1.INTRODUCERE
Scopil proiectului de față îl reprezintă analiza producerii energiei electrice prin metode neconvenționale punând accent pe utilizarea centralelor electrice solare. În present, omenirea, confruntată cu o criză energetic, își îndreaptă atenția către sursele primare de energie și reconsider utilizările posibile și rentabile ale energiei solare. Ultimele realizări și cercetări transform energia solară, eoliană și o gamă largă de resurse reutilizabile în opțiuni energetic viabile din punct de vedere economic. Energia solară este mai abundentă decât oricare din resursele energetic folosite astăzi, iar prețutile lor in scădere le vor face competitive în viitorul apropiat. Prin monitorizarea centralei solare a Facultății de Inginerie Electrică București se vor tine cont de efectele favorabile:
Scade consumul de combustibil și de energie electrică;
Scad pierderile de căldură;
Crește confortul termic al consumatorilor;
Se reduc emisiile de gaze.
1.1 GENERALITĂȚI La nivel mondial, în acest moment, principal resursă energetică (aproximativ 70%) o constituie combustibilii fosili: cărbune, gaz, petrol, reziduuri combustibile. O altă parte este reprezentată de energia produsă în hidrocentrale și în central nucleare. Din totalul energiei consumate, aproximativ o treime este utilizată sub diverse forme pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea de apă caldă menajeră. La ritmul actual de creștere a populației și al dezvoltării tehnologice, este clar că cererea de resurse ieftine și utilizabile la scară largă crește foarte mult. De asemenea, s-a dovedit utilizarea resurselor clasice prezintă anumite efecte negative (emisiile de noxe, riscuri de accidente efectul de seră, dependența de resurse și rețele commune, costuri tot mai mari).
Prin urmare este nu numai interesant, ci chiar obligatoriu, să găsim și să promovăm noi tehnologii privind utilizarea resurselor energetic neconvenționale (solară, eoliană, geotermală). Energia obținută prezintă o întreagă serie de avantaje în raport cu cea obținută din surse clasice:
Este în totalitate ecologică, nu emite noxe, nu produce reziduri;
Este practice inepuizabilă;
Nu implică instalații de prelucrare sau transport a resurselor, înainte de utilizare;
Energia solară cu ajutorul diverselor instalații se utilizează in toate domeniile de activitate și pentru diferite procese cum ar fi: cel mai răspândit pentru încălzirea apei menajere, pentru producerea de current electric, pentru escarea lemnului, pentru desalinizarea apei, etc.
Utilizarea Energiei solare
Industrie
Utilizări
Agricultură
casnice
-Uscătorii -Cuptoare
-Climatizare pe timp de vară sau iarnă
-Încălzitoare
-Frigidere solare
-Distilerii
-Apă menajeră caldă
-Transformarea în energie mecanică și electrică
-Sobe de gătit -Pile solare
Fig. 1.1 Domenii de utilizare a energiei solare
Utilizări cosmice
-Flolosirea unor nave cosmice cu pânze solare
IMAGINI
INSTALAȚII
TEMPERATURI
DOMENIU
-încãlzire Colector plan
100oC
-preparat apã caldã -uscare -desalinizare
Colector cu concentrator cilindrico-parabolic
300-500oC
-de producere a apei fierbinţi şi a aburului
-procese tehnologice de descompunere a Colector cu concentrator de rotație
600-900oC
unor substanţe pentru producere de lucru mecanic şi energie electricã -pentru determinarea performanţelor
Sisteme de concentrare a radiației cu heliostate și receptor turn
3000-5000oC
diferitelor materiale la temperaturi înalte
Fig. 1.2 Domenii de utilizare a principalelor tipuri de instalații solare
2. ENERGIA SOLARĂ 2.1. Definiția și utilizarea energiei solare Energia solară se referă la o sursă de energie reânnoibilă care este direct produsă prin lumina și rotația solară. Aceasta poate fi folosită să:
Genereze electricitate prin cellule solare;
Genereze electricitate prin central electrice termale;
Genereze electricitate prin turnuri solare;
Încălzească blocuri, direct;
Încălzească blocuri, prin pompe de căldură;
Încălzească blocuri, prin cuptoare solare.
Instalațiile solare sunt de 2 tipuri: termice și fotoelectrice. Instalațiile termice ajută la economisirea gazului metan, în proporție de 75% pe an. Instalațiile fotoelectrice produc energie electric gratis (cu lumina soarelui). Panourile solare fotoelectrice produc energie electric 4h/zi (calculul se face pe minimum orele de lumină iarna). Ziua, timp de 4 ore, (iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie electric și în același timp înmagazinează energie în baterii, pentru a fo folosită dealungul nopții, la casele isolate, fără legătură la rețeaua electric națională. Spre deosebire de panourile solare fotovolatice panourile solare termice sunt instalații ce captează energia conținută în razele solare și o transform în energie termică. Deoarece aproape întreg spectrul radiației solare este utilizat pentru producerea de energie termică, randamentul acestor panouri este ridicat, fiind în jur de 60%-75% raportat la energia razelor solare incidente (200-1000W/m2 în Europa, în funcție de latitudine, anotimp și vreme). Un panou solar fotoelectric spre deosebire de un panou solar termic, transformă energia liminoasă din razele soarelui direct în energie electric. Componentele principale ale panoului solar rprezintă celulele solare.
Panourile solare se utilizează separate sau legate în baterii pentru alimentarea consumatorilor independenți sau pentru generarea de current electric ce se livrează în rețeaua publică. Un panou solar este caracterizat prin parametrii săi electrici cum ar fi tensiunea de mers în gol sau curentul de scurtcircuit. Pentru a îndeplinii condițiile impuse de producerea de energie electrică, celulele solare se vor amplasa în panouri solare utilizând diverse materiale, ceea ce va asigura:
Protecție transparent împotriva radiațiilor și intemperiilor
Legături electrice robust
Protecția celulelor solare rigide de acțiuni mecanice
Protecția celulelor solare și a legăturilor electrice de umiditate
Asigurarea unei răciri corespunzătoare a celulelor solare
Protecția împotriva atingerii a elementelor component conducătoare de electricitate
Posibilitatea manipulării și montării ușoare
Se cunosc diferite variante de construcție a modelelor existente de panouri solare. În continuare descriem construcția modelului cel mai răspândit în momentul de față. Energia solară are o serie de calități remarcabile ( este gratuită ca fosrmă de energie primară, se găsește în cantități nelimitate), dar are și unele dezavantaje fiind influențată de condiții geografice si meteorologice care nu pot fi schimbate).
2.2 Reciclare Cu toate că durata de viață a panourilor solare este de 20-40 ani, în present se acumulează déjà deșeuri de ordinal sutelor de tone annual (2004). Pe plan mondial, singura instalație pilot de reciclare a celulelor solare de siliciu cristalin se află în Freiberg-Germania. Aici la o temperatură de 600oC se ard materialele sintetice incluse în panouri, rezultând sticlă, metal, material de umplere și cellule solare. Aceste celule pot fi reutilizate după prelucrare cu pierderi minime de material.
2.3 Caracteristici ale energiei solare Soarele este la originea tuturor formelor de energie pe care le-au descoperit și de care s-au servit oamenii. Energia solară se poate transforma în alte forme de energie precum : energie mecanică, termică sau electrică. Particlularitățile și dificultățile de folosire a acestei energii dotorate caracteristicilor cu totul diferite de alte energii ar fi: resursa inepuizabilă, nepoluantă și disponibilă practice pe întreaga suprafață a globului, dar difuză, cu o densitate mică pe suprafață, variabilă după anotimp și nebulozitate și intermitentă cu alternanțe noapte/zi. În cazul sistemului pasiv, însăși structura locuinței servește drept collector și rezervor de căldură solară. Sistemul active îndeplinește aceleași funcții cu ajutorul unei pompe și altor dispositive special. Căldura solară este absorbită de colectoarele montate pe acoperișul casei. O rețea de țevi metalice străbate interiorul colectoarelor și comunică cu un rezervor de apă. Apa ajunsă în porțiunile de țeavă din interiorul colectoarelor se încălzește și ajunge apoi din nou în rezervor. De aici ea este recirculată prin conducte în întreaga casă. În România, preocupările în domeniul energiei solare au acumulat în anul 1979, prin implementarea pe scară largă a diferitelor aplicații de utilizare a energiei solare, ca de exemplu: sisteme de preparare a apei calde de consum pentru clădiri de locuit-Timișoara fiind primul oraș în care, un întreg cartier ”Zona Soarelui” a fost prevăzut cu acste gen de instalații –hoteluri pe litoralul Marii Negre; sisteme de apă caldă pentru agricultură sau industrie, etc. După un declin datorat tehnologiilor greoaie, a costurilor ridicate pentru material, exploatare și întreținere, în present, activitatea în domeniul energiei solare cunoaste un reviriment datorită noilor descoperiri tehnice și tehnologice. Câteva exemple de sisteme pentru valorificarea energiei solare, sunt reprezentate de:
Sisteme pentru prepararea apei calde de consum la clădiri de locuit și hoteluri (Beta si Gama din Costinești, pe litoralul românesc);
În localitatea Pleși județul Alba, funcționează o central cu energie solară și eoliană, constând în 8 module fotovoltaice de 53 W fiecare și o turbină eoliană de 1000W, pentru utilități casnice;
În localitatea Surducel județul Bihor, functioneaza o centrală cu energie solară și eoliană, cu 8 module de fotovoltaice de 53 W fiecare și o turbină de 3000W, pentru utilități gospodărești. România dispune de un potențial de energie solară datorită amplasamentului geografic
și condițiilor climatice favorabile. Zonele cu flux energetic solar important (1450-1600 kWh/m2 pe an), sunt: Dobrogea, Delta Dunării și Litoralul Mării Negre. Zonele ce dispun de fluxuri energetice solare medii anuale cuprinse între 1350-1450 kWh/m2pe an sunt: Câmpia Română, Câmpia de Vest, Banat și o parte din Podișurile Transilvaniei și Moldovei. Soarele este o sferă de 695.000km, având o densitate medie de 1400kg/m3, iar masa lui reprezintă 99,85% din masa totală a sistemului solar. Elementele care predomină în masa Soarelui sunt hidrogenul și heliul. În interiorul Soarelui au loc reacții nucleare: hidrogenul se transformă în heliu eliberând 4 milioane de tone de energie-masă pe secundă. Ca urmare a acestor reacții temperatura lui din interior atinge valori de 20 x 106K, iar la suprafață, temperatura este de circa 5.762K. Din punct de vedere energetic, partea cea mai importantă a energiei solare din afara atmosferei se găsește în intervalul spectral 0,20-3,0µm. În acest interval, este emisă aproximativ 97% din energia totală, iar diferența de 3% este emisă în banda de emisie cuprinsă între 1010 și 103m. Pe plan mondial, preocupările pentru valorificarea energiei solare sunt prezentate de obiective ca: stațiile de pompare din Senegal, Mali, Volta Superioară sau Niger; farul din Shanghai; desalinizarea apei în Sudan și Orientul Mijlociu; avioane solare, automobile automate care utilizează panouri solare și chiar centrale solare spațiale.
2.4 Descrierea sistemelor solare de încălzire a aerului Sistemul solar de încălzire a aerului constă din două elemente componente: colectorul solar montat pe unul din pereții clădirii orientat spre ecuador, un ventilator și un sistem de distribuție a aerului instalat în interiorul clădirii. Aerul pătrunde prin orificiile mici ale colectorului solar vopsit negru și se încălzește pe măsură ce avansează între suprafețele panoului. Aerul pătruns în cavitatea dintre colectorul 46 solar și peretele clădirii este introdus în clădire. Se obține o eficiență mare
deparece suprafața colectorului solar are temperatura cu doar câteva grade mai mare decât a aerului exterior. Deci are loc o pierdere mică de căldură și cea mai mare parte a radiației solare este folosită pentru încălzirea aerului. În cazul utilizării pentru ventilație, un termostat care sesizează temperatura exterioară controlează cele două poziții ale clapei. Termostatul este programat să deschidă clapeta (când temperatura exterioară este suficientă pentru a opri încălzirea clădirii, în mod normal mai mare de 15-20oC). Sistemele solare de încălzire a aerului pot reduce consumul de energie convențională în trei moduri, în funcție de aplicație: - colectarea energiei solare pentru încălzirea solară a aerului introdus în clădiri; - pentru recuperarea pierderilor de căldură a pereților dinspre ecuator (căldura pierdută prin pereții clădirii este recuperată de aer și reintrodusă în clădire) - destratificarea aerului în clădirile înalte.
2.5 Concluzii Utilizarea energiei solare oferă o serie de avantaje, ca resursă inepuizabilă, nepoluantă și disponibilă practic pe suprafețe foarte întinse ale globului terestru. Cu toate acestea, extinderea valorificării energiei solare întâmpină unele dificultăți, datorită nebulozității intermitente (schimbarea anotimpului și alternanța zi/noapte), oscolații în intensitatea acestei surse, dificultăți în captarea și stocarea energiei solare.
3. PRODUCEREA DISTRIBUITĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ 3.1 Definiția producerii distribuite de energie electrică
Producerea distribuită de energie electrică (DG) este un concept care se dezvoltă din ce în ce mai mult în următorii ani în contextul dezvoltării infrastructurii pieței europene de energie. Ea se caracterizează prin posibilitatea de a fi dispersata geografic, având capacitate de mică putere instalate și utilizând în principal sursele regenerabile de energie și congenerare.
3.2 Avantajele producerii distribuite de energie electric Tehnologii aferente producerii distribuite au potențial de a contribui la reducerea emisiilor de CO2 și la economii de energie, în scopul îndeplinirii tintelor fixate de Uniunea Europeană în cadrul protocolului de la Kyoto pentru reducerea emisiilor cu 8% până în 20082010 (față de 1990) și creșterea contribuției surselor regenerabile de la 14% la 22% din consumul de energie electric, până in 2010. În general, DG conduce la reducerea pierderilor de energie aferente rețelelor de transport și contribuie la evitarea ”congestiei” în tețelele existente, și există premise pentru îmbogățirea calității și fiabilității energetice. Din punct de vedere al investitorului, în general, este mai ușor de găsit locații pentru amplasarea surselor regenerabile cecât pentru o centrală clasică, iar investiția și riscul sunt mai reduse. În plus, producerea distribuită de energie face posibilă utilizarea surselor regenerabile de energie, oferind alternative la extinderile rețelelor existente în zonele rurale sau mai puțin populate sau pot contribui la satisfacerea rapidă a cererii de energie elctrică în continuă creștere în zonele urbane. Alte beneficii suplimentare se referă la dezvoltare, sistemele energetic performante pentru comunitățile locale și crearea a locuri de muncă. În România potențialul annual al SER, potrivit datelor communicate de Ministerul Industriei și Resurselor era estimate în anul 2002 la circa 9 milioane tep energie termică și 65 TWh energie electric tabelul 1, distribuit pe suprafața țării.
Tabelul.3.1 Energie electric și energie termică distribuite pe suprafața țării Sursa
Energie electric (tWh)
Energie termică (tep)
Energie solară
1,2
1,4·106
Energie Eoliană
23
-
Energie hidro, din care
40
-
Micro-hidro
6
-
Biomasa
-
7,6·106
Energie geotermală
-
0,17·106
TOTAL
64,2
9,17·106
Din păcate acest potențial este utilizat în extrem de mică măsură, cu excepția energiei hidraulice și a biomasei (lemn de foc), aceasta din urmă fiind arsă în majoritatea cazurilor în instalații neperformante energetic. În ziua de 8 mai 2008, în Palatul Parlamentului, Sala Drepturilor Omului, s-a desfășurat masa rotundă ”Proiect pilot-Palatul Parlamentului, clădire 0 energie”, o temă care a suscitat un deosebit interes din partea membrilor CNR-CME, a oficialităților, a presei, a specialiștilor în domeniu. Lucrările mesei rotunde au fost deschise de domnul Iulian Iancu, președinte al CNRCME care a subliniat importanța deosebită a problemei consumurilor de energie în clădirile representative, din punctual de vedere al facturii de energie, al reducerii poluării mediului ambient, dar și pentru a sublinia preocuparea și posibilitatea practică de a asigura funcționalitatea clădirii, cu un consum practice nul de energie din exterior. Energia și schimbările climatic prezintă, în present, un interes deosebit prin efectele asupra mediului și în cele din urmă, asupra evolutiei civilizației umane.Dezvoltarea, în continuare, a sociatății moderne va necesita practice o dublare a energiei consummate până în anul 2030, ajungând la 34.000 TWh. Circa o treime din energie se consumă în clădiri, care au, însă, și cel mai important potențial de economisire. Se apreciază că domeniul construcțiilor și clădirile pot să-și reducă consumul de energie cu circa 50%, fără a afecta funcționalitatea acestora. În acest sens, se acordă o atenție deosebită promovării eficienței energetic la nivelul clădirilor. Certificarea energetic a clădirilor este un pas important în
cunoașterea consumurilor reale și a potențialului de economisire, dar și a încadrării lor în mediul citadin (apropiere de trasee de transport, alimentare cu unități, asigurare parcare, etc.) Clădirea Parlamentului , ca o clădire reprezentativă a țării, are un consum de energie de 6 milioane kWh/an și o factură de 3,2 milioane € pentru utilități, valori egale cu ale unui oraș mediu din România. Clădirile reprezintă și o important sursă poluantă, consumand o mare parte dintre materialele produse și determinând o mare cantitate de deșeuri și ape uzate. Problemele dezbătute în cadrul mesei rotunde urmează a ghida atât executivul cât si publicul larg în rezolvarea problemelor legate de eficiență energetic în clădiri. În acest sens, apare necesară elaborarea unui cadru legal adecvat, astfel încât să asigure atât economisirea de energie, dar și accesul populației la energia necesară. O atenție deosebită trebuie acordată materialelor de construcție și a echipamentelor consumatoare de energie din clădiri. Înlocuirea lămpilor cu incandescență și scoaterea acestora din circuitul comencial este numai un exemplu de soluții eficiente în clădiri. Utilizarea lămpilor electrice, eficiente energetic, incluse într-un sistem de management al iluminatului, care să includă senzori pentru controlul iluminatului poate asigura o important reducere a consumului de energie pentru iluminatul artificial. De asemenea, limitarea consumului în pozitia ”de veghe-stand-by” a echipamentelor electrice din clădiri este una din soluțiile care pot asigura reducerea cu până la 5% a consumului de energie (la nivelul SUA acest consum corespunde producției a 19 termocentrale cu putere 1000MW). Standardizarea și etichetarea energetic a echipamentelor din clădiri este o pârghie important pentru reducerea consumurilor energetic. Soluția ca ultoma tehnologie în domeniu să devină standard pentru consumul de energie asigură implicarea producătprilor pentru realizarea echipamentelor cu randament ridicat. Problemele ridicate de economia de energie în clădiri sunt analizate în toate țările lumii. O atenție special acordată Chinei și Indiei, țări cu o urbanizare în continuă creștere și care au reserve mari pentru producerea consumurilor de energie în clădiri. Proiectarea și realizarea noilor clădiri trebuie să implice prezența inginerilor proiectanți, a arhitecților, a inginerilor constructori pentru a rezolva li a răspunde, în comun, de aspectele energetic ale clădirii.
Utilizarea energiilor regenerabile poate asigura o reducere substanțială a energiei absorbită din rețelele publice. În acest sens, Europa este lider mondial, având déjà o bogată experiență în domeniu, care poate fi transmisă și celorlalte țări. Încurajarea proiectelor pilot pentru reducerea consumurilor în clădiri și utilizarea energiilor regenerabile trebuie să intre în atenția guvernului. S-a dovedit că piața nu poate, ea singură, să ofere soluții pentru rezolvarea problemelor energetic. Este necesar să fie încurajate investițiile în domeniu, dar și să se asigure garanții adecvate pentru riscurile acestora. Acțiunea privind realizarea Parlamentului ca o clădire cu 0 energie, proiect pilot în România, trebuie să se constituie ca exemplu, care va trebui extins la toate clădirile, pentru a asigura obiectivul de limitare a poluării mediului ambient și a schimbărilor climatic. Domnul director general al Global Photovolatic Specialists (GPS) s-a referit la soluțiile actuale privind utilizarea direct a energiei solare pentru generarea de energie electric. Soluțiile actuale utilizând siliciu policristalin, siliciu amorf sau film silicon au caracteristici diferite, din punctual de vedere al randamentuluide vonversie și din punctual de vedere al costurilor. Soluția cu film dilicon are cele mai mari perspective, utilizând puțin siliciu și oferind cele mai bune condiții de conversie a energiei solare. Studiile actuale urmăresc depășirea unor dificultăți tehnologice, creșterea randamentului de conversie (până la 15% în sisteme industriale), reducerea costurilor (până la sub 1 €/W). Reducerea costurilor va asigura competitivitatea energiei generată în celulele fotoelectrice și realizarea centralelor fotoelectrice mari, pe terenuri neutilizate în agricultură. O atenție deosebită se acordă cercetării științifice și elaborării tehnologiei de obținere a siliciului. A fost dezvoltată o metodă eficientă prin utilizarea rezidurilor vegetale din care se poate extrage siliciu cu puritate de 99,9999%. Dintr-o tonă de rezinuuri vegetale se obțin circa 100Kg siliciu. Studiile, aflate în derulare, urmăresc dezvoltarea unor metode innovative de producer a siliciului și reducerea prețului acestuia pe piață. Noile soluții pentru producerea siliciului și realizarea panourilor fotoelectrice oferă noi perspective privind elaborarea de proiecte de utilizare direct a energiei solare pentru producerea de energie electric în clădiri. Domnul professor Aureliu Leca, șeful catedrei UNESCO din Universitatea Politehnică București, a abordat problema deosebit de important a încălzirii clădirilor în sistemul centralizat, din surse cu cogenerare. Analiza principalilor factori care au determinat eficiența redusă a sistemelor de încălzire din clădiri, precum și aspect legate de
suportabilitatea costurilor au condus la debranșarea consumatorilor și o utilizare ineficientă a surselor de căldură. O legislație adecvată care să prevadă reabilitarea termică a clădirilor și utilizarea surselor eficiente de căldură ar putea conduce la importante economii de energie, cu asigurarea confortului termic în clădiri. Pașii făcuți până în present, prin reabilitarea termică a circa 20 clocuri din cele peste 85.000 în țară, sunt insuficienți pentru a reduce pierderile energetic, deosebit de mari din clădiri. Programul termoficare 2008, prelungit până în 2015, prin care se propunea reducerea consumului de energie din clădiri până la 104…112kWh/m2 și an, nu a produs încă rezultate practice, pierderile foarte mari din sistemele de încălzire (35…77%) fiind, în continuare, suportate de beneficiarii serviciului. Reabilitarea termică a clădirilor poate asigura o reducere cu 40…45% a necesarului de căldură, astefel că potențialul de reducere a consumului de energie în clădiri este deosebit de important. Suportabilitatea prețurilor la energie trebuie analizată cu atenție, având în vedere faptul că, în present, consumatorii din România, pot suporta cel mult 40% din costurile determinate de încălzirea locuințelor. O utilizare rațională a energiei pentru încălzirea în clădiri poate fi obținută și prin introducerea tarifului binom care să includă separate costurile privind serviciul realizat și costurile cu energie livrată. În intervenția sa , domnul Iulian Iancu a subliniat faptul că actualele sisteme de încălzire sunt ineficiente și că RADET este o companie nerestructurată. Eficientizarea cladirii Parlamentului necesită o atenție deosebită acordată încălzirii clădirii si adoptării de soluții pentru reducerea consumurilor energetic necesare. Domnul director department Photovolatica, DYNAMICA, s-a referit la soluții practice pentru implementarea unui sistem de producer a energiei electrice din sisteme fotoelectrice în clădirea Parlamentului. Studiile effectuate au permis dezvoltarea unor soluții pentru acoperiș și pentru zona însorită a pereților laterali. Proiectul se referă, inițial, la o instalație cu puterea de 1MWp, plasată pe acoperișul clădirii și care urmează a produce circa 1000MWh/an cu un randament de circa 18%. În măsura în care vor fi disponibile terenuri alăturate, proiectul se poate extinde cu circa 30%. Soluțiile moderne incluse în proiect pot asigura o parte important sin consumul de energie electric al clădirii Parlamentului.
Domnul Olteanu Gheorghe, director general ICEMENERG, a subliniat faptul că participarea la realizarea proiectului de prefezabilitate pentru Parlament, ca o clădire cu 0 energie, subliniază implicarea ICEMENERG în rezolvarea celor mai importante problem din domeniul energiei. Soluțiile luate în studiu, având în vedere experiența în acest domeniu, permit reducerea consumurilor energetic de la 430kWh/m2 și an la circa 84430kWh/m2 și an. ICMENERG a aplicat la sediul propriu soluții care au condus la o reducere cu peste 50% a necesarului de căldură, prin măsuri adoptate la nivelul construcției și prin instalarea uneice și pompe de căldură, și o important reducere a necesarului de energie electric din rețeaua public prin montarea de instalații fotoelectrice și eoliene. Cunoașterea celor mai bune soluții tehnologice pe plan mondial asigură elaborarea de proiecte eficiente și cu costuri reduse. Domnul Aldo Iacometti, director department Eficiența Energetică din grupul SDI, ca participant la proiectul clădirii Parlamentului, a subliniat faptul că sistemele fotoelectrice vor avea o importanță deosebită în viitor, atunci când soluțiile de producere distribuită vor fi predominante față de soluțiile actuale cu central electrice de putere foarte mare. Apreciază în mod deosebit inițiativa privind clădirea Parlamentului și consider că o reducere a necesarului de energie cu 40…60% este posibilă. Proiectul propus se încadrează în politica Uniunii Europene de realizare a clădirilor eficiente, ajungandu-se ca în casele ”passive” să se consume 30-40kWh/m2 și an, cu menținerea gradului normal de confort. Realizarea clădirilor eficiente energetic este, în present, posibilă. Materialele izolante există, sistemele controlate de iluminat și ventilație sunt disponibile, iar încălzirea prin podea, cel mai efficient sistem de încălzire, poate fi realizat practice. Desigur că un rol important îl au arhitecții, pentru a asigura utilizarea eficientă a iluminatului natural, integrarea panourilor fotoelectrice în acoperiș și expunerea spre soare a clădirii. În intervenția sa, domnu director Gheorghe Olteanu a subliniat buna colaborare cu grupul SDI în domeniul realizării grupurilor eoliene cu ax vertical, care asigură o mai bună valorificare a vânturilor de viteză redusă. De asemenea, este posibil să fie dezvoltată o linie de fabricație pentru siliciu cu un consum de circa 30 kWh/kg Si. Doamna Doina Cucuteanu, director calitate la GEOEXCHANGE s-a referit la importanța pompelor de căldură pentru reducerea consumurilor energetic din clădiri. Energia geotermală este abundentă și disponibilă pe parcursul întregului an. Utilizarea acesteia poate
conduce la o economie de energie în clădiri până la 70% dar este, în present, limitată în special de aspect legislative care nu include în rândul energiilor regenerabile și energia geotermală. În funcție de dimensiunea clădirii și a terenului disponibil pentru dezvoltarea instalației cu pompe de căldură, aplicațiile pot fi mari (peste 1000m2), medii (între 500 si 1000m2) si mici (sub 500m2). Utilizarea surselor regenerabilede energie nu necesită subvenții. Acestea devin competitive dacă poluatorii vor fi penalizați în mod corespunzător. Domnul professor Nicolae Golovanov, de la Universitatea Politehnică din București, s-a referit la economia de energie în clădiri, prin creșterea eficienței echipamentelor electrice. Creșterea eficienței acestor echipamente nu trebuie să determine reducerea nivelului de confort pentru locatari. De asemenea, trebuie luat în considerare și faptul că, prin pierderile termice, echipamentele electrice contribuie la încălzirea clădirii. Creșterea randamentului instalațiilor electrice va necesita încărcarea suplimentară a instalației de încălzire, pe durata timpului răcoros, și reducerea încălzirii instalațiilor de aer condiționat, pe durata timpului călduros. Realizări deosebite au fost obținute în domeniul iluminatului electric, consumul de energie pentru iluminat, în aceleași condiții de confort luminous, fiind posibil a fi redus de peste 5 ori prin utilizarea lămpilor electrice moderne în locul lămpilor cu incandescență. Dezvoltarea lămpilor du diode luminoase (LED) va permite reducerea, în continuare a neceserului de energie pentru iluminatul electric. De asemenea, dotarea echipamentelor electrice cu sisteme electronice de control a permis reducerea substanțială a energiei consummate de acestea. În present există soluții de randament ridicat pentru toate tipurile de echipamente electrice din clădiri. Este necesar a fi cunoscute și incluse în proiecte. În încheierea lucrărilor mesei rotunde, domnul Iulian Iancu, președintele CNR-CME a arătat că în present,există tehnologii, există soluții, dar nu există, incă, o colaborare eficientă între inginerii constructori, arhitecți și ingineri energeticieni pentru realizarea clădirilor cu consum redus de energie. Clădirile au un potențial important de reducere a energiei necesare și acest potențial poate și trebuie să fie valorificat.
Este necesară motivarea arhitecților pentru utilizarea soluțiilor eficiente energetic în clădiri și este necesară o legătură direct între investitori (interesați, în special de profit) și de beneficii (interesați , in special de costurile pe termen lung). Un rol important în valorificarea potențialului de economisire din clădiri o are legislația, care trebuie să prevadă, în mod clar, etichetarea energetic a clădirilor și niveluri de performanță adecvate la noile construcții. Lucrările mesei rotunde au subliniat importanța deosebită a aspectelor energetic în clădiri , necesitatea de a pune în practică soluțiile existente de economisire a energiei în clădiri și importanța colaboraării dintre arhitecți, inginerii constructori și inginerii energeticieni, la realizarea noilor clădiri.
4. CENTRALE SOLARE Acest tip de centraă, asa cum îi arată și numele, folosește energia solară, ca sursă de energie. În present, în lume sunt instalate mai mult de 100 milioane de m2 de colectoare termice solare; apa caldă produsă în aceste colectoare și furnizată consumatorilor, reduce emisiile de CO2, față de situația în care s-ar arde combustibil solid (cărbune, lemn) cu 18 megatone pe an și face o economie de combustibil lichid de un milliard de litri. Acestea sunt concluziile raportului Agenției Internaționale a Energiei pe anul 2001, intitulat Pete și Contribuții la livrarea de energie pe anul 2001, produs de Programul de încălzire și răcire cu energie solară. Programul a ținut cont de datele obținute în 26 de țări, care dețin peste 90% din instalații solare de încălzire din întreaga lume. Tabelul 2 prezintă suprafața de colectoare solare instalate, în câteva țări din lume. Apa caldă, încălzită la soare este folosită la:
Încălzirea apei din bazine de înnot
Încălzirea locuințelor
Apa caldă menajeră la gospodărie și baie.
Tabelul 4.1 Suprafața de colectoare solare instalate
Țara
Suprafața de
Unitatea de
colectoare
măsură
Cantitatea
Tipul instalațiilor
20.8
Țevi colectoare
11.2
Colectoare sub sticlă
22.9
Colectoare de apă sub sticlă
227
Colectoare ce încălzesc aer
solare instalate 32 mil.m2
China 25
mil.m2
SUA Japonia
12
Total sub sticlă
Turcia
8.1
Total sub sticlă
Israel
3.9
Total sub sticlă
Astfel de centrale au randamente de conversie a energiei termice în energie electrică cuprinse între 25 și 50% și o eficiență totală de 13-25%. Energia calorică înmagazinată în timpul zilei în apa încălzită poate fi utilizată în timpul nopții, în diverse scopuri utilitare. O astfel de centrală a fost construită în California, între anii 1985 și 1991, compusă din 9 instalații cu o putere totală de 354MW. Datorită rezultatelor și cercetărilor făcute pe instalații, sistemul s-a dezvoltat prin construcția de noi instalații, cu îmbunătățiri semnificative, astfel că,eficiența de captare a razelor solare și de transformare a acestora în energie termică a crescut continuu de la o instalație la alta. Cercetări în domeniul acestor instalații se fac în Germania, Spania și Statele Unite. Față de cele 9 instalații industriale, construite în California, altele nu s-au mai construit, din cauza eficienței scăzute (55%), a prețului ridicat al componentelor instalației și a prețului inițial, relativ ridicat al energiei produse (140USM/MWh). În anul 1986 a avut loc o creștere dramatică a prețului uleiului folosit în circuitul primar de încălzire; prețul acestuia a ajuns la 20-25 USD/baril. Calculele au arătat că, situația în care costurile de investiție pentru montarea unei instalații pentru un KW sunt de 2200 USD și se cheltuie 35USD pentru un baril de ulei, instalația nu este economică din punct de vedere comercial. În prezent este mai economica utilizarea centralelor care consumă gaz al cărui preț este de sub 5 cenți/m3, preț echivalent dacă uleiul s-ar vinde cu 8 USD/baril. Comparând și cu prețul energiei electrice produse cu ajutorul energiei vântului, acste tip de energie încă este economic. Totuși, datorită faptului că energia produsă cu ajutorul radiaței solare este total nepoluantă, se caută modalități de finanțare pentru construcția de capacitate de producție. Banca Mondială, care sprijină execuția de instalații de producție nepoluante și acordă o atenție deosebită pastrării mediului ambiant curat, acordă împrumuturi nerambursabile (granduri) țărilor care doresc construirea de capacitate de producție. Astfel de țări ca Egipt, Maroc, Mexic, India au condiții favorabile, soarele furnizând o mare cantitate de energie. În india deja (iunie 2002) se finalizează execuția companii de producție cu consultanță (firma Lahmeuer International-Germania) și livrare de componente (firma Siemens) din partea Germaniei. Puterea totală va fi de 140MW, cu contribuție a energiei solare de 30MW.
Având în vedere că în timpul zilei o mare cantitate de energie termică va fi stocată pentru necesități de consum în timpul nopții și că se va folosi experiența instalației din India, va fi net superioară celei din California. O descoperire recentă indică utilizarea foliei de aluminiu ca suprafață cu mare capacitate de absorbție a razelor solare și a emisiei termice solare. Astfel, conform standardului ISO/CD 12952 (sarcina X):
Coeficientul de absorbție αsol= 0,94
Emisia termică 100oC=0,05
0,02 este îndeplinit, iar
0,02
Se folosesc folii cu grosimea cuprinsă între 0,3 și 0,8 mm. Pentru sudarea foliei de aluminiu pe tubulatura de cupru se aplică o tehnologie care folosește o sursă de laser pulsatoriu. Rezultatul îmbinării folosind acest procedeu este deosebit de eficient, suprafața de îmbinare nepierzând din energia radiată de soare și absotbția pe suprafața colectoare. Produsul este cunoscut sub denumirea de alanod.
4.1 Centrala fotoelectrică de 30 kWp
Centrala fotoelectrică este cea mai mare din estul Europei, până în acest moment. Instația a fost finanțată de Uniunea Europeană (proiect PV Enlargement) și RELANSIN (proiect PvGrid). Acest proiect european a fost un proiect demonstrativ pentru tehnologia fotovolatică în întreaga Europă. Sunt implicați 28 de parteneri europeni. Tehnologia folosită este identică pentru toate sistemele, a căror putere totală depășește 1,2MWp. Când soarele e bun, produce un megawatt pe oră. Este total nepoluantă, are garanție 25 de ani, a costat circa 270.000 de euro, iar investiția se amortizează în 15-20 ani. Centrala a fost montată la Universitatea POLITEHNICĂ din București, facultatea de Inginerie Electrică pe terasa corpului EA pe direcția nord-est de către colectivul ICPECentrul SICE, care are experiența adecvată în tehnologia fotovoltatică. Folosește două tehnologii comerciale cel mai des folosite pe plan mondial: Si monocristalin și Si amorf.
Puterea substanțelor fotovoltatice este: 26,46 kWp în tehnologie Si monocristalin și 3,72 kWp în tehnologie Si amorf. Puterea nominală a sistemului fotovoltatic este de 30,18 kWp. Pentru transformarea energiei din cc furnizată de convertoarele fotovoltatice, centrala dispune de 9 invertoare DC/AC, cu sincronizare automată și algoritm de urmărire a transferului maxim de putere (MPPT). Invertoarele de tip SunProfi sunt printre cele mai avansate și eficiente comercializate pe piața mondială. Sistemul de invertoare se conectează la un logger de tip DL 100, care are rolul de monitorizare a sistemului de invertoare, dar asigură și legătura cu un PC. Proiectul a trebuit să demonstreze că instalarea unei centrale fotovoltaice nu necesită construcții complicate și intervenții la clădire. Pe parcursul proiectării s-au examinat mai multe soluții de structuri de susținere, au fost experimentate pe modele de laborator , alegându-se, în final, soluția cea mai ieftină, cea mai ușoară, care să nu afecteze suprafața pe care se montează și care se adaptează ușor specificului instalației. Structura metalică, deși este ușoară, are centrul de greutate foarte jos și rigiditate mecanică foarte bună. Fiind un proiect demonstrativ, soluția tehnică se poate generaliza ușor.
Fig. 4.1 Centrală fotovoltaică aspect final
Fig. 4.2 Panoul Solar
Fig. 4.3 Camera de supraveghere și comandă ca laborator pentru instruirea studenților
Fig. 4.4 Panouri solare amplasate pe Facultatea de Energetică București
4.2 Determinări tehnice la centrala de 30kWh Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Putere totală
Timp (x 10 minute)
Energii produse (kWh) Energia teoretică produsă zilnic 30 kW·24h=720kWh Tabelul 4.2 Factorul de utilizare în funcție de energia produsă teoretic și cea măsurată Ziua
Energia (kWh)
Factor de utilizare(%)
Factor de utilizare efectiv (%)
1
17,13
2,38
0.034
2
52,115
7,23
0.106
3
87,23
12,12
0.174
4
64,89
9,01
0.118
5
50,39
6,70
0.098
6
31,27
4,34
0.061
7
76,43
10,61
0.152
8
71,42
9,92
0.142
9
26,17
3,63
0.06
10
113,76
15,8
0.227
11
111,571
15,49
0.206
12
100,31
13,93
0.182
13
97,61
13,56
0.177
14
110,17
15,30
0.196
15
34,01
4,72
0.064
16
89,78
12,50
0.160
17
32,51
4,51
0.061
Total
1166,76
9,53
2.225
4.3 Avantaje și dezavantaje ale panourilor fotoelectrice Avantaje: România are un potențial anual de utilizare a energiei solară în sisteme fotovoltaice de 1200 GWh. Prin utilizarea acestuia ar fi eliminate consumul a 103,2 mii de tone echivalent petrol. Un avantaj major al panourilor solare este faptul că au teoretic o durata de viață nelimitată. Dezavantaje: Preț mare de achiziție la producători/distribuitori și implicit cost ridicat de producție. Un alt dezavantaj este că sunt funcționale numai în timpul zilei.
4.4 Energia electrică produsă de o sursă fotoelectrică
Spectrul puterii specifice Pλ al luminii solare prezintă o variație largă (curba 1, fig. 4.4.1) [1], cu un maxim în zona lungimilor de undă λ=500···550mm. Atât ochiul iman (curba 2, fig 4.4.1) cât și siliciul, cel mai utilizat material pentru realizarea celulelor fotoelectrice, prezintă sensibilitate numai pentru o parte din spectrul energetic emis de soare, cu un maxim în zona 550···600mm[2].
Fig. 4.4.1-Spectrul optic al lumiinii solare (curba 1) și sensibilitatea Spectrală a ochiului uman (curba 2)
Curba de emisivitate indicată în figura 1 (curba 1) se referă la un cer senin și la ora prânzului. Pe parcursul zilei spectrul luminii solare se modifică, astfel încât și randamentul celulei solare este diferit pe parcursul zilei. Prezența norilor, a nebulozităților, a poluării atmosferice precum și unele ecranări întâmplătoare determină ca energia produsă în urma conversiei energiei solare să aibă un puternic caracter de variabilitate. Ca un exemplu, în figura 4.4.2 este indicată curba înregistrată a puterii active generată de o instalație fotoelectrică, cu o putere nominală de 30 kWp, pe durata a 35000 minute (circa 25 zile). Curba din figura 4.4.2 pune în evidență, în mod clar, variabilitatea sursei, în funcție de condițiile atmosferice din fiecare zi.
Fig. 4.4.2-Variația puterii generată de o instalație fotoelectrică cu puterea Nominală de 30 kWp, pe durata a 25 zile
În figura 4.4.3 sunt prezentate curbele puterii generate pentru două zile semnificative, una pentru o zi senină (fig. 3a)) și a doua pentru o zi înorată.
Fig. 4.4.3- Puterea generată de o instalație fotoelectrică cu putere nominală de 30kWp pe durata unei zile.
Cele două curbe din figura 4.4.3 au fost determinate pe parcursul a două zile consecutive între orele 7 și 8. Variabilitatea puterilor generate pe parcursul unei zile, chiar pe durata unei zile însorite, pune în evidență necesitatea utilizării unui sistem de stocare. Soluția actuală de conectare la rețeaua electrică și folosirea acesteia ca sursă de acoperire a necesarului de energie pe durata lipsei sursei solare, nu este posibilă decât în cazul unor puteri reduse a instalației fotoelectrice și existența unui număr redus a acestor instalații. Studii efectuate pe
instalația fotoelectrică analizată permit elaborarea de criterii pentru conectarea la rețeaua electrică publică a instalațiilor solare. Instalația este conectată la rețeaua publică prin intermediul unui invertor trifazat, prevăzut cu filtre la ieșire. În acest fel, factorul de distorsiune de curent electric este redus, variațiile sale fiind determinate atît de variația tensiunii la bare cât și a puterii debitate (fig.5). De asemenea, nesimetria curentului enectric pe cele trei faze este nesemnificativă, fiind determinată în special de nesimetria redusă a tensiunii în rețeaua publică la care este conectată instalația Pe durata de monitorizare (609 ore), instalația fotoelectrică a produs 3654kWh, ceea ce corespunde unei puteri medii de 6 kW. Rezultă un factor de utilizare a instalației de 0,2. Este total nepoluantă, are garanție 25 de ani, a costat circa 270.000 de euro, iar investiția se amortizează în 15-20 de ani. Este centrala solară de curent electric fixată pe acoperișul Facultății de Inginerie Electrică București. Fiindcă produce energie curată, operatorul ar trebui să primească în curând și certificat verde. Costul unui Kw/h este de 0,3, eurocenți, în condițiile în care investiția va fi amortizată în următorii 10 ani.
4.5 Conscluzii Proiectul de la Universitatea Politehnică din București demonstrează că tehnologia panourilor solare fotovoltaice este încă prea scumpă de aplicat în România la scară largă. Aplicațiile de acest timp potr fi însă eficiente din punct de vedere al costurilor în regiunile fără acces la rețeaua națională de transmisie a energiei electrice. De asemenea, o dată cu internalizarea externalităților in cadrul tuturor tipurilor de producție energetică, sistemele fotovoltaice se pot dovedi competitive.
5. INFLUENȚA CONDIȚIILOR DE ÎNSORIRE ASUPRA PRODUCȚIEI DE ENERGIE ELECTRICĂ A UNEI INSTALAȚII FOTOVOLTAICE
Utilizarea eficientă a surselor de energie regenerabilă reprezintă una dintre preocupările importante atât ale specialistilor în domeniul energetic cât și a celor cu preocupări privind mediul ambiant. Realizarea celulelor fotoelectrice, cu randament din ce în ce mai ridicat al conversiei energiei solare în energie electrică, asigură premizele pentru includerea acestor surse în balanța energetică a țării. Din dorința firească de a asigura promovarea surselor de energie regenerabilă, sunt scoase în evidență, în general, numai avanjajele importante, din punct de vedere al emisiilor poluante,în raport cu centralele electrice clasice, bazate pe arderea combustibilului fosil. Cunoașterea în profunzime a aspectelor încă nerezolvate, care determină unele bariere în utilizarea acestor surse, precum și a soluțiilor care pot fi adoptate sau care urmează a fi elaborate pentru eliminarea acestor bariere, are o importanță deosebită pentru acceptarea soluțiilor bazate pe energia solară și utilizarea lor eficientă. Desigur că problemele sunt diferite în cazul unor instalații fotoelectrice izolate, cu caracteristici care pot fi acceptate de către utilizator, și în cazul unor instalații fotoelectrice conectate la rețeaua electrică publică, in care trebuie să fie îndeplinite unele condiții specifice.
6. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI DISPONIBILITATEA RESURSELOR
Omenirea se confruntă în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale energiei , apei și alimentației , rezolvarea corectă a lor fiind esența preocupărilor pentru o dezvoltare durabilă. O dezbatere despre energiile regenerabile trebuie să pornească de la problemele schimbărilor climatice și disponibilității resurselor, în condițiile unei importante creșteri demografice și a necesității de a permite accesul la energie a miliarde de persoane care în prezent sunt privați de aceasta. Studiile oamenilor de știință au dovedit în ultimii ani din ce în ce mai unanime în a aprecia că o creștere puternică a emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră va conduce la o încălzire globală a atmosferei terestre cu 2-6oC, până la sfârșitul acestui secol, cu efecte dezastruoase. Prin schimbul natural dintre atmosferă, biosferă și oceane pot fi absorbite circa 11 miliarde de tone de CO2 (sau 3 miliarde de tone echivalent carbon), ceea ce reprezinta circa jumătate din emisiile actuale ale omenirii. Aceasta a condus la o creștere permanentă a concentrației de CO2 din atmosferă de la 280 de ppm înainte de desvoltarea industriala, la 360 ppm în prezent. În cel de al treilea raport al Grupului Interguvernamental de Evoluție a Climatului GIEC, prezentat în 2001, emisiile din 1990 au fost evaluate la 6,29 miliarde de tone echivalent carbon. Un raport al Pentagonului din 2004 și oamenii de știință din lume atrag tot mai des atenția asupra schimbărilor climatice produse în ultimii ani. Conform lor , daca situația se agravează, planeta albastră poate fi dusă în pragul anarhiei și al unui razboi nuclear pentru accesul la apă și hrană. La nivel planetar, cel mai periculos proces este cel al creșterii temperaturii. Se mai poate face ceva sau este prea târziu și aceste schimbări pun în pericol viața pe Pământ?
”2050” abordează problema schimbărilor climatice din perspectiva consecințelor dezastruoase la care vom fi supusi cu toții și a puținului timp pe care îl mai avem la dispoziție să reacționăm. Tot panouri solare dar din plastic În prezent, la nivel mondial, costurile pe care le presupune o instalație de panouri solare pentru casă sau pentru birou se ricică la câteva mii de euro. În multe țări, guvernele oferă subvenții substanțiale celor care își echipează locuința cu asemenea dispozitive, dar prețul lor tot rămâne ridicat. El scade însă în mod constant, din 1996 reducându-se în fiecare an , în medie cu 33%. Pe teritoriul României, există în jur de 600 de instalații solare-cu putere de 1.666 de kilowați, pentru suprafețe care, însumate, se ridică la 1.816 m2, și 900 de sisteme fotowoltaice pentru iluminat, cu o putere instalată de 9 kilowați. La noi, prețul unui ansamblu de panourisolare se situează între 550-2.500 euro, în funcție de numărul de m2 acoperiți. Recent, oamenii de știință au pus la punct un material plastic, în măsură să convertească forța Soarelui în energie electrică și în zilele înnorate. Materialul a fost realizat cu ajutorul nanotehnologiilor și este alcătuit din celule solare capabile să administreze radiația infraroșie invizibilă a Soarelui. Cu el s-ar putea confecționa panouri solare de cinci ori mai puternice decât cele realizate pe baza tehnologiei actuale. Precum o vopsea, produsul poate fi suflat pe diferite materiale și folosit ca generator portabil. De exemplu, un automobil cu hidrogen, vopsit cu acest strat de plastic, ar putea converti suficientă energie pentru a-ți încărca bateria în mod continuu. Energia solară, cea eoliană, cea hidroelectrică și energia biomasei nu mai sunt astăzi doar ”mofturi” ale ambientaliștilor, ci s-au impus drept resurse strategice în toată puterea cuvântului.
7.CRITERII ECONOMICE PENTRU EVALUAREA PROIECTULUI TEHNIC
7.1 Estimarea investiției Estimarea investiției se va face pe baza calculelor efectuate în proiect în capitolul VII. Valorile obținute sunt următoarele: Amenajarea terenului: 54.000 € Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică: 27.000 € Panourile și montajul panourilor: 700 € Mentenanța: 2.700 € Montaj utilaje tehnologice, inclusiv rețele aferente: 7.800 € Cheltuieli diverse (taxe, impozite, alte cheltuieli) : 28.000 € Total investiție estimată: 270. 000 €
7.2 Scopul analizei economice Identificarea și evaluarea costurilor și veniturilor corespunzătoare proiectului propus spre realizare și anume montarea unei instalații solare pentru producerea de energie electrică. Compararea costurilor aferente proiectului propus cu cele calculate pentru o situație de referință. Analiza de sensibilitate a principalilor indicatori de performanță la variații ale datelor economice de intrare. Evaluarea unui proiect energetic se efectuează în conformitate cu standardele acceptate pe plan internațional, indicatorii activității financiare estimându-se pornind de la fluxul financiar prognozat. Pentru o investiție nouă, fluxurile financiare trebuie să se refere atât la perioada de realizare a acesteia, cât și la o parte semnificativă din durata de viață a instalației.
Pentru prognoza fluxurilor financiare s-a pornit, de la costurile cu combustibil (ce pot fi asociate cu producția de energie termică). În capitolele anterioare s-a demonstrat faptul că, în proiectul propus, cantitatea anuală de energie electrică necesară consumatorilor arondați, este sensibil mai mare în prezent. Ca urmare, pentru ca cele două situații să poată fi comparate din punct de vedere tehnico-economic, trebuie să se stabilească o situație de referință. Această situație a fost propusă în cadrul proiectului. S-a pus problema care este soluția alternativă de alimentare cu energie electrică a consumatorilor, realizabilă în cazul în care soluția propusă nu se dovedește fezabilă. Investiția include costuri de inginerie, costuri pentru echipamente, costuri pentru construcție și montaj și costurile pentru proiectare și studii. Atât necesarul de investiții, cât și costurile panourilor, s-a evaluat pe baza prognozei privind consumul anual de energie electricăpentru consumatorii arondați centralei solare. Tabelul 7.1. Defalcarea Cheltuielilor Elemente
U.M.
Valori totale
Cantitatea anuală de energie electrică livrată
MWh/an
26,3
Consum de energie electrică pentru servicii
MWh/an
26,3
Investiții necesare
euro
270.000
Cheltuieli variabile anuale
Euro/an
1.535
Cheltuieli fixe anuale
Euro/an
12.000
Cheltuieli totale
Euro/an
13.535
proprii
Maximum de energie ce poate fi produs în condiții ideale ( condiții ideale: centrala să funcționeze 24h/zi la capacitate maximă 30 kW, 30 zile pe lună, 12 luni pe an). Deci energia produsă într-un an în condiții ideale este: 30kW·24h=720kWh Într-o lună 720·30=21.6000 kW=21.6 MW Într-un an 720·365=26.2800 kW=262.8 MW
În condiții reale se produce aproximativ 10% din energia estimatăa fi producă în condiții ideale, adică 26,28MW.
7.3 Aspecte economice Costurile ridicate ale panourilor fotovoltaice și ale echipamentelor necesare pentru consectarea la rețeaua electrică publică, precum și factorul de utilizare redus al instalației fotoelectrice face ca energia electrică generată de aceste instalații să nu fie competitică, ca preț, cu energia produsă în centralele clasice. Ca exemplu se consideră CIS Solar Tower din Manchester, Marea Britanie, o clădire de birouri, sediul Cooperative Financial Services, placată în întregime cu panourifotoelectrice (fig. 6.)[4]. Clădirea are o înălțime de 118m, iar aria totală a panourilor este de 3972m2. Puterea instalată este de 391 kWp, iar investiția pentru instalația fotoelectrică și punerea în funcțiune a acesteia a fost de 5,65 milioane lire sterline. S-a luat în considerație obțiunea de practic 100 W pentru 1m2 de panou fotoelectric. Instalația a fost conectată la rețeaua publică în anul 2005. Calculele estimate arată că, în ipoteza menținerii prețurilor actuale ale energiei electrice, investiția va fi recuperată în 76 de ani (durata de viață prognozată a instalației fotoelectrice fiind de circa 40 ani). Energia produsă de instalația fotoelectrică este, în prezent, obținută la un preț de circa 8 ori mai mare decât prețul energiei electrice de pe piață. Calculele efectuate pentru instalația analizată (fig. 4) arată că dacă se ia în considerație o amortizare în 20 ani rezultă un preț al energiei electrice livrate de 273 €/MWh, iar pentru amortizare în 10 ani este necesar un preț al energiei livrate de 546€/MWh. Valoarea netă actualizată sau venitul net actualizat (VNA) Această metodă compară fluxurile viitoare de bani (venituri și cheltuieli), actualizate în prezent, cu valoarea investiției inițiale. Sub forma generală se poate scrie VNA= ∑
– It [€]
Unde: Vt-veniturile din anul t, [€]
It-investițiile din anul t, [€] a-rata de actualizare, [%/an] t-perioada de studiu [ani]. Prin convenție se consideră veniturile pozitive și costurile negative.
Fig. 7.1- Caracteristici electrice ale instalației fotoelectrice pe durata generării de putere activă: a)
Variația factorului de distorsiune pentru curent electric (THDI) și pentru tensiune (THDU)
b) Vatiația tensiunii în rețeaua electrică c)
Variația puterii debitate
Deși sunt posibile diferite interpretări asupra criteriului VNA, cea mai importantă este aceea că, pentru un proiect, VNA reprezintă creșterea de bunăstare (de valoare) a investitorului, creștere ce se așteaptă, să se producă prin acceptare și realizarea proiectului.
Regula de decizie a criteriului VNA este:
Un proiect este economic acceptabil dacă VNA 0
Dacă se compară mai multe proiecte, atunci soluția optimă este cea pentru care VNA este maxim posibil. Datele generale necesare pentru utilizarea criteriului VNA sunt:
Costul inițial al investiției
Costurile și veniturile viitoare asociate cu procesul de investiție
Durata așteptată de viață pentru un proiect
Rata de actualizare. Avantajele metodei VNA:
Ia în considerare toate informațiile relevante, măsurabile, pentru o oportunitate de investire (acestea includ timpul, fluxurile de bani estimate și costul finanțării investiției)
Furnizează rezultate clare, care sunt simplu și logic de interpretat.
Derivă direct din obiectivul financiar al firmei, de maximizare a profitului și bunăstării acționarilor. Observații:
Criteriul VNA capătă forma particulară a criteriului cheltuielilor totale actualizate (CTA) pentru situațiile în care decizia de realizare a proiectului a fost deja luată și se caută varianta care ar necesita un volum de cheltuieli minime: CTA = ∑
(7.2)
Criteriul VNA poarte fi exprimat și într-o formă derivată: rata valorii nete actualizate (RVNA) RVNA =
∑
(7.3)
Această formă este utilă pentru estimarea profitabilității unor proiecte cu investiții foarte diferite, RVNA exprimând venitul specific corespunzător unității de fonduri investite. Rata internă de recuperare (RIR)
RIR pentru un proiect se definește ca fiind rata de actualizare pentru care venitul net actualizat devine egal cu zero: VNA= ∑
=∑
=0
(7.4)
Regula generală aproximativă de decizie pe baza criteriului RIR este:
Un proiect este economic acceptabil dacă RIR rezultă mai mare decât rata minimă administrabilă de recuperare, care în sectorul energiei poate fi egală cu rata de actualizare nomală an;
Dacă se compară mai multe proiecte, atunci soluția optimă corespunde variantei cu RIR maxim și mai mare decât rata minimă de recuperare admisibilă;
Avantajul metodei RIR:
Ia în considerare toate informațiile relevante, inclusiv timpul; Dezavantaje:
În anumite condiții și în contextul maximizării valorii, se pot obține rezultate greșite;
Poate crea probleme de interpretare. Metoda duratei de recuperare (tr). Este orientată pe termen scurt și încearcă sp determine cât de repede se poate recupera
investiția făcută într-un proiect, prin intermediul fluxurilor de venituri nete viitoare. tr =
[ani]
(7.5)
în care: CI- cheltuiala de investiție [EUR]; Pmed- profitul mediu anual [EUR/an]. Metoda se concentrează mai mult asupra fluxurilor de bani dintr-un proiect și asupra vitezei cu care acestea sunt primite, decât asupra profitabilităiții sau a eficienței pe termen lung a obiectivului. Metoda duratei de recuperare poate fi utilizată pentru a orienta decizia de a investii în două moduri:
Se consideră un orizont de timp limită: soluția se acceptă dacă durata de recuperare a investiției este mai mică decât orizontul limită.
Dintre soluțiile propuse, se alege aceea cu durata de recuperare minimă (cu viteza cea mai mare de recuperare a capitalului investit).
Durata limită se poate stabili ținând seama de experiența trecută a companiei sau de uzanțele sectorului din care aceasta face parte. Ea mai poate rezulta și din posibilitățile limitate de a face estimări realiste asupra fluxurilor de venituri și cheltuieli peste o perioadă anume, care poate impune termenul limită de recuperare. Avantaje ale metodei duratei de recuperare:
Este simplă și ușor de înțeles de către manageri.
Favorizează alternativele de investire cele mai puțin riscante
Nu obligă factorii de decizie la estimarea fluxurilor de venituri și cheltuieli pe întreaga durată de viață a investiției.
Este utilă în care compania nu dispune de resurse nelimitate de capital; prin reducerea duratei de recuperare limitată se elimină o serie de oportunități, reținându-se doar cele care se încadrează în capitalul disponibil. Dezavantaje ale metodei duratei de recuperare:
Nu tine seama de factoru timp (valoarea în timp a banilor)
Nu are legătură cu obiectivul general de maximizare a valorii
Promovează proiecte pe termen scurt, cu investiții mici,cu tendința de maximizare a lichidității și nu a valorii
Informația de după data de recuperare este ignorată, fiind defavorizate astfel proiecte cu durate mari, care ar putea mări valoarea companiei. În ciuda tuturor criticilor aduse de economiști, această metodă este extreme de
popular printer managerii din țările dezvoltate, mai ales printer cei ai unor companii mici și mijlocii, elementele de atracție fiind simplitatea metodei și tendința sa de a promova proiecte mai puțin riscante.
Metoda ar trebui folosită doar în cazul unor investiții minore, în nici un caz pentru investiții capital, sau cel mult ca informație asupra vitezei de recuperare a investiției. Metoda cheltuielilor totale actualizate (CTA) Spre deosebire de metodele analizate înainte (VNA, RIR), metoda cheltuielilor totale actualizate necesită numai estimarea cheltuielilor legate de construcția și exploatarea unui obiectiv de investiții. Conform metodei CTA, se scrie: CTA= = ∑
(7.6)
Unde: Ct este fluxul de cheltuieli din anul t [EUR]. Regula de decizie bazată pe criteriul CTA este: Dintre variantele analizate se accept aceea cu CTA minime. Avantaje ale metodei CTA:
Nu necesită estimarea veniturilor anuale;
Nu furnizează rezultate clare asupra soluției c ear trebui promovată; Dezavantaje ale metodei CTA:
Permite ierarhizarea numai a oportunităților de investire care produc același effect util.
Nu permite estimarea profitabilității soluției propuse, promovarea acesteea, putând conduce la pierderi financiare pentru investitor, chiar în condițiile unor cheltuieli minime. Metoda duratei actualizate de recuperare (tact,r). Deficiența reprezentată de neluarea în considerare a timpului de către metoda duratei
de recuperare poate fi eliminată prin utilizarea valorilor actualizate pentru fluxurile de venitri și cheltuieli [8]. Durata de recuperare actualizată tact,r se obține prin ecuația: ∑
=0
(7.7)
Această metodă nu face decât să stabilească durata de recuperare a investiției, dar în valori prezente. Celelalte critici ale metodei de recuperare de mențin.
Este posibil ca această metodă să nu conducă la soluția optimă de investire pentru firmă. Aceasta deoarece unele proiecte cu VNA>0 ar putea fi eliminate deoarece nu garantează venituri positive sufficient de repede. Alegerea criteriilor de analiză economic care vor fi folosite la determinarea soluției optime din punct de vedere economic. În continuare, variantele au fost analizate din punct de vedere al eficienței economice și ierarhizate pe baza criteriilor:
Minimului costului total actualizat: min.CTA
Duratei de recuperare:tr
|
Criteriile economice VNA și RIR necesită considerarea fluxurilor anuale de bani rezultate din proiect. Deoarece proiectele propuse nu aduc câștiguri suplimentare, cid oar o creștere a comfortului consumatorilor,criteriul minimului costului total actualizat este echivalent cu criteriul maximului venitului net actualizat ce se poate obține. Având în vedere că datele privind veniturile anuale ale firmei sunt confidențiale și că decizia managementului este de a promova proiecte de creștere a eficienței energetic, s-a renunșat la ierarhizarea soluțiilor de bază VNA sau RIR. În aceste condiții, am ales, pentru analiza economic, criteriul costului total actualizat. Pentru o bună fundamentare a deciziilor am utilizat și criteriul duratei de recuperare, mai simplu și ușor de înțeles de către manageri. Concluzii: Pentru analiza economic a unui proiect, principalele criteria economice cele mai familiar și elocvente sunt VNA,RIR,CTA, tr, tact,r. Pentru calcului economic al proiectelor propuse, se va folosi doar metodele costul total actualizat și timpul de recuperare, din motivele enunțate în paragraful anterior. Prevederi legislative pentru stimularea dezvoltării proiectelor de creștere a eficienței energetic în România. În România, conform legii, politica energetic se elaborează pe termen mediu de către Ministerul Industriei și Resurselor, cu consultarea organismelor guvernamentale cu atribuții
în domeniu și constă în stabilirea obiectivelor sectorului energetic, a modalităților de realizare a acestora în condițiile asigurării unei dezvoltări durabile a întregii economii naționale. Una din componentele majore ale politicii energetic, nu numai din România, este utilizarea eficientă a resurselor, altfel spus asigurarea unei eficiențe energetic superioare. În ultimul timp se afirmă că, luând în considerare costurile externe legate în special de epuizarea resurselor natural și de degradarea mediului, utilizarea eficientă a resurselor este o sursă de energie ieftină și curată. Eficiența energetică a devenit un factor vital pentru societatea modern din mai multe puncte de vedere:
Din punct de vedere economic prin reducerea cheltuielilor guvernamentale;
Din punct de vedere commercial prin mărirea competitivității produselor proprii datorită reducerii costurilor cu energia și datorită impulsionării producției de echipamente pentru realizarea de investiții în eficiența economic;
Din punct de vedere al mediului datorită reducerii emisiilor poluante provenite din arderea combustibililor și datorită efectului de conservare a resurselor natural;
Din punct de vedere social datorită producției consumatorilor față de creșterea prețului la energie și datorită apariției de noi locuri de muncă.
Din punct de vedere politic datorită reducerii dependenței față de importurile de energie.
Obiectivul principal al politicii naționale de utilizare eficientă a energiei este obținerea beneficiului maxim în întreg lanțul energetic care cuprinde producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuția și consumul diferitelor forme de energie. Politica națională de utilizare eficientă a energiei definește atât obiectivele privind utilizarea eficientă a energiei dar și căile pentru atingerea acestor obiective, cu referiri special privind:
Reducerea consumului de energie al României pe unitatea de produs intern brut
Creșterea eficienței energetic în toate sectoarele de activitate ale economiei naționale
Introducerea tehnologiilor noi cu eficiență energetic ridicată
Promovarea surselor noi de energie
Reducerea impactului negative asupra mediului, al activităților de producer, transport, distribuție și consum al tuturor formelor de energie.
România se află la sfârșitul unei experiențe de 10-12 ani de când a fost definită oficial obținerea pentru o politică de eficiență energetic și conservarea energiei. Acțiunile inițiate în această perioadă sunt caracterizate de:
Tendința de aplicare a unei politici de tip European bazată pe elemente promoționale, indicative, de compensare a efectului de piață distorsionat de procesul de tranziție la economia de piață.
Finanțare mixtă: din surse interne, bugetare, a cheltuielilor instituționale și preponderant din surse externe (rambursabile sau nerambursabile) a cheltuielilor legate de aplicare a unor programe sau proiecte și investiții.
Un proces lung și dificil de stabilire a cadrului legislative minim necesar pentru susținerea acțiunilor de conservare a energiei Principalele efecte înregistrate în această perioadă au fost:
Reducerea consumului primar de energie între 1996-1999 cu peste 20% și a consumului final cu peste 30% , ceea ce demonstrează o creștere a pierderilor în lanțul de producție-transport-distribuție de energie
Reducerea intensității energetic cu 30% în perioada 1990-1999 cu un ritm mediu annual, pe termen lung, de 3-3,3% (față de 0,6 % pe an în UE), dar cu variații mari (24% la + 11%) între diferiți ani ai perioadei analizate Cifrele au character preliminary datorită lipsei unui sistem unic de monitorizare și a unei metodologii unitare de calcul a intensității energetic și coerenței acestui indicator cu factorul puterii de cumpărare, factorul climatic și factorul de structură al economiei naționale.
Ajustare important a prețutilor la energie, ceea ce a determinat creșterea eficienței investițiilor în conservarea energiei făcând posibilă creditarea externă (BERD, BEI) a unor proiecte mari de reabilitare a sistemelor de termoficare și realizarea Fondului Român pentru Eficiență Energetică (B.M.).
Realizarea unei reduceri de intensitate de 3% este în principal, efectul crizei economice. Menținerea acetui trend în condiții de relansare economic va fi foarte dificil dar absolut necesar.
Semnalul cel mai clar a fost criza energetic din 1996 care a demonstrate ca o relansare economic cu o creștere de PIB de 4 6% nu este suportabilă din punct de vedere energetic fără o reducere corespunzătoare a intensității energetic. Totodată fenomenul masiv de racordare a populației la sistemul de termoficare demonstrează o limită de suportabilitate a populației față de fenomenul includerii costurilor în tarifele energetic, fără o acțiune simultană de reducere a acestor costuri sau de contorizare corectă, astfel încât pierderile furnizorilor să nu fie transferate consumatorilor. În România a intrat în vigoare ”Legea privind utilizarea eficientă a energiei. Nr 199/2000” [22]. Conform acestei legi utilizarea eficientă a energiei este definită prin acționarea în vederea realizării unei unități de produs, bun sau serviciu, cu o cantitate de energie mai mică, fără a influența negative calitatea acestuia. Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea și aplicarea unei politici raționale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei Energiei, ale Protocolului Cartei Energiei privind eficiența energetică și aspecte legate de mediu și cu principiile care stau la baza dezvoltării durabile. Prin această lege se instituie obligații și se stabilesc stimulente pentru producătorii și consumatorii de energie, în vederea utiliăzării eficiente a acesteia. Politica națională de utilizare eficientă a energiei este parte intergranta a politicii energetice a statului și se bazează pe următoarele principii: A. Promovarea unor stimulente fiscal și ninanciare pentru activități care conduc la creșterea eficienței energetic. Stimulentele fiscal și financiare sunt utile pentru câștigarea ”bătăliei” între producători și de aceea le supun atenției. Se poate beneficia de:
Sprijin din partea Fondului special de dezvoltare a sistemului energetic în limita a 50% din valoarea investiției realizate pentru obținerea eficientizării.
Finanțarea proiectelor de eficiență energetic din Fondul special de dezvoltare a sistemului energetic.
Scutiri acordate la plata impozitului pe profit.
Credite cu dobânda de maxim 75%, restul dobânzii fiind suportată de la bugetul de stat.
Importurile de aparate, utilaje si echipamente destinate realizării proiectelor de creștere a eficienței energetic beneficiază de scutiri de taxe vamale.
B. Existența unor reglementări tehnice privind eficiența energetic. Reglementările tehnice privind eficiența energetic și reabilitarea termică a construcțiilor este realizată de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (MLPTL). Producătorii și importatorii de aparate , utilaje și echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficiența energetic nu le pot introduce pe piață decât cu conditia respectării acestor reglementări tehnice. Producătorii de aparate , utilaje și echipamente pentru care au fost elaborate reglementări tehnice privind eficiența energetică au obligația să efectueze sau să solicite efectuarea încercărilor și măsurilor stabilite prin aceste normative în vigoare pentru certificarea conformității. Reglementările tehnice privind eficiența energetică sunt stabilite de către Agenția Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) și aprobate de Guvern. Hotărârile [10] privind stabilirea cerințelor referitoare la eficiența și etichetarea energetică pentru introducerea pe piață a aparatelor de uz casnic, a aparatelor frigorifice, a mașinilor de spălat vase și a mașinilor combinate de spălat și uscat rufe sunt:
Hotărârea nr. 1056 din 18 octombrtie 2001 pentru lămpile electrice de uz casnic.
Hotărârea nr. 573 din 14 iunie 2000 pentru aparatele frigorifice de uz casnic.
Hotărârea nr. 27 din 17 ianuarie 2002 pentru mașinile de spălat vase.
Hotărârea nr. 617 din 19 iulie 2001 pentru mașinile combinate de spălat și uscat rufe de uz casnic.
Prevederi legislative pentru simularea dezvoltării proiectelor de crestere a eficienței energetice pe plan internațional. Pr plan internațional, există o serie de reglementări cu privire la creșterea eficienșei energetice. Se constată un efort unitar și susținut pe plan mondial în acest sens.
Carta Europeană a Energiei din 1994 este un acord benevol, un tratat de drept internațional semnat atât de țări europene cât și de alte țări. Carta are ca anexă Tratatul Cartei Energiei, un document juridic supus ratificării. Acesta are prevederi în domeniul:
Comerțului cu materiale și produse energetice
Tranzitul de materiale și produse energetice
Promovarea și protejarea investițiilor private, în regim egal
Reglementarea diferendelor. Prevederile permit accesul țărilor din vestul Europei la resursele energetice din est, în
schimbul fondurilor și a tehnologiilor moderne. Companiile străine su același statut ca cele naționale. Elemente cheie ale politicii în energie sunt:
Asigurarea resurselor sigure și diversificate;
Asigurarea alimentării cu energie la prețuri corespunzătoare;
Reducereea impactului asupra mediului;
Utilizarea eficientă a energiei;
Racordarea la politica de dezvoltare industrială;
Dimensiunea socială și de sănătate; Alte reglementări la nivelul Comunității Europene:
Rezoluția Consiliului European din 3 Martie 1975 asupra energiei mediului;
Rezoluția Consiliului European din 18 iulie 1977 asupra comitetelor de avizare a managementului programelor de cercetare;
Regulamentul Consiliului (EEC) 625/83 din 15 Martie 1983 ce stabilește măsuri specifice în interesul Comunității în strategia energiei;
Regulamentul Consiliului (EEC) 1890/84 din 26 Iunie 1984 ce introduce măsuri specifice în interesul Comunității în strategia energiei;
Decizia 1999/22/EC a Consiliului din 14 Decembrie 1998 privind adoptarea unui program mutianual de studii, analize, previziuni și alte asemenea lucrări în domeniul energiei;
Decizia 1999/23/EC a Consiliului din 14 Decembrie 1998 privind adoptarea unui program multianual de promovare a cooperării internaționale în domeniul energiei;
Decizia 2001/353/EC a Consiliului din 9 Aprilie 2001 ce tratează noi reguli aplicabile acțiunilor și măsurilor luate în programul multianual de promovare a cooperării internaționale în domeniul energiei din programul cadru multianual pentru acțiuni în domeniul energiei și măsuri conexe;
Decizia 2001/546/EC a Comisiei din 11 iulie 2001 ce stabilește un comitet consultativ numit ”Forumul European de Energie și Transport”;
Decizia 2001/595/EC a Consiliului din 13 Iulie 2001 asupra concluziei Comunității Europene privind Amendamentul la prevederile Tratatului Carta al Energiei.Comunitatea are exclusiv competență penru politici comerciale comune.
Directiva 88/609/EEC a Consiliului din 24 Noiembrie 1988 asupra limitării emisiilor în aer a unor poluanți de la centralele mari;
Rezoluția Consiliului din 20 Noiembrie 1978 referitor la schimbul mutual de informații la nivelul Comunității asupra poziției centralelor electro-energetice;
Recomandarea 81/294/EEC a Consiliului din 27 Octombrie 1981 asupra structurii tarifelor la electricitate în Comunitate;
Recomandarea 88/611/EEC a Consiliului din 8 Noiembrie 1988 de promovare a cooperării dintre utilizatorii publici și producătorii de electricitate;
Directiva 90/547/EEC a Consiliului din 29 Octombrie 1990 privind tranzitul de electricitate prin rețele de transport; Transportul este realizat de către entități responsabile în fiecare Stat Membru cu
reșeaua de electricitate de putere ridicată, cu excepția rețelelor de distribuție, pe teritoriul Statului Membru care contribuie la operarea eficientă a interconexiunilor rețelelor de putere ridicată; Punctul de început sau de final al rețelei trebuie să fie în Comunitate; Transportul implică traversarea a cel puțin unei frontiere intra-Comunitară.
Decizia 92/167/EEC a Comisiei din Martie 1992 de stabilire a unui Comerț de Experți în Tranzitul de Electricitate dintre rețele;
Directiva 96/92/EC a Parlamentului și Consiliului din 19 decembrie 1996 privind reguli comune pentru o piașă unică de electricitate; Obiectivele ei sunt: siguranța alimentării, competiția și protecția mediului. Mijlocul
prin care se realizează aceste obiective este promovarea pieței unice europene a energiei. În prezent, nivelul deschiderii pieței europene a ajuns la 33%. Principalele prevederi privesc: 1. Producerea energiei electrice. Din februarie 1997 orice nouă capacitate de producere intră în competiție deschisă,în urma unei produceri autorizate sau de licitație. 2. Sistemul de transport. Operatorul de sitem trebuie să fie independent și să asigure servicii nediscriminatorii. Totuși se pot impune unele priorități în procedura de dispecerizare pentru energia produsă prin tehnologii nepoluante. 3. Sistemul de distrubuție neutru față de consumatorii alimentați. 4. Seararea și transparența evidenței contabile pe fiecare activitate, fără subvenții încrucișate.
Obligatii de serviciu public pot fi impuse. De exemplu prioritate capacităților de producere din surse regenerabile sau cu cogenerare.
Directiva 2000/55/EC a Parlamentului și Consiliului din 18 Septembrie 2000 asupra cerințelor de eficiență energetică pentru balasturile din tuburile fluorescente de iluminat.
Directiva 90/377/EEC a Consiliului din 29 iunie 1990 privind procedura Comunității de a îmbunătății transparența prețurilor la gaz și electricitate pentru utilizatorii industriali.
Concluzii:
Una din componentele majore ale politicii energetice, nu numai din România, este utilizarea eficientă a resurselor, astfel spus asigurarea unei eficiențe energetice superioare.
În România a intrat în vigoare ”Legea privind utilizarea eficientă a energiei Nr. 199/2000”.Conform acestei legi, utilizarea eficientă a energiei este definită prin acționarea în vederea realizării unei unități de produs, bun sau serviciu, cu o cantitate de energie mai mică, fără a influența negativ calitatea acestuia.
Obiectivul principal al politicii naționale de utilizare eficientă a energiei este obținerea beneficiului maxim în întregul lanț energetic care cuprinde producerea, transportul, distribuția, conversia, stocarea și utilizarea diferitelor forme de energie.
Crearea strategiei de eficiență energetică ca parte integrantă a strategiei energetice a României are următoarele orientări generale:
Creștere economică accelerată,
Dezvoltare durabilă a sectorului energetic:
o Reducerea intensității energetice, o Creșterea eficienței energetice pe tot lanțul: producere-transport-distribuție-consum.
Restructurarea industriei energetice ca factor decisiv în reforma economiei naționale;
Accelerarea privatizării sectorului energetic;
Intensificarea efortului investițional pentru industria românească;
Realizarea de programe pentru atingerea reperelor comunitare necesare integrarii României în Uniunea Europeană;
Hotărârea de Guvern 68/1998 [23] și Legea 199/2000 prevăd posibilitatea investirii în instalațiile energetice aferente consumatorilor.
7.4 Scheme de finanțare moderne
Acest tip de schemă de finanțare este promovată de companiile de servicii energetice (ESCO-Energy Service Company). ESCO se pot implica în:
Contractele de performanță numai pentru servicii energetice,
Contracte de performanță pentru servicii energetice de finanțare.
Principalul avantaj al acestor scheme de finanțare este acela că beneficiarul proiectului nu trebuie să suporte cheltuielile de investiție. Compania se obligă să realizeze aceste cheltuieli și le va recupera din economiile de energie pe care proiectul le va genera. În figura 7.4.1. este prezentată o schemă de finanțare cu ”garantarea economiiloe de energie”. Această tranzacție presupune două contracte bilaterale, între beneficiar și ESCO, pentru garantarea economiilor de energie și între beneficiar și o instituție de finanțare pentru fondurile necesare proiectului. ESCO asigură numai servicii energetice. În figura 7.4.2. este prezentată o schemă de finanțare cu ”împărțirea economiilor de energie”. Această tranzacție presupune două contracte bilaterale încheiate de ESCO, cu beneficiarul proiectului, pentru servicii și cu instituția finanțatoare, pentru fonduri. Economiile de energie se împart între ESCO și beneficiar. ESCO pretind, uzual, între 80 și 100% din economiile proiectului. Duratele tipice ale acestor contracte sunt 5 10 ani, necesare pentru recuperarea de către ESCO a investiției făcute.
Contract pentru servicii energetice
Contract pentru finanțare
Figura 7.4.1 Schema de implementare cu ”garantarea economiilor de energie” 4.Alte tipuri de scheme de finanțare se bazează pe contracte pentru ”vânzarea de energie” și cuprind următoarele aspecte:
ESCO se obligă să instaleze echipamente de generare (pentru energie electrică, energie termică, frig est.);
Consumatorul se obligă să asigure un nivel minim de consum;
Duratele tipice ale acestor contracte sunt de 7-15 ani și pot include și măsuri de creștere a eficienței energetice.
Figura 7.4.2. Schemă de implementare cu ”împărțirea economiilor de energie”.
5. Finanțarea proiectelor de eficiență energetică de către furnizori (programe DSM). Se prevăd: 1. Gruparea consumatorilor în funcșie de modul de utilizare a energiei și chiar după structura instituțională (rezolvându-se astfel problema credibilității consumatorilor, a dimensiunii investiției, a garanțiilor financiare); 2. Promovarea și stimularea implicării financiare a furnizorilor de energie în diversele programe de creștere a eficienței energetice. Observație: Dacă consumatorii înșiși investesc pentru îmbunătățirea modului de utilizare a energiei, este vorba de proiecte de eficiență energetică. Dacă o altă organizație și consumatorii înșiși investesc pentru îmbunătățirea modului acestora de utilizare a energiei, este vorba de proiecte de management al utilizarii energiei (DSM).
Concluzii:
Pentru oportunitățile de investiție care oferă o rată de recuperare ridicată, vor exista întotdeauna investitori.
Sursele de finanțare a proiectelor de îmbunătățire a modului de utilizare a energiei există, dar posibilitățile de atragere a acestora trebuie dezvoltate prin scheme adecvate.
Abordarea și justificarea energiei economice a proiectelor trebuie finalizată în contextul analizării soluțiilor de finanțare pentru acestea.
Principalele soluții de finanțare sunt:
o Fondurile speciale (Fondul Român de Eficiență Energetică FREE, Fondul de dezvoltare a sistemului energetic, ect) o Companiile de servicii energetice (ESCO); o Programele DSM.
8. CONCLUZII
Nu se dispune astăzi de un raspuns sigur și fiabil privind schimbările climatice și disponibilitatea resurselor la orizontul anului 2050, scenariile existente având în special rolul de a mobiliza omenirea spre schimbări importante în domeniul energetic. Restricțiile de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră vor conduce la utilizarea unui ”buchet” de resurse energetice, energia nucleară și sursele regenerabile nefiind în măsură să poată acoperii singure balanța energetică a omenirii. Este necesară o profundă evoluție în modul de viață, care presupune o adeziune a cetățenilor, care se poate realiza doar prin informarea și sensibilizarea marelui public. În România nu există încă o strategie coerentă privind extinderea utilizării SER, însoțită de mobilizarea unor resurse financiare publice corespunzătoare. În condițiile aderării țării noastre la Uniunea Europeană, la începutul anului 2007, trebuie să ne asumăm și obiective strategice ale acesteia în domeniul resurselor regenerabile, obiectiv pentru care în prezent nu suntem pregătiți. Oportunitatea înlocuirii parțiale sau totale a instalațiilor convenționale de încălzire cu instalații solare este dependentă în principal de sarcina de încălzire, de condițiile climatice, de dificultățile tehnologice și de prețul combustibililor, considerentele economice fiind în ultima instanță decisive. Utilizarea sestemelor de încălzire solară pentru clădirile industriale este puțin mai dificilă față de utilizarea sistemelor de încălzire pentru locuințe. În procesele de încălzire a clădirilor rezidențiale/comerciale debitul de aer în colector este constant. Trebuie stabilit un tarif astfel încât tehnologiile fotovoltaice să devină o afacere profitabilă, într-un cadru larg pentru promovarea tehnologiilor electrice. Având un potențial solar bun, România poate deveni un bun producător de electricitate folosind tehnologia fotoelectrică.
În concluzie, tariful minim ca tehnologia fotovoltaică să fie eficientă din punct de vedere economic trebuie să fie de 273 €/MWh pentru amortizare în 20 ani, sau 546€/MWh pentru amortizare în 10 ani. Atingerea unui preț țintă de 79,2€/MWh, așa cum se intenționează pentru 2010, înseamnă că investiția în sistemele fotovoltaice ar trebui să fie 2000€/kWp, ceea ce e mult prea departe de costurile actuale ale componentelor. Soluția actuală de conectare la rețeaua electrică publică și folosirea acesteia ca sursă de acoperire a necesarului de energie pe durata lipsei sursei solare , nu este posibilă decât în cazul unor puteri reduse a instalației fotoelectrice și existența unui număr redus a acestor instalații. Energia solară, cea eoliană,cea hidroelectrică și energia biomasei nu mai sunt astăzi doar ”mofturi” ale ambientaliștilor, ci s-au impus drept resurse strategice în toată puterea cuvântului. Utilizarea energiei solare oferă o serie de avantaje, ca resursă inepuizabilă, nepoluantă și disponibilă practic pe suprafețe foarte întinse ale globului terestru. Cu toate acestea, extinderea valorificării energiei solare întâmpină unele dificultăți, datorită nebulozității intermitente (schimbarea anotimpului și alternanța zi / noapte), oscilații în intensitatea acestei surse, dificultăți în captate si stocare a energiei solare. Pentru oportunitățile de investiție care oferă o rată de recuperare ridicată, vor exista întotdeauna investitori. Sursele de finanțare a proiectelor de îmbunătățire a modului de utilizare a energiei există, dar posibilitățile de atragere a acestora trebuie dezvoltate prin scheme adecvate. Abordarea și justificarea eficienței economice a proiectelor trebuie finalizată în contextul analizării soluțiilor de finanțare pentru acestea. Principalele soluții de finanțare sunt: o Fondurile speciale (Fondul Român de Eficiență Energetică FREE, Fondul de dezvoltare a sistemului energetic, ect) o Companiile de servicii energetice (ESCO); o Programele DSM.
Instalațiile fotoelectrice, pe durata de funcționare, nu determină apariția emisiilor poluante și pot reprezenta o soluție pentru reducerea dependenței de energie electrică obișnuită din combustibili fosili. Studiile efectuate pe instalații experimentale urmează să stabilească condițiile necesare unei exploatări eficiente în rețeaua publică de energie electrică. Variabilitatea producției de energie electrică a surselor bazate pe energia solară poate fi limitată prin utilizarea de sisteme de stocare a energiei electrice. Realizările actuale în domeniul stocării de energie electrică și creșterea performanțelor acestor sisteme va permite o integrare mai simplă a instalațiilor fotoelectrice. Randamentul redus de conversie al panourilor fotoelectrice actuale(10···12%)face ca pentru obținerea puterii necesare în aplicațiile practice să fie necesară o suprafață mare, greu deobținut în cazurile practice. Centrala de 30kW nu poate fi considerată producătoare de energie electrică deoarece este monofazată, produce multe armonice și introduce nesimetrii în sistem. Centrala solară termică este mai profitabilă din punct de vedere economic decât o centrală solară fotoelectrică. Panourile solare sunt: -
Siguranță înaltă-inițial elementele fotovoltaice au fost elaborate ca tehnologii cosmice, rezistente pentru condiții extreme și de durată lungă de viață; astăzi aceste elemente sunt folosite la obținerea energiei electrice zi de zi pe pământ, păstrând calitățile de siguranță inițiale.
-
Cheltuieli curente mici-elementele folosesc lumina solară, combustibil gratis. Datorită lipsei componentelor mobile, nu secesită îngrijire deosebită. Sunt rentabile mai ales în locuri izolate, spre exemplu, stații de comunicare, cabane, etc.
-
Ecologie curate-nu consumă combustibili fosili, deci nu poluează, iar în lipsa componentelor mobile nu se formează zgomote (nu produc poluare sonoră), deci poate fi utilizat nemijlocit la consumator.
-
Comoditate și cheltuieli mici la instalare-sistemele fotovoltaice pot fi de diferite mărimi, fiind acomodate la preferințele consumatorului, mărind sau micșorând ulterior capacitatea. Pot fi mobile, deci, pot fi utilizate în diverse locuri.
-
Cheltuieli mici la transportarea energiei produse-fiind instalate în apropierea nemijlocită a consumatorului, nu necesită rețele sau lungimi mari de fire de transport a energiei electrice. Este o prioritate esențială, deoarece se cunoaște că, costul transportării constituie circa 50% din costul final al elergiei electrice.
9. BIBLIOGRAFIE
[1] ION V. ION, SIMONA LIZICA CRĂCIUN, SPIRU PARASCHIV-”Utilizarea sistemelor solare pentru încălzirea clădirilor”, Univ. ”Dunărea de Jos”, Galați
[2] VASILE NITU, LUCIA PANTELIMON, CEZAR IONESCU- ”Energetică generală și conversia energiei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
[3] D. D. MĂRGINEAN-”Energetica lumii vii”, Editura EDIMPEX-Speranța, București, 1992
[4] ADRIAN BADEA-”Surse regenerabile de energie componentă importantă a dezvoltării Energetice durabile”, ”Sursele regenerabile de energie între Directiva Europeană 77/2001 și realitate” 29 mai 2003, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București
[5] OCTAVIAN MITROI – ”Centrala fotovoltaică de 30 kWp”
[6] GOLOVANOV N., LĂZĂROIU G. C., ROSCIA M.,ZANINELLI D., -”Sready State Disturbance Analysis in PVSystems”, PESGM 2004-000799
[7] VICTOR LUCIAN –”Resurse de instalații de producere a energiei electrice”, Editura AGIR, București, 2006
[8] MIRCEA MALITA, ADRIAN GHEORGHE-”Prewzentul și viitorul energiei solare”, Editura Academiei Republice Socialiste România, București, 1982
[9] HEINZ LADENER- ”Solaranlagen”, Editura Ökobuch, 1993
[10] http://www.enereco.go.ro/
Data si ora masuratorii
02/12/2007@05:40 AM 02/12/2007@05:50 AM 02/12/2007@06:00 AM 02/12/2007@06:10 AM 02/12/2007@06:20 AM 02/12/2007@06:30 AM 02/12/2007@06:40 AM 02/12/2007@06:50 AM 02/12/2007@07:00 AM 02/12/2007@07:10 AM 02/12/2007@07:20 AM 02/12/2007@07:30 AM 02/12/2007@07:40 AM 02/12/2007@07:50 AM 02/12/2007@08:00 AM 02/12/2007@08:10 AM 02/12/2007@08:20 AM 02/12/2007@08:30 AM 02/12/2007@08:40 AM 02/12/2007@08:50 AM 02/12/2007@09:00 AM 02/12/2007@09:10 AM 02/12/2007@09:20 AM 02/12/2007@09:30 AM 02/12/2007@09:40 AM 02/12/2007@09:50 AM 02/12/2007@10:00 AM 02/12/2007@10:10 AM 02/12/2007@10:20 AM 02/12/2007@10:30 AM 02/12/2007@10:40 AM 02/12/2007@10:50 AM 02/12/2007@11:00 AM 02/12/2007@11:10 AM 02/12/2007@11:20 AM 02/12/2007@11:30 AM 02/12/2007@11:40 AM 02/12/2007@11:50 AM
UA
UB
Uc
IA
IB
IC
Ptot
Qtot
f
V
V
V
A
A
A
kW
Hz
232.592 232.136 231.042 230.692 229.269 229.611 228.088 227.235 226.926 226.97 226.796 226.536 223.54 225.536 224.749 222.894 223.907 223.853 224.093 224.685 224.035 225.119 226.762 225.912 223.942 223.472 226.485 226.519 227.324 225.895 227.486 226.577 227.859 227.157 226.62 225.216 227.861 225.357
234.157 233.792 232.719 232.287 231.37 231.441 229.812 229.67 229.64 228.683 228.228 228.52 224.706 226.722 226.445 224.73 224.956 225.543 226.165 226.411 225.419 226.34 229.066 227.626 226.534 226.337 228.506 228.613 229.575 228.042 229.816 229.102 230.506 230.103 229.208 227.635 230.303 227.321
232.64 232.421 231.384 230.964 229.977 229.932 228.524 228.041 227.898 227.502 226.784 227.224 223.354 225.21 224.576 223.081 223.964 223.465 223.607 223.459 222.407 223.377 226.268 225.934 224.385 224.115 226.368 226.261 226.889 225.841 227.294 226.457 227.665 227.609 226.567 225.011 227.861 225.227
0.175 0.177 0.175 0.176 0.174 0.174 0.173 0.173 0.173 0.172 0.172 0.173 0.174 0.172 0.172 0.172 0.421 1.288 2.405 2.975 4.753 6.094 4.396 4.207 3.616 2.366 3.347 5.454 7.472 8.122 8.374 6.885 7.589 6.286 5.15 4.574 5.229 5.936
0.169 0.172 0.167 0.17 0.168 0.169 0.168 0.168 0.169 0.165 0.166 0.167 0.168 0.168 0.167 0.168 0.383 1.263 2.36 2.916 4.753 6.118 4.29 4.1 3.463 2.218 3.244 5.363 7.411 8.026 8.326 6.814 7.567 6.189 5.023 4.456 5.157 5.862
0.165 0.165 0.164 0.167 0.166 0.164 0.163 0.162 0.164 0.161 0.161 0.166 0.161 0.161 0.162 0.16 0.436 1.29 1.634 2.01 3.226 4.139 2.932 2.783 2.385 1.552 2.204 3.597 4.984 5.406 5.593 4.565 5.104 4.172 3.358 2.963 3.489 3.91
0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.005 0.006 0.006 0.005 -0.086 -0.773 -1.374 -1.727 -2.821 -3.657 -2.608 -2.475 -2.08 -1.313 -1.952 -3.247 -4.508 -4.863 -5.072 -4.131 -4.614 -3.777 -3.051 -2.678 -3.145 -3.515
Kvar tot -0.116 -0.116 -0.115 -0.115 -0.114 -0.114 -0.112 -0.112 -0.113 -0.11 -0.11 -0.112 -0.108 -0.11 -0.11 -0.108 -0.195 -0.24 -0.274 -0.269 -0.254 -0.223 -0.25 -0.239 -0.278 -0.293 -0.268 -0.247 -0.179 -0.2 -0.171 -0.202 -0.175 -0.224 -0.241 -0.255 -0.247 -0.288
50.014 50.012 50.014 50.004 50.002 49.991 49.995 50.018 49.975 49.925 49.975 49.981 49.999 49.468 50.019 50.013 49.987 49.96 49.985 49.982 50.021 50.029 49.994 49.988 49.992 49.998 50.032 50.011 49.969 50.003 50.008 50.001 50.015 49.986 49.952 49.991 49.987 49.984
Data si ora masuratorii
UA V
UB V
Uc V
IA A
IB A
IC A
Ptot kW
02/12/2007@12:00 PM 02/12/2007@12:10 PM 02/12/2007@12:20 PM 02/12/2007@12:30 PM 02/12/2007@12:40 PM 02/12/2007@12:50 PM 02/12/2007@01:00 PM 02/12/2007@01:10 PM 02/12/2007@01:20 PM 02/12/2007@01:30 PM 02/12/2007@01:40 PM 02/12/2007@01:50 PM 02/12/2007@02:00 PM 02/12/2007@02:10 PM 02/12/2007@02:20 PM 02/12/2007@02:30 PM 02/12/2007@02:40 PM 02/12/2007@02:50 PM 02/12/2007@03:00 PM 02/12/2007@03:10 PM 02/12/2007@03:20 PM 02/12/2007@03:30 PM 02/12/2007@03:40 PM 02/12/2007@03:50 PM 02/12/2007@04:00 PM 02/12/2007@04:10 PM 02/12/2007@04:20 PM 02/12/2007@04:30 PM 02/12/2007@04:40 PM 02/12/2007@04:50 PM 02/12/2007@05:00 PM 02/12/2007@05:10 PM 02/12/2007@05:20 PM 02/12/2007@05:30 PM 02/12/2007@05:40 PM 02/12/2007@05:50 PM 02/12/2007@06:00 PM 02/12/2007@06:10 PM 02/12/2007@06:20 PM 02/12/2007@06:30 PM
227.092 227.224 227.103 225.963 227.437 228.178 227.046 228.393 227.306 228.804 232.035 231.229 230.18 229.053 228.943 227.239 230.246 233.298 227.423 228.557 229.111 228.388 288.147 230.141 230.442 229.471 226.655 229.372 230.352 228.35 229.701 229.385 229.38 229.367 228.447 227.771 227.378 227.791 227.535 225.33
228.96 229.478 229.178 227.896 229.004 229.569 228.648 229.18 228.957 230.248 233.755 232.55 231.344 227.86 230.927 228.362 231.426 234.666 228.299 229.148 229.057 228.848 227.822 230.69 230.373 230.569 228.568 230.231 211.443 229.3 230.588 230.819 231.082 231.097 230.387 229.963 229.241 229.722 229.586 226.674
226.869 227.097 226.926 225.393 227.068 227.496 226.557 227.454 227.042 227.589 229.298 228.725 228.474 227.168 228.208 227.01 229.168 230.996 226.852 228.887 229.091 228.843 228.319 229.661 229.94 229.826 227.599 229.628 230.325 228.298 230.422 229.813 230.009 229.548 228.852 228.043 227.411 228.035 227.454 224.754
7.546 5.781 6.065 6.834 6.916 8.664 7.841 8.266 7.702 11.074 20.942 14.689 11.831 13.692 9.76 4.718 10.404 19.036 7.303 3.13 2.789 0.927 0.397 5.736 4.528 3.569 1.552 1.655 2.8 1.551 0.177 0.174 0.176 0.175 0.174 0.172 0.173 0.175 0.174 0.173
7.503 5.615 6.03 6.639 6.706 8.623 7.84 8.324 7.601 11.133 21.853 15.165 11.899 9.369 10.141 4.706 10.681 20.107 7.293 2.96 2.693 0.84 0.169 5.798 4.632 3.532 2.244 1.638 2.851 1.689 0.168 0.168 0.171 0.171 0.169 0.168 0.168 0.168 0.168 0.166
5.022 3.751 3.986 4.464 4.547 5.75 5.221 5.559 5.106 7.375 14.386 9.868 7.913 9.295 6.357 3.391 6.975 13.631 4.762 2.02 1.849 0.646 0.166 3.944 3.01 2.381 1.548 1.144 1.958 1.173 0.161 0.162 0.167 0.168 0.163 0.161 0.162 0.165 0.162 0.159
-4.547 -3.427 -3.641 -4.035 -4.118 -5.245 -4.735 -5.042 -4.628 -6.76 -13.24 -9.163 -7.267 -7.372 -6.01 -2.841 -6.449 -12.26 -4.375 -1.81 -1.63 -0.381 -0.047 -3.537 -2.773 -2.138 -1.129 -0.923 -1.701 -0.904 0.006 0.006 0.006 0.005 0.006 0.007 0.006 0.006 0.006 0.005
Qtot Kvar tot -0.214 -0.24 -0.203 -0.255 -0.213 -0.191 -0.185 -0.155 -0.174 -0.072 0.108 -0.001 -0.089 -0.133 -0.106 -0.237 -0.081 0.125 -0.225 0.246 -0.243 -0.264 -0.141 -0.215 -0.216 -0.266 -0.292 -0.3 -0.287 -0.29 -0.113 -0.113 -0.115 -0.115 -0.113 -0.111 -0.112 -0.113 -0.112 -0.109
f Hz 50.02 49.986 50.003 50.022 49.985 49.984 50.027 50.005 49.988 50.009 50.005 50.014 50.026 49.969 49.986 50.015 50.002 50.014 50 49.997 50.005 50.021 50.008 50.009 50.01 50.007 49.998 50.002 50.015 50.007 49.993 50.004 50.009 49.995 50.001 49.999 50.023 50.049 50.022 50.018
Data si ora masuratorii
UA V
UB V
Uc V
IA A
IB A
IC A
Ptot kW
02/12/2007@06:40 PM 02/12/2007@06:50 PM 02/12/2007@07:00 PM 02/12/2007@07:10 PM 02/12/2007@07:20 PM 02/12/2007@07:30 PM 02/12/2007@07:40 PM 02/12/2007@07:50 PM 02/12/2007@08:00 PM 02/12/2007@08:10 PM 02/12/2007@08:20 PM 02/12/2007@08:30 PM 02/12/2007@08:40 PM 02/12/2007@08:50 PM 02/12/2007@09:00 PM 02/12/2007@09:10 PM 02/12/2007@09:20 PM 02/12/2007@09:30 PM 02/12/2007@09:40 PM 02/12/2007@09:50 PM 02/12/2007@10:00 PM 02/12/2007@10:10 PM 02/12/2007@10:20 PM 02/12/2007@10:30 PM 02/12/2007@10:40 PM 02/12/2007@10:50 PM 02/12/2007@11:00 PM 02/12/2007@11:10 PM 02/12/2007@11:20 PM 02/12/2007@11:30 PM 02/12/2007@11:40 PM 02/12/2007@11:50 PM 02/13/2007@12:00 AM 02/13/2007@12:10 AM 02/13/2007@12:20 AM 02/13/2007@12:30 AM 02/13/2007@12:40 AM 02/13/2007@12:50 AM 02/13/2007@01:00 AM 02/13/2007@01:10 AM
226.853 227.833 226.768 227.881 227.486 227.97 228.018 226.986 228.384 228.099 228.742 228.893 227.304 229.375 229.611 229.397 229.421 230.227 230.234 230.558 226.78 227.279 228.47 228.875 229.309 229.093 229.643 228.807 229.167 230.092 230.259 230.259 230.858 230.61 230.325 230.84 230.685 230.687 231.01 231.205
228.286 229.384 228.279 229.22 229.322 229.416 229.263 228.459 229.75 229.546 230.283 230.243 228.724 230.543 230.86 231.031 231.317 231.402 231.894 232.209 228.307 228.523 229.631 229.9 230.228 230.15 230.693 230.051 230.597 230.963 231.195 231.532 231.862 231.546 231.384 231.961 231.622 231.806 232.045 232.164
226.352 227.663 226.868 227.888 227.868 228.102 228.157 227.339 228.57 228.477 229.164 229.139 227.493 229.447 229.849 229.821 229.947 230.4 230.908 230.935 227.118 227.245 228.357 228.628 229.294 229.107 229.421 228.769 229.383 229.997 229.992 230.462 230.999 230.4 230.228 230.829 230.581 230.7 230.971 231.026
0.173 0.175 0.173 0.175 0.174 0.177 0.175 0.174 0.174 0.173 0.173 0.175 0.173 0.175 0.177 0.176 0.175 0.175 0.176 0.176 0.174 0.173 0.175 0.175 0.175 0.175 0.174 0.173 0.175 0.176 0.175 0.176 0.175 0.174 0.174 0.174 0.173 0.174 0.174 0.174
0.169 0.168 0.166 0.168 0.167 0.168 0.168 0.168 0.167 0.167 0.168 0.165 0.168 0.167 0.169 0.17 0.168 0.17 0.171 0.17 0.168 0.167 0.168 0.168 0.169 0.17 0.168 0.171 0.17 0.169 0.169 0.168 0.169 0.168 0.169 0.168 0.169 0.168 0.169 0.167
0.164 0.161 0.16 0.161 0.159 0.162 0.162 0.161 0.169 0.16 0.161 0.166 0.161 0.164 0.158 0.163 0.167 0.161 0.163 0.164 0.16 0.164 0.164 0.162 0.164 0.164 0.159 0.161 0.163 0.167 0.162 0.169 0.161 0.158 0.161 0.159 0.164 0.163 0.165 0.16
0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.005 0.005 0.006 0.006 0.006 0.005 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.007 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006
Qtot Kvar tot -0.112 -0.112 -0.111 -0.112 -0.112 -0.113 -0.113 -0.112 -0.114 -0.111 -0.112 -0.113 -0.111 -0.114 -0.113 -0.114 -0.114 -0.114 -0.115 -0.115 -0.111 -0.112 -0.113 -0.113 -0.114 -0.114 -0.112 -0.113 -0.114 -0.115 -0.114 -0.115 -0.114 -0.113 -0.114 -0.113 -0.115 -0.114 -0.115 -0.114
f Hz 50.03 49.971 50.043 50.051 50.008 50 50.023 50.009 49.984 49.964 50.023 50.028 50.038 50.035 50.009 50.013 49.987 50.038 50.017 49.999 50.019 50.009 50.027 50.042 50.016 50.024 50.063 50.014 50.065 50.048 50.019 50.058 50.032 49.997 50.015 50.032 50.023 50.017 50.027 49.975
Data si ora masuratorii
UA V
UB V
Uc V
IA A
IB A
IC A
Ptot kW
02/13/2007@01:20 AM 02/13/2007@01:30 AM 02/13/2007@01:40 AM 02/13/2007@01:50 AM 02/13/2007@02:00 AM 02/13/2007@02:10 AM 02/13/2007@02:20 AM 02/13/2007@02:30 AM 02/13/2007@02:40 AM 02/13/2007@02:50 AM 02/13/2007@03:00 AM 02/13/2007@03:10 AM 02/13/2007@03:20 AM 02/13/2007@03:30 AM 02/13/2007@03:40 AM 02/13/2007@03:50 AM 02/13/2007@04:00 AM 02/13/2007@04:10 AM 02/13/2007@04:20 AM 02/13/2007@04:30 AM 02/13/2007@04:40 AM 02/13/2007@04:50 AM 02/13/2007@05:00 AM 02/13/2007@05:10 AM 02/13/2007@05:20 AM 02/13/2007@05:30 AM 02/13/2007@05:40 AM 02/13/2007@05:50 AM 02/13/2007@06:00 AM 02/13/2007@06:10 AM 02/13/2007@06:20 AM 02/13/2007@06:30 AM 02/13/2007@06:40 AM 02/13/2007@06:50 AM 02/13/2007@07:00 AM 02/13/2007@07:10 AM 02/13/2007@07:20 AM 02/13/2007@07:30 AM 02/13/2007@07:40 AM 02/13/2007@07:50 AM
231.46 231.467 231.142 231.728 231.615 231.323 231.673 232.428 232.422 232.184 232.512 232.543 232.327 232.629 232.607 232.68 232.398 232.209 232.217 231.957 231.712 232.111 231.886 230.592 230.792 228.936 230.591 228.852 230.544 229.275 225.614 227.909 228.031 226.193 227.665 225.951 226.793 226.161 225.728 223.437
232.5 232.483 232.279 232.645 232.729 232.488 232.539 233.265 233.165 233.141 233.372 233.414 233.361 233.707 233.62 233.476 233.45 233.281 233.445 233.266 233.023 233.293 232.798 231.903 232.592 230.561 232.072 230.47 231.576 230.687 227.394 229.194 229.35 227.975 228.954 227.483 228.774 228.003 226.951 224.531
231.362 231.378 230.931 231.577 231.589 231.408 231.439 232.1 231.874 231.863 232.201 232.334 232.434 232.531 232.41 232.177 232.333 232.145 232.237 232.319 231.881 231.949 231.539 230.657 231.075 229.332 230.819 229.069 230.326 229.528 226.149 228.059 228.369 226.932 227.972 226.387 227.353 226.677 225.692 223.245
0.175 0.175 0.175 0.175 0.174 0.174 0.175 0.175 0.174 0.176 0.175 0.174 0.175 0.174 0.176 0.175 0.175 0.175 0.176 0.176 0.175 0.175 0.173 0.174 0.175 0.175 0.175 0.174 0.174 0.175 0.173 0.173 0.173 0.173 0.174 0.172 0.172 0.172 0.172 0.439
0.17 0.168 0.169 0.168 0.167 0.169 0.168 0.169 0.17 0.167 0.169 0.167 0.17 0.169 0.17 0.169 0.17 0.168 0.168 0.169 0.17 0.169 0.169 0.169 0.168 0.169 0.169 0.168 0.168 0.168 0.171 0.168 0.168 0.166 0.168 0.167 0.168 0.167 0.167 0.169
0.165 0.162 0.164 0.162 0.163 0.163 0.163 0.162 0.165 0.163 0.163 0.161 0.166 0.161 0.166 0.163 0.159 0.162 0.164 0.166 0.16 0.165 0.162 0.161 0.163 0.164 0.162 0.163 0.163 0.162 0.162 0.162 0.159 0.16 0.158 0.158 0.158 0.16 0.16 0.164
0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.007 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.005 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 -0.46
Qtot Kvar tot -0.116 -0.114 -0.115 -0.115 -0.115 -0.115 -0.115 -0.116 -0.116 -0.115 -0.116 -0.114 -0.117 -0.116 -0.117 -0.116 -0.115 -0.115 -0.116 -0.117 -0.115 -0.116 -0.115 -0.114 -0.115 -0.113 -0.114 -0.113 -0.114 -0.113 -0.11 -0.112 -0.112 -0.111 -0.111 -0.11 -0.111 -0.11 -0.11 -0.128
f Hz 50.029 50.034 50.018 50.011 50.036 50.031 50.018 50.023 50.008 50.018 50.058 50.019 50.025 50.064 50.054 50.053 50.052 49.999 50.027 50.031 50.014 50.001 50.009 49.991 50.024 49.992 49.992 49.998 50.003 50.005 50.011 50.021 49.988 50.012 50.04 49.977 50.011 49.994 49.967 49.983
Data si ora masuratorii
UA V
UB V
Uc V
IA A
IB A
IC A
Ptot kW
02/13/2007@08:00 AM 02/13/2007@08:10 AM 02/13/2007@08:20 AM 02/13/2007@08:30 AM 02/13/2007@08:40 AM 02/13/2007@08:50 AM 02/13/2007@09:00 AM 02/13/2007@09:10 AM 02/13/2007@09:20 AM 02/13/2007@09:30 AM 02/13/2007@09:40 AM 02/13/2007@09:50 AM 02/13/2007@10:00 AM 02/13/2007@10:10 AM 02/13/2007@10:20 AM 02/13/2007@10:30 AM 02/13/2007@10:40 AM 02/13/2007@10:50 AM 02/13/2007@11:00 AM 02/13/2007@11:10 AM 02/13/2007@11:20 AM 02/13/2007@11:30 AM 02/13/2007@11:40 AM 02/13/2007@11:50 AM 02/13/2007@12:00 PM 02/13/2007@12:10 PM 02/13/2007@12:20 PM 02/13/2007@12:30 PM 02/13/2007@12:40 PM 02/13/2007@12:50 PM 02/13/2007@01:00 PM 02/13/2007@01:10 PM 02/13/2007@01:20 PM 02/13/2007@01:30 PM 02/13/2007@01:40 PM 02/13/2007@01:50 PM 02/13/2007@02:00 PM 02/13/2007@02:10 PM 02/13/2007@02:20 PM 02/13/2007@02:30 PM
228.55 228.872 228.965 228.756 228.946 227.85 228.442 226.162 226.381 230.18 230.998 231.448 234.544 234.692 236.293 235.169 236.359 236.082 233.632 234.92 233.736 235.213 235.34 235.075 237.133 234.529 0 0 0 0 0 0 0 229.721 228.151 230.331 230.513 235.813 233.287 233.621
229.288 229.512 229.597 229.949 229.934 228.198 228.897 226.958 227.2 230.967 231.818 233.216 236.053 236.319 236.696 235.741 236.463 237.414 235.32 236.819 235.33 237.154 237.87 234.031 239.426 236.266 0 0 0 0 0 0 0 230.786 229.253 231.327 231.518 236.299 233.361 234.395
228.05 228.049 227.895 228.149 228.113 226.362 226.527 224.72 225.131 228.656 229.02 230.258 231.636 231.792 232.222 231.347 232.177 233.165 233.361 235.085 233.605 235.506 235.913 235.179 237.692 234.68 0 0 0 0 0 0 0 229.743 227.936 231.084 230.809 231.939 233.527 232.408
1.475 2.593 2.816 4.081 7.66 7.138 6.884 6.703 4.401 12.975 13.767 11.568 16.378 18.443 19.903 19.751 19.417 19.792 19.293 18.099 12.703 18.516 19.455 18.5 23.107 13.715 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18.833 9.168 8.425
1.507 2.745 2.791 4.095 7.764 7.007 6.656 6.503 4.35 12.685 12.855 10.913 16.645 18.89 20.504 20.172 19.874 20.164 19.614 18.353 12.738 18.77 19.707 18.733 23.398 13.813 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 19.054 6.181 8.315
1.133 1.839 1.983 2.934 6.331 5.661 5.06 5.042 2.946 9.524 9.64 7.991 11.255 12.715 13.81 13.594 13.392 13.572 18.828 17.642 12.207 17.972 18.965 18.031 22.828 13.162 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12.837 6.083 5.606
-0.83 -1.585 -1.681 -2.507 -4.965 -4.482 -4.22 -4.094 -2.608 -8.08 -8.348 -7.049 -10.36 -11.71 -12.74 -12.52 -12.37 -12.60 -13.48 -12.72 -8.802 -13.01 -13.71 -13 -16.47 -9.551 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -11.9 -4.985 -5.202
Qtot Kvar tot -0.296 -0.268 -0.285 -0.253 -0.186 -0.233 -0.222 -0.281 -0.264 -0.035 -0.149 -0.094 0.102 0.181 0.248 0.154 0.23 0.265 0.043 0.234 0.054 0.235 0.239 0.256 0.364 0.093 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -0.013 -0.162 -0.152
f Hz 50.004 50.003 49.993 49.975 49.99 50.001 50.034 50.017 49.985 49.988 49.984 49.986 50.013 49.981 49.977 50.015 49.992 50 50.025 50.003 49.983 50.005 50.018 50.003 50.016 49.986
50.028 49.993 50.033 50.027 50.027 50.026 50.001
Data si ora masuratorii
UA V
UB V
Uc V
IA A
IB A
IC A
Ptot kW
02/13/2007@02:40 PM 02/13/2007@02:50 PM 02/13/2007@03:00 PM 02/13/2007@03:10 PM 02/13/2007@03:20 PM 02/13/2007@03:30 PM 02/13/2007@03:40 PM 02/13/2007@03:50 PM 02/13/2007@04:00 PM 02/13/2007@04:10 PM 02/13/2007@04:20 PM 02/13/2007@04:30 PM 02/13/2007@04:40 PM 02/13/2007@04:50 PM 02/13/2007@05:00 PM 02/13/2007@05:10 PM 02/13/2007@05:20 PM 02/13/2007@05:30 PM 02/13/2007@05:40 PM 02/13/2007@05:50 PM 02/13/2007@06:00 PM 02/13/2007@06:10 PM 02/13/2007@06:20 PM 02/13/2007@06:30 PM 02/13/2007@06:40 PM 02/13/2007@06:50 PM 02/13/2007@07:00 PM 02/13/2007@07:10 PM 02/13/2007@07:20 PM 02/13/2007@07:30 PM 02/13/2007@07:40 PM 02/13/2007@07:50 PM 02/13/2007@08:00 PM 02/13/2007@08:10 PM 02/13/2007@08:20 PM 02/13/2007@08:30 PM 02/13/2007@08:40 PM 02/13/2007@08:50 PM 02/13/2007@09:00 PM 02/13/2007@09:10 PM
233.454 234.49 235.22 230.547 230.994 230.499 230.034 229.732 229.124 229.507 228.699 229.565 226.293 228.046 228.394 226.242 227.718 227.505 226.835 225.773 225.554 225.431 225.385 225.27 224.798 225.53 224.971 224.206 225.159 226.117 226.45 224.258 226.027 226.679 227.283 227.746 227.926 228.194 228.535 228.812
234.499 234.788 234.156 230.956 231.863 231.287 231.419 231.118 231.184 231.497 230.944 231.449 228.446 230.416 230.712 228.175 229.21 228.974 228.968 227.992 226.587 226.565 226.773 226.628 225.689 226.46 226.125 225.271 226.325 227.266 227.708 225.875 227.248 227.969 228.242 228.723 229.348 229.349 229.558 230.014
232.394 232.946 233.972 229.039 230.015 230.019 229.8 229.142 229.275 229.815 229.091 229.851 227.086 228.776 229.203 227.238 227.927 227.922 227.612 226.656 226.318 226.238 226.064 225.954 224.968 225.931 225.588 224.676 225.73 226.658 226.822 224.677 226.331 227.006 227.459 227.873 228.436 228.656 228.871 229.152
6.889 8.207 8.618 6.986 4.977 4.228 4.283 2.975 2.509 2.243 1.789 1.224 0.386 0.175 0.175 0.176 0.175 0.175 0.175 0.175 0.173 0.171 0.171 0.172 0.172 0.171 0.172 0.171 0.172 0.172 0.174 0.171 0.173 0.173 0.174 0.174 0.174 0.175 0.175 0.175
6.868 8.301 5.839 6.931 4.878 4.263 4.242 2.887 2.388 2.249 1.756 1.199 0.171 0.169 0.169 0.171 0.167 0.169 0.168 0.166 0.166 0.164 0.166 0.166 0.164 0.166 0.165 0.165 0.166 0.166 0.168 0.163 0.166 0.167 0.169 0.168 0.167 0.168 0.168 0.168
4.626 5.498 5.769 4.676 3.338 2.834 2.864 1.968 1.688 1.558 1.189 0.914 0.163 0.162 0.164 0.159 0.162 0.164 0.162 0.162 0.163 0.159 0.16 0.157 0.162 0.16 0.157 0.16 0.16 0.159 0.163 0.162 0.161 0.163 0.16 0.164 0.163 0.163 0.163 0.163
-4.27 -5.136 -4.729 -4.262 -3.022 -2.58 -2.594 -1.757 -1.454 -1.328 -1.004 -0.648 -0.33 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.005 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006
Qtot Kvar tot -0.185 -0.138 -0.134 -0.141 -0.204 -0.232 -0.245 -0.251 -0.281 -0.285 -0.292 -0.289 -0.132 -0.113 -0.113 -0.111 -0.112 -0.113 -0.112 -0.111 -0.111 -0.11 -0.11 -0.11 -0.11 -0.11 -0.109 -0.109 -0.11 -0.11 -0.112 -0.109 -0.11 -0.111 -0.111 -0.113 -0.112 -0.113 -0.113 -0.113
f Hz 50.007 50.01 49.997 49.973 50 50.005 50.01 50.026 50.006 50.007 50.008 50.006 50.012 50.009 50.031 49.996 50.017 49.998 50.027 50.002 50.031 50.007 49.967 49.991 49.999 49.996 49.998 49.994 49.98 49.999 49.998 49.996 49.989 49.995 50.023 50.016 50.006 50.011 50.013 49.969
Data si ora masuratorii
UA V
UB V
Uc V
IA A
IB A
IC A
Ptot kW
02/13/2007@09:20 PM 02/13/2007@09:30 PM 02/13/2007@09:40 PM 02/13/2007@09:50 PM 02/13/2007@10:00 PM 02/13/2007@10:10 PM 02/13/2007@10:20 PM 02/13/2007@10:30 PM 02/13/2007@10:40 PM 02/13/2007@10:50 PM 02/13/2007@11:00 PM 02/13/2007@11:10 PM 02/13/2007@11:20 PM 02/13/2007@11:30 PM 02/13/2007@11:40 PM 02/13/2007@11:50 PM
229.284 229.74 230.24 229.977 231.134 230.529 231.102 232.192 232.081 231.263 231.552 228.994 228.945 228.957 227.417 229.175
230.267 230.896 231.723 231.087 232.389 232.171 232.238 233.303 232.993 232.416 232.536 230.243 230.228 230.207 228.661 230.506
229.435 229.902 230.695 230.25 231.47 231.011 231.109 231.951 232.033 231.418 231.48 229.116 228.993 228.859 227.283 229.284
0.174 0.176 0.177 0.174 0.176 0.176 0.176 0.178 0.177 0.177 0.176 0.177 0.175 0.174 0.175 0.175
0.168 0.169 0.168 0.167 0.169 0.169 0.171 0.171 0.169 0.17 0.169 0.167 0.169 0.169 0.165 0.169
0.162 0.166 0.165 0.165 0.166 0.163 0.165 0.165 0.163 0.164 0.161 0.165 0.163 0.163 0.167 0.164
0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006 0.006
Qtot Kvar tot -0.113 -0.114 -0.115 -0.114 -0.115 -0.114 -0.115 -0.116 -0.115 -0.115 -0.114 -0.114 -0.113 -0.113 -0.112 -0.114
f Hz 50.01 50.03 50.003 50.004 50.055 50.005 50.026 50.049 49.998 50.036 50.028 50.001 50.031 50.019 49.998 50.033
Data si ora masuratorii
Flicker 1
Flicker 2
Flicker 3
02/12/2007@05:40 AM 02/12/2007@05:50 AM 02/12/2007@06:00 AM 02/12/2007@06:10 AM 02/12/2007@06:20 AM 02/12/2007@06:30 AM 02/12/2007@06:40 AM 02/12/2007@06:50 AM 02/12/2007@07:00 AM 02/12/2007@07:10 AM 02/12/2007@07:20 AM 02/12/2007@07:30 AM 02/12/2007@07:40 AM 02/12/2007@07:50 AM 02/12/2007@08:00 AM 02/12/2007@08:10 AM 02/12/2007@08:20 AM 02/12/2007@08:30 AM 02/12/2007@08:40 AM 02/12/2007@08:50 AM 02/12/2007@09:00 AM 02/12/2007@09:10 AM 02/12/2007@09:20 AM 02/12/2007@09:30 AM 02/12/2007@09:40 AM 02/12/2007@09:50 AM 02/12/2007@10:00 AM 02/12/2007@10:10 AM 02/12/2007@10:20 AM 02/12/2007@10:30 AM 02/12/2007@10:40 AM 02/12/2007@10:50 AM 02/12/2007@11:00 AM 02/12/2007@11:10 AM 02/12/2007@11:20 AM 02/12/2007@11:30 AM 02/12/2007@11:40 AM 02/12/2007@11:50 AM 02/12/2007@12:00 PM
0.26 0.279 0.28 0.266 0.243 0.256 0.28 0.175 0.25 0.233 0.331 0.264 0.248 0.279 0.253 0.255 0.285 0.325 0.803 0.307 0.292 0.242 0.318 0.871 0.612 0.624 0.307 0.352 0.246 0.27 0.28 0.447 0.261 0.231 0.296 0.257 0.232 0.168 0.202
0.332 0.351 0.301 0.22 0.247 0.356 0.318 0.16 0.205 0.308 0.35 0.319 0.254 0.258 0.295 0.225 0.223 0.566 0.622 0.226 0.292 0.215 0.354 0.313 0.435 0.456 0.264 0.412 0.263 0.289 0.338 0.333 0.44 0.205 0.33 0.232 0.234 0.248 0.242
0.317 0.446 0.293 0.221 0.275 0.294 0.252 0.157 0.222 0.269 0.287 0.312 0.28 0.32 0.214 0.205 0.378 0.319 1.811 0.798 0.321 0.174 0.332 2.501 1.863 1.752 0.651 0.83 0.274 0.3 0.525 1.261 0.331 0.299 0.351 0.234 0.204 0.21 0.228
I1 Total HD 20.999 20.986 21.356 19.893 19.743 21.176 20.708 19.587 18.517 20.01 19.031 18.122 19.809 18.565 19.549 19.768 18.232 17.453 18.624 19.879 18.578 18.954 18.655 18.908 19.477 18.343 16.995 17.829 18.001 19.156 21.737 20.421 18.515 20.685 19.007 19.682 18.528 18.777 19.441
I2 Total HD 23.787 25.587 23.067 21.474 23.611 23.56 22.517 21.586 22.042 23.122 22.147 24.44 21.026 22.262 21.18 24.148 20.717 21.992 21.194 21.416 22.038 20.952 22.611 22.501 21.387 20.053 21.51 21.64 22.083 23.181 22.283 21.125 22.988 19.837 23.464 22.572 21.177 22.912 24.516
I3 Total HD 26.013 24.546 25.306 28.071 22.529 22.979 22.764 26.276 23.995 25.118 26.118 24.906 23.571 23.844 21.269 22.814 22.858 23.538 21.45 21.873 23.919 21.94 24.37 21.874 23.608 23.518 23.159 23.48 21.646 22.568 26.099 23.191 25.137 22.8 24.674 23.892 21.611 27.364 28.774
V1 Total HD 3.165 3.056 3.034 3.05 2.934 2.947 2.914 2.813 2.889 2.821 2.933 2.77 2.834 2.695 2.663 2.691 2.576 2.696 2.617 2.576 2.655 2.488 2.494 2.549 2.533 2.45 2.533 2.522 2.784 2.839 2.878 2.932 2.978 2.749 2.181 2.988 2.132 2.955 3.204
V2 total HD 3.067 3.14 2.965 2.939 2.975 2.97 2.826 2.833 2.846 2.872 2.838 2.782 2.686 2.571 2.66 2.67 2.479 2.622 2.446 2.422 2.507 2.441 2.395 2.515 2.473 2.361 2.421 2.336 2.627 2.644 2.732 2.812 2.821 2.574 1.971 2.88 1.979 2.688 2.969
V3 Total HD 2.865 2.728 2.686 2.773 2.638 2.626 2.572 2.442 2.535 2.547 2.569 2.457 2.428 2.327 2.291 2.26 2.199 2.32 2.247 2.235 2.26 2.145 2.124 2.148 2.136 2.053 2.236 2.12 2.418 2.419 2.395 2.517 2.631 2.357 1.87 2.595 1.789 2.472 2.896
Data si ora masuratorii
Flicker 1
Flicker 2
Flicker 3
02/12/2007@12:10 PM 02/12/2007@12:20 PM 02/12/2007@12:30 PM 02/12/2007@12:40 PM 02/12/2007@12:50 PM 02/12/2007@01:00 PM 02/12/2007@01:10 PM 02/12/2007@01:20 PM 02/12/2007@01:30 PM 02/12/2007@01:40 PM 02/12/2007@01:50 PM 02/12/2007@02:00 PM 02/12/2007@02:10 PM 02/12/2007@02:20 PM 02/12/2007@02:30 PM 02/12/2007@02:40 PM 02/12/2007@02:50 PM 02/12/2007@03:00 PM 02/12/2007@03:10 PM 02/12/2007@03:20 PM 02/12/2007@03:30 PM 02/12/2007@03:40 PM 02/12/2007@03:50 PM 02/12/2007@04:00 PM 02/12/2007@04:10 PM 02/12/2007@04:20 PM 02/12/2007@04:30 PM 02/12/2007@04:40 PM 02/12/2007@04:50 PM 02/12/2007@05:00 PM 02/12/2007@05:10 PM 02/12/2007@05:20 PM 02/12/2007@05:30 PM 02/12/2007@05:40 PM 02/12/2007@05:50 PM 02/12/2007@06:00 PM 02/12/2007@06:10 PM 02/12/2007@06:20 PM 02/12/2007@06:30 PM 02/12/2007@06:40 PM
0.224 0.218 0.191 0.228 0.195 0.24 0.217 0.217 0.18 0.189 0.189 0.144 0.151 0.149 0.199 0.195 0.143 0.187 0.141 0.244 0.204 0.241 0.224 0.214 0.161 0.16 0.2 0.235 0.187 0.2 0.234 0.23 0.196 0.165 0.156 0.152 0.306 0.179 0.197 0.226
0.237 0.205 0.2 0.234 0.2 0.252 0.23 0.236 0.17 0.189 0.184 0.133 0.13 0.14 0.183 0.181 0.135 0.188 0.127 0.261 0.209 0.234 0.249 0.222 0.142 0.147 0.186 0.209 0.172 0.232 0.257 0.249 0.179 0.169 0.152 0.136 0.321 0.204 0.214 0.252
0.255 0.194 0.209 0.218 0.208 0.25 0.252 0.265 0.189 0.195 0.173 0.145 0.139 0.15 0.2 0.184 0.14 0.184 0.132 0.226 0.219 0.244 0.257 0.254 0.149 0.152 0.206 0.217 0.177 0.219 0.245 0.264 0.191 0.171 0.172 0.162 0.342 0.16 0.203 0.265
I1 Total HD 21.197 19.342 22.477 21.052 20.386 19.77 20.327 20.318 22.413 18.269 19.709 24.14 63.67 30.527 18.054 14.256 10.578 8.262 10.063 11.799 11.4 19.695 13.709 8.254 6.322 6.144 5.95 7.017 6.311 7.803 9.156 10.348 9.373 8.66 7.424 8.437 7.849 6.95 7.186 5.724
I2 Total HD 21.888 23.363 24.155 21.21 22.036 21.745 23.29 26.148 22.784 20.66 25.414 37.636 39.894 21.796 16.944 11.147 8.776 12.215 13.283 14.887 22.152 15.982 9.622 7.182 7.956 6.481 7.255 7.077 8.255 9.521 10.488 9.804 8.549 6.85 8.983 8.48 7.458 8.161 6.238 6.834
I3 Total HD 26.056 22.924 28.005 28.891 30.323 25.4 25.575 27.563 24.305 21.485 24.878 78.282 35.438 27.759 21.477 13.821 11.147 15.45 16.684 17.853 22.868 21.249 12.214 8.85 8.214 8.622 9.789 9.761 10.572 12.52 13.91 12.289 15.852 9.275 11.052 11.292 10.015 10.547 8.265 9.702
V1 Total HD 2.484 2.852 2.852 2.749 2.782 2.076 3.132 2.614 2.93 2.557 3.308 3.265 3.548 3.213 3.353 3.149 3.492 3.43 3.319 3.537 3.169 3.706 3.135 3.521 3.35 3.472 3.088 3.727 3.562 3.664 3.091 3.829 3.896 3.306 3.904 3.409 3.307 3.599 3.53 3.205
V2 total HD 2.428 2.782 2.725 2.453 2.708 2.043 3.051 2.597 2.781 2.327 3.071 3.103 3.39 3.022 2.98 2.824 3.239 3.151 3.217 3.417 2.992 3.593 2.92 3.307 3.339 3.351 2.978 3.589 3.446 3.418 2.899 3.658 3.695 3.191 3.726 3.274 3.067 3.286 3.432 3.011
V3 Total HD 2.232 2.622 2.598 2.351 2.457 2.083 2.973 2.573 2.677 2.268 3.064 0.012 3.342 0.946 2.997 2.854 3.21 3.141 3.057 3.441 2.847 3.339 2.735 3.195 3.18 3.118 2.801 3.36 3.271 3.292 2.702 3.51 3.545 2.987 3.501 2.939 2.844 3.141 3.211 2.87
Data si ora masuratorii
Flicker 1
Flicker 2
Flicker 3
02/12/2007@06:50 PM 02/12/2007@07:00 PM 02/12/2007@07:10 PM 02/12/2007@07:20 PM 02/12/2007@07:30 PM 02/12/2007@07:40 PM 02/12/2007@07:50 PM 02/12/2007@08:00 PM 02/12/2007@08:10 PM 02/12/2007@08:20 PM 02/12/2007@08:30 PM 02/12/2007@08:40 PM 02/12/2007@08:50 PM 02/12/2007@09:00 PM 02/12/2007@09:10 PM 02/12/2007@09:20 PM 02/12/2007@09:30 PM 02/12/2007@09:40 PM 02/12/2007@09:50 PM 02/12/2007@10:00 PM 02/12/2007@10:10 PM 02/12/2007@10:20 PM 02/12/2007@10:30 PM 02/12/2007@10:40 PM 02/12/2007@10:50 PM 02/12/2007@11:00 PM 02/12/2007@11:10 PM 02/12/2007@11:20 PM 02/12/2007@11:30 PM 02/12/2007@11:40 PM 02/12/2007@11:50 PM 02/13/2007@12:00 AM 02/13/2007@12:10 AM 02/13/2007@12:20 AM 02/13/2007@12:30 AM 02/13/2007@12:40 AM 02/13/2007@12:50 AM 02/13/2007@01:00 AM 02/13/2007@01:10 AM 02/13/2007@01:20 AM
0.261 0.215 0.184 0.16 0.149 0.28 0.207 0.241 0.2 0.241 0.166 0.164 0.136 0.324 0.251 0.244 0.231 0.198 0.209 0.182 0.14 0.235 0.184 0.208 0.22 0.199 0.188 0.147 0.252 0.223 0.243 0.117 0.16 0.232 0.193 0.179 0.205 0.166 0.133 0.147
0.277 0.238 0.183 0.17 0.144 0.322 0.269 0.276 0.212 0.228 0.175 0.147 0.118 0.369 0.258 0.256 0.235 0.224 0.185 0.235 0.132 0.234 0.157 0.209 0.234 0.205 0.18 0.134 0.255 0.228 0.239 0.111 0.157 0.223 0.204 0.184 0.179 0.17 0.121 0.156
0.279 0.241 0.182 0.185 0.136 0.352 0.227 0.267 0.223 0.241 0.16 0.148 0.126 0.324 0.256 0.26 0.211 0.223 0.22 0.187 0.142 0.261 0.176 0.232 0.246 0.213 0.187 0.143 0.271 0.23 0.272 0.121 0.179 0.252 0.202 0.198 0.205 0.153 0.132 0.16
I1 Total HD 5.807 6.065 6.412 4.892 2.887 4.26 4.903 4.234 5.301 9.039 5.071 3.396 7.101 30.333 16.13 48.501 38.644 7.834 11.169 12.234 20.308 24.751 16.042 27.022 23.711 21.86 24.256 22.024 21.245 22.412 21.588 18.348 19.824 20.187 20.549 17.643 18.095 17.91 20.1 16.789
I2 Total HD 6.303 6.57 5.018 2.978 4.239 4.982 4.242 5.372 10.048 5.41 3.373 7.377 16.636 17.196 60.177 27.449 7.934 10.859 13.306 22.434 30.237 17.321 31.514 26.137 25.311 27.481 25.542 22.553 22.309 20.988 22.279 20.489 22.845 21.569 20.049 22.294 20.895 20.869 22.917 20.682
I3 Total HD 8.337 10.097 6.517 3.559 5.345 6.107 5.132 6.974 13.048 6.867 4.048 10.534 24.16 23.532 86.745 29.282 11.727 14.779 18.698 30.273 39.802 22.617 40.865 32.28 26.101 29.079 25.876 25.379 24.602 22.309 26.554 23.264 26.963 21.762 24.38 21.041 20.896 20.434 20.886 18.715
V1 Total HD 3.169 3.152 3.079 3.217 3.476 3.583 3.344 3.643 3.078 3.11 3.616 3.991 3.841 3.638 3.668 3.428 3.51 3.485 3.542 3.467 3.03 3.53 3.435 3.501 2.588 3.389 3.182 2.915 3.098 2.922 3.036 2.855 2.82 3.768 2.67 2.596 2.588 2.54 2.575 2.448
V2 total HD 3 2.98 2.941 3.119 3.385 3.501 3.386 3.463 3.003 3.066 3.388 3.983 3.647 3.543 3.528 3.377 3.322 3.436 3.375 3.41 2.954 3.364 3.49 3.373 2.433 3.308 3.029 2.948 2.989 2.833 2.915 2.85 2.674 2.683 2.566 2.521 2.435 2.392 2.367 2.235
V3 Total HD 2.851 2.75 2.67 2.933 3.072 3.274 3.221 3.477 2.729 2.797 3.356 3.722 3.425 3.368 3.31 3.171 3.217 3.181 3.286 3.294 2.733 3.225 3.327 3.251 2.385 2.985 2.809 2.558 2.659 2.523 2.784 2.506 2.462 2.41 2.355 2.312 2.242 2.144 2.131 2.045
Data si ora masuratorii
Flicker 1
Flicker 2
Flicker 3
02/13/2007@01:30 AM 02/13/2007@01:40 AM 02/13/2007@01:50 AM 02/13/2007@02:00 AM 02/13/2007@02:10 AM 02/13/2007@02:20 AM 02/13/2007@02:30 AM 02/13/2007@02:40 AM 02/13/2007@02:50 AM 02/13/2007@03:00 AM 02/13/2007@03:10 AM 02/13/2007@03:20 AM 02/13/2007@03:30 AM 02/13/2007@03:40 AM 02/13/2007@03:50 AM 02/13/2007@04:00 AM 02/13/2007@04:10 AM 02/13/2007@04:20 AM 02/13/2007@04:30 AM 02/13/2007@04:40 AM 02/13/2007@04:50 AM 02/13/2007@05:00 AM 02/13/2007@05:10 AM 02/13/2007@05:20 AM 02/13/2007@05:30 AM 02/13/2007@05:40 AM 02/13/2007@05:50 AM 02/13/2007@06:00 AM 02/13/2007@06:10 AM 02/13/2007@06:20 AM 02/13/2007@06:30 AM 02/13/2007@06:40 AM 02/13/2007@06:50 AM 02/13/2007@07:00 AM 02/13/2007@07:10 AM 02/13/2007@07:20 AM 02/13/2007@07:30 AM 02/13/2007@07:40 AM 02/13/2007@07:50 AM 02/13/2007@08:00 AM
0.139 0.239 0.154 0.218 0.216 0.101 0.118 0.128 0.215 0.116 0.155 0.179 0.104 0.092 0.216 0.208 0.193 0.117 0.19 0.131 0.106 0.206 0.146 0.231 0.164 0.2 0.157 0.136 0.318 0.147 0.193 0.168 0.15 0.143 0.203 0.189 0.195 0.223 0.412 0.346
0.146 0.262 0.147 0.218 0.197 0.1 0.1 0.138 0.222 0.129 0.173 0.168 0.1 0.089 0.221 0.202 0.189 0.128 0.176 0.132 0.102 0.507 0.139 0.237 0.163 0.201 0.162 0.138 0.29 0.159 0.183 0.162 0.144 0.14 0.199 0.182 0.196 0.228 0.308 0.417
0.161 0.262 0.169 0.243 0.212 0.111 0.113 0.133 0.24 0.117 0.159 0.19 0.108 0.093 0.254 0.221 0.199 0.14 0.202 0.14 0.111 0.241 0.156 0.25 0.173 0.208 0.166 0.144 0.196 0.166 0.183 0.169 0.15 0.144 0.195 0.191 0.206 0.245 0.428 0.358
I1 Total HD 15.85 19.461 19.921 17.311 18.488 18.896 17.499 16.707 18.15 17.749 16.277 15.858 16.174 15.354 16.38 16.172 16.812 18.508 17.068 18.713 19.219 18.22 19.071 24.257 22.703 21.157 18.367 20.744 18.954 29.058 18.401 16.604 16.492 21.86 19.584 19.308 23.183 22.191 84.389 32.402
I2 Total HD 21.511 21.521 22.806 19.155 19.498 22.606 20.838 22.031 19.814 19.463 19.898 20.873 20.175 20.091 19.439 17.017 19.8 19.635 18.616 21.648 18.556 20.441 22.35 21.437 27.1 23.97 23.081 20.894 21.277 28.469 18.251 18.088 20.531 21.781 20.335 19.712 24.56 24.993 33.395 38.151
I3 Total HD 19.758 20.371 18.507 21.764 20.204 18.784 21.152 17.896 22.067 21.468 20.997 17.73 18.187 20.341 20.143 24.684 18.26 22.351 19.99 22.295 22.721 20.25 20.679 21.2 24.537 20.137 20.075 22.808 23.728 31.093 23.029 29.002 19.812 26.497 22.767 22.474 22.719 25.075 26.196 42.174
V1 Total HD 2.54 2.562 2.387 2.401 2.408 2.307 2.283 2.31 2.309 2.279 2.189 2.164 2.212 2.203 2.19 2.129 2.162 2.298 2.222 2.267 2.037 2.449 1.914 2.631 2.432 2.519 2.17 2.865 2.526 3.988 2.336 2.749 2.035 2.751 2.901 2.415 3.18 3.137 3.213 3.356
V2 total HD 2.301 2.355 2.242 2.289 2.161 2.165 2.203 2.214 2.178 2.172 2.041 2.059 2.076 1.968 2.062 2.045 2.121 2.189 2.009 2.081 1.792 2.184 1.74 2.399 2.331 2.329 1.821 2.784 2.242 3.855 2.111 2.576 1.836 2.658 2.591 2.1 3.093 2.921 3.137 3.222
V3 Total HD 2.124 2.083 1.985 2.061 2.069 2.005 1.91 1.88 1.878 1.821 1.809 1.759 1.786 1.804 1.897 1.792 1.847 1.997 1.912 2.009 1.737 2.101 1.814 2.304 2.384 2.285 1.892 2.621 2.228 4.063 2.068 2.59 1.821 2.506 2.639 2.234 3.035 2.834 3.051 3.091
Data si ora masuratorii
Flicker 1
Flicker 2
Flicker 3
02/13/2007@08:10 AM 02/13/2007@08:20 AM 02/13/2007@08:30 AM 02/13/2007@08:40 AM 02/13/2007@08:50 AM 02/13/2007@09:00 AM 02/13/2007@09:10 AM 02/13/2007@09:20 AM 02/13/2007@09:30 AM 02/13/2007@09:40 AM 02/13/2007@09:50 AM 02/13/2007@10:00 AM 02/13/2007@10:10 AM 02/13/2007@10:20 AM 02/13/2007@10:30 AM 02/13/2007@10:40 AM 02/13/2007@10:50 AM 02/13/2007@11:00 AM 02/13/2007@11:10 AM 02/13/2007@11:20 AM 02/13/2007@11:30 AM 02/13/2007@11:40 AM 02/13/2007@11:50 AM 02/13/2007@12:00 PM 02/13/2007@12:10 PM 02/13/2007@12:20 PM 02/13/2007@12:30 PM 02/13/2007@12:40 PM 02/13/2007@12:50 PM 02/13/2007@01:00 PM 02/13/2007@01:10 PM 02/13/2007@01:20 PM 02/13/2007@01:30 PM 02/13/2007@01:40 PM 02/13/2007@01:50 PM 02/13/2007@02:00 PM 02/13/2007@02:10 PM 02/13/2007@02:20 PM 02/13/2007@02:30 PM 02/13/2007@02:40 PM
0.187 0.22 0.289 0.36 0.193 0.207 0.351 0.207 0.221 0.381 0.363 0.217 0.244 0.501 0.267 0.244 0.488 0.485 0.44 0.203 0.419 0.51 0.43 0.715 0.579 24.119 0.021 0.021 0.021 0.021 0.021 0.021 53.356 0.152 64.651 0.173 0.593 0.202 0.215 0.325
0.178 0.205 0.24 0.336 0.24 0.209 0.349 0.253 0.202 0.457 0.288 0.205 0.234 0.48 0.419 0.215 0.486 0.366 0.217 0.303 0.366 0.385 0.22 0.473 0.407 24.248 0.021 0.021 0.021 0.021 0.021 0.021 52.413 0.149 64.252 0.172 0.596 0.206 0.253 0.297
0.172 0.201 0.245 0.299 0.21 0.217 0.34 0.19 0.198 0.412 0.225 0383 0.424 0.631 0.524 0.448 0.696 1.269 1.349 0.27 0.596 1.577 1.291 1.832 1.796 23.242 0.021 0.021 0.021 0.021 0.021 0.021 52.312 0.17 64.295 0.189 0.494 0.236 0.319 0.354
I1 Total HD 18.831 17.716 12.422 6.44 6.791 7.387 7.519 10.011 4.58 4.347 4.69 3.814 3.483 3.317 3.378 3.505 3.345 3.47 3.638 4.713 3.458 3.321 3.58 2.717 4.601 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.428 5.844 5.825 7.013
I2 Total HD 19.592 19.623 13.543 7.101 8.109 7.9 80497 11.909 4.683 4.587 5.052 4.023 3.527 3.285 3.348 3.382 3.269 3.422 3.589 6.056 3.608 3.426 3.666 2.785 4.615 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.492 6.008 6.474 7.635
I3 Total HD 24.336 23.2 15.548 7.312 8.332 9.441 9.942 15.654 5.296 5.346 6.168 4.789 4.286 4.089 4.043 4.166 3.964 6.464 4.276 5.349 3.954 6.184 5.188 2.432 5.061 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3.941 7.832 8.044 10.439
V1 Total HD 2.699 3.249 3.16 2.45 2.823 3.248 2.796 2.659 3.251 3.165 2.98 3.489 3.617 3.16 2.885 3.233 2.846 3.226 3.17 3.774 3.288 3.407 3.348 3.439 3.671 0 0 0 0 0 0 0 3.712 3.753 3.946 3.7 3.481 4.497 3.84 3.683
V2 total HD 2.492 3.241 3.185 2.313 2.73 3.073 2.63 2.554 3.148 3.258 2.729 3.359 3.437 2.974 2.634 3.087 2.635 3.187 2.926 3.613 3.07 3.31 3.068 3.23 3.438 0 0 0 0 0 0 0 3.513 3.73 3.759 3.493 3.457 4.342 3.653 3.518
V3 Total HD 2.481 3.164 2.978 2.268 2.637 3.096 2.562 2.394 3.039 3.189 2.754 3.219 3.38 2.884 2.625 2.958 2.577 3.096 2.829 3.411 2.934 3.029 2.883 3.013 3.27 0 0 0 0 0 0 0 3.376 3.618 3.651 3.327 3.304 4.319 3.521 3.365
Data si ora masuratorii
Flicker 1
Flicker 2
Flicker 3
02/13/2007@02:50 PM 02/13/2007@03:00 PM 02/13/2007@03:10 PM 02/13/2007@03:20 PM 02/13/2007@03:30 PM 02/13/2007@03:40 PM 02/13/2007@03:50 PM 02/13/2007@04:00 PM 02/13/2007@04:10 PM 02/13/2007@04:20 PM 02/13/2007@04:30 PM 02/13/2007@04:40 PM 02/13/2007@04:50 PM 02/13/2007@05:00 PM 02/13/2007@05:10 PM 02/13/2007@05:20 PM 02/13/2007@05:30 PM 02/13/2007@05:40 PM 02/13/2007@05:50 PM 02/13/2007@06:00 PM 02/13/2007@06:10 PM 02/13/2007@06:20 PM 02/13/2007@06:30 PM 02/13/2007@06:40 PM 02/13/2007@06:50 PM 02/13/2007@07:00 PM 02/13/2007@07:10 PM 02/13/2007@07:20 PM 02/13/2007@07:30 PM 02/13/2007@07:40 PM 02/13/2007@07:50 PM 02/13/2007@08:00 PM 02/13/2007@08:10 PM 02/13/2007@08:20 PM 02/13/2007@08:30 PM 02/13/2007@08:40 PM 02/13/2007@08:50 PM 02/13/2007@09:00 PM 02/13/2007@09:10 PM 02/13/2007@09:20 PM
0.188 0.171 0.303 0.35 0.235 0.22 0.315 0.182 0.193 0.257 0.195 0.213 0.261 0.204 0.182 0.162 0.218 0.179 0.195 0.205 0.163 0.165 0.156 0.196 0.173 0191 0.188 0.14 0.169 0.183 0.185 0.175 0.164 0.176 0.144 0.156 0.163 0.27 0.184 0.169
0.187 0.244 0.376 0.342 0.248 0.23 0.285 0.212 0.183 0.263 0.208 0.227 0.276 0.177 0.188 0.169 0.189 0.177 0.207 0.23 0.177 0.175 0.158 0.211 0.177 0.197 0.19 0.143 0.176 0.173 0.183 0.179 0.167 0.192 0.147 0.155 0.163 0.222 0.163 0.199
0.326 0.223 0.426 0.392 0.264 0.301 0.291 0.232 0.196 0.277 0.22 0.226 0.253 0.195 0.193 0.174 0.219 0.18 0.219 0.221 0.182 0.186 0.173 0.223 0.1870 0.206 0.195 0.151 0.183 0.187 0.188 0.179 0.175 0.195 0.152 0.158 0.172 0.25 0.164 0.191
I1 Total HD 6.613 5.952 6.823 9.512 11.688 9.633 13.901 17.458 18.992 23.622 35.354 88.499 22.967 24.294 21.937 23.586 23.587 21.801 20.339 20.334 19.452 20.77 19.269 17.821 20.391 20.267 18.297 18.322 19.624 18.995 23.713 22.582 19.967 22.286 21.946 22.124 21.764 24.631 20.848 22.683
I2 Total HD 6.406 6.061 6.891 9.846 11.22 11.236 16.56 20.65 22.017 27.519 40.429 29.581 22.177 24.165 22.174 22.405 23.035 19.265 20.83 19.368 19.962 19.158 16.548 19.95 23.102 21.01 18.364 19.038 19.399 20.407 24.541 22.544 21.682 20.329 24.945 23.902 23.806 22.664 23.711 22.009
I3 Total HD 8.744 7.952 9.578 12.951 15.17 14.748 21.348 23.969 27.453 36.139 47.599 27.165 24.951 22.794 25.773 29.424 25.432 25.898 24.806 23.02 21.345 25.347 22.781 20.959 21.994 22.525 22.888 22.972 23.729 25.793 21.97 23.264 24.39 30.521 24.311 28.2 19.667 29.772 25.18 25.354
V1 Total HD 3.899 3.806 3.572 3.843 3.677 3.189 3.022 3.915 3.814 3.85 3.647 2.974 3.065 3.516 3.105 2.609 3.298 3.224 3.221 2.787 2.229 2.779 2.299 2.166 2.694 2.548 2.001 2.464 2.626 3.242 2.333 2.493 2.986 3.435 3.219 3.111 3.198 2.97 3.231 3.06
V2 total HD 3.781 3.679 3.43 3.71 3.505 3.039 2.724 3.654 3.649 3.542 3.423 2.757 2.887 3.408 2.979 2.352 3.234 3.091 2.93 2.661 1.931 2.575 2.189 2.033 2.586 2.447 1.808 2.378 2.543 3.162 2.273 2.363 2.931 3.315 3.026 3.069 3.096 2.886 3.065 3.002
V3 Total HD 3.553 3.511 3.213 3.419 3.337 2.822 2.572 3.557 3.511 3.459 3.282 2.619 2.647 3.238 2.919 2.272 3.055 2.984 2.911 2.515 1.877 2.493 2.056 1.916 2.463 2.387 1.724 2.411 2.587 3.132 2.124 2.262 2.821 3.366 3.033 3.005 3.023 2.815 2.943 2.876
Data si ora masuratorii
Flicker 1
Flicker 2
Flicker 3
02/13/2007@09:30 PM 02/13/2007@09:40 PM 02/13/2007@09:50 PM 02/13/2007@10:00 PM 02/13/2007@10:10 PM 02/13/2007@10:20 PM 02/13/2007@10:30 PM 02/13/2007@10:40 PM 02/13/2007@10:50 PM 02/13/2007@11:00 PM 02/13/2007@11:10 PM 02/13/2007@11:20 PM 02/13/2007@11:30 PM 02/13/2007@11:40 PM 02/13/2007@11:50 PM
0.132 0.127 0.195 0.132 0.182 0.167 0.164 0.167 0.2 0.206 0.245 0.218 0.178 0.145 0.167
0.135 0.129 0.189 0.131 0.192 0.167 0.167 0.18 0.194 0.193 0.245 0.192 0.184 0.134 0.185
0.142 0.134 0.192 0.138 0.189 0.179 0.181 0.183 0.196 0.212 0.239 0.207 0.194 0.153 0.179
I1 Total HD 24.636 23.01 20.002 22.821 23.812 19.596 24.297 21.786 23.576 21.407 23.445 21.149 21.487 25.196 23.019
I2 Total HD 23.743 22.922 21.118 24.409 25.205 22.395 24.176 22.347 23.464 24.069 24.376 23.532 24.402 26.396 24.136
I3 Total HD 23.673 29.176 26.654 24.584 29.848 22.305 28.329 26.095 29.4 26.189 24.351 26.38 25.562 26.359 25.526
V1 Total HD 3.376 3.06 3.068 3.102 3.247 3.518 3.502 3.388 3.491 2.977 3.254 3.21 3.046 3.199 3.12
V2 total HD 3.336 2.93 2.952 3.143 3.113 3.523 3.46 3.36 3.532 2.917 3.161 3.09 2.994 3.001 3.042
V3 Total HD 3.274 2.819 2.879 2.935 3.004 3.394 3.328 3.179 3.284 2.736 2.968 2.928 2.807 2.947 2.857
