Lucrare Licenta_realizarea Unui Site

SITE-SOCIETATEA AGRICOLĂ DE MARKETING BREZOAIELE

DRAGOMIR DUMITRU

UNIVERSITATEA VALAHIA DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ ŞI FORMARE CONTINUĂ SPECIALIZAREA INFORMATICA SERIA a IX a

LUCRARE DE LICENŢĂ

CURSANT DRAGOMIR DUMITRU

TÂRGOVIŞTE - 2005

1


DRAGOMIR DUMITRU

CUPRINS: CAPITOLUL 1. Internetul ca mediu de comunicaţie, informare, documentare 1.1. Etape în apariţia şi dezvoltarea internetului…………….… 2 1. 2. Funcţionare…………………………………………………………… .…… 7 CAPITOLUL 2. Serviciile Internetului 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5.

Prezentare generală ………………………………………………… World Wide Web (www) ………………………………………….. Serviciul de poştă electronică…………………………………… Utilitarul FTP …………………………………………………………… . Furnizori de servicii de internet ………………………………

CAPITOLUL 3. Unelte utilizate în construcţia paginilor WEB 3.1. Pagini web ……………………………………………………………… . 3.2. Modalităţi de creare a unei pagini web ………………...

17 19 24 25 25

30 32

CAPITOLUL 4. Aplicaţia”Realizarea site-ului de prezentare a Societăţii Agricole de Marketing Brezoaiele ” …………………… 43

CAPITOLUL 5. Concluzii ………………………………………………….

67

CAPITOLUL 6. Bibliografie ……………………………………………..

68

2


DRAGOMIR DUMITRU

CAPITOLUL 1. INTERNETUL CA MEDIU DE COMUNICAŢIE, INFORMARE, DOCUMENTARE

1.1.

ETAPE

ÎN

APARIŢIA

ŞI

DEZVOLTAREA

INTERNETULUI Dacă despre secolul XX se spune pe drept cuvânt că a aparţinut tehnologizării

culminând

în

ultimii

ani

cu

informatizare

şi

dezvoltarea

ciberneticii prin produsele finite calculatoarele, secolul viitor se spune că va fi al comunicaţiilor. dacă la început au fost semnalele morse, telegraful apoi telefonul care a revoluţionat comunicaţiile lucrurile au evoluat puternic la sfârşitul acestui secol culminând în zilele noastre cu un nou şi puternic concept numit Internet. Ce este internetul, o scurta istorie şi cum funcţionează voi explica în următoarele rânduri. Reţele de calculatoare O reţea este formată dintr-un grup de calculatoare care utilizează în comun echipamente, date şi aplicaţii, adică resurse hardware şi software La apariţia reţelelor de calculatoare, fiecare producător de echipamente de calcul avea propriile sale protocoale de comunicaţie, ceea ce făcea imposibilă interconectarea calculatoarelor de provenienţe diferite. Pe de altă parte, subreţelele de comunicaţie care îşi ofereau serviciile pentru WAN erau şi ele destul de diferite, de la companii private de telecomunicaţii publice – ca, de pildă,

American Telephone and Telegraph (AT&T)

şi

Bell Communications

Research (Bellcore) din S.U.A., desemnate prin termenul generic "common carriers" – şi până la societăţile de stat pentru poştă, telegraf, telefon, adesea şi pentru radio şi televiziune – cunoscute sub acronimul PTT. 3


DRAGOMIR DUMITRU

Standardele internaţionale sunt elaborate de către

Organizaţia Inter-

naţională pentru Standardizare [International Standards Organization (ISO)] – creată în anul 1946 şi având ca membri organizaţii naţionale de standardizare (precum: American National Standards Institute (ANSI) în Standards

Institute

(BSI)

Normalization (AFNOR) în

în

Marea

Franţa;

Britanie;

S.U.A.;

Agence

British

Française

de

Deutsche Industrie Normen (DIN) în

Germania; etc.). CCITT este membru consultativ (adică fără drept de vot) al ISO. În încercarea sa de standardizare a protocoalelor de comunicaţie, ISO a propus

un model de reţea, structurat pe

cunoscut sub numele de sistemelor deschise model]

şapte niveluri ierarhice – model

modelul de referinţă

ISO

pentru interconectarea

(ISO Open Systems Interconnection

sau, mai pe scurt, modelul de referinţă

(OSI)

OSI (ISO)

reference

[ISO - OSI

reference model]. Internet-ul reprezintă mai mult decât o reţea uriaşă de calculatoare. El constituie o reţea de reţele (comerciale, militare, academice, universitare, educaţionale etc.), fiind, în plus, un mediu informaţional imens ce oferă servicii şi resurse din cele mai diverse –baze de date, biblioteci

dar şi o nebănuita

comunitate de persoane din cele mai diferite domenii ale vieţii economicosociale. O definiţie succinta a Internet-ului poate fi formulata astfel : un număr foarte mare de calculatoare răspândite în toata lumea, legate între ele pentru stocarea, partajarea şi direcţionarea diverselor tipuri de informaţii. Internetul aste alcătuit azi din zeci sau sute de milioane de calculatoare, dispuse pe întregul glob, staţionare sau mobile, reţea ce deţine cantităţi uriaşe de informaţii, din care foarte multe pot fi consultate fără restricţii, iar unele contra cost sau numai cu diferite parole de acces. Fiecare individ care posedă un calculator cu modem cu viteză de transmitere de cel puţin 14,4 kbps (kilobiţi pe secundă, viteza indicată fiind cea minimă pentru Internet, se recomandă chiar o viteză mai mare), o linie telefonică fixă sau mobilă, se poate conecta la această mare reţea prin intermediul unei firme furnizoare de servicii Internet.

4


DRAGOMIR DUMITRU

O scurtă istorie... In perioada anilor 60 Departamentul de Apărare a Statelor Unite avea nevoie de o reţea de comunicare în cazul unui atac nuclear. RAND o corporaţie militara a propus centralizarea comunicaţiilor intr-o reţea. Aceasta reţea conţinea noduri capabile să transmită şi să primească mesaje. Fiecare nod îşi avea propria adresa, astfel încât mesajul putea fi transmis la un anumit nod. Departamentul apărării pentru proiecte avansate (The Defense Department's Advanced Research Projects Agency ) cunoscut sub numele de ARPA sau DARPA a decis să extindă aceasta reţea. În 1969 primul "Interface Message Processor", predecesorul router-ului de azi a fost instalat la UCLA (University of California în Los Angeles) încât ARPANET-ul a început să se extindă. ARPANETUL include câteva servicii care sunt şi azi foarte importante în Internetul de azi,cum ar fi FTP-ul (File Transfer Protocol),remote login (TELNET) şi E-mail (electronic mail). În timp ce ARPANET-ul începe să crească,companii ca Xerox dezvoltau tehnologia reţelelor locale (LAN). Reţeaua cu cel mai mult impact a fost Ethernet-ul, reţea ce permitea conectarea mai multor calculatoare împreună. Prima versiune avea teoretic o rata de transfer de 3 Mbps şi mai târziu 10 Mbps. Cercetatorii de la ARPANET au început să creadă ca ar fi folositor să conecteze LAN-urile la ARPANET. Pentru a putea realiza acest lucru a fost dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de echipamente. Astfel TCP-ul (Transmission Control Protocol) şi Internet Protocol (IP). Modestele începuturi… Internet-ul

a

început

ca

o

reţea

de

patru

computere

între

Universităţile din Utah, Santa Barbara şi Los Angeles şi Institutul de Cercetare din Stanford :

5


Iată

cum

specialiştii

Prof. în

DRAGOMIR DUMITRU

Kleinrock, computere

unul

dintre

implicat,

îşi

aminteşte prima lor comunicare: "Am stabilit o legătură telefonică între noi şi băieţii de la SRI...," Kleinrock... spunea într-un interviu: "Am tastat litera L şi am întrebat la telefon, "Aţi "Da,

văzut am

văzut

L-ul,"

L-ul?" a

venit

răspunsul.

"Am tastat litera O, şi am întrebat, "Aţi văzut Oul."

"Da,

am

văzut

O-ul."

"Apoi am tastat litera G, şi sistemul a căzut"...

În curând, cercetătorii din alte instituţii de stat au devenit interesaţi. Deoarece

folosirea

computerelor

era

costisitoare,

ei

au

văzut

imediat

avantajele folosirii în comun a unei reţele. La sfârşitul anilor 60 şi începutul anilor 70, când Internetul număra în jur de 50 de computere, s-au dezvoltat primele dintre programele, folosite încă şi azi pentru transferul informaţiei: File Transfer Protocol pentru trimiterea şi regăsirea fişierelor -Telnet pentru accesarea şi folosirea bazelor de date, a bibliotecilor şi a cataloagelor din toata lumea -e-Mail pentru trimiterea mesajelor personale. Internetul era în mod categoric în ascendenţă. Cu noi grupuri de utilizatori care se alăturau, Internetul a trecut prin prima să transformare. În

următoare decadă, Internetul a crescut la o reţea de 200 de

computere. În acelaşi timp, au apărut alte reţele, mai ales în sectorul academic. Important printre acestea era (si este) USENET sau Users’ Network, care a început în 1979, când câteva UNIX-computere au fost conectate împreuna. 6


DRAGOMIR DUMITRU

Anul 1977 a marcat adăugarea la reţea a E-mail, iar puţin mai târziu în 1979,

s-a adăugat USENET o reţea virtuala de ştiri,

servicii ce au lărgit

considerabil aria de utilizare şi au oferit o nouă orientare în evoluţia reţelei. Alte reţele s-au dezvoltat de-a lungul Usenetului. Toate formau baza unui spaţiu de comunicaţie radical democratic. De exemplu, înaintea unei noi discuţii pe care grupul o începea, comunităţii Netului i se cerea un vot de accept. La începutul anilor ’80 datorita traficului extrem de ridicat de informaţii şi din raţiuni de securitate a datelor cu caracter militar ARPAnet se divide în doua sedimente:MILnet –o reţea militara şi ARPAnet o reţea civila ce continua cercetarile asupra reţelelor şi orientata pe schimbul nelimitat de informaţii. Anul 1982 marchează reunirea principalelor reţele: ARAPnet, MILnet, NSNET, BITNET (Because It’s Time NETwork - apărută în mediul universitar), USENET ( apăruta tot în mediul universitar, dar care oferă şi o serie de servicii comerciale ) şi altor reţele luând naştere Internet, sub denumirea Internetwork Sistem (sistem interconectat de reţele). Evoluţia Internet este marcată în continuare de adăugarea de noi servicii : serviciul de informare GOPHER, serviciul de transfer de fisier FTP, serviciul World Wide Web etc. Ziua de 1 ianuarie 1983 marchează trecerea de la protocolul NCP ( Network control Protocol) la TCP/IP (Transmission Control Protocol/ Internet Protocol ). numărul calculatoarelor conectate la reţeaua Internet a crescut apoi rapid de la un an la altul : 1024 în 1984,

5089 în 1986, 28000 în 1987 şi

130000 în 1989. În anii ’90 Internetul s-a dezvoltat mult, nu numai ca volum de informaţii şi servicii permanent accesibile, dar şi ca număr de utilizatori. Anul 1991 este momentul în care National Science Foundation, care superviza modul de operare pe Internet a ridicat restricţiile impuse de domeniul comercial, ceea ce a produs o adevărată

„explozie’’ în creşterea

numărului calculatoarelor conectate: 992000 în 1992, 1776000 în 1993. În 1993 Casa Alba deschide o cutie poştală Internet (president @whitehouse.gov). 7


DRAGOMIR DUMITRU

În anul 1994 marchează realizare primelor transmisii audio şi video prin Internet. În fiecare lună se conectează la Internet peste un milion de noi utilizatori. Internet Society estimează că aproximativ 115 ţări dispun de o conexiune la reţeaua informatică mondială. Numărul de calculatoare gazdă conectate la reţea depăşea 3,2 milioane în anul 1994, cel al utilizatorilor era apreciat la 20-30 milioane. Potrivit Comupter Industry Almanac Inc., numărul utilizatorilor a ajuns la sfârşitul anului 1980 la 150 milioane. Numai în SUA aproape 67 de milioane de utilizatori adică aproape 51% din total. România, deşi a apărut relativ târziu în peisajul comunicaţiilor globale, a marcat o creştere impresionantă intr-un scurt interval de timp: de la 15 calculatoare gazda (host ) în februarie 1993 la 2727 calculatoare gazda în ianuarie 1996 şi 26362 calculatoare gazda în februarie 1999. Internet-ul nu este proprietatea cuiva, nu există nici o companie care să impună reguli. Desigur, fiecare componenta este proprietatea cuiva, dar reţeaua ca întreg nu are un „patron’’ este un sistem care îşi menţine integritatea datorită intereselor mutuale, deşi numărul organizaţiilor depăşeşte 50 de mii. Internet-ul este o reţea descentralizată, uneori chiar anarhică, dar fără aceasta descentralizare nu s-ar fi ajuns la o creşterea şi dezvoltarea ei spectaculoasă. Internet-ul este administrat prin consens de diferite organizaţii care se întrunesc pentru a găsi cea mai buna metodă globală pentru funcţionarea reţelei.

1.2. FUNCŢIONARE Cum funcţionează Internetul Pentru a înţelege cum funcţionează Internetul, trebuie să înţelegem că Internetul nu este o entitate omogenă. Întradevar este un mare miracol ca totuşi funcţionează. Internetul are o structura,astfel incit dacă vrei să trimiţi un E-mail la calculatorul vecinului mesajul trebuie să străbată sute de mile. Mai

8


DRAGOMIR DUMITRU

mult chiar, maşinile care sunt conectate nu au fost construite să comunice direct între ele. şi totuşi Internetul funcţionează. Despre cele mai cunoscute protocoale de reţea Structura Internetului Punctul de început pentru toţi pe Internet este ISP-ul (Internet Service Provider).

Un

ISP

poate

fi

comercial

sau

o

scoală

sau

un

colegiu,universitate,etc. Unii utilizatori pot fi conectaţi în LAN, alţii pot avea acces la Internet folosind un modem şi o conexiune PPP sau SLIP.. Toate IPSurile sunt conectate la Internet prin alte IPS-uri. La cel mai de jos nivel un ISP local este conectat cu un alt ISP local. Următorul nivel este reprezentat de IPSurile care fac legătura cu alte IPS-uri din exterior. Routere şi TCP/IP Cum cererea dvs. îşi găseşte calea către un site şi cum informaţia îşi găseşte calea,este determinat de doua lucruri : routerele şi protocoalele TCP/IP. Routerele (uneori numite şi gateway) sunt asemănătoare cu operatorii telefonici. Ei conectează reţelele între ele

şi au tabele de rutari pentru a

determina cum circula informaţia din şi spre Internet. Routerele au un IP pentru fiecare legătura,de exemplu un router care are o conexiune PPP şi doua conexiuni ETHERNET ar trebui să aibă 3 IP-uri. Secretul care face Internetul să meargă este protocolul TCP/IP.IP este componenta care muta pachetele de date către un nod al reţelei către altul. TCP este componenta care verifica dacă datele au ajuns unde trebuie. IP este un număr unic pentru fiecare calculator. Exista trei clase de IP-uri. Clasa A foloseşte primul număr pentru a identifica reţeaua şi ultimele 3 numere pentru a identifica calculatorul. Clasa B foloseşte primele doua numere pentru a identifica reţeaua şi ultimele doua numere pentru a identifica calculatorul. Clasa C (cele mai des folosit) foloseşte primele 3 numere pentru a identifica reţeaua şi doar ultimul număr pentru a identifica calculatorul. Clasa IP-ului este strâns legata de numărul de calculatoare din reţea. Dar pentru ca este mai uşor de ţinut minte un nume decât un număr Internetul foloseşte şi un Domain Name. Dacă routerul este operatorul pe 9


DRAGOMIR DUMITRU

Internet, atunci Domain Name Service (DNS) este cartea de telefon. Astfel puteţi

sa-mi

trimiteţi

un

e-mail

[email protected]

folosind sau

numele mai

şi

IP-ul simplu

[email protected] SLIP and PPP Cele mai folosite metode de a te conecta la Internet folosind un modem sunt Serial Line Interface Protocol (SLIP) şi Point to Point Protocol (PPP).Daca ISP-ul permite folosirea SLIP şi PPP alegeţi PPP pentru ca este mai rapid şi mai sigur. SLIP nu face corecţie dar este mai uşor de configurat decât conexiunea PPP. Pentru a folosi una din aceste metode de acces, ISP trebuie să va ofere acest serviciu. De asemenea trebuie să aveţi un software care suporta SPLIP/PPP. Furnizorii regionali sau naţionali de servicii Internet sunt interconectaţi fie direct,

fie prin intermediul unui organism supranaţional. Principalele

organisme existente în Europa sunt: Ebone şi Europanet. Ebone este o asociaţie

care

gestionează

numeroase

reţele

europene.Europanet

este

gestionat de DANTE (Delivery of Advance Network Technology to Europe ), asociaţie creata în 1993 cu sprijinul mai multor reţele nationale pentru a sprijini cercetarea ştiinţifică. Totuşi există şi o organizaţie a utilizatorilor Internet-ului, numita ISOC (Internet Society ), cu caracter voluntar, schimbului

global

de

informaţii.

unicul ei scop fiind promovarea

Conducătorii

acestei

organizaţii

au

responsabilitatea de a gestiona din punct de vedere tehnic Internet-ul şi de a standardiza tehnologia folosita. Începând cu 1983,

funcţionează şi o organizaţie ce are ca scop

ghidarea evoluţiei protocolului TCP/IP-Internet Activities Board (IAB).Aceasta oferă sfaturi şi sprijin în cercetările efectuate în sprijinul comunitarii Internet. De-a lungul evoluţiei IAB a fost organizat în mai multe rânduri, în prezent având

doua

componente:

Internet

Engineering

Task

Force,

ce

are

responsabilitatea dezvoltării protocolului TCP/IP şi integrarea altor protocoale 10


DRAGOMIR DUMITRU

în Internet (cum este OSI) şi Internet Research Task Force, care continua să organizeze şi să exploreze concepte avansate privind reţelele. De asemenea, nu există o firmă care să conecteze plăţile de la toate reţelele Internet sau de la utilizator. Fiecare plăteşte pentru partea să. Reţelele se adună şi decid cum să se conecteze împreună apoi adună fonduri pentru aceste interconexiuni. O firmă sau o instituţie plăteşte pentru conectarea la o reţea regionala care la rândul ei plăteşte un furnizor naţional pentru accesul sau

la

o

reţea

internaţională.

Numeroase

moduri

Internet

în

special

universitare sunt finanţate de bugetele statelor. Conectarea la Internet Sunt patru moduri principale de conectare la Internet: conexiunea permanentă

(permanent connection ), conexiunea directă pe linie telefonica

(dial-in direct connection), conexiunea ca un terminal pe linie telefonica dial-in terminal connection ), conexiune de tip poştă electronică (e-mail connection ). Conexiunea permanentă presupune existenţa unei linii dedicate între domiciliul utilizatorului şi subreţeaua Internet Service Providers (care pune la dispoziţie accesul ) sau închirierea unui tronson special pentru legarea directă la Internet. Este modalitatea cea mai bună de conectare din punct de vedere al vitezei şi calităţii transmisiei, dar este şi cea mai scumpă. În special instituţiile de învăţământ închiriază un tronson pentru conectarea la Internet pe care-l pun la dispoziţie cadrelor didactice şi studenţilor prin intermediul reţelei locale de calculatoare,

dar şi marile

instituţii publice şi firmele mai uzează de acest tip de conexiune. Liniile dedicate se închiriază de la un operator – în România, ROMTELECOM. Utilizarea lor este facturată în funcţie de distanţă, operatorul garantând debitul dorit, iar costurile lunare se stabilesc fie la MB transferat, fie sub formă de abonament lunar cu trafic nelimitat. Tipurile de linii închiriate disponibile în România oferă rate de acces între 14,4 Kbps şi 2 Mbps. Un cost mediu per MB este de 0,6 $, iar în cazul abonamentului lunar se plătesc în medie 400$ pentru o linie de 33,6 Kbps. 11


DRAGOMIR DUMITRU

Conexiunea directă pe linie telefonică. Unii furnizori de servicii permit legarea prin intermediul unui modem pe o linie telefonică, la calculatorul

lor

şi

prin

intermediul acestuia,

acces

direct

la

Internet.

Calculatorul utilizatorului va funcţiona identic ca un calculator host (gazda) din reţeaua Internet. Este o legătura temporară pentru că schimbul de date, între calculatorul utilizatorului şi cel care este conectat la Internet, se poate realiza numai când legătura telefonica este activă, dar taxa de instalare scăzută şi cea de transmisie fac ca acest tip de conexiune să fie cel mai des întâlnit. Conexiunea ca terminal pe linie telefonica. Pentru cei ce dispun de resurse financiare mai reduse, este o modalitate eficientă de acces la Internet. Conexiunea se face tot pe linie telefonica, cu ajutorul unui modem şi apelând la un furnizor de servicii. După realizarea conectării, calculatorul funcţionează ca un terminal, el nefiind legat direct la Internet. Toate programele rulate se desfăşoară pe calculatorul

furnizorului de servicii. Datorită acestei situaţii,

pentru a transfera fişierele pe calculatorul utilizatorului, ele trebuie mai întâi copiate pe calculatorul furnizorului de servicii şi abia apoi, utilizând comenzile de transfer de date proprii programului de comunicaţie, se pot copia pe sistemul utilizatorului. Conexiunile temporare se stabilesc în funcţie de nevoi. Utilizarea lor se facturează în funcţie de distanta şi de durata utilizării, putându-se astfel folosi atât linii analogice cat şi linii digitale. Acest mod de conectare poate fi folosit pe baza de contract sau fără contract. Contractul implică, de cele mai multe ori, o taxă de instalare şi un abonament pe o anumită perioadă de timp. Taxa de instalare variază între 4$ şi 29$, existând şi firme la care conectarea este gratuita. Contractele se pot face pe un anumit număr de ore sau MB pe luna. De exemplu,

pentru un

abonament de 30 de ore, se plăteşte între 15$ şi 30$ ( preţul mediu pe ora 0,77$), fără a pune în calcul costul convorbirii telefonice urbane. O dată cu dezvoltarea reţelelor şi serviciilor de telecomunicaţie mobilă, utilizarea telefonului celular a extins posibilitatea celor care călătoresc şi deţin un calculator portabil să se conecteze la Internet din orice punct al ţării. La momentul actual, exista posibilitatea conectării prin GSM la un abonament de circa 15$, cu o viteza de transmisie de 9600 bps. 12


DRAGOMIR DUMITRU

Conexiunea de tip posta electronica. Cei aflaţi în aceasta situaţie pot transmite mesaje e-mail în Internet şi primi acelaşi gen de mesaje de la orice utilizator Internet, pot adresa şi recepţiona mesaje pentru grupurile de dialog USENET. Majoritatea furnizorilor de servicii au oferit la început utilizatorilor doar servicii la postă electronică,

dar pe măsura evoluţiei

Internet, acest tip de conexiune a început să ofere mult prea puţin în raport cu facilităţile Internet. O modalitate mai puţin folosita în România este conectarea la Internet prin intermediul reţelelor CATV. Pentru conectare este nevoie de un modem de cablu,

vitezele de transfer fiind foarte mari: 10Mbps.Un asemenea tip de

legătură se foloseşte în special de companiile cu volum mare de trafic. Ultimii ani au permis şi recurgerea la un nou tip de conectare: conectarea de tip VSAT prin intermediul antenelor de satelit. Costurile de instalare sunt de ordinul miilor de dolari, iar abonamentul lunar variază între 1.900$ şi 5.500$. Cum se realizează conexiunea la internet? Pentru a realiza o conexiune Internet este nevoie de următoarele elemente : un calculator, un modem, un program de comunicare, un cont Internet, un nume de legătură, o parolă, un instrument de plată. Contul Internet,

în funcţie de tipul de conexiune,

poate fi cont

telefonic sau cont dedicat. Contul telefonic se foloseşte pentru a telefona unui calculator aflat la sediul unui distribuitor la servicii în vederea accesului la Internet. Contul Internet dedicat se mai numeşte şi cont IP (Internet Protocol ), deoarece are o adresa proprie de protocol Internet. Calculatorul prin care se face conectarea la Internet nu trebuie să fie neapărat un calculator foarte performant. Singurele cerinţe sunt legate de posibilitatea de a rula programul de comunicaţie şi posibilitatea de a fi conectat un modem. Pentru a folosi facilităţile multimedia se recomandă un Pentium cu 16 MB RAM, placa de sunet, difuzoare şi CD-ROM.

13


DRAGOMIR DUMITRU

Modemul converteşte semnalul numeric furnizat de calculator în semnal analogic

care poate fi transmis pe linia telefonica,

iar la receptor

asigură demodularea semnalului. În general este un dispozitiv care modulează şi demodulează semnale. În comunicaţia între calculatoare, este un dispozitiv folosit la convertirea semnalelor digitale în analogice şi convertirea semnalelor analogice în digitale. Modemul de asemenea este un dispozitiv ce conectează un calculator la reţeaua mondială, un dispozitiv uzual şi poate fi chiar un dispozitiv de reţea. Modemurile sunt de două tipuri: intern şi extern. Modemul intern este o placă de calculator montată în interior şi conectată la linia telefonică. Modemul extern se conectează în exteriorul calculatorului printr-un cablu ce face legătura cu portul serial al calculatorului. Viteza modemului are mai puţină importanţă, dar o viteză mai ridicată (14400 bps, sau 28800 bps) asigură o importantă economie de timp. Pentru a evita problemele de compatibilitate este bine de consultat furnizorul de servicii Internet înainte de achiziţia modemului. Modem-urile

"inteligente"

actuale

asigura

şi

o

serie

de

funcţii

suplimentare: a) negocierea ratei de transfer maxime admise pe linia telefonică curentă, b) negocierea şi funcţionarea de mecanisme de control şi cheia recuperare a erorilor de transmisie, c)

compresia şi criptarea datelor,

d) protocoale pentru nivelul legăturii de date. Programul de comunicaţie asigură folosirea modemului pentru apelul telefonic la distanţă a unui calculator. Pentru a vă putea conecta la Internet este suficient ca programul de comunicaţie să poată transmite datele conform protocolului Xmodem sau Zmodem. Printre cele mai utilizate programe de comunicaţie amintim: Blast-pro sub MS DOS,

Procomm Plus sub MS DOS

DOS, Microsoft Network sub windows 95. 14

sau Windows,

Telix sub MS


DRAGOMIR DUMITRU

Majoritatea programelor de comunicaţii conţin şi facilităţi cum sunt : Un editor de texte pentru lucrul cu fişiere ; Protocoale de transfer pentru primirea sau transmiterea fişierelor ; O agendă telefonică. Numele de legătură user name,

identifică utilizatorul la conectare (login name,

account name). Este elementul în funcţie de care se face

recunoaşterea în Internet. În general, acest nume este format din opt caractere şi trebuie făcută diferenţa între majuscule şi litere mici. Parola reprezintă un mijloc de protecţie pentru utilizator. De obicei are lungimea de opt caractere şi este stabilită la crearea unui cont Internet. Existenţa parolei împiedică citirea mesajelor de către o alta persoană, transmiterea de mesaje sau accesul pe Internet pentru alte persoane. Instrumentul de plată este,

de regulă,

o cartelă de debit sau de

credit. Distribuţia geografica a Internet-ului Conform

statisticii

efectuate

de

firma

Network

Wizards,

marea

majoritate a calculatoarelor conectate la Internet - 64% - sunt în SUA, în Europa de Vest fiind amplasate 17% dintre acestea, iar în Europa de Est doar 1%. Reprezentarea grafică şi datele concrete se prezintă în graficul şi în tabelul de mai jos:

Internet Domain Survey 15


DRAGOMIR DUMITRU

Ordinea in Ordinea in Ta Numar de hosturi % ianuarie ianuarie ra din total 1996 1995 1. 1. U. 6.053.402 64% S.A. 2. 2. Ge 452.997 5% rmania 3. 3. An 451.750 5% glia 4. 4. Ca 372.891 4% nada 5. 5. Au 309.562 3% stralia 6. 6. Ja 269.327 3% ponia 7. 9. Fi 208.502 2% nlanda 8. 7. Ol 174.888 2% anda 9. 10. Su 149.877 2% edia 10. 8. Fr 137.217 1% anta Sursa: Network Wizards Germania deţine, de fapt, 2 milioane de utilizatori ai Internet-ului. Majoritatea acestora au acces prin serviciile on-line, astfel: 950.000 prin TOnline, 200.000 prin CompuServe şi 40.000 prin AOL. Doar cca 500.000 de utilizatori au acces la Internet prin intermediul diverşilor Internet service provider-i. Situaţia în Europa de Est şi din Romania Din păcate, România se află intr-o poziţie net inferioara celorlalte ţări din Estul Europei, practic, pe ultimul loc, dacă ţinem cont ca Bulgaria are o populaţie mult mai mică. Aceasta situatie se poate constata din statistica oferita

de

Network

Wizards

pe

http://www.nw.com/zone/WWW/dist-bynum.html

16

Web

la

adresa:


Internet Domain Ţara Polonia Republica Ceha Rusia Ungaria Slovenia Slovacia Lituania Romania Bulgaria

Survey Numar de hosturi 38.432 32.219 32.022 25.109 9.949 5.498 2.932 2.725 2.254

Sursa: Network Wizards (http://www.nw.com/zone/WWW/dist-bynum.html)

17

DRAGOMIR DUMITRU


DRAGOMIR DUMITRU

CAPITOLUL 2. SERVICIILE INTERNETULUI

2.1. PREZENTARE GENERALĂ Calculatoarele conectate la Internet ar putea folosi unul sau mai multe din următoarele servicii: Electronic mail (e-mail) – Permite să trimiţi şi să primeşti mesaje. Permite acces la grupuri de discuţii adesea numite Listservs după numele programului cu care operează.

Acest serviciu funcţionează prin intermediul

următoarelor protocoale: POP3 (Post Office Protocol) – Se referă la calea prin care un client de email ca Eudora sau Outlook Express primeşte un mail de la un server de email. Comunică pe portul 110, 995. IMAP (Internet Message Access Protocol) – Acest protocol începe să înlocuiască protocolul POP ca protocol principal folosit de clienţi de e-mail în comunicare cu severele de e-mail. Folosind IMAP un client nu numai că poate să primească e-mail-uri dar poate de asemenea să manipuleze mesajele stocate pe server, fără a trebui să copieze în calculatoarele personale acele mesaje. Aşa că mesajele pot fi şterse, schimbată starea lor, pot şi administra mai multe căsuţe de e-mail. Comunica pe portul 220, 143, 993. HTTP (Hypertext Transfer Protocol) – Un protocol de mutare a fişierelor hypertext de-a lungul Internet-ului. Are nevoie de un client HTTP la

18


un capăt şi

un server HTTP la celalalt capăt.

DRAGOMIR DUMITRU

Protocolul HTTP este cel mai

folosit în World Wide Web (WWW). Comunică pe portul 80. SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) – Un protocol pentru transferarea e-mail-urilor de la un server la altul. Comunica pe portul 25, 465, 587.

Servere pentru reţele FTP sau File Transfer Protocol – primească rapid,

să vizioneze şi

Permite unui calculator să

să salveze fişiere de pe un alt calculator

străin. Comunica pe portul 21. Telnet – Permite utilizatorului unui calculator să se autentifice pe un alt calculator şi să folosească resursele acelui calculator ca şi cum ar fi resursele propriului sau calculator. Comunică pe portul 23. Gopher – O metodă de a accesa documentele în format citeste-numai care se află pe Internet. Gopher a fost aproape în întregime inclus în World Wide Web, dar se mai pot găsi şi

acum documente Gopher care se afla pe

pagini web. Usenet – Un sistem world-wide de grupuri de discuţii, cu comentarii care se plimbă între sute din mii de calculatoare.

Nu toate calculatoarele

conectate la Usenet sunt conectate şi

Usenet-ul este complet

la Internet.

descentralizat, cu peste 10. 000 de domenii de discuţii, numite newsgroup-uri. WAIS (Wide Area Information Servers) – Dezvoltată la începutul anilor 1990 WAIS este primul sistem adevărat la scara mare care permite indexarea unor imense cantităţi de informaţii de pe Web, şi indici căutabili de-a lungul reţelelor cum ar fi Internet.

de a face acei WAIS a fost de

asemenea pioneră în încercarea de a determina relevanţa fiecărei informaţii căutate. World Wide Web (www sau “Web-ul”) – Termenul World Wide Web este adesea folosit incorect atunci când ne referim la Internet. Wide Web are doua semnificaţii majore: 19

World


DRAGOMIR DUMITRU

Prima – mulţimea resurselor care pot fi accesate folosind Gopher, FTP, HTTP, Telnet, Usenet, Wais şi alte câteva utilitare. A doua – universul serverelor hypertext (HTTP), tot mai obişnuit denumite “servere web”, care sunt serverele care servesc pagini web pentru brows-erele web. IRC (Internet Relay Chat) –

Practic un imens chat cu mai mulţi

useri. Sunt câteva server imense de IRC în lume care sunt conectate între ele. Oricine poate crea un canal şi

oricine tastează ceva pe acel canal poate fi

văzut de membrii întregului canal. Canalele private pot (sunt) fi create pentru o conferinţă între mai multe persoane. Comunică pe portul 6665-6669. SSH (Secure Socket Shell) – este o comandă de bază şi un protocol Unix pentru accesul securizat la un calculator aflat la distanţă. Este folosit la scară largă de administratorii de reţea pentru a controla serverele la distanţă. SSH este de fapt o suita de trei utilitare – slogin, ssh şi

scp – care sunt

versiuni securizate ale primelor utilitare Unix rlogin, rsh şi

rcp.

SSH sunt necriptate şi

securizate folosind câteva cai.

Comenzile

atât serverul cat şi

clientul sunt autentificaţi folosind un certificat digital, iar parolele sunt protejate prin encriptare. SSH foloseşte cheia publică de criptare RSA pentru ambele conexiuni şi autentificare. Algoritmii încriptare include Blowfish, DES şi IDEA. IDEA este standard. SSH operează pe portul 22.

2.2. WORLD WIDE WEB (WWW) Internetul înainte de Web În anii 80 şi începutul anilor 90, când Internetul era folosit doar de un număr mic de cercetători, arata mult mai diferit decât astăzi.

Principalele

aplicaţii erau atunci E-mail şi Newsgroups (= grupuri de discuţii) plus diverse rutine de căutare şi mecanisme de transfer al fişierelor. Aceasta era o lume UNIX, în care toate comunicaţiile existau doar ca text sau numere, şi liniile de comanda trebuiau memorate şi tipărite. 20


Când e-mail, dar mai ales programele de căutare şi

DRAGOMIR DUMITRU

de transfer al

fişierelor au trebuit să facă faţă unor cerinţe mai complexe, new navigators s-au dezvoltat. Software-ul pentru fiecare trebuia să fie obţinut şi configurat separat. Folosirea fiecăruia trebuia să fie învăţată. Pe scurt: datorita metalimbajului foarte dificil, folosirea Internetului în acea perioada era restrânsă la un mic grup de oameni din universităţi şi institute de cercetare. Marea schimbare a început, când Tim Berners Lee de la CERN (Centrul European pentru Fizica Nucleara) în Geneva a pus bazele în 1989 dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau 3W).

Tim Berners Lee – inventatorul World Wide Web-ului

Generalităţi Ca de obicei în istoria Internetului, scopul iniţial al WWW-ului era destul de limitat.

Era destinat să fie o platforma internă de comunicaţii pentru

cercetătorii din întreaga lume care lucrau pentru CERN. Sarcina principală era să asigure un sistem, care să facă legătura între varietatea de platforme ale diverselor computere. Soluţia se baza pe ideea de a face legătura între documente via "hypertext". Hypertext înseamnă a marca şirurile de text sau alte obiecte şi de a le lega cu alte obiecte, care ar putea fi din punct de vedere fizic la mare distanţă de obiectul original.

Când legătura este selectată, cineva poate "sari" la

documentul legat. în acest fel este posibil de a lega un număr nelimitat de documente între ele intr-o structura web ne-ierarhica. Pentru a putea deosebi aceste documente şi pentru a le regăsi, fiecare are o adresa unica. Aceasta 21


DRAGOMIR DUMITRU

este Unique Resource Locator (URL). URL-urile constau intr-un protocol de transmitere (in cazul WWW-ului acesta este Hypertext Transfer Protokoll – http), urmat de www (in cele mai multe cazuri) şi numele serverului şi

numele paginii).

de domeniu (de exemplu

Aceasta arata cam aşa: http://www.

central. ucv. ro/index. html. Prima versiune a programelor pentru a naviga pe www, aşa numitele "browsere" urmăreau încă tradiţia originala a Internetului - erau numai text. De aceea, sistemul a rămas, în principiu, neprietenos cu utilizatorii. In Septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de webservere în întreaga lume. Sistemul actual insa împinge treptat aceste browsere spre marginile Internetului, mai ales prin politica Internet Service Provider-ilor.

Spre

exemplu, în USA primii 6 ISP au fiecare mai mult de 1 milion de abonaţi, din care numai AOL are 11 milioane.

Din aceşti ISP 4 oferă ca browser numai

Internet Explorer 1 ce oferă Internet Explorer în mod implicit, insa da posibilitatea oferirii şi a altor browsere şi doar unul singur oferă browserul pe care consumatorul îl cere. Astfel celelalte browsere, multe dintre ele cu vechimi de 5-10 ani si-au jucat practic rolul în istoria Internetului. Iată câteva date despre o parte din aceste browsere: Chimera - Funcţionează pe sisteme de operare UNIX cu interfaţa XWindows.

Este scris complet în EMAC-Lisp, suporta frame, CSS, tabele, tot

ceea ce tine de fonturi se trece printr-un style sheet definit în mod implicit în browser şi care poate fi setat la alţi parametrii, platforma de baza VMS. HotJava - Produs de firma SUN şi

funcţionează în special pe

sistemele de operare Solaris, dimensiuni mici şi relativ compact face randarea textului cu ajutorul maşinii virtuale Java, customizabil, este scris cu şi pentru tehnologia Java. Arena - Dezvoltat iniţial de W3C ca un tester pentru tehnologiile pe care acesta le aproba.

în 17 dec.

1997 a fost cedat neexclusiv, pentru

mentenanta şi dezvoltare grupului Yggdrasil, a fost dezvoltat în continuare ca o licenţa publica GNU astfel încât poate fi modificat, vândut s. a. m. d. 22

A


apărut iniţial pe platformele UNIX gratuite (Linux şi

DRAGOMIR DUMITRU

FreeBSD) apoi prin

intermediul emulatorului de X-Windows de la Pearl Software s-a trecut spre Windows. Practic este primul browser grafic, primul care a suportat tabele şi CSS. Opera - Deschide mai multe ferestre fără a încărca în mod deosebit memoria, redirecţionează ieşirea dintr-o fereastra către alta, imagine on/off la nivel de fereastra, aduce toate documentele din HotList cu doar 2 clic-uri şi navigare din tastatura, respecta în mod exact specificaţiile HTML, insa doar pentru HMTL 2. 0 şi o parte din HTML. Accesul la o pagină Web, a unui site Internet (site-urile fiind constituite din pagini Web) se poate face printr-un program, ca de exemplu Netscape Comunicator sau Microsoft Internet Explorer. Fiecare site are o adresă formată din grupuri de litere, ca de exemplu http://www. msn. com, pentru compania Microsoft. Deci folosind orice program care oferă posibilitatea de a naviga pe Internet, putem accesa orice adresă de site cunoscându-i, bineînţeles, numele prin introducerea acestuia pe bara de adresă din fereastra deschisă cu ajutorul programului respectiv.

Ultimele două litere pot reprezenta ţara (ro pentru

România, de pentru Germania, uk pentru Marea Britanie, etc. ), tipul organizaţiei (com pentru comercială, edu de la education pentru instituţii de învăţământ, etc. ). Pe diferite site-uri ale reţelei internet putem crea propriile adrese de e-mail, folosind diferite opţiuni: E-mail, Sign me up, etc.

Numele

adresei de e-mail are în componenţă un simbol @ (A rond) aflat între numele dat de utilizator adresei şi numele site-ului respectiv. Structura unei reţele de tip internet, văzută ca mai multe reţele fizice interconectate prin intermediul unor rutere, creează o imagine înşelătoare a conceptului de internet, întrucât atenţia cea mai mare trebuie îndreptată către interfaţa pe care o internet o oferă utilizatorilor şi nu către tehnologia de interconectare. Un utilizator consideră o internet drept o unică reţea virtuală ce interconectează toate calculatoarele şi prin care este posibilă comunicaţia; structura aferentă este mascată, dar mei ales irelevantă. Într-un anumit sens, o internet este o abstractizare a reţelelor fizice, întrucât, la nivelul ei cel mai de jos, ea furnizează aceleaşi funcţiuni ca o reţea fizică: acceptă pachete şi le 23


trimite.

DRAGOMIR DUMITRU

Nivelurile superioare ale software-ului de internet sunt cele ce

contribuie cel mai mult la funcţionalitatea bogată percepută de utilizatori. Ca şi modelul de referinţă OSI-ISO, modelul arhitectural (conceptual) al software-ului unei internet bazate pe protocoalele TCP/IP este organizat pe niveluri ierarhice. Dar acest model nu a provenit de la vreun organism de standardizare, ci a rezultat din cercetările care au condus la suita (stiva) de protocoale TCP/IP. În linii mari, suita de protocoale TCP/IP este organizată pe 5 niveluri conceptuale construite peste un nivel hardware. Fig. ce urmează prezintă arhitectura interreţelelor bazate pe

TCP-IP

ca şi

unităţile de informaţie

vehiculate la fiecare nivel de protocolul aferent. PROTOCOLUL HTTP După cum am spus mai devreme, WWW-ul este un serviciu ce are la bază conceptul de client/server. Protocolul folosit pentru cererea de informaţii pentru serviciul WWW poartă numele de HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) şi a fost exploatat în forma finala, cea prezenta (varianta actuala este 1.0, predecesorul sau având numărul de cod 0.9 ) încă din 1990. De la început trebuie să atragem atenţia asupra unui lucru destul de important, şi anume a faptului că, în comparaţie cu FTP-ul, care stabileşte o legătură permanenta pe timpul conexiunii HTTP-ul a fost conceput pentru a lua informaţia necesară la un moment dat şi pentru a întrerupe conexiunea, chiar dacă ulterior este foarte probabil ca respectivul server să mai aibă de răspuns la o solicitare a aceluiaşi client. S-a ajuns la concluzia că aşa este cel mai bine, din mai multe motive, şi anume: este foarte posibil ca în pagina respectiva de Web (care a fost încărcată la acel moment) să existe un link (legătură) către o altă pagină de pe un alt server) şi astfel conexiunea deschisă ar fi inutilă, să poată permite încărcarea mai multor componente ale unei singure pagini la un moment dat (mai multe imagini, precum şi textul vor fi afişate treptat, dar simultan), timpul relativ scurt care l-ar consuma restabilirea unei noi conexiuni. De multe ori, deşi este păstrată o conexiune între cele doua servere, nu se transmit date (cum este cazul FTP-ului, în momentul în care citim structura de directoare). 24


DRAGOMIR DUMITRU

Cum serviciul are un număr de conexiuni simultane limitat (de exemplu pana în 255), vă daţi seama ca fiecare server ar fi fost mult mai repede supraîncărcat dacă ar fi fost nevoit sa tina conexiuni deschise cu toţi clienţii. De asemenea, este foarte important sa fie permise mai multe conexiuni în acelaşi timp pentru încărcarea aceleiaşi pagini. Realizaţi cât de rău ar fi să stăm să aşteptăm încărcarea unei imagini destul de mari, în loc să citim informaţiile în mod text aflate pe aceeaşi pagină. 2.3. SISTEMUL DE POŞTĂ ELECTRONICĂ Posta electronica (e-mail) este cea mai cunoscuta facilitate a Internetului. Marea majoritate a utilizatorilor

Internet folosesc posta electronica

datorita modului ieftin şi comod de transmitere a mesajelor. Fiecare instituie sau firma care este nod la Internet deţine un server de posta electronica. în afara avantajului „găzduirii’’ masajului un timp îndelungat pe

server-ul de

posta, mai importanta,

este posibilitatea

recepţionării

mesajelor şi atunci când calculatorul dumneavoastră este închis sau nu este conectat la Internet. Pentru lucrul cu e-mail sunt disponibile mai multe programe : UNIX Mail – programul de posta electronica folosit sub sistemul de operare UNIX; Microsoft Exchange – program de posta electronica sub sistemul de operare WINDOWS 95; Netscape

Mail-

program

de

e-mail

Communicator, dar care poate fi utilizat şi

incorporat

în

Netscape

pe sistemele de operare UNIX,

Windows 3. 1. , Windows 95, OS /2 etc. Microsoft Outlook Express pentru Windows 98 şi Windows NT. Când se trimite un mesaj prin Internet, cea mai mare atenţie trebuie acordată domeniului (denumirea calculatorului ) care colectează mesajele poştale pentru persoana căruia îi este destinat. Forma generala a unei adrese de e-mail este : 25


DRAGOMIR DUMITRU

abonat@oficiu postal sau utilizator@calculator. domeniu. Toate serviciile on-line mai importante au legături în Internet pentru email. Deci abonaţii serviciilor CompuServe sau America Online pot primi sau trimite mesaje e-mail.

Se pot trimite mesaje de posta electronica şi

altor

sisteme e-mail :BITNET, Fidonet Prodigy etc.

2.5.UTILITARUL FTP Utilitarul FTP (File Transfer Protocol ) este un program care permite transferul de fisiere între doua calculatoare cuplate la Internet.

Iniţial FTP

lucra prin intermediul liniilor de comanda, ulterior prin programul Gopher s-a permis lucrul cum meniuri.

în prezent, FTP a fost incorporat în browserul

Web. cel mai folosit browser Web este Internet Explorer. Detalii privind acest program se pot obţine de la adresa http://ftp. usma. edu. Principalele comenzi din FTP sunt : Cd: schimba directorul implicit pe calculatorul aflat la distanţă ; Bin: stabileşte modul de transfer binar ; Asc: stabileşte modul de transfer ASCII; Get: copie fişierul de pe calculatorul aflat la distanţă ; Put:copie fişierul pe calculatorul aflat la distanţă ; Mget: copie mai multe fişiere ( folosind specificatori care conţin caracterele de pe calculatorul aflat la distanţă ? şi *); Mput : copie a mai multor fişiere pe calculatorul aflat la distanţă ; Pwd: indică directorul curent al calculatorului server ; Lcd: schimbă directorul curent al calculatorului client.

2.4. FURNIZORII DE SERVICII INTERNET Furnizorul de servicii este cel ce întrerupe hardware-ul şi software-ul de conectare la Internet. în plus, „adevăraţii ’’ furnizori de servicii Internet oferă pe lângă legătura fizică şi

servicii suplimentare. 26

Gama acestor servicii este


DRAGOMIR DUMITRU

foarte largă; de la simple meniuri Help, la suprafeţe grafice pentru utilizatori sau aplicaţii complexe care conduc nu numai la creşterea accesibilităţii, dar şi a preţului de conectare. Astfel, utilizatorii pot beneficia de: poşta electronică, transfer

de

fişiere,

emularea

de

terminal,

servere

de

informaţii,

videoconferinţe, etc. Ele pot fi grupate în următoarele categorii : Servicii de comunicare ; Servicii de informare ; Servicii comerciale ; Cultura şi turism virtual ; Învăţământ - cercetare ; Servicii de recreere; Transfer de fişiere. Serviciile de comunicare. Posta electronica (e-mail) este actualmente cea mai veche dar şi cea mai des cunoscuta aplicaţie Internet. Este serviciul oferit de orice furnizor de acces Internet. Noile tehnici de securizare asigură şi confidenţialitatea mesajelor. Serviciile fax (ex: http:// www. faxaway. com ) permit unui posesor de e-mail să trimită faxuri oricărui utilizator Internet. Dintre formele mai noi de comunicare amintim : liste de distribuţie, grupuri de dialog (newsgroups ), biblioteci de programe şi

documentaţie,

buletinele electronice, conferinţele şi grupurile de dezbatere şi, nu în ultimul rând, Internet Relay Chat (IRC).

Servicii le de tip chat permit realizare de

conversaţii în timp real, pe un anumit subiect, totul desfăşurându-se cu o viteză remarcabilă ( de ex. programele Microsoft Chat şi Microsoft V-Chat ce pot fi accesate la http://www. microsoft. com/windows/ie/chat). Fiecare utilizator al reţelei are, teoretic, posibilitatea de a primi şi trimite oricâte mesaje şi

a

de a dialoga oricând cu un utilizator din reţea.

Firmele mari, precum Microsoft sau Borland, permit accesul prin e-mail chiar şi la conducerea societatii respective.

Fiecare are astfel posibilitatea de a

comunica cu managerii firmei.

27


DRAGOMIR DUMITRU

Cea mai recentă aplicaţie este Internet Phone ( telefonia Internet ). Pentru a fi folosită este nevoie de o cartelă de sunet, difuzoare şi un microfon ce vor fi montate pe sistem.

Aceasta aplicaţie se bucură de o dezvoltare

deosebită, în special datorită tarifelor reduse, singura condiţie fiind ca ambii interlocutori

trebuie să folosească aceeaşi aplicaţie şi

să fie conectaţi la

servere IRC. Serviciile de informare.

Marea majoritate a informaţiilor de pe

Internet sunt oferite gratuit. Centrele de cercetare şi universităţile fac şi ele publice multe cursuri, articole, baze de date etc. De exemplu, pagina Web a Universitatii „Al. I. Cuza ’’ Iasi poate fi regăsită la adresa : http://www. uaic. ro. Multe din firmele producătoare oferă informaţii tehnice

despre

produsele pe care le comercializează în cadrul paginilor web. Bibliotecile şi editurile oferă versiuni electronice ale publicaţiilor lor (ex. Encyclopedia britannica poate fi consultată la http://www. e. com).

Unele

edituri folosesc chiar difuzarea publicaţiilor prin Internet (ex. Editura Teora). Organismele guvernamentale publica de asemenea informaţii de larg interes: Pagina de Web a Parlamentului României : http://www. dias. vsat. ro ; Pagina Web a Guvernului României : http://www. guv. ro; Pagina Web a Agenţiei Române de Dezvoltare: http://www. rda. ro; Pagina Web a Guvernului Marii Britanii : http://www. open. gov. uk/. Serviciile comerciale includ servicii care vizează vânzarea unui produs prin intermediul reţelei. O dată cu lansarea World Wide Web (WWW) şi

a

extinderii facilităţilor multimedia, aria de desfăşurare a acestor servicii a crescut. Comerţul prin Internet s-a dezvoltat mult în ultimii ani, incluzând domenii din cele mai diverse: vânzări-cumpărări de software şi

hardware,

autoturisme, cărţi, locuinţe, rezervări de bilete de călătorie etc. La nivelul anului trecut americanii conectaţi la Web au cheltuit pentru acest tip de servicii peste 7 miliarde $ şi se apreciază ca la nivelul anului 2005 se va ajunge la 41 miliarde $. În 1998, 76% din consumatorii americani au 28


DRAGOMIR DUMITRU

făcut cumpărături on-line. Singurele deficiente ale acestor servicii sunt legate de sistemul electronic de plăţi care nu permite încă urmărirea completă a tranzacţiilor în toate ţările cu acces la Internet, iar securitatea tranzacţiilor pe Web nu este încă deplină. Primele bănci virtuale (DigiCash- www. didgicash. com; First Virtual – www. fv. com) au investit sume foarte mari pentru crearea instrumentelor de plata virtuale.

Portofelul digital (digital wallet) şi

smart card-ul sunt deja

lucruri uzuale pentru utilizatorii Internet. In România, compania Kappa Net

este prima societate româneasca

care a oferit, încă din 1997, o soluţie de comerţ electronic bazată pe tehnologia Lotus Notes Domino, prezentând un supermagazin electronic ce cuprinde produse ale firmelor : Kappa, NEI, Silvarom, Urbis, Antilopa etc. Cultura şi

turism virtual. Aceste servicii sunt oferite în special prin

posibilităţile multimedia ale tehnologiei WWW. virtuale, expoziţii temporare şi

Putem regăsi pe Web muzee

putem chiar călători la distanţă.

Unul din

„traseele’’ turistice cele mai interesante este Global Online travel (http:/www. netsite. com). Ce este un motor de căutare? Motor de căutare – este un server care navighează singur pe Internet şi capturează titlul, cuvinte cheie şi conţinutul paginilor ce compun site-urile. Toate paginile găsite sunt înregistrate apoi într-o baza de date. În momentul în care un utilizator caută într-un motor de căutare după o anumită frază sau un cuvânt, motorul de căutare se va uita în aceasta baza de date şi în funcţie de anumite criterii de prioritate va crea o listă de rezultate pe care o va afişa sub formă de rezultat. Cum căutam? Motoarele de Căutare se folosesc astfel. Puteţi căuta în orice limba doriţi. Alegeţi informaţia pe care doriţi sa o găsiţi. De exemplu: căutaţi firme care se ocupa cu publicitatea. Expresiile uzuale ar fi:publicitate web-in romana 29


DRAGOMIR DUMITRU

sau web advertising-in engleză. Căutarea se poate largi astfel:, brasov publicitate, reviste de publicitate web, ziare publicitate, ziare electronice sau ezines-in engleză. Dacă doriţi o căutare zonală scrieţi, mai întâi numele oraşului/zonei urmat de numele de domeniu căutat; Braşov (România) publicitate etc. Expresiile nu trebuie să aibă mai mult de 3-4 cuvinte. După alegerea expresiei introduceţi cuvintele din care este compusa, punând virgula între ele. Apăsaţi butonul Search şi aşteptaţi rezultatele. Cele mai cunoscute motoare de căutare: www.google.com www.yahoo.com www.altavista.com Google- http://www.google.com Google este unul dintre cele mai bune portaluri existente, cu vaste posibilităţi de căutare chiar şi în limba română. Misiunea Google este de a oferi cea mai buna experienţă în căutarea pe Internet făcând informaţia publica lumii, accesibilă şi folositoare. Google, dezvoltător al celui mai mare motor de căutare din lume, oferă cel mai rapid şi uşor mod de a găsi informaţii pe web. Prin accesarea a mai mult de 1,3 miliarde de pagini, Google oferă rezultate relevante către utilizatori, în mod obişnuit în mai puţin de jumătate de secunda. Azi, Google răspunde la mai mult de 100 de milioane căutări pe zi. Cei care doresc au şi posibilitatea sa-si înscrie propriul site pe acest portal. Yahoo- www.yahoo.com Yahoo iţi răspunde la căutări într-un mod atât de ordonat şi coerent încât aproape ca uiţi ca Web-ul este o adunătura de informaţii fără nici un fel de ordine. Căutările care nu au rezultat sunt direcţionate către AltaVista. AltaVista- www.altavista.com AltaVista în timp ce alte site-uri de căutare oferă e-mail gratuit şi alte servicii, AltaVista rămâne un căutător pur şi simplu. Nu are nici măcar un director Web sau un căutător de Web. AltaVista deţine cele mai sofisticate opţiuni de căutare. 30


DRAGOMIR DUMITRU

CAPITOLUL 3 UNELTE UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢIA PAGINILOR WEB

3.1. PAGINI WEB O pagina de Web este similară unei pagini obişnuite de carte, numai că are o lungime nelimitată, lăţimea fiind limitată de lăţimea ecranului dv. Mai multe pagini de Web adunate intr-un sistem ierarhic şi care au un anumit element în comun (prezentarea unei firme, unui serviciu, unei noi teorii intr-o stiinta) se numesc site (citit sait) de Web. O pagina de Web poate conţine orice de la simplu text pana la imagini, animaţii, sunete, filme. Pentru a înţelege mai bine, HTML este o modalitate de definire a paginii. Provine din standardul mai general SGML (Standard Generalized Markup Language) folosit cel mai frecvent pentru schimbul de documente în domeniul ştiinţific. HTML este o particularizare a SGML-ului. Cu ajutorul lui se descrie pagina cu elementele conţinute care pot fi: text, imagini, sunete, filme, animaţii. Toate aceste elemente sunt precizate în cadrul documentului HTML care conţine efectiv numai textul, iar pentru restul elementelor care se transfera separat are numai indicaţii de plasare şi afişare. Ca orice standard în tehnologie, HTML a suferit schimbări de la versiunea 1.0 introdusă de Tim Berners-Lee, cel care a imaginat pentru prima oară un sistem de documente HTML. Versiunea 2.0 a fost introdusă în 1993 o dată cu realizarea browser-ului Mosaic de NCSA (National Center for Supercomputing Applications) care a adus ca revoluţie posibilitatea de a include imagini în document. Pentru anul 1994, lider în dezvoltarea standardelor pentru WWW a fost Netscape care a extins definiţiile standardului HTML cu propriile obiecte şi noi atribute ale obiectelor 31


DRAGOMIR DUMITRU

deja existente. Astfel, mulţi utilizatori au uitat de Mosaic şi au adoptat Netscape Navigator (programul de navigare prin paginile de Web din Internet/intranet) ca standard de facto în WWW. Prin 1995 a intrat în joc şi Microsoft cu browser-ul sau, Internet Explorer, care cunoştea şi acesta o serie de obiecte non-standard. De aici tehnologiile au început să se împartă. Un motiv în plus ca W3 Consortium (http://www.w3.org), organizaţia care se ocupa cu propunerea, evaluarea şi adoptarea de noi standarde pentru WWW, să adopte noul standard HTML 3.0. Acesta stabilea în metode clare pentru definirea tabelelor, a imaginilor interactive cu procesarea de către client (client-side image maps) s.a. Standardul curent este HTML 3.2 adoptat în ianuarie

acest

an.

Specificaţiile

detaliate

ale

acestuia

se

pot găsi

la

http://www.w3.org/TR/REC-html32.html. De toate aceste standarde se ocupa organizaţiile Internet Engineering Task Force (http:/www.ietf.org), Internet Society (http://www.isoc.org), dar mai ales W3C. De asemenea, toate standardele pentru WWW, dar şi pentru restul protocoalelor folosite pe Internet sunt compuse intr-o colecţie speciala de documente numita "Requests for Comments" sau RFC. Tendinţele actuale ale WWW-ului sunt către crearea unui mediu cât mai apropiat şi cunoscut utilizatorului cu site-uri interactive. Pentru acesta evoluează mult noţiunea de pagini dinamice sau "Dynamic HTML". Din aceasta cauza s-au născut noi divergenţe între Netscape şi Microsoft referitor la propunerile pentru "StyleSheets" care reprezintă fundaţia paginilor dinamice. Dezavantajul final este pentru constructorii site-urilor de web ca şi pentru vizitatori deoarece vor trebui şi unul şi celalalt sa ia în calcul pentru care dintre standarde a fost proiectat site-ul. De aici s-a născut "Web Interoperability Pledge", o dorinţă a multora ca cele două mari companii să păstreze specificaţiile HTML compatibile între ele. Astfel, W3C a intervenit din nou propunând (încă se află în faza de proiect) HTML 4.0. Acesta ca şi documentaţie despre toate cele câte am pomenit se pot găsi la site-ul de web al lui W3C.

32


DRAGOMIR DUMITRU

3.2. MODALITĂŢI DE CREARE A UNEI PAGINI WEB O

metodă mai "barbară" constă în editarea manuala a unui fişier de

către persoana respectivă în care aceasta va "descrie" pagina folosind limbajul HTML; O metodă mai elegantă, în care pentru crearea unei anumite pagini de Web sunt folosite editoare specializate pentru aşa ceva. Aceste editoare se pot împărţi în două tipuri: -editoare bazate pe codul HTML, în care acesta este afişat neformatat, prezentând facilitatea introducerii diverselor TAG-uri din meniuri (ex.: Hot Dog, Hot Metal) editoare capabile sa interpreteze codul sursa HTML şi să îl afişeze asemeni unui browser. Aceste editoare sunt, de asemenea, denumite editoare WYSIWYG (What You See Is What You Get - ceea ce vezi este ceea ce obţii). Aceste editoare, din care fac parte Microsoft Frontpage, Corell Web Designer, Netscape Composer (editorul există în pachetele de programe Netscape Navigator Gold orice versiune mai mare de 2.02 sau Netscape Communicator 4.0), Microsoft Word (cu suportul pentru HTML instalat) reduc crearea unei pagini de Web la simpla şi banala introducere de date. Toată treaba "cea urâtă" este făcută automat de editor. Din punct de vedere al functionalităţii şi elementelor componente, o pagină de Web în primul rând este o modalitate de a expune informaţie. Dacă la început erau mult mai des folosite serviciile Internet precum gopher-ul şi ftp-ul, specializate nu atât în prezentarea informaţiei intr-un "mod plăcut", în zilele noastre se pune din ce în ce mai mult accentul pe modul în care este prezentata informaţia, pe "ambalajul" în care aceasta este "îmbrăcată". Acelaşi lucru poate fi scris şi intr-un fişier text pus pe un server de ftp, cât şi intr-unul format HTML, pus pe un server de Web. Însă aproape cu siguranţă, cititorul va fi mult incantat de informaţia prezentată într-un mod mai atractiv. Astfel, o 33


DRAGOMIR DUMITRU

pagină de Web poate conţine texte, imagini, sunete, filme, efecte speciale (obţinute prin programe scrise în JavaScript, ActiveX sau Java), form-uri (formulare) etc. Toate aceste accesorii au fost create tocmai pentru ca mediul respectiv să pară cât mai interactiv, cat mai plăcut. Paginile pe Internet sunt, de regulă, realizate într-un limbaj numit HTML - HyperText Mark-up Language. Editarea acestora se poate face în orice program de editare texte, pornind chiar cu banalul Notepad din Windows. Toate noţiunile prezentate în acest ghid pot fi puse în practică utilizând Notepad. Fişierul pe care îl voi edita se va numi index.html. În general fişierul principal al unui site internet (cel care se încarcă atunci când tastăm o adresă de genul www.abc.abc) este numit index.html. Instrucţiunile pe care le folosim într-o pagină HTML se numesc tag-uri şi acestea indică browser-ului (Netscape, Internet Explorer, etc) modul de prezentare a informatiei din pagină. Tag-urile se scriu între semnele < şi >. Tag-urile nu trebuie scrise respectând reguli foarte stricte (nu e nevoie să se scrie numai câte un tag pe rând sau să se folosească numai litere mari, etc).Un exemplu de utilizare a tag-ului FONT este: ABC SRL - lider pe piata serviciilor Instrucţiunea de mai sus va determina afişarea textului "ABC SRL - Lider pe piaţa serviciilor" cu font arial şi culoarea roşie. După cum se poate observa, există un tag înaintea textului şi unul care încheie textul respectiv. Majoritatea tag-urilor funcţionează în acest mod: se pun înaintea informaţiei pe care dorim să o prezentăm într-un anume mod iar apoi la sfârşitul acesteia, ca în exemplul de mai sus. Conţinutul oricărui fişier HTML trebuie inclus între tag-urile şi . Aceasta înseamnă ca tag-ul trebuie sa fie primul lucru care apare intr-un fişier HTML, iar tag-ul trebuie sa fie ultimul: ...aici

se

completează

informaţia 34

de

prezentat

în

pagina...


DRAGOMIR DUMITRU

Ca structură, o pagină HTML are două părţi: o parte delimitată de tagurile şi ce conţine informaţii de identificare a paginii şi o parte delimitată de tag-urile şi ce conţine informaţiile de prezentat efectiv în pagină. Asupra primei secţiuni nu voi insista prea mult. Cel mai important tag utilizat în secţiunea HEAD este cel care dă titlul paginii. Acest titlu va fi încadrat de şi . Un exemplu de pagină HTML foarte simplă, având titlul "ABC SRL" este: ABC SRL ...aici se completeaza continutul paginii... Tag-urile ..., ..., ... şi ... vor apărea o singură dată în cadrul unui fişier HTML, după cum arată exemplul de mai sus. Cel mai important element al unei pagini internet este, desigur, textul. Într-o formă simplă, acesta poate fi scris efectiv într-o pagină HTML, după cum s-a văzut în exemplul anterior: am scris în fişierul HTML textul "...aici se completează informaţia de prezentat în pagină..." şi acesta s-a încărcat în mod identic în browser. Voi arăta în continuare elemente de formatare a textului. Două lucruri trebuie menţionate: în primul rând, legate de formatarea textelor: utilizarea spaţiilor şi trecerea la un nou rând. Într-un fişier HTML afişarea mai multor spaţii consecutive nu este posibilă prin scrierea directă în fişierul html ci folosind de mai multe ori sintagma . Astfel, pentru a pune trei spaţii între cuvintele ABC şi SRL în textul "ABC

SRL" va trebui să scriem în fişierul

HTML astfel: ABC SRL Trecerea la un nou rând nu se face apăsând Enter în fişierul HTML, ci utilizând tag-ul
(acest tag se utilizează singur; nu se foloseşte cu 35


DRAGOMIR DUMITRU

).Astfel, pentru a scrie "ABC" pe un rând, a lăsa un rând liber, şi "SRL" pe un rând separat, vom folosi: ABC

SRL Am utilizat mai sus de două ori tag-ul BR: o dată pentru a trece la un nou rând şi o dată pentru a lăsa un rând liber. Tag-ul utilizat pentru formatarea modului de afişare a textului este .... Tag-ul FONT suportă mai mulţi parametri, printre care: - SIZE=x, unde x este dimensiunea fontului (1 fiind dimensiunea cea mai mică); - COLOR=#RRGGBB - culoarea cu care se va afişa fontul.Culoarea implicita este negru; - FACE=font - fontul cu care va fi scris textul respectiv. Vizitatorii paginii trebuie să aibă fontul respectiv instalat pe calculator, deci se utilizează numai fonturi "clasice". Fontul implicit este Times New Roman Aceşti parametri pot fi utilizaţi separat sau simultan în cadrul tag-ului FONT. Astfel, instrucţiunea de mai jos afişează text folosind culoarea albastru: ABC SRL - Lider pe piata serviciilor Instrucţiunea de mai jos afişează acelaşi text cu font arial, culoare albastră şi dimensiune mai mare: ABC SRL - Lider pe piata serviciilor După cum se poate vedea, se pot utiliza mai mulţi parametri în cadrul aceluiaşi tag FONT. Aceştia nu se despart prin virgulă, ci printr-un spaţiu. De reţinut

că

parametrul

FACE

poate

primi

mai

multe

fonturi.

Astfel, un tag de tipul ... va instrui browserul să utilizeze fontul Verdana, iar dacă acesta nu este găsit, să utilizeze Arial. Mai există trei tag-uri utile pentru formatarea textelor: ... utilizat pentru scrierea textelor cu bold, ... - utilizat pentru scrierea textelor cu italics (litere inclinate) şi ... - pentru a scrie text subliniat.

36


DRAGOMIR DUMITRU

Desigur, pot exista combinaţii între tag-ul FONT şi tag-urile de subliniere, îngroşare sau inclinare, ca de exemplu: Tex t verde ingrosat Trebuie ţinut cont că tag-urile trebuie închise în aceeaşi ordine în care au fost deschise. Am văzut mai sus că textele din paginile HTML pot avea diverse culori cu un tag de tipul .... Voi continuare

sistemul

de

codificare

a

culorilor

pentru

prezenta în

paginile

web.

Fiecare culoare este interpretată ca fiind compusă din diverse procente ale culorilor roşu, verde şi albastru. Acestea sunt exprimate prin numere în baza 16. Astfel, numărul 00 reprezintă nivelul minim dintr-o anumită culoare iar numărul FF reprezintă nivelul maxim. Acordând ponderi exprimate prin aceste numere în baza 16 culorilor roşu, verde şi albastru (Red, Green, Blue - RGB) se poate obţine orice culoare: rosu verde albastru galben mov bleu negru (alb)

Culorile de mai sus vor fi mai puţin "aprinse" dacă în loc de FF se foloseste AA, spre exemplu: #00AA00. Folosind

acelaşi

sistem

se

poate

specifica

culoarea

de

fundal

(background) a unei pagini web, în cadrul tag-ului BODY despre care am vorbit la începutul subcapitolului: 37


DRAGOMIR DUMITRU

Tag-ul BODY mai poate conţine şi alte informaţii interesante, ca de exemplu culoarea cu care vor fi afişate link-urile către alte pagini (utilizând atributul LINK) şi link-urile către alte pagini care au fost vizitate deja (folosind atributul VLINK): Tabelele se utilizează folosind tag-ul ...
. Se poate imagina un tabel simplu deschis în Word care cuprinde mai multe căsuţe. În fişierul HTML, căsuţele sunt organizate pe rânduri (rows - linii orizontale de căsuţe). La rândul lor, rândurile sunt organizate în elemente (căsuţe): 1

Tabelul de mai sus conţine 3 rânduri, fiecare rând conţinând 5 elemente. În interiorul unui tag de tip TABLE, rândurile sunt declarate folosind tag-ul ..., iar în cadrul fiecărui tag TR elementele sunt declarate cu tagul .... Fiecare element (căsuţa) poate conţine text, imagini, linkuri, etc. Un tabel de tipul celui de mai sus ar fi codificat astfel:

1

În exemplul de mai sus avem un tag ...
care delimitează tabelul şi trei tag-uri ... corespunzând celor trei rânduri ale tabelului. Fiecare tag TR conţine cate 5 tag-uri .... între şi se introduce conţinutul efectiv al fiecărei căsuţe. În exemplul de mai sus numai căsuţa din stânga-sus are conţinut - cifra 1 (a nu 38


DRAGOMIR DUMITRU

se încerca exemplul de mai sus, întrucât căsuţele fără conţinut nu sunt afişate). Tag-urile de definire a tabelelor pot avea diverse atribute, pentru formatarea tabelului. Astfel, tag-ul TABLE poate avea: - WIDTH=x sau WIDTH=x% - acesta specifica lungimea întregului tabel în pixeli (de exemplu WIDTH=500) sau în procente faţă de lungimea întregii ferestre (de exemplu WIDTH=50%); - HEIGHT=x sau HEIGHT=x% - similar cu WIDTH, dar pentru înălţimea întregului tabel (exemple: HEIGHT=300 sau HEIGHT=100%); - BORDER=x - dacă x este 1 atunci tabelul va avea şi "cadru" (linii de delimitare a elementelor. dacă x este 0, atunci acestea vor lipsi (deci BORDER=0 sau BORDER=1); - CELLSPACING=x - specifică spaţiul dintre căsuţe, în pixeli; - CELLPADDING=x - specifică spaţiul dintre marginea unei căsuţe şi conţinutul acesteia, în pixeli. Şi în acest caz pot fi folosite toate aceste atribute împreună, numai o parte a lor, sau nici unul. Un tag TABLE ce le foloseşte pe toate ar arata astfel:
WIDTH=80%

HEIGHT=200

BORDER=1

CELLPADDING=0

CELLSPACING=5>

.......... Şi tag-ul TD poate avea tot felul de atribute interesante: - WIDTH=x sau WIDTH=x% - lungimea căsuţei în pixeli sau ca procent din lungimea întregului tabel; - HEIGHT=x sau HEIGHT=x% - înălţimea căsuţei în pixeli sau ca procent din înălţimea întregului tabel; 39


DRAGOMIR DUMITRU

- BGCOLOR=#RRGGBB - culoarea fundalului căsuţei, ca de exemplu BGCOLOR=#EEEEDD. - ALIGN=RIGHT, ALIGN=LEFT sau ALIGN=CENTER - modul cum va fi poziţionat conţinutul căsuţei în căsuţă: la dreapta, la stânga sau central; - VALIGN=TOP, VALIGN=BOTTOM sau VALIGN=CENTER - similar, dar pentru

poziţionarea

pe

verticală:

sus,

jos

sau

central.

Trebuie ţinut cont de faptul că textul din interiorul unei căsuţe trebuie formatat şi el la rândul său. O căsuţă ce ar conţine un text roşu pe fond verde deschis sar codifica astfel: BGCOLOR=#DDFFDD>text Voi prezenta şi două tabele atipice: CELULA 1 CELULA 2 CELULA 3 CELULA 4

Un asemenea tabel s-ar codifica astfel:

CELULA 1 CELULA 2 CELULA 3
CELULA 4

Notează utilizarea atributului COLSPAN=3 în prima celulă a celui de-al doilea rând. Acesta spune că celula respectiva se "întinde" pe lungimea a trei celule din structura normala a tabelului. Desigur, acest al doilea rând va conţine numai o singura celulă, nu trei. Similar se poate proiecta un tabel cu o celulă care se întinde pe verticală pe spaţiul a doua celule: CELULA 1 CELULA 2 CELULA 3 40


DRAGOMIR DUMITRU

CELULA 4 CELULA 5

Şi codul este:

ROWSPAN=2>CELULA

4

CELULA

1 CELULA

2
CELULA

3

CELULA

5

Se observă utilizarea atributului ROWSPAN=2 în a treia celulă a primului rând al tabelului. Acesta spune că această celulă se întinde pe verticală pe "înălţimea" a doua rânduri. Desigur, cel de-al doilea rând conţine numai două celule (nu trei), întrucât a treia vine din rândul de sus. Tabelele pot reprezenta un instrument foarte puternic în cadrul unui fişier HTML. O tehnică interesantă de poziţionare cât mai exactă a unor informaţii constă în utilizarea unor tabele în tabele (tag-uri TD care au drept conţinut un tabel, de exemplu). În acest caz este foarte importantă succesiunea corectă a tag-urilor TD, TR şi TABLE pentru o afişare corectă. O altă tehnică interesantă este utilizarea tabelelor cu BORDER=0 (fără cadru) pentru gruparea unor date fără a da impresia existentei unui tabel propriu-zis. În continuare voi da două exemple de tabele care pot fi încărcate şi întrun fişier Notepad:
WIDTH=700

BORDER=0

CELLPADDING=5

CELLSPACING=5>

WIDTH=30%

BGCOLOR=#006666

FACE=VERDANA,ARIAL

Bulevardul Independentei

SIZE=2

Adresa:

ALIGN=LEFT> COLOR=#FFFFFF>

BGCOLOR="#CCEEEE" FACE=VERDANA,ARIAL

ALIGN=LEFT> SIZE=2>

nr. 0, Bloc 0, Ap 0, Sector 0, Bucuresti 41


DRAGOMIR DUMITRU

WIDTH=30%

BGCOLOR=#006666

FACE=VERDANA,ARIAL

ALIGN=LEFT>

SIZE=2

COLOR=#FFFFFF>

Activitate:

BGCOLOR="#CCEEEE"

ALIGN=LEFT>

FACE=VERDANA,ARIAL

SIZE=2>

ABC SRL va ofera o gama larga de produse şi servicii necesare dezvoltarii activitatii societatii Dumneavoastra. Ne recomandam prin structura deosebita a ofertei noastre precum şi prin politica de preturi practicata.

Exemplul de mai sus nu conţine decât noţiuni explicate deja în capitolele anterioare: este vorba de un tabel "clasic" cu lungime de 700 pixeli (WIDTH=700), fără cadru (BORDER=0) şi cu spaţiu de 5 pixeli atât între căsuţe

(CELLSPACING=5)

cât

şi

între

cadru

şi

informaţia

din

căsuţa

(CELLPADDING=5); tabelul are doua rânduri (conţinute între cele doua perechi de

tag-uri

...);

fiecare

rând

conţine

câte

două

căsuţe:

- prima de lungime 30% din total (WIDTH=30%) cu culoarea fondului bleumarin (BGCOLOR=#006666) şi textul aliniat la stânga. Textul din această căsuţă este scris cu font Verdana de dimensiune 2 şi culoare albă (FONT FACE=VERDANA,ARIAL

SIZE=2

COLOR=#FFFFFF)

şi

este

îngroşat

(B).

- a doua căsuţă cu fond bleu (BGCOLOR=#CCEEEE) şi text aliniat de asemenea la stânga (ALIGN=LEFT). Conţine text cu acelaşi font Verdana de dimensiune 2,

dar

scris

cu

negru

(implicit)

şi

cu

litere

înclinate

(I).

Voi mai prezenta încă un tabel, ceva mai simplu:
WIDTH=700

BORDER=1

CELLPADDING=5>
BGCOLOR=#CCEEEE>
FACE=VERDANA,ARIAL SIZE=2> NOU Incepand cu luna februarie societatea noastra aplica reduceri la produsele oferite de la 30% la 50%, în functie de cantitate. Va invitam sa ne apelati la telefon 000.0000 pentru informatii suplimentare. Va stam la

42


DRAGOMIR DUMITRU

dispozitie şi prin e-mail cu o oferta completa de preturi. Puteti vizita şi pagina societatii XYZ cu care colaboram indeaproape: apasati aici.

Acest tabel are aceeaşi lungime de 700 de pixeli (WIDTH=700), are şi cadru (BORDER=1) şi un spaţiu de la cadru la textul din căsuţe de 5 pixeli (CELLPADDING=5). Tabelul conţine un singur rând şi o singură căsuţă în acest rând. Căsuţa are fondul bleu (BGCOLOR=#CCEEEE). În interiorul căsuţei este un text scris cu font Verdana de dimensiune 2. Unele cuvinte din tabel sunt scrise cu bold (B). Un element important al oricărei pagini web îl constituie link-urile către alte pagini. Acestea pot fi link-uri externe, care fac referire către un alt site, sau link-uri interne care fac referire către alte pagini ale aceluiaşi site. Ambele tipuri

se

codifică

asemănător

HREF=link.html>...

prin

folosirea

(pentru

un

unui link

tag

de

tipul

intern)

... pentru un link extern. Astfel codul de mai jos va afisa textul "Apăsaţi aici pentru pagina 2" care prin apăsare va încărca fişierul pag2.html: Apas ati aici pentru pagina 2 Codul de mai jos va afişa "Apăsaţi aici pentru pagina XYZ SRL", text care prin apăsare va încărca pagina www.xyz.xyz: Apasati aici pentru pagina XYZ SRL În exemplul de mai sus se poate specifica în ce mod se va încărca pagina respectivă folosind atributul TARGET: - TARGET="nume", unde nume este numele care se dă unei noi ferestre unde se va încărca pagina. Se poate folosi şi TARGET="_blank" pentru o fereastră nouă sau TARGET="_self" pentru încărcarea în aceeaşi fereastră.

43


DRAGOMIR DUMITRU

O altă variantă este posibilitatea transmiterii unui e-mail. Astfel, codul de mai jos afişează "Scrie-ne!", text care prin apăsare va deschide o fereastră pentru

transmiterea

unui

mesaj

la

adresa

[email protected]:

Scrie-ne! În acelaşi mod o pagină HTML poate fi împărţită în mai multe "capitole" (secţiuni), în caz că este foarte lungă. Astfel, fiecărei secţiuni i se va asigna un nume, nume ce va putea fi utilizat în încărcarea paginii respective, astfel încât să se afişeze exact secţiunea respectivă. Fie fişierul lucrare.html pe care îl împărţim în două secţiuni. Codul care face acest lucru ar fi: Sectiunea 1...text pentru sectiunea 1... Sectiunea 2...text pentru sectiunea 2... Apoi, dacă dorim să încărcam fişierul lucrare.html din altă pagină, dar astfel încât

să

se

încarce

direct

secţiunea

2,

vom

utiliza:

Apasa aici În mod similar se pot afişa fişiere text (cu extensia txt) sau se poate da posibilitatea vizitatorului să salveze pe disc un alt tip de fişier (zip de exemplu): Raport sau Salveaza programul Un alt element util în formatarea paginii web este tag-ul .... Acesta este utilizat pentru alinierea pe centru a unor elemente (texte, tabele imagini). Tot ce este scris între tag-ul şi va apare centrat. Acum toate elementele tabelului (titlul şi cele doua tabele) sunt poziţionate pe centru şi exista link-uri pentru e-mail şi pagina XYZ. Voi prezenta şi modalitatea de includere a unor comentarii intr-o pagina HTML. Acestea trebuie incluse între ca în exemplul următor: În continuare voi prezenta câteva noţiuni despre imagini, cadre (frames) precum şi despre grafice. 44


DRAGOMIR DUMITRU

Prezentarea imaginilor în pagini HTML se face folosind tag-ul , unde nume este numele unui fişier gif sau jpg. Exemplu: , va afişa (presupunând că avem deja fişierul sigla.gif):

Tag-ul IMG poate primi şi atributul BORDER cu formele BORDER=0 (implicit) sau BORDER=n - pentru un chenar în jurul pozei de dimensiune n pixeli. O poză într-un chenar arată mai bine: , va afisa:

Se poate folosi o imagine şi drept link către o altă pagină:
HREF="mailto:[email protected]">
SRC=sigla.gif

BORDER=0>,

va

afisa:

Cu un click pe imaginea de mai sus se va deschide o fereastra pentru compunerea unui mesaj. Se mai pot folosi imagini şi drept fundal pentru pagini internet. Pentru aceasta, vom introduce atributul BACKGROUND în cadrul

tag-ului

de

la

începutul

unui

fişier:

Un lucru foarte interesant în cazul paginilor web este că sursa acestora poate fi văzută în mod liber oricând. Astfel, dacă se navighează pe internet şi se descoperă o pagină interesantă, se poate face click pe fereastra respectivă 45


DRAGOMIR DUMITRU

cu butonul din dreapta al mouse-ului şi selecta View Source. Astfel, se poate studia modul de realizare a paginii respective şi învăţa câte ceva. Desigur, proiectarea şi programarea paginilor web nu se rezumă la limbajul HTML - acesta este doar punctul de plecare. În rest există multe tehnologii precum php, asp, flash, java, cgi, etc pentru internet, tehnologii cu ajutorul cărora se pot realiza tot felul de programe şi îmbunătăţiri pentru pagini web. Se poate împărţi fereastra în mai multe zone sau cadre (numite frames). Acest lucru este foarte util în mai multe situaţii. Spre exemplu, se poate împărţi pagina pe verticala în doua zone: una mai mica unde poţi avea un meniu cu mai multe opţiuni, şi una mai mare unde se încărca informaţiile:

Exemplul de mai sus cuprinde mai multe fişiere html: ex11.html şi ex11b.html - fişierele care indică modul de împărţire a ferestrei în doua ecrane, fişierul ex11_idx.html - care reprezintă frame-ul din stânga cu meniul şi fişierele ex11_dat.html şi ex11b_dat.html cu frame-ul din dreapta continand informatia efectiva. Fişierul ex11.html arata cam asa:

Acesta declară un set de doua frame-uri (FRAMESET) organizate pe verticală, primul frame de 120 de pixeli lăţime şi al doilea de restul 46


DRAGOMIR DUMITRU

(COLS="120,*"), fără cadru (FRAMEBORDER="NO") şi fără spaţiu între ele (FRAMESPACING="0"). Frame-ul din stânga se va numi index şi va afişa fişierul x11_dat.html (cel cu meniul) iar cel din dreapta se va numi main page şi va afişa fişierul ex11_dat.html. Fişierul ex11b.html este identic cu cel de sus cu excepţia faptului ca în frame-ul din dreapta afiseaza fisierul ex11b_dat.html cu informaţii despre XYZ SRL. Fişierul ex11_idx.html ce conţine meniul va arata cam aşa:
ABC SRL>

XYZ SRL> Acest fişier conţine meniul din partea stânga cu doua link-uri ce afişează paginile de prezentare ale ABC SRL (ex11.html) sau XYZ SRL (ex11b.html). Un exemplu de împărţire a ferestrei în două cadre pe orizontala arata astfel:

Fişierul care organizează cele doua cadre se codifica astfel: Notează utilizarea atributului ROWS="50%,* Grafica web Există mai multe posibilităţi în aceasta direcţie, cea mai simplă fiind utilizarea unor elemente grafice (poze, desene) din colecţii de grafica specializate, 47


DRAGOMIR DUMITRU

colecţii ce se pot găsi fie pe internet, fie împreună cu programe precum Corel Draw, Photo Draw, etc. Desigur, exista şi o posibilitate mai simpla de atât copierea unor elemente grafice din alte pagini web. Acest lucru nu este recomandat insa, în primul rând datorita faptului ca elementele grafice respective vor fi rupte din context. În plus, pentru majoritatea exista drepturi de autor, astfel încât nu pot fi utilizate fără permisiune, în mod normal. Cel mai bun lucru de făcut în aceasta direcţie este utilizarea unor elemente grafice ca sursa de pornire şi prelucrarea acestora intr-un program specializat de tipul Adobe Photoshop. Acesta este un program excelent pentru grafica web ce permite diverse prelucrări ale pozelor şi desenelor precum şi crearea de la zero a unor elemente de grafica pentru pagina ta. Vom prezenta o serie de operaţiuni de baza ce se pot aplica unei poze încărcate în Photoshop. Mai întâi, se merge în Image/Mode şi selectează RGB Color, dacă acest mod nu este deja selectat. - modifcarea dimensiunilor unei poze prin marire/micsorare - Image/Image Size, modificarea dimensiunilor prin taiere/completare - Image/Canvas Size, rotire imagine - Image/Rotate Canvas. Photoshop prezintă şi o serie de unelte pentru completări/retuşări ale imaginii (pencil, eraser, blur, paint bucket, etc). De asemenea, se poate utiliza şi diversele filtre disponibile în meniul Filter - unele dintre ele sunt foarte reusite (nu uita sa setezi modul RGB pentru imagine înainte de folosirea filtrelor). O operaţiune destul de simplă în Photoshop este crearea de texte pentru butoane, titluri, etc. Deschide un fişier nou (File/New) şi selectează unealta Text din toolbar (cea cu un "T"). Se face clic oriunde în imagine, se va deschide o fereastra noua unde se poate scrie textul dorit şi stabili parametrii acestuia (font, dimensiune, culoare, etc). Pentru efecte aplicate textelor deschide fereastra Layers (Window/Show Layers, dacă aceasta nu există deja pe ecran), se face clic cu butonul din dreapta pe Layer-ul (nivelul) care conţine textul scris de tine, selectează Effects şi testează diversele efecte disponibile. La sfârşit, se selectează din Toolbar unealta din stânga sus (în formă de pătrat 48


DRAGOMIR DUMITRU

cu linii punctate), încadrează textul scris de tine cu ajutorul acesteia şi mergi la Image/Crop pentru a dimensiunea în mod exact fişierul:

După ce se

termină

prelucrările, se salvează fişierul în formatul gif

(File/Export/Gif 89A Export) sau jpg (File/Save a Copy). Fişierele gif au o calitate mai bună, dar dimensiuni mai mari; fişierele jpg sunt mai mici ca dimensiune, dar de o calitate mai slabă (nu mereu, însă). Un alt aspect ce trebuie precizat în legătură cu grafica web este transparenţa. Un element grafic (precum textul "verde.ro" de mai sus) are un fond de anumita culoare (in cazul de mai sus alb). În situaţia în care avem pe pagina internet un fundal de o alta culoare sau un fundal reprezentând o poză, atunci textul nostru nu mai arata aşa bine. În acest caz vom folosi un fond transparent:

În Photoshop, se poate crea o imagine cu fond transparent selectând Transparent în câmpul Contents din fereastra New File (File/New). Anumite elemente ale unei pagini de Web sunt de fapt trimiteri, ancore (anchor - pentru că ancorează pagina curentă de o alta) sau legături (links pentru că leagă pagina curentă de un alt element de pe Internet) către alte pagini sau alte elemente din Internet. Paginile de Web sunt scrise într-un limbaj numit HTML (Hypertext Markup Language limbaj de marcare hipertext). HTML permite utilizatorilor să producă, pagini care includ texte, grafică şi indicatori la alte pagini de Web. Vom începe să studiem HTML cu aceşti indicatori, pentru că ei reprezintă tocmai mecanismul care ţine Web-ul conectat. URL- Uniform Resource Locators

49


DRAGOMIR DUMITRU

O pagină de Web poate să conţină referinţe la alte pagini. Să explicăm cum sunt implementate aceste referinţe. Încă de la crearea Web-ului a fost clar că pentru a avea o pagină care să indice spre altă pagină este necesar un mecanism care să permită numirea şi regăsirea paginilor. În particular sunt trei întrebări la care trebuie să se răspundă înainte de a se putea afişa o pagină: l. Cum se numeşte pagina ? 2. Cum este localizată pagina ? 3. Cum se face accesul la pagină ? Dacă fiecare pagină ar avea un nume unic, atunci nu ar exista nici o ambiguitate în identificarea paginilor. Totuşi, problema nu este încă rezolvată. Să considerăm de exemplu o paralelă între oameni şi pagini. În SUA aproape fiecare persoană are un număr de asigurare socială; care este un identificator unic, astfel încât nu există două persoane cu acelaşi număr. Totuşi, cunoscând numai numărul respectiv nu există nici o posibilitate de a găsi adresa persoanei respective, şi sigur nu se poate afla dacă persoanei respective trebuie să i se scrie în engleză, spaniolă sau chineză. Web-ul are practic acelaşi fel de probleme. Soluţia aleasă identifică paginile într-un mod care rezolvă toate trei problemele în acelaşi timp. Fiecare pagină are un URL (Uniform Resource Locater - adresa uniformă pentru localizarea resurselor) care funcţionează ca nume al paginii general valabil. Un URL are trei componente: protocolul, numele DNS al maşinii pe care este memorat fişierul şi un nume local, care indică în mod unic pagina (de obicei numele fişierului care conţine pagina). De exemplu, URL-ul departamentului din care face parte autorul este: http://www.cs.vu.nl/welcome.html Acest URL este format din trei componente: protocolul (http), numele DNS al serverului (www.cs.vu.nd) şi numele fişierului (welcome.html), cu semnele de punctuaţie corespunzătoare. Se utilizează notaţii care reprezintă prescurtări standard. De. exemplu user/ poate să fie pus în corespondenţă cu directorul WWW al utilizatorului user, folosind convenţia că o referinţă la directorul respectiv implică un anumit

50


DRAGOMIR DUMITRU

fişier, de exemplu index.html. De exemplu pagina autorului poate să fie referită ca: http://www.cs.vu.nl/~ast/ chiar dacă de fapt numele fişierului este diferit. Pe multe servere un nume de fişier indică implicit pagina organizaţiei căreia îi aparţine serverul. Acum ar trebui să fie clar cum funcţionează hipertextul. Pentru a face o porţiune de text selectabilă, cel care scrie pagina trebuie să furnizeze două elemente: textul prin care se face selecţia şi URL-ul paginii care trebuie adusă dacă textul este selectat. Când se face selecţia, programul de navigare caută numele serverului utilizând DNS-ul. Pe baza adresei IP a serverului, programul de navigare stabileşte o conexiune TCP spre server. Utilizând această conexiune, se transmite numele fişierului utilizând protocolul specificat. Protocolul http este protocolul nativ pentru Web; e1 este utilizat de către serverele de HTTP. Protocolul ftp este utilizat pentru accesul la fişiere prin FTP (File Transfer Protocol - -protocol pentru transferul de fişiere), protocolul Internet de transfer de fişiere. FTP este utilizat de peste douăzeci de ani şi este foarte răspândit. Numeroase servere de FTP din toată lumea permit ca de oriunde din Internet să se facă o conectare şi să se aducă orice fişier plasat pe un server FTP. Webul nu aduce schimbări aici, face doar ca obţinerea fişierelor să se facă mai uşor, pentru că FT'P are o interfaţă mai puţin prietenoasă. În viitor probabil că FTP-ul va dispare, deoarece nu există nici un avantaj pentru o organizaţie să aibă un server de FTP în loc de un server de HTTP, care poate să facă tot ce face un server de FTP, şi chiar mai mult (desigur mai există nişte argumente legate de eficienţă). Este posibil să se facă acces la un fişier local ca la o pagină de Web, fie utilizând protocolul file (fişier), sau pur şi simplu utilizând numele fişierului. Această abordare este similară utilizării protocolului FTP, dar nu implică existenţa unui server. Desigur funcţionează numai pentru fişiere locale. Protocolul news permite unui utilizator de Web să citească un articol din ştiri ca şi cum ar fi o pagină de Web. Aceasta înseamnă de fapt că un program de navigare este în acelaşi timp şi un cititor de ştiri. De fapt multe programe 51


DRAGOMIR DUMITRU

de navigare au butoane sau elemente de meniu care permit citirea ştirilor USENET mai uşor decât dacă se utilizează cititoare de ştiri obişnuite. Protocolul news admite două formate. Primul format specifică un grup de ştiri şi poate sa fie utilizat pentru a obţine o listă de articole de la un server de ştiri preconfigurat. Al doilea format cere identificatorul unui articol, de exemplu [email protected]. Programul de navigare aduce articolul de la serverul corespunzător utilizând protocolul NNTP. Protocolul gopher este utilizat de sistemul Gopher, care a fost proiectat la universitatea Minnesota. Numele este cel al echipei atletice a universităţii, the Golden Gopher, de asemenea acest nume este utilizat în argou pentru “go for”; adică o comandă de aducere Gopher-ul a precedat Web-ul cu câţiva ani. Este o metodă de regăsire a informaţiei, similar conceptual cu cea utilizată de Web, dar acceptând numai text şi imagini. Când un utilizator se conectează la un server de Gopher, va avea la dispoziţie un meniu de fişiere şi directoare, fiecare intrare putând să fie conectată la orice meniu de Gopher oriunde în lume. Marele avantaj al Gopher-ului în raport cu Web-ul este că funcţionează foarte bine cu terminale ASCII care afişează 25 x 80 caractere şi din care există încă foarte multe în lume. Pentru că este bazat pe text, Gopher este foarte rapid. De aceea în lume există multe servere de Gopher. Utilizatorii de Web pot să acceseze un server de Gopher şi să vadă fiecare meniu Gopher ca o pagină Web cu intrări selectabile. Dacă nu aţi lucrat cu Gopher-ul utilizaţi maşina favorită de căutare în Web pentru a căuta cuvântul “gopher”. Este posibil să se trimită cerere de căutare completă unui server de Gopher utilizând un protocol gopher+. Ce se va afişa este rezultatul cererii transmise serverului de Gopher. Ultimele două protocoale nu şunt de fapt protocoale pentru aducerea unor pagini de Web şi nu sunt suportate de orice program de navigare, dar sunt utile. Protocolul mailto permite transmiterea de poştă dintr-un program de navigare. Pentru a face această operaţie se selectează butonul OPEN şi se specifică un URL constând din mailto: urmat de adresa destinatarului. Majoritatea programelor de navigare vor răspunde cu un formular care are 52


DRAGOMIR DUMITRU

intrări corespunzătoare subiectului şi altor informaţii din antet şi spaţiu pentru mesaj. Protocolul telnet este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe o maşină aflată la distanţă. Se utilizează în acelaşi fel ca şi programul Telnet, ceea ce nu constituie o surpriză, deoarece majoritatea programelor de navigare utilizează programul Telnet.} Pe scurt URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor să navigheze prin Web, dar şi pentru a utiliza FTP, news, Gopher, email şi telnet, ceea ce face inutile interfeţele specializate pentru aceste protocoale integrând astfel într-un singur program, navigatorul în Web, aproape toate tipurile de acces în Internet. Dacă metoda nu ar fi fost proiectată de un fizician ar fi putut să pară produsul departamentului de publicitate al unei companii de software. În ciuda tuturor acestor proprietăţi, creşterea Web-ului scoate în evidenţă şi o slăbiciune a metodei utilizării URL-urilor. Pentru o pagină care este foarte des referită, ar fi de preferat să existe mai multe copii pe servere diferite, pentru a reduce traficul în reţea. Problema este că URL-urile nu oferă nici o posibilitate de indicare a unei pagini fără să se specifice unde este localizată pagina respectivă. Nu există nici o metodă pentru a spune ceva de genul: “Vreau pagina xyz, dar nu mă interesează de unde o aduci”. Pentru a rezolva această problemă şi a permite multiplicarea paginilor IETF lucrează la un sistem de URL (Universal Resource Identifiers - identificatori universali de resurse). Un URL poate să fie privit ca un URL generalizat. Acest subiect este în curs de cercetare.

53


DRAGOMIR DUMITRU

CAPITOLUL 4 APLICAŢIA ” REALIZAREA SITE-ULUI DE PREZENTARE A SOCIETĂŢII AGRICOLE DE MARKETING AGRICOL BREZOAIELE”

Site-ul realizat de mine este alcătuit din 24 pagini care au fost editate în cea mai mare parte prin scrierea manuală a procedurilor, iar pentru câteva am folosit editorul html Microsoft Front Page. Imaginile animate şi butoanele au fost realizate folosind 2D 3D Animator. Temele de fundal, imaginile şi muzica de început au fost salvate în foldere separate. În primul rând aş dori să scot în evidenţă faptul că realizarea, prezentare şi modul de navigare între pagini, care ar putea părea simpliste, au mai mult un caracter de ordin didactic, decât un caracter de ordin practic şi estetic. Încă un element în favoarea celor spuse anterior îl reprezintă faptul că am insistat ca în site, deşi nu era absolut necesar, să existe: -

background sau imagine ;

-

muzică;

-

texte în diverse formate ( font, culoare, mărime);

-

liste ;

-

tabele;

-

formulare;

-

tranziţii între pagini;

-

aplicaţie Java.

54


DRAGOMIR DUMITRU

Programul se lansează din fişierul Home_Page1. Această pagină conţine o imagine animată, o imagine realizată în CorelPhoto Paint şi un fundal sonor.

Procedurile de realizare au fost introduse manual. home page1 <meta name=" Microsoft Theme" content="clearday 011, default">

Butonul „continuare” asigură trecerea către pagina următoare care conţine numele site-ului. Din această pagină se trece în pagina principală a site-ului (accesibilă din celelalte pagini cu ajutorul butonului „HOME”)

55


DRAGOMIR DUMITRU

Pagina principală conţine link-uri către 6 pagini secundare, realizate cu ajutorul unor imagini create cu Coffee Cup Firestarter şi 2D 3D Animator.

Codul sursă al paginii principale a fost scris în Notepad şi finalizat în Microsoft Front Page,şi este prezentat mai jos: activitate <meta name=" GENERATOR" content="Microsoft FrontPage 4.0"> <meta name=" ProgId" content="FrontPage.Editor.Document"> <meta name=" Microsoft Theme" content="clearday 011, default"> ACTIVITATE
Desfasurarea activitatii Societatii Agricole de Marketing Brezoaiele prezinta interes din punct de vedere al structurii organizatorice doearece modul de realizare a acivitatii determina şi impartierea pe compartimente a acestei societati.
Astfel societatea noastra, desfasoara în mare 2 tipuri de activitati: o activitate agricola, în cadrul careia se desfasoara în principiu toate activitatile premergatoare intrarii unui produs agricol pe piata. Cea de-a doua activitate este cea comerciala şi presupune activitatea desfasurata de catre o societate comerciala infiintata conform legii 31/1990 c u unic asociat Societatea Agricola de Marketing Brezoaiele.
56


DRAGOMIR DUMITRU

ACTIVITATEA AGRICOLA
Aceasta activitate este condusa de catre un tehnician cu pregatire agricola, sau inginer. Desfasoara totalitatea activitatilor agricole prevazute şi aprobate de catre adunarea generala sau consiliul de adminis tratie.
1.a) informeaza membrii asupra cererii pietei şi intocmeste documentele obligatorii de raportare, informare si colaborare anuale sau permanente.
Aceste documente sunt urmatoarele:

cererea de intrare în asociatie;
informarea asupra terenului în proprietate sau folosinta;

plan de cultura;

conventie de colaborare;

contract de servicii.

b) ofera consultanta privind:
57


DRAGOMIR DUMITRU

inputurile necesare;

lucrarile conform lantului tehnologic de cultura;

asolamentele necesare.

c) transmite compartimentului inputur i, necesarul pe un an agr icol, precum şi tendintele cererii.

2) Executa lucrari agricole in interesul membrilor sau nemembr ilor

3) Raspunde de evidentierea in documentele contabile a activitatii unitatii, a problemelor de personal, a raportarilor periodice interne sau externe,tehnica securitatii muncii, disciplina.

ACTIVITATEA COMERCIALA

Se desfasoara prin Societatea Agricola de Marketing Brezoaiele. Adunar ea generala desemneaza o data la 3 ani un adminis trator, sau dupa caz un consiliu de administratie care va conduce aceasta componenta. Adminis tratorul srl-ului se subordoneaza Adunarii Generale şi colaboreaza pentru indeplinirea telului comun.

Domeniile de ac tivitate sunt urmatoarele:

comert cu legume fructe;

comercializarea inputurilor in magazine proprii sau prin colaborare cu alte unitati;

comert general cu bunuri de larg consum pentru;

apropvizionarea membrilor;

optimizarea transportului;

obtinerea de pr ofit prin vanzarea de produse generale pentru nemembrii.

58


DRAGOMIR DUMITRU

Conţine în partea de sus un banner cu denumirea şi sigla societăţii agricole, şi cu butoane spre paginile : DESPRE NOI, SERVICII, PRODUCŢIEI, CONSULTANŢĂ, CONTACT, în partea stângă a paginii, în dreapta scurte informaţii de prezentare a societăţii, mai jos o legătură directă către OFERTA SĂPTĂMÂNALĂ realizată dintr-o imagine animată pentru a atrage atenţia asupra acestei informaţii care este practic cea mai importantă. Mai jos este prezentată imaginea paginii principale a site-ului

Pagina „DESPRE NOI” este alcătuită din: în partea de sus denumirea paginii, urmată de un tabel în care se află 4 link-uri către alte pagini, (SCURT ISTORIC;

STRUCURĂ

ORGANIZATORICĂ

cu

trimitere

către

ACTIVITATE

DESFĂŞURATĂ DE CĂTRE SAM BREZOAIELE, ORGANIGRAMA, PERSONAL; POZIŢIE GEOGRAFICĂ; CONDUCEREA UNITĂŢII). De asemenea am introdus nişte imagini cu produse comercializate de noi şi în partea de jos se derulează un text sclipitor. Mai jos este prezentat codul sursă şi imaginea paginii DESPRE NOI: 59


DRAGOMIR DUMITRU

PREZENTARE GENERALA <meta name=" Microsoft Theme" content="clearday 011, default">

SCURT ISTORIC
STRUCTURA ORGANIZATORICA
POZITIE GEORGAFICA
CONDUCEREA UNITATII

sam brezoaiele

60


DRAGOMIR DUMITRU

Pagina SERVICII conţine în afară de bannerul cu denumirea acesteia, o listă cu principalele activităţi efectuate de către Societatea Agricolă de Marketing Brezoaiele. Pagina PRODUCŢIE are 2 link-uri căter 2 pagini care prezintă NIVELUL PRODUCŢIEI PE ANUL 2003, NIVELUL PRODUCŢIEI ESTIMATĂ PE ANUL 2004, care se constituie dintr-un grafic de producţie şi livrare, prezentat mai jos.

Acest tabel, datorită dimensiunilor este realizat în Microsoft Front Page. Pagina CONSULTANŢĂ se deschide către un formular în care se aşteaptă întrebările către specialistul societăţii agricole, cu privire la problemele întâlnite în activitatea lor. De asemenea în partea de sus a paginii se găseşte o imagine animată cu denumirea paginii. 61


DRAGOMIR DUMITRU

Pagina CONTACT 2 legături către un formular de înscriere în societatea agricolă şi către pagina care conţine adresa şi persoanele de contact din societate. Formularul de înscriere a fost realizat prin scrierea codului sursă în utilitarul Notepad care este prezentat mai jos: formular de inscriere <meta name=" Microsoft Theme" content="clearday 011, default">

FORMULAR DE INSCRIERE
& nbsp; ; &nb sp; & nbsp; in baza de date a
&nb sp; & nbsp; SOCIETATII AGRICOLE DE MARKETING BREZOAIELE

Nume şi prenume/numele societatii: Nr de inregistrare la Registrul Comertului Cod fiscal Localitatea Judet Act de identitate C I BI Nr. Seria Compartimentul cu care se doreste colaborarea legume/fr ucte inputuri 63 DRAGOMIR DUMITRU SITE-SOCIETATEA AGRICOLĂ DE MARKETING BREZOAIELE Tipul de colaborare care se doreste producator cumparator Precizati produsele pe care doriti sa colaboram
produsele pe care le produc/pe care doresc sa le cumpar sunt:

Imaginea formularului este redată mai jos:

64

DRAGOMIR DUMITRU


DRAGOMIR DUMITRU

Pagina ADRESA este realizată în Microsoft Front Page şi se prezintă dintr-o derulare animată a textului realizată cu ajutorul opţiunii Dynamic HTML Effects din meniul Format. Pagina OFERTA SAPTAMANII care se deschide din pagina principală printr-o

imagine animată, conţine un tabel structurat pe 4 coloane ce

reprezintă denumirea acestora: PRODUS, IMAGINE, AMBALAJ, PREŢ. In partea de sus se găseşte imaginea animată ce conţine denumirea paginii. Mai

jos

este

prezentat

codul

sursă

şi

captura

paginii

OFERTA

SĂPTĂMÂNII: oferta <meta name=" Microsoft Theme" content="clearday 011, default">
65


DRAGOMIR DUMITRU

PRODUS IMAGINE AMBALAJ PRET

Brocolli

individual 50000lei/kgVarza alba

plasuta la 10kg15000lei/kgplasuta la 20kgMorcovi

20000lei

35000lei

ambalaj-5kg65000lei

ambalaj-10kg150000lei

Conopida

individual 30000lei/kgCartofi

plasa-1kg 20000lei

plasa-2kg 30000lei

plasa-5kg 60000lei

plasa-10kg 120000lei

plasa-25kg 250000lei

67


DRAGOMIR DUMITRU

CAPITOLUL 5 CONCLUZII Aşa cum am arătat în introducerea capitolului anterior, această lucrare s-a vrut a avea un caracter didactic, scoţând în evidenţă cunoaşterea şi stăpânirea elementelor fundamentale ale limbajului HTML (comenzi şi sintaxă). În acelaşi timp însă, pe această structură cu mici modificări se poate realiza un site profesional, uşor de parcurs în care se regăsesc toate elementele importante pentru ca acest site să-şi atingă scopul – să ofere accesibilitate şi informaţii complete astfel încât orice client şi posibil colaborator să afle exact resursele şi potenţialul societăţii. 68


Structura a fost

DRAGOMIR DUMITRU

gândită în colaborare cu managerul societăţii, care a

punctat elementele de interes, în final dovedindu-se mulţumit de forma de prezentare, existând promisiunea unor colaborări ulterioare.

BIBLIOGRAFIE 1. Colecţia CHIP 2002 – 2003 2. Reţele de calculatoare editura Teora 3. Internet 4. Colecţia PC WORLD 5. Bazele informaticii, Ilie Tamaş, Pavel Năstase, Florentina Berbec, Bogdan Ionescu Editura InfoMega

69


DRAGOMIR DUMITRU

6. Secrete Windows 98, Brian Livingstone, David Straub, Editura Bucureşti 2000 7. Iniţiere în Windows şi reţeaua internet – CD realizat de ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI 8. 9. Surse de informare internet

www.notiuni.html.go.ro, www.dcd.uaic.ro www.ase.ro

70

	cererea de intrare în asociatie;
	informarea asupra terenului în proprietate sau folosinta;
	plan de cultura;
	conventie de colaborare;
	contract de servicii.

	inputurile necesare;
	lucrarile conform lantului tehnologic de cultura;
	asolamentele necesare.

	apropvizionarea membrilor;
	optimizarea transportului;
	obtinerea de pr ofit prin vanzarea de produse generale pentru nemembrii.

PRODUS	IMAGINE	AMBALAJ	PRET
Brocolli		individual	50000lei/kgVarza alba	plasuta la 10kg15000lei/kgplasuta la 20kgMorcovi		20000lei
	35000lei
ambalaj-5kg65000lei
ambalaj-10kg150000lei
Conopida		individual	30000lei/kgCartofi	plasa-1kg	20000lei
plasa-2kg	30000lei
plasa-5kg	60000lei
plasa-10kg	120000lei
plasa-25kg	250000lei

Lucrare Licenta_realizarea Unui Site

Recommend Documents