Consiliere Psihologica - Interviul

2012 CONSILIERE PSIHOLOGICA

[INTERVIUL PSIHOTERAPEUTIC PSIHOTERAPEUTIC CA PROCES DECIZIONAL ] Definirea clara a problemei clientului ♦ Elaborarea unor alternative alternative posibile de solutii Alege Alegerea rea unei alterna alternativ tive e si implementarea implementarea ei ei in practica practica

♦

1

INTERVIUL PSIHOTERAPEUTIC CA PROCES DECIZIONAL

 INTERVIUL PSIHOTERAPEUTIC CA PROCES DECIZIONAL Consilierul trebuie sa urmeze urmatoarea schema in cursul procesului de acordare a sprijinului psihologic: 1. Definirea clara a problemei clientului cli entului 2. Elabora Elaborarea rea unor alternative posibile de solutii 3. Alegerea unei alternat alternative ive si implementarea ei in prac practica tica

Conform lui Bramer (197 (1973), 3), procesul de consili era terapeutica trebuie sa urmeze urmatorii urmatorii pasi: 1. [RELATIONARE] STABILIREA UNEI RELATII APROPIATE CU CLIENTUL SI IMPLICAREA

ACESTUIA IN PROCESUL DE REZOLVAREA A PROPIILOR SALE PROBLEME. Persoanele care solicita solici ta ajutorul trebuie sa fie cu adevarat interesate de acest demers deme rs si sa fie fi e convinse de f aptul ca ca ei ei au forta de de a lua decizii care care le pot infl uenta in mod serios existent. Legatura es te ca racter acteristica istica esentiala esentiala a o ricar ricarei ei relatii . Relatiile de co nsiliere sunt legaturile umane d intre consilieri si client, client, atat cele conc concrete rete,, cat cat si si cele din mintea fiecaruia . Ambii participant participant formeaza si ref ormeaza in mod constant constant conceptii conceptii mentale unul unul cu privire la celalalt. Av Avem em trei trei conditii conditii fundament fundamentale ale ale relatiilor de consil iere: intelegerea empatica (ascultare si observare, rezonare, discriminare, comunicare si verificarea intelegerii ), privirea pozitiva neconditionata (a. nivelul privirii: sentimente pozitive; b. neconditionalitatea privirii: acceptarea lipsita de judecata a experientei si autodezvaluirii realitatii subiective a clientului) s i congruenta (a. dimensiune interioara: interioara: consilierii sunt capabili sa- si constientizeze in mod correct gandurile, sentimentele si experientele seminificative; b. dimensiune exterioara: consilierii interactioneaza cu clientii ca persoane reale – autenticitate, onestitate, sinceritate) .

Rel atia dintre consil consilier ier si client este una de colaborare, fap t ce implica implica cooperarea clientului cu consilierul pentru ca se simte inteles de ca tre aces acesta ta si, si, in cadru cadrull limitar limitarilo ilorr context contextul ului ui in ca re s e in tal nes c, si mt un fel de legatura emotionala pozitiva pozitiv a cu acesta. De a semenea , acestea presupun ca cei doi lucr lucreaza eaza pentr pentru u atingerea unor scopuri comune . * [R: Consilieri Consilieriii trebuie trebuie sa se calmeze calmeze si si sa isi pregatea pregateasca sca spatiu spatiull de consilie consiliere. re. O faza prelimina prelimina ra a rela tion ari i es te faza

in troducer troducerii, ii, al ca rei scop scop p oate fi descris ca ca intalnire, salut s i asezarea pe scaun. Princip Principal al alegere la inceputul unei se siuni este daca sa lasi clientul sa-si spuna povestea si apoi sa structurezi natura contactului sau invers . Ascultarea activa este es entia entiala la pentru pentru a creea creea un s pat patiu iu emot emotional ionalsigu sigurr pentru pentru client. client. Daca Daca exista exista mai mult mult de cat o probl ema , con si li erii pot rezuma si identifica diferitele probleme si ii pot intreba intreba pe client pe care dintre dintre el e doresc sa l e abordeze. ] A. ASCULTAREA ACTIVA: a auzi in auzi in seamna seamna capac capacitat itatea ea de a fi constient constient s i de a recepti ona su ne te. A asculta implica nu numa i receptio receptionar narea ea sunetelor sunetelor,, ci si, inteleger intelegerea ea in mod corect corect a intelesu intelesului lui lor. lor. Aceasta Aceasta imp une au zirea si memora rea cuvinte lor, sensibilitat sensibilitatea ea la indicii vocali, observarea observarea limbajului limbajului corporal si luarea in considereare considereare a contextulu contextuluii pe rso na l s i Ascultarea ea activa impune intelegerea adecvata a comunicarii vorbitorilor, dar si aratarea acestui social de comunicare. comunicare. Ascultar lucru. Astfel Astfel i mplica faptul de a fi abi litat a tat in recept receptionare, ionare, cat cat si i n emiterea de comunicare. comunicare.

B. RESPECT SI ACCEPTARE: inseamna abilitatea de a ne uita la altii asa cum sunt si a le pretui individualitatea unica. Respectul Respectul insea inseam mna si faptu faptull de a le perm permite ite al tor persoane sa crea crea sca si sa se dezvolte i n proprii lor termeni, fara exploa tare ci control. control. C. INTELEGEREA CADRULUI INTERN DE REFE RINTA A CLIENTULUI: inseamna privirea din perspectiva clientului. Abilitatea de a a sculta si a i ntelege ntelege clientii clientii se b azeaza azeaza pe constientiz constientizarea area diferentei diferentei dintre ‘eu’ si ‘tu’, p rin patru nderea nderea i n cadrul i ntern ntern [Vezi caseta 1.1] Consilierii pot arata ca au de refe rinta rinta mai degraba degraba decat ramanerea ramanerea in propriul propriul cadru extern extern d e referin ta. [Vezi

luat in considerare cadrul cadrul i ntern de referinta al clientului, incepandu-s incepandu-si i raspunsul cu ‘ t ‘ t u’. u’. D. FII DISPONIBIL: un mo d s implu implu de a arata disponib disponibilitatea ilitatea este acela de a merge i n mojlocul mojlocul oamenilor oamenilor s i de a vorbi cu acestia.

INTERVIUL: PASI ORIENTATIVI

Page 1

2


E. ADOPTA O POSTURA RELAXATA SI DESCHISA: o postura relaxata, care sa nu fie molatica sau greoaie, contribuie la mesajul conform caruia consilierul este receptiv. In cazul in care care consi consilie lieri riii sunt sunt tensio tensio nati sa u incordati, cli entii lor ar

putea simti simti in mod constient sa u i ntuitiv ca ca a cestia sun t mult mult prea ocupati de p roprii roprii le probl eme s au de l ucruri ucruri ne terminate, pentru pentru a fi deplin accesibili. accesibili. Consilierii s i clientii trebuie trebuie sa a dopte dopte o postura postura deschisa deschisa ca re sa le permita s a s e vada un ul pe celala celalalt. lt. Recomandare: Recomandare: umarul umarul stang al al consilierului sa fie opus umarului umarului drept al cli entulu; o alta optiune optiune este de a sta s ezat un pic rasucit, intr-un unghi ascutit fata de client. Posturile osturile in oglinda indica existenta unei l egaturi. egaturi. F. INCLINA-TE USOR INAINTE: daca se sta prea mult inclinat inainte, clientii pot experimenta aceasta ca pe o invadarea a spatiului lor personal. Totusi, in momente de autodezvaluiri intime, o plecare evidenta inainte poate construi un raport.

In cazul in care consilierii se lasa prea mult pe spate, clientii pot vedea aceasta postura ca pe un semn de distantare. La inceputul inceputul s edintei, o aplecare inainte poate incuraja incuraja clientii. G. FOLOSESTE O PRIVIRE POTRIVITA SI CONTACTUL VIZUAL: abilitatile care tin de privire indica interesul consilierului si ii ofera posibilitatea de a primi mesaje faciale importante. Fixa rea rea cu privirea privirea poate sa le ofere ofere consili consilieril eril or i ndi cii privind

mome ntul in care se p ot opri opri din a scultare scultare si pot incepe incepe s a raspunda. raspunda. Exista un nivel de e chilibru chilibru pentru pentru contactul contactul vizual ce dep inde de gradel gradele e de anxietate anxietate,, de cat cat de dezvoltata dezvoltata este relatia si de gradul de atractie imp li cat. O privire insistenta poate ameninta cli entii, pentru ca ar putea sa se sim ta dominat sau ar putea putea sa creada ca ca cealalta persoana persoana vede vede prin ei. Privirile in jos sau in alte parti pot fi percepute ca semne ale lipsei de interes sau ale unei conditii tensionate. H. EXPIMA EXPRESII FACIALE POTRIVITE: mare parte din informatia facial este exprimata prin gura si sprancene. O expresie prietenoasa, relaxata relaxata,, inclunzand inclunzand un zambet, dovedeste dovedeste in mod obisnuit interes . Cand cl ientul ientul vorbeste, expresiil expresiil e faci ale ale consili consilier erului ului trebuie trebuie sa arate arate ca este conectat conectat la ceea ceea ce sp une , in di cand as tfel ca l e in tle ge s en timen tel e. I. FOLOSESTE GESTURI POTRIVITE: aprobarea din cap este cel mai comun gest in ascultare, atunci cand este de mica amploare, sugerand o atentie continua, iar atunci cand are o amploare mai mare sau este repetitic, indicand acordul.

Aprobarea Aprobarea din cap poate f i vazuta de de client ca recompensa, pentru ca acestia acestia sa continue sa vorbeasca. vorbeasca. Insa dezapron dezapronarea area selective din cap poate reprezenta un mod foarte puternic de a controla clientii , acceptarea acceptarea neconditionata devenind acceptare conditionat conditionata. a. Consili Consilieri eri pot raspun raspunde de cu gesture gesture ale bratelo bratelo r sa u a le mai ni lo r pen tru tru a -si dovedi ate ntia si in teresul teresul fata fata de clien client, t, insa este de evitat evitat fol os irea in exces a mis carii bratel or. Gesturi negative ce dovedesc li psa de atentie si descurajeaza clientii de la o com unicare unicare clara includ: juca tul nervos cu pixuri sau creioane, creioane, impreunarea degetelor degetelor de l a m aini, aini, faptul de a bate ritmul cu de getele, de a se juca juca distrat cu parul, de a -si tine mana peste gura, de a se trage de lobul urechii urechii s i de a s e scarpinat. J. FOLOSESTE ATINGEREA IN MOD CUMPATAT: trebuie sa fie efectuata cu mare grija astfel incat sa nu fie perceputa ca o invadare nedorita a spatiului personal. Demonstratiile Demonstratiile consilierului privind grija pot include include atingerea mainilor unui client,

a bratelor, umerilor si a partii superioare superioare a spatelui . spatelui . I nte nsitatea nsitatea si d urata urata atingerii trebuie trebuie sa fie s ufiecente ufiecente pentru pentru a s tabili conta ctul si, in acelasi acelasi ti mp, mp, a evita disconfortu disconfortull si o rice fel de i ndiciu ndiciu care ar s ugera ugera interesul sexual. sexual. Calitatea de ascul tare active active include intelegerea mesa jelor cu cu privire privire la l imitele s i dezirabil itatea atingerii. K. FII ATENT LA SPATIUL PERSONAL SI LA INALTIME: ascultarea activa implica respectarea spatiului personal al clientilor. Poate ca o distanta fizica considerate a fi confortabila pentru consilieri si client este de aproximativ un metru si jumatate intre capete. In cazul in care care consilier consilierii ii sunt fizic fizic prea prea departe, departe, clientii clientiivor fi nevoiti nevoiti sa vorbea vorbeasca sca mai tare si ar putea sa -I pe rceapa pe a cestia cestia sic a fiind distanti emotion emotional. al. Inaltimea cea mai potrivita potrivita pentru conversatiile conversatiile din cadrul cadrul consilierii este aceea cand capetele ambelor persoane se afla la acelasi nivel. Acei Acei consil ieri care care stau pe scaune mai i nalte si mai sofis ticate ticate decat clie clie ntii lor pot sa le induca acestora acestora un sentiment de i nferioritat nferioritate. e. L. ACORDA ATENTIE VESTIMENTATIEI SI INGRIJIRII PEROANALE: hainele transmit mesaje si pot influenta in ce masura si din ce punct punct de vedere se pot dezvalui clientii. Aces te mesaje includ: pozitia sociala sociala si ocupation ocupationala, ala, identitate identitate de s ex -rol ,

etn i a, gradul de con formitate formitate cu no rmele grupului, gradul de rebeliune si cat de e xtravertiti xtravertiti sau introvertiti sunt. In ti mp cecesi mentin indi vidual itatea, este necesar ca ca persoa nele care care acorda acorda sprijin sa se i mbrace mbrace potrivit potrivit clientele i. * M. INCUVIINTAREA DE A VORBI: sunt afirmatii scurte, care invita clientul sa-si spuna povestile si care indica faptul ca persoanele care acorda sprijin sunt pregatite sa sculte. Re ma rci de deschidere deschidere precum precum “Cu “Cu ce pot sa va fiu d e ajutor?” ajutor?” sau “Ce po t fa ce p entru entru d umneavo umneavoastra? astra?”” po t fi n epotrivite, epotrivite, sugerandu sugerandu -le clientil clientilor or ca depind depind de res res urse le cons il ie ril or mai

de graba decat de dezvoltarea dezvoltarea propriilor propriilor resurse. Mesajele Mesajele corporale si vocale vocale ale consilie ril or s un t foa rte i mpo rtante i n


Page 2

3


in dicarea faptului faptului ca acestia sunt persoane cu cu ca re se poate vorbi vorbi si i n care care poti avea incredere. incredere. Consilieri trebuie sa creeze un climat sigur din punct de vedere emotional. Faptul de a vorbi clar si relativ rar ar putea sa ajute la creearea unui cadru [Vezi caseta 1.2] calm. [Vezi

N. TEHNICI DE STRUCTURARE: structurarea presupune explicarea procesului de consiliere clientilor. Consilierii comunica structurat prin mesaje corporale si vocale, precum si prin mesaje verbale. Este probab probabil il cel cel mai mai bine ca s truct tructurarea urarea sa

ai ba loc in doua afirmatii, afirmatii, o afirmatie afirmatie de deschidere deschidere si o a firmat firmatie ie ulterioara, ulterioara, mai degraba degraba decat decat sa se faca totul i nca de l a in ceput. Daca Daca persoanele persoanele care acorda acorda sprijin ofera ofera intreaga explicatie explicatie de la la inceput, inceput, ar putea s a es ue ze in a le ras pu nde cli entilor care doresc doresc o relaxare relaxare emotionala si sunt nerabdatori nerabdatori sa isi impartas impartas ea s ca in forma tii l e. In structurarea in doua partii, partii, afirmatiile de deschidere deschidere ofera ofera prima prima ocazie ocazie de structura structurare. re. In acest caz conslierii pot pot stabili limi te privind timpul timpul si le pot da clientilor clientilor incuviinta incuviintarea rea de a vorbi vorbi [1.M]. Dupa Dupa ce consilierii consilierii si-au si- au folosit tehnicile de ascultarea activa activa [1.A] pentru a-i ajuta pe client sa spuna de ce au venit, ei pot rezuma [6.B] punctele punctele im portante portante si pot verifica acuratetea acuratetea rezumatelor lor. Apoi, consilierii explica simplu si concis res tul procesului procesului de consiliere. Pri Pri ma afirmatie este atunci atunci cand clientul are in mod clar doar o singura singura problema problema de b aza, iar a do ua afirmatie, afirmatie, a tunci cand cli entul entul s-a prezen prezentat tat cu mai mult mult de o problem problema. a. Daca Daca nu a fost creata creata inca o s itua tie sp eci fica , a firmati a ul terioa ra a cons ilierului ilierului ii cere cleintului cleintului sa identifice identifice o s ituatie ituatie din cadrul unei zone de probleme de baza, pentru pentru a l ucra ucra i mpreun mpreun a pe ea . Structurarea poate intari relatia de colaborare prin stabilirea unor planuri de actiune sau obiective ale procesului de consiliere, precum si obtinerea acordului privind modul in care sa aleaga o situatie particulara, care este importanta pentru ei, pe care s a lucreze. lucreze. Da ca fac a firmat firmatii ii de s tructur tructurare are intr-un intr-un mod confortabil confortabil si increza increza tor, majo rita tea cli en til or vor fi [Vezi caseta 1.3] fericiti fericiti s a lucreze lucreze i n i nteriorul nteriorul cadrului s ugerat. ugerat. [Vezi

2. IDENTIFICAREA si CLARIFICAREA PROBLEMEI si STABILIREA OBIECTIVELOR psihoterapiei.  Definirea comportam comportamentului entului problema: a) elaborarea definitiilor defini tiilor alternative alternative – diferite de

cele oferite de client; b) selectarea unei definitii de lucru. A. ADRESAREA INTREBARILOR: cons ilierii ilierii ar treb treb ui sa se infraneze infraneze din din tendint tendinta a de a chestiona chestiona prea mul t s i de a as culta prea putin. In cazul in care creeaza climate sigure din punct de vedere emotional, clientii vor revela mai multe informatii si mai profunde, profunde, uneo uneori ri nefiind neaparat nevoie sa li se puna puna intrebari. Cli entii resimt intrebarile intrebarile ca fiind intruzi ve a tunci

can d e ste vorba vorba de p robleme robleme persoanle persoanle sensibile, sensibile, provocand provocand rezistent rezistenta a si furie. Chiar Chiar s i in ca ca zul in care clientii pa r s upu s i , cons ilierii le p ot incuraja incuraja dependenta dependenta mai degraba degraba decat sa i i ajute ajute sa isi assume responsabilit responsabilitatea atea vi vi etii l or. Fa ra a de vei n pre a o rganizati, clien clien tul si consilierul consilierul se an gajeaza gajeaza intr -un process de chestionare sistematica privi nd aspectele asp ectele un ei s ituatii, ituatii, in s a numarul numarul de i ntrebar ntrebarii s a nu ajunga ajunga la punctual in care consilierul consilierul sa-l controleze controleze sau sa-l lipseasca lipseasca de pute re pe cli en t. Atunci Atunci cand vine vorba de adresarea adresarea intrebarilor, intrebarilor, consilierii ar trebui sa foloseasca mesaje vocale potrivite din punctua punctuall de vedere al volumului, articulatiei, inaltimii, enfazei si ratei vorbirii. Cli entii entii se pot pot si mti coples iti da ca vocea vocea care le pune in trebari trebari este putern puternica ica sa u s trid trid en ta. Mesajele corporale ale consilierului ar trebui s a dovedeasca dovedeasca in mod cl ar atentie si interes in ceea ce priveste raspunsurile raspunsurile clientilor . clientilor . In cazul in in care consili consilier erii ii folos es c doar putin contactul contactul vi zual si au o postura corpor corporala ala rigid rigida, a, client clientii ii ar putea putea sa se si mta mai putin i nclina ti s a raspund a in mod a decvat decvat i ntreba ntreba rilor.



a ) Intrebari despre sentimente si reactii fizice: atunci cand consilierii nu pot presupune un inteles comun, este

nevoie sa isi clafirice etichetele pe care cleintii le ataseaza sentimentelor. De exem plu, intrebarile intrebarile ulterioare adresate unui

client care care spun s pune e “Sunt foarte deprimat” ar fi: “Atunci cand spui ca esti deprimat, ce vrei sa spui? ” sau “Atunci cand spui ca esti deprimat, care care sunt sentime ntele specifice si reactiile f izice?” sau “Te simti deprimat. Spune Spune -mi mai multe despre acest sentiment.” Apoi sentiment.” Apoi , consilierul consilierul po ate colabora colabora cu clientul clientul pentru a id entifica entifica sentimentele sentimentele si re actiile actiile fizice relevante . Uneori, consilierii pot sa verifice in mod direct sentimentele sau reactiile reactiile fizi ce specifice: de exemplu, “Uneori ai idei suicidare? ” sau [Vezi caseta 2.1] “Cum stai cu apetitul?” [Vezi



b) Intrebari privind modul de gandire : o modalitate de adresare a intrebarilor referitoare la modul de gandire este

denumita ‘Gandire cu voce tare’. Gandirea cu voce tare implica incurajarea clientilor de a gandi cu voce tare referitor la

anumite situatii specifice. De exe mplu, clientilor clientilor li se poate cere sa ii p limbe pe consilieri, consilieri, cu incetinitorul, incetinitorul, prin gandurile gandurile s i

s en timentel timentele e lor referitoare referitoare la a numite numite experien experiente te evocatoare de a nxie tate . Uneori, consilierii pot accesa gandirea gandirea de la nivelul sentimentelor: de exemplu, “ Ce “ Ce ganduri ganduri au precedat sau au insotit acele sentimente? ” sentimente? ” . Alteori, consilierii pot alege sa acceseze gandirea prin comportamentul unui client sau prin comportamentul altei persoane: de exempli, “Cand ai facut acel lucru, la ce te gandeai?” sau “Atunci cand el/ea a spus acel lucru, la ce te gandeai (/ce ti- a trecut prin mite)?”.


Page 3

4


Consilierii pot sa adreseze adreseze s i intrebari ulterioare, cum ar fi: “Mai erau si alte ganduri ganduri sau imagini?”. Un al t mod de a privi gan durile este prin prisma puterii puterii acestora, acestora, etichetandu-le etichetandu-le ca reci, calde sau fierbinti. In mod special, clientii clientii sunt s pri jin i ti in cau tarea ganduril gandurilor or fierbinti, fierbinti, care pot declansa sentiment sentimente e nedorite si comunicari comunicari de tip nedorit. Consilierii i i po t a juta pe cli enti enti sa sa intel inteleaga eaga modul modul in care pot gandi mai profu profund, nd, trecand trecand d in colo de fap te, pe ntru a cau ta i nterpretaril e si perceptiile, perceptiile, avand in vedere vedere fapt faptul ul ca informat informatiil iile e pe care le ofera au intele su ri p erso na le si /sa u s imb ol ice pen tru ei . Intrebari il ustrativ il ustrative: e: “Ma “Ma intreb care este intele sul __________ pentru tine?”, “Ce f aci cu asta?” s i “De ce es te __________ [Vezi caseta 2.2] atat de important pentru tine?”. [Vezi



c) Intrebari privind comunicarile si actiunile: au scopul de a extrage anumite detalii despre modul in care clientii se

comporta . Ades ea, ceea ce spun spun cli cli entii es te vag, vag, ei a vand n evoie de sprijin p entru a devein ma i cla ri. O intrebare

ulterioara, ulterioara, concentrate concentrate pe comunicari comunicari si actiuni, e ste “ Arata-mi ”. Cli entii pot fi i nvitati nvitati sa ilustreze mesajele mesajele verbale, vocal vocal e Arata-mi ”. si corporale corporale pe care le-au folosit folosit fie singuri, singuri, fie intr-un intr-un joc de rol, impr impreuna euna cu cu persoana care acorda sp rijin . Jocul de rol ras puns ini tial la ‘arata ‘arata - mi’, ofe ra posibilitatea posibilitatea explorar explorarii ii pattern-urilor pattern-urilor de comunica comunica re care s e extind dincolo de un ras

conce ntrate de pe o singura singura un itate itate de i nteractiun nteractiune. e. Consilierii Consilierii pot chiar sa i nregist nregistreze reze jocurile jocurile de rol si sa l e arate din n ou clie ntil ntilor, or, pentr pentru u a ilustr ilustra a a numite as pecte si p entru a dezvolta dezvolta a bil itatea clie ntilor de a s e obs erva erva pe e i i nsi si .



e ) Impletirea ascultarii active cu intrebari: consilierii isi pot domoli in mare masura ritmul de adresare a intrebarilor,

evitand senzatia de interogare, daca se opresc pentru a vedea daca respectivii client doresc sa continuea sa raspunda si apoi sa reflecteze la fiecare raspuns . Imp l etirea etirea cu cu a scultarea scultarea activa are are avantajul avantajul de a ne asigura asigura ca p ersoanele ersoanele de s up ort

verifica acuratetea intelegerii lor. Urmatoarea intrebare poate sa decurga din ultimul raspuns (evocand sentimental de colaborare) al clientilor si sa ii incurajeze pe acestia sa construiasca mai departe pornind de aici. La sfarsitul adresarii i ntre barilor de clarificare a situatiei-problema, s ituatiei-problema, persoanele care aco rda sprijin sprijin p ot rez rez uma uma principalele puncte si pot verifica [Vezi caseta 2.3] impreuna impreuna cu cli cli entii acuratetea acuratetea s i completitudinea completitudinea rezumatelor lor. [Vezi

ALTERNATIVELOR ELOR posibile de solutionare 3. DETERMINAREA si ANALIZAREA ALTERNATIV solutionare a problemei.  Focalizarea demersului terapeutic si de consiliere: alegerea unui anumit anumit tip de definire a problemei si incepe sa lucreze asupra acestuia impreuna cu clientul . Trebuie evitata

indecizia asupra alegerii alegerii unei probleme si trecerea oscilanta oscilanta de la un subiect la altul.

CULEGEREA LEGEREA DE INFORMATII relevante. 4. [INTELEGERE] CU [I: Princi pala sarcina sarcina este de a clarifica s i extinde i nteleg ntelegerea erea privind situatiasituatia-prob problema lema aleasa. aleasa. Descrierea Descrierea i ntregi i s i tua tii e motional suportiv l e p oate dezlega intr-un climat emotional dezlega gandurile, gandurile, ii poate lamuri lamuri si i ncuraj ncuraja a sa creada ca ar pu tea fi capab capabii l i s a

faca fata mai mai bine. bine. Zone Zonele le in care cons consilie ilie rii pot a dresa intrebari includ e gandurile gandurile,, sentimentele s i reactiile fizice a l e cli entilor si modul i n care care au incercat sa gestioneze situatiile le respective respective in trecut. Consilierii Consilierii cauta cauta sa cla rifi ce i nte l ege rea clientilor referitoare la astfel de situatii. La finalul stadiului intelegerii, consilierii pot rezuma toate punctele importan importante te s i sa verifice impreuna cu clie ntii acuratetea acuratetea acestora si d aca ac acest estia ia dore doresc sc sa modi modifice, fice, sa ada uge s a u s a renunte l a cev ceva. a.]

5. ANALIZAREA IMPLICATIILOR CARE DECURG DIN INFORMATIILE CULESE SI A

CONSECINTELOR care care deriva din diverse alternative posibile.  Activitate creatoare: a) ii raspunde in mod flexibil clientului , evitand raspunsurile actiune, standardizate; b) se bazeaza pe diferite teorii pe ntru a elabora noi posibilitati de actiune

evitand aplicarea aceluias set de tehnice indiferent de problema; c) face apel la tehnici creative pentru a stimula clientul clie ntul. 6. CLARIFICAREA IN PRIVINTA SISTEMELOR DE VALORI CARE STAU LA BAZA OPTIUNILOR

PERSONALE. Clientii trebuie sa stie precis ce doresc , cat si ordintea in care doresc sa-si atinga


Page 4

5


obiectivele. Consilierul trebuie sa-l ghideze pe client sa-si exploreze interesele, abilitatile, competentele, conditiile familiale, familiale, expectatiile expectatiile sociale si ele mentele caracteristic caracteristice e realitatii externe. exte rne. A. PARAFRAZAREA SI REFLECTAREA SENTIMENTELOR: implica a le da inapoi clientilor ceea ce tocmai acestia au comunicat, oferind astfel gratificatii clientilor ca sa continue. Mai mult d ecat atat, experientele experientele le p ot parea clientilor clientilor mult mult ma i re ale daca le verbalizeaz verbalizeaza a decat daca se gandesc la ele, si chiar chiar si mai reale reale atunci atunci cand le aud verbal verbal i za te di n nou de catre consili consilier er.. In plus, plus, verbalizand verbalizand ceea ce ce clien clientu tull comunica, comunica, cons il ie rul s i cl ie ntul se pot a ngaja in tr-un p rocess de explorare explorare si i ntelegere ntelegere mai corecta corecta a inteles ului s pusel or clie clie ntului.



a ) Tehnici de parafrazare: o parafrazare exprima intlesul comunicarii unui client sau al unei serii de mesaje prin

cuvinte diferite. Evitand Evitand repet repetar area ea excesi excesiv va, consil consilie ieru rull se poate folos i de acea sta pentru a patrunde s ens ul ide il or

im partasite de client. Pa Pa rafrazarea rafrazarea implica recompen recompensarea sarea cel putin a esentei mesajului mesajului clientului clientului din cadrul sa u i nte rn de refe rinta, folosind cumpatat cuvintele acestora acestora in tr-un tr-un l imbaj imbaj a propiat propiat celui lo r.[Vezi caseta 6.1] O buna buna parafrazare poate ofe ri reflectii in oglind oglinda, a, care sunt mai clare clare si uneori mai succinte succinte decat decat exprimarile exprimarile o rigi na l e. Indiciu: incetinirea ritmului conversatiei conversatiei ofe ra mai mult timp de gandire.



b) Tehnici de reflectare a sentimentelor: [Vezi caseta 6.2] majoritatea raspunsurilor care reflecta sentimente sunt

parafrazari care accentueaza continutul emotional al mesajelor clientilor. ‘ simt ’ atunci cand vor sa spuna ‘cred ‘ cred ’, ’, astfel distinctia … I . IDENTIFICAREA SENTIMENTELOR: uneori clientii spun ‘simt

dintre ganduri si sentimente devine importanta. Moduri de identificare a sentimentelor: 

[1] MESAJE CORPORALE: consilier consilierii ii pot pot culeg culege e mul multe te informatii informatii des pre ceea ce s imte clie ntul pur si si mplu uitandu-se la el. Uneori, clientii trimit mesaje mixte, mesajele corporale fiind mai importante decat cele verbale.



[2] MESAJE VOCALE: multe dintre mesajele privind intensitatea sentimentelor clientilor sunt exprimate prin gradul accentului vocal pe care il pun pe acestea. De exemplu, clientii care nu sunt in contact cu capacitatea lor



de a si mti pot comunica folosi nd o voce mai degraba slaba sau distanta. [3] CUVINTE SI FRAZE pentru exprimarea sentimentelor: un mod bun, dar nu infailibil, de a descoperi ceea ce simte clientul este de a asculta cuvintele si frazele folosite pentru exprimarea sentimentelor. Cuvintele pentru

exprimarea sentimentelor pot fi: fericit, trist, singur, anxios, deprimat. Frazele exprimand sentimentele sunt grupari de cuvinte care descriu sentimente. 

[4] CUVINTE EXPRIMAND REACTII FIZICE: clientii pot descrie reactiile fizice prin cuvinte cum ar fi: incordat,



oboist, batai ale inimii si durere de cap. [5] EXPRESII EXPRIMAND SENTIMENTE: sunt expresii de fiecare zi sau turnuri de fraza folosite pentru a

comunica sentimente. Foa rte adesea, astfel de e xpresii xpresii sunt exprimate prin imagini vizuale, vizuale, dar intelesul intelesul l or este

a tat de clar, incat un consilie consilierr nu are nevoie nevoie sa e voce imagini imagini pentru pentru a intelege mes a jul . De exemplu, “sunt in al noualea noualea cer” este o expresie car exprima senti mente senti mente care descriu emotia fericirii. 

IMAGISTICA S ENTIMENTELOR: cli entii pot sa foloseasca [6] IMAGISTICA foloseasca in mod intention intentionat at imagini vizuale vizuale pentru a evoca s i

comunica sentimente. Imaginea vizuala ofera un cadru pentru intelegerea continutului sentimentelor din mesajele lor. De exemplu, pentru a descrie s i ilustra jena, jena, clientii pot folosi im agini ca, de exemplu, “Imi venea sa

ma ascund intr- un colt” sau “Imi venea sa fug afara din camera”. … I I . REFLECTAREA SENTIMENTELOR: un sfat simplu pentru reflectarea sentimentelor este de a incepe raspunsurile cu pronumele personal ‘tu’, ‘ca si cum’ am fi in cadrul intern de referinta al clientului. Uneori Uneori ‘esti’ es te de ajuns: de exe mplu, “Esti i ncantat” ncantat” in loc de “Te simti incantat”. incantat”. Chiar mai bine este sa p arafrazam arafrazam si sa gasim cuvinte cuvinte diferite pe ntru

a des crie crie s entimentele clientilor. Atunci cand este posibil, consilierii consilierii ar trebui s a incerce sa -i comunice comunice i napoi napoi clientului clientului sentimentul principal . De s ii clientii clientii ar putea s a nu inceapa inceapa intotdeau intotdeauna na cu cu s entim entimen entul tul de baza, baza, ei ar putea sa sa s e simta simta mai bine bine inteles i da ca pers oa ne le care acorda sprijin sprijin le reflecta reflecta sentime sentiment ntele ele de baza baza la incep inceputul utul raspunsul raspunsul ui lo r. Cons il ie rii ar trebu i sa in cerce s a refle cte puterea put erea s entimentelo entimentelor r . Cuvintele uvintele se pot grupa grupa in jurul jurul acelei asi teme, caz caz in care care poti alege sa reflectezi eflectezi esenta sentimentului . Alte ori, cl cl ientiipo t verbaliz verbaliza a gra gra de diferite diferite a l e un or sentimente mixte , variind variind de l a opozitii s imple, la


Page 5

6


combi natii comple complexe. xe. Reflectarea Reflectarea sentimentelo sentimentelorr implica implica ajutarea ajutarea cl cl ientilor ientilor s a a l ea ga cuvinte care exprima sentimente s i care au rezonanta pe ntru ei. Uneori, Uneori, consilierii consilierii pot ref ref le cta sentimentele s a u motivele clientilor. Un Un mod si mplu de a realiza acest lucru este de a face face afirmatii afirmatii de tipul “Simtiti “Simtiti … deoarece …”, …”, care ogli nde sc cadrul lo r i ntern de referin ta.

Acea Acea sta nu ins inseam eamna na ca persoa nel e care acorda s prijin fac o interpretare sa u ofera o expli catie di n proprii proprii le lor corectitudinea dinea reflectiilor sentimentelor, prin, spre exemplu, folosirea unor pers pecti pective. ve. Este Este crucial crucial ca el e sa verifice corectitu inflexiuni mai ridicate ale vocii spre sfarsitul raspunsurilor lor, sau intreband direct: de exemplu, “Am inteles bine?”. Consilierii pot sa faca inclusiv comentarii inclusiv comentarii de tipul “Cred ca te aud spunand spunand (exprimarea sentimentului ezitant) ezitant) …” sau “Vreau sa inteleg ce simti, dar inca nu imi e ste pe deplin clar”. O alta optiune optiune e ste de a reflecta un mesaj mixt: de exemplu, “Pe d e o parte parte spui ca nu te deranjeaza, deranjeaza, dar pe pe de alta parte parte pari trist”. Dupa Dupa o pauza, pauza, consilierul poate adauga adauga:: “Ma intreb intreb daca pur si simplu nu iti pui o masca de om curajos?”. Un a spect import important ant in reflect reflectare area a sentimentel sentimentelor or este de a intelege intelege daca si in in ce masura masura clientii clientii au in si ght-u ri des pre ei ins isi, isi, de exempl exemplu u daca daca isi accepta accepta rusine rusinea, a, mania mania , durerea sa u trada trada rea. Urmarind fluxul si refluxul se ntimentel or, consilierii sunt nevoiti nevoiti sa fie sen sensibi sibili li la cantitatea cantitatea de realitat realitate e la care p ot fa ce fa ta li enti i la un momen t da t, in cadru l consilierii.



c) Mici recompense verbale: acestea sunt exprimari scurte, care surprind interesul consilierului, desemnate sa

incurajeze clientii cli entii sa continu continue e sa vorbeasca. vorbeasca. Cons ilierii pot folosi mici recompense recompense verbale in sens sens bun sau in s en s rau . Pe

de o p a rte, ei pot recompense recompense clientii pentru ca ca si-au impartasi impartasi si au e xplorat xplorat cadrele cadrele de ref erinta erinta interne. Pe Pe de alta parte, fol osirea micilor micilor recompense verbale verbale poate incerca in mod subtil sau brut sa modeleze ceea ce spun clientii. clientii. (Exemple mici de recompense verbale: “ Ihi Ihi ” ” , “ Te Te rog continua” continua ” , “ Spune-mi Spune-mi mai multe despre asta ” , “ Continua” Continua” , “ Inteleg” Inteleg” , “ Ah? ” Ah? ” , “Apoi…” , “Te aud ” ” , “ Sigur, Sigur, “ Intr-adevar Intr-adevar ” ” , “Si…, “Deci…” , “Chiar “Chiar asa” asa” , “ Exact Exact ” ” , “ Da” Da” .)



d) Intrebari cu final deschis: consilierii pot folosi intrebari cu final deschis, astfel incat sa-i ajute pe client sa-si

elaboreze cadrele interne de referinta. Aces t fe l de intrebari intrebari le p ermit clientilor clientilor sa -si impartasea impartaseasca sca perspectivele perspectivele inte rne,

fa ra s a-si reduca reduca optiunile. optiunile. De asemenea, sunt folositoare folositoare in cl arificarea arificarea scopului scopului sedintei. Intrebari cu final deschis i ncl ud : “Imi poti vorbi despre asta?”, “Poti elabora, te rog?” si intrebarea mai putin deschisa: “Ce simti cu privire la asta?” [Intrebare cu final deschis: Cum ti-a fost; Intrebari inchise: Ai avut o zi buna sau rea?/ Te-a suparat faptul acesta?]. Desi reduc optiunile vorbitor orbitorilor, ilor, intrebarile intrebarile inchise pot fi e sentia le pentru pentru colectarea colectarea informatiilor. informatiilor. B. TEHNICI DE REZUMARE: rezumatele sunt afirmatii scurte ale consilierului cu privire la extrase mai lungi din sedintele de consiliere. Rezumatele strang laolalta, clarifica su reflecta parti diferite ale unei serii de declaratii ale clientului, din timpul unei unitatii de discutie, de la sfarsitul unei unitati de discutie sau la inceputul ori la sfarsitul sedintelor de consiliere. Atunci cand este posibil, posibil, rezumatele rezumatele servesc scopulu scopuluii de a impinge impinge sedinta sedinta mai departe. departe. Astfel de rezu ma te le

pot oglindi oglindi clientil clientilor o r port portiu iuni ni din din ceea ceea ce ce au spus , pot verifica si clarifica intel egerea, pot i dentifi ca teme , zone al e probl emelor emelor si situatii-proble situatii-problema. ma. In cazul in care clientii au vorbit vorbit u n timp destul de indelunga t, consilierii pot rezuma cele spuse, pentru pentru a-s i stabili prezenta si pentru a face ca respectiva conversatie sa fie m ai mult un dialog. In cazu l in care client clientii ii is i s pun pun povestile foarte repede, consilierii pot pot oferi rezumate intr-un ritm mai lent, pentru a-i calma pe clie nti. Atunci cand cli entii spun de ca a u venit sa solicite solicite ajutor, consilierii se pot folosi de rezumate care reflecta unitati i ntregi de comunicare. Astfel de rezumate leaga leaga sentimentele si continutul continutul de baza baza de ceea ce spun clientii. Re zumatele privind privind reflectiil reflectiile e de ba za au o fu nctie de punte pentru pentru client, client, care care le permite permite sa continue continue acelas acelasii su bi ect s au sa trea trea ca la al tul. Alte tul. Alte functii includ asigurarea asigurarea ca persoanele care acorda acorda sprijin asculta corect, gratificarea clientilor si clarificarea intelegerii celor doua parti. O a lta tehnica de rezumare rezumare folositoare pentru incepatori incepatori in consi consiliere liere este capacitatea de a ofe ri o pri vire de a ns am bl u as upra unor diferite diferite tipuri de problem. Sa ne i maginam maginam ca un client vine sa so licite licite consiliere consiliere si incepe sa descrie un num a r de problem diferite. Rezumatele privind identificarea zonei problemei problemei le pot oferi clie ntilor afirmatii mai clare decat au reusit ei sa genereze. Mai m ult decat atat, ofera o baza pentru a le cere clie ntilor sa faca o li sta de de prioritati prioritati privind privind fi e importanta importanta fiecarei problem, f ie pe ce a care doresc sa sa concentreze mai intai.

7.

REEXAMINAREA

OBIECTIVELOR,

SOLUTIILOR

ALTERNATIVE,

A

RISCURILOR

SI

CONSECINTELOR ACESTORA. CU PRIVIRE LA UNA DIN ALTERNATIVE AL TERNATIVE SI FORMULAREA FORMULAREA UNUI PLAN 8. [SCHIMBARE] DECIZIA CU DE ACTIUNE PENTRU A ATINGE OBIECTIVUL PROPUS.


Page 6

7




Procesul decizional: a) directioneaza clientul sa adopte solutii creative, evitand elaborarea

unei singure solutii; b) focalizeaza demersul terapeutic conform unui model bazat pe teoria deciziei, fara a-l interoga inutil pe client, indepartandu-se astfel de la luarea unei decizii.  Rezolvarea problemei: a) elaboreaza multiple solutii din cadrul carora clientul are posibilitatea sa aleaga, astfel incat sa evite lipsa unei solutii sau a unei singure solutii; b) elaboreaza un plan concret de actiuni, fara a-l lasa pe clie nt sa se descurce singur in ceea ce

priveste i mplementarea solutiei; c) elaboreaza problema inainte de a furniza solutia, fara a se repezi la solutii imediate neanalizand adecvat problema. [S: Princi pala s arcina este schimbarea clientilor , astfel in cat acestia sa gestioneze situatiile-problema mai eficient decat in

trecut. Consil ierii si clientii fixeaza obiective , dezvolta s i implementeaza strategii , avand in vedere modul i n care schimbarile folositoare pot fi mentinute. Cons ilierii i i asista pe client sa-si clarifice scopurile pe ntru situatiile-proble ma, s a genereze s i s a exploreze optiunile , in vederea atingerii lor s i dezvoltarii s i implementarii planurilor de actiune. ]

9. GENERALIZAREA celor invatate impreuna cu terapeutul la noi situatii de viata.  Factorii conjuncturali: a) defineste problema tinand seama atat de factorii personali cat si de cei conjuncturali , respingand i deea conform careia problema e ste doar individuala; b) tine seama de prejudecatiile sociale .

10. TESTAREA PLANULUI ELABORAT pe baza unor reevaluari periodice realizate pe baza noilor informatii acumulate si tinand seama de posibile le modificari ale imprejurarilor externe.  Modificari posibile: a) lucreaza asupra subiectului, evitand sa lucreze doar asupra

individului; b) lucreaza pentru a modifica unele conditii de mediu .  Modalitatea efectiva de lucru: a) modifica sistemul teoretic pe care se bazeaza in functie de situatie , respingand o conceptie teoretica unica; b) alege un set adecvat de tehnici de lucru, evitand alegerea unui set standard de tehnici; c) genereaza noi perspective asupra problemei ; d) initiaza discutii deschise , evitandu-le pe cele rigide.

*  Stilul decizional: trebuie sa fie vigilent, evitand aderenta non-conflictuala, bazata pe schimbare non-conflictuala, defe nsiv-evitanta sau hipervigil enta.

***

 INDICATII Prima regula a oricarui intervi u de consiliere psihologica consta in a preciza exact , impreuna cu clientul, despre ce anume se va discuta in timpul sedintei de psihoterapie. Astfel, definirea clara a

problemei clientului si analizarea eficienta a acesteia fara a oscila intre temele expuse sunt cruciale. Pe baza informatiilor furnizate de client, terapeutul consilier trebuie, in primul rand, sa

redefineasca problema si sa ofere o alternativa de solutie. De regula clientul isi pastreaza problema la un nivel superficial , dupa care, terapeutul elaboreaza noi alternative de definire a respectivei problem si decid care va fi definitia pe care o vor utiliza, de comun acord in cadrul demersului terapeutic viitor. Aceasta abordare are un caracter sistematic. Clientii se adreseaza de regula consilierului pentru ca au un conflict decizional si traiesc un sentiment de blocare la nivelul


Page 7

8


gandurilor, sentimentelor sentimentelor si comportamentu comportamentului lui.. Ei au nevoie ne voie sa li se ofere of ere o noua perspectiva , sa fie ajutati sa sparga vechiile tipare rigide ale comportamentului dezadaptiv si sa ia noi

decizii pentru a-si solution problemele. Modelul de consiliere bazat pe teoria deciziei are avantajul ca ofera clientului mai multe alternative de rezolvare , pune accentual pe realizarea unui consens intre client si consilier si in acelasi timp directioneaza si focalizeaza interviurile. Lewis si Lewis (1977) sunt de parere ca prima decizie pe care care trebuie trebuie s-o adopte consilierul terapeut este daca problema care apare poate fi rezolvata prin intermediul unor modificari in

strucutura clientului sau prin intermediul unor modificari ale mediului.

 ANEXE

CASETA 1.1 Raspunsuri ale consilierilor din cadrele interne si externe de referinta Raspunsuri din cadrul extern de referinta: 

Ei bine , e foarte foarte i nteresa nteresa nt.



Eu as fi reactionat reactionat al tfel tfel i n acea si tuatie. tuatie.



Pur si si mplu nu poti sa ai incredere incredere in ba rbati/femei. rbati/femei.



Cred ca ai fi putut s-o fa ci daca a i fi i ncercat ncercat cu adevarat. Pari sa te enervezi prea usor.



Raspunsuri din cadrul intern de referinta: 

Esti foarte fericit cu noii tai colegi de lucru.



Te simti enervat pentru faptul de a fi reactionat altfel.



Ai s entimente a mestecate mestecate cu privire privire la moartea bunicii bunicii tale. Te simti treist pentru ca ca n u mai es te, da r s i el ib era t pentru pentru ca nu mai sufera.



Te simti inspai mantat cand el/ea tipa la tine.



Esti ingrijorat ca ai putea pica testul pentru obtinerea carnetului de sofer.

CASETA 1.2 Exemple Exemple de incuviintari incuviintari de a vorbi Cadre formale Spune-mi , te te rog, de ce a i venit. Spune-mi , te te rog, ce te aduce a ici. Spune-mi , te rog, rog, ce te preocupa. Spune-mi , te te rog, care es te problema. Te rog sa imi fa ci un rezumat. De unde ai dori sa incepi? incepi? Ai fost trimis de catre ______________. Cum iti percepi situatia? Cadre informale Ai ceva ceva a nume in mi nte? Sunt disponibil daca vrei vrei sa vorbesti. orbesti. Pari trist trist a stazi (spus si mpatetic). mpatetic). Comentarii ulterioare, de ‘incalzire’


Page 8

9


Este destul de greu greu s a i ncepi. Nu te grabi grabi . Incepe atunci cand te simti pregatit. Uneori con silierii pot avea nevoie nevoie sa c ompleteze ompleteze cerintele cerintele organizatorice organizatorice referitoare la colectarea unor informatii de baza, ina int e de a le d a clientilor incuviintarea de a vorbi. Insa cli entii in c riza au nevoie de confort confort psihologic inainte de completarea formularelor. formularelor.

CASETA 1.3 Exemple Exemple de afirmatii de structura re Prima afirmatie sau afirmatia de structurare initiala

Avem Avem aproximativ 45 45 de minute impreuna , te te rog sa i mi sp ui de ce ai venit. A doua a firmatie firmatie posibi la de s truct tructur urare are (a ) O singura problema Mi-a m facut o idee in ceea ce priveste priveste motivul motivul pentru care ai venit. venit. Acum, de vreme vreme ce timpul este limi tat, ma i ntreb da ca putem s elect electa a impreu impreuna na o situatie situatie specifica specifica in cadrul cadrul proble problemei mei tale tale (si sp eci fica ti) pe care putem lu cra. Te voi ajuta sa intelegi s ituatia pe de -a intregul intregul si apoi putem examina strategii strategii de a o gestiona mai bi ne. Este Este in regula? (b) (b ) Mai mult de o problema Dupa ce au fost rezumate rezumate diferite diferite probleme, consil ierul s pune: Pe care d i ntre ntre aceste aceste problem ai dori sa te concentrez concentrezi? i? (Clientul (Clientul isi exprima alegerea alegerea .) Bu n. Acum ma in treb da ca pu tem id entifica entifica o situatie situatie specif specifica ica din cadru cadrull acestei acestei probleme, probleme, pe care este i mportant sa o ges tione zi mai bi ne . Apoi putem explora explora a ceasta s ituatie in profunz profunzime ime si sa gasim s trategii trategii pe ntru ntru a o rezolva. rezolva. Este in regula pe ntru ntru tine?

CASETA 2.1 Exemple Exemple de intr intrebari ebari care care se concentreaza asupra sentimentelor si r eactiilor fizice fizice Cand ai inceput sa te simti astfel? Spune-mi mai multe des pre acest sentiment. sentiment. Descrie-mi cum experimenteaza corpul tau acest sentiment. Ai vre-o vre-o imagine vizuala care care s a capteze acest s entiment? In ce stare erai erai a tunci tunci s i in ce stare esti as tazi? Mai s unt si a lte sentimente care care insotesc sau stau la baza acelui s entiment? Cum te simti ai ci si acum? Cat de persis tent este sentimentul? Pe o scala de l a 0 la 10 [sau de la 0 la 100] 100],, cat cat de puternic este sentimentul?

CASETA 2.2 Exemple Exemple de intrebar i care se concentreaza concentreaza pe gandire Ce ganduri ai avut inai nte de/in timpul/dupa situatia respectiva? respectiva? Ce i ti trecea trecea prin minte chiar inainte s a i ncepi sa simti acest lucru? lucru? Ce fel de imagini iti vin in minte in s ituatia respectiva? respectiva? Intra Intra cu incetinitorul incetinitorul i n gandurile tale din s ituatia respectiva. respectiva. Cat de frecvent frecvent ai aces te ganduri? Atunc Atuncii cand el /ea a actionat actionat as tfel, tfel, la ce te te -ai gandit? Care dintre aceste ganduri es te gandul fie rbinte? rbinte? La ce crez crezii ca se gandea e l/ea? De ce iti e ste frica? frica? Pe ce resurse s au puncte tari tari te poti baza in s ituatia respectiva? respectiva? Ce amintiri iti s tarneste tarneste aceas ta situatie? Mai erau si a lte ganduri ganduri sa u imagini? In plus, consilierii pot adresa adresa intrebari specifice cu privire la li mbajul intern, reguli si perceptii. perceptii.


Page 9

10


CASETA 2.3 Impletirea ascultarii active cu intrebari Situatia-problema

Debbie, o functionara functionara de ba nca de 27 de ani , se prezinta prezinta l a un consil ier pentru pentru ca nu se i ntelege cu colegii colegii ei. Impletirea ascultarii active cu intrebari Debbie:

Sunt foarte ingrijorata pentru ca nu ma inteleg bine cu colegii mei, functionari de banca.

Consilierul: Esti preocupat preocupata a de a ceste rela rela tii de la locul de munca. munca. Poti Poti sa i mi spui mai multe despre as ta? Debbie:

Da, suntem sase cuntionari in banca, doar ca ceil ceil al ti par sa fie prieteni.

Consilierul: Ceil alti s e intele g bine, dar cum se poa rta rta aces tia cu tine? tine? Debbie:

Nu sunt rautaciosi rautaciosi in fata, dar evita sa imi vorbeas vorbeas ca.

Consilierul: Asadar, mai curand te simti exclusa. Te-am inteles corect?

Da . Consilierul: Tu cum cum te porti porti fa ta de e i? Debbie: Debbie:

Mai curand curand tind s a ma retin retin decat sa i ncerc ncerc sa vorbesc vorbesc cu ei. Cumv Cumva a i mi es te teama de e i.

CASETA 6.1 Exemple Exemple de parafr azare Lesbiana catre catre consilier pentru femei Incerc continuu sa nu ma deranjeze, dar inca ma deranjeaza.

Lesbiana:

Consilier pentru femei: In cuda tuturor tuturor efortur eforturil il or tale tale , nu reusesti sa nu iti mai pese .

Elev catre profesor Elev:

Chia r fac fac tot ce pot sa ma i ntele g cu cu ei .

Profesor:

Incerci Incerci foarte foarte mult sa fii prietenos cu ei.

CASETA 6.2 Exemple Exemple de reflectare reflectare a sentimentelor sentimentelor Cuvinte Cuv inte pentru exprimarea sentim entelor Client:

Sunt incantat.

Consilier: Esti cuprins cuprins de e motie. motie.

Fraze pentru reflectarea sentimentelor Client:

Simt ca ca m-a las at cu buza buza umflata.

Consilier: Te simti foarte foarte dezamagit de ea.

Reflectarea reactiilor fizice In a cest caz, daca reactia fizica fizica e ste literalmente literalmente numita, est ecazul ecazul sa o re petati, petati, pentru a arata ca a fost i nregis nregistrata trata in mod clar. Altfel Altfel puteti l ua in considerare considerare pa rafraza rafraza rea Client A:

Incep sa transpi transpi r.

Consilier: Incepi sa transpiri. Client B:

Simt ca ca a m fluturas fluturas i i n stomac.

Consilier: Simti Simti tensi une in s tomac. tomac.

Cautarea Cautarea s entimentelor care rezoneaza Client:

Nu s unt sig ur cum cum sa d escriu ce simt d espre espre ea… poate e vorba vorba de furie… supa rare, nu, nu, despre a sta e ste vorba… tulburare…

Consilier: Rani t, anxios, confuz… atinge vre coarda s ensi bila vreunul dintre dintre a ceste cuvinte? cuvinte? vre -o coarda

Reflectarea sentimentelor si motivelor Inca sunt deranjat deranjat atunci atunci cand ma gandes c la faptul ca ea nu spune a devarul. devarul. Consilier: Simti Simti i nca furie furie pentru pentru ca banui esti ca e a te minte. Client:


Page 10

11


 NOTES


Page 11

Consiliere Psihologica - Interviul

Recommend Documents