Ghid Evaluare a Doua Sansa

Instrumente de evaluare pentru programul „A doua şansă”, învăţământ primar Autoare: Cristiana Boca coordonatoare: 0744203828 [email protected] Mihaela Bucinschi Română, sora cu G. Dumitru, [email protected] Aniţa Dulman 0723201686 Matematică şi Civică [email protected] Gabriela Dumitru Ştiinţe, Istorie şi Geografie [email protected]

1

Pagina tehnică

2

Cuprins SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR / Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ / Despre evaluare la MATEMATICĂ / Despre evaluare la ŞTIINŢE / Despre evaluare la ISTORIE – GEOGRAFIE / Despre evaluare la EDUCAŢIE CIVICĂ / LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Probe de evaluare / MATEMATICĂ Probe de evaluare / ŞTIINŢE Probe de evaluare / ISTORIE – GEOGRAFIE Probe de evaluare / EDUCAŢIE CIVICĂ Probe de evaluare / Fişă de evaluare psihopedagogică /

3

SPECIFICUL EVALUĂRII ÎN PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” LA ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR 1. DESPRE PROGRAMUL „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar s-a impus ca o prioritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul proiectului Phare 2003 / 005-551.01.02 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” pentru a răspunde nevoilor unui număr important de adolescenţi, tineri sau adulţi care, deşi nu finalizaseră cursurile învăţământului primar, îşi doreau continuarea educaţiei obligatorii. Acest programul a debutat în anul şcolar 2005 – 2006 având caracter experimental şi se aplică pe baza OMEdC nr.5160 din 06.10.2005 pe baza următoarelor documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învăţământ în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar; • Planul cadru pentru Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar; • Programele şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază şi programa şcolară pentru opţionalul „Limba Romani”; • Ghiduri pentru cursanţi şi cadre didactice pentru disciplinele: o Limba şi Literatura Română o Matematică o Educaţie Civică o Cunoaşterea Mediului o Ştiinţă o Istorie-Geografie o Limba Engleză o Limba Romani. În perspectiva extinderii aplicării acestui program educaţional în toate judeţele în care există solicitări în acest sens, Ministerul Educaţiei şi Cercetării doreşte să pună la dispoziţia managerilor şi a cadrelor didactice un pachet de resurse complet, care să cuprindă alături de documente legislative şi de politică şcolară referitoare la organizarea programului, de cele curriculare şi de strategii didactice adecvate grupului ţintă, un ghid privind derularea evaluării în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar. Proiectarea procesului de evaluare în învăţământul primar are ca punct de plecare caracteristicile grupului ţintă, definit prin intermediul vârstei (adolescenţi, tineri, adulţi), a grupurilor sociale din care se compune (grupuri dezavantajate social economic) a specificului geografic (comunităţi urbane / rurale) sau a celor privind calitatea de majoritar / minoritar a componenţilor. În acelaşi timp, în definirea tipului de evaluare adecvat pentru învăţământul primar s-a pornit de la caracteristici ale adulţilor care învaţă:

4

tind să fie orientaţi spre sine, autonomi; au nevoie de libertatea de a se conduce în mod independent; • dispun de un important rezervor de experienţă de viaţă care serveşte care resursă în procesul de învăţare, incluzând activităţi înrudite, responsabilităţi de familie, instruirea la care au participat anterior în mod formal; • sunt afectaţi în mod frecvent de nevoia de a şti sau de a face anumite lucruri; • adulţii sunt orientaţi spre scop şi spre relevanţa informaţiei, a cunoştinţelor sau abilităţilor acumulate; au o învăţare centrată pe viaţă, pe rezolvare sarcini sau de probleme, opus centrării pe discipline de studiu; • sunt motivaţi intrinsec să înveţe, în comparaţie cu elevii de alte vârste în cazul cărora motivaţia este de multe ori extrinsecă; • au nevoie să fie respectaţi în cadrul procesului de învăţare. Aceste caracteristici ridică cerinţe specifice pentru cadrele didactice atunci când sunt organizate programe educaţionale pentru adulţi, care se regăsesc în cadrul Programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar: • Cadrele didactice implică activ participanţii adulţi în cadrul procesului de învăţare, rolul lor fiind de multe ori, acela de facilitator. Cadrele didactice trebuie să ţină seama de perspectiva participanţilor în legătură cu subiectul în atenţie pentru a acoperi interesul lor şi a-i lăsa să lucreze la proiecte care reflectă aceste interese. În acest context, cadrele didactice încurajează participanţii să-şi asume răspunderea lucrului în grup sau a prezentărilor făcute. • Cadrele didactice sunt cele care valorizează experienţa anterioară a cursanţilor adulţi, pun în relaţie învăţarea curentă cu experienţele anterioare ale acestora. Conectarea dintre conceptele teoretice predate şi experienţe anterioare ale cursanţilor valorizează întregul proces de învăţare şi are efecte benefice asupra implicării în acest proces a cursanţilor. • Înaintea înscrierii la un curs sau a reîntoarcerii la şcoală, adulţii ştiu ce scop au de atins. Din această perspectivă, ei apreciază un program educaţional bine organizat, cu elemente clar structurate, iar rolul cadrelor didactice este acela de a-i ajuta să înţeleagă în ce mod activităţile din clasă conduc la atingerea scopului. Astfel, ierarhia scopurilor şi a obiectivelor fiecărui element al procesului în care cursanţii adulţi sunt implicaţi se produce în introducerea fiecărui curs, cu sprijinul cadrelor didactice. • Dacă adulţii au nevoie să ştie motivul pentru care învaţă un conţinut sau altul, cadrele didactice selectează acele conţinuturi care au aplicaţie imediată, sau sunt capabile să le dea argumentele adecvate pentru a înţelege utilitatea şi valoarea lor. Astfel, conceptele predate sunt prezentate în contextele familiare ale cursanţilor, iar această importată caracteristică poate fi îndeplinită şi prin intermediul invitării participanţilor să se implice în proiecte care reflectă interesele lor de cunoaştere. • Cadrele didactice recunosc nevoia cursanţilor de fi respectaţi şi le recunosc bogăţia de experienţe pe care o aduc în clasă. Aceşti adulţi •

5

trebuie trataţi ca egali în experienţe, iar cadrele didactice trebuie să le asigure şansa exprimării libere în cadrul clasei. Adulţii care se întorc in sistemul de educaţie de multe ori pun întrebări şi îşi reevaluează motivaţiile şi presupunerile iniţiale despre obiectivele procesului de educaţie în care se implică şi modalitatea în care se recreează viaţa lor. În aceste condiţii, învăţarea este un proces de succes în condiţiile în care adulţii: • Îşi asumă un rol activ în planificarea, monitorizarea şi evaluarea propriului proces de educaţie. • Renunţă la idei preconcepute în legătură cu programul de educaţie şi sunt receptivi la experienţe noi. • Îşi aleg discipline şi cursurile cele mai relevante slujbei vizate sau vieţii profesionale ulterioare. Caracteristicile se traduc în elemente de specificitate cuprinse atât în organizarea, cât şi curriculumul propuse: Rezultate aşteptate •

Împărtăşirea responsabilităţii pentru obiectivele de învăţare prin implicarea cursanţilor în stabilirea nivelului de achiziţii la debutul şi pe parcursul derulării programului. • Negociere continuă şi deschidere către procesul de renegociere prin posibilitatea selectării conţinuturilor învăţate în funcţie de interese şi specificul local, precum şi prin flexibilitatea formei de organizare a programului şi duratei acestuia. • Deschidere către schimbare prin intermediul stilului didactic promovat,

Proces

Conţinuturi

•

Integrarea proceselor de gândire cu învăţarea prin accentul pe dezvoltarea operaţiilor fundamentale ale gândirii în procesele de învăţare: analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea, abstractizarea, concretizarea. • Centrare pe rezolvare de probleme în detrimentul orientării spre conţinuturi prin existenţa în cadrul curriculumului a preocupării de a propune spre soluţionare situaţii autentice de viaţă. • Insistă pe respect reciproc şi egalitate în învăţare prin elaborarea unor materiale de învăţare adecvate adulţilor, folosirea unor metode şi strategii de învăţare specifice. • Incorporează, promovează dialogul şi deschiderea prin

6

•

Aplicarea celor învăţate în contexte/situaţii practice prin intermediul exerciţiilor, temelor, proiectelor propuse, în cadrul tuturor disciplinelor predate. • Curriculum centrat pe situaţii, probleme pentru autenticitatea conţinuturilor şi asigurarea unei implicări plenare a cursanţilor, în condiţiile interesului imediat. • Folosirea unor surse multiple şi diverse de informaţie, de la participarea comunităţii la utilizarea mass media, la valorizarea experienţelor de

al participării cursanţilor la propria educaţie, prin conţinuturile şi strategiile didactice utilizate, compatibile cu un învăţământ modern. • Valorizarea procesului prin importanţa acordată nu numai achiziţiilor de ordin academic, dar şi a celor care ţin de interacţiune, relaţionare. • Motivaţie intrinsecă

intermediul proiectelor de grup, a practicării metodelor de învăţare prin cooperare, prin ascultarea şi valorizarea opiniilor. • Recunoaşte valoarea experienţei şi contribuie la procesul de învăţare prin , prin valorizarea experienţelor personale în contextul clasei. • Include proiecte şi sau învăţare activă

7

învăţare a celorlalţi colegi. • Formate variate de lecţii (activităţi tematice, învăţare bazată pe proiect, jurnal, interviu cu persoane resursă, filme didactice, utilizarea muzicii, sarcini rezolvate cu ajutorul computerului…), de grupare a cursanţilor, de organizare a programului.

2. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR Această metodologie prezintă aspecte privind organizarea evaluării în cadrul programului, cu referire la: • evaluarea iniţială a candidaţilor (căror candidaţi li se aplică, tipul de probe, ce se evaluează, precizări privind recuperarea modulului de limba străină în cazul în care înscrierea se face la alt nivel decât nivelul I, precizări privind evaluarea achiziţiilor şi importanţa autoevaluării candidatului, componenţa comisiei de evaluare); • evaluarea curentă şi evaluarea sumativă (folosirea calificativelor, promovarea, raportarea la standardele de evaluare corespunzătoare fiecărui modul, tipul de probe folosite); • certificarea în cadrul programului (precizează tipurile de documente şcolare eliberate). Cele mai importante aspecte ale metodologiei privind procesul de evaluare sunt cuprinse în următoarele articole: „IV Evaluarea iniţială Articolul 12 (1) La înscrierea în program, evaluarea iniţială se aplică doar acelor candidaţi care solicită înscrierea la alt nivel decât nivelul I. (2) Evaluarea iniţială constă în susţinerea unui interviu şi a unor probe orale şi scrise. (3) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul II, respectiv III evaluarea va viza doar achiziţiile fundamentale, corespunzătoare disciplinelor limba română şi matematică. (4) Pentru cuprinderea candidatului la nivelul IV sau pentru încheierea studiilor corespunzătoare învăţământului primar, evaluarea iniţială va viza toate disciplinele corespunzătoare acestor niveluri, prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”. (5) Un elev cuprins, în urma evaluării, la nivelul III sau IV, are responsabilitatea de a studia individual sau de a participa la orele de curs ale colegilor înscrişi la nivelurile anterioare, pentru a recupera modulele de limbă străină corespunzătoare nivelurilor anterioare de studiu. (6) În cadrul interviurilor, candidaţii se autoevaluează, în funcţie de numărul de clase primare urmate şi de competenţele personale şi defineşte nivelul la care doreşte să fie (re)înscris; (7) Pentru recunoaşterea achiziţiilor corespunzătoare unui nivel, se susţin probe orale şi scrise, pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „A doua şansă pentru învăţământul primar”, specifice nivelului solicitat. (8) Probele de evaluare se construiesc în funcţie de autoevaluarea candidatului şi pe baza standardelor de evaluare pentru fiecare nivel, standarde specificate în programele şcolare aprobate. Probele de evaluare sunt concepute de către comisiile de evaluare din fiecare şcoală, definite conform articolului 13. (9) Rezultatele evaluării iniţiale se înregistrează în procesul - verbal care rămâne în unitatea în care elevul urmează să frecventeze cursurile; (10) În cazul în care nivelul de pregătire a elevului pentru cele 2 discipline este diferit (de ex. La limba româna nivelul III, iar la matematică nivelul II), elevul se va înscrie pentru parcurgerea modulului de la nivelul inferior, cu posibilitatea de a urma cu o altă grupă de cursanţi modulul la care este evaluat ca avansat.

8

Art. 13 (1) Organizarea evaluării iniţiale se face de către o Comisie de evaluare şi este alcătuită din: - inspector de specialitate pentru învăţământ primar sau învăţător metodist ; directorul şcolii; - coordonatorul Programului „A doua şansă” de la nivelul unităţii şcolare; - doi învăţători. - profesori pentru disciplinele prevăzute în Planul cadru pentru Programul „ A doua şansă pentru învăţământul primar”. V Evaluarea curentă Art.14 (1) Pentru nivelurile corespunzătoare învăţământului primar evaluarea curentă se face folosind calificative. (2) Evaluarea la sfârşitul fiecărui modul se va derula în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. La acestea vor participa toţi cursanţii, indiferent de forma de învăţământ parcursă. (3) Probele de evaluare pot fi probe orale, scrise sau practice, concepute pe baza standardelor de evaluare corespunzătoare fiecărui modul. Ele sunt stabilite de învăţătorii, respectiv profesorii care predau în cadrul Programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” şi anunţate cursanţilor de la începerea cursurilor. Rezultatele finale vor fi consemnate în cataloage speciale, elaborate de MEdC şi trimise în şcoli până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (4) Elevii care nu promovează testul de absolvire a unui modul se pot reînscrie în semestrul următor pentru reluarea modulului. Sunt permise reînscrieri pentru fiecare modul. (5) Un modul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. VI Certificare Art. 15 (1) În urma promovării fiecărui modulul se eliberează o „adeverinţă de promovare a modulului”. (2) În urma promovării fiecărui nivel, se eliberează o „ adeverinţă de promovare a nivelului” (3) În urma promovării tuturor nivelurilor corespunzătoare învăţământului primar, se eliberează un certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de nivel primar. (3) În cazul în care elevii absolvesc nivelul 4 (corespunzător clasei a IV-a), aceştia au aceleaşi drepturi cu absolvenţii învăţământului primar de masă”.

9

3. PRINCIPII ALE EVALUĂRII CURSANŢILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „A DOUA ŞANSĂ” PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Evaluarea achiziţiilor elevilor ca şi a cursanţilor adulţi reprezintă un proces aflat în profunde schimbări în condiţiile în care transformări similare au loc în definirea obiectivelor învăţării, a standardelor curriculare, a instruirii, a pregătirii cadrelor didactice, precum şi la nivelul relaţiilor dintre părinţi, comunităţi, şcoli sau guverne. Principiile următoare oferă o viziune despre cum se poate transforma sistemul de evaluare şi practicile care decurg din aceasta ca parte a reformei globale a şcolii, cu centrare pe îmbunătăţirea evaluării curente şi sprijinirea învăţării continue în cadrul programului de tip „A doua şansă” pentru învăţământul primar. Punctul de plecare în conceperea sistemului de evaluare specific acestui program este definirea grupului ţintă, format din adolescenţi, tineri sau adulţi care nu au frecventat niciodată cursurile şcolii primare, sau au abandonat înainte de încheierea studiilor. În aceste condiţii, construirea stimei de sine a cursanţilor reprezintă punctul de rezistenţă al programului, alături de respectarea şi instruirea directă, apropiată. De asemenea, principiile generale ale învăţării pe care se bazează programul „A doua şansă – pentru învăţământul primar” reprezintă şi fundamentul procesului de evaluare: • Învăţarea este un proces activ. • Cursanţii au experienţe şi cunoştinţe anterioare valoroase pentru proces. • Cursanţii îşi asumă responsabilitatea pentru propria învăţare. Sistemul de evaluare gândit pentru a garanta succesul programului „A doua şansă – pentru învăţământul primar” este unul care se construieşte pornind de la următoarele valori: • respectarea cunoştinţelor anterioare; • descoperire nu receptare; • surse bogate şi variate; • autonomie • demonstraţie şi împărtăşirea cunoştinţelor cu colegii; • mentorat; • autoreflectare; • respectarea stilurilor variate de învăţare. Astfel, sistemul de evaluare în cadrul programului este utilizat în trei scopuri principale: 1) plasarea cursanţilor la nivelul de studiu adecvat abilităţilor lor; Această plasare se realizează prin intermediul evaluării iniţiale şi are loc la începutul fiecărui modul. Aspectele esenţiale pe care cadrele didactice trebuie să le aibă în vedere în acest moment sunt următoarele: - identificarea cunoştinţelor şi abilităţilor pe care cursanţii le stăpânesc; - identificarea atitudinii cursanţilor faţă de învăţare şi a motivaţiei lor, a intereselor lor de cunoaştere; - stabilirea elementelor care definesc stilul de învăţare propriu. Pe baza acestor elemente cadrele didactice stabilesc nevoile individuale ale fiecărui cursant şi pot planifica o învăţare individualizată. Evaluarea iniţială se realizează prin diverse modalităţi: - interviu/discuţii individuale; - probe scrise; - probe orale; - probe practice. Este foarte importantă atmosfera creată de către comisia de evaluare a fiecărei şcoli în perioada derulării evaluării iniţiale şi a plasării cursanţilor la nivelul adecvat, demonstrarea respectului pentru cursanţi şi oferirea oportunităţii dialogului. 2) îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare-evaluare; În cadrul procesului de evaluare formativă cadrele didactice se concentrează asupra elementelor următoare: 10

identificarea punctelor tari, a abilităţilor fiecărui cursant şi recomandarea unor modalităţi variate de dezvoltare a acestora; - identificarea punctelor slabe, a abilităţilor şi deprinderilor care trebuie construite în cazul fiecărui cursant în parte; acest proces se derulează într-o manieră constructivă, cu centrare pe activităţile care trebuie promovate, iniţiate şi nu pe individ, recomandând în acelaşi timp soluţii concrete de recuperare; - ajustarea activităţilor de învăţare propuse şi a metodelor de învăţare astfel încât să ofere cursanţilor posibilităţi continue de evoluţie. În cazul evaluării formative, în cadrul acestui program sunt apreciate metode şi modalităţi variate precum: a) metode care se focalizează pe comunicare orală (explicaţia, prezentarea, conversaţia euristică, dezbaterea, brainstorming, conversaţia cu oponent, masa rotundă, panel) b) metode care se focalizează pe investigaţie (jurnal reflexiv, investigaţia, interviul) c) metode care se centrează pe activităţi reale, practice (activităţi practice, studii de caz, joc de rol, rezolvarea de probleme, realizarea portofoliilor) d) metode care se focalizează pe activităţi scrise (probe scrise, chestionare, liste de verificare) 3) certificarea şi continuarea studiilor. Evaluarea sumativă atestă cunoştinţele şi abilităţile cursantului şi oferă posibilitatea continuării studiilor în cadrul unui program de tip „A doua şansă – pentru învăţământul secundar” sau în cadrul programului de masă dacă vârsta candidatului o permite. Evaluarea sumativă la finalul fiecărui modul se poate compune din probe de verificare la sfârşitul modului (probă de tip individuală, orală, scrisă sau practică) alături de elemente opţionale precum: - realizarea unui interviu cu cursantul pe baza portofoliului de evaluare şi a auto-evaluării acestuia; - realizarea unei evaluări sumative integratoare, care cuprinde alături de rezultate probei de modul şi a observaţiilor cadrului didactic privind atitudinea faţă de învăţare a fiecărui cursant în parte. -

Schimbarea perspectivei asupra implicării cursantului în procesul de predare –învăţare – evaluare Implicarea cursantului unui program de tip “A doua şansă” în construirea demersului de predare-învăţare-evaluare este prioritară faţă de simpla integrare a sa în proces. Vorbim astfel de realizarea unei evaluări integrate a deprinderilor, abilităţilor, competenţelor diverse care predomină faţă de evaluarea izolată a anumitor abilităţi şi competenţe preferate tradiţional. De asemenea, activarea capacităţii de aplicare a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi autentice domină tradiţionala memorare şi stocare a cunoştinţelor. Perspectiva implicării depline a cursantului în proces este argumentată şi de dimensiunea metacognitivă a învăţării stimulată atât prin evaluare cât şi prin auto-evaluare permanentă la fiecare unitate de învăţare (în cadrul evaluării formative), dar şi în cadrul evaluării iniţiale (plasarea la un anumit nivel de studiu). Creşterea ponderii evaluării autentice Programul „A doua şansă” pentru învăţământul primar accentuează importanţa competenţelor în acţiune în situaţii de evaluare şi un exclusiv teste scrise, alături de valorizarea abilităţilor şi competenţelor multiple şi diverse ale cursanţilor, un numai ale celor tradiţional academice, de tip logico-matematic şi lingvistic. Pornind de la aceste premise, evaluarea autentică subliniază faptul că: - procesul de evaluare are loc în contexte semnificative care sunt relevante pentru cursanţi; evaluarea formativă poate avea loc atât în sala 11

de clasă, cât şi într-o excursie de studiu, într-un atelier sau la biblioteca şcolii; - procesul de evaluare include aplicarea cunoştinţelor acumulate în contexte noi şi înţelegerea situaţiilor noi pe baza asemănărilor şi diferenţelor identificate; - procesul de evaluare aduce cursanţii în situaţii de rezolvare de probleme, astfel încât ei îşi extind, re-conceptualizează sau utilizează cunoştinţele şi abilităţile dobândite în contexte noi şi diferite; - cursanţii interacţionează unui cu ceilalţi în procesul de predare-învăţare, dar şi în cadrul procesului de evaluare, datorită instrumentelor variate folosite, ca de exemplu: metode de învăţare în cooperare, învăţare prin intermediul proiectelor de grup. Scopul principal al evaluării este îmbunătăţirea capacităţii de învăţare a cursanţilor Sistemul de evaluare practicat, inclusiv evaluarea continuă din clasă, este proiectat în scopul îmbunătăţirii procesului de învăţare a cursanţilor. Sistemul de evaluare furnizează informaţii utile dacă aceştia au atins obiective de învăţare importante şi despre progresul şi evoluţia fiecărui cursant în parte. Consecinţele educaţionale ale evaluării sunt luate în considerare şi analizate pentru a asigura că efectele acesteia sunt benefice. Cadrele didactice evaluează ceea ce au învăţat cursanţii prin metode diverse şi insistă în cadrul fiecărei unităţi de învăţare, în etapa destinată aplicării şi transferului cunoştinţelor pe aspecte precum: - identificarea aspectelor celor mai importante învăţate / însuşite; - identificarea aspectelor care s-au derulat cu uşurinţă şi motivarea alegerii lor; - explicarea aspectelor care ar trebui revizuite în procesul de învăţare următor şi argumentarea acestora; - identificarea măsurii în care perspectiva asupra conţinutului respectiv s-a modificat sau nu, toate acestea având scopul reflecţiei individuale şi de grup asupra învăţării şi evaluării. Sistemul de evaluare este corect faţă de toţi elevii Sistemul de evaluare incluzând instrumente, politici, practici şi utilizări este corect faţă de toţi cursanţii. Sistemul de evaluare se asigură că toţi cursanţii sunt trataţi egal astfel încât să nu limiteze oportunităţile de moment şi de perspectivă ale acestora.. Evaluarea este nepărtinitoare şi reflectă nivelul de cunoştinţe actual al cursanţilor. Colaborare profesională Cadrele didactice corecte şi bine informate sunt foarte importante pentru buna calitate a procesului de evaluare. Sistemul de evaluare depinde de educatorii care înţeleg pe deplin rolul evaluării, folosesc în mod corect o varietate de metode corespunzătoare, colaborează şi se angajează într-un proces de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de evaluatori. Programul “A doua şansă-pentru învăţământul primar” necesită un sistem de evaluare care se bazează pe cooperarea dintre cadrele didactice şi cursanţi. Oferirea acestora din urmă posibilitatea de a fi responsabili ai propriei învăţări, cursanţii devin mai puţin dependenţi de cadrele didactice care îi ghidează în recuperarea educaţiei de bază.. Comunicarea rezultatelor evaluării se face în termini clari, simpli şi la intervale de timp anunţate Cadrele didactice implicate în program şi instituţiile de învăţământ comunică în mod clar şi regulat sistemul de evaluare practicat şi transmiterea informaţiilor despre progresul cursanţilor către cei interesaţi. Cadrele didactice şi instituţiile trebuie să comunice într-un limbaj simplu, obişnuit, atât obiectivele, cât şi metodele şi rezultatele evaluării. Concentrarea acestora trebuie să fie pe ceea ce ştiu cursanţii şi sunt capabili să realizeze, ce este nevoie să mai înveţe să facă, şi ce paşi trebuie urmaţi pentru a facilita îmbunătăţirea situaţiei. Cadrele didactice raportează datele privind realizările cursanţilor în termeni de obiective de învăţare agreate. Rezultatele evaluării sunt anunţate împreună cu informaţiile contextuale cum ar fi: organizarea sesiunilor de 12

examinare, programe şcolare în vigoare, disponibilitatea resurselor şi alte rezultate ale elevilor. Raportarea consistentă la standardele cunoscute de toţi participanţii la procesele educaţionale este o garanţie a transparenţei şi corectitudinii procesului de evaluare. Sistemele de evaluare sunt revizuite şi îmbunătăţite la anumite intervale de timp Sistemul de evaluare propus în cadrul programului „A doua şansă” pentru învăţământul primar este supus revizuirii şi îmbunătăţirii pentru a asigura faptul că este benefic tuturor cursanţilor. Revizuirea sistemului de evaluare se bazează pe monitorizarea programului în întregul său, dar feedbackul cel mai important este aşteptat din partea cadrelor didactice şi a cursanţilor. Aspectele care ar conduce la revizuirea sistemului de evaluare practicat se referă la: • măsura în care sistemul de evaluare este coerent modelului de predareînvăţare; • măsura în care cursanţii sunt conştientizaţi de performanţele şi rezultatele aşteptate; • măsura în care instrumentele de evaluare utilizate sunt adecvate vârstei şi specificului cursanţilor şi oferă acestora feedback suficient privind progresul; • măsura în care evaluarea practicată oferă informaţii suficiente pentru revizuirea şi mai buna ajustare a procesului de predare-învăţare.

Planificarea evaluării Programul „A Doua Şansă” are la bază organizarea modulară a obiectivelor şi conţinuturilor la disciplinele de studiu prevăzute în programe, ceea ce presupune o organizare suplă a acestora, care trebuie însă să asigure continuitatea educativă, chiar dacă a avut loc o întrerupere a studiilor. Orice modul cuprinde trei părţi principale: sistemul de intrare, corpul modulului şi sistemul de ieşire. Cursantul alege modulul care i se pare cel mai potrivit în raport cu nivelul cunoştinţelor pe care le stăpâneşte la disciplina respectivă. Pentru ca opţiunea lui să fie mai aproape de calitatea reală a cunoştinţelor şi deprinderilor, cursantul trebuie să cunoască standardele de performanţă pe care trebuie să le atingă, precum şi conţinuturile esenţiale ale învăţării necesare rezolvării unor sarcini de lucru formulate în concordanţă cu aceste standarde.

13

Despre evaluare la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 1. Când evaluăm? a) La începutul modulului Fiecare cursant este supus unui examen iniţial (de intrare în modul) şi, în caz de reuşită totală, i se poate propune orientarea către un modul superior sau, dimpotrivă, în cazul unor rezultate nesatisfăcătoare, i se propune un alt modul cu nivel de dificultate mai puţin ridicat.

b) În cadrul corpului modulului Pe parcursul modulului învăţătorii vor realiza alături de evaluările curente şi evaluări sumative, proiectate de cele mai multe ori la sfârşitul unor unităţi de învăţare. La clasă pot fi folosite multe tipuri de evaluare eficientă, ca de exemplu: • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentelor cursanţilor în activităţi desfăşurate individual sau pe grupe. • Teste de cunoştinţe • Activităţi practice în care se utilizează informaţiile dobândite şi sunt exersate capacităţile de comunicare orală şi scrisă (confecţionarea unui mini-dicţionar, inscripţionarea unor tricouri cu sloganuri, realizarea unui calendar al clasei, realizarea unor “cărţi” , afişe etc.) • Proiectele tematice de învăţare individuală pe teme de interes comun sau de interes personal care presupun activizarea şi dezvoltarea achiziţiilor elevilor. Este indicat ca evaluarea acestora să se realizeze pe baza unor criterii ce au fost în prealabil negociate cu elevii. • Portofoliul cursantului va furniza informaţii în privinţa evoluţiei sale pe parcursul traseului individual de instruire şi formare. Acestea din urmă precum şi proiectele tematice nu ar trebui să lipsească niciunui cursant, deoarece ele pot constitui suport pentru examinările finale.

c) La finalul modulului Evaluarea de la finalul modulului (de ieşire din modul) se concretizează într-un examen care presupune verificarea atingerii standardelor de performanţă propuse în programele de limba şi literatura română corespunzătoare fiecărui modul al programului „A Doua Şansă”. Examinarea cursanţilor se va realiza în sesiuni speciale, prin aplicarea de probe scrise şi probe orale, iar ca alternative la proba orală prin probe practice sau evaluarea pe baza portofoliului personal al cursantului (numai în situaţia când acesta a parcurs integral un anumit modul), în funcţie de resursele materiale şi temporale de care dispune şcoala, precum şi de numărul cursanţilor ce vor fi examinaţi.

2. Ce evaluăm? Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare. Testele de evaluare ce vor fi întocmite trebuie să fie în conformitate cu aceste standarde şi trebuie ca în cazul disciplinei limba şi literatura română să vizeze capacităţile de exprimare orală şi scrisă, precum şi pe cele de receptare a mesajelor audiate şi citite. Ele trebuie însoţite de descriptori de performanţă care să permită notarea. Acordarea calificativelor finale pentru fiecare lucrare se va realiza după aceleaşi principii ale acordării calificativelor la ciclul primar.

14

3. Formele evaluării Evaluarea prin probe orale Evaluarea orală se concretizează de cele mai multe ori printr-o conversaţie pe baza căreia cadrul didactic stabileşte cantitatea informaţiei şi calitatea procesului de învăţare în care a fost implicat cursantul. În procesul evaluativ de tip oral, cea mai importantă metodă folosită este conversaţia euristică. Ca orice tip de conversaţie, metoda conversaţiei euristice presupune interacţiuni verbale cadru didactic-elev. În această situaţie examinatorul trebuie să ţină seama de o serie de reguli: cerinţele formulate să fie centrate pe standardele de performanţă, să vizeze conţinuturi esenţiale, cursantul să nu fie întrerupt decât dacă nu este la subiect sau dacă face erori grave, cerinţele să fie formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, să se acorde timp suficient pentru elaborarea răspunsului. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că în cazul evaluării orale se stabilesc legături psihologice “faţă în faţă” ceea ce poate acţiona ca un factor inhibitor, de anxietate, în situaţia în care examinatorul nu are o atitudine prietenoasă. Ca instrumente de evaluare pot fi utilizate interviul, chestionarul sau testele. În evaluarea orală, în general, cadrele didactice trebuie să ţină seama de următoarele criterii: • Adecvarea intervenţiilor cursantului la subiectul propus. • Exprimarea clară în raport cu problema, tema discutată. • Structurarea mesajului. • Eşalonarea logică a argumentelor. • Coerenţa exprimării orale. • Corectitudinea exprimării mesajului oral (adecvarea intonaţiei, corectitudinea articulării, acordurile gramaticale). • Aspectele nonverbale ale comunicării (mimica, gestica, poziţia corporală) Este indicat ca probele orale de examen să conţine 2 - 3 subiecte: a) care vizează citirea şi înţelegerea unui text la prima vedere, respectiv la prima audiere. În abordarea acestui subiect, cerinţele formulate pe baza textului dat se vor constitui, în general, în răspunsuri punctuale. Textele la prima vedere nu vor depăşi gradul de dificultate impus de conţinuturile prevăzute de programele pentru fiecare modul. b) un subiect, care solicită susţinerea unei expuneri orale / a unui discurs pe o problematică aleasă din tematica familiară cursanţilor şi prevăzută în conţinutul programei potrivite fiecărui nivel. În cadrul acestei tematici, candidatul va fi solicitat să prezinte un subiect, să exprime, să argumenteze o opinie personală pe o temă dată. Tematica recomandată este următoarea : • Viaţa personală şi socială: identitate / comunitatea, relaţiile dintre oameni idealuri şi proiecte, sentimente; familia: membri, ocupaţii; sănătate • Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc. • Timp liber: week-end / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică, dans) etc. • Societate: educaţie; cultură ;mass-media; modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj ; violenţă / non-violenţă etc. • Mediul înconjurător: oraş/ sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc. c) citirea cu voce tare a unor enunţuri/texte (în funcţie de nivel) În cazul testelor de evaluare este indicat ca timpul alocat fiecărui cursant să fie de 20 până la 30 minute, dintre care 7-10 minute destinate pregătirii răspunsurilor. Orice probă de evaluare orală trebuie să cuprindă itemi prin care să se verifice deprinderile de receptare a unui mesaj audiat, deprinderile de exprimare orală precum şi pe cele de citire, iar notarea cursanţilor se face pe baza descriptorilor de 15

performanţă concepuţi pentru fiecare probă. Învăţătorii examinatori au obligaţia să creeze probe orale în funcţie de numărul de candidaţi. Numărul acestora trebuie să fie cu cel puţin unu mai mare decât numărul candidaţilor

Evaluarea prin probe scrise Testele scrise permit celor care sunt evaluaţi să redacteze mai relaxat răspunsurile, să găsească soluţiile, să lucreze independent, în ritm propriu. Calitatea probelor depinde de natura, conţinutul şi relevanţa lor în raport cu standardele de performanţă specifice fiecărui modul. Testele elaborate pentru proba scrisă trebuie să cuprindă sarcini de lucru care să permită evaluarea informaţiilor, cunoştinţelor, dar şi a abilităţilor şi deprinderilor de a utiliza aceste cunoştinţe în contexte noi. De aceea este indicat ca probele scrise să cuprindă diferite tipuri de itemi: obiectivi, semi-obiectivi, dar şi subiectivi care să permită cursantului să-şi pună în valoare cunoştinţele, să le interpreteze, să le aplice în contexte noi, să-şi exprime opinia. Probele scrise trebuie să conţină sarcini de lucru gradate ca nivel de dificultate şi trebuie să vizeze: • desprinderea unor informaţii din mesaje/ texte date; • activizarea vocabularului; • respectarea regulilor de ortografie şi punctuaţie; • scrierea imaginativă; • cunoştinţe legate de morfologie şi sintaxă (numai pentru modulele III şi IV). Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect, tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Se recomandă ca fiecare probă să conţină cel mult 5 itemi. Durata de rezolvare a subiectelor este de 60 de minute. Corectarea şi notarea lucrărilor se face pe baza descriptorilor de performanţă de către două cadre didactice.

Evaluarea prin probe practice Această metodă reprezintă un liant între „a şti” şi „a face”. Probele practice răspund unui deziderat al pedagogiei moderne, şi anume acela de a da curs cerinţei de „a şti să faci”. Evaluarea prin probe practice vizează identificarea capacităţilor cursanţilor de a aplica în practică anumite cunoştinţelor dobândite de către aceştia, a capacităţii de a-şi folosi priceperile şi deprinderile, în anumite situaţii sau activităţi materiale concrete similare celor din viaţa cotidiană. Deşi evaluarea prin probe practice este des utilizată la disciplinele care în mod tradiţional s-au centrat pe o evaluare practică (educaţie tehnologică, educaţie plastică, educaţiei muzicală, educaţie fizică), ea este posibil de realizat şi la limba română. Probele practice presupun formularea unor sarcini de lucru în cadrul unor situaţii similare în viaţa de zi cu zi sau simulări ale unor astfel de activităţi: etichetarea unor produse, scrierea unui bilet, scrisori, cereri; selectarea unor informaţii din ziare, reviste, citirea unor instrucţiuni pentru realizarea unor produse etc. Acordarea calificativului la probele practice propuse limba română se va face ca şi în cazul probelor scrise şi orale, pe baza descriptorilor de performanţă. Fiecare probă este însoţită de lista materialelor necesare precum şi de instrucţiuni pentru cadrele didactice. În timpul aplicării probelor cadrele didactice examinatoare trebuie să precizeze cursanţilor că pot solicita explicaţii suplimentare şi sprijin în rezolvarea sarcinilor. Evaluarea pe baza portofoliului În situaţia în care se optează pentru acest tip de evaluare, cursanţii trebuie anunţaţi din timp că la examen trebuie să se prezinte cu portofoliul personal şi ce lucrări nu trebuie să lipsească din acesta. Este recomandat ca portofoliu să cuprindă: • fise de evaluare curentă; • „Pagini de portofoliu” existente în Ghidurile cursantului; 16

• •

teme pentru acasă; rezultate ale unor activităţi practice propuse în ghidurile cursantului corespunzătoare fiecărui modul; • proiecte Precizaţi cursanţilor criteriile după care trebuie organizate lucrările portofoliului (în ordine cronologică, după tipul acestora etc.) Evaluarea achiziţiilor cursantului va fi realizată prin interviu. Suportul acestuia va fi selectat din portofoliu şi poate fi: un obiect confecţionat, un referat, proiect tematic, proiect, o temă scrisă efectuată acasă. I se poate permite cursantului să opteze pentru una dintre lucrările realizate de el, după criterii precum: relevanţa informaţiilor ştiinţifice dobândite, gradul de interes, originalitatea, noutatea, caracterul practicaplicativ sau examinatorul poate alege pagina de portofoliu care să permită verificarea achiziţiilor cursantului. Cursantul va fi solicitat să susţină o pagina de portofoliu. În aceasta prezentare examinatorul poate solicita cursantului: • să enumere etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării; • ce activităţi de documentare a desfăşurat; dacă a studiat o bibliografie ; • dacă a avut nevoie de sprijinul unei alte persoane; • după ce criteriu au selectat materialul informativ; • logica după care a organizat materialul; • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat; • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. Examinatorul va formula întrebări prin care să-l sprijine pe cursant în susţinerea lucrării. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă, vor viza conţinuturi esenţiale, vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului. Discuţia poate fi orientată prin întrebări de forma: • Ce reprezintă această lucrare? • Când a fost realizată? • Ce materiale ai utilizat? • Ce cunoştinţe ai folosit? • Ce probleme ai întâmpinat? • Cui ai cerut sprijinul? • Ce apreciezi cel mai mult la această lucrare? • De ce ai ales să foloseşti...? • Dacă ar trebui să refaci lucrarea ce ai îmbunătăţi? etc. Examinatorul va interveni pe parcursul examinării cu întrebări de sprijin, va solicita lămuriri, justificări, exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, va acorda timp suficient de gândire, va avea o atitudine apreciativă faţă de acesta. Calificativul se va acorda în urma completării de către învăţători a unor liste de verificare sau folosindu-se descriptori de performanţă. Listele de verificare se întocmesc înaintea efectuării observaţiilor şi vor fi completate în funcţie de obiectivele de referinţă ale modulului şi de standardele de performanţă menţionate în programele pentru “A Doua Şansă”, corespunzătoare fiecărui modul. În listele de verificare, deprinderile vizate, vor fi evaluate în termeni de frecvenţă: deloc ▪ uneori ▪ frecvent ▪ permanent, care vor fi convertite apoi în calificativele: insuficient ▪ suficient ▪ bine, ▪ foarte bine.

Observaţii generale Atitudinea învăţătorilor supraveghetori şi examinatori, în timpul derulării examenelor, trebuie să asigure o atmosferă calmă, lipsită de tensiune. Pentru a se asigura că înţelegerea de către cursanţi a cerinţelor testelor, cadrele didactice 17

supraveghetoare pot oferi sprijin în explicarea acestora, acest lucru urmând a fi luat în calcul în acordarea calificativului final.

18

Evaluarea la disciplina Matematică Nivelurile: I, II, III, IV

Introducere 1.Când evaluăm ? La începutul modulului - Evaluarea iniţială În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, cursanţii care din anumite motive au întrerupt şcoala solicită înscrierea la nivelul al II-lea, respectiv al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă de evaluare iniţială( prognostică, test de nivel), la matematică pentru a demonstra performanţele prevăzute de standardele de evaluare specifice nivelului I, al II-lea, respectiv al III-lea. Pentru aceasta, se poate utiliza ca proba iniţială , testul elaborat pentru evaluarea la finele modulului I, respectiv al II-lea şi al III-lea . Scopul evaluării iniţiale este de a stabili dacă nivelul de pornire, ceea ce ştie şi ştie să facă cursantul corespunde nivelului pentru care acesta optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: •

Elaborarea unor programe de progres, dar şi a unora compensatorii în cazul rezultatelor slabe

•

Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial

• Formarea unor deprinderi de autoevaluare Specificitatea persoanelor care se înscriu la cursurile Programului A doua şansă pentru învăţământul primar, impune pregătirea atentă a momentului de evaluare, pregătire ce vizează cadrul în care are loc activitatea, atmosfera, modul de relaţionare cu aceste persoane, maniera în care înţelegem să-i sprijinim pentru a afla cât mai mult despre achiziţiile matematice pe care le deţin. Primul contact cu evaluatorii are o însemnătate afectivă specială. El poate redeştepta amintiri favorizante sau dimpotrivă. Un cuvânt bun, o atitudine deschisă care să evidenţieze respectul pentru om, aşteptări legate de capacitatea lui de a reuşi pot crea starea de minim confort psihic pentru cursant. Este important ca evaluatorii să deţină informaţii certe despre clasele pe care cursanţii le-au parcurs, dacă au mai frecventat şcoala. Foarte importantă este identificarea barierelor care au dus la întreruperea frecventării şcolii. Toate aceste informaţii se pot culege din discuţii cu persoana respectivă, dar şi din alte surse. O convorbire direcţionată către obţinerea de informaţii despre deprinderile de calcul , de orientare în spaţiu, de rezolvare de probleme la nivelul clasei I, poate viza:vârsta actuală,câţi au trecut de când a fost la şcoală, ce mână foloseşte la scris, câţi ani mai are până la majorat sau câţi ani au trecut de la majorat etc. Poate fi o autentică probă orală de matematică realizată cu măiestrie pe un fond nestresant în care i se dă cursantului ocazia să vorbească despre sine folosind şi limbajul matematicii. Din experienţa altor învăţători care au pilotat programul, s-a putut constata tendinţa cursanţilor de a o lua de la capăt, datorită unor dificultăţi de autoevaluare a cunoştinţelor pe care le deţin sau din dorinţa de a fi împreună cu anumiţi cursanţi. Este important să se obţină date relevante despre achiziţiile cursantului deoarece, uneori, se manifestă o asimetrie în ceea ce priveşte nivelul de formare a unor deprinderi. Astfel, unii cursanţi care au mai frecventat clasa I, cunosc cifrele, reuşesc să numere, să precizeze care număr este mai mare dintre două numere date, dar poate, nu reuşesc să precizeze aspecte legate de aspectul zecimal şi poziţional. Alţi cursanţi rezolvă probleme legate de viaţa practică în care sunt implicate numere mari, folosind strategii proprii de găsire a soluţiei, dar nu fac distincţia între anumite figuri 19

geometrice. Este momentul în care evaluatorul analizează si decide dacă achiziţiile empirice ale cursantului pot sprijini învăţarea în nivelul următor. Este posibil ca vocabularul cursantului, în general şi vocabularul matematic în special, să constituie o barieră în rezolvarea sarcinilor din proba scrisă. Sunt inconveniente ce pot fi depăşite dacă suntem atenţi la anumite aspecte cum sunt: •

Foaia de lucru să fie bine tipărită;

•

Sarcinile de lucru să fie citite clar.

•

Anumite formulări să fie explicate, fără a înţelege prin aceasta sprijinirea excesivă în rezolvare. În faţa foii de hârtie, cei mai mulţi oameni au emoţii şi nu mereu pozitive. E nevoie de empatie pentru a-i ajuta să le depăşească. Pentru mulţi cursanţi scrisul n-a fost deloc o preocupare de fiecare zi. S-ar putea ca ritmul de scriere să fie lent, aspectul nu tocmai îngrijit, dar nu trebuie uitat ce se urmăreşte prin proba de matematică. Se pot da indicaţii referitoare la modul în care se rezolvă o anumită operaţie: cu sprijin în obiecte sau cu desene. Se poate indica locul unde trebuie scris un anumit rezultat dacă un cursant se orientează mai greu în pagină. Unele sarcini cer sublinierea sau bifarea şi acest aspect trebuie explicat. Rolul învăţătorului este acum de facilitator interesat în obţinerea unor informaţii relevante despre deprinderile de calcul, despre capacitatea de rezolvare şi nu neapărat de supraveghetor într-o clasă în care se susţine un examen.

La finalul modulului - Evaluarea finală Scopul evaluării finale este de a stabili dacă achiziţiile matematice ale cursanţilor sunt cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. De asemenea, se pot cunoaşte performanţele şi progresele cursanţilor. Este o activitate ce implică responsabilitate deoarece certificarea trebuie să aibă acoperire în ceea ce cursantul dovedeşte că a învăţat. Am optat pentru alcătuirea unor probe cu itemi ce acoperă mare parte din conţinuturi în cazul probelor scrise. Anumite conţinuturi se pretează la probe practice, sau orale. Date relevante despre competenţele dobândite de cursant se obţin din evaluarea proiectelor si din analiza portofoliului. Toate datele coroborate pot ajuta la luarea unei decizii corecte privitoare la promovare sau nepromovare.

2.Ce evaluăm ? Prin probele de evaluare iniţiale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare, necesare înscrierii la un nivel superior celui pe care cursantul l-a promovat. Prin probele de evaluare finale se evaluează competenţele de bază descrise prin standardele de evaluare necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor.

3.Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale, scrise, practice sau prin metode alternative,cum sunt portofoliul, proiectul investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţători şi vor fi anunţate încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. 20

Se recomandă ca evaluarea pentru intrarea în modul să se facă prin probe orale sau prin probe scrise deoarece nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre cursanţi au deja abilitaţi de rezolvare practică a unor situaţii – problemă din viaţa curentă, iar privilegierea doar a evaluării scrise i –ar putea dezavantaja.

21

Evaluarea prin probe orale Se va realiza pe bază de probe concepute astfel încât să existe cu cel puţin trei teste mai mult decât numărul candidaţilor, fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. Evaluarea se va concretiza într-o conversaţie examinatorie prin care evaluatorul apreciază selectiv, volumul şi calitatea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor cursanţilor precum şi capacitatea acestora de a opera cu noţiunile. Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative, pe baza descriptorilor de performanţă. Evaluatorul va interveni cu întrebări de sprijin, va solicita lămuriri, justificări, exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, va acorda timp suficient de gândire, va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului, va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de alte aspecte cum sunt: exactitatea, coerenţa şi caracterul ştiinţific al informaţiilor; abilitatea de a utiliza în comunicare terminologia matematică specifică; abilitatea de a transfera noţiunile matematice teoretice la situaţii problemă practice sau de a rezolva în manieră personală, anumite sarcini matematice; capacitatea de a exemplifica, a justifica şi argumenta răspunsurile pe care le-a formulat; Evaluarea prin probe scrise şi practice Cursanţii vor primi toţi acelaşi subiect, tipărit pe fişe individuale şi vor rezolva cerinţele direct pe această fişă. Timpul destinat evaluării va fi de o oră. Proba conţine itemi elaboraţi în conformitate cu standardele de evaluare şi au un conţinut informaţional corespunzător programei. Probele de evaluare pot fi construite în diferite moduri: Probe simple, cuprinzând un număr mic de itemi, urmărind realizarea a 2-3 standarde;în acest caz este necesară administrarea unui număr mai mare de probe pentru acoperirea integrală a standardelor de performanţă; Probe de sinteză(pe sistemul examen), cuprinzând un număr mare de itemi combinaţi astfel încât să acopere aproape integral standardele; Probe mixte, combinând 1-2 probe simple cu 1-2 probe cu un număr mare de itemi. Standardele au fost ierarhizate pe verticală de la uşor la greu şi pe orizontală, în interiorul aceluiaşi standard, prevăzând sarcini pe trei niveluri, conform descriptorilor de performanţă. Evaluarea răspunsurilor se poate face în două moduri: 1.Se apreciază separat răspunsul la fiecare item, pe baza descriptorilor de performanţă corespunzători competenţei evaluate, atunci când se urmăreşte stabilirea nivelului de performanţă pentru un anumit standard sau 2.Se apreciază global rezultatul obţinut la test. Se poate întâmpla ca unii cursanţi să nu înţeleagă cerinţele, să nu fie capabili să redea corect şi coerent achiziţiile matematice pe care le deţin, din cauza nivelului redus de formare a deprinderilor de citit si scris(în special la nivelul I, dar şi la alte niveluri). În consecinţă, evaluatorul va citi textul, va explica unii termeni, va folosi un vocabular adecvat, accesibil.

22

Itemii probelor de evaluare acoperă toate standardele de evaluare. Itemii sunt ierarhizaţi de la uşor la greu.

In cadrul aceluiaşi item există ierarhizarea pe cele trei niveluri de performanţă.

Unele standarde sunt evaluate prin probe practice, orale sau prin proiect. Criteriile pentru acordarea calificativelor

Corelatiile dintre obiectivele-cadru, standardele de evaluare şi itemi.

23

Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea nivelului standardelor ce vizează aspecte comportamentale, cum sunt (standarde pentru nivelul I): Folosirea propriei experienţe pentru dobândirea unei culturi a efortului, pentru realizare personală (orar, planuri, grile de autoevaluare) Participarea la lucrul în grup, respectând părerile diferite Stabilirea unor scopuri de învăţare a matematicii şi motivarea pentru reuşită Delimitează datele importante dintr-o problemă de cele de detaliu sau nerelevante Utilizează instrumentele potrivite în efectuarea măsurătorilor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Colectează date şi le înregistrează cu ajutorul tabelelor Interpretează relaţiile dintre informaţiile date efectuate Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Întocmeşte fişe, grafice, notiţe pe baza documentaţiei Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii - problemă

24

Des eori

Un eori

Rar eori

Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări, note şi observaţii legate de învăţare; b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi/sau de profesor din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • lucrările pe care le-a făcut cursantul individual sau în grup; • liste, reţete, articole din ziare, pliante, tabele; • fişe individuale de lucru, probleme rezolvate; • proiecte tematice; • rapoarte scrise de realizare a proiectelor; • temele de casă; • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare; • observaţii pe baza unor recomandări date de învăţător; • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant, individual sau în cooperare cu alţi colegi; • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu; • liste de control şi de verificare , scale de apreciere, scări de clasificare. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor , demonstrează corelarea dintre experienţă, învăţare şi evaluare. Examinatorul realizează un interviu, trecând în revistă lucrările anexate, analizând atitudinea cursantului faţă de munca depusă şi ajutându-l să se concentreze asupra aspectelor care trebuie îmbunătăţite ,să arate originalitatea, noutatea, utilitatea unui anumit material. Întrebările vizează: scopul realizării,importanţa lucrării, aplicabilitatea unor cunoştinţe matematice. Evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. De exemplu, criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini), dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte etc. Evaluarea portofoliului va releva efectul pe care l-a avut asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. Se va formula o apreciere holistică şi se va stabili un calificativ conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. Criterii de apreciere şi indici

Fo arte bine

Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului; dacă este complet; aspectul; Lucrări practice:adecvate la scop;eficienţa modului de lucru;rezultatul lucrărilor practice; îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului :asupra propriei munci; despre lucrul în echipă; aşteptările faţă de activitatea desfăşurată; Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat;progresul făcut;calificativul pe care crede cursantul că îl merită Alte materiale: calitatea acestora;adecvarea la tema propusă; 25

B ine

Sufi cient

Obser vaţii

relevanţa pentru obţinerea aprecierilor

26

Evaluarea proiectului Evaluarea are două dimensiuni importante: Una vizează procesul, ce a mers bine, ce nu a mers bine şi de ce; ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire, în viitor, a factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. A doua dimensiune a evaluării vizează produsul, ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi, deprinderi, abilităţi, cunoştinţe.

Criterii generale de evaluare a proiectelor I Calitatea proiectului Validitatea – măsura în care este adecvat temei, dacă este coerent,dacă are legătură cu tema propusă Completitudinea – abordarea completă a temei, dacă au fost făcute legături între date, competenţele şi abilităţile teoretice şi practice; Elaborarea şi structurarea – cunoştinţele şi deprinderile cursantului , logica în argumentarea ideilor, coerenţa internă, corectitudinea ipotezelor şi a concluziilor. Calitatea materialului - se raportează relevanţa conţinutului ştiinţific, la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. Creativitatea în abordarea temei – gradul de noutate, măsura în care cursantul este inventiv, original. II Calitatea activităţii Raportarea la tema proiectului – modul în care a răspuns temei, măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi măsura în care ceea ce a făcut este relevant pentru abordarea temei. Realizarea sarcinilor – nivelul de performanţă la care se plasează realizarea diferitelor părţi componente ale proiectelor, valorizarea competenţelor şi abilităţilor în realizarea proiectului. Documentarea – identificarea datelor necesare, selectarea informaţiei relevante, capacitatea de adaptare la solicitările temei. Nivelul de elaborare şi comunicare – nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării , enumerarea problemelor vizate de conţinutul tematic, aprecieri personale în susţinerea punctelor de vedere şi a opiniilor. Creativitatea – amprenta efortului cursantului. Calitatea rezultatelor - gradul de utilitate a proiectului şi a activităţilor desfăşurate de cel care l-a realizat.

27

Pentru evaluarea proiectelor la matematică am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. Foarte bine Bine Suficient Problema este clar Problema dată Nu sunt incluse Conţinutul evidenţiată. Sunt este tratată aspecte prezentate multe superficial. suficiente elemente care susţin privind tema. problema dată. Analiza Au fost identificate Majoritatea Multe calcule şi soluţii clare pentru calculelor sunt corecte, greşite, fără rezolvarea dar nu au legătură evaluarea problemelor. legătură cu tema cu tema. Sunt scrise clar calculele. Calitate Calculele sunt Puţine erori de Scris neciteţ. a corecte. calcul. Se înţelege Multe greşeli de Scrisul este clar. scrisul. calcul. prezentării scrise Impactul vizual

Posterul este ordonat, ilustraţiile, culorile îl înfrumuseţează.

Posterul este aspectuos. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor, simbolurilor, a imaginilor.

28

Posterul este dezordonat. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea acestuia.

PROIECTAREA MODALITĂŢILOR DE EVALUARE Pentru a asigura coerenţă evaluării sunt utile matricele de evaluare, cum este cea exemplificată mai jos, pentru nivelul I. 1.Matrice pentru obiectivul cadru cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii Capacităţi evaluate Instrumente de evaluare activitate t prob probă prob proi independe emă ă orală ă scrisă ect ntă în clasă practică 1. Înţelegerea √ √ √ √ sistemului poziţional de formare a numerelor 2. Compararea şi √ √ √ √ ordonarea numerelor naturale 3. Cunoaşterea √ √ √ √ procedurilor de calcul 4. Recunoaşterea √ √ formelor plane şi spaţiale 5. Efectuarea de √ √ √ măsurători şi utilizarea unităţilor de măsură 2. Matrice pentru obiectivul cadru dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Instrumente de evaluare activitate tem probă prob Capacităţi evaluate independent ă orală ă scrisă ă în clasă 1. Explorarea unor √ √ √ modalităţi de a descompune numerele 2. Efectuarea de √ √ estimări 3. Rezolvarea de √ √ √ probleme 4. Compunerea de √ √ probleme 5. Folosirea unor √ modalităţi de organizare a datelor

29

activitate în echipă √ √

√

3.Matrice pentru obiectivul cadru formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic Instrumente de evaluare Capacităţi activitat prob prob pr observarea evaluate e ă orală ă scrisă oiect comportamentului În comunicativ echipă 1.Înţelegerea √ √ √ √ semnificaţiei globale şi a informaţiilor de detaliu din enunţul unei probleme 2.Construire de √ √ √ √ enunţuri logice vizând rezolvarea de exerciţii şi probleme

30

Evaluarea la Istorie-Geografie 1. Când evaluăm? a) La final de modul Conform Metodologiei privind organizarea programului „A doua şansă pentru învăţământul primar” cursanţii vor fi examinaţi la finalul modului cu scopul certificării competenţelor pe care le-au dobândit. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. Se va opta, în funcţie de resursele temporale şi spaţiale ale şcolii, de numărul de cursanţi înscrişi, de frecvenţa cu care aceştia au participat la cursuri, precum şi de strategia de evaluare pe care cadrele didactice au folosit-o pe parcursul modulului pentru una dintre următoarele forme de evaluare:prin probe orale, scrise, practice sau pe baza portofoliului personal al cursantului. Pentru cursanţii care au parcurs lecţiile consecvent sub îndrumarea cadrelor didactice în programul „A doua şansă” şi a existat preocupare pentru întocmirea portofoliului recomandăm evaluarea pe baza acestuia deoarece reflectă evoluţia şi preocuparea individuală şi oferă o imagine globală asupra persoanei. Se pot aplica probele practice, dacă în activitatea didactică s-au folosit în învăţare activităţile de documentare, s-au făcut vizite, excursii s-a pus accent pe lucrul cu harta. Modulul se consideră promovat dacă se obţine minimum calificativul „suficient”. b) La început de modul sunt examinaţi toţi cursanţii pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe asupra grupului Se realizează prin chestionare, probe practice, conversaţii pe teme familiare cursanţilor şi subiecte aparţinând mediului lor apropiat de viaţă şi potrivite cu nevoile şi interesele lor şi în funcţie de rezultate se proiectează activitatea. Se poate contura astfel şi forma de evaluare de final. c) Pe parcursul modului Fiecare lecţie pe parcursul a 5-10 minute şi fiecare unitate de învăţare se va încheia cu o evaluare pentru a oferi feed-back. Ghidul cursantului oferă tipuri de exerciţii pentru aceste etape. Cadrul didactic va regla demersul didactic în funcţie de rezultatele cursanţilor. Vor fi evaluate proiectele tematice de învăţare individuală sau pe grupe, lucrările de investigare proprie sau de grup, studii de caz, obiecte confecţionate sau machete. Instrumentele de evaluare (scările de apreciere, grilele de observaţie a activităţii cursantului, listele de verificare, rapoartele de evaluare şi autoevaluare etc.) întocmite în această etapă a activităţii didactice vor fi introduse în portofoliile personale pentru a fi luate în considerare la examinare. În privinţa acestora se va urmări ca de la o etapă la alta cursanţii să-şi completeze cu consecvenţă paginile de la o temă la alta şi să reia anumite teme pentru a le dezvolta.

2. Ce evaluăm Evaluăm cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi atitudinile cursanţilor în raport cu standardele de evaluare.

3. Formele evaluării Probele de examinare orală. În timp de 15-20 minute fiecare cursant va rezolva cei 3 itemi din cuprinsul biletelor. Notarea se va face după criteriul cantitativ: jumătate plus unu pentru suficient, cu 2 mai mult decât pentru anteriorul: bine, cu 1-2 mai mult decât anteriorul: foarte bine. Din punct de vedere calitativ, se va ţine seama în ce măsură examinatorul a intervenit cu întrebări de sprijin pentru orientarea cursantului. Pentru sprijin susţinut: suficient, sprijin minim: bine, fără sprijin: foarte bine. 31

Primul item constă în enumerarea unor noţiuni cu caracter general din domeniu istoriei sau geografiei care pot să desemneze: ocupaţii, căi de transport, unităţi mari de relief, etnii din România, documente personale, izvoare istorice ş.a.. Al doilea item face referire la comunitatea locală şi poate avea ca şi conţinut aspecte legate de: ocupaţii ale oamenilor, forme de relief, denumiri ale acestora, evenimente istorice din zonă, personalităţi. Poate fi de alegere din mai multe variante date, de completare, de punere în corespondenţă, de apreciere a valorii de adevăr. Al treilea item propune evaluarea capacităţilor cursantului de a desprinde informaţii dintr-un enunţ dat, de a argumenta afirmaţii / situaţii, de a interpreta şi a-şi exprima părerea faţă de o situaţie expusă de examinator. Conţinutul poate fi interdisciplinar: importanţa faptului că în localitate există obiective istorice, importanţa economică a menţinerii unei ocupaţii tradiţionale în comunitate, legătura dintre relieful comunităţii şi anumite strategii de luptă de apărare folosită în trecut de locuitori, apariţia unor ocupaţii noi/renunţarea la ocupaţii tradiţionale în contextul unor modificări ale reliefului, descoperirea unor resurse naturale, construirii unor căi de comunicaţii etc. Probele scrise conţin 5 itemi. Evaluarea se face în termeni cantitativi. Doi itemi solicită operarea cu informaţii generale despre geografia şi istoria României şi sunt de dificultate diferită. Un exerciţiu este de identificare pe suporturi date şi recunoaştere a unor noţiuni: marcarea unor vecinătăţi, transcrierea de pe hartă a numelui unor forme de relief (orientându-se după semnele convenţionale), a numelor unor oraşe, porturi, staţiuni de pe malul mării, aprecierea valorii de adevăr al unor enunţuri date despre floră, faună, căi de comunicaţie, climă, completare a enunţurilor cu noţiuni date, punere în corespondenţă etc. Celălalt solicită completarea unei hărţi, a unor enunţuri, prezentarea unei personalităţi, a unui popor pe baza cunoştinţelor pe care le are cursantul. Doi itemi vizează comunitatea locală pentru rezolvare fiind necesare informaţii despre: aşezare, relief, vecini, căi de transport, istoric, cronologia unor evenimente date petrecute în comunitate. Unul se rezolvă prin localizare pe hartă, enumerare de elemente, exemple. Celălalt, de dificultate sporită, necesită scurte descrieri, povestiri, interpretări. Ultimul item este de interpretare şi formulare de păreri personale. Probele practice conţin trei itemi. Pot cuprinde sarcini precum: • aşezarea unor piese de machetă, • orientate după punctele cardinale în funcţie de un plan dat, • întocmirea unui plan după o machetă dată, • îmbinarea unor piese de puzzle pentru a obţine un peisaj specific unei forme de relief, • ordonarea a unor documente personale în ordine cronologică şi întocmirea unor fişe care să conţină datele esenţiale, • trasee în aer liber urmate de întocmirea unui plan, • poziţionarea pe hartă a unor obiective, • marcarea cu steguleţe pe hartă unor circuite turistice, • confecţionarea mulajelor formelor de relief, • realizarea de descrieri a unor obiective pe baza unor fotografii, • realizarea unor afişe cu subiecte de educaţie ecologică etc. Evaluarea pe bază de portofoliu Pregătirea portofoliului va fi o preocupare permanentă. Se vor selecta lucrările cele mai reuşite şi instrumentele de evaluare de la evaluările curente. În examinare se va acorda un calificativ global şi un calificativ pe baza susţinerii de către candidat a uneia dintre lucrările din componenţa lui. Selecţia poate fi realizată atât de cadrul didactic examinator, cât şi de cursant. Produsele finite prezentate pot fi: colecţii, arborele genealogic al cursantului, istoria familiei, planuri ale locuinţei, şcolii sau clasei, schiţa traseului de acasă la şcoală, 32

studii realizate pe teren pentru învăţarea conceptelor de relief, floră şi faună, descrieri ale clădirilor, căilor de comunicaţie şi a mijloacelor de transport din comunitate etc. Vă sugerăm să realizaţi un pliant de prezentare a localităţii. În prezentare, cursantul: • va enumera etapele pe care le-a parcurs pentru realizarea lucrării; • va specifica în ce etapă a studiat bibliografia; • ce activităţi de documentară a desfăşurat pe teren; • care este forma de înregistrare a datelor obţinute; • ce surse a comparat pentru a desprinde concluzii; • în ce situaţie a fost necesar să verifice veridicitatea informaţiilor; • după ce criteriu au selectat materialul informativ; • va interpreta datele culese; • logica după care a organizat materialul; • va face aprecieri asupra importanţei materialului utilizat; • va formula propuneri pentru îmbogăţirea lucrării. Examinatorul va verifica măsura în care cursantul cunoaşte sensul noţiunilor utilizate, caracterul ştiinţific şi veridic al informaţiei şi relevanţa surselor de documentare.

33

Evaluarea la Educaţie civică În conformitate cu „Metodologia privind organizarea programului A doua şansă pentru învăţământul primar, la finalul fiecărui modul se realizează evaluarea care atestă achiziţiile obţinute, cel puţin la nivel minimal. Pe baza măsurării şi aprecierii acestor achiziţii cursantul este considerat promovat si se poate înscrie la un nivel superior. Cursanţii care solicită înscrierea la nivelul al III-lea si al IV-lea, vor susţine o probă orală de evaluare prognostică, pentru a demonstra opţiunile lor valorice în legătură cu rezolvarea unor situaţii civice din viaţa curentă. Scopul evaluării finale este să aflăm dacă fiecare cursant a dobândit sau nu competenţele descrise prin standarde, pentru a certifica achiziţiile cursanţilor, dar şi pentru a cunoaşte performanţele şi progresele acestora. Scopul evaluării iniţiale este să stabilim dacă nivelul de pornire corespunde nivelului pentru care cursantul optează, dar si pentru stabilirea unor direcţii de acţiune pe mai departe si anume: • Elaborarea unor programe compensatorii în cazul rezultatelor slabe şi a programelor de progres; • Îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi iniţial; • Formarea unor deprinderi de autoevaluare.

2. Ce evaluăm? Prin testele finale evaluăm competenţele de bază descrise prin standardele curriculare de performanţă necesare promovării în nivelul următor. Probele de evaluare aplicate au în vedere cunoştinţe, priceperi, deprinderi, aptitudini, dar şi măsura în care ştiu cursanţii să aplice în viaţa reală cele învăţate, progresele cursanţilor, trăsăturile de personalitate şi conduita cursanţilor. Prin testele iniţiale evaluăm opţiunile cursanţilor privind anumite valori civice, nivelul unor deprinderi civice, anumite operaţii ale gândirii.

3. Formele evaluării Evaluarea se poate realiza prin probe orale, practice sau prin metode alternative, cum sunt portofoliul, proiectul, investigaţia, concepute corespunzător standardelor de evaluare cuprinse în programa de învăţământ. Instrumentele şi forma de evaluare sunt stabilite de învăţătorii care predau în programul „A doua şansă” şi vor fi anunţate cursanţilor încă de la începutul cursului. Probele se susţin în sesiuni speciale, stabilite de consiliul de administraţie al fiecărei şcoli. Evaluarea pentru intrarea în modul se face prin probe orale deoarece este posibil ca deprinderile de scris şi citit să nu fie încă formate şi nu exista condiţiile obiective pentru a folosi metodele alternative. Pentru evaluarea finală, cursanţii care frecventează modulul, care beneficiază de îndrumarea cadrelor didactice şi care au fost instruiţi cu privire la posibilitatea de a-şi organiza în etape materialele de învăţare,vor fi evaluaţi si pe baza portofoliului , a proiectului şi prin probe practice. Indiferent de tipul probei, se construiesc situaţii pe care să le judece, să aprecieze cine a procedat corect şi de ce, cine a greşit şi cum ar fi bine să acţioneze. Evaluarea prin probe orale şi practice Se concep probe astfel încât să existe cu cel puţin trei mai multe decât numărul candidaţilor, fiecare conţinând 3-5 itemi elaboraţi în funcţie de obiectivele de referinţă. Evaluarea se poate concretiza într-o conversaţie examinatorie de tip interviu prin care evaluatorul apreciază selectiv, volumul şi calitatea priceperilor şi deprinderilor cursanţilor, precum şi capacitatea acestora de a opera cu informaţiile. 34

Sarcinile vor fi formulate corespunzător conţinuturilor învăţării prevăzute în programă. Timpul destinat rezolvării sarcinilor de către fiecare cursant va fi de 15-20 minute. Aprecierea răspunsurilor se va face prin calificative, pe baza descriptorilor de performanţă. Evaluatorul va interveni pe parcursul derulării probei cu întrebări de sprijin, va solicita lămuriri, justificări, exemple concrete privind conţinutul evaluat. Va formula cerinţele corespunzător nivelului de înţelegere al cursantului, va acorda timp suficient de gândire, va avea o atitudine apreciativă faţă de răspunsurile corecte ale cursantului, va interveni cu sugestii pentru a corecta erorile. Rolul său va fi de facilitator între sarcinile propuse spre rezolvare şi cursantul evaluat ca individualitate. Sunt prevăzute studii de caz cu subiecte imaginate pentru a evalua capacitatea de argumentare. Ca proba practică, am propus realizarea de postere prin care pot fi ilustrate aspecte cum sunt:profilul personal, caricaturizarea unor aspecte negative din comunitate, prezentarea unor instituţii din comunitate. În acordarea calificativului evaluatorul va ţine seama şi de aspecte cum sunt: • capacitatea de a utiliza în comunicare termeni civici specifici; • capacitatea de a transfera noţiunile teoretice la situaţii problemă de ordin practic sau de a rezolva în manieră personală, pornind de la experienţa de viaţă anumite sarcini de viaţă; • capacitatea de a exemplifica, a justifica şi argumenta variantele de răspuns pe care le-a formulat; Întrebări de reflecţie

Text suport

Criteriile pentru acordarea calificativelor

Rolurile în cadrul grupului Itemii probei de evaluare

S1. Utilizarea corectă a limbajului din sfera valorilor

S2.Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent, referitoare la respectarea unor drepturi

35

S4.Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc

Scări de clasificare Scările de clasificare pot fi utilizate pentru evaluarea standardelor ce vizează aspecte comportamentale. Exprimă opinii în probleme de viaţă de interes comunitar. Argumentează un anumit tip de comportament observat la alţii . Analizează propriul comportament. Interpretează relaţiile dintre membrii grupului. Formulează întrebări pentru a-şi lămuri eventualele aspecte neînţelese Participă la activităţi de grup Asociază situaţiile simulate cu cele reale Manifestă interes faţă de problemele celorlalţi Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a rezolva situaţii - problemă

Des eori

Un eori

Rar eori

Evaluare pe baza portofoliului personal Caracteristicile unui portofoliu bun: a) este sistematic: o culegere de lucrări, note şi observaţii legate de învăţare; b) este variat: cuprinde o multitudine de materiale obligatorii şi opţionale selectate de cursant şi / sau de cadrul didactic din cele mai relevante realizări personale cum sunt: • fotografii, liste, reţete, articole din ziare, pliante, tabele; • proiecte tematice; • temele de zi; • teste şi lucrări la final de unitate de învăţare; • observaţii pe baza unor ghiduri; • fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de cursant, individual sau în cooperare cu alţi colegi; • reflecţii proprii ale cursantului asupra a ceea ce lucrează; • autoevaluări scrise ale cursantului sau realizate pe bază de interviu; • liste de control şi de verificare, scale de apreciere, scări de clasificare. c) permite contextualizarea: oferă o bază pentru analiza critică a rezultatelor , demonstrează corelarea dintre experienţă, învăţare şi evaluare; d) evaluarea portofoliului se realizează multicriterial. De exemplu, criteriul conformităţii teoriei cu practica se completează cu cel al inovaţiei şi originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu se evaluează cantitativ (numărul de pagini), dar şi calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte etc. Evaluarea portofoliului va viza efectele pe care le-a avut asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare. Se poate folosi interviul pentru a desprinde date relevante despre achiziţiile cursantului. Examinatorul va formula întrebări de sprijin pentru cursant în susţinerea lucrării. Pot fi selectate: o lucrare scrisă, un afiş, un poster, un proiect tematic, o fişă de observaţie. În prezentare, cursantul va fi sprijinit să arate scopul, importanţa lucrării, materialele folosite, aplicabilitatea unor cunoştinţe, originalitatea, noutatea. Cerinţele vor fi centrate pe standardele de performanţă, vor viza conţinuturile esenţiale, vor fi formulate corespunzător nivelului de înţelegere a cursantului. Se va formula o apreciere holistică, globală şi se va stabili un calificativ. 36

Calificative se acordă conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi. Criterii de apreciere şi indici Foa rte bine

Calificative Bin Suf e icient

Ob servaţi i

Prezentare:evoluţia faţă de prima prezentare a portofoliului; dacă este complet; aspectul; Lucrări practice:adecvate la scop;eficienţa modului de lucru; rezultatul lucrărilor practice; îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup Reflecţii ale cursantului în diferite etape ale realizării portofoliului: asupra propriei munci; despre lucrul în echipă; aşteptările faţă de activitatea desfăşurată; Derularea în timp: punerea în ordine a materialelor Autoevaluarea activităţii desfăşurate:concordanţa scop-rezultat; progresul făcut;calificativul pe care crede cursantul că îl merită. Alte materiale: calitatea acestora; adecvarea la tema propusă; relevanţa pentru obţinerea aprecierilor Proiectul ca metodă alternativă de evaluare Evaluarea proiectului: Evaluarea are două dimensiuni importante: • Una vizează ce a mers bine, ce nu a mers bine şi de ce; ce măsuri se pot lua pentru a se evita în viitor unele situaţii nefavorabile. Este tipul de evaluare cu rol de prevenire, în viitor, a factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor forte ale modului de lucru. • A doua dimensiune a evaluării vizează ceea ce au acumulat cursanţii în termeni de capacităţi, deprinderi, abilităţi, cunoştinţe. Criterii generale de evaluare a proiectelor: I Calitatea proiectului a. Validitatea proiectului – măsura în care proiectul, prin modul de concepere este adecvat temei, dacă este coerent, acoperă tema propusă, este logic şi argumentat. b. Completitudinea proiectului – abordare completă a temei, modul în care au fost făcute legături între informaţii, competenţele şi abilităţile teoretice şi practice c. Elaborarea şi structurarea proiectului – evidenţiază logica în argumentarea ideilor, coerenţa internă. d. Calitatea materialului utilizat - se observă relevanţa pentru tema proiectului, la semnificaţia şi acurateţea datelor colectate. e. Creativitatea în abordarea temei – elemente de noutate , măsura în care cursantul este original,inventiv. II Calitatea activităţii cursantului a. Raportarea cursantului la tema proiectului – măsura în care a înţeles sarcina pe care a avut-o de realizat şi dacă ceea ce a făcut este valid şi relevant pentru abordarea temei.

37

b. Realizarea sarcinilor – vizează nivelul de performanţă la care se plasează cursantul în realizarea diferitelor părţi componente ale proiectului. c. Documentarea – presupune identificarea informaţiei relevante, capacitatea de adaptare la solicitările temei. d. Nivelul de elaborare şi comunicare – analiza de conţinut a proiectului,nivelul de comunicare pe care cursantul îl dovedeşte în momentul prezentării. e. Greşelile - identificarea practică a tipurilor de greşeli apărute frecvent. f. Creativitatea – amprenta personală a efortului cursantului. g. Calitatea rezultatelor – utilitatea proiectului pentru cel care l-a realizat. Pentru evaluarea proiectelor am realizat o grila adaptată cum e cea de mai jos. Calificativ Foarte bine Bine Conţinutul Problema este clar Problema civică evidenţiată. tratată superficial. Exista Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Analiza evaluarea

Suficient este Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată.

şi Au fost identificate Majoritatea punctelor de Multe păreri soluţii bune vedere sunt susţinute, legătura dar cu tema. pentru rezolvarea unele nu au legătură cu tema situaţiei şi sunt puternic motivate.

nu

Calitatea Informaţiile sunt Puţine erori de exprimare.Scris neciteţ. prezentării corecte. Se înţelege ideea. Multe greşeli de . Exprimarea este clară.

Impactul vizual

Posterul este ordonat, Posterul este aspectuos. Posterul este ilustraţiile, culorile îl S-a încercat dezordonat. Nu este înfrumuseţează. înfrumuseţarea aspectelor făcut nici un efort sau vizuale prin folosirea sunt făcute prea puţine culorilor, simbolurilor,pentru a înfrumuseţarea imaginilor. acestuia.

38

au

Limba şi literatura română Probe de evaluare

39

În atenţia cadrelor didactice! •

Probele propuse în acest material sunt numai nişte exemple şi nu constituie probe standardizate;

•

Examinarea cursanţilor presupune administrarea a două probe: probă scrisă şi, la alegere, probă orală, probă practică sau evaluarea pe baza portofoliului. Alegerea probei se va realiza în urma negocierii cu cursanţii.

•

Când veţi elabora alte probe de evaluare nu uitaţi să ţineţi seama de standardele de evaluare şi conţinuturile învăţării precizate în programele pentru „A doua şansă” pentru fiecare modul. În cazul disciplinei limba română în cadrul probelor de evaluare se pot elabora şi itemi care să vizeze atingerea standardelor de evaluare propuse la finalul modulelor anterioare ( pentru nivelurile 2, 3 şi 4);

•

Este indicat să ţineţi seama de particularităţile cursanţilor în alegerea textelor suport şi a cerinţelor probelor de evaluare;

•

Evitaţi să folosiţi scrierea cu litere de mână în redactarea probelor (scrierea şi citirea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu);

•

Asiguraţi-vă de calitatea multiplicării probelor (vizibilitate şi lizibilitate în cazul fotocopierii);

•

În timpul examinării creaţi o atmosferă de calm, abordaţi o atitudine apreciativă faţă de cursanţi;

•

Exprimaţi-vă într-un limbaj literar, folosind un vocabular accesibil cursanţilor;

•

Dacă sunteţi solicitaţi oferiţi cursanţilor explicaţii suplimentare sau sprijin în rezolvarea cerinţelor. În acordarea calificativelor ţineţi seama dacă sarcina de lucru a fost rezolvată independent sau cu sprijin.

•

Oferiţi timp suplimentar de lucru persoanelor cu dizabilităţi.

40

Nivelul I cursantului

Numele şi prenumele

Finalul modulului

Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. [...] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul. 3. Citeşte: Azi se anunţă ploi. Eu am uitat umbrela acasă. Săptămâna aceasta vremea va fi călduroasă. …………………………………………………………………………………………………

41

Nivelul I cursantului

Numele şi prenumele

Finalul modulului

Timp de lucru: 15 - 20 min.

Probă de evaluare orală (varianta 2) 1. Ascultă cu atenţie următoarea ştire. Imaginează-ţi că o auzi la radio sau la televizor. [...] Răspunde la întrebare: Cum se anunţă vremea? 2. Cum te-ai îmbrăca dacă ai auzi această ştire la radio sau la televizor? Motivează răspunsul. 3. Citeşte: Azi se anunţă vreme călduroasă. Este necesar să consumaţi multe lichide. Persoanele în vârstă vor evita expunerea la soare.

42

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va alege , în funcţie de anotimp, va citi clar, rar textul de mai jos, accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Text suport 1 Text suport 2 Astăzi vremea va fi răcoroasă. Dimineaţa temperatura aerului va fi de 5 – 6 grade, iar la amiază de cel mult 11 grade. Spre seară, în zonele de câmpie vor cădea ploi. În zonele de munte va fi ceaţă, iar precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviţă.

Vremea va fi călduroasă. Dimineaţă vor fi 17 – 18 grade. La prânz mercurul termometrelor va înregistra până la 32 de grade. Cerul va fi senin. În ţară nu se vor înregistra precipitaţii.

După citirea textelor suport solicitaţi cursanţilor să semnaleze dacă aud cuvinte al căror sens nu le este familiar. Dacă este cazul explicaţi-le sensul acestora. Formulaţi întrebări prin care să vă asiguraţi că explicaţiile au fost clare pentru cursanţi.

Descriptori de performanţă It em 1

2

3

Suficient Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral, după ascultarea repetată a acestuia. Formulează enunţuri logice potrivite situaţiei date, cu mici erori de exprimare, cu sprijin din partea învăţătorului. Citeşte enunţuri în ritm lent, cu mici erori, enunţurile date.

Calificativ Bine Înţelege semnificaţia globală a unui mesaj audiat, după lămuriri suplimentare din partea învăţătorului.

Foarte bine Înţelege cu rapiditate semnificaţia globală a unui mesaj audiat.

Formulează enunţuri logice, potrivite situaţiei date, cu mici erori de exprimare.

Formulează cu uşurinţă enunţuri logice, corecte din punct de vedere gramatical, potrivite situaţiei date.

Citeşte în ritm lent, corect, cu voce tare, enunţurile date.

Citeşte cu uşurinţă, corect, cu voce tare, în ritm propriu vorbirii enunţurile date.

43

Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III

Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 1) 1. Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. 2. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Timişoara. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. 3. Citeşte. Dintotdeauna oamenii au visat să cucerească cerul precum păsările. Leonardo da Vinci, marele artist şi inventator, a fost obsedat de ideea de a zbura. A lăsat în urma sa mai multe proiecte ale unor maşinării zburătoare imaginate de el. Au trecut însă 400 de ani până când s-a aflat secretul zborului.

Finalul modulului II cursantului sau intrare în modulul III

Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 2)

1.Ascultă cu atenţie! Spune câteva informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. 2. Imaginează-ţi că doreşti să rezervi telefonic bilete pentru avionul către Constanţa. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic agenţiei. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi oraşul şi data la care vrei să călătoreşti. 3. Citeşte. Inventator român, Traian Vuia a studiat la Budapesta, în Ungaria, dar şi în Franţa la Paris. El a construit un avion cu cadru din ţevi de oţel şi aripi de pânză de in, asemenea celor de liliac. Aparatul de zbor avea motor, o elice, iar pentru aterizare folosea roţi asemenea celor de maşină. La 18 martie 1906, în Franţa, Vuia a efectuat cu acest avion primul zbor din lume realizat numai cu mijloacele proprii de bord ale aparatului.

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar, rar textul de mai jos, accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. Dacă există astfel de situaţii, explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. Text suport 1: Din această luna s-a deschis în Text suport 2: oraşul Arad o nouă agenţie de Din această lună s-a deschis în transporturi aeriene. Preţurile sunt oraşul Cluj o nouă agenţie de foarte avantajoase, atât pentru transporturi aeriene. Preţurile sunt cursele interne, cât şi pentru cele foarte avantajoase, mai ales pentru internaţionale. cursele interne, dar şi pentru În perioada 15 ianuarie - 30 destinaţii ca: Spania, Cipru, Grecia. februarie pasagerii vor beneficia de În perioada sărbătorilor de iarnă o reducere de 15% din costul pasagerii vor beneficia de o reducere biletului. de 15% din costul biletului. Bilete se pot cumpăra direct de la Bilete se pot cumpăra numai de agenţie sau se pot face rezervări la agenţia de bilete din Strada dr. prin telefon, în limita locurilor Popa nr. 5. disponibile. Vă recomandăm să vă procuraţi Vă recomandăm să vă procuraţi din timp bilete! din timp bilete. La itemul 2, pentru sprijinirea cursantului, puteţi realiza un joc de rol în care dumneavoastră să vă asumaţi rolul funcţionarului de la agenţia de bilete.

Descriptori de performanţă I te m 1

Suficient Prezintă în enunţuri logice, cu mici erori de exprimare, cu sprijinul întrebărilor, conţinutul fragmentului audiat.

2

Oferă informaţii esenţiale, (formule de salut, de prezentare), corecte, potrivite situaţiei date, cu sprijinul învăţătorului.

3

Citeşte enunţurile date în ritm lent, cu mici erori, reluând cuvinte mai puţin uzuale.

Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice, fără erori de acord, cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic, conţinutul global al fragmentului audiat. Oferă informaţii esenţiale, complete (formule de salut, de prezentare), coerente, corecte din punct de vedere gramatical, potrivite situaţiei date, cu sprijinul învăţătorului. Citeşte enunţurile date în ritm lent, corect.

Foarte bine Prezintă în enunţuri logice, coerente, corecte din punct de vedere gramatical conţinutul global a fragmentului audiat. Oferă informaţii esenţiale, complete (formule de salut, de prezentare) coerente, corecte din punct de vedere gramatical, potrivite situaţiei date. Citeşte enunţurile date cu uşurinţă, corect, în ritm propriu vorbirii.

Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV

Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 - 20 minute

Probă de evaluare orală (varianta 1)

1. Ascultă cu atenţie următorul text. [...] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. 2. Imaginează-ţi că în apropierea locuinţei tale a izbucnit un incendiu. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic pompierilor. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde este incendiului. 3. Citeşte: Din cauza secetei, vegetaţia este atât de uscată, încât au fost de ajuns câteva scântei ca să dea naştere unei adevărate mări de foc. Flăcările ameninţă acum unul dintre cele mai mari oraşe, dar şi două parcuri naţionale, pline de specii aflate pe cale de dispariţie. Majoritatea focarelor au fost stinse, însă pot izbucni din nou. Ce vor face oamenii dacă în scurt timp nu va ploua serios?

Finalul modulului III cursantului sau intrare modul IV

Numele şi prenumele Timp de lucru: 15 - 20 min

Probă de evaluare orală (varianta 2)

1. Ascultă cu atenţie următorul text. [...] Spune cât mai multe informaţii pe care le-ai reţinut din textul ascultat. 2. Imaginează-ţi că este necesar să anunţi ambulanţa pentru că ai fost martorul unui accident. Prezintă în câteva enunţuri cum te-ai adresa telefonic. Nu uita să te prezinţi şi să menţionezi adresa unde a avut loc evenimentul. 3. Citeşte: Un bebeluş de cinci luni, cu grave probleme respiratorii, a fost preluat joi dimineaţă de un elicopter SMURD din Piteşti. Copilul se afla în stare critică şi avea urgent nevoie de o intervenţie chirurgicală. Elicopterul a aterizat la Bucureşti în numai 15 minute. Datorită medicilor copilul se află acum în afara oricărui pericol. Va fi externat în următoarele două zile.

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Pentru itemul 1 examinatorul va citi clar, rar textul de mai jos, accentuând prin intonaţie informaţiile esenţiale. Întrebaţi cursanţii dacă pe parcursul audierii au identificat cuvinte care împiedică înţelegerea textului. Dacă există astfel de situaţii explicaţi cuvintele şi reluaţi citirea textului. Text suport 1: Text suport 1: În septembrie 1990 a început Numărul incendiilor a crescut experimentarea unui sistem de în primele luni ale acestui an urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări comparativ cu aceeaşi perioadă a europene. Acesta avea la bază anului trecut. Cele mai multe transportul unui echipaj medical cu incendii s-au produs în judeţele dotarea necesară la locul unde se Prahova, Braşov şi în municipiul află pacientul în stare gravă. București. Ele au fost cauzate de Echipajul era condus de un medic coşuri de fum defecte sau pregătit în domeniul anesteziei şi a necurăţate, instalaţii electrice sau de acordării primului ajutor. Transportul încălzire defecte sau improvizate pacientului se făcea cu o maşină ,fumatul neglijent, dar şi de jocul foarte bine echipată. copiilor cu focul. Conducătorii ambulanţei Prin intervenţia pompierilor şi SMURD erau studenţi la facultatea salvării au fost salvate numeroase de medicină, medici sau voluntari ai persoane. Populaţia este sfătuită să Crucii Roşii. Denumirea SMURD verifice instalaţiile electrice să provine de la prescurtarea supravegheze atent copiii şi să nu Serviciului Mobil de Urgenţă, lase la îndemâna lor surse de foc, să Reanimare şi Descarcerare. Acest cureţe şi să verifice sobele. serviciu are în prezent în dotare şi elicoptere care fac posibilă salvarea mai multor vieţi.

Descriptori de performanţă It em 1

2

Suficient Prezintă în enunţuri logice, cu mici erori de exprimare, cu sprijinul întrebărilor, informaţiile esenţiale din fragmentul audiat. Oferă informaţii esenţiale, complete (formule de salut, de prezentare), coerente, potrivite situaţiei date, cu sprijinul cadrului didactic.

Calificativ Bine Prezintă în enunţuri logice, fără erori de acord, cu sprijinul întrebărilor cadrului didactic, informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentul audiat. Oferă informaţii esenţiale, complete (formule de salut, de prezentare), coerente, corecte din punct de vedere gramatical, potrivite situaţiei date, cu sprijinul învăţătorului.

Foarte bine Prezintă în enunţuri logice, coerente, corecte din punct de vedere gramatical informaţii esenţiale şi de detaliu din fragmentului audiat.

Oferă informaţii esenţiale, complete (formule de salut, de prezentare) coerente, corecte din punct de vedere gramatical, potrivite situaţiei date, însoţind exprimarea de elemente de comunicare nonverbală

3

Citeşte în ritm lent, cu mici erori textul dat.

Citeşte în ritm lent, corect, coerent textul dat.

corespunzătoare. Citeşte cu uşurinţă, corect, coerent, în ritm propriu vorbirii textul dat.

Finalul modulului IV cursantului

Numele şi prenumele

Timp de lucru: 25 – 30 min.

Probă orală (varianta 1) 1. Ascultă cu atenţie textul . Răspunde apoi la întrebări • Care este titlul textului? • Din ce motive primii doi prieteni au spus că nu pot veni la judecătorie? • Ce hotărâre a luat judecătorul? De ce? 2. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. 3. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat, totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. - Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse: - Aş veni, dragul meu, dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Doar nu vrei să se scuture toate. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: - Nici eu nu pot veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt judecător veneam bucuros.

Finalul modulului IV cursantului

Numele

şi

prenumele

Timp de lucru: 25 – 30 min.

Probă orală (varianta 2) 1. Ascultă cu atenţie textul. Răspunde apoi la întrebări: • Care sunt personajele textului? • Din ce motiv al doilea prieten l-a refuzat pe învinuit? • Cum l-a înduplecat al treilea prieten pe judecător? 2. Povesteşte o întâmplare trăită sau auzită în căreia i se potrivească proverbul „Prietenul la nevoie se cunoaşte”. 3. Citeşte cu intonaţie fragmentul de mai jos: Deşi în gândul lui el se ştia că este nevinovat, totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. - Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic! La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse: - Aş veni, dragul meu, dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Doar nu vrei să se scuture toate. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: - Nici eu nu pot veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt judecător veneam bucuros.

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că trebuie să fie atenţi la conţinutul textului deoarece vor avea de rezolvat anumite sarcini pornind de la acesta. Adevăratul prieten Un om avea trei prieteni. Pe doi dintre ei îi iubea ca şi cum i-ar fi fost fraţi, iar pe-al treilea mai puţin. Şi cu toate acestea, cel de-al treilea prieten îl iubea şii era credincios şi devotat. Să vedeţi cum şi-a arătat acesta iubirea şi credinţa. Într-o zi, judecătorul oraşului chemă pe omul cel cu trei prieteni la judecătorie, spunând că s-a făcut vinovat de o mare greşeală. Deşi el se ştia că este nevinovat, totuşi se sperie şi alergă la cei trei prieteni ai săi. - Iubiţi prieteni, zise el, veniţi cu mine la domnul judecător şi daţi mărturie că eu nu-s vinovat cu nimic. Mă cunoaşteţi de mult timp. Voi ştiţi toată viaţa mea. La această rugăminte a lui, cel dintâi prieten răspunse: - Aş veni, dragul meu, dar nu pot! Trebuie să merg să culeg prunele. Doar nu vrei să se scuture toate. Cel de-al doilea bun prieten spuse repede: - Nici eu nu pot veni. Nu ştii că judecătorul este aspru la mânie? Mi-e teamă. Doar nu vrei să mi se întâmple ceva rău. Dacă era alt judecător veneam bucuros. Numai cel de-al treilea, acela pe care nu-l iubea aşa de mult, se arătă gata să meargă la judecător. Într-adevăr, el plecă cu dânsul, intră la judecător şi-i vorbi acestuia cu atâta inimă şi cu aşa vorbe frumoase despre cinstea, buna purtare şi dreptatea prietenului său, încât judecătorul nu a mai avut nici o bănuială asupra lui şi-i dădu drumul, după ce-i spuse vorbe de laudă. De atunci el îşi cunoscu mai bine prietenii. La itemul 2, când cursanţii povestesc, evitaţi să corectaţi greşelile de exprimare ale acestora. Dacă este nevoie, în cazul în care observaţi că se abat de la subiect sau că logica exprimării devine precară, sprijiniţi cursanţii oferindule sugestii sau întrebări ajutătoare.

Descriptori de performanţă I

Calificativ

te m Suficient a) Desprinde informaţii esenţiale şi de detaliu dintr-un text audiat, solicitând repetarea lecturării şi cu sprijinul unor întrebări ale examinatorului. b) Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului , cu 2-3 greşeli de acord sau topică. 2 Relatează, cu ajutorul unor întrebări de sprijin, o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse, exprimânduse logic, cu 2- 4 greşeli. 3 Citeşte în ritm lent, cu mici erori textul dat. 1

Bine a) Desprinde informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat, solicitând repetarea unor fragmente din textul suport.

Foarte bine a) Desprinde cu uşurinţă informaţii esenţiale si de detaliu dintr-un text audiat o singură dată.

b) Formulează răspunsurile sub forma unor enunţuri, corecte si complete din punct de vedere al conţinutului, cu 1-2 greşeli de acord sau topică. Relatează o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse, exprimânduse logic, cu 1-2 greşeli de exprimare

b) Formulează cele trei răspunsuri sub forma unor enunţuri elaborate, corecte si complete din punct de vedere al conţinutului şi fără erori de acord sau topică.

Citeşte în ritm lent, corect, coerent textul dat.

Citeşte corect, coerent şi expresiv textul.

Relatează cu uşurinţă o întâmplare trăită sau auzită potrivită temei propuse, exprimându-se logic, cursiv, corect din punct de vedere gramatical.

Nivelul I cursantului

Numele

şi

prenumele

Finalul modulului

Timp de lucru: 60 minute

PROBĂ SCRISĂ 1. Uneşte fiecare imagine cu cuvântul potrivit.

maşină telefon

mâini televizor

ceas

tren carte

2. Uneşte cuvintele din cele două coloane pentru a obţine propoziţii. eraţi în gară. Tinerii eram în gară. Trenul era în gară. Eu erau în gară. Tu şi Ana erai în gară. 3. Completează propoziţiile folosind cuvinte potrivite. • Dimineaţa mă trezesc la ora ..................... . • ...................................... este prietenul meu. • Eu stau în localitatea ................................. . 4. Scrie o propoziţie potrivită situaţiei din ilustraţie.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul oferiţi sprijin pentru înţelegerea cerinţelor. Acest lucru se va reflecta în acordarea calificativelor. Nu uitaţi că scrierea cu litere de mână nu este conţinut obligatoriu! Puteţi lua în calcul la evaluare lizibilitatea scrierii şi mai puţin estetica.

Descriptori de performanţă Item ul I1

I2

I3

I4

Suficient Realizează corect corespondenţa imagine- cuvânt pentru patru dintre situaţiile date; Realizează corect corespondenţă în două dintre situaţii, respectând acordul dintre subiect şi predicat. Completează corect două enunţuri, respectând ortografierea cuvintelor şi scrierea cu majusculă. Formulează un enunţ logic cu cel mult două greşeli de ortografie.

Calificativ Bine Realizează corect corespondenţa imagine- cuvânt pentru cinci dintre situaţiile date; Realizează corect corespondenţă în trei dintre situaţii, respectând acordul dintre subiect şi predicat. Completează corect cele trei enunţuri, cu o eroare de ortografiere sau de utilizare a majusculei. Formulează un enunţ corect din punct de vedere gramatical, cu o eroare de ortografie.

Foarte bine Realizează corect corespondenţa imagine- cuvânt pentru toate cele şase situaţii date; Realizează corect corespondenţă în cele patru situaţii, respectând acordul dintre subiect şi predicat. Completează corect cele trei enunţuri, respectând ortografierea cuvintelor şi regulile scrierii cu majusculă. Formulează un enunţ corespunzător imaginii, corect din punct de vedere gramatical, respectând regulile de ortografie.

Nivelul II cursantului Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute

Probă scrisă

1. Citeşte: Societate Comercială angajează vânzători, croitori şi muncitori necalificaţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 50 de ani. Persoanele interesate sunt aşteptate la sediul nostru din Strada Câmpina numărul 5, de luni până vineri, între orele 13:00-15:00. Anunţul este valabil până la 1 noiembrie. Completează spaţiile punctate cu informaţii desprinse din textul citit. Sediul societăţii comerciale este în Strada ................................... numărul 5. Anunţul se adresează persoanelor cu vârste .............................................. ani. Se fac angajări pentru următoarele meserii: ............................., ..................... şi ...................................... . 2. Din fiecare şir de cuvinte încercuieşte-l pe acela care are înţeles asemănător cu cel dat. persoană – vietate, om, bărbat; meserie – pricepere, talent, profesie; vârstă – copilărie, etate, tinereţe. angajat – salariat, căsătorit, muncitor. anunţ – ştire, ziar, bucurie. 3. Foloseşte semne de punctuaţie potrivite şi formulează în scris câte o propoziţie prin care: a) dai o informaţie despre starea vremii; _____________________________________ b) întrebi preţul unui produs; ______________________________________ c) îţi exprimi bucuria pentru reuşita unui prieten.

______________________________________ …………………………………………………………………………………………………..

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Atrageţi atenţia cursanţilor că la itemul 3 rolul ilustraţiilor este acela de a-i sprijini în formularea enunţurilor, dar nu este obligatorie menţinerea informaţiilor sugerate de acestea. Este importantă logica enunţurilor, scrierea ortografică şi utilizarea semnelor de punctuaţie studiate (punctul, semnul întrebării, semnul exclamării).

Descriptori de performanţă Item 1

2

3

Suficient Completează patru spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit, cu cel mult două erori ortografice. Identifică în mod corect trei sinonime ale cuvintelor date. Formulează propoziţii enunţiative, interogative şi exclamative simple, cu cel mult trei erori de ortografie şi/sau de punctuaţie.

Calificativ Bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit, cu o eroare ortografică. Identifică în mod corect patru sinonime ale cuvintelor date. Formulează propoziţii enunţiative, interogative şi exclamative elaborate, respectând cerinţele date, cu cel mult două erori de ortografie şi/sau de punctuaţie.

Foarte bine Completează cele cinci spaţii lacunare cu informaţiile corecte desprinse din textul citit, respectând regulile ortografice. Identifică în mod corect cele cinci sinonime ale cuvintelor date. Formulează propoziţii enunţiative, interogative şi exclamative elaborate, respectând cerinţele date, logica exprimării şi regulile de ortografie şi punctuaţie.

Nivelul III cursantului Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute

Probă scrisă

Citeşte textul următor: Sărbători la Căciulata După un an greu de muncă m-am hotărât ca, împreună cu familia, să-mi petrec sărbătorile de iarnă la Căciulata. Pe data de 24 decembrie, cu bagajele făcute, ne-am urcat în tren. Când am ajuns la hotelul unde eram cazaţi, am văzut că nu era nicio maşină parcată. Să fi venit toată lumea cu trenul? Surpriza era să fie mare când am văzut că eram singurii turişti din hotel. Nimeni nu se aştepta să venim, aşa că şi restaurantul hotelului era închis. Până la urmă am fost cazaţi. Camera era foarte curată şi foarte călduroasă. Spre seară hotelul a început să se umple de turişti: unii mai zgomotoşi, alţii mai liniştiţi. În cele zece zile petrecute la Căciulata am avut timp să ne odihnim, să vizităm mănăstirile Cozia şi Turnu şi chiar să facem o excursie până la Sibiu. De Revelion am petrecut grozav! Nu am regretat deloc hotărârea de a ne petrece sărbătorile în această staţiune. 1. Marchează cu X varianta corectă. a) Familia şi-a petrecut c) Au fost cazaţi: sărbătorile de iarnă la: □ în camping □ Sinaia; □ la hotel □ Căciulata; □ la vilă □ Călimăneşti. d) Au vizitat mănăstirile: b) Ei au călătorit cu: □ Cozia şi Sibiu □ maşina; □ Turnu şi Cozia; □ trenul; □ Cozia şi Călimăneşti. □ autocarul. 2. Scrie cuvinte cu înţeles opus celor date: • închis – • curată • mare • călduroasă • liniştiţi -

3. Selectează din textul citit şi scrie: a) trei substantive comune:________________________________________ b) trei substantive proprii:__________________________________________ c) trei verbe:__________________________________________________ 4. Scrie în spaţiul de mai jos textul unei felicitări adresată unei persoane dragi, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

....................................................................................................... ...............................................

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Dacă este cazul, pentru rezolvarea sarcinilor de la itemul 3 puteţi reaminti cursanţilor (în special celor care nu au parcurs integral modulul III) definiţiile substantivului, verbului şi adjectivului. Atrageţi atenţia cursanţilor ca în redactarea felicitării să se încadreze în spaţiul destinat scrierii.

Descriptori de performanţă It em I1 I2

I3

I4

Calificativ Suficient Alege corect două dintre variantele de răspuns. Scrie antonime pentru patru dintre cuvintele date, cu 3-4 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date Scrie cu 1-2 erori de ortografie cel puţin cinci cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse, cu 2-3 erori de structură, ortografie, punctuaţie şi/sau aşezare în pagină

Bine Alege corect trei dintre variantele de răspuns Scrie antonime ale celor cinci cuvintelor date, cu 12 erori de ortografie sau de formă (schimbarea genului sau numărului faţă de cuvintele date) Scrie cu 1-2 erori de ortografie şaseşapte cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare succintă potrivită situaţiei propuse, respectând normele de structură ale acesteia, cu 1-2 greşeli de ortografie, punctuaţie şi/sau aşezare în pagină

Foarte bine Alege corect cele patru variante de răspuns Scrie antonime pentru cele cinci cuvinte date, păstrând în forma acestora genul şi numărul cuvintelor date Scrie fără erori de ortografie cel puţin opt cuvinte care să satisfacă cerinţele precizate Scrie o felicitare elaborată potrivită situaţiei propuse, respectând normele de structură ale acesteia, cu 1-2 greşeli de ortografie, punctuaţie şi/sau aşezare în pagină.

Nivelul IV prenumele elevului

Numele şi

Finalul modulului minute

Timp de lucru: 60

Probă scrisă

Citeşte textul: O văd ca prin vis. Înaltă, uscăţivă, cu părul alb, creţ, cu ochii căprui, cu gura strânsă. Îi sărutam mâna. Ea mă săruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului rotat din fundul grădinii. Ea îţi înfigea furca în brâu şi începea să răsucească un fir lung şi subţire. Eu mă culcam pe spate şi lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia la urechi. Mă uitam la cer printre frunzele dudului. Niciunul dintre noi nu ştiam cum trece timpul. 1. Răspunde în scris la întrebări folosind informaţii desprinse din text: a. Care era înfăţişarea bunicii? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… ……………….......................................................................... .................… b. Unde mergeau bunica şi nepotul? ………………………………………………………………………… …………………………………………………………………. …………………………............................................................. ................................... c. Cum îşi petreceau ei timpul sub dud? …………………………………………………………….. ……………………………………………………………….... ………….. ………………………................................................................. .............................…….. 2. Formulează enunţuri în care cuvintele: părul, cer şi noi să aibă alt înţeles decât cel pe care îl au în text. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …..

…………………………………………………………. ………………………. ………………………………………………………….. ………………………. 3. Identifică în textul citit şase adjective. Scrie-le pe spaţiile punctate. .......................................... .................... .............. .......................................... .................... .............. .......................................... .................... .............. 4. Încercuieşte varianta corectă: • La / L-a ora opt a sunat telefonul. • S-a / Sa dus să se plimbe cu prietenii. • I-a / Ia o pâine! • Cum sau / s-au întâmplat lucrurile? • S-au / Sau dus la un ne-am / neam din partea mamei. 5. Scrie un scurt text, din cel puţin cinci enunţuri în care să descrii o persoană dragă ţie (un prieten, un membru al familiei, un coleg etc.). Dă textului un titlu potrivit. ……………………………………………………………………………… ………………………………………... …………………………………………….. …………………………………..…….. ………………………………………. ……………………………………………………………………………… …. ……………………………………………………………………………… …. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …. ……………………………………………………………………………… …. ……………………………………………………………………………… ….

Instrucţiuni pentru cadrele didactice Descriptori de performanţă It em 1

2

3 4

5

Suficient Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri simple corecte din punct de vedere al conţinutului, cu 3-4 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie

Calificativ Bine Formulează cele trei răspunsuri la întrebări sub forma unor enunţuri, corecte si complete din punct de vedere al conţinutului , cu 12 greşeli de scriere şi/sau punctuaţie.

Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul a cel puţin două dintre cuvinte date, scriind lizibil cu 2-3 erori de scriere şi/sau punctuaţie, ori de schimbare a formei cuvintelor. Identifică patru adjective din text. Încercuieşte trei variante corecte de scriere a cuvintelor.

Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul celor trei cuvinte date, scriind lizibil cu 1- 2 erori de scriere şi/sau punctuaţie, ori de schimbare a formei cuvintelor. Identifică cinci adjective în text . Încercuieşte patru variante corecte de scriere a cuvintelor

Redactează textul folosind cinci sau mai multe enunţuri simple clare, cu 1-2 erori de înlănţuire logică; scrie lizibil, cu 4-5 erori de scriere, punctuaţie, de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. titlul reflectă conţinutul textului realizat.

Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri, clare, logic înlănţuite ; scrie lizibil, cu 2-3 erori de scriere, punctuaţie, de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor; titlul este semnificativ. pentru textul realizat.

Foarte bine Formulează răspunsurile la întrebări sub forma unor enunţuri elaborate, corecte si complete din punct de vedere al conţinutului, fără abateri de la ortografie şi punctuaţie. Construieşte în scris propoziţii logice în care a schimbat sensul şi păstrând forma celor trei cuvinte date, scriind lizibil fără abateri de la regulile de ortografie şi punctuaţie. Identifică şase adjective în text. Încercuieşte cele cinci variante corecte de scriere a cuvintelor. Redactează textul folosind mai mult de cinci enunţuri elaborate, clare, logic înlănţuite; scrie lizibil cu 1-2 încălcări ale regulilor de ortografie, punctuaţie, de despărţire în silabe la capătul rândului sau de folosire a alineatelor. titlul este semnificativ pentru textul realizat.

Nivelul I cursantului .................... Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute

Probă practică

1. Completează casetele cu literele care lipsesc. Omletă de primăvară Se t□acă 2 fire de c□apă verde, 2 – 3 felii de □uncă, 1-2 felii de caş□aval. Se bat 5 – 6 o□ă. Amestecaţi-le cu caşcavalul, şunca şi ceapa. Adăugaţi □ărar tocat. Într-o ti□aie încin□eţi 4 – 5 linguri de □lei şi pră□iţi compoziţia pe a□bele părţi. 2. Scrie o listă cu alimentele care îţi trebuie pentru prepararea omletei. .......................................... ....................... ........................................... ....................... ........................................... ........................

................ ................ ................

........................................................................................................................... ...........................

Instrucţiuni pentru cadrele didactice. Cadrele didactice care examinează trebuie ca înainte de distribuirea fişelor de lucru să facă o scurtă prezentare a aspectului practic pe care îl presupune proba. Se poate preciza că în viaţa de zi cu zi suntem puşi în situaţia de a întocmi liste (de cumpărături, de invitaţi la un anumit eveniment, de activităţi pe care urmează să le desfăşurăm etc.). De asemenea, se pot ivi situaţii în care un anumit text scris să fie pătat, rupt, fapt care face necesară reconstituirea acestora prin completarea cu litere, cuvinte sau chiar propoziţii. Suplimentar, pentru verificarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi de citire conştientă, puteţi solicita cursanţilor simularea operaţiunilor pe care le presupune prepararea reţetei culinare. În această situaţie puteţi verifica şi capacităţile de exprimare orală, solicitându-le verbalizarea operaţiunilor pe care le realizează. Dacă se optează pentru aplicarea acestui item cadrele didactice trebuie să realizeze descriptori de performanţă ori liste de verificare care să permită evaluarea.

Descriptori de performanţă It em 1 2

Suficient Completează corect cele 7-8 litere în cuvinte Identifică 5 ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie

Calificativ Bine Completează corect cele 9-10 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare cu 1-2 erori de ortografie.

Foarte bine Completează corect cele 11 litere în cuvinte Identifică cele şase ingrediente şi scrie cuvinte corespunzătoare fără erori de ortografie.

Nivelul II cursantului Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute

Probă practică

1. O persoană ţi-a lăsat un bilet. Din greşeală cineva l-a rupt. Decupează bucăţile şi josul paginii. Lipeşte-le în spaţiul liber de mai jos pentru a reconstitui biletul.

2. Scrie în casetă un bilet care să poată fi răspunsul la cel pe care l-ai obţinut prin lipire.

3. Prezintă oral o situaţie din viaţă reală când trebuie să scrii un bilet. să mergem împreună.

ai Să-mi spui timp când

Am Da la marginea se deschide Verişoara aflat că niel,săptămâna oraşului. Cristin ştrandul de ta, viitoare a

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: foarfece, lipici, fişa de lucru a cursantului. Instrucţiuni: Fiecare cursant va primi foarfece, lipici şi fişa de lucru. Precizaţi cursanţilor că trebuie întâi să aranjeze bucăţile de hârtie şi apoi să le lipească. Avertizaţi-i că în lipire trebuie să respecte spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a textului unui bilet. Dacă este nevoie, pentru a vă asigura că toţi cursanţii au înţeles sarcina de lucru de la itemul 2, puteţi formula întrebări cu ajutorul cărora aceştia să conştientizeze că persoana care scrie biletul de răspuns este cea care l-a primit pe cel reconstituit. Pentru 3 spuneţi cursanţilor că deşi în prezent există o multitudine de mijloace de comunicare (telefon, e-mail) se pot ivi cazuri în care este indicat să folosim comunicarea prin bilete, scrisori, telegrame etc. Dacă este necesar le puteţi da un exemplu.

Descriptori de performanţă I te m 1

2

I 3

Suficient Reconstituie biletul cu sprijin din partea învăţătorului respectând în asamblare aşezarea în pagină a unui bilet.

Identifică destinatarul şi expeditorul biletului cu ajutorul unor întrebări suplimentare formulate de cadrul didactic; Scrie biletul sub forma unui enunţ, adaptând conţinutul la scopul precizat cu respectând normele structurale ale unui bilet; Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie, punctuaţie sau de aşezare în pagină. Prezintă succint o situaţie sugerată, argumentând cu sprijinul întrebărilor

Calificativ Bine Reconstituie biletul corect, independent, după solicitarea unor explicaţii suplimentare, respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. Solicită învăţătorului confirmarea corectitudinii identificării expeditorului şi destinatarului biletului; Scrie biletul într-o formă clară şi corectă, adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet; Scrie lizibil 2-3 greşeli de ortografie, punctuaţie sau de aşezare în pagină. Prezintă situaţie adecvată, argumentând cu sprijinul întrebărilor

Foarte bine Reconstituie biletul corect, independent, cu precizie şi uşurinţă respectând în asamblare spaţiul dintre cuvinte şi aşezarea în pagină a unui bilet. Identifică uşor expeditorul şi destinatarul biletului; Scrie biletul într-o formă clară, precisă şi corectă, adaptând conţinutul la scopul precizat şi respectând normele structurale ale unui bilet; Scrie lizibil cu cel mult 2 greşeli de ortografie, punctuaţie sau de aşezare în pagină.

Prezintă o situaţie adecvată , argumentând necesitarea ori

formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Revine la logica exprimării cu intervenţia învăţătorului. Se exprimă fără dezacorduri între subiect şi predicat.

formulate de învăţător necesitarea ori utilitatea folosirii biletului. Se exprimă logic, relativ cursiv, cu mici erori de exprimare.

utilitatea folosirii biletului. Se exprimă logic, cursiv, corect, fără dezacorduri gramaticale.

Nivelul III cursantului Finalul modulului minute

Numele şi prenumele Timp de lucru: 30

Probă practică

Decupează chipurile din josul paginii şi lipeşte-le în dreptul descrierii care i se potriveşte. Bărbat cu vârsta cuprinsă între 40 şi 50 de ani. Faţă rotundă. Păr de culoare închisă pieptănat cu cărare pe partea stângă. Are mustaţă.

Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Faţă plină, rotundă. Păr cărunt, bogat, ondulat pieptănat pe spate.

Bărbat în jurul vârstei de 60 de ani. Faţă rotundă. Păr cărunt, bogat, pieptănat pe spate. Are mustaţă. Bărbat cu vârsta cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani. Slăbuţ, cu faţă prelungă. Păr tuns scurt, frunte înaltă, mustaţă subţire. 2. Prezintă în scris înfăţişarea scriitorului al cărui portret nu l-ai folosit. Foloseşte cel puţin trei adjective. Subliniază-le. ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………

Instrucţiuni pentru cadrele didactice Materiale necesare: fişa de lucru, foarfece, lipici Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scrierea textului le puteţi spune că în viaţă pot interveni situaţii în care trebuie să recunoşti o persoană numai după descrierea care îi este făcută. Le puteţi solicita să dea astfel de exemple: recunoaşterea unei persoane pe care nu o cunoşti şi cu care urmează să te întâlneşti, întocmirea unui portret robot etc. Spuneţi-le că o descriere este cu atât mai sugestivă cu cât sunt folosite mai multe adjective. Intuiţi fişa de lucru şi spuneţi-le că portretele sunt ale unor personalităţi româneşti: Ioan Slavici, Aurel Vlaicu, Alexandru Vlahuţă, C.A Rosetti, Mihail Sadoveanu. Cadrele didactice pot opta pentru chipurile şi descrierile altor persoane (nu neapărat personalităţi). Ca variantă la exerciţiul 2 puteţi opta pentru descrierea unei alte persoane care se află în sala de examen. Dacă este nevoie puteţi sprijini cursanţii sugerându-le să estimeze vârsta pe care o are persoana din portret, forma feţei, a sprâncenelor, culoarea părului, pieptănătură etc.

Descriptori de performanţă It em 1

2

Suficient Pune corect în corespondenţă două dintre descrieri cu portretele. Realizează portretul precizând 1 – 2 aspecte esenţiale, însă nu permite recunoaşterea personajului. Utilizează 2 – 3 adjective, dar recunoaşte doar unul. În scriere are 3 greşeli.

Calificativ Bine Pune corect în corespondenţă trei dintre descrieri cu portretele Realizează portretul în concordanţă cu imaginea, precizând cel puţin două aspecte ale înfăţişării. Descrierea nu conţine elemente eronate. Utilizează 2 – 3 adjective şi recunoaşte două dintre ele. În scriere are 1 -2 greşeli.

Foarte bine Pune corect în corespondenţă cele patru descrieri cu portretele. Realizează portretul în concordanţă cu imaginea, precizând cel puţin trei aspecte ale înfăţişării. Descrierea permite recunoaşterea. Foloseşte trei adjective şi le subliniază. Respectă normele ortografice şi de punctuaţie.

Nivelul IV cursantului ............ Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 minute

Probă practică

1. Caută în publicaţia primită: • titlul unui articol despre sport; • reclamă; • un anunţ de vânzare a unei locuinţe. Decupează-le şi lipeşte-le pe o coală albă. 2. Imaginează-ţi că eşti proprietarul cabanei care este prezentată în imaginile date. Scrie câteva enunţuri prin care să convingi turiştii să-şi petreacă vacanţele în acest loc.

........................................................................................................................... ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ .........

Instrucţiuni pentru cadrele didactice: Materiale necesare: ziare, reviste care să conţină articole despre sport, reclame şi anunţuri. Instrucţiuni: Înainte de a solicita cursanţilor scriere textului puteţi propune o activitate de intuire a imaginilor suport. Formulaţi întrebări de sprijin. Sugeraţi-le că: • vila trebuie să porte un nume; • trebuie precizată locaţia în care se află; • serviciile care le sunt oferite turiştilor; • preţuri practicate etc. Ca variantă la această sarcină de lucru, puteţi solicita cursanţilor ca folosind imaginile să realizeze un afiş publicitar. În acest caz puneţi la dispoziţia cursanţilor şi alte materiale: carioci, markere, creioane colorate, coli A3.

Descriptori de performanţă It em 1

2

Suficient Se orientează greoi, cu multe reveniri, în paginile ziarului şi găseşte cu sprijinul învăţătorului, titlul articolului, anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate. Redactează textul prezentând în enunţuri simple 3-4 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţiile date. Scrie cu 3-4 abateri de la normele de ortografie, punctuaţie şi/sau de structură.

Calificativ Bine Se orientează greoi, cu multe reveniri, în paginile ziarului şi identifică independent, în titlul articolului, anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate.

Foarte bine Se orientează cu uşurinţă în paginile ziarului şi identifică rapid, independent, în ziarul primit titlul articolului, anunţul şi reclama care satisfac cerinţele precizate.

Redactează textul prezentând în enunţuri dezvoltate 34 caracteristici esenţiale şi/sau de detaliu surprinse în ilustraţii.

Redactează textul, sub forma unor enunţuri elaborate, prezentând 5-6 caracteristici esenţiale şi de detaliu surprinse în ilustraţii.

Scrie lizibil, cu 1-2 abateri de la normele de ortografie, punctuaţie şi/sau de structură.

Scrie lizibil, respectând regulile de ortografie, punctuaţie şi normele de înlănţuire logică a enunţurilor în cadrul textului.

Evaluarea pe baza portofoliu cursantului Evaluarea unui proiect realizat pe parcursul modulului şi care se află în portofoliul cursantului. În ghidurile pentru cursanţi, precum şi în ghidurile pentru cadrele didactice există propune pentru proiecte ale cursanţilor, pentru fiecare modul. De exemplu: • Modulul 1 – Reţete culinare; Cine sunt eu; • Modulul 2 – Agenda telefonică personală; Versuri ale cântecelor îndrăgite; • Modulul 3 – Reguli de comportare civilizată; Locul în care trăiesc; • Modulul 4 – Ce mai scriu ziarele; O personalitate îndrăgită. Proiectul pe baza căruia se poate realiza evaluarea poate fi ales de către cursant sau propus de către cadrul didactic examinator. Acesta trebuie să specifice cursantului că trebuie să-şi prezinte lucrarea precizând care a fost sarcina de lucru, ce materiale a folosit, ce informaţii a reţinut în urma realizării proiectului, ce a învăţat nou, când crede că va mai fi pus în situaţia de a realiza o astfel de lucrare sau ceva asemănător etc. Evitaţi să formulaţi întrebări care să solicite doar memoria cursantului! Durata susţinerii unei lucrări din portofoliu trebuie să fie de 15 – 20 de minute. Grilele de evaluare propuse mai jos sunt valabile pentru toate cele patru module. Cadrului didactic îi revine sarcina să stabilească nivelul performanţei pe care trebuie să o atingă cursantul în funcţie de standardele de evaluare de la finalul fiecărui modul. Cadrele didactice examinatoare pot adapta aceste grile în funcţie de specificul grupei de cursanţi, de sarcinile de lucru pe care le-a presupus realizarea proiectului, de criteriile de evaluare care au fost stabilite la momentul când acestea au fost propuse). În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • Întinderea, complexitatea proiectului; • Autenticitatea, relevanţa informaţiilor; • Concordanţa conţinutului cu tema; • Bibliografie (dacă este cazul); • Forma prezentării materialului (din punct de vedere estetic); • Forma redactării (limbaj folosit, ortografie, punctuaţie, aşezare în pagină); • Susţinerea proiectului. Indici

Une ori

A respectat pe tot parcursul materialului subiectul ales A selectat informaţii relevante, corecte şi complete A structurat materialul logic din punct de vedere al conţinutului A prezentat informaţiile într-o manieră personală,

Fre cvent

Per manen t

Indici

Une ori

Fre cvent

Per manen t

originală; A utilizat surse diferite de documentare A respectat normele de ortografie şi punctuaţie în redactare Prezentarea de ansamblu a proiectului este clară, îngrijită Se orientează cu uşurinţă în cuprinsul proiectului; Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu proiectul realizat Argumentează propriile decizii luate în legătură cu structura şi organizarea informaţiilor în proiect Exprimă impresii pertinente în legătură cu propria lucrare În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical.

Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului La examen cursanţii se pot prezenta cu portofoliul personal. Acesta oferă informaţii despre întreaga activitate a acestuia pe parcursul unui modul . Examinatorii pot evalua portofoliul în sine, paralel cu formularea unor întrebări suplimentare prin care să verifice dacă lucrările sunt realizate prin efortul real al cursanţilor şi dacă aceştia au capacitatea de a-şi aprecia evoluţia pe parcursul modulului. Indici Pentru fiecare unitate de învăţare există: • Teste de evaluare; • Teme independente realizate acasă; • Produse materiale ale unor activităţi practice şi / sau proiecte. Materialele sunt aşezate într-o ordine care a fost negociată cu învăţătorul. Toate lucrările sunt cuprinse într-un sumar sau într-un opis. Prezentarea estetică demonstrează interes pentru obiectul de studiu. Portofoliul demonstrează interes pentru teme suplimentare, pentru limba română, în general. Lucrările din portofoliu reflectă un progres. Poate selecta cu uşurinţă lucrări din portofoliu solicitate de examinator. Formulează răspunsuri complete şi adecvate la întrebări formulate în legătură cu o lucrare din portofoliu Poate da detalii în legătură cu sarcinile de lucru pe care le-a avut de realizat la o lucrare din portofoliu

Uneori

Frecve nt

Perma nent

precizată de examinator. Utilizează în prezentarea unei lucrări noţiuni specifice disciplinei. Îşi poate autoevalua cu obiectivitate o lucrare, motivând obţinerea unui calificativ la un test de evaluare. Poate face o comparaţie între propriile aşteptări şi rezultatele obţinute la finalul modulului. În prezentare utilizează un limbaj corect din punct de vedere gramatical.

Matematică Probe de evaluare

În atenţia cadrelor didactice! Formele de evaluare a achiziţiilor matematice propuse în acest ghid sunt: evaluare scrisă, orală, practică şi evaluare complementară pe bază de proiect. Se recomandă, ca încă de la începutul cursului, cadrul didactic sa precizeze grupului de cursanţi modalităţile prin care vor fi examinaţi. În cazul examinării prin proba scrisă, fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil, urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. Se recomandă ca intervenţia cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele, identifică în textul sarcinilor propuse spre rezolvare noţiuni al căror sens nu îl cunosc, au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. De asemenea, se recomandă ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi, cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete, să ofere exemple apropiate experienţei lor de viaţă . Notarea se va face pe baza grilei de evaluare, dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere, erorile de exprimare, topică, grafie sau pentru estetica lucrării. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute, dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu un ritm mai lent de scriere. Pentru probele orale, comisia de evaluare va realiza bilete, astfel încât fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. Este permisă schimbarea biletului, în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. Examinatorul va interveni, dacă este cazul, cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor, îl va conduce pe cursant, prin întrebări suplimentare, către găsirea răspunsului, îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. În caz de confuzii sau erori, cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. Comunicarea nonverbală, atmosfera destinsă sunt factori care diminuează teama de examen. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă, situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje, fie în afara clasei în curtea şcolii sau pe terenul de sport. Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale cum sunt:instrumente de măsură, corpuri geometrice, imagini, ilustraţii etc. Este indicat ca în cazul efectuării de măsurători, cursanţii să primească ,,paşii”, instructajul precum şi fişele de înregistrare a datelor. Se vor aplica probe practice deoarece răspund particularităţilor cursanţilor, iar rezultatele obţinute pot pondera calificativul obţinut la proba scrisă unde cititul şi scrisul pot acţiona ca bariere în rezolvarea sarcinilor de lucru. Este evident faptul că probele practice au corespondent în activităţile de învăţare din interiorul modulului, nu situaţii cu totul noi. Centrarea pe experienţă, recursul la achiziţiile empirice sunt chiar principii ale învăţării matematicii în Programul,,A doua şansă”. În timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare de trasare, de măsurare, de colectare de date, de orientare în spaţiu etc. Evaluarea pe bază de proiect va necesita o preocupare constantă din partea cursanţilor şi a cadrului didactic. Tema va fi din timp anunţată, iar periodic învăţătorul se va interesa de faza de lucru în care se află cursantul, îl va sprijini în realizare cu sfaturi, indicaţii. La formularea aprecierii finale se va ţine seama şi de portofoliul cursantului. Înainte de perioada de examinare, cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. În scopul evaluării vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele mostre reprezentative pentru activitatea lor. Se recomandă ca în timpul activităţilor de învăţare , cursanţii să fie obişnuiţi cu prezentările în faţa grupului de colegi. 80

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel I

Nivelul:I Numele si prenumele :……

Probă de evaluare Data: Timp de lucru:60 minute 1a. Numără obiectele. Uneşte numărul potrivit cu grupul de obiecte. desen 31 de mărgele

desen 39 cuie

……………………………………..

39;

24;

31;

89 ;

b. Încercuieşte figura care urmează, dintre cele desenate în partea dreaptă.

♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣♠♠♣ c. Continuă cu încă trei numere fiecare şir: 12 , 14 , 16 , 18 , …, …, …; 30 , , …, ….

♠♥♣

27 ,

24 ,

21 , …

2a. Observă desenele şi scrie rezultatul operaţiilor.

▀▀▀▀▀ ▀▀

▀

5+3=

17 – 5 = b. Colorează DA pentru rezultatul corect sau NU pentru rezultatul incorect. 6+7=13 D 6+7=13 N D N 9-7= 4 11+6=18 D 18-5= 3 N N 23+5=29 D 28-6=22 N D N D

40+20=60 c. Calculează:

N

60-50=20 D 81

N

D

4+6= 27 + 2 = 9–5= 35 - 2 =

10 + 8 =

30 + 60 =

10 - 6 =

40 - 20 =

3. Încercuieşte: a) pe cel mai scund;

13 + 12 = 19 – 12 =

b) pe cel mai greu;

c) pe cel mai lung.

4a..Sărbătoarea începe la ora:…. care indică ora 9

un ceas

b) Ana a ajuns la ora 0 9:30, iar Iulia la ora 08:30. Cine a întârziat? ……………….. c) Cu câte minute?......................................................................................................... 5.Care dintre vasele din partea dreaptă ar putea umple vasul din partea stângă ?Găseşte cel puţin o soluţie.

8 pahare 2 pahare 2 pahare 3 pahare 4 pahare 1 pahar Găseşte cel puţin o soluţie. Scrie pe spaţiul punctat a)................................... b)...............................................c)........... 6.Rezolvă problemele. a. Colorează caseta cu operaţia potrivită fiecărei rezolvări.

Erau 16

. Am mai adus 13

.

16 + 13

b.În parcare erau 5 sunt?

Câte

sunt acum?

16 – 13

. Au plecat2 82

. Câte

mai

c) Fratele meu a săpat un şanţ lung de 10 metri. Tata a săpat 25 de metri. Cine a săpat mai mult ? Cu câţi metri a săpat mai mult ?

83

Corespondenţa dintre:obiectivele-cadru, standardele pentru nivelul I şi conţinutul probei. Obiectiv cadru Standard Itemi 1. Cunoaşterea şi 1. Scrierea şi citirea numerelor naturale 1a. utilizarea unor concepte de la 0 la 100 în contexte reale: liste, tabele, 1c specifice matematicii preţuri, informaţii utile, monede, bancnote, ora, numere de telefon; 2.Înţelegerea unor termeni specifici 6a,b matematicii şi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”, „erau şi mai pleacă”, „adaug”, „scad”, „aflu câte sunt la un loc”, „aflu cât a mai rămas”. 3. Rezolvarea de adunări şi scăderi fără 2a, b, c. trecere peste ordin, în concentrul 0 - 100 cu sprijin în obiecte, dar şi fără sprijin, în situaţii de viaţă: cumpărături, reduceri de preţuri, creşteri de salariu, repartizarea timpului, colectare de deşeuri, anchete pe teme diverse(proiecte); 2. Dezvoltarea 4.Recunoaşterea după proprietăţi capacităţii de rezolvare a simple a unor forme plane şi spaţiale şi problemelor utilizarea formelor geometrice pentru realizarea unor lucrări practice (proiecte, machete ) 5.Utilizarea de reguli şi corespondenţe 1b I pentru formarea de şiruri; 6.Realizarea de estimări în situaţii practice; 7. Utilizarea de strategii proprii de 6c. rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30; 8. Folosirea deprinderilor de calcul 5a, b, c. matematic în rezolvarea unei probleme, sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală, folosind numere de la 0 la 30; 9. Efectuarea de măsurători simple cu 3a, b, C. unităţi de măsură nestandard şi exprimarea numerică a rezultatului măsurării ; 10.Utilizarea unor instrumente de 4 a, b, c. măsură pentru măsurarea şi compararea timpului, a masei, a lungimii şi a capacităţii unor obiecte; 3. Formarea şi 11.Exprimarea orală şi scrisă a dezvoltarea capacităţii de a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii comunica utilizând limbajul şi probleme; matematic

84

Indicaţii: 1.Sarcinile probelor se citesc şi se lămuresc eventualele neînţelegeri. 3.Cursanţii pot folosi desene pentru a rezolva itemii. 2.Se precizează timpul de lucru. 4.Se precizează importanţa evaluării pentru absolvirea nivelului. Modul de apreciere prin calificative Se apreciază global rezultatul obţinut la test, după cum urmează: Suficient Bine Foarte bine 1a. Identifica corect cel puţin 2 numere b. Recunoaşte figura care continuă şirul c. Completează corect un şir 2a.Scrie corect un rezultat b. Completează corect cel puţin 5 casete din 8. c. Efectuează corect cel puţin 5 calcule din 8. 3.Încercuieşte corect cel puţin doua imagini din 3. 4.Scrie cel puţin două răspunsuri corecte din 3. 5.Găseşte cel puţin o soluţie din 3. 6.Rezolvă corect problema a sau b.

1, 2, 3.Rezolvă corect si complet itemii 1,2,3 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. . 4.Rezolvă corect a si b. 5.Găseşte cel puţin 2soluţii din 3. 6.Rezolvă corect problemele a şi b si dă cel puţin un răspuns din cele două solicitate.

85

1, 2, 3.Rezolvă corect si complet itemii 1,2,3 si 4 având una sau două greşeli datorate efortului de concentrare. 5.Găseşte 3 soluţii. 6.Rezolvă corect problemele a , b şi c făcând o greşeală datorată efortului de concentrare.

Nivelul I Numele si prenumele : ……....................... Probă de evaluare

Proba practică Momentul evaluării:finalul nivelului

Data: Timpul de lucru:20 de minute 1.Observă lungimea ferestrei, a mesei şi lungimea tablei de scris. Care este mai lungă? Dar mai scurta ? 2 a. Folosind ca unitate de măsură această riglă , află lungimea tablei de scris. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. (Rotunjeşte la un număr întreg de rigle, lungimea obţinută). b. Măsoară lungimea ferestrei folosind un obiect la alegere ca unitate de măsură. Notează rezultatul pe o coală de hârtie. c. Compară cele două măsuri obţinute pentru lungimea tablei de scris. Spune ce observi. Explică de ce s-au obţinut rezultate diferite. 3. Observă lungimea mesei, a ferestrei, a peretelui. Câţi coţi crezi că are lungimea fiecăruia? Verifică folosind cotul tău. Mijloace folosite pentru măsurători non-standard : o riglă, alte obiecte potrivite sau palma, cotul , talpa. Indicaţii: • Pot fi evaluaţi 2 cursanţi dintre cei vizaţi pentru evaluare, iar ceilalţi lucrează în perechi sau în grup, în spaţiul de învăţare (sala de curs, sala de sport, curte..). • Pot fi evaluaţi încă doi-trei cursanţi pe parcursul desfăşurării probei şi prin observarea sistematică. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test, după cum urmează: Itemu Suficient Bine Foarte bine l Exprimă Exprimă Identifică pe o 1. compararea măsurilor compararea scală crescătoare a două obiecte folosind măsurilor a trei sau descrescătoare, termenii:mai lung, mai obiecte folosind poziţia fiecăruia scurt. termenii: cel mai dintre obiectele date lung, cel mai scurt. care au fost ordonate prin măsurare. 2. Efectuează Efectuează Exemplifica măsurători măsurători variaţia măsurii unei nonstandard pentru nonstandard pentru mărimi la lungime în condiţiile în lungime, după ce a schimbarea unităţii care se precizează de ales unitatea de de măsură. la început mărimea măsură adecvată care se măsoară şi mărimii. unitatea de măsură folosită. 3. Estimează Estimează Estimează rezultatul măsurării rezultatul măsurării rezultatul măsurării unei lungimi cu un unei lungimi cu un unei lungimi cu un etalon dat, cu etalon dat, în etalon dat, în încercări şi verificări, condiţiile în care condiţiile în care 86

în condiţiile în care unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 5 ori.

unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 8 ori.

87

unitatea de măsură se cuprinde în lungimea dată de cel mult 10 ori.

Nivelul:I Numele si prenumele ……

Probă orală Momentul evaluării : final de nivel I

Probă de evaluare Data: Timpul de lucru:20 de minute 1. Alcătuieşte o problemă pornind de la imaginile pe care le observi. 2 a. Spune/scrie operaţia prin care se rezolvă problema. b. Spune problema înlocuind numerele. c. Modifică exerciţiul de adunare într-un exerciţiu de scădere (sau invers). 3.Alcătuieşte o problemă care se rezolvă prin exerciţiul de la cerinţa anterioară . Material didactic: o planşă sau imagini pe computer care sa fie suport pentru o problemă ce se poate rezolva prin operaţia de adunare sau de scădere. Acordarea calificativului Itemul 1.

2.

3

Suficient Compune şi rezolvă probleme care implica operaţii de adunare cu numere mai mici decât 10 Identifica datele şi întrebarea unei probleme, după lămuriri suplimentare Formulează probleme noi prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare.

Bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 20,cu unele greşeli de încadrare în concentrul 020 corectându-se, în urma atenţionării făcute de învăţător Precizează datele şi întrebarea problemei, la solicitarea învăţătorului

Foarte bine Compune exerciţii de adunare şi scădere cu numere mai mici decât 30,solicită unui coleg să le rezolve şi verifică rezultatul.

Formulează probleme noi prin transformarea problemelor de scădere în probleme de adunare si invers, cu păstrarea tematicii. modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare.

Formulează probleme noi pornind de la o tematica dată, pornind de la o operaţie dată, pornind de la expresii simbolice. prin modificarea datelor unei probleme fără a-i schimba tematica si modul de rezolvare.

88

Redă pe scurt componentele esenţiale ale enunţului problemei

Nivelul:I Nume şi prenume : ……..................... Data:………. Timp pentru prezentare:10 minute PROIECT

Proiect Momentul evaluării : final de nivel I

Cercetarea ziarelor

Ce vei face? Vei cerceta ziare pentru a găsi informaţii folositoare pentru viaţa ta de zi cu zi.

De ce vei face? Ca să înţelegi că matematica este importantă şi ca să ai un scop bine stabilit pentru învăţare. Cum vei face? Vei decupa din ziare şi reviste imagini care să ilustreze situaţiile de viaţă în care ai nevoie de matematică .Vei strânge datele într-o mapă, vei lipi imaginile decupate pe un carton.

Cum vei şti că ai reuşit?

Învăţătorul îţi va preciza ce să prezinţi şi cum să prezinţi proiectul.

Materiale necesare: articole din ziare care să cuprindă un program de orice fel, date despre sport, zilele săptămânii, simboluri pentru vreme,date cu numere mai mici decât 100.

89

Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut

Analiză si evaluare

Prezentare

Impactul vizual

Bine

Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut.

Sunt evidenţiate puţine informaţii. Datele sunt selectate la întâmplare, nu au relevanţă pentru viaţa de zi cu zi.

Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de material prevăzut. Au fost identificate informaţii nerelevante pentru importanţa vieţii de zi cu zi. Materialele sunt aşezate la întâmplare, iar prezentarea este lapidară, lipsită de coerenţa.

Lista materialelor este incompletă. Explicaţiile sunt sumare.

Materialele sunt bine organizate. Prezentarea este inteligibilă.

Materialele sunt Materialele sunt dezordonate. Nu bine organizate există si aspectuoase. preocupare pentru aspect.

90

F. bine Nu sunt incluse informaţii suficiente pentru fiecare tip de informaţii prevăzut. Sunt selectate informaţii relevante pentru fiecare tip de material precizat. Au fost identificate toate tipurile de informaţii solicitate. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi.

Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Informaţiile sunt bine organizate. Descrierea este clară si concisă. Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare

Nivelul II Nume şi prenumele:......................

Probă scrisă Momentul evaluării:final de nivel II

Probă de evaluare Data:……………… Timp de lucru: 60 de minute 1. a) Scrie numărul reprezentat în fiecare desen (observa explicaţia).

100

10

1

b) Ordonează crescător numerele reprezentate mai sus.

c) Ordonează descrescător numerele: 132, 123, 321, 312, 103, 102

d) Încercuieşte cifra zecilor pentru fiecare număr dat : 56, 396. 2 a. Înconjură răspunsul corect: 61 – 7 = 49, 54, 57. 58 + 4 = 63, 71, 62.

55,

339,

59 + 34 = 95, 89, 93.

B. Calculează (poţi folosi materiale de sprijin). 100+ 34 ……

33+ 321 …..

17832 ……

91

234103 ……..

b. Calculează şi completează casetele: 50 +200 -30

+ 25

-100

2. Colorează figurile de mai jos aşa cum indică tabelul. Figura geometrica pătrat dreptunghi

culoarea roşu verde

Figura geometrica triunghi cerc

culoarea albastru negru

4. Acum, Mara are 10 ani, Dan are 13 ani, Ana are 15 ani, iar Petre 11 ani. Scrie în tabel: a) peste câţi ani vor avea Mara şi Dan 18 ani; b) câţi ani vor avea Ana şi Petre peste 10 ani. Mara:1 0 ani Peste… .ani. 18 ani

Dan:13 ani Peste… ani. 18 ani

Ana:15 ani peste10 ani ?ani…

Petre:1 1 ani peste10 ani ?ani…

5.Uneşte cuvântul din coloana A care arată ce se măsoară, cu unitatea de măsura din coloana B. A B kilogramul timpul leul lungimea litrul masa corpurilor ora capacitatea vaselor metrul 6.Scrie numărul potrivit, după ce ai citit tabelul. a)Marin are…..iepuri. d) Marin are mai multe oi decât…………. b)Valeria are….porumbei. e) Cel mai mare număr de iepuri are……. 92

c) Ionuţ are…..oi. decât Valeria. Numele Ionuţ Marin Valeria

f) Marin are cu ….iepuri mai mult porumbei 37 41 26

iepuri 45 50 30

oi 24 27 32

7. Desenează încă 6 pătrate, după ce ai găsit regula. a) □■■□■■□■■□■■□■ ……………………………………………………… b) Ce culoare va avea pătratul de pe locul 18? □albă ■ neagră.

93

Corelaţia dintre obiectivele – cadru, standarde şi conţinutul probei. Obiectiv cadru

1. Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii

Standard

1. Scrierea şi citirea numerelor naturale de la 0 la 1000 în contexte reale de viaţă (curiozităţi, recorduri, adrese utile ,reţete, orare funcţionale etc.); 2. Folosirea corectă a terminologiei matematice învăţate în contexte variate, identificarea operaţiei corespunzătoare unor expresii cum ar fi: „erau şi mai vin”, „erau şi mai pleacă”, „adaug”, „scad”, „cu n mai mare decât...” , „cu n mai mic decât…”. 3. Rezolvarea de adunări şi scăderi în situaţii autentice (cheltuieli, repartizarea orelor pe domenii de activitate): •

cu şi fără trecere peste ordin, în concentrul 0 - 100 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin;

Itemi

1a, d. b,c 7.f.

2 a, b, c.

•

2. Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor

- fără trecere peste ordin în concentrul 100 - 1000, cu sprijin în obiecte; 4. Recunoaşterea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale în mediul înconjurător şi folosirea lor în realizarea de proiecte: machete, schiţe, planuri, postere, tablouri, şabloane; 5. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri; 6. Realizarea de estimări în situaţii practice; 7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu cel mult două operaţii, folosind ca sprijin desene, imagini sau alte mijloace la îndemână ; 8. Compunerea de probleme care presupun efectuarea unei singure operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme cu o singură operaţie, sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală; 9. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea de măsurători simple şi utilizarea rezultatelor măsurărilor în viaţa curentă (calendar, tabele, statistici, anchete, proiecte în comunitate); 10. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului, a masei, a lungimii şi a capacităţii unor obiecte; 11. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor;

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

12. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme;

94

3. 7 a, b. i probă practic ă 4. Probă orală

5. Probă practic ă 6. e

Probă orală

Indicaţii : a) Se citesc sarcinile . b) La itemul 1, se explică semnificaţia cuburilor. c) La exerciţiul 2 b, li se explică faptul ca pot folosi materiale de sprijin, dintre cele care s-au folosit la predare. d) La problema 4 , se explică aşezarea datelor în tabel. Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului, după cum urmează: suficient 1. Rezolvă corect sarcinile a, d. 2. a. Înconjură cel puţin un rezultat corect dintre cele trei date. 2 b. Rezolvă corect o adunare şi o scădere. 3. Identifică 7 figuri din 12 date. 4.Formulează un răspuns corect. 5.Recunoaşte două unităţi de măsura. 6.Rezolvă corect a, b, c.

bine

foarte bine

1.Rezolvă corect sarcinile a,c şi d. 2a.Înconjură doua rezultate corecte dintre cele trei date. b. Rezolvă corect trei operaţii. 3.Identifică zece figuri din 12 date. 4 .Formulează trei răspunsuri corecte. 5.Recunoaşte trei unităţi de măsura. 6.Rezolvă corect a, b, c. 7.Rezolvă corect punctul a.

95

1.Rezolvă corect şi complet sarcinile a, b c şi d. 2a.Înconjură toate rezultatele corecte b. b. Rezolvă corect patru operaţii. c. Scrie corect cel puţin primele trei rezultate. 3.Identifică toate figurile geometrice. 4 .Formulează patru răspunsuri corecte. 5.Recunoaşte toate unităţile de măsura. 6.Rezolvă corect a, b, c, d, e, f cu o greşeala datorată efortului de concentrare.. 7.Rezolvă corect punctul a si b.

Nivelul II Nume şi prenume : .......................

Probă practică Momentul evaluării :final de nivel II

Probă de evaluare Data: Timp de lucru: 25 de minute 1. Construieşte figuri geometrice respectând indicaţiile. 2. Completează tabelul. 3. Află numărul elementelor rămase ;spune cum ai procedat. Nr. total Figura Nr. de de beţe geometric beţe ă pe 10 triunghi 1 20 triunghi 2 18 pătrat 2 20 pătrat 3

Nr. de Nr. de figuri beţe construi folosite 3 9

Nr. de beţe rămase 1

Material didactic : beţe de la jocul Marocco, paie de aceeaşi lungime, beţe de chibrituri de chibrituri, scobitori, beţişoare, un tabel. Indicaţii: 1Explicaţi modul de lucru(vezi prima linie). 2.Observaţi abilităţile practice concomitent cu deprinderile matematice. Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test, după cum urmează: Itemul 1.

2.

3.

Suficient Construieşte formele după ce iau fost reamintite de învăţător, prin multe încercări.. Completează numărul de figuri construite.

Află cu dificultate numărul de elemente rămase, prin numărare.

96

Bine Construieşte parţial corect formele geometrice.

Foarte bine Construieşte corect şi complet formele geometrice.

Completează rubricile cu una, doua greşeli datorate efortului de concentrare. Află numărul de elemente rămase şi prin numărare, dar si prin calcul.

Completează corect si complet toate rubricile tabelului. Aplică metode personale de calculare a numărului de elemente rămase şi reuşeşte să explice tehnica folosită, prin cuvinte proprii.

Nivelul II Probă orală Nume şi Momentul evaluării : final prenume :..................... de nivel II Probă de evaluare Data:………………….. Timp de lucru :20 de minute 1a.Înconjură grupul cu mai multe obiecte .

b) Scrie câte obiecte are în plus grupul înconjurat. ……… c) Spune cum ai aflat. 2a.Citeşte numărul corect pentru fiecare caz. 63,

306,

92,

29,

35,

36

209

53, 305.

b) Spune care număr reprezentat este mai mare şi care este mai mic.

97

c) Citeşte numerele reprezentate în ordine descrescătoare. 3a. Scrie, apoi citeşte toate numerele care se pot forma cu cifrele :3,6,9, folosite o singura dată. b) Scrie cifra astfel încât să obţii afirmaţii corecte: 65 este egal cu 659 ; 2 4 este mai mare decât 293; este mai mic decât 34 ; c)Alege răspunsul corect: 765 269 700 600

20 D

N

6

50

182

100

456

80

2

9

D D

348

400 N

50

6 D

N

N

Acordarea calificativelor: Se apreciază global răspunsul la test, după cum urmează. Itemul 1.

2.

3.

Suficient Rezolvă corect 1a şi încerca să afle răspunsul la 1b.

a. Citeşte corect toate numerele, dar identifică un singur număr dintre cele reprezentate. Rezolvă corect a si b. a. Scrie patru numere şi le citeşte cu dificultate.

Bine Rezolvă corect 1a,b şi află răspunsul la c prin numărarea obiectelor în plus. Rezolvă corect a si b.

a. Scrie cinci numere şi le citeşte doar cu o greşeală.

b. Rezolvă corect o situaţie.

b. Rezolvă corect două situaţii.

c. Identifică două răspunsuri corecte.

c. Identifică trei răspunsuri corecte.

98

Foarte bine Rezolvă corect 1a,b şi explică aflarea răspunsului la c prin efectuarea unei operaţii de adunare sau de scădere Rezolvă corect si complet itemul 2.

a. Scrie şase numere şi le citeşte corect. b. Rezolvă corect trei situaţii şi explică de ce a optat pentru un anumit răspuns. c. Identifică patru răspunsuri corecte.

Nivelul II Nume şi prenume :........................ PROIECT

Evaluare complementară proiectul Momentul evaluării: final de

Dincolo de şcoală Timp pentru prezentare: 10 minute prezentării:…........................... Ce vei face?

Data

Vei cerceta localitatea în care trăieşti, vei face o hartă, un desen al locurilor, vei afla date despre colegii tăi. De ce vei face? Pentru a pune în practică ceea ce înveţi la şcoală. Cum vei face? Vei culege date referitoare la distanţele pe care le fac până la şcoală colegii tăi. Numele si prenumele

Distanţa

Mijloc de transport

Vei face liste, tabele pentru a scrie datele aflate. Vei face comparaţii între măsuri. Vei face estimări. Vei alcătui probleme cu datele culese. Vei afla lucruri pe care le vei povesti în clasă. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. Vei face desene, vei face schiţe, o hartă a locurilor pe unde merg colegii tăi,vei scrie pe hârtii pe care le poţi lipi timbre pe un carton, vei face o ilustraţie amuzantă. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. Învăţătorul/învăţătoarea, colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor.

99

Acordarea calificativului : Niveluri Conţinut

Analiză si evaluare

Prezentare

Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema

Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate.

Materialele sunt aşezate la întâmplare, iar prezentarea este lapidară, lipsită de Nu sunt dovezi care atesta interes fată de activitatea desfăşurată.

Impactul vizual

. Materialele sunt dezordonate. Nu există preocupare pentru aspect.

Bine Sunt prezentate probleme, dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Datele sunt selectate la întâmplare, problemele sunt copiate din manual. Lista problemelor este incompletă. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni..

Materialele sunt bine organizate. Prezentarea este inteligibilă, dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice.

Materialele sunt bine organizate si aspectuoase.

100

F. bine Sunt prezentate probleme interesante, relevante pentru tema proiectului.

Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate. Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Informaţiile sunt bine organizate. Descrierea este clară si concisă. Exprimă opinii şi le argumentează.

Aşezarea materialelor dovedeşte o bună planificare. Recurge la scheme si tabele

Nivelul:III Nivelul: III Numele si prenumele …… cursantului……

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel III

Probă de evaluare Data:……………………. minute

Timp de lucru: 60

1a) Scrie încă trei numere: 20 565, 20 566, 20 567,…………..,………..,………… b) Scrie vecinii numărului dat:……….2 010…………… c) Subliniază cifra miilor: 542 090, 506 090, 500 090. 2. Subliniază numărul cel mai mare şi înconjură numărul cel mai mic. a)10 379, 100 379, 1 379, 39 170; b)Scrie cifra în căsuţă de la sfârşit :567 898 este mai mic decât 567 89 . c) Dintre numerele:28 923; 31 034; 312 034; 39 476; 41 131; 3 034 taie pe cele mai apropiate de 40 000. Barează-le pe cele mai apropiate de 30 000. 3. Rezolvă a) 169+ 234; 456- 167; 4x 5; 72: 8; b) 2 023+4 512; 7 769-2 214 ; 200:10; 12x10

c) Rezolvă : (9x2)- (5x2)+15 =

4. a)Află numerele: cu 1 134 mai mare decât 5 010 şi cu 2 142 mai mic decât 7 827.

b) Colorează în şirul M de trei ori mai puţine cerculeţe decât în şirul P, apoi scrie operaţia potrivită: 21 □ 3 =… M P c. Află numărul de şapte ori mai mare ca 3. 5 a. La un magazin s-au adus 90 de borcane cu gem aşezate în mod egal în trei lăzi. Câte borcane erau în fiecare ladă?Alege semnul operaţiei + – : potrivite. b. Într-un parc s-au plantat 9 tei, cu 3 mai mulţi castani şi de 3 ori mai mulţi stejari decât tei. Câţi castani s-au plantat? Dar stejari? Înconjură operaţia, apoi scrie răspunsul. Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 101

x

Castani: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ 3 =… 9 – 3=… Tei: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ Stejari: ▌▌▌▌▌▌▌▌▌ =… 9 – 3=…

9+3=…

▌▌▌

▌▌▌▌▌▌▌▌▌

▌▌▌▌▌▌▌▌▌

9+3=…

9x3=…

9x3=…

9:

9 :3

c. Pe un strat de flori s-au plantat 30 de maci, cu 3 mai puţine lalele, iar petunii, de trei ori mai puţine decât maci. Află numărul lalelelor şi pe cel al petuniilor.

6.Completează desenul pentru a obţine figura indicată. a) un dreptunghi b) un pătrat c) un triunghi

7.Scrie litera potrivită în dreptul fiecărei denumiri: A B C D

E

Con…., Cilindru……, Cub……, Sferă…….. 8. Ion a notat în carneţelul său hrana şi apa necesare unei vaci într-o zi. Înconjură numerele pe care le crezi corecte. a)Apă:12l, 12ml, 12cl. b) Tărâţe: 4 t, 4kg, 4g. c) Lucernă: 14t, 14kg, 14 mg 9. Observă în tabelul de mai jos. Completează potrivite. a. Între 3-6 ani bea………………de lapte. c. Între ……. ani bea 500 de lapte. b. Între 6-10 ani mănâncă………………de legume. 361015-20 face persoa 6 ani 10 14 ani ani muncă fizică nă în ani vârstă Lapte 60 60 500 500 400 400 (mililitri) 0 0 Legume(g 10 10 150 170 200 150 rame) 0 0

102

Corelaţia dintre obiective–cadru, standarde şi itemi: Obiectiv cadru Standard 1. Cunoaşterea şi 1. Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea utilizarea unor numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în concepte specifice situaţii autentice; matematicii 2. Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii în rezolvarea unor probleme de tipul: erau şi mai vin, erau şi mai pleacă; adaug, scad, „cu n mai mare decât ...” , „cu n mai mic decât ...”, „sunt n obiecte pe x rânduri”, „se dau în mod egal n obiecte la y persoane; 3. Rezolvarea de adunări şi scăderi : - cu trecere peste ordin, în concentrul 0 –1 00 cu sprijin în obiecte şi fără sprijin, pentru a găsi răspuns la probleme cotidiene; - fără trecere peste ordin în concentrul 0 - 10 000, cu sprijin în obiecte şi desene 4. Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale de la 0 la 100, pornind de la situaţii practice (cumpărături, realizarea unor modele repetitive folosind operaţiile aritmetice învăţate); 2. Dezvoltarea 5. Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea capacităţilor de după proprietăţi simple a unor forme plane şi rezolvare a spaţiale în mediul înconjurător (aplicaţii: proiecte, problemelor machete); 6. Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri; 7. Realizarea de estimări în situaţii practice; 8.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări, cu ajutorul desenelor, schemelor; 9. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite, folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală, cu cel mult doua operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite; 10. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate pentru efectuarea unor măsurători simple şi realizarea de proiecte în comunitate (colectare de deşeuri şi înregistrarea datelor); 11. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului, a masei, a lungimii şi a capacităţii unor obiecte; 12. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor; 3. Formarea şi 13. Exprimarea orală şi scrisă a modului de 103

Itemi 1b, c 2a, b 4 a , b, c

3 a, b

3c

6, 7

1a c 5a b 5c

8. 9.

dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

lucru în rezolvarea de exerciţii şi probleme.

104

Acordarea calificativelor Se apreciază global rezultatul testului, după cum urmează: Suficient 1.Rezolvă corect sarcina a. 2.Rezolvă corect si complet a. 3. Rezolvă corect o adunare, o scădere, o înmulţire, o împărţire dintre cele date la a şi b. 4.Formulează un răspuns corect. 5.Identifică corect semnul operaţiei la a. 6 Desenează o figura geometrica dintre cele date. 7.Recunoaşte doua corpuri. 8.Rezolvă corect a sau b sau c.

Bine

foarte bine

1.Rezolvă corect sarcina a si b.. 2.Rezolvă corect si complet a si b. 3. Rezolvă corect a şi b cu o greşeală datorată efortului de concentrare. 4.Rezolva corect a si b. 5.Rezolva corect a si cel puţin o operaţie de la b. 6 Desenează două figuri geometrice dintre cele date. 7.Recunoaşte trei corpuri. 8.Rezolvă corect doua sarcini. 9.Rezolva cel puţin a.

Notă: Proba acoperă toate standardele.

105

1.Rezolvă corect şi complet sarcinile a, b, c. 2.Rezolvă corect si complet a si b şi identifică corect cel puţin trei numere. 3. Rezolvă corect a, b, c cu o greşeală datorată efortului de concentrare. 4.Rezolva corect a, b,c. 5.Rezolva corect a si b si cel puţin o operaţie de la c. 6 Desenează trei figuri geometrice. 7.Recunoaşte toate corpurile. 8.Rezolvă toate sarcinile. 9.Rezolva corect si complet sarcina.

Nivelul: III Numele si prenumele............

Probă orală Momentul evaluării: final de nivel III

PROIECT În fiecare zi rezolv probleme Ce vei face? Vei face o pagină cu situaţii – problemă din viaţa ta de zi cu zi . De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări, scăderi, înmulţiri, împărţiri . Cum vei face? Vei căuta în ziare, în reviste, anunţuri despre angajări ,despre locuri de muncă. Vei face un carneţel cu anumite cheltuieli. Vei face liste cu necesarul de materiale pentru anumite lucrări. Vei compune probleme cu cele patru operaţii pornind de la datele strânse. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. Învăţătorul tău îţi va aprecia lucrarea si – ţi va spune aprecierea lui. Termenul de predare:Sfârşitul modulului

106

Acordarea calificativului : Niveluri Suficient Conţinut Nu sunt incluse probleme suficiente pentru fiecare tip de operaţii precizat.

Analiză si evaluare

Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate.

Bine Sunt prezentate probleme, dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Datele sunt selectate la întâmplare, problemele sunt copiate din manual. Lista problemelor este incompletă. Explicaţiile sunt sumare.

F. bine Sunt prezentate probleme interesante, relevante pentru fiecare operaţie aritmetică.

Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Materialele sunt aşezate la întâmplare, iar prezentarea este lapidară, lipsită de Coerenţa. Informaţiile sunt prezentate de la cele mai importante către cele mai puţin importante. Informaţiile sunt bine organizate. Descrierea este clară si concisă.

Prezenta

Materialele sunt aşezate la întâmplare, iar prezentarea este lapidară, lipsită de coerenţa

Materialele sunt bine organizate. Prezentarea este inteligibilă.

Impactul vizual

Materialele sunt dezordonate. Nu există preocupare pentru aspect.

Materialele sunt Aşezarea materialelor bine organizate si dovedeşte o buna aspectuoase. planificare.

re

107

Probă de evaluare Nivelul:III Numele si prenumele ....... ……

Probă practică Momentul evaluării : final de nivel III

Data:…. Timp de lucru : 15 minute Exerciţii de recunoaştere a unor corpuri geometrice. 1. Observă corpurile. a. Indică-le pe cele care au feţe sub formă de pătrat, de triunghi, apoi pe cele care au feţe dreptunghiulare . b. Separă corpurile care se rostogolesc. c. Arată ce corpuri au putut lăsa urmele: Exerciţii de recunoaştere a unor obiecte din mediul apropiat care au forma unui anumit corp geometric. 2.Observă imaginea unei localităţii. a. Numeşte obiecte în formă de cub. b. Ce obiecte au formă de piramidă? c. Există obiecte în formă de cilindru?Care sunt acestea? 3.Exerciţii de descriere şi de construire a unui corp geometric. a. Numără vârfurile acestui cub. Câte sunt? b. Ai la îndemână mai multe beţe de aceeaşi lungime şi mai multe bile de plastilină. Construieşte un cub. c. Construieşte o piramidă. Capacităţi evaluate: recunoaşterea formelor plane şi spaţiale Mijloace: figuri geometrice plane : triunghi, pătrat, cerc, dreptunghi;corpuri geometrice:cub, sferă, paralelipiped dreptunghic, alte prisme, de dimensiuni diferite , imagini dintr-un oraş (computer), plastilină, beţe de aceeaşi lungime.

108

Acordarea calificativului: Suficient Bine 1a.Identifică corect şi complet corpurile.

2. Reuşeşte cel puţin o asociere obiect –corp geometric. 3. Identifică vârfurile şi încearcă să construiască un cub.

Foarte bine

1. 1a.Identifică corect şi complet corpurile şi separă cilindrul şi sfera.

1Rezolvă corect şi complet a şi b,şi asociază corpurile cu amprentele lor cu greşeală datorată neatenţiei. 2. Identifică 2.Identifică toate majoritatea corpurilor corpurile geometrice geometrice. şi face şi referire la alte aspecte (estetica, de exemplu) 3. Construieşte unul dintre corpurile 3.Construieşte ambele geometrice şi-i corpuri geometrice şi descrie cu câteva precizează câte greşeli muchii şi câte vârfuri elementele. au corpurile.

109

Nivelul: III Numele si prenumele cursantului……

Probă orală Momentul evaluării : final de nivel III

Probă de evaluare Data:…… Timpul de lucru: 15 minute 1. Precizează care dintre următoarele numere este reprezentat în desen patru sute douăzeci şi trei ; trei sute douăzeci şi trei; patru sute treizeci şi trei.

b. două sute douăzeci şi trei; douăzeci şi şase.

trei sute douăzeci şi şase;

două sute

c) Alege cartonaşul pe care este înscris numărul reprezentat în desen.

108 118 105 185 180 150 158 115 2a.Alege cartonaşele potrivite pentru a forma numărul 503. 1

1

1

1

1

1

1

1

1

1 1

1

1

1

1

1

1

1

b. Există suficiente cartonaşe ca să formezi numărul 1 000? D A c. Formează un număr , la alegere, apoi citeşte-l.

N U

3. Indică scrierile corecte pentru numerele:345, 789. 345 34 x 10 + 5

300 + 40 + 5

3 x 100 + 4 x 100 + 5

110

340 + 5

789 78 x 10 + 9

700 +80 + 9

8 x 100 + 7 x

10 + 9

700 + 9

Competenţe evaluate: a) înţelegerea sistemului poziţional de formare a numerelor; b) scrierea numerelor naturale mai mici decât 1000. Suficient 1. Recunoaşte corect un număr si încearcă identificarea celorlalte. 2. Formează cel puţin un număr folosind suportul intuitiv. 3. Găseşte trei scrieri corecte, cu sprijin acordat.

Bine 1. Recunoaşte corect două numere. 2. Formează două numere si încearcă explicarea formării numărului o mie. 3. Găseşte patru scrieri corecte.

111

Foarte bine 1.Rezolvă corect şi complet sarcinile a, b, c. 2.Formează toate numerele şi explică formarea clasei miilor. 3.Găseşte toate scrierile corecte, făcând o greşeala pe care o autocorectează.

Nivelul:IV Nume si prenume : …….............................

Probă scrisă Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare Timp de lucru: 60 de minute Data:…………………...

1.a. Scrie numerele de mai jos în ordine crescătoare: 712 849, 721 789, 127 798, 172 748, 217 948, 271 497, 321 784, 123 479. ……………………………………………………………………………………………………… b. Observă regula si continuă cu alte 3 numere: 9 900, 9 800, 9 700, ……………………….......... c. Scrie vecinii numerelor: 1 000

200

d. Dintre numerele: 126 456, 765 098, 23 467, 265 990, 183 546, 78 098, copiază pe cele care au: ● cifra sutelor de mii 7:……………………… ● cifra miilor 6:…………………………….. ● cifra zecilor de mii 8:………………………. ● cifra sutelor 9:……………………………. 2. a. Calculează: 4 321 + 3 214; 6 021 + 3 456; 5 432 + 1 002; 9 876 – 8 543; 7 987 – 5 432; 8 765 – 4 321;

b. Afla numărul de 2 ori mai mare decât 30 …………………………. Rezolvă: 328 : 8 =

46 x 4 =

Află numărul de 4 ori mai mic decât 40 ……………………………….. 819 : 9 = 126 x 6 =

c. 567 – (100: 10)- (3 x4 +5 x 7) =

112

3.Scrie fracţia corespunzătoare părţii colorate din fiecare întreg. b)

a)

B

c)

4.Completază lista pentru 20 de paltoane.

A 1 palton stofă – 4 m nasturi – 8 bucăţi pânză – 2 m

20 de paltoane stofă – … m nasturi – … pânză – …

5. a. Scrie în dreptul fiecărui obiect, litera şi denumirea corpului geometric cu care se aseamănă.

1………………..2…………………..3…………………4……………….5………………… a

b

d e

c

113

b. Câţi metri de sârmă sunt necesari ca să pui un rând pe marginea unei grădini cum este cea alăturată. m

Ferm a Olte ni Alba Mure ş

Numărul de păsări An Anul Anu ul 2000 l 1995 200 5 23 21 563 20 456 876 11 14 309 9 202 000 8 6 005 7 008 865

6.Completează. a)Alba a avut în anul 2005…………… păsări. b)………a avut în 2000, 6 005 păsări.. c)Numerele sunt descrescătoare la ferma………………………………

114

240

Corelaţia dintre obiectivele-cadru, standarde şi itemi

115

Obiectiv cadru 1.Cunoaşterea şi utilizarea unor concepte specifice matematicii

Dezvoltarea capacităţilor de rezolvare a problemelor

Standard 1.Scrierea, citirea, compararea şi ordonarea numerelor naturale mai mici decât 1 000000 în situaţii autentice (informaţii utile, adrese, data naşterii, curiozităţi, preţuri, anunţuri etc.); 2.Folosirea corectă a unor termeni specifici matematicii şi aplicarea lor în rezolvarea unor probleme de tipul: „erau şi mai vin”, „erau şi mai pleacă”, „adaug”, „scad”, „cu n mai mare decât ...”, „cu n mai mic decât ...”, „sunt n obiecte pe x rânduri”, „se dau în mod egal n obiecte la y persoane”, „mai mare de n ori”, „mai mic de n ori” ,(tabele de evidenţă, liste de prezenţă, proiecte etc.) 3.Utilizarea fracţiilor pentru a exprima subdiviziuni ale întregului în contexte variate 4.Efectuarea de operaţii de adunare şi scădere cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000000 şi aplicarea acestora pentru a găsi răspuns la situaţii - problemă (cumpărături, reduceri de preţuri, creşteri / scăderi de salariu, etc.); 5.Efectuarea de operaţii de înmulţire şi împărţire cu numere naturale mai mici sau egale cu 1 000 folosind operaţiile aritmetice învăţate şi aplicarea acestora în contexte cunoscute (distribuirea cărţilor de joc, repartizarea, în mod egal, a banilor obţinuţi din vânzarea unor deşeuri, estimarea sumei de încasat etc.) 6.Recunoaşterea, reprezentarea şi clasificarea după proprietăţi simple a unor forme plane şi spaţiale şi integrarea în proiecte cum ar fi: casa mea, oraşul / satul meu etc. 7.Utilizarea de reguli şi corespondenţe pentru formarea de şiruri; 8. Realizarea de estimări în situaţii practice;

e

Ite

1a b c. 2b

3a b c. 2 a.

2b c d.

5a b 1 a. -

9.Utilizarea unor raţionamente aritmetice şi a unor strategii proprii de rezolvare a problemelor prin încercări, cu ajutorul desenelor şi a schemelor;

5 b.

10. Compunerea de probleme care presupun efectuarea a cel mult două operaţii şi folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme, sau a unei situaţii – problemă cu date din viaţa reală, cu cel mult două operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite;

-

11. Utilizarea unităţilor de măsură neconvenţionale şi convenţionale în contexte variate;

5b

12. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea şi compararea timpului, a masei, a lungimii şi a capacităţii unor obiecte;

-

13. Utilizarea unor modalităţi simple de organizare şi clasificare a datelor; 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

mii

14. Exprimarea orală şi scrisă a modului de lucru în rezolvarea de exerciţii 116 şi probleme.

6a b c. 4.

Se apreciază global rezultatul obţinut la test, după cum urmează. Suficient 1a. Ordonează , cu o greşeală, numerele. b. Scrie corect două numere. c. Identifică în mod corect două numere. 2a.Rezolvă corect cel puţin 4 operaţii. b. Rezolva corect o înmulţire şi o împărţire. 3. Scrie o fracţie dintre cele trei posibile. 4. Formulează corect un răspuns. 5a. Stabileşte corect toate corelaţiile. 6. Completează a sau b.

Bine

Foarte bine

1a.Ordonează corect toate numerele. b. Scrie corect trei numere. c. Identifică în mod corect trei numere. 2a.Rezolvă corect cel puţin 5 operaţii. b. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află fie numărul mai mare, fie pe cel mai mic. c. Rezolvă corect trei operaţii. 3.Scrie două fracţii dintre cele trei posibile. 4a.Formulează corect două răspunsuri. 5a.Stabileşte corect toate corelaţiile şi începe rezolvarea itemului b. 6.Completează corect două enunţuri.

117

1a.Ordonează corect toate numerele. b. Scrie corect trei numere. c. Identifică în mod corect toate numerele. 2a.Rezolvă corect toate operaţiile de adunare şi scădere. b. Rezolva corect înmulţirile şi împărţirile cu o greşeală şi află şi numărul mai mare pe cel mai mic. c. Rezolvă corect cinci operaţii. 3.Scrie trei fracţii. 4a.Formulează corect trei răspunsuri. 5a.Stabileşte corect toate corelaţiile şi rezolvă itemul b. 6.Completează corect trei enunţuri.

Nivelul:IV Numele si prenumele …… ........................................... ...................

Probă orală Momentul evaluării : final de nivel IV

Probă de evaluare Data: ………….. Timp de lucru : 20 minute a. b. c. d.

1.Spune dacă enunţul este adevărat sau fals: Acest număr are şase cifre: 321 456. Cifra zecilor este 5. Cifra 2 este cifra sutelor. Numărul are 321 de mii. 2.Citeşte următoarele numere: a) 1 234, 5 432, 4 567; b) 12 345, 23 654, 67 897; c) 6 087, 10 234, 130 098. 3. Alege răspunsul corect: 1 a) Suma numerelor 200 si 1 000 este: b) Dacă înmulţesc pe 21 cu 3 obţin:

2

c) Pentru a afla jumătatea lui 40 îl împart 1la: d) Ca să aflu diferenţa fac:

scădere

4. Alege răspunsul corect Un pepene ar putea cântări: 3 g, 3 kg, 3 t. Un biberon ar putea avea: 250 l, 250 cl, 250 kl. Un brad ar putea avea:2 m, 2 km, 2,cm.

118

8

2

6

7

2

4

adunar e

înmulţir e

Itemii vizează capacităţile: 1, 2.Înţelegerea şi utilizarea sistemului poziţional de formare a numerelor naturale

3.Cunoaşterea procedurilor de calcul cu numere naturale 4.Utilizarea unităţilor de măsură

Suficient 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii; 2.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative; 3.Rezolvă corect a si b. 4. Identifică corect o măsură dintre cele date.

Bine 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii; 2.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0; 3.Rezolvă corect a , b si c. 4. Identifică corect două măsuri dintre cele date.

119

Foarte bine 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii; 2.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0; 3.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. 4. Identifică corect toate măsurile.

Nivelul:IV Numele si prenumele …… ...........................................

Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV Probă de evaluare

Data: ………….. Timp de lucru : 20 minute 1a.Alege instrumentul de măsura potrivit pentru a afla lungimea gardului:ruleta, o rigla de 30 cm, metrul de croitorie, metrul tâmplarului. b. Ce lungime crezi că are gardul? c. Măsoară lungimea gardului şi spune dacă măsura se apropie de rezultatul estimat. d. Notează pe o foaie de hârtie rezultatul măsurării. 2 a. Observă cele două pachet. Care crezi că e mai greu? b. Convinge-te că ai apreciat bine. Ce poţi face? c. Ce instrument crezi că e mai potrivit cântarul sau balanţa? d. Află cât cântăreşte fiecare pachet 3 a .Arată pe calendar ziua de astăzi. b. Ce dată va fi peste o săptămână? c. Găseşte în calendar ziua naşterii tale. d. Observă programul de la primărie. În ce zile sunt audienţe? La ce oră? Notă:Pentru proba practică pregătiţi instrumentele de măsură necesare, un calendar, programul unei instituţii din comunitate. Informaţi-vă despre măsurile vizate în sarcinile de evaluare. Itemii vizează capacităţile: 1, 2.

3. 4.

Suficient 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 2 propoziţii; 2.Citeşte cel puţin 7 numere scrise cu cifre semnificative; 3.Rezolvă corect a si b. 4. Identifică corect o măsură dintre cele date.

Bine 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 3 propoziţii; 2.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi 1 număr care conţine cifra 0; 3.Rezolvă corect a , b si c. 4. Identifică corect două măsuri dintre cele date.

120

Foarte bine 1.Precizează valoarea de adevăr pentru 4 propoziţii; 2.Citeşte toate numerele scrise cu cifre semnificative şi pe cele care conţin cifra 0; 3.Rezolvă corect si complet sarcinile de lucru. 4. Identifică corect toate măsurile.

Nivelul:IV Numele si prenumele …… ...........................................

Probă practică Momentul evaluării : final de nivel IV

PROIECT O zi la poştă Ce vei face? Vei merge la poşta din localitatea în care locuieşti si vei observa activităţile care se fac. De ce vei face? Pentru a rezolva mai uşor situaţiile de viaţă în care eşti nevoit să faci adunări, scăderi, înmulţiri, împărţiri . Cum vei face? Vei culege date referitoare la :costul timbrelor,cântărirea pachetelor, legătura dintre preţ si masa pachetului. Vei face liste, tabele. Vei face comparaţii între măsuri, costuri. Vei face estimări. Vei alcătui probleme cu datele culese. Vei vedea cum sunt rezolvate sarcinile şi vei povesti în clasă. Vei putea să ajuţi la rezolvarea unor probleme pentru comunitate. Vei scrie pe hârtii, vei lipi timbre, plicuri, vederi şi bonuri de casă pe un carton, vei face o ilustraţie amuzantă. Vei aşeza toate lucrările într-o mapă şi o vei prezenta la şcoală la data stabilită pentru prezentare. Cum vei şti că ai reuşit? Vei aduce la şcoală mapa. Învăţătorul/învăţătoarea, colegii îţi va aprecia lucrarea si – ţi vor spune părerea lor. Termenul de predare: Sfârşitul modulului

121

Acordarea calificativului :

Niveluri Conţinut

Analiză si evaluare

Suficient Sunt incluse probleme care nu au legătură cu tema.

Cursantul motivează evaziv importanţa problemelor selectate.

Bine Sunt prezentate probleme, dar nu au relevanţa pentru viaţa autentică. Datele sunt selectate la întâmplare, problemele sunt copiate din manual. Lista problemelor este incompletă. Explicaţiile sunt sumare fără a explica anumite conexiuni.

Prezentare

Materialele sunt aşezate la întâmplare, iar prezentarea este lapidară, lipsită de Coerenţa, nu exprimă interes fată de activitatea desfăşurată.

Materialele sunt bine organizate. Prezentarea este inteligibilă, dar nu arata înţelegerea unor situaţii autentice.

Impactul vizual

Materialele sunt dezordonate. Nu există preocupare pentru aspect.

Materialele sunt bine organizate si aspectuoase.

122

F. bine Sunt prezentate probleme interesante, relevante pentru fiecare operaţie aritmetică.

Au fost identificate toate tipurile de probleme solicitate. Cursantul explică importanţa datelor pentru viaţa de zi cu zi. Informaţiile sunt bine organizate. Descrierea este clară si concisă. Exprimă opinii şi le argumentează.

Aşezarea materialelor dovedeşte o buna planificare. Recurge la scheme si tabele.

Modalităţi de înregistrare a datelor 1. Grila de înregistrare a rezultatelor la probele de evaluare finale Nume şi prenum e

Cunoaşterea si utilizarea conceptelor specifice matematicii Numera ţie

Calcu le

Geomet rie

Măsu ri

Fracţi i

Dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare şi rezolvare de probleme Org. Înţelege Proble datel re me or mesaj

123

Formarea şi dezvoltarea capacitaţii de a comunica utilizând limbajul ştiinţific Exprima Scrie Deprind re re eri orală practice

Inter es de doc.

2. Centralizator pentru înregistrarea datelor obţinute la probele de evaluare de parcurs Data: Clasa (nivelul):I Învăţător: Obiectul : Matematica Modulul I Conţinutul evaluat : Adunarea şi scăderea numerelor: 0 – 10 Număr de cursanţi înscrişi: … Număr de cursanţi prezenţi:… Itemii probei: 1) adunarea şi scăderea cu / fără sprijin, 2) identificarea operaţiei cu /fără sprijin 3) problemă cu enunţ sintetic, alegerea operaţiei dintre două operaţii date, descoperirea si scrierea operaţiei. Nr.crt Numele şi prenumele Itemul 1 Itemul 2 Itemul 3 Calificativ . cursantului final Calificativul

F.

B

S

I

F.b.

B

b. 1. 2.

………… …………

S

I

F.b

B

S

I

. x

x x

x

124

x x

S B

Clasa (nivelul): I Data:………… Obiectul:Matematica Număr de elevi înscrişi: ... Număr de elevi prezenti: ... Calificativ pentru fiecare item Itemul 1 Itemul 2 F.B.

B

S

I

F.

B

Calificativ final Itemul 3 S

B. … cursanţ i …%

…

… …

… %

F.B

B

S

I

. …

…

… %

I

B

…

… %

F.B .

… %

…%

… %

Măsuri ameliorative: 1. Cursantul.........: adunări si scăderi în concentru 0 – 10 ; 2. Cursantul.........: 3. Cursantul.........: 4. Cursantul.........:

125

%

… … %

… %

S

I

Ştiinţe ■ Cunoaşterea mediului Probe de evaluare

126

În atenţia cadrelor didactice! Examinarea iniţială se aplică acelor cursanţi care solicită înscrierea în modulul III sau IV, fără să fi parcurs modulele anterioare. Se realizează printr-una din următoarele probe: scrisă, orală sau practică. Examinarea finală se aplică tuturor cursanţilor la încheierea modulelor III şi IV, în perioada de examinare. În funcţie de numărul cursanţilor, particularităţile şcolii, caracteristicile colectivului de cursanţi, precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor se va opta pentru una din următoarele forme: scrisă, orală, practică sau alternativă (portofoliu). Se recomandă ca forma de examinare să fie negociată de cadrul didactic şi colectivul de cursanţi încă de la intrarea în modul. Pentru evaluarea prin probe scrise vor fi distribuite cursanţilor fişe individuale cu subiectele propuse. Este necesar ca acestea să fie tipărite clar, cu caractere şi, eventual, imagini vizibile. Timpul alocat rezolvării va fi de 60 de minute. Corectarea se va face pe baza grilelor, iar aprecierea, prin calificative. Cadrul didactic va urmări crearea în timpul examinării a unei atmosfere destinse, va interveni cu explicaţii suplimentare în cazul în care cursanţii au dificultăţi în înţelegerea sarcinilor, va explica în termeni familiari noţiunile mai puţin cunoscute acestora, va oferi exemple similare şi sugestii în situaţia în care cei examinaţi au blocaje sau dificultăţi în transpunerea în scris a unor informaţii, va orienta atenţia cursanţilor spre informaţii utile şi esenţiale, în cazul testelor care presupun rezolvarea cerinţelor pe baza unui text citit la prima vedere. Va prelungi timpul de rezolvare pentru acei cursanţi care prezintă dizabilităţi. În notarea lucrărilor, cadrul didactic va ţine seama de frecvenţa, ponderea şi tipul de sprijin acordat fiecărui cursant. Nu vor fi sancţionate greşelile de exprimare în scris, abaterile de la normele de ortografie şi punctuaţie, aspectul general al lucrării. Se vor puncta răspunsurile care vizează conţinuturile cuprinse în programă şi se va aprecia atitudinea pozitivă a cursanţilor faţă de învăţare. La probele orale, cursanţii vor primi bilete tipărite cu subiectele şi vor avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru a formula răspunsurile. Cadrul didactic va interveni, dacă este cazul, cu explicaţii suplimentare privind sarcinile, va facilita formularea răspunsurilor sugerând cursantului situaţii familiare lui, apropiate de contextul sugerat de sarcina de rezolvare. Va formula întrebări ajutătoare. Va permite schimbarea biletului, dacă sarcinile depăşesc în mare măsură capacităţile de rezolvare ale cursantului. În notare se va ţine seama de frecvenţa şi tipul de sprijin acordat. Pentru probele practice este necesară pregătirea materialelor şi instrumentarului pentru experimente, a instructajelor după care se vor face experimentele, a fişelor, a tabelelor de înregistrare a datelor. Acest tip de probă se va aplica în cazul în care la cursuri au fost exersate astfel de activităţi. Cadrul didactic va interveni cu îndrumări în etapa în care cursantul îşi va selecta instrumentarul, va oferi explicaţii pentru înţelegerea de către acesta a instructajului, va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să-şi formuleze ipotezele de lucru şi concluziile, pentru a verbaliza experimentul efectuat, pentru a-l ajuta să descrie fenomenele observate. Îi va orienta atenţia către fenomenele care se produc, îl va atenţiona asupra datelor şi a formei în care va înregistra datele, îi va sugera situaţii de viaţă familiare lui similare cu cele ale experimentului. Durata acestei probe va fi de 15-30 de minute. Evaluarea prin portofoliu va fi posibilă în cazul în care a existat o preocupare continuă pentru realizarea lui. De aceea este necesar ca înainte de examinare, cadrul didactic să-i sprijine pe cursanţi la organizarea materialului, să corecteze şi să ofere sugestii pentru îmbunătăţirea unora dintre lucrări, să le prezinte care sunt criteriile după care portofoliul va fi apreciat. În susţinerea de către candidat a lucrării, cadrul didactic va sugera acestuia alegerea celor mai reuşite pagini, a celor care scot în evidenţă punctele tari, relevante, ale activităţii sale. Va formula întrebări de sprijin pentru ca acesta să utilizeze în exprimare concepte specifice disciplinei, să realizeze transfer de la aspectele teoretice la cele practice sau să teoretizeze unele situaţii concrete, să prezinte contribuţia proprie 127

la realizarea lucrărilor şi demersul efectuat pentru finalizarea respectivei lucrări. Îl va încuraja să formuleze opinii personale privind aspectele pozitive ale lucrării şi să descopere aspectele mai puţin izbutite şi căile de îmbunătăţire.

128

Nivelul III elevului Finalul modulului minute

Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20

Evaluare orală

1.

Încercuieşte răspunsurile corecte din enunţurile următoare: Aerul este un corp: a) solid ; Aerul se află : a) pretutindeni; Aerul este un corp: a) transparent ;

b) lichid;

c) gazos.

b) numai în sol; b) alb;

c) numai în apă. c) incolor

Cel mai important gaz care intră în alcătuirea aerului este: a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul. Gazul care întreţine viaţa şi arderea este: a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul. Omul, plantele şi animalele elimina în timpul respiraţiei: a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; c) azotul. Plantele verzi produc: a) oxigenul; b) dioxidul de carbon; 2.

c) azotul.

Cum este vara aerul din pădure? De ce? ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… ………………………………………… 3. Prezintă şi explică 3 acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului. ………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… …………………………………-129

Descriptori de performanţă Item Selectarea variantelor care exprimă proprietăţi ale aerului Argumentarea afirmaţiei prin specificarea proprietăţilor aerului din pădure şi prin stabilirea dependenţei dintre acestea şi prezenţa vegetaţiei.

Prezentarea unor acţiuni ale oamenilor care produc poluarea aerului.

Calificativ Bine Selectează corect 5 din 7.

Suficient Selectează corect 4 variante din 7. Enumeră incomplet caracteristicile aerului din acest mediu şi cu ajutorul examinatorului stabileşte relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului.

Enumeră cu ajutorul examinatorului toate caracteristicile aerului din acest mediu şi stabileşte fără ajutor relaţia dintre prezenţa vegetaţiei şi calităţile aerului.

Identifică două acţiuni şi le prezintă acestora într-o formă succintă.

Identifică 3 acţiuni poluante şi le prezintă complet cu ajutorul întrebărilor examinatorului.

130

Foarte bine Selectează toate variantele cu sprijin minim din parte examinatorului În argumentare face referire la: prezenţa oxigenului, umiditate şi temperatură, absenţa prafului corelând aceste proprietăţi ale aerului cu prezenţa vegetaţiei abundente. Identifică trei acţiuni poluante şi le prezintă complet.

Nivelul IV Finalul modulului minute

Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20

Evaluare orală

1. Completează corect enunţurile folosind cuvintele scrise în paranteză: • Starea de încălzire a corpurilor este o proprietate exprimată prin.............................. • Unitatea de măsură pentru temperatură este ................................ . • Un corp se pune în mişcare sub acţiunea unei ................................care poate fi de...............................sau de ............................ . • Pământul atrage corpurile datorită ............................................................ . (forţe, temperatură, atracţie, gradul Celsius, cădere, atracţiei gravitaţionale, respingere) 2. Numerotează imaginile de mai jos în ordine stadiilor de dezvoltare ale persoanelor reprezentate.

Precizează stadiul de dezvoltare al personajelor reprezentate în fiecare imagine. Dă exemplu, pentru fiecare caz, de câte o activitate specifică perioadei de vârstă. 3. Prezintă 5 practici care dăunează stării de sănătate a omului. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

131

Descriptori de performanţă Itemi 1. Completarea enunţurilor eliptice cu noţiuni specifice disciplinei 2 Prezentarea stadiilor de dezvoltare a omului 3 Prezentarea practicilor care dăunează sănătăţii oamenilor.

Suficient Completarea corectă a 3 spaţii punctate.

Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii punctate.

Ordonarea corectă a tuturor stadiilor.

Ordonarea corectă şi denumirea stadiilor.

Scurtă enumerare a 5 practici greşite.

Enumerarea celor 5 practici greşite şi argumentarea cu întrebări de sprijin.

132

Foarte bine Completarea corectă a tuturor spaţiilor punctate. Ordonarea corectă, denumirea stadiilor şi prezentarea pentru fiecare situaţie a unei activităţi. Enumerarea şi argumentarea independentă.

Nivelul III

Numele şi prenumele

Finalul modulului

Timp de lucru: 60 minute

Evaluare scrisă

1. Citeşte cu atenţie textul următor:

Apa este foarte mult răspândită în natură, în toate cele trei stări de agregare. Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa pământului. În circuitul pe care îl face prin natură apa dizolvă substanţe gazoase şi substanţe solide. Este necesară vieţii de pe pământ şi se găseşte într-o mare parte a corpurilor vii. Fără apă, plantele se ofilesc, animalele erbivore, fără hrană, mor şi ele. Animalele carnivore, fără hrană şi adăpost, vor avea aceeaşi soartă. Omul nu poate trăi fără apa pe care o ia din natură.

• • • • •

1. Folosind informaţiile din text completează următoarele enunţuri: Pământul se numeşte „planeta albastră” deoarece…………………….……………………. Stările de agregare ale apei sunt: ……………………… …………………… ………………… Mişcarea şi transformarea apei în natură dintr-o stare de agregare în alta se numeşte…………………….. ………………………………….. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte …………… Faptul că între vieţuitoare există relaţii de hrănire face ca lipsa apei să ducă la ……………….. 2. Completează corespunzător enunţurile folosind cuvintele din paranteză: (solidă, norii, lichidă, potabilă, condensare, ninsoare, mări şi oceane)

Pe Pământ, apa există în multe forme. Apă sărată există în…….. Apa dulce, în stare ………., se găseşte în gheţari, zăpadă sau………. Apa dulce, în stare………., se găseşte în ape curgătoare, stătătoare, ploi sau în subsol. În atmosferă, apa se găseşte sub formă gazoasă alcătuind ………. sau fin împrăştiată în aer determinând umiditatea acestuia. Apa care este potrivită consumului uman se numeşte ………. 3 Enumeră 5 vieţuitoare care trăiesc în mediul acvatic. Dă exemplu de o formă de adaptare a organismelor la acest mediu. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------4. Enumeră 5 măsuri prin care se poate evita poluarea apei.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------133

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

134

Nivelul IV Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 min.

Evaluare scrisă

Citeşte următorul fragment: Prin inspiraţie, oxigenul din aer ajunge în plămâni. Vasele de sânge transportă oxigenul în corpul nostru. Pe măsura ce oxigenul şi substanţele hrănitoare sunt folosite de organism, producem dioxid de carbon. Sângele îl transportă pe acesta în plămâni de unde, prin expiraţie, este eliminat în aer. Pentru a fi sănătoşi, trebuie să respirăm permanent aer curat, fără praf, fum şi gaze, de temperatură cuprinsă între 18-20 grade Celsius şi de umiditate potrivită. 1.Răspunde la următoarele întrebări:

a) Care sunt organele principale ale aparatului respirator? b) Ce este respiraţia? c) Ce se înţelege prin inspiraţie? Dar prin expiraţie? d) Ce calităţi trebuie să aibă aerul respirat? -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Scrie 5 reguli de viaţă pe care trebuie să respectăm pentru a ne păstra sănătatea aparatului respirator? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Precizează câte un comportament de adaptare specific fiecăruia dintre animalele următoare: -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

4 .Grupează în perechi substanţele din care se pot obţine soluţii: ulei; sare; orez; lapte; apă; zahăr; boabe de fasole; cerneală; detergent praf; detergent lichid. 135

a. …………………………… b. …………………………… c. ……………………………

d. …………………………… e. …………………………… f. ……………………………

5. Încercuieşte varianta corectă de răspuns: Filtrarea are loc în prezenţa unui : cristal. Cristalizarea nu poate avea loc fără: sursă de căldură.

foc;

filtru;

un filtru; un magnet;

Decantarea are loc într-un amestec : omogen; neomogen

136

Instrument de evaluare finală scrisă pentru Nivelul III Item 1. Completarea enunţurilor lacunare folosind informaţii din text.

Suficient Completeaz ă corect 3 din 5 enunţuri date.

2. Completarea enunţurile lacunare cu noţiuni specifice disciplinei.

Completeaz ă corect 3 din 6 enunţuri date.

3. Enumerarea unor vieţuitoare din mediu acvatic şi precizarea unei forme de adaptare la mediu. 4. Enumerarea măsurilor de prevenire a poluării apei.

Enumeră 4 vieţuitoare.

Identifică 3 măsuri.

Calificativ Bine Foarte bine Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. 4 din 5 enunţuri date. Complet Completează corect ează corect toate enunţurile date. 4 din 6 enunţuri date. Enumeră Enumeră cele 5 5 vieţuitoare şi dă exemplu vieţuitoare. de formă de adaptare a organismelor la mediul acvatic. Identifică Identifică 5 măsuri. 4 măsuri.

Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. 3. Precizarea comportamentelor de adaptare a vieţuitoarelor la mediu. 4. Gruparea în perechi a substanţelor care pot forma o soluţie. 5 Identificarea situaţiilor în care se pot separa substanţe din amestecuri.

Calificativ Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări.

Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări.

Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări.

Scrierea a 3 reguli corecte.

Scrierea a 4 reguli corecte.

Scrierea a 5 reguli corecte.

Pentru o vieţuitoare.

Pentru 2 vieţuitoare.

Pentru 3 vieţuitoare.

Identificarea a 5 posibilităţi.

Identificarea a 6 posibilităţi.

Identificarea a 5 posibilităţi.

Identificare a 3 situaţii corecte.

Identificare a 3 situaţii corecte.

Identificare a 3 situaţii corecte.

Nivelul III

Numele şi prenumele

Evaluare sumativă „Medii de viaţă” 60 min.

Timp de lucru:

Evaluare scrisă 1. Citeşte şi subliniază cuvintele care transmit ideea că pădurile sunt o bogăţie naturală: Pădurile formează mediul de viaţă pentru multe plante şi animale. Vieţuitoarele sunt vânate pentru blana lor, pentru carne, pentru pene. O parte din plante sunt folosite ca hrană pentru oameni şi pentru animale. Aerul din apropierea pădurilor este foarte curat. Copacii reprezintă o bogăţie prin produsele lor: fructe de pădure, lemn şi frunze uscate. Lemnul pădurilor este întrebuinţat în construcţii şi pentru încălzit. Rădăcinile arborilor fixează solul. Pădurea menţine echilibrul natural prin participarea la circuitul apei în natură. Ea este un loc de odihnă şi tratament. 2. Uneşte prin săgeţi pentru a obţine enunţuri adevărate: Grădina este mediu de viaţă natural Pădurea este mediu de viaţă artificial Clocitoarea Sera Livada Acvariul

Balta

3. Numerotează ordinea în care trebuie să se desfăşoare activităţile numite mai jos pentru a amenaja o grădină de legume: Se grăpează pământul Se nivelează terenul şi se pun pentru a se mărunţi îngrăşăminte…. pământul…. Toamna sau primăvara se ară sau Se parcelează terenul…. se sapă pământul…. Se plivesc buruienile, se udă Se seamănă sau se răsădesc plantele…. legumele…. 4. Completează enunţurile: În pădure vegetaţia şi animalele sălbatice vieţuiesc fără ……….omului. În zonele de deal şi la poalele munţilor cresc păduri de ………… La umbra copacilor din pădurile de stejari şi fagi cresc plante mici precum:……………… În coroanele stufoase au adăpostul numeroase păsări, precum: ……………. În aceste păduri trăiesc mamifere cum ar fi:……………………………………………. Pe pantele munţilor cresc păduri de ………………….. Arborii acestor păduri au frunze în formă de ………………… Animalele întâlnite aici sunt:………………………………………………………………………………………

Descriptori de performanţă Itemi Suficient 1. Identificarea în Identifică 4 din text a cuvintelor cele 6 resurse. cheie: care, lemn, loc de odihnă şi agrement) 2. Gruparea unor Recunoaşte medii de viaţă pentru fiecare tip mediu câte 2 cazuri. 3. Ordonarea etapelor care trebuie parcurse pentru a amenaja o grădină. 4. Completarea enunţurilor cu informaţii specifice disciplinei.

Calificativ Bine

Foarte bine

Identifică 5 din cele 6 resurse.

Identifică toate resursele.

Asociază corect toate cazurile dat cu tipul de mediu.

Ordonarea corectă a 4 etape din 6.

Recunoaşte pentru fiecare tip de mediu câte 3 cazuri. Ordonarea corectă a 5 etape din 6.

Completează corect 5 din 8 spaţiile punctate.

Completează corect 6 din 8 spaţiile punctate.

Completează corect toate spaţiile punctate.

Ordonarea corectă a tuturor etapelor.

Nivelul IV prenumele elevului

Numele şi

Evaluare sumativă- „Omul şi mediul înconjurător” Timp de lucru: 60 min. ……………………………….. Evaluare scrisă Citeşte următorul fragment Pielea este un organ complex şi este cel mai mare din organismul uman. Este un înveliş impermeabil şi o barieră care apără interiorul organismului de lovire, tăiere, zgâriere, soare, frig, precum şi de substanţele chimice şi de microbii din mediul înconjurător. Este elastică, pe deasupra se reînnoieşte mereu şi păstrează apa în organism. Grosimea ei variază de la 0,5 la 5 mm: este foarte fină pe pleoape şi foarte groasă pe talpa piciorului. Din piele se formează structuri precum părul şi unghiile. 1. Formulează răspunsuri la următoarele întrebări: 3. Ce proprietăţi are pielea? 4. Ce rol are pielea pentru organismul uman? 5. Ce sunt părul şi unghiile? 6. De ce credeţi că pe călcâie pielea este mai groasă decât pe restul corpului? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2.Scrie 5 reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a avea o piele sănătoasă. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Uneşte ce se potriveşte pentru a obţine enunţuri adevărate: • Circulaţia sângelui este asigurată de sistemul osos. • Oxigenul necesar organismului este asigurat de sistemul nervos. • Este alcătuit din oase şi susţine şi protejează organele corpului sistemul reproducător. • Continuarea speciei este asigurată de sistemul digestiv. • Are rol în hrănirea organismului sistemul circulator. • Creierul, măduva spinării şi nervii formează sistemul reproducător .

4. Scrie în casete denumirile organelor interne care au pentru organism următoarele roluri: • •

Pompează sânge în întregul corp. Distruge toxinele din sânge.

•

Filtrează sângele şi elimină prin urină substanţele dăunătoare produse de organism. Au rol principale în respiraţiei.

Instrument de evaluare finală prin probă scrisă la Nivelul IV Item 1. Formularea de răspunsuri la întrebări date pe baza desprinderii informaţiei ştiinţifice desprinse dintr-un text 2. Scrierea regulilor de păstrare a sănătăţii aparatului respirator. 3. Punerea în corespondenţă a unor fragmente de enunţuri pentru a reconstitui informaţii adevărate privind sistemele organismului uman. 4. Completarea casetelor cu denumiri ale organelor interne.

Suficient Formularea răspunsurilor corecte la 2 întrebări.

Bine Formularea răspunsurilor corecte la 3 întrebări.

Foarte bine Formularea răspunsurilor corecte la 4 întrebări.

Scrierea a 3 reguli corecte.

Scrierea a 4 reguli corecte.

Scrierea a 5 reguli corecte.

Obţinerea a 4 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman.

Obţinerea a 5 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman

Obţinerea a 6 enunţuri adevărate privind sistemele corpului uman

Completare a după caracteristicile date a 2 denumiri corecte ale organelor interne.

Completare a după caracteristicile date a 3 denumiri corecte ale organelor interne.

Completarea după caracteristicile date a 4 denumiri corecte ale organelor interne.

Nivelul III Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 30 min.

Probă practică de evaluare Varianta 1

Materiale necesare: sursă de lumină (lampă sau lanternă), un ecran, un pahar de sticlă, o bucată de lemn, o oglindă Instrucţiuni: Luminează o pânză albă cu un bec. Pune pe rând, între sursa de lumină şi ecran, următoarele obiecte: a) un pahar de sticlă: b) o bucată de lemn; c) o oglindă. Ce se întâmplă cu raza de lumină în fiecare situaţie? De ce? Completează tabelul: Obiectul aşezat între sursa de Efectul lumină şi ecran ... a) b) c)

Nivelul IV

Numele şi prenumele

Finalul modulului

Timp de lucru: 30 minute

Probă practică de evaluare Materiale: apă, nisip, sare, magnet, ace cu gămălie, bucăţele de hârtie, riglă de plastic. Instrucţiuni

1. Amestecă apă cu nisip. Ce amestec ai obţinut? Foloseşte decantarea pentru separarea substanţelor. 2. Obţine o soluţie din apă cu sare. La ce poţi folosi această soluţie? Cum se pot separa aceste substanţe? 3. Amestecă nisip cu ace cu gămălie. Separă substanţele din amestec. 4. Amestecă ace de gămălie cu bucăţele de hârtie. Prin ce metode poţi separa substanţele din amestec? Completează tabelul: N Substanţele din Tipul Metoda de separare r. amestec amestecului crt. 1 2 3 4

Instrument de evaluare a probelor practice ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

În aprecierea şi notarea probei practice se va ţine seamă de: realizarea experimentului pe baza instrucţiunilor prezentate de profesor; identificarea fenomenelor care intervin; exprimarea relaţiilor dintre fenomene; colectarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor experimentale formularea şi prezentarea concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor experimentale.

Suficient Sunt identificate cu ajutorul examinatorului: instrumentarul utilizat, succesiunea etapelor experimentului, fenomenul propus pentru observare. Sunt prezentate doar o parte din relaţiile care demonstrează un fenomen. Majoritatea sunt desprinse pe baza întrebărilor de sprijin formulate de examinator. Colectarea datelor este nesistematică. Insuficientă claritate a modului de înregistrare şi prezentare a datelor. Prelucrarea se face cu ajutorul examinatorului Concluziile sunt formulate fără o rigoare ştiinţifică adecvată. Limbajul ştiinţific utilizat este sărac, fără precizie

Calificativ Bine Sunt identificate independent, în mare parte: instrumentarul utilizat, succesiunea etapelor experimentului, fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen, cu sprijin minim din partea examinatorului. Majoritatea datelor experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie satisfăcătoare. Prezentarea lor este clară. Prelucrarea datelor se poate face uşor. Sunt formulate unele concluzii corecte, în termeni corespunzători, fără să fie acoperite însă toate aspectele implicate în fenomen.

Foarte bine Sunt identificate independent: instrumentarul utilizat, succesiunea etapelor experimentului, fenomenul propus pentru observare Sunt prezentate majoritatea relaţiilor care demonstrează un fenomen, fără sprijin din partea examinatorului Toate datele experimentale sunt colectate şi înregistrate cu precizie. Prezentarea lor este clară. Prelucrarea datelor se face uşor şi rapid. Prelucrarea datelor conduce la formularea unor concluzii clare. Sunt schiţate posibile generalizări sau aplicaţii practice ale fenomenului studiat

Scări de clasificare întocmite în evaluările curente ce pot fi introduse în portofoliu pentru aprecierea comportamentului în activităţi de experimentare Comportamentul Identifică necesarul de instrumente efectuării unui experiment Utilizează instrumentarul în efectuarea experimentelor Identifică ipotezele care vor fi verificate Efectuează operaţii succesive prezentate printr-un instructaj verbal sau scris Notează date, observaţii constatate în efectuarea experimentelor Interpretează relaţiile dintre notaţiile efectuate Desprinde concluzii în urma efectuării experimentelor Anticipează schimbarea care se va produce prin introducerea unei variabile într-o situaţie dată Asociază situaţiile experimentate cu cele reale Recunoaşte în realitate fenomene similare celor din experimentele efectuate Îşi foloseşte experienţa proprie pentru a propune experimente noi Pornind de la ipoteze şi concluzii date, elaborează un demers experimental

Frec venţa Des Un eori eori

Rar eori

Grilă de evaluare a portofoliului personal al cursantului Criterii de apreciere şi indici

1. PREZENTARE - evoluţie faţă de prima prezentare a portofoliului; - complexitatea şi varietatea produselor finite; - estetica generală. 2. REZUMATE - teste de evaluare continuă, rezolvări ale temelor propuse de ghid; notiţe - referate, articole din presă, - studii de documentare pe teme date (însemnări personale în urma unor observări, scheme, tabele, schiţe, fişe de înregistrare, răspunsuri la întrebări formulate de cadrul didactic sau colegi, studii comparative) 3. LUCRĂRI PRACTICE - adecvate la scop; - eficienţa modului de lucru; - rezultatul lucrărilor practice; - îndeplinirea sarcinii individuale în situaţia activităţilor de grup 4. REFLECŢIILE CURSANTULUI PE DIFERITE ETAPE ALE REALIZĂRII PORTOFOLIULUI - reflecţii asupra propriei munci; - reflecţii despre lucrul în echipă; - aşteptările elevului faţă de activitatea desfăşurată; (desprinse din chestionare) 5. CRONOLOGIE - ordonarea cronologică a materialelor (demonstrează preocuparea consecventă a cursantului) 6. AUTOEVALUARE - autoevaluarea activităţii desfăşurate; - concordanţa scop-rezultat; - progresul făcut; - calificativul pe care crede că îl merită. 7. ALTE MATERIALE – schiţe ale unor fenomene sau obiecte, afişe, fotografii, diplome de participare la activităţi ecologice. - calitatea acestora; - adecvarea la tema propusă; - relevanţa pentru creşterea aprecierilor

Fo arte bi ne

B ine

Sufici ent

Obser vaţii

Nivelul III Finalul modulului minute Probă de evaluare pe bază de portofoliu

Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20

Evaluarea unui proiect tematic Acest instrument de evaluare poate fi completate pentru a aprecia proiectele cursanţilor la temele recomandate în ambele ghiduri ale cursantului, pentru conţinuturi precum: Medii de viaţă, Cicluri evolutive ale mamiferelor, păsărilor, insectelor, Omul şi mediul înconjurător ş.a. În aprecierea şi notarea proiectului realizat se va ţine seama de: • analiza datelor relevante din observaţii directe, date şi lectură; • completarea datelor oferite cu alte surse posibile de informare; • identificarea corectă şi completă a fenomenelor care intervin, propuse pentru studiu; • identificarea evoluţiei fenomenelor observate; • modul de prezentare în scris a proiectului realizat. Suficient Unele date de informare sunt relativ corect citate şi selectate, fără a fi cele mai relevante pentru scopul propus. Analiza acestora este primară. Este identificată o singură posibilă sursă, foarte accesibilă. Nu sunt puse în practică modalităţi specifice de colectare a datelor suplimentare. Fenomenele identificate se menţin la nivelul comun, fără a se stabili o relaţie între ele; Observaţiile privind evoluţia fenomenelor sunt formulate pe termen scurt, indicând continuarea, cu consecinţe neclare.

În prezentarea proiectului este utilizat un limbaj sărac.

Calificativ Bine Majoritatea datelor sunt citite corect, fără a demonstra însă real discernământ în alegerea celor mai semnificative. Sunt comparate datele din aceeaşi categorie. Sunt identificate mai multe posibile surse de date suplimentare, necesitând tehnici diferite de obţinere şi colectare a lor. Adecvarea acestor tehnici la surse este realizată parţial, iar corectitudinea relativă. Sunt identificate fenomene principale care sunt corelate, precum şi fenomene secundare aflate în interdependenţă cu cele principale. Se formulează atât o prognoză pe termen scurt, cât şi una pe termen mediu, dar insuficient fundamentate.

Este utilizat un limbaj ştiinţific simplu, cu unele erori minore.

Foarte bine Selectarea tuturor datelor relevante este realizată corect şi complet. Se face o clasificare a celor mai semnificative date. Este demonstrată utilizarea lor corectă. Sunt clar identificate zonele în care este nevoie de date suplimentare, în vederea formulării unor concluzii pertinente. Pentru obţinerea acestor date sunt selectate surse diverse şi credibile. Sunt identificate fenomene ca elemente componente ale unui proces. Sunt identificate raporturi de tip cauză-efect, dependenţă, subordonare, interacţiune. Sunt identificate şi posibile surse de modificare pe termen scurt sau mediu. Consecinţele posibile sunt evidenţiate, sugerându-se şi eventuale soluţii pentru o evoluţie ascendentă, însoţite de explicaţii. Limbajul ştiinţific şi literar este corect. Bibliografia este menţionată, alături de elementele fundamentale ale textului. Prezentarea de

ansamblu este îngrijită şi clară.

Istorie ■ Geografie Probe de evaluare

În atenţia cadrelor didactice! Examinarea la disciplina istorie-geografie se va realiza la finalul modulului IV. Există posibilitatea ca în funcţie de particularităţile comunităţii, de numărul de cursanţi, de caracteristicilor grupului de cursanţi, de specificul şcolii, precum şi de particularităţile individuale ale cursanţilor, să se opteze pentru una din următoarele forme de evaluare: scrisă, orală, practică sau pe bază de portofoliu. Se recomandă, ca încă de la începutul cursului, cadrul didactic şi grupul de cursanţi să negocieze asupra formei de evaluare. În cazul în care examinarea se va face prin proba scrisă, fiecare cursant va primi subiectele tipărite clar şi vizibil, urmând să rezolve sarcinile direct pe aceste fişe. Se recomandă ca intervenţie cadrelor didactice să se facă în cazul în care cursanţii nu înţeleg cerinţele, identifică în textele propuse pentru comentarii noţiuni al căror sens nu îl cunosc, au dificultăţi de redactare a răspunsurilor. De asemenea recomandăm ca în situaţia în care nivelul de abordare a unor sarcini este abstract pentru cursanţi, cadrul didactic să sugereze cursanţilor situaţii concrete, să ofere exemple apropiate experienţei de viaţă a cursanţilor. Notarea se va face pe baza grilei de evaluare, dar se va ţine seama de frecvenţa şi consistenţa sprijinului acordat. Cursanţii nu vor fi depunctaţi pentru greşelile de scriere, erorile de exprimare, topică, grafie sau pentru estetica lucrării. Timpul alocat acestei probe este de 60 de minute, dar va fi permisă depăşirea lui în cazul cursanţilor cu dizabilităţi. Pentru probele orale, fiecare cursant va extrage un bilet şi va avea la dispoziţie 15-20 de minute pentru formularea răspunsurilor. Este permisă schimbarea biletului, în cazul în care calitatea răspunsului nu corespunde calificativului suficient. Examinatorul va interveni, dacă este cazul, cu explicaţii suplimentare pentru lămurirea cerinţelor, îl va conduce pe cursant, prin întrebări suplimentare, către informaţiile necesare formulării unor răspunsuri concrete, îi va reaminti situaţii în care a utilizat acele cunoştinţe solicitate de itemi. În caz de confuzii sau erori, cadrul didactic va interveni cu explicaţii astfel încât evaluarea să aibă un caracter constructiv. Va încuraja cursantul pentru răspunsurile corecte şi va formula întrebări de detaliu pentru acele cunoştinţe pe care cursantul le stăpâneşte. Va cultiva o atmosferă destinsă, pozitivă, permiţând cursantului să exprime propriile păreri despre situaţiile prezentate în conţinutul biletelor, va accepta punctele de vedere proprii acestuia şi îl va conduce prin întrebări către formularea argumentelor. Probele practice se pot desfăşura fie în sala de clasă, situaţie în care cursanţii vor extrage bilete cu instructaje, fie în afara clasei (curtea şcolii, muzeu, zone din localitate etc.). Aceste probe solicită din partea cadrului didactic pregătirea unor materiale (hărţi, machete, planuri, busole, albume, foarfeci, lipici etc.), instructaje şi fişe de înregistrare a datelor. Se vor aplica astfel de probe în situaţia în care în timpul cursurilor s-au desfăşurat activităţi similare (trasee aplicative, vizite la muzee, jocuri de rol, colecţii de imagini, desene, planuri, confecţionare de machete etc.). Se pot formula sarcini individuale care se vor rezolva independent sau se poate formula o sarcină comună pentru un grup de cursanţi, defalcată pe sarcini individuale, caz în care prin rezolvarea independentă să se obţină un produs finit, comun (de exemplu un plan al satului realizat din planuri individuale pe zone mici). Vor fi evaluate capacităţile de ordin practic ale cursanţilor, nu vor fi sancţionate erorile din sfera exprimării orale sau scrise. Evaluarea pe bază de portofoliu va necesita o preocupare constantă din parte cursanţilor şi a cadrului didactic. Înainte de perioada examenelor, cursanţii vor fi ajutaţi să-şi organizeze materialul şi să-l completeze. În examinare vor fi sprijiniţi să-şi selecteze acele file reprezentative pentru activitatea lor. Se recomandă ca înainte de examinare, cursanţii să fie obişnuiţi să îşi prezinte lucrările.

Nivelul IV cursantului Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 min. Evaluare orală - Varianta 1

1. Enumeră ocupaţiile locuitorilor de la sate şi oraşe. Locuitorii satelor se ocupă cu:………………………………………………………… Locuitorii oraşelor se ocupă cu:………………………………………………………. 2. Enumeră bogăţii ale solului şi ale subsolului din comunitatea locală bogăţii ale solului: ……………………………………………………………………………………………… bogăţii ale subsolului: ………………………………………………………………………………………….. 3. Explică următoarea zicală: A avea tradiţii înseamnă a avea istorie (Marin Voiculescu). ……………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………

Nivelul IV cursantului Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare orală - Varianta 2

1. Enumeră căile de transport. ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. Dă exemple din zona în care locuieşti (după caz )de: activităţi industriale: …………………………………………………………………………………… activităţi agricole: …………………………………………………………………………………….. activităţi comerciale: …………………………………………………………………………………. activităţi turistice: ………………………………………………………………………………………. 3. Prezintă care erau calităţile lui Decebal aşa cum se desprind din următorul fragment: Decebal era foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul pentru a ataca pe duşman li a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbânda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrângere. Din această pricină , multă vreme a fost un duşman de temut pentru romani. (Dio Cassius - Istoria romană)

Descriptori de performanţă Item 1. Enumerarea unor noţiuni care desemnează ocupaţii/căi de transport. 2 Exemplificarea resurselor/ocupaţiil or specifice comunităţii. 3 Interpretarea informaţiilor dintrun fragment de text.

Suficient Câte 3 noţiuni cu sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Câte 3 elemente cu sprijinul întrebărilor examinatorului. Cu sprijin, în limbaj simplu, prin exemple/citare.

Calificativ Bine Câte 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor suplimentare ale examinatorului. Câte 3elemente fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Fără sprijin, coerent şi logic, prin exemple.

Foarte bine Mai mult de 3 noţiuni fără sprijinul întrebărilor examinatorului. Mai mult de 3 elemente fără sprijin prin întrebări. Fără sprijin, coerent şi logic, prin exemple şi argumente pe baza unor cunoştinţe anterioare.

Nivelul IV cursantului Finalul modulului

Numele şi prenumele Timp de lucru: 60 minute Evaluare scrisă

1. Scrie în spaţiile libere numele ţărilor învecinate ţării noastre.

a). Localizează pe harta alăturată provincia în care se află localitatea ta. b) Scrie din vecinătatea zonei în care locuieşti trei nume de aşezări rurale: ………………………………… ………………………………………………………………… trei nume de aşezări urbane ………………………………… ………………………………………………………………… 3. Prezintă, la alegere, un monument din localitatea ta. Specifică: - aşezarea monumentului în localitate, în funcţie de punctele cardinale ………………………………………………………………………………………………………… - semnificaţia lui; ………………………………………………………………………………………………………… - istoricul lui (evenimente sau personalităţi de care aminteşte) ………………………………………………………………………………………………………… - o scurtă descriere ……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 4. Notează cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: România are o climă polară. Temperatura scade cu înălţimea Clima temperată are patru reliefului. anotimpuri. La munte iernile sunt geroase iar Precipitaţiile cresc cu înălţimea verile sunt mai răcoroase. reliefului. La câmpie sunt temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse. 5. Citeşte următoarele fragmente: a) Cu deschidere la Marea Neagră, cu Dunărea ce străbate teritoriul românesc până la vărsarea în mare şi aflat la intrarea în Europa, acest pământ a stârnit interesul multora.

b) Dacă aşezarea noastră n-a fost tocmai fericită, pământul României se desfăşoară între graniţele ei, în mulţi înalţi, podişuri şi dealuri odihnitoare şi câmpii întinse, care nu numai că încântă ochiul prin frumuseţea lui, dar sunt blagoslovite de Dumnezeu şi cu toate bogăţiile (Istoria românilor, 1935) Precizează care au fost motivele pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare. - ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Capacităţi evaluate -

orientarea pe hartă , precizarea statelor învecinate; descrierea unor obiective din mediul apropiat; observarea unor caracteristici ale vremii şi climei; desprinderea informaţiilor de specialitate din documente istorice.

Barem de corectare Item 1. Completarea pe harta a statelor vecine 2. Prezentarea unor informaţii despre regiunea în care trăiesc 3. Prezentarea unui monument din localitate 4.Stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri. 5. Identificare în fragmente a motivelor (poziţia geografică, frumuseţea, bogăţia) pentru care pământul românesc a fost râvnit de alte popoare

Suficient Completarea corectă a 3 spaţii. Localizarea pe harta provinciilor. Prezentarea monumentului după 2repere. Stabilirea valorii de adevăr pentru 4 enunţuri. Identificarea unui motiv.

Calificativ Bine Completarea corectă a 4 spaţii Localizarea pe hartă şi specificarea a 4 aşezări. Prezentarea monumentului după 3 repere. Stabilirea valorii de adevăr pentru 5 enunţuri. Identificarea a două motive.

Foarte bine Completarea corectă a 5 spaţii Rezolvarea integrală a cerinţelor. Prezentarea monumentului după 4 repere. Stabilirea valorii de adevăr pentru 6 enunţuri. Identificarea a trei motive.

Nivelul IV prenumele elevului

Numele şi

Finalul modulului

Timp de lucru: 60 minute

Evaluare scrisă 1.Completează pe hartă unităţile principale de relief: Munţii Carpaţi, Câmpia Română, Depresiunea Transilvaniei, Câmpia de Vest, Dealurile Moldovei, Delta Dunării, Marea Neagră Hartă mută pe care sunt demarcate unităţile principale de relief:

2. Scrie în 5-7 rânduri informaţii despre strămoşii noştri dacii. Precizează: a)ocupaţii, b)portul, c)credinţă, d)conducători, e)relaţiile cu vecinii 3. Apreciază cu A (adevărat) sau cu F (fals) următoarele enunţuri: Populaţia cea mai numeroasă se Vacile şi oile se cresc mai ales în găseşte în câmpii. zonele de munte şi deal. Cei mai vechi locuitori ai României Activităţile industriale se practică au fost romanii. mai ales în oraşele mari. Marea majoritate a populaţiei Reşedinţa de judeţ este României o formează românii. reprezentată de satul cel mai Satele mici cu gospodării risipite se important. află la câmpie. 4. Completează spaţiile punctate folosind cuvintele din paranteză: Capitala României este municipiu…………, situat în Câmpia………………, pe cursul………………... .Bucureştiul este pomenit pentru prima dată într-un document din vremea lui ……….. (20 septembrie 1459). Timp de două secole a fost capitala………………………., iar după unirea Principatelor Române, capitala…………………………. .În vremea regelui ……………..oraşul s-a dezvoltat mult, devenind un mare centru………., comercial., …………., bancar, ………. . La începutul secolului XX, datorită influenţei ……………, Bucureştiul era numit „Micul …………” (Română, Paris, cultural, Carol I, economic, engleze, franceze, Dâmboviţei; Ţării Româneşti, României, industrial, Vlad Ţepeş) 5. Completează următoarele enunţuri: Localitatea mea natală este …………………………..Numele judeţului în care se află această localitate este …………………………..Judeţul se află în partea de ……..a României.

Descriptori de performanţă Item i 1 2 3 4 5

Calificativ Suficient 1. Completarea denumirilor a 4 unităţi. Precizarea a 2 caracteristici. Aprecierea corectă a 4 afirmaţii Completarea corectă a 6-8 spaţii Completarea unei informaţii despre localitatea natală.

Bine Completarea denumirilor a 5-6 unităţi Precizarea a 3-4 caracteristici. Notarea corectă a 5 afirmaţii. Completarea corectă a 8-10 spaţii. Completarea a 2 informaţii.

Foarte bine Completarea denumirilor a 7 unităţi Precizarea a 5 caracteristici. Notarea corectă a 67 afirmaţii Completarea corectă a 10 –13 spaţii Completarea a 3 informaţii

Nivelul IV cursantului

Numele şi prenumele

Finalul modulului

Timp de lucru: 15-20 minute

Evaluare prin probă practică 1. Folosind busola stabileşte poziţia punctelor cardinale în încăperea în care ne aflăm. Precizează câte un vecin pentru fiecare punct cardinal determinat 2. Localizează pe hartă şi specifică: -

poziţia României în Europa (pe harta Europei) poziţia judeţului în care se află localitatea noastră (pe harta administrativă a României); denumeşte reşedinţa de judeţ judeţele învecinate(pe harta administrativă a României); precizează poziţia acestora după punctele cardinale.

3. Decupează şi lipeşte pe o bandă a timpului portretele următoarelor personalităţi: Alexandru Ioan Cuza (1820-1873)

Decebal (87 – 106)

Regele Ferdinand (1865 –1927)

Mihai Viteazul (1558-1601)

Scrie pe spatele fiecărei imagini ce rol a avut în istorie personalitatea respectivă şi câte un eveniment istoric important pentru ţară petrecut în vremea lor.

Materiale necesare: busolă, harta Europei, harta administrativă a României, foarfece, lipici. Capacităţi evaluate Orientarea pe teren, folosind busola

Orientarea pe hartă

Ordonarea cronologică a unor evenimente

Suficient Cunoaşte care sunt punctele cardinale, utilizează busola şi le determină cu ajutorul examinatorului Localizează pe hartă 2 obiective, cu ajutorul examinatorului

Ordonează portretele folosind ca repere anii.

Calificativ Bine Cunoaşte punctele cardinale, determină poziţia acestora independent. Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului

Recunoaşte personalităţile, specificând rolul lor şi ordonează portretele folosind ca repere anii.

Foarte bine Cunoaşte punctele cardinale, determină poziţia acestora independent, determină vecinătăţi Localizează pe hartă 3 obiective fără ajutorul examinatorului şi desprinde informaţii pentru a răspunde întrebărilor. Recunoaşte personalităţile, rolul lor şi prezintă cel puţin un eveniment pentru una dintre ele.

Nivelul IV Numele şi prenumele cursantului Finalul modulului Timp de lucru: 15-20 minute Evaluare alternativă: Evaluarea produselor activităţii cursanţilor

Pliant de prezentare a localităţii 1 Numele localităţii:…. Poziţionarea pe harta României…….. Judeţul:………… Reşedinţa de judeţ: …………………..

2 Formele de relief - enumerare; - scurtă descriere; - denumirea selectivă

5 Vegetaţia şi fauna - specii reprezentative; - imagini (fotografii, desene)

6 Populaţia şi aşezările omeneşti - structura etnică; - ocupaţii principale; - căi de comunicaţie; - organizarea şi administraţia (schiţă)

3 Apele curgătoare; stătătoare; artificiale

7 Trecutul - fragmente narative proprii sau din surse documentare; - cronologii ale evenimentelor

4 Clima - caracteristici generale, după anotimpuri

8 Imagini (fotografii, desene) - construcţii vechi/recente; - obiective turistice,

Instrucţiuni de aplicare a probei În etapa de examinare cursanţii pot prezenta din portofoliul personal un pliant de prezentare a localităţii. Tema era cunoscută cursanţilor încă de la începutul perioadei de studiu şi a fost efectuată, în etape, în timpul lecţiilor şi finalizată acasă. Se mai poate realiza în ultimele ore de curs ca sinteză a ceea ce s-a învăţat. Examinarea propriu-zisă va consta într-un interviu având ca suport lucrarea. Cadrul didactic va marca în grila de evaluare nivelul la care lucrarea cursantului a respectat fiecare criteriu.

Instrument de evaluare Criterii de evaluare

Prezenţa celor 8 componente ale pliantului Organizarea materialului: caracterul logic, structurat) Respectarea în structură a subtemelor Caracterul ştiinţific al informaţiilor Prezenţa informaţiilor esenţiale Activitatea de documentare (prezenţa unor fragmente din bibliografie recomandată, a unor date istorice culese în urma vizitelor la muzeu, bibliotecă,

Calificativ Sufi Bin cient e

Foa rte bine

notiţe luate în timpul unor întâlniri cu personalităţi ale comunităţii, vizite, excursii Prelucrarea şi dezvoltarea în stil propriu a conţinutului (prezenţa unor fragmente narative proprii, a unor schiţe şi desene personale) Aspectul general (estetica, varietatea, echilibrul părţilor) Susţinerea lucrării: corectitudine, claritate, coerenţă, putere de argumentare în exprimare.

Educaţie civică Probe de evaluare

Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Data: .....................................

Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul Timp de

Proba de evaluare Studiu de caz Notă: 1. Citiţi cursanţilor textul de mai jos sau folosiţi un suport audio cu acest text. Spuneţi cursanţilor să asculte cu atenţie şi să-şi imagineze următoarea situaţie. Ce mai mulţi profesori cred că există băieţi care au nevoie de ajutor ca să înveţe. Unii dintre ei provin din familii cu un singur părinte, alţii cresc doar cu bunicii pentru că părinţii au plecat să lucreze în alte ţări. Aceşti băieţi nu învaţă, lipsesc des de la şcoală, rămân repetenţi. Într-o localitate s-a făcut o şcoală doar pentru aceşti băieţi. Şcoala are profesori bine pregătiţi, calculatoare, săli de studiu şi multe cărţi. Fetele nu sunt primite la această şcoală. Mulţi părinţi vor să-şi înscrie fetele, pentru că şcoala e bună, dar nu le e permis. Părinţii spun că se încalcă dreptul la educaţie al fetelor. Profesorii spun că şcoala este de folos, pentru că băieţii nu vor mai face probleme comunităţii. Profesorii mai spun că înfiinţarea şcolii nu încalcă dreptul la educaţie al fetelor. 2. Întrebaţi cursanţii dacă în text există cuvinte pe care nu le cunosc. 3. Formaţi următoarele grupuri: a) Judecătorii cazului; b) Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor; c) Profesorii de la şcoala băieţilor şi lor avocatul (apărătorul); 4. Prezentaţi sarcinile de lucru : Judecătorii cazului

Părinţii nemulţumiţi şi avocatul (apărătorul) lor Ascultaţi cu mare Stabiliţi ce veţi atenţie cazul. spune contra scolii. Ascultaţi-i pe părinţi Motivaţi. şi pe apărătorul lor. Apărătorul susţine Ascultaţi-i pe cazul. profesori şi pe apărătorul lor. Spuneţi ce decizie aţi luat.

Profesorii de la şcoala băieţilor şi avocatul (apărătorul) lor Stabiliţi ce veţi spune ca să vă apăraţi. Motivaţi. Apărătorul susţine cazul.

5. Adresaţi următoarele întrebări : • Care sunt părţile bune ale cazului (beneficiile)?

165

•

Care sunt părţile rele (neajunsurile) ?

166

Calificativele se acordă global, după următoarele criterii : Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici în situaţii de viaţa comunitară

Calificative Suficient Argumente incomplete, insuficiente, neadaptate la caz.

Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent, referitoare la respectarea unor drepturi Manifestarea unei atitudini constructive referitoare la activitatea grupului în care trăiesc

Combate puţine sau nici un argument important al părţii adverse.

Combate un argument important al părţii adverse.

Stabileşte beneficii/neajuns uri, dar nu sunt relevante pentru caz.

Foloseşte o exprimare imprecisă, puţine aspecte ce au impact asupra judecătorilor Stabileşte un beneficiu/neajuns relevant pentru caz.

Bine Argumentele sunt incomplete, se fac puţine referiri la drepturi, norme, îndatoriri.

167

Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a drepturilor, normelor, îndatoririlor. Combate toate argumentele importante ale părţii adverse.

Foloseşte aspecte ce au impact asupra judecătorilor. Stabileşte mai multe beneficii/neajuns uri relevante pentru caz.

Tipul evaluării: complementarăproiect Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentarea proiectului:

Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Data prezentării:

Proiect tematic: Istoria familiei mele Notă: Informaţi-i din timp pe cursanţi despre proiectul pe care urmează să-l facă, termenul la care va fi susţinut proiectul şi cum vor primi calificativul. Precizaţi cursanţilor că pot alege anumite aspecte sau se pot referi la toate şi că dacă vor alege mai multe aspecte vor avea un calificativ mai bun. Precizaţi cursanţilor următoarele aspecte: Ce vei face Vei căuta informaţii despre începuturile familie tale. Proiectul va conţine : • Cercetarea numelui familiei tale • Harta, (arborele genealogic) familiei tale • Prezentarea orală a istoriei familiei tale , în fata colegilor Vi se cere să faceţi o prezentare de 10 minute despre familia voastră. Veţi fi notat după conţinutul proiectului, după felul cum ştiţi să prezentaţi, după materialele pe care le folosiţi. Veţi fi notat şi după modul cum ştiţi să-i ascultaţi pe ceilalţi colegi. Cum vei face Vei vorbi cu membrii familiei tale despre lucruri cum sunt cele de mai jos. Vei strânge materiale ajutătoare cum sunt: fotografii de familie, o hartă a familiei, medalii, reţete, etc. 1. Care este originea numelui familiei tale? Ce înseamnă el? Ce schimbări au suferit numele? Ce întâmplări cunoaşteţi despre aceste schimbări? 2. Ce prenume au fost folosite în familia ta? Ce porecle? Aveţi o tradiţie în punerea numelor? 3. Ce tradiţii v-au fost transmise de la membrii familiei? Ce tradiţii sunt mai puternice în familia ta? 4. Ce întâmplări ştiţi de la părinţii voştri? Ce întâmplări ştiţi despre copilăria, religia, politica familiei? 5. Cum s-au cunoscut şi s-au căsătorit părinţii, bunicii sau alte rude? Există poveşti în familie despre aceste relaţii? 6. Ce întâmplări au afectat familia voastră? 7. Sunt reţete în familie care au fost păstrate? 8. Vă mai întâlniţi cu toţii? Cât de des? Ce feluri de mâncare se pregătesc? 9. Ce limbă s-a vorbit? Ce limbă se vorbeşte acum? Cum vei şti că ai reuşit Vei aduce la şcoală dosarul proiectului. Cadrul didactic îţi va aprecia lucrarea şi-ţi va spune aprecierea. Colegii vor asculta şi vor aprecia prezentarea.

168

Ghidul de acordare a calificativului

Conţinut

Suficient Puţine detalii, nici un efort de a fi inventiv.

Exprimarea

Este monoton, mormăie, se uită în jos, vorbeşte prea repede, multe gesturi.

Organizarea

Nu face o introducere, nu are o idee de final.

Mijloace vizuale

Ascultarea

Imagini mici, neclare; le arată, dar nu face referire la ele.

Nu este atent, nu se uită la vorbitor, distrage atenţia.

Calificativ Bine Doar câteva detalii date. Spune câteva poveşti. Încearcă să fie inventiv. Vorbeşte când prea tare, când prea încet, Uneori cuvintele nu sunt clare Are o introducere, dar nu are o idee de final. Trece de la una la alta. Face referire la imagini şi încearcă să le introducă în prezentare. Aspectul este acceptabil. Este atent la majoritatea vorbitorilor. Uneori se uită în altă parte.

169

Foarte bine Spune poveşti şi anecdote. Aduce informaţii şi este inventiv. Are enunţuri clare. Are un ritm adecvat în vorbire. Are şi introducere şi o idee de final. Prezentarea este cursivă. Imaginile sunt potrivit de mari. Imaginile sunt plăcute.

Este atent la ceilalţi vorbitori. Nu face gesturi care distrag atenţia. Aplaudă.

Nivel: IV Numele şi prenumele………………. Data …………….……………………

Tipul evaluării: orală-interviul Momentul evaluării: final de modul Timp: 10 minute

Interviu – Sunt cetăţean Interviul conţine întrebări referitoare la următoarele domenii: 1. Participare la viaţa comunităţii: a. Ce însemna să faci activităţi voluntare? b. Ai făcut o activitate în mod voluntar? Alege dintre activităţile de mai jos sau spune altele. • să vorbeşti cu alţii despre satul / oraşul tău; • să faci curăţenie; • să plantezi pomi; • să ai grijă de copiii mici; c. Vorbeşti despre treburile comunităţii? Unde? d. Ce crezi că s-ar putea schimba în localitate? e. Ai făcut în ultimul timp o cerere? Cui ai adresat-o? Unde ai depus cererea? f. Când ai fost ultima dată la primărie? De ce? 2. Relaţionarea în cadrul grupului: a. Ce crezi că este un conflict? b. De ce crezi că apar ele? c. Lipsa de răbdare, lipsa de interes, altele... d. Cum te simţi când ai un conflict? 3. Rolul instituţiilor: Cui crezi că ar trebui să se adreseze cetăţenii în următoarele situaţii? De ce? a. O familie care nu mai are casă din cauza unui incendiu se adresează: ● primăriei; ● bisericii; ● primului ministru. b. Un copil este dat dispărut. Familia se adresează : ● primăriei; ● preşedintelui ţării; ● bisericii. c. Doi tineri se căsătoresc. Ei se duc la : ● primărie; ● biserică; ● primul ministru.

170

Calificativele se acordă global, după următoarele criterii : Standarde de evaluare Utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. Analiza si evaluarea unor situaţii după model si independent, referitoare la respectarea unor drepturi Exersarea relaţionării în grupuri mici

Calificative Suficient Participă la dialog reuşind să formuleze răspunsuri la cel puţin trei întrebări. Încearcă să explice ce este un conflict prin situaţii trăite.

Bine Formulează răspunsuri la cinci întrebări şi manifestă iniţiativă în comunicare. Cunoaşte ce este un conflict şi găseşte şi posibile cauze.

Foarte bine Formulează răspunsuri coerente la toate întrebările.

Recunoaşte cel puţin o instituţie.

Recunoaşte cel puţin două instituţii.

Recunoaşte toate instituţiile.

171

Este convingător în găsirea cauzelor şi argumentează sumar rolul conflictelor.

Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Data …………….

Tipul evaluării: orală Momentul evaluării: final de modul

Probă de evaluare 1. a. Numeşte trei proprietăţi ale unei persoane. b. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană. c. Numeşte trei proprietăţi care te fac pe tine să fii o persoană diferită de alte persoane. 2. Este bine/rău să fii diferit? De ce? Spune trei motive. 3. Spune trei reguli care dovedesc respectul. Standarde de evaluare Identificarea termenilor civici

Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare

Calificativ Suficient 1.a. Numeşte două atribute specifice unei persoane cu sprijin acordat de învăţător. b. Încearcă să găsească explicaţii pentru a arăta că este o persoană. c. Identifică cel puţin două diferenţe şi le redă cu dificultate. 2. Precizează un avantaj / dezavantaj 3. Recunoaşte cu ajutorul imaginilor o regulă.

Bine Precizează trei însuşiri ale persoanei şi încearcă să motiveze de ce. Găseşte explicaţii cu ajutorul sugestiilor făcute de învăţător.

Foarte bine Dă exemple bune care dovedesc o cunoaştere a atributelor persoanei. Este convingător în susţinerea argumentelor.

Identifică trei diferenţe şi le motivează. 2. Precizează un avantaj şi un dezavantaj şi-l motivează sumar.

Precizează trei diferenţe şi le susţine argumentat. 2. Precizează avantaje şi dezavantaje şi le argumentează. 3. Exemplifică trei reguli în situaţii autentice de viaţă.

3. Precizează două reguli cu ajutorul învăţătorului.

172

Nivel: IV Numele şi prenumele……………. Data …………….

Tipul evaluării: practică Momentul evaluării: final de modul Timp pentru prezentare: 10

Probă de evaluare Despre mine • • • • •

Folosind hârtie colorată, decupaje din reviste şi lipici, alcătuieşte un poster sau un tablou care să „vorbească” despre tine. Tabloul poate semăna cu un puzzle (joc prin care se creează un întreg din piese date) în care fiecare piesă „spune” ceva despre tine: calităţi, defecte, reuşite, abilităţi, etc. Pe fiecare piesă, scrie despre tine un cuvânt – cheie (harnic, bun cântăreţ). Piesele se lipesc pe un carton, apoi posterul va fi prezentat în faţa colegilor. Prezentarea trebuie să cuprindă şi următoarele aspecte: 1. Cum ai ales culorile? Ce semnificaţie au aceste culori? 2. Eşti mulţumit de tabloul tău? 3. Este greu / uşor să te prezinţi celorlalţi?

Notă: Stabiliţi din timp sarcinile de lucru: Acordarea calificativului : Nivelu ri Conţin ut

Analiz ă şi evaluare Prezen tare

Impact ul vizual

F. bine Problema este clar evidenţiată. Sunt prezentate multe elemente care susţin tema. Au fost identificate cele mai relevante date despre profilul cursantului. Prezentarea este clară. Cursantul foloseşte umorul şi anecdotele. Posterul este ordonat, ilustraţiile, culorile îl înfrumuseţează.

Calificativ Bine Problema dată este tratată superficial.

Suficient Nu sunt incluse aspecte suficiente privind problema dată.

Au fost identificate date despre care redau aspecte puţin semnificative despre profilul cursantului. Puţine erori de exprimare. Prezentare monotonă.

Sunt prezentate elemente sporadice despre profilul cursantului.

Posterul este aspectuos. S-a încercat înfrumuseţarea aspectelor vizuale prin folosirea culorilor, a

Posterul este dezordonat. Nu este făcut nici un efort sau sunt făcute prea puţine pentru înfrumuseţarea

173

Reuşeşte să prezinte puţine informaţii cu sprijin acordat.

simbolurilor, a imaginilor.

174

acestuia.

VIZA DIRECTORULUI UNITĂŢII, FIŞA PSIHOPEDAGOGICĂ1 a………………………………………. (NUMELE ŞI PRENUMELE CURSANTULUI) I.

DATE GENERALE DESPRE CURSANT ŞI FAMILIA SA: 1)DATA PERSONALE: A. Data şi locul naşterii: ……………………………………………………………………………….. B. Naţionalitatea……….……………………………………………………….. C. Starea civilă: căsătorit/necăsătorit. D. Religia………………………………………………………………………… E. Adresa/ telefon………………………………………………………………………………… ……………….. F. Antecedente patologice care influenţează randamentul şcolar al elevului (se completează din fişa medicală) …………………………………………………………………………………. 2)DATE DESPRE FAMILIA CURSANTULUI: A. Rolul cursantului în familie: susţinător al familiei/ susţinut de familie B. Structura familiei: copii în întreţinere (nr….), tată, mamă, fraţi (nr.…), surori (nr…), bunici şi alte persoane cu care locuieşte cursantul, şi anume: ……………………………………………………………………………… C. Profesia părinţilor/tutorilor/întreţinătorilor legali: TATA………………………………………………………………………… ……………………...……. MAMA………………………………………………………………………… ………………………... D. Profesia cursantului: ……………………………………………………………. E. Condiţii de locuit (după prezentarea făcută de cursant): foarte bune, bune, satisfăcătoare, nesatisfăcătoare F. Apelativul cursantului :……………………………………………………… G. Climatul educativ: a) relaţii intrafamiliale: favorabile, nefavorabile, organizate, dezorganizate b) influenţe extrafamiliale (vecini, prieteni, alte persoane, şi anume……………………………………) : favorabile/ nefavorabil .NU c) existenţa unor persoane preocupate de situaţia şcolară a cursantului : Nu/ Da, şi anume :…………………….. d) frecventarea de către cursant a unor activităţi extraşcolare. …... ……………………………………….. (numele, locul de desfăşurare)NU ………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………… II.

ACTIVITATEA CURSANTULUI ÎN CICLUL PRIMAR:

1

Pentru a fi întocmită corect, se completează spaţiile punctate ori se subliniază variantele adecvate.

175

1) NIVELUL ATINGERII STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ: înalt, mediu, scăzut. 2) REZULTATELE OBŢINUTE DE CURSANT ÎN CADRUL CATEGORIILOR DE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN ŞCOALĂ (ca medie a rezultatelor obţinute în ciclul primar): Limba şi literatura română: foarte bine, bine, suficient, insuficient Limbă modernă: foarte bine, bine, suficient, insuficient Matematică: foarte bine, bine, suficient, insuficient Ştiinţe ale naturii/Ştiinţe: foarte bine, bine, suficient, insuficient Educaţie civică: foarte bine, bine, suficient, insuficient Istorie şi geografie: foarte bine, bine, suficient, insuficient Discipline opţionale a) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient, insuficient b) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient, insuficient c) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient, insuficient d) (titlul………………………………………....…): foarte bine, bine, suficient, insuficient 3) DATE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A CURSANTULUII: A. Capacitatea de învăţare: a) capacitatea de receptare: rapidă, medie, lentă b) capacitatea de asimilare a informaţiilor: rapidă, medie, lentă c) capacitatea de prelucrare a celor însuşite: rapidă, medie, lentă d) interesul pentru învăţare: pasionat, conştiincios, indiferent

B. Învăţarea este declanşată şi susţinută motivaţional de: a) exclusiv motive extrinseci: recompense materiale, calificative, b) motive intrinseci: continuarea educaţiei şi perspectiva unui loc de muncă plăcere, satisfacţie, orgoliu 4) CONDUITA CURSANTULUI ÎN GRUP ŞI ÎN COLECTIV: • respectă/nu respectă normele şi opiniile celorlalţi, • înţelege/nu înţelege necesitatea normelor şi a respectării lor, • participă/nu participă la elaborarea normelor necesare activităţii grupului, • se supune/nu se supune normelor grupului, • acceptă/refuză/îşi impune rolul de conducător al grupului, îşi • asumă/nu îşi asumă roluri, trece/nu trece de la un rol la altul, • comunică/nu comunică pentru rezolvarea conflictelor 5) MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR PRIMITE: îndeplineşte sarcinile: întotdeauna, uneori (cele preferate, dacă se insistă) 6) ADAPTAREA LA MEDIUL INSTITUŢIONALIZAT: uşor adaptabil, greu adaptabil, inadaptabil. III.

CARACTERISTICI ALE PERSOANEI: 1)MOTRICITATE: A. Controlul şi coordonarea mişcărilor: foarte bune, bune, slabe B. Ritmul mişcărilor: rapid, mediu, lent NU 2)CAPACITĂŢI COGNITIVE: A) Percepţia: a) perceperea caracteristicilor ale obiectelor: foarte bună, bună, slabă 176

b) spirit de observaţie: foarte bun, bun, slab c) orientarea în spaţiu: foarte bună, bună, slabă d) orientarea în timp: foarte bună, bună, slabă B) Atenţia: a) stabilitatea atenţiei în timpul activităţii: individual (foarte bună, bună, slabă), cu grupuri mici (foarte bună, bună, slabă), cu întreg colectivul (foarte bună, bună, slabă) b) concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factori perturbatori: foarte bună, bună, slabă c) distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate: foarte bună, bună, slabă C) Memoria: a) viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă, medie, lentă b) durata păstrării cunoştinţelor: lungă, medie, scurtă c) reproducerea cunoştinţelor: creatoare, fidelă, cu dificultăţi d) tipul predominant de memorare: senzorial, afectiv, cognitiv, acţional D) Imaginaţia: a) imaginaţie reproductivă manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale, activităţi artistice, activităţi practice ; b) imaginaţie creatoare manifestată îndeosebi în: activităţi intelectuale, activităţi artistice, activităţi practice E) Gândirea: a) capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii: analiza (foarte bună, bună, slabă), sinteza (foarte bună, bună, slabă), comparaţia (foarte bună, bună, slabă), generalizarea (foarte bună, bună, slabă), clasificarea (foarte bună, bună, slabă) F) Limbajul: a) volumul vocabularului: bogat, mediu, sărac b) limbajul folosit de elev: fonetic (corect, incorect), lexical (corect, incorect), semantic(corect, incorect), gramatical (corect, incorect) c) calitatea limbajului: coerent, incoerent, expresiv, inexpresiv d) exprimarea ideilor în cadrul comunicării: bogată / săracă, concisă / redundantă, argumentată G) Trăsături temperamentale: a) mobilitate: rapidă, medie, lentă b) stabilitatea conduitei: stabil, instabil, deschis, închis, comunicativ, rezervat, sociabil, puţin sociabil, vesel, visător, interiorizat, mai mult trist, hiperemotiv, excesiv de timid, emotiv, controlat, calm, uneori nepăsător c) intensitatea reacţiilor: liniştit/impulsiv, lent/explosiv, reţinut/nestăpânit, uneori brutal d) rezistenţă la solicitări de intensitate mare/medie/mică e) altele, şi anume………………………………………………………………………… ……………… H)Trăsături de caracter:

a) pozitive: sociabilitate, comunicativitate, spirit de prietenie, spirit de colectiv, sinceritate, respect faţă de adult, politeţe, spirit de ordine, hărnicie, respect pentru muncă, sârguinţă, corectitudine,

177

perseverenţă, independenţă, spirit de iniţiativă, disciplină, modestie, stăpânire de sine, încredere în propriile puteri, curaj, altele, şi anume…………………………………………………… b) negative: neglijenţă, dezordine, îngâmfare, lăudăroşenie, neîncredere în sine, timiditate, nehotărâre, nesiguranţă, egoism, altele, şi anume…………………………………………………………………... IV.

CONCLUZII: 1) APRECIERI GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU NIVELUL DEZVOLTĂRII CURSANTULUI ŞI CU PREGĂTIREA LUI PENTRU GIMNAZIU…………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………. 2) SUGESTII PENTRU ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII VIITOARE A CURSANTULUI (măsuri, acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei) ………………………………………………………………………………………………… ………………………. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. ………………………………………………………………………………………………… ………………………. Cadru didactic………………………………………………………………. (numele şi semnătura) CLASA…………………………………….………………………………. ŞCOALA…………………………………………………………………... DATA………………………………..

178