Jonathan COE Clubul putregaiurilor
Clubul putregaiurilor e ultimul roman al lui Jonathan Coe, publicat la noi de Editura Polirom, unde a mai apărut şi Casa somnului, distins cu Writer's Guid Award şi Prix edicis Etranger! Clubul putregaiurilor e o carte "nşelătoare! Pare un scenariu de serial despre adolescen#ii anilor '$%, a cărui coloana sonora e semnata Gentle Giant şi Pin& lo(d, un serial cu poante, cu pro)i scor#oşi, mame pastelate*gospodine*adulterine, tati "n prag de andropau+a, care onglea+ă cu autoritatea*biroul*amanta*)amilia, şi cu puşti deruta#i, bătăioşi şi isteri+a#i de roc&-ul progresi. şi de mişcarea browniana a hormonilor! /ond0nd o .0rstă a nehotăr0rii par excellence 1adolescenta2, perspecti.a nu poate )i dec0t derutanta, iar nehotăr0rea şi u.enila nedespăr#ire a apelor capăta conota#ii care pul.eri+ea+ă pelicula con)ortabila şi luminoasa a unui serial de genul Cei mai )rumoşi ani! 3ucrurile decurg "n )elul următor4 /ophie şi Patric&, doi adolescen#i aunşi "n 5erlin, )iecare cu cite un părinte, se "nt0lnesc "nt0mplător si, desi părin#ii au un trecut comun, cei doi nu "mpart nimic! Pentru ca trebuie sa petreacă o seara "mpreună, neştiind nimic unul despre celalalt, "ncep sa se agate de trecutul părin#ilor, cea mai la "ndem0nă punte de legătură! Cea care propune aceste incursiuni "n trecut e /ophie, care nu numai că-i deschide interlocutorului apetitul curios pentru alte .remuri, dar ii şi lansea+ă o in.ita#ie directa4 aceea de-a plona "mpreună, prin po.estea pe care e gata sa i-o spună, "ntr-o perioada care celor doi li se pare total bi+ara şi di)erita de a lor! 6 perioada )ara tele)onie mobila, ocuri pe calculator sau )axuri e explorata*po.estita*recuperata prin .ocea tinerei /ophie, o adolescenta care .orbeşte despre alti adolescen#i 1inclusi. părin#ii ei şi-ai lui Patric&2 despre care ştie, cel mai probabil, tot din po.esti pe care le-a au+it de la mama ei! Ce spune /ophie7 Care e po.estea ei despre po.eştile unor adolescen#i din 5irmingham-ul anilor '$%7 Cit de alterata e si, mai ales, din ce e )ăcută7 /ophie spune o po.este )ăcută din po.esti au+ite! Asta ştim sau cel putin presupunem! ai ştim şi ca ea nu de#ine dec0t parti din po.este şi ca nu cunoaşte s)0rşitul, pe care insa s-ar putea să-l ştie Patric&! 8ar "n po.estea pe care i-o spune lui Patric&, pe l0ngă personaele-adolescenti şi personaelepro)esori şi părin#i de adolescen#i despre care a au+it, mai apare ce.a4 scrisori
care perturba linia cronologica a e.enimentelor, )ragmente de po.estire scrise de unele dintre personaele despre care .orbeşte, articole din re.ista liceului aceloraşi adolescen#i de acum 9% de ani sau pagini din urnalul 3oisei 1mama sa2! :oate aceste pasae pe care /ophie le colectea+ă "n po.este )ie o completea+ă, )ie derutea+ă cititorul, o)erindu-i in)orma#ii care de.in rele.ante numai după ce .a mai )i parcurs o buna parte din text! 6 data perspecti.a narati.a clari)icata şi miloacele de acces la episoadele narate identi)icate, po.estirea "ncepe sa prindă contur! /untem "n 5irminghamul industriali+at, "n care gre.ele şi con)lictele dintre sindicate şi patronat mocnesc la tot pasul, după cum, "n plan politic, tensiunea dintre laburişti şi conser.atori da prile de discu#ii aprinse la un pahar de bere "n :he 5ull's ;ead! Aceste detalii par sa nu aibă legătură cu .ie#ile de +i cu +i ale adolescen#ilor de <=-<$ ani care, la probleme care nu-i ating direct, au răspunsuri )undamentale mai degrabă pe clişee dec0t pe con.ingeri proprii! >eproducerea unui scurt dialog dintre 5enamin 1unchiul /ophiei2 şi Phillip 1prietenul lui cel mai bun2 e cit se poate de grăitoare "n acest sens4 ?- 8e ce omoară @>A at0ta lume7 * iindcă sunt catolici7 * 8e ce ni se ia curentul7 * 8in cau+a sindicatelor7 /B t* u prea ştim multe despre lume, ce +ici7 Dntrebă el! 8aca stai sa te g0ndeşti, habar n-a.em, nu7 * Ei si, ce contea+ă7! @gnoranta sau poate inocenta acestor puşti care abia deschid ochii .a )i cu siguran#ă a)ectata, daca nu +druncinata "n mod brutal! 8eocamdată, ce pare să-i preocupe "n primul r0nd e cum s-o agate pe )rumoasa liceului, cum sa scape de traducerile din latina sau cum să-şi )acă o trupa roc&! Preocupări )ireşti ale unor tineri care .or sa se .adă şi sa )ie .ă+u#i, care au planuri literare sau mu+icale exclusi. )austice, arte)acte măre#e care sa "nglobe+e aproape tot şi care sa le traducă "n primul r0nd propriile stări, sa .orbească despre ei şi numai ei, despre .ie#ile, "nt0mplările, dorin#ele sau de+amăgirile lor şi nu despre @>A, problema imigran#ilor, con)lictele etnice sau mişcările sindicale ce agita cercurile ?celorlal#i ale adul#ilor 1părin#i cu )unc#ii şi roluri, pro)esori, lideri de sindicat sau directori de "ntreprinderi2! :oate astea par departe de ei! /au cel putin aşa suntem lăsa#i sa credem! Ca toate aceste lucruri .or conta şi ca .or )i trăite şi descoperite ca experiente indi.iduale, nu de pu#ine ori .iolente, e un )apt pe care cititorul ini#iat il intuieşte pe ba+a unor subtile indicii risipite "n text, pentru ca mai apoi să-l constate! C0nd se .a "nt0mpla asa, cu siguran#ă .a pri.i alt)el .ie#ile acestor adolescen#i şi .a putea radiogra)ia, "n .i+ibilitatea lor nu rareori ostentati.a, matrice tarate sau cel putin disturbate de realită#i mai mult dec0t )rustrante 1origine sociala marginala, obtu+itate şi habotnicie care se practica "n )amilie şi "ncorsetea+ă orice "ncercare de expansi.itate speci)ica .0rstei u.enile, adulterul unuia dintre părin#i sau roboti+area am0ndurora2! A.ans0nd "n text, se constata treptat ca existenta pasnica şi banala a adolescen#ilor semi-constienti nu e dec0t pelicula ilu+orie şi "nşelătoare "n spatele căreia mocneşte o .iolenta .enita )ie din neputin#a de-a "n#elege o ordine prestabilita, indi)erent de ni.elul la care ea se mani)esta 1)amilial, social, politic sau religios2, )ie din conştienti+area propriei lipse de putere care se .rea escamotata de o exterioritate agresi.a! Alternanta dintre melancolia aproape
&itsch şi .iolenta care irumpe, dublata de nedreptate şi de absurdul ei, pare a )i o trăsătură care se extinde asupra anglicită#ii "n genere! @ată ce spune ;arding, unul dintre )arsorii şi răutăcioşii grupului, care .a aunge sa elogie+e rasismul şi intoleranta4 ?Engle+ii sunt un popor )oarte .iolent sBt! 3umea nu-şi da seama, dar aşa suntem! Pe urma ne căim şi tocmai de-aia suntem at0t de melancolici! 8ar "nt0i şi-nt0i )acem ce-a.em de )ăcut! Practic, "n tot romanul a.em de-a )ace )ie cu o .iolenta mascata de un aparent echilibru de supra)a#ă, )ie cu cinismul acoperit de un umor deconcertant şi tocmai din acest moti. derutant! Exista insa pasae de un optimism şi un entu+iasm care nu numai ca nu sunt contaminate de &itsch sau de lirism siropos, dar contrabalansea+ă "ncărcătura de scepticism şi .iolenta, exprim0nd stările aproape extatice ale unui eu a)lat "n stare de turgescenta! E ca şi cum mixtura de melancolie siropoasa şi .iolenta sterila ar )i deturnata prin pre+enta acestor pasagere momente de gratie "n care percep#ia lucrurilor, a oamenilor şi chiar a temporalită#ii capăta transparenta! >omanul se "ncheie cu unul din aceste pasae, un lung monolog interior al lui 5enamin, urmat de "ntoarcerea "n pre+ent, "n restaurantul din 5erlin, unde /ophie ii preda şta)eta po.estirii lui Patric&, pentru ca autorul inten#ionea+ă sa transporte )igurile adolescen#ilor din tulburii ani '$% "n +ilele noastre, "ntr-un roman intitulat Cercul "nchis! Po.estea /ophiei, desi "ncheiată cu un moment de optimism şi plinătate a trăirilor, de+.ăluie şi tulpina unui .irus care de multe ori .icia+ă ast)el de momente4 germenii intolerantei, ai abu+ului, discriminării, nedreptă#ii, .iolentei şi )alsului care acoperă gla+ura clipelor de gratie cu m0+gă neputin#ei! /F>@:
