CURS Consilierea Carierei

CONSILIEREA CARIEREI 

Lector univ. drd. Daciana A. Lupu

1

2. REGLEMENTĂRI ACTUALE ŞI INSTITUŢII IMPLICATE ÎN CONSILIEREA ŞI GESTIUNEA CARIEREI

INSTITUŢIILE IMPLICATE ÎN CONSILIEREA ŞI GESTIUNEA CARIEREI Activitatea de consiliere şi orientare privind privind cariera, în în România, este oferită de: -Centrele de Asistenţă Psihopedagogică .Comisiile Medicale de Orientare Şcolară şi Profesională Judeţene şi ale Municipiului Bucureşti -Comisiile de Expertiză Complexă -Agenţiile de Ocupare şi Formare Profesională -agenţii sau centre de sine stătătoare (unele din acestea fiind private) -Centrul Naţional de Resurse pentru Orientarea Carierei -Institutul de Ştiinte ale Educaţiei -Centrele de Informare şi Orientare (C.I.O.) din universităţi -Birourile pentru Tineret (Infotin) De menţionat că în gestiunea carierei un rol foarte important îl au: -Centrele de formare (continuă) care furnizează cursuri de perfecţionare, (re)calificare, specializare, -Centrele de mediere a muncii pentru şomeri, persoane pe cale de disponibilizare, -Centrele de recrutare a forţei de muncă (care, de regulă, oferă servicii de consiliere pentru găsirea unui loc de muncă) -Centrele de consultanţă în afaceri pentru cei care doresc să iniţieze o afacere contra cost -asociaţiile

2

Beneficiarii consilierii carierei -faţă de sistemul de educaţie şi formare, iniţială şi continuă: -elevi şi studenţi care sunt în curs de formare sau au absolvit anumite niveluri de învăţământ, -adulţi reveniţi în sistemul de formare profesională -faţă de piaţa muncii (incluşi în aceasta): -angajaţi care doresc să-şi păstreze actualul loc de muncă, -angajaţi care doresc să promoveze, -faţă de piaţa muncii (incluşi în aceasta): -angajaţi care doresc să-şi păstreze actualul loc de muncă, -angajaţi care doresc să promoveze, -angajaţi care doresc să-şi schimbe serviciul, -angajaţi care doresc să-şi schimbe profesia, -angajaţi care potenţial pot fi concediaţi, -angajaţi care caută alt loc de muncă mai bine plătit, mai aproape de casă, cu condiţii mai bune de muncă -faţă de piaţa muncii (neincluşi în aceasta): -şomeri care caută un loc de muncă, -şomeri care trebuie sau vor să-şi schimbe meseria, -noi absolvenţi -fată de resursele de sprijin şi influenţare a deciziei clienţilor: -profesori, -părinţi, -patroni.

Centrele şi Cabinetele Interşcolare de Asistenţă Psihopedagogică au următoarele atribuţii în activitatea de orientarea carierei: -investigarea dinamicii opţiunilor şcolare, -informare asupra reţelei de şcolarizare, -aplicarea de chestionare pentru orientarea carierei, -testări aptitudinale, -consilieri individuale şi de grup ce vizează orientarea carierei, -activităţi de colaborare: cu Agenţia de Ocupare şi Formare Profesională, Centrul Naţional de Resurse pentru Orientarea Carierei, O.N.G.-uri

3

Centrul Naţional de Resurse pentru Orientarea Carierei are ca obiective: -furnizarea de informaţii relevante şi facilitarea accesului acces ului  publicului interesat la date despre posibilităţile de educaţie şi formare profesională, -promovarea şi susţinerea mobilităţii profesionale transnaţionale şi a dimensiunii europene a educaţiei şi formării profesionale, -asimilarea standardelor şi normelor europene în domeniul orientării profesionale şi validării calificărilor din România -sincronizarea activităţii Centrului cu cele ale instituţiilor, serviciilor şi programelor din domeniul consilierii, orientării şi formării profesionale pe plan naţional, -colaborarea cu alte organizaţii interesate pentru definirea standardelor de bună practică a orientării profesionale, adecvate contextului românesc. Birourile pentru Tineret –Infotin- au fost înfiinţate în ianuarie 1994, ca  program al Ministerului Tineretului şi Sportului ,şi din octombrie 1998 funcţionează programul de Orientare vocaţională şi consiliere  psihologică. Acest Acest din urmă program progra m are principalele obiective: -informarea şi consilierea tinerilor în scopul alegerii profesiei potrivite, -realizarea consilierii psihologice a tinerilor confrunt cu probleme pentru care nu au găsit o soluţie.

4

6. METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ UTILIZATE PENTRU FORMAREA CAPACITĂŢII DE AUTOEVALUARE REALISTĂ LA ELEVI: TESTE DE APTITUDINI, TESTE DE PERSONALITATE, CHESTIONARE DE VALORI ŞI INTERESE

I. INTERESELE - apli aplica care rea, a, cota cotare rea, a, inte interp rpre reta tare reaa Ches Chesti tion onar arul ului ui de inte intere rese se  profesionale tip Holland (vezi Anexa nr.1) - alte modalităţi modalităţi de investigare a intereselor. intereselor. - Inventarul de interese Kuder (forma C) - chestionarul pentru investigarea domeniilor de interese - chestionarul L’Interoption (vezi soft) II. VALORILE - aplicarea, cotarea, interpretarea Inventarului de valori Super - alte modalităţi modalităţi de investigare a valorilor: Inventarul valorilor 

III. APTITUDINILE -  prezentarea Bateriei B.T.P.A.C. (vezi soft) - alte modalităţi de investigare a aptitudinilor  - „Aptitudinile mele- ce ştiu despre mine?” - „Aptitudini, deprinderi, abilităţi, calităţi”

5

I. HOLLAND Kuder porneşte de la ipoteza că persoanele cu aceeaşi profesie au structuri de interese asemănătoare şi, în consecinţă, prin aplicarea inventarului său (Kuder  Preference Record) la alţi indivizi, acestora li se poate recomanda – în funcţie de aria / structura lor de interese – un domeniu profesional din cadrul următoarelor  arii de activităţi: • activităţi desfăşurate în exterior, în spaţii deschise (0) • mecanice (1) • numerice, de calcul (2) • ştiinţifice (3) • interes pentru afaceri, activităţi persuasive (4) • artistice (5) • literare (6) • muzicale (7) • servicii sociale (8) • muncă de birou (9)  prelucrare (M. Jigău)

II. VALORILE reprezintă convingerile bazale ale indivizilor. Ele sunt surse moti motiva vaţi ţion onal alee şi ale ale stan standa darde rdelo lorr indi indivi vidu dual alee de perf perform orman anţă ţă într într-u -unn anum anumit it domeniu. Valorile se manifestă în comportament prin evitarea sau, dimpotrivă,  propensiunea pentru elemente tangibile sau intangibile cum ar fi banii, puterea, spiritualitatea. Exemple de valori sunt: performanţă, colegialitate, mediu familial  plăcut, autonomie, grijă pentru alţii, bani, putere, autoritate, recunoaştere. Ceea ce valorează valorează o persoană persoană se reflectă la nivelul nivelul cerinţelor cerinţelor pentru mediul mediul de activitate în care aceasta urmează să se încadreze. Tabelul prezintă relaţia existentă între necesităţile vocaţionale ale persoanei şi caracteristicile mediilor de activitate.

6

 Modalităţi de investigare a valorilor personale 1. Ierarh Ierarhiza izarea rea unor unor valor valorii date date Se dă o listă de valori pe car adolescenţii să noteze cu „+” valorile importante  pentru sine şi cu „-” pe cele neimportante. Se poate realiza apoi o ierarhie a  primelor 5 valori importante. 2. Analiz Analizaa alegeri alegerilor lor ante anterio rioar aree Următ Următoa oare rele le într întreb ebăr ării pot pot fi util utilee pent pentru ru eval evalua uarea rea valor valoril ilor or im impl plic icat atee în alegerile anterioare: - Când ai putut să alegi între cursuri, ce ai ales? De ce? - Ce tip de activităţi preferi în timpul tău liber? De ce? - Când îţi alegi prietenii ce caracteristici car acteristici te aştepţi să aibă? - Ce activităţi de voluntariat ai ales să faci? De ce? - Care a fost cea mai importantă decizie pe care ai luat-o? Ce te-a ghidat în luarea deciziei? - Care a fost cea mai rea decizie pe care ai luat-o? De ce? - Care a fost cea mai bună decizie? De ce? 3. Utilizarea discreţionară a timpului este un exerciţiu extrem de simplu şi eficient în identificarea valorilor. Se poate pune următoarea întrebare: Dacă ai avea doar câte o oră pe zi la dispoziţie, ce ai alege să faci? O altă variantă a acestui exerciţiu este utilizarea discreţionară a banilor. Ceea ce este foarte important în faza de interpretare a răspunsurilor la aceste exerciţii este de a-i stimula pe elevi să determine sursa (valorile) care stau la baza alegerilor  respective. Este bine ca fiecare dintre ei să-şi identifice în mod individual valorile, iar discuţia de grup să ajute la clarificarea / identificarea relaţiei dintre anumite alegeri şi valorile personale . Accentul se pune pe relaţia dintre valori şi alegerile pe care le facem şi nu pe „valoarea valorii”.

7

INVENTARUL VALORILOR  Marchează cu „+” valorile importante şi cu „-” pe cele neimportante: Varietate Ajutarea celorlalţi Independenţă Colegialitate Împlinire Apartenenţă Securitate Putere şi autoritate Echilibru între rolurile deţinute (în familie, profesie, societate) Creativitate Stabilitate Senzaţii tari, risc Profit material Ambiţia, mediul înconjurător (clima) Statut social Dezvoltare personală Competiţie Influenţă asupra celorlalţi Altruism

Realizează un top 5 al valorilor marcate cu „+”

Realizează un top 5 al valorilor marcate cu „-”

1.

1.

2.

2.

3.

3.

4.

4.

5.

5. (Prelucrare A. Băban) 8

FIŞA NR.9

VALORILE MELE Aşează în ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă) valorile prezentate mai jos. Care este cea mai importantă valoare  pentru  pentru tine? Pe a doua coloană coloană ordonează ordonează valorile aşa cum ar răspunde prietenul prietenul /  prietena ta cea mai bună.

EU

PRIETENUL MEU / PRIETENA MEA









































A avea bani să-mi cumpăr ceea ce-mi doresc. A avea o prietenă / un prieten. A merge merge în excursii excur sii pe munte. A avea mulţi prieteni. A citi multe cărţi preferate. A avea note mari. A fi un bun sportiv. A fi în pas cu moda. A-mi dedica timpul dezvoltării mele spirituale. A fi de ajutor prietenilor şi familiei

9

Necesităţi vocaţionale / Medii de activitate corespunzătoare valori Valorificarea abilităţilor Sarcini care permi rmit exersarea abilităţilor şi deprinderilor. Realizare Sarcini considerate a oferi prestigiu. Activitate Sarc Sarcin inii care care cer cer un nive nivell cons consta tant nt şi susţ susţin inut ut de implicare. Avansare Medi Mediii de munc muncăă în care care exis există tă posi posibi bili lita tate teaa de a  promova pe baza performanţelor. Autoritate Sarc Sarcin inii care care im impl plic icăă pute putere reaa de a deci decide de asup asupra ra modalităţii de realizare a muncii. Autonomie Medii de muncă ce presupun presupun planifica planificare re individual individualăă a muncii, fără o supraveghere strictă. Structură Medi Mediii de munc muncăă în care care stra strate tegi giil ilee de lucr lucruu sunt sunt explicite şi sistematic monitorizate. Compensare materială Sarcini ce oferă compensaţii în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii depuse, aplicate echitabil. Colaborare Medii de muncă în care sunt valorificate interacţiunile sociale. Creativitate Sarcini care permit inovaţia. Independenţă Sarcini de muncă în care se lucrează individual. Valori morale Sarcini care să nu vă oblige să participaţi la nici o acţiune ce contravine valorilor dumneavoastră morale. Recunoaştere Medii de muncă în care sunt recompensate  performanţele individuale deosebite. Responsabilitate Sarcini care permit exersarea autonomiei şi seriozităţii. Securitate Medii de muncă care garantează continuitatea. Serviciu social Medii de muncă în care îi puteţi ajuta pe ceilalţi. Varietate Sarcini ce pot implica o gamă largă şi diversă de activităţi. Condiţii de muncă Medii de muncă caracterizate prin condiţii agreabile. Tabel 1. Relaţia dintre necesităţile vocaţionale / valori şi mediile de muncă

10

4. Analiza fanteziilor personale legate de carieră Fant Fantez ezii iile le perso persona nale le lega legate te de cari carieră eră sunt sunt buni buni predi predict ctori ori ai aleg alegeri erilo lor  r  vocaţionale ulterioare. Ele reprezintă o sursă foarte bună de identificare a valorilor şi de proiecţie în viitor. Exerciţiile car se pot realiza pot să ia forma identificării stilului de viaţă dorit sau descrierii job-ului ideal, pornind de la anumite criterii.

5. Identi Identifi ficar carea ea modele modelelor lor Persoanele / personajele pe care adolescenţii le admiră reprezintă indicatori ai valorilor lor personale. Ei pot realiza singuri liste cu persoane pe care le consideră importante pentru sine sau pot să selecteze persoane relevante pentru ei înşişi din liste liste cu personalită personalităţi ţi cunoscute. Motivul Motivul pentru care elevul admiră  persoana respectivă este strâns legat de valorile sale personale. Scopul investigării valorilor personale este auto-conştientizarea acestora, în vederea utilizării lor ca grilă de evaluare a carierelor posibile. De aceea, exerciţiile, chiar dacă sunt realizate în grup, vor avea rolul de stimulare a autoconştientizării şi nu de evaluare a valorilor individuale.

AUTOEVALUARE Sprijinul Sprijinul acordat acordat educaţ educaţiei iei pentru pentru carier carierăă se poat poatee cons consti titu tuii pe baza baza modelului teoretic al lui Super. Ideea dezvoltării (maxi-ciclul) serveşte ca îndrumar  îndru mar   pentru definirea activităţilor de sprijin. • În etapa de creştere, principala preocupare trebuie să se îndrepte către autodezvoltare. Acest sprijin trebuie să conducă la un concept vocaţional   poz pozit itiv iv,, la o înţe înţele lege gere re a ster stereo eoti tipu puri rilo lorr (sex (sex,, cult cultur urăă etc. etc.), ), şi la conştientizarea faptului că există deferite roluri în viaţă. • În etapa de explorare, cea mai importantă etapă pentru educaţia în vederea alegerii carierei, sprijinul trebuie să se concentreze asupra următoarelor  aspecte: 1. Să ofere elevil elevilor or posibilitat posibilitatea ea de a-şi dezvolt dezvoltaa o imagine imagine realistă realistă şi corespunzătoare despre ei înşişi. 2. Să-i ajute ajute să-şi să-şi testeze testeze conceptele conceptele despre despre sine sine (în special special concept conceptul ul vocaţional). 11

3. Să-i Să-i spri spriji jine ne,, de asem asemene enea, a, să-şi să-şi dezv dezvol olte te matu maturi rita tate teaa nece necesar sarăă  pentru a face faţă problemei luării deciziei în această etapă (de exemplu, tranziţia spre învăţământul superior, spre viaţa în câmpul muncii etc.). 4. Acea Aceast staa incl includ ude, e, evid eviden ent, t, şi dezv dezvol olta tare reaa cali calită tăţi ţilo lorr de luar luaree a deciziei şi 5. Extinderea Extinderea cunoştin cunoştinţelor ţelor lor cu privire privire la domeniul domeniul muncii. muncii.

III. APTITUDINI Apti Aptitu tudi dine neaa repre reprezi zint ntăă pote potenţ nţia ialu lull unei unei perso persoan anee de a învă învăţa ţa şi obţi obţine ne   per perfo forma rmanţ nţăă într într-u -unn anum anumit it domen domeniu iu.. Dezv Dezvol olta tată tă prin prin învă învăţa ţare re şi exer exersa sare, re, aptitudinea devine abilitate, iar prin aplicare în practică şi automatizare, abilitatea devine deprindere. Această înlănţuire de transformări ilustrează procesul prin care aptitudinea devine operaţională, transformându-se din potenţial în realitate. r ealitate. Fiecare persoană are anumite aptitudini. Pentru mulţi însă este dificil să le recunoască şi să le pună în valoare sau să-şi construiască un plan de carieră  pornind de la acestea. Putem însă identifica în discursul persoanelor expresii de genul: „ştiu să …, pot să …, mă pricep să …”. Acestea desemnează de fapt aptitudinile, abilităţile şi deprinderile pe care le are persoana respectivă şi care îi facilitează realizarea fără dificultăţi a anumitor activităţi. Orice însuşire sau proces psihic privit din perspectiva randamentului devine aptitudine. Spre exemplu, percepţia detaliilor, memoria, spiritul de observaţie sunt considerate aptitudini, atunci când ele constituie premise pentru realizarea cu succes a unor activităţi. Putem vorbi de aptitudini la diverse nivele de generalitate. Spre exemplu, aptitudinea verbală este o aptitudine mai generală decât fluenţa verbală sau capacitatea de comprehensiune, după cum capacitatea de discriminare a sunetelor sau de realizare a interferenţelor sunt aptitudini specifice, cu un grad mai redus de generalitate decât aptitudinea de comprehensiune. În general, în relaţionarea aptitudinilor de anumite domenii ocupaţionale se utilizează un nivel mediu de generalitate. (Prelucrare A. Băban)

GATB (General Aptitudes Test Battery) este o baterie de teste destinată măsurării a nouă factori aptitudinali. Aptitudinile Aptitudinile vizate sunt următoarele: ur mătoarele: • Inteligenţa generală (G), • Aptitudinea verbală (V), 12

Aptitudinea numerică (N), • Aptitudinea spaţială (S), • Percepţia formei (P), • Aptitudinea pentru munca de birou (Q), • Coordonarea motorie (K), • Dexteritatea digitală (F), • Dexteritatea manuală (M). Această baterie de teste este utilă în activitatea de consiliere a carierei pentru (auto)cunoaşterea individului, orientare sau consiliere cu privire la rutele adecvate de educaţie şi formare profesională. (Prelucrare M. Jigău) •

Pent Pentru ru a vă face ace sing singur ur o idee, dee, ceva ceva mai cla clară, ră, desp despre re aptitudinile, deprinderile şi abilităţile dumneavoastră, verificaţi cu ajutorul listei de mai jos (posibil incompletă, dar pe care o puteţi dezvolta adăugând alte competenţe), ce calităţi aveţi sau care din acestea – prin exerciţiu şi învăţare – pot fi aduse la niveluri competitive.

Aptitudini, deprinderi, abilităţi, calităţi personale Adaptabil Atent la detalii Spirit de competiţie Creativ Cu iniţiativă Capabil de entuziasm Imaginativ Calităţi de lider / conducător  Calităţi de negociator / mediator  Grijă pentru oameni Grijă pentru animale Bun organizator / planificator  Cu calm şi răbdare Perseverent Cu tonus pozitiv / optimist / încrezător  Persoană de încredere Cu calităţi pentru a vinde Bun vorbitor în public Aptitudini tehnice

Prezente

Posibil a fi dezvoltate

13

Aptitudini manuale Aptitudini pentru informatică Bun sfătuitor / îndrumător  Cu dragoste pentru copii Bun desenator  Aptitudini pentru a învăţa pe alţii Spirit de observaţie Simţul ordinii şi curăţeniei Bun executant Bun controlor / inspector  Bun interpret Aptitudini pentru calcul / evidenţe contabile Capacitate de a lua rapid decizii corecte Bună dexteritate manuală Simţ estetic Spirit de aventură Econom / chibzuit Bună acuitate auditivă Bună acuitate vizuală Bun şofer  Spirit de aventură Bună stăpânire de sine Loial Simţ practic Capacitate de sinteză Capacitatea de a rezolva probleme Etc. • •

•

Bifaţi una sau alta din spaţiile rubricilor a doua şi a treia din tabel. Anal Analiz izaţ aţii rezu rezult ltat atul ul globa globall al auto autoev eval aluă uări rii,i, verif verific icân ândd cât cât de fidel fidel vă reprezintă (prin consultarea familiei sau altor persoane care vă cunosc bine). Adăugaţi alte aspecte şi atribute semnificative se mnificative la această listă.

Flei Fleish shma man, n, Quai Quaita tanc ncee şi Broe Broedl dlin ingg (198 (1984) 4) au înto întocm cmit it un inve invent ntar ar al aptitudinilor umane în care au menţionat, printre altele: • Înţelegerea limbajului oral şi scris, • Exprimarea orală şi scrisă, • Fluenţa, productivitatea ideilor, 14

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

•

Creativitatea memoriei, Identificarea problemelor, Raţionamentul matematic, Aptitudinile numerice, Raţionamentul deductiv şi inductiv, Ordonarea / clasificarea informaţiilor, informaţiilor, Flexibilitatea mintală, Orientarea şi reprezentarea spaţială, Viteza perceptivă, Precizia coordonării motorii, Viteza de reacţie, Rapiditatea adaptării, Dexteritatea manuală, Rapiditatea mişcării membrelor, me mbrelor, Atenţia selectivă şi distributivă, Forţa (statică, instantanee, dinamică), Flexibilitatea corporală, Echilibrul şi coordonarea corporală, Rezistenţa fizică, Veder ederea ea aprop apropia iată tă,, la dist distan anţă ţă,, crom cromat atic ică, ă, crep crepusc uscul ular ară, ă, peri perife feri rică că,, în adâncime, Auzul etc.

15

Chestionar pentru „altcineva” Completaţi următorul chestionar în locul persoanei ____________________  Chestionarul se va completa cu litere de tipar şi va fi transmis, împreună cu cele cele cons consem emna nate te de dumn dumnea eavo voas astr trăă şi de alţi alţi cole colegi gi,, pers persoa oane neii în cauz cauză. ă. Chestionarul nu se va semna. Fiţi obiectiv, obiectiv, realist, realist, onest în răspunsurile răspunsurile dumneavoastră dumneavoastră pentru că vreţi să vă ajutaţi colegul să vadă cum îl văd alţii. Veţi primi şi dumneavoastră opiniile celorlalţi despre propria persoană. Analizaţi opiniile colegilor şi trageţi o concluzie cu privire la „cum vă văd ceilalţi”. Expl Explic icaţ aţii-vă vă – atun atunci ci când veţi veţi prim primii opin opinii iile le scrise scrise de cole colegi gi - de ce anumite păreri ale acestora despre dumneavoastră nu vi se potrivesc. (Bifaţi răspunsurile pe o scală de la 1 (minim) la 5 (maxim) situaţia care i se  potriveşte cel mai bine persoanei alese pentru evaluare).

Exerciţiu de observaţie Membrii grupului formează perechi, se aşează faţă în faţă şi vorbesc fiecare câte un minut despre pantofii celuilalt, apoi despre vreme câte un minut şi în final despre culori. Când conducătorul grupului bate din palme, perechile se schimbă. Obiectul exerciţiului este ca membrii grupului să înveţe să se asculte unul pe altul şi să comunice.

Aptitudinile mele Când este vorba despre forţa de muncă, aptitudinile sunt interpretate ca şi în sport. Există un jargon al fiecărei profesii, în legătură cu deprinderile pe care le solicită. Mai jos dăm o listă de aptitudini, frecvent utilizată de specialişti:

16

Interpretarea aptitudinilor Aptitudinea verbală dă posibilitatea să fie folosit limbajul într-un mod individual. Are o variantă scrisă şi una orală. Aptitudinea aritmetică ajută la efectuarea calculelor simple, de exemplu: adunare, împărţire, mintal sau în scris. Aptitudinea spaţială conferă uşurinţă în orientarea prin locuri necunoscute. Aptitudinea fizică ajută la executarea unor mişcări de o anumită complexitate cu efort minim şi randament maxim. Aptitudinea de comunicare contribuie la stabilirea şi menţinerea contactelor interumane de calitate. Aptitudinea manuală reprezintă înclinaţia specială pentru executarea de activităţi manuale: asamblare, demontare, modelare etc.

Identificaţ Identificaţi-vă i-vă aptitudini aptitudinile le pe baza acestei acestei liste, liste, grupându-le grupându-le în următoarele următoarele categorii: aptitudini prezente, aptitudini presupuse şi aptitudini absente. Prezente

Presupuse

Absente

Aptitudinea de exprimare verbală Aptitudine aritmetică Aptitudine de orientare în spaţiu Capacitate fizică Aptitudine de stabilire a contactului Dexterităţi manuale

Ierarhizarea estimărilor grupului Ierarhizaţi aptitudinile prezente ale membrilor grupului. 17

Pe baza listelor strânse de la elevi, conducătorul de grup stabileşte  punctele  forte ale grupului . „Aptitudinile mele forte” Se fac perechi, în funcţie de punctele forte ale grupului. Cei care consideră că au aceleaşi aptitudini se vor aşeza împreună şi vor discuta de ce consideră ei acest lucru. „Domeniile carierei noastre” Unde v-ar plăcea să munciţi? Cond Conduc ucăt ător orul ul de grup rup adun adunăă laol laolal altă tă dome domeni niiile cele cele mai frecv recven entt menţionate. Făcând acest lucru, trebuie să aplice  principiul rotaţiei rotaţiei adică să invite  pe fiecare elev la răspuns. Domeniile acceptate de cei mai mulţi sunt scrise pe tablă.

„Ce ştiu despre mine însumi / însămi?” Completaţi fişa de lucru. După munca individuală, membrii grupului discută în grupuri mici alegerile făcute. Speranţele mele de carieră (profesie): _______________________________  Dacă ţi-ai analizat aptitudinile, notează mai jos cu aceste semne: + - puncte forte - puncte slabe +/- şi da şi nu

• • • • • •

Aptitudinea verbală Aptitudinea aritmetică Aptitudinea spaţială Aptitudinea fizică Aptitudinea de comunicare Aptitudinea manuală

……………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… 18

Activităţile mele preferate: 1. ……… ……………………. 2. ……… ……………………. 3. ……… ……………………. Caracteristicile domeniului carierei pentru mine: 1. …………………… ……… 2. …………………… ……… 3. …………………… ………

Pantomimă Fiec Fiecar aree pere perech chee treb trebui uiee să joac joacee o scen scenet etăă repr reprez ezen entâ tând nd prof profes esia ia în conformitate cu activităţile selectate anterior. Ceilalţi vor trebui să recunoască despre ce profesie şi activităţi este vorba.

Cum să merg mai departe? Ce ar trebui să fac ca să ating obiectivul stabilit? Conducătorul grupului strânge idei de la membrii grupului. Se grupează rezultatele. Se formează grupe mici de lucru pentru elaborarea planului individual .

19

Planul individual – 1

Încotro mă îndrept? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Ce obiective am? ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….. Ce trebuie să fac pentru aceasta? ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….. Când? ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….

20

7. ME MET TODE ODE ŞI TE TEHN HNIC ICII DE FORM FORMAR AREA EA ATI ATITU TUDI DINI NIII ACTI ACTIVE VE ÎN MANAGEMENTUL PROPRIEI CARIERE

RESU RESURS RSE E UMA UMANE, NE, FINA FINANC NCIA IARE RE ŞI DE TIM TIMP CU ROL ROL ÎN ORIENTAREA CARIEREI „Ipostaze ale identităţii” (exerciţiu)

PLANIFICAREA CARIEREI - Scala de evaluare - „Puncte tari şi puncte puncte slabe” şi „ Analiza SWOT” - „Linia carierei”(evenimente în carieră) - Scopuri în carieră - „Scara prezentului spre viitor” - Planul de acţiune - Interviul informaţional - Fo Form rmul ular arul ul de cons consil ilie iere re şi orie orient ntar aree (spe (speci cifi ficc asis asisttenţe enţeii  psihopedagogice)

21

Materialele au fost prelucrate din M. Jigău, A. Băban, M.Plosca (vezi Bibliografie)

IPOSTAZE ALE IDENTITĂŢII

I

II

I – Educaţie II – Relaţii III – Sănătate

III

IV

IV – Perspective şcolare şi profesionale

Obiective:

- să identifice elementele importante din punct de vedere personal în domeniul educaţiei; - să descrie relaţiile cu familia, f amilia, prietenii; - să descrie starea de sănătate fizică şi psihică; - să analizeze perspectivele şcolare şi profesionale. Mod de desfăşurare a exerciţiului: - după ce se distribuie fişa cu exerciţiul se va explica modul de realizare, conţinutul fiecărui cadran; - se analizează legăturile dintre cadrane şi modul de interacţiune a celor patru aspecte ale identităţii ( de exemplu: ce influenţă are starea de sănătate asupra opţiunilor şcolare şi profesionale, ce rol au aspectele educaţiei în conturarea relaţiilor din familie sau grupul de prieteni cum poate influenţa opţiunile şcolare şi profesionale, ce rol au aspectele educaţiei în conturarea relaţiilor din familie sau în constituirea grupului de prieteni. 22

1

1 2 3 4 5 Scala de evaluare ⇒ Care Care din din caract caracteri eristi sticil cilee de de mai mai jos consti constitui tuiee punctel punctelee forte forte sau mai slabe slabe ale ale dumneavoastră? • Inteligenţa • Capacitatea de învăţare • Creativitatea • Memoria • Tenacitatea • Perseverenţa • Implicarea în muncă • Aptitudinile manuale • Aptitudinile de lider  • Aptitudinile matematice • Aptitudinile literale • Aptitudinile muzicale • Altele (care?) •

2

Cum anti antici cipa paţi ţi că va evol evolua ua cari carier eraa dumn dumnea eavo voas astr tră? ă? • Va evolua treptat ascendent • Va avea o evoluţie oscilantă •  Nu mă voi integra bine în muncă • Voi avea permanent nevoie de sprijin • Voi cere mereu mai mult decât oferă • Alte situaţii (care?) •

3

La ce crede credeţi ţi că vă price pricepe peţi ţi mai mai bin binee dum dumnea neavo voast astră ră?? • Să comunic cu oamenii • Să fac afaceri • Să creez şi să aplic diferite idei • Să ajut pe alţii • Să execut diferite sarcini • Să conduc un grup, o firmă • Alte situaţii (care?) •

4

Ce prof profesi esiee crede credeţi ţi că că vi s-ar s-ar potri potrivi vi cel cel mai mai bine bine (faceţ (faceţii o list listăă cu primele primele şase  profesii potrivite) 23

•

•

•

•

•

•

PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE

A. Punctele Punctele mele mele tari tari sunt: ………………………………… ………………………………… …………………………………

B. Punctele mele slabe sunt: ……………………………….. ……………………………….. ………………………………..

…………………………………. …………………………………. ………………………………….

C. Oportunităţile mele sunt: …………………………………. …………………………………. ………………………………….

D. Ameninţările sunt: ………………………………………….. ………………………………………….. …………………………………………..

E. Alege o abilitate, o competenţă, notată la punctul B şi realizează un plan de dezvoltare a acesteia: ………………………………………………………………………… 24

………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………

ANALIZA FACTORILOR S.W.O.T.

S Strenghts (Puncte tari)

O Opportunities (Oportunităţi)

W Weaknesses (Puncte slabe)

T Threats (Ameninţări)

Obiective: - să identifice factori externi şi interni care să determine alegerea unei opţiuni în carieră; - să descopere descopere modalităţ modalităţii de valorifica valorificare re a oportunităţ oportunităţilor ilor ce privesc privesc cariera; - să cont contur urez ezee tehni ehnici ci de modi odifica ficare re a punc puncttelor elor slab slabee şi de confruntare cu aspectele ameninţătoare. Desfăşurare: - se explică fiecare element al analizei: S-strenghts-puncte tari Wweaknesses-puncte slabe se referă la sfera interioară, presupun 25

analizarea propriei activităţi şi personalităţi printr-un efort de introspecţie; O-opportunities-oportunităţi, T-threats-ameninţări presupun analizarea factorilor externi care pot influenţa realizarea unor opţiuni în carieră.

LINIA CARIEREI (evenimente de carieră)

Cariera nu este un lucru pe care îl obţii la un moment dat. Ea se construieşte  pas cu pas şi este reprezentată de o suită de experienţe şi evenimente, trecute,   ppre reze zent ntee şi viit viitoa oare re.. Înce Încearc arcăă să iden identi tifi fici ci expe experi rien enţe ţele le şi eveni evenime ment ntel elee care care construiesc cariera ta.

TRECUT

PREZENT

VIITOR   26

SCOPURI DE CARIERĂ

Ţinând cont de fanteziile tale despre carieră, formulează câteva scopuri legate legate de muncă şi carieră carieră pentru pentru următor următorii ii 20, 10 şi 5 ani. ani. Fii cât se poate poate de corect şi specific. Pentru a stabili scopurile, începe cu punctul cel mai îndepărtat –  20 ani – şi apoi continuă în ordine descrescătoare. Procedând invers rişti să stabileşti scopuri ce nu sunt legate în mod strict de visul tău.

 Scopuri pe 20 ani:  __________________________________________________________________   __________________________________________________________________   Scopuri pe 10 ani:  __________________________________________________________________   __________________________________________________________________   Scopuri pe 5 ani:  __________________________________________________________________   __________________________________________________________________ 

Cum să planificaţi obiectivele. Dacă un tânăr ar obiective pe termen lung (56 ani) trebuie să-l ajutăm să-şi facă obiective şi pe termen scurt. Ex: Faceţi o listă cu cât mai multe obiective pe care le aveţi şi încercaţi să transformaţi obiectivele pe termen lung în obiective pe termen scurt legate între ele şi luaţi în considerare elementele de zi cu zi (munca, ( munca, familia, viaţa socială, aspectul financiar, educaţia). Apoi aranjaţi obiectivele pe termen scurt în ordine. 27

SCARA PREZENTULUI SPRE VIITOR  FAMILIA PRIETENI VIITOR STUDII LOC DE MUNCĂ

FAMILIE ŞCOALĂ  PREZENT  PRIETENI ABILITĂŢI

Obiective:

- să identifice factorii care pot influenţa alegerea carierei în viitor; - să stabilească paşii ce trebuie parcurşi pentru atingerea scopului; - să-şi contureze spaţiul existenţial în viitor, în funcţie de opţiunea aleasă. Desfăşurare:

28

- se va stabili sfera de influenţă a fiecărui factor în prezent (de exemplu, ce crede familia despre…, ce spun prietenii despre…, ce abilităţi am şi ce aptitudini vreau să-mi dezvolt, ce studii am);

PLAN DE ACŢIUNE Care Care est estee prim primaa ta ta opin opinie ie??

____ ______ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ___  _ 

Care Care este este prim primul ul lucr lucruu pe pe car caree îlîl vei vei cerc cercet eta? a? Cum vei ajunge ajunge la el?

____ ______ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____  __ 

______ __________ _______ ______ ______ ______ ______ _______ _______ ______ ______ ______ _______ _____  _ 

De cât tim timpp vei avea avea nevoi nevoie? e? _______ __________ ______ ______ ______ _______ _______ ______ ______ ______ _______ ______  __  Ce obsta obstacol colee vezi vezi înain înainte, te, după ce vei trece trece de prim primaa oprire oprire??

______ _________ _______ _______  ___ 

Ce stra strateg tegii ii vei folosi folosi pentru pentru a te asig asigura ura ca va fi un un succe succes? s?

______ _________ _______ _______  ___ 

Dacă nu doresc tabel se poate face şi hartă.

ÎNTREBĂRI TIPICE ALE PLANIFICĂRII INDIVIDUALE A CARIEREI • • • • • • • • • • • •

Am identificat complet şi sigur problema? Cu ce încep? De ce informaţii am nevoie? Ce nu ştiu şi despre ce? De cine am nevoie pentru a obţine informaţii suplimentare, evaluări, sprijin? Este necesar să fac o planificare în timp a acestor paşi? Ce obstacole prevăd că s-ar putea ivi? Ce soluţii anticipate am pentru a face faţă la aceste obstacole? Pe care din aceste obstacole aş putea singur să le înving? Ce alternative am pentru situaţiile cele mai nefavorabile? ne favorabile? Care este lista priorităţilor mele? Ce schimbări pot, eventual, opera în lista priorităţilor mele? Ce implicaţii / consecinţe va avea realizarea sau nerealizarea planului pe care mi l-am propus? 29

•

• •

•

Care idei ale planului meu nu sunt prea realiste sau au, din start, şanse minime? Cât sunt de pregătit să pierd şi al ce aş putea renunţa, dacă ar fi nevoie? Am stat de vorbă cu cineva care a realizat tocmai planul pe care mi l-am făcut eu? Dacă cineva ar avea acelaşi plan ca al meu şi mi-ar cere un sfat, ce i-aş spune / recomanda?

INTERVIUL INFORMAŢIONAL Găsiţi pe cineva care practică meseria care vă interesează. Discutaţi cu acesta despre profesia lui. Puneţi următoarele întrebări: 1. 2. 3. 4.

De cât timp timp lucr lucraţi aţi în în această această profes profesie? ie? Cât timp timp aţi aţi lucrat lucrat pentru pentru această această organi organizaţie zaţie?? Care sunt sunt responsa responsabilit bilităţil ăţilee dumneavoast dumneavoastră ră majore? majore? Cine vă este sup supervizor? Ce func uncţie are? re? Cine vă este supervi rvizor  intermediar? Ce funcţie are? 5. Car sunt sunt recompen recompensele sele majore majore în munca munca dumneavoas dumneavoastră? tră? 6. Ce vă place cel mai mai mult mult la la acest loc de muncă? muncă? 7. Care sunt frustrările frustrările acestui acestui loc loc de muncă? muncă? 8. Care sunt sunt probleme problemele le care care apar apar cel mai frecvent frecvent?? 9. Este Este meseria meseria dumnea dumneavoa voastr străă mai rea sau mai bună decât decât acum câţiva câţiva ani? ani? De ce? 10.C 10.Cee sfat sfat aţi aţi da unei unei pers persoa oane ne care care va prac practi tica ca acee aceeaş aşii meser eseriie ca a dumneavoastră? 11.Ce nivel de studii şi experienţă este necesar pentru această muncă? 12.Cunoaşteţi alte persoane care mi-ar putea răspunde la aceste întrebări?

 Discutaţi pe scurt:

1. Aţi Aţi învă învăţa ţatt ceva ceva desp despre re cara caract cter eris isti tici cile le medi mediul ului ui dum dumneav neavoa oast stră ră din din informaţiile pe care le-aţi colectat? Care?

30

2. Dacă ar trebui trebui să-ţi schimbi schimbi planul planul acum acum cum ai face? face? Care sunt pietrel pietrelee de hotar principale? Ce credeţi despre nevoile pentru primul pas din scopul dumneavoastră imediat şi pentru planurile pe termen lung? 3. Ce aptitudi aptitudini ni luaţi în considerar consideraree acum? acum? S-au S-au schimba schimbatt ele într-o într-o oarecare oarecare măsură faţă de momentul iniţial? Dacă este aşa cum anume?

FORMULAR DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE

 Nr.  Nr. fişei:…………………………………………... Şcoala:…………………………………………….. Data:………………………………………………. Date personale:  Nume şi prenume:………………………………………………….……… Data naşterii:…………………….…… Vârsta:……………………..…..… Date relevante despre situaţia familială:…………………………………… ……………………………………………………………………………………. Date relevante despre grupul de prieteni:………………………………….. ……………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………. Date despre situaţia şcolară: Discipline şcolare preferate:……………………………………………….. Discipline şcolare mai puţin preferate:…………………………………….. Activităţi extraşcolare relevante:…………………………………………… Motive pentru care se solicită consilierea:………………………………………… …………………………………………………………………………………….. Observaţii / testări / examinări: Anamneza …………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Teste de aptitudini:…………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Teste de interese:……………………………………………………………. interese:…………………………………… ………………………. 31

……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Recomandări:………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Profesor consilier:…………….……. (psiholog)

PLANIFICAREA CARIEREI (PENTRU TINERI) Planul de carieră

POPAS 6 Menţinerea locului de muncă

POPAS 5 Căutarea unui loc de muncă

BORNA 6. Nu pot să-mi păstrez locul de muncă

BORNA 5. Nu pot găsi un loc de muncă

BORNA 4. Nu am aptitudinile necesare POPAS 4 Completarea prgătirii şcolare POPAS 3 Explorarea carierei

BORNA 3. Nu ştiu ce să fac POPAS 2 Informaţii despre piaţa locuri de muncă 32

BORNA 2. Nu am un loc de muncă POPAS 1 Consiliere BORNA 1. Nu am foarte multe probleme în viaţă

8. METODE ŞI TEHNICI DE AUTOPREZENTARE

I. SCRISOAREA DE INTENŢIE - redactarea unei scrisori de intenţie pentru o situaţie dată; - verificarea acesteia după citirea modalităţii corecte de redactare;

II. CURRICULUM VITAE - redactarea propriului curriculum vitae; - refacerea acestuia (dacă este cazul) în urma consultării criteriilor de redactare; -  pe grupe, întocmirea unui C.V. C.V. după o situaţie dată – anunţ din ziar;

III. INTERVIUL - consultarea materialului referitor la interviu; -  joc de rol în diade pentru simularea unei situaţii de interviu ;

33

(Materiale preluate din M. Jigău, A. Băban, M.Luca)

I. SCRISOAREA DE INTENŢIE

Cererea de angajare însoţeşte curriculum vitae sau formularul de cerere, dar  nu reia reia info inform rmaţ aţii iile le conţ conţin inut utee în ele. ele. Rolu Rolull ei este este de a moti motiva va deme demers rsul ul dumneavoastră şi de a stabili o comunicare focalizată pe problema comună: anga angaja jarea rea.. Mari Marile le firm firmee inte intern rnaţ aţio iona nale le vizi vizite teaz azăă univ univer ersi sită tăţi ţile le şi dist distri ribu buie ie formulare de cerere. Atunci când există formulare de înscriere la selecţie nu este nevoie de CV. Dacă aţi aflat despre astfel de firme, dar ele nu au venit în oraşul dumneavoastră, puteţi trimite o scrisoare şi un curriculum vitae pentru a solicita un astfel de formular prin poştă. Ca întindere, scrisoarea nu depăşeşte o pagină, cuprinde 4 părţi şi trebuie să respecte unele cerinţe formale:

1.  Introducerea cuprinde o formulare directă şi personală (de genul „Stimate Domnule Director” sau „Stimate Domnule Manager”) şi trebuie să furnizeze info inform rmaţ aţii ii care care să capt captez ezee aten atenţi ţiaa dest destin inat atar arul ului ui.. Lung Lungim imea ea maxi maximă mă a introducerii este de 5 rânduri. Sunt recomandabile frazele scurte. 2.  Dezvoltarea cuprinde o referire precisă la sursa dumneavoastră de informare asupra postului (multe firme dau anunţuri pentru mai multe tipuri de posturi, în diferite mijloace de comunicare); veţi facilita în felul acesta orientarea destinatarului în privinţa cererii pe care o faceţi. Dacă anunţul a conţinut spec specif ific icaţ aţii ii asup asupra ra ceri cerinţ nţel elor or post postul ului ui,, relua reluaţi ţi crite criteri riil ilee de sele selecţ cţie ie a cand candiidaţi daţilo lorr enun enunţa ţatte acol acoloo şi expl expliicaţi caţi modul odul în care care cal calit ităţ ăţiile dumneavoastră corespund profilului cerut. Legătura Legătura pe care o faceţi faceţi între între posibilită posibilităţile ţile dumneavoastră dumneavoastră şi nevoile nevoile angajatorului trebuie să stârnească interesul şi dorinţa de a vă vedea. Este  bine ca în scrisoare să nu reluaţi informaţiile care au fost deja date în CV sa în form formul ular arel elee de însc înscri rier eree la sele selecţ cţie ie (dac (dacăă firm firmaa a ofer oferit it aşa aşa ceva ceva). ). Subliniaţi orice capacităţi, aptitudini, experienţe relevante sau alte informaţii care ar duce la luarea luarea în considerare considerare a cererii cererii dumneavoastră. dumneavoastră. Fiind o formă 34

de comunicare mai puţin structurată, scrisoarea de intenţie reprezintă un mod „personalizat” de a concepe un formular de cerere şi spune mult despre capacitatea dumneavoastră de a selecta informaţiile relevante.

3.   Motivarea demersului  cuprinde motivele care v-au făcut să alegeţi firma respectivă (mărimea, domeniul de activitate, prestigiul, dinamismul pe piaţă, tipu ti pull de munc muncăă pe care care îl ofer oferă, ă, alte alte avan avanta taje je). ). Fina Finalu lull para paragr graf aful ului ui menţionează disponibilitatea dumneavoastră pentru o viitoare întrevedere. 4. Finalul scrisorii  constă dintr-o frază de încheiere optimistă prin care îi mulţumiţi destinatarului pentru atenţia acordată, dar într-o formulă demnă, nu umilă, de genul „Îndrăznesc să sper că modesta mea cerere v-a reţinut aten atenţi ţia… a…”” şi o form formul ulăă de poli polite teţe ţe opti optimi mist stă, ă, de genul genul „În „În aştep aştepta tarea rea răspunsului / rămân al dumneavoastră / XX”.  Precauţii. Aspectul scrisorii spune multe despre firea expeditorului, mai ales dacă este scrisă de mână. CV-ul este întotdeauna dactilografiat sau redactat pe PC şi acest fapt îi asigură un aspect îngrijit. Dar multe firme insistă să primească scrisori scrise de mână, fie pentru că managerul consideră că scriitura îi poate furn furniz izaa unel unelee info inform rmaţ aţii ii desp despre re perso persona nali lita tate te,, fie fie pent pentru ru că firma firma recu recurg rgee la serviciile unui grafolog sau psiholog.

II. CURRICULUM VITAE Curriculum vitae este un document care, după 2-3 minute de lectură, trebuie să-l îndemne pe angajator să dorească să vă cheme la un interviu. De fiecare dată când includeţi o informaţie, gândiţi-vă dacă aceasta va declanşa dorinţa cititorului de a vă cunoaşte şi dacă vă ajută să obţineţi obţineţi un interviu. interviu. Este greşit să considerăm că un CV, odată întocmit, este bun pentru orice post: pentru a-şi îndeplini menirea de a comunica informaţii relevante despre noi, el trebuie reformulat în funcţie de aşteptările angajatorului, punând accentul pe acele caracteristici sau experienţe care sunt compatibile cu cerinţele postului sau care ne avantajează în situaţia dată. 35

Un CV trebuie să fie uşor de parcurs şi de înţeles, nu uitaţi că angajatorul,  psihologul sau intervievatorul sunt persoane ocupate, care nu prea au timp de  pierdut cu descifrarea documentelor scrise. Deşi există nenumărate forme de CV, ele respectă câteva standarde formale şi de conţinut:

•

 Rubricile sunt, în mare, aceleaşi, chiar dacă ordinea lor diferă de la un tip de CV la altul (date de identificare, pregătire şcolară / profesională, experienţă profesională, abilităţi speciale / experienţe relevante colaterale  profesiunii, hobby-uri, referinţe, obiectivele carierei).

•

În funcţie de cerinţele unui anume post şi de ceea ce ne avantajează în raport cu acesta, putem organiza rubricile şi informaţia în fiecare rubrică fie cronologic, fie funcţional (de la cele mai recente date spre cele mai vechi, selectând numai informaţiile relevante pentru situaţia dată etc.).

•

  Lungimea CV-ului  nu trebuie să depăşească 2 pagini A4, scrise pe o singură parte (pe hârtie impecabilă!) şi capsate (dacă le prindeţi cu o agrafă există riscul de a se rătăci foile când sunt amestecate cu altele, iar a îndoi colţul, „studenţeşte”, face o impresie foarte proastă”), astfel încât să nu creeze dificultăţi celui care citeşte în a-l parcurge rapid şi a reveni la rubricile anterioare.

•

 Aspectul grafic trebuie să fie sobru şi fără cusur: aşezare în pagină, marg margin inii de 2,52,5-33 cm pe fiec fiecar aree latu latură ră,, cu text textul ul aera aeratt şi para paragr graf afee distincte. În nici un caz CV-ul nu va fi scris de mână! Trebuie să găsiţi o modalitate de a-l dactilografia sau de a-l redacta pe PC, fără greşeli de ortografie, fără ştersături, corecturi cu pastă sau bandă, răzături. Evitaţi orice „viciu de formă”: nu folosiţi hârtie colorată, alt format decât A4, corpuri de litere speciale, prezentări fanteziste!

•

 Informaţiile sunt prezentate sub forma unor enumerări de caracteristici şi date date (făr (fărăă pred predic icat at). ). Este Este o greş greşea eală lă să conc concep epem em CV-u CV-ull ca pe o compunere ceva mai sistematică şi să formulăm propoziţii de tipul „În anii x şi y am fost / am făcut / am îndeplinit / am vizitat / am beneficiat etc.”. În fond CV-ul este o listă de caracteristici personale care trebuie comparată, mintal, de către destinatar, cu o listă de cerinţe a postului şi nu o povestire care încearcă să fie palpitantă! Respectând această cerinţă îl 36

ajutaţi pe cel care citeşte CV-ul CV-ul să-şi simplifice munca şi preveniţi iritarea  pe care o produce genul „mult zgomot pentru nimic”.

  Datele de identificare se scriu în partea stângă-sus şi conţin: numele complet cu iniţiala tatălui, aşa cum este el trecut în documentul de identitate, locul şi data naşterii (vârsta), adresa şi numărul de telefon la care puteţi fi contactat. Puteţi alege şi o altă aranjare a acestei rubrici, dar trebuie să fie uşor de „reperat”! Obiectivul(ele) carierei  (rubrică specifică CV-urilor de tip american) se  poate scrie la început, imediat după datele de identificare, sau la sfârşit, înainte de referinţe. Este bine ca el să fie exprimat clar şi precis, în maximum 3 rânduri şi să se refere la un obiectiv(e) concret(e) din următorii câţiva ani, nu din viitorul îndepărtat.  Pregătirea şcolară şi profesională: menţionaţi diplomele şi orice fel de competenţă certificată în vreun fel, cu anii şi instituţia în care le-aşi obţinut. Mai ales în primii ani de carieră, la această rubrică sunt puţine lucruri de spus. Dacă aţi absolvit un liceu de prestigiu, menţionarea lui va face o bună impresie, dar dacă este un obscur „Liceul nr.X”, este mai bine să fiţi concis şi să vă limitaţi la „Dip „Diplo lomă mă de baca bacala laur urea eat, t, anul anul X”. X”. Pent Pentru ru dipl diplom omaa de stud studii ii supe superi rioa oare re,, menţ menţio iona narea rea inst instit ituţ uţie ieii univ univers ersit itar aree este este oblig obligat ator orie ie,, îm împre preun unăă cu secţi secţiaa sau specializarea şi, bineînţeles, anul absolvirii. Organizarea informaţiei se poate face cronologic, începând cu liceul, sau funcţional, cu ultima calificare dobândită. În primii ani diplomele diplomele şi certificate certificatele le sunt importante importante pentru că ele pot da angajatorul angajatorului ui o idee despre cunoştinţel cunoştinţelee pe care le-aţi acumulat şi despre calitatea calitatea  pregătirii profesionale de la care ar putea începe formarea pe post. Dacă pregătirea şcolară şi profesională este „departe” de cerinţele postului, este necesară o perioadă mai lungă de formare specifică. Stagiile de perfecţionare, de iniţiere etc., chiar  dacă nu au fost finalizate cu o diplomă sau certificat de absolvire, ci doar cu o diplomă de participare sau cu o adeverinţă, pot impresiona plăcut. Ele sunt un semn al preocupării şi eforturilor dumneavoastră de a vă lărgi gama competenţelor, de a învăţa, de a progresa.   Experienţa profesională este partea esenţială a unui CV pentru angajare, deoarece furnizează informaţii despre competenţe practice într-un domeniu de activitate, competenţe ce pot fi imediat utilizate, fără o perioadă prea lungă de formare pe post. La această rubrică veţi trece locuri anterioare de muncă (numele firmei, postul, perioada, atribuţiile) şi, dacă acest lucru vă favorizează, puteţi da mai multe detalii despre atribuţiile şi solicitările postului care au dus la dezvoltarea unor competenţe deosebite. 37

Dacă sunteţi proaspăt absolvent sau încă student şi nu aveţi experienţă  profesională, menţionaţi stagiile de practică şi tipul concret de activitate în care aţi fost implicat. Prezentaţi informaţiile în aşa fel încât ele să marcheze modul în care competenţele dumneavoastră îi pot fi de folos angajatorului! Puteţi organiza şi această rubrică cronologic, citând firmele la care aţi lucrat, perioada şi tipul de muncă (postul), sau în rodine anticronologică, de la cel mai recent, regresiv. Dacă aţi optat pentru una din aceste organizări, nu lăsaţi „pete albe” (intervale de timp în care nu apăreţi angajat la nici o firmă), ar putea crea impresia că aveţi ceva de ascuns. În cazul în care aveţi prea multe locuri de muncă şi acest lucru ar indica o instabilitate, puteţi adopta o organizare funcţională, grupând experienţele profesionale pe domenii şi renunţând la ani.

 Abilităţi şi competenţe extraprofesionale este un paragraf care poate hotărî departajarea între doi candidaţi cu pregătire şi experienţă profesională echivalentă:  pentru forte pot fi limbile străine, abilităţi de lucru cu calculatorul, permisul de conducere. Nu numai firmele străine caută absolvenţi care să stăpânească, la un nivel acceptabil, una sau mai multe limbi străine, ci şi firmele româneşti ai căror  clienţi sau colaboratori sunt străini. Precizaţi nivelul de competenţă lingvistică în mod realist, pentru a nu vă trezi în situaţia de a trebui trebui să susţineţi susţineţi o conversaţie conversaţie sau întregul interviu interviu în limba  pe care aţi declarat declarat că o cunoaşteţi cunoaşteţi „foarte „foarte vine” sau „la nivel nivel avansat” (faţă (faţă de cine sau ce?). Mulţi intervievatori folosesc mici „teste de limbă”, rugându-vă să traduceţi un pasaj dintr-un ziar în toate limbile pe care aţi declarat că le vorbiţi! Dacă aţi avut ocazia să staţi în străinătate mai mult timp, precizaţi durata sejurului şi ţara – va face o bună impresie nu numai pentru că se presupune că v-aţi  perfecţionat limba „la faţa locului”, ci şi pentru bogăţia experienţelor de viaţă pe care le produce orice călătorie. Abilităţile de operare pe calculator trebuie precizate respectând aceleaşi exigenţe: nu are rost să scrieţi că aveţi „cunoştinţe avansate” (asta poate crea impresia că nu prea ştiţi despre ce vorbiţi!). O impresie de profesionalism şi seri serioz ozit itat atee poate poate fi crea creată tă numai numai prin prin enum enumer erare areaa concr concret etăă a compe compete tenţ nţel elor: or: redactare de texte (ex. WordPerfect, MS Word), utilizare foi de calcul (ex. Lotus 123, Excel), baze de date (ex. dBASE, FoxPro, MS Access, Oracle), navigare în Internet sau programare / administrare sub un Sistem de Operare din familia UNIX (ex. Linux, FreeBSD, SCO) şi la nivelul fiecăruia: fiecăruia: cunoştinţe cunoştinţe de bază, utilizare utilizare curentă, abilităţi avansate. Permisul de conducere auto este de multe ori foarte important în muncile care necesită deplasări frecvente la mare distanţă, iar menţionarea anului obţinerii dă o idee despre încrederea care vi se poate acorda în acest sens. 38

Dacă aveţi alte experienţe relevante pentru cerinţele postului, ele pot fi menţionate fie în această rubrică, fie într-o rubrică specială. Astfel de experienţe  pot fi contractele în străinătate (chiar dacă nu în domeniul pentru care candidaţi), contracte de colaborare cu firme de prestigiu, funcţii pe care le-aţi îndeplinit în asociaţii sportive, studenţeşti, de tineret, în organizaţii neguvernamentale, mai ales dacă dacă pri prin sol solici icitări tările le lor lor au cont contri ribu buit it la dezv dezvol olttarea area uno unor comp compet eten enţţe orga organi niza zato tori rice ce sau sau rela relaţi ţion onal alee util utile. e. Ele Ele vă vor vor pune pune în valo valoar aree acti activis vismu mul,l, iniţiativa, capacitatea de a munci din toate puterile pentru atingerea unor obiective.

 Hobby-uri  dacă aveţi o pasiune mai neobişnuită, care v-ar pune în valoare  bogăţia personalităţii, subliniaţi-o. Faptul că faceţi sport, de exemplu, poate fi considerat ca un indiciu de dinamism, de bună stare s tare de sănătate, de rezistenţă fizică şi nervoasă, de spirit combativ.  Referinţele constituie constituie o rubrică rubrică indispensabi indispensabilă lă pentru un CV serios. Puteţi menţiona 2-3 persoane care vă cunosc bine din activitatea studenţească sau din cea  profesională şi care ar putea da referinţe despre dumneavoastră. Indicaţi numele, funcţia funcţia şi instituţi instituţiaa unde lucrează fiecare referent, referent, oraşul şi adresa sau numărul de telefon de la serviciu. Cereţi în prealabil acordul acestor persoane de a menţiona num numele ele şi date datele le lor lor prof profes esio iona nale le în CV şi asig asigur uraţ aţii-vă vă că vor vor da refe referi rinţ nţee favorabile! Câteva sfaturi finale referitoare la stilul şi conţinutul CV-ului 1. Evitaţi Evitaţi expresiile expresiile dezavantaj dezavantajoase oase pentru pentru dumneavoastră, dumneavoastră, de genul genul „nu prea am experienţă”, „sunt prea tânăr”, „nu ştiu dacă” (indică nesiguranţă şi gândire negativă – nimeni nu doreşte să angajeze un tânăr care nu ştie ce vrea sau nu are încredere în sine), sau de genul „am fost angajat ca”, „mi s-a cerut să” (indică  pasivitate, lipsă de iniţiativă). 2. Nu se menţ menţio ione neaz azăă cuvi cuvint ntee ca „sta „stare re civi civilă lă”” – scri scrieţ eţii simp simplu lu „căs „căsăt ător orit it”” sau sau „necăsătorit”, fără alte amănunte. 3. Nu se scrie scrie în capu capull pagi pagini niii „Cur „Curri ricu culum lum vitae vitae”” – docum documen entu tull este este în mod evident un CV şi nu are rost să-l intitulaţi aşa (cum vi s-ar părea dacă pe uşă ar  fi scris „uşă” ş.a.m.d.?). 4. Folosiţi Folosiţi cuvinte cuvinte simple simple şi concrete, concrete, paragrafe paragrafe de maximum maximum 5 rânduri. rânduri. 5. Fiecare Fiecare paragraf paragraf să trateze trateze o problem problemăă distinct distinctă. ă. 6. Dacă Dacă se cere cere ataşaţ ataşaţii o foto fotogr graf afie ie,, este este de dorit dorit să fie una recent recentăă şi de bună bună calitate, pe care să o lipiţi în colţul din dreapta sus. 7. După După ce aţi compus compus prima variant variantă, ă, daţi-l daţi-l câtorva câtorva persoane persoane care lucreaz lucreazăă deja să-l citească şi cereţi-le opinia: ar dori să cunoască / să angajeze o persoană 39

 pornind de la aceste informaţii? Multe din lucrurile care dumneavoastră vi se  par clare şi interesante s-ar putea să nu-i pară la fel celui care citeşte pentru  prima dată documentul. 8. Dacă Dacă nu ştiţ ştiţii nici nici o li limb mbăă stră străin ină, ă, sau / şi nu aveţ aveţii nici nici abili abilită tăţi ţi în lucr lucrul ul cu calculatorul, evitaţi să scrieţi că „nu ştiţi”. Omiteţi rubrica. 9. Dacă nu aveţi aveţi hobby-uri, hobby-uri, mai bine omiteţ omiteţii rubrica decât decât să scrieţi scrieţi banalităţi banalităţi de genul: lectură, sport, TV.

CURRICULM VITAE

 NUMELE ŞI PRENUMELE 

( se va scrie numele complet, cu iniţiala tatălui, aşa

cum este el trecut trecut în buletin)

 LOCUL ŞI DATA DATA NAŞTERII   ADRESA  NUMĂRUL DE TELEFON  ( unde puteţi fi contactat ) OBIECTIVUL CARIEREI  (se poate scrie la început, imediat după datele de identificare, sau la sfârşit, înainte de referinţe; el trebuie exprimat clar şi precis, în maximum trei rânduri şi se referă la un / mai multe obiectiv(e) concret(e) din următorii câţiva ani, nu din viitorul îndepărtat) PREGĂTIREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ Forma de educaţie/ Anul (perioada) absolvirii (desfăşurării) / Instituţia EXPERIENŢA PROFESIONALĂ - specializări şi realizări; - experienţa de muncă; Perioada angajării / Locul de muncă / Poziţia / Responsabilităţi ABILITĂŢI ŞI COMPETENŢE EXTRAPROFESIONALE - limbi străine cunoscute; - abilităţi de lucru cu calculatorul; -  permisul de conducere. HOBBY-URI REFERINŢELE ( RECOMANDĂRILE) 40

Organizaţia / Numele persoanei / Poziţia / Adresa / Telefonul Telefonul

III. INTERVIUL DE ANGAJARE Pregătirea pentru interviu

•

•

• •

•

•

Telefoane Dacă telefonaţi la firmă, nu vorbiţi cu centralista, dacă puteţi vorbiţi cu secretara; nu vorbiţi cu secretara, dacă puteţi vorbi cu managerul! Cu o zi înainte Pregăt Pregătiţi iţi-vă -vă haine haine potriv potrivite ite:: inter interviu viull presup presupune une o int intera eracţi cţiune une socială socială ofic oficia ială lă,, deci deci nu numai numai compo comport rtam amen entu tull dumne dumneav avoas oastr trăă trebu trebuie ie să fie fie „oficial”, ci şi îmbrăcămintea. Localizaţi dinainte sediul firmei, pentru a nu pierde timpul cu căutatul. Dacă firma se găseşte într-o altă localitate trebuie să vă interesaţi din timp de orarul mijloacelor de transport; lăsaţi-vă o rezervă de timp suficientă pentru a vă putea prezenta în bune condiţii la interviu (eventual să vă schimbaţi îmbrăcămintea, să o călcaţi, să vă lustruiţi pantofii). Dacă firma este într-o localitate îndepărtată şi călătoria este obositoare, este  bine să vă lăsaţi răgaz pentru un somn odihnitor. În acest caz trebuie să vă asig asigur uraţ aţii că aveţ aveţii hain hainee de schi schim mb (nu (nu vă pute puteţi ţi prez prezen enta ta în hain hainel elee mototolite de călătorie), că aveţi unde dormi şi că vă veţi trezi la timp pentru a vă aranja ţinute şi pentru a ajunge punctual la interviu. În ziua Z Să aveţi la dumneavoastră, pentru orice eventualitate, actele de identitate, copii după diplomele şi certificatele pe care le posedaţi şi după foaia 41

•

•

•

•

•

•

•

matricolă, o copie a CV-ului şi a cererii sau a scrisorii de intenţie + scrisoarea prin care aţi fost invitat la interviu. Să vă formulaţi din timp, pe o listă, întrebările pe care vreţi să le puneţi, dar  să nu vă folosiţi de ea în timpul interviului (face impresie proastă, de  persoană neatentă, zăpăcită). Să aveţi notat cu cine aţi vorbit la telefon pentru a fixa interviul (este foarte important să reţii numele cuiva, să-l foloseşti când te adresezi, aceasta creează, de la început, o relaţie mai caldă şi produce o bună impresie, de om  politicos şi respectuos). Să aveţi la dumneavoastră un carnet de notiţe aspectuos, un pix, bani.

Precauţii Interviul poate începe încă din anticameră, unul dintre evaluatorii „impliciţi” fiind chiar secretara sau oricare dintre angajaţii firmei. Este posibil ca un evaluator specializat să fie „travestit” în candidat, pentru a studia reacţiile spontane ale adevăraţilor candidaţi (cum aşteaptă, cum vorbesc cu ceilalţi, cât de interesaţi par, trăsături de personalitate mai neobişnuite). neobiş nuite). Uneori impresiile pe care le produc comportamentele dumneavoastră asupra diferitelor persoane aflate în firmă la ora interviului pot ajunge la urechile intervievatorului şi îi pot influenţa judecata. Genul acesta de informaţii sunt socotite importante pentru că ele relevă „adevărata fire” a candidatului, nu cea pe care o afişează el pentru situaţia specială în care se află în momentul intervi int erviulu uluii (de exempl exempluu dacă dacă este este respect respectuos, uos, amabil amabil,, sociabi sociabill cu toată toată lumea). Atenţie la tacticile „subterane” ale celorlalţi (pentru a descuraja concurenţii unii unii cand candid idaţ aţii pot pot lans lansaa zvon zvonur urii despr despree firm firmă, ă, desp despre re ei înşi înşişi şi,, desp despre re  posibilele „pile” etc.). Înregistraţi-le ca atare, dar menţineţi-vă spiritul critic şi discernământul. Nu uitaţi, totuşi, pentru ce sunteţi acolo! De aceea este bine să fiţi relaxat, amabil, comunicativ cu ceilalţi, dar fiţi aten atentt la ceea ceea ce spune spuneţi ţi,, la im impl plic icaţ aţii iile le posi posibi bile le;; fiţi fiţi autoc autocon ontr trol olat at în exprimarea emoţiilor, dar nu inhibat.

Un proverb spune „Nu vei avea un al doilea prilej să faci o primă impresie favorabilă”. Pentru a vă pune în valoare este bine să fiţi atenţi la următoa următoarel relee „amănu „amănunte nte”” ale aspectu aspectului lui exteri exterior or,, care care influe influenţe nţează ază consid considerab erabil il formarea primei impresii:

42

•

•

•

•

Bărbaţi Este obligatorie ţinuta clasică –  costum sau sacou şi pantaloni cu dung dungă, ă, căm cămaşă aşă şi crav cravat ată, ă, pantofi de culoare închisă (lustruiţi!); Hain Hainel elee treb trebui uiee să fie fie cura curate te,, nepătate şi călcate; Faţa trebuie să fie proaspăt rasă, sau, dacă purtaţi barbă rbă sau mustaţă, acestea trebuie să aibă un aspect îngrijit; nu exageraţi cu deod deodor oran ante te,, parf parfum umur urii sau sau after shave puternic mirositoare; Este bine să fiţi proaspăt tuns, sau dacă aveţi părul lung, să-l  purtaţi legat sau într-o formă cât mai îngrijită,

•

•

•

•

•

Femei   Nu Nu este este neap neapăr ărat at nevo nevoiie de un costum – taior, dar este bine să aveţ aveţii un com compleu pleu sau sau o roch rochiie sobră, fără „scurtimi” sau decolteuri provocatoare; Hain Hainel elee treb trebui uiee să fie fie cura curate te şi călcate; atenţie vara la petele de transpiraţie! Machiajul, parfumul trebuie să fie disc discre rete te,, fără fără nimi nimicc oste ostent ntat ativ iv;; mâinile şi unghiile trebuie să fie curate, îngrijite; dacă folosiţi ojă, aceasta trebuie să fie discretă; Evit vitaţi aţi purt purtar area ea unor unor bij bijute uterii rii „sonore”, extravagante, tocuri prea înalte; Părul trebuie să fie proaspăt spălat, pieptănătura îngrijită şi fără exagerări în privinţa forme rmei, fixativului etc.

Documentaţi-vă din timp despre firmele din domeniul de activitate vizat citind ziarele, urmărind emisiunile radio şi TV, întrebând cunoscuţii. Este util să cunoaşteţi cât mai mult despre locul de muncă dorit, despre variante posibile, nu numai pentru a putea face o bună orientare iniţială, ci şi pentru a vă putea servi de aceste informaţii în decursul interviului.

Desfăşurarea interviului de angajare Interviul presupune o relaţionare „faţă – în – faţă” între candidat şi o   per perso soan anăă din din cadru cadrull firm firmei ei (fun (funcţ cţio iona narr la depa depart rtam amen entu tull de resu resurse rse uman umane, e, manager, viitor şef direct etc.) sau de o firmă de consultanţă (specialist în resurse umane, psiholog, sociolog). Rostul interviului este de a realiza o cunoaştere şi o informare reciprocă: • Dumneavoastră sunteţi curios să aflaţi cât mai multe lucruri despre postul în cauză, pentru a decide dacă se potriveşte sau nu cu firea, aspiraţiile şi obiectivele proprii; 43

Intervievatorul urmăreşte să afle cât mai multe lucruri despre modul în care dumneavoastră puteţi fi util firmei sale în postul respectiv, dacă aveţi însuşirile cerute, dacă aveţi experienţa necesară sau dorinţa de a vă forma, dacă valorile şi normele dumneavoastră sunt compatibile cu ale firmei. În funcţie de experienţa lor anterioară, de intenţiile şi obiectivele urmărite, comportamentul intervievatorului poate să aibă o serie de particularităţi pe care este vine să le cunoaşteţi, pentru a preveni emoţiile şi inerenta derută pe care ele o  produc. În paginile ce urmează vom încerca să urmărim momentele desfăşurării unui unui inter ntervi viu, u, ati atitudi tudini nille, trăi răiril rile şi com comport portam amen enttele ele celo celorr doi doi acto actori ri (intervievatorul şi candidatul), problemele care pot apărea şi modul optim de rezolvare a lor. •

Este bine să vă autosugestionaţi de la început că totul va fi bine pentru a vă spori încrederea în sine şi a minimiza emoţiile. Gândirea pozitivă vă face să fiţi mai receptivi la acele elemente ale situaţiei care vă ajută să reuşiţi tocmai pentru că aveţi încredere în propriile forţe.

Debutul interviului La intrarea în încăperea unde are loc interviul salutaţi persoana (persoanele) aflată(e) în încăpere cu o formulă oficială: „Bună ziua”. Dacă sunteţi bărbat şi intervievatorul este femeie, nu este potrivit să fiţi prea galant şi să salutaţi cu „Sărut „Sărut mâna!”, sau mai rău cu „Sărut mânuşiţe mânuşiţele, le, stimată stimată doamnă!”. Aceasta Aceasta va crea impresia că vreţi să introduceţi o notă neoficială în situaţie. Riscaţi ca  persoana în cauză, în loc să se simtă flatată de politeţea dumneavoastră „latină” (atenţie la interviurile pentru firmele internaţionale, mai ales aparţinând spaţiului cultural anglo-saxon, unde un asemenea comportament ar putea părea deplasat) să  perceapă această iniţiativă ca pe o intenţie de a prelua controlul situaţiei (pe terenul ei!) şi să iniţieze, la rândul ei o serie de acţiuni „contraofensive”, de „punere la  punct”, care ar afecta derularea ulterioară a interviului şi rezultatul final. Dacă Dacă sunte sunteţi ţi feme femeie ie şi inte interv rvie ieva vato torul rul este este bărba bărbat,t, nu înce încerc rcaţ aţii să fiţi fiţi seductivă sau să cochetaţi în vreun fel pentru a-i capta bunăvoinţa: aceasta poare crea o impresie de frivolitate care vă dezavantajează dezavan tajează şi care vă poate aduce ulterior, u lterior, în cazul în care sunteţi angajată, multe necazuri! Prime Primele le câte câteva va mi minu nute te ale ale oric oricăr ărei ei într întrev eved eder erii sunt sunt esenţ esenţia iale le pent pentru ru formarea impresiei fiecăruia despre celălalt. Dacă dumneavoastră, încă lipsit de experienţă în acest gen de relaţii (mai ales dacă nu aţi mai lucrat până acum), aflat într-o situaţie de solicitant (poate la primul interviu din viaţa dumneavoastră!), pe 44

un teren complet necunoscut, tensionat de miza mare a întrevederii (a fi sau a nu fi angajat pe un post pe care îl doriţi!), veţi fi prea emoţionat pentru a fi atent al înfăţişarea şi comportamentul intervievatorului, fiţi sigur că el, fiind pe teren  propriu, având mai multă experienţă cu oamenii, va fi extrem de atent la tot ceea ce faceţi şi spuneţi, pentru că de asta depinde reuşita procedurii de selecţie. Intervievatorul experimentat are un comportament „standard”, menit să creeze un climat de încredere, eficienţă şi respect reciproc: el va răspunde la salutul dumneavoastră, se va ridica în picioare, vă va veni în întâmpinare, vă va strânge mâna şi vă va pofti să luaţi loc. Este însă foarte posibil ca intervievatorul să nu fie specializat ca atare sau ca el să creeze în mod deliberat situaţii dificile pentru a vedea cum vă descurcaţi! descurcaţi! În acest caz este bine să fiţi pregătit să vă comportaţi comportaţi în aşa fel încât să întoarceţi lucrurile în favoarea dumneavoastră. Testul situaţional este o procedură mai rară de selecţie, dar mulţi manageri au propria lor părere despre valoarea sa şi au variante proprii de astfel de „teste”. Dacă aţi intrat în încăperea destinată interviului şi intervievatorul vă ignoră  prezenţa (vorbeşte la telefon, scrie, discută cu altcineva) sau că răspunde la salut şi nu vă vine în întâmpinare, întâmpinare, nu vă strânge strânge mâna şi nu vă pofteşte pofteşte să luaţi loc, nu vă  pierdeţi cu firea! S-ar putea să fie o astfel de „situaţie - capcană” (în fond sunteţi acolo pentru că aţi stabilit de comun acord o întrevedere, la o oră precizată şi ar fi trebuit ca el să fie în întregime disponibil pentru dumneavoastră), care trebuie rezolvată rezolvată într-o manieră manieră eficientă, eficientă, care să vă dea câştig de cauză! Dar este tot atât de posibil să fi intervenit o situaţie neprevăzută. Aşteptaţi, politicos, în picioare, ca el să termine acţiunea în derulare şi să s ă vă acorde atenţie – ar fi o lipsă de politeţe să vă aşezaţi nepoftit, imediat, sau să-l întrerupeţi în vreun fel. Dacă situaţia se  prelungeşte puteţi să-i atrageţi politicos atenţia asupra dumneavoastră dregându-vă glasul sau cerând permisiunea de a lua loc.

Amabilităţile introductive Conversaţia lejeră de la începutul interviului are rostul de a vă detensiona şi de a vă face să vă simţiţi în largul dumneavoastră. Faptul că sunteţi întrebat ce  părere aveţi despre vreme, despre rezultatul meciului de aseară sau despre cum a decurs călătoria este un prilej de a schimba amabilităţi, de a „netezi” cunoaşterea reciprocă la începutul ei şi nu de a lansa o dezbatere pe una din aceste teme. În mod obişnuit intervieva intervievatorul torul ar trebui să vă primească primească într-un spaţiu care să nu vă  pricinuiască stânjeneală: • Aşezarea în spaţiu ar trebui să sugereze o egalitate de statute, candidatul este deocamdată un oaspete şi nu un subordonat; un birou improvizat, îndărătul căruia tronează intervievatorul sugerează nu numai autoritate, ci şi distanţă 45

•

•

socială, având tocmai rostul de a le impune; dacă este aşa, nu vă lăsaţi intimidat! Întreruperile pot fi extrem de stânjenitoare, faptul că gazda dumneavoastră du mneavoastră le  permite nu este neapărat un semn de impoliteţe dar, chiar dacă sesizaţi o astfel de intenţie, nu vă lăsaţi intimidat! Faptul că întreaga atmosferă este inhibantă s-ar putea să facă parte dintr-un test situaţional situaţional,, rostul ei fiind de vă testa reacţiile reacţiile şi, chiar dacă nu este aşa, este bine să vă comportaţi politicos şi demn.

Comunicarea nonverbală În interacţiunea socială noi comunicăm nu numai cu ajutorul cuvintelor, ci cu toată fiinţa noastră. noastră. Faptul că suntem conştienţi conştienţi în mai mare măsură de ceea ce spun spunem em,, decâ decâtt de comp compor orta tame ment ntul ul nonv nonver erba bal, l, nu înse înseam amnă nă că expr expres esii iile le emoţionale nu „vorbesc” singure şi, uneori, ne dau de gol! Pentru a vă prezenta într-o lumină favorabilă, este bine să fiţi atenţi la unele aspecte ale comunicării nonverbale. •

comunică că int interl erlocu ocutor torulu uluii deschi deschidere dere şi sincer sincerita itate te în Contactul Contactul vizual  comuni comunicare. Deci priviţi-vă interlocutorul în ochi, dar nu insistaţi în a menţine privirea fixă mai multă vreme. Va fi derutant şi stânjenitor pentru ambii parteneri!

•

  Normele spaţiale În timpul unei convorbiri în care partenerii sunt aşezaţi (tipică pentru situaţia de interviu), distanţa „psihologică” poate fi marcată nu numai prin spaţiul dintre ei, ci şi prin înclinarea trunchiului spre interlocutor  (este un semn de interes, de apropiere) sau, dimpotrivă, înclinarea lui spre spat spatee (dac (dacăă inte interv rvie ieva vato toru rull face face o astf astfel el de mi mişc şcar aree ea vă comu comuni nică că „distanţarea” de ceea ce-i spuneţi, dezaprobarea), interpretarea semnificaţiei fiind, desigur, în funcţie şi de alţi indici expresivi (gesturi, expresia facială). Distanţa dintre interlocutori este înregistrată oarecum „automat”, fără o intenţie anume, dar ea contribuie la climatul conversaţiei: cu cât distanţa spaţială creşte, cu atât comunicarea verbală tinde să devină mai rece şi mai oficială.

•

 Strângerea mâini  este un gest ritualizat care comunică dorinţa de a stabili o relaţie amicală, caldă, de a transmite un „bun venit” sau un „bun găsit”. În cazul interviului, ea poate avea loc la început, la sfârşit, sau poate să nu fie 46

solici solicitat tatăă deloc. deloc. Fii Fiind nd pe „terit „teritori oriul ul propriu propriu”” şi înt întrr-oo situaţ situaţie ie oficia oficială, lă, intervievatorul este cel care trebuie să aibă iniţiativa acestui gest. Situaţia de interviu este guvernată de regulile generale de politeţe: cel care are un avantaj social oarecare – este mai în vârstă sau are o poziţie ierarhică superioară este cel care întinde mâna. Dacă intervievatorul nu vă întinde mâna, nu este cazul să o faceţi dumneavoastră, chiar dacă sunteţi femeie şi el este bărbat. Din punctul de vedere al proximităţii spaţiale, strângerea mâinii  presupune un contact cu o parte a corpului celuilalt şi intrarea în spaţiul lui  personal sau chiar intim (dacă strângerea de mână are loc la o distanţă mai mică de 45 de cm). Acest fapt accentuează semnificaţia de apropriere, căldură şi „neagresiune”. Modul în care oamenii îşi întind şi strâng mâna trădează o mulţime de lucruri despre felul lor de a fi: o persoană energică va strânge mâna celuilalt şi o va scutura în acelaşi timp, o persoană timidă va întinde o mână moale, strângând aproape imperceptibil, un emotiv va avea palmele transpirate. Există strângeri de mână prieteneşti, distante, insolente, dominatoare, timide, servile etc. Deşi în momentul strângerii de mână suntem preocupaţi să salutăm sau să ne spunem numele, impresia lăsată de strângerea de mână contribuie considerabil la prima impresie pe care ne-o facem despre o  persoană şi influenţează derularea ulterioară a relaţiei. •

 Zâmbetul  este o modalitate de a comunica celuilalt, de la prima vedere şi de la distanţă (de multe ori înainte de a strânge mâna sau chiar în locul strângerii de mână), fără a intra neapărat în spaţiul lui personal, intenţia noastră de deschidere spre comunicare, de prietenie sau bunăvoinţă. Mai ales în situaţiile oficiale, zâmbetul este foarte important pentru stabilirea unui   bun bun cont contac actt inte interp rpers erson onal al din din prim primul ul mome moment nt.. În situ situaţ aţia ia de inte interv rviu iu,, candidaţii candidaţii au, de obicei, obicei, multe multe emoţii, emoţii, care îi împiedică împiedică să fie „ei înşişi”, să se comporte în mod spontan.

Ar fi însă nepotrivit să vă concentraţi numai pe aspectele comunicării nonv nonver erba bale le şi să scăpa scăpaţi ţi din din vede vedere re esen esenţi ţial alul ul:: comuni comunica care reaa verba verbală lă.. Rolu Rolull interviului fiind, în primul rând, cunoaşterea candidatului, informaţiile pe care aceste le furnizează despre el însuşi contribuie la crearea unei imagini clare a modului în care calităţile sale sunt compatibile cu cerinţele postului. Candidatul, la rândul său, are tot interesul să cunoască cât mai bine viitorul loc de muncă, pentru a-şi găsi o cale cât mai bună de folosire a resurselor personale.

47

Probleme abordate în interviu Interviul are loc de obicei pe baza unui ghid de interviu care urmăreşte ceri cerinţ nţel elee post postul ului ui.. De acee aceeaa vă pute puteţi ţi aştep aştepta ta la o seri seriee de într întreb ebăr ării despre despre   pregă pregătir tirea ea genera generală lă şi profes profesion ională ală,, mediul mediul famil familial ial,, experi experienţ enţaa profesi profesiona onală, lă, evenim eveniment entee în carier carieră, ă, traiec traiector torie ie profes profesion ională ală,, hobbyhobby-uri uri,, atitud atitudini ini şi cerinţ cerinţe, e, sănătate, adaptare, intenţii de viitor v iitor.. Interv Interviev ievato atorul rul are deja deja inform informaţi aţiii dintr dintr-un -un curric curriculum ulum vitae, vitae, dintr dintr-un -un formulare de înscriere la concurs sau dintr-un chestionar biografi şi el va căuta să afle mai mult pornind de la acestea. Pentru fiecare domeniu, se pune la început o întrebare generală, urmată apoi de întrebări tot mai precise. De regulă întrebările delicate sau grele sunt plasate la sfârşit. Pentru a-şi face o idee cât mai clară dacă sunteţi sau nu persoana potrivită   pentru postul disponibil, pe lângă informaţiile pe care le-aţi dat deja în CV, formular de înscriere şi în scrisoare, intervievatorul va dori să cunoască mai multe amănunte despre perioade şi activităţi din viaţa dumneavoastră, aşa că fiţi pregătit să vorbiţi pe larg despre: •

  Perio Perioada ada de pregăti pregătire re şcolară şcolară şi profesi profesional onalăă – disc discip ipli line ne şi proie proiect ctee relevante pentru obiectivele carierei şi competenţele dobândite cu aceste ocazii; disciplinele la care aţi excelat sau care v-au plăcut mai mult în facultate; notele pe care le-aţi obţinut la disciplinele de specialitate, la licenţe, la lucrarea de diplomă, mediile anuale; dacă aţi avut bursă sau nu;  participarea la sesiuni de comunicări, premii obţinute, lucrări publicate;   burse de specializare în străinătate (ţara, instituţia de învăţământ, durata, competenţele dobândite); activităţi extraşcolare, poziţii ocupate în cadrul lor  (man (manag ager er proj projec ect,t, cond conduc ucăt ător or de asoc asocia iaţi ţiee stud studen enţe ţeasc ască) ă),, abil abilit ităţ ăţil ilee şi competenţele dobândite (conducere, lucru în echipă, lucrul cu publicul ş.a.).

•

 Experienţa profesională  – competenţele şi abilităţile dobândite în posturile anterioare; anterioare; ce v-a plăcut / discplăcut discplăcut în muncile muncile anterioare; anterioare; de ce aţi părăsit  postul (posturile); aspecte ale muncii în care aţi fost mai mai bun decât colegii colegii şi căru căruii fapt fapt i se dato datore reaz azăă acea aceast stăă exce excele lenţ nţăă (apt (aptit itud udin ini, i, trăs trăsăt ătur urii de  personalitate deosebite, cunoştinţe, abilităţi); realizări deosebite în carieră.

•

domeni niul ul (arm (arma) a) în care care aţi aţi   Experi Experienţ enţăă milita militară ră (cazul (cazul bărbaţi bărbaţilor lor))   – dome efec efectu tuat at servi servici ciul ul mi mili lita tarr, cursu cursuri ri de speci special aliz izar are; e; grad gradel elee obţi obţinu nute te şi responsabilităţile avute; competenţe şi abilităţi dobândite în serviciu care ar   putea fi transferate la viitoarea muncă (conducere, lucru în echipă, rezistenţă fizică la condiţii deosebite); realizări excepţionale. 48

•

 Abilităţ  Abilităţii extraprofesio extraprofesionale nale   – dactil dactilogr ografi afiere ere;; redacta redactare re comput computeri erizat zatăă de texte; limbaje de programare; experienţă în folosirea biroticii; certificate şi  permise speciale (permis auto, certificat de traducător, certificat de analist programator, certificat de absolvire a cursurilor de contabilitate ş.a.).

•

 Alte date personale  – înălţime, greutate, condiţie fizică, stare de sănătate; situaţia familială şi obligaţii financiare (rate la locuinţă, împrumuturi la  bancă); cazier. cazier.

Candidatul este interesat să furnizeze despre sine numai acele informaţii care îi sunt favorabile şi l-ar putea ajuta să obţină postul. Intervievatorul va căuta să „ext „extra ragă gă info inform rmaţ aţia ia adve advers rsă” ă” punâ punând nd într întreb ebări ări abil abilee şi înti întinz nzân ându du-i -i unel unelee „capcane”. Deci atenţie la ceea ce spuneţi / scrieţi din proprie iniţiativă sau cum răspundeţi la întrebări. Multe din capcanele interviului sunt plasate aici!

Situaţii delicate •

 Prea multe firme în traiectoria profesională sunt percepute de angajator ca un risc: formarea profesională a noului angajat necesită timp (cel puţin 6 luni) şi o reală investiţie de efort şi competenţă. Dacă salariatul va pleca, această investiţie se va pierde, sau şi mai rău, odată format, el se va angaja la o altă firmă concurentă. Dacă sunteţi în această situaţie, nu este bine să ascundeţi realitatea dar, la întrebările referitoare la schimbarea frecventă a locului locului de muncă, este bine să sugeraţi sugeraţi că această această instabili instabilitate tate aparentă este expresia curiozităţii, deschiderii, adaptabilităţii.

Puteţi să vă motivaţi plecările pozitiv, fără să vă vorbiţi de rău foştii  patroni; există motive sau pretexte acceptabile (încheierea contractului, declinul ramurii de activitate, dorinţa de a învăţa, motive familiale, oferte mai atrăgătoare). Accentuând Accentuând flexibilit flexibilitatea, atea, adaptabili adaptabilitatea tatea şi bogăţia bogăţia experienţel experienţelor or veţi sublinia sublinia avantajele pe care le are angajatorul cu o astfel de persoană. •

 Prea puţină experienţă profesională, prea tânăr  – este situaţia cu care se confruntă cel mai adesea absolvenţii, dar faptul că nu aţi avut până în  prezent o slujbă nu înseamnă că nu aveţi experienţă. Orice activitate de grup sau activităţi voluntare desfăşurate în organizaţiile studenţeşti, în O.N.G.-uri (organizaţii nonguvernamentale) pot fi surse utile de experienţă. Lipsa de 49

experienţă poate fi compensată de puterea de muncă, dorinţa de a învăţa, dinamismul şi ambiţia de progres care caracterizează începutul unei cariere. •

 Prejudecăţile despre femei  sunt destul de frecvente: multe firme preferă să angajeze bărbaţi pentru că se consideră că această categorie de angajaţi are o rată mai mică a absenteismului; mai ales în cazul femeilor tinere, angajatorii se aşteaptă ca în viitorul apropiat ele să se căsătorească şi să aibă copii. Conform actualei legislaţii, concediul plătit postnatal poate dura doi ani, ceea ce creează mari neajunsuri în cazul posturilor foarte specializate din firmele mici. Cine va putea înlocui persoana aflată în concediu postnatal sau  pentru îngrijirea copilului, într-o firmă cu câţiva angajaţi?

Câteva sfaturi utile •

  Nu ezitaţi să puneţi întrebări , ele vor dovedi interesul dumneavoastră  pentru activitatea firmei, pentru cerinţele postului vizat, pentru valorile şi tradiţiile angajatorului, dar nu exageraţi! Sunteţi totuşi la un interviu în care scopul principal este cunoaşterea dumneavoastră de către angajator, în vederea unei posibile cooperări ulterioare, şi nu o vizită în care staţi la taclale cu un prieten!

•

Dacă sunteţi întrebat, nu ascundeţi faptul că sunteţi şi pe alte „piste”. Este dreptul dumneavoastră de a prospecta piaţa muncii şi de a alege şi aceasta cree creeaz azăă im impr presi esiaa că sunt sunteţ eţii o perso persoan anăă ambi ambiţi ţioa oasă, să, care care îşi îşi cuno cunoaşt aştee valoarea şi care ştie să folosească oportunităţile. Totuşi, a face aluzii la acest lucru fără să vină vorba despre aşa ceva poate fi considerat ca un indiciu de infatuare, deci atenţie!

•

Dacă sunteţi întrerupţi de telefoane, fiţi atent să reluaţi, cu tact, discuţia de unde a rămas, chiar dacă interlocutorul pare să fi pierdut şirul.

50

• • • • • •

•

• • • • •

•

Dacă vi se cer autodescrieri, evidenţiaţi-vă calităţile relevante pentru cerinţele postului (energia, voinţa, capacitatea de a învăţa, punctualitatea, dorinţa de a duce la bun sfârşit lucrul început) şi nu neapărat pe cele pe care le apreciază apreciază părinţii sau prietenii prietenii dumneavoastră dumneavoastră (faptul că sunteţi sunteţi o   pers persoa oană nă vesel veselăă şi soci sociab abil ilă, ă, de exemp exemplu lu). ). În moti motiva vare reaa demer demersu sulu luii dumneavoastră trebuie să dovediţi nu numai dorinţa de a avea o slujbă, ci şi măsura în care experienţa şi capacitatea dumneavoastră pot fi de folos angajatorului.

•

Dacă sunteţi angajat, menţionaţi avantajele reale ale postului actual şi evidenţiaţi aspectele pozitive ale experienţei pe care v-o prilejuieşte. Dacă vi se cer exemple, alegeţi-le numai pe cele care v-ar putea avantaja în situaţia actuală.

•

 Nu oferiţi informaţii defavorabile despre propria persoană. Dacă nu aveţi încredere în sine, dacă nu vă consideraţi valoros, cum credeţi că v-ar putea  preţui şi ar putea avea încredere altcineva? Gândiţi pozitiv şi exprimaţi-vă  pozitiv în tot ceea ce spuneţi despre dumneavoastră. Prezentaţi întotdeauna viziunea optimistă aspra faptelor, „jumătatea plină a  paharului”.

Pregătiţi-vă pentru întrebări dificile , de tipul: De ce aţi ales această specializare? De ce aţi ales această firmă? La ce firme aţi mai prezentat cereri? Cum vă vedeţi cariera în următorii 5 ani? Ce aşteptaţi în viitor de la angajator? Ce este mai important pentru dumneavoastră – munca pe care o faceţi sau salariul? Care sunt cele mai importante calităţi şi cele mai importante defecte pe care le aveţi? Cum v-aţi descrie? Cum v-ar descrie cineva care vă cunoaşte bine? Cum v-ar descrie cineva care vă simpatizează / antipatizează? Care sunt cele mai importante realizări de până acum în carieră / viaţă? Dar cel mai mare eşec? Cum i-aţi făcut faţă? 51

•

• • •

În ce domenii extraprofesionale sunteţi preocupat să acumulaţi cunoştinţe şi abilităţi? Cum ar trebui să fie un post ideal pentru dumneavoastră? Care sunt cele mai importante lucruri în viaţă pentru dumneavoastră? Care eveniment v-a influenţat cel mai mult viaţa?

Toate aceste întrebări şi multe altele, la car nici nu v-aţi gândit, au rostul de a vă pune în situaţia de a dezvălui valorile, atitudinile, mobilurile, nivelul de aspiraţie, cunoştinţele despre piaţa muncii, siguranţa de sine.

Reguli de politeţe •

 Nu veniţi cu mai mult de 5 minute în avans (creează impresia că sunteţi ahtiat să obţineţi postul). Dar 5 minute în avans sunt recomandabile din mai multe motive: Dove Dovede desc sc seri serioz oziitat tatea şi preoc reocup upar area ea dum dumneav neavoa oast stră ră pent pentru ru  punctualitate; Vă lasă un răgaz să vă „trageţi sufletul” şi să vă calmaţi emoţiile; Pot constitui un bun prilej de a vă familiariza cu situaţia şi chiar de a observa unele lucruri utile pentru o bună autoprezentare (puteţi vedea unele aspecte ale muncii muncii în firmă: condiţiile condiţiile de lucru, atmosfera atmosfera care domneşte în relaţiile dintre salariaţi, dintre salariaţi şi şefi, modul de lucru cu clienţii, puteţi să-i cunoaşteţi pe ceilalţi candidaţi şi să vă faceţi o impresie asupra „concurenţei”). o

o o

•

 Nu întârziaţi : decât un singur minut de întârziere, mai bine un sfert de oră de întârziere bine motivată şi anunţată telefonic din timp, pentru a-i da inte intervi rviev evat atoru orulu luii posi posibi bili lita tate teaa să-şi să-şi opere opereze ze even eventu tual alee modif modific icăr ării de  program. Întârzierea, oricât de abil şi de „credibil” ar fi scuzată (după),  produce: O impresie defavorabilă despre seriozitatea şi respectul cu care îi trataţi pe ceilalţi în general şi relaţiile de muncă m uncă în special; Suspiciunea de incapacitate de autocontrol şi de gestiune a timpului, de slăbiciune a voinţei; o

o

52

o

Momente penibile la începutul întrevederii, când trebuie să vă scuzaţi; aceste momente vor „umbri” întreaga derulare ulterioară a interviului şi rezultatul lui.

•

 Dacă vreţi să notaţi ceva (ar fi de preferat să nu o faceţi, totuşi, pentru că lasă impresia de neatenţie neatenţie şi uituceală) uituceală) cereţi permisiunea, permisiunea, dar nu cereţi un  pix şi o hârtie! Este vine să le aveţi pregătite şi la îndemână. Căutatul febril într-o geantă fără fund vă asigură eticheta de dezordonat.

•

date despr despree firm firmăă în decursu Menţ Menţio iona nare reaa de cătr cătree cand candid idat at a unor  unor  date decursull conversaţiei creează impresia de interes faţă de activitatea ei şi de dorinţă de informare.

O duzină de NU-uri de aur pentru situaţia de interviu

1. NU scoa scoate teţi ţi primu primull ţi ţiga gara, ra, chiar chiar dacă dacă simţ simţiţ iţii nevo nevoia ia im impe peri rioa oasă să de a fuma. O puteţi ace în tihnă după interviu, iar acest gest nepoliticos v-ar  atrage numai ponoase. 2. NU vă priv priviţ iţii ceasu ceasul,l, chiar chiar dacă inter intervi viul ul pare să se lungea lungească scă şi să devieze de la temă. În primul rând este un gest nepoliticos, impertinent chiar, şi în al doilea rând nu scăpaţi ocazia de a afla cât mai multe despre firmă şi, de ce nu, despre viitorul dumneavoastră şef. 3. NU vă aşez aşezaţ aţii cu coat coatel elee pe masa masa inte interv rvie ieva vato torul rului ui,, intr intrân ândd astf astfel el,, în mod nepermis, în spaţiul lui personal şi nu încercaţi să citiţi hârtiile de pe masă. 4. NU vă vorbiţi vorbiţi de rău actualul actualul / fostul fostul patron patron – face face impresie impresie proastă proastă,, de fire cârcotaşă şi dificilă. Raţionamentul este simplu: „Dacă azi îl bârfeşte  pe X, mâine mă va vorbi de rău şi pe mine; este deci un om periculos!” 5. NU furnizaţi furnizaţi informaţ informaţii ii despre patronii patronii precedenţ precedenţi! i! Pentru a vă evidenţia evidenţia calităţil calităţilee puteţi puteţi vorbi despre munca pe care o prestaţi prestaţi / aţi prestat-o dar, dar, chiar dacă nu aţi semnat un angajament de respectare a secretelor de servici serviciu, u, nu „vinde „vindeţi” ţi” informa informaţii ţii despre despre firmă: firmă: int interv erviev ievato atorul rul vă va asculta cu interes, vă va „trage de limbă”, se va folosi de dumneavoastră ca de o sursă de informaţii, dar nu speraţi să fiţi angajat! În condiţiile concurenţei acerbe, nimeni nu are nevoie de o gură spartă! 53

6. NU vă lansaţ lansaţii în discuţ discuţii ii pe teme teme politi politice ce sau religi religioase oase.. Aces Acestea tea sunt sunt aspecte ale vieţii dumneavoastră private şi, insistând prea mult asupra lor, riscaţi să vă treziţi în faţa unui angajator cu păreri opuse, sau să  produceţi  produceţi impresia unei persoane prea preocupate preocupate de astfel astfel de probleme  pentru a se putea dedica muncii. O firmă ar nevoie de personal care să contribuie la bunul ei mers, nu de activişti de partid sau de misionari religioşi! 7. NU vă exag exager eraţ aţii cali calită tăţi ţile le,, nu înce încerca rcaţi ţi să poza pozaţi ţi în Su Supe perma rman. n. Chia Chiar  r  dacă faceţi o impresie extraordinară şi veţi fi angajat, este posibil ca nimic din ce veţi face să nu se ridice la înălţimea aşteptărilor! 8. NU pret pretin inde deţi ţi că nu aveţ aveţii nevo nevoie ie să munc munciţ iţii pent pentru ru a trăi trăi,, veţi veţi lăsa lăsa impresia de nesinceritate. 9. NU pretind pretindeţi eţi nici nici că sunteţ sunteţii gata să munciţi munciţi oricât oricât de mult pentru pentru un salariu oricât de mic – seamănă mai mult a umilinţă şi a lipsă de ambiţie, decât de modestie. 10.NU vă întindeţi în discuţie prea mult la domeniul problemelor personale. Ele nu-l interesează pe angajator decât în măsura în care au legătură cu  postul. Este posibil să nu fiţi angajat şi atunci v-aţi dezvăluit intimităţile degeaba. Oricum, prea multe amănunte nu ar folosi la nimic, nimănui. Cel mult aţi putea părea o persoană mult prea deschisă şi vorbăreaţă  pentru a fi şi de încredere. 11.NU răspundeţi monsilabic. Rezerva excesivă şi lipsa de comunicativitate nu sunt un bun indiciu al abilităţilor intelectuale şi relaţionale. 12.NU afirmaţi lucruri de are nu sunteţi siguri şi mai ales nu spuneţi lucruri neadevărate. Până la urmă adevărul tot se află şi acest lucru poate distruge o bună relaţie. Dacă vi se pun totuşi întrebări la care nu doriţi să răspundeţi, puteţi să scăpaţi din capcană fie cu un răspuns evaziv, fie refuz refuzân ând, d, poli politi ticos cos,, răspu răspuns nsul ul.. Este Este drep dreptu tull dumne dumneav avoa oast stră ră de a vă  proteja intimitatea.

54

Câteva sfaturi utile pentru momentele dificile ale interviului şi pentru final   Începutul interviului şi intrarea în subiect  pot fi angoasante dar, dacă   primele momente au decurs bine ( intrarea, salutul, amabilităţile introductive), lucr lucrur uril ilee vor vor mer merge de la sine sine.. Arăt Arătaţ aţii prin prin cuvi cuvint ntel elee şi comp compor orta tam mentu entull dumneavoastră dorinţa de comunicare şi cooperare. Îl puteţi ajuta pe interlocutor să se simtă în largul lui: prea multă stânjeneală din partea par tea dumneavoastră ar putea să-l  pună şi pe el în încurcătură. Poate că şi el are trac! Zâmbiţi-i, aceasta va destine atmosfera.   Miezul Miezul interv interviul iului  ui  soli solici cită tă cel cel mai mult ult conc concen entr trar area ea menta entală lă pe comunicare: - este bine ca răspunsurile pe care le daţi să fie precise, clare, la obiect; -  puteţi pune întrebări fie la sfârşitul discuţiei, când intervievatorul vă invită să puneţi întrebări, fie pe parcurs, atunci când sunt necesare clarificări, clarificări, având grijă să daţi un ton firesc intervenţiei intervenţiei şi să nu întrerupeţi nepoliticos interlocutorul; subiectul întrebărilor  trebuie să fie legat de cerinţele postului şi eventual de modul în care care dumne dumneav avoa oast stră ră aţi aţi pute puteaa să fiţi fiţi o „sol „soluţ uţie ie”” pent pentru ru unel unelee  probleme ale firmei.  Încheierea interviului  poate fi abruptă şi neclară pentru dumneavoastră –  interlocutorul poate să-şi ia rămas bun fără să vă spună ce urmează. Evitaţi o asemenea situaţie întrebând, la despărţire, înainte de salut, cine va avea iniţiativa următorului contact şi cât de curând va fi acesta. Procedând astfel, veţi crea impresia impresia de seriozitate seriozitate,, de interes pentru pentru post şi iniţ iniţiativ iativaa dumneavoastr dumneavoastrăă va pune intervievatorul în situaţia de a promite ceva concret şi de a-şi respecta cuvântul. Veţi avea în felul acesta un punct de reper pentru o relansare a relaţiei.  Dacă aţi fost respins, nu acordaţi o importanţă exagerată acestui eşec de etapă; lumea nu se termină cu acest post şi veţi găsi în viitor şi alte oportunităţi de angajare. În plus, un eşec este plin de învăţăminte: la următorul interviu veţi şi să 55

vă prezentaţi mai bine, pentru că aveţi deja o experienţă! Faptul că veţi avea, în timp, prilejul de a da mai multe interviuri va constitui o experienţă considerabilă con siderabilă cu acest tip de situaţii.

 La ieşirea de la interviu , indiferent dacă sunteţi bucuros, nervos sau obosit, este bine să vă aşezaţi undeva şi să faceţi un mic bilanţ al întâlnirii: •  Notaţi-vă cu cine aţi vorbit (nume, funcţie) şi nu uitaţi că reţinerea numelor  şi folosirea lor în adresare este foarte importantă pentru stabilirea unor relaţii agreabile şi pentru a vă face acceptat. În plus este şi o dovadă de politeţe şi consideraţie; acest lucru vă va ajuta în etapele ulterioare ale procedurii de selecţie să luaţi contact cu o persoană pe care o cunoaşteţi deja. • Este Este bine bine să vă nota notaţi ţi şi info informa rmaţi ţiil ilee pe care care le-a le-aţi ţi afla aflatt desp despre re firm firmăă –  activităţi, posturi posibile în viitor, oportunităţi pentru carieră, întrebări la care nu aţi primit răspuns, reticenţele interlocutorului (ar putea fi legate de probleme eme din firmă rmă), întreb rebările la car n-aţi ştiut să răspundeţ deţi dumneavoastră şi asupra cărora ar trebui să vă documentaţi pentru viitor. Mai ales dacă sunteţi simultan pe mai multe piste, este bine să aveţi „fişe” de acest fel pentru fiecare post pe care îl vizaţi. Nu vă bazaţi numai pe memorie, o „bază de date” bine organizată poate fi foarte folositoare!

Al doilea şi al treilea interviu Dacă aţi ajuns în această etapă înseamnă că firma are o procedură foarte serioasă de a-şi selecta candidaţii şi dumneavoastră sunteţi pe drumul cel bun! Dacă până aici a fost greu, mai departe va fi şi mai greu! Oricum, majoritatea întrebărilor dificile sunt rezervate după primul interviu, dacă procedura are mai multe. Dar veţi deja o experienţă cu firma, îl cunoaşteţi pe intervievator, nu mai sunteţi chiar un începător! Ştiţi deja la ce să vă aşteptaţi şi nu mai aveţi emoţii. Indiferent de situaţie, candidatul trebuie să fie conştient de faptul că, atât el cât şi angajatorul angajatorul,, sunt implicaţi implicaţi într-un proces de comunicare, comunicare, car are ca obiectiv obiectiv fundamentarea unor decizii corecte. În cazul unui interviu sau într-o suită de 2, 3, 4 interviuri interviuri fiecare „actor” „actor” oferă şi primeşte primeşte informaţii informaţii care „alimentea „alimentează” ză” procesul procesul   propriu de decizie, emite ipoteze, analizează şi compară variante, se implică emoţional şi motivaţional.

56

Angajatorul

Candidatul

Oferă: informa informaţii ţii despre despre organi organizaţ zaţii şi Oferă: informaţii despre competenţele, despr spre cerinţele postului, desp espre motivaţiile, caracteristicile de condiţiile de lucru şi salarizare. personalitate ale candidatului, experienţa sa de muncă.  Primeşte: informaţii despre  Primeşte: informaţii despre organizaţie caracte caracteris ristic ticile ile candid candidatu atului lui (pregă (pregătir tiree şi cerinţele postului, despre condiţiile de şcolară şcolară şi profes profesion ională ală,, experi experienţ enţăă de lucru şi salarizare. muncă, personalitate).  Evaluează: măsura în care candidatul se  Evaluează: informaţii despre  potriveşte cu cerinţele postului. organizaţie; măsura în care postul i se   potri potriveşt veşte; e; propri propriaa „valoa „valoare” re” pe piaţa piaţa munc muncii ii,, compa compara rati tivv cu alţi alţi cand candid idaţ aţi; i;   per persp spec ecttivel ivelee post postul ului ui rapo raport rtat atee la  planurile sale de viitor. viitor.  Decide: să acce accept ptee cand candid idat atul ul pent pentru ru  Decide: să accepte sau să refuze postul, etap etapel elee ulte ulteri rioa oare re ale ale proc proced edur urii ii;; să dacă i se oferă, să se orienteze spre alte renunţe la candidatura lui; să-l angajeze. firme. Pentru ca ambele părţi să fie mulţumite de decizia luată trebuie să existe un echilibru între ceea ce oferă şi primeşte fiecare. O bună decizie are consecinţe favorabile asupra relaţiilor ulterioare dintre angajator şi angajat, dar dacă una din  părţi nu este în întregime satisfăcută de termenii contractului, treaba merge de la început pe baze şubrede. Faptul că un candidat trebuie să reia căutările şi procedura de angajare la o altă firmă, în cazul în care nu a mai fost chemat la al doilea interviu, sau că nu a  putut accepta postul, după ce a parcurs toate etapele, nu constituie un eşec. O bună decizie presupune şi riscuri!

Întrevederea finală şi negocierea salariului Prob Problem lemaa salar salariu iulu lui,i, fiin fiindd o probl problemă emă mai mai deli delica cată tă,, se abor aborde deaz azăă în momentul în car angajatorul a decis angajarea candidatului. Acest moment poate fi  plasat la sfârşitul primului interviu (foarte rar!) sau puteţi fi convocat la câtva timp după ultimul interviu, mai ales în situaţia în care concursul a avut mulţi candidaţi şi angajatorul are nevoie de timp pentru a decide. 57

Desigur puteţi formula, într-o rubrică specială de la sfârşitul CV-ului sau al formularul formularului ui de înscriere, înscriere, pretenţii pretenţiile le dumneavoast dumneavoastră ră salariale, salariale, dar este de preferat preferat să scrieţi „negociabil”. Scriind cifre exacte la sfârşitul CV-ului, fără ca acest lucru să fi fost solicitat, daţi dovadă de multă siguranţă de sine (prea multă, în ochii angajatorului!) şi nu lăsaţi loc pentru o discuţie. Este posibil astfel să vă excludeţi singur din procedura de selecţie, fie pentru că angajatorul nu poate sau nu crede că trebuie să vă ofere un astfel de salariu (dacă suma este prea mare), fie pentru că la suma respectivă nu se aşteaptă la prea mare lucru (dacă suma a fost prea mică). Dacă totuşi sunteţi hotărât să nu acceptaţi oferte sub o anumită sumă treb trebui uiee să face faceţi ţi dova dovada da (pri (prinn comp compet eten enţe ţele le pe care care le aveţ aveţi) i) că valo valoar area ea dumneavoastră este reală şi că suma este în concordanţă cu salariile oferite de firme firme similare similare pe piaţa muncii. muncii. Orientarea Orientarea asupra sumei pe care o veţi scrie este o adevărată artă: pentru a nu greşi trebuie să fiţi bine informat asupra nivelului salariilor în domeniul respectiv de activitate, şi în firmă. Încercaţi, înainte de a vă prezenta la întrevederea finală, să aflaţi cât mai multe multe informaţii informaţii în acest sens pentru pentru a avea o imagine realistă asupra „pieţei” „pieţei” şi a modului în care „produsul” (care este propria dumneavoastră competenţă) ar putea fi „poziţionat” în mod avantajos în raport cu concurenţa.  Negocierea salariului presupune şi unele clauze speciale, asupra cărora trebuie să fiţi prevenit: •

Durata minimă de angaj gajare Conf Confor orm m Ordon rdonan anţţei de Urge Urgenţ nţăă nr.3 nr.35/ 5/08 08.0 .07. 7.199 19977 firm firmel elee şi inst instit ituţ uţii iile le care care anga angaje jeaz azăă abso absolv lven enţi ţi de învăţământ superior beneficiază de unele înlesniri, 70% din salariu fiind subvenţionat de stat, pe o durată minimă de angajare de 12 luni. În cazul în care contractul de muncă se desface, din motive imputabile firmei, înainte de aces acestt terme ermen, n, anga angajjator atorul ul este este obli obliga gatt să rest restit itui uiee stat statul ului ui sume sumele le subv subven enţi ţion onat atee + dobâ dobânz nzil ilee afer aferen ente te.. Dacă Dacă moti motive vele le sunt sunt obli obliga gato tori riii (restr (restrâng ângerea erea activi activităţ tăţii) ii) sau imputa imputabil bilee angajat angajatulu ului,i, angaja angajator torul ul nu este obligat să restituie sumele subvenţionate, dar acest fapt este defavorabil la următoarea angajare. Angajatorul poate avea şi alte motive să impună o durată minimă a contractului (el investeşte competenţă în angajat şi doreşte să şi fructifice această investiţie, o fluctuaţie prea mare într-un post afectând activitatea) şi va condiţiona, în decursul negocierii, nivelul salariului de durata angajării. Dacă nu sunteţi sigur că vreţi să rămâneţi mai mult la acea instituţie sau firmă, gândiţi-vă bine înainte de a semna contractul! S-ar putea ca un salariu avantajos să devină, în final, mai puţin atractiv. atractiv.

58

•

Clauzele de fidelitate Marile firme, mai ales corporaţiile transnaţionale (care oferă cele mai mari salarii la ora actuală) investesc foarte mult în resursele umane (formare specială pe post, cultură de organizaţie) tocmai pentru că sunt conştiente de importanţa „creierelor” în competiţia necruţătoare de pe  piaţă. De aceea salariile extrem de tentante pe care le oferă vă leagă, practic,  pentru multă vreme de firmă. Părăs Părăsir irea ea firme firmeii pres presup upun unee uneor uneorii şi un anga angajam jamen entt de a nu lucra lucra   pentru concurenţă în următorii 5, 10 chiar 15 ani! Ceea ce înseamnă că experienţa extrem de valoroasă pe care o dobândiţi lucrând într-o astfel de firmă nu mai poate fi valorificată la o altă firmă din acelaşi domeniu până nu se „devalorizează” în timp. La vârsta la care veţi fi liber de această obligaţie contractuală, veţi fi prea „bătrân” pentru a mai fi eligibil pentru un post la fel de bine plătit. plătit. Un contract contract cu o asemenea firmă este o treabă foarte serioasă serioasă şi presupune un proiect de viaţă foarte clar!

După ce aţi parcurs o adevărată cursă cu obstacole, poate părea iraţional să vă opriţi la final şi să nu acceptaţi contractul, dar este mai bine să ştiţi că în primul an de activitate absolventul are posibilitatea de a-şi da demisia (atunci când nu există clauze contractuale contrare) şi de a beneficia de prevederile Ordonanţei 35 la următorul loc de muncă, în limita a 12 luni de la prima angajare.

59

METODE ŞI TEHNICI DE FORMARE A COMPETENŢELOR  DE GESTIUNE A PROPRIEI CARIERE ŞI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ INDEPENDENTĂ (Materialele au fost preluate din JIGĂU, TOMŞA, TOMŞA, PLOSCA) Totdeauna se va găsi, mai devreme sau mai târziu, un post bun pentru oricine. Trebuie răbdare şi acţionat cu perseverenţă pe baza unei strategii raţionale de căutare a unui loc de muncă.

Întrebări posibile În ce domeniu de activitate doresc să lucrez? Ce firm firmee / comp compan anii ii / într întrep epri rind nder erii desfăşoară asemenea activităţi?

Răspunsuri posibile Servicii, comerţ, sistemul bancar, massmedia, construcţii, turism etc. Fac pentru mine o listă de lucru cu astfel de date consultând cataloage de firme,   pliante, reclame,  Pagini galbene, cartea de telefon. Ce post / slujbă / meserie / profesie / Şef serviciu, secretară, tinichigiu auto, funcţie vizez? consultant financiar, chirurg, agent de vânzări, interpret, soră medicală etc. Care sunt cerinţele angajatorilor faţă de Fac Fac li list staa apti aptitu tudi dini nilo lorr, depr deprin inde deri rilo lor, r, acest post? abilităţilor, capacităţilor dumneavoastră pe care le cred / ştiu necesare şi inte intere resa sant ntee din din punc punctu tull de vede vedere re al angajatorului. Care modalitate de abordare a Depunerea personal nală a dosar sarului, angajatorului ar fi cea mai potrivită? tele telefo foni nic, c, prez prezen enta tare reaa mea mea de cătr cătree cineva etc. Ce argument l-ar convinge pe angajator  Experienţa, trăsăturile de personalitate, că sunt persoana potrivită? nivelul de educaţie, punctele mele forte, calităţile confirmate în realizări concrete, exemple de activităţi / responsabili responsabilităţi tăţi,, recunoaşterea recunoaşterea cinstită cinstită a  punctelor slabe, entuziasmul. Cam câţi ofertanţi de locuri de muncă ar   Numărul angajaţilor de la diferite firme trebui să am în vedere? pe care consider că ar treb rebui să o abordez până la obţinerea unui loc de muncă (de exemplu 3, 5, 10 sau mai mulţi). Cam ce salariu aş putea cere? Apropiat de media salariului branşei vizate. 60

ANALIZA OCUPAŢIEI Următoarele repere te vor ajuta să-ţi evaluezi opţiunea de carieră pe mai mult multee dimen dimensi siun uni.i. Înce Încear arcă că să aduc aducii info inform rmaţ aţii ii cât cât mai mai deta detali liat atee pent pentru ru ca evaluarea ta să fie cât mai corectă.

Ocupaţia  ________________________  1.

Cerin rinţe educaţionale: le:

11. Voi putea lucra în geografică în care doresc?

12. Îmi Îmi aduc aducee stil stilul ul de de viaţ viaţăă dori dorit? t? 13 .

2.

3. 4.

5.

Sarc Sarciini şi atri atribu buţţii de lucru ucru::

Posi Po sibi billit ităţ ăţii de de dez dezvo volltare tare:: Există ceva care ar face acea aceast stăă muncă uncă difi difici cilă lă sau sau impo im posi sibi bill de real realiz izat at pent pentru ru mine?

zona

Îmi oferă posibilitatea de dezvoltare pe care mi-o doresc?

14. 14. Îmi Îmi oferă oferă timp timp pent pentru ru fami famili liee şi alte activităţi desfăşurate în afara muncii? 15. Îmi oferă posibilitatea de a fi recunoscut şi valorizat ca individ? 16. Îmi Îmi ofer oferăă posib posibil ilit itat atea ea de a lucr lucraa cu oamenii cu care doresc?

Am resu resurrsele nec necesare pe pentru a satisface cerinţele educaţionale necesare?

17. Este munca antrenantă?

6.

Îmi Îmi adu aduce resurse rsele mate ateriale de care am nevoie?

18. Îmi permi rmite şi realizarea unor  activităţi de teren?

7.

Îmi aduce statutul şi forţa soci social alăă pe care care o dore doresc sc în muncă şi comunitate?

19. 19. Alte Alte aspe aspect ctee im impo port rtan antte pent pentru ru mine:……………………………. 20. 20. ………… ……………… ………… ………… ………… ………. …...

8.

Îmi ofe oferă securitatea de care am nevoie?

9.

Îmi oferă stabilitatea de care am nevoie?

21. evaluarea globală a ocupaţii: • îmi place • îmi place puţin • mi-e indiferentă • nu-mi place • nu-mi place deloc

10. 10. Îmi Îmi ofer oferăă indep indepen ende denţ nţaa de care care am nevoie?

suficient

de

acestei

61

Peter Plant prezintă trei stiluri de viaţă : CARIERISTUL, SALARIATUL SALARIATUL ŞI ÎNTREPRINZĂTORUL.

CARIERISTUL Carieristul ar spune „Munca este viaţa mea. Pentru mine a merge la serviciu nu înseamnă a-mi lua salariul la sfârşit de lună. Pentru mine munca este o modalitate de a mă exprima pe mine însumi. De fapt, e un mod de mă dezvolta. Când citesc ziarul, de exemplu, deseori descopăr descopăr ceva ce simt că m-ar putea ajuta în munca mea. Eu aşa procedez, procedez, spre disperarea disperarea soţiei mele, care doar frunzăreşte frunzăreşte ziarul. Dar eu învăţ tot timpul. Acesta sunt eu: învăţ permanent. De curând mi-am schimbat slujba. Nu pentru că cea veche ar fi fost   plictisitoare, dar aceasta este o nouă provocare. Asta aştept eu de la o slujbă: inspiraţie, dezvoltare personală. Niciodată nu aş accepta o muncă cu program de la 9-17. M-ar plictisi teribil. Încerc să combin timpul liber cu munca. De exemplu, anul trecut, cu ocazia unei conferinţe la Veneţia, mi-am permis să-mi vizitez câţiva colegi care lucrează în domeniu. În opinia mea, acesta este un mod minunat de a-ţi  petrece viaţa: combinând munca cu aşa numitele activităţi de petrecere a timpului liber (prilej de a-ţi îmbogăţi cunoştinţele). Acesta este adevăratul sens al muncii: să lucrezi fără să ţi cont de trecerea timpului. Unii dintre colegii mei mă văd ca fiind depe depend nden entt de munc muncă. ă. „Nu „Nu te rela relaxe xezi zi nici niciod odat ată” ă”,, spun spun ei. ei. „Tu „Tu nu ai viaţ viaţăă  personală”. Am, însă ei nu văd viaţa aşa cum cu m o văd eu.”

SALARIATUL Salariatul ar spune „De fapt eu am o slujbă pentru ca să trăiesc, alţii ar   putea spune, glumind, că am o slujbă pentru a avea timp liber”. Eu nu văd serviciul ca ceva care să mă ţină ocupat tot timpul, pentru că există în viaţă atât de multe lucruri de făcut în afară de muncă. Prefer să fac o demarcaţie precisă între muncă şi timpul liber. Nu văd de ce ar trebui să fac o treabă suplimentară pentru care nu sunt plătit, nu pentru că nu mi-ar place ce fac (de altfel serviciul meu este interesant, destul de bine plătit), dar nu vreau să amestec munca cu timpul liber. liber. Pentru mine viaţa începe după orele de serviciu. Mă duc la pescuit, mă întâlnesc cu prietenii, stau la soare., ies la iarbă verde. Asta da viaţă, să uiţi de serviciu pentru un timp! După cum văd, unii din colegii mei îşi iau treaba prea în 62

serios, luându-şi de lucru şi acasă. Vin lunea la serviciu cu idei noi care le-au venit duminica noaptea. Ce fel de viaţă este asta? Vă spun eu: sunt lucruri în viaţă mai  plăcute decât munca!”

ÎNTREPRINZĂTORUL Întreprinzătorul ar declara „Ce contează pentru mine este că îmi sunt  propriul şef. Când lucrurile merg în jurul meu, este din cauză că eu le-am pus în mişcare. Aceasta cere mult efort, iar uneori trebuie să-mi asum riscuri. Aceasta este  partea  partea frumoasă frumoasă a lucrurilor lucrurilor.. Partea Partea deloc plăcută este că Guvernul Guvernul impune impune reguli reguli în mod constant. Aceştia ar trebui să se pună în pielea noastră pentru o vreme. Noi suntem cei care creăm adevărata adevărata bogăţie şi care le plătim salariil salariile. e. Ei ne văd doar  ca pe nişte persoane nesemnificative care realizează profit. Oricum, este palpitant să fi pe propriile picioare. N-aş putea să stau într-un  birou sau să am un şef prin prejmă. Am încercat pentru o vreme. Dar dau de necaz de fiecare dată: să-mi spună cineva ce să fac nu este ideea mea de a lucra. Pot sămi umplu timpul cu uşurinţă fără să-mi facă cineva planuri. De aceea nu-i înţeleg  pe unii: stau pe scaun şi aşteaptă să li se spună ce să facă. De ce nu se ridică să facă ceva?! Din când în când urmez cursuri. Unul recent a fost despre un nou sistem informaţional. Părea a fi un curs interesant, dar instructorului îi trebuie mult timp să „pună punctul pe i”. Aşa că am plecat. Nu am timp pentru astfel de nonsensuri. Sunt o persoană ocupată. Am mai multe idei decât pot să realizez. Trebuie să existe o continuitate în creativitatea mea, altfel mă sufoc în proiecte. Uneori, ca să fiu sincer, lucrez la prea multe proiecte în acelaşi timp. Încerc să le vând altora, dar  cele mai bune le realizez chiar eu. Nu v-am spus: Îmi place să fiu propriul meu şef.”

63

FIŞĂ DE EVALUARE A COMPETENŢEI DE REZOLVARE DE PROBLEME

Indicatori de performanţă

Nivelul de realizare

Comentarii

Niciodată Rar Frecvent Întotdeauna

 Recunoaşterea  Recunoaşterea problemei problemei   D Det eter ermi minar narea ea scop scopul ului ui  problemei  Identificarea alternativelor de  soluţionare   Ana Analliza cons consec eciinţel nţelor  or   problemei Stabil Stabilir irea ea criter criteriil iilor or de evaluare a soluţiilor   Evaluarea  Evaluarea soluţiilor  Selectarea celei mai adecvate metode de rezolvare a problemei  Formularea  Formularea soluţiei Aplicarea metodei  selecţionate  Existenţa a unor percepţii diferite asupra problemei problemei  Identificarea şi evaluarea metodelor alternative Comunicar Comunicarea ea procesul procesului ui de rezolvare altor    persoane

64

LISTA PERSOANELOR PE CARE POT CONTA ÎN DIFERITE SITUAŢII!

Situaţia … când mă lovesc … când un străin vrea să intre în casă … când mi-e frică … când cei mari mă lovesc … când văd un accident … când nu mă simt bine … când mă doare ceva … când nu ştiu la un test … când nu am încredere în mine … când părinţii mei sunt bolnavi … când mă cert cu un prieten

Persoana care mă poate ajuta

LUCRURILE PE CARE LE FAC ÎN DIFERITE STĂRI EMOŢIONALE Mă simt …

şi atunci …

Bucuros Supărat Izolat Iubit Dezamăgit  Neîndreptăţit  Nemulţumit Abătut Plictisit Mi-e teamă Mi-e frică 65

FEREASTRA LUI JOHARI

Informaţii accesibile altora Informaţii inaccesibile altora

Informaţii pe care le ştiu Informaţii pe care nu le despre mine am despre mine I. II. Deschis către mine Închis către mine III. IV. IV. Închis către alţii Blocat

Există mai multe stiluri de autodezvăluire şi receptare de feed-back de la alţii.

 Stilul I  descrie o persoană care nu este receptivă la feed-back-ul celorlalţi dar dar nici ici nu este este inter nteres esat atăă să facă acă dezv dezvăl ălui uiri ri pers person onal ale. e. Pers Persoa oana na pare pare necomunicativă şi distantă.  Stilul II  descrie o persoană care este deschisă la primirea feed-back-urilor de la celelalte persoane dar nu este interesată în auto-dezvăluiri voluntare. O astfel de  persoană este reţinută în auto-dezvăluiri, pentru că nu are încă suficientă încrede în ceilalţi. Poate să fie deschisă şi să-şi asculte interlocutorul fără însă a se exprima pe sine foarte mult.   Stilul III  descrie persoane car sunt libere în auto-dezvăluiri dar care nu încurajează feed-back-ul celorlalţi. Ca şi persoanele cu stilul II acestea sunt în general persoane care nu au încredere în opinia celorlalţi. Nu sunt interesate să cunoască opinia celorlalţi despre ei înşişi, reducând capacitatea de autocunoaştere.   Stilul IV  descrie o persoană care este deschisă la auto-dezvăluiri şi la  primirea de feed-back din partea celorlalţi. Are încredere în opinia celorlalţi şi în opinia personală, devenind astfel bun comunicator.

66

Cea mai importantă realiz lizare din viaţa mea …

Cel mai important succes din viaţa mea …

Cel mai important evenime iment din viaţa mea …

Cel mai realizat …

important

obiectiv

67

Cea mai importantă decizie pe care am luat-o …

Cele Cele mai mai impo import rtan ante te pers persoa oane ne din viaţa mea … CHESTIONAR DE STIMĂ DE SINE Evaluează fiecare afirmaţie în funcţie de criteriile notate (sunt în total dezacord – foarte de acord). Interpretarea acestui chestionar se face numai individual, de către fiecare elev în parte. Chestionarul este numai o modalitate de introspecţie!

Sunt în Nu sunt total de acord dezacord

De acord

Foarte de acord

Simt că am multe calităţi bune Câteodată mă simt nefolosit sitor  (nefolositoare) Simt că sunt o persoană de valoare cel puţin la egalitate cu ceilalţi Aş dori să am mai mult respect de mine însumi Sunt capabil să fac lucruri la fel de  bine ca şi ceilalţi oameni Câteodată mă gândesc că nu sunt bun (bună) de loc Am atitudinea pozitivă faţă de  persoana mea Simt că nu am prea multe motive să 68

fiu mândru (mândră) de mine însumi În general sunt satisfăcut(ă) de mine însumi În gene genera rall sunt sunt încl înclin inat at(ă) (ă) să cred cred despre mine însumi că dau greş în ceea ce întreprind

METODE ŞI TEHNICI DE ASISTARE PSIHO-PEDAGOGICĂ A DECIZIEI ÎN CARIERĂ

Decizia de carieră reprezintă procesul de selecţie a unei alternative de carieră din mulţimea de variante disponibile la un moment dat. Importanţa acestei decizii rezidă în interacţiunile multiple dintre carieră şi celelalte aspecte ale vieţii: stilul de viaţă, starea de bine, exercitarea rolurilor, prestigiul etc. O abor aborda dare re sist sistem emat atic icăă a proc proces esul ului ui de deci decizi ziee ia în cons consid ider erar aree o succ succesi esiun unee de etap etape, e, într întree care care inve invest stig igare areaa prop propri riei ei perso persoan anee şi expl explor orare areaa  posibilităţilor de carieră, prezentate deja, ocupă un loc important, fiind baza de informare a deciziilor. deciziilor.

 Etapele deciziei: •

•

  Defi Definir nirea ea decizi deciziei ei ce trebu trebuie ie luată  luată  şi

determinar determinarea ea alternativ alternativelor  elor   posibile de rezolvare a problemei. În alegerea unei cariere (traseul educaţional şi profesional) este bine să se ia în considerare mai multe  posibilităţi. Întotdeauna există mai multe alternative potrivite care necesită a fi explorate pentru a se decide asupra compatibilităţii dintre caracteristicile personale şi cele ale mediului respectiv de activitate. prin expl explora orare reaa alte alterna rnati tive velo lor  r  Obţiner Obţinerea ea informaţi informaţiilor ilor necesar necesare, prin identi identific ficate ate.. Informa Informaţii ţiile le trebui trebuiee să fie sufici suficient entee şi compat compatibi ibile, le, 69

 pentru fiecare din alternative, pentru a se putea realiza o evaluare reală a lor. •  Evaluarea alternativelor  pe baza informaţiilor existente şi alegerea celei mai potrivite. Este necesară evaluarea fiecărei alternative în termeni de consecinţe asupra propriei persoane şi asupra persoanelor  semnificative. Astfel, pentru fiecare opţiune se determină: o Costurile şi beneficiile persoanei; o Costurile şi beneficiile altora (membrii familiei); o Gradul de mulţumire în cazul alegerii variantei respective; o Aprobarea de către persoanele semnificative în cazul alegerii acelei variante. • Stabilir Stabilirea ea unui plan de implementare a deciziei şi punerea sa în aplicare. Acesta se referă la modul în care se vor dobândi cunoştinţele şi depr deprin inder deril ilee neces necesare are dome domeni niul ului ui ales ales,, se vor vor sele select ctaa şcol şcolil ile, e, facultăţile sau locurile de muncă pentru care va aplica, modul în care se va face face prom promov ovare areaa perso persona nală lă (cur (curri ricu culum lum vita vitae, e, scri scriso soare are de intenţie, pregătire pentru interviu). Luarea deciziei presupune aplicarea unei analize cost-beneficiu. Adesea decizia decizia este influenţată influenţată de mai mulţi factori: factori: valorile valorile şi atitudini atitudinile le elevului, elevului, starea afectivă în momentul deciziei, informaţiile pe care le are despre acea temă, a căror  valoare valoare funcţi funcţione onează ază depind depindee de contex context.t. Anali Analiza za raţion raţională ală este este recoma recomanda ndată tă situaţiilor cu puternică încărcătură afectivă, cu soluţii multiple, generale sau de importanţă majoră. În funcţie de gradul de satisfacere a criteriilor pot fi alese una, două sau mai multe soluţii. Sunt selecţionate acele soluţii care satisfac în cel mai mare grad criteriile. Relevanţa criteriilor este determinată de context.

 MODEL DECIZIONAL PROBLEMA SAU NEVOIA: _________________ 

SOLUŢIA 1

SOLUŢIA 2

SOLUŢIA 3

CONSECINŢE +

CONSECINŢE +

CONSECINŢE + 70

CONSECINŢE -

CONSECINŢE -

CONSECINŢE -

DECIZIA: _________________________________ 

 DE CE INFORMAŢII AM NEVOIE? Conducătorul de grup trebuie să centralizeze obiectivele individuale de carieră şi, dacă se poate, să le grupeze. Trebuie să reţineţi lucrurile cele mai impo im port rtan ante te;; anali analiza zaţi ţi de ce sunt sunt cele cele mai mai im impo port rtant antee la mome moment ntul ul respe respect ctiv iv.. Rămâneţi mereu la nivel concret. Daţi exemple pentru toate activităţile care se fac în domeniul carierei respective. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………

UNDE ŞI CUM? Exerciţiile de mai jos urmăresc să vă atragă atenţia asupra unor modalităţi specifice de lucru. Dintre diferite modalităţi, alegeţi-l pe cel tipic pentru fiecare dintre voi. Ca model, am elaborat cinci perechi de situaţii opuse. Dacă nici una dintre ele nu este tipică pentru voi, scrieţi o altă pereche de situaţii opuse. A) În perechile de situaţii opuse, subliniaţi-le pe cele preferate. • în aer liber – în interior  • cu materiale dure – cu materiale moi • soluţii pe scară mare – soluţii meticuloase 71

• • •

lucru manual – muncă intelectuală cu multă mişcare – cu puţină mişcare  ______________ - _______________ 

B) Scrieţi Scrieţi câte un exemplu pentru fiecare dintre caracteristi caracteristicile cile subliniate, subliniate,  prin care să justificaţi de ce acestea sun tipice pentru voi. 1. Prefer Prefer să lucrez lucrez în aer li liber ber,, pent pentru ru că că _____ ________ ______ ______ ______ ______ _______  ____  Prefer să lucrez înăuntru, pentru că _______________________  2. Prefer Prefer să lucrez lucrez cu mate materia riale le dure dure,, pent pentru ru că că ____ ________ _______ ______ ______ _____  __  Prefer să lucrez cu materiale moi, pentru că ________________  3.

Prefer Prefer să rezo rezolv lv prob problem lemee cu soluţi soluţiii pe scară scară mare mare,, pentr pentruu că ______  ______  Prefer să rezolv probleme cu soluţii meticuloase, pentru că ____ 

4.

Prefer Prefer să lucrez lucrez manual manual,, pent pentru ru că _______ __________ ______ ______ ______ ______ _______ _____  _  Prefer munca intelectuală, pentru că ______________________  Prefer Prefer activi activităţ tăţile ile car impun impun mult multăă mişca mişcare, re, pentru pentru că ____ _______ ______ _____  __  Prefer activităţile care impun puţină mişcare, pentru că _______  ______ _________ ______ _______ _______ ______ ______ ______ _______ _______ ______ ______ ______ ______ _______ _______ ____  _   ___________________________________________________ 

5. 6.

C) Căutaţi Căutaţi domenii profesionale profesionale care se potrivesc potrivesc cu caracteristi caracteristicile cile voastre de personalitate.  _________________________________________________________   _________________________________________________________ 

72

STILUL DE VIAŢĂ DORIT Acest chestionar este proiectat să te ajute în identificarea aspectelor stilului de viaţ viaţăă pe care care dore doreşt ştii să-l să-l câşt câştig igii prin prin aleg aleger erea ea unei unei cari carier ere. e. Marc Marche heaz azăă importanţa pe care o are pentru tine fiecare aspect şi încearcă să identifici dacă stilul de viaţă pe care îl doreşti este compatibil cu cariera vizată.

Foarte important important Importanţă Importanţă medie Puţi Puţinn important important A trăi într-o zonă rurală







A avea timp pentru familie







A călători mult







A avea multe proprietăţi







A avea mulţi bani







A avea mult timp pentru hobby-uri







Activitate politică







73

Timp Timp pentru sine







Acces la educaţie  permanentă







Siguranţă







A locui aproape de locul de muncă







Program flexibil







JOB-UL MEU IDEAL În construcţia carierei un lucru foarte important este să te proiectezi în viitor. viitor. Gândeşte-te cum ar arăta locul tău de muncă ideal şi descrie: •

Atribuţiile pe care le vei avea:

•

Programul:

•

Stilul de lucru:

•

Mediul în care vei lucra:

•

Stilul de viaţă pe care îl permite:

•

Recompensarea: 74

DECIZIA DE CARIERĂ Criteriile trecute în tabelul de mai jos te ajută să compari opţiunile tale de carieră. Completează mai întâi rubricile din coloana I şi bifează apoi în dreptul opţiunii care valorifică acele caracteristici. La sfârşit vei avea o imagine complexă a gradului de compatibilitate dintre opţiuni şi caracteristicile personale. OPŢIUNEA 1 …………………

OPŢIUNEA 2 …………………

OPŢIUNEA 3 ………………….

A. Interesele mele 1. 2. 3. B. Valori de muncă 1. 2. 3. 4. 5. 6. C. Deprinderi 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 75

D. Nive Nivell educ educaţ aţio iona nall pe care intenţionez să-l ating 1. 2. E. Stil de viaţă dorit 1. 2. 3. 4. 5. F. Alte nevoi / dorinţe 1. 2. 3. 4.

ARBORELE GENEALOGIC

Există familii care strâng cu grijă amintiri, diverse documente, scrisori etc. legate de trecutul lor. Dacă este cazul, pot scrie chiar şi istoria familiei. Istoria unei  familii implică şi profesiile pe car le-au avut membrii familiei şi realizările lor   profesionale. În mod tradiţional, istoria unei familii este înfăţişată în arborele genealogic al famil familie iei.i. Prez Prezen entă tăm m în conti continua nuare re un astfe astfell de arbo arbore, re, în care care treb trebui uiee să menţionaţi numele membrilor familiei voastre. După aceasta, notaţi profesiile fiecăruia şi nivelul cel mai înalt de studii atins. Este recomandabil să solicitaţi ajutorul părinţilor în completarea co mpletarea arborelui. Dacă Dacă dori doriţi ţi,, pute puteţi ţi cont contin inua ua desen desenul ul copa copacu culu luii şi indi indica caţi ţi prof profes esii ii şi calificări înrudite suplimentare.

Fraţii şi / sau surorile mele TATĂL meu Fraţii şi surorile tatălui meu BUNICUL / BUNICA

EU: Fraţii şi / sau surorile mele MAMA mea Fraţii şi surorile mamei mele BUNICUL / BUNICA

Bunicii mei: ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… 76

Părinţii mei: ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Fraţii şi surorile mele: ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… Alţi membrii ai familiei: ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………  Număraţi câte profesii aţi găsit în familia voastră. Care sunt acestea? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Scrieţi ce tipuri de şcoli au frecventat. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Există în familia dumneavoastră persoane cu aceeaşi profesie? Care este această profesie? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Rezultatele mele la învăţătură sunt slabe; Motive financiare; Alte motive; care? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. 77

Rezumaţi ceea ce aţi aflat despre istoria profesională a familiei voastre. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. Câte profesii similare aţi găsit? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

Câţi membrii din familia voastră au aceeaşi aceeaş i profesie? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Aţi găsit profesii înrudite? Ce înţelegeţi prin  profesii  profesii înrudite ? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. Este cineva în familia voastră care a devenit cunoscut şi respectat public  prin profesia sa? (Puteţi scrie şi despre rude car nu mai sunt în viaţă). DA – NU. ………………………………………………………………………………. Care a fost profesia lui / ei? ……………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. Ce anume i-a făcut să fie cunoscuţi, respectaţi în mod public? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. Priviţi din nou arborele genealogic şi gândiţi-vă dacă este vreo profesie care v-ar plăcea? Da, pentru că: ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… 78

 Nu, pentru că: ……………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. Există vreo profesie care v-ar plăcea s-o practicaţi, dar care nu se mai studiază? Motive: Astăzi nu mai există o asemenea profesie; Şcoala unde aş putea s-o studiez este departe; Ar trebui să stau la internat, dar nu îmi surâde ideea.

Obiectivul personal Ce înseamnă munca pentru mine? ……………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. Divizaţi cercul introducând profesii concrete.

Cum să merg mai departe? Ce ar trebui să fac ca să ating obiectivul stabilit?

79

Conducătorul grupului strânge idei de la membrii grupului. Se grupează rezultatele. Se formează grupe mai mici de lucru pentru elaborarea  planului individual .

Planul individual – 1

Încotro mă îndrept? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Ce obiective am? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Când? 80

……………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

Plan individual – 2 Obiective: ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Carieră: ……………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. Punctele mele forte: ……………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. Posibilităţile mele: ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………….

Slăbiciunile mele: 81

……………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. Ce? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… Când? ……………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE AUTOEVALUARE Exerciţii de autocunoaştere şi explorare a carierei pot să aducă informaţii noi sau să confirme informaţii pe care le-aţi avut. Completează în careul de mai  jos:

M-a surprins să aflu despre pre mine ine:

Mi s-a conf onfirma rmat:

Mi s-a clarificat:

Întrebări car au apărut:

82

Examenul de orientare (bilanţul şi consilierea) Examenul de orientare (se mai spune şi consultaţia de orientare) este o  practică globală care poate cuprinde un bilanţ şi / sau o consiliere.

Bilanţul de orientare Acesta constă în strângerea de informaţii în vederea luării unei decizii sau a realizării unei şedinţe de consiliere. Este o analiză a caracteristicilor individuale ale unei persoane şi permite individului să facă, într-un anumit moment, un bilanţ al trecutului, prezentului şi viitorului său. Este un demers care trebuie să fie individual şi al cărui subiect trebuie să fie chiar autorul în cauză. Bilanţul Bilanţul răspunde dorinţei dorinţei de raţionaliz raţionalizare are şi obiectivare obiectivare a orientării orientării prin „caracterul ştiinţific” al tehnicilor şi instrumentelor utilizate. Bilanţul se poate înscrie într-un demers de observare şi adaptare (bilanţul  psiho-pedagogic, cu finalităţi ce pot fi de tip diagnostic, pronostic, sumativ sau form format ativ iv); ); într într-u -unn demer demerss de orie orient ntare are (de (de exem exempl plu, u, bila bilanţ nţul ul care care prec preced edee o eventuală orientare către învăţământul adaptat sau specializat) sau în cazul unui demers de acordare de ajutor pentru elaborarea unui proiect şcolar şi profesional (bilanţul efectuat în momentul unei alegeri: alocarea unui moment de reflecţie înainte de luarea unei decizii). Bilanţul comportă mai multe etape. Într Într-o -o prim primăă etap etapă, ă, este este vorba vorba de prim primir irea ea clie client ntul ului ui şi de preg pregăt ătir irea ea  bilanţului, făcându-se analiza cererii şi construindu-se o alianţă de lucru între client şi consilier. Într-o a doua etapă, se pune problema culegerii de informaţii. Aici se pot folosi diferite instrumente: interviul (evident, cu clientul, dar şi cu părinţii lui şi / sau alţi actori care îl cunosc), testul psiho – metric, observaţia, informarea de tip şcolar etc. În a treia etapă trebuie să se realizeze sinteza informaţiilor culese. Ultima Ultima etapă constă în discutarea discutarea rezultatelo rezultatelorr cu clientul (şi, eventual, eventual, cu alte persoane). În cazu cazull unui unui bila bilanţ nţ,, este este vorb vorba, a, înto întotd tdea eaun una, a, de înscr înscrie ierea rea clie client ntul ului ui (iniţi (iniţiati ativă vă care care nu este este neapăr neapărat at obliga obligator torie) ie) înt într-u r-unn spaţiu spaţiu tripar tripartit tit (clien (clientul tul –  instrumentele de investigare - profesionalistul), în cadrul căruia se va desfăşura identificarea capacităţilor lui (cognitive, afective, şcolare, profesionale, personale) şi aceasta în funcţie de un obiectiv vizat de bilanţ. 83

Bilanţul este, aşadar, un tip specific de clarificare a nevoilor, mecanismelor, aspiraţiil aspiraţiilor, or, proiectelor. proiectelor. Acesta Acesta necesită, necesită, în mod absolut absolut imperativ imperativ,, adeziunea adeziunea şi implicarea clientului, expertul având sarcina de a crea condiţii optime pentru reuşita bilanţului şi de a permite subiectului să-şi însuşească demersul şi realizările acestuia. Bilanţul trebuie să antreneze, în cazul clientului, o schimbare ce rezultă din diferenţa dintre imaginea pe care o are el însuşi despre sine şi reprezentările pe care care şi le dobând dobândeşt eştee expert expertul ul despre despre el: de unde şi import importanţ anţaa restit restituir uirii ii care, care,  printre altele, are şi funcţiunea de a regla această evoluţie. În cazul clientului, trebuie să aibă loc o înţelegere şi o integrare a noilor informaţii ce-l interesează. Aceasta ar trebui să-i permită o detaşare faţă de punctul său de vedere iniţial şi un start în altă direcţie. Aşadar, trebuie să i se permită clientului să fie activ şi să devină actorul  propriului său viitor. Acest demers se înscrie într-o relaţie dinamică şi construită  prin colaborarea celor doi parteneri, ce este însoţită adesea de demersul consilierii.

Consilierea de orientare Consilierea de orientare este o practică care se poate realiza cu sau fără  bilanţ. Cuvântul consiliere derivă din lat. „consilium”, utilizat mai întâi în limbajul  juridic pentru a denumi „locul unde se deliberează”. Cu acest sens de „sfat dat cuiva în legătură cu ceea ce trebuie să facă” apare în 1611. Se pot distinge două tipuri mari de practici de consiliere pentru orientare. În primul rând, a consilia = a da un sfat expert. Subiectul este pasiv, el este obiectul unei practici psiho – metrice. Aptitudinile, interesele, motivaţiile sale sunt cons consid ider erat atee drep dreptt stab stabil ilee într într-u -unn medi mediuu şcol şcolar ar şi prof profes esio iona nall bine bine defi defini nit. t. Consilierea de orientare este un diagnostic de adaptare şi o prescriere pentru luarea unei decizii. În al doilea rând, a consilia = a ţine un consiliu. Subiectul este partener  activ şi autonom. Suntem centraţi pe client, este vorba de o relaţie de dialog. Consi Consili liere ereaa de orie orient ntar aree este este un demer demerss eman emanci cipa pato torr şi creat creator: or: subi subiec ectu tull îşi îşi transpune în cuvinte reprezentările şi viziunea despre sine, îşi pune întrebări asupra  propriei persoane şi acţionează asupra mediului său. Cu toate acestea, practicile sunt adesea electrice: consiliul de orientare este, în acelaşi timp, expert şi însoţitor şi se bazează pe teorii diferite. Nu vom examina în detaliu aceste teorii, deoarece ele reprezintă în linii mari diversele curente ale interviului, pe care le-am prezentat mai sus. Princi Principal palele ele final finalită ităţi ţi ale practi practicii cii consil consilier ierii ii în vedere vedereaa orient orientări ăriii sunt aşadar următoarele: 84

•

•

•

•

•

Să ajute la luarea unei decizii fundamentale care să ducă la o acţiune inteligentă, responsabilă şi autonomă, Să ofere o informaţie adaptată în funcţie de cerere şi de problematica subiectului; Să delibereze pentru a se acţiona în sensul lui „ce să facem?, cum să facem?, cum să facem ca să fie cel mai bine?”; Să ajute clientul clientul să-şi elaboreze elaboreze un proiect proiect personal, personal, să se orienteze, orienteze, să se insereze în societate pe tot parcursul vieţii sale; Să ajute clientul să fie subiect al propriei istorii, scoţând scoţând în evidenţă evidenţă sensul situaţiei.

Condiţ Condiţii iile le practi practicil cilor or de consil consilier ieree în vedere vedereaa orient orientări ăriii sunt, sunt, aşadar aşadar,, următoarele: • relaţia de dialog; • confruntarea în jurul sensului şi nu căutarea idealistă a unui consens; • alianţa de lucru (influenţa şi acordarea libertăţii); • congruenţă şi empatie; • structurarea în jurul unei cereri, a unei probleme de rezolvat şi acceptarea celuilalt ca o persoană în devenire.

Modelul Egan este unul dintre cele mai cunoscute specialiştilor consilierii şi orientării. Acesta are următoarele etape: 1. Aborda Abordarea rea şi defi definir nirea ea problem problemei: ei: • Centrarea, interesul orientat către client; • Ascultarea activă; • Confirmarea înţelegerii problemelor clientului; • Real Realiz izar area ea de clar clarif ific icări ări,, lămur lămurir iri,i, li limp mpez ezir irii şi conc concre reti tiză zări ri ale ale situaţiilor; • Atitudinea Atitudinea cooperantă şi echilibrat echilibratăă faţă de client client (respect, (respect, toleranţă, toleranţă, înţelegere, deschidere). 2. Formula Formularea rea obiect obiective ivelor lor:: • Precizarea datelor problemei; • Transmiterea / schimbul de informaţii; • Emiterea de alternative, soluţii; • Apelarea la situaţii concrete, exemple, experienţe personale; per sonale; • Sprijinirea clientului în atingerea scopurilor propuse. 3. Planif Planificar icarea ea acţiun acţiunii ii:: • Identificarea opţiunilor personale; Evaluarea rea aptitu aptitudin dinilo ilor, r, deprin deprinder derilo ilor, r, abili abilităţ tăţilo ilor, r, atitud atitudini inilor lor,, • Evalua intereselor şi valorilor; 85

• •

• • • • •

Sprijinirea clientului în conturarea unui plan de acţiune; Acordarea de sprijin în punerea în practică a unui plan de acţiune.

Rezumativ, Rezumativ, caracteristicile modelului Egan sunt următoarele: Consilierea văzută ca un proces de învăţare; Centrarea pe acţiune; Centrarea pe soluţii practice; Înarmarea individului cu resurse de acţiune; Realizarea unui „contract” consilier cons ilier – beneficiar.

În fiecare dintre aceste etape scopurile beneficiarului şi consilierului sunt diferite: Explicarea Înţelegerea Explorarea

Planificarea

Beneficiar Consilier / Mediul de viaţă, interesele şi Înţelegerea problemelor   problemele sale  beneficiarului Înţelegerea mecanismelor   Sp Spri riji jini nire reaa bene benefi fici ciar arul ului ui în opţiunilor, alegerilor; cunoaşterea de sine şi a lumii info inform rmat ativ ive, e, elab elabor orar area ea de muncii alternative Construirea un unui plan pe pentru Sp Spri riji jini nire reaa cons constr trui uiri riii unui unui dezvoltarea carierei   pl plan pers person onal al cu pri privire vire la carieră şi identificarea „paş „paşil ilor or”” pent pentru ru real realiz izar area ea acestuia

O tehnică interesantă şi utilă în procesul consilierii şi sprijinirii clientului în luarea deciziei cu privire la carieră este cea dezvoltată de Cochran (1983) inspirată după o metodă a lui Kelly (1955). Această tehnică pleacă de la ipoteza că fiecare individ are o specifică structură şi construcţie a valorilor personale importante  pentru sine, realizată prin modul particular de interacţiune a aptitudinilor, educaţiei şi experienţei de viaţă etc. 86

În mod concret, pe o foaie de hârtie, se desenează un tabel cu dublă intrare  pentru fiecare client (tehnica prezentată în cele ce urmează este uşor modificată). Pe orizontala capului de tabel se înscriu – în ordinea preferinţelor – zece denumiri de profesii, dintre cele apreciate de client a fi în consens cu aptitudinile, capacităţile şi deprinderile sale şi dintre care încă nu a ales una (în exemplul nostru: informatician, ghid, mecanic auto, medic, fotograf, economist, sociolog, avocat, preot, actor). Pe verticală se înscriu – în ordinea importanţei – zece dintre cele mai semnificative valori personale. Acestea, ar putea fi, de exemplu, următoarele: • Salariul; • Prestigiul social; • Mediul / ambianţa de lucru; •  Nivelul de responsabilitate; • Gradul de autonomie; • Siguranţa postului; • Posibilităţile de realizare personală; • Conţinutul interesant / variat al muncii; •  Nivelul de educaţie şi formare profesională cerut; • Posibilitatea de a intra în contact cu oamenii etc. Fiecare Fiecare individ individ poate să-şi alcătuiască alcătuiască propria listă de priorităţi priorităţi în consens cu valorile importante pentru sine. Urmea Urmează ză eval evaluar uarea ea fiec fiecăre ăreii profe profesi siii în func funcţi ţiee de valo valori rile le ales alese, e, prin prin acordarea de note între –2 şi +2 (-2 = foarte puţin, -1 = puţin, 0 = nu ştiu, +1 = mult, +2 = foarte mult). Apoi Apoi se real realiz izea ează ză – pe vert vertic ical alăă şi oriz orizon onta tală lă – suma suma alge algebr bric icăă a aprecierilor făcute şi se stabileşte ierarhia personală a profesiilor preferate, în funcţie de valorile importante pentru client. În exemplul alăturat, rezultatele evaluării arată că profesiile de fotograf, medic şi avocat sunt de luat în discuţie, cu toate avantajele şi dezavantajele lor, de către consilier şi client. client. Valori Valorile le cu adevărat adevărat importante importante pentru individul individul în cauză sunt: nivelul de educaţie şi formare profesională, posibilitatea de a intra în contact cu alte persoane şi poziţia socială câştigată prin profesie. Procesul de apreciere ş interpretare a acestor rezultate trebuie să se finalizeze cu un proiect concret orientat spre dezvoltarea carierei clientului. Calcularea corelaţiilor între valorile şi opţiunile profesionale (adică între coloane şi rânduri) duce la obţinerea unor date statistice suplimentare care pot servi la aprecierea intensităţii opţiunilor şi aderării la anumite seturi de valori personale, implicit despre structura cognitivă a individului, gradul său de flexibilitate şi   permeabilitate la alte opţiuni sau sisteme de argumente, la aprecierea coerenţei 87

interne a aprecierilor făcute, la gradul de complexitate a procesului luării deciziei, la utilizarea întregii scale de valori de evaluare etc. Această tehnică cu toate că este insuficient validată, se constituie într-un interesant interesant subiect al debutului debutului discuţiei consilierului consilierului cu persoana persoana care beneficiază beneficiază de serviciile sale.

88

Ordonarea profesiilor preferate

Total + Total -

Σ

Ierarhie valori

Ordonarea Ordonarea valorilor  valorilor  1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.  personale informa ghid mecanic medic fotograf  econo socio avocat  preot actor  tician

1. salariu 2. prestigiu social 3. mediu de lucru 4. responsabilitate 5. autonomie 6. siguranţa slujbei 7. realizarea  personală 8. conţinutul muncii 9. nivelul de educaţie 10. contacte sociale Total + Total Σ

Ierarhie profesii

auto

mist

log

+1 +1 +1 +2 -1 0 -1

+2 -1 +2 +1 -1 -2 -1

+2 -1 -2 -2 +1 +2 +2

-2 +2 +2 +2 0 +2 +2

0 +2 +2 +2 +2 +1 +2

+2 +1 +1 +2 -2 -2 +1

-1 +2 -1 0 +1 -2 +1

+2 +2 -2 0 0 +2 +2

+2 +2 -1 -2 -2 +2 +1

-2 +2 +2 -2 -2 -2 +2

+11 +14 +10 +9 +4 +9 +13

-5 -2 -6 -6 -8 -8 -2

+6 +12 +4 +3 -4 +1 +11

5 3 6 7 10 8 4

+1 +2 +2 +10 -2 +8 4

+2 +2 +2 +11 -5 +6 5

-1 -1 -2 +7 -9 -2 10

-1 +2 +2 +14 -3 +11 2

+1 +1 +2 +15 0 +15 1

-2 +2 -1 +9 -7 +2 9

+1 +2 +2 +9 -4 +5 6

-1 +2 +2 + 12 -3 +9 3

-2 +2 +2 +11 -7 +4 7

+1 +6 +2 +17 +2 +16 +11 -8 +3 8

-7 -1 -3

-1 9 +16 1 +13 2

89

!

Soarta cadr-uril cadr-urilor or – avân avândd ca supo suport rt cart cartoa oane ne im impr prim imat atee sau sau imagi im agini ni sub formă formă elec electr tron onic ică; ă; acest acestea ea prez prezin intă tă dife diferi rite te prof profesi esiii (doar  (doar  denumirea denumirea lor sau imagini imagini ale persoanelor persoanelor care exercită exercită diferite profesii sau combinaţii ale acestor soluţii). Soarta presupune trierea acestor card-uri în trei categorii: îmi place, îmi este indiferent, nu-mi place. Ulterior, fiecare grup de card-uri card-uri se reîmparte reîmparte pe criterii criterii precizate de client: client: profesii care-mi  plac pentru că aduc mulţi bani, sunt curate, sunt de prestigiu, presupun relaţii cu oamenii, se lucrează cu cifre etc. În final, se identifică profesia potrivită,  pornindu-se  pornindu-se de la premisa premisa că individual individual „ştia” ce-şi doreşte, dar avea încă unele îndoieli, asupra cărora ar fi vrut să se consulte / confrunte cu cineva  pentru a le înlătura. Avantaje: confirmarea imediată a alegerilor (având ca stimuli denumiri şi / sau imagini ale profesiilor) şi simulând o situaţie mai apropiată lumii muncii.

!

Soarta cadr-uril cadr-urilor or – avân avândd ca supo suport rt cart cartoa oane ne im impr prim imat atee sau sau imagi im agini ni sub formă formă elec electr tron onic ică; ă; acest acestea ea prez prezin intă tă dife diferi rite te prof profesi esiii (doar  (doar  denumirea denumirea lor sau imagini imagini ale persoanelor persoanelor care exercită exercită diferite profesii sau combinaţii ale acestor soluţii). Soarta presupune trierea acestor card-uri în trei categorii: îmi place, îmi este indiferent, nu-mi place. Ulterior, fiecare grup de card-uri card-uri se reîmparte reîmparte pe criterii criterii precizate de client: client: profesii care-mi  plac pentru că aduc mulţi bani, sunt curate, sunt de prestigiu, presupun relaţii cu oamenii, se lucrează cu cifre etc. În final, se identifică profesia potrivită,  pornindu-se  pornindu-se de la premisa premisa că individual individual „ştia” ce-şi doreşte, dar avea încă unele îndoieli, asupra cărora ar fi vrut să se consulte / confrunte cu cineva  pentru a le înlătura. Avantaje: confirmarea imediată a alegerilor (având ca stimuli denumiri şi / sau imagini ale profesiilor) şi simulând o situaţie mai apropiată lumii muncii.

90

AJUTORUL ACORDAT PERSOANELOR ÎN FUNCŢIE DE TEHNICILE DE INTERVENŢIE COLECTIVĂ

1. Interv Intervenţ enţia ia la nivelu nivelull grupel grupelor or Multe din situaţiile de orientare sunt tratate faţă în faţă, între elev şi un  profesionist care utilizează tehnici de intervenţie individuală. Evident, o mare parte a activităţilor din domeniul orientării şcolare şi  profesionale care se desfăşoară în cadrul şcolar sau în afara acestui cadru sunt activităţi colective. Aceste activităţi – care pot fi, de exemplu, şedinţe de informare sau şedinţe de educare în vederea orientării, se adresează unui grup de elevi, unei clase întregi sau chiar mai multor clase. Profesioniştii (profesori, consilieri, psihologi, şefi de instituţii etc.) care orga organi nize zează ază şi asig asigură ură acest acestee şedi şedinţ nţee treb trebui uiee să util utiliz izez ezee meto metode dele le care care se întem întemei eiaz azăă pe anal analiz izaa şi înţe înţele leger gerea ea grupu grupuri rilo lorr şi pe teor teorii iile le care care provi provinn din din domeniul psihologiei sociale. Aceşti profesionişt profesioniştii trebuie trebuie să posede cunoştinţe cunoştinţe teoretice teoretice şi practice ale diferitelor forme de grup şi ale funcţionării lor: grupuri centrate asupra unei sarcini sau grupuri axate pe dezvoltarea persoanelor; grupuri mici sau grupuri mari; grupuri naturale sau grupuri artificiale etc. În plus plus,, este este necesa necesarr să se stăpâ stăpâne neas ască că un anumi anumitt număr număr de tehn tehnic icii de anim animar aree a grupu grupuri rilo lorr. (Nu (Nu este este posi posibi bill în cadru cadrull aces acestu tuii docum documen entt să facem facem inventarul tuturor tehnicilor şi a instrumentelor instru mentelor utilizate). Pentru Pentru ilu ilustr strare, are, vă vom prezen prezenta ta numai numai o tehnic tehnicăă de prezen prezentar taree înt într-u r-unn grup care a fost constituit recent – tehnica de prezentare prin prenume. Obiectivel Obiectivelee acestei tehnici tehnici sunt următoarele: următoarele: să facem parte dintr-un dintr-un grup, să construim un grup, să realizăm o producţie comună. Această tehnică se desfăşoară în patru timpi: Timpul unu: fiecare membru al grupului îşi spune numele; cine anume din familie i-a ales acest nume înainte să se nască; ce ştie el în legătură cu această alegere, despre şovăielile care au precedat-o şi motivele care au dus la atribuirea lui; dacă îi place sau nu; din ce moment al vieţii a devenit devenit conştient că acesta este numele lui, când l-a acceptat, când i-a plăcut sau, eventual, când ş-i l-a schimbat. Timpul doi: fiecare spune apoi ce culoare preferă. Timpul trei: pornind de la această culoare, fiecare va asocia imagini care îi sunt evocate de numele lui şi de această culoare, folosind cuvinte din vocabular  91

care îi permit asocierea, compararea şi opoziţia. Fiecare membru va scrie pe un flip-chart sau tablă situate în centrul grupului (de exemplu: roşu ca un mac, alb  prin contrast cu diavolul etc .). Timpul patru: priviţi această listă cu expresii şi cereţi grupului să mai lucreze la ea, să adauge sau să schimbe câte ceva pentru a obţine o creaţie care să satisfacă tot grupul. Să semnalăm, de asemenea, că anumite tehnici de grup creează situaţii ludice prin utilizarea jocurilor. Jocul permite abordarea unor anumite dimensiuni ale educaţie în vederea orientării, deoarece: subiectul trebuie să se implice; este nevo nevoie ie de inte interac racţi ţiuni uni socia sociale le;; este este deose deosebi bitt de favo favorab rabil il pent pentru ru form formare areaa individului.

2. Inf Inform ormarea  Nu putem trece sub tăcere, în această această prezentare prezentare a metodelor metodelor,, tehnicilor tehnicilor şi instrum instrument entelo elorr tot ceea ceea ce se referă referă la informa informaţi ţiile ile asupra asupra învăţăm învăţământ ântulu uluii şi a  profesiunilor, dar le vom prezenta pe scurt, deoarece aceste chestiuni sunt amplu tratate în alte module. Informarea tinerilor în alegerea orientării lor şcolare şi profesionale, este o sarcină esenţială, dar în acelaşi acelaş i timp şi un drept al elevilor. elevilor. În sistemul de învăţământ francez, legea orientării din 10 iulie 1989, stipulează în articolul 8: „ drept la consiliere în orientare şi la informare asupra ”.  formelor de învăţământ şi a profesiunilor profesiunilor face parte din dreptul dreptul la învăţământ ”. Idee Ideeaa unui unui drep dreptt la info inform rmaţ aţie ie pent pentru ru elev elevii însea înseamn mnăă că info inform rmaţ aţia ia şi orientarea nu trebuie să fie considerate drept operaţii de „selectare” a elevilor, ci dimp dimpot otri rivă vă,, ca o etap etapăă de matu maturi riza zare re şi de cons constr trui uire re a unui unui proc proces es şcol şcolar ar,,  profesional şi personal al tinerilor.

92

FIŞĂ DE D E EVALUARE EVALUARE

Te rog să-ţi spui părerea păr erea în câteva propoziţii: 1.

Calitatea ex exerci rciţiilor din titimpul şe şedinţei (d (dacă au au fo fost po potrivite, da dacă trebuie adaptate etc.) ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………

2.

Atmosfera de grup şi modificările acesteia, activitatea membrilor  grupului. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………

3.

Analizează pr procesele gr grupului, cu cu re referire la la pe persoanele titinere (d ( de exemplu: au fost sprijinite, au devenit mai sigure etc.?) ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………

Data: ………………………

Semnătura……………………..

93

BIBLIOGRAFIE 1. *** *** (199 (19977). Profile ocupaţionale . Bucureşti: Grupul de lucru pentru informare şi consiliere privind cariera. 2. *** *** (199 (19999). Consilierea privind cariera . Bucureşti: Grupul de lucru pentru informare şi consiliere privind cariera. 3. *** *** (200 (20000). COR. Clasificarea ocupaţiilor din România . Manual pentru utilizatori. Bucureşti: Ed. Tehnică. 4. *** *** (200 (20011). Tehnici de căutare a unui loc de muncă . Bucureşti: Institutul  pentru Ştiinţele Educaţiei. 5. *** *** (200 (20011). Autocunoaştere. Bucureşti: Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei. 6. *** *** (200 (20011). Asistenţa psiho-pedagogică . Bucureşti: Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei. 7. *** *** (200 (20011). Metode, tehnici şi instrumente utilizate în orientarea şcolară şi   profesoinală. Bucureşti: Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei. 8. *** *** (200 (20011).  Decizia de carieră . Bucureşti: Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei. 9. Băban, Băban, A., coord. coord. (2001) (2001).. Consilirea educaţională. Cluj-Napoca: Psinet / Ardealul. 10.Grigoraş, M., Şoldănescu P., P., (2001). Consilierea şi orientarea în alegerea carierei . Brăila: Ed. Danubius. 11.Ivey, A., Gluckstern, N., Bradford, M., (1999). Abilităţile consilierului . Cluj-Napoca: Ed. RisoPrint. 12.Jigău, M., (2001). Consilierea carierei . Bucureşti: Sigma. 13.Luca, M. R., (1998). Comunicare şi eficienţă personală în carieră. În volumul *** Învăţământ superior şi piaţa muncii . Proiect Tempus CME 96 02011. Braşov: Ed. Universităţii Transilvania. Transilvania. 14.Klein, M.M., Lucam M.R. (2002). Deprinderi de comunicare .(Curs opţional din cadrul modulului psihopedagogic). Braşov. Ed. Universităţii Transilvania. 15.Klein, M., (1997). Introducere în orientarea carierei . Bucureşti: Institutul  pentru Ştiinţele Educaţiei. 16.Luca , M. R., (2003). Consiliere pentru Carieră. Braşov: Ed.Universităţii Transilvania. 17.Plosca, M., Mois A,. (2001). Consiliere pentru carieră . Cluj-Napoca: Dacia 18.Tomşa G., (1999). Consilierea şi orientarea în şcoală. Bucureşti: Casa de editură şi presă Viaţa Românească. 19.*** (1999). Consiliere privind cariera . Bucureşti: Grupul de lucru pentru informare şi consiliere privind cariera. 18. Un viitor pentru fiecare  – publicaţie periodică94

20. Bursa  Bursa locurilor de muncă  – publicaţie periodică-

95