Chestionare de evaluare a motivaţiei. După faza de training, participanţii au completat trei chestionare, respectiv Inventarul Motivaţiei Intrinseci (IMI; Deci, Eghrari, Patrick, & Leone, 1994), Inventarul Motivaţiei susţinută de Mediile Educaţionale (Instructional Materials Motivation Survery – IMMS; Keller, 1983a; Margueratt, 2007) şi
Chestionarul Strategiilor Motivaţionale pentru Învăţare (The Motivated Strategies for Learning Questionnaires – MSLQ; Garcia & Pintrich, 1994).
Inventarul Motivaţiei Intrinseci (IMI) este un instrument multidimensional, elaborat pe baza teoriei evaluării cognitive (Deci & Ryan, 1985), care permite evaluarea motivaţiei intrinseci a subiecţilor (văzută ca o rezultantă a mai multor dimensiuni: interes/plăcere, competenţă percepută, valoare/utilitate, efort, tensiune percepută, percepţie asupra posibilităţilor de alegere). lităţilor de alegere). În acest studiu, am utilizat o versiune adaptată a chestionarului, care păstrează doar cinci din cele şapte scale srcinale (am exclus scalele: Tensiune percepută şi Apartenenţă) şi conţine o nouă scală numită Comportament motivat intrinsec, pentru a evalua tendinţa „autoraportată‖ a subiecţilor de a avea un comportament intrinsec motivat în cadrul unui mediu educaţional computerizat (Martens, Gulikers, & Bastiaens, 2004). De reţinut că Markland şi Hardy (1997), citându-i pe McAuley, Duncan şi Tammen (1989), au argumentat că includerea sau excluderea unui factor motivaţional în acest chestionar nu influenţează negativ caracteristicile psihometrice ale factorilor rămaşi. În plus, aceşti autori au afirmat că subscalele chestionarului pot fi „scurtate‖ prin eliminarea unor itemi redundanţi fără a fi compromisă validitatea. În fine, s-a argumentat că itemii subscalelor din acest chestionar pot fi modificaţi pentru a „reflecta‖ motivaţia intrinsecă a subiecţilor în cadrul unor activităţi specifice.
În concluzie, versiunea adaptată a Inventarului Motivaţiei Intrinseci, folosită în studiul de faţă, cuprinde şase scale, respectiv: Interes (7 itemi), Efort (5 itemi), Competenţă percepută (6 itemi), Percepţie asupra posibilităţilor de alegere (7 itemi), Utilitate (7 itemi) şi
Comportament motivat intrinsec (11 itemi). Valorile α Cronbach pentru scalele anterior menţionate sunt în ordine: .91, .68, .84, .90, .93, .78. Pentru fiecare item răspunsul este acordat pe baza unei scale Likert cu 7 trepte, care subîntinde variante de răspuns de la „deloc adevărat‖ la „foarte adevărat‖. Chestionarul Strategiilor Motivaţionale pentru Învăţare (MSLQ) este un instrument elaborat de Garcia şi Pintrich (1994) ce permite evaluarea „orientărilor‖ motivaţionale ale 58 subiecţilor şi a strategiilor de învăţare utilizate. Modelul teoretic propus de Garcia şi Pintrich (1996) postulează că motivaţia şi strategiile de învăţare ale subiecţilor sunt contextualizate sau specifice situaţiei, ca urmare, dimensiunile motivaţionale MSLQ nu au fost
operaţionalizate la nivel general. Mai exact, itemii chestionarului nu au vizat toate sarcinile sau situaţiile cu care un subiect se poate confrunta în procesul de învăţare (de ex., învăţarea pentru un test, înţelegerea a ceea ce citeşte, etc.), ci au vizat situaţii de învăţare specifice. Dimensiunea motivaţie conţine 6 scale (corespunzătoare celor trei constructe motivaţionale propuse de modelul expectanţe-valori, respectiv expectanţă, valoare şi afecte; Pintrich, 1988a,b) şi anume: Autoeficacitate, Credinţe referitoare la control (componenta expectanţă), Orientare pe scopuri intrinseci, Orientare pe scopuri extrinseci, Credinţe despre valoarea sarcinilor (componenta valoa re) şi Anxietate de evaluare (componenta afectivă).
În versiunea utilizată de noi, au fost păstrate scalele: Autoeficacitate (8 itemi) şi Credinţe referitoare la control (4 itemi). Valoarea coeficientului de consistenţă internă, α Cronbach, pentru scala Autoeficacitate a fost .93, iar pentru scala Credinţe referitoare la
control a fost .62. De mDe menţionat că în acest chestionar, subiecţii au acordat răspunsurile pe baza unei scalei Likert în 7 puncte, unde 1 este „deloc adevărat‖, iar 7 este „foarte adevărat‖. În fine, participanţii au completat şi Inventarul Motivaţiei susţinută de Mediile Educaţionale (Instructional Materials Motivation Survery – IMMS; Keller, 1983a; vezi şi Margueratt, 2007). Acest instrument a fost elaborat de Keller (1983a) pe baza modelului
ARCS şi permite o evaluare contextualizată a reacţiilor motivaţionale pe care subiecţii le au faţă de materiale instrucţionale prezentate în termeni de atenţie, relevanţă, încredere şi
satisfacţie. IMMS este compus din 36 de itemi, grupaţi în patru scale: Atenţie (12 itemi), Încredere (9 itemi), Relevanţă (9 itemi), Satisfacţie (6 itemi). Pentru fiecare item, răspunsul este acordat pe baza unei scale Likert cu 5 trepte, care subîntinde variante de răspuns de la „întotdeauna fals‖ (1) la „întotdeauna adevărat‖ (7). Analiza fidelităţii pentru scalele IMMS în ordinea menţionată anterior a indicat următoarele valori α Cronbach: .87, .78, .83 şi .86).
