Introducere România România este o țară în care sectorul sectorul comunica comunicațiilor iilor cunoa cunoaște o creștere accelerată accelerată după Revolu Revoluția din 1989 . Televiziunea publică (Televiziunea Română), postul de radio public (Societatea Română Română de Radiodiuziune) Radiodiuziune) și a!enția de presă Rompres Rompres sunt sin!urele companii de stat din acest domeniu, domeniu, care este coordonat de "inisterul "inisterul #omunica #omunica țiilor și Te$nolo!iei Te$nolo!iei %norma %normației. &'istă apro'imativ ,1 milioane milioane de linii i'e de teleonie, principalii urnizorii urnizorii iind Romtelecom (de ținut de !rupul elen T&) R*S+R#S și -# România și apro'imativ 19 milioane de utilizatori de teleonie mobilă. urnizorii de teleonie mobilă sunt /odaone România, ran!e România, România, Tele0om România . România . Televiziunea Televiziunea prin cablu este disponibil disponibilăă aproape ară e'cepție pe între! teritoriul teritoriul țării. n anul 2334 uncționau 11,54 11,54 de milioane milioane de televizoare. televizoare. -ia ța românească de de telecomunicații a atins o valoare de cinci cinci miliarde de euro în anul 2338, iar în în 2339 a scăzut la 5,9 miliarde de euro. n anul 231, în România e'istau 1.933 de urnizori de rețele sau sau servicii servicii de comu comunica nicații. Internetul
n anul 2313, 2313, serviciile serviciile de internet internet i' au adus adus operatorilor operatorilor aaceri de 18 18 milioane milioane de euro, în timp ce în 2339 2339 acestea erau de 161 milioane milioane de euro. n anul anul 2334, pia ța de servicii de acces la %nternet a ost de 81 milioane euro.n ianuarie 2313, numărul utilizatorilor utilizatorilor de internet din România era de 6,4 milioane. Tot în 2313, România avea 47 din !ospodării conectate la internet, ocupând penultimul loc în niunea &uropeană, înaintea ul!ariei. Telefonia
-ână la data de 1 ianuarie 2335 2335,, Romtelecom Romtelecom a deținut inut monopolu monopolull pe piața de teleonie teleonie i'ă. n anul 2311, numărul de linii de acces (posturi teleonice) a auns la ,:9 milioane, din care 5,8 5,8 milioane milioane erau instalate instalate abona abona ților persoane persoane izice și 3,84 milioane de linii de acces la abonați persoane uridice. uridice. -iața de teleonie teleonie i'ă a ost de 5 milioane milioane euro in in 231.
1
Capitolul I 1.1. Scurt istoric Deutsche Telekom (DT)
*eutsc$e Tele0om este o companie !ermana de telecomunicatii cu sediul in onn. ;ceasta compania a ost ormata in 19:: deoarece ostul monopol de stat, *eutsc$e undespost a ost privatizat. *in iunie 2338 !uvernul detine 147 din actiunile societatii, direct, si alti 167 prin banca de stat <=. *eutsc$e Tele0om detine, de asemenea, actiuni importante si in alte companii de telecomunicatii, inclusv iliale din &uropa #entrala, Slova0 Tele0om (Slovacia), "a!>ar Tele0om (n!aria) si T+?rvats0i+Tele0om (#roatia) care sunt pe deplin consolidate in T+#om@T+?ome. "ai mult decat atat, "a!>ar Tele0om detine actiuni maoritare in "a0edons0i Tele0om ("acedonia) si #rno!ors0i Tele0om ("untene!ru). *T detine, deasemenea, actiuni la operatorul de telecomunicatii T& &lena, care au de asemenea, actiuni in alte companii cum ar i operatorii de teleonie mobile #osmote Arecia si ;lbania ;"#, retailerul %T B # Aermanos, precum si operatorul de telecomunicatii Tele0om Romania, de asemenea, consolidate in T randin!. GTS Central Europe (GTSCE)
ATS #entral &urope este o companie de telecomunicații din &uropa. &ste unul dintre cei mai importanți operatori alternativi de servicii de telecomunica ții din &uropa #entrală, cu operațiuni în România (ATS Telecom), Republica #e$ă, -olonia, n!aria (ATS *atanet), Slovacia (ATS Ce'tra), craina, Detonia, ul!aria, #roația și Serbia. #ompania urnizează pentru se!mentul de business soluții de transport, comunica ții de date, servicii internet, soluții de voce și $ostin!. %n 1995 se iniinta primul %S- #omercial din Romania + &unet, cumparat de !rupul <-CE=&ST, o companie controlata de operatorul american EFest #ommunication si de <-C ?oldin!. lterior <-C E=&ST ac$izitioneaza urnizorul de telecom ATS Telecom si il intre!reaza in reteaua sa. %n aprom'imativ 8 luni de la ac$zitie !rupul <-C E=&ST intra in aliment. peratiunile din &uropa #entrala si de &st intra sub controlul !rupului "enatep care neavand dreptul le!an sa oloseasca brandul <-C E=&ST preia denumirea de ATS #entral &urope, brand care ramasese in activele companiei. 1.2. Deutsche Telekom : Cosmote i !omtelecom
2
*eutsc$e Tele0om ;A este cea mai mare companie de telecomunicaț ii din &uropa de astăzi . companie de telecomunicații a început în Aermania, în cadrul monopolului de stat a Reic$spost (postalservice în Sântul %mperiu Roman ) . Da 1 iulie 1989, o reormă oiciu poștal a avut loc , în cazul în care undespostFas împărțită în trei divizii G *eutsc$e undespost -ostdienst ( serviciu po ștal ) , *eutsc$e undespostTele0om ( serviciu de comunicații ) , și *eutsc$e undespost -ostban0 ( bancar poștal ) . -e data de 1 %anuarie 2334 toate diviziile au ost pe deplin privatizate și au devenit G *eutsc$e -ost ;A , *eutsc$e Tele0om ;A , *eutsc$e -ostban0 ;A . Sediul *eutsc$e Tele0om lui acum se ală în onn , Aermania, și este condus de #&+ul său , Rene $ermann . ;vând în vedere importanța lor pentru !lobalizare și diversitate , *eutsc$e Tele0om a stabilit alte institutii în apro'imativ 43 de tari din intrea!a lume . Arupul !erman a stabilit ca obiectiv până în 2314 pentru #osmote Hi Romtelecom reducerea drastică a c$eltuielilor operaIionale creHterea veniturilor din teleonia mobilă Hi creHterea bazei de clienIi care utilizează serviciile ambilor operatori. *eutsc$e Tele0om va aloca cele mai mari investiIii către Iările în care este lider de piaIă, cluster din care România nu ace parte. #osmote Hi Romtelecom, companiile de comunicaIii din România pe care *eutsc$e Tele0om le controlează prin intermediul !rupului elen T& ar putea uziona până în anul 2314 pentru a !enera o mai mare rentabilitate a capitalului investit, potrivit unui raport prezentat săptămâna trecută la onn în cadrul unui eveniment în cadrul căruia !rupul Hi+a prezentat în aIa analiHtilor strate!ia pentru perioada 2315+2314. %n documentul menIionat, în capitolul dedicat priorităIilor strate!ice pentru perioada următoare, în dreptul României este menIionată Joportunitatea de a obIine o mai mare eicienIă printr+o uziune, pentru a îmbunătăIi rentabilitatea capitalului investitK. Raportul nu oeră alte detalii Hi nici nu precizează că este vorba de companiile #osmote Hi Romtelecom, însă e'istă puIine Hanse ca documentul să acă reerire la o altă posibilă uziune, mai ales în conte'tul apropierii dintre cele două companii din ultimii ani Hi al aptului că acIionarii maoritari au abordat dea anul trecut acest subiect împreună cu statul roman, care controlează :7 din acIiunile Romtelecom. Statul român a căzut de acord la umătatea anului împreună cu T& Hi *eutsc$e Tele0om asupra paHilor de realizat pentru o eventuală uziune a #osmote cu Romtelecom, însă procesul a în!$eIat pe ondul sc$imbărilor politice din România.
5
#laudia Cemat, mana!erul care a preluat în octombrie 2311 conducerea operaIiunilor din &uropa ale *eutsc$e Tele0om Hi în a cărei prezentare apare reerirea la uziune, nu a vorbit despre această posibilitate . &a a prezentat însă sc$imbările ăcute în primul an de mandat Hi ce obiective a setat pentru operatorii din Iările pe care le coordonează, inclusiv România, dezvăluind astel în premieră care sunt cerinIele care au auns pe masa mana!erilor de la ucureHti ai #osmote Hi Romtelecom. 1.". Indicatori monitori#a$i
%n esenIă, Cemat a precizat că a mărit numărul de indicatori de business prin care este m onitorizată perormanIa companiilor, a creat o or!anizaIie dedicată clienIilor de business pentru toate Iările pe care le coordonează Hi a împărIit operatorii în patru mari !rupe, în uncIie de care de acum înainte vorLi aprobate Hi pro!ramele de investiIii.K ;m venit în cadrul *eutsc$e Tele0om în octombrie 2311, iar primul lucru pe care l+am ăcut a ost să ac o analiză a businessului. %n trecut puneam un accent mai mare pe evoluIia proitului operaIional la nivel trimestrial sau c$iar lunar. ;cum însă am pus un accent mai mare pe cas$, pe veniturile totale, pe costuri, pe costurile indirecte. ;m întărit uncIiile comerciale Hi am implementat o or!anizaIie comună dedicată clienIilor business Hi consumer.K, a spus Cemat. na dintre priorităIi a ost Hi sc$imbarea lo!icii de alocare a investiIiilor Hi de stabilire a priorităIilor în Iările coordonate, a adău!at ea. J;m împărIit Iările în patru clustere în uncIie de poziIia pe care o au pe piaIă pentrua aplica o abordare strate!ică Hi inanciară dierită. Spre e'emplu, ca urmare a acestei noi abordări, am prioritizat investiIiile în reIelele A în Iările din primul cluster, în care suntem lideri de piaIă.J România este în al doilea cluster de Iări pentru că Romtelecom este lider de piaIă pe i' în timp ce #osmote este numărul trei pe piaIa de teleonie mobilă, potrivit criteriilor prezentate de Cemat în aIa analiHtilor . J%n al doilea cluster intră Iări în care avem o poziIie de lider pe i', dar suntem numărul doi sau la o distanIă mai mare de lider pe teleonia mobilă. *irecIia strate!ică pentru aceste Iări este să olosim poziIia de lider de pe serviciile i'e pentru a îmbunătăIi poziIia de pe teleonia mobilă. %ndicatorii inanciari c$eie pentru aceste Iări sunt G creHterea veniturilor din teleonia mobilă, reducerea drastică a c$eltuielilor
operaIionale Hi creHterea bazei de clienIi care utilizează serviciile ambelor operatoriK, a precizat Cemat. biectivele de business va trebui să ie realizate într+un conte't economic Hi de re!lementare diicil,a spus Cemat. ;nul acesta, din !rupul de Iări coordonat de Cemat, doar -olonia va avea o creHtere economică de peste 27 , în timp ce în restul economiei ie va creHte uHor (precum România sau ul!aria), ie va i în recesiune(precum Arecia sau n!aria. 1.%. &'u putem coordona totul de la onn
na dintre cele mai mari sc$imbări implementate în ultimul an a vizat modalitatea de colaborare dintre cele 15 Iări coordonate,a spus Cemat. J ;m implementat ne *T &urope, un nou model de colaborare, a cărui idee principală este să realizăm împreună lucrurile importante, pentru a beneicia de economiile de scară. -artea nouă a acestui model este că am realizat că acest lucru nu mer!e prin crearea unui proiect, sau a unui produs sau a unei platorme la nivel central în onn, care apoi să ie implementat în Sud &stul &uropei. Cu aceasta este ideea. #e acem din ianuarie este să avem răspunderea pentru proiecte, direcIionată către Iările cu cea mai bună inrastructură, cele mai bune competenIe Hi cea mai mare pasiune a mana!ementului + care este o !aranIie pentru o e'ecuIie bună. -ractic, ducem responsabilitatea proiectului în acea Iară care poate !estiona cel mai bine proiectul.K Cele patru clustere de $*ri +n care a +mp*r$it Deutsche Telekom opera$iunile din Europa
,Senior -eaders
%n acest cluster intră Arecia, #roaIia, n!aria Hi MR" + sunt Iări în care companiile controlate de !rupul !erman sunt lideri de piaIă. %n aceste Iări, priorităIile sunt reducerea radicală a costurilor operaIionale,stabilizarea veniturilor Hi creHterea cotei de piaIă pe se!mentele de business în creHtere (servicii %TB# Hi 2 , internet mobil, T/ Hi broadband, servicii online pentru consumatori Hi ener!ie)
4
, unior -eaders
%n acest cluster intră România, Slovacia Hi "untene!ru. ;cest !rup este ormat din Iări î n care companiile controlate de *T sunt numărul unu pe servicii prin linii i'e Hi numărul doi sau trei pe teleonie mobilă. %n România,Romtelecom e numărul unu pe teleonie i'ă, iar #osmote e numărul trei pe teleonie mobilă. -e aceste pieIe,obiectivul stabilit de *T este ca poziIia de lider a companiilor de teleLonie i'ă să ie e'ploatată pentru ca operatorii mobili să+Hi e'tindă cota de piaIă. ;ceste companii urmează să traverseze o transormare a modelului de business, iar până în 2314 trebuie să realizeze o creHtere a veniturilor din teleonia mobilă Hi a bazei de clienIi care olosesc Hi servicii i'e Hi mobile în paralel cu o reducere drastică a c$eltuielilor operaIionale. , /o0ile !unners
%n acest cluster intră -olonia Hi #e$ia, care trebuie să obIină până în 2314 o creHtere a co tei de piaIă din punctul de vedere al veniturilor totale Hi o maorare a veniturilor din serviciile de date mobile. , Smart ttackers
*in acest cluster ac parte landa,;lbania Hi ;ustria. #ompaniile au ca obiectiv o reducere a c$eltuielilor de capital Hi o maorare a veniturilor totale. Cheltuielile de capital ale DT
%n se!mentul &uropa ideea principală pentru perioada 2315 +2314 nu este creHterea c$eltuielilor de capital, ci despre direcIionarea acestora. Reducând semniicativ investiIiile în ariile tradiIionale ale businessului , *T v+a avea o creHtere în zonele cu potenIial, precum A, ibra optică sau trecerea la o inrastructură %-. 3n#area unor opera$iuni dintr,una din $*rile europene
;u reuHit o îmbunătăIire a rentabilităIii capitalului investit .Da acest moment *T nu are în vedere vânzarea unor operaIiuni, însă reevalueaza constant portooliul pe care îl au.
:
Capitolul II 2.1. chi#iIia
peratorul telecom !erman a anuntat in 2315 preluarea companiei poloneze ATS #entral &urope, cu operatiuni si in Romania, pentru 4: milioane de euro. *eutsc$e Tele0om a inalizat recent ac$izitia ATS. ATS este unul dintre cei mai mari urnizori de servicii de telecomunicatii bazate pe inrastructura din &uropa #entrala si de &st. #ompania are o inrastructura de retea si centre de date e'tinsa, precum si un portooliu solid de servicii pentru se!mentul business. NCe concentram pe optimizarea aacerilor in tarile in care operam, pe inte!rarea activelor. -entru urmatoarele 12 luni, inte!rarea ATS este princiapala noastra preocupare in re!iuneN, a spus #laudia Cemat, membru al consiliului european si de te$nolo!ie al *eutsc$e Tele0om. . %n urma ac$izitiei, *eutsc$e Tele0om controleaza direct retele de linii i'e in -olonia, #e$ia, n!aria si Romania. Tranzactia nu a inclus si activele ATS din Slovacia, pastrate de investitorii care au vandut. ;nul trecut, ATS a obtinut, e'cluzand operatiunile din Slovacia, venituri de 556 milioane de euro si proit inainte de dobanzi, ta'e, depreciere si amortizare (&%T*;) de 88 de milioane de euro. /eniturile obtinute de ATS Telecom Romania au scazut usor anul trecut, de la 23 de milioane de euro in 2312 la 19,2 milioane de euro, in timp ce proitul &%T*; a avansat cu 127, la 4,:8 milioane de euro. ATS este unul dintre principalii urnizori alternativi de servicii de telecomunicatii din Romania. #ompania urnizeaza solutii nationale si internationale de transport de date, voce, acces internet, servicii de tip cloud si colocare in centrele de date proprii din ucuresti. #ompania numara apro'imativ 153 de an!aati si are sediul in ucuresti. *eutsc$e Tele0om controleaza !rupul elen T&, prezent in Romania prin Romtelecom si subsidiara locala a operatorului de teleonie mobila #osmote. peratorul de telecomunicatii !erman *eutsc$e Tele0om a înc$eiat ac$izitia ATS #entral &urope pe 53 mai 231, marcând primul pas în uziunea celor două companii.
6
*ann> ottoms, #& ATS, a anuntat că inte!rarea operațională deplină este de așteptat să ie inalizată în octombrie 231, în timp ce uziunea uridică este planiicată pentru 1 ianuarie 2314. Ndata cu inalizarea procesului, asteptăm cu nerabdare sa beneiciem de e'perienta business+to+business pe care o are ATS, coroborată cu te$nolo!iile noastre de vâr și vasta sa rețea europeană, incât să devenim o optiune principală ca urnizor de servicii pentru clientii de businessN, a declarat #laudia Cemat, membru al consiliului european si de te$nolo!ie al *eutsc$e Tele0om. N;c$izitia ATS aută la punerea în aplicare a strate!iei de consolidare și dezvoltare în continuare a aacerii nostre business+to+business, locală și pan+european, inclusiv pentru clienții internaționali an!rosiști. #el mai important este că dorim să combinăm abordarea de aaceri a ATS cu punctele orte ale *eutsc$e Tele0omN, a adău!at Cemat. #omisia &uropeană a aprobat ac$iziția ATS în aprilie 231, ără condiții suplimentare. Romtelecom Hi #osmote România au devenit in data de 1 septembrie 231 Tele0om Romania #ommunications și Tele0om Romania "obile #ommunications, iar utilizatorii de teleonie mobilă au observat în perioada aceea sc$imbarea lo!o+ului #osmote din teleoane cu cel al noii companii. #a urmare a unui proces oarte rapid de adopție a noului brand, de apro'imativ luni, Tele0om Romania #ommunications și Tele0om Romania "obile #ommunications vor i reprezentate comercial prin intermediul brand+ului Tele0om Romania, olosind slo!anul J&'periențe mpreunăK. Romtelecom Hi #osmote au peste 13 milioane de clienIi, aaceri de peste un miliard de euro Hi 9.333 de an!aaIi, n timpul ultimul lor an inanciar ,*eutsc$e Tele0om a avut 48.2 miliarde de euro ca venituri și 5 miliarde de euro ca venit net . #um era de așteptat de la o companie multi+ națională , *eutsc$e Tele0om are , de asemenea, o orta de munca mare . Da 51 decembrie 2315 are 229.:8: an!aati , 118.83 dintre ei lucrează în Aermania și 113.8: de muncă la nivel internațional . cultură mult mai unică în *eutsc$e Tele0om este importanța lor deosebită pentru diversitate , în special în ceea ce prive ște emanciparea emeilor . *eoarece cota emeilor a intrat în vi!oare la începutul anului 2313, procentul de directori eminin la nivel mondial a crescut de la 19 7 la 2,6 7 . &'istă acum Hapte
8
emei în ec$ipa de conducere . Da 5 mai 2312, emeile au avut două locuri dintre cele Hapte la bordul conducerii *T . 2,67 din mana!erilor de miloc Hi superiori în cadrul companiei , sunt emei . 2.2. nali#a
S45T
6uncte forte
mai multe emei în cadrul companiei + perspective mai lar!i ,
sporesc productivitatea muncii a emeilor , în special + responsabilizarea an!aaților de se' eminin ,
emeile promovate în uncții de putere pot acționa modele pozitive pentru alții.
6uncte sla0e
conlicte care implică atitudini de munca de bărbați și emei + discriminarea
s+ar putea deprecia valoarea de emei + care implică succesele lor
poate duce la sub perormanță în cazul în care cota dovedita în vi!oare + la rândul său, mai mare peste ( contra+productive )
5portunitati
mana!ement mai lar! și stilul de conducere de a promova diversitatea dincolo de !en
publicitate buna pentru a atra!e an!aații mai buni și talentați + cota de piață crește pe termen lun! , an!aații de se' eminin se pot percepe a i mai implicați în interacțiunea socială ca urmare a raportului sporit a membrilor consiliului de se' eminin + aceasta se poate sc$imba asteptarile interne + să creadă că ei pot eectua la el de barbati si ele pot i în măsură să unc ționeze mai bine , de asemenea.
menintari
concurenți (ără contin!ente , dar perormante la el de bune sau c$iar mai bune ) pierdere de caliicare a an!aaților de se' masculin din cauza nemulțumirilor ;lte !rupări ( cum ar i !rupurile mar!inalizate sau socio+economice ) pot i , de asemenea, slab reprezentate în rezervarea posturi pentru emei.
9
Capitolul III ".1. !e0randin7,ul companiei T,mo0ile
*ecizia autoritatilor vine inainte de inalizarea procesului de vanzare a actiunilor statului la Romtelecom. Romtelecom este detinuta de !rupul elen T& (47 din actiuni) si statul roman (:7 din actiuni), iar actionarul maoritar al !rupului elen este !rupul !erman *eutsc$e Tele0om. #ontractul pentru servicii de consultanta in procesul de inalizare a privatizarii Romtelecom, unde statul detine 4,997 din actiuni si se asteapta ca in acest an sa ie listate pe bursa actiunile detinute de stat la Romtelecom. Ceamtul Ci0olai ec0ers, seul Romtelecom si #osmote, a declarat in 4 iunie 231, in prima sa conerinta de presa, ca lo!ica economica a uziunii celor doua companii este evidenta si ca actionarii sunt in discutii constructive pe acest subiect, dar ca nu e'ista un cadru de timp stabilit. %ncepand din septembrie 231, cele doua companii au o ec$ipa comuna de conducere. Romtelecom si #osmote au avut anul trecut venituri cumulate de peste 1,34 miliarde euro. "ai e'act, veniturile Romtelecom au ost de peste :39 milioane euro anul trecut, iar cele ale #osmote Romania s+au situat la nivelul de 48 milioane euro, ambele companii avand scaderi usoare ata de 2315, arata raportul inanciar al T& /eniturile totale ale !rupului T& au scazut cu :7, de la ,55 miliarde euro, la ,34 miliarde euro. N;vem o tinta clara pentru Romania sa avem o uziune inte!rala (n.a intre Romtelecom si #osmote) si asta nu inseamna doar o uziune le!ala, inseamna unctiuni si retele inte!rateN, a declarat #laudia Cemat, membru in oard+ul *eutsc$e Tele0om pentru &uropa, la rebrandin!ul celor doua companii in Tele0om Romania. %n privinta vanzarii actiunilor detinute de statul roman la Romtelecom, Ci0olai ec0ers spune ca in acest proces min!ea este acum in terenul AuvernuluiN, care nu a inalizat evaluarea privind modul in care doreste sa aca privatizarea. ;ceastă transormare vine în conte'tul în care Romtelecom se ală în plin proces de inalizare a privatizării, statul român urmând să+Hi vândă participaIia deIinută (4,997 din acIiuni), cel mai probabil, prin intermediul unei listări la bursă. Surse din piaIa de capital ne+au declaratG NCu cred că o eventuală uziune între Romtelecom Hi #osmote sub 13
brandul T+"obile va inluenIa în vreun el procesul de privatizare sau de listare a Romtelecom. &ste prematur de discutat, încă nu s+a ăcut o strate!ie, nu s+au stabilit paHii care trebuie urmaIi, statul îHi doreHte o listare, dar, în principal, se doreHte realizarea unui proit cât mai mare, indierent de modalitatea prin care acesta va i obIinutN. *e asemenea, sursele citate văd ca iind c$iar beneică o astel de transormare a Romtelecom Hi #osmote în vederea unei listări la bursăG N eventuală uziune a Romtelecom Hi #osmote sub umbrela *eutsc$e Tele0om Hi a brandului T+"obile ar putea i c$iar o mutare beneică, întrucât una este să listezi Romtelecom, alta e să se listeze T+ "obile@*eutsc$e Tele0omN, au precizat sursele ziarului nostru, înc$eindG Nricum, deocamdată ne alăm în stadiul supoziIiilor, este !reu de precizat cu e'actitate ce se va întâmpla în acest caz al privatizării Hi al listării Romtelecom. Statul Hi ;dunarea Aenerală a ;cIionarilor vor decide e'act ceea ce vorN. Distarea acIiunilor deIinute de statul român la compania Romtelecom se va realiza, cel mai probabil, în acest anN"izez pe aptul că, în acest an, vom i martori atât la listarea Romtelecom, cât Hi la inalizarea procesului de privatizare a -oHtei RomâneN, a declarat ostul ministru din cadrul "inisterului pentru Societatea %normaIională ("S%). *omnia sa a continuatG N"er!em în linie dreaptă în le!ătură cu privatizarea Romtelecom. n 231 acem tot posibilul să acem listareaN. Totodată, oicialii companiei *eutsc$e Tele0om au declarat, în luna ebruarie a acestui an, pentru loomber!, că principalul obiectiv al companiei de telecomunicaIii din Aermania îl reprezintă poziIia de lider Npe toate pieIele din &uropa #entrală Hi de &stN. #onorm publicaIiei citate, Nobiectivul de a aun!e lider în re!iune va presupune inclusiv creHterea cotei de piaIă în Iări precum România Hi -olonia, atacând rivali precum !rupul rancez ran!e sau -ol0omtelN. N/a avea loc o revoluIie în iecare IarăN, a declarat într+ un interviu #laudia Cemat, director în cadrul !rupului. *omnia sa nu a comentat pe mar!inea strate!iei pe care o va adopta compania în ceea ce priveHte ac$iziIiile necesare pentru e'tinderea în re!iune. "acedonia este prima piaIă internaIională unde *eutsc$e Tele0om a implementat noua strate!ie. ToIi clienIii companiei din Iară, indierent de tipul cone'iunii + i'ă sau mobilă + transmit apeluri de voce Hi traic de date pe o inrastructură uniicată, di!itală. #lienIii au la dispoziIie servicii opIionale, precum platorme de streamin! media. Totodată, *eutsc$e Tele0om a convenit, recent, preluarea inte!rală a
11
diviziei T+"obile #e$ia într+o tranzacIie de 828 milioane euro. Arupul !erman a precizat că nu intenIionează să mai preia participaIii deIinute de acIionarii minoritari pe alte pieIe. ;nunIul ac$iziIiei din #e$ia a dat naHtere la speculaIii pe piaIă cu privire la o posibilă preluare a pac$etului de 3,697 din acIiunile diviziei *eutsc$e Tele0om din n!aria, "a!>ar Tele0om C>rt. #u toate acestea, analiHtii sunt de părere că este puIin probabil ca *eutsc$e Tele0om să acă o oertă pentru restul acIiunilor pe care nu le deIine încă la divizia un!ară la preIurile actuale, având în vedere perspectivele slabe de creHtere ale acestei divizii. n alt punct de reper care NanunIaN această mutare pe piaIa telecomunicaIiilor din Iara noastră l+a reprezentat anunIul ăcut de #osmote România, la sârHitul lunii noiembrie a anului trecut, cu privire la aplicaIia =$ats;pp, care este oerită ără ta'area traicului eectuat, de către operatorul mobil. *e asemenea, e'istă panouri publicitare Hi campanii care se a'ează pe acest parteneriat. Da sârHitul anului trecut, !rupul !erman *eutsc$e Tele0om anunIa că vrea să înc$eie parteneriate cu =$ats;pp, conorm loomber!. *irectorul *eutsc$e Tele0om pentru operaIiunile europene din aara Aermaniei, #laudia Cemat, a precizat, la acea dată, că !rupul este pre!ătit să înc$eie parteneriate cu =$ats;pp pe pieIe precum România, dar nu Hi pe piaIa din Aermania. -otrivit estimărilor irmei vum Dtd., companiile de teleonie au pierdut anul trecut venituri potenIiale în valoare de 52,4 miliarde de dolari de pe urma mesaelor te't din cauza alternativelor oerite de =$ats;pp. Spre deosebire de mesaele te't tradiIionale, pentru care consumatorii plătesc companiilor de teleonie mobilă, =$ats;pp este !ratuit pentru primul an Hi ulterior costă 99 de cenIi.
".2. 6ro0leme financiare pentru Deutsche Telekom8 !omtelecom i Cosmote !om3nia
Ciciunul dintre cei trei mari actori implicaIi nu poate spune că lucrurile stau tocmai roz în ceea ce priveHte situaIia inanciară a acestora. ;!enIia Reuters a transmis, la începutul lunii martie, că !rupul !erman de teleonie *eutsc$e Tele0om ;A Hi+a redus estimările privind lu'ul de lic$idităIi, în condiIiile în care compania intenIionează să+Hi maoreze investiIiile în S;. *e asemenea, sursa citată a mai speciicat că societatea de telecomunicaIii din Aermania a înre!istrat o pierdere netă de 642 milioane de euro în ultimul trimestru al
12
anului trecut, comparativ cu un proit net de :1 milioane de euro în ultimul trimestru din 2315. Totodată, *eutsc$e Tele0om a estimat că nu va reuHi să+Hi atin!ă Iinta iniIială privind un lu' de lic$idităIi de Hase miliarde de euro în 2314, adău!ând că cira pentru acest an va scădea până la ,2 miliarde de euro, de la ,: miliarde de euro anul trecut. Coul director !eneral de la *eutsc$e Tele0om, Timot$eus ?oett!es, a început să ia măsuri pentru a consolida operaIiunile din &uropa de &st Hi să crească numărul de utilizatori din S;. -e plan local, Romtelecom Hi #osmote nu au înre!istrat nici ele rezultate deosebite anul trecut. ;stel, Romtelecom a avut, anul trecut, un proit operaIional de 8, milioane euro, în scădere cu 84,57 aIă de rezultatul operaIional de 46,5 milioane euro înre!istrat în 2312, potrivit raportului inanciar anual publicat de T&. #onorm documentului, observăm o scădere a veniturilor de 1,:7 în 2315 aIă de anul 2312, de la :19,: milioane euro (2312), la :39,4 milioane euro (anul trecut). "ai mult, raportul T& spune că numărul abonaIilor de voce ai Romtelecom a scăzut anul trecut, în comparaIie cu 2312, aun!ând la 2,24 milioane, aIă de 2,52 milioane, în 2312 (+5,57). *e partea cealaltă, #osmote România a înre!istrat o scădere a numărului de abonaIi, anul trecut aIă de 2312, cu 5,17, aun!ând la un total de :,391 milioane în 2315, de la :,28 milioane cu un an în urmă. *e asemenea, veniturile companiei de teleonie mobilă din România au scăzut anul trecut aIă de 2312, la 48,4 milioane euro, de la :2,8 milioane euro (2312). -e lân!ă rezultatele de anul trecut, Romtelecom Hi #osmote sunt Hi două entităIi oarte îndatorate. ;stel, la începutul anului trecut, conorm "inisterului de inanIe, Romtelecom avea datorii în valoare de 68,1 milioane de lei (peste 133 de milioane de euro), în timp ce #osmote România datora circa 5,9 miliarde de lei (apro'imativ 933 de milioane de euro), aIă de 5,38 miliarde lei în 2311. n acest moment, pe piaIa telecomunicaIilor din România mai sunt prezenIi operatorul rancez ran!e, britanicii de la /odaone Hi compania R#S+R*S. *e asemenea, reprezentanIii companiei -# România nu au e'clus posibilitatea ca operatorul să intre pe piaIa teleoniei mobile în viitor.
15
Date Statistice 'um*rul de clienți !omtelecom: Tele9i#iune di7ital* prin satelit , ser9iciul &Dolce:
•
Data
2;1"
Cumăr clienți 921.682
2;12
2;11
2;1;
2;;<
843.333
449.333
433.333
533.333 Tele9i#iune prin
internet (I6T): 12.533 în iunie 2315 Internet de 0and* lar7* , DS-:
•
Data
2;1"
2;12
2;11
2;1;
2;;<
2;;=
2;;>
2;;?
2;;@
Cumăr 1.133.333 855.:18 643.333 4:6.333 8.333 5:3.333 16:.333 93.333 12.333 clienți Internet dial,up: în au!ust 2315 G 133.333 Internet mo0il: 6.:33 în iunie 2315 Telefonie fiA*:
•
Data
2;1"
2;12
2;11
2;1;
2;;<
2;;=
"ilioane clienți
2,:
2,8
5
5,
5,9
,5
!e#ultate
financiare Cifra de afaceri (milioane euro)G n
2;1"
2;12
2;11
2;1;
2;;<
#ira de aaceri 836,6 8:9,8 enit net (milioane euro)
861,9
89,8
929,6
n
2;1"
2;12
2;11
2;1;
/enit net
+5:,2
+21,1
44,2
8,9
1
nul
2;1"
2;12
2;11
2;1;
2;;<
2;;=
2;;>
2;;?
2;;@
2;;%
2;;"
2;;2
;n!aați 9.333 13.253 11.2 12.22 12.885 14.6 18.655 25.8:9 55.333 3.:25 2.392 4.333 'um*r de an7aBați:
i0lio7rafie
1. FFF.z.ro 2. FFF.Fall+street.ro 5. FFF.$otneFs.ro . FFF. tele0om .ro 4. FFF.Fi0ipedia.or! :. FFF. tele0om .de 6. FFF.bursa.ro 8. FFF.economie.$otneFs.ro 9. FFF.reuters.com 13. FFF.scribd.com
14
