George Orwell a scris Ferma animalelor influențat de evenimentele trăite în timpul Războiului Civil din Spania descrise in Omagiul Cataloniei despre care afirmă ca i-au arătat cat de ușor propaganda totalitaristă poate manipula opinia publică din țările democratice. Autorul afirmă că a conceput această carte in primul rând din dorința de a expune și de a condamna modul în care stalinismul a corupt idealurile socialiste originale. Despre idea de a alegoriza personajele mărturisește că i-a survenit în momentul în care a văzut un copil care biciuia un cal, plecând de la acest raport de forțe a realizat că oamenii exploatează animalele în același fel în care bogătașii îi exploatează pe proletari. Romanul alegoric înfățișează figuri și evenimente din istoria Uniunii Sovietice. Se poate realiza foarte ușor o corelare între diferite personaje din roman și referentul lor din lumea reală. Bătrânul Senior trimite la Karl Marx, Snowball la Leon Troțsky, Napoleon la Stalin, calul Boxer este exponentul țărănimii, Mollie al elitei, iar biserica este reprezentată de corbul Moise. Asemănarea evidentă dintre personajele din roman și cele din istoria Uniunii Sovietice au dus la întârzierea publicării cărții deoarece la vremea respectivă exista o alianță puternică între Marea Britanie și Rusia și se încerca formarea unei anumite opinii despre sovietici în rândul englezilor. Ferma animalelor este o carte cu scop educațional în care autorul după cum însuși mărturisește în eseul De ce scriu din 1936 a încercat în deplină cunoștință de cauză să realizeze o fuziune între scopul artistic și cel politic. Romanul înglobează pe lângă satirizarea stalinismului, un avertisment asupra pericolului reprezentat de totalitarism și ca orice fabulă are și o morală ( titlul inițial a fost Ferma animalelor. O fabulă ) Romanul începe cu prezentarea animalelor de la ferma Manor și a condițiilor grele în care acestea sunt nevoite să trăiască. Într-o seară Bătrânul Senior convoacă toate animalele de la fermă. În cadrul acestei întruniri le prezintă visul său asupra revoluției de sub tirania oamenilor. Când Bătrânul Senior moare, doi tineri porci, Snowball și Napoleon, preiau conducerea și consideră că este de datoria lor, fiind cei mai inteligenți, să pregătească această revoluție. Animalele reușesc să îl alunge pe domnul Jones, stăpânul fermei și schimbă numele în Ferma Animalelor. Ei adoptă cele șapte legi ale animalismului între care și „Toate animalele sunt egale”. Snowball încearcă să le învețe și pe celelalte animale să scrie și să citească în timp ce Napoleon antrenează izolat cățelușii nou născuți de la fermă. La momentul oportun Napoleon îl alungă pe Snowball cu ajutorul câinilor și se autoproclamă lider. Acesta va face de acum o serie de schimbări în structura de guvernământ a fermei, înlocuind întrunirile libere cu un comitet al porcilor care va administra ferma. Animalele muncesc din greu la construcția unei mori (idee a lui Snowball) cu speranța unei vieți mai ușoare pe viitor.
Când animalele găsesc moara distrusă după o furtună violentă, Squealer prototipul propagandistului care poate face albul să pară negru și mâna dreaptă a lui Napoleon le convinge pe celelalte că vinovatul este Snowball. Acesta devenind de acum țap ispășitor pentru orice va merge prost și prototipul trădătorului. Tot cu ajutorul câinilor Napoleon pune în practică epurarea fermei de animalele care nu îi sunt loiale. Animalele Angliei, imnul revoluției este înlocuit cu un cântec închinat lui Napoleon care începe să adopte stilul de viață al uni om. Cu ajutorul propagandei susținută de Squealer animalele sunt in continuare convinse că o duc mai bine decât pe vremea lui Jones. Anii trec și porcii învață să meargă în două picioare, că poarte bici și haine. Cele șapte legi sunt reduse la o singură frază „Toate animalele sunt egale dar unele animale sunt mai egale decât altele”. Într-o seară Napoleon găzduiește o cină pentru porci și pentru fermierii locali cu care celebrează o nouă alianță. El interzice practicile pentru comemorarea revoluției și schimbă din nou numele fermei în „Manor”. Celelalte animale de la fermă observă acum prin fereastră că între fețele porcilor și cele ale oamenilor nu mai este nici o diferență. Orwell folosește pentru romanul său o structură ciclică avansând ideea predictibilită ții totalitarismului. Nuvela începe cu Jones în ipostaza de tiran absolut și se încheie cu Napoleon în aceeași ipostază, chiar în aceleași haine. Circularitatea împiedică cititorul să imagineze un viitor mai bun pentru animalele de la ferma Manor. Chiar dacă animalele ar decide să se revolte din nou, liderii ei vor ajunge în cele din urmă să îi semene lui Napoleon. Pe parcursul textul se face simțită prezența umorului însă de cele mai multe ori este impregnat cu un cinism care nu face decât să accentueze lipsa oricărei speranțe la un viitor fără tirani. Orwell care prin această alegorie, prin romanul 1984 și prin alte scrieri ale sale după 1940 preconizează ca inevitabil instaurarea totalitarismului chiar și în statele occidentale. Romanul are un scop didactic pentru că îi îndeamnă pe cititori să examineze modul în care liderii politici nobili și altruiști în prima ipostază ajung să trădeze ideile pe care le susținuseră cu tărie prezentând modul în care totalitarismul ajunge să se instaureze, fără ca oamenii să realizeze decât atunci când este prea târziu Inițial romanul avea subtitlul O fabulă și cartea are ca orice fabulă o morală, aceea că revoluția va aduce un beneficiu real cetățenilor doar în momentul în care masele sunt vigilenți și știu cum să își îndepărteze liderii în momentul în care aceștia și-au împlinit menirea. Dacă celelalte animale de la fermă puneau piciorul în prag în momentul în care porcii au început să păstreze doar pentru ei laptele și merele atunci totul s-ar fi încheiat cu bine. Atât în Ferma animalelor cat și in 1984 realizează o critică dura la adresa clasei muncitorești denumită „proli” în romanul distopic. George Orwell nu îi vede pe proletari ca
oameni obișnuiți cu un grad de educație scăzut care le limitează orizontul intelectual. El îi vede pur și simplu ca inferiori din punct de vedere mental și îi acuză ca și pe lideri de starea în care trăiesc și de eșecul revoluției. În ciuda credinței pesimiste că totalitarismul este inevitabil, George Orwell atât prin romanul satirico-alegoric Ferma animalelor cât și prin următorul, 1984 încearcă informarea oamenilor despre stalinism, avertizarea asupra pericolului reprezentat de totalitarism și speră totuși ca viziunea sa să nu se adeverească. El este de părere că unica solu ție împotriva totalitarismului atât în rezolvarea situației din romane cât și împiedicarea lui în realitate stă în educarea maselor.
