Metode de Evaluare a Riscurilor Suport-curs

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞ FACULTATEA DE INGINERIE CURS POSTUNIVERSITAR DE PERFECŢIONARE: „EVALUAREA RISCURILOR PRIVIND SECURITATEA ŞI SǍNǍTATEA ÎN MUNCǍ“

METODE DE EVALUARE A RISCURILOR  PROFESIONALE - Suport de curs -

Conf.univ.dr.ing. BǍBUŢ GABRIEL Universitatea Universitatea din Petroşani Tel: 0744 70 50 89 E-mail: [email protected] [email protected]

An universitar 2010 - 2011

CUPRINS 1.Prevederile legislaţiei naţionale privind evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor…….……….….……………..……………...4 1.1.Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006…………………………….5 1.2.H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 (modificată din H.G. nr. 955/2010)…......................... 955/2010)…...................................... ......................... ......................... .......................... ........................6 ...........6 2.Principiile şi practica generală a evaluării riscurilor profesionale în Uniunea Europeană………………………………………………………………………….8 2.1.Terminologie………………………………………………………………………9 2.2.Scopul evaluării riscurilor………………………………………………………. riscurilor………………………………………………………...10 ..10 2.3.Principiile 2.3.Principiile fundamentale ale evaluării riscurilor………………………………….. riscurilor…………………………………..12 12 2.4.Metodologia 2.4.Metodologia de evaluare a riscurilor…………………………………………….. riscurilor……………………………………………...14 .14 2.5.Acţiunile 2.5.Acţiunile ulterioare procesului de evaluare a riscurilor profesionale……………...18 profesionale……………...18 2.6.Organizarea evaluării riscurilor…………………………………………………. riscurilor…………………………………………………..18 .18 2.7.Selectarea persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor………………………...19 2.8.Informaţiile 2.8.Informaţiile necesare……………………………………………………………..2 necesare……………………………………………………………..200 2.9.Sursele de informaţii……………………………………………………………...21 2.10.Înregistrarea rezultatelor evaluării………………………………………………22 2.11.Urmărirea eficacităţii măsurilor…………………………………………………22 2.12.Controlul şi revizuirea evaluării………………………………………………… 23 3.Stadiul actual al metodelor de analiză a riscurilor şi de evaluare a securităţii muncii într-un sistem…………………………………………………………….24 3.1.Generalităţi…………………………………………………………………….25 3.2.Principii şi criterii de evaluare a riscurilor, respectiv a securităţii într-un sistem..27 2

3.3.Metode 3.3.Metode apriori apriorice ce de analiză a riscurilor şi de evaluare a securităţii muncii într-un sistem…………………………………………………………………..28

4.Metoda I.N.C.D.P.M. Bucureşti de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională………………………………………….............. profesională………………………………………….......................35 .........35 4.1.Premise de elaborare…………………………………………………………...36 4.2.Descrierea metodei…………………………………………………………….37 4.2.1.Scop şi finalitate…………………………………………………………37 4.2.2.Principiul metodei……………………………………………………….37 4.2.3.Utilizatorii potenţiali…………………………………………………….37 4.2.4.Etapele metodei………………………………………………………….37 4.2.5.Instrumentele de lucru utilizate………………………………………….38 4.3.Aplicarea metodei……………………………………………………………...39 4.3.1.Procedura de lucru……………………………………………………….39 4.3.2.Condiţii de aplicare………………………………………………………40 5.Studiu de caz privind aplicarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti pentru evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională……...53 Bibliografie……………………………………………………………………..…...70 Anexa 1: Prevederile SR OHSAS 18001: 2008 privind identificarea pericolului, evaluarea riscului şi stabilirea controalelor……………………………71 Anexa 2: Prevederile SR OHSAS 18002: 2009 privind identificarea pericolului, evaluarea riscului şi controlul riscului…………………………………73

3

1.

PREVEDERILE LEGISLAŢIEI NAŢIONALE PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR 

4

1.1.

LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ NR. 319/2006 

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 conţine următoarele  prevederi care vizează evaluarea riscurilor: • 



•

angajatorul are obligaţia:

 „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau  preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă”  (art. 7, alin. 4, lit. a);  „ca, ulterior evaluării [riscurilor] şi dacă este necesar, măsurile de  prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al    protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul  acti activi vită tăţi ţilo lorr într întrep epri rinde nderi riii şi/s şi/sau au unit unităţ ăţii ii resp respec ecti tive ve şi la toat toatee nivelurile ierarhice” (art. 7, alin. 4, lit. b); angajatorul are obligaţia  „să realizeze şi să fie în posesia unei 

evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv  pentru  pentru acele grupuri sensibile la riscuri riscuri specifice”  specifice”  (art. 12, alin. 1, lit. a).  pentru asigurarea asigurarea condiţiilor condiţiilor de securitate şi sănătate sănătate în muncă şi pentru →  pentru  prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia „să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din

măsuri măsuri tehnic tehnice, e, sanita sanitare, re, organi organizat zatori orice ce şi de altă altă natură natură,, bazat bazat pe 5

evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii”  (art. 13, lit. b).

1.2.

H.G. NR. 1425/2006 PENTRU APROBAREA APROBAREA NORMELOR METODOLOGICE DE APLICARE A PREVEDERILOR LEGII SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ NR. 319/2006 (MODIFICATĂ PRIN HG. NR. 955/2010) 

H.G. H.G. nr. nr. 1425 1425/2 /200 0066 pent pentru ru apro aproba bare reaa Norm Normel elor or meto metodol dolog ogic icee de aplic aplicar aree a preve prevede deri rilo lorr Legi Legiii secu securi rită tăţii ţii şi sănă sănătăţ tăţii ii în munc muncăă nr. nr. 319/2006 conţine următoarele articole care vizează evaluarea riscurilor: •

activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii sunt următoarele:  „identificarea pericolelor şi evaluarea

riscurilor riscurilor pentru fiecare componentă componentă a sistemului sistemului de muncă respectiv execut executant ant,, sarcin sarcinăă de muncă, muncă, mijloa mijloace ce de muncă/ muncă/ech echipa ipamen mente te de muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru”  (art. 15, alin. 1, pct. 1); •

  „în urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de lucru se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de natură tehnică, organizatorică, igienico-sanitară şi de altă natură, necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor”  (art. 46, alin. 2); planul de prevenire şi protecţie va fi revizuit ori de câte ori intervin modificări  ale condiţiilor de muncă , la apariţia unor riscuri noi  şi în urma  producerii unui eveniment  (art. 46, alin. 1);

6

•

evaluarea evaluarea riscurilor  riscurilor  cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie revizuită, cel puţin, în următoarele situaţii  (art. 15, alin. 3): a. ori de câte ori intervin schimbări sau modificări  în ceea ce priveşte tehnologia, echipamentele de muncă, substanţele ori preparatele chimice utilizate şi amenajarea locurilor de muncă/posturilor de muncă; b. după producerea unui eveniment; c. la const nstatarea omiterii unor riscuri  sau la apariţia unor riscuri noi; d. la utilizarea postului de lucru de către un lucrător aparţinând   grupurilor sensibile la riscuri specifice; e. la executarea unor lucrări speciale. •

reprez reprezen enta tanţ nţii ii lucră lucrăto tori rilo lorr cu răspu răspund nderi eri spec specif ific icee în dome domeni niul ul

„însoţes ţescc echipa echipa/pe /perso rsoana ana care care secu securi rită tăţi ţiii şi sănă sănătă tăţi ţiii în munc muncăă   „înso efectuează evaluarea riscurilor” (art. 56, lit. b); •

angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în

muncă cu privire la  „evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate,

măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivel de unitate, cât şi la nivel  de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru”  (art. 71); •

  pentru pentru lucrăt lucrătorii orii din înt întrepr reprind inderi eri şi/sau şi/sau unităţ unităţii din exteri exterior or care

desf desfăş ăşoa oară ră acti activi vită tăţi ţi pe bază bază de cont contra ract ct de pres prestă tări ri de serv servic icii ii,, angaja angajator torul ul benefi beneficia ciarr al servic serviciil iilor or va asigur asiguraa instru instruire ireaa lucrăt lucrători orilor  lor  respectivi privind   „activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii 

respective, riscurile pentru securitatea şi sănătatea lor, precum şi 

7

măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii   şi/sau unităţii, în general”  (art.82, alin. 2).

8

2.

PRINCIPIILE ŞI PRACTICA GENERALĂ A EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

9

2.1.

TERMINOLOGIE 

termenii “pericol” şi “risc” nu au întotdeauna aceeaşi semnificaţie, nici în legisl legislaţi aţiile ile statel statelor or membre membre ale Uniuni Uniuniii Europen Europene, e, nici nici în divers diversele ele discipline ştiinţifice;



definiţiile utilizate sunt următoarele: •  pericol: proprietatea sau capacitatea intrinsecă prin care un element (de exemplu: materii, materiale, metode şi practici de muncă, tehnologii) este susceptibil să conducă la materializarea unui eveniment nedorit; • risc: probabilitatea ca evenimentul nedorit să se realizeze cu o anumită gravitate, în condiţii de utilizare şi/sau expunere date; estimarea rea (eventu (eventual al cuanti cuantific ficare area) a) riscuri riscurilor  lor  evaluarea rea riscur riscurilo ilor: r: estima • evalua asociate existenţei condiţiilor de manifestare a pericolului la locul de munc muncă, ă, avân avândd impac mpactt asup asupra ra stăr stăriii de secu securi rita tatte şi sănă sănăta tatte a muncitorilor.

10

2.2.

SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR  

angajatorul are obligaţia generală de a asigura starea de securitate şi de a  proteja sănătatea muncitorilor; evaluarea riscurilor are drept obiectiv să permit permităă angajato angajatorul rului ui adopta adoptarea rea măsuri măsurilor lor de preven prevenire ire/pr /protec otecţie ţie adecvate, cu referire la: •  prevenirea riscurilor profesionale; • formarea muncitorilor; • informarea muncitorilor; • implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a măsurilor necesare.



evaluarea riscurilor trebuie să fie structurată astfel încât să permită muncitorilor şi persoanelor care răspund de protecţia muncii: • să identifice pericole existente şi să evalueze riscurile asociate acestor   pericole, în vederea stabilirii măsurilor destinate protejării sănătăţii şi asigurării securităţii muncitorilor, în conformitate cu prescripţiile legale; • să evalueze riscurile în scopul selectării optime, în cunoştinţă de cauză, a echipamentelor, substanţelor sau preparatelor chimice utilizate, precum şi a amenajării şi a organizării locurilor de muncă; • să verifice dacă măsurile adoptate sunt adecvate; • să stabilească atât priorităţile de acţiune, cât şi oportunitatea de a lua măsu măsuri ri supl suplim imen enta tare re,, ca urma urmare re a anal analiz izări ăriii conc conclu luzi ziil ilor or eval evaluă uări riii riscurilor; • să confirme angajatorilor, autorităţilor competente, muncitorilor şi/sau reprezentanţilor acestora că toţi factorii relevanţi, legaţi de procesul de muncă, au fost luaţi în considerare; • să vegheze ca măsurile de prevenire/protecţie, considerate necesare şi adoptate în baza evaluării riscurilor, să contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.

11



1. 2.

schema generală a procedurii de evaluare a riscului care include şi câteva elemente de management al acestuia este următoarea:

Stab Stabil ilir irea ea pla planu nulu luii de eva evalu luar aree a risc riscur uril ilor or pro profe fesi sion onal alee Structurarea evaluării. Abordarea deciziei privind modul de abordare (geografică, funcţională /axată

3.

 pe proces/axată pe flux) Colectarea informaţiilor.

4. 5. 6. 7.

Mediu/sarcini de muncă/persoane expuse/experienţă acumulată Identificarea pericolelor  Identificarea persoa rsoannelor expu xpuse Identificarea titipurilor de de ex expunere Evaluarea riscurilor.

8. 9. 10. 10. 11. 11. 12. 12. 13.

Probabilitate de producere/gravitatea consecinţelor, în condiţii reale Stud Studiu iull pos posib ibil ilit ităţ ăţil ilor or de elim elimin inare are sau sau de de cont control rol a ris riscu curi rilo lor  r  Stab Stabil ilir irea ea pri prior orit ităţ ăţil ilor or de de acţi acţiune une şi de de adop adopta tare re a măs măsur uril ilor or de de secur securit itat atee Impl Implem emen enta tare reaa şi apl aplic icare areaa măsu măsuri rilo lorr de sec secur urit itat atee Înre Înregi gist stra rare reaa rezul rezulta tate telo lorr evalu evaluăr ăriii. Măsu Măsura rare reaa (apr (aprec ecie iere rea) a) efic eficac acit ităţ ăţii ii Contro Controlul lul (perio (periodic dic sau în cazul cazul unor unor modi modific ficări ări în sistem sistem): ): •

Rezultatele evaluării îşi menţin valabilitatea (nu este necesară nici o altă acţiune).

Revizuirea se impune. Urmă Urmări rirea rea plan planul ului ui de eval evaluar uaree a riscu riscuri rilo lor. r. •

14. 14.



Observaţie: • Conţ Conţin inut utul ul şi ampl amploa oare reaa fiec fiecăre ăreii etap etapee depi depind nd de situ situaţ aţia ia conc concret retăă existentă la locul de muncă analizat (de exemplu, numărul de muncitori, mate materi rial alel elee util utiliz izat ate, e, acci accide dent ntel elee de muncă muncă şi boli bolile le prof profes esio iona nale le înregistrate, tehnologiile aplicate, caracteristicile locului de muncă şi riscurile specifice).

12

2.3.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE EVALUĂRII RISCURILOR  





evaluarea riscurilor reprezintă studiul sistematic al tuturor aspectelor    proc proces esul ului ui de munc muncăă susc suscep epti tibi bile le de a gene genera ra even evenim imen ente te nedo nedorit rite, e, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire/protecţie aplicabile pentru controlul acestor riscuri; evaluarea riscurilor trebuie să fie condusă de conducerea la vârf , care va consulta şi/sau va implica direct toţi factorii afectaţi/interesaţi: angajator, conducere la vârf, muncitori şi reprezentanţii acestora; evaluarea riscurilor comportă următoarele etape: a. Identi Identifica ficarea rea perico pericolel lelor; or;  Identificarea ea muncitorilor muncitorilor (sau a altor persoane) care pot fi expuse la b.  Identificar aceste pericole; c. Estimarea Estimarea calitat calitativă ivă sau sau cantitat cantitativă ivă a riscurilor; riscurilor; d. Examinarea Examinarea posibil posibilităţi ităţilor lor de elimin eliminare are a riscurilo riscurilor; r; e. Apre Apreci cier erea ea nece necesi sită tăţi ţiii de a stop stopaa adop adopta tare reaa alto altorr măsu măsuri ri vizâ vizând  nd   prevenirea sau reducerea riscurilor.



evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă: • locuri de muncă fixe (de exemplu, birouri, ateliere, şcoli); exemplu, şantiere şantiere de construcţii construcţii,, docuri, docuri, • locuri de muncă evolutive (de exemplu, şantiere navale); • locuri de muncă mobile (de exemplu, locurile de muncă temporare  pentru întreţinerea canalizărilor urbane, vizite de inspecţie).



evaluarea riscurilor pentru locurile de muncă relativ imuabile (birouri, ateliere de construcţii sau de confecţii etc.): • va ţine seama de condiţiile uzuale; • nu va fi reiterată atunci când locurile de muncă sunt comparabile; • va lua în considerare necesitatea unei evaluări revizuite sau diferite atunci când circumstanţele se schimbă, de exemplu, prin introducerea de echipamente sau tehnologii noi. 13



evaluarea riscurilor la locurile de muncă în care circumstanţele şi condiţiile se modifică implică o abordare care să faciliteze luarea în considerare a acestor schimbări; riscurile pot fi evaluate de o manieră generală, generală, astfel încât principiile principiile de eliminare eliminare şi control control să rămână valabile, valabile, chiar dacă locul de muncă se modifică (principiile de construire a unor  sche schele le de cali calita tate te se pot pot apli aplica ca pe toat toatee şant şantie iere rele le de cons constr truc ucţi ţii; i; în agricultură se va ţine cont de succesiunea anotimpurilor şi de influenţa ei asupra muncii în exterior;



evaluarea riscurilor: •

nu va fi realizată exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii  acestuia; la acest demers vor fi asociaţi şi muncitorii sau reprezentaţii lor, care trebuie trebuie consultaţi consultaţi în timpul timpul procesului de evaluare evaluare şi informaţi cu privire la concluziile obţinute şi măsurile preventive adoptate;

•

va ţine cont de eventuala prezenţă la locurile de muncă a muncitorilor  altor întreprinde întreprinderi  ri  sau sau a alto altorr cate catego gori riii de pers person onal al;; prin prin însăşi însăşi  prezenţa lor, aceştia sunt expuşi riscurilor existente dar, pe de altă parte, este posibil ca ei să expună unor riscuri noi personalul permanent;

•

va lua în considerare interacţiunile potenţiale dintre activităţile proprii   şi cele ale întreprinderii deservite; angajatorii al căror personal execută lucrări în alte întreprinderi (de exemplu, lucrări de montaj, întreţinere, serv servic ice) e) treb trebui uiee să vegh veghez ezee la secu securi rita tate teaa şi sănă sănăta tate teaa pers person onal alul ului ui  propriu;

•

va lua în considerare vizitatorii  (studenţi, elevi, public, pacienţi în spitale etc.), deoarece adesea aceştia nu sunt conştienţi de riscuri şi ignoră măsurile de protecţie; din acest motiv se recomandă stabilirea unui regulament destinat vizitatorilor, aceştia urmând să primească un rezumat vizând măsurile de prevenire şi protecţie ce trebuie urmate.

14

2.4.

METODOLOGIA DE EVALUARE A RISCURILOR  

deşi nu există un principiu universal valabil privind metodologia de evaluare a riscurilor, totuşi două reguli sunt esenţiale în domeniu: • evaluarea trebuie astfel structurată încât toate pericolele şi riscurile  potenţiale să fie analizate; • când un risc a fost identificat, prima întrebare la care trebuie căutat un răspuns este dacă pericolul asociat nu poate fi eliminat.



operaţii care pot fi incluse în abordările (sau combinaţiile de abordări) posibile ale evaluării riscurilor: • observarea mediului specific locului de muncă; • determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de muncă cons consid ider erat at,, pent pentru ru a exis exista ta cert certit itud udin inea ea că toat toatee vor vor fi luat luatee în considerare în cadrul evaluării; • analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de muncă; • observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă, pentru a se veri verifi fica ca conf conform ormit itat atea ea proce procedu duril rilor or apli aplica cate te cu cele cele stab stabil ilit itee şi inexistenţa unor riscuri suplimentare; • analiza modurilor de operare, pentru evaluarea expunerii la pericol; • analiza factorilor externi de influenţă; • analiza detailată a factorilor psihologici, sociali şi fizici susceptibili să contribuie la starea de stres la locul de muncă, precum şi interacţiunea acestora cu factorii organizaţionali şi de mediu; • analiz analizaa dispoz dispoziţi iţiilo ilorr adopta adoptate te în vedere vedereaa asigură asigurării rii condiţ condiţiil iilor or de securitate, îndeosebi cu referire la existenţa sistemelor de evaluare a riscurilor datorate noilor tehnologii şi materiale şi la actualizarea informaţiilor privind riscurile.



criterii aplicabile pentru evaluarea riscurilor: •  prescripţii legale; • norme şi recomandări publicate •  principii de ierarhizare ale măsurilor de prevenire a riscurilor: → evitare evitareaa riscurilo riscurilor; r; → înl înlocu ocuire ireaa elemen elementel telor or pericu periculoa loase se prin altele altele neperi nepericul culoas oasee sau mai puţin periculoase; → combaterea combaterea riscuril riscurilor or la sursă; sursă; → acordarea acordarea priorităţii priorităţii măsurilor măsurilor de protecţie colectivă colectivă în raport cu măsurile de protecţie individuală; → luarea în considerare considerare a evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice ştiinţifice şi tehnice; → ameliorarea ameliorarea continuă continuă a nivelului nivelului de protecţie. protecţie. 15





selectarea selectarea modului de abordare abordare a procesului procesului de evaluare evaluare depinde de următoarele elemente: • natura locului de muncă (de exemplu, permanent sau temporar); • tipul de proces (de exemplu, operaţ raţii repet petitive, proc rocese variabile/evolutive, lucrări executate în baza unor comenzi); •   particularităţile sarcinii de muncă (de exemplu, sarcini repetitive, ocazionale, de tipul tratamentelor pe loturi de piese sau aplicarea sezonieră a pesticidelor, sarcini cu risc major cum ar fi intervenţiile în sistemele energetice sau penetrarea spaţiilor izolate); • complexitatea tehnică a locului de muncă. în practică, este deseori utilă conceperea procesului de evaluare ca un demers structurat pe etape succesive: • evaluarea globală - constă în efectuarea efectuarea unui distincţii nete între riscurile majore, pentru care măsurile de securitate sunt cunoscute şi aplicate pe scară largă şi riscurile ce necesită o analiză detaliată; aceasta trebuie: → să rec recen enze zeze ze,, dacă dacă est estee posi posibi bil, l, ris riscu curi rile le ce ce pot pot fi eli elimi mina nate te;; chia chiarr dacă dacă aces acestt obie obiect ctiv iv este este dese deseor orii irea ireali liza zabi bil, l, el treb trebui uiee întotdeauna să reprezinte o prioritate; → să analizeze riscuril rile care nu nec necesită acţiuni noi şi, ca urmare, fonduri suplimentare (de exemplu, unelte de mână corect concepute şi utilizate în regim normal); → să identifice riscurile în general ral cunoscute, pentru care măsurile de securitate sunt nu doar simplu de identificat, ci şi disponibile; → să indice punctele pentru care se impune o evaluare completă, bazată pe tehnici mai complexe; în fapt acesta înseamnă ierarhizarea riscurilor. • evaluarea riscurilor care impune o analiză amănunţită - această etapă poate implica necesitatea recurgerii la tehnici complexe de analiză, în funcţie de situaţia concretă. evaluarea rea global globalăă este aprecia apreciată tă ca insufi insuficie cientă ntă, analiza • dacă evalua suplimentară va include cel puţin următoarele etape: 1. identificar identificarea ea tuturor tuturor pericol pericolelor elor de la locul locul de muncă; muncă; 2. identi identific ficare areaa tuturo tuturorr persoa persoanel nelor or ce pot fi expuse expuse pericol pericolelo elor, r, inclusiv a grupelor de muncitori expuse în mod special  3. esti estima mare reaa risc riscur uril ilor or,, ţinâ ţinând nd cont cont de fiab fiabil ilit itat atea ea măsu măsuri rilo lor  r   preventive efectiv aplicate; 4. adop adopta tare reaa deci decizi ziil ilor or priv privin indd noil noilee măsu măsuri ri apli aplica cabi bile le în scop scopul  ul  eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportare la codurile de bună practică; 5. stab stabil ilir irea ea prio priori rită tăţi ţilo lorr vizâ vizând nd măsu măsuri rile le prev preven enti tive ve luat luatee în considerare. 16

1. Identificare Identificareaa tuturor tuturor factorilor factorilor de risc risc din sistem sistemul ul de muncă muncă a. cons consul ulta tare reaa şi asoc asocie iere reaa anga angaja jaţi ţilo lorr şi/s şi/sau au a repr reprez ezen enta tanţ nţil ilor  or  acestora, pentru a le cunoaşte percepţia asupra riscurilor profesionale; examinarea sistematic sistematicăă a tuturor tuturor aspectelor aspectelor sistemului sistemului de muncă,  b. examinarea incluzând: • analiza modului de derulare a procesului de muncă (deoarece  practica  practica curentă nu concordă concordă cu prescripţii prescripţiile, le, indiferent indiferent de natura acestora: legale, tehnologice etc.); situaţiile ce trebuie examinate cu prio priori rita tate te cupri cuprind nd lucr lucrul ul în inst instal alaţ aţii iile le cu tehno tehnolo logi giii noi, noi, întreţinerea, curăţenia, precum şi urgenţele previzibile; • luarea în considerare a operaţiilor intermitente; • analiz analizaa evenim eveniment entelo elorr neprogr neprograma amate, te, dar previz previzibi ibile, le, de ti tipul pul întreruperilor activităţii din diferite cauze. c. identifica identificarea rea aspectel aspectelor or legate legate de muncă muncă ce pot pot induce induce pericol pericole, e, cu accent asupra celor asociate activităţii profesionale d. utili utilizarea zarea în în sens larg larg a noţiuni noţiuniii de pericol, pericol, pentru a se putea putea ţine ţine cont nu numai de pericolele menţionate pe lista de control, ci şi de modul în care angajaţii interacţionează cu pericolele, modificând astfel nivelul de risc. 2. Identificar Identificarea ea tuturor tuturor persoanelor persoanelor ce pot fi expuse pericolel pericolelor, or, inclusiv inclusiv a grupelor de muncitori expuse în mod special  → se reco recoman mandă dă să: să:  să se ţină seama de categoriile de personal care interacţionează, direct sau indirect cu pericolul;  să se acorde o atenţie specială grupelor de muncitori expuşi în mod curent unor riscuri majore. 3. Estimarea Estimarea riscurilo riscurilor, r, ţinând ţinând cont de fiabilitat fiabilitatea ea măsurilor măsurilor preventive preventive efectiv aplicate → această modalitate de estimare poate: • fi, pe de o parte, o tehnică foarte simplă, bazată pe “bunul simţ comu comun” n” şi care care nu nece necesi sită tă,, nici nici apti aptitu tudi dini ni spec specia iali liza zate te,, nici nici mijloace de analiză complexe; • reprezenta, pe de altă parte, baza unui studiu complet privind securitatea şi sănătatea în muncă, integrând tehnici de analiză cantitativă a riscurilor, ceea ce constituie o necesitate în cazul  proceselor complexe caracterizate prin riscuri majore; • să se situeze, între cele două extreme, cum este cazul proceselor şi tehnicilor relativ complexe sau al pericolelor sanitare ce pot fi greu de identificat şi care necesită analize şi măsuri suplimentare.

17

4. Adopt doptar area ea deci decizi ziil ilor or pri privind vind noil noilee măsu măsuri ri apl aplicab icabil ilee în scop scopul  ul  eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportare la codurile de bună  practică → obiectivul acestei etape vizează garantarea protecţiei muncitorilor în raport cu cerinţele cerinţele legislaţiei legislaţiei naţionale naţionale şi comunitare comunitare în domeniul domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; → acţiunile ulterioare concluziilor evaluării riscurilor: CONCLUZII Riscuri nesemnificative pentru moment şi pentru care nu se poate  prognoza, în mod raţional, o creştere în viitor. Riscuri aflate în domeniul de acceptabilitate, de exemplu, la un nivel conform normelor naţionale sau comunitare. Riscuri controlate în prezent, dar care  pot creşte în viitor, existând pericolul ca sistemele de securitate să funcţioneze defectuos sau să fie greşit utilizate.

ACŢIUNI Sfârşitul evaluării. Nu este necesară adoptarea nici unei măsuri suplimentare.

Ameliorarea gradului de protecţie, dacă este posibil. Sfârşitul evaluării. Respectarea normelor implică aplicarea efectivă a sistemului de prevenire implementat de către angajator. Măsuri ce permit îmbunătăţirea protecţiei, stabilizarea, eliminarea, controlul şi minimalizarea riscurilor de expunere mărite. Determinarea măsurilor suplimentare ce permit controlul situaţiilor de risc major, materializate în pofida măsurilor   preventive aplicate anterior. Riscuri potenţiale care nu sunt Compararea măsurilor efectiv aplicate cu codurile de considerate a priori ca generatoare de  bună practică. În cazul evidenţierii unor lipsuri, accidente de muncă sau boli identificarea soluţiilor de îmbunătăţire a măsurilor de  profesionale.  prevenire şi protecţie. Riscuri corect controlate, dar  Eliminarea riscurilor sau modificarea sistemului de inacceptabile (în baza principiilor  management al riscurilor, în scopul conformării cu generale enunţate în art. 6, paragraful  principiile de bună practică în vigoare. 2 din Directiva 89/391/CEE). Riscuri ridicate şi greşit (sau Identificarea şi aplicarea măsurilor provizorii imediate insuficient) controlate pentru (dacă este cazul, chiar oprirea funcţionării sistemului de moment. muncă). Evaluarea exigenţelor pe termen lung. Absenţa elementelor semnificative Continuarea procesului de colectare a informaţiilor până  privind existenţa sau inexistenţa la obţinerea uneia dintre concluziile menţionate anterior. riscurilor. Între timp, se va minimiza expunerea prin aplicarea  prescripţiilor.

5. Estimarea Estimarea riscurilo riscurilor, r, ţinând ţinând cont de fiabilitat fiabilitatea ea măsurilor măsurilor preventive preventive efectiv aplicate este esen esenţi ţial al ca acţi acţiun unil ilee destin destinat atee elim elimin inăr ării ii sau sau prev preven enir irii ii → este riscurilor să fie ierarhizate; la stabilirea priorităţilor se va lua în cons consid idera erare re grav gravit itat atea ea riscu risculu lui,i, conse conseci cinţ nţel elee prob probabi abile le ale ale unui unui incident, numărul de victime potenţiale şi intervalul de timp necesar   pentru implementarea măsurilor de prevenire. 18

2.5.

ACŢIUNILE ULTERIOARE PROCESULUI DE EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE 

conc conclu luzi ziil ilee unei unei eval evaluă uări ri a risc riscur uril ilor or prof profes esio iona nale le ar treb trebui ui să determine: • dacă riscul este controlat în mod adecvat; • în caz contrar, care sunt opţiunile pentru reducerea riscurilor; •  priorităţile de acţiune; • dacă pot fi adoptate măsuri destinate ameliorării nivelului de protecţie sanitară şi a securităţii muncitorilor; • ce alte categorii de personal pot fi afectate de către riscurile identificate.

2.6.

ORGANIZAREA EVALUĂRII RISCURILOR  

angajatorilor li se recomandă stabilirea şi implementarea unui plan de acţiune destinat eliminării şi/sau controlului riscurilor ar trebui să cuprindă: • iniţierea, organizarea şi coordonarea evaluării; • nominalizarea persoanelor competente pentru a realiza evaluarea; • consultarea reprezentanţilor muncitorilor în ceea ce priveşte stabilirea modalităţil modalităţilor or de nominalizare nominalizare a persoanelor persoanelor competente competente pentru a realiza realiza evaluarea; • furni furniza zare reaa info inform rmaţ aţii iilo lor, r, form formare areaa şi aloc alocare areaa resurs resursel elor or nece necesa sare re  personalului însărcinat cu procesul de evaluare; • asigurarea unei coordonării adecvate între evaluatori (dacă este cazul); • implicarea conducerii la vârf şi participarea angajaţilor; • stabilirea măsurilor de control şi revizuire a evaluării riscurilor; • supravegherea respectării cerinţei ca măsurile de prevenire şi protecţie să ţină seamă de rezultatele evaluării; • urmă urmări rire reaa măsu măsuri rilo lorr de prev preven enir iree şi prot protec ecţi ţie, e, pent pentru ru veri verifi fica care reaa eficacităţii acestora; • informarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la concluziile evaluării şi a măsurilor adoptate. 19

2.7.

SELECTAREA PERSOANELOR ÎNSĂRCINATE CU EVALUAREA RISCURILOR  

în orice tip de organizaţie, decizia finală vizând desemnarea persoanelor   însărcinate cu evaluarea riscurilor aparţine angajatorului; evaluarea riscurilor poate fi realizată de: • angajatori; •  persoane din cadrul organizaţiei desemnate de către angajator; • servicii externe de consultanţă.



competenţa persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor • evaluarea riscurilor trebuie încredinţată unei echipe pluridisciplinare; persoa oane nele le însă însărc rcin inat atee cu proc proces esul ul de eval evalua uare re a risc riscuri urilo lorr îşi îşi vor  vor  •   pers  justifica competenţa demonstrând că posedă următoarele aptitudini: → înţeleg înţeleg abordarea generală generală a evaluării evaluării riscurilor; riscurilor; → posedă posedă capacita capacitatea tea de a aplica aplica concret concret la locul locul de muncă muncă şi pentru pentru sarcina considerată orice metodă apreciată drept relevantă, ceea ce implică, printre altele:  identificarea problemelor de sănătate şi securitate a muncii;  evaluarea acţiunilor necesare şi a priorităţilor;   propunerea opţiunilor disponibile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor şi evidenţierea avantajelor asociate;  evaluarea eficacităţii măsurilor propuse; promo mova varea rea prog progre rese selo lorr şi prac practi tici cilo lorr curen curente te în mate materie rie de    pro securitate şi sănătate în muncă. → recunoaşterea cazurilor în care metodele de evaluare nu sunt apte să ofer oferee rezu rezult ltat atee pozi poziti tive ve fără fără asis asiste tenţ nţăă exte extern rnă, ă, admi admiţâ ţând nduu-se se necesitatea recurgerii la servicii externe specializate.



relaţia dintre evaluatori şi serviciile de prevenire dispoz oziţ iţii iile le adopt adoptat atee pent pentru ru asig asigur urar area ea eval evaluă uări riii risc riscur uril ilor or şi a • disp sarcin sarcinilo ilorr de preveni prevenire, re, contro controll şi urmări urmărire, re, constit constituie uie exclus exclusiv iv responsabili responsabilitatea tatea angajatorului angajatorului;; în într întrep epri rind nder eril ilee mi mici ci acea aceast stăă activitate poate fi încredinţată unei singure persoane, în cele mai mari şi comple complexe xe funcţi funcţione onează ază compart compartime imente nte specia specializ lizate ate,, în care sarcini sarcinile le spec specif ific icee revin revin mai mai mult multor or perso persoan anee care care îşi îşi asoc asocia iază ză cuno cunoşt ştin inţe ţele le,, competenţele şi experienţa. 20

2.8.

INFORMAŢIILE NECESARE 

persoanele însărcinate cu evaluarea riscurilor profesionale ar trebui să dispună de cunoştinţe şi/sau informaţii referitoare la: •  pericolele şi riscurile a căror existenţă şi mod de manifestare sunt deja cunoscute; • echi echipa pame ment ntel ele, e, mate materi rial alel elee şi tehn tehnol olog ogii iile le folo folosi site te în proc proces esel elee de muncă; •  procedurile şi modul de organizare al sistemului de muncă, precum şi interacţiunile dintre executanţi şi celelalte elemente componente ale sistemului; • natura, probabilitatea, frecvenţa şi durata expunerii la pericole; • raport raportul ul exis existe tent nt într întree expu expune nerea rea la un anum anumit it peri perico coll şi gravi gravita tate teaa consecinţelor; • normele şi prescripţiile legale aplicabile riscurilor profesionale; • elementele considerate ca bună practică, în domeniile în care nu există norme legale specifice.



atunci când muncitorii mai multor firme îşi desfăşoară activitatea la acelaşi loc de muncă, evaluatorii trebuie să îşi transmită informaţiile referitoare la riscurile specifice operaţiilor efectuate de muncitorii fiecărei firme şi la măsurile de securitate şi sănătate în muncă adoptate.

21

2.9.

SURSELE DE INFORMAŢII 

informaţiile necesare în procesul de evaluare pot proveni din următoarele surse: • analiza activităţii profesionale în scopul de a prevedea evenimentele nedorite, în special în cazul evaluărilor cantitative; • consul consultar tarea ea şi/sau şi/sau partici participare pareaa muncit muncitori orilor lor şi/sau şi/sau a reprez reprezent entanţ anţilo ilor  r  acestora; • fişe fişele le,, cărţ cărţil ilee tehn tehnic ice, e, manu manual alel elee de util utiliz izare are ale ale produ producă căto tori rilo lorr şi furnizorilor de echipamente, materii prime şi materiale; • informaţiile furnizate de specialiştii în securitate şi sănătate sau asociaţii  profesionale care deţin cunoştinţe şi experienţă în domeniu; •  bazele de date şi periodicele specializate; • info inform rmaţ aţii iile le în domen domeniu iu disp dispon onib ibil ilee la servi servici ciil ilee sau sau orga organi nism smel elee naţionale competente; • datele statistice privind accidentele de muncă, bolile profesionale şi incidentele; • instrucţiunile, manualele şi modurile de operare scrise pentru locul de muncă; • rezultatele măsurătorilor privind parametrii semnificativi; • datele depersonalizate furnizate în baza supravegherii medicale; • literatura ştiinţifică şi tehnică; • norm normel elee şi stan standa dard rdel elee defi defini nite te de orga organi nism smel elee de stan standa dard rdiz izar aree naţionale, europene sau mondiale; • exigenţele minimale în materie de securitate şi sănătate în muncă, aşa cum sunt ele definite în anexele la Directiva 89/654/CEE.

22

2.10.

ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR EVALUĂRII 

se recomandă consemnarea într-un dosar a rezultatelor şi concluziilor evaluării riscurilor profesionale; modul de apreciere a riscurilor trebuie să  poată fi justificat, iar dosarul să indice: • că un plan de evaluare a riscurilor profesionale profesionale a fost conceput şi aplicat efectiv; • modul de transpunere în practică a planului; • riscurile particulare sau deosebite (de exemplu, riscurile de infectare); muncitori expuşi în mod particular (de exemplu, exemplu, electricieni, electricieni, • grupele de muncitori gunoieri, artificieri etc.); • alte tipuri de riscuri majore; • după caz, deciziile adoptate în cursul procesului de evaluare, inclusiv informaţiile pe baza cărora respectivele decizii au fost adoptate, atunci când evaluarea riscurilor nu a fost realizată pe baza unor norme sau recomandări publicate; • normele publicate sau toate celelalte categorii de indicaţii aplicate; • măsu măsuri rile le reco recoma mand ndat atee pent pentru ru redu reduce cere reaa risc riscur uril ilor or şi amel amelio iora rare reaa  protecţiei; • modalităţile de verificare/control ale evaluărilor.



dosarul de evaluare a riscurilor va fi completat cu concursul (consultarea şi participarea) muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor lor şi va fi pus la dispoziţia acestora pentru informare;



dosarele de evaluare a riscurilor trebuie puse la dispoziţia: • muncitorilor desemnaţi de către angajatori să îşi asume responsabilităţi specifice în raport cu securitatea şi sănătatea în muncă; • reprez reprezen enta tanţ nţil ilor or munc muncit itori orilo lorr care care au resp respon onsa sabi bili lită tăţi ţi spec specif ific icee în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

2.11.

URMĂRIREA EFICACITĂŢII MĂSURILOR  

în urma urma eval evaluăr uării ii risc riscuri urilo lorr se vor vor adop adopta ta dispoziţii care să permită prog progra rama mare rea, a, orga organi niza zare rea, a, urmă urmări rire reaa şi cont contro rolu lull măsu măsuri rilo lorr de prevenire şi protecţie în scopul verificării eficacităţii lor;



informaţiile obţinute prin supraveghere servesc ca bază de referinţă pentru controlul şi revizuirea evaluării riscurilor. 23

2.12.

CONTROLUL ŞI REVIZUIREA EVALUĂRII 



evalua evaluarea rea riscur riscurilo ilorr nu este un demers demers unic unic; ea trebuie revăzută şi revizuită, atunci când este cazul, din mai multe motive, dintre care pot fi menţionate: • evaluarea poate antrena modificări în procesul de muncă; efectele implementării unor astfel de modificări vor fi analizate a priori, însă se recomandă reevaluarea ulterioară a condiţiilor de muncă pentru stabilirea impactului practic al schimbărilor; • măsurile de reducere a riscurilor pot afecta unele componente ale sistemului de muncă; • evaluarea: → poate să nu îşi menţină menţină valabilitatea valabilitatea,, deoarece datele şi informaţiil informaţiilee de bază sunt perimate la un moment dat; → poate fi îmbunătăţi îmbunătăţită; tă; → trebuie trebuie revizuită revizuită în vederea actualiză actualizării. rii. • măsurile de prevenire şi protecţie în vigoare sunt insuficiente sau inadecvate din din punc punctt de vede vedere re al noil noilor or infor nforma maţi ţiii şi tehn tehnic icii de securitate disponibile; • ca urmare a concluziilor obţinute prin cercetarea unui accident de muncă sau sau inci incide dent nt;; în ambe ambele le cazu cazuri ri se pot pot obţi obţine ne info nformaţ rmaţii ii importante asupra riscurilor identificate şi a măsurilor necesare pentru evitarea unor evenimente similare. incidentele reprezi reprezintă ntă situaţ situaţii ii defini definite te cel mai frecve frecvent nt ca evenim eveniment entee nedorite care nu conduc la consecinţe asupra executanţilor sau sistemului de muncă; executanţii executanţii pot furniza furniza informaţii informaţii extrem de utile despre incidente, informaţii care să fie folosite în cadrul evaluărilor a priori a riscurilor; din acest punct de vedere este determinant ca angajatorii să dezvolte climatul de încredere încredere şi colaborare adecvat, adecvat, pentru pentru ca executanţii executanţii să fie conştienţi conştienţi de importanţa semnalării incidentelor;



C.S.S.M. deţine un rol important prin colectarea informaţiilor, sprijinirea cercetării cauzelor incidentelor şi identificarea măsurilor de prevenire;



în mare mareaa majo majori rita tate te a cazu cazuri rilo lor, r, se reco recoma mand ndăă refa reface cere reaa eval evaluă uări riii riscurilor la intervale de timp regulate , stabilite în funcţie de natura  pericolelor şi de amploarea modificărilor care pot interveni în sistemul de muncă supus analizei.

24

3.

STADIUL ACTUAL AL METODELOR DE ANALIZĂ A RISCURILOR ŞI DE EVALUARE A SECURITĂŢII MUNCII ÎNTR-UN SISTEM

25

3.1.

GENERALITĂŢI ELEMENTELE RISCULUI

(după SR EN ISO 14121-1: 2008 Securitatea 2008 Securitatea maşinilor. Aprecierea riscului.  Partea 1: Principii )

RISCUL referitor la  pericolul considerat



GRAVITATEA şi

daunei posibile care poate rezulta din pericolul considerat

PROBABILITATEA APARIŢIEI Probabilitatea apariţiei evenimentului acelei daune  periculos

Posibilitatea de a evita sau limita dauna

GRAVITATEA (severitatea daunei posibile): • •



este funcţie de

Expunerea persoanei (persoanelor) la  pericol

 gravitatea leziunilor sau afectării sănătăţii  (uşoară, gravă, deces); extinderea daunei (o persoană, mai multe persoane).

PROBABILITATEA DE APARIŢIE a daunei:

→ Expunerea persoanelor la pericol depinde de: exemplu, pentru pentru funcţiona funcţionare re necesitat tatea ea de acces acces în zona zona pericu periculoa loasă să (de exemplu, • necesi normală, mentenanţă sau reparaţii); • natura accesului  (de exemplu, alimentare manuală cu materiale); • timpul petrecut în zona periculoasă; • numărul persoanelor care acced; •  frecvenţa accesului. Probabilitatea de apariţie a evenimentelor evenimentelor periculoase depinde de: → Probabilitatea •  fiabilitate şi alte date statistice; • istoricul accidentului; • istoricul afectării sănătăţii; • compararea riscurilor. → Posibilităţile de evitare sau limitare a daunei sunt funcţie de: •  persoanele care pot fi expuse la pericol (pericole) (calificate, necalificate); • viteza de apariţie a evenimentului periculos (brusc, rapid, lent); • orice formă de conştientizare a riscului  (prin informaţii generale, prin observare directă, prin intermediul semnalelor de avertizare şi a dispozitivelor indicatoare); •  posibilităţile umane de a evita sau limita dauna (posibil, posibil în anumite condiţii, imposibil); • experienţa practică şi cunoştinţe (referitoare la maşină, referitoare la o maşină similară, fără experienţă).

26

PROCESUL ITERATIV PENTRU PENTRU REDUCEREA RISCULUI

(după SR EN ISO 14121-1: 2008 Securitatea 2008 Securitatea maşinilor. Aprecierea riscului.  Partea 1: Principii )

START

Determinarea limitelor maşinii

Identificarea pericolelor

Analiza riscului

Estimarea riscului Aprecierea riscului Evaluarea riscului

Riscul a fost redus în mod adecvat?

DA

NU Reducerea riscului (vezi SR EN ISO 12100-1: 2004, clauza „5.Strategie de reducere a riscului”)

27

SFÂRŞIT

3.2.

PRINCIPII ŞI CRITERII DE EVALUARE A RISCURILOR, RESPECTIV A SECURITĂŢII ÎNTR-UN SISTEM Eval Evalua uare reaa nive nivelu lulu luii de secu securi rita tate te/r /ris iscc a munc muncii ii într într-u -unn sist sistem em reprezintă reprezintă punctul punctul de plecar plecaree şi, totodată totodată,, baza baza ştiinţif ştiinţifică ică pentru pentru stabili stabilirea rea priorităţilor în acţiunile de prevenire. 

Criteriile şi metodele de evaluare s-au dezvoltat în pas cu evoluţia generală a conceptului de securitate a muncii, respectiv cu diversele teorii privind geneza accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.





două posib posibililit ităţi ăţi de evalu evaluare are a nive nivelu lulu luii de risc risc,, respe respecti ctivv de Există două securitate a muncii, într-un sistem: → evaluare evaluare postaccident/ postaccident/boală boală profesional profesionalăă ( „a  „a posteriori” ) - se bazează se  bazează analiza statistică a accidentelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale profesionale  pe analiza produse; criteriile de evaluare evaluare folosite folosite sunt indicatori indicatoriii statist statistici ici de tip tipul ul coeficienţilor (indicilor) de frecvenţă şi de gravitate; evaluareaa preacci preaccident dent/boa /boală lă profesio profesional nalăă („a („a priori” ) se baze bazeaz azăă pe → evaluare anali analiza za riscu riscuri rilo lor, r, înai înainte nte de a se materia materializ lizaa în accide accidente nte sau boli boli profesionale; criteriile de evaluare sunt nivelurile de risc. → pentru ambele posibilit posibilităţi ăţi menţionate menţionate demersul demersul poate fi: • inductiv (direct) - se porneşte de la cauză spre efect; • deductiv (indirect) - se porneşte de la efect spre cauză.

Princi Principal palele ele metod metodee aprior apriorice ice existe existente nte în prezen prezentt pot fi grupat grupatee în patru mari categorii : 

1. cont contro roal alee şi veri verifi fică cări ri de ruti rutină nă,, apărute în faza „centrată pe maşină” a evoluţiei conceptului de securitate a muncii; 2. metode metode baza bazate te pe model modelul ul Hein Heinric rich, h, apărute în faza „centrată pe om”; 3. meto metode de baza bazate te pe teor teoria ia fiab fiabililit ităţ ăţiiii sist sistem emel elor or,, aplicabile aplicabile sistemelor  sistemelor  tehnice uşor de definit, dar care nu iau în considerare factorul uman; 4. metod metodee bazate bazate pe ergono ergonomi miaa siste sisteme melo lor, r, având o sferă mai largă, de optimizare a funcţionării sistemului şi tratând problemele de securitate a muncii doar la modul implicit şi secundar. 28

3.3.

METODE APRIORICE DE ANALIZĂ A RISCURILOR ŞI DE EVALUARE A SECURITĂŢII MUNCII ÎNTR-UN SISTEM

29

SCOP • Depistarea deficien-

ţelor echipamentului tehnic în raport cu normele de securitate a muncii

INSTRUMENTE DE LUCRU • Norme • Instrucţiuni (extrase)

NIVEL DE MOD DE UTILITATE APLICARE APLICARE 1.METODE TIP „CONTROALE Şl VERIFICĂRI” • Instalaţie • Inspecţii ale organis- • Eficacitate bună pentru melor specializate: riscurile tehnice • Loc de muncă e x t e r n e • Se utilizează când • Atelier  - interne nivelul de risc este • Întreprindere foarte ridicat, iar  riscurile evidente şi majore

2.ANALIZA RISCURILOR DUPĂ MODELUL HEINRICH • Identificarea • Fişe de observaţii tip • Operator  • Observaţie directă a • Eficacitate bună în acţiunilor periculoase Heinrich, Lefevre,  procesului de muncă stabilirea erorilor  • Loc de muncă şi a condiţiilor  Ramsey executantului  periculoase • Aplicabilitate în întreprinderi de tip taylorist (muncă normală normată pe operaţii şi mişcări)

29

LIMITE • Nu iau în considerare

deficienţele de proiectare, stabilire şi repartizare a sarcinii de muncă • Nu iau în considerare erorile executantului • Nu surprind riscurile sporadice şi cele datorate unor vicii ascunse ale elementelor implicate în  procesul de muncă • Analiza este de ordin general, evaluarea pur  calitativă, iar procedeele de lucru sunt puţin sau deloc participative • Metodele se axează pe

analiza acţiunilor  operatorului • Utilizează ca model de referinţă comportamentul sigur, mărime dialectică, greu de cuantificat • Metodele sunt non participative, iar  evaluarea calitativă

SCOP

• Evaluarea nivelului

de risc al unui sistem tehnic

• Analiza fiabilităţii

sistemelor tehnice

INSTRUMENTE DE NIVEL DE MOD DE UTILITATE LUCRU APLICARE APLICARE 3.METODE BAZATE PE TEORIA FIABILITĂŢII SISTEMELOR  3.1.ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE Şl A EFECTELOR LOR (AMDE) • Scheme-bloc • Scheme tehnice • Experţi cu dublă • Metodă directă, simple: specializare (în inductivă (cauze • Tabele sinoptice m a ş i n ă tehnologie şi efect) • Scală de evaluare a - aparat securitate) • Posibilitate de gravităţii şi probabi- suba subans nsam ambl bluu cuantificare a riscului lităţii defectărilor  la sisteme tehnice • Grilă de evaluare a Eficienţă maximă în • riscurilor  faza de concepţie • Poate constitui un instrument de aprofundare în cadrul analizelor de securitate a muncii 3.2.ANALIZA ARBORELUI DE DEFECTE (AAD) • Arbori logici • Sisteme tehnice • Experţi cu dublă • Metodă indirectă, complexe specializare deductivă (efecte • Simboluri (sistemele analizate cauze) • Scheme logice şi securitate) • Posibilitate de cuantificare a riscurilor tehnice • Aplicabilitate bună în faza de concepţie • Prelucrare automată a datelor 

30

LIMITE

• Nu ia în considerare

decât factorul tehnic • Face abstracţie de ceilalţi factori implicaţi în  procesul de muncă: executant - sarcină de muncă - mediu • Poate conduce la tabele mari, chiar pentru sisteme simple • Cost ridicat • Competenţă deosebită a analistului • Se limitează la sectorul

tehnic • Stabilirea „evenimentului

de vârf” necesită o cunoaştere perfectă a sistemului • Presupune elaborarea unui arbore cauzal pentru fiecare eveniment • Cost ridicat • Volum mare de muncă • Competenţă înaltă a analistului • Nu prezintă remedii

SCOP • Analiza riscurilor 

 pentru sisteme tehnice în vederea îmbunătăţirii  proiectării

• Optimizarea

sistemului om maşină: - produ product ctiv ivit itat atee - cond condiţ iţii ii de de munc muncăă

INSTRUMENTE DE LUCRU

NIVEL DE MOD DE UTILITATE APLICARE APLICARE 3.3.ANALIZA PRELIMINARĂ A RISCURILOR (APR) • Tabele sinoptice • Proiectarea • Specialişti în • Metodă directă, subansamblurilor   proiectare sisteme inductivă • Arbori logici avioanelor şi a altor  tehnice şi securitate elaboraţi în baza unui • Permite eliminarea sisteme tehnice model teoretic unor deficienţe de  proiectare care conduc • Fişe de analiză la mărirea fiabilităţii şi • Grilă de evaluare a securităţii sistemelor  consecinţelor pentru tehnice domeniul aeronautic

• Tabel, cuvinte -

cheie

4.METODE BAZATE PE ERGONOMIA SISTEMELOR  4.1.METODA HAZOP (Hazard Operability) • Loc de muncă, • Observaţie directă, • Activităţi care se  procese continue deducţie după desfăşoară în procese analiza procesului continue

31

LIMITE • Metoda a fost concepută

 pentru industria aeronautică şi este  particularizată pentru acest domeniu • Poate fi extinsă şi la alte domenii, utilizând alte grile de evaluare • Este axată pe factorul tehnic • Volum de muncă mare, cost ridicat • Specializare şi competenţă deosebită a analistului

• Nu se poate aplica decât

la procese automatizate (exemplu ind. chimică) • Necesită o deosebită rigoare pentru aplicare

SCOP •-

INSTRUMENTE DE LUCRU • Listă de control • Chestionare închise

NIVEL DE MOD DE UTILITATE APLICARE APLICARE 4.2.METODA DSF (Diagnosis Safety Form) • Întreprindere • Completarea • Permite elaborarea chestionarelor de unui „pre-diagnostic" către executanţi intern al problemelor  de securitate, care • Prelucrarea şi ulterior se profundează interpretarea datelor   prin alte metode de către specialişti interni (serviciul de securitate a muncii)

4.3.METODA DCT (Diagnostique des Conditions du Travail) •• Baterie de evaluare –  • Întreprindere • Răspunsuri dirijate • Aplicabilă în chestionare specifice, • Sector   pe bază de întreprinderile deschise închise chestionare, culese dialogului social de o echipă inter• Permite obiectivarea disciplinară externă celor mai critice condiţii de muncă şi a mecanismelor care le determină 4.4.METODA SDQ (Safety Diagnosis Questionaire) Questionaire) • Identificarea • Chestionar închis, • Loc de muncă • Răspunsuri culese de • Permite stabilirea situaţiilor periculoase detaliat, asupra expertul în securitate incompatibilităţilor  • Activitate (configuraţii critice) activităţii de la operatori între activitatea operatorului operatorului şi condiţiile tehnice şi organizatorice date

32

LIMITE • Metoda nu oferă o tratare

sistemică, bazându-se exclusiv pe opiniile executanţilor  • Instrumentele de lucru (check-list şi chestionar) sunt închise şi nu epuizează categoriile de  probleme de securitate (lipsă de model teoretic) • Abordare sociologică,

care nu evidenţiază decât în secundar aspectele de securitate a muncii

• Se limitează la analiza

activităţii operatorului • Utilizează un model

teoretic simplist, care nu  permite o abordare sistemică • Metodă participativă (se  bazează în bună parte pe aprecierile operatorului)

SCOP • Identificarea:

- omis omisiu iuni nilo lorr în în  prevenire - fact factori orilo lorr de risc risc asumaţi - eror eroril ilor or de management al riscurilor  (deficienţe de organizare)

INSTRUMENTE DE NIVEL DE MOD DE UTILITATE LUCRU APLICARE APLICARE 4.5.METODA MORT (Management Oversight and Risk Tree) • Chestionar deschis, • Întreprindere • Se aplică de către • Metodă bazată pe un structurat pe baza serviciul de model teoretic detaliat • Atelier  unui model logic securitate intern sau care permite o analiză experţi, formaţi  pertinentă a  pentru această deficienţelor de metodă conducere şi organizare • Permite evaluare a  priori şi a posteriori

• Evaluarea solicită-

• Tabel cu solicitări

rilor impuse de condiţiile specifice locurilor de muncă • Stabilirea contraindicaţiilor la încadrarea  profesională

 posibile • Scală de evaluare cu 5 niveluri

4.6.METODA I.E.R.C.M. - Bucureşti • Loc de muncă • Analiza locurilor de muncă de către o echipă specializată (medici, ergonomi, igienişti)

33

• Permite stabilirea şi

ierarhizarea solicitărilor la care este supus organismul uman la un anumit loc de muncă

LIMITE • Nu surprinde toate

elementele implicate în accident, axându-se pe organizare şi mai puţin pe factorii tehnici • Analiza este foarte complexă şi necesită experţi în domeniu

• Pentru evaluarea

securităţii muncii  prezintă doar interes metodologic

SCOP • Evaluarea

ergonomică a condiţiilor de la locurile de muncă

• Evaluare socio-

ergonomică a condiţiilor de muncă

INSTRUMENTE DE LUCRU • Tabel cu factori de

influenţă • Scală de evaluare cu 5 niveluri

NIVEL DE MOD DE APLICARE APLICARE 4.7.METODA RENAULT - FRANŢA • Loc de muncă • Observaţie directă • Analiză, prelucrare date şi interpretare făcute de experţi

4.8.METODA LEST - FRANŢA • Tabel cu domenii de • Întreprindere • Analiză sociosolicitări, factori de ergonomică: • Atelier  influenţă şi parametri • Loc de muncă - observaţie directă - chestionare • Scală de evaluare cu - discuţii dirijate 10 niveluri

34

UTILITATE • Permite stabilirea

 profilului analitic al organizării ergonomice a locului de muncă, rezultând şi unele aspecte ale securităţii muncii

• Permite identificarea

locurilor de muncă critice sub aspectul securităţii muncii, în contextul evaluării globale a condiţiilor de muncă

LIMITE • Securitatea muncii se ia

în considerare numai în secundar, ca unul din factorii de influenţă a condiţiilor  • Metoda se axează pe optimizarea organizării ergonomice a locului de muncă

• Metoda pune accent pe

oboseala provocată de condiţiile de muncă şi mai puţin pe riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională

4.

METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

35

4.1.

PREMISE TEORETICE

Fig. 1 Relaţia risc – securitate

Fig. 2 Curba de acceptabilitate a riscului

36

4.2.

DESCRIEREA METODEI 4.2.1.SCOP ŞI FINALITATE 



determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de munc muncă, ă, sect sector or,, secţ secţie ie sau sau între întrepr prin inde dere, re, pe baza baza anal analiz izei ei sist sistem emic icee şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator  (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ) , care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie constituie baza fundamentării fundamentării programului programului de  prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.

4.2.2.PRINCIPIUL METODEI identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă)  pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului   pe pe baza baza comb combin inaţ aţie ieii dint dintre re grav gravit itat atea ea şi frec frecve venţ nţaa cons consec ecin inţe ţeii maxi maxim m  previzibile;  nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc. 

4.2.3.UTILIZATORI POTENŢIALI 

metoda poate fi utilizată: • •



în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea principiilor  şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă; în faza de exploatare pentru îndeplinirea de către personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a următoarelor următoarelor atribuţii: → analiza pe o bază ştiinţifică ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare fiecare loc de muncă; muncă; → fundament fundamentarea area riguroasă riguroasă a programel programelor or de prevenire. prevenire.

apli aplica care reaa meto metode deii nece necesi sită tă echi echipe pe comp comple lexe xe form format atee din din pers persoa oane ne spec specia iali liza zate te atât atât în secu securi rita tate teaa munc muncii ii,, cât cât şi în tehn tehnol olog ogia ia anal analiz izat atăă (evaluatori + tehnologi).

4.2.4.ETAPELE METODEI 1. definirea definirea sistemul sistemului ui de analizat analizat (loc (loc de muncă); muncă); 2. identificarea factorilor de risc din sistem; 3. evaluarea evaluarea riscurilor riscurilor de accident accidentare are şi îmbolnăvi îmbolnăvire re profesional profesională; ă; 4. ierarhizarea ierarhizarea riscuri riscurilor lor şi stabilirea stabilirea priorită priorităţilor ţilor de prevenir prevenire; e; 37

5. propune propunerea rea măsu măsuril rilor or de preve prevenir nire. e.

4.2.5.INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE 

Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) •



Lista de cons Lista consec ecin inţe ţe posi posibi bile le ale ale acţi acţiun unii ii fact factori orilo lorr de risc risc asup asupra ra organismului uman (Anexa 2) • •



• •

cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.

Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) •



este o grilă de clasificare a consecinţelor consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor; gravit gravitate ateaa consec consecinţ inţelo elorr se bazea bazează ză pe criter criteriile iile medica medicale le de diagno diagnosti sticc clinic clinic,, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M.S. şi M.M.S.S.F.; clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U.E.

Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) •



este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor; cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.

Scal Scalaa de cotar cotaree a grav gravit ităţ ăţii ii şi prob probab abil ilit ităţ ăţii ii cons consec ecin inţel ţelor or acţiu acţiuni niii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) •



este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată,  principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupat grupatee după după criter criteriul iul elemen elementul tului ui genera generator tor din cadru cadrull sistem sistemulu uluii de muncă muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).

construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) • •

este documentul centralizator centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională; acest formular cuprinde:  date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;  date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;  componentele generice ale sistemului de muncă;  nominalizarea factorilor de risc identificaţi;  explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);  consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;  clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;  nivelul de risc.

38



Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă.

•

39

4.3.

APLICAREA METODEI 4.3.1.PROCEDURA DE LUCRU 

Constituirea echipei de analiză şi evaluare echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate; • înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru; • este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi  proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate; • după constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. •



Definirea sistemului de analizat (loc de muncă) în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind: identific ficare areaa şi descr descrier ierea ea compon component entelo elorr sistem sistemulu uluii şi modulu moduluii său de  identi funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, precum şi a maşinile şi utilajele folosite (parametrii şi caracteristici funcţionale) etc.;   precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor  verbale date în mod curent etc.);  descrierea condiţiilor de mediu existente; securitate pentru fiecare componentă componentă a sistemului, sistemului, pe   precizarea cerinţelor de securitate  baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente. • info inform rmaţ aţii iile le nece necesa sare re pent pentru ru acea aceast stăă etap etapăă se prei preiau au din din docu docume ment ntel elee întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului  pentru  pentru executa executant, nt, caietele caietele de sarcini, sarcini, buletinele buletinele de anali analiză ză a factorilor factorilor de mediu, mediu, norme, norme, standarde standarde şi instrucţiu instrucţiuni ni de securitate securitate a muncii) şi din discuţiile discuţiile purtate purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat. •



Identificarea factorilor de risc din sistem în această etapă se stabileşte, pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii  poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare; f uncţionare; • identi identifica ficarea rea tut tuturo urorr riscur riscurilo ilorr posibi posibile le presup presupune une simula simularea rea funcţi funcţionă onării rii sistemului şi deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face printr-o analiză verb verbal alăă cu tehn tehnol olog ogul ul,, prin prin apli aplica care reaa meto metode deii arbo arbore relu luii de even evenim imen ente te,, prin prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer; • factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Ane (Anexa xa 6), 6), unde unde se mai mai spec specif ific ică, ă, în acee aceeaş aşii etap etapă, ă, şi form formaa lor lor conc concre retă tă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază resp respec ecti tivu vull fact factor or (de (de exem exempl plu, u, rezi rezist sten enţa ţa la apăs apăsar are, e, forf forfec ecar are, e, greu greuta tate te şi dimensiuni, curba Cz etc.). •

40



Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională • •

•

• •

•

 pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa 2; gravit gravitate ateaa consec consecinţ inţei ei astfel astfel stabil stabilite ite se apreci apreciaz azăă pe baza baza grilei grilei din Anexa Anexa 3; informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare;  pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3; încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.); intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate  prin număr de evenimente posibile pe an; rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte; se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizări a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc; nivelul de risc global (N  )r r  pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (R i) stabilite pentru factorii de risc identificaţi; pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de  ponderare rangul factorului de risc (r i), care este egal cu nivelul de risc; formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: n

∑ r i ⋅ R i  N r  =

i =1

n

∑ r i i =1

• • 

nivelul de securitate (N  )  s) pe loc de muncă se identifică pe  Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5); atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6).

Stabilirea măsurilor de prevenire •

•

•

 pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform  Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii  (Anexa 5), în ordinea:  7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;  1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate. se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire:  măsuri de prevenire intrinsecă;  măsuri de protecţie colectivă;  măsuri de protecţie individuală. măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).

4.3.2.CONDIŢII DE APLICARE 

locul de muncă analizat trebuie să fie bine definit (scop, elemente componente); 41



existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi, medici de medicina muncii etc.

42

ANEXA 1 LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC A. 1.

2.

B. 1.

2.

EXECUTANT

ACŢIUNI GREŞITE 1.1.Executare defectuoasă de operaţii • comenzi; • manevre; •  poziţionări, fixări, asamblări; • reglaje; • utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc. 1.2. Nesincronizări de operaţii • întârzieri; • devansări. 1.3.Efectuare 1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă •  pornirea echipamentelor tehnice; • întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice; • alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.) ; • deplasări, staţionări în zone periculoase; • deplasări cu pericol de cădere:  de la acelaşi nivel: - prin prin dez dezechili hilibbrare rare;; - alunecare; - împiedicare;  de la înălţime: •  prin păşire în gol; •  prin dezechilibrare; •  prin alunecare. 1.4.Comunicări 1.4.Comunicări accidentogene accidentogene OMISIUNI 2.1.Omiterea 2.1.Omiterea unor operaţii 2.2.Neutilizarea 2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie

SARCINA DE MUNCĂ

CONŢIN CONŢINUT UT NEC NECORE ORESPU SPUNZĂ NZĂTOR TOR AL SAR SARCIN CINII II DE MUN MUNCĂ CĂ ÎN RAP RAPORT ORT CU CERINŢELE DE SECURITATE 1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite 1.2.Absenţa unor operaţii 1.3.Metode de muncă necorespunzătoare necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) SARC SA RCIN INA A SUB/S SUB/SUP UPRA RADI DIME MENS NSIO IONA NATĂ TĂ ÎN RAPO RAPORT RT CU CAPA CAPACI CITA TATE TEA A EXECUTANTULUI 2.1.Solicitare fizică: • efort static; •  poziţii de lucru forţate sau vicioase; • efort dinamic. 43

2.2.Solicitare psihică : • ritm de muncă mare; • decizii dificile în timp scurt; • operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.; • monotonia muncii.

C.

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

1.

FACTORI DE RISC MECANIC 1.1.Mişcări periculoase 1.1.1.Mişcări 1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor echipamentelor tehnice: • organe de maşini în mişcare; • curgeri de fluide; • deplasări ale mijloacelor de transport etc. 1.1.2.Autodeclanşări 1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor 1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei: • alunecare; • rostogolire; • rulare pe roţi; • răsturnare; • cădere liberă; • scurgere liberă; • deversare; • surpare, prăbuşire; • scufundare. 1.1.4.Deplasări sub efectul propulsiei: •  proiectare de corpuri sau particule; • deviere de la traiectoria normală; •  balans; • recul; • şocuri excesive; •  jet, erupţie. 1.2.Suprafeţe 1.2.Suprafeţe sau contururi contururi periculoase: • înţepătoare; • tăioase; • alunecoase; • abrasive; • adezive. 1.3.Recipiente sub presiune 1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor echipamentelor tehnice

2.

FACTORI DE DE RISC TERMIC 2.1.Temperatura 2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor suprafeţelor 2.2.Temperatura 2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor 2.3. Flăcări, flame FACTORI DE RISC ELECTRIC 3.1.Curentul electric: • atingere directă; • atingere indirectă; • tensiune de pas.

3.

44

4.

FACTORI DE DE RISC CHIMIC 4.1.Substanţe 4.1.Substanţe toxice 4.2.Substanţe 4.2.Substanţe caustice 4.3.Substanţe 4.3.Substanţe inflamabile 4.4.Substanţe 4.4.Substanţe explozive 4.5.Substanţe cancerigene 4.6.Substanţe 4.6.Substanţe radioactive 4.7.Substanţe 4.7.Substanţe mutagene

5.

FACTORI DE RISC BIOLOGIC 5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme: microorganisme: •  bacterii; • virusuri; • richeţi; • spirochete; • ciuperci; •  protozoare. 5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare) otrăvitoare) 5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)

D. 1.

MEDIU DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC FIZIC 1.1.Temperatura 1.1.Temperatura aerului: • ridicată; • scăzută. 1.2.Umiditatea aerului: • ridicată; • scăzută. 1.3.Curenţi de aer 1.4.Presiunea 1.4.Presiunea aerului: • ridicată; • scăzută. 1.5.Aeroionizarea 1.5.Aeroionizarea aerului 1.6.Suprapresiune 1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor 1.7.Zgomot 1.8.Ultrasunete 1.9.Vibraţii 1.10.Iluminat: • nivel de iluminare scăzut; • strălucire; •  pâlpâire. 1.11.Radiaţii 1.11.1.Electromagnetice: • infraroşii; • ultraviolete; • microunde; • de frecvenţă înaltă; • de frecvenţă medie; • de frecvenţă joasă; • laser.

45

2. 3.

4.

1.11.2.Ionizante: • alfa; •  beta; • gama. 1.12.Potenţial 1.12.Potenţial electrostatic electrostatic 1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.) 1.14.Pulberi pneumoconiogene FACTORI DE DE RISC CHIMIC 2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici 2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi FACTORI DE RISC BIOLOGIC 3.1.Microorganisme 3.1.Microorganisme în suspensie în aer: •  bacterii; • virusuri; • richeţi; • spirochete; • ciuperci; •  protozoare etc. CARA CA RACT CTE ERU RUL L SPE SPECI CIAL AL AL MEDIUL DIULU UI • subteran; • acvatic; • subacvatic; • mlăştinos; • aerian; • cosmic etc.

46

ANEXA 2 LI ST A DE CO NS EC IN ŢE PO SI BI LE AL ALE E AC ACŢI ŢIUN UNII II FA FACT CTOR ORIL ILOR OR DE RISC RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Nr. crt.

CONSECINŢE POSIBILE

0 1 1. Plag Plagă: ă: - tăie tăietu tură ră - înţepătură 2. Contuzie 3. Entorsă 4. Strivire 5. Fractură 6. Arsu Arsură ră:: - term termic icăă - chimică 7. Amputaţie 8. Lezi Leziun unii ale ale orga organe nelo lor  r  interne 9. Electrocutare 10. Asfixie 11. 11. Into Intoxi xica caţi ţiee - acut acutăă - cronică 12. Dermatoză 13. Pneumoconioză 14. Îmboln Îmbolnăvi ăviri ri respir respirato atorii rii cronice provocate de  pulberi organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar,  bronşită etc.) 15. As Astm bronşic, rinită

  r   o    t   a   r    i   p   s   e   r    t   a   r   a   p    A

  r   a    l   u   c   s   a   v   o    i    d   r   a   c    t   a   r   a   p    A

  v    i    t   s   e   g    i    d    t   a   r   a   p    A

LOCALIZAREA CONSECINŢELOR  Sistem osteoarticular 

   ă   n   a    i   n   a   r   c   e    i    t   u    C

   ă   c    i   c   a   r   o    t   e    i    t   u    C

  n   e   m   o    d    b    A

2 x x x x x x x -

3 x x x x x x x -

4 x x x x x x x

5 x x x x x x -

6 x x x x x x x

7 x x x x x x x

8 x x x x x x x

9 x x x x x x x

10 x x x x x x x -

11 x x x x x x x x x -

12 13 14 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x - -

15 x x x x x x x x x -

-

-

-

x x x x -

x x x x x x

x x x x x x

x x -

x x -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

-

-

-

-

-

-

-

   t   n   e   m   u   g   e    T

   l   a   n   e   r    t   a   r   a   p    A

45

  a   n   a   o    l   o    C    ă    l   a   r    b   e    t   r   e   v

Membru superior  Braţ Antebraţ D

S

Palmă Degete D

S

Organe de simţ Ureche

  m   e    t   s    i    S   r   a    l   u   c   s   u   m

   i    h   c    O

  s   a    N

   ă   n   r   e    t   n    I

16 x x x x x x x x x -

17 17 x x x x x x x -

18 x x x x x x -

19 19 x x x x x x x -

-

-

-

-

-

-

-

-

Membru inferior     ă   s   p   a   o    C    ă    b   m   a    G

  r   o    i   c    i    P

   ă   n   r   e    t   x    E

  s   o   v   r   e   n   m   e    t   s    i    S

   ă    l   p    i    t    l   u    M

20 x x x x x x x

21 21 x x x x x x -

22 x x x x x x x

23 x x x x x x x x x

-

-

-

x x -

x x x -

-

-

-

-

-

vasomotorie 0 1 16. 16. Boli Boli pri prinn expu expune nere re la la temperaturi înalte sau scăzute (şoc, colaps caloric, degerături) 17. Hipoac Hipoacuzi uzie, e, surdit surditate ate de  percepţie 18. Cecitate 19. Tumori Tumori malign maligne, e, cancer  cancer   profesional 20. Artroz Artrozee cronic cronice, e, periar periartri trite, te, stiloidite, osteocondilite,  bursite, epicondilite, discopatii 21. Boala de vibraţii 22. Tromboflebită 23. Laring Laringite ite cronic cronice, e, nodu nodulii lii cântăreţilor  24. Asteno Astenopat patie ie acomod acomodati ativă, vă, agravarea miopiei existente 25. Cataracta 26. 26. Conj Conjuc ucti tivi vite te şi keratoconjunctivite 27. Electrooftalmie 28. Boala de iradiere 29. 29. Îmbo Îmboln lnăv ăvir irii datora datorate te compresiunilor şi decompresiunilor  30. 30. Boli Boli inf infec ecţi ţioa oase se şi şi  parazitare 31. Ne Nevroze de coordonare 32. Sindro Sindrom m cere cerebro broast asteni enicc şi şi tulburări de termoreglare (datorită undelor  electromagnetice de înaltă frecvenţă) 33. Afecţiuni psihice 34. 34. Alte Alte cons consec ecin inţe ţe

2 -

3 -

4 -

5 x

6 x

7 x

8 -

9 -

10 -

11 -

15 -

16 16 -

17 17 -

18 -

19 19 -

20 20 -

21 21 -

22 -

23 x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

x

x -

-

-

-

x -

x -

x -

x -

x -

x -

-

-

-

x -

-

x -

x -

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x x

-

-

-

-

-

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x -

x x -

x x

x -

x -

x -

x -

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x x

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

x

-

46

12 12 13 14 - - -

Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

47

ANEXA 3 SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢE 1  NEGLIJABILE 2 MICI 3 MEDII 4 MARI 5 GRAVE 6 FOARTE GRAVE 7 MAXIME

CLASE DE PROBABILITATE EVENIMENTE

GRAVITATEA CONSECINŢELOR  consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă  până la 3 zile calendaristice (vindecare (vindecare fără tratament) − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45 zile, care necesită tratament medical − consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 – 180 zile, care necesită tratament medical şi prin spitalizare − consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate  profesională (invaliditate de gradul III) − consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare spaţială (invaliditate de gradul II) − consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de autoservire, de autoconducere sau de orientare spaţială (invaliditate de gradul I) − deces −

PROBABILITATEA CONSECINŢELOR  (frecvenţa probabilă de producere a consecinţelor)

1 EXTREM DE RARE

extrem de mică P > 10 ani foarte mică 5 ani < P < 10 ani mică 2 ani < P < 5 ani medie 1 an < P < 2 ani mare 1 lună < P < 1 an foarte mare P < 1 lună

2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE

47

ANEXA 4 GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR 

COMBINAŢIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI PROBABILITATEA PRODUCERII LOR 

1

   E    D    E    S    A    L    C    E    T    A    T    I    V    A    R    G

CONSECINŢE

CLASE DE PROBABILITATE 2 3 4 5

6

   T    N    E    V    C    E    R    F    N    I    Ţ    U    P

   T    N    E    V    C    E    R    F

   E    T    R    A    O    F    T    N    E    V    C    E    R    F

   i   n   a    5    <    P    <    i   n   a    2

   i   n   a    2    <    P    <   n   a    1

  n   a    1    <    P    <    ă   n   u    l    1

   ă   n   u    l    1    <    P

   R    A    R    E    D    M    E    R    T    X    E

   R    A    R    E    T    R    A    O    F

   R    A    R

   i   n   a    0    1    >    P

   i   n   a    0    1    <    P    <    i   n   a    5

7

MAXIME

deces

(7,1)

(7,2)

(7,3)

(7,4)

(7,5)

(7,6)

6

FOARTE GRAVE

invaliditate gr. I

(6,1)

(6,2)

(6,3)

(6,4)

(6,5)

(6,6)

5

GRAVE

invaliditate gr. II

(5,1)

(5,2)

(5,3)

(5,4)

(5,5)

(5,6)

4

MARI

invaliditate gr. III

(4,1)

(4,2)

(4,3)

(4,4)

(4,5)

(4,6)

3

MEDII

ITM 45 – 180 zile

(3,1)

(3,2)

(3,3)

(3,4)

(3,5)

(3,6)

2

MICI

ITM 3 – 45 zile

(2,1)

(2,2)

(2,3)

(2,4)

(2,5)

(2,6)

(1,1)

(1,2)

(1,3)

(1,4)

(1,5)

(1,6)

1

48

CLASE DE PROBABILITATE NEGLIJABILE

49

ANEXA 5 SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE NIVEL DE RISC

CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE

NIVEL DE SECURITATE

1

MINIM

(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1)

7

MAXIM

2

(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)

6

3

FOARTE MIC MIC

(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1)

5

FOARTE MARE MARE

4

MEDIU

(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2)

4

MEDIU

5

MARE

(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)

3

MIC

6

FOARTE MARE MAXIM

(5,6) (6,4) (6,5) (7,4)

2

(6,6) (7,5) (7,6)

1

FOARTE MIC MINIM

7

50

ANEXA 6 FIŞA D E EVA LU A R E A LOC U LU I D E MU N C Ă UNITATEA: …………………... SECŢIA:……………………….. LOCUL DE MUNCĂ:………… MUNCĂ:…………

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)

0

1

2

…

50

NUMĂR PERSOANE EXPUSE:…….. DURATA EXPUNERII:………………. ECHIPA DE EVALUARE:…………… EVALUARE:…………… CONSECLASA CLASA CINŢA NIVEL DE DE MAXIMĂ GRAVIDE PROBAPREVIRISC TATE BILITATE ZIBILĂ 3 4 5 6

ANEXA 7 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

Nr. crt.

LOC DE MUNCĂ/ FACTOR DE RISC

0

1

NIVEL DE RISC 2

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE MĂSURA PROPUSĂ Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi 3 4

…

51

Termene 5

ANEXA 8 ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi) RISC

OM

ELIMINAREA RISCURILOR  MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ)

MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi) IZOLAREA RISCURILOR  RISC

OM

FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei) EVITAREA RISCURILOR  RISC

OM

INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL

MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru) IZOLAREA OMULUI RISC

OM

LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

52

5.

STUDIU DE CAZ PRIVIND APLICAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PROFESIONALĂ

53

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ „MAŞINIST TURBINĂ HIDRO” DIN CADRUL S.C. HIDROELECTRICA S.A. - S.H. CLUJ PROCESUL DE MUNCĂ Procesul de muncă are drept scop supravegherea, controlul, întreţinerea şi manevrarea instalaţiilor mecanice ale hidrocentralei.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT MIJLOACE DE PRODUCŢIE/ECHIPAMENTE DE MUNCĂ: • • • • • • • •

•

• • •

• • • • • • • • • •

vane tip fluture – 2 buc; vane tip sferice – 3 buc; turbina hidraulică tip FRANCIS – 3 buc. - 75 MW/grup; instalaţii de ungere vană fluture (pompe compresoare); instalaţii de ungere vană sferică (pompe compresoare); instalaţii de frânare şi ridicare rotor şi instalaţii de injecţie lagăre axiale; dispozitiv de ungere turbine; instalaţie de aer comprimat:  de joasă presiune: 10 bar;  de înaltă presiune: 45 bar; recipiente sub presiune:  instalaţia de stins incendii cu apă pulverizată şi hidranţi;  instalaţie G.U.P.; instalaţie pentru epuisment; ejectori - 8 buc.; gospodăria de ulei a părţii mecanice:  rezervoare ulei: murdar, curat;   pompe de ulei: fixă, mobilă; regulator automat de turaţie; generator montat în boxă; lanternă; trusă scule de lucru;  bazin epuisment;  bazin apă incendiu; galerie batardouri;  panouri de semnalizare; instalaţie de ventilare; instalaţie apă răcire HA; 54

aspiratoare turbină; instalaţie măsură nivele mers în CS. SARCINA DE MUNCĂ

• • • • • • • •

• • • • • •

 preia schimbul de la maşinistul din tura precedentă; maşin maşinist istul ul care care preia preia schimb schimbul ul efectu efectueaz eazăă rondul rondul redus redus în instal instalaţi aţiee împreu împreună nă cu maşinistul din schimbul anterior, prin parcurgerea traseului de rond stabilit; verifică starea echipamentelor aflate în exploatare, prin identificarea acestora direct în instalaţii; verifică existenţa şi starea mijloacelor de protecţie de folosinţă comună din dotare, existenţa şi starea sculelor şi dispozitivelor de lucru şi de manevră din inventar; efectuează rondul complet; execută manevrele specificate în documentele pe baza cărora se execută lucrări de deservire (autorizaţie de lucru, procese-verbale, ITI-PM etc.) pentru admiterea echipelor  de lucru respectând ghidul de manevre; se informează de stadiul lucrărilor ce se execută în schimbul său; recepţionează recepţionează lucrările executate; execută toate lucrările în GVP (graficul de verificări profilactice) şi cel de ungere; înregistrează în raportul zilnic de exploatare valorile orare; asigură curăţenia la locul de muncă;  predă schimbul maşinistului din schimbul următor.

MEDIUL DE MUNCĂ Maşinistul turbină hidro FRANCIS îşi desfăşoară activitatea în incinta centralei subterane, la toate cotele hidrocentralei: • • • •

iluminat artificial; zgomot continuu conform buletinelor de determinări anexate; temperatură coborâtă în majoritatea galeriilor; curenţi puternici de aer (tiraj natural, instalaţie de ventilare).

55

FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI A.FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE/ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ a.Factori de risc mecanic : • organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu curele sau prin arbori sau acţionări; mijloacelor de transport - lovire de către către mijloacele de transport transport - acces la • deplasări ale mijloacelor locul de muncă cu mijloace auto; • rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate; f ugă; • răsturnarea batardourilor din galeria de fugă; • cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare sau rocă desprinsă; • scurgere liberă de ulei, apă provenite de la neetanşeităţi, condens; • surpare, prăbuşire - colaps galerie – centrala subterană la ~ 68 m adâncime; •   proiectare de corpuri sau particule antrenate de către curenţii de aer sau de fisurare accidentală izolatori; • devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat; •  balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat; •  jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală a traseelor hidraulice; • suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, alunecoase; alunecoase; • recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat, cu p max de 45 bar, apă (47 bar), ulei (40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă; • vibraţii ale construcţiei în special în zona nivel turbine. b.Factori de risc termic: • temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – temperatură de cca. 70 ºC la lagărul turbinei – control manual; coborâtă – suprafeţe metalice metalice reci atinse în mod direct; direct; • temperatura coborâtă • flăcări, flame la amorsarea accidentală a arcului electric. c.Factori de risc electric: • electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă; • electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas:  legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de  priză;  izolaţii străpunse accidental şi scurgeri condens (ex.: cotă nivel aspiratoare). d.Factori de risc chimic: • substanţe inflamabile – lucrul cu diluanţi şi petrol pentru spălări, degresări etc.; cancerigene: lucrul în vecinătatea conductelor izolate cu şnur din azbest. • substanţe cancerigene: B.FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ a.Factori de risc fizic: • temperatura coborâtă a aerului aerului în special în zona conului de aspiraţie aspiraţie epuisment; • umiditatea relativă a aerului ridicată; • curenţi de aer puternici puternici - fosă generator generator şi galeria de acces; acces; •  presiunea aerului variabilă ca urmare a variaţiei volumetrice a apei; • nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi de iluminat; 56

nivel nivel ridicat de zgomot, zgomot, în special special în fosă generator, generator, con aspiraţie aspiraţie,, grupuri pompe compresoare, nivel turbină; • calamităţi naturale – colaps galerie (seism). b.Factori de risc chimic: •  pulberi pneumoconiogene (particule rocă, grafit); • gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de la sudare, impregnare sau rezultate din incendiu la avarie; vapori inflamabili sau explozivi explozivi - vapori, diluanţi, vopsele, vopsele, lacuri etc. • gaze sau vapori c.Caracter special al mediului: • lucrul în mediu subteran – uzura prematură a organismului. •

C.FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ a.Suprasolicitare a.Suprasolicitare fizică: fr ânare, control manual temperaturi; •  poziţii de lucru forţate, vicioase la cricurile de frânare, • efort dinamic – traseu mare de intervenţie, deplasări repetate între cote. b.Suprasolicitare psihică: • decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu cu zgomot. D.FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI a.Acţiuni greşite: f lanşe, vane; • asamblări – lipsa unor organe de asamblare la ventile sau flanşe, • reglaje – nerespectarea parametrilor de lucru; nesincronizarea la lucrul în echipă; • nesincronizarea • cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase, denivelate; • cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare. b.Omisiuni: • neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare.

57

UNITATEA: S.C. HIDROELECTRICA S.A. –  SUCURSALA HIDROCENTRALE –  CLUJ SECŢIA: C.H.E. MĂRIŞELU

NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 5 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 12 h/schimb

LOCUL DE MUNCĂ: MAŞINIST TURBINĂ HIDRO

ECHIPA DE EVALUARE: dr.ing. Ştefan Pece, ing. Octavian Ruscu

COMPONENT A SISTEMULUI DE MUNCĂ

CONSECINŢA MAXIMĂ PREVIZIBILĂ 3 DECES

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

0 1 MIJLOACE DE FACTORI DE RISC PRODUCŢIE/ MECANIC ECHIPAMENTE DE MUNCĂ

0

1

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri) 2 1. Organe Organe de maşini maşini în mişcare mişcare – prindere, prindere, antrenare antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu curele sau prin arbori sau acţionări 2. Deplas Deplasări ări ale mijloa mijloacel celor or de transp transport ort - lovire de către către mijloacele mijloacele de transport transport - acces la locul de muncă cu mijloace auto 3. Rostogolire Rostogolire piese piese cilindri cilindrice ce neasigurat neasiguratee împotriva împotriva deplasărilor necontrolate 4. Răsturnarea Răsturnarea batardouril batardourilor or din galeria galeria de fugă fugă 5. Căde Cădere re li libe beră ră de pies piese, e, scule, scule, mater materia iale le de la cotele superioare sau rocă desprinsă 6. Scur Scurge gere re li libe beră ră de ulei ulei,, apă apă prov proven enit itee de la neetanşeităţi, condens 7. Surp Surpar are, e, prăbu prăbuşi şire re - cola colaps ps gale galeri riee – cent centra rala la subterană la ~68 m adâncime 2 58

CLASA CLASA DE DE NIVEL PROBA- DE GRAVI- BILITATE RISC TATE 4 7

5 1

6 3

DECES

7

1

3

DECES

7

1

3

DECES DECES

7 7

1 1

3 3

INV.gr.III

4

1

2

DECES

7

1

3

3

4

5

6

FACTORI DE RISC TERMIC

FACTORI DE RISC ELECTRIC

0

1

8. Proiec Proiectar taree de corpur corpurii sau particule particule antrena antrenate te de INV.gr.III către curenţii de aer sau de fisurare accidentală izolatori 9. Devi Devier erea ea de la traie traiect ctori oriaa norm normal alăă a mase maselo lor  r  DECES transportate cu mijloacele de ridicat 10. Balansul Balansul maselor transportate transportate cu mijloacele mijloacele de DECES ridicat 11. Jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală INV.gr.III a traseelor hidraulice 12. Supraf Suprafeţe eţe sau conturu contururi ri pericu periculoa loase se – contac contactt ITM 3-45 zile direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, alunecoase 13. 13. Reci Recipi pien ente te sub sub presi presiun une: e: reci recipi pien ente te de aer  aer  DECES comprimat (pmax= 45 bar), apă (47 bar), ulei (40  bar) şi butelii oxigen sau acetilenă Neglijabilă 14. Vibraţii Vibraţii ale construcţiei construcţiei în special în zona nivel turbine 15. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor  ITM 3-45  – temperatură de cca. 70ºC la lagărul turbinei –  zile control manual 16. Temperatura Temperatura coborâtă coborâtă – suprafeţe suprafeţe metalice metalice reci ITM 3-45 zile atinse în mod direct DECES 17. Flăcări, Flăcări, flame la amorsarea amorsarea accidentală accidentală a arcului arcului electric DECES 18. Electrocut Electrocutare are prin atingere atingere directă directă - conductori conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă 19. Electr Electrocu ocutar taree prin prin atinge atingere re indire indirectă ctă sau prin prin DECES apariţia tensiunii de pas: legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără   papuci de priză; izolaţii străpunse accidental şi scurgeri condens (ex.: cotă nivel aspiratoare);

2

3 59

4

2

3

7

1

3

7

1

3

4

2

3

2

5

3

7

2

4

1

6

1

2

5

3

2

6

3

7

1

3

7

2

4

7

1

3

4

5

6

FACTORI DE RISC CHIMIC

MEDIUL DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC FIZIC

FACTORI DE RISC CHIMIC

20. Substanţe inflamabile – lucrul cu diluanţi şi petrol  pentru spălări, degresări etc. 21. Substa Substanţe nţe cancer cancerige igene: ne: lucrul lucrul în vecină vecinătat tatea ea conductelor izolate cu şnur din azbest 22. Temper Temperatu atura ra coborât coborâtăă a aerulu aeruluii în special special în zona conului de aspiraţie epuisment 23. Umiditatea relativă a aerului ridicată

DECES

7

1

3

DECES

7

5

7

ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile INV.gr.III

2

6

3

2

6

3

2

6

3

2

5

3

4

6

5

INV.gr.III DECES ITM 3-45 3-45 zile DECES

4 7 2

6 1 5

5 3 3

7

2

4

DECES

7

1

3

32. 32. Luc Lucrul rul în subt subteeran ran – uzur uzurăă prem premat atur urăă a organismului

INV.gr.II

5

6

6

33. Poziţi Poziţiii de lucru lucru forţat forţate, e, vicioa vicioase se la cricur cricurile ile de frânare, control manual temperaturi

ITM 3-45 zile

2

6

3

2

3

4

5

6

24. Curenţi de aer puternici - fosă generator şi galeria de acces 25. Presiunea Presiunea aerului variabilă variabilă ca urmare a variaţiei variaţiei volumetrice a apei 26. 26. Nive Nivell ridi ridica catt de zgom zgomot ot în speci special al în fosă fosă gene genera rato tor, r, con aspiraţ raţie, grupur puri pompe compresoare, nivel turbină 27. Nivel de iluminare scăzut scăzut – lipsă lămpi iluminat iluminat 28. Calamităţi naturale – colaps galerie (seism) 29. 29. Pulb Pulber erii pneu pneumo moco coni niog ogen enee (par (parti ticu cule le rocă rocă,, graf grafit it)) 30. Gaze toxice toxice - gaze de eşapament, eşapament, vapori diluanţi diluanţi de la sudar sudare, e, impre impregna gnare re sau sau rezu rezult ltat atee din din incendiu la avarie 31. 31. Pulb Pulber erii în susp suspen ensi sie: e: aer, aer, gaze gaze sau sau vapo vapori ri inflam inflamabi abili li sau exploz explozivi ivi – vapori vapori,, diluan diluanţi, ţi, vopsele, lacuri etc.

SARCINA DE MUNCĂ 0

CARACTER  SPECIAL AL MEDIULUI SUPRASOLICITARE FIZICĂ

1

60

EXECUTANT

34. 34. Efort Efort dina dinami micc – tras traseu eu mare mare de inte interve rvenţ nţie ie,, ITM 3-45 zile deplasări repetate între cote SUPRASOLICITA35. Decizii Decizii dificile dificile în timp timp scurt efectuate efectuate în mediu mediu ITM 3-45 RE PSIHICĂ de zgomot zile 36. Asambl Asamblări ări – lipsa lipsa unor organe organe de asambl asamblare are la DECES ACŢIUNI GREŞITE ventile sau flanşe, vane 37. Reglaj Reglajee – neresp nerespect ectare areaa parame parametri trilor lor limită limită de DECES lucru 38. Nesincronizarea la lucrul în echipă DECES 39. 39. Căde Cădere re la acel acelaş aşii nive nivell prin prin deze dezech chil ilib ibra rare re,, ITM 45-180 alunecare, alunecare, împiedicare împiedicare – suprafeţe suprafeţe alunecoase alunecoase,, zile denivelate 40. 40. Căde Cădere re de la înăl înălţi ţime me prin prin păşi păşire re în gol, gol, DECES dezechilibrare sau alunecare OMISIUNI 41. Neutilizarea echipamentului individual de DECES  protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare

2

5

3

2

5

3

7

2

4

7

1

3

7 3

1 5

3 4

7

2

4

7

2

4

Nivelul de risc global al locului de muncă este: 41

∑ r i ⋅ Ri  N rg  =

i =1 41

∑ r i

=

1 ⋅ (7 × 7) + 1 ⋅ (6 × 6) + 2 ⋅ (5 × 5) + 7 ⋅ (4 × 4) + 28 ⋅ (3 × 3) + 1 ⋅ (2 × 2) + 1 ⋅ (1 × 1) 1 × 7 + 1 × 6 + 2 × 5 + 7 × 4 + 28 × 3 + 1 × 2 + 1 × 1

i =1

61

=

504 138

= 3,65

NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC LOCUL DE MUNCĂ: MAŞINIST TURBINĂ HIDRO NIVELUL GLOBAL DE RISC: 3,65 7

6

   S    I 5    R    E    D    E    L 4    A    I    T    R    A    P    I 3    R    U    L    E    V    I 2    N

1

0 F1

F3

F5

F7

F9

F11

F13

F15

F17

F19

F21

F23

FACTORI DE RISC

62

F25

F27

F29

F31

F33

F35

F37

F39

F41

LEGENDĂ F 1 F 2 F

Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu curele sau prin arbori sau acţionări Deplasări ale mijloacelor mijloacelor de transport - lovire de către mijloacele de transport transport - acces la locul de muncă cu mijloace auto

3 Rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate F 4 Răsturnarea batardourilor din galeria de fugă F 5 Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare sau rrocă ocă desprinsă F 6 Scurgere liberă de ulei, apă provenite de la neetanşeităţi, condens F 7 Surpare, prăbuşire - colaps galerie – centrala subterană la ~68 m adâncime F 8 F

Proiectare de corpuri sau particule antrenate de către curenţii de aer sau de fisurare accidentală izolatori

9 Devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat F 1 0

Balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat

F Jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală a traseelor hidraulice 1 1 63

F 1 Suprafeţe Suprafeţ e sau contururi conturur i periculoase periculoas e – contact direct al epid epider erme meii cu sup supra rafe feţe ţe tăie tăieto toare are,, 2 înţepătoare, alunecoase F 1 Recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat (p max= 45 bar), apă (47 bar), ulei 3 (40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă F 1 4

Vibraţii ale construcţiei în special în zona nivel turbine

F 1 Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – temperatură de cca. 70ºC la lagărul 5 turbinei – control manual F 1 6

Temperatura coborâtă coborâtă – suprafeţe metalice metalice reci atinse în mod direct direct

F 1 7

Flăcări, flame la amorsarea accidentală a arcului electric

F 1 Electrocu Electrocutare tare prin atingere atingere directă - conductori conductori neizolaţi neizolaţi sau cu izolaţia izolaţia îmbătrâni îmbătrânită tă 8 şi/sau umedă F 1 9 F

Electrocutare prin atingere indirectă sau prin apariţia tensiunii de pas: legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză; izolaţii străpunse accidental şi scurgeri condens (ex.: cotă nivel aspiratoare);

2 0 Substanţe inflamabile – lucrul cu diluanţi şi petrol pentru spălări, degresări etc. -

64

F 2 1

Substanţe cancerigene: cancerigene: lucrul în vecinătatea conductelor izolate cu şnur din azbest

F 2 2

Temperatura coborâtă a aerului în special în zona conului de aspiraţie epuisment

F Umiditatea relativă a aerului ridicată 2 3 F 2 4

Curenţi de aer puternici puternici - fosă generator generator şi galeria de acces acces

F 2 5

Presiunea aerului variabilă ca urmare a variaţiei volumetrice a apei

F 2   Nivel Nivel ridicat ridicat de zgomot în special în fosă generator, generator, con aspira aspiraţie ţie,, grupuri grupuri pomp pompee 6 compresoare, nivel turbină F 2 7  Nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi iluminat F Calamităţi naturale – colaps galerie (seism) 2 8 F Pulberi pneumoconiogene (particule rocă, grafit) 2 9 F Gaze toxice toxice - gaze de eşapam eşapament, ent, vapori vapori diluanţi diluanţi de la sudare, sudare, impregnare impregnare sau rezulta rezultate te 65

din incendiu la avarie F 3 Pulberi în suspensie: aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi – vapori, diluanţi, 1 vopsele, lacuri etc. F Lucrul în subteran – uzură prematură a organismului 3 2 F 3 3

Poziţii de lucru forţate, vicioase la cricurile de frânare, control manual temperaturi

F 3 4

Efort dinamic – traseu mare de intervenţie, deplasări repetate între cote

F 3 5

Decizii dificile în timp timp scurt efectuate în mediu de zgomot zgomot

F 3 6

Asamblări – lipsa lipsa unor unor organe organe de asamblare la ventile sau flanşe, vane

F 3 7

Reglaje – nerespectarea parametrilor limită de lucru

F 3 8

 Nesincronizarea la lucrul în echipă

F 3 Căde Cădere re la acel acelaş aşii nive nivell prin prin deze dezech chil ilib ibra rare re,, alun alunec ecar are, e, îm împi pied edic icar aree – supr supraf afeţ eţee 9 alunecoase, alunecoase, denivelate 66

F 4 0

Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare alunecare

F 4  Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie 1 din dotare -

67

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE: LOCUL DE MUNCĂ „MAŞINIST TURBINĂ HIDRO” Nr. crt.

LOC DE MUNCĂ/ FACTOR DE RISC

NIVEL DE RISC

MĂSURI PROPUSE (Nominalizarea măsurii) 3

0 1.

1 F21 - Subst Substanţ anţee cance cancerig rigene ene:: lucrul lucrul în în vecină vecinătat tatea ea conductelor izolate cu şnur din azbest

2 7

2.

F32 F32 - Lucr Lucrul ul în subt subter eran an

6

3.

F26 - Nive Nivell ridi ridica catt de zgomot zgomot în specia speciall în în fosă fosă generator, con aspiraţie, grupuri pompe compresoare, nivel turbină

5

4.

F27 F27 - Nive Nivell de il ilum umin inare are scăz scăzut ut

5

5.

F13 - Recipiente sub presiune

4

Măsuri tehnice: • adoptarea unei soluţii tehnice de izolare a tubulaturii sau de prevenire a formării condensului care să nu implice utilizarea materialelor   periculoase. Măsuri organizatorice: • stabilirea unei proceduri nepericuloase de îndepărtare a şnururilor de azbest de pe suprafeţele pe care sunt amplasate la ora actuală; • stabilirea condiţiilor de dezafectare şi stocare (eventual neutralizare) a reziduurilor rezultate din acest proces. Măsuri organizatorice: • efectuarea controalelor medicale periodice cu frecvenţa stabilită de reglementările în vigoare. Măsuri tehnice: • dotarea cu mijloace individuale de protecţie: antifoane interne sau externe. Măsuri organizatorice: • evitarea staţionării executantului în zonele în care nivelul de zgomot depăşeşte 87 dB(A). Măsuri tehnice: • amplasarea unui număr suficient de lămpi de iluminat; • dotarea cu lanterne. Măsuri organizatorice: • respectarea termenelor de verificare ISCIR. 65

0 6.

1 F18 - Electr Electrocu ocutar taree prin atinge atingere re direct directăă

2 4

7.

F30 - Gaze Gaze toxice toxice - gaze gaze de eşap eşapame ament, nt, vapo vapori ri dilua diluanţi nţi de de la sudare, impregnare sau rezultate din incendiu la avarie F36 - Asambl Asamblări ări – lipsa lipsa unor organe organe de de asamb asamblar laree la ventile sau flanşe, vane F39 - Căde Cădere re la la acela acelaşi şi nivel nivel prin prin deze dezechi chilib librar rare, e, alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase, denivelate

4

8. 9.

10. F40 - Căde Cădere re de la înăl înălţim ţimee prin prin păşire păşire în în gol, gol, dezechilibrare sau alunecare

4 4

4

3 Măsuri tehnice: • izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta echipamentelor electrice de sudare; verificarea şi repararea conductorilor de alimentare; • realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate în vigoare; • verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor  aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru (NSPM 65, art.145); • descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra (NSPM 65, art.146); • utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant (NSPM 65, art.148). Măsuri organizatorice: • instruirea lucrătorilor; • verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de securitate şi disciplina tehnologică; • urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare (atât echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie). Măsuri tehnice: • asigurarea condiţiilor de ventilare. Măsuri organizatorice: • respectarea tehnologiei de lucru. Măsuri organizatorice: • utilizarea încălţămintei de protecţie; • menţinere suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă stare de curăţenie şi marcarea denivelărilor, obstacolelor etc. Măsuri tehnice: • marcarea şi iluminarea zonelor periculoase. Măsuri organizatorice: • folosirea încălţămintei de protecţie şi a echip. pentru lucru la înălţime. 66

0 11.

1 F41 - Neutilizar Neutilizarea ea echipa echipamentul mentului ui individ individual ual de de protecţ protecţie ie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare

2 4

3 Măsuri organizatorice: • instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiile executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de muncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul zonelor de pericol etc., neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea unor mijloace individuale de protecţie necorespunzătoare; • verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau  prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori.

67

INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII 

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „maşinist turbină hidro” este egal cu 3,65, valoare care îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu, depăşind limita maximă acceptabilă (3,5).



Analiza datelor din „Fişa de evaluare” evidenţiază faptul că din totalul de 41 factori de risc identificaţi numai 11 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 1 încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim;  1 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare;  2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare;  7 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu. 



Factorii de risc care se situează în domeniul inacceptabil sunt:  F21: substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea conductelor izolate cu şnur din azbest – nivel de risc parţial 7;  F32: lucrul în subteran – uzură prematură a organismului– nivel de risc parţial 6; aspiraţi aţie, e, grupu grupuri ri  F26: nivel ridicat de zgomot în special în fosă generator, con aspir  pompe compresoare, nivel turbină – nivel de risc parţial 5;  F27: nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi iluminat – nivel de risc parţial 5;  F13: recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat (p max= 45 bar), apă (47  bar), ulei (40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă – nivel de risc parţial 4; electrocutare tare prin atingere atingere directă - conductori conductori neizolaţi neizolaţi sau cu izolaţia  F18: electrocu îmbătrânită şi/sau umedă – nivel de risc parţial 4;  F30: gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de la sudare, impregnare sau rezultate din incendiu la avarie – nivel de risc parţial 4; asamblări – lipsa unor organe organe de asambl asamblare are la ventile ventile sau sau flanşe, flanşe, vane –   F36: asamblări nivel de risc parţial 4;  F39: cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase, alunecoase, denivelate – nivel de risc parţial 4;  F40: cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare – nivel de risc parţial 4;  F41: neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de  protecţie din dotare – nivel de risc parţial 4.



Pentru diminuarea sau eliminarea celor 11 factori de risc (care se situează în domeniul domeniul inaccept inacceptabil), abil), sunt necesare necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”.



Repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare se prezintă după cum urmează: 51,22 %, factori proprii mijloacelor de producţie /echipamente de muncă; • 26,83 %, factori proprii mediului de muncă; • 7,32 %, factori proprii sarcinii de muncă; • 14,63 %, factori proprii executantului. •



Din analiz analizaa Fişei Fişei de evalu evaluare are se consta constată tă că 68,29 % dintre factorii de risc (deces sau sau identifica identificaţi ţi pot avea consecin consecinţe ţe ireversi ireversibile bile asupra asupra executant executantului ului (deces invaliditate), astfel încât locul de muncă poate fi încadrat printre cele cu pericol deosebit de accidentare. 68

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ SURSA GENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCĂ LOCUL DE MUNCĂ: MAŞINIST TURBINĂ HIDRO NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,65

Factori de risc proprii sarcinii de munca 7,32 %

Factori Factori de risc proprii executantului 14,63%

Factori de risc proprii mijloacelor de producţie/echipamentelor producţie/echipamentelor de muncă 51,22 %

Factori de risc proprii mediului de muncă 26,83 %

69

BIBLIOGRAFIE 1. Băbu Băbuţ, ţ, G., G., Mor Morar aru, u, R., Protecţia muncii , Editura Universitas, Petroşani, 1999. 2. Băbuţ, G., Moraru, R.,   Evalu Evaluare areaa riscur riscurilo ilor: r: transp transpune unerea rea cerinţ cerinţelo elorr Direc Directiv tivei ei Editura Universita Universitas, s, 89/391/CEE în legislaţiile statelor membre ale Uniunii Europene, Editura Petroşani, 2009. 3. Dara Darabo bont nt,, Al., Al., Pece Pece,, Şt. Şt.,   Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996. 4. Darabo Darabont, nt, Al., Al., Pece Pece,, Şt., Dăsc Dăscăle ălesc scu, u, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă  (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2001. 5. Dara Darabo bont nt,, Al., Al., Dara Darabo bont nt,, D., D., Cons Consta tant ntin in,, G., G., Dara Darabo bont nt,, D., D.,   Evaluare Evaluareaa calităţii calităţii de  securitate a echipamentelor echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001. 6. Mora Moraru ru,, R., R., Băbu Băbuţ, ţ, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani, 2000. 7. Mora Moraru ru,, R., Băbu Băbuţ, ţ, G., G., Matei Matei,, I. , Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Editura Focus, Petroşani, 2002. 8. Mora Moraru ru,, R., R., Băbu Băbuţ, ţ, G., Managementul riscurilor: abordare abordare globală - concepte, principii şi  structură, Editura Universitas, Petroşani, 2009. 9. Mora Moraru ru,, R., R., Băbu Băbuţ, ţ, G., Evaluarea şi managementul participativ al riscurilor: ghid practic, Editura Universitas, Petroşani, 2010. 10. Pece, Pece, Şt. Şt., Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale , I.N.I.D., Bucureşti, 1993. 11. 11. Pece Pece,, Şt. Şt., Metodă de evaluare a securităţii muncii la nivelul microsistemelor (loc de muncă) , Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M. Bucureşti, nr. 3-4/1994. 12. Pece, Pece, Şt., Dăscălesc Dăscălescu, u, A. , Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire  profesională la locurile de muncă , M.M.P.S.-I.C.S.P.M. Bucureşti, 1998. 13. Pece, Pece, Şt., Dăscă Dăscăles lescu, cu, A. ş.a. ş.a. , Securitate şi sănătate în muncă - Dicţionar explicativ , Editura GENICOD, Bucureşti, 2001. 14. Pece, Pece, Şt. Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină , Editura Atlas Press, Bucureşti, 2003. 15. 15. Pece Pece,, Şt. Şt., Metode Metode europe europene ne de evalu evaluare are a riscur riscurilo ilorr de acc accide identa ntare re şi îmboln îmbolnăvi ăvire re Minist ster erul ul Munc Muncii ii,, Fami Famili liei ei şi Egal Egalită ităţii ţii de Şans Şansee - Revi Revist staa Obie Obiect ctiv iv,,  profesională , Mini Bucureşti, 2009. nr. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646/26.07.2006. * * *,  H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor   Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. nr. 319/2006 , Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882/30.10.2006. 16. * * *, *,  H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea şi completarea  Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate H.G. 661/27.09.2010. nr. 1425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661/27.09.2010. 17. * * *, SR EN ISO 14121-1: 2008 - Securitatea maşinilor. Aprecierea riscului. Partea 1:  Principii, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2008.

70

ANEXA 1 PREVEDERILE SR OHSAS 18001: 2008 PRIVIND IDENTIFICAREA PERICOLULUI, EVALUAREA RISCULUI ŞI STABILIREA CONTROALELOR  

Definiţii: • • • •

•

•

•

•

•

3.1.risc acceptabil - risc care a fost redus la un nivel care poate fi acceptat de către organizaţie în raport cu obligaţiile sale legale şi propria sa politică OH&S; vătămare, 3.6.pericol - sursă, situaţie sau acţiune cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire profesională, sau o combinaţie a acestora; 3.7.identificare 3.7.identificare pericol -  proces de recunoaştere a faptului că există un pericol şi de definire a caracteristicilor acestuia; 3.8.îmbolnăvire profesională - condiţie fizică sau psihică deteriorată, identificabilă,  provocată de/sau înrăutăţită de o activitate profesională şi/sau o situaţie legată de muncă; 3.9.incident - eveniment (evenimente) legat (legate) de muncă care a generat sau ar  fi putut să genereze o rănire sau îmbolnăvire profesională (indiferent de gradul de severitate) sau deces;   NOTA 1 - Un accident este un incident care a condus la rănire, îmbolnăvire

 profesională sau deces.   NOTA 2 - Un incident în care nu apar îmbolnăviri, răniri sau decese se mai  poate numi „incident fără urmări” sau „situaţie periculoasă”.   NOTA 3 - 0 situaţie de urgenţă este un tip particular de incident. 3.12.sănătate şi securitate ocupaţională (OH&S) - condiţii şi factori care afectează sau ar putea afecta starea de sănătate şi securitate a angajaţilor sau a altor lucrători (inclusiv personal temporar angajat şi personal subcontractat), a vizitatorilor sau a oricărei alte persoane aflate la locul de muncă;   NOTĂ  - Organizaţia poate fi subiect al cerinţelor legale legate de sănătatea şi de securitatea persoanelor aflate în imediata apropiere a locului de muncă, sau care sunt expuse activităţilor desfăşurate la locul de muncă. 3.21.risc - combinaţie a probabilităţii de apariţie a unui eveniment periculos sau expunerii (expunerilor) la acesta şi a severităţii rănirii sau îmbolnăvirii profesionale care poate fi cauzată de eveniment sau de expunerea (expunerile) la acesta; 3.22.evaluare risc - proces de estimare a riscului (riscurilor) care rezultă dintr-un  pericol (din pericole), ţinând seama de caracterul corespunzător al oricăror controale existente, şi de luare a deciziei asupra faptului că riscul este (riscurile sunt) sau nu este acceptabil (acceptabile); 3.23.loc de muncă - orice locaţie fizică în care se desfăşoară activităţi legate de muncă sub controlul organizaţiei   NOTĂ - Atunci când se ia în considerare ce este un loc de muncă, organizaţia ar  trebui să ţină seama de efectele OH&S asupra personalului care se află, de exemplu, în deplasare sau în tranzit (de exemplu şofează, sunt la bordul unor  aeronave, al unor ambarcaţiuni sau sunt în tren), lucrează la locaţia unui client   sau cumpărător, sau lucrează acasă.

71



Prevederile cerinţei „4.3.1. Identificare pericol, evaluare risc şi stabilire controale”

Organi Organiza zaţia ţia trebu trebuie ie să stabi stabilea lească scă,, să implem implement entez ezee şi să menţin menţinăă o proce procedur durăă (procedu (proceduri) ri) pentru pentru identifica identificarea rea continuă continuă a pericole pericolelor, lor, evaluarea evaluarea riscurilo riscurilorr şi stabilire stabilireaa controalelor necesare . Procedura (procedurile) pentru identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare: a. activ activită ităţi ţi de rutină rutină şi de de non-r non-ruti utină nă;;   b. b. acti tivi vită tăţi ţi ale într întreegulu guluii pers persoonal nal care are are are acc acces la locu locull de munc muncăă (in (inclu clusiv siv subcontractanţi subcontractanţi şi vizitatori); c. comportame comportamentul ntul uman, uman, capab capabilităţi ilităţile le şi alţi alţi factori factori de natură natură umană umană;; d. pericolele pericolele identifica identificate te generate generate din afara locului locului de muncă, muncă, capabile capabile să afecteze afecteze sănătatea sănătatea şi securitatea persoanelor aflate sub controlul organizaţiei, la locului de muncă; e. pericolele pericolele create create în vecinăta vecinătatea tea locului locului de muncă muncă prin activităţ activităţii legate de locul locul de muncă muncă şi aflate sub controlul organizaţiei ( NOTA 1 - Poate fi mai adecvat ca acest tip de  pericole să fie evaluate ca un aspecte de mediu) ; f. infrastruc infrastructura, tura, echipame echipamentele ntele şi şi material materialele ele de la locul locul de muncă, muncă, dacă dacă sunt sunt furniza furnizate te de organizaţie sau de alte părţi; g. modificări modificări sau propune propuneri ri de modificări modificări în cadrul organiz organizaţiei aţiei,, ale activităţilor activităţilor sale sau ale ale materialelor; h. modi modific ficăr ării ale ale sist sistem emul ului ui de mana manage geme ment nt OH&S OH&S,, incl inclus usiv iv schi schimb mbăr ării temp tempor orar aree şi impacturile acestora asupra operaţiilor, proceselor şi activităţilor; i. orice obliga obligaţii ţii legale legale aplicabile aplicabile evaluă evaluării rii riscului riscului şi implemen implementarea tarea controa controalelor lelor necesa necesare; re;  j. proiectare proiectareaa locurilor locurilor de muncă, muncă, a proceselor proceselor,, a instalaţiilor, instalaţiilor, a echipame echipamentelo ntelor/maş r/maşinilo inilor, r, a proce procedur durilo ilorr operaţ operaţion ionale ale şi a organi organiză zării rii muncii muncii,, inclus inclusiv iv adapt adaptare areaa acesto acestora ra la capabilităţile umane. Metod Metodolo ologia gia organi organizaţ zaţiei iei pentr pentruu identi identific ficar area ea perico pericolel lelor or şi evalu evaluar area ea riscur riscurilo ilorr trebuie: a. să fie definită definită în ceea ceea ce priveş priveşte te domeniul domeniul său, său, natura natura şi momentul momentul de aplicar aplicaree pentru pentru a se asigura că este mai degrabă proactivă decât reactivă; şi  b. să asigur asiguree identi identific ficare area, a, stabil stabilire ireaa priori priorităţ tăţilo ilor, r, docume documenta ntare reaa riscu riscuril rilor or şi aplicarea controalelor , după cum este cazul; Pentru managementul modificării, organizaţia trebuie să identifice pericolele OH&S şi risc riscur uril ilee OH&S OH&S asoc asocia iate te cu modi modific ficăr ăril ilee din din cadr cadrul ul orga organi niza zaţi ţiei ei,, din din cadr cadrul ul sist sistem emul ului ui de management OH&S, or a activităţilor sale, anterior introducerii acestor modificări. Organizaţia trebuie să se asigure că rezultatele acestor evaluări sunt luate în considerare atunci când se stabilesc controale. Atunci când se stabilesc controale sau se iau în considerare modificări ale controalelor  existente, trebuie să se ţină seama de reducerea riscurilor conform următoarei ierarhii: a. eliminare; b. înlocuire; re; c. măsu măsuri ri tehn tehnol olog ogic ice; e; d. semnaliz semnalizare/a are/avertiz vertizare are şi/sau şi/sau măsuri măsuri adminis administrativ trative; e; e. echip echipame ament nt indiv individu idual al de prot protecţ ecţie. ie. Orga Organi niza zaţi ţiaa treb trebui uiee să docu docume ment ntez ezee şi să actu actual aliz izez ezee rezu rezult ltat atel elee iden identi tifi fică cări riii pericolelor, evaluărilor riscurilor şi controalelor stabilite . Organizaţia trebuie să se asigure că riscurile OH&S şi controalele stabilite sunt luate în considerare atunci când se stabileşte, se implementează şi se menţine propriul sistem de management OH&S.   NOT NOTA A 2 - Pentru Pentru îndrumări îndrumări suplimen suplimentare tare asup asupra ra identifică identificării rii pericolelo pericolelor, r, eva evaluări luăriii riscurilor şi stabilirii controalelor, a se vedea OHSAS 18002.

72

ANEXA 2 PREVEDERILE SR OHSAS 18002: 2009 PRIVIND IDENTIFICAREA PERICOLULUI, EVALUAREA RISCULUI ŞI STABILIREA CONTROALELOR 



Prevederile cerinţei „4.3.1. Identificare pericol, evaluare risc şi stabilire controale”

4.3.1.1.Generalităţi Pericolele pot cauza oamenilor răniri sau îmbolnăviri. Din acest motiv pericolele trebuie identificate, înainte ca riscurile asociate cu aceste pericole să poată fi evaluate şi, în cazul în care nu există controale sau controalele existente nu sunt corespunzătoare, controale efective ar trebui implementate în concordanţă cu ierarhia controalelor. [a se vedea punctele a) până la e) în OHSAS 18001: 2007 , 4.3.1]. O organizaţie va trebui să aplice procesul de identificare a pericolului (a se vedea 3.7) şi evaluarea riscului (a se vedea 3.22) pentru a determina controalele care sunt necesare reducerii riscului de producere al incidentelor (a se vedea 3.9). Scopul general al procesului de evaluare a riscului este de a recunoaşte şi a înţelege pericolele (a se vedea 3.6) care pot apare în cursul activităţilor organizaţiei şi a se asigura că riscurile (a se vedea 3.21) la care sunt expuşi oamenii, riscuri care rezultă din aceste pericole, sunt evaluate, organizate pe priorităţi şi controlate până la un nivel acceptabil (a se vedea 3.21). Aceasta se obţine prin: • dezvoltarea unei metodologii pentru identificarea pericolelor şi evaluarea riscului, • identificarea pericolelor, • estimarea riscurilor asociate, ţinând cont de adecvarea oricăror controale existente (ar   putea fi necesară obţinerea de date suplimentare şi realizarea de analize ulterioare pentru a obţine evaluări rezonabile ale riscurilor), • determinarea dacă aceste riscuri sunt acceptabile, şi • determinarea controalelor adecvate riscurilor, acolo unde acestea sunt necesare (pericole existente la locul de muncă şi modul în care ele pot fi controlate sunt deseori definite în reglementări, coduri de bună practică, ghiduri publicate de autorităţi şi ghiduri ale industriei). Rezultatele evaluărilor de risc permit organizaţiei să compare opţiunile de reducerea riscului şi să stabilească priorităţile resurselor r esurselor pentru a eficientiza managementul riscului. Elemen Elementel telee de ieşire ieşire de la identi identific ficare areaa perico pericolel lelor, or, evalua evaluarea rea riscul riscului ui şi deter determin minare areaa  proceselor pentru control ar trebui, de asemenea, folosite pe parcursul dezvoltării şi implementării sistemului de management OH&S. Figura 2 prezintă o vedere generală a procesului de evaluare a riscului. 73

Dezvoltare metodologie Identificare pericole

Monitorizare şi revizuire

Implementare controale

Managementu l schimbării

Evaluare riscuri

Stabilire controale

 NOTA - Elaborarea metodologiei poate fi ea însăşi subiect de schimbarea sau îmbunătăţire.

4.3.1.2.Dezvoltarea unei metodologii şi a procedurilor pentru identificarea pericolului şi evaluarea de risc Metodologiile de identificare a pericolului şi de evaluare a riscului variază substanţial cu domeniul industrie, mergând de la evaluări simple la analize cantitative complexe cu documentaţii extinse. Pericolele individuale pot necesita utilizarea de metode diferite, de exemplu o evaluare a expunerii pe termen lung la substanţe chimice poate avea nevoie de o metodă diferită decât cea  pentru securitatea unui echipament sau pentru evaluarea unui birou de lucru. Fiecare organizaţie ar  trebui să aleagă abordările care sunt cele mai adecvate scopului, naturii şi mărimii organizaţiei şi care îndeplinesc necesităţile proprii în termeni de detaliu, complexitate, timp, cost şi disponibilitate a datelor sigure. Combinând abordările alese ar trebui să rezulte o metodologie pentru evaluarea continuă a tuturor riscurilor OH&S ale organizaţiei. Este necesar să se ţină cont de managementul schimbării (a se vedea 4.3.1.5) pentru modific modificări ările le în riscur riscurile ile evalua evaluate, te, determ determina inarea rea contr controal oalelo elorr sau sau implem implement entare areaa contro controale alelor lor.. Analiza managementului ar trebui folosită pentru a determina dacă schimbările metodologiei sunt, în general, necesare. Pentru a fi eficiente, procedurile organizaţiei pentru identificarea pericolului şi evaluarea riscului ar trebui să ţină cont de: •  pericole, • riscuri, • controale, • managementul schimbării, • documentaţie, • analize în curs de desfăşurare. Pentru a asigura consistenţa aplicării se recomandă ca această procedură (aceste proceduri) să fie documentate. documentate. 74

OHSAS 18002: 2007, 4.3.1, identifică la punctele de la a) până la j) ce ar trebui luat în considerare în elaborarea procedurii (procedurilor). Îndrumări asupra acestora pot fi găsite la  paragrafele de la 4.3.1.3 până la 4.3.1.8.

4.3.1.3.Identificarea 4.3.1.3.Identificarea pericolelor Identi Identifica ficarea rea perico pericolel lelor or ar trebui trebui să ajute ajute la deter determin minare areaa tut tuturo urorr surse surselor lor proac proactiv tive, e, situaţiilor sau acţiunilor (sau o combinaţie a acestora), ce apar din activităţile organizaţiei, cu un  potenţial de a produce prejudicii în termeni de răniri sau îmbolnăviri (a se vedea definiţia “pericol” în 3.6). Exemplele includ: • surse (de exemplu utilaje în mişcare, radiaţii sau surse de energie), • situaţii (de exemplu lucrul la înălţimi), sau • acţiuni (de exemplu ridicare manuală). Identificarea pericolelor ar trebui să ia în considerare diferitele tipuri de pericole existente la locul de muncă, inclusiv pericole fizice, chimice, biologice şi psihosociale (a se vedea anexa C  pentru exemple de pericole). Organizaţia ar trebui să stabilească instrumente specifice de identificare a pericolelor şi tehnicile relevante domeniului de aplicare al sistemului său de management al OH&S. Următoarele surse de informaţii sau elemente de intrare ar trebui luate în considerare în timpul procesului de identificare a pericolelor: • cerinţele legale sau alte cerinţe pentru OH&S (a se vedea 4.3.2), de exemplu acelea care prescriu cum ar trebui identificate pericolele, •  politica OH&S (a se vedea 4.2), • monitorizarea datelor (a se vedea 4.5.1), • expunerea ocupaţională şi evaluări ale sănătăţii, • înregistrările incidentelor (a se vedea 3.9 ), • rapoarte ale auditurile precedente, evaluărilor sau analizelor, • elemente de intrare de la salariaţi şi alte părţi interesate (a se vedea 4.4.3), • informaţii de la alte sisteme de management (de exemplu managementul calităţii sau managementul managementul de mediu), • informaţii obţinute de la consultantul în domeniul OH&S, • analiza proceselor şi activităţile de îmbunătăţire de la locul de muncă, • informaţii asupra celor mai bune practici şi/ sau pericole tipice în organizaţii similare, • rapoarte ale incidentelor care s-au produs în organizaţii similare, informaţi aţiii asupra asupra infras infrastru tructu cturii, rii, proces proceselo elorr şi activi activităţ tăţilor ilor organi organiza zaţie ţiei,i, inclus inclusiv iv • inform următoarele:   proiectul locului de muncă, planuri de trafic (de exemplu alei pentru pietoni, rute  pentru vehicule) plan (planuri) de amplasare,  diagrame de proces şi manuale de funcţionare,  inventare ale materialelor periculoase (materii prime, chimicale, deşeuri, produse finite, sub-produse),  specificaţii ale echipamentului,  specificaţii ale produsului, informaţii despre securitatea materialelor, toxicologie şi alte date relativ la OH&S. Procesele de identificare ale pericolelor ar trebui aplicate atât activităţilor şi situaţiilor  obişnuite cât şi în situaţiilor speciale (de exemplu periodic, ocazional sau de urgenţă). Exemple Exemple ale activităţil activităţilor or şi situaţiilo situaţiilorr speciale speciale care ar trebui trebui luate luate în considera considerare re în timpul timpul  procesului de identificare a pericolelor includ: • curăţarea infrastructurii sau echipamentului, echipamentului, • modificări temporare ale proceselor, 75

activităţi de întreţinere neplanificate,  pornirea sau oprirea instalaţiei sau echipamentului, vizite în exterior (de exemplu excursii pe teren, vizite ale furnizorului la client,  prospectări, excursii), • înnoiri, • condiţii meteorologice extreme, • disfuncţionalităţi ale utilităţilor (de exemplu energie, apă, gaz etc.), • aranjamente temporare, • situaţii de urgenţă. Identificarea pericolelor ar trebui să ţină cont de toate persoanele care au acces la locul de muncă (de exemplu clienţi, vizitatori, contractori de servicii, personal pentru livrări, ca şi salariaţi) şi: •  pericole şi riscuri care apar în cadrul desfăşurării activităţilor acestora, •  pericole care apar din folosirea produselor sau serviciilor furnizate organizaţiei de către aceştia, • gradul lor de familiaritate cu locul de muncă şi • comportarea lor. Factorii umani, cum ar fi capabilitatea, comportarea şi limitările trebuie să fie luate în considerare [a se vedea punctul c) al OHSAS 18001:2007, 4.3.1] atunci când sunt evaluate  pericolele şi riscurile proceselor, echipamentului şi ale mediului de lucru. Factorul uman ar trebui luat în considerare ori de câte ori există o interfaţă umană şi ar trebui să ţină seama de aspecte cum ar fi uşur uşurin inţa ţa folo folosi siri rii, i, pote potenţ nţia ialu lull de eror erorii oper operaţ aţio iona nale le,, stre stresu sull oper operat ator orul ului ui şi obos obosea eala la utilizatorului. Atunci când se iau în considerare factorii umani, procesul de identificare a pericolelor în organizaţie ar trebui să ţină cont de următoarele, precum şi de interacţiunile dintre ele: • natura muncii (amplasamentul locului de muncă, informaţii despre operator, cantitatea de muncă, munca fizică, tipul de muncă), • mediul de lucru (căldură, lumină, zgomot, calitatea aerului), • comportamentul uman (temperament, obiceiuri, atitudine), (capacitatea de percepţie şi de atenţie), • capacitate psihologică (capacitatea • capacitate fiziologică (biomecanică, antropometrică/diversitatea fizică între oameni). În anumite condiţii, pot fi pericole care pot să apară sau pot fi generate în afara locului de muncă, cu impact asupra persoanelor din cadrul locului de muncă (de exemplu scăpări de materiale toxice de la operaţii din vecinătate). Atunci când astfel de pericole sunt previzibile, acestea ar trebui luate în considerare. Organizaţia ar putea fi obligată să ţină cont şi de pericolele create în afara perimetrului locului de muncă, în special acolo unde există o obligaţie legală sau datoria de a avea grijă referitor  la astfel de pericole. În anumite jurisdicţii legale, astfel de pericole sunt în schimb rezolvate prin sistemul de management de mediu al organizaţiei. Pentru ca identificarea pericolului să fie eficace organizaţia ar trebui să folosească o abordare care include informaţii de la o varietate de surse, în special elemente de intrare de la  persoane care cunosc procesele, sarcinile sau sistemele, de exemplu: • observaţii asupra comportamentului şi practicilor de muncă şi analize ale cauzelor   principale ale comportamentului nesigur, • analiză comparativă, • interviuri şi sondaje, • controale de siguranţă şi inspecţii, • verificări ale incidentelor şi analizele ulterioare, • monitorizarea şi evaluarea expunerii la pericole (agenţi chimici şi fizici), • • •

76

fluxul de lucru şi analiza procesului, inclusiv potenţialul acestora pentru crearea unui comportament nesigur. Identificarea pericolelor ar trebui să fie condusă de o persoană (persoane) cu competenţă în identificarea metodologiilor şi tehnicilor relevante (a se vedea 4.4.2) şi cu cunoştinţe adecvată ale activităţii la locul de muncă. Liste de verificare pot fi folosite ca memento pentru tipurile de pericole potenţiale care pot fi luate în considerare şi înregistrate la identificarea iniţială a pericolului; oricum, trebuie avut grijă să se evite acordarea unei totale încrederi în utilizarea listelor de verificări (a se vedea anexa C). Listele de verificări ar trebui să fie specifice zonei de lucru, procesului sau echipamentului în curs de evaluare. •

4.3.1.4.Evaluarea 4.3.1.4.Evaluarea riscului 4.3.1.4.1.Generalităţi Riscul este o combinaţie a probabilităţii de apariţie a unui eveniment periculos sau a unei (unor) expuneri şi severitatea rănirii sau îmbolnăvirii ( 3.8) care poate fi cauzată de eveniment sau de expunere (expuneri) (a se vedea 3.21). Evaluarea riscului este un proces de evaluare riscului (riscurilor) care rezultă din pericol (pericole (pericole), ), luând luând în considera considerare re adecvarea adecvarea oricăror controale existente existente şi hotărând hotărând dacă riscul (riscurile) este (sunt) acceptabil (acceptabile) (acceptabile) (a se vedea 3.22). Un risc acceptabil (a se vedea 3.1) este un risc care a fost redus la un nivel pe care organizaţia este dispusă să şi-l asume respectând obligaţia sa legală, politica sa OH&S şi obiectivele sale OH&S.  NOTĂ - Anumite documente de referinţă folosesc sintagma “evaluarea riscului”, pentru a includ includee întreg întregul ul pro proce cess de identif identifica icare re a peric pericole olelor lor,, evalu evaluare are a riscu riscuril rilor or şi deter determin minare are a controalelor; OHSAS 18001 şi OHSAS 18002 se referă separat la elementele individuale ale acestui proces şi utilizează sintagma “evaluarea riscului” pentru a se referi explicit la a doua etapă a acestui proces.

4.3.1.4.2.Elemente 4.3.1.4.2.Elemente de intrare pentru evaluarea riscului Elemente de intrare pentru procesele de evaluare a riscului pot include, dar nu se limitează numai la acestea, informaţii sau date asupra următoarelor: • detalii ale locaţiei (locaţiilor) unde se desfăşoară activitatea, • vecinătatea şi domeniul de aplicare pentru interacţiunile periculoase dintre activităţile de la locul de muncă, • aranjamente referitoare la securitate, • capacităţile umane, comportamentul, competenţa, instruirea şi experienţa celor care normal şi/sau ocazional execută munci periculoase, • date toxicologice, epidemiologice şi alte informaţii referitoare r eferitoare la sănătate, • vecinătatea altor persoane (de exemplu personalul de curăţenie, vizitatori, contractori,  public) care pot fi afectate de activităţile periculoase, • detalii ale tuturor instrucţiunilor de muncă, sistemelor de muncă şi/sau procedurilor   pentru apt de muncă, pregătite pentru sarcini periculoase, instrucţiuni ni ale producăto producătorilor rilor sau furnizorilo furnizorilorr pentru pentru funcţiona funcţionarea rea şi întreţine întreţinerea rea • instrucţiu echipamentului echipamentului şi a infrastructurii, • dispon disponibi ibilit litate ateaa şi folosi folosirea rea măsur măsurilo ilorr de contro controll [de exempl exempluu pentr pentruu ventil ventilaţi aţie, e,  protecţie, echipament individual de protecţie (EIP) etc.], condiţ iţii ii anor anorma male le (de (de exem exempl pluu într întrer erup uper erea ea pote potenţ nţia ială lă a util utilit ităţ ăţil ilor or,, cum cum ar fi • cond electricitate şi apă, sau alte discontinuităţi ale procesului), 77

condiţii de mediu care afectează locul de muncă,  potenţialul de întreruperi pentru instalaţie şi componentele utilajelor şi dispozitivelor  de securitate sau de degradare a lor ca urmare a expunerii la elemente sau procese materiale, • detalii asupra accesului la, ca şi corectitudinea condiţiilor/ procedurilor de urgenţă,  planurilor de ieşiri de urgenţă, echipamentelor de urgenţă, drumuri de acces în cazuri de urgenţă (inclusiv semnalizările), facilităţi pentru comunicaţii de urgenţă şi sprijin extern de urgenţă etc., • monito monitoriz rizare areaa datel datelor or referi referitoa toare re la incide incidente ntele le asocia asociate te cu activi activităţ tăţii de muncă muncă specifice, • rezultate ale oricăror evaluări existente în legătură cu activităţile periculoase de muncă, • detalii ale unor acte periculoase precedente comise fie de persoane care execută o activitate sau de către alţii (de exemplu personal adiacent, vizitatori, contractori, etc.), potenţia ţialul lul de înt întrer rerupe uperi ri care care să inducă inducă înt întrer rerupe uperi ri asoci asociate ate sau sau incap incapaci acitat tatea ea •   poten măsurilor de control, • durata şi frecvenţa la care activităţile specifice au loc, • acurateţea şi credibilitatea datelor disponibile pentru evaluarea de risc, r isc, • orice cerinţe legale şi alte cerinţe (a se vedea 4.3.2) care prescriu cum trebuie efectuată evaluarea riscului sau ce constituie un risc acceptabil, de exemplu metode de prelevare  pentru a determina expunerea, folosirea metodelor specifice de evaluare a riscului, sau nivelurile de expunere permise. Evaluarea riscului ar trebui efectuată de o persoană (persoane) cu competenţă în metodologii şi tehnici pentru evaluarea riscului relevante (a se vedea 4.4.2) şi cunoştinţe adecvate ale activităţii de muncă. • •

4.3.1.4.3.Metodologii 4.3.1.4.3.Metodologii de evaluare a riscului O organizaţie poate folosi diferite metode de evaluarea riscului, ca parte a unei strategii genera generale, le, pentru pentru rezolv rezolvare areaa diferi diferitel telor or domeni domeniii de activi activitat tate. e. Atunc Atuncii când când se încea încearcă rcă să se stabilească probabilitatea producerii accidentul ar trebui luată în considerare adecvarea măsurilor de control existente. O evaluare a riscului ar trebui detaliată suficient pentru a determina măsuri adecvate de control. Anumit Anumitee metode metode de evalu evaluare are a riscul riscului ui sunt sunt comple complexe xe şi sunt sunt adecv adecvate ate activi activităţ tăţilo ilor  r   periculoase speciale sau particulare. De exemplu, evaluarea riscurilor într-o uzină chimică poate cere calcule matematice complexe ale posibilităţilor de producere a evenimentelor care ar putea conduce la eliberarea de agenţi care pot afecta persoanele de la locul de muncă sau publicul. În multe multe ţări, ţări, legisl legislaţi aţiaa spec specific ificăă anumit anumitor or sectoa sectoare re preciz precizea ează ză unde unde este este neces necesar ar acest acest grad grad de complexitate. În multe circumstanţe, riscurile OH&S pot fi determinate folosind metode mai simple şi care   pot fi calitative. Aceste abordări implică de obicei un grad mai mare de apreciere (gândire,  judecată), deoarece ele au mai puţină încredere în date cuantificabile. În anumite cazuri, aceste metode metode vor servi ca instrumente instrumente de lucru iniţiale, iniţiale, pentru pentru a determina determina unde sunt necesare necesare evaluări evaluări mai detaliate. Evaluarea riscurilor ar trebui să implice consultarea cu, şi participare adecvată a lucrătorilor  şi să ţină cont de cerinţele legale şi alte cerinţe. Recomandările reglementate ar trebui luate în considerare atunci când este cazul. Organizaţia ar trebui să ţină cont de limitările calitative şi acurateţea datelor folosite în evalua evaluarea rearisc riscuri urilor lor şi de posibi posibilul lul efect efect pe care care acesta acesta ar putea putea să-l să-l aibă aibă asupra asupra rezult rezultate atelor  lor  calculului riscului. Cu cât este mai mare nivelul de incertitudine a datelor, cu atât mai mare este necesitatea de  prudenţă atunci când se determină dacă riscul este acceptabil. 78

 NOTĂ - A se vedea anexa D pentru o comparare a instrumentelor şi metodologiilor de evaluare a riscului.

4.3.1.4.4.Alte consideraţii consideraţii privind evaluarea riscului Unele organizaţii dezvoltă evaluări de risc generice pentru activităţi tipice care pot apărea în câteva situaţii sau locaţii diferite. Astfel de evaluări generice pot fi utile ca punct de plecare pentru evaluări mai specifice, dar pot necesita o personalizare pentru a fi adecvate situaţiilor particulare. Această abordare poate îmbunătăţi viteza şi eficienţa procesului de evaluare a riscului şi poate îmbunătăţi consecvenţa evaluării riscurilor pentru sarcini similare. Atunci când metoda folosită de organizaţie pentru evaluarea riscului foloseşte categorii descriptive pentru evaluarea severităţii sau a probabilităţii de apariţie a vătămării, acestea ar trebui să fie clar definite, de exemplu definirea clară a termenilor, cum ar fi “probabil” şi”improbabil“ şi”improbabil“ este necesar să se asigure că persoane diferite le interpretează consecvent. Organizaţia ar trebui să ia în considerare riscurile pentru persoanele sensibile (de exemplu salariatele care sunt însărcinate) ca şi pentru grupurile vulnerabile (de exemplu salariaţii lipsiţi de experienţă), ca şi pentru cei cu sensibilităţi speciale, implicaţi în executarea de sarcini deosebite (de exemplu abilitatea unui individ care nu distinge culorile de a citi instrucţiunile). Organizaţia ar trebui să evalueze modul în care evaluarea riscului va lua în considerare numărul persoanelor care pot fi expuse unui anume pericol. Pericolelor care ar putea cauza vătămări unui număr mare de persoane ar trebui să li se acorde o atenţie deosebită, chiar dacă este mai puţin  probabil ca astfel de consecinţe severe să se producă. Evalua Evaluarea rea riscu riscurilo rilorr pentru pentru a estima estima vătăm vătămări ările le datora datorate te expune expunerii rii la agenţ agenţii chimi chimici, ci,  biologici şi fizici ar putea necesita măsurarea concentraţiilor de expunere, folosind instrumente şi metode adecvate de prelevare a probelor. Compararea acestor concentraţii ar trebui făcută cu limitele sau standardele aplicabile pentru expunerea la ocupaţională. Organizaţia ar trebui să se asigure că evaluarea riscului ia în considerare atât consecinţele expunerii pe termen scurt, cât şi cele  pe termen lung, ca şi efectele cumulative ale expunerilor multiple şi ale mai multor agenţi. În anumite cazuri evaluările de risc sunt realizate folosind eşantionarea pentru a acoperi o varietate de situaţii şi locaţii. Ar trebui avut grijă să se asigure că eşantioanele folosite sunt suficiente şi reprezintă corespunzător toate situaţiile şi locaţiile care sunt evaluate.

4.3.1.5.Managementul 4.3.1.5.Managementul schimbării Organizaţia ar trebui să conducă şi să controleze orice schimbări care pot afecta sau pot avea un impact impact asupra asupra perico pericolel lelor or şi riscur riscurilo ilorr OH&S. OH&S. Aceast Aceastaa includ includee schimb schimbări ările le în struc structur turaa organiza organizaţiei, ţiei, personal, personal, sistemul sistemul de manageme management, nt, procese, procese, activităţi, activităţi, utilizarea utilizarea materiale materialelor lor etc. Aceste schimbări ar trebui evaluate prin identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor înainte de a fi introduse. Organizaţia ar trebui să ţină cont de pericolele şi potenţialele riscuri asociate cu noile  procese sau operaţii încă din faza de proiect, precum şi de schimbările din cadrul organizaţiei, operaţiile existente, produsele, serviciile sau furnizorii. În continuare sunt exemple ale situaţiilor  care ar trebuie să iniţieze un proces de management al schimbării: • tehnologii (inclusiv software), echipamente, infrastructură sau mediu de muncă, noi sau modificate, •  proceduri, practici de lucru, proiecte, specificaţii sau standarde, noi sau revizuite, • tipuri diferite sau clase de materii prime, • schi schimb mbăr ării semn semnif ific icat ativ ivee în stru struct ctur uraa orga organi niza zaţi ţion onal alăă a ampl amplas asam amen entul tului ui şi a  personalului, inclusiv utilizarea contractorilor, 79

modificări ale dispozitivelor şi echipamentelor pentru monitorizarea stării de sănătate şi securitate sau ale controalelor. Procesul de management al schimbării ar trebui să includă consideraţii asupra următoarelor   probleme pentru a se asigura că orice risc nou sau modificat este acceptabil: • au fost sunt create noi pericole (a se vedea 4.3.1.4)? • care sunt riscurile asociate noilor pericole? • s-au schimbat riscurile legate de alte pericole? • modificările ar putea afecta nefavorabil controalele de risc existente? • au fost alese cele mai adecvate controale, având în vedere posibilitatea de utilizare, de • acceptare şi costurile imediate şi pe termen lung? •

4.3.1.6.Determinarea 4.3.1.6.Determinarea necesităţii de controale Având completată o evaluare a riscurilor şi fiind luate în considerare controalele existente, organizaţia ar trebui să fie capabilă să determine dacă controalele existente sunt adecvate sau necesită îmbunătăţiri, sau dacă sunt necesare noi controale. Dacă sunt necesare controale noi sau îmbunătăţite, selecţia acestora ar trebui făcută după  principiul ierarhizării controalelor, adică eliminarea pericolelor unde este posibil, urmată în schimb de reducerea riscurilor (prin reducerea fie a probabilităţii de apariţie fie a severităţii potenţiale a rănirii sau vătămării), cu adoptarea, ca ultim resort, a echipamentului individual de protecţie (EIP). Următoarele furnizează exemple de implementare a ierarhiei controalelor: a). Eliminare - modificarea modificarea unui proiect proiect pentru a elimina pericolul, de exemplu exemplu introducerea dispozitivelor mecanice de ridicare, pentru a elimina pericolul ridicării manuale;   b). b). Substi Substitui tuire re - înl înlocu ocuire ireaa cu un mater material ial mai mai puţin puţin pericu periculos los sau sau reduc reducere ereaa energi energiei ei sistemului (de exemplu micşorarea forţei, amperajului, presiunii, temperaturii etc.); c). Control Control tehnic - instalarea instalarea de sisteme sisteme de ventilaţie ventilaţie,, protecţia protecţia utilajelor, utilajelor, a angrenajelo angrenajelor, r, izolarea surselor de zgomot etc.; d). d). Semn Semnal aliz izar are, e, aten atenţi ţion onăr ări, i, şi/s şi/sau au cont contro roal alee admi admini nist stra rati tive ve - semn semnal alee de sigu sigura ranţ nţă, ă, marcarea zonelor cu pericol, semnale foto-luminoase, marcarea locurilor de trecere  pentru pietoni, sirene/lumini de atenţionare, alarme, proceduri de securitate, inspecţii ale echipamentului, controlarea accesului, sisteme sigure de lucru, ecusoane şi permise de lucru etc.; e). Echipa Echipamen mentt indivi individua duall de protec protecţie ţie (EIP) (EIP) - ochel ochelari ari de protec protecţie ţie,, protec protectoa toare re pentru pentru urechi, ecrane pentru faţă, hamuri şi corzi de securitate, aparate pentru respirat şi mănuşi. La aplicarea ierarhizării ar trebui acordată atenţie costurilor relative, beneficiilor reducerii riscurilor şi încrederii în opţiunile disponibile. O organizaţie ar trebui să ţină cont de: • nevoia de a combina controalele, combinarea elementelor din ierarhizarea de mai sus (de exemplu controale tehnice şi administrative), • stabilirea unei bune practici în controlul pericolelor specifice luate în considerare, • adaptarea muncii la individ (de exemplu luarea în considerare a capacităţii fizice şi mentale a individului), • avantajele progresului tehnic pentru a îmbunătăţi controalele, • utilizarea măsurilor de protecţie generale [de exemplu prin selectarea controalelor  tehn tehnic icee care care prot protej ejea ează ză pe oric oricin inee în apro apropr prie iere reaa locu locuril rilor or peri pericu culo loas asee faţă faţă de echipamentul individual de protecţie (EIP)], • comportamentul uman şi dacă o anumită metodă de control va fi acceptată şi poate fi implementată cu eficienţă,

80

greşelile umane tipice (de exemplu greşeli simple ale unei acţiuni repetate frecvent, laps lapsus usur urii de memo memori riee sau sau aten atenţi ţie, e, lips lipsăă de înţe înţele lege gere re sau sau eror erorii de gând gândir ire, e, nerespectarea nerespectarea unor reguli sau proceduri) şi căi de prevenire a lor, • necesitatea de a introduce întreţinerea planificată a, de exemplu, protecţiilor maşinilor, • necesitatea posibilă de aranjamente pentru urgenţe/evenimente neprevăzute pentru cazul în care controlul riscului a eşuat, • lipsa potenţială de familiarizare cu locul de muncă şi controalele existente pentru cei care nu sunt salariaţi direct ai organizaţiei, de exemplu vizitatori, personal contractant. Odată ce controalele au fost determinate, organizaţia poate ierarhiza acţiunile sale în vederea implementării. În ierarhizarea acţiunilor organizaţia ar trebui să ia ţină cont de posibilitatea de reducere a riscurilor prin controalele planificate. Este preferabil ca acţiunile adresate activităţilor cu risc ridicat sau care oferă o reducere substanţială a riscului să obţină întâietate asupra acţiunilor care  beneficiază de o reducere limitată a riscului. În anumite cazuri, este necesar să se modifice activităţile de muncă până când controalele  pentru risc sunt implementate sau să se aplice, temporar, controlul riscurilor până când sunt realizate acţiuni mai eficiente. De exemplu, folosirea căştilor de protecţie ca măsură temporară până când sursa de zgomot poate fi eliminată sau activitatea de muncă este separată pentru a reduce expunerea la zgomot. Controalele temporare nu ar trebui privite ca o înlocuire pe termen lung pentru măsuri mai eficiente de control al riscurilor. Cerinţ Cerinţele ele legale legale,, standa standarde rdele le volunt voluntare are şi coduri codurile le de practi practică că pot specif specifica ica contr controal oalee adecvate pentru pericole specifice. În anumite cazuri, controalele vor trebui să fie capabile să atingă niveluri de risc „cât mai joase pe cât este practic rezonabil” (ALARP). Organizaţia ar trebui să realizeze monitorizare continuă pentru a se asigura că este menţinută adecvarea controalelor (a se vedea 4.5.1).  NOTA - Termenul „risc rezidual” este deseori folosit pentru a descrie riscul care rămâne după ce au fost implementate controalele. •

4.3.1.7.Înregistrarea 4.3.1.7.Înregistrarea şi documentarea rezultatelor Organizaţia ar trebui să documenteze şi să păstreze rezultatele identificării pericolelor, evaluării riscurilor şi controalelor determinate. Următoarele tipuri de informaţii ar trebui înregistrate: • identificarea pericolelor, • determinarea riscurilor asociate cu pericolele identificate, • indicarea nivelurilor de risc în corelaţie cu pericolele, • descrierea sau referirea la, măsurile care trebuie luate pentru a controla riscurile, • determinarea cerinţelor de competenţă pentru implementarea controalelor (a se vedea 4.4.2). Atunci când controalele existente sau intenţionate sunt folosite în determinarea riscurilor  OH&S, aceste măsuri ar trebui clar documentate, astfel ca baza evaluării să fie clară atunci când, mai târziu, va fi analizată. Descrierea măsurilor de monitorizare şi control al riscurilor poate fi inclusă în procedurile de control operaţionale (a se vedea 4.4.6). Determinarea cerinţelor de competenţă poate fi inclusă în  procedurile de instruire (a se vedea 4.4. 2).

4.3.1.8.Verificarea 4.3.1.8.Verificarea continuă Este o cerinţă ca identificarea pericolului şi a evaluarea riscului să fie continue. Această cerinţă solicită organizaţiei să ia în considerare sincronizarea şi frecvenţa analizelor, aşa cum sunt afectate de următoarele tipuri de probleme: 81

necesitatea de a determina dacă controalele de risc r isc existente sunt eficiente şi adecvate, necesitatea de a răspunde la noi pericole, necesitatea de a răspunde schimbărilor făcute în organizaţie de ea însăşi (a se vedea 4.3.1.5), necesitat tatea ea de a răspun răspunde de feedba feedback ckulu uluii rezult rezultat at din activ activită ităţil ţilee de monito monitoriza rizare, re, • necesi invest investiga igarea rea incide incidente ntelor lor (a se vedea vedea 4.5.3), situaţ situaţiil iilor or de urgen urgenţă ţă sau rezult rezultate atelor  lor   procedurilor pentru situaţii de urgenţă (a se vedea 4.4.7), • schimbări în legislaţie, • factori externi, de exemplu probleme legate de sănătate ocupaţională care apar, •  progrese tehnice în tehnologiile de control, • diversitatea în schimbare a forţei de muncă, inclusiv contractorii, • schimbări propuse de acţiuni corective şi preventive (a se vedea 4.5.3). Analizele periodice pot ajuta la asigurarea consecvenţei evaluărilor de risc realizate de  persoane diferite în momente diferite. Atunci când condiţiile s-au schimbat şi/sau tehnologii mai  bune de management ale riscului au devenit disponibile, ar trebui făcute îmbunătăţiri după cum este necesar.  Nu este necesar să fie realizate noi evaluări ale riscului când o analiză poate arăta că controalele existente sau planificate sunt încă valabile. Audi Auditu turil rilee inte intern rnee (a se vede vedeaa 4.5.5) pot pot furn furniz izaa o opor oportu tuni nita tate te de a veri verifi fica ca dacă dacă identi identific ficare areaa perico pericolel lelor, or, evalu evaluare areaa riscul riscului ui şi contr controal oalele ele sunt sunt implem implement entate ate şi actua actualiz lizate ate.. Auditurile interne pot, de asemenea, să reprezinte o oportunitate utilă de a verifica dacă evaluarea reflectă condiţiile şi practicile reale de la locul de muncă. • • •

82



Prevederile „Anexei C (informativă) - Exemple de aspecte care pot fi introduse în lista de verificare pentru identificarea pericolului”

C.1.Pericole fizice • teren alunecos sau denivelat, • lucru la înălţime, • obiecte care cad de la înălţime, necorespunzător, • spaţiu de lucru necorespunzător, • ergonomie nejudicioasă (de exemplu spaţiu de lucru proiectat, care nu ţine cont de factorul uman), • manipulare manuală, • muncă repetitivă, • agăţare, încurcare, arsuri şi alte pericole provenite de la echipament, •  pericole la transport, fie pe drum, fie pe terenul/ locaţiile respective, cu vehicule sau ca  pieton (legate de viteză şi caracteristici ale vehiculelor şi de starea drumului), • foc şi explozii (legat de cantitatea şi natura materialului inflamabil), • surse de energii nocive, cum ar fi electricitatea, radiaţiile, zgomotul sau vibraţiile (legat de cantitatea de energie implicată), • energia stocată care poate fi eliberată rapid şi poate cauza vătămări corporale (legat de cantitatea de energie), • activi activităţ tăţii frecve frecvent nt repeta repetate, te, care care pot conduc conducee la obosea oboseala la braţel braţelor or (legat (legat de durata durata activităţilor), • mediu cu o temperatură nefavorabilă, care poate duce la hipotermie sau stres datorită căldurii, • violenţă asupra personalului, ducând la vătămări corporale (legat de natura făptaşilor), radioactive), • radiaţii ionizante (de la maşini cu raze X sau gama sau substanţe radioactive), • radiaţii neionizante (de exemplu radiaţii luminoase, radiaţii magnetice, unde radio). C.2.Pericole chimice Substanţe periculoase sănătăţii sau securităţii prin: • inhalarea vaporilor, gazelor sau particulelor, • contactul cu, sau absorbirea prin corp a substanţelor, • ingerare, • depozitare, incompatibilitate sau degradarea materialelor. C.3.Pericole biologice Agenţi biologici, alergeni sau patogeni (cum ar fi bacteriile sau viruşii), care pot fi: • inhalaţi, • transmişi prin contact, inclusiv prin fluide ale corpului (de exemplu răniri prin înţepare cu ace tip siringă), înţepături de insecte, etc., • ingerate (de exemplu prin produse alimentare contaminate). C.4.Pericole psihosociale Situaţii care pot conduce la condiţii psihosociale negative (inclusiv psihologice), cum ar fi stresul (inclusiv stres post traumatic), anxietate, oboseală, depresie, provenite de exemplu de la: • încărcare excesivă cu muncă, • deficienţe în comunicare sau controlul managementului, • mediul fizic de la locul de muncă, • violenţa fizică, • hărţuire sau intimidare.  NOTĂ 1 - Pericolele psihosociale pot proveni de la factori externi locului de muncă şi pot 

avea impact asupra asupra OH&S, individual sau colectiv. colectiv.

83

 NOTĂ 2 - ISO 14121 furnizează de asemenea asemenea exemple suplimentare suplimentare de surse de pericole. pericole.

84



Prevederile „Anexei D (informativă) - Compararea câtorva exemple de instrumente de lucru şi metode pentru evaluarea riscului”

Instrument

Puncte forte

Liste de verificare/chestionare

• •

Uşor de utilizat Folosirea poate preveni fenomenul de „lipseşte ceva” în evaluarea iniţială

Matrice de risc

• •

Relativ uşor de folosit Furnizează reprezentare vizuală  Nu necesită folosirea numerelor 

•

Poziţionare/tabele de votare

Analiza modurilor de defectare şi a efectelor (FMEA) Studii asupra pericolelor şi operabilităţii (HAZOP)

Relativ uşor de folosit Bun pentru a atrage opinia de expert • Permite luarea în considerare a mai multor factori de risc (de exemplu severitate,  probabilitate, detectabilitate, date de incertitudine) • Bună pentru analiza detaliată a proceselor  • Permite intrarea informaţiilor  tehnice

Evaluarea strategiei de expunere

•

Modele pe computer 

•

• •

•

Analiză Pareto

•

Bună pentru analiza informaţiilor legate cu materiale şi medii periculoase Dacă sunt informaţii relevante şi suficiente, modelarea pe computer poate da un răspunsul bun În general foloseşte intrări numerice şi este mai puţin subiectivă Tehnică simplă care poate fi utilizată pentru determinarea celor mai importante schimbări necesare

85

Puncte slabe Deseori se limitează la răspunsuri da/nu • Este bun în măsura în care este şi lista utilizată - s-ar   putea să nu ia în considerare situaţiile unice •  Numai bidimensional - nu  poate să ţină cont de factori multipli cu impact asupra riscului • Un răspuns predeterminat  poate să nu corespundă situaţiei •  Necesită folosirea numerelor  • Dacă calitatea datelor nu este  bună, rezultatele vor fi modeste • Poate rezulta în compararea riscurilor incomparabile •

 Necesită expertiză pentru a fi folosite •  Necesită informaţii numerice în analiză •  Necesită resurse (timp şi bani) • De preferat să se utilizeze la riscurile asociate cu echipamentul decât cele asociate cu factori umani •  Necesită expertiză pentru a fi folosită •  Necesită date numerice •  Necesită timp semnificativ şi  bani pentru a o dezvolta şi valida • Oferă încredere mărită asupra rezultatelor, fără a pune la îndoială validitatea •

•

Este folositoare numai pentru compararea aspectelor  similare, adică este unidimensională.