LUCRARE LICENTA IRINEL 03.05

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICĂ BUCURESTI

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator: Prof.univ.dr. DINUICA DOINEL

Absolvent:

1

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.













UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICĂ BUCURESTI

LUCRARE DE LICENTA LUAREA DE MITA

Coordonator: Prof.univ.dr. DINUICA DOINEL

Absolvent:















CAP.I 1 ,1 CAP.II 2.1 2 .2 a) b) 2 .3 A) B) 2 .4 2 .5 2 .6

2.6.1 2 .7 2 .8 2 .9 2.10 CAP CAP.III .III 3,1 3,2 3,3

CUPRINS INTRODUCERE FENOMENUL CORUPŢIEI ÎN ROMÂNIA Accepţiunile noţiunii de corupţie în dreptul penal român LUAREA DE MITĂ Condiţii preexistente Obiectul infracţiunii Obiect juridic Ob Obiect material Subiecţii infracţiunii Subiectul Activ Subiectul Pasiv Participaţia penală Conţinutul Constitutiv Latura Obiectivă Element material Urmarea imediată şi legătura de cauzalitatea Condiţiile esenţiale ale elementului material Latura Subiectivă Formele infracţiunii de luare de mită Modalităţi Sancţiuni DELI DELIMIT MITĂRI ĂRI ALE ALE INF INFRA RACŢ CŢIU IUNII NII DE LUAR LUARE E DE DE MITĂ MITĂ DE ALTE INFRACŢIUNI Luarea de mită şi traficul de infuenţă Luarea de mită-Falsul Intelectual Luarea de mită – Abuzul în serviciu ĂÎ

3 4 5 5 19 19 20 20 20 21 21 26 26 29 29 29 35 33 35 38 39 39 41 41 42 42















INTRODUCERE Faptul că fenomenul corupţiei a existat din cele mai vechi timpuri, constituind până în prezent unul dintre cele mai grave şi mai răspândite comportamente ale unor persoane cu funcţii importante, este o afirmaţie ce nu suportă îndoială. Fenomen Fenomen social, social, corupţia corupţia reprezint reprezintăă un factor factor perturbat perturbator or pentru pentru democraţie democraţie si pentru pentru ordinea de drept. Actualizarea problemei se impune mai ales din cauza impactului negativ, foarte puternic al fenomenulu fenomenuluii corupţiei corupţiei asupra democraţi democraţiei ei statului statului,, echităţii echităţii sociale, sociale, a justiţiei justiţiei şi a respectări respectăriii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Modalităţile de atribuire, conform legislaţiei în vigoare, înconjoară o arie largă de aspecte privind achiziţiile publice. Ele se aplică în funcţie de situaţia efectivă creată de activul care face obiectul procedurii de atribuire, de cerinţele contractantului pe de o parte şi posibilităţile financiare ale acestuia pe de altă parte, fireşte de ofertanţi şi alţi factori de influentă. Lucrarea Lucrarea de faţă constitu constituie ie o încercare încercare de a aborda aborda problema problema corupţiei corupţiei din perspectiv perspectivaa infractiunii luarii de mita şi a formelor ei sub aspectul teoretic al dreptului penal . Se propune prin prezenta prezenta lucrare îmbunătăţirea interpretarii interpretarii şi aplicării eficiente a normelor de drept în practică nu doar la nivel teoretic, a elimina textele cu interpretare ambiguă şi cu posibilităţi de eludare eludare a legii şi de evitare a răspunderii. Necesită de asemenea adoptarea unui şir de măsuri măsuri spre spre perfec perfecţio ţionar narea ea aparat aparatul ului ui pub publi lic, c, spre spre ridic ridicare areaa respon responsab sabili ilităţ tăţii ii funcţi funcţion onari arilor lor,, publicitatea în activitatea factorilor de decizie şi transparenţa activităţii lor, informarea largă a societăţii civile despre modul de rezolvare a intereselor ei, precum şi controlul eficient din partea organelor organelor de control competente, mass – media şi societăţii civile, asupra aparatului public.















CAPITOLUL I. FENOMENUL CORUPŢIEI ÎN ROMÂNIA 1.1. Accepţiunile notiunii de coruptie in dreptul penal roman. Proble Problema ma corupţ corupţiei iei în Romani Romaniaa postpost-com comuni unistă stă a consti constitui tuitt unul unul dintr dintree factor factorii ii ce au îngreunat progresul progresul de dezvoltare economică ec onomică şi politică, un element ce a sabotat din interior drumul şi aspiratiile României către o intrare în normalitate după revoluţia din 1989. Aceasta este o părere unanim acceptată şi recunoscută ca atare chiar dacă cu nuanţe diferite în cazurile majoritaţii ţărilor aparţinand fostului bloc comunist. Odată cu începerea negocierilor în vederea aderării României la Uniunea Europeană, semnalele externe din ce în ce mai frecvente primite de Guvernul României au făcut din problema corupţiei unul din punctele negative esenţiale ce stăteau în calea procesului de aderare. După semnarea tratatului de aderare în 2005, corupţia a constituit şi constituie înca unul din capitolele problematice, din cauza cărora aderarea României putea fi amânată. În consecinţă Guvern Guv ernul ul Romani Romaniei ei în colabo colaborar raree cu diver diverse se organ organiza izaţii ţii ale societ societăţi ăţiii civile civile şi cu ajutor ajutorul ul organ organism ismelo elorr inter internaţ naţio ional nalee au stabil stabilit it că lupta lupta anti-c anti-cor orupţ upţie ie trebu trebuie ie să devină devină una una dintr dintree preocupările centrale ale întregii societăţi româneşti în vederea creşterii nivelului de integritate şi de încredere faţă de instituţiile statului şi a încadrării societăţii româneşti în rândul comunităţii europene. Termenul de „corupţie” are originea de la cuvântul francez „corruption” şi latinescul „corruptio”, prin ce se subînţelege abaterea de la moralitate, de la cinste, de la datorie, sau desfrânare. Sinonimul cuvântului „corupţie” este „venalitate” – însuşirea proprie a unei persoane, care este lipsită de scrupule, care face orice lucru pentru bani. Problemele corupţiei preocupă societatea de mai mult timp. S-au făcut şi încercări de a delimita corupţia pe plan internaţional. O definiţie mai largă este oferită de către Consiliul Europei: „corupţia reprezintă luarea de mită mită sau oric oricee alt alt comp compor orta tame ment nt al unor unor indi indivi vizi zi,, căro cărora ra li s-a s-a dele delega gatt exer exerci ciţi ţiul ul unor unor responsabilităţi publice sau de stat, ceea ce conduce la încălcarea acestor obligaţii, care derivă din statutul persoanelor cu funcţie de răspundere, colaboratorilor colaboratorilor individuali, agenţilor independenţi, în scopul obţinerii unor beneficii ilegale”.















propunând privilegii privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimţind sau propunându-le propunându-le în schimbul executării sau neexecutării unor anumite acţiuni funcţionale ce conţin elemente ale infracţiunii prevăzute de Codul Penal”. Reieşind din această definiţie dată corupţiei de către legiuitor este de menţionat faptul că aceasta nu diferă mult de noţiunea mitei, ba chiar este mai îngustă decât aceasta din urmă, fiindcă mita nu poate fi numai propusă sau promisă, consimţită sau primită, dar şi extorcată. Acest fapt fiind omis din definiţia noţiunii de corupţie dată de legea sus-numită. Apoi legea conţine prevederea unor „anumite acţiuni funcţionale”, însă în ştiinţa dreptului penal s-a constatat că componenţa luării de mită prevede nu numai cazurile când subiectul acţionează în limitele competenţei sale de serviciu, ci şi „atunci când persoana cu funcţii de răsp răspun unde dere re,, bazâ bazând nduu-se se pe auto autori rita tate teaa sa de serv servic iciu iu,, infl influe uenţ nţeaz eazăă asup asupra ra alto altorr pers persoa oane ne întrebuinţând întrebuinţând legăturile sale personale cu alte posibilităţi legate de situaţia de serviciu”. Noţiunea dată corupţiei de „Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului” nu reprezintă altceva decât darea-luarea de mită. Există în teorie şi altă părere, conform căreia corupţia este privită privită mai larg decât mita. Unii specialisti specialisti consideră consideră că: „amploarea „amploarea şi pericolul pericolul social deosebesc substanţial corupţia de mită.” Fenomenul corupţiei după manifestarea sa obiectivă este mai variat decât mita. Fiindcă corupţia nu rezidă doar în mită, ce cunoaşte o deosebită amploare în societate, ci este un fenomen social negativ, care se distinge prin multiple modalităţi şi diverse forme privind folosirea directă şi cu intenţie de către persoanele cu funcţii de răspundere a drepturilor legate de postul deţinut în scopuri de îmbogăţire personală. Specialiştii din România pledează că: „corupţia „corupţia nu înseamnă numai numai luare şi dare de mită, traficul de influenţă, abuzul de putere şi funcţie, ci şi actele de imixtiune ale politicului în sfera privată, utilizarea funcţiei politice în interes personal, realizarea unui volum de afaceri între indivizi.”1 Tot în această ordine de idei V.Dobrinoiu susţine că: „în esenţă corupţia reprezintă un abuz de putere în scopul obţinerii de avantaje materiale sau alte foloase (onoruri, titluri, publicitate, exonerare de răspundere)”.2 In documentul adoptat de către Guvernul României în anul 2010 numit „Strategia naţională anticorupţie”, o altă definitie a ce se înţelege prin termenul de corupţie ne este oferită: •

devi devier erea ea sis siste tema mati tică că de de la pri princ ncip ipii iile le de de impa imparţ rţia iali lita tate te şi şi echi echita tate te car caree treb trebui uiee să ste steaa

















mod universal, echitabil şi egal ; şi •

subs substi titu tuir irea ea lor lor cu cu prac practi tici ci car caree cond conduc uc la la atri atribu buir irea ea cătr cătree unii unii ind indiv iviz izii sau sau gru grupu puri ri a

unei parţi disproporţionate a bunurilor publice în raport cu contribuţia lor. Sintetizând în final cele expuse mai sus am definit fenomenul corupţiei ca: ”fenomenul social de amploare amploare caracterizat prin mituire, protecţie si utilizarea atribuţiilor atribuţiilor de serviciu serviciu pe care le oferă funcţia publică deţinută de către persoanele cu funcţii de răspundere. Ţările aflate in plin proces de dezvoltare, care trec printr-o perioadă de tranziţie ,sunt cele mai vulnerabile în faţa marilor riscuri legate de fenomenul corupţie. Pe fondul coruperii coruperii unor funcţionari funcţionari publici cu atribuţii judiciare judiciare sau financiare, ori a unor funcţionari vamali responsabili, responsabili, manifestarile crimei organizate au căpătat un caracter transnational. transnational. În ţările europene, astfel de domenii în care activităţile infracţionale au loc pe fondul unor acte de corupţie sunt următoarele: - Activitatea întreprinderile ajung de multe ori să fie controlate de către organizaţiile crimi criminal nalee care care le consid consideră eră indis indispen pensab sabil ilee datori datorită tă obiect obiectulu uluii lor lor de activi activitat tate, e, poziţ poziţio ionăr nării ii geografice, pieţelor de desfacere, etc; în acest proces, pe lângă acţiunile de intimidare, mita este folosită pentru "cucerirea" întreprinderii, prin influenţarea factorilor de decizie iar, pe de altă parte, după dobândir dobândirea ea controlu controlului lui întrepri întreprinderi nderiii respectiv respective, e, profitur profiturile ile obţinute obţinute sunt utilizat utilizatee pentru pentru comiterea unor noi acte de corupţie. - Contrabanda cu ţigări fabricate în străinătate efectuată prin sustragerea fizică de la regimul de tranzit şi prin întocmirea unor documentaţii false aferente importurilor de ţigări însoţite de coruperea unor funcţionari vamali cu atribuţii de inspecţie; - Evaziunea fiscală prin utilizarea unor firme fantomă organizate pe mai multe paliere;

















lipsei cronice de instalaţii adecvate, organizaţiile criminale recurg în mod sistematic la depozitarea sau distrugerea ilegală a deşeurilor toxico-nocive, cu obţinerea unor profituri uriaşe, iar asemenea activităţi, cu consecinţe dezastroase şi ireversibile asupra mediului înconjurător, au loc deseori cu complicitatea unor funcţionari corupţi. - Traficul de arme, materiale nucleare, droguri sau fiinţe umane reprezintă activităţi criminale cu caracter transnaţional care generează profituri mari şi, în acelaşi timp, prezintă riscuri mici pentru infractorii implicaţ În cadrul programelor guvernamentale privind prevenirea şi acţiunea împotriva corupţiei, pornindu-se pornindu-se de la identificarea sectoarelor vulnerabile la corupţie şi a factorilor de risc specifici au fost identificate următoarele forme de corupţie: - corupţia corupţia administr administrativ ativăă "priveşte "priveşte activitat activitatea ea administr administraţiei aţiei publice publice locale locale şi centrale, centrale, autorităţile vamale, sănătatea şi asistenţa socială, cultura şi învăţământul, instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale - corupţia în justiţie" cu referire la autorităţile judecătoreşti "parchete "parchete şi instanţe"; - corupţia economică în special în domeniul financiar-bancar, în agricultură, silvicultură şi în unele ramuri ale industriei: metalurgie-siderurgie, precum şi în prelucrarea şi comercializarea petrolului. petrolului. - corupţia politică legată în special de activitatea parlamentară şi a partidelor politice: efecte efectele le negati negative ve ale imunit imunităţi ăţiii parlam parlament entare are,, influ influenţ enţare areaa iniţi iniţiati ativel velor or legisl legislati ative, ve, finanţ finanţare are partidelor politice politice şi a campaniilor electorale. electorale. România a făcut obiectul preocupării Uniunii Europene, care a monitorizat şi analizează în continuare fenomenul corupţiei în ţara noastră. Raportul catre Parlamentul European privind progresele realizate de Romania in cadrul

















Recomandările cuprinse în ultimul raport privind progresele înregistrate, adoptat de Comisie la 20 iulie iulie 201 2011, 1, constituie constituie termenul de referin ță pentru pentru evaluarea evaluarea progresel progreselor or înregistrat înregistratee în raport cu obiectivele urmărite şi pentru identificarea problemelor încă nesoluţionate. În vara anului 2012, Comisia va prezenta o evaluare globală a progreselor înregistrate de România, în cadrul MCV, din momentul aderării sale la UE. S-au constatat o serie de evoluţii în felul în care România a dat curs recomandărilor Comisiei. Noul Cod civil a intrat în vigoare fără probleme în octombrie 2011 şi se preconizează că c ă în iunie 2012 va intra în vigoare şi Codul de procedură civilă. Ca răspuns la recomandările Comisiei privind riscul ca în unele cazuri de corupţie la nivel înalt să se împlinească termenele de prescripţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a accelerat derularea proceselor privind cazurile de corupţie la nivel înalt. Această măsură ar putea avea un impact pe termen mai lung, putând conduce la raţionalizarea procedurilor judiciare şi la adoptarea unor hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate pronunţate fără întârzieri. S-au înregistrat progrese în Parlament în ceea ce priveste proiectul de lege privind confiscarea extinsă. Direcţia Naţională Anticoruptie (DNA) şi Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) au continuat să instrumenteze o serie de cazuri importante, inclusiv referitoare la un număr semnificativ de politicieni şi înalţi funcţionari. Noile legi privind reformarea modului de numire a magistraţilor în cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie privind Justitie privind răspunderea disciplinară a magistraţilor magistraţilor au stabilit cadre menite să asigure o mai mare claritate şi rigoare. A fost redactată o amplă a mplă strategie naţională anticorupţie. Evoluţiile din ultimele luni din România evidenţiază, de asemenea, o serie de domenii în care ar trebui depuse eforturi suplimentare, în lumina recomandărilor Comisiei. Pregătirile pentru punerea în aplicare a Codului penal şi a Codului de procedură penală ar trebui

















tuturor institutiilor institutiilor,, pentru a se asigura o eficacitate cât mai mare a acestei strategii. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a obţine rezultate mai convingătoare în ceea ce priveste recuperarea produselor produselor provenite provenite din săvârsirea săvârsirea de infracţiuni. Trebuie, prin urmare, să se depună în continuare eforturi în lunile ce urmează pentru a demonstra că s-au obţinut rezultate convingătoare convingătoare în acest sens, având în vedere evaluarea globală a progreselor înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperarea si verificare de la aderarea sa la UE, pe care urmează să o realizeze Comisia, în vara anului 2012.

Recomandari ale Comisiei În contextul continuării reformei sistemului judiciar, Comisia a recomandat în special României să adopte un plan de punere în aplicare a Codului de procedură civilă, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, să prevadă suficiente resurse pentru reorganizarea necesară a sistemului judiciar, judiciar, să îmbunătăţească procesul de formare si recrutare, să consolideze capacitatea Institutului Institutului Naţional de Magistratură si să creeze cree ze un cadru de cooperare cu sistemul judiciar si societatea civilă pentru a monitoriza monitoriza progresele înregistrate înregistrate în reforma reforma sistemului judiciar judiciar.. Noul Cod civil civil a intrat intrat în vigoare fără problem problemee la 1 octombrie octombrie si a fost însotit însotit de diferite diferite initiative de formare si de sensibilizare. Pe baza studiilor de impact finalizate în luna noiembrie 2011, s-a anunţat recent că intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă este prevăzută pentru iunie 2012. Celelalte coduri vor intra în vigoare în martie 2013, lăsând astfel timp suficient pentru recrutarea unui număr mare de magistraţi si personal judiciar si pentru restructurarea sistemului judiciar. judiciar. În ultimele luni, s-au s-au întreprins actiuni actiuni legate de legislaţia legislaţia de punere în aplicare a Codului de procedură civilă, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, iar studiile de impact pentru toate codurile au fost finalizate în luna noiembrie. Ar trebui în prezent să se dea curs declara declarațiilor iilor recente privind privind punerea în aplicare prin adoptarea adoptarea legislatie legislatieii de pun punere ere în aplicare aplicare si

















Unele posturi vacante au fost realocate de către Consiliul Superior al Magistraturii, însă persistă dezechilibre grave între diferitele instante şi parchete în ceea ce priveste volumul de lucru. Urmează să fie aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii o propunere de armonizare a examen examenelo elorr de admite admitere re si de consol consolida idare re a formăr formării ii initi initiale ale oferit oferitee magist magistraţ raţilo ilorr. Au fost fost prezentate, de asemenea, propuneri de alocare de posturi posturi suplimentare suplimentare pentru Institutul Institutul Naţional de Magistratură şi de îmbunătăţire a facilitătilor de formare. S-a oferit finantare pentru recrutarea a 15 noi formatori în cadrul Institutului. Pentru a asigura o mai mare răspundere a sistemului judiciar, judiciar, Comisia a recomandat în special României să demonstreze că a adoptat decizii de management transparente şi obiective, să continue reformarea Inspecţiei Judiciare şi să asigure publicarea în format electronic a întregii jurisprudenţe si motivarea în timp util a hotărârilor judecătoreşti. De la ultimul raport al Comisiei, România a adoptat acte legislative destinate să sporească răspunderea disciplinară a magistraţilor. Aceste acte modifică sistemul de abateri disciplinare, măresc sancţiunile şi consolidează independenţa Inspecţiei Judiciare. Se elimină, de asemenea, posibilitatea ca magistraţii să eludeze sanctiunile disciplinare prin pensionare în cursul derulării unui proces pe motive disciplinare. În noiembrie 2011, 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o strategie si un plan de actiune în vederea sporirii integrităţii magistraţilor. magistraţilor. Cu toate acestea, o serie de cercetări penale recente în care au fost implicaţi înalţi magistraţi a suscitat rezerve cu privire la hotărârea si capacitatea Consiliului Consiliului de a asigura integritatea si răspunderea magistratilor. Numirile efectuate în luna luna august 2011 2011 în cadrul Înaltei Înaltei Curti de Casatie şi Justitie Justitie au fost criticate pentru lipsa de transparenţă si obiectivitate. Cu toate acestea, România a adoptat o nouă lege în luna decembrie, care a fost reintrodusă de guvern pentru a reforma practica numirilor în cadrul Înaltei Curti Curti de Casatie si Justiţie Justiţie . Legea introduce îmbunătăţiri îmbunătăţiri substanţiale substanţiale cu privire la



















actualizat. Trebuie Trebuie asigurată la nivel general respectarea termenelor legale de motivare a hotărârilor judecătoresti, în special pentru că există riscul ca, în unele cazuri de corupţie la nivel înalt, tergiversarea motivărilor să atragă prescrierea cazului prin amânarea posibilităţii introducerii căilor de atac.

Combaterea corupţiei Pentru a asigura o eficacitate sporită a acţiunii judiciare în cazurile de coruptie la nivel înalt, Comisia a recomandat în special României să îmbunătăţească modul de gestionare a cazurilor şi procedurile judiciare judiciare în cazurile de corupţie la nivel înalt si să îmbunătăţească caracterul disuasiv si coerenta sanctiunilor judecătoresti aplicate în acest domeniu. Comisia a recomandat, de asemenea, continuarea reformei Înaltei Curti de Casatie şi Justitie pentru a putea demonstra rezultate mai bune în ceea ce priveste frauda în domeniul achiziţiilor publice si pentru a adopta norme procedurale pentru ridicarea imunităţii imunităţii parlamentare. De la ultimul raport al Comisiei, Înalta Curte de Casatie şi Justiţie a adoptat o serie de măsuri de management si administrative pentru a asigura o mai mare celeritate în derularea proceselor în cazurile de corupţie la nivel înalt, în special a celor în care exista riscul împlinirii împlinirii termenelor de prescriptie. Aceste măsuri au inclus tratarea cu prioritate a cazurilor în care se



















DNA a continuat să funcţioneze ca un serviciu eficace de urmărire penală în cazurile de coruptie la nivel înalt. În 2011 2011,, a crescut numărul trimiterilor în judecată, al hotărârilor judecătoresti si al condamnărilor. condamnărilor. Odată cu accelerarea instrumentării cauzelor cauzelor în fata Înaltei Curti de Casatie şi Justitie, această evolutie a fost vizibilă mai ales la nivelul hotărârilor judecătoreşti definitive: în 2011 au fost pronuntate 158 de hotărâri judecătoresti definitive în cazuri sesizate de DNA, în comparaţie cu 85 în 2010. Această activitate a continuat să vizeze un număr important de politicieni si de funcţionari de rang înalt. Direcţia Generală Anticoruptie din cadrul Ministerului Administ Administratie ratieii şi Internelor Internelor a luat măsuri în vederea vederea consolid consolidării ării activitătii activitătii sale de combatere combatere a coruptiei. Din iulie 201 2011, 1, s-au pronuntat pronuntat 5 condamnăr condamnării în faţa instantelo instantelorr de prim grad de jurisdi jurisdicţie cţie împotriva a 13 inculpaţi, în procese în domeniul achizitiilor publice. În ceea ce priveste faptele car e aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, s-au pronuntat 5 condamnări definitive si 4 condamnăr condamnării nedefinit nedefinitive ive din iulie anul trecut. Având Având în vedere vedere importanţ importanţaa achiziţiil achiziţiilor or publice publice pentru economia României, trebuie depuse eforturi speciale pentru a se garanta faptul că actiunile în justitie justitie sunt instrumen instrumentate tate în mod eficient şi rapid. rapid. Îmbunătăţ Îmbunătăţirea irea cunostin cunostinţelo ţelorr financiar financiaree si contabile ale magistraţilor şi asigurarea unei disponibilităţi sporite a unor experţi externi calificaţi



















Pentru a asigura o mai mare eficacitate a punerii în aplicare a politicilor în domeniul integrităţii, Comisi Comisiaa a recoma recomand ndat at Români României ei să demons demonstr treze eze existe existenţa nţa unor unor rezult rezultate ate pozit pozitiv ivee în ceea ce priveşte pronunţarea pronunţarea de sancţiuni prin care să se dea curs hotărârilor Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI), să îmbunătăţească şi să uniformizeze practicile comisiilor de cercetare a averilor şi să amelioreze capacitatea investigativă investigativă a ANI şi cooperarea sa cu alte instituţii. De la ultimul raport al Comisiei, bugetul bugetul Agenţiei Naţionale pentru Integritate Integritate (ANI) a fost fost ma majo jora ratt semn semnif ific icat ativ iv şi inst instit ituţ uţia ia atra atrass fond fondur urii UE impo import rtan ante te,, me meni nite te să asig asigur uree îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor sale de informaţii. ANI a încheiat o serie de acorduri de cooperare cu alte instituţii şi a realizat o primă evaluare specifică a riscurilor, precum şi verificări pe scară largă cu privire la conflictele de interese din domeniul achiziţiilor publice, la nivel local şi regional. Numărul rezultatelor pozitive obţinute de ANI a crescut în ultimele luni. Conform noului noului său temei juridic, juridic, din 2010 până în prezent, prezent, ANI a depistat depistat 18 cazuri cazuri de averi potenţial potenţial nejustificate, în valoare totală de 5,7 milioane EUR, 23 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă administrativă şi 118 cazuri de incompatibilităţi. incompatibilităţi. Modul în care s-a asigurat urmărirea judiciară şi administrativă a acestor cazuri nu a fost pe deÎn



















consecvenţă constatate în modul în care se dă curs, fie pe cale administrativă, administrativă, fie judiciară, investigaţiilor ANI. Tentativele Tentativele de a ridica semne de întrebare cu privire la independenţa juridică şi instituţională instituţională a ANI au abătut, de asemenea, atenţia de la eforturile de consolidare a rezultatelor pozitive obţinute de ANI. Faptul că urmează să fie numit un nou preşedinte al ANI reprezintă o oportunitate de a sublinia stabilitatea instituţională instituţională şi integritatea ANI. Pentru a obţine rezultate mai bune în combaterea corupţiei, Comisia a recomandat României să asigure o mai bună coordonare la cel mai înalt nivel, să elaboreze o nouă strategie multianuală anticorupţie şi să creeze în acest scop un grup de monitorizare. Comisia a recomandat, de asemenea, asemenea, ca România România să demonstreze demonstreze că a obţinut obţinut rezultate rezultate convingă convingătoare toare în ceea ce priveşte priveşte recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi din spălarea de bani, să adopte o nouă lege privind confiscarea extinsă, să elaboreze norme pentru prevenirea conflictelor de interese în gest gestio iona narea rea fond fondur uril ilor or publ public icee şi să cons consol olid ideze eze proc proced edur uril ilee şi capa capaci cita tate teaa auto autori rită tăţi ţilo lor r competente din domeniul achiziţiilor publice. De la ultimul raport al Comisiei, România a elaborat un nou proiect de strategie anticorupţie, care a fost primit în mod pozitiv de experţii şi practicienii din domeniu. Punerea în aplicare eficace şi impactul strategiei vor depinde de existenţa unui sprijin sprijin



















pedepselor. pedepselor. Va trebui ca această lege să fie acompaniată de măsuri prin care să se garanteze faptul că se dă curs curs în mod eficace eficace hotăr hotărâri ârilo lorr pronu pronunţ nţate ate în instan instanţă ţă prin prin care care se aplică aplică sancţi sancţiun unii financiar financiare. e. Trebuie Trebuie să se demonstr demonstreze eze în continuar continuaree rezultate rezultate convingătoar convingătoaree în ceea ce priveşte priveşte recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni. Măsurile luate de Procurorul General s-au concretizat într-o creştere considerabilă a volumului activelor îngheţate în anul 2011. O notă orientativă a fost difuzată parchetelor pentru a încuraja urmărirea penală a spălării de bani ca infracţiune de sine-stătătoare în cadrul legislaţiei existente. În luna luna decembrie decembrie 2011, 2011, România România a adoptat adoptat un cod de conduită conduită privind privind incompati incompatibili bilitatea tatea şi conflictul de interese în gestionarea fondurilor UE. A fost creat un grup de lucru, însărcinat cu dezvoltarea mecanismelor de monitorizare, care să asigure aplicarea dispoziţiilor acestui nou cod de conduită. De la ultimul raport al Comisie, au fost adoptate modificări juridice şi măsuri administrative pentru consolidarea protecţiei împotriva neregulilor şi a conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice. Printre măsuri se numără elaborarea unei documentaţii standard pentru licitaţii şi consolidarea capacităţii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) de a efectua verificări ex-ante. ANRMAP a încheiat acorduri de cooperare cu alte instituţii publice. În prezent, sunt în discuţie noi măsuri care





















soluţioneze problemele" 6- e critica adusă UE de către Dominik Enste, de la Institutul pentru economia germană din Köln. Unele state şi-au propus combaterea reală a corupţiei şi a economiei subterane, dar acţiunile sunt mai degrabă singulare. "Şi totuşi, subiectul se bucură de multă atenţie, astfel încât datele puse la dispoziţie de diferite state nu sunt acceptate necondiţionat. " 7 Enste aminteşte şi de Grecia care şi-a asigurat accesul în Uniunea Europeană pe baza unor bilanţuri false. Şi Nienke Palstra de la "Transparency "Transparency International" manifestă rezervă: "Salutăm importanţa pe care o câştigă combaterea corupţiei, dar promisiunile trebuie acoperite de fapte." 8 Statele comunitare au conştientizat de mult care sunt rădăcinile corupţiei şi ce a r trebui schimbat. Lipseşte însă voinţa politică. "Una din cele mai importante provocări este angajamentul slab al politicienilor în combaterea corupţiei." se plânge şi comisarul european Malmström. Deşi





















a intrat în stand by după veto-ul exprimat de Olanda. Ambele state trebuie să progreseze în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. Dacă raportul nu le va fi favorabil, românii şi bulgarii riscă să râmână pe termen lung în afara spaţiului de liberă circulaţie.





















2. 1. Conditii preexistente În general, general, scrierile scrierile de drept împart împart mituirea mituirea în: mituire mituire activă (darea de mita) şi mituire mituire pasivă (luarea de mita). Aceste reprezentări , raportate la dispozitiile dispozitiile legii noastre penale, după parerea lui V. Dobrinoiu sunt necorespunzatoare întrucât ele nu relevă semnificaţia reală a fiecărei fapte. În sensul art. 289 corupţia zisă pasivă nu este doar fapta funcţionarului care se lasă plătit , fie pentru a îndeplini un act al funcţiei sale, fie pentru a se abţine de la el, atâta vreme cât în una din modalităţile sale iniţiativa aparţine acestuia şi nu celui care mituieşte. Sistemul incriminarii bilaterale - adoptat de Cod penal român cuprinde darea si luarea de mită ca infracţiuni de sine stătătoare. În structura structura lor darea şi luarea luarea de mită sunt două laturi laturi ale unei fapte complexe complexe care,





















A)Obiectul juridic special Relatiile sociale a căror formare, desfăşurare şi dezvoltare normală impun un comportament cinsti cinstitt a orica oricaru ruii functi function onar ar sau salari salariat at in raport raporturi urile le de sevici seviciuu ale acesto acestora ra cu cetăţe cetăţenii nii,, combaterea faptelor de venalitate venalitate prin care sunt lezate prestigiul, prestigiul, autoritatea, credibilitatea credibilitatea de care se bucure autoritatea, institutia, organul statal, unitatea in care făptuitorul isi desfasoara activitatea precum si prejudicierea intereselor legale ale persoanelor alcătuiesc obiectul juridic al infracţiunii luării de mită. Prin incriminarea incriminarea faptelor care constituie constituie infracţiunea infracţiunea de luare luare de mită sunt sunt oblăduite şi relaţiile sociale referitoare la asigurarea şi respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor, acestea constituind ociectul juridic special secundar al infracţiunii





















promise unei persoane, cu scopul de a o determina să-şi încalce obligaţiile de serviciu sau să-şi îndeplinească mai cu râvnă aceste obligaţii”. După cum se poate observa, autorii scapă din vedere aspectul luării de mită, fapt oarecum scuzabil având în vedere că dicţionarul a fost întocmit de filologi, şi nu de jurişti.

a). Subiectul activ După cum se observă din conţinutul legal, subiectul activ este calificat, cu alte cuvinte, autor al unei astfel de infracţiuni poate fi doar un funcţionar public sau funcţionar în accepţiunea dată prin art. 175 alin 1 si 2 C.penal Functionarul public “este persoanan care,cu titlu permanent sau temporar temporar,cu ,cu sau fara remunerat remuneratieexer ieexercita:a cita:a)atri )atributi butiii si responsab responsabilit ilitati ati stabilite stabilite in temeiul temeiul legii,in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative,executive sau judecatoresti;b)exercita o























incompetente, cu condiţia de a fi exercitat în mod efectiv o însărcinare în interesul unei unităţi publice. Deci, simpla exercitare a unor atribuţii specifice funcţiei este suficientă pentru ca persoana să fie considerată „funcţionar” în sensul legii penale, cu menţiunea că unitatea în cauză să-şi dea acceptul, chiar şi tacit, pentru că altfel nu poate fi vorba despre un raport de serviciu între persoana





















Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, se prevede expres că medicul nu este funcţionar public („Medicul nu este funcţionar public în timpul exercitării profesiunii medicale prin natura umanitară şi liberală a acesteia” – art. 3, alin. 2). În situaţii similare sunt notarii publici, care până în 1989 erau consideraţi funcţionari





















cărora li se aplică prezenta lege, categorii de infracţiuni, precum şi dispoziţii privind descoperirea şi urmărirea infracţiunilor. infracţiunilor. În ceea ce priveşte subiectul activ al infracţiunilor de corupţie şi implicit al infracţiunii de luare de mită, Legea 78/2000 se arată mai cuprinzătoare decât prevederile Codului Penal, dispunând aplicarea prevederilor sale următoarelor persoane:





















dacă indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 100 000 euro sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice publice sau oricărei alte persoane juridice; deputaţi şi senatori, membrii Guvernului, secretari de stat şi asimilaţii acestora, judecătorii





















c) Participaţia penală Infracţiunea de luare de mită poate fi săvârşită în oricare formă a participaţiei penale. Câteva observaţii se impun, totuşi. În primul rând, pentru a fi în prezenţa participaţiei penale, trebuie să existe o pluralitate de făptuitori, care să acţioneze cu vinovăţie, cooperând efectiv la



















































































































































































































































































LUCRARE LICENTA IRINEL 03.05

Recommend Documents