitive rain -esearch #ognitive &s7cholog7 #omprehensive &s7chiatr7 #onsulting &s7cholog7 Eournal: &ractice and -esearch #ultural iversit7 and 2thnic >inorit7 &s7cholog7
'dvances in ehaviour -esearch and Aherap7 Ahe 'merican Eournal of 2valuation od7 ;mage 'pplied and &reventive &s7cholog7 'nnual -eview of &s7cholog7 ehavioral Jeuroscience ehaviour -esearch and Aherap7 rain and #ognition #anadian Eournal of ehavioural 5cience #hild '"use @ Jeglect #linical Jeuroscience -esearch #ognition #ognitive evelopment #ognitive 5cience #onsciousness and #ognition #ontemporar7 2ducational &s7cholog7
evelopmental &s7cholog7
evelopmental -eview
#ultural iversit7 and >ental Fealth
B
2arl7 #hildhood -esearch Luarterl7 2motion 2uropean Eournal of &s7chological 'ssessment 2uropean &s7chologist 2$perimental &s7cholog7 Formones and ehavior Eournal of Iocational ehavior Eournal of 'ffective isorders Eournal of 'n$iet7 isorders Eournal of 'pplied &s7cholog7 Eournal of #ounseling &s7cholog7 Eournal of 2ducational &s7cholog7 Eournal of 2$perimental &s7cholog7: 'pplied Eournal of 2$perimental &s7cholog7: Fuman &erception and &erformance Eournal of 2$perimental 5ocial &s7cholog7 Eournal of ccupational Fealth &s7cholog7 Eournal of 5chool &s7cholog7 &s7chological ulletin &s7chological -eview
2ating ehaviors 2uropean Eournal of &ain 2uropean Jeurops7chopharmacolog7 -eview of General &s7cholog7 Fealth &s7cholog7 Fuman -esource >anagement -eview Eournal of 'dolescence Eournal of 'ging 5tudies Eournal of 'pplied evelopmental &s7cholog7 Eournal of #onsulting and #linical &s7cholog7 -eha"ilitation &s7cholog7 Eournal of 2$perimental #hild &s7cholog7 Eournal of 2$perimental &s7cholog7: General Eournal of 2$perimental &s7cholog7: earning, >emor7, and #ognition Eournal of ethods &s7cholog7 and 'ging
&rincipalele paradigme care orientează şi ghidează intervenţiile specifice consilierii sunt: umanistă, cognitiv*comportamentală, psihodinamică. • • •
>odelul psihoanalitic
>odelul umanist >odelul comportamental
>odelul cognitiv
Aoate acţiunile şi emoţiile oamenilor sunt determinate de activitatea psihică inconştientă (pulsiuni se$uale sau agresive) şi că toate pro"leme şi tul"urările apar ca urmare a conflictelor inconştiente, reprimate. mul o persoană fundamental "ună, şi care este respionsa"ilă de toate acţiunile sale. 'cţiunile şi comportamentele oamenilor se află su" controlul contingenţelor. #ontingenţele reprezintă asocieri sistematice ntre stimulii din mediu care preced comportamentul (antecedente) şi stimulii care urmează comportamentul (consecinţe). 'cţiunile şi emoţiile oamenilor sunt determinate de modul n care ei g3ndesc.
Care sunt etapele procesului de consiliere ? rice demers de consiliere cuprinde următoarele componente: relaţia terapeutică (numită şi aliană de consiliere) caracterizată prin cola"orare, ncredere reciprocă, respect, implicare, autenticitate= e(aluarea psihologică (aspect ce va fi detaliat n modulul ;;)= •
•
10
•
•
conceptuali)area ca)ului (formularea cazului) adică e$plicaţia dată de consilier simptomelor clientului (aspect ce va fi detaliat n modulul ;;)= tehnicile de inter(enţie * alese n funcţie de conceptualizarea cazului, urmărind e$plicit şi implicit modificarea acelor factori care cauzează sau menţin pro"lema (aspect ce va fi detaliat n modulul ;;;).
'ceste componente se regăsesc ntr*o manieră reiterativă n procesul consilierii, proces care poate fi mpărţit n mai multe etape: $tapa (apro$imativ +*6 şedinţe) presupune: sta"ilirea unei relaţii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenţă, acceptare necondiţionată, respect şi cola"orare= identificarea e$pectanţelor clientului faţă de consiliere şi consilier şi familiarizarea clientului cu procesul şi strategiile de consiliere= motivarea clientului pentru a*şi asuma un rol activ n schim"are= identificarea pro"lemelor şi a ierarhiei n a"ordarea lor= identificarea resurselor proprii şi de mediu care facilitează schim"ările= sta"ilirea scopurilor consilierii n termeni specifici, concreţi şi realişti= conştientizarea importanţei realizării sarcinilor date pentru acasă. $tapa (6*10 şedinţe, n funcţie de numărul pro"lemelor identificate) se referă la intervenţia propriu*zisă. rdinea de a"ordare a pro"lemelor poate să urmeze diferite criterii: a opţiunii clientului= a celei care poate fi ameliorată!rezolvată cel mai uşor (mai ales n cazul clientului care are resurse minime de mo"ilizat n procesul schim"ării şi are nevoie de ntăriri positive n ceea ce priveşte propria persoană)= a gradului de stringenţă şi interferenţă cu activitatea cotidiană= intervenţia n consiliere presupune nvăţare intra*terapeutică (n cadrul şedinţelor de consiliere) şi e$tra*terapeutică (prin e$ersare şi practicare independentă n mediul real)= monitorizarea şi auto*monitorizarea procesului de schim"are= re*evaluarea scopurilor (care se pot modifica pe parcursul procesului de consiliere). $tapa (4*9 şedinţe) urmăreşte menţinerea schim"ărilor!ameliorărilor atinse n etapa a ;;*a prin intervenţia la nivelul factorilor de risc: modificarea factorilor care au predispus, declanşat sau menţinut pro"lema (e$. stil cognitiv, stil de viaţă dezadaptativ, stil de coping, relaţii interpersonale conflictuale, predispoziţii "iologice, etc.). $tapa = (+*6 şedinţe) finalizarea procesului de consiliere: e$trapolarea şi generalizarea noilor achiziţii= evaluarea eficacităţii intervenţiei= pregătirea terminării relaţiei terapeutice= urmărirea evoluţiei clientului la intervale mai mari de timp (după + luni, ? luni, etc).
11
Cum se desfăşoară procesul de consiliere? /n cadrul procesului de consiliere se parcurg mai multe etape. #onsilierul trece de la evaluare, la formularea cazului, apoi la construirea şi implementarea planului de intervenţie (evaluarea şi formularea cazului sunt prezentate detaliat n modulul al ;;*lea). &rocesul de consiliere este cu at3t mai eficient cu c3t aceste etape sunt mai specifice şi individualizate pentru a surprinde nevoile clientului şi pentru a răspunde optim la ele. /n acest scop, consilierul parcurge c3ţiva paşi o"ligatorii: operaţionali)area problemei * descrierea pro"lemei n termeni o"serva"ili şi măsura"ili (e$. comportamente care descriu pro"lema), stabilirea obiecti(elor consilierii stabilirea unor metode de cuantificare a progresului n cadrul consilierii (măsura n care o"iectivele sta"ilite sunt atinse). •
• •
ezvoltarea şi implementarea unui plan de intervenţie implică o serie logică de etape care se desfăşoară una pe "aza alteia. &rima etapă, care reprezintă temelia planului de intervenţie, este evaluarea care are ca scop colectarea de date. ;ntegrarea acestor date de către consilier şi formularea ipotezei de lucru ghidează dezvoltarea planului de intervenţie. &entru a aunge de la datele colectate prin evaluare la un plan de intervenţie sunt parcurse mai multe etape (Eogsma @ &eterson, +004):
"# 1electarea problemei: eşi n cadrul primelor sesiuni de consiliere (evaluarea) sunt discutate multe aspecte care ridică pro"leme clientului, consilierul tre"uie să cerceteze şi să decidă care sunt cele mai importante pro"leme care vor face o"iectul şedinţelor de consiliere. /n mod frecvent se identifică o pro7lemă principală, care l nemulţumeşte n cea mai mare măsură pe client, şi c3teva pro7leme secundare, uneori legate de pro"lema principală. #riteriul n sta"ilirea priorităţilor n consiliere dintre pro"lemele cu care vine clientul este funcţionarea optimă n viaţa zilnică a clientului. acă sunt a"ordate toate pro"lemele cu care vine clientul simultan, indiferent de prioritatea pe care o reprezintă, intervenţia devine nespecifică şi deviază de la un o"iectiv la altul. upă ce pro"lema care va fi a"ordată n cadrul sedinţelor de consiliere a fost identificată de către consilier, se analizează şi se ţine cont de opinia clientului n legătură cu prorităţile lui care l*au motivat să solicite consiliere. 'derenţa clientului la consiliere şi
1+
cooperarea lui pentru atingerea o"iectivelor sta"ilite depinde de măsura n care aceste o"iective şi planul de intervenţie răspund nevoilor sale cele mai importante sau mai stringente. #a urmare, este necesar ca o"iectivele generale ale consilierii să fie negociate cu clientul şi să fie clarificate aşteptările sale legate de rezultatele consilierii. /n cazul consilierii copiilor, consilierul tre"uie să negocieze o"iectivele sale cu cele ale părinţilor şi cele ale copiilor. /n mod frecvent, o"iectivele şi e$pectanţele copiilor care vin la consiliere, la cererea părinţilor, sunt diferite de o"iectivele şi e$pectanţele părinţilor. !e e;emplu, un copil cu dia"et poate veni la consiliere pentru a nţelege de ce mama sa este at3t de ngriorată pentru starea lui de sănătate, n timp ce mama doreşte ca "ăiatul să nu se mai nfurie at3t de uşor, deoarece n cazul furiei se nregistrează creşteri accentuate ale glicemiei. /n consilierea copiilor, se recomandă ca n cadrul şedinţelor de consiliere să fie adresate n primul r3nd o"iectivele copilului şi n al doilea r3nd cele ale părintelui, n acord cu ipoteza de lucru formulată de consilier (Geldard @ Geldard, 1BB4).
$# .efinirea problemei: rice pro"lemă se manifestă diferit pentru fiecare client n parte, n funcţie de e$perienţele sale de viaţă, a"ilităţile de coping (de a face faţă la situaţii dificile), accesul la suport social, alte pro"leme asociate sau pro"leme n alte domenii ale vieţii (personale, profesionale). e aceea, fiecare pro"lemă care face o"iectul consilierii tre"uie definită n mod specific, aşa cum se prezintă ea la respectivul client. eci, pentru fiecare diagnostic tre"uie descris modelul ideosincratic al pacientului. !e e;emplu, eacularea precoce se poate manifesta la un client prin evitarea contactului se$ual, convingerea că eacularea precoce apare o dată cu v3rsta, n timp ce la alt client se poate manifesta prin an$ietatea de performanţă. efinirea modului de manifestare a pro"lemei pentru fiecare client face parte din etapa de evaluare. #olectarea de informaţii este un miloc, nu un scop n sine. e aceea, consilierul tre"uie să şi construiască interviul centr3ndu*se doar pe aspectele şi dimensiunile vieţii clientului legate de pro"lema identificată. Ju tre"uie colectate date despre toate dimensiunile vieţii clientului, deoarece aceste date nu sunt relevante pentru rezolvarea pro"lemei ţintă şi nu au valoare funcţională n definirea pro"lemei. modalitate de identificare a nevoilor clientului de*a lungul procesului de consiliere şi modului n care pot fi adresate este metoda 1'AP M 5u"ective, "ective, 'ssessement, &lan (#ameron, +00+). >etoda 5'& de nregistrare are patru componente: 1. ate su"iective M colectarea de date despre pro"lemă aşa cum o percepe clientul sau persoanele semnificative din viaţa sa. +. ate o"iective M colectarea de date despre pro"lemă prin indicii măsura"ili o"servaţi de consilier 4. 2valuarea M reprezintă analiza datelor su"iective şi o"iective, formularea cazului şi construirea ipotezei de lucru 8. &lanul de intervenţie M o"iectivele şi metodele de intervenţie.
14
4Cameron& $55$6 1'AP
.escriere
.ate subiecti(e
#e spune clientul #e spun persoanele semnificative #are sunt e$perienţele clientului
.ate obiecti(e
7(aluare Plan de inter(enţie
7!emple 2moţii, ngriorări, planuri, scopuri, g3nduri ;ntensitatea pro"lemei şi impactul asupra altor domenii ale vieţii pinia persoanelor semnificative rientarea clientului n timp şi spaţiu &rezentarea generală a clientului, 2moţii, comportamente o"serva"ile &unctele tari şi sla"e ale clientului care le demonstrează n cadrul şedinţelor -ezultatele testelor aplicate ;poteza de lucru "iectivele metodele de intervenţie pentru şedinţa desfăşurată, c3t şi pentru viitoarea nt3lnire (planul de acţiune) &rogresul anticipal al clientului n urma unei şedinţe (prognostic)
8# 1tabilirea scopului consilierii 9 obiecti(elor pe termen lung: &ornind de la informaţiile oferite de client şi de la "acground*ul teoretic, următorul pas n dezvoltarea planului de intervenţie este sta"ilirea unor o"iective generale (pe termen lung) pentru rezolvarea pro"lemei. 'ceste o"iective nu tre"uie formulate n mod necesar n termeni măsura"ili, dar tre"uie să indice un rezultat pozitiv ca urmare a şedinţelor de consiliere. !e e;emplu, reducerea comportamentelor de evitare a contactului se$ual, ameliorarea eaculării precoce, scăderea n greutate. /n general, pentru fiecare pro"lemă adordată n consiliere sunt suficiente 1*+ o"iective generale. 5ta"ilirea scopurilor consilierii implică din partea consilierului identificarea scopurilor e$plicite şi a scopurilor implicite şi negocierea lor. 't3t consilierul, c3t şi clientul pot avea scopuri implicite şi e$plicite (5ovholt, +006). !e e;emplu:
Client
1cop e!plicit 1cop implicit Nam nevoie de autor pentru Nnu vreau să am senzaţia că a*mi controla furiaOP relaţia se destramă din cauza meaOP
18
Consilier
Nvreau să te aut să*ţi Ntre"uie să te schim"i din controlezi furiaOP foarte multe puncte de vedereP
#oe$istenţa scopurilor implicite şi e$plicite indică sta"ilirea prematură a scopurilor e$plicite. 5copurile implicite pot fi identificate prin analiza mecanismelor defensive ale clientului şi evaluarea situaţiei specifice. acă scopurile implicite nu sunt identificate acestea pot ngreuna progresul n cadrul şedinţelor de consiliere.
# 1tabilirea obiecti(elor specifice 4pe termen scurt6 9 obiecti(ele pentru fiecare şedinţa de consiliere: 5pre deose"ire de o"iectivele pe termen lung, o"iectivele pe termen scurt tre"uie să fie formulate n termeni o"serva"ili şi măsura"ili. "iectivele pe termen scurt vagi, formulate n termeni su"iectivi nu sunt acceptate deoarece tre"uie identificat cu claritate momentul n care clientul a atins un o"iectiv şi se poate trece la următorul. e asemenea, formularea acestor o"iective n termeni o"serva"ili şi măsura"ili permite cuantificarea progresului şi măsurarea rezultatelor consilierii. !e e;emplu, p3nă la data de 16 septem"rie +008, QQ va practica programul de e$erciţii fizice sta"ilit, de 6 ori pe săptăm3nă= p3nă la data de + noiem"rie +008, QQ va folosi metode cognitive de control a comportamentului implulsiv n 60R din situaţii. •
•
;# 2ehnici de inter(enţie: Aehnicile de intervenţie reprezintă metodele folosite de consilier pentru a auta clientul să atingă o"iectivele propuse. #a urmare, pentru fiecare dintre o"iectivele pe termen scurt tre"uie aplicată de către consilier cel puţin o metodă de intervenţie. acă clientul nu atinge o"iectivul propus după aplicarea unei metode de intervenţie, planul de intervenţie tre"uie completat cu noi metode. &entru atingerea unora dintre o"iectivele pe termen 16
scurt sunt necesare mai multe şedinţe. /n acest caz, respectivul o"iectiv va reprezenta n continuare o"iectivul unor şedinţe viitoare. Aehnicile de intervenţie folosite n şedinţele de consiliere sunt selectate n funcţie de pro"lema a"ordată, de particularităţile clientului şi de paradigma n care lucrează consilierul. /n cadrul intervenţiei pot fi folosite tehnici variate din diferite adordări: cognitivă, comportamentală, dimanică, e$perenţială etc. /n cazul n care se utilizează biblioterapia, citirea unei cărţi ca parte a planului de intervenţie (metodă pentru atingerea unui o"iectiv), se recomandă discutarea cărţii cu clientul, după ce acesta a citit*o, n scopul facilitării aplicaţiilor pornind de la informaţiile prezente n carte n viaţa de zi cu zi a clientului. metodă de intervenţie folosită n consiliere este S *urnalul de în(ăţareP (urnett @ >eacham, +00+). /n cadrul procesului de consiliere clientul este asistat n vederea schim"ării pentru soluţionarea pro"lemelor. Aoate teoriile schim"ării sunt teorii ale nvăţării, ca urmare procesul de consiliere este un proces de în(ăţare, un proces psihoeducaţional (>ahon7, 1BB1, apud urnett @ >eacham, +00+). Eurnalul de nvăţare facilitează modificarea convingerilor clientului şi dezvoltarea metacogniţiilor (a"ilităţi de a nţelege şi controla procesul de nvăţare) care reprezintă premise ale modificării comportamentale. /n urnalul de nvăţare clientul notează pe parcursul fiecărei şedinţe de consiliere: 2$perienţe şi emoţii G3nduri despre aceste e$perienţe ;ntegrarea o"servaţiilor şi g3ndurilor legate de e$perienţele persoanale pentru soluţionarea pro"lemei şi luarea deciziei de schim"are 'utoevaluarea nvăţării!progresului • • •
•
Eurnalul de nvăţare este n acelaşi timp un instrument de monitorizare a desfăşurării şedinţelor de consiliere şi a progresului, folosit de către client. &entru monitorizarea progresului clientului şi pentru selecţia optimă a metodelor de intervenţie este necesar ca fiecare consilier să înregistre)e desfăşurarea şedinţelor de consiliere. modalitate de nregistrare este construirea unei agende sau o fişe a clientului. 'ceastă fişă a clientului cuprinde: ate demografice ista de pro"leme efinirea fiecarei pro"leme "iectivele generale ale consilierii "iectivele pentru fiecare şedinţă Aehnicile de intervenţie folosite n cadrul fiecarărei şedinţe • • • • • •
/n cazul nregistrărilor scrise, pentru fiecare şedinţă consilierul notează o"iectivul şedinţei, ce metode de intervenţie a folosit şi temele de casă, dacă este cazul. /n acest fel, progresul clientului n atingerea o"iectivului poate fi evaluat. >onitorizarea continuă a 1?
progresului clientului pe parcursul consilierii reprezintă un feed"ac optim pentru consilier şi permite acestuia austarea o"iectivelor specifice şi tehnicilor pentru a dezvolta şi implementa un plan de intervenţie eficient. &rogresul clientului este evaluat n raport cu evaluarea iniţială. &erceperea progresului pe parcursul consilierii este util pentru client, deoarece reprezintă un factor motivaţional. .ata
'biecti(ul9(ele şedinţei
2ehnicile de inter(enţie folosite
%e)ultatul şedinţei
2eme de casă
'bser(aţii
/n mod frecvent, unii consilieri nregistrează audio sau video şedinţele de consiliere. 'ceastă procedură are ca scop facilitarea formulării cazului şi oferă avantaul revenirii la informaţiile din cadrul consilierii ntr*un mod acurat. e asemenea, aceste nregistrări pot fi urmărite n cadrul şedinţelor de supervizare sau mpreună cu alţi colegi şi permit optimizarea activităţii profesionale a consilierului. Hnele nregistrări pot fi urmărite şi discutate cu clienţii pentru a facilita atingerea unor o"iective şi progresul clientului. /n cazul n care se doreşte realizarea unor astfel de nregistrări tre"uie cerut acordul clientului. e asemenea, dacă nregistrările vor fi urmărite şi de alte persoane dec3t consilierul şi clientul, tre"uie cerut acordul scris al clientului. #a urmare, confidenţialitatea n cadrul şedinţelor de consiliere se referă la confidenţialitatea privind diferite aspecte ale vieţii clientului, care făcute pu"lice ar afecta sau ar pune n pericol desfăşurarea optimă a vieţii cotidiene (Ahompson @ -udolph, 1BB+). "iectivele şedinţelor de consiliere, tehnicile folosite şi progresul clientului n cadrul consilierii nu fac su"iectul confidenţialităţii cerute de codul etic al profesiei.
Cnd se încheie şedinţele de consiliere ? efinirea corectă a pro"lemei, sta"ilirea o"iectivelor consilierii şi monitorizarea continua a progresului clientului permit identificarea clară a momentului n care consilierea se ncheie: atingerea obiecti(elor propuse. 2valuarea atingerii o"iectivelor propuse şi luarea deciziei de a ncheia şedinţele de consiliere poate fi realizată prin construirea unei grile de evaluare a eficienţei consilierii. e e$emplu, fiecare o"iectiv al consilierii este evaluat pe o scală de la 1 la 6 (Ahompson @ -udolph, 1BB+).
'biecti( ": reducerea comportamentelor de 19
'biecti(ul $:
-ezultatul consilierii cel mai nefavora"il
4-$6 -ezultatul consilierii mai mic dec3t cel aşteptat
4-"6 -ezultatul aşteptat n urma consilierii
456 -ezultatul consilierii mai mare dec3t cel aşteptat 4"6 -ezultatul consilierii cel mai favora"il
siguranţă în agorafobie ;ese la cumpărături nsoţită
;ese la cumpărături la magazinul alimentar din cartier nensoţită, dar cu alte miloace de autosecurizare (e$. telefon) ;ese la cumpărături la magazinul alimentar din cartier nensoţită şi fără alte miloace de autosecurizare. ;ese la cumpărături la orice magazin din cartier nensoţită şi fără alte miloace de autosecurizare. ;ese la cumpărături la orice magazin, nensoţită şi fără alte miloace de securizare
4$6 /n scopul menţinerii rezultatelor consilierii şi facilităţii prevenirii recăderilor, se recomandă sta"ilirea unor nt3lniri de follow*up. 'cestea se pot desfăşura la intervale de timp din ce n ce mai mari : o luna, trei luni, şase luni.
Care sunt principalele abilităţi ale consilierului psihologic ? eşi consilierea este considerată cea mai mare NinvenţieP din ultima umătate a secolului QQ, este ncă dificilă identificarea factorilor care contri"uie la e$pertiză n conte$tul a"ilităţilor consilierului (5ovholt @ Eennings, +006). #onsilierea implică dezvoltarea unor atitudini şi a"ilităţi fundamentale, fără de care procesul de consiliere nu poate duce la efectele conturate de nsăşi o"iectivele consilierii (ă"an, +001).
Care sunt atitudinile consilierului? &rocesul de consiliere implică o relaţie specială ntre consilier şi slient, relaţie "azată pe responsa"ilitate, confidenţialitate, ncredere şi respect. #onsilierul are o"ligaţia de a protea interesele clientului. rice proces de consiliere tre"uie să nceapă prin asumarea 1C
de către consilier a responsa"ilităţii respectării unui sistem de valori şi coduri sta"ilite de asociaţiile de specialitate. 5istemul de valori al consilierului se fundamentează pe asumpţiile de "ază ale psihologiei umaniste: 1. >?oate persoanele sunt speciale şi "aloroase pentru că sunt unice.@ #onsilierul facilitează conştientizarea de către clinet a conceptului de unicitate şi de valoare necondiţionată ale oricărei persoane. +. >:iecare persoană este responsa7ilă pentru propriile deci#ii.@ &ersoanele şi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau. Hnul din o"iectivele consilierii este acela de a*i nvăţa pe clienţi să ia decizii responsa"ile şi să*şi asume consecinţele acţiunilor lor. 'titudinile fundamentale ale consilierului, n a"senţa cărora procesul de consiliere nu şi atinge scopul formativ, sau chiar mai mult, poate avea consecinţe contrare, sunt: 'cceptarea necondiţionată 2mpatia #ongruenţa #ola"orarea G3ndirea pozitivă -esponsa"ilitatea -espectul • • • • • • •
Acceptarea necondiţionată 'cceptarea este atitudinea care are la "ază următoarele principii: fiinţa umană este valoroasă şi pozitivă prin esenţa sa, are capacitatea sau potenţialul de a face alegeri responsa"ile, are dreptul să ia decizii asupra vieţii personale şi de a*şi asuma propria viaţă. 'cceptarea este atitudinea de recunoaştere a demnităţii şi valorii personale ale clientului, cu punctele lor tari sau sla"e, calităţi sau defecte, atitudini pozitive sau negative, interese constructive sau sterile, g3nduri, trăiri sau comportamente, fără a critica, udeca, controla şi mai ales fără a condiţiona aprecierea P ?e "oi aprecia, dacă @. 'cceptarea necondiţionată este premisa fundamentală a procesului de dezvoltare personală şi de optimizare a funcţionării persoanei. Ialorizarea clientului nu tre"uie să fie condiţionată de grupul social de apartenenţă, de rasă, se$, religie, nivelul performanţelor profesionale, valori şi atitudini personale, comportamente. 'cceptarea necondiţionată nu este echivalentă cu apro"area oricărei atitudini sau a oricărui comportament, cu neutralitate sau ignorare, cu simpatie şi toleranţă. 'cceptarea unei persoane nu presupune nici apro"area nici dezapro"area a ceea ce spune sau simte persoana. 2ste acceptarea modului n care persoana simte sau crede n mod diferit de ceilalţi. Ju este indicată utilizarea evaluărilor de genul: >nu ar tre7ui să simi aşa@, >7ăieii nu tre7uie să plângă@, >un domn nu se poartă niciodată aşa@. -iscul apro"ării sau dezapro"ării este că persoana şi percepe valoarea numai prin interpretările şi evaluările pe care le face consilierul n situaţia de apro"are sau dezapro"are a comportamentelor sale. 'cceptarea nu nseamnă să ai o atitudine de neutralitate sau indiferenţă faţă de modul n care g3ndeşte sau mai ales simte o persoană. >u este nici o pro7lemă@, >lasă, nu te mai
1B
necăBi@ sunt forme ver"ale de minimalizare sau ignorare a tensiunilor clientului. 'ceastă atitudine are ca efect invalidarea modului n care fiecare persoană percepe diferit un eveniment sau o situaţie. 'cceptarea este o atitudine pozitivă, de nţelegere a persoanei şi nu una neutră. Jeutralitatea duce la perceperea de către client a indiferenţei din partea profesorului .
altă interpretare eronată a acceptării este simpatia. 5impatia este diferită de acceptare prin implicarea emoţională mai intensă din partea consilierului faţă de un anumit client. 5impatia poate conduce şi la atitudini discriminative faţă de ceilalţi clienţi. 2a este mai degra"ă consecinţa sentimentelor pe care le simte consilierul faţă de un client ( >Aprecie# persoanele care au "alori personale pe care eu le aprecie#@) şi mai puţin focalizarea pe sentimentele clienţilor. 5impatia e$primă o atitudine de părtinire. /n consiliere contează mai puţin percepţiile şi sentimentele celui care consiliază, c3t sentimentele celor consiliaţi. Aoleranţa este o altă dificultate n dezvoltarea acceptării necondiţionate ' fi tolerant nseamnă a accepta diferenţele individuale. Aoleranţa nu tre"uie să se manifeste doar la nivel general şi declarativ * >sunt tolerant (aă de o persoană cu o altă apartenenă religioasă, dar nu o neleg şi nu o respect@, >sunt tolerant (aă de 7olna"ii de '!A, dar nu "reau să am de a (ace cu ei@, >sunt tolerant (aă de persoanele cu o altă orientare se;uală, dar eu cred totuşi că ei sunt nişte oameni 7olna"i@. "stacole n dezvoltarea acceptării necondiţionate: lipsa informaţiilor despre pro"lema clientului= pro"leme emoţionale personale ale consilierului= proiectarea propriilor valori, convingeri sau trăiri asupra clientului= preudecăţi sau informaţii eronate, incomplete despre un client= confuzia dintre acceptare şi apro"are, simpatie sau neutralitate= pierderea respectului faţă de client= pierderea respectului faţă de sine= identificarea clientului cu propriul copil, cu propria persoană sau cu alte persoane din viaţa consilierului. • • • • • • • •
Jon*acceptarea nseamnă: ' da sfaturi, soluţii: Ne ce nu faci aşaTP ' evalua, a nvinovăţi: N'ici greşeşti cu siguranţăTP ' interpreta, a analiza: N#eea ce ai tu nevoie esteTP ' eticheta N2şti prost pentru că ai făcutTP ' comanda, a fi directiv: NAre"uie săTP ' fi de acord, a lăuda: N'i dreptate 100R.P ' moraliza: PAre"uia să faci asta şi astaTP ' pune ntre"ări de genul Ne ce ai făcut TUP ' simpatiza, a acorda suportul la modul general: NAotul va fi "ineTP ' ameninţa, a avertiza: Nacă se mai nt3mplă săT.P ' evita: NFai să uităm astaTP ' condiţiona: NAe voi aprecia numai dacă T.P • • • • • • • • • • • •
7mpatia +0
2mpatia este a"ilitatea de a te transpune n locul unei alte persoane. 2mpatia nu este echivalentă cu identificarea cu o altă persoană, situaţie n care se preia modul ei de g3ndire, de relaţionare atitudinală, emoţională şi comportamentală. 2mpatia este a"ilitatea de a nţelege modul n care g3ndeşte, simte şi se comportă o altă persoană. 2mpatia este atitudinea de a fi NcuP persoana şi nu NcaP persoana cealaltă. Hn indicator al empatiei este sentimentul clientului că este nţeles şi acceptat. 2mpatia nu tre"uie confundată cu mila sau compasiunea faţă de o altă persoană n dificultate. Jimănui nu i face plăcere să fie compătimit, chiar dacă sentimentul este sincer. 2mpatia nseamnă Na fi alăturiP de persoană, atitudine care facilitează e$primarea emoţiilor, convingerilor, valorilor şi m"unătăţeşte comunicarea dintre consilier şi client. 2mpatia se dezvoltă prin nsuşirea a"ilităţilor de comunicare ver"ală şi nonver"ală, urmărind c3teva sugestii: utilizarea foarte rară a ntre"ărilor nchise care mpiedică comunicarea: e$. Ne ce ai făcutT UP= utilizarea ntre"ărilor deschise care facilitează comunicarea: N'i putea să*mi spui mai multe despre acel evenimentTUP= ascultarea interlocutorul sau interlocutorilor= evitarea moralizării interlocutorul: NJu este "ine ce ai făcutP= evitarea ntreruperilor n timpul conversaţiei: N&ărerea mea este căTP= etichetarea este o "arieră n dezvoltarea unei relaţii empatice, distorsionează nţelegerea: N2şti cam neserios!distrat!superficialT.P= evitarea feed*"ac*urilor negative: N-ezultatul tău este nesatisfăcătorP= utilizarea sugestiilor constructive: Nata viitoare va fi mai "ine dacă vei faceTP= evitarea criticii sarcastice: N2şti ridicolT.P •
•
• • • •
• • •
>odalităţi de m"unătăţire a comunicării empatice: oferirea de răspunsuri scurte, clare şi acurate= acordarea unui timp de g3ndire nainte de a da un răspuns= focalizarea pe mesaele transmise de client= utilizarea unei tonalităţi potrivite a vocii= un ton plictisit sau dimpotrivă, prea intens, comunică mesaul că este neimportant pentru tine sau iritant= evitarea n răspuns a clişeelor de genul N>ultora li se nt3mplă să ai"ă dificultatea asta.P= prin această e$primare comunicăm de fapt elevilor că preocuparea lor pentru pro"lemă nu este at3t de importantă= empatia nu este simpatie= ntr*o relaţie de simpatie ne place persoana şi avem tendinţa de a o favoriza, de a*i acorda o atenţie sporită= e$primarea acordului nu reprezintă o atitudine empatică, ci o udecată evaluativă. • • • •
•
•
•
Congruenţa #ongruenţa se referă la concordanţa dintre comportamentul consilierului şi convingerile, emoţiile şi valorile sale personale. #u alte cuvinte, congruenţa defineşte autenticitatea comportamentului persoanei. 2ste indicat să nu e$primăm convingeri şi idei n care nu credem cu adevărat. ecalaul dintre ceea ce simt sau g3ndesc se va transpune n maniera falsă de e$primare sau de comportament, uşor sesiza"ilă de ceilalţi. #ongruenţa este generată de acordul dintre convingere, trăirea emoţională şi e$primarea ver"ală şi nonver"ală. ipsa de autenticitate duce la pierderea relaţiei de ncredere cu clientul.
+1
Colaborarea #ola"orarea este a"ilitatea consilierului de a implica persoana sau grupul de persoane n deciziile de dezvoltare personală. -elaţia este de respect şi parteneriat, şi nu de transmitere de informaţii de la Ne$pertP la NnoviceP. -olul consilierului este să*l aute pe elev să găsească cele mai relevante informaţii pentru ca acesta să poată lua decizii responsa"ile. #onsilierul nu tre"uie să se erieze ntr*o persoană competentă care oferă soluţii de rezolvare pentru pro"lemele clienţilor. #onsilierul este un catalizator şi facilitator al procesului de dezvoltare personală a clientului, a"ilit3ndu*l să găsească soluţii proprii la pro"lemele cu care se confruntă. =ndirea po)iti(ă
%esponsabilitatea atitudine de "ază a consilierului este responsa"ilitatea ca efort conugat şi asumat pentru dezvoltare personală permanentă. Aeoretic, consilierul nu se poate implica n procesul consilierii dacă nu şi asumă responsa"ilitatea atitudinilor şi acţiunilor sale. -esponsa"ilitatea se traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale consilierii, prin prevenirea utilizării greşite a cunoştinţelor şi metodelor de consiliere, prin evitarea oricărei acţiuni care interferează cu starea de "ine a celor consiliaţi. Care sunt abilităţile consilierului? &e tot parcursul procesului de consiliere sunt a"solut necesare anumite a"ilităţi fundamentale (capacităţi) care permit desfăşurarea cu succes a activităţilor şi duc la efectele pozitive scontate. '"ilităţile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt: 'scultarea activă "servarea 'dresarea ntre"ărilor ferirea de feed*"ac
Ascultarea acti(ă
++
'scultarea activă este a"ilitatea de "ază n consiliere ce oferă suportul unei "une comunicări ntre consilier şi client. 'scultarea activă este cea care ncuraează clientul să vor"ească deschis şi li"er. &rin ascultare activă se comunică respect pentru ceea ce g3ndeşte sau simte interlocutorul şi se transmite mesaul nonver"al că este nţeles.
• •
• • • •
•
• • •
•
eprinderi care tre"uie evitate n procesul de ascultare activă: a fi neatent, a nu urmări ceea ce spune clientul= ascultarea Nde suprafaţăP, superficială, c3nd consilierul pare doar că urmăreşte conversaţia, fără să fie nsă atent la ceea ce se spune= a asculta fără a nţelege mesaul şi a nu cere precizări suplimentare= a repeta n minte care va fi următoarea ntre"are= a ntrerupe clientul n milocul frazei= a asculta din conversaţie doar ceea ce aşteaptă consilierul să audă= a se simţi ameninţat, ignit pentru faptul că clientul are valori diferite de cele ale consilierului= a reacţiona la su"iectele care contravin opiniei proprii a consilierului. • •
• • • • •
•
'bser(area '"ilităţile de o"servare permit o nţelegere mai reală a mesaului transmis, a stării afective a interlocutorului. "servarea are doi indicatori importanţi: comportamentul nonver"al (mimică, gestică, voce, modificări vegetative) şi comportamentul ver"al (conţinutul mesaelor). "servarea discrepanţei dintre cele două componente oferă de multe ori informaţii suplimentare despre persoana!situaţia n cauză. ificultăţile n procesul de o"servare apar atunci c3nd se trece de la simpla o"servare a unor comportamente la interpretări personale ale acestora cu scopul de a face inferenţe asupra particularităţilor clientului. 2fectul acestei a"ordări greşite este pierderea relaţiei de ncredere cu clientul şi a autenticităţii ei. "iectivul orelor de consiliere nu este o
+4
ncercare din partea consilierului de a ncadra şi eticheta clienţii n categorii, ci de a le oferi cadrul n care ei să se cunoască mai "ine, să se dezvolte personal, să se respecte pe sine şi să i respecte pe ceilalţi, să nveţe să ia decizii responsa"ile.
Adresarea întrebărilor ;nterogarea este o metodă invazivă şi, ca urmare, tre"uie utilizată cu precauţie n cadrul şedinţelor de consiliere. #onsilierul adresează ntre"ări clientului pentru a*l auta n clarificarea sentimentelor, convingerilor, atitudinilor şi valorilor personale. /ntre"ările pot fi: Întrebările închise sunt acele ntre"ări care generează răspunsuri n termeni de NdaP sau NnuP. 'ceste ntre"ări duc de cele mai multe ori la ntreruperea comunicării. 2$istă nsă şi circumstanţe n care putem utiliza aceste ntre"ări M pentru clarificarea unei informaţii concrete. 'vantaul maor al acestor ntre"ări este de a focaliza discuţia şi de a o"ţine informaţii e$acte despre un anumit aspect. !e e;emplu: Nocuieşti cu familiaUP sau N#are este ucăria ta preferatăUP. •
•
•
•
Întrebările justificative %>de ce@) sunt ntre"ări inutile n consiliere, pentru că ndeamnă interlocutorul să identifice cauze sau motive şi nu acesta este scopul consilierii. 'cest tip de ntre"ări sunt asociate cu sentimentul de vină. /ntre"area Ne ce ai făcut aşa sau de ce ai luat decizia QUP este asociată n mintea clientului cu Ne ce ai făcut un lucru aşa de prostescUP. /ntre"ările Nde ceUP i fac clienţi să fie defensivi şi să nu mai comunice= n situaţiile n care suntem ntre"aţi de ce am reacţionat NaşaP ne simţim o"ligaţi să găsim e$plicaţii logice sau scuze pentru comportamentul nostru. /n loc de a folosi ntre"area Nde ceUP se recomandă folosirea ntre"ărilor deschise de genul >Ai putea sămi descrii situaia D E@. e cele mai multe ori e mult mai greu să afli de ce ai făcut un anumit lucru dec3t să răspunzi la ntre"area >Ce sa ntâmplatE@. 'ceastă ntre"are se focalizează pe comportamentul prezent şi permite clientului şi consilierului să analizeze ceea ce se nt3mplă n momentul de faţă. Întrebările ipotetice sunt utile pentru vizualizarea consecinţelor pozitive sau negative ale unor acţiuni şi pentru luarea n considerare a unor alternative diferite de acţiune (e$. n planificarea vieţii şi a carierei). /ntre"ări de genul >Cum ai "rea să (ii peste 5 aniE@, >!acă ai (i o (loare, ce ai (iE@ sunt utile n a"ordarea de nceput a unor teme ca stima de sine, conflictul, luarea deciziilor. 2le asigură clientului o stare de confort prin a"ordarea ipotetică a pro"lemei şi nu prin focalizări specifice sau individuale. Fntre7ările deschise sunt acele ntre"ări care comunică interlocutorului că este ascultat şi consilierul este interesat de informaţiile pe care le aude. 'ceste ntre"ări l aută pe interlocutor să*şi e$prime atitudinile, valorile, sentimentele şi opţiunile asupra unei pro"leme a"ordate. &rin urmare, este indicat să se utilizeze n cea mai mare măsură ntre"ările deschise. /ntre"ările deschise facilitează procesul de comunicare prin invitaţia de a descriere situaţia 8 >Ai putea sămi spui mai multe despre E@, >Poi să descrii situaia D E@.
5ugestii pentru folosirea corectă a ntre"ărilor adresate clientului:
•
+8
'ferirea de feed-bac ferirea unui feed*"ac eficient este o a"ilitate care susţine comunicarea dintre consilier şi client. -ecomandări pentru oferirea de feed*"ac:
•
•
•
•
•
•
>urni)area de informaţii #onsilierul identifică pe parcursul şedinţelor de consiliere care sunt cunoştinţele, atitudinile şi a"ilităţile pe care le are clientul. /n funcţie de acurateţea informaţiilor do"3ndite, consilierul oferă informaţii noi, corecte (de e$emplu, informaţii despre droguri, "oli cu transmitere se$uală, e$primarea emoţională). ;nformaţiile tre"uie transmise ntr*o manieră care duce la nţelegerea acestora. 'tunci c3nd se constată lacune informaţionale este important ca consilierul să nu ofere un feed*"ac negativ clientului n legătură cu aceste omisiuni sau distorsiuni, să nu critice persoana care le*a e$primat. 'cest comportament duce la "locarea comunicării şi astfel consilierul nu mai are posi"ilitatea de a ncuraa autoe$plorarea şi dezvoltarea clientului. Ju procesul de evaluare a cunoştinţelor este important n consiliere. ;mportant este cadrul şi maniera interactivă de a furniza informaţiile necesare, astfel ca persoana consiliată să poată lua decizii responsa"ile. -ecomandări cu privire la furnizarea informaţiilor:
+6
• •
•
/nvăţaţi clientul să caute singur informaţii şi să le evalueze critic. 'nalizaţi şi modificaţi mpreună cu clientul informaţiile incorecte pe care aceştia le deţin, oferind argumente pe care le nţeleg şi le acceptă. feriţi informaţii suficiente pentru decizii responsa"ile.
Parafra)area &arafrazarea este a"ilitatea de reformulare a ceea ce ni se pare esenţial n mesa. 're ca o"iectiv clarificarea aspectelor legate de su"iectul sau tema n discuţie. &arafrazarea se realizează prin utilizarea unor fraze care comunică clientului că mesaul a fost nţeles: >Ceea ce spui tu se re(eră la @, >Cu alte cu"inte @. &arafrazarea permite totodată şi consilierului să şi clarifice dacă a nţeles corect mesaul transmis de client. 2ste important ca persoana care consiliază să nu utilizeze alte cuvinte sau informaţii, pe care clientul nu le*a transmis n mesa, pentru a nu da o interpretare personală a mesaului şi pentru a nu influenţa direcţia comunicării. e e$emplu: C2$?8 !e (iecare dată, soul mi promite că "ine cu mine la sport, dar mereu inter"ine ce"a important şi nu mai "ineG Aşa ca eu merg n contiunuare singură la sport şi sunt un pic ngriBorată că el nuşi găseşte nicodată timpG C'2$R8 !in ce mi spui neleg că soul tău nu "ine cu tine la sport şi tu eşti ngriBorată că el nu şi găseşte timpG -ecomandări pentru utilizarea parafrazării: 2vitaţi să definiţi pro"lemele n locul clientului. Ju udecaţi şi nu minimalizaţi ceea ce vă comunică clientul. Ju utilizaţi sarcasmul sau ironia n feed*"ac*ul pe care l oferiţi. Ju evaluaţi sau interpretaţi ceea ce au spus clientul.
•
1umari)area 5umarizarea este o modalitate de a concentra ntr*o manieră organizată cele mai importante aspecte ale discursului interlocutorului. 5copurile sumarizării sunt de a recapitula conţinutul unui discurs sau de ncheiere a discuţiei. 5umarizarea se utilizează şi pentru sta"ilirea priorităţilor şi alternativelor de a"ordare a unei teme sau su"iect sau pentru clarificarea perspectivelor clientului asupra alternativelor de a"ordare a acelui su"iect. 5umarizarea este utilă şi ca formă de deschidere a unei noi etape a discuţiei pe tema sta"ilită, reamintind astfel concluziile etapelor anterioare. 5umarizarea se realizează mpreună cu clientul şi se clarifică n această fază su"iectele care necesită o a"ordare ulterioară şi cele care au fost dea identificate şi clarificate.
%eflectarea -eflectarea este e$primarea nţelegerii de către consilier at3t a conţinutului informaţional c3t şi a stării emoţionale transmise de client. Hneori este mai relevantă reflectarea emoţiilor dec3t a conţinutului. -eflectarea dă clientului sentimentul că este ascultat şi că +?
ceea ce e$primă sau trăieşte este important. 5copul fundamental al reflectării este mai ales cel de validare a trăirilor emoţionale ale clientului. 5copurile reflectării: să verifice nţelegerea celor relatate de interlocutor= să i comunice interlocutorului nţelegerea şi acceptarea necondiţionată= să sta"ilească o relaţie "azată pe ncredere. • • •
-eflectarea emoţiilor l face pe client să devină conştient de ceea ce simte şi l ncuraează să se confrunte cu pro"lemele emoţionale şi nu să le evite. /n mod frecvent, unii clienţi evită să*şi e$ploreze sentimentele deoarece vor să evite durerea asociată cu emoţiile puternice cum ar fi tristeţea, dezamăgirea, furia sau an$ietatea. #onfruntarea cu sentimentele lor le permite clienţilor a"ordarea pro"lemelor şi soluţionarea lor e e$emplu: #;2JA: Am pro7leme cu pritenul meuG #J5;;2-: Po"esteştemi despre relaia ta cu elG #;2JA: Hltima dată când neam "a#ut a (ost răuG eam certatG şi mam simit un pic BignităG #J5;;2-: ?eai simit BignităG
Identificarea şi modificarea mecanismelor defensi(e '"ordarea n cadrul procesului de consiliere a mecanismelor defensive ale clientului aduce "eneficii n implementarea planului de intervenţie. >ecanismele defensive fac dificilă construirea relaţiei de consiliere prin faptul că persoana care solicită consiliere este rezistentă n recunoaşterea pro"lemei sau acceptarea e$plicaţiilor alternative. e aceea, mecanismele defensive ale clientului tre"uie identificate şi modificate n cadrul procesului de consiliere. (ecanismele defensive au fost descrise prima dată cu timp n urmă de 5igmund ecanismele defensive nu apar doar n cadrul relaţiei de consiliere, ci au o funcţie n viaţa de zi cu zi a persoanei şi i afectează luarea deciziilor, relaţionarea cu ceilalţi şi soluţionarea pro"lemelor. #ercetările n domeniul percepţiei riscului (Avers7 @ Dahneman, 1B98= Veinstein, 1BCB= ă simt foarte "ine c3nd fumez... sunt cu prieteniiP).
+9
>ecanismele defensive scurt*circuitează procesarea informaţiilor despre situaţiile sau comportamentele riscante şi distorsionează estimarea riscului propriu. >ecanismele defensive care intervin frecvent n procesarea informaţiei legate de risc sunt prezentate n ta"elul de mai os:
Mecanisme defensi(e în perceperea riscului ("iasări n percepţia riscului)
7!emple
Optimismul defensiv Comparaţia socială realistă
SJu mi se va nt3mpla tocmai mieP SAoţi prietenii mei fumează şi nu au păţit Snimic Se 5;' se m"olnăvesc doar homose$ualii şi cei care consumă droguri ... eu nu am cum să mă m"olnăvescP SJu mi se nt3mplă nimic dintr*un singur fumP SJu am putut face nimic, ceilalţi au tot insistatP Sricum m*am simţit foarte "ine şi de mult mi doream să văd cum este c3nd tragi un fum...P SWi ce*i aşa de grav dacă mă m"olnăvesc ... at3ţia oameni au fost "olnaviP SAestele astea nu sunt "une de nimic ... nu poţi avea ncredere n eleP
Comparaţia socială construită Riscul cumulativ Atribuiri Raţionalizări Negarea i minimizarea
>ecanismele defensive reprezintă o distorsiune implicită (inconştientă) a realităţii care reduce emoţiile negative şi conflictele prin aplicarea unor răspunsuri automate, ha"ituale (#larc, 1BB1). !e e;emplu , o persoană care ncepe să se scuze face acest lucru pentru a reduce sentimentul de ruşine sau de vină pe care l are. >ulte dintre mecanismele de apărare au o funcţie adaptativă şi sunt reprezentate de comportamente acceptate social, ca n e$emplu de mai sus. >ecanismele defensive devin dezadaptative atunci c3nd o persoană le aplică n mod sistematic şi rigid n loc să ncerce să facă faţă situaţiilor pro"lematice prin a"ordarea lor directă. #ele mai frecvent nt3lnite mecanisme defensive sunt următoarele (#larc, 1BB1):
Mecanismele defensi(e definiţii
7!emple
Negarea Jegarea semnificaţiei sau e$istenţei unor evenimente !eplasarea -edirecţionarea emoţiilor spre o persoană mai vulnera"ilă sau spre alt eveniment, situaţie. "dentificarea
Samenii vor"esc depre mine cum că aş "ea prea mult, fără nici un motivP SJu pot lua note mari n şcoala asta stupidăO Supă c3teva pahare, nu mai sunt aşa de nervos.P S
+C
'sumarea caracteristicilor dorite ale altei inclusiv cele c3teva pahareP persoane prin asocieri care nu sunt reale. SWi fratele meu urăşte şcoala. Xice că*i o pierdere de timpP "ntelectualizarea S&ro"a"il că am o predispoziţie genetică spre 2vitarea emoţiilor inconforta"ile prin consumul de alcool.P e$primarea precisă a unor g3nduri sau informaţii a"stracte.
#roiecţia 'tri"uirea unui comportament propriu intolera"il altor persoane. Raţionalizarea Eustificarea unui comportament o"iectiv prin argumente plauzi"ile. Reacţia moralizatoare emonstrarea sau listarea unor prncipii morale e$agerate, n contradicţie cu modul n care g3ndeşte şi n care se simte. Regresia -evenirea la comportamente din prima perioadă de dezvoltare. Represia 2vitarea conştientizării g3ndurilor sau emoţiilor intolera"ile. #rezentarea unor fapte contrare celor nedezirabile 2liminarea unei e$perienţe neplăcute sau neacceptate printr*o acţiune opusă.
SJu te mai uita aşa la mineO #red că ai o pro"lemă cu alcoolul.P S/nvăţătoarea crede că nu sunt "un de nimic.P SAoţi de aici consumă droguriP S-efuz să mă nosesc ntr*o competiţie pentru noteP S>*am săturat de nvăţatO >ă duc să mă simt "ineOP S#e este aşa de grav n a "eaUP SJu*mi amintesc să fi avut pro"leme cu alcoolulP S>i*am pierdut carnetul de noteOP SIor"esc ur3t cu profesoara, dar ntotdeauna mi cer scuze după aceeaP S/mi place să mă ameţesc, dat nu o facP
'"ordarea prematură!intruzivă sau am3narea!evitarea ador"ării mecanismelor defensive aduce preudicii relaţiei şi contri"uie la menţinerea pro"lemelor clientului. >odificarea mecanismelor de apărare se realizează treptat (#larc, 1BB1).
$% Clientul devine contient de mecanismele sale defensive% 2moţiile disconfortante sau inaccepta"ile sunt reflectate de către consilier. /n e$emplu de mai os, clienta, o femeile de 46 de ani, divorţată de puţin timp, foloseşte raţionalizarea pentru a*şi ustifica comportamentul n raport cu fiica ei şi este furioasă atunci c3nd vor"eşte despre asta. #onsilierul: I$şti (urioasă pe (iica ta.@ I$şti nemulumită că ipi la (iica ta.@ ICând ipi la (iica ta, cre#i că nu eşti o mamă 7ună.@ I!eşi eşti (urioasă pe (iica ta, te simi "ino"ată atunci când ipi la ea@ &% Clientul înţelege modul în care le folosete i de ce le folosete% &rima intervenţie folosită de către consilier este confruntarea. 'ceasta se realizează prin su"linierea contradicţiilor ntre afirmaţiile clientului, ntre comportamentul ver"al şi non* ver"al. #onfruntarea este urmată de devoltarea unui stil de g3ndire adaptativ care să
+B
permită soluţionarea pro"lemei. /n timpul confruntării tonul consilierului nu tre"uie să fie arogant, acuzator sau evaluator. #onsilierul: IAi spus că (iica ta te aBută la curaenie n (iecare săptămână, dar cu toate astea ipi la ea@
'% Clientul modifică aceste mecanisme i implementează modalităţi adaptative de soluţionare a problemei% #lientul e$ersează implementarea noilor a"ilităţi şi monitorizează modul n care nlocuieşte vechile mecanisme de apărare cu acţiuni adaptative. /n cazul e$emplului de mai sus, rezolvarea conflictelor cu fostul soţ şi e$primarea asertivă a emoţiilor faţă acesta.
Colaborarea cu alţi specialişti #ooperarea interdisciplinară a sporit su"stanţial n ultimii ani şi devine din ce n ce mai mult o practică standard n domeniul consilierii psihologice (Eones, 2dwards şi Gifford, +004). 'stfel, colaborarea între specialişti nu reprezintă doar un "eneficiu n anumite situaţii de consiliere ci devine o cerinţă etică. 5olicitarea altui specialist se face după principiul 7ene(iciului clientului. /n principal, cola"orarea ntre specialişti vizează situaţiile descrise mai os. /nainte de a ncepe orice intervenţie psihologică tre"uie să ne asigurăm că am eliminat toţi factorii etiologici nonpsihologici responsa"ili de simptomele cu care se prezintă clientul. e e$emplu, dacă se prezintă un client cu simptome de atac de panică, tre"uie să verificăm dacă nu cumva e$istă condiţii organice care determină acele simptome. &rin urmare, se recomandă clientului să facă un consult medical nainte de a sta"ili planul de intervenţie. acă nu facem aceste verificări ntreg procesul de consiliere este sortit eşecului, iar clientul poate fi pus ntr*o situaţie de risc. 2$istă cazuri n care ameliorarea pro"lemei clientului necesită intervenţia concomitentă a mai multor specialişti. e e$emplu, n cazul unui elev care prezintă pro"leme de disle$ie, disgrafie şi nu au foat identificate la timp, iar datorită acestui fapt elevul a dezvoltat acum pro"leme emoţionale (se simte inferior celorlalţi copii) este necesară at3t intervenţia consilierului şcolar c3t şi cea a logopedului. cola"orare ntre specialişti nsă nu nseamnă doar a trimite clientul la persoane competente pentru diferite faze ale evaluării sau ale intervenţiei, ci implică şi solicitarea consultanţei sau a informaţiilor precise de la astfel de persoane. acă decizia de a apela la un alt specialist determină o asistare mai eficientă a clientului, consilierul este o"ligat să recurgă la această cola"orare. #hiar şi contactul minim dintre specialişti poate fi folositor n procesul de consiliere. e e$emplu, o conversaţie telefonică ntre specialiştii implicaţi n rezolvarea pro"lemei clientului poate schim"a viziunea pe care aceştia o au n ceea ce priveşte strategia cea mai adecvată. 40
;mplicarea specialiştilor se face n funcţie de relevanţa competenţei lor faţă de pro"lema clientului.
#sihologul căruia se adresează clientul M acesta poate fi sistemul sanitar (am"ulator sau clinic), din şcoală sau alte centre de consiliere. &sihologul realizează evaluarea pro"lemei clientului propune planul de intervenţie cel mai potrivit şi evaluează eficacitatea intervenţiei. /n funcţie de specificul fiecărui caz, psihologul poate "eneficia de autorul celorlaţi specialişti. (edicul de familie , conform legii, este cadrul medical căruia i se adresează, prima dată o persoană "olnavă, indiferent de "oală. 'cesta, atunci c3nd şi dă seama că pro"lemele depăşesc competenţele sale, direcţioneză persoana spre profesionistul cel mai potrivit pentru client şi ulterior va urmări evoluţia "olii. (edicul specialist poate fi medic internist, cardiolog, psihiatru, pediatru, din am"ulator sau spital!clinică care realizează investigaţiile medicale, de la cele de rutină p3nă la cele de fineţe, şi care autat de alţi medici specialişti, sta"ileşte diagnosticul şi decide tipul de tratament ce tre"uie urmat, iar dacă este nevoie spitalizarea persoanei. #rofesorii i educatorii tre"uie informaţi despre pro"lemele copilului (unde este cazul) pentru a*l auta să se adapteze la mediul şcolar, să facă faţă sarcinilor şcolare fără a*l forţa sau pentru a favoriza şi uşura integrarea n grupul de colegi. Asistentul social , de la irecţia Eudeţeană pentru &rotecţia repturilor #opilului şi 5erviciul de 'sistenţă 5ocială din &rimărie evaluaează şi soluţionează unele pro"leme sociale (dacă este cazul). 'cesta va menţine legătura dintre persoana n nevoie şi instituţiile pu"lice, ntre persoană şi comunitate. edicul >edicul specialist specialist >edicul >ediculdede familie familie
#onsilierul #onsilierul #lientulşişifamilia familia #lientul lui lui 'sistentul 'sistentul social social
&rofesor &rofesor /nvătător /nvătător 41
)amilia sau alte rude apropiate au un rol maor n oferirea suportului afectiv şi chiar material dacă este cazul. e asemenea, pot furniza informaţii importante pentru consiliere mai ales atunci c3nd clientul este un copil sau persoana este grav afectată de pro"lema sa. 2ste important ca psihologul să furnizează informaţii şi să faciliteze modalităţi adecvate de relaţionare ntre familie şi client.
4+
Ane!a "# Codul etic al consilierului psihologic www.apsi.ro #H 2JAG;# ' &5;FGHH; #;J;#;'J, #J5;;2-HH; &5;FG;# 5; &5;FA2-'&2HAHH; ;J ->YJ;' ;. &rincipii Generale ;;. Jorme 5pecifice ;;;. -aspundere isciplinara ;I. 'ne$e
I#Principii =enerale: 1. &ersoana care doreşte să funcţioneze ca psiholog clinician, consilier psihologic si psihoterapeut (n organizaţii pu"lice ori particulare) este ncuraată să şi structureze un set c3t mai larg de informaţii (cunoştinţe) de specialitate n conformitate cu standardele '.&.'. ('merican &s7cholog7 'ssociation), D5I (Dnowledges* 5ills* Ialues), a"ilităţi de interrelaţionare cu su"iectul uman şi e$perienţă pe care să le folosească n "eneficiul indivizilor din societate, ca şi n "eneficiul comunităţii. e asemenea, profesionistii psihologi mai sus mentionati sunt incuraati sa respecte alaturi de normele deontologice mentionate in prezentul act, mai ales atunci cand apar situatii care nu sunt detaliat descrise in prezentul #od eontologic, principiile de deontologie profesionala internationale dupa cum urmeaza: psihologii clinicieni sa respecte codului deontologic al 'sociatiei &sihologilor 'mericani, consilierii psihologici sa respecte condul deontologic al 2uropean #ounselling 'ssociation iar psihoterapeutii sa respecte codul deontologic al 2uropean 'ssociation for &s7chotherap7. +. &sihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul (indiferent de zona n care lucrează) (strict delimitată) tre"uie să demonstreze (n practică) respectul faţă de terţi şi să facă tot ce poate pentru apărarea drepturilor şi demnităţii umane. 4. &sihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul tre"uie să vegheze ca orice su"iect (pacient!client) (persoană cu care comunică n plan profesional) al său să fie apt (să devină mputernicit) să contri"uie efectiv la luarea propriilor decizii şi să nveţe să ştie ce să pretindă de la serviciile de asistenţă psihologică. 8. &sihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul are ndatorirea de a susţine cauza su"iecţilor lui mai ales c3nd aceştia nu sunt (apţi) capa"ili să o facă singuri şi c3nd autoprotecţia este necesară şi nu se o"iectivează n practică. 6. &sihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul dispune de capacităţi (a"ilităţi), cunoştinţe şi valori (morale) pentru a pune responsa"ilitatea profesională mai presus de interesele personale. ?. &sihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul tre"uie să dovedească responsa"ilitate (profesională) şi morală pentru solicitările (standardele impuse de profesie M ocupaţie) şi să continue instruirea şi formarea lui profesională (Seducaţie continuăP). 44
9. &sihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul M ca profesionist va face orice efort pentru a cola"ora (a se interrelaţiona) cu alţii n interesul pacientului (clientului) său. C. &sihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul tre"uie să respecte şi să promoveze cu diplomaţie diversitatea etnică şi culturală n e$ercitarea efectivă a meseriei (să nu udece greşit o anumită etnie, persoane cu anumite credinţe religioase), adică să nu discrimine#eG B. &sihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul tre"uie să fie conştient de importanţa respectării confidenţialităţii informaţiilor şi să nu divulge secretele profesionale. (ri, n mod e$cepţional n caz de mare pericol pentru familie şi colectivitate). 1*. &sihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul tre"uie să fie apt (fizic şi psihomoral) pentru ca n profesia lui să respecte toate aceste condiţii o"ligatorii pentru ca serviciile oferite să fie via"ile.
II#
48
intervenţiile propuse= ". le vor cere apro"area pentru intervenţiile respective şi c. lu3nd n consideraţie preferinţele şi interesul optim al persoanelor respective. 4. %elaţii de familie şi cuplu 1. #3nd profesionistul psihologul este de acord să ofere servicii mai multor persoane care sunt n relaţie (de e$emplu soţ M soţie, părinte M copil etc.) va ncerca să clarifice de la nceput : a. care dintre persoane sunt pacienţii sau clienţii săi şi ". relaţia pe care o va avea cu fiecare dintre aceste persoane. 'ceastă clarificare va include rolul psihologului şi utilizările pro"a"ile ale serviciilor furnizate sau informaţiilor o"ţinute (v. şi regulile privind confidenţialitatea). +. #3nd devine evident că profesionistul psihologl va avea un rol de mediator de conflict (consilier marital pentru soţ*soţie), sau c3nd este martor al uneia dintre părţi ntr*un proces de divorţ, psihologul va proceda la clarificări şi adaptări, sau se va retrage, n funcţie de cazul respectiv (de văzut şi regulile privind clarificarea rolului, sau cele implicate n activităţi uridice) 8. >urni)area unor ser(icii de sănătate mentală unor persoane cărora li se acordă de*a ser(icii de acest tip de alti specialişti #3nd vor decide dacă să se angaeze n astfel de servicii, profesionistii psihologii vor lua n consideraţie cu atenţie pro"lemele care ţin de tratament şi condiţia de "unăstare a potenţialului client sau pacient. Ior discuta aceste pro"ele cu persoanele respective, sau cu o altă persoană autorizată n numele clientului!pacientului, pentru a minimiza riscul de confuzie şi conflict, se va consulta cu celălat furnizor de servicii c3nd acest lucru este adecvat şi va proceda cu precauţie şi sensi"ilitate faţă de pro"lemele terapeutice. 6. Intimitate se!uală cu pacienţi sau clienţi curenţi &sihologii clinicieni, consilieri psihologici şi psihoterapeuţii nu se angaează n intimităţi se$uale sau relatii de socializare cu pacienţi sau clienţi curenţi. ?. 2erapia cu parteneri se!uali anteriori &sihologii clinicieni, consilieri psihologici şi psihoterapeuţii nu acceptă ca pacienţi n terapie sau clienţi persoane cu care au avut relaţii de intimitate se$uală. 9. Intimitate se!uală cu foştii pacienţi în terapie 1. &sihologii clinicieni, consilieri psihologici şi psihoterapeuţii nu se vor angaa n intimităţii se$uale cu foşti pacienţi n terapie dacă nu au trecut cel puţin + ani de la ncheierea sericiilor profesionale. +. atorită faptului că intimităţile se$uale cu un fost client sau pacient de terapie sunt at3t de frecvent dăunătoare clientului sau pacientului şi pentru că astfel de intimităţi su"minează ncrederea pu"licului n profesia de psiholog şi descuraează astfel utilizarea de pu"lic a serviciilor de care are nevoie, psihologii nu se vor angaa, n afara unor situaţii deose"ite, n intimităţi se$uale cu un fost client şi pacient n terapie chiar după ce au trecut + ani. &rofesionistul psihologul care se angaează n astfel de relaţii după + ani de la ncheierea terapiei poartă povara de a demonstra, n lumina unor factori relevanţi, că nu este vor"a de o
46
e$ploatare. 'stfel de factori relevanţi includ: a. timpul scurs de la terminarea terapiei= ". natura şi durata terapiei= c. circumstanţele n care s*a ncheiat= d. istoria personală a clientului sau pacientului= e. statutul mental curent al clientului sau pacientului= f. pro"a"ilitatea unui impact adversiv asupra clientului sau altora= g. orice afirmaţii sau acţiuni făcute de terapeut n cursul terapiei suger3nd sau invit3nd posi"ilitatea unei relaţii se$ule sau romantice cu clientul după ncheierea terapiei (v. şi standardele generale şi regulile incluse n relaţionarea multiplă). C. @ntreruperea ser(iciilor 1. &sihologii clinicieni, consilieri psihologici şi psihoterapeuţii vor ntreprinde un efort rezona"il pentru a facilita ngriirea n eventualitatea că serviciile psihologice sunt ntrerupte de factori precum "oala psihologului, moartea, relocalizarea sau incapacitatea sa, sau datorate relocalizării clientului sau limitărilor financiare ale acestuia (v. şi capitolul &ăstrarea nregistrărilor şi datelor). +. #3nd se intră n relaţia contractuală, psihologii clinicieni, consilieri psihologici şi psihoterapeuţii asigură o soluţionare adecvată a alocării responsa"iilităţii pentru ngriirea clientului sau pacientului n eventualitatea n care relaţia contractuală se ncheie, cu luarea n consideraţie n cel mai nalt grad a "inelui clientului sau pacientului. B. @ncheierea relaţiei profesionale 1. &sihologii clinicieni, consilieri psihologici şi psihoterapeuţii nu*şi vor a"andona clienţii sau pacienţii (v. şi regulile de la onorariu şi aranamente financiare). +. &sihologii clinicieni, consilieri psihologici şi psihoterapeuţii vor ncheia relaţia profesională n momentul c3nd devine rezona"il de clar că pacientul sau clientul nu mai are nevoie de aceste servicii, nu mai "eneficiază sau continuarea serviciului i poate face rău. 4. ;ndiferent de motiv, nainte de ncheierea serviciilor, cu e$cepţia situaţiei n care aceasta depinde de conduita clientului sau pacientului, profesionistul psiholog discută cu clientul sau pacientul opiniile şi nevoile sale, furnizează consilierea pre*terminare adecvată şi ntreprinde orice acţiune rezona"ilă pentru a facilita transferul de responsa"ilitate altui coleg dacă pacientul sau clientul are nevoie de un asemenea spriin imediat. 10. etodologie. 5e pot face e$ceptii de la etalonarea nationala in cazul unor scale clinice, cand se promovreaza etaloane locale, riguros construite. +. Aehnici de interventie psihologica 2ficienta tehnicilor tre"uie sa fie documentata prin studii clinice. Are"uie sa e$iste protocoale de interventie la un nivel de detalierea care sa permita replicarea procedurilor de interventie 4. #ercetare
4?
Ior fi asimilate normele generale de cercetare asa cum sunt ele sta"ilite de catre #omisia de >etodologie. Htilizarea procedurii place"o se face respectand dreptul la informare al pacientului. 'cestuia i se spune ca e$ista 60R sansa sa fie inclus in grupul place"o si 60R sansa sa fie inclus in grupul terapeutic. &acientii inclusi in studiu Mpe "aza de consimtamant li"er e$primat* tre"uie sa fie corect informatii cu privire la natura studiului si la riscurile acestuia. 5iguranta pacientilor inclusi in studiu este mai importanta decat derularea cercetarii. Aoate datele "rute de cercetare tre"uie pastrate + ani de zile. aza de date electronica se pastreaza trei ani de zile si poate fi accesi"ila la cererea partii interesate. 5ponsorii si partile interesate in cercetare tre"uie facute pu"lice odata cu proiectul de cercetare sau cu pu"licarea rezultatelor. istorsionarea sau ascunderea datelor care nu confirma ipotezele avansate sunt considerate frauda.
III# %ăspunderea .isciplinară: Psihologii clinicieni& consilieri psihologici şi psihoterapeuţii care încalcă pre(ederile egii $"8 şi ale pre)entului Cod .eontologic răspund disciplinar în funcţie de gra(itatea abaterii putnd fi sancţionaţi cu: a6 mustrare= b6 avertisment= c6 suspendarea temporară pe un interval de ?*1+ luni a atestatului (acreditarii) de li"eră practică= d6 retragerea definitivă a atestatului. 'ceste sanctiuni se aplică de către #omisia de deontologie şi disciplină la propunerea #omisiei de &sihologie #linica si &sihoterapie &racticarea profesiei de psiholog clinician, consilier psihologic sau psihoterapeut (psiholog sau asimilat acestuia) de către o persoană care nu are atestat de li"eră practică acordat de #olegiul &sihologilor din -omania la propunerea #omisiei de &sihologie #linica si &sihoterapie se pedepseşte conform #odului &enal.
IB# Ane!a: 2A';2-; &-;I;J >2AG;' #2-#2AZ-;; /J >2J;H &-'#A;#;; &5;FG;2; #;J;#2, &5;FA2-'&;2; W; #J5;;2-;; /J #JA2QA2 #;J;#2 W; JJ#;J;#2 #onform declaraţiei de la 5tras"ourg asupra psihoterapiei * 1BB0: 1. &sihoterapia este o disciplină ştiinţifică independentă, a cărei practică reprezintă o profesie independentă şi li"eră. +. Arainingul n psihoterapie se desfăşoară la un nalt ni(el ştiinţific şi de calificare. 4. >ultiplicitatea metodelor psihoterapeutice este asigurată şi garantată.
49
8. Hn training psihoterapeutic complet acoperă teorie, e$perienţă personală şi practică su" supervizare. 5e o"ţine astfel cunoaşterea adecvată a variatelor procese psihoterapeutice. 6. 'ccesul la training este asigurat !se face prin variate calificări preliminare, n mod particular n ştiinţe umane şi sociale. &entru ca metodologia cercetării este familiară specialiştilor implicaţi n mod curent sau angaaţi prin natura postului de muncă n activităţi de cercetare, vom face o referire specială la practicienii specialişti sau cei n curs de formare, n psihologia clinica, consiliere şi psihoterapie. ovada do"3ndirii de către practician a cunoştinţelor de "ază n domeniul metodologiei cercetării este a"solut necesară, pentru că acestea i oferă accesul la nţelegerea datelor de cercetare, facilit3nd implementarea acestora n practică şi confirm3nd psihoterapiei, consilierii şi practicii psihologiei clinice calitatea de discipline ştiinţifice.
Principii si sugestii: #ercetarea este făcută n primul r3nd ca să susţină şi să m"unătăţească practica. >anierele n care multe design*uri de cercetare simplifică nepermis comple$itatea interacţiunii terapeutice i*a ndepărtat pe mulţi practicieni de cercetare. ;mplicarea n activităţi de cercetare nu poate fi impusă practicienilor. &articiparea la cercetare a practicienilor: * poate fi ncuraată şi stimulată= * s*a dovedit şi se poate dovedi utilă n multiple moduri, care tre"uie cunoscute= * a auns şi va deveni tot mai necesară şi cerută. ;mplicarea practicienilor n cercetare poate fi şi tre"uie ncuraată de asociaţiile profesionale ntr*o varietate de moduri, de e$emplu prin: * oferire de consultanţă n domeniu= * informarea cu privire la utilitatea şi avantaele realizării de cercetări şi utilizării datelor de cercetare n practică= * invitarea participării n proiecte de cercetare e$terioare cadrului de muncă al practicianului= * promovarea recunoaşterii profesionale a specialiştilor care contri"uie la cercetare etc. &articiparea la cercetare şi utilizarea n practică a datelor de cercetare s*a dovedit utilă n diverse moduri, din care vom preciza doar c3teva: * creşterea caracterului documenta"il, demonstra"il (deci ştiinţific) al eficacităţii (sau ineficacităţii) intervenţiilor utilizate şi a serviciilor oferite= * posi"ilitatea de a primi feed"ac concret şi constant care n timp creşte e$pertiza şi de a realiza decizii informate n ela"orarea sau modificarea planului terapeutic= * posi"ilitatea de a solicita şi primi supervizare ntr*o manieră individualizată, specifică şi corect orientată de evoluţia unui caz anume sau de datele o"ţinute de la mai mulţi clienţi aflaţi n terapie (consiliere)= * poate protea specialistul sau instituţia de reacţiile de ostilitate ale clientului concretizate sau nu n acţiuni uridice.
4C
;mplicarea n cercetare a practicienilor a auns dea n anumite conte$te din 2uropa şi 'merica şi va deveni tot mai necesară şi cerută: * de clienţi, care sunt tot mai informaţi referitor la ce e$pectaţii să ai"ă de la serviciile psihologice şi medicale, şi care solicită mai des utilizarea de proceduri cu rezultate şi efecte demonstra"ile, evidenţia"ile= * de finanţatori, fie ei #ase de 'sigurări, aparţinători legali, asociaţii nonprofit şi instituţii finanţatoare internaţionale etc., care solicită tot mai mult documentarea adecvată şi cu informaţii relevante şi o"iectiva"ile, a rezultatelor serviciilor plătite. &entru a realiza acest important o"iectiv, implicarea practicienilor n cercetare, e necesară şi cunoaşterea şi promo(area aspectelor particulare ale cercetării din domeniul practicii clinice şi non*clinice a psihoterapiei şi consilierii, pe l3ngă asimilarea normelor generale de cercetare aşa cum sunt ele sta"ilite de către Comisia de Metodologie. #3teva din principalele tipurile de cercetări cantitative la care sunt invitaţi practicienii să participe sunt: * cercetările orientate pe rezultat (schim"ări o"serva"ile dorite)= * cercetările de eficacitate, n conte$te riguros controlate (simple * comparaţia cu place"o sau non*tratament, diferenţiale * comparaţia ntre mai multe tipuri de intervenţie)= * cercetările de eficienţă, surprinderea semnificaţiei clinice a rezultatelor intervenţiilor desfăşurate n conte$te o"işnuite de practică= * cercetările orientate pe proces, care ncearcă să surprindă participarea anumitor factori din conte$tul intervenţiei la rezultatul final şi modul n care interacţionează ntre ei= * cercetări cost*"eneficiu. 2fectul optim al intervenţiei este cuantificat şi măsurat n termeni de * proces * varia"ile descriind factori care intervin asupra rezultatelor pozitive * rezultat * varia"ile descriind schim"area dorită 'spectele critice ale efectului optim al intervenţiei: a) schim"area relevantă din punct de vedere clinic ") satisfacţia cu serviciul oferit şi cu rezultatul o"ţinut c) costurile (cercetări cost*"eneficiu)
Probleme etice în e(aluarea re)ultatelor: Consimţămntul informat &acienţii incluşi n studiu Mpe "ază de consimţăm3nt li"er e$primat * tre"uie sa fie corect informaţi cu privire la natura studiului şi la riscurile acestuia. Practicile decepti(e Htilizarea procedurii place"o se face respect3nd dreptul la informare al pacientului. 'cestuia i se poate spune ca e$ista 60R şanse sa fie inclus n grupul place"o şi 60R şansă să fie inclus n grupul terapeutic.
4B
Intimitate& caracter anonim& confidenţialitate Minimali)area efectelor negati(e şi protecţia participanţilor 5iguranţa pacienţilor incluşi n studiu este mai importantă dec3t derularea cercetării. Caracterul etic al lucrului cu datele şi re)ultatele cercetării Aoate datele "rute de cercetare tre"uie păstrate + ani de zile. aza de date electronică se păstrează trei ani de zile şi poate fi accesi"ilă la cererea părţii interesate. 5ponsorii şi părţile interesate n cercetare tre"uie făcute pu"lice odată cu proiectul de cercetare sau cu pu"licarea rezultatelor. istorsionarea sau ascunderea datelor care nu confirmă ipotezele avansate sunt considerate fraudă. Manuali)area# Are"uie să e$iste protocoale de intervenţie la un nivel de detaliere care să permită replicarea procedurilor de intervenţie. .ocumentarea# Aehnicile de intervenţie psihologică tre"uie sa ai"ă eficacitatea şi eficienţa documentată prin studii clinice controlate.
80
Ane!a $# %egulament de Atestare& Acreditare şi Certificare +++#apsi#ro C'7=I0 P1I''=I'% .I< %'MAICA%7 I# P%7D7<2A%7 =7<7%AA Art# "# #omisia de &sihologie #linica si &sihoterapie (#omisia &rofesionala) a #olegiului &sihologilor din -omania (#&-) sta"ileste procedurile de atestare pentru urmatoarele competente profesionale: in psihologie clinica (psiholog clinician) in consiliere psihologica (consilier psihologic) in psihoterapie (psihoterapeut) 2$ercitarea acestor competente profesionale se desfasoara in sectorul privat, in regim salarial, sau independent cu drept de li"era practica, potrivit legii nr. +14 din +9.06.+008, pu"licata in >onitorul ficial din 1 iunie +008. II# P1I''=I7 CI
Art # Psihologul clinican are urmatoarele competente: ;. iagnostic, evaluare clinica si psihometrica (a) investigarea si diagnosticul tul"urarilor psihice si a altor conditii de patologie care implica in etiopatogeneza mecanisme psihologice (") evaluarea starii de sanatate psihica ca prerechizita pentru desfasurarea unor activitati care presupun e$aminare psihologica (e$. testarea profesorilor, a functionarilor pu"lici etc.) (c) evaluare cognitiva si neuropsihologica (d) evaluare comportamentala 81
(e) evaluare "io*fiziologica (e$. prin proceduri de "io*feed"ac) (f) evaluare su"iectiv*emotionala (g) evaluarea personalitatii si a mecanismelor de coping!adaptare!defensive (h) evaluarea unor aspecte psihologice specifice cuplului, familiei sau altor grupuri (i) evaluarea conte$tului familial, profesional, social, economic, cultural in care se manifesta pro"lemele psihologice () evaluarea gradului de discernamant al persoanelor () evaluarea dezvoltarii psihologice (l) alte evaluari in situatii care implica componente psihologice (e$. chestionare de interes in consilierea vocationala etc.) &ro"ele psihologice utilizate si interviurile structurate (e$. 5#;) si semistructurate tre"uie sa indeplineasca criteriile psihometrice standard (asa cum sunt ele sta"ilite de catre #omisia de >etodologie, cu e$ceptiiile sta"ilite de #omisia &rofesionala * vezi #odul eontologic). Htilizarea tuturor tehnicilor psihologice (e$. proiective sau de al tip) cere dovedirea competenţei do"3ndite prin cursuri formative specifice, organizate la nivel universitar (nivel licenta, masterat) sau prin 'sociatii profesionale acreditate de catre #omisia &rofesionala a #&-. ;;. ;nterventie psihologica (a) educatie pentru sanatate, promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos (e$. prin preventie primara si secundara) (") intervenţii specifice pentru deficineţele psihomotorii (aria psihopedagogiei speciale, e$. logopedie) (c) consiliere si terapie suportiva (d) consilierea in situatii de criza si asistenta "olnavilor terminali (e) optimizare si dezvoltare personala, autocunoastere (f) terapii de scurta durata focalizate pe pro"lema, preventie tertiara, recuperare si reeducare (individuale, de grup, cuplu si familie) (g) terapii standard de rela$are si sugestive (h) consiliere (e$. prin tehnici comportamentale) specifica o"iectivelor medicale (e$. cresterea aderentei la tratament, modificarea stilului de viata, pregatire preoperatorie, preventie tertiara in cadrul "olilor cronice etc.) (i) managementul conflictului si negociere Htilizarea tehnicilor de intervenţie psihologică de la punctele e,f,g cere dovedirea competenţei do"3ndite prin cursuri formative specifice organizate la nivel universitar (nivel licenta, masterat) sau prin 'sociatii profesionale acreditate de catre #omisia &rofesionala a #&-. ;;;. #ercetare (a) poate participa la sau initia activitati de cercetare in cadrul definit de competentele sale ;I. 2ducatie si training (formare profesionala) (a) poate organiza worshop*uri si cursuri in cadrul definit de competentele sale.
8+
Art# ;# 'ceste competente se o"tin prin programe universitare la nivel de >aster acreditate de #&- şi cursuri formative de specializare n metodologii comple$e organizate de 'sociatii profesionale acreditate de #&- sau certificate direct de catre #omisia &rofesionala a #&-. #omisia &rofesionala va verifica curricula programelor de >aster si va decide daca acesta acopera competentele sta"ilite pentru nivelul de psiholog clinician, asa cum sunt ele mai sus specificate. aster cu scopul formarii de psihologi clinicieni va inainta #omisiei &rofesionale (1) o cerere de acreditare a programului de >aster si (+) un plan de invatamant detaliat. #ompetentele sta"ilite mai sus pentru nivelul de psiholog clinician pot fi acoperite de urmatorul pachet de cursuri: iagnostic si evaluare clinica &sihologie clinica si!sau medicala #onsiliere si psihoterapie &sihiatrie si!sau psihopatologie &sihologia sanatatii si!sau psihosomatica &sihologia dezvoltarii Hnele din aceste cursuri pot fi parcurse in cadrul programului de licenta in psihologie. &entru candidatii care nu au licenta in psihologie astfel de cursuri pot fi urmate in regim de ta$a. &ractica supervizata pentru do"andirea competentelor de psiholog clinician la nivel de >aster este o"ligatorie si se va facem in cel de*al doilea an al programului de >aster, acoperind un numar minim de 160 de ore. Art# E# 'testatul de li"eră practică se eli"erează de catre #&- n urma analizei dosarului solicitantului care să cuprindă: cerere*tip, copie după diploma de licenţă, copie după diploma de a"solvire a unui program de >asterat acreditat de către #&-, curriculum vitae, dovada achitării ta$ei administrative, cazier uridic, adeverinţă medicală care să certifice starea de sănătate fizică şi psihică.P Art# ,# 'sociatiile de psihologie clinica, consiliere si!sau psihoterapie, acreditate de catre #&- pot oferi programe de pregatire profesionala suplimentara, avizate in preala"il de #omisia &rofesionala si creditate cu un anumit numar de credite in functie de durata si continutul acestora, pentru: (a) utilizarea instrumentarului psihologic (in conditiile sta"ilite de 'sociatia respectiva, coro"orate cu reglementarilile #omisie de >etodologie a #&- si a dreptului de cop7right)= (") dezvoltarea a"ilitatilor de interventie psihologica (prin worshop*uri si training*uri de scurta durata, focalizate pe competentele mai sus mentionate). Art# F# &rocedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog clinician (vala"ila pana in +00B). &sihologii care doresc sa o"tina atestatul de psiholog clinician tre"uie: (1) sa fie angaati ca psihologi de"utanti intr*o institutie a >inisterului 5anatatii (sau asimilat). ;n acest caz ei o"tin automat atestarea de psiholog clinician prin #&- pe "aza unei cereri si a dovezii anagarii su" numele de psiholog de"utant.
84
(+) sa fie angaati ca psihologi in orice alta institutie, desfasurand activitati profesionale care acopera competentele de psiholog clinician specificate in prezentul regulament. 2i o"tin automat atestarea de psiholog clinician pe "aza unei cereri, a dovezii anagarii su" numele de psiholog si a prezentarii fisei de post in care tre"uie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de psiholog clinician descrise in prezentul regulament. (4) sa fie a"solventii unui program de >aster (1*+ ani), organizat intre (+006* +00B) si acreditat de #omisia &rofesionala a #&- pentru a forma psihologi clinicieni.
Art# G# Psihologul clinician specialist are toate competentele psihologului clinician, im"ogatite si rafinate ca urmarea a practicii si formarii profesionale continue. 2l poate superviza activitatile psihologilor clinicieni daca acestia o cer. Arecerea de la nivelul de psiholog clinician la cel de psiholog clinician specialist se face dupa minimum cinci ani: (a) prin prezentarea #omisiei &rofesionale a unui dosar care sa contina: a. o cerere de atestare ". un curriculum vitae si lista activitatilor profesionale!stiintifice c. dovada a +6 de credite din activitati de pu"licare, participarea la cursuri de perfectionare si specializare organizate direct de #&- sau prin intermediul institutiilor (e$. programe de >aster universitare) si a 'sociatiilor profesionale acreditate de #&-. d. doua recomandari de la psihologi clinicieni specialisti sau primari. -ecomadarile se vor focaliza pe evaluarea competentelor si evolutiei profesionale ale candidatului. (") un e$amen scris, organizat de #omisia &rofesionala, care sa verifice cunostinte de: a. corelate "iologice ale comportamentului ". corelate emotionale ale comportamentului c. corelate sociale si culturale ale comportamentului d. psihologie clinica*medicala si psihopatologie e. psihologia dezvolarii f. evaluare si diagnostic g. tratament si tehnici de interventie psihologica h. metodologia cercetarii i. aspecte de etica si deontologie profesionala (cu includerea deontologie practicii consilierii psihologice) 2$aminarea constă ntr*un set de +00 de ntre"ări cu răspunsuri la alegere. 2$istă 8 variante de răspuns, dintre care doar unul este corect. >em"rii #omisiei de 2valuare (6) ela"orează 600 de ntre"ări din care se vor trage la sorţi seturile de +00 de ntre"ări ce reprezintă o evaluare. >em"rii #omisiei de 2valuare (6) sunt alesi adhoc din cei 1? mem"ri ai #omisiei &rofesionale. 5electarea comisiei de 2valuare se face prin propuneri şi vot de către plenul #omisiei &rofesionale. urata e$aminării este de 8 ore şi 40 de minute. 5corul o"ţinut se ncadrează ntre +00 puncte (scorul cel mai mic) şi C00 puncte (scorul cel mai ridicat). Ju se acordă penalităţi pentru răspunsurile greşite.
88
chiar dacă unul dintre răspunsurile alese este cel corect. &entru o"ţinerea atestatului de psiholog clinician specialist este necesar un puncta de minim 600 puncte.
Art# "5# Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog clinician specialist (vala"ila pana in +00B). &sihologii principali din sistemul de sanatate (sau asimialt) devin automat psihologi specialisti. ;n acest caz ei o"tin automat atestarea de psiholog clinician specialist prin #&- pe "aza unei cereri si a dovezii anagarii su" numele de psiholog de"utant. &sihologii, cu o vechime de minimum cinci ani sau care au o vechime de trei ani si o formare la nivel de >aster, angaati in orice institutie in care desfasoara activitati profesionale care acopera competentele de psiholog clinician specificate in prezentul regulament devin psihologi specialisti. 2i o"tin atestarea de psiholog clinician specialist prin #&- pe "aza prezentarii unei cereri, a dovezii anagarii pe o pozitie de psiholog, a pro"arii vechimii si a prezentarii fisei de post in care tre"uie sa se regaseasca activitati ce presupun competentele de psiholog clinician descrise in prezentul regulament. Art# ""# Psihologul clinician primar are toate competentele psihologului specialist, rafinate ca urmare a practicii si formarii profesionale profesionale continue. 2l poate superviza activitatile psihologilor clinicieni si a psihologilor clinicieni specialisti daca acestia o cer. Arecerea de la statutul de psiholog clinician specialist la cel de psiholog clinician primar se face dupa minimum cinci ani: (c) prin prezentarea #omisiei &rofesionale a unui dosar care sa contina: a. o cerere de atestare ". un curriculum vitae si lista activitatilor profesionale!stiintifice c. dovada o"tinerii a 60 de credite din activitati de pu"licare, participarea la cursuri de perfectionare si specializare organizate direct de #&- sau prin intermediul institutiilor (e$. programe de >aster universitare) si a 'sociatiilor profesionale acreditate de #&-. d. doua recomandari de la doi psihologi primari. -ecomadarile se vor focaliza pe evaluarea competentelor si evolutiei profesionale ale candidatului. (") un e$am oral care va consta in prezentarea unui caz clinic in fata unei comisii de trei mem"ri aleşi adhoc ai #omisiei &rofesionale. 5electarea comisiei se va face prin propuneri si vot de catre plenul #omisiei &rofesionale a #&-. Art# "$# Procedura de grandparenting pentru nivelul de psiholog clinician primar (vala"ila pana in +00B). &sihologii care doresc sa o"tina atestarea de psiholog clinician primar tre"uie sa demonstreze ca in activitatea desfasurata e$prima aceste competentele mai sus mentionate. emonstrarea se face prin prezentarea #omisiei &rofesionale a unui dosar care sa contina: (a) o cerere de atestare ca psiholog clinician primar (") #I si lista de activitati profsionale (c) o vechime de 16 ani in domeniul clinic (d) 6 recomandari de la colegi cu e$perienta si vechime profesionala similara &sihologii (sau alti profesionisti licentiati) care au un doctorat in psihologie, pe o tema cu relevanta clinica devin automat psihologi primari. octoratul tre"uie sa implice elemente
86
de evaluare si diagnostic clinic si interventii psihologice cu relevanta clinica. 5e va prezenta Comisiei Profesionale un dosar care sa contina: (e) o cerere de atestare ca psiholog clinician primar (f) #I si lista de activitati profesionale (g) descrierea doctoratului si a relevantei lui clinice (se ane$eza o copie a lucrarii de doctorat), facute de catre candidat (h) recomandarea conducatorului de doctorat (sau al sefului de catedra unde candidatul si*a o"tinut doctorat in cazul in care conducatorul nu mai traieste).
II# C'<1II7%7 P1I''=ICA - C'<1II7% P1I''=IC Art# "8# Introducere: #onsilierea psihologica este o specializare accesi"ila doar psihologilor (si celor asimilati psihologilor). Art# "# .efinitie: #onsiliera psihologica este interventie psihologica (a) in scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale si!sau (") in scopul remiterii pro"lemelor emotionale, cognitive si de comportament. #onsilierea psihologica se deose"este de consilierea educationala!scolara. ;n timp ce consilierea educational!scolara este focalizata pe pro"leme de educatie si cariera putand fi practicata de profesionisti cu pregatire non*psihologica (e$. sociologici, pedagogi etc.), consilierea psihologica implica interventia specialistului psiholog (sau asimilat) in optimizare personala si in ameliorarea pro"lemelor psiho*emotionale si de comportament. #onsilierea psihologica se deose"este de psihoterapie. ;n timp ce psihoterapeutul poate sa fie psiholog sau medic consilierul psihologic nu poate sa fie decat psiholog (sau asimilat)= in plus, numai psihoterapeutul poate face inteventie psihologica pentru psihopatologie, in timp ce consiliereul psihologic se focalizeaza pe optimizare si dezvoltare personala, pro"leme su"clinice (e$. disforie) sau patologie somatica in care sunt implicati factori psihologici. &sihoterapeutul*psiholog are toate competentele consilierului psihologic. #onsilierea psihologica se poate realiza in regim: individual in grup de grup (e$. cuplu, familie) Art# ";# .escriere: #omponentele unui proces de consiliere psihologica sunt: evaluarea cerintelor!pro"lemelor clientului conceptualizarea psihologica a pro"lemelor clientului interventii psihologice individuale si de grup relatia de consiliere evaluarea procesului de consiliere psihologica si a rezultatelor acestuia Art# "E# 'tri"utiile consilierului psihologic deriva din componentele procesului de consiliere si acestea sunt: diagnostic si evaluare psihologica n care pot utiliza : 8?
interviuri structurate, semistructurate si li"ere o scale psihologice scurte interventie psihologica in o optimizare, dezvoltare si autocunoastere o pro"leme psihologice su"clinice o in sanatate (e$. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si "oala (e$. preventie secundara, tertiara, recuperare etc.) o cuplu si familie cercetare o in limita competentelor sale educatie si training o poate organiza worshop*uri si cursuri in limita competentelor sale o
Art# ",# Atestare: &rocedura de atestare in consilierea psihologica (cf. 2uropean 'ssociation for #ounseling) aster acreditat de #omisia &rofesionala a #&- sau direct prin formare in cadrul unor 'sociatii profesionale acreditate de #omisia &rofesionala a #&- 60 de ore de autocunoastere si!sau dezvoltare personala o in cadrul unor 'sociatii profesionale acreditate de #omisia &rofesionala a #&-
'ccepta programul de pregatire profesionala continua (+0 de credite anual prin participari la cursuri, worshop*uri, conferinte, pu"licatii etc.).
III# P1I'27%API7 P1I'27%AP702 Art# "F# .efinitie: &sihoterapia este interventie psihologica (a) in scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale si!sau (") in scopul modificarii factorilor psihologici implicati in tul"urarile psihice, psihosomatice si in tul"urarile somatice. 'rt. 1B: &sihoterapia se poate realiza in regim: individual in grup de grup (e$. cuplu, familie)
Art# $5# .escriere: #omponentele unui proces de psihoterapie: diagnostic si evaluare clinica conceptualizarea clinica interventii psihologice individuale si de grup relatia psihoterapeutica evaluarea procesului de psihoterapie si a rezultatelor acestuia Art# $"# 'tri"utiile psihoterapeututlui sunt: diagnostic si evaluare psihologica o interviuri clinice structurate, semistructurate si li"ere o scale clinice scurte interventie psihologica in o optimizare, dezvoltare si autocunoastere o pro"leme psihologice su"clinice si psihopatologie (e$. conform 5> si ;#)
8C
in sanatate (e$. educatia pentru sanatate, preventia primara etc.) si "oala (e$. tratament, preventie secundara, tertiara, recuperare etc.) o cuplu si familie cercetare o in cadrul competentelor sale educatie si training o poate organiza cursuri si worshop*uri in limitele competentelor sale o
Art# $$# >odalitatile de psihoterapie recunoscute sunt cele sta"ilite de catre Horld Council of Pschotherap si ele pot fi grupate in urmatoarele categorii, fiecare categorie incluzand mai multe scoli (care vor fi acreditate de #omisia &rofesionala a #olegiului &sihologilor din -omania): &sihoterapii cognitiv*comportamentale (e$. psihoterapie rational*emotiva si comportamentala, psihoterapie cognitiva, psihoterapie comportamentala etc.) &sihoterapii dinamic*psihanalitice (e$. psihanaliza, psihoterapia analitică, terapii dinamice de scurta durata etc.) &sihoterapii ericsoniene (e$. psihoterapie ericsoniana, hipnoza ericsoniana etc.) &sihoterapii scurte (e$.terapia scurtă focalizată pe soluţie, orientarea pe soluţie, a"ordările constructivist*cola"orative şi narative, etc) &sihoterapii umanist*e$istentiale (e$. gestalterapie, logoterapie, psihodrama, psihoterapie e$perientiala etc.)
+60 de ore de autocunoastere si dezvoltare personala, individuală sau de grup 600*C00 de ore de pregatire teoretica intr*o forma specifica de psihoterapie, la nivel de >aster sau prin 'sociatii profesionale, acreditate de #&-
60
^ ^
#.I. personal. #opii legalizate si traduse, n cazul e$istentei acestora n lim"i str]ine, dup] diplomele de studii si certificari. ^ rice documente (legalizate si traduse n lim"a rom3n]) doveditoare ale procesului s]u de formare si certificare n metoda de psihoterapie n care doreste atestarea. ") ;n termen de ma$imum 4 luni, #omisia &rofesionala va e$amina documentele candidatului si, n cazul accept]rii lui, va sta"ili data prezent]rii acestuia pentru un interviu cu mem"rii #omisiei. c) ;n situatia n care #omisia &rofesionala va refuza cererea de evaluare a candidatului, acesta va fi nstiintat, de asemenea n limita unui interval de 4 luni, asupra motivelor respingerii si asupra actiunilor pe care este necesar s] le ntreprind], pentru a putea fi acceptat n vederea evaluarii. d) ;nterviul de evaluare va consta dintr*o discutie a candidatului cu mem"rii #omisiei &rofesionale, pe marginea procesului s]u de formare si a activit]tii clinice psihoterapeutice pe care acesta a desf]surat*o si intentioneaz] s] continue s] o desf]soare, prin modalitatea psihoterapeutic] n care doreste atestarea. e) ;n cazul acord]rii atestarii #&- va emite atestatul si va nscrie numele psihoterapeutului n -egistrul Hnic al &sihologilor cu rept de i"eră &ractica din -om3nia. 2ipurile de atestare indi(idualJ acordate de catre #&- sunt: a) 'testarea prin procedeul de _grandparent clause_ (_dreptul "unicului_). Ia fi acordata de c]tre #omisia &rofesionala a #&- unor persoane care au putut dovedi, prin m]rturia scris] a cel putin 6 colegi cu reputatie n domeniu, c] au practicat cu succes psihoterapia, pentru o perioad] de cel putin 10 ani, n -om3nia sau n orice alt] tar], n care nu a e$istat, n perioada respectiv], un sistem oficial, legal, de certificare a psihoterapeutilor. Ior fi recunoscuti de catre #omisia &rofesionala prin aceasta procedura doar "unicii acreditati de
61
Art# $# 'creditarea asociatiilor profesionale n vederea desf]sur]rii activit]tii de selectie, formare, evaluare si certificare a psihoterapeutilor (vala"ila si pentru consilierea psihologica). 1tandardele minime de acreditare a unei asociatii 9 organi)atii formatoare in psihoterapie# &entru a fi luat] n consideratie, n vederea acredit]rii, o asociatie tre"uie s] ndeplineasc] urm]toarele conditii: a) 5] ai"] n componenta sa cel putin 8 mem"rii certificati n metoda de psihoterapie pentru care solicit] acreditarea. 'cestia vor avea, n cadrul asociatiei respective, calitatea de psihoterapeuti formatori!supervizori. ") 5] contin] o structur] profesional] (comitet, comisie profesional],etc), alc]tuit] din mem"rii formatori (certificati), care s] se ocupe de selectia, formarea, evaluarea si certificarea candidatilor. c) 5] ai"] nscrise n statut, sau n regulamentul interior al comisiei sale profesionale: ^ &rograma de studiu teoretic specific] modalit]tii de psihoterapie pe care o practic]. ^ #onditiile precise de desf]surare a activit]tii de cunoastere personal] (psihoterapie de formare) a candidatilor. ^ >odalitatea de supervizare a activit]tii clinice a candidatilor. ^ #riteriile de evaluare si certificare a candidatilor. ^ Aipurile de cursuri!worshop*uri de scurta durata pentru formare si dezvoltare profesionala (creditarea lor se face cu avizul #omisiei &rofesionale a #&-). e) 5] se angaeze n respectarea standardelor minime de certificare sta"ilite de c]tre Comisia Profesinala a Colegiului Psihologilor din %omania# f) ;n situatia n care, unele asociatii nu dispun, n prezent, de num]rul mentionat de psihoterapeuti certificati si atestati, acele asociatii pot primi o acreditare temporar], cu avizul special al #omisiei &rofesionale. &entru a o"tine acreditarea temporar], o asociatie tre"uie s] ai"] cel putin 1 mem"ru certificat, cu statutul de formator, pentru acel procedeu psihoterapeutic n care asociatia solicita acreditarea. 'creditarea unei asociatii cu un num]r mai mic de 8 mem"rii formatori va avea o durat] limitat] la cel mult 9 ani. a e$pirarea termenului, acreditarea va fi retras], f]r] posi"ilitatea de redo"3ndire, at3ta timp c3t asociatia nu va avea, n r3ndul mem"rilor s]i, cel putin 8 psihoterapeuti formatori (certificati si atestati) n respectiva metod] terapeutic]. Metodologia procesului de e(aluare& aplicatJ de cJtre Comisia Profesinala a CP%& în (ederea acreditJrii asociatiilor componente# 'creditarea unei asociatii componente se va desf]sura dup] urm]torul procedeu: a) 'sociatia va nainta #omisiei &rofesionale un dosar cu urm]toarele acte: ^ #erere de acreditare, n care va fi specificat] si modalitatea psihoterapeutic] pentru care doreste acreditarea. ^ ista mem"rilor. ^ #.I.*urile mem"rilor formatori si copii dup] diplomele lor de certificare ^ #opii dup] statutul asociatiei, dup] codul etic si dup] regulamentul intern al comisiei sale profesionale. 'cesta din urm] tre"uie s] cuprind] criteriile si modalit]tile de selectie, formare, evaluare si certificare a mem"rilor asociatiilor. ^ 'ngaamentul de a respecta permanent standardele minime proprii, apro"ate de c]tre #omisia &rofesionala a #&- , referitoare la selectia, formarea si certificarea
6+
psihoterapeutilor. 'cest angaament tre"uie semnat de c]tre toti mem"rii formatori ai asociatiei. ") 5ecretarul #omisiei &rofesionale nu va primi dec3t dosare complete (cu toate actele mentionate). c) ;n termen de ma$imum 4 luni, #omisia de &rofesionala a #&- va comunica direct asociatiei aplicante decizia de acceptare sau de respingere a cererii de acreditare. d) ;n cazul unei decizii de respingere, #omisia &rofesionala va comunica n detaliu motivele acesteia, precum si m]surile pe care asociatia respectiv] le poate ntreprinde n vederea accept]rii acredit]rii sale. e) 'sociatia, c]reia #omisia &rofesionala i*a refuzat acreditarea si doreste s] conteste acest refuz, poate nainta, n termen de ?0 de zile, o contestatie la #omitetul irector al #&-. f) #omisia &rofsionala va utiliza urm]torul procedeu n procesul de evaluare a dosarului de acreditare a unei asociatii: ^ 5ecretarul va transmite fiec]rui mem"ru al #omisiei, inclusiv preşedintelui şi vicepreşedintelui, c3te o copie a dosarului de acreditare. ^ ;n prima sa sedint] de lucru, #omisia va lua n discutie evaluarea dosarului primit. ecizia final] de acceptare sau de respingere va fi luat] prin vot, conform procedurilor de lucru ale #omisiei. ^ 5ecretarul va comunica asociatiei aplicante decizia #omisiei, iar n cazul acredit]rii acesteia, va emite certificatul de acreditare si va nscrie numele asociatiei n -egistrul Hnic al &sihologilor cu rept de i"eră &ractica din -om3nia, la capitolul _'sociatii em"rii 'sociatie acreditate, pe "aza unei cereri si a dovezii apartenentei la 'sociatia acreditata, vor fi atestati conform nivelului lor de pregatire (psihoterapeut formator!supervizor= psihoterapeut practicant, psihoterapeut practicant su"supervizare) si vor fi inscrisi in -egistrul Hnic al &sihologilor cu rept de i"eră &ractica din -om3nia. %etragerea acreditJrii unei asociatii# 'creditarea unei asociatii poate fi retras] de c]tre #omisia &rofesionala a #&- n urm]toarele situatii: a. 'tunci c3nd, n cazul acredit]rii temporare, dup] e$pirarea termenului acordat (nu mai mult de 9 ani), asociatia nu are n r3ndul mem"rilor s]i cel putin 8 psihoterapeuti formatori !certificati, pentru metoda de psihoterapie n care a fost acordat] acreditarea. ". ac] se constat] c] standardele de acreditare nu mai sunt mentinute la nivelul minim, necesar pentru acreditare. c. ;n situatia n care, unul sau mai multi dintre psihoterapeutii unei asociatii au nc]lcat grav codul deontologic al acelei asociatii, precum si codul etic al #olegiului &sihologilor din -omania, iar comisia de etic] a asociatiei respective refuz] s] ia m]surile necesare, n vederea sanction]rii celor vinovati si a prevenirii repet]rii unor noi nc]lc]ri ale normelor de etic] si deontologie profesional].
Art# $;. 'creditarea programelor masterale universitare de formare n psihoterapie, consiliere psihologică sau psihologie clinică de catre #omisia &rofesionala a #&- se face dupa metodologia descrisa in prezentul -egulament in cadrul fiecarui tip de atestare.
64
Art# $E# #ertificarea formarii prin cursuri de scurtă durată dedicate formării n metodologii de evaluare sau intervenţie specifice (tehnici proiective, tehnici de hipnoză, tehnici de rela$are etc.) se face: (1) prin intermediul institutiilor (e$. programe de >aster) si 'sociatiilor profesionale acreditate. Jumarul de credite propus pentru fiecare curs va fi avizat de #omisia &rofesionala a #&-. (+) prin cursuri organizate direct de #omisia &rofesionala a #&- prin mem"rii ei sau prin invitati. ecizia de a organiza un astfel de curs si modalitate lui de organizare si creditare (nr. de credite) vor fi apro"ate printr*un vot cu maoritate simpla a mem"rilor #omisiei &rofesionale.
68
/ibliografie ``` #olegiul &sihologilor din -om3nia, #omisia de &sihologie #linică şi &sihoterapie , * C odul deontologic al psihologului clinician, consilierului psihologic si psihoterapeutului din România@
+++ #olegiul &sihologilor din -omania, #omisia de &sihologie #linica si &sihoterapie J Proceduri de Atestare Acreditare si Certi(icare K ă"an, '. @ al., +001, Consiliere $ducaională, #lu*Japoca. urnett, &., #. @ >eacham, ., +00+, 2earning Lournals as Counseling 'trateg&, Eournal of #ounseling and evelopment, C0, 8, 810*81?. #ameron, 5., +00+, 2earning to Mrite Case otes Hsing the 'AP :ormat , , Eournal of #ounseling and evelopment, C0, 4, +C?*+B4 #larc, '., 1BB1, ?he denti(ication and Nodi(ication o( !e(ense Nechanisms in Counseling, Eournal of #ounseling and evelopment, ?4, 4, +41*+49. #ro7le,-.,A., Ki*#hun 5un @ Fart,>., 1BB9 * N&rocessing ris emor7P, Perceptions o( /ealth and llness, &etrie,D.,E. @ Veinman,E. (eds), Fawoord 'cademic &u"lishers. r7den, V. şi iGiuseppe, -. (+004), 0hid de terapie raional emoti"ă şi comportamentală, 2ditura '5#-, #lu*Japoca .,E., 1BB4 M N-is &erception and #ommunicationP, Annual Re"ie3 o( Pu7lic /ealth, 18, 1C4*+04. Geldard, D. @ Geldard, .,(1BB8) Counseling Children. A Practical ntroduction, 5age &u"lication, ondon, Ahousand as, Jew elhi. Fawton, D., 5alovsis, &., Dir, E. @ #lar, . (1BBB) Cogniti"e*7eha"ior therap& (or ps&chiatric pro7lems, $ford Hniversit7 &ress, $ford. Fer"ert, >. (1BB1), Clinical child ps&cholog&'ocial learning, de"elopment and 7eha"ior, #ourier ;nternational td., Aiptree, 2sse$. Foce7,G.,-.,E.,>aule,'.,E.,#lough,&.,E. @ dzola,., +000 * _2ffects of Jegative >ood 5tates on -is in 2ver7 a7 ecision*>aing_, Cognition and $motion, 18, C+4*C66. Eennings 5., (1BB+), !ramatherap&8 ?hepr& and Practice, Aavistoc, -outledge.
66
