Relaţiunile Dintre Moldova Şi Ardeal În Veacul Al XVI-lea

a

RELATIUNILE DINTRE

-

MOLDOVA SI' ARDEAL IN VEACUL AL XVI-LEA

.

DE

Victor Mologna

1

.

TIPOGRAFIA LUDOVIC MEDGYESI, DEJ.

www.dacoromanica.ro

.!

.

RELATIUNILE DINTRE MOLDOVA

SI ARDEAL IN VEACUL AL XVI-lea, JUMATATEA INTAI A VEACULUI AL XVI-lea. INTRODUCERE.

Intre Romanii din Moldova si cei din no, dul pi risaritul Ardealului au existat stranse legaturi Inca din cele mai vechi timpuri. Moldova si Bucovina de azi au fost Impopulate cu element romanesc, care, in epoca sa de expansiune, s'a Intins din cetatea de munti a Transilvaniei pi pe coborasurile rasaritene ale Carpathan Intemeierea Moldovei, cum se stie, se datoreste voevozilor maramureseni, care, fugind de subt stapanirea apasatoare a regilor ungari, au trecut muntii $i au infiintat un voevodat neatarnat, o noun Tara Romaneasca". Des' intre Ardeal $i Moldova se ridicau munti de granifa intre doua tari deosebite, care adeseori au fost in dusmanief totusi locuitorii lor, Romanii, avand aceiasi limbs $i lege, au trait Intr'un viu $i continuu contact. Pastorii ardeleni cu turmele for cercetau an de an $i pamantul Moldovei invecinate. Dar si mai deasa era frecventarea Ardealului din partea Moldovenilor. In special marele emporiu sasesc din nord-estul Transilvaniei, Bistrita, era neIntrerupt cercetata de ei. Aici cumparau ei Coate utensiliile gi obiectele casnice, pe care,foarte numeroase nu be putea produce industria.lor primitive : palarii, curele, funii, cuie, etc. Baldurile vestite ale Bistritei atrageau, totdeauna, un mare numar de Romani de dincolo, ca $i de dincoace de Carpati. Aceste relafiuni aproape zilnice explica asemanarea cea mare dintre Romanii din nordul Ardealului $i cei din Moldova, in privinta firei, limbii si a obiceiurilor. Cand la sfarsitul veacului al XV-lea, stapanirea moldove-

nEascas'a fntins pi asupra unor tinuturi din Ardeal, Romanii iobagi de-aid au ajuns subt nemijlocita influenta a bisericii $i culturii din Moldova, care tocmai atunci, in epoca de marire pi strawww.dacoromanica.ro

4

lucire a Iui $tefan-cel-Mare, au fost ajuns la o inalta desvoltare. Aceasta intluenta a dainuit aproape Intreg cursul veacului al

XVI-lea, ajutata fiind de unele imprejurari politice, despre care vom vorbi in paginile ce urmeaza. Cand Stefan-cel-Mare, domnul Moldovei, a luat In stapani-

rea sa Ciceul si Cetatea de Balla cu domeniite for intinse, Romanii ardeleni, asupra carora apasa tot mai greu jugul feudal al oligarhiei ungare, au ajuns in nemijlocita atingere cu o stralucita domnie din neamul lor, avand putinta sa se adape la izvorul culturii infloritoare a Moldovei din acel timp. Saracia izvoarelor istorice nu ne ingaduie sa aratam toate binefacerile pe care le-a adus cu sine dominatiunea moldoveana din aceste parti. E de-ajuns sa amintim alcatuirea lui Stefan-cel-Mare dela Vad : cea dintai episcopie canonica la Romanii din fosta Ungarie. 1) Episcopul de Vad : se sfintea la Suceava, aducea cu sine carti slavonesti din Moldova, din care poate unele se mai pastreaza, $i introducea elementele unei vieti sufletesti mai inalte.... Astfel regiunea care se intinde pans la muntii Maramuresului de o parte, pans Ia Moldova bucovineana de alta, si la domeniul sa.sesc at Bistritei, devine cu mult mai importanta pentru Romani prin organizarea culturala si religioasa pe care i-o cladu Stefan -cel-Mare insu0". 2)

Opera marelui Domn a dainuit, $i dupa moartea Iui intamplata la 1504, mai bine de 0 jumatate de veac, aducand pe seama stramosilor nostri din Ardeal, roadele cele mai binecuvantate.

URMA$11 LUI $TEFAN-CEL-MARE. Domnia Iui Bogdan-cel-Orb (1504-1517), in ce priveste legaturile cu Ardealul si Tara Ungureasca, se caracterizeaza prin faptul ca el a stint sa pastreze aici mostenirea parintelui sau pe cale pasnica, fara intervenfie militara. Inca de Ia 1490, dupa moartea Iui Matias Corvinul, tronul Ungariei a fost ocupat de Vladislav, regele Boemiei, om slabanog, care a avut sa se lupte cu felurite greutati interne. In Transilvania nemultumirea Sectulur a erupt Inteo rascoala impotriva deregatorilor regali, care numai cu greu a putut fi potolita. Intre astfel de Imprejurari nimeni nu se gandea sä smulga voevozilor moldoveni posesiunile de peste Car1) Vezi :

Dej, 1927.

V. Motogna, Cetatea Ciceului sub stApanirea Moldovei,

2) N. lorga, Istoria Rornanilor din Ardeal si Ungaria, I, p. 21.

www.dacoromanica.ro

5

pafi. Bogdan VodA lass cele douA cetati in grija parcalabilor, cAci et se razboia prin Galitia, pentru o mireasa din neamul craiesc al

Polonilor, iar mai tarziu i-au dat mutt de lucru Tatarii. Relatiunile dintre Moldoveni si Ardeleni, in acest timp, dupa cat le cunoastem din izvoare, se reduc la neintelegeri dintre parcAlabi si nobili unguri, pentru proprietatea unor sate. Astfel asupra satului Sanmarghita, care apartinea Ciceului, a ridicat pretensiune nobilul loan Desewffy. La desbaterea tinuta la fata Iocului, parcalabul moldovnn al Ciceului, Ladislau" (Vlad), alunga pe adversari, amenintandu-i cu sabia. Procesul pentru stapanirea acestul sat s'a prelungit, cum vom vedea, Ora la 1519. 1) Ace las lucru it face Sava, parcalabul Cet Atii de BOA, and a fost vorba de proprietatea satului Wezews" din judetul Tarnava.2) Amintim aici in treacat a cu prilejul aranjArilor de proprietAti, care erau invecinate cu domeniul Ciceului, era reprezintat si Domnul Moldovei, prin diregatori de ai sal. Asa la introducerea lui Martin Erdel, in posesia unor sate, dAruite de rege, se aflA de fata si : Sandrino de Wayda Kamaras similiter officiate magnifici domini Bogdani Vayvode Moldaviensis in eadem Wayda Kamaras constituto".3) De altcum intre Vladislav, craiul Ungariei, $i Bogdan VodA in 1509 s'a reinoit vechea aliantA incheiatA cu Stefan-cel-Mare, fagaduindu-si ajutor imprumutat impotriva oricArui dusman. 4)

In 1513, Mull pustiira Moldova in mod ingrozitor, iar dupa retragerea acelora, Domnul avu sA respinga atacul pretendentului Trifaila, care voia sA-i smulgA tronul cu ajutor muntenesc.

Si in vreme ce Moldova se sbatea in mijlocul atator lovituri, in regatul vecin a izb-cnit o crancenA revolts a taranilor, care are o deosebita importanta si pentru trecutul neamului nostru de sub dominatiunea Ungurilor. Este .revolutiunea numita a lui Gheorghe Doja SAcuiul, despre care vom vorbi ceva mai pe larg, in cele ce urmeaza.

In anul 1513 a avut, la Roma, loc umplerea scaunului papal, la care aspira si cardinalul ungur Toma Bakocs. FU insa ales, in perso3na unui cardinal de neam italian, Leon X. Deoarece in acest an, Turcii au cucerit in Bosnia orasele : Socol, Cottori si Srebenic, I) Veress, Fontes Rerum Trans., IV, p. 113 I urm, 2) Vezi anexa. 3) Ibidem

4) Veress, o. c., p. 97.

www.dacoromanica.ro

6

Vladislav al II-lea, regele Ungariei, a cerut, prin cardinalul Bakocs, ajutor de la noul Papa. Leon al X-lea drept raspuns numi pe Toma Bakocs legatul sAu lateran pentru Ungaria, Boemia, Po Ionia, Dania,

Norvegia, Suedia, Prusia, Rusia, ratite Romanqii §i Ardeal, imputernicindu-1 prin o bula sa vesteascA in Ungaria o expeditie cruciada impotriva Necredinciosilor.

Intorcandu-se acasa, Toma Bakocs a dispus ca in cursul lunilor Aprilie $i Maiu 1514, preoti $i calugAri sa rAspandeascd pretutindeni prin tarn cuvantul de chemare la lupta pentru credintd, in schimbul iertdrii pAcatelor. S'a gAsit si un comandant destoinic al cruciadei, in SAcuiul Gheorghe Doja, un om din nobilimea mica, care s'a fost distins cu vitejia sa, in mai multe lupte. lobagii, dornici nu numai de mantuirea sufleteasca, dar si de scAparea de subt jugul insuportabil al oligarhiei, s'au ridicat cu mare insufletire si s'au inrolat subt steagul Crucii. Cu ei

au venit si o mare multime de preoti, invatAtori si studenti din care avea sa se recruteze elementul conducator al expeditiei. Dar ceeace e mai interesant de remarcat e si alipirea nobilimei, cum vom vedea mai la vale. In scurtd vreme, numdrul luptAtorilor s'a ridicat, numai in imprejurimile Capita lei, Vaud la 40 mii, iar in toatA Cara au fost cam 100 miii Armamentul pe care oamenii trebuia sa -1 aduca de-acasa era, in chip firesc, foarte defectuos, constand din : bate, imblacie, coase, furci de fer, etc. Inrolarea a avut loc tocmai cand munca campului era in toiul ei. Nobilii vazura cu consternare ca bratele lucrAtoare pArAsesc mosiile for amenintate sa rAmana in parAginire $i de aceia incepura sa impiedice, pe diferite cal, plecarea iobagilor in tabard. In zelul for au recurs la mijloace neomenoase, chinuind si maltratand pe femeile si copiii iobagilor intrati sub steaguri, crezand ca cu aceasta ii vor forta sa, se intoarcA la CAminuri. TAranii prinzand

de veste despre cruzimea Domnilor, s'au plans Comandantului, iar acesta a intervenit in interesul for la Primatele Bakocs si la guvernul Tarii. RAspunsul fu ca Doja sa nu mai primeasca alti cruciati, iar cu cei adunati sa piece numai decat impotriva Turcilor.

Nu se putea ca nobilii sa nu triumfeze, si de asta-data, cu punctul for de vedere. 1) AmAraciunea ingramaditA in suflete in urma apasdrii seculare 1) Iau aceste date din excelenta monografie a fostului meu profesor de istoriel Dr. Al. Marki S, Dozsa GyOrgy, passim,

www.dacoromanica.ro

7

$i sbiciuita de atatarile unor preoti cruciati, a izhucnit cu putere elementard. Taranii, simtind puterea ce rezulta din numarut lor, crezura ca a sosit momentul sa se ridice impotriva nedreptAtilor sociale, strigatoare Ia cer si, in loc de-a merge in contra Paganilor, sa se rafuiasca cu dusmanul de-acasa, care de veacuri storcea $i impila pe iobagii legati de glie. Cand Ia 14 Ma i u 1514 sosi in tabard ordinul amintit

instigat mai ales de preotul Laurentiu, a prins armele s'a napustit asupra nobilimii, incepand sangeroasa drama, cunoscuta in istorie sub numele de Revolutiunea lui Doja". Flacara s'a intins de la un capat Ia altul at tarii. Taranii mai sus, poporul $i

manati de duhul nebun al razbunarii, taiau si spanzurau pe nobilii care be cadeau in maini, fara deosebire de sex $i varstA, iar castelele lor le dadeau prada focului. Regale, inspaimantat, a contramandat expeditia cruciadd, iar Primatele a revocat bula papal& aruncand anatema asupra acelora care, continuand omorurile si incendierile, nu se vor intoarce la vetrele lor. Era insA prea tarziu. Fiara, chinuita in lanturi, cerea sangele impilatorilor. Insusi Doja invita acum iobagimea Ia lupta pentru rAsturnarea nedreptatilor sociale, ingradite de privilegiile feudale ale nobilimii. Cruciatii" se impartira alcatuind mai multe armate, care aveau sa

opereze in directiuni deosebite. Una, ratline in preajma Capitalei, ca sa starpeasca pe feudalii de-acolo $i sa Impiedice luarea de masuri din partea guvernului. 0 armata de c. 35 mii oameni, sub conducerea preotului Laurentiu, a fost trimisa in partite sudice, in Bac;ca, iar preotul Barabas, cu ale sale cete, a mers spre iasarit, in directiunea cetAtii Eger. Doja insusi, cu grosul armatei cruciade, s'a Indreptat spre Cegled. In tabara de langA acest oral, poporul a ales pe Gheorghe Doja dictator, ca sa conduca, cu puteri depline, lupta pentru desrobirea Taranilor. Tinta lui era, poate, O. realizeze in Ungaria o

stapanire a Prostimei" (paraszt kiralysag"), dar este 0 iscodire a dusmanilor sai, ca aici ar fi fost el ales rege al Ungariei aceia$i invinuire nedreapta, adusa mai tarziu si lui Horia. Aceasta sangeroasa miscare a iobagimei in Ungaria propriuzisa poate fi considerata, cu tot dreptul, un rasboiu civil cu caracter social. In Ardeal insa, unde poporul romanesc aproape in intregime gemea sub jugul apasator al iobagiei, revolutiunea lui Doja, ca si de alicum toate miscarile de acest fel, a imbracat forma unei revolte nationale, care pe langa nedreptajile sociale, www.dacoromanica.ro

8

avea sa rasbune §i asuprirea legii stramo§e§ti §i incalcarea libertatilor nationale, de care stramo§ii no§tri au fost despoiati treptat de oligarhia ungara. Acest colorit national al revolutiunfi tarane§ti din Ardeal it arata foarte !impede faptul ca la mi§carea distructiva a iobagilor s'a alAturat aproape intreaga nobilimea romaneasca din comitatul Maramureplui. Se §tia §i pana acum, din documentele publicate la Hurmuzachi ca : se vorbe§te ca nobilimea comitatului maramure§an s'ar fi alaturat prostimei.... Aproape toti nobilii din Maramure§ se zice ca au aderat la mi§carea taranilor §i ca au luat parte la toate faptele for rele §i primejdioase". 1) Un document, care se semnaleaza aici pentru intaia oars, dovede§te ca acei nobill erau toti Romani. 2) Ii dam continutul. Wladislav, regele Ungariei, daruie§te judelui 'aril, Stefan Werbaczi, §i nobilului Sigismund Pogan de Cheeb, toate bunurile §i proprietatile nobililor : loan de Leordina, Bogdan de Cuhea, Teodor §i Stefan Diac din Dragomire§ti, Lazar din Vadul Lupului, Simion GorzO, ale altui Simion Costea din Ap§a de Mijloc, Blasiu din Ap§a de Jos, Lazar §i Dominic din Lod broth", Tita din Giu-

le§ti, loan din Barsana, Petru Pethermana, tot deacolo, Teodor din Giurca, Stefan §i llie din Vi§eul de Jos. Regele despoaie pe ace§ti nobili de toate posesiunile lor, ori-unde s'ar afla acelea pe teritoriul comitatului maramure§an fiindca ei uitandu-si credinta datorita noun §i sfintei coroane", s'au alaturat la taranii care s'au ridicat Impotriva Domnilor, §i au savar§it lucruri ingrozitoare qaramandu-le §i arzandu-le casele", pradandu-le averile, iar pe ei (pe nobili) i-au supus chinurilor §i torturilor, ba pe unii chjar i-au tras in OW. Uitandu-si, deci, demrtitatea for de nobili, s'au facut complici cruciatilor rasculati. Ridicarea nobililor maramure§eni, alalurea cu fratii for iobagi, nu poate fi explicata, decal prin persecutia la care erau supu§i toti Romanii, din pricina credintei for stramo§e§ti §i prin calcarea in picioare a vechilor libertAti politice, care tccmai aici in Maramure§ s'au pastrat tireme mai indelungata. Acest prilej a fost prins de

stapanirea ungureascA, ca sa despoaie pe nobilii Romani din Maramure§ de proprietatile ramase din mo§i-stramo§i. Tot asemenea 1) HUFM. II, 3, p. 202, citat la N. lorga, 1st. Rom. din Ardeal si Ungaria, I, p. 115. 2) Documentul c reprodus In anex4.

www.dacoromanica.ro

9

fac *i nobilii din cele 9 sate ", care prind armele aldturea cu tdranii, impotriva Sa§ilor asupritori. Intr'aceia in tot coprinsul Ardealului, ca §i in Ungaria, iobagii s'au aruncat asupra curiilor neme§e§ti §i au inceput sd distrugA aceste cuiburi intAtite, de unde au venit atatea napaste asupra-le in cursul veacurilor. Stiri contemporane vorbesc de ivirea incendiului in SAcuime, in judetui Turdei §i al Cojocnei. Aid rAsculatii au pdtruns chiar in Cluj, silind pe ord§eni sd adereze §i sd is parte activA la revolts. Dar puterea nobilimii alcAtuitoare de stat §i purtatoare de arme s'a aratat in curand superioard fortelor multimii nedisciplinate §i defectuos inarmate, de§i in cele dintdi ciocniri a ramas invingdtoare aceasta din urmA. La porunca Craiului, Stefarl Bathory, adunand In pripa banderiile nobililor §i unindu-se cu celele episcopului de Cianad, a incercat sA se pund in calea puvoiului tardnesc, aproape de Seghedin, dar fu bAtut a§a de tare, incat abia putu scdpa cu fuga, iar nefericitul episcop al Cianadului, cdzand in mdinile rdsculatilor,

a fost tras in 00. Bathory a scApat i s'a inchis in puternica cetate a Timisoarei, pe care Doja a luat-o sub asediu. Dupd cloud Tani de apdrare disperatA, Bathory se vazu silit, in lipsd de provizii, sd aleagd intre groaznica moarte de foame, on i mai groaznica moarte provocatd de furia asediatorului, cand ii veni norocul in ajutor. Anume izbuti sA strecoare printre du§mani o scrisoare dire episcopul din Oradea-Mare, pe care-I conjurd sA ceard interventia inamicului sau, loan Zapolya, voevedul Ardealului. Acesta, rugat de Bathory, dupd ce nobilii stramtorati i-au pus in perspective coroana de rege, dace Vladislav ar muri WA urma§i, merse grabnic subt zidurile Tim*arei, cu o puternica armata §i intr'o luptd sangeroasd zdrobi armata tAranilor, impr4tiind-o i prinzand pe cdpeteniile aceleia. Urma un act de rdzbunare, prin care oligarhia ungard a lasat

o patd ne§tearsA pe paginile istoriei. Doja cu cei 40 soti ai sai furd condamnati, mai intAi la foame, Limp de 15 zile. Dupd Implinirea acestora, Doja fu a§ezat pe un tron de fier inro0 in foc, iar pe cap i-se puse o coroana, asemenea inro§itd. and carnea de pe el sfardia, silird pe cei 8 soti, cati au mai ramas in viatd, sA rupd din chinuitul lui trup bucAti qi sA le manance. Cronicarul spune ca Eroul a rAbdat aceste torturi in tacere §i s'a rugat ca numai fratele sail sd fie crutat. Acest amanunt ne descopere un suflet mare, asemenea primilor martini crestini. Trupul lui Doja fu www.dacoromanica.ro

10

taiat bucAti si expus in patru colturi ale Orli, spre Ingrozirea acelora, care s'ar mai gandi sA pAseascA pe urmele lui. Lupta a Ire buit sl fie continuatA in deosebite pArtl ale Orli. In Ardeal, iobagii rAsculati s'au concentrat in apropierea Clujului. Aid a venit sA-i caute, la Inceputul lui August 1514, armata nemesilor ardeleni. Intre conducatorii nemesilor ardeleni era si un loan Dragffy, coboritor din Dragon, intaiul descAlecator al Moldovei, care ins isi pierduse orice legAturA cu neamul nostru. In lupta ce-a urmat, un Oran a tAiat calul de subt Dragffy, care insa a izbutit sA strapungA pe contrar. Pranii furs infranti si imprastiati, iar cei prinsi executati cu aceiasi cruzime. Pe rand a fost sufocata revolta tArAneasca $i in alte Orli ale Orli, mai pe urrna in judetul Bihorului. Dupa izvoarele contimporane, 40-70 mii iobagi platirA cu viata indrazneala de-a fi nAdajduit scAparea din lanturile feudalismului. Setea de rAzbunare a nobililor n'a cunoscut nici o mAsurA. Unii au dat foc la sate intregi, iar altii n'au lAsat nefericitilor iobagi nici cenusa In vatra. Dar unde mAsurile for dictate de razbunare au intrecut orice inchipuire, au fost hotArarile $i legile, pe care Dieta le-a votat, ca sA facA imposibila pentru vecie ridicarea taranimei din prApastia in care a aruncat-o victoria nobilimei. Dieta s'a deschis, pe campia de la Racos, la sfarsitul lui Octomvrie 1514. Staturile ungare, dupA ce si-au manifestat recunostinta fats de aceia, care au mantuit patria de groaznicul inamic intern, si mai ales fats de loan Zapolya, au adus urmAtoarele deciziuni: TO taranii care s'au rasculat impotriva Domnilor sAi nalurali, ar merita sA fie dap mortii, panA la unul, ca niste criminali ce sunt. Dar ca "sA nu se verse atata sange si ca sA nu disparA de pe pAnAnt tofu iobagii, farA de care nobilii n'ar putea trAi (!)", se dispune sA fie extirpati numai capitanii, hotnogii, fruntasii $i instigatorii prostimei, precum $i aceia despre care se va adeve_ri ca au ucis nobili, on au necinstit femei de-ale acelora. Nobilii care E. u devenit conducatori ai cruciatilor fail voia lor, nu vor fi condamnati la moarte, nici aceia care de frich s'au alAturat la miscare, iar la prilejul bine-venit au fugit din tabArA. Nobilii care de buns -voie au luat armele alaturea cu rAsculatii, cum se spune despre cei din Maramures, vor fi trasi in cercetare $i, dovedindu-se vinovati, vor fi despoiafi de bunuri, chiar dacA intre timp, vor fi obtinut gratia regelui. Toti aceia care au pAgubit pe nobili

www.dacoromanica.ro

11

la cladiri, hambare, vite si altele de acest fel, dacd paguba e evidentd, on poste fi adeveritd prin martori, precum si aceia care au bijuteiii de our si argint, on bani, in fiecare judej vor fi judecaji de cdtre o comisiune compusA din un pretor si 12 nobili fruntasi si vor fi constransi la restituirea pagubei. Nobilii au folosit in ajutorul rdzbundrii for char si taina mArturisirii. S'a dispus, adicd, ca preojii si cAlugdrii sd nu dea deslegare de pAcate acelora, care vor marturisi ca au la ei lucruri furate, pand nu le vor inapoia nobililor pdgubiji. Taranul la care se va afla arms isi va pierde mina dreapta. lobagii fugiji vor fi adusi inddrat cu tot avutul lor, pe mosia vechiului Domn. Toate aceste pedepse, oricat de neumane ar fi, isi gAsesc justificare psihologicd in pornirea de rAzbunare a Domnilor de pamant. Dar ceia ce nu va uita istoria e cruzimea Lira pereche, Cu care nobilimea ungard a pedepsit pe iobagii sal chiar si in urmasi, in generajiile viitoare, care nu puteau fi osandite sA ispaseascA pacate pe care nu le-au sdvarsit. Un paragraf al faimoasei legi din 1514 sund: Pentru ca amintirea acestei faradelegi §i a vesnicei ei pedepse sA tread si la urmasi, si pentru ca sa stie toate veacurile viitoare ca e o crime strigAtoare la cer sd to ridici impotriva Domnilor, toji iobagii si urmasii for se pedepsesc precum urmeazd : li-se is dreptul de liberd mutare dintr'un loc in altul, rdmanand ei robii exclusivi si pentru vecie ai Domnilor de pamant.1) Acesta e fatalul § 14", exclamA istoricul ungur. Ce a urmat a fost rezultatul firesc al acestei razbundri salbatice : cucerirea Belgradului, catastrofa de de la Mohaciu, cdderea Budei in mainile Turcilor, impreund cu decadenja culturald, =raid si economics a Ungariei. Dace regimul barbar al legii din 1514 a fost, pentru Ungaria propriu-zisd, nefast, pentru Romanii din Ardeal el a devenit aproape catastrofal. Apdsarea iobagilor unguri era, totusi, temperate prin simpatia izvoritd din identitatea de rasa a asupritorilor, pe and la Romani dimputriva deosebirea de neam si lege a oligarhilor sporia si mai mult ura si disprejul for MO de nefericita jdrAnime. In aceastA epocd de neagra desnAdejde, stApanirea moldoveand asupra Ciceului si CetAlii-de-Balta a fost o raze de man&ere, ce-a strAbatut Intunerecul, in care se sbAtea un, neam de robi, legaji de glie. Deaceia socotim ca trebuie sd atribuim im1) Marki, o. c., p. 211.

www.dacoromanica.ro

12

portanja tuturor datelor, care sunt chemate sa iamureasca raporturile dintre frajii liberi, veniji aici in numele unei stralucite stapallid romane§ti §i intre umilii iobagi pe care un sistem titan voia sa-i jinn cu faja in jarana. Regele Vladislav al II-lea, avAnd tot interesul sa pastreze legaturile de prietenie cu Moldova, In 15 Mai 1514, inainte de izbucnirea marei revolujiuni jarane§ti, trimite daruri lui BogdanVon.1) Cand in Ungaria marele incendiu incepea sa se raspAndeasca cu furie, Voevodul loan Zapolya, care stapanea asupra Ardealului aproape neatArnat, dete porunca conventului din ClujMana§tur sa trimita, cu un om al sat', un calugar, care sa dea lui loan DersOfi in posesiune satul Sanmarghita, in injelesul unei sentinje mai vechi. Conventul aduce la cuno§tinja lui Zapolya, ca, voind sa-i execute porunca, un calugar s'a prezintat la faja locului, impreuna cu omul voevodului, dar. and au vrut sail faca datoria, a venit Paul, diregatorul lui Bogdan-Von, din satul Cristur (azi Criste§tii Ciceului) §i i-a alungat, ameninjandu-i cu sabia. 2) Am amintit ca acela§ lucru 1-a facut Sava, parcalabul Cetajii-deBalla, cu oamenii lui Nicolae Beth len, care voia sa puna stapafire pe satul VesszOs. In mijlocul marilor turburari jarane§ti atunci

n'a incercat nimeni sa-§i is satisfacjie. In 1517, cetajenii ora§ului Dej se plang lui Zapolya impotriva lui Dragota §i Drago§, parcalabii Ciceului, care ii impedecau sa duca lemne din codrii cetajii lot, de§i au avut acest drept din timpuri stravechi. 8) Aceste neinjelegeri dovedesc ca Moldovenii considerau domeniile celor doua cetaji ca proprietaji ale lot, la care Ungurii nu aveau nici un titlu de drept. Din pricina aceasta, nobilii in frunte cu puternicul loan Zapolya, voevodul Ardealului, erau furio§i impoiriva De mnului Moldovei §i cautau sa-i smulga cele doua posesiuni. Ei au crezut a 1§i pot realiza u§or acest plan in timpul domniei minorului Stefanija-Voda (1517-1527). Am aratat mai sus ca oamenii lui Bogdan-Voda au impiedecat cu armele procedura legala la procesul celor doua sate, Sanmarghita §i Vesszos. Pefltru acest fapt, loan Zapolya, chiama, in 1519, in judecata pe Stefanija-Voda §i cand acesta nu se prezinta Ia termenul hotarat, it osAnde§te in lipsa Ia amends in bani §i la pierderea tuturor bunurilor din Transilvania. 4) 1) Veress, o. c., p. 106. 2) Ibidem, p. 108. 3) Hurm. XV, p. 337, n. 3. 4) Veress, o. c., p. 115.

www.dacoromanica.ro

IS

Dar Ludovic al II-lea, fiul si urmasul lui Vladislav, la stramtorarea in care se afla, amenintat de Turci, nu se putea lipsi asa uson de amicitia voevodului moldovean. Suspends deci executarea sentintei, invocand motivul ca Domnul Moldovei nu cunostea legile regatului si de-aceia nu s'a prezintat la ziva judecatii. BunAvointa regelui a mers si mai departe. In 1525, cand primejdia turceascA batea la poarta Ungariei, regele, ca sA-si asigure pe deplin bunAvointa vecinului dela rasarit, fagaduieste lui Stefa-

nit& si urmasilor sAi un subsidiu anual de 1000 floreni, pe care avea sA-1 plateasca orasul Bistrita din censul dela St. Martin.

EPOCA )LUI PETRU RARE$. In 29 August 1526, Ungaria fu zdrobita la Mohaciu de Soliman Magnificul, iar tAnArul ei rege se ineca in paraul Cele. Nefericirea tArii fu si mai mare, cand pasirA doi pretendenti la tron, desbinand Cara in doul particle. Cei care asteptau mantuirea patriti rngenunchiate de la puternicii Habsburgi, chemarA la domnie pe Ferdinand, fratele imparatului Carol Quintul, care incheiase tratate de mostenire Inca cu Vladislav, pe a carui fiica o Linea in casAtorie. Partida nationalk compusa mai ales din nobilimea mica, fiind de credinta a catastrofa Ungariei a fost pricinuita de dinastia strains, ridica la tron pe loan Zapolya, voevodul Ardealului ; acela care a mantuit Ungaria de furia salbatica a tarAnimei revoltate. Papa, Venetia, regele Frantei si Bavaria, dusmanii Habsburgilor, s'au grAbit sa recunoascA pe Zapolya rege al Ungariei, in vreme ce Ferdinand nu putea conta decal pe fratele sau, Carol V, imparatul Germaniei, care si el era legat in alte Orli. Cu toate acestea Craiul lanos cum a fost numit de-aici inainte, s'a dovedit mai slabAnog, cleat rivalul sAu, cand a fost sA decida armele intre ei. Ambii cautara sprijin la pile Invecinate. Astfel fu atrasA in jocul rAzboinic al acelora si Moldova, care avea sa joace un rol important in mersul evenimentelor ce an urmat.

In aceasta tail, dupa ce Stefanita-VodA a fost asasinat de boieri la 20 lanuarie, a fost proclamat Domn Petru Rares, fiul din flori al lui Stefan-cel-Mare, fire viteaza si intreprinzatoare, dar lipsita de cumpAtul si intelepciunea gloriosului sAu pdrinte. Cu privire agerA, noul voevod intelese ca, in rasboiul ce se deschidea pentru mostenirea tronului ungar, o actiune isteatA si energica ar putea avea drept rezultat sporirea posesiunilor moldovene in Arwww.dacoromanica.ro

14

deal, unde el avea Ciceul si Cetatea-de-Balta ramase, cum vazuram, din vremea lui Stefan-cel-Mare. Atat Ferdinand, cat si Zapo lya, isi dadeau bine seama ca armata lui Rare§ va trage mult in cumpana, cand va fi vorba sa hotarasca armele asupra stapanirii Ardealului. Deaceia incepura a-I cerceta tot mai des soliile celor doi rivali, Inca de cand abia se suise pe tron. La inceput, Petru Rares, care avea legaturi de prietenie cu Sigismund, ruda lui loan Zapo lya, cauta o apropiere de acest din urma, trimitand o solie la el, in Gran)) Ferdinand, prinzand de veste despre aceasta, trimise lui Rare§ o scrisoare, prin care-I felicita din prilejul suirii sale pe tron. Ii arata ca tronul vacant al Ungariei, dupa drept, ii revine lui si soliei sale, sora regelui mort la Mohaciu. 11 roagq deci pe voevo-

dul moldovean si-1 sfatuieste sa nu se lase amagit de loan Zapolya, ci mai bine sa trimita un om de incredere, cu care el, Ferdinand, sa poata pertracta anumite chestii importante, cum este actiunea comuna impotriva Paganilor, pentru care vor avea si sprijinul Jul Carol V, imparatul Germaniei. Pentru sentimentele lui prietenesti, Ferdinand fagaduieste lui Rares, ca nu-I va uita #--1 va rasplati cum se cuvine.2) Voevodul nostru a trimis la Viena solia solicitata, la care Fer-

dinand raspunde, la 21 Maiu 1527, din Schweidnitz. Din acest raspuns aflam ca Petru Rares si-a manifestat sentimentele sale de amicitie fata de Ferdinand, pentru care acesta ii multumeste $i-1 indeamna sä le pastreze $i in viitor. si -i aduce la cunostinta ca despre celelalte chestiuni i-a trimis vorba cu graiul viu, prin solul moldovean. 8) Cum vedem, deocamdata avem de-a-face cu simple schimburi de ambasade de curtuazie ; nu e vorba aici de cetati si subsidii in bani. Raspunsul e datat din Schweidnitz si nu din

Breslau ; asemenea, nu se aminteste de trimiterea unui nou comisar" din partea lui Ferdinand. Va trebui sa retinem aceste date pentru a putea rectifica, mai la vale, o interprelare gresita a regretatului Ursu. Anume, ni -s'aii pastrat literile credenfionale ale lui Gheorghe Reichersdorffer, solul lui Ferdinand la curtea din Suceava, date la 18 lunie 1527. Ursu credea a fi descoperit si instructiunile date, cu acest prilej, solului, in Hurmuzachi, 11, 1, p. 86, a caror data de 25 Martie 1534 ar fi 1) I. Ursu, Die auswartige Politik des Peter Rares, p. 20. 2) Veress, o. c., p. 145-146. 3) Ibidem.

www.dacoromanica.ro

15

gre§ita. Aceastd ipoteza e sprijinita cu cloud argumente. In ele se vorbeste despre solia moldoveand dela Breslau si despre aceia ca Ferdinand va trimite un om de incredere. Noi am ardtat, mai sus ca nu sta. nici una, nici ceialalta. Deci nu cunoastem instructiunile lui Reichersdorffer, nici rdspunsul, pe care 1-a adus dela Rare§, §i pe care el il calificA de cel mai bun".1) In aceiasi vreme, si solii lui Zapolya cercetau Moldova, fagAduind domnului ei anumite bunuli si proprietAti". 2) In timp ce decurgea apriga luptd diplomaticd pentru castigarea lui Petru Rares, pe campul de lupta, intre cei doi Crai, Inca se petreceau evenimente importante. Oastea mica a Habsburgului, condusa de generali experti, incepu, in lithe 1527, expeditia de cucerire a Ungariei. Cuceri, in primele cloud saptamani, orasele: Gy6r, Komarn, Tata, Strigoniul $i Visegradul.

In 23 August, Ferdinandistii invingatori intrau in capitala parAsita de loan Zapolya, unde se convocd Dieta de incoronare pe ziva de 29 Septembrie 1527. Generalul Salm batu pe Zapolya Ia TOkai in 27 Septembrie, iar in 3 Noembrie Ferdinand fu incotonal de rege al Ungariei. Rivalul sAu se refugie descurajat in Ardeal. Aceste evenimente nu puteau sa rAmanA fAra influents asu-

pra tinutei lui Petru Rares ; mai ales and, in 5 Octombrie, primi scrisoarea lui Ferdinand, in care ii descria strAlucita biruinta dela Mimi, $i asupra lui Cristofor Frangepan, batut si ucis, Ia aceiasi data., in lupta de la Varasd. VAzand astfel ca norocul surade lui Ferdinand din toate partite, Rare§ incepu sA incline spre o aliantA cu el. La 19 Noembrie 1527 il vedem scriind lui Ferdinand grin Simion Userul $i loan Diac Ruteanui $i rugandu-I sa -i asculte solii cu bund-vointA, cAci, dupd intoarcerea acelora, are de gaud sa trimitA o ambasada specials (speciales oratores"), avand sA primeasca, de sigur, misiunea de-a stabili conditiunile unei aliante formate. In and scrisoare, it vedem comunicand Habsburgului stiri foarte importante aduse din Constantinopol de solul sail Teodor, mare logofAl. Ele spuneau ea Turcii voiesc sa subjuge toatA crestinatatea $i ca in acest scop fac mari pregatiri pe apa si pe uscat. Rare§ roagA pe Ferdinand sa aduca la cunostinta fratelui sail, Imparatu!, ca Venetienii sunt una cu Turcii : Crestinii nu au Inca mai mari dusmani, tradatori $i ucigasi, ca Venetienii. Toate neno1) Ursu, o. c., p. 23. 2) Hurm. XV.

www.dacoromanica.ro

16

rocirile, venite de la Turd asupra Crestinilor, s'au facut prin Venetieni. Ei au fost pricina cafastrofei de la Rodos, Be !grad si Mohaciu. Venetienii au Ia Inalta PoartA un sol statornic, care se numeste Baylos ; el se bucura de o cinste atat de mare, 1ncat merge la Palat calare pe calul Sultanului.1)" Aceasta *ere a lui Rare despre Venetieni explica sentimentele si purtarea lui Mtg. de Gritti, cum vom vedea mai la vale. Succesele Ferdinandistilor pe cAmpul de luptA continuau $i mai departe. loan Zapolya trebui sA iasa $i din Ardeal, in Noembrie 1527. Binevoitorii sai din Apus nu voiau, on nu puteau sA-I ajute. 0 singura putere era in stare sA-i redea tronul pierdut : Turcul. Poale ca Zapolya totusi n'ar fi recurs la acest sprijin fatal, dacA nu i-ar fi venit indemnul tocmai de la Ibrahim, atotputernicul Mare Vizir al lui Soliman. In umilirea si durerea pentru pierderea Domniei, Zapolya a uitat de marimea primejdiei ce aducea asupra Crestinatatii intregi, cand a cerut ajutor de la zdrobitorul patriei sale. Solia la Inalta PoartA a fost incredintata lui leronim Laski, senator polon si palatin al Siradiei. Era omul cel mai potrivit pentru o astfel de misiune, islet si viclean, avand si experienta necesara.

In 22 Decembrie 1527, Laski a ajuns la cornul de aur. Rezultatul soliei fug a: fi fost foarte indoielnic, dacA n'ar fi izbutit sa cAstige pe influentul venetian Aloisi Gritti, favoritul lui Ibrahim Pasa, oferindu-i un venit anual de c. 4000 fl. Prin mijlocirea Ili, Laski fu admis Inaintea Sultanului, la 27 lanuarie 1528. Soliman promise lui loan tot sprijinul sau, renuntand chiar la obisnuitul tribut $i ploconuri. Laski, cand Ia 3 Februarie 1528, al:161.0 Inaintea Sultanului, in audienta de adio, avu fericita inspiratie de a recomanda ca orator et rerum negotiorum procurator" al Craiului Linos la Inalta Poarta pe Gritti. Laski avea la sine actele aliantei cu Turcii $i o scrisoare a Sultanului catre Petru Rares, prin care-i poruncea sä ocupe Ardealul pe sama lui apolya. 2) In 29 Februarie 1528, el pleca spre cask incarcat de daruri. pans and solia lui Laski se termina cu un succes atat de stralucit, infrangerea lui apolya deveni complectA. Ultimele lui trupe, adunate cu marl sfortAri din Ardeal si Polonia, full zdrobite de generalii lui Ferdinand Ia Casovia, iar el fu silit sA paraseasca Cara, fugind la Tarnov, mostenirea mamei sale. 1) Veress, o. c., p. 152. 2) Cf. Kretchmayer, Gritti Lajos, p. 16.

www.dacoromanica.ro

17

Ajutorul pus In perspeCtiva de Soliman, precum §i sprijinul oferit de regele Frantei §i al Poloniei au schimbat situatia, scoborind balanta in favorul lui Zapolya. La acestea s'a mai addogat §i lipsa de bani a lui Ferdinand, neputandu-§i plati mercenarii, care-i aduseserd rand atunci izbanda. Zapolya se intoarse, in toamna anului 1528, din Polonia, incunjurat de trupe le§e§ti §i dupAce s'a unit cu armata lui Mehmet Pa§a, pe care i 1-a trimis in ajutor Sultanul OA la sosirea lui, s'a a§ezat in tabAra de lurid de la Lipova. Nobilii unguri, intelegand schimbarea situatiei, incepurd a se intoarce, cu duiumul,

la Craiul lano§. Rare§, cu toate ca in cursul acestui an de mai multe-ori i§i aratd sentimentele sale de prietenie fatd de Ferdinand, totu§i nu putea rdmane neimpresionat de imprejurarile care favorizau pe Zapolya. El vedea ca ar fi o nesocotinta primejdioasa pentru sine i Ord sa persiste in amicitie fatd de Habsburgul, pe care it ameninta acum o puternicd ligd, alcatuitA din Turci, Francezi, Poloni §i Venefieni. Rare§, prin o politicd habsburgofild, §i-ar

fi pus in joc tronul, fail nici un ajutor din partea lui Ferdinand, care, cum vazuram, nu era in stare sa-§i plateascd nici putinii mer-

cenari din Ungaria. Era deci firesc ca, prin Decembrie 1528, sa se vorbeasca Intre Sibieni despre o apropiere intre Craiul loan §i voevodul Moldovei. 1)

Lucrul insA nu era sigur incd prin Februarie 1529, fiincicd istetul voevod nu voia sA-§i dea gandurile pe fatd, pand nu-§i va fi asigurat o build recompense din partea noului aliat. Atata se poate constata ca la inceputul acestui an, el a angajat noui tratative cu Zapolya. Nesiguranta situatiei din acest Limp apare §i din chipul cum a intreprins el prima sa expedifie in Ardeal, prin lanuarie, §i Februarie 1529. Pretextul expedifiei a fost faptul a Sactiii au ucis ni§te negustori moldoveni. In 29 lanuarie au pdbuns in SAcuime cloud o§tiri, dintre care una avea in frunte pe Domnul insu§i. 2) Furd prAdate §i arse scaunele sacuie§ti : Gurgiu, Ciucul, Sep§i, Kezdi §i OrbO. In 4 Februarie, cele cloud o§tiri se unird desAvar§ind pustiirea SAcuimei intregi. Petru, scriu Bra§ovenii Sibienilor, zice ca e credincios lui Ferdinand, dar ei nu -1 cred. In 4 Februarie, Alexiu Bethlen, vice-voevodul Ardealului, invite pe Sibieni sa grabeascA in ajutorul Bra§ovului, spre care se Indrepta Petru Rare§ din Tara Sacuilor. De fapt, in ziva urmAtoare, 1) Ursu, o. c, p. 40.

2) Iorga, Ist. Arm. I, 243 ; Hurm. XV, p. 311. 2

www.dacoromanica.ro

18

voevodul nostru, a intrat in Tara Barsei, $i a trimis un Om la Bra$oveni, invitandu-i la o convorbire. Prudentii Safi i-au ascultat cuvantul, ie$indu-i inainte cu daruri $i rugandu-1 sa le crute orapl, fiind $i ei, ca $i voevodul, aderentii lui Ferdinand. Aceste rugAminti, dar mai ales darurile, 1-au induplecat pe Rare$ sA crute Brapvul, ai cArui cetateni puteau scrie, prin 8 Februarie, fratilor din Sibiu, cA Petru Voda, cu intreaga oVirea, e in intoarcere spre casA. 1) Ei adaoga ca lasA vremii sA aleaga cu cine tine Rare§ : cu Ferdinand, on cu Zapolya. Dar aceastA nehotarke a Domnului moldovean avea sa se sarpasca in curand. In 1 Maiu 1529, Soliman II Magnificul pleca din Constantinopol, in fruntea unei uriap o$tiri, insotit fiind de cei mai inalti dignitari ai Imperiului otoman : marele Vizir Ibrahim, $i Kazum Pap. Si din aceasta se putea vedea ca Sultanul punea foarte mari nadejdi in rezultatul acestei not intreprinderi, pe care o Indrepta impotriva regelui" din Viena, cum numeau Turcii pe ImpAratul Cre$tin. Cand a inteles Petru Rare$ despre expeditia personals a lui Soliman, $i-a dat perfect seama cA $i el va trebui sa intervina in favorul lui Zapolya. Dar aceasta nu insemna ca trebuie sa renunte la recompensA pentru sprijinul ce avea sa i-I (lea. In aceastA vreme cad noile pertractAri cu Zapolya, pe care le conducea, din partea lui Rare$, mitropolitul tArii, pe la mijlocul lui Maiu 1529 2), in vreme ce Domnul scrie SAcuilor, Sa$ilor $i nobililor din Ardeal, sA se alature Turcilor $i Craiului loan 8). Tratativele dela Lipova se sfar$ira cu incheierea unui tratat de aliantA intre I. Zapolya $i

Petru Rare$, ale carui stipulatiuni scrise nu ne-au ramas, dar le cunoa$tem din desfA$urarea ulterioara a evenimentelor. Petru Rare

s'a obligat sa ajute pe Craiul loan la infrangerea adversarilor Pi din Ardeal. In schimbul acestui ajutor, prime$te, pe langa Ciceu $i Cetatea de Bank Ungurapl, Bislrita cu tinutul ei sasesc $i Valea Rodnei. In intelesul acestui tiatat, Petru Rare avea sa rezolve doua p; obleme. Intaiu, &A infranga rezistenta Ferdinandi$tilor,

destul de numero$i in Transilvania, $i a doua problemA, care -1 privea de-aproape, era sA is in posesiune cetatile dAruite, unde avea sA se inialneasca cu apararea desperalA a Sa$ilor Bistriteni, care erau gata sa lupte 'ana la moarte pentru autonomia for seculars. 1) Veress, o. c., p. 183. 2) Veress, o. c., p. 190. 3) Ibidem, p. 189, Cronica Sacuilor, p. 634.

www.dacoromanica.ro

19

Succesul Marna mult de la iuteala intreprinderii militare, pentru a carei grabire a intervenit un eveniment neasteptat, umpland pe Moldoveni de clonal razbunarii impotriva Ferdinandistilor,

care au calcat in picioaie dreptul gintilor. E vorba de urmAtorul episod, povestit intr'un act contemporan.1) Au venit din Moldova doi supusi fruntasi ai Voevodului. Until dintre ei era parcalabul Ciceului (aceasta e una dintre cele doua cetati din Ardeal ale Moldoveanului). Aveau de la Domnul for o insarcinare si scrisori multe (de sigur proclamatii I), prin care se vestea sosirea lui in Ardeal. Prin acestea, Voevodul indemna pe toti sa ramana credinciosi Craiului loan si Turcilor, caci cei care ar indrasni sa facd altfel, vor fi despoiati de bunuri si de vigil. In vreme ce Imprastiau pretutindeni astfel de scrisori, au trimis vorba D-lui Vice-voevod Alexiu Bethlen si lui Grigore Erdely, rugandu-i sa vina la un oras al Voevodului, la o convorbire, avand sä se sfatuiasca asupra unor lucruri importante. Ce sa mai spun : se intalnesc si, cand (Bethlen si Erdely) au aflat din gura Valachilor gandul rau at stapanului for MIA de MaiestateaVoastra (Ferdinand), au omorit chiar acolo pe parcalab, care e totdeauna un supus de frunte at Voevodului". Petru Rare si-a format doua armate. Una avea sa opereze in nord, cu tinta de-a apara Ciceul si de-a lua in stapanire Ungurasul si Bistrita iar armata a doua, cea mai puternica, ca la 50 mii oameni, in frunte cu Vornicul Grozav, a trecut muntii prin pasul Oituzului, in directiunea Brasovului, avand menirea sa infranga rezistenta Ferdinandistilor, care s'au concentrat In sudul

Ardealului. Fortele cu care avea sa se masoare aceasta armata erau destul de Insemnate. Erau trupele lui Valentin Torok, Marck Pempflinger si Stefan Mailat, care, unindu-se cu Sibienii si cu cetele lui Nicolae Gerendi, iesira intru intampinarea Moldovenilor, care prin 20 lunie erau la Sdcele. Cei doi protivnici se intalnira,

in 22 lunie 1529, la Feldioara, unde se angaja o crancera batalie 2). La un moment dat Sacuii, trecand de partea Moldovenilor, atacard pe Ferdinandisti cu aceiasi furie 3). Aceasta defectiune hotad soarta bataliei. Daca Valentin TorOk, cu oamenii sat, n'ar fi rezistat cu toata bArbAtia impotriva Sacuilor, sfarsitul ar fi fost catastrofal pentru Ferdinandisti. Si asa, Sasii pierzandu-si tunurile, 1) Veress, o. c., p. 192. 2) Ursu, o. c., p. 51-52. 3) Bethlen, I, p. 150.

www.dacoromanica.ro

20

exclama cu durere ca niciodata n'a lovit Tara Barsei o nenorOcire mai mare.1) Cei ramasi in viata au aflat scapare in fuga ; Mailat s'a ascuns subt un pod, pans s'a lasat intunerecul noptii 2), iar Torok cu sotii sal nu s'a oprit !Jana la Sibiu. In urma acestei infrangeri, Sasii, Sacuii, Tara Barsei, Feldioara si 5inca au recunoscut de stapan pe Craiul loan. Oastea moldoveana, socotindu-$i implinit rolul, s'a intors incarcata de prazi in Moldova. 0 problema tot asa de grea avu sa resolve si armata nordica. Aici, Ferdinandislii reprezentati mai ales prin Bistriteni, nu numai ca nu voiau sa se supuna si sa recunoasca stipulatiunile tratatului de la Lipova, dar intentionau sa-i smulga lui Rare chiar $i mostenirea parinteasca. : Cetatea Ciceului si tinutul aceleia. La inceputul anului 1529, Sasii din Bistrita credeau ca Peiru

va lua parlea lui Ferdinand sau ca, cel putin, va ramane in neutralitate. Ne-mai avand tearna de un atac dinspre rasarit, isi pusera trupele la dispozitia Vice-voevodului Alexiu Bethlen, trimitandu-i si muncitori priceputi dela Rodna, cu ajutorul carora, acela a luat sub asediu cetatea Ungurasului, aflatoare pe-atunci in mainile oamenilor lui Zapolya. Bistritenii suportara toate cheltuielile de asediu al Ungurasului, pe care, dupa cucerire, it primira drept Rare

rasplata. La 25 Martie chiar i-au platit lui Rare o mie galbeni, tributul anual obisnuit, din timpul lui Ludovic al II-lea. Cand insa prin-

sera de veste ca Craiul loan i-a cedat, in schimbul ajutorului promis, nu numai Ungurasul, ci chiar $i propria for cetate cu districtul sasesc si cu Valea Rodnei, au hotarit sä nu se supuna cu nici un chip, aparandu-se pana la ultima picatura de sange. Incepura deci cu zor pregatiri de al arare. Refacura in graba fortificatiile celatii, isi procurara tunuri si angajara mercenari. Isi adunara fortele imprastiate, lasand numai o garnizoana in Ungurasui nou cucerit si un numar de soldati in tabara lui Bethlen, care se 'cluse sa incerce cucerirea Ciceului, inainte de ce ar fi sosit Meldovenit, despre care se auzea ca se pregatesc sa treaca muntli. Odata cu armata suclica, despre ale caret operatii am vorbit mai sus, a plecat si arruata nordica dela Suceava, trecand pe la Carlibaba in Maramures, sub conducerea lui Danciul $i Barboski, porta+ ul de Suceava. Dela Vi.;Au, Moldovenii coborira in Valea Lapusului, alegand drumul cel mai scurt pentru a ajunge cat mai degraba la Ciceu, a carol garnizoana era amenirOtA sa fie con1) N. lorga, 1st Arm. I. p 245. 2) Kemeny, Fundgruben, I, 14.

www.dacoromanica.ro

21

stransA prin foame la predare. Un martor ocular ne spune ca, odata ce s'au ivit primele cete de Moldoveni, Romanii din Valea Lapusului s'au ridicat si li-s'au alaturat. Acest fapt justified pare-

rea unui diplomat conlemporan care zice ca usor s'ar putea ca Romanii din Ardeal sa se alipeascd lui Petru Rares, pentru identitatea limbei". Dela Lapus, Moldovenii se indreptarA prin satele romanesti Suciul de sus si de jos, Ambriciu, Negri lesti spre Giurgesti, iar de-aci, pe carari de deal, au ajuns subt Cetate, cam prin 20 Iunie 1529. In ziva premergAtoare se cereau dela Bistriteni noui ajutoare, tunuri, pulbere si instrumente de asediu, in speranta ca Ciceul va cadea inainte de sosirea Moldovenilor, dar acestia ajungand la timp, Ciceul a fost mantuit. Prin 24 Iunie, situatia

Inca nu era lamuritd, cum apare din o scrisoare a Bistritenilor catre Sibieni. Cele douA tabere stateau fats in fatA, fail a angaja o lupta mai serioasa. In vreme ce oastea moldoveana sporea mereu cu Romani din tinutul Ciceului, Bistritenii se prang ca nu pot sa trimita intArin subt Cetate, flindca au fost nevoitt sa trimitA trupe si la pasuri, afar A de aceasta, nu pot ldsa cetatea for fArd apdrare, asteptandu-se si acolo un atac din partea Moldovenilor. ') In urma, Ferdinandistii, simtindu-se mai slabi, s'au retras de subt zidurile Ciceului. Mercenarii Bistritenilor s'au impartit in douA; o parte a mers sa intareascd garnizoana din Unguras, iar ceilalti s'au intors acasd, unde erau reclamati la apararea Bistritii care stia ca in curand o sa-i vina randfil. PanA la sosirea Moldovenilor, Bistritenii avura sa intampine un alt atac dusman. Mihail Farna, un om al lui Zapolya invinse trupele Bistritene la Budac, luand numerosi prizonieri, intre care erau si multi Romani din Valea Rodnei.2) Nu izbuti insd sa patrundd in cetate, cum avea porunca, nici cu forta, nici cu viclenia. (Ursu sustine gresit ca Farna .ar fi caprins Bistrita). Para la sfarsitul lui Iunie 1524, Petru Rare§ a sal/at-sit in Ardeal lucruri importante. In sud, a zdrobit pe Ferdinandisti in vestila batalie de la Feldioara, achitandu-se cu vrednicie de obligamentul contractat la Lipova, fag de Craiul Janos, iar in nord, si-a asigurat posesiunea celor douA cetati, mostenite Inca din vremea marelui sat' parinte. In deosebi, stapanirea puternicei cetati a Ciceului inexpugnabil avea sa-i fie de mare folos in desfAsurarea evenimentelor ulterioare, slujindu-i ca bazA pentru operatiile vii1) Hurm. XV, p. 324. 2) Berger, o. c., p. 47.

www.dacoromanica.ro

22

toare. Tinta acestora era sa smulga din mainile Bistritenilor Ungurasul si pe urrna sA cucereasca insasi Bistrita, marele emporiu sAsesc din nordul Ardealului. Ferdinandistii stAteau rAu in Ardeal. In vreme ce Sultanul, inaintand pe teritoriul Ungariei, ajunsese la Mohaciu, prin 18 August 1529, in Ardeal nu era oaste care sA reprezinte puterea Habsburgului. Aici, Stefan Bathori, loctiitorul lui loan Zapolya std.panea aproape intreaga tall, avand de partea sa si pe Slcui. Numai Sasii mai rAmAsesera credinciosi lui Ferdinand, dar fortele for nu reprezentau cleat o rezistenta pasiva indAralul zidurilor, care Inconjurau puternicele for cetAti. Astfel si armata nordica a lui Petru Rare§ cu aceasta rezisten(ci avea sA se lupte, ca sA poatA purse mana pe Unguras si mai ales pe insAsi puternica cetate a Bistritii. La inceput Voevodul se legana in nadejdea ca Bistritenii, vazandu-se Ia stramtoare, izolati cu desavarsire, nu numai de Ferdinand, ci chiar si de fratii for de Ia Brasov si Sibiu, se vor impaca cu soarta si se vor supune. Deaceia be scrie la 15 lulie 1529 din Bahlui, aducandu-le la cunostintA ca : Majestatea Sa Craiul, ne-a daruit pe vecie Bistrita cu comitatul ei si Ungurasul, pentru dragostea frAteasca, ce ne leagA. Fiti veseli de aceasta, c4ci o sa vA luAm in ocrotirea noastra" 1) ; iar in 31 lulie ii invita sA predea Ungurasul parcalabilor sAi din Ciceu, lui Dracsin si Simion. Dar si Bistritenii, la randul lor, Inca sperau intr'o deslegare pasnicii, for favorabilA : credeau ca vor convinge pe Voevod sA renunte la pretentiunea Iui asupra cetAtii. Ii trimiserd daruri, dar zadarnic 1 Atunci recursera Ia Craiul loan. Judele orasului, Martin Schneider, fu trimis la Stefan Bathori, ca sa -i aducA la cunostinta ca sunt gata A. recunoasca de rege pe Zapolya, dar cu o singura conditie : sa nu fie dap in stapanirea Moldoveanului, caci, altcum, sunt hotarati sA se apere, luptand pe viata si pe moarte. Bathori, care nu iubea pe Rares, primi solia cu multa bunavointa si be fagAdui interventia sa. Invita deci pe Bistriteni, sail trimitd, pe ziva de 18 August, delegatii for la Alba lulia, unde aveau sA villa si trimisii Voevodului, parcAlabii Mihail si Solomon, ca sA pertracteze in chestiune. Bistritenii se grAbira sA indeplineascA porunca Iui Bathori, trimitand ca imputerniciti pe Wolfgang Forster, Sigismund Saltier si Mathia Sachs. Acestia n'au mers insa decat pand la Cluj, unde s'au oprit, on au fost retinuti. Sohi moldoveni erau la Alba lulia, in tabara lui Stefan Bathori, de unde scriu magistratului din 1) Ibidem? p. 326.

www.dacoromanica.ro

23

Bistrita sa -$i trimita oameni, ca sA se lamureascA toate chestiunile" 1).

Dar aceia n'au sosit nici in 18 August. Din aceasta zi

ne-a rAmas urmatoarea scrisoare a lui Stefan Bathori, trimisA din tabAra dintre Media $i Alba Iu lia, catre acela$ magistrat at Bistritii:

V'ati plans mai deunAzi, ca Moldovenii v'ar fi ocupat §i ca jncearca sa VA restranga libertatea. Le-am trimis vorba sa vind aici, $i sa vA invitam $i pe voi sa veniti, ca sA aranjez afacerea astfel, incat sa nu aveti nici o ingrijorare. Ei au $i sosit de cateva zile $i i-am retinut aici, dar voi din ce pricinA n'ati venit pand acum ? Veniti deci, fArA intarziere, cad pe ei ii vom mai refinea doud zile". Textul acestei scrisori a fost interpretat gre$it de cAtre Wittstock intr'un arlicol at sAu publicat in Anuarul liceului sAsesc din Bistrifa, in sensul CA, orasul a fost cucerit de Moldoveni $i pustiit", parere acceptatA $i de Ursu. 2) Berger, in articolul citat,

arata ca nu poate fi vorba despre ocuparea orasului, cuvantul noccupassent" are alt inteles. Cei 3 soli bistriteni, dupa cat se pare, se temeau sa nu li se pund cursa din partea Moldovenilor; deaceia nu veneau dela Cluj. Atunci merse Bathori la el, in 22 August 1529. Bistritenii rugarA din nou pe Bathori sa intervina la Zapolya, ca sa retraga donatiunea $i, daca nu o poate face de te.ima sa nu supere pe Rare$, sa duca chestiunea inaintea Dietei. Bathori, insA, le raspunse hotarat ca tratatul dela Lipova nu se poate schimba, $i dupd aceia puse pe cei 3 delegati sub paza, declarandu-i prizonieri ai Voevodului moldovean. Aceasta insd, era numai o apucatura, fAcuta in favorul Bistritenilor, $tiind el bine ca dacA Rare va pune mana pe cei 3 fruntasi ai Bistritei, ii va define $i pdstra ca ostateci, pans la supunerea cetatii. De altcum $i alte izvoare dovedesc ca Bathori a jucat un rol dublu. 3) DupA atatea tergiversAri ale contrarilor sal, Petru Rare $i-a pierdut rAbdarea. Cuprins de manie, el trece acum la amenintAri. In 22 August 1529, scrie Bistritenilor astfel : Am auzit ca in semetia $i indaratnicia voastra v'ati ridicat din nou coarnele, nu voiti sa. VA supuneti $i sa ascultati de poruncile Maiestatii Sale, nu lAsati sA intre In ora$ul nostru parcalabii pe care i-am numit acolo. Dar sa $fiti voi, Bistritenilor, ca am sa pornesc impotriva voastrA cu armata mare, care-mi stA gata, $1 pe voi toti, impreuna cu copiii vo$tri, pe mart $i pe mici, am 1) Hur i. XV, p. 328.

2) 0. c., p. 55. 3) Berger, o. c.

www.dacoromanica.ro

24

sa VA nimicesc cu fier $i foc, taindu-VA $i Impr4tiindu-VA carnea

in 4 parti ale lumii. A$a am sa VA pedepsesc, dacA in loc de credinta 1mi veti arata necredinta. Dacd MO vreti sa abateti de la voi mania noastrd, in momentul cand yeti vedea aceasta scrisoare, sa primiti pe ace$ti castelani in mijlocul vostru $i in cetatea, care este a noastrA".1) Rezultatul fu ca Bistrifenii evacuard, ce e drept, Ungurapl, dar hotarird sa-$i apere cetatea pana la ultima picAturd de sange. 0 noun ameninfare a voevodului, din 10 Septemvrie, nu-i putu clinti in aceasta hotArire a lor.2) Ii imbArbatard $i Sibienii, care le- au scris ca chiar dad vor fl invin$i in camp deschis, pastrand cetatea, vor avea cauza ca$tigatA.3) In sfar$it, Rare trecu dela vorbe la fapte, incepand ostilitatile cu I3istritenii. Atacul fu deschis de trupele din Ciceu, in frunte cu parcalabii Simeon $i Draqin. Dar, dupd cat se pare, de asta datA a fost vorba numai de o demonstrafie. Din o scrisoare a Voevodului, datata in 26 Septemvrie, afldm ca parcAlabii au inaintat pand la porfile cetAtii $i au provocat-o sa se predea. Dupd ce raspunsul, fire$te, fu negativ se departara $i, la intoarcere ( redeundo"), au pustiit finutul. Petru spune ca aceasta pustiire s'a fdcut WA $tirea lui ; va pedepsi cu moarte pe cei vinovafi, iar pagubele be va restitui pand intr'o para. Din acestea precum $i din faptul ca nume$te pe Bistriteni ; fideles. nobis sincere dilecti, reiese ca Domnul din nou spera in supunerea de buna voie a Sa$ilor, care erau destul de vicleni sa fAtareasca inclinarea spre ascultare, ca$tigand astfel timp mai bine de 2 luni, pe care au $tiut sa -I intrebuinteze bine, intdrind cetatea temeinic $i gramadind

in ea cele trebuincioase pentru eventualitatea unui asediu indelungat. In urmA s'a convins $i Petru Rare ca incapdtanatii Safi nu vor ceda decdt forfei. La sfar$itul lui Septemvrie, on inceputul lui Octomvrie 1529, sporind numdrul armatei de la Ciceu cu noui trupe $i trimitand instrumente de asediu, porunci sa se incunjure cetatea $i sa fie asediatA in toatd regula. In aceia$i vreme, noun armata moldoveneascd trecu munfii, in Tara Barsei $i la inceputul lui Octomvrie 1529 ILIA Media$1.11, pentru a doua ord. Aici se a$tepta sosirea voevodului instO. 4) StApanirea Ardealului se putea socoti deplin asigurata pe seama lui loan Zdpolya. 1) Hurm. XV, p. 329. 2) Berger, o. c., p. 52. 3) Hurm. XV, p. 33. 4) Ursu, o. c., p. 5B.

www.dacoromanica.ro

25

Tot aka de favoiabila pentru el era §i situatia din Ungaria, in urma puternicului sprijin al lui Soliman. Dupace, in 29 August 1529, a sarutat mana care a zdrobit Ungaria, tocmai la Mohaciu, Craiul Jano§, la 14 Septemvrie a putut, din nou, sa intre in Buda, de unde garnizoana lui Ferdinand a fost alungata. Sultanul, lasand pentru apararea ocrotitului sau 3000 spahii §i pe Gritti, in calitate de consilier craiesc, a plecat mai departe ca sa realizeze tinta finals a acec..tei expeditii, cucerirea Vienei, subt ale carei ziduri a ajuns Ia 22 Septemvrie. A inceput asediul, dar s'a lovit de dificultati mart ; soldatii de-abia se puteau mica in noroiul Vara fund. E adevarat ca §i garnizoana creOna era atat de slabita, incat mai ca ar fi predat Cetatea, dad Sultanul, pierzanduli rabdarea, n'ar fi ordonat retragerea, in 14 Octomvrie 1529. De§i armata turceasca n'a fost stingherita de du§man, la inapoiere a suferit mart pierderi, cum marturise0e insu§i Sultanul in memoriile sale. 1)

Prin campania turceasca din anul 1529 s'a limpezit situatia, iqind Ia iveala proportia fortelor celor doi beligeranti. Craiul loan §i-a dovedit slabiciunea prin faptul ca, pana a mers Sultanul impolriva Vienei, n'a fost in stare sä cuprinda Ungaria vestica, ramanand numai cu capitala pe care a obtinut-o din mila Turcilor. Dupa retragerea lui Soliman s'a vazut ca nici Ferdinand nu prea dispunea de pnteri mai marl decat rivalul sau. Cala vreme ameninta primejdia turceasca, principii germani s'au grabit, ce e di ept, sa-i trimita oaste §i bani, dar indata ce-au prins de veste ca Tur-

cul plead acasa au incetal orice trimitere de ajutoare. Astfel, Ferdinand cu modestele sale forte a luat in stapanire Ungaria vestica, dar mai departe n'a putut inainta. In aceasta stare de lucruri lupta dintre cei doi Crai protivnici se reducea la ciocniri locale, intre trupe de-ale partizanilor, de care aveau, §i unul §i altul,

peste tot cuprinsul Tarii. In aceasta lumina trebuie sa privim §i evenimentele din Ardeal. Aici, cum am spus, Ferdinandi§ti erau aproape numai Sa§ii, care se razimau pe cetatile for intarite, intre care ocupa un loc de frunte Bra§ovul i Bistrita. Impotriva acestora s'a indreptat acum Petru Rarm cu toate fortele sale, in toamna anului

1529.

In nord, armata de asediu dela Bistrita, era condusa de cei doi parcalabi din Ciceu. Dup. ce se convinsera ca Cetatea nu 1) Istotia milenara, V, p. 77.

www.dacoromanica.ro

26

poate fi luatd cu asalt, Moldovenii pregatird o cursd. In 6 Octombrie 1529, conducatorii ostirii si cu boierii for fruntasi : parcalabii,

Mihail si Solomon, loan Frissa Dymarul, Toma Aurariul, Dragos si Rotumpan, oferd Bislritenilor un armistitiu, care s'a si incheiat. Moldovenii au si plecat in directia Rodnei. Bistritenii, dupd depArtarea inamicului, au iesit repede in vii ca sd adune ce-a mai rdmas din recolta acelui an. Dar abia au ajuns acolo, and clopotul cel mare de la Sf. Nicolae si cornurile sentinelelor de pe bastioane au inceput sd sune alarma, and de tire ca se apropie dusmanul. Dinspre Beseneu se vedea inainland o oaste moldoveneasca, a caret cavalerie alerga in goand spre portile orasului. Bistritenii imprdstiati prin vii a Iuat -o in fuga desperata spre intrAri, unde au ajuns °data cu calaretii moldoveni. Multi dinire oraseni au fost ucisi, altii raniti, si numii putini au ajuns teferi in cetate.

Moldovenii in invalasala produsd ar fi patruns in cetate, dad Toma Werner, cdpitanul lefegiilor nu si-ar fi adunat in grabd cetele sale si n'ar fi afinut calea avangardei dusmane. Portile fur' inchise si luplatorii bistriteni isi luara locurile pe ziduri. Incepurd sd traga si tunurile din bastioane. Atunci Moldovenii, incunjurand cetatea Ia o departare, care cddea in afard de bataia tunurilor, s'au dus la Altdorf, unde si-au asezat tabdra. Acestea au avut loc Duminecd, in 10 Oct. Luni, in 11 Oct. 1529, sosi la Bistrifeni o scrisqare a viadicdi Anastasie si a parcalabilor Dracsin si Tomsa, in care se scuza pentru cele intamplate, fiindcd ei n'ar fi avut stire despre armistifiul incheiat, ardandu-se gata sd recunoasca si ei stipulatiunile aceluia.') Nu stim care a fost rdspunsul din partea Sasilor, atata e sigur ca luptele in jurul Bistritii au continuat mai departe. Cam in acelasi timp, prin 14 Octomrie 1929, pe Petru Rare§ it vedem in drum spre Brasov, unde mergea ca sd is conducerea trupelor, care asediau aceasla cetate. La 25 a acestei luni trimite, din Prejmer un ultimat Brasovenilor.2) A venit sd-i supund pe seama

Craiului loan. Nu se laudd ca be va cuprinde cetatea, dar va arde si va pustli toald Tara Barsei. Dad nu se vur supune, se va intoarce Ia prinidvard si le va cdlca in picioarele cailor toate sdmandturile si va opri pe SAcui sd le mai %rancid bucate, trebuind astfel, sa manance pietre. Dud nu vreau sd mearga lucrurile pand acolo, atunci sa trimitd la el 6 fruntasi, cu care sd trateze con1) Hurm. XV, p. 336-3372) Ursu, o. c., p. 60, Szekely okleveltar 111, p. 245.

www.dacoromanica.ro

27

ditiunile supunerii lor catre Craiul Janos. Cand yam ca glasul lui nu e ascultat, arse Prejmerul si Sacelele.1) Brasovenii incercara sa-si masoare puterile cu Voevodul, in camp deschis, in apropierea cetatii, dar furs WO. Atunci Petru Rare§ incunjura cetatea Brasovului $i dupa un asediu de 3 saptamani cuceri un turn de lemn, luand prizonieri pe toti aparatorii aceluia, impreuna cu intreaga munitia si 2 bombarde.2) Nu tot asa de imbucuratoare erau succesele moldovene dela Bistrifa. Asediul nu putea arata nici un rezultat, dimpotriva, orasenii faceau dese tepid, angajand lupte aprige si respingand pe asediatori. Cu un atare prilej furs luati prizonieri parcalabul Mihail si camerarul domnesc din Rodna, loan Teleaga. La 31 Octombrie, Petru Rare§ aduce la cunostinta Bistritenilor izbanda sa de Ia Brasov. Le aduce aminte ca Craiul loan, i-a donat lui Bistrifa cu districtul aceleia. Nu infelege cum pot merge in indaratnicia lor atat de departe incat nu voiesc a i-se supune. SA stie ei ca a cuprins cel mai puternic turn al Brasovului, si I -a facut una cu pamantul, iar pe aparatori i-a facut prizonieri. Cu ajutorul lui Dumnezeu, va avea in maini in curand si cetatea. Si atunci de-aici imi voi intoarce, impotriva voastra, intreaga armata mea, si dad asteptati sosirea mea, sa stiti ca am sä va trag in tapa pe toti, cu mic cu mare, si sa va dumic in bucafi. Daca vreti insa sa fie bine $i sä ramaneti teferi, alegeti 6 fruntasi si-i trimetefi Ia mine, pentru mantuirea si scaparea voastra, iar noi fagaduim pe credinta noastra $i a sfetnicilor nostri, ca nu-i vom opri la noi". Numai sa i-se supuna, cad atunci be va restitui toate pagubele avute in podgorii si se va intoarce acasa, lasandu-i pe ei sa traiasca in pace $i dupa datinele lor. Bistrifenii insa nu cedara. Brasovenii, speriafi de .pierderea turnului, se aratara gata sa incheie pace, fiindca nu li-se cerea sa primeasca parcalabi Moldoveni intre zidurile lor. Pacea se incheie cu urmatoarele conditiuni : Brasovenii platesc lui Rare§ 5000 galbeni, pref de rascumparare pentru prizonieri si un dar de 600 galbeni. Declara ca vor recunoaste de stapan legitim pe acela, care se va incorona in Buda de rege al Ungariei. Acela, cum vazuram, era Zapolya. In schimb, Petru Rares ii lua sub ocrotirea sa, aparandu-i impotriva tuturor dusmanilor si dandu-le privilegiu de negot in Moldova. Petru Rare§ 1) Ursu, o. c., p. 60. 2) Ibidem, p. 60-61.

www.dacoromanica.ro

28

si-a atins tinta pentru care a luptat in sudul Ardealului. Acum ar fi putut sa meargA in persoana Ia Bistrita, concentrdndu-si toate forfele spre a supune pe indaratnicii Safi de-aid. N'a facut-o din motive, pe care nu le cunoastem ; poate afaceri interne reclamau prezenta Domnului in Cara. El s'a tutors deci in Moldova, trimetand numai intariri la Bistrita, subt conducerea vistiernicului Tomsa

si a parcalabului Vlad, care duceau asediafilor o scrisoare cu urmAtorul continut:

Desi vor fi aflat a Brasovul I-a recunoscut de stapan, ei tot nu vreau sa stie de supunere. Va trimite acum intreaga oastea sa dela Brasov, dar mai bine ar fi sa nu astepte sosirea aceleia, cad are sa-i tale bucati. Daca insa se vor supune, va pleca acasa cu toata ostirea. Drept marturie, alatura o epistola a Brasovenilor, care recunosc adevarul celor scrise de Rare§ : s'au supus, ca sa evite un ran mai mare. Aceste amenintari, repetate inc'odata in 29 Noembrie 1529,1) au ramas fara efect. In Decembrie s'a vazut nevoit sa trimita not intariri sub comanda parcalabului Gheorghe. Luptele in jurul cetatii au fost reluate cu mai multa energie, pe cand inlauntru, lipsa de provizie incepea sa se faca tot mai simtita. Un armistitiu de scurta durata, cerut de Moldoveni, fu bine-venit Bistrifenilor, care-si putura reface fortificatiile deteriorate. In ajunul Craciunului catolic, ai nostri mai incercara un atac, dar fail izbanda, iar dupa aceia, isi ridicara tabara si trecand Dealul Targului, aflator spre nord dela oras, se asezara Ia satul sasesc Dumitrea Mare, cu intentia de-a intrerupe, catva timp, operaVile. Sasii se grabira sa intrebuinteze bine acest ragaz, refacand zidurile si aducand provizii proaspete in cetate. In lanuarie 1530 se intoarsera Moldovenii si-si asezard tabara la Wallendorf. Bistrifenii trimisera daruri boierilor din tabard si lui Petru Rares. 2) Si aceasta dovedeste a rasboiul indelungat, cu multele lui privafiuni, scazuse mutt spiritul rasboinic in cetate. In schimb, Moldovenii, chiar in acest limp, desfasurau o activitate mai vie. 0 trupa, comandata de parcalabul Solomon, cantona in Budac, alta era la Wallendorf, iar cartierul general ramasese tot in Dumitrea Mare. Sasii incercara sa slabeasca cercul ce- i strangea prin iesiri violente, dar odata o pafira, fiind batuti strasnic, la Tarpiu.3) Bistritenii, demoralizafi, doreau acum pacea printr'un compro1) Veress, o. c., p. 202. 2) Berger, o. c., p. 61. 3) Berger, ibidem.

www.dacoromanica.ro

29

mis, care sa satisfacd amorul propriu al Moldoveanului, dar sa nu stirbeascd autonomia seculard a celdfii. La rugarea for OA ca intermediator, Stefan Bathori. Petru Rare acceptd, deocamdata, numai incheierea unui armistifiu. In 6 Februarie 1530, o comisiune de boieri moldoveni se infafisd in cetate, unde finu 0 sedinfa comund cu delegafii Bistrifenilor si aici stabilird conditiile armistifiului. Petru Rare va primi 100 galbeni ; prizonierii vor fi schimbafi imprumutat. In schimb, Moldovenii vor evacua numai decat districtul Bistrifii, retragandu-se in directia Rodnei Inca din aceiasi zi, seara tarziu, parcalabul Mihail cu sfatul boierilor afiatori in cartierul dela Dumitrea Mare, comunica Bistrifenilor CA ei acceptA conditiile armistifiului incheiat de delegafia moldoveand si cer liberarea grabnica a lui loan Teleagd, camerarul dela Rodna, care are se dea same Domnului sal despre niste biruri. In ziva urmdtoare, Moldovenii au plecat la Rodna, de unde scriu din nou, in 8 Februarie cerand liberarea aceluiasi Teleaga, pe care insd Bistrifenii nu voiau se -I lase din maini, de-sigur, inainte de ce Petru Rare n'ar fi ratificat acordul incheiat. ParcAlabul Mihail le si face imputdri, ca nu-si fin cuvantul dat. De o pace definitive insd, Inca nu era vorba. Pe la mijlocul lui Februarie intervine insusi Craiul loan, care nu era mulfumit CA trupele lui Rares, fiind legate in nord, nu-i pot veni in ajutor in altd parte, unde avea nevoie de ele. Din o scrisoare a lui, datatd in Buda la 13 Februarie, afldm ca a trimis in interesul pAcii, un sol la Petru Rares si a invitat pe parcdlabul de Ciceu sa suspende ostilitAfile, pand se va cunoaste rezultatul acestei intervenfii ;

roagd si pe Bistrifeni se facd acelasi lucru. i) Petru Rares insd, continua sa pretinda supunere complectd, dar armistifiul n'a fost rupt si Moldovenii n'au atacat Bistrifa (cum crede gresit Ursu, urmand pe Wittstock. 2) In 16 Martie, furs liberafi din Bistrifa boierii fruntasi : Mihul, portar de Suceava, loan Diacu si Dragos Rotopan. Rare insd nu voia se cedeze si atunci Craiul lanos scrie din nou Bistrifenilor, la 22 Aprilie 1530, invitandu-i sa se supund lui Rare si sa asculte de deregatorii aceluia, caci altfel vor simfi mana lui. Sasii inspaimantafi, pornird solii la Craiul, gata sa aducd orice jertfd, numai sa nu fie silifi sa prirneaqcd in cetate pe parcAlabii moldoveni si sa-si piarda autonomia.

Le veni insd norocul in ajutor. 1) Hurm XV, p 352. 2) Articolul citat, p. 66.

www.dacoromanica.ro

81)

Ne-astamparatul Domn al Moldovei i§i intoarse privirile in alts parte, tesand planul de a cuceri Pocutia. Spre acest scop insa trebuia sa aibd Ia indemand toate fortele, §i cele din Ardeal. Astfel ceda din vechile sale pretentiuni §i Incheie pace cu Bistrita. Cetatea recunoscu suveranitatea lui Petru Rare§, se obliga sa-i plateasca in fiecare an contribufia de Ia sf. Martin §i sa-i trimita la cerere, lefegii. Cand Ia inceputul lui tulle 1530 apdru in Bistrita o solie moldoveana aleasa, aceia fu ospatatd cdteva zile dear4dul. Pe-atunci pacea era incheiata. Petru Rare ajunsese Ia culmea puterii sale. Domn at Moldovei, in intinderea ei din ultimii ani ai lui Stefan -cel-Mare, el avea subt stapanirea sa Cetatea de Balta cu domeniul sau, Ciceul cu peste 60 sate romane§ti, Ungura§u1 cu finutul sau intins, Bistrifa inconjurata da 23 sate sase§ti §i Valea Some§ului mare cu minele de our §i argint de Ia Rodna. Afard de aceasta, Sacuii erau in clientela lui, tot asemenea §i Tara Barsei, cu vestita cetate a Bra§ovului. Ba §i Muntenia, unde domnea un ginere al lui Petru Rare§, Inca a intrat in sfera de influentd a Moldovei. SOOnirea lui in Ardeal era mai neatArnata de cum era sa fie mai tarziu a lui Mihai Viteazul, caci posesiunile erau cd§tigate cu sabia §i nu avea sa dea nimanui sama de ele. Pans in vara anului 1530, Petru Rare a mers din izbAncla in izbanda, dovedind prin vitejie §i spirit intreprinzAtor, ca a mo§tenit multe insu§iri alese de la marele sau parinte. 1-a lipsit insa cumpatul, intelepciunea §i patrunderea cu care Stefan-cel-Mare §tia sa faca fats §i celor mai grele imprejurari. $i tocmai de aceste insu§iri avea nevoie, ca sa pastreze, ceiace a ca§tigat, in mijlocul numero§ilor du§mani, care-I inconjurau din toate partite. Primul pct de nesocotire a imprejurarilor politice a fost atacarea §i luarea Pocutiei.

RELATIUNILE DINTRE MOLDOVA $1 UNGARIA DELA 1530-1538. Concepand planul de-a lua Pocutia, a purces dupa obiceiul sail, dea-dreptul .spre Pinta. In August 1530 a trimis o solie la regele Poloniei, ca sa ceara provincia, care dupa drept apartine Moldovei", dar cererea, fire§te, ii fu refuzata. Rare§ n'a stat mutt pe &dud, ci adunandu-§i fortele, la inceputul lui Decembrie 1530,

www.dacoromanica.ro

a trecut granita Poloniei si Ora in 10 ale acestei luni, a luat in stApanire toatA Pocutia, cu cele 6 orase si 200 sate ale sale. Abia in primavara anului 1531 s'a putut injgheba o mica ostire polona, care insa nu era indestulitoare nici sA opreascA incursiunile moldovenesti dela margini.1) Tarnovski numai in Mule incepu s5-si adune lefegii ; pe la mijlocul lui tulle abia dispunea de 6000 cAlAreti si tunuri bune servite de 300 puscasi.2) $i totusi la sfarsitul acestei luni, Moldovenii, in 2 zile, furs scosi din Pocutia. Se ridicA o intrebare : nu stia oare Petru Rams ce se pregAteste la hotarul dinspre miaza-noapte ? De ce n'a incercat el sA preintampine atacul polon, prin o ofensiva, care sA nu dea dusmanului rAgaz sA-si concentreze fortele, on cel putin sA fi organizat mai temeinic apararea ? D-1 lorga crede ca Voevodul, chiar daca nu se imbolnAvea in preajma serbatorilor de Pasti, cum ni-se spune, tot n'ar fi inceput rasboiul cu Polonii, dela cari se multumise sA is ce a avut de luat. Noi insA credem ca Rare§ ar fi prevenit pierderea Pocutiei, dacA n'ar fi fost ocupat in ally parte. In- Maiu 1531 Petru Rams era in Ardeal, !nand parte Ia o expeditie a lui loan Zapolya.

Lucrul acesta n'a fost observat de istoricii nostri, deli era adeverit prin un document publicat in TOrtenelmi tar", (anul 1901, p. 453), care mai de curand a fost reprodus in parte in colectia lui Veress: Fontes rerum Transylvanicarum, torn. IV., p. 227. II dAm in traducere romaneasca.

Azi, in vremea pranzului s'a intors un distins om al nostru, pe care I -am fost trimis ca sA spioneze in Ardeal. Omul D-Voastra bombardistul mester, Simion, a vazut cu ochii lui si ne-a spus adevdrul curat ca. Voevodul loan asediaza cetatea Sibiului. Ia parte la aceia expeditie Voevodul Moldovei, cu o mie calareti si Voevodul Munteniei cu o mie' calAreti. Au 16 bombarde si bat cetatea zilnic. De altcum putem sa VA scriem cu siguranta, CA loan Voevodul a gratiat pe Andreiu Bathori si pe Anion Losonczy. Insusi Mateiu, fratele lui Stefan VerbOczy, a adus scrisorile lui loan, in care face gratie acelora. $i omul nostru a venit in Transilvania pe acelasi drum, odatA cu Mateiu insusi. De aceia D-Voastra ganditi-VA ce aveti de facut : daca trebuie sA le scrieti acelora on nu. Noi, ca oameni cinstiti si credinciosi, facem, ce 1

§i 2) N. Iorga, lstoria armatei romaneti, I, p 257.

www.dacoromanica.ro

52

se tine de cinstea §i omenia noastrA. VA doresc sanatate. Data in tabara noastra din Zoard, la 22 Maiu 1531." (Francisc Bebek de Pelsticz, comitele comitatului GOmor, catre senatul oraplui Ca§ovia). Care este locul acestui episod in §irul evenimentelor din cursul anului 1531 ? In 5 lanuarie, Ferdinand fu ales impArat al Germaniei. Incurajat de noua sa situatie, el continua §i cu mai mult zel razboiul impotriva lui apolya. De alts parte, Sultanul se pregAtea la o noun expeditie in contra Habsburgului §i de aceia dadu poruncA stra§nica domnilor romani sa stea gala pentru primAvara viitoare, ca sa piece impreuna cu el spre Germania. ') Acest ordin it nelini§tea mult pe Voevodul Moldovei. Stia ca va trebui sA urmeze pe Sultan, mai ales daca igel personal va conduce expeditia in Ungaria. Ar fi dorit deci sA ajunga la intelegere cu Polonii in privinta Pocutiei, inainte de ce ar fi silit sa se departeze din tail. In 7 Martie 1531 it vedem trimitand in Polonia un sol, prin care cerea regelui incuviintarea de a trimite o delegatie pentru incheierea invoielii. ... ut obtineat facultatem et litteras publicae fidei Maiestatis Suae, ad mittendum aliquem super cicordia insignem oratorem, quando intelligat, multum nunc esse ex mandato Thurci perturbatum, quo sibi praecipitur, ut exercitum XV millium contra Geromanos paret".2)

Sultanul n'a plecat, ce e drept, in Ungaria, dar dupa cat se pare, n'a incetat sa trimita porunci lui Rare§, sA mearga in ajutorul lui apolya, care voia sa supuna puternica cetate a Sibiului. Petru Rare§ credea ca se poate scapa de Sultan, dacA ameninta pe Sa§i cu vorba. Sibienii scriu lui Ferdinand, in Aprilie 1531: Vaivoda Moldaviae misei at ad nos oratorem suum, medio cuius et per litteras et jussu Caesaris Turcarum inducebat ad hoc, ut Joanni adhaereremus, alioquin oporteret, eum contra nos venire Bello." 8) Amenintarea fug trebui, de frica Sultanului, sA se prefaca in faptA. Voevodul Moldovei, impreunA cu Vlad al Munteniei, cu Cate 1000 calAreti trecurA muntii ca sA ajute pe Zapolya la asediarea Sibiului, care Linea cu Ferdinand. i in vreme ce el statea sub zidurile cetatii sase§ti, Polonii facura pregatirile, al caror rezultat fu recucerirea Pocutiei la sfar§itul lui Julie 1531. 1) Schuller, tom. 28, p 510, citat la Ursu, o. c., p. 80.

2) Hurmuzaki XI, p. 18. 3) Ursu, 1. e

www.dacoromanica.ro

33

Petru Pares Ind nu era omul tare sa lase sA i-se is asa usor prada din mAini. Isi adunA o armata de 20.000 oameni si incepu expeditia de recuperare, dar fAcu o mare gresalA, trimitAnd inainte 6000 soldati sub conducerea lui Toma Barnovski $i Vlad, care full bAtuti de Tarnovsky la Gvozdiec, in 19 August 1531. Atunci Petru, cu restul trupelor, $i asa mai numeroase ca ale Po-

intru intAmpinarea inamicului; dar fu zdrobit de tactica superioara a generalului polon in 22 August, Ia Obertin, lonilor, grabi

pierzAnd toate tunurile. Astfel Pocutia fu pierduta pentru totdeauna.

Rasboiul nenorocit cu Polonii a avut urmari foarte impor-

tante, cad in urma aceluia Petru Rares a ajuns in conflict cu Turcii, ceiace a atras dupa sine $i schimbarea relatiunilor cu Ar-

dealul $i Ungaria. Inca in Aprilie 1531, Polonii au trimis un sol Ia Inalta PoartA,

ca sa se planga impotriva lui Petru Rares, care s'ar fi laudat ca el a cucerit Pocutia cu stirea si aprobarea Sultanului. Soliman, caTe nu dorea sA strice pacea cu Polonii si, afara de aceasta, avea nevoie de trupele moldovene in lupta impotriva lui Ferdinand, a poruncit Voevodului sa restituie Pocutia. Rare§ n'a ascultat, maniind §i mai tare pe Sultan, iar provincia tot a pierdut-0. Poate

a Petru Rates, pana in siarsit, ar fi izbutit sA impace pe Sultan cu daruri dacA n'ar fi venit la mijloc activitatea diabolica a ,lui Aloisi Gritti, pe care jocul evenimentelor si ambitia-i neinfranata, inarmata de-o rafinarie farA pereche 1-au facut sail incruciseze drutnul vietii cu al lui Petru Rares.

Am aratat mai sus ca cei doi Crai" ai Ungariei n'au fost in stare sA se dovedeasca unul pe celalt in cursul anului 1529. Anul urmator insA a adus reinvierea Habsburgului, care, izbutind sa-si adune trupe numeroase, a cuprins Ungaria vesticA. In toamna anului 1530 a format chiar o armata puternica, dandu-i insarcinarea sA mearga impotriva capitalei, subt ale carei ziduri a ajuns in 31 Octombrie 1530. Dad n'ar fi fost inAuntru Gritti, care purta acum titlul de guvernator al Ungariei, Buda ar fi cAzut in mainile Nemtilor; Italian' insA a aparat-o cu o energie uimitoare. Tot el a induplecat pe cei doi beligeranti sA incheie un armistitiu si a mers in persoanA la Sultanul, ca sA intervina pentru aprobarea aceluia. Gritti era acum Ia culmea maririi. Fiind cel mai bogat bancher din Europa, el dA-

duse sume uriase marelui vizir Ibrahim Pa§a, prin care a ajuns in gratia lui Soliman. In politica occindentalA nu se lua nici o hotarare mai importanta, fArA a cere sfatul lui Gritti, fiul de doge din www.dacoromanica.ro

S

M

Venetia. Dar el imprumutase sume foarte Mari si Craiului lanoS, care pentru dobanzi i-a zAlogit veniturile tuturor episcopiilor din Ungaria $i o multime de venituri regale din Ardeal. Zapolya ajunsese o papusa in mainile acestui viclean agent diplomat, care, dispunand de bani si de favoarea puternicilor din Constantinopol, credea ca poate sa ravneasca si sa ajunga orice. Nu e deci mirare CA in sufletul lui a incoltit gandul sA castige si un tron. In acest sens incepu deci sA lucreze la Ina lta Poarta. La inceput a aspirat numai la tronul Ungariei. Avuse prilejul sä se convinga ca Zapolya era un om slabAnog, lipsit de energie, iar Ferdinand de

cand, la 5 lanuarie 1531, fusese ales rege german, era cu totul absorbit de afacerile din Germania. Chiar dintre Unguri, multi ar fi vAzut cu ochi buni de rege pe Gritti, in nadejdea ca acest om cu mare influenta la PoartA, va pune capat rasboaielor turcesti, care, de ani, pustiiau tara in lung si lat. 1) Cand Petru Rares, in urma cuceririi Pocutiei, ajunse in disgratia Sultanului, Gritti, in chip firesc, se gandi sa intinda mrejele politicei sale levantine si asupra Moldovei, pe care, dupd unele izvoare,

avea de gand sA o dea fiului sau Anton. Cu toate a

Gritti la inceput a lucrat in tainA, totusi gandurile lui au inceput sA ajunga si la cunostinta celor interesati. Craiul loan stia ca. guvernatorul" sau planuieste sA-i is locul ; tot el a vestit si pe Petru Rams, ca-1 amenintA aceiasi primejdie din partea Italianului.2)

Domnul Moldovei vedea ca a infuriat pe Soliman si ca, dupa infrangerea dela Oberlin, era inconjurat din toate partite de inamici. Polonii II dusmaneau, fiindcA Ie -a pricinuit atata paguba in oameni si bani, cu rAsboiul pentru Pocutia ; mania Sultanului nu spera sa o poald imblanzi, dupa ce acum era intetitA prin uneltirile lui Gritti, In fata unei situatii atat de periculoase nu afla de cat o singura iesire : sa se arunce in bratele Imperialilor, duosmanii firesti ai Turcilor. Asa se explica schimbarea de front a lui Rares, savarsitA in vara anului 1531. Inca in Julie 1531 dupa infrangerea dela Obertin Voevodul trimite la curtea lui Ferdinand pe Grigore Litteratus, cum dovedesc credentionalele publicate la Veress. B) Nu cunoastem instructiile date acestei solii, dar ghicim rostul ei : Rarer Imbia,

vechiului sau prieten, aliantA impotriva Craiului lanos si a Turci1) Kretschmayer, Viata lui A. Gritti, p.58. 2) !dem, ibidem, p. 63.

3) 0. c, p. 228.

www.dacoromanica.ro

05

tor. Nu cunoa§tem nici rezultatul acestor tratative, cad prin Aprilie 1532, se banuia, numai, ca Domnul Moldovei ar avea 1ntelegere ascunsa cu Ferdinand.1) Gritti, presimtind ca uneltirile lui au ajuns Ia urechile celor interesati, n'a prea indrasnit sa se IntoarcA din Constantinopol in Ungaria, pans ce n'a plecat si Sultanul cu o oaste uriasa, cu gan-

dul de-a nu se opri pans sub zidurile Vienei. Atunci, cu un fel de avangarda compusa din 500 calareti Greci si Turci, si 200 pedestrasi, Italianul se indrepta spre Ungaria, fiind convins ca respectul de Sultanul care venea in urma 11 va apara de orice gand rau al dusmanilor sal, care se sporeau mereu. Ajungand la Nicopole a fost primit cu mare cinste de Pasa de-acolo, dar bolnavindu-se de friguri, trebui sa ramana pe loc mai multa vreme. Dar si timpul acesta 1-a folosit, adunandu-si trupe cu sambrie. Pled apoi mai departe, ajungand la Targoviste, pe la mijlocul lui Aprilie 1532. $i aici i-se facu primire solemna si fu ospatat cu mare cinste, cateva zile. Din Targoviste avea de gand sa treaca in Moldova, ca sa alba o convorbire" cu Voevodul. Dar avantpostul trimis din precautiune se intoarse aducandu-i

stirea ca Petru Voda 11 asteapta cu 15.000 soldati, si de buns seama, cu sentimente nu tocmai prietenesti. Atunci Gritti se intoarse in fuga la Targoviste. Dupa el sosira daruri dela Petru Rares, care-si exprima mirarea si regretul" ca s'a departat atat de grabnic dela hotarele Moldovei. Dar Italianul stia cum trebuie interpretat acest regret" si deaceia a raportat lui Soliman, care petrecea la Adrianopol. Darurile insa le primi si apoi trecu muntii in Ardeal. Inteaceia Sultanul ajunse la Belgrad ; aici ii iesi in cale

Rare§ cu daruri, ca sa-1 Imbranzeasa Se arata binevoitor hotarat, de sigur, sa amane rasbunarea pe mai tarziu, pentru un prilej mai prielnic. Cand Gritti ajunse Ia Brasov, unde-1 astepta fiul sau, avea o oaste de c. 12.000 oameni, Intre care multi Romani luati In sambrie. La Brasov a cheltuit mult cu Intretinerea acestor soldati, dar in schimb a primit de la guvernator" privilegii intinse. De-aici, pe la sfarsitul lui Maiu, s'a indreptat spre Sibiu, singurul punct intarit, unde se mai mentineau aderentii lui Ferdinand. Gritti lug Sibiul sub asediu, dar nu-1 putu cuceri cu mijloacele slabe de tare dispunea. Pled deci spre Oradea, iar de-aici la Buda, 1) Ursu, 0. c., p. 93.

www.dacoromanica.ro

M

unde fu primit to mare pompA, apoi cobori la Eszek, tilirti intampinarea Sultanului. Acesta it insdrcind sA asedieze si sA

cuprincla orasul Strigoniu, lucru pe care nu fu in stare sA-1 dud la indeplinire. Intr'aceia Sultanul fu oprit in calea-i triumfala spre Viena, la mica cetate Koszeg, din care eroul Nicolae lurisici, cu o trupA de 1000 oameni, a jinut pe loc marea ostire turceascA, timp de 3 sAptAmani. Rezistenja micei garnizoane din K6szeg a mantuit Viena, cAci a dat ragaz Crestinilor sA adune o armatA de 85.000 oameni. Turcii, crezdnd ca cei din K6szeg sunt ajutaji de puteri supranaturale, temandu-se apoi de forjele crestinilor, si fiind decimaji de lipsuri §i boale, si-au facut calea intoarsd. Erau plini de furie impotriva Craiului Janos, pe care-1 socoteau pricina rusinii suferite $i deaceia voiau sA-i smulgA Slavonia si sA o alipeascd la Imperiul turcesc. Gritti, care abandonase asediul Strigoniului, primi insarcinarea sA impace pe Sultanul infuriat. Si implini si aceasta misiune cu succes strAlucit. Sultanul renunjti la incorporarea Slavoniei, ba dete Craiului loan, in ajutor, trupe turcesti. Gritti la intoarcere afld pe Zdpolya langd Tisa ; el pled mai departe spre Buda, iar Craiul avea sA-1 urmeze, cum le era injelegerea. Dar Craiul nu merse pand la Buda, decat dupd o lungd ezitare, temandu-se de vreo cursd din partea lui Gritti, care dispunea acum in Ungaria ca un adevdrat stdpanitor. Dar dud credea cA este mai aproape de realizarea visului sat', pescuind in apA tulbure, s'a intamplat un lucru neasteptat : Ferdinand a cerut pace la Inalta Poarta si Soliman a incuviinjat-o, la inceputul anului 1533. Fiind si chemat de Sultanul, Gritti grabi la Constantinopol, unde sosi in 29 Aprilie 1533, cu hotardrea sA impiedece aranjarea afacerilor din Ungaria peste capul sail. Cu bani si prin wietenii sAi atotputernici la Inalta Poarta izbuti sa objlnd ce dorea ; fu insarcinat de Soliman sA medieze pacea mire Ferdinand si Zapolya, care ambii au recunoscut supremajia Sultanului. Norocul se pArea ca favorizeazA pe Italianul, care voia sA mijloceasca pacea asifel, incdt intre cei doi care se certau sA fie el cel ce se bucurd. Plecarea lui in Ungaria 'lush fu amanata pand la inceputul anului 1534. Gritti era asteptat in Ungaria cu sentimente foarte dusmdnoase. Ferdinand nu avea incredere in el, Zdpolya it ura, fiind convins cd vrea sa-i smulgd Ironul, iar nobilii din Ardeal se agitau, fiindcA se Idjise svonul ca vrea sA prefaca jara in pasaldc. In lipsA de documente, nu cunoastem jinuta lui Petru Rare§ intre www.dacoromanica.ro

37

1532-1534, dar e verosimil ca el s'a mArginit sA observe cu atentie desfAsurarea evenimentelor, iar cand a aflat ca Gritti se apropie din nou de acele parti, a dat, in ascuns, maim cu dusmanii ace Iuia, sporindu-le numArul cu unul foarte indarpt. Gritti ghicea ce-I asteapta, deaceia a dat poruncd fiului sau Anton, care petrecea in Ungaria, sd-i fag inainte la Brasov cu forte armate, in stare sA apere trecatorile, prin care avea sA strabag din Muntenia in Ardeal. Cand Anton Gritti, ascultand de porunca tatalui sdu, a trecut prin Ardeal spre Brasov, in tinutul Bihorului a vAzut cum Emeric Czibak, episcopul de Oradea-Mare inarma poporul cu ganduri dusmanoase fats de Gritti, iar celalalt episcop at Ardealului, Statilius trimitea care cu provizii lui Petru Rares. Gritti plecase din Constantinopol in 18 Mule 1534, insotit de 7000 cAldreti, iar 200 ieniceri formau garda lui personald. Ajungaud Ia Silistra, a pus sA spanzure pe un boier, cu numele Ilie, fiindcA nu i-a castigat destul de repede corabiile cu care sd treacd Dundrea. 1)

La Targoviste au schimbat daruri cu Petru Rares, ca cei mai buni prieteni, ei care se urau de moarte. Gritti trecu prin pasul Oituzului in Treiscaune, iar de-aici la Brasov, unde ajunse in 7 August 1534. Aici II astepta fiul Mil Anton, aducand si el trupe, cu care ostirea lui Gritti se ridicA Ia 3000-4000 oameni. Cu el avea si un al doilea flu, Petru, in varstd de 12 ani. Dupace sosi la Brasov facu o mare nesocotintA, care-i pricinui pieirea. A trimis o trupd, in frunte cu Batthyany si loan DOczy, ca sä-i aducA pe Emeric Czibak, care se afla atunci Ia Fe Inter. Detzy, care era dusmanul de moarte a Iui Czibak, a intocmit astfel lucrurile, ca episcopul la vederea oamenilor lui Gritti sd prinda armele si atunci a fost taiat bucAti iar capul lui fu dus Iui Gritti, care inspaimantat a exclamat : Eu n'am volt aceasta" I Dar faptul sAvarsit nu se mai putea reface 1 Nobilii dusmani ai Italianului au folosit acest omor ca mijloc pentru fanatizarea poporului. Kun Kocsard, Francisc Kendy si Stefan Mailat au adunat in scurta vreme o armata de 50.000 oameni, adevArat : rau inarmati si nedisciplinati. De comandant suprem fu ales Romanul Stefan Mailat. Auzind despre aceste pregAtiri indreptate impotriva lui, Gritti a patruns in Medias, impotriva vointii Sasilor si s'a inchis acolo, iar celatenii, cu femeile si copiii lor, s'au retras in citadeld. 1) Istvanffi, XII, p. 196. Cf. Revesz Gy. Gritti Lajos szereplesg Magyar, orszAgon, in Erdelyi Muzeum, VII-VIII, p. 240 §i passim.

www.dacoromanica.ro

38

Gritti nu se arAta ingrijorat, fiindca cunostea calitatea trupelor lui Mailat ; afara de aceasta nAdajduia sA-i vita ajutor dela Viad din Muntenia, Zapolya si Petru Rare§ ; El nu stia cA cel dintai, $i dacA ar fi volt, nu putea veni, fiindca pasurile dinspre Tara Romaneasca erau inchise. loan Zapolya putea sa vinA, dar nu voia ; chiar trimisese la Poarta o solie cu rugAmintea sa recheme pe Gritti, fiindcA umblA cu &dui sA-i is Domnia. A plecat, ce e drept, spre Ardeal dar s'a oprit la Oradea-Mare, ca sa astepte acolo desfAsurarea evenimentelor. Petru Rare a venit cu 12.000 cAlareti, dar nu ca prieten, ci cu hotarirea sA ajute din toate puterile pe nobilii unguri, ca sa puns capat carierei aventurierului din Venetia.

La sfArsitul lui August incepura sa aparA avantposturile armatei ardelene, vreo doua mil de oameni, In desordine, care, fAcandu-§i §anturi, se asezarA la o anumitA distanta de ziduri. Gritti, iesind din cetate, a incercat sa-i alunge, dar n'a izbutit, cad se tineau bine In santuri. Situatia aceasta a dAinuit Oa In 23 Septemvrie, and a sosit, in sfar§it, armata principals. Pe-atunci Gritti era bolnav de friguri, incapabil sA is vre-o hotarire. Se vorbea cA unii dintre capitani sunt gala sa-1 paraseasca, trecand la inamic. Multi 11 sfAtuiau sa fuga, cAci avea posibilitatea sA se strecoare din cetate. El InsA primi sfatul lui DOczy si Batthyany, care -1 Indemnau sA intre la Invoiala cu dusmanul. incepura tratative, care furA zAdArnicite de Insus DOczy, and vazu ca Ardelenii cer extradarea lui, ca sA-1 pedepseasca, fiindcA a provocat uciderea lui Czibak. In 27 Septemvrie ii sosirA lui Mailat si tunurile, cu care incepura a bate acolo, unde fortificafile nu erau Inca ispravite. In cetate, situatia incepea sA fie desperate, proviziile si iarba de pusca erau pe gAtate, soldatii traiau cu carne de cal. In noaptea dintre 28 spre 29 Septemvrie zidurile furA naruite de artilerie, dar indaraptul for era un val de pamant

si lemne, subt al cArui scut rezistenta ar fi fost cu pub* timp mai Indelungat. Dar atunci pe neasteptate iesira din citadels ora-

§enii, si incepura a trage asupra casei in care Ikea bolnav nefericitul Gritti. El puserA steag alb, trasera clopotul de la biserica cea mare §i incepura a chema cu glas mare pe asediatori sA intre In cetate, cAci e momentul prielnic. Gritti, fiind informat despre starea lucrurilor, si-a adunat toate fortele, si s'a ridicat, cad nu voia sa moarA in pat. S'a suit pe cal iar pe servitorul sau, Matgiu Stoiant I'a trimis la capitanii unguri, ca sA-i indemne la

www.dacoromanica.ro

39

rezistenta. Acesta se intoarse cu. vestea cA totul e pierdut : Ungurii I-au parasit ; au deschis portile abia zidite §i an dat

drum du§manului care a navalit prin deschizAtori, strigand: Nu VA temeti Ungurilor, ca n'are sa Vi se intample nimic !" Soldatii unguri ai lui Gritti s'au napustit asupra Turcilor, macelArindu-i. Gritti ar mai fi putut face o ultimA incercare sA fugA, dar boala ii paralizase toata puterea de vointa. A ales calea cea mai nesigura, dandu-se in mainile Iui Petru Rare§. Acesta i-a cerut extrAdarea celor doi fii, iar pe urmA cand a ie§it el din cetate, 1au dus inaintea lui Petru Rare§. Voevodul i-a adus la cuno§tinIA cu un zimbet ironic cA-§i va Linea cuvantul dat §i nu-1 va ucide, dar trebuie, conform altei promisiuni, sA-1 predea nobililor. In noroiul drurpului a cazut in genunchi, iar Calaul i-a luat capul. Despre nenorocitii fii ai lui Gritti n'a mai auzit nimeni ; Rare§ Ie -a curmat firul vietii.1)

Numai dupa tragedia lui Gritti, Zapolya veni in Ardeal §i convoca o dietA la Turda, pe ziva de 28 Octomvrie 1534. Aici nobilii rasculati cerurA cu insistenta, ca in locul ucisului Czibak sa fie numit voevod al Ardealului Stefan Mailat. De§i Martinuzzi, care de la moartea Iui Czibak era episcop de Oradea-Mare §i vistiernic al tarii, 1-a fAcut atent cA Mailat a fost §i rAmane omul lui Ferdinand, Zapolya n'a indrAsnit sa se opuna dorintii rAsculatilor. Se credea ca aceasta numire s'a fAcut §i cu voia lui Petru Rare§. 2) Mailat, fire§te, in noua sa calitate, a jurat credinta lui Zapolya. Ferdinand, vazandu-se amenintat sA piarda on -ce influentA in Ardeal, incepu sA caute cu mai mutt/ sarguinta alianta lui Petru Rare§. La aceasta il indemnau §i Sa§ii din Sibiu, avand in vedere ca Domnul Moldovei avea sub ascultarea sa pe Sacui; 8) de aceia§i parere era §i Thurz6.4) Situatia era de atare cA Ferdinand §i Petru Rare trebuia sA facA o legAtura mai stransA, avand sa combatd pe acela§ inamic : Turcii. Cu Coate acestea, tratativele pentru incheierea unei aliante s'au trAganat foarte mult. Dupd cat se pare, Ferdinand, la inceput, nu era inclinat sa cedeze in Ardeal posesiunile, pe care i le donase Craiul Jano§ §i pe care el, ocupandu-le, le detinea de 1) Kretschmayer, o. c., passim, Bethlen, 1, 214,

2) Ursu, o. c, p. 120. 3) Veress, o. c., p. 241. 4) Hurm. II, 21 p. 89,

www.dacoromanica.ro

40

fapt. 0 alts piedeca in calea realizarii unui acord era chestiunea polona.

In Decemvrie 1534 se incepu schimbul de solii, care continua §i la inceputul anului urmAtor, iar in 17 lanuarie 1533 Ferdinand, in sfar§it, redactA actul prin care recunoa§te lui Petru Rare§ dreptul de stapanire a Ciceului, Cetatii de Bala, Ungura§ului §i a Bistritii. 1) Nu avem dovada cA documentul publicat in Hurm. 11, 1, No. 87, ar fi din 1535, cum crede Ursu. Ca raspuns la donatiunea amintita., Petru Rare§ §i boierii sai dau un act oma-

gial in 4 Aprilie 1535.2) Are forma obi§nuita a hrisoavelor de acest fel. Petru Rare§ se obliga a nu lasa pe Turc sA treaca prin Cara sa, daca ii va sta in putinta, iar daca nu-1 va putea impiedeca, va aviza pe Ferdinand. Chemat la Poarta, nu va asculta ori, dad va fi nevoit sa mearga, va face de §tire aliatului sau DacA va scapa de jugul turcesc, va trimite in tot anul o solie omagiala la curtea lui Ferdinand. In caz ca va fi scos din domnie de Turd, Ferdinand sa fie dator a-1 restitui in scaun. In acest act nu se vorbe§te nimic de ajutorarea Ferdinandi§tilor in Ardeal. Aminte§te

insa Ferdinand in raspunsul sau cA pentru eventuate servicii in Transilvania se obligA a da Voevodului un subsidiu anual de 6000 ducati §i asigurA privilegii pentru negustorii moldoveni.2) Dar, ce e mai interesant, Rare§ continua a intretine legaturi §i cu Craiul Jano§.

Din toate acestea apare ca Domnul Moldovei in legaturile sale cu Habsburgul tintea un singur lucru : sA gaseasca un sprijin impotriva Turcilor, fiind convins cA Sultanul n'a renuntat la gandul de a-1 pedepsi pentru indrasneala cu care i-a nesocotit poruncile in chestia Pocutiei §i a dat pe OHIO in mainile du§manilor sai. Ferdinand, din partea lui, Inca voia pe Rare de aliat impotriva PAganilor, dar deocamdata avea arzAtoare trebuinta de trupe moldovene, ca sA smulgA stapanirea Ardealului din mainile rivalului sau. Lui Petru Rare§ insa panA la apropierea primejdiei tur-

ce§ti, ii era mai de grabs sA se rafuiasca cu Polonii, cad rana pricinuita de pierderea Pocutiei §i de infrangerea de la Oberlin nu voia sa se inchida. In Maiu 1535, el porni impotriva Poloniei, care era incurcatA in rasboiu cu Moscovitii, nAvAlind in Pocutia §i pus1) Hurm. II, 1, p. 91. 2) Hurm. II, 1, p. 91-93. 3) Ursu, o. c., p. 127.

www.dacoromanica.ro

41

tiind-o in lung §i lat. 1) Cand insa auzi ca Soliman s'a intors acasa din Azia, unde a purtat rasboiu cu Per§ii, se grabi sa ceara interventia lui Ferdinand in interesul pacii cu Polonii. La sfAr§itul anului 1535 §i anul urmator, Ferdinand a §i intervenit, de mai multe ori, la regele Poloniei, ca sa-1 induplece sa incheie pace cu Petru Rare§. Dar Polonii, de-oparte socotind exagerate pretentiunile Moldoveanului, iar de alta avand siguranfa ca Sultanul ii va rasbuna incurand, n'au voit sa incheie pace. Roadele politicei nesocotite a lui Petru Rare n'au intarziat sa se arate. loan Zapolya, cunos,cand intrarea Moldovei in sfera de influenfa a Habsburgilor, se crezu deslegat de office obligament fata de vechiul sau aliat Si ii smulse cetatea Ungura§ului. Aceasta a avut loc inainte de 31 Julie 1536. Nu §tim mai de-aproape infra ce imprejurari s'a intamplat caderea cetatii Ungura§ului ; un document din anul urmator ne spune ca Barnaba§ Nagy §i Ladislau Dul de Dobric, oamenii lui Janos, au patruns in ea, pentru pastrarea patriei cu pretul unor primejdii marl" §i n'au putut-o elibera definitiv din mainile Romanilor, decal cu multe daruri §i amenintari",2) iar alt document spune ca a fost !LIMA arte et dolo". 9 Odata cu cetatea au fost pierdute §i urmatoarele sate, care alcatuiau dominiul aceleia : Ungura§, Mintiul-Gherlei, Sasnire§, Gherla, Benediug, Fize§, Ciaba, Boda, Top, Batiu, Cutca, 0§orheiu, Nicula, Vita, Sanmartin, Chirale§, Saniacob, SAmbou, Chintelnic, Arcalia, Somfalau, Saretel, Camara§ul, Petrihaza, Salatiu, Tentea, Bozcut, Bozie§, Mahal, Santioana, Ru§i, Arpa§teu, Sambotelic §i Chetiu. Despre stapanirea moldoveana in Ungura§ in curs de aproape. 7 ani nu avem decAt 2 §tiri, ambele din 1530. Inteun document, publicat de autorul acestui studiu, e amintit ca parcalab

at Ungura§ului Rohatu, in 25 lanuarie 1530, iar in 24 Octomvrie at aceluia§i an Mateiu, vistiernicul lui Petru Rare§, care petrecea in cetate,cere Bistritenilor sa trimita Domnului sau la Rodna 30 care cu pane §i vin. 4) Cetatea Ungura§ului a fost daramata, iar din materialul aceleia a fost cladita cetatea Gherlei, care a lost terminate in 1540. Caderea Ungura§ului a fost prima pierdere dureroasa a lui 1) Ibidem, p. 129. . 2) Monografia jud. Solnok-Dobaca (in ungureste) II, p. 108. 3) Vezi ei Cronica Sacuilor, p. 636. 4) Anuarul Inst. de Istorie NationalA, pe 1913, p. 319.

www.dacoromanica.ro

42

Rare§ §i Inceputul coboririi lui. Atunci Inca null da seama de primejdia ce-I amenintd, fiindca avea incredere in noii sal aliati, Habsburgii. Acestora le cerea sd inceapd rdsboiul impotriva Necredincio§ilor, lui sd-i trimita 15.000 soldati, iar el va ridica 40.000 oameni, care Impreund cu 25.000 Transilvdneni, vor lua lupta cu

ei. Cu aceste puteri se poate ajunge pand la Constantinopol. 1) Sultanul n'a venit in 1537, cum se a§tepta ; Petru Rare§ cautd deci sa solutioneze chestia polond, cerand Pocutia cu o staruinta neinfrantd. Dar dintr'o scrisoare a Voevodului, datatd. in 3 tulle 1537, afldm ca regele Poloniei ameninta ca va veni impotriva Moldovei cu 70.000 oameni. Zadarnice furl toata sfortdrile lui Rare*, care se provoca la drepturile istorice asupra provinciei §i la sentimentele cre§tine§ti ale Craiului polon, Sigismund. Acesta a ramas neinduplecat §i astfel, in August 1537, tratativele furd rupte. Furtuna se apropia. Dinspre nord biata Moldova era amenintatd de Polonii, care Incheiaserd armistitiu pe 5 ani cu Ru§ii, dinspre rdsarit de Tatari, iar dinspre apus de Zapolya. In fafa uria§ului pericol Petru Rare§ s'a ardtat vrednic de marele sau pArinte. Cand la Inceputul anului 1538, Polonii, nea§teptand sosirea Turcilor, au patruns in Moldova, Rare§ le-a ie§it in case §i la 1 Februarie 1538, i-a zdrobit intr'o crancend batalie, Idngd Siret, dupd care s'a repezit in Galitia, pe care a pustiit-o cu fier §i foc.

Polonii, inspaimantati de aceasta infrangere, au pus in picioare, cu marl jertfe, o armata nod. de 20.000 soldati §i au trimis o solie la Inalta Poarta, ca O. se planga impotriva lui Rare§, §i sd indemne pe Sultanul, sd grabeasca cu expeditia planuita impotriva lui. Cre§tinii, dad ar fi voit, ar fi putut mantui Moldova. Ferdinand §i cu Zapolya, de frica Turcilor, au incheiat pace la Oradea-Mare in 24 Februarie 1538; asemenea s'a impacat §i Impdratul Carol V cu Francisc I, regele Frantei ; a§a ca cel putin Habsburgii ar fi putut sd-§i Indrepteze toate puterile impotriva Necredincio§ilor. S'a repetat insd ceiace s'a Intamplat §i cu prilejul altor expeditii turce§ti ; principii germani nu s'au mi§cat, cand

au vazut ca primejdia nu bate la propria for poarta §i a§a an lasat sa cada o Ord cre§tind. Cdt prive§te Polonia, am vazut ca regele acestei tad a dat mana cu du§manii Cre§tinatatii. Dar catastrofa Moldovei n'ar fi luat proportii atat de dure1) Ursu, Petru Raref, p. 40.

www.dacoromanica.ro

43

roase, dad n'ar fi survenit si un motiv de ordin intern : boierii tarii au tradat pe Petru Rares, conspirand cu Mann!. Toate Mean ca tragedia sä fie de neinlaturat. In lulie 1538, cand Sultanul pleca din Adrianopol cu 200.000 ostasi $i numeroase tunuri, cei 20.000 Poloni de sub comanda lui Tarnovski s'au indreptat spre Hotin, pe care 1-au luat sub asediu, in 18 August 1538, WA ins/. a-I putea cuceri. In aceiasi vreme hoardele Mare s'au napustit asupra Moldovei dinspre rasarit, dar viteazul Domn i-a intampinat la Stefanesti, svantandu-i in Wale. Voia acum sa mearga impotriva Polonilor, dar interventia lui Ferdinand si Zapolya a determinat pe beligeranti Ia pace, care s'a incheiat la inceputul lui Septemvrie 1538, cu marl jertfe din partea Voevodului : renuntarea la Pocutia si liberarea prizonierilor. A cerut in schimb in ajutor armata lui Tarnovski de la Hotin impotriva Turcilor, dar fu refuzat. In 7 August, Sultanul era la Dunare, uncle I-a intampinat

solia omagiala a lui Zapolya, dar in zadar a invitat si a asteptat si pe Rare§ sail piece capul. Avand 60-70 mii oameni $i exemplul parintelui sat care cu forte mai mici a indrasnit sa infrunte mania lui Mohamed al doilea, spera sa poata $i el, Ia un loc potrivit, sa pregateasca aceias soarta lui Soliman Magnificul, care la 9 Septemvrie si-a facut intrarea in Iasi. Rams s'a intarit intr'o tabard, asteptand cu Incredere pe Pagan. Dar cand Turcii se apropiara de tabard, i-se aduse Ia cunostinta ca boierii tradatori se pregatesc sa treaca la inamic. Zadarnic ii rugs cu lacrimi Domnul, ei it parasira, in frunte cu Mihul. Atunci Domnul, urmarit de calaretii tatari, fugi spre Hotin ale carui porti le afla inchise, se Intoarse atunci si se infunda in munti. In 15 Septemvrie, Soliman infra in Suceava $i aseza in scaunul domniei pe Stefan Lacusta. Ratacirea lui Petru Rare prin muntli ce desparl Moldova de Ardeal e descrisa cu amanunte de cronicarul oficial Macarie si dupa el de Grigore Ureche. Noi vom da aici varianta pe care o povesteste Anton Verancici in cronica sa. 1) Povestirea lui e urmatoarea. Petru Rams a fugit noaptea, incunjurand drumurile umblate si a ajuns teafar, Ia cetatea Hotinului. Aici a chemat pe parcala1) Monumenta Hungariae Historical II, p. 94,

www.dacoromanica.ro

44

bul cetatii §i i-a cerut sA-i deschidA poarta, dar acela, in loc sA-I primeasca inlAuntru I-a injurat §i 1 -a amenintat ca-I va prinde.

Atunci, Voevodul a luat calea spre dreapta" §i cu mare incunjur a ajuns la Prut, ca sa treacA de-aici in Transilvania. Inti'o noapte, unii dintre i'sotitori, jAfuindu-1 de o parte a comorilor, au fugit. In ziva urmatoare §i-a continuat drumul §i ajungand intr'o pAdure, a fost atAcat de ni§te tArani, luandu-i §i ace§tia o parte din bani. 0 parte dintre insotitorii lui au fost uci§i, iar altii fugAriti, rAmanand-i numai 25 tineri, cu care ajuns la o manastire, numita Piatra lui CrAciuna, unde avea sA petreaca noaptea urmAtoare. Cand a fost pe la miezul noptii, a sculat pe insotitori, strigand cA se apropie cei care-i gonesc din urmA. Aceia pregatirA totul in grabA, temandu-se §i ei de mania urmAritorilor, fiindcA au urmat pe Petru Rare§ panA aici. Voevodul §i-a ales dintre toti caii care-i avea, unul, care fusese, se spune, a lui Gritti, de cAlArit, iar altul de povarA, pe care a in cAr ca t lucrurile cele mai pretioase, ce i-au ramas, dupa atatea nenorociri. Tinerilor, care-I insoteau, le-a poruncit sA piece pe alts cafe, ca sA nu fie aflati §i uci§i impreuna cu el, designand un punct unde aveau sa se intalneascA iarA§i. I-a mai sfatuit, cA dad vor fi intalniti de prigonitori sA le spunk cA el, Voevodul, intr'o noapte, a fugit din mijlocul for §i nu §tiu unde se ascuncle ; sA mearga apoi la noul Voevod, spre-a incunjura mania lui.

Suindu-se apoi pe cal §i luand de frau pe cel cu povara, s'a afundat in munti cu gandul sA tread in Transilvania §i sA ajunga in cetatea Ciceului, unde-i era adapostitA familia. Inaintand a ajuns prin prApastii de munti, incat nu §tia singur unde se MIA. DupA 2 nopti nedormite, in a treia s'a culcat putin langA un arbore, dar calul cel cu povara s'a speriat §i a fugit prin pAdure. Si-a continual drumul- mai departe, dar rupt de oboseala :fa lasat putin jos, ca sA se mai odihneasca. Pre sand s'a trezit, disparuse §i celalt cal de calarie. Acum pierduse tot ce putea pierde. Porni pe jos, ratacind la intamplare, cAci nu mai cuno§tea nici directia in care trebuia sA mearga. S'a intamplat, intr'aceia, cA Stefan Mailat stAtea din porunca Craiului loan, cu tabara sa aproape de Oituz, ca sA impiedice intrarea Turcilor in Ardeal. Acesta aflase prin spionii lui din Moldova cA Petru Rare§, alungat fiind din domnie, ratace§te prin munti. Trimise deci oameni, cunoscatori ai carArilor de munte, ca sA-1 saute §i sA-1 aducA in tabAra lai. Unul dintre ace§tia, un SAwww.dacoromanica.ro

X15

cul, a gasit un om care mergea prin munti fara nici un rost, singur, palid, cu capul gol $i picioarele ranite, clatindu-se de slab. Spunea cA de patru zile n'a luat mancare in guru, n'a dat trupul odihnei, nici n'a dormit. Sacuiul i-a adus la cunostinta cA a venit sA-1 caute si sA-1 duca la Stefan Mailat. Atunci Petru Rare§ a inceput sA-1 roage cu stAruinta sA nu -1 dud la Mailat, care-i este dusman. Acela s'a lasat induplecat $i I-a dus la alti Sacui care se aflau in apropiere, iar aceia, cedand rugamintilor si promisiunilor lui Petru Rares, I-au ajutat sA ajunga in Ciceu. Samba% in 28 Septembrie 1538, in rasaritul soarelui, cei din Ciceu vazura cu mirare pe Voevod Ia poarta cetatii. El infra $i se inchise in Ciceu. loan Zdpolya nu se indoia ca. din Moldova Sultanul va trece in Ardeal, de ale carui hotare se apropiase; de aceia s'a grabit sA is Coate mAsurile de aparare, cerand ajutor, in intelesul pacii de Oradea-Mare, $i dela Ferdinand. Svonurile despre pregAtirea crestinilor, apropierea iernei precum si darurile lui Zapolya, I-au determinat pe Soliman sA piece acasA, incarcat cu comorile lui Petru Rares, pe care le-a aflat ascunse in Suceava. DupA ce a asezat pe Stefan LacustA in scaunul domniei $i dupa ce a rupt sudul Basarabiei din corpul Moldovei si I-a alipit ca raia la Cetatea-AlbA, a iesit din Ora, pe care Tatarii o pustiira in mod ingrozitor.

Zapolya, dupa ce a vAzut ca. primejdia turceascA s'a departat de hotarele tarii sale, a hotarit sA se foloseascA de noua intorsatura a lucrurilor, ca sA smulga Moldovenilor cele doua cetAfi, Ciceul si Cetatea-de-Balta. La cea dintaiu a trimis pe Gheorghe Martinuzzi, care a inconjurat Ciceul si I-a asediat 4 luni de zile, farA sA-1 poatA cuprinde. Cronicile noastre interne spun cA Petru Rare§ era sA fie $i aici victima tit:Jai-H. ParcAlabul Dracsin si VIAdica Anastase, aflAtori in cetate, avand intelegere cu Stefan LAcusta, au volt sA-I dea pe Rare in mainile dustnanifor. Dar aceia a prins de veste $i prin o apucaturA isteafA a izbutit sA trimitA

afarA din cetate pe cei doi conspiratori si sA inchidA portile in urma lor. Dar, Ia sfarsit, poate silit de lipsa proviziilor, tot a predat cetatea. Verancici ne spune cA cu prilejul preddrii ar fi avut loc o convorbire intre Rare si Martinuzzi. Cand acesta se lauda cA e intaiul sfetnic si fruntas at lui Zapolya, Voevodul i-ar fi rAspuns:

Cu putin inainte de aceasta si eu am fost intaiul si cel mai mare in Moldova. Dar sA she toll aceia care primesc $i detin puwww.dacoromanica.ro

46

terea in conducerea lucrurilor dela Ail, ca dad. se mandresc §1 se incred, vor cadea In ru§inea §i nenorocirea, in care ma vezi acum cufundai pe mine".

Cat de adevarata a fost aceasta profetie, privitor la Martinuzzi 1 Astfel a ajuns din nou in stapanirea Ungurilor Ciceul §i indata dupa aceasta §i Cetatea-de-Balta. Rare a limas in cetate, ca prizonier politic, sub paz5. Se cunoa§te din cronicarii no§tri, povestea despre chipul cum

ar fi trimis Rare§ o scrisoare la Sultanul, prin care i-a cerut iertare si voie sa mearga la Inalta Poarta spre a se justifica in MO lui. Aceasta povestire nu conglasue§te cu o scrisoare a lui Petru Rare§, care spune ca loan Zapolya 1-a Fins, la sfatul lui Stefan Mai lat, §i 1-a trimis la Sultanul. Inca in 1539 se vorbea de intentiunea Sultanului de a-i reda tronu1.1) Atata e sigur ca in Ianuarie 1540 a plecat la Constantinopol, unde a ajuns prin 23 Iunie. Cu daruri bogate duse Sultanului §i familiei sale, precum §i cu puterea lui de convingere, a obtinut iertarea. Intamplarile din Moldova favorizara nazuinta lui Rare§ pentru reca§tigarea tronului. Boierii, nemultumiti cu domnia lui Lacusta, 1-au ucis §i au ridicat in locu-i pe portarul de Suceava, Alexandru Cornea, care de voie-de-nevoie, a intrat in sfera in-

fluentei Cre§tinilor §i a atacat raiana Cetatii-Albe. Sultanul, ca sa puns capat anarhiei din Moldova, a redat domnia lui Petru Rare§. In 19 Ianuarie 1541 pled din Constantinopol cu 3000 de Turci. Cornea II a§tepta la Galati, dar Moldovenii lui trecura de partea lui Rare§. °data cu domnia, el iii pierdu §i viata. Petru Rare§ incepu a domni a doua oars, peste Moldova ciungarita §i despoiata de posesiunile din Ardeal. Toate straduintele lui s'au indreptat spre reca§tigarea acestor din urma §i astfel aceste straduinte formeaza relatiunile dintre Moldova §i Ardeal in a doua domnie a lui Petru Rare§.

1) Hurm. II, 4, p. 200.

www.dacoromanica.ro

47

RELATIUNILE

DINTRE ARDEAL SI MOLDOVA IN JUMATATEA A DOUA A VEACULUI XVI. In urma catastrofei dela Mohaciu, regatul Sfantului Stefan a fost sfasiat in 2 Orli : una a ajuns subt stApanirea Habsburgilor, iar ceialalta a devenit regat national subt loan Zapolya. Intre cei doi rivali, Ferdinand Habsburgul si Craiul loan lucrul a ajuns la lupta, dar cand au vazut ca in curs de 12 ani nu se pot dovedi cu puterea armelor si fiind amenintati de Turc, au incheiat pacea dela Oradea-Mare, in 1538, asa, ca sa domneascd fiecare peste partea de tall pe care o avea in stapanire, iar dupd moartea lui Zapolya, unitatea Ungariei urma sa fie restabilita subt sceptrul Habsburgilor. Craiul loan n'a fost sincer la incheierea acestui acord, fiindcd nu se putea impAca cu gandul sa nu aibd urmas din sangele sAu, cAruia sA-i poata lAsa mostenire coroana castigate cu atata truda si de aceia se cAsAtori nu peste mult cu Izabela, fiica regelui polon. In 7 Mlle 1540, cand petrecea in Ardeal, ca sa, suprime revolta RomAnului renegat Stefan Mai lat, care rAvnea la tronul tArii, primi stirea foarte imbucurAtoare pentru bAtranetele sale chinuite de boald, ca i-s'a nascut un flu: Stefan, in domnie : loan Sigismund. Cand simti ca i-se apropie sfarsitul, lAsA lui Gh. Martinuzzi, episcopul

de Oradea-Mare, sarcina grea de tutor at nevarstnicului sdu fiu si cu limbs de moarte ii legs de suflet sa asigure fiului tronul si tam tatalui. Prin aceasta obligatiunile stipulate in pacea dela Oradea-Mare isi pierdura orice valoare. Astfel luA fiinta, dupd frAmantari de cativa ani, principatul nealarnat al Ardealului. Aceasta tarn, locuitA in cea mai mare parte de Romani, ajunge sa aibd aceiasi found politicA ca si Moldova si Tara Romaneasca, sa devina principat autonom, asupra cdruia Imparatul turcesc, pretindea ca are drept indiscutabil de suzeranitate. Relatiunile dintre cele trei tari, in urma sortii comune in sfera de influentA a uriasului imperiu turcesc ajuns la apogeu subt Soliman II Magnificul, au devenit tot mai stranse, astfel ca istoria for nu mai poste fi studiatA izolat. Scopul acestui studiu este de-a aduce, cu ajutorul istoriografiei unguresti, cAteva contributii la cunoasterea relatiunilor din-

tre Ardeal si Moldova, in jumAtatea a doua a sec. XVI, MA a trece cu vederea nici evenimentele contemporane din Muntenia. www.dacoromanica.ro

dr

1, DOMNIA A DOUA A LUI PETRU RARE$, Indata dupa moartea lui loan Zapolya, Martinuzzi convoca staturile Orli la dieta dela Rakos, unde loan Sigismund fu pro-

clamat rege, iar guvernarea pe timpul minoritatii noului rege fu incredintata Calugarului (Frater Gyorgy ", cum it numesc Ungurii), Petru Petrovici §i Valentin MOIL Pacea dela Oradea-Mare era desfiintata acum §i de drept. Martinuzzi, a carui vointa diriguia mo§tenirea Craiului loan, n'a urmarit nimicirea acestei pad, ascultand orbe§te de poruncile testamentului ce i -s'a incredintat, on din motive egoistice, ci din inalte consideratii patriotice.1) El urmarea tints dea restahili unitatea Ungariei intre granitele ei dinainte de 1526. La aparenta §i pacea dela Oradea-Mare tintea acela0 lucru : restabilirea unitatii subt Habsburgi ; numai cat Ca executarea ei in acele momente era cu neputinta din pricina Turcului. Daca Calugarul ar fi cedat Ardealul lui Ferdinand, atunci Soliman ar fi nal/Alit numai decat In Ungaria §i ar fi cuprins-o, caci Habsburgii, hartuiti de cerle religionare in Ungaria §i amenintati din apus de Franta, nu 1 -ar fi putut impiedeca.- Se cerea deci o politica plina de precautiune, care sa dea lui Ferdinand timp de-a aduna trupe indestulitoare pentru apararea Ardealului. Dar Habsburgul nu avea incredere in Martinuzzi, pe care 11 lua subt asediu in cetatea Buda comandantul sat' Lers. Asediul se sfar§i cu un mare exec. Rezultatul fu ca Soliman gasi bun prilej de a navali in Ungaria, sub pretextul ca merge in ajutorul minorului loan Sigismund, pe care tatal sari, pe patul de moarte, I-a recomandat in gratia puternicului Sultan. Armata turceasca a batut trupele imperiale comandate de Rogendorf §i astfel cand, in 26 August 1541, sosi Insu§i Soliman, ceta-

tea Buda i-a cazut in brate ca un fruct copt. Soliman a luat in stapanirea sa fosta capitals a tarii, zicand ca de-aici va putea apara mai bine mo§tenirea protejatului sau. Cu aceasta incepe in Ungaria dolninatiunea turceasca, care a tinut mai bine de 150 ani. Astfel Ungaria fu impartita in 3 Orli : regatul habsburgic, teritoriile ocupate de Turci, cari se sporeau din zi in zi, §i regatul national al lui loan Sigismund. 1} Aceasta este pArerea generals a istoriografilor maghiari; pArere con-

trail, vezi : Kopf : Castaldo Erdelyben, Hadtudomanyi Kozlemenyek 1896; un studiu de valoare, care va fi adese chat; fiindca confine multe §tiri necunoscute, privitoare la trecutul nostru.

www.dacoromanica.ro

49

Viaja nationals a poporulul unguresc a cautat scapare intre hotarele acestui stat din urma, care frig avea sa. tread prin multe framantari pans sa-§i asigure existenja subt suzeranitatea Sultanului. Ferdinand, neputincios, dar nerabdator, voia sa is Ardealul cu armele, iar Martinuzzi, de frica Turcilor, se straduia sa menfink deocamdata, status-quo. In cursul luptelor ce s'au iscat lute cei doi rivali, Moldova era impinsa in mod fatal de imprejurari sa se amesteee $i sa joace un rol insemnat. S'a mai intamplat, cum am amintit, ca Stefan Mai lat, ambijiosul Voevod al Ardealului de origins romans, a inceput in Ardeal o miscare, despre care credea ca-I va conduce, in acele vremi tulburi, la tronul de principe. Mailat spera la inceput ca In nazuinja sa spre domnie va avea sprijinul Sultanului, cum declarase in dieta dela Berethalom, la 21 Septembrie 1540, ceau§ul Sinan, care insa, dupa cum s'a dovedit, a lucrat peste instrucjiile stapanului sau. In 25 Maiu 1541 a aparut 1naintea staturilor ardelene, adunate is dieta din Sinca-Mare, alt ceau§ care a expus voinja nestramutata a lui Soliman astfel: Puternicia mea a aflat despre tulburarile provocate de Mai lat

§i Emeric Balassa. Dar eu am dat jara fiului lui loan Craiul ; ei Insa nu vreau sa asculte de porunca mea, ci India spre Ferdinand si cer ajutor nemjesc. Au aruncat dad peste masura de grele asupra Ardelenilor ; dela Sacui au cerut, de poarta, la inceput 50, iar acum In urma 25 aspri. Am cuprins Ungaria cu sabia si nu permit sa fie asupriji robii niei. Din toata puterea am dat jara fiului lui loan §i nu voi suferi sa se faca ceva impotriva voinjei mele. 1)

Sandjacul de Vidin §i Voevodul roman au primit ordin ss intre in Ardeal §i, dad Mailat si Balassa nu se vor supune lui loan Sigismund, sa-A alunge din jail §i sa pedepseasca pe cei neascultatori.

Cuvintele holarite ale Sultanului au intimidat pe numero§ii partizani ai lui Mailat, iar staturile ardelene an decis sa jure credinja lui loan Sigismund. Sultanul §i-a Indeplinit ameninjarea. In vreme ce oastea lui se indrepta, pe la mijlocul lui lunie 1541, spre Buda, s'a la jit vestea, ca Voevozii romani se pregatesc sa tread munjii.2) Petru Rare§, mandrul Voevod din prima stapanire, e silit acum sa asculte de Soliman, dela care recapatase domnia intre condijii grele $i umilitoare, $i la porunca lui trebuia sa mearga 1)

Erd. orszaggyalesi temlekek, 1, p. CI. N. Iorga, Geschichte des osm.

R. III, p. 6.

2) Erd. orsz. eml. I. p. 27.

www.dacoromanica.ro

4

50

in Ardeal, ca sa aduca la supunere pe cei revoltati impotriva atotputernicului Padisah. Aici a adus el, prin. politica sa nesocotita, Moldova lui Stefancel-Mare, pe care o reprimi din mainile Iui So limas ciungarita de Basarabia sudica $i dupa ce Meuse juramantul ca va asculta totdeauna de poruncile Inaltei Porti. Cu inima grea a depus acest juramant si du gandul de-a nu pacatui impotriva Crestinatatli, cum marturiseste insusi intr'o scrisoare are Brasoveni. ') E adevarat ca de astadata implinirea datoriei contractate inIre Turd era mai usoara, fiinda nu era protivnica intereselor crestine din ArdeaLl Era vorba numai de asigurarea ;aril pe seama mostenitorului legiuit, in contra planurilor ambitioase ale lui Stefan Mai latr care toata viata sa a fost dusmanul neitnpacat at Iui Petrt Rarer. Afars de aceasta Voevodul nu -$i pierduse nadejdea de-a recucerit in aceste vremi tulburi, cetatile mostenite dela marele sau parinte: Ciceul $i Cetatea de, Balta. La vestea apropierii trupelor romane din fcele doua Principate $i a acelor turcesti, Mailat facu pregatiri de aparare. Invita mai intai pe Sa§i sa prinda armele, dar acestia, ca sa castige timp pentru o mai Nins cumpanire a situatiei, raspunsera cu ocol ; sa se convoace staturile tarii si ei se vor supune hotaririlor aduse de acelea. Atunci vicleanul rasculat s'a prefacut a trece de partea Isabelet si, luand intelegere cu partizanii aceteia1 purta sabie sangerata prin tall, invitand pe magnati, nobilimea de rand $i pe Sacui sa prinda armele pentru apararea patriei amenintate, In 18 lunie it vedem la Fagaras, dand ordinul sa se inchida hptarele spre tarile romanesti si sa se opreasca exportul de alimente spre acele parti.2)

Ordinile lui insa nu mai erau ascultate, fiindca-$i pierduse price prestigiu inaintea Ardelenilor. Se vazu deci silit sa astepte desfasurarea lucrurilor intre puternicele ziduri ale cetatii FagArasului. Evenimentele ce au urmat le dam dupa cronica ungureasca a Jul Verancsics.8) Dupa acest izvor Turcii erau numai 200 calareti subt comanda lui Bali-beg, care inainte fusese prietenul si ocrotitorul lui Mailat. Voevodul muntean venea cu 6000, iar Pefru Rare§ cu

12.000 oameni. In 9 lunie, acasta din urma scrie din tabara de !Ana apa Moldovei, Brasovenilor, carora le cere un imprumut, 9 .i Hurm. XV, p 400. 2 Erd. orsz. emi., 1 p 27 *i Mailath Bela, Maylad 3 Mon. Hung. Hist., scriptores III, p. 73 qi urm. 4) Hurm. XV, p. 400.

www.dacoromanica.ro

Istvan, p. 103.

51

asigurandu-i ca nu are nici un gand Mu impotriva Crestinilory dar trebuie sa asculte de porunca Sultanului, caruia i-a jurat credinta. In 27 lunie pustia in Tara SAcuilor, pe care ii silea sa se intoarca la supunere fata de loan Sigismund. 1) In zadar a incercat $tefan Mailat cu bani sa induplece pe cei doi Voevozi romani sa se tintoarca in Ora lor. Dupace au pustiit Tara Barsei si Scaunele sacuiesti au mars, impreuna cu Turcii, subt zidurile Fagarasului.

Zidurile puternice i-au convins insa pe asediatori ca cu forfa nu-si vor ajunge Pinta in scurta vreme ; deaceia au recurs la ma. Cuciuc-Bali-beg si Petru Rare au trimis o solie la Stefan Mailat, prin care cautarA sa-I induplece sa se predea, promitandu-i cA vor interveni la Soliman, ca nu numai sa-I ierte, ci. Inca sa-i dea si domnia Ardealului. DacA nu se va supune de bunAvoie, va atrage asupra-si furia Sultanului, care, dupa cuctrirea cetatii Buda, va veni subt zidurile FAgarasului cu toata puterea sa.2) Din solia compusa din doi boieri si un turc fruntas, la sfatul lui Martinuzzi, facu parte si Boldijar Bornemissa, dusmanul de moarte al lui Mailat. CAlugarul, profund cunoscator al sufletului omenesc, a incredinfat lui Bornemissa un rob, prin care a desarmat pe Mailat, destul de istef sa nu se increadA usor in propunerile lui Rams. Anume dupAce solia spus cuvantul si a Impartasit lui Mailat promisiunea ca va fi facuf domn, Bornemissa I -a tras de-o parte si, dupa Verancsics zis urmatoarele : ,,Domnul meu, to -am cunoscut totdeauna de om istef, fii mai ales acum cuminte, caci vreatt sa to Insele, doar cunosti pe Romani si pe Turd". Aceste cuvinte spuse de dusmanul sAu neimpacat, avura asupra lui Mailat tocmai efectul asteptat de Martinuzzi. El a crezut ca vorbeste numai pisma din Bornemissa, care vrea sa-I impiedace de a-si pune pe cap coroana de atat timp ravnita. Ceru ostateci : intai pe fiul lui Balibeg, dar acesta-i raspunse cA fiul sAu se afla la Sultanul. Atunci declara ca se multumeste si cu oameni fruntasi. La sfatul lui Petru Rare§ i-se trimiserA, drept chezasi, 2 munteni, 2 moldoveni si 2 turd, oameni de rand cu nume false Si imbracati in straie scumpe. Stefan Mailat, primind ostatecii ceruff, pled spre tabara inamica, neputandu-1 refine lacrimile sofiei si ale copiilor, insofit numai de 90 calareti. Aici fu primit cu mare cinste si &dull in corturile inainte pregAtite. In ziva intai a facut vizite Voevozilor si lui Balibeg, apoi s'a ospatat cu boleti! 1) Tort. tar, 1880, p. 637 (Szekely Kronika). 2) A. Simigiani, Historia, I, F. 266.

www.dacoromanica.ro

52

de frunte. Ziud urmAtoare 'Jana la hmiail a pelrecut-o to asa. N'a observat cA Petru Rare a trimis spre cetate o trupa mare cTe cAlAreti, ca sa-i atinA calea, dacA ar incerca sA fuga. Pe timpul yecenni, in ziva a doua, Petru Rare§ 1-a invitai in cortul WI, l-a asezat la stanga sa, iar la dreapta sa sedea Bornemissa, Apoi intepti sA-i arunce in WA toate neajunsurile si ofensele ce ri-a adus, in vreme ce Mailat asculta Palid, nemiscat ca an stan de piatra. In urmA Petru Rare I-a Zis : Caine, esti robul Imparatului turcescu, Atunci oamenii lui Rares, asezafi la usa cortului, la setnsalul dat, sarind asupra lui, ii luarA vesmintele, ii smulserA penele si, legandu-1 6t1 propriile sale brane, it duserA la Balibeg. Acesta it trimise la Sultan, care it arunca In temnita ledicula, unde a rAmas pana la made Dui:4 primirea lui Mailat $i cucerirea PAOrasului Petru Rare§ s'a tutors spre cash*. La 29 Julie it aflant langA Brasov, ai carui cetAteni ti platesci o sums de 2000 lei. 1) La inceputul lui August a parAsit Ardealull impreunk cu Muntenii si Turcii, 2) La recuceea cetatilor nu se putea gandi, catavreme se afiau rirnga

1

el Turcii sr Radu Paisie al Munteniei, dar gandul nu $i-1 lua dela ele. In 18 Septembrie 1541, un sol al sAu merse la Lipova sA cearA Ciceul dela regina Isabela, fireste farA rezultat. 8) Fu nevoit deci sA astepte imprejurari mai prielnice, pe cari parea cA Ile va aduce anul urmator, 1542. La 29 August 1541, cum vazurarn, cetatea Buda A ajuns in mana Turcilor. Acest fapt a mahnit adanc pe Martinuzzi, care nAclajduise o clipA sA restabileasca unitatea Ungariei suet protectoratul Necredinciosilor. E adevarat ca multumila interventiei lui la

Soliman,prin Domnii romanidupA prinderea lui Mailat, staturile Ardealului recunoscura de principe pe loan Sigismund, dar acum, cand Ungaria era sfasiata in 3 part', planurile lui erau si mai departe de realizare, Deaceia el hotari sä rupa cu politica tur-

ceasca $i sA se apropie din nou de Ferdinand. Noile strAduinte ale Calugarului dusera la un acord intre Ferdinand $i Isabela, in.cheiat la Gilau, in 29 Decembrie 1541. Ferdinand daruieste Isabetel si fiului el cetatea Sepes cu toate dependentele si pana Ja incheierea invoielii definitive

le va plati un apanagiu anual de

12.000 fl. Isabela in schimb va preda Ardealul cu toate cetatile 11.,,

,

)

1) 1. Ursu, Petru Rares, p. 72. 2) N. lorga, 1st. Arm. I, p. 283. 3) A. Veress, Izabella kiralyne, p. 201.

www.dacoromanica.ro

53

§i ora§ele4 dar numai dupa ce va fi luat in primire cetatea Sepe§. Aranjamentul definitiv trebuia sA se Ma in termen de doi ani. Dqi acest acord nu era destul de precis, totu§i a avut darul de-a aduce pacea, de care era nevoie acum, cand cre§tinii pregateau o mare loviturA contra Turcilor ca sA le smulga cetatea Buda. .Martinuzzi incepu sA faca toate sfortarile spre a pregati terenul pentru noua politica. Cauta, pentru orice eventualitate sA mute rqedinta principelui in Ardeal, pe care voia sa-I faca autonom. Staturile ardelene, cad nu §tiau nimic despre acordul secret dela Gi lau, se opuneau, fiindca se.temeau de intarirea influentei turce§ti. In 26 lanuarie 1542, la Dieta din Targu-Mures, Martinuzzi a dat cetire scrisorii, prin care Soliman daruie§te Ardealul §i Ungaria de dincoace de Tisa lui loan Sigismund, iar pe timpul minoritapi acestuia,, incredinteazA guvernarea tarii lui Martinuzzi, pe care staturile it Si proclamarA acolo de cApitan general al ;aril. 1) In cuvantarea sa, Martinuzzi a spus CA se svone§te despre un atac a lui Petru Rare .. dar sa nu credeti, fiindca el este in mainile Sultanului, care VA ocrote0e. Va fi greu sA faca el ceva impotriva vointei Imparatului." lar solul lui Petru, care era de fata, a raspuns urmatoarele, in numele domnului sau : Domnilor ardeleni, spuneti Fratelui Gheorghe sa-mi dea indarapt cetatile mete din Transilvania, cAci daca nu mi le va da, nu eu, ci el va fi pricina §i inceputul certelor §i tulburarilor. D-V. sa nu VA incredeti in Calugar, caci VA puteti aduce aminte de faptele lui de mai inainte. VA poate sluji drept pilda, cum a dat Buda in filainile Imparatului, cum, dandu-§i cuvantul, m'a chemat la Casa mea, iar apoi, tinand sfat cu Craiul loan, a facut sa fiu trimis rob Majestapi Sale ImpAratului, dar, din harul lui Dumnezeu, Majestatea Sa* s'a indurat de mine §i iata ca iarA§i sunt in scaunul meu. Dad. insa VA yeti increde in el, §i pe voi o sa VA dea in mainile Imparatului. Petru Rare§, ferindu-se sa verse sange cre§tinesc, spera, cum vedem, sa-§i reca§tige cetatile pe cale pwica, dar Ardelenii nu voiau sa auda nimic despre a§a ceva. Dar evenimentele ce se pregateau in apus pentru vara anului 1542 ii umpleau inima de nadejdi §i-1 facura sa creada, nu numai ca va reca§tiga tot ce a pierdut, ci chiar ca va putea scu1) Erd. orsz. einl. 1, p. 34.

www.dacoromanica.ro

54

tura jugul urgisitei semildni. CAci Domnul Moldovei, cu toate exVerientele dureroase ale trecutului, credea cu tArie in ajutorul ImpAratului cretin, despre care auzia ca face marl pregAtiri pentru recuperarea Budei. Toate semnele arAtau ca CreVinii pregAtesc o intreprindere uria0. Vestea despre caderea Budei produsese la inceput in Germania o panics generals. Principii germani lasara la o parte, pentru moment, neintelegerile religioase i imbiarA IrnpAratului Carol V sprijinul for impotriva cemilunei ; Papa asemenea promise ajutor. Ferdinand i incepu a aduna cu mare ravna trupe numeroase, cu

earl sA poata scoate pe Turci din Ungaria. Dar ImpAratul, cel dinMI, uitA de marimea primejdiei turce§ti §i-§i duse fortele de care dispunea in Algeria, unde furs nimicite WA de nici un folos. Ferdinand continua recrutarea de luptatori in provinciile de subt ascultarea lui; in deosebi Maghiarii dovedira insufletire, votAnd un contigent foarte mare. Se indreptA apoi cAtre Wile din apus: ceru ajutorul Angliei i al Papei. FurA invitati §i Polonii vecini sa is parte la noua cruciadA. Dar regele Poloniei, fiind batran, nu era dispus sa iasa din neactivitatea-i obi§nuita. Un singur principe cretin imbrAti§A cu toata cAldwa ideia marei intreprinderi impotriva PAganilor : Domnul Moldovei, care se grAbi sa incheie un tratat cu Cre§tinii. 1) Petru Rare§, in domnia intai, s'a lAsat condus de ambitia sa neinfranatA, mai ales cand vazu cA-i surAde norocul, cucerind o mare parte din Ardeal §i Pocutia. Urma declinul §i pe urma pierderea tronului, in 1538. Cand recApAtA domnia tArii, despoiatA de tinnturile cucerite, ba chiar ciungarita, trebui sA mai primeasca 4i conditiuni umilitoare, fiindcA Soliman voia sa aibe toata garanta ca Petru Rare§ nu va mai deveni hain. Cu toate umilirile §1 suferintele indurate, sufletul lui nu s'a frant, ci a nutrit §i mai de-

parte nadejdea ca va veni oclatA vremea, and, cu ajutorul puterilor cre§tine, sa sfarme lanturile tot mai apasatoare ale vasalitatii turce§ti. El ki desvAluie acest gaud intr'un chip inaltator in Maiu 1542, caul declara unui Polon ca socoleVe mort pe fiul sAu trimis ostatec la Constantinopol Si ca aceasta nu -1 va impiedeca sA traga sabia impotriva Turcilor, dacA va vedea ridicandu-se in contra for vre-un principe cre§tin. Credea ca a sosit momentul de mutt a§teptati and primi 1) Traut, Kurfiirst Ioachim, p. 33.

www.dacoromanica.ro

55

§tirea ca loachim de Brandenburg, in fruntea unei uria§e o§tiri cre§tine, stk. gata sa intre in Ungaria. In tratatul secret Incheiat cu acela Ia j Martie 1542, Petru Rare promite ca va spiona mi§cdrile Turcilor spre a le aduce la cuno§tinta Imperialilor. FagAduie§te

§i un lucru aventurios : dad. va fi cheinat cu oastea sa in tabara turceascd, va cauta sa prinda pe Sultan §i sa -1 dea in mainile Cre§tinilor. Pentru alimentarea o§tirii cre§tine va pune la dispozitia lui loachim 300 000 boi, pe un pret convenabil. In schimb cere un ajutor in bani §i ca Moldova, dupd victorie, sa fie luata in confederatia germand ; ca tam noastra sa rdmand units pi incorporata la sacrut Imperiu roman.1) Expeditia insA incepu intre auspicii nefavorabile. La 20 Maiu

1542 regele Frantei declard rasboiu Imperiului, ceiace deprimA mutt pe Germani. Trupele se adunau fara zel §i mercenarii incepura a jefui pe teritorin german. Alimente erau, dar lipsea armamentul §i ce e mai important banii. In 8 tulle femeia-cdpitan, care n'a vazut niciodatA sabie stropitA de sange" cum it nume§te Luther a plecat dela Viena spre Ungaria. Mar§ul fu atat de lent, incat numai Ia 25 Septemvrie ajunsera Ia Pesta. Dupd slabe incercAri de-a cuceri acest ora§, numai la vestea ca se apropie Turcii §i WA a da fag Cu ei, armata cre§tind incepu, Ia 0 Octomvrie, retragerea ru§inoasa. Niciodata n'a ajuns imperiul o ru§ine mai mare decal aceasta, dupA vorbele lui Ferdinand insu§i. Ce facea Petru Rare§ in vremea aceasta ? Zadarnic a§teptd el sa primeascd ve§ti despre biruinte stralucite, reportate de cre§tini ; nAdejdile legate de armele lor furd din nou spulberate in vAnt Iaid§i se vazu avizat la puterile proprii, dacA voia sa pund !liana pe cele cloud cetati, cari i-au slujit de scut §i in -domnia intai, Imprejurdrile pareau prielnice.

Ferdinand, ca sa ascundA ru§inea e§ecului suferit, voia sa pund mana pe Ardeal prin implinirea conditiilor cuprinse in acordul de la Gilau, fie prin puterea armelor. De allA parte Isabela, sfAtuita de Martinuzzi, nu lasa Ora din mana, de teama ca nu va primi nimic in schimb. Petru Rare§, care izbutise sa tins ascunse legaturile sale cu cre§tinii, putea u§or nAvali in Ardeal, mai ales ca putea spune ca o face la porunca Sultanului. Planurile lui insa n'au rdmas ascutr§e Inaintea lui Martinuzzi, 1) Ursu, Petru Rare§, p. 76.

www.dacoromanica.ro

56

In 6 Octomvrie II vedem scriind lui Ferdinand, in baza unei §tiri primite dela judele Brasovului, ca Petru Rare§ sta gata inarmat, asteptand pe Turci §i ca drumui care duce pela Oituz a fos curajit. Semnele arata gandul lui de-a merge la Brasov, Sibiu on Flgara§. Dupa o cale de-o singura zi poate ajunge la Sacui, cari vor trece, desigur, de partea lui. Sultanul a ajuns la Adrianopol. Petru Rare§ aduce drept pretext at intrarii lui in Transilvania, ca vrea sä mearga la Beglerbeg sa-i dud ajutor la apararea Budei, dar el, Martinuzzi, crede ca aici se ascund al te planuri.') La 13 Octomvrie Martinuzzi stia §i mai mutt. Jude le Brasovului ii scrie ca inainte cu opt zile a fost rugat de Petru Rare§, sa-i trimita un barbier, S'a folosit deci de acest prilej binevenit §i a trimis cu barbierul un om credincios §i, de mutt cunoscut lui Petru Rare§ cu misiunea de a-1 spiona. Judele scrie ca omul acesta s'a tutors ieri sears (12 Oct.) §i spune privitor la intenjiunile Domnului moldovean urmatoarele lucruri auzite dela un bun prieten at salt : Sultanul a trimis noun soli, unul dupa altul, la Voevod, provocandu-1 sa porneasca spre Ardeal. Petru Rare§ are de gand sa cucereasca cetatea Media§ului. Dela Media§ va merge sa asedieze si sa is in stapanire Cetatea-de-Balta. Vrea sa atace §i Fagarasul si sa prefaca in cenuse jinutul aceluia. Intenjioneaza sä stoarca bir dela Transilvania intreaga. A intrebat apoi Petru-Voda ca are Martinuzzi ceva armata, cad nu-I iube§te, fiindca. 1-a parat Sultanului, ca ar fi pustiit jara Ardealului ; deaceia Sultanul i-a poruncit subt pedeapsa de moarte sa nu

indrasneasca a aprinde o singura casa in Ardeal. Voevodul are legaturi ascunse cu Baltasar Banfi §i Cristofor Kawaf. Mai spune ca. la Petru Rare§ a vazut pe un sol at lui Ferdinand, pe care it va aduce cu sine in Ardeal. 2) Trei zile dupa aceasta se intoarce solul Marlin Andrassy, care relateaza lui Martinuzzi, ca, mergand la Voevod, I-a rugat

sa nu intre in Ardeal, ci sa cruje jara. Acela insa a raspuns ca trebuie sa intre, fiindca a§a-i porunce§te Sultanul. Solul a constatat ca poporul n'a fost chemat la oaste, dar Domnul cu curtenii sta gata de lupta la Targul-Roman. Tunurile se afla la Trotu§, de unde intro zi pot ajunge in jinutul Kezdi. Acolo sunt gramadite multe provizii. B) 1) A. Karoiyi, Filter GyOrgy levelezese, p. 64. 2) Karolyi, o. c., p. 67. 3) Hurm. II, 1, p. 234.

www.dacoromanica.ro

57

Cum vedem, pe la mijlocul lui Octomvrie, Martinuzzi era bine informal despre toate miscAille si planurile luj Petru Rares

§i prin urmare a si putut lua mAsurile necesare de apArare. Asa se explicA de ce Voevodul n'a putut ajunge la rezultate mai importante prin expedijia intreprinsA in toamna anului 1542. Petru Rare a intrat in SAcuime in 21 Octomvrie 15411) La 26 a acestei luni era in regiunea Ghimbav si Cod lea, unde Brasovenii ii trimit 1500 fl., ca sa nu le pustiiascA jinuturile, ceiace insa tot s'a intamplat. La 8 Noemvrie tabara lui era intre satele Hoghigag $i lbisdorf, la 7 km. de Medial. Vazand ca nu poate lua cetatea prin surprindere, se indreptA spre Cetatea de Balta pe care o batu cu tunurile. 2) Pleca apoi spre nord catre bogatul emporiu sAsesc, Bistrita. La 20 Noemvrie it vedem la Mihaesti si in aceiasi zi si la Pintic, de unde merg una dupa alta soliile lui la Bistrijeni in afacerea bArbiel ului Toma. Intre 23-24 Noemvrie, schimbul de solii se intejeste : domnul trimite la Sa§i din tabAra dela Beseneu, in imediata apropiere a orasului, pe Paharnicul PAtrascu, Comisul Gheorghe, Postelnicul HrAbor $i Diacul Gheorghe. 8)

Aici era vorba de un lucru mai mare decal afacerea barbierului Toma. Se pare ca. Domnul voia, prin aceste solii, sl mascheze un puternic atac impotriva Bistrijei, pe care 1-a si intreprins, cum aflam dintr'un studiu al profesorului bistrijean, Berger Albert, 4) In ziva de 20 Noemvrie 1542, cetele moldovene pornirA la

asalt din toate partite, scutindu-se de focul tunurilor de pe bastioane indAraptul caselor de lemn, a surelor si vilelor din mahalale. In cursul atacului se iscA dinspre munjii BargAului un uragan uria§, care veni in ajutorul asediatorilor. Moldovenii deters foc caselor de lemn si aruncara materii aprinse In aer, pe cari

vantul, rApindu-le cu sine le duse pe coperisul zidurilor de apArare, incendiindu-I. Bistrijenii trebuirA sA fad sforpri uriase, ca focul

sA nu to stapanire asupra caselor din apropiere, acoperite cu sindrile. Atunci Petru Rare§ opri atacul §i trimise doi parlamentari in cetate, prin cari pretinse sA i-se plateasca numai cleat tributul restant pe 4 ani in urma, caci altfel va da foc cetajii. Senatul $i comunitatea bistrijeanA se intrunirl indata in sedinjA si hotarira sA trimita Voevodului banii colectaji prin cotizajii benevole in suma 1) Tort. tar. 1880, p. 639. 2) Ursu, o. c. 3) Hurm. XV, p. 427-429.

4) Berger Albert, Das Verhaltnis von Biaritz zu dem Moldauer Weiwoden Peter Ram, Anuarul lic. ev. din Bistrita, 1910-1911.

www.dacoromanica.ro

68

de 2064 zloti. Doi jurati mersera cu aceasta oferla in tabara Voe-

vodului, care MA nu se arata nicidecum satisfacut. Dupa obiceiul sau, ameninta ca va face cetatea una cu pamantul, iar pe locuitori ii va duce in robie la Turd si la Mari ; va arde satele din jur si toale vitele le va mana in Moldova. Juratii raspunsera ca cassa publics e goals si locuitorii sunt sardciti. In sfatsit ajunsera la finvoiala cu suma de 4000 zloti, Primi 2000 zl. bani gala, apoi pahare de argint aurite in greutate de 28 marci. Dupa ce. se scazu suma cuvenita pentru furniturile de faina si paine, mai ramase o diferenta de 1000 fl. Pentru aceasta suma, senatul dete un act, cu obligatiunea de-a plati in ca. mai scurt timp. Duos incheierea acordului, Voevodul fu primit in cetate si ospatat cu mare cinste. In 2 Decemvrie si-a mutat lagarul langa Beseneu, in 4 Dec. era la Pintic, iar de aici pe la Rodna se intoarse in Moldova, caci se apropia Martinuzzi cu ostirea. Drutnurile din Valea Somesului, in urma ploilor, erau foarte rele asa ca tunurile nu se puteau transporta, hind siliti sd le ingroape ca O. nu cads in mainile inamicului.1) Rare nu putu recuceri cetatile din Ardeal prin surprindere ; ramanea sa incerce din nou obtinerea for pe cale pasnica. Greutatile cu cari avea sa se lupte Isabela si Martinuzzi in Ardeal ii insuflau nadejdea ca aceia singuri vor cauta o apropiere, al carei pret era sa fie Ciceul si Cetatea de Balta. Relatiile se indulcira Inca in Ianuarie 1543, cand se incheie un armistitiu intre Pettit Rare§ si Isabela si se facu la hotar schimbul prizonierilor 2) Staturile ardelene insa, intrunite in Dieta dela Cluj, la 26 Februarie se temeau de o noun navala a neastamparatului vecin .dela rasarit. Aici sosi dela Ponta un ferman, care glasuia : Venim In anul acesta cu o armata mai mare decal oricand ; sa VA alaturati si voi si sa VA ingrijiti de provizii, ca sa nu ducem lipsa, Va veni si Petru, Dornnul Moldovei ; sa-I lasati O. treaca in pace peste tam voastra". Staturile ingrijoiate hotarira Ca: Regina sa trimita un sol la Voevodul Moldovei si sa-i imbie build' vecinatate.°)

Sultanul a si navalit din nou in Ungaria, in primavara anuIui 1543, cu o armata puternica. Ca sa fad imposibil un atac al Crestinilor direct asupra Budei, din Aprilie pans in Septemvrie 1) N. Iorga, 1st. Arm. I, p. 285. 2) Documentele Bistritii, I, p. XXXIX.

3) Erd. orsz. eml. I, p. 110.

www.dacoromanica.ro

59

1543 a cucerit un puternic brau de cetAti din jurul ei. Zadarnic s'a sbatut Ferdinand sä adune trupe, cad pe cand avea 40000 de oameni, Sultanul, ajungandu-si scopul, plecase acasa. Atunci Ardelenii si Martinuzzi, cunoscand slabiciunea Habsburgului, nu mai cutezara sa Continue tratativele cu el, ci platira bir si trimisera provizii in tabara Sultanului. Acesta, convins de fidelitatea ArdeT lenilor, n'a mai lasat pe Petru Rare§ sa tread mufti. Astfel cea mai mare parte a anului 1543 a trecut pasnica in ce priveste relatiunile dintre Moldova si Ardeal. Petra Rare§ avea de-a face mai mutt cu Bisfritenii, cari intarziau sa-i plateasca restanta de 1000 f1.1) Dupa cat se vede, in toamna acestui an a mai facut o incercare de-a recuceri Ciceul prin surprindere. 0 ceata de Moldo? veni, plecand din partite Rodnei, merse si lua Cetatea subt asediu. Isabela, inspaimantata, dete porunca Bistritenilor, sa se adune la Turda, in tabara de pe campia Cristisului, in 5 Oct. 1543.

Peste 2

zile, Ladislau Mikola,

loctiitorul lui Martinuzzi face

acelorasi aspre imputari ca tac si nu spun nimic. despre miscarile Moldoveanului

Ii banuieste a au legaturi ascunse cu

el. 2) S2

poate ca Bistritenii, ingroziti de patania din anul trecut, cautau

sa se puny bine cu Petru Rares, ceiace o arata si schimbul des de solii. 2) 0 scrisoare, din 21 Oct. 1543, prin care cere Bistritenilor sa nu creada vorbele inamicului sail, ci sa trimita provizii trupelor, pe cari le are in castelele de acolo, dovedeste ca avea de gaud sa vin din nou in persoana in Ardeal, dar imprejurari necunoscute 1-au impiedecat.

In 1544, in sfarsit, i-s'a realizat dorinta de-a recastiga pose siuniie avute in Ardeal, dar cu o surprindere. In 14 lunie 1544 Martinuzzi scrie Bistritenilor ca niste rau-

facatori din partite Moldovei au atacat Ciceul di se teme ca zidurile slabe ale cetatii nu vor putea resista multa vreme. Le da porunca sa mearga la cetate cu ciocane si drugi de fer. Lungul proces pentru cele doua cetati a luat sfarsit intre 14-21 lunie. Staturile Ardealului au hotarit sä redea lui Petru Rare dominiile Ciceului si Ceta.tii de Balla, dar cetatile insasi sa fie daramate. In ce priveste Ciceul, hotarirea a fost executata intocmai :

mandrill cuib de vulturi a fost

sfaramat. 4)

1) Harm. XV, p. 431 si 433. 2 si 3) Hurm. XV, la 1543, passim. 4) Hurm. XI, p. 859 si Cronica Sacuilor, Tort. tar, 1880.

www.dacoromanica.ro

60

g locul ad sa facem un scurt istoric al posesiunilor moldovene ,din Ardeal, intre anii 1538-1544. Pupace Rare§ a plecat spre Constahtinopql, in lanuarie 1540, lasand sotia si copiii iin voia sortij, loan Zapolya a luat Ciceul in stapanirea sa. La cAsAtGria sa cu Isabela, fiica regelui polon, Craiul Joan darui cetatea ca zestre tinerei sale sotii, dar cu conditia cA, daca din ceva motive ar fi nevoit sa o redea Doni-* nului moldovean, ea sa primeasca, drept despAgubire, alts pose4iunev In acelas an promite Ciceul lui Stefan Mailat si Emetic Balassa, pentru cazul cA Voevodul Moldoyei nu s'ar intoarce la credinta lui. Donatiunea fagAduitA se face in 1541, dar tot cu conditiunea cA dad. Voevodului Moldovei s'ar intoarce, la credinta fats de loan Sigismund, atunci Mailat sa primeasca o despagubire de 20 000

I.

DupA caderea lui Stefan Mailat, Ciceul reveni Isabela si fiului ei. Am vazut intre ce imprejurari a ajuns Ciceul, impreuna c4 Cetatea de Balta iarasi in mainile lui Petru Rares. Nu se poate stabili cum de Petru Rare§ are in posesiunea sa si in domnia a doua, chiar dela inceput, Rodna cu satele Maier, Sangeorz, Ilva si Feldru ; sau poate ca n'au fost pierdute nici in intervalul dela 1538-1544.1) De aici inainte Petru Rares, ajuns la adanci batranete, se linisteste si inalta lAcasuri sfinte, pentru mantuirea sufletu:ui sail sbuciumat. Cu vecinii sAi din Ardeal traieste in pace. Scrisorile lui cer mereu mesteri pentru cladirea de biserici. In mijlocul acestei activitati I -a ajuns sfarsitul obstesc. La 1 Noemvrie 1546, Die Rares

vesteste vecinilor ca a ocupat scaunul tatalui sau.

II. ILlE §i $TEFAN RARE$. Martinuzzi, adevaratul stApanitor al Ardealului, nu renunta la idealul sau de-a restabili unitatea regatului Stului $tefdn. Dar poL litica lui vaccila intre Turd si Habsburgi, dupa cum vedea variind norocul armelor celor douA puteri. Cand insa intre Ferdinand si Soliman sel incheie o pace pe termen de 5 ani, Martinuzzi se hotart definitiv de a-si realiza planul cu ajutorul si subt ocrotirea Habsburgului. Straduintele lui fah incoronate de succes in Septemvrie 1549, cand se fAcu o noun invoiald intre Ferdinand si Izabela, cu urmatoarele conditiuni : 1) Hurm, XV, p. 434,

www.dacoromanica.ro

61

Isabela Ira preda lui Ferdinand Ardealitt cu partite anexe. In schimb mostenitoral Craiuiui loan prinieste principatele Oppeln si Ratibor si un apanagiu anual de 15 000 fl. Regina va fi despagubita pentru zeslrea ei ca suma de.100.000 JI. Martinuzzi ramane loctiitor regal id Ardeal, si va fi numit arhiepiscop de Strigoniu $i Ferdinand va slat-al la Papa ca sa fie numit Cardinal. Acordul urma sa fie tinut in secret, dar Isabela nestatornica si atitata de Petrovici, rivalul Calugarului, l-a denuntat fa Poatta. Sultanul n'a voit sa creada pand ce un ceaus ce se Intorcea dera Viena nu i-a confirmat stirea prin Martie 1550. Atunci Sultana! Infu-

riat a trimis staturilot ardelene o scrisoare cu urmatoruf continutt St nu-1 finer? intre voi (pe Martinuzzi) ci cum yeti puteat on saLi luati capul, on sa-I daft viu in mainild fiului Craiului loan, ca SA nu piara Ora din pricina until' falhar, ca dansaf. Sultanul lua lui Martinuzzi dignitatea de Vistiernia $i loctiitor regal si d tiete lui Petrovici. Cele dotia tabere dusmane, a reginei si a Calugarului, au Inceput sa adune trupe, destantaind rasboiul civil. Petrovici, °mail Isabelei, a caprins -mai multe cetati de-ale lui Martinuzzi, intre cart si resedinta lui predilecta, Vintut de jos'. Atunci Martinuzzi, prin Septembrie 1550, a plecat spre t apitala tariff, Alba-Iulia si a luat-o subt asediu, ca sa puna tnana pe Craitil copil. Sultanul a dat 'ricorand. Voevodului moldovean sa grabeasea in ajutorut ieginef. bomn allMoldovei, cunt Vazulam, era acum fiul cel mai mare al lui4)etru Rares, file. Ddpa suirea sa pe tronil iredem nazuindu-se sa pastreze moslenirea parinteasca nestirbita, aflame : Moldova cu posesiunife ardelene, Ciceul, Cetatea de Balta' si Rodna cu satele` amintite mai sus. Aveth dela dansul mai multe scrisori adresate Bistritenilor i:ientrti supusii sat din satul Feldrit.1) Stapanirea Id netulburata

asupra satelor din domeniul Ciceulul apare si din faptul ca el nume$te fie Gheorghe epikop al Vadului si roaga pe Bistriteni sa asighte autoritatea arhiereasca a aceluia i In satele din tinutul Ia. Asemenea e atestata stapanirea lui asupra Cetatii de Balta. '2)

nd avea spiritul Indrasnet si Intreprinzator at Mind sau si prin urmare nu se gandea la cuceriri noui In Ardeal. Era muttumit ca poate satisface ordinele Sultanului ca sa fie !Ant La Ilie,

I) Hurm. XV, pp : 457, 460, 464 44 §i 475. 2) Ibidem, p 480.

www.dacoromanica.ro

62

domni in pace. El Inc primi, ca $i domnul muntean Tsi sandjacii vecini, porunca sA stea gata de plecare, cAnd va fi chemat in ajutor de regina on Petrovici impotriva lui Martinuzzi si a ferdinandi§tilor. 1) Cand Martinuzzi, dispretuind poruncile Sultanului, a luat subt asediu Alba lulial Ilic Rams primi porunca sA intre numaidecat in Ardeal. In jumatatea intai a lui Noemvrie 1550, armata moldoveana subt conducerea lui Stefan, fratele mai mic al Domnului, trecu prin pasul Oituz in Sacuime. In 23 Octombrie, tabAra lui Stefan era asezatA langA Bretci iar dupa 12 zile s'a retras din Ardeal WA sa fi pricinuit ceva pagube.2) Martinuzzi a trimis impotriva lui pe loan Kemeny cu 5000 oameni, dar cAnd acesta a ajuns la hotar, Stefan iesise din tail. Intr'aceia, o oaste turceascA, condusa de Chassim Pasa Inca a intrat in Ardeal dinspre apus, Isabela, vAzand ca trupe strainc inundeazti Cara din toate Wile, s'a (inspaimAntat si a rugat pe Chassim Pasa sA opreasca inaintarea acelora, fiindca staturile ardelene aunt gata p i-se supune si a-1 asculta. Isabela s'a impacat si cu Martinuzzi, numai ca sA poatA coate din tarn ostile turco-romanesti, pe cari ea le-a chemat, Dar Sultanul avea motive sA se indoiasca in sinceritatea acestei impacari si deaceia dete din nou porunca lui pie Rare sA tread muntiil yoevodul Impins si de dorul de-a rAsbuna esecul fratelui sari, 3) adunand o puternica ostire de Turci si Moldoveni, ca la 14.000 oameni, strabatu din riou prin pasta Oituzului in Sacuime, pe la mijlocul lui Noembrie $i inainta intr'o directie OM la Kata langA Homorodul Mare si in alta panA la Jombor, aproape de Homorodul Mic. Un detasament ajunse tocmai la Prejme5 aproape de Brasov, ai carui cetAteni sA grabira sA dea Moldovenilor vin si provizii, ca sa le crate orasu114) Grosul armatei cauta sa se apropie de Sebesul sAsesc, unde avea sA se uneascA cu Muntenii lui Mircea Ciobanul si cu Turcii lui Chassim -Pala. Martinuzzi cu cu o oaste numeroasa a plecat impotriva Moldoveanuluil dar cAnd a ajuns, la Sassebes, la p depArtare de 16 mile de inamic, acesta si-a fAcut calea Intoarsa spre Moldova, dupi ce a aprins 130 sate si a luat in robie 3000 suflete, cum scrie insusi Martinuzzi.5) 1) Hum XV, p. 476. 21 Knopf, o. c., p 67, Ostermayer, in Quellen, IV, p. 510-511. 3) Pray, Epistolae Proc. II, p. 227. 4) Quellen, IV, 511 qi III, p. 564. 5) Epist. Proc. 8, p. 228 ai 293.

www.dacoromanica.ro

63

De-aid rezultai ca mu este adevAratA stirea citatA de Veress, in Izabella Kira lyne" (p. 308) cA Martinuzzi a atAcat, in 13 Noembrie 1550, cu 40.000 oameni pe Moldoveni zdrobindu-i astfel cA dintre ei au rAmas 1000 morti pe campul de luptA, hind prins si hotnogul for cu 2 steaguri. Scrisorile citate ale lui Martinuzzi nu pomenesc despre o atare biruintA, pe care Calugarul n'ar fi retacut-o, ci toate spun a inamicul s'a retras, panA nu a da fatA cu el. Poate a stirea lui Veress se referA la Mircea Ciobanul. Acesta a trecut muntii, cam atunci cand au intrat in Oa Turcii cu 8000 Munteni si Turci. loan Torok a trimis pe cApitanul ski Benedict Vas sa rAscoale pe toti nobilii si pe nenobilii din partite acelea. Acesta izbuti sa adune trupe indestulitoare, cu ajutorul tarora, inchizand drumurile, opri pe Voevod la Hateg, 'Ana ce sosi loan Kendy, trimis de Martinuzzi impotriva Muntenilor. Kendy cu un milk considerabil de cAlAreti si pedestrasi,

la Bari s'au alaturat si 4000 insurgenfi, s'a apropiat pe neobservate de tabAra lui ,Mircea, a carui pozifie p cunoscu cu Jajutorul spionilor. Ajuns la tintA, Kendy si-a asezat toti soldatii intro singurA linie frontalA lungA, ca dusmanul sA creadA cA are in MO o oaste cu mult mai mare, decat ,era in reahtate. In zorii zilei dete porunc& Ia ai sai sA sune din tiambite si sA bath tobele, fAcand un sgomot asurzitor. Muntenii si Turcii, crezand ca a sosit Martinuzzi cu intreagA ostirea, s'au inspAimantat si au luat-o la fuga. Ungurii au Mat la 5000 dintre ei ,si au lust prAzi uriase.9

Pe Ia sfarsitul lui Noembiie nu mai era picior de dusman in Ardeal si astfel Martinuzzi putu sa-si continue uneltirile lui spre a da Ardealul in mainile lui Ferdinand, chiar impotriva volintei reginei Isabela. Pans prin Decembrie, el stiu sA-si ascunda intenfiile atat de bine, incat Turcii nu stiau nimic de legAturile lui cu Ferdinand. Dar pe la mijlocul acestei luni se convinserA in sfarsit ca e hain, insa se prefAceau ca cred asigurArile lui de fidelitate fat& de Inaita PoartA. Necredinciosii au adoptat aceastA rprocedurA, fiindca se temeau de el cA va impinge §i pe Isabela in tabara contrail, ceiace ar fi realizat o coalitie Mire Ferdinand, Ardeal si Polonial Poate cA si sperau intoarcerea la vechea lui credintA fata de politica turceascA. Asa se explica ca prin lanua-

rie 1551 a venit in Ardeal un ceaus, care a adus porunca Sultanului, ica Martinuzzi sa fie restituit in dignitatile de mai inainte. 1) Comentarii ... de Centorio. (Vezi anexa).

www.dacoromanica.ro

64

Crezand cA din partea Turcilor n'are de ce se temd deocamdatA, Martinuzzi purcese cu energie indoitA la terminarea operei, pe care o pregAtea de-atata vreme. InduplecA pe Ferdinand sA trimita in

Ardeal o ostire subt conducerea generalului Castaldo, hr el ha subt asediu Alba-lulia care se predete. Atunci isi Bete &duffle pe fatil inaintea reginei a A pregatit lucrurile asa 0 Ardealul ur/ meazA sa fie predat numaidecat lui Ferdinand , altA iesire nu este. Regina, pArAsitA de prieteni, Cu credinciosi putini, incunju-

rah din toate partite de soldatil lui Ferdinand; al caror numAr il credea mai mare decat era in realitate, temandu-se ca, data va rezista, va fi prinsa, primi conditiile stabilite inainte de Ferdinand $i Martinuzzi, la 19 lulie 1551,. loan Sigismund primeste principatul Oppeln din Silezia, ca feud boem, avand aceleasi indatoriri feudale, ca si ceilalti principi din Silezia. Data veniturile acestuia vor fi mai mici de 25.000 fl., Ferdinand le va intregi pita la aceasta sumA. DacA Ferdinand n'ar avea urmasi de sex barbatesc, atunci tronul Ungariei va fi mostenit de loan Sigismund. CAnd faptul a ajuns la cunostinta Sultanului, 1-a infuriat grozav si 1-a determinat sa-si razbune impotriva ghiaurilor, can 1-au inselat cu atata viclenie. Principatele romanesti erau sortite din nou sa joace rol important in ciocnirea dintre cei doi impArati. In Moldova se schimbaserA iarasi domnil. Precunt se stie, !lie a parasit tronul in Maiu 1551 si a mers la Inalta Poarta, unde s'a turcit, primind numele de Mehmet si titlul de sandjac-beg at Silistrel. Locul lui fu ocupat de Stefan, fratele sAu mai mic. In scrisoarea pe tare o trimise Sultanul staturilor ardelene,

spune ca armata sa de operatie In Ungaria se va compune din urmatoarele trupe: 1) T. Mehmet, beglerbegul Rumeliei cu tofi sandjacii si achingii 2 All Pasa de Buda, bu sandjacii din Ungaria. 3. Malcovici, begul .de Vidin. 4. Voevodul Mircea Ciobanul din Tara RomaneascA.

B. Sandjac-begul Nicopolei. 6. Mehmet din Silistra (hie Turcitui).

/. Stefan Domnul Moldovei. 8. Hann! TAtarilor. 9. lenicerii

$i

spahii de subt poruhca marelui Vizir, Rustem-Pasa. bar aceasta rAmase numai amenintare goalA. Sultanul se 31

multumi, deocamdatA, sa porunceascA staturilor ardelene sl lui Martinuzzi sA scoata pe Nemti. Stefan, Voevodul Moldovei Inca primi

porunca sA tread muntii. Acesta cu o mica sforfare ar fi 1

Pray, Epist. Proc. 11, p. 268.

www.dacoromanica.ro

131.6:

65

readuce Ardealul la ascultare fap de Sultanul, fiinda Castaldo avea ostasi putini $i nedisciplinafi. Domnul Moldovei insa avea,

cum vom vedea, sentimente de bun cretin, $i era gala sa se alieze cu Imperialii. Nu a lui fu vina a in scurta sa domnie n'a putut folosi mai mutt cauzei crestine. Calugarul Gheorghe isi continua opera sa grea $i plina de primejdii de-a strecura pe nesimfite, in ascuns, Ardealul in mainile lui Ferdinand. Dupa castigarea invoirei reginei mame trebuia sä adoarma banuielile Turcilor, pita and lucrul va fi infaptuit $i Ferdinand va fi in stare sa trimita trupe indestulitoare pentru apararea Ardealului in contra Paganitor. In 21 lulie 1551, Isabela a predat, pe campia Vinfului de sus, coroana sfanta generalului imparatesc, loan Baptista Castaldo si nu peste mutt a parasit plangand o Ora mare $i bogata in schimbul unor moleste proprietati si a1 despagubirilor problematice. A plecat blestemand pe Calugar, care cu Sfaturile lui viclene a aruncat-o in pribegie. Ea a crezut ca 'este efectul acestor ,blesteme, cand, in exilul din Stlezia, la 1 lanuarie 1552, a primit stirea, pentru ea imbucuratoare, ca. Martinuzzi a fost ucis, la 17 Decembrie 1552, de oamenii lui Castaldo, ,care-1 banuia ca pregateste tradarea cauzei crestine. Ferdinand insust -a recunoscut Intr'o sorisnare catre Papa ca omorul s'a facut cu ihvoirea lui, fiindca doar Calugarul voia sa se incoroneze rege al Ardealului cu ajutorul Turcilor. Era lucre firesc ca i primul gand al lui Ferdinand, sau mai bine zis, al generalului salt, sa se indrepteze dire cel mai primejdios dintre vecini, Moldctva. Inca la 28 Decembrie 1551, Ferdinand scrie lui Stefan sfatuindu-1 sa se tioarte NA de Wile sale asa cum era exemplUl stramosilor sat $i bunavointa Regelui catre el.1) Se cunostea un raspuns al lui Stefan, datat din 22 Martie 1552, in care arata ca Turcii stau din nou gala sa navaleasca in Ungaria, a el ar ridica armele daca 4-s'ar da ceva ajutor in bani si i-s'ar restitui Cetatea de Balla, ca loc de refugiui cand ar trebui .sa lugh dinaintea Paganiloro Dar Inca inainte d& aceasta? la 5 lanuarie, a umblat o solie a lui Stefan la Castaldo] generalul impAratese din Ardeal. Domnul cerea sa i-se trimita iun fiu al lui Ferdinand caruia sa-i fad in persoana juramant de credinta. Spune ca sunt la el doi soli ai Sultanului, care-i poruncesc sa stea gala I) Xenopol, 1st. Rom., V, p. 70.

www.dacoromanica.ro

5

66

spre a intra in Ardeal dintr'o parte, in vreme ce Turcii vor intra din alta. Majestatea Sa sa nu se indoiasca in simtAmintele lui de cretin. Cere sa i-se dea cetatea, pe care i-a fAgAduit-o Martinuzzi.') Intr'un raport al lui Castaldo, din 6 lanuarie, catre Ferdinand se spune ca chiar in ziva aceia a sosit un nou sol al lui Stefan Rare§, prin care a jurat credinta ve§nicA Majestatii Sale, iar lui (lui Castaldo) o prietenie si ascultare parinteasca cu inima mai draga decat inainte vreme lui Martinuzzi". Instiinteaza pe General

ca Sultanul va veni in cursul acestui an in persoana sa recucereascA Ardealul $i ca luiVoevoduluii-a poruncit, subt amenintarea de a -ui pierde capul, sa stea gala, ca, de nu, va pustii totul cu fier $i foc. Se roaga deci sa -i redea cetAtile, pe care lea mai avut, drept azil, unde sa afle scapare, data 1-ar alunga Turcii din Domnie. I-a mai poruncit °data Sultanul prin doi ceausi sa. atace Ardealul, atunci and s'a intors Castaldo cu Martinuzzi de subt Lipova, dar el, ca un credincios at MajestAtii Sale $i ca bun cretin, n'a facut-o. Cere sfatul Majestatii Sale cum sä se compoarte MO de porunca Sultanului. 2)

Felul deschis si sinter cum Stefan scrie lui Castaldo, arata ca el voia sa imbrAtiseze cauza crestina fara nici un gaud ascuns, dupa cum vom vedea mai la vale si din alte dovezi. AceastA sinceritate ii lipsia cu desavarsire lui Castaldo. El scrie lui Ferdinand: Maine expediez solii Voevodului Moldovean si pentru vorbe 11 rasplatesc cu vorbe 8 .. Nicidecum sa nu ne inccedem in el, cad totdeauna va tinea cu cel mai tare." 2) Italianul cerea, de sigur, ca Stefan sa ridice slabele sale puteri impotriva lui Soliman, fara insA sa -i dea vre-un sprijin, pe care de- aitcum nici nu i-1 putea da, si fara, cel putin, sa-i asigure loc de azil in castelele cerute. Altceva nici nu putem astepta dela ucigasul lui Martinuzzi 1 La 15 Februarie, Castaldo comunica lui Ferdinand stirea primita dela SAcui ca Voevodul Moldovei a incheiat alianta cu regele Poloniei ; el insa i-a linistit ca aceasta s'a facut cu stirea MajestAtii Sale. Dar in gall de aceasta are Majestatea Sa destula armata si impotriva lui. 4) In Ardeal sosiau mereu stirile despre pregAtirile Turcilor. I) Vezi anexa la aceasta datA.

2) Anexa. 3) Hurm. 114, p. 877.

4) In anexa.

www.dacoromanica.ro

67

TAtaril vor navali peste Moldova, dupa ei va urma Sultanul cu Stefan Rares.1) Pribegii Moldoveni aduc lui Castaldo vestea, cA au sosit doi ceausi : unul In Muntenia $i altul in Moldova, cu poruncA ca' Voevozii sA stea gala.

Sultanul a hotArIt sA atace Ardealul din toate partile si cat mai curand, pentru ca Imperialii sa nu alba. timp de a face fortificatii (27 Februarle 1552).2) Petru Haller scrie, in 4 Martie, din Sibiu lui Castaldo cA un am al sau, venind din Turcia, a vAzut la Adrianopol pe Sultan facand pregatiri de rasboiu, nu stie InsA : impotriva Ungariei on a Persiei. Judecand chip porunca trimisa Voevodului din Tara Romaneasca, sa adune in apropierea punarii 70.000 cable de grau, s'ar parea ca e cazul din urma. La Chilia, Turcii cladesc pod peste Dunare, peste cari vin sandjaci in Moldova, de unde impreunA cu Voevodul si cu TAtarii, vor trece prin pasul Oituzului in Ardeal. 8)

Stefan n'a incetat sa -$i arate devotamentul fata de crestini : instiinteazA pe Castaldo cA Sultanul se pregateste de zor : a primit si el poruncl sa adune provizii, asemenea $i 'Math sA stea gata.4) intr'aceia facerea de fortificatii in Ardeal mergea foarte incet, in lipsa de bani si de mesteri, priceputi ; solda nu se platea la timp, soldafii jefuiau orasele, nemulfumirea populafiei crestea din zi in zi 5)

lar ce prive§te starea spiritelor in Ardeal, e foarte caracteristic urmatorul caz. La 16 Martie se face o ascultare inaintea magistratului din Sighisoara, privitor la un anumit Albert Tarok, acuzat cA ar fi defaimat pe Nemti : Laurenfiu Kyser marturiseste cä a zis: istis sordidis curtis alemanis", istas bestias," Lui loan Barberius i-ar fi spus acuzatul ca Sultanul a scris Sacuilor ut istas curtas bestias germanas a regno pellant et ipsos filium loannis regis in regnum reducturos esse".

Dupa Petru Rauner, TorOk ar mai fi zis ca Sultanul a poruncit Sacuilor sA alunge din Ord pe spurcatii de Nemti, cad altcum vine el Insusi $i atunci nu va crufa nici pruncul in sanul maicei. 8) Pe la sfarsitul lui Mart a mai venit un sol al lui Stefan Rare§ la Castaldo. Voevodul propune generalului un plan de razboiu ,foarte rational. Castaldo sa mearga cu ostirea la Brasov $i aici sA astepte pe Turci, pe care sa-i atace dela spate. Lovindu-i in spate si In fata, ii va ImprAstia cu usurintA. Castaldo, raportand acestea lui Ferdinand, spune .cA nu stie, cu ce intenfie o face Voevodul aceia : ca sA-1 spioneze, ori cu gand bun. 7) 1) ibidem.

2, 3, 5, 6, 7) Vezi regestele din AnexA.

www.dacoromanica.ro

68

Situatia Ferdinandistilor in Ardeal, in lipsa de bani, devenea

din zi in zi tot mai precara. La sfarsitul lui Mart, Castaldo pregAteste pe stapanul sau si la mai rau : era iminentA o revolts a mercenarilor, dad nu li-se plateste solda restanta pe luni in urma. Nu stateau mai bine lucrurile nici cu Skull Sultanul le-a fost trimis mai multe scrisori in care cu promisiuni si ameninfAri i-a determinat sA se rAscoale impotriva Imperialilor. Din cauza aceasta

nu se puteau intari pasurile dinspre Moldova, de unde se astepta atacul principal. La inceputul lunii urmAtoare se cunosteau ceva mai lamurit planurile Turcilor.

Sultanul trimise un om al san, care sa aducA pe loan Sigismund peste Polonia in Moldova, de unde sA-1 treaca in Ardeal spre a-1 aseza in mostenirea tatalui ski. Ceausul Ali a impacat pe Stefan cu fratele sat'.') Castaldo linistea pe Ferdinand cA, in butul miscarilor confrare ale SAcuilor, el tot va intari pasurile inspre Moldova. Dar pans la inceputul lunii Maiu nu-si putuse implini promisiunea. La 5 Maiu 1552, Petru Haller scria regelui cA inchiderea pasului Oituz ar fi de mare importanta. Skull nu vor putea impiedeca lucrarile de fortificare ; dar chiar de-ar incerca, pot fi itnblanziti de cake garnizoanele regale. AdaugA cA din Turcia sosese merev §tiri despre grAmAdirea de provizii la Dundre.2) La inceputul lunii urmatoare, Castaldo raporta arhiducelui

Maximilian cA a ajuns in posesiunea unor importante scrisori pe care Sultanul le-a trimis Reginei, lui Petrovici si Voevodului din Tara Romaneascd. Din ele a aflat amanuntit care erau planurile inamicilor. Dad ar avea oaste platita, n'ar astepta atacul dusmanilor, ci 1-ar preveni ; ar trimite ajutor boierilor. 8) In sfarsit campania, de mutt asteptata, a Turcilor se deslantui. La 11 lunie, Losonczy, viteazul apArAtor al Timisoarei, stia cA podul peste Dui-tare e terminal, si ca Turcii au ostire mare, dar de proastA calitate. Trupi lui Ahmed vine inaintea ostirii, pe el Ifni* it asteapta sA soseascA. Inca azid scrie Losonczy lui Maximilian indata ce va ajunge aici, se va apuca de asediarea Caransebesului." Cei din Caransebes au cerut ajutor si el, dupA maturA chibzuiata, le-a trimis 100 lanceri, deli inainte le-a raspuns cA n'are soldati. A trimis un castelan si un nobil, carora le-a I, 2, 3) Vezi anexa la datele respective.

www.dacoromanica.ro

69

pus la inima sa -$i aducd aminte de vitejia for doveditA pand acum $i de credinta datorita Majestatii Sale ; sA se poarte in fata dusmanilor cum se cuvine unor buni crestini. El are o trupa, compusa din pedestrasi, cAldreti $i Spanioli de 1550 de insi, nu tocmai disciplinati. Propune un plan de luptA bine cunoscut Romanilor, cAci pe pdmant romanesc aveau sa se desfasoare evenimentele: sa duca proviziile $i pe locuitori, nimicind totul in calea dusmanului. Dar aceasta ostire nu e indestulitoare pentru apararea cetAtii,

ba pedestrimea a jurat ca maine pleacd $i -i e frica sa nu piece intr'o buns zi $i cavaleria, lasandu-1 singur. Turcul e viclean, poate sA cuprinda Timisoara, tot asa de repede ca $i Caransebesul, avand el soldati putini $i aceia rau platiti. 1) In 17 Iunie, Castaldo era la Turda, de unde scrie lui Maximilian despre vestile, pe care le primeste zilnic despre apropierea dusmanului. Domnul Moldovei azi on maine va fi in Cara Sacuilor,

unde poporul e in arme, sed non in favorem nostrum." Dar nu va iesi din tail cu viatd.2) Peste cloud zile tot de aculo scrie Bathory regelui Ferdinand ca ostirea turco-tatard cu cei doi Voevozi e asteptatA sA treacA muntii Ia 22 lunie, iar ceialaltd armatA turceasca va ocupa. Timisoara Ia 25 lunie. 3) Situatia Imperialilor in Ardeal a inceput sa devind aproape catastrofald. Sacuii au prins armele aldlurea cu inamicii. Mercenarii neplAtiti jefuiau populatia mai ram cleat paganii. Doi spanioli, la Cluj, au ucis chiar.in MO lui:Castaldo pe[niste: negustori, fiindcd nu le-au vandut pestele pe pretul voit de ei. La 8 Julie, Castaldo scrie din Manastur lui:Maximilian ca Voevodul imoldovean a navalit in Ardeal $i pustieste tam dupd obiceiul sau. Ar trimite ajutor Biasovenilor ; si solus pergere ad eos debebo". 4) In ziva urmatoare raporteazd aceluiasi, lucruri din tale afara de triste. Mercenarii

nemti s'au rdsculat, au pus man pe tunuri $i munitii ; au pornit apoi spre Cluj sa prAdeze. Orasul a inceput sa se pregateasca de resistentA, chemand in ajutor pe taranii vecini, nobili $i pe ceilalti locuitori ai tarii, buctirosi sa prinda armele impotriva Nemtilor $i sa-i ucida;

zadarnic generalul i-a facut atenti pe mercenari ca pregAtesc et propriam eorum et nostri ruinam"; ei au devenit $i mai ingamfati $i

mai neastampArati. Dusmanul se apropie din toate partile si not vom peri WA Impotrivire ". 1, 2, 3, 4) Vezi anexa.

www.dacoromanica.ro

70

Ca sa-i potoleasca, generalul le-a impartit 6.000 fl., vin Si alimente. Rasculatii, deveniti acum $i mai indrasneti, an prins si au Mut pe capitanul trimis sa-i impace. Au declarat a nu pleaca din Cluj pans nu li-se plateste solda pe doua luni inainte. Castaldo se vedea silit sa is partea populatiei, caci altcum, infuriate cum era, 1-ar fi ucis. Taranimea rasculata a infrant in sfarsit pe rebeli, luandu-le tunurile si munitia. Cei ramasi in viata, lipsiti de alimente, murind de foame, au inceput sa se pocaiasca si sa cearA iertare pentru cele intamplate. Intre astfel de imprejurari eraufireste de tot neinsemnate trupele pe care Castaldo le-a putut trimite in contra lui Stefan Rares, care statea, aproape de trecatori, la 4 mile de Brasov.

Castaldo a trimis pe Contele D'Archo cu o trupa de calareti se -1 impiedece de-a inainta inlauntrul Orli. Acesta a taiat o ceata

de Moldoveni, mire ei 300 Turci si 300 Than, care au inaintat sa face recunoastere in imprejurimile Brasovului.1) Cu toaie acestea, Voevodul nu s'a lasat la lupta, ci la apro-

pierea dusmanului s'a retras in partile Chezdi-Osorheiului, cum apare din raportul lui Nicolae Myeszkowski catre Castaldo.2) Din acest document se mai vede ca Stefan s'a retras de bunavoie, nu silit de fortele, de tot modeste, ale Ferdinandistilor. Ceiace se spune aici despre pustiirea Tarii de Moldoveni ni-se pare un neadevar. Myeszkowski singur zice : Sacuii, si cand erau

cu noi, se parea ca sunt mai curand gala sa se arunce asupra dusmanuluia. Oare ar fi avut Skull astfel de sentimente fats de Stefan, dace inteadevar le-ar fi pustiit tam, cum spun rapoartele Ferdinandistilor?

Voevodul pans in 20 lulie s'a retras de bunavoie din Ardeal E prin urmare o laude goals a lui Castaldo cand la aceasta data scrie lui Maximilian ca, pornind el impreuna cu Bathory, cu trupe germane, 400 de Spanioli si 400 calareti, a fugarit in Moldova pe Stefan.

Expeditia lui Stefan Rares, din Mlle 1553 a fostdupe cum arata Coate semnele o simple demonstratie spre a satisface, de forma, ordinele Sultanului. Fapt e ca fare aceasta bunavointa, islet acoperita, a Voevodului moldovean, Ardealul ajungea in mai-

nile Turcilor, Ferdinand si-a dat seams de aceasta imprejurare si deaceia s'a hotarit sa incheie pace cu Turcii. Spre acest scop, la 1) Centorio, p. 179, Cf. anexa. 2) Hurm. 11, p. 281

www.dacoromanica.ro

71

26 Julie, a dat puteri depline generalului Castaldo ca sA inceapa tratarile cu Ahmed -Papa. S'a cerut mijlocirea lui Mircea Ciobanul.1)

La 26 Julie 1552, dupA o aparare eroicA cazu Timisoara ; dupA ea urmarA alte cetAti in Ungaria. Supt presiunea evenimente!or, Ferdinand scrie lui Petru Hal-

ler cA, desi nu crede in reusita tratativelor cu Turcii, totusra:dat spre aceasta imputernicire lui Castaldo. El insusi a declarat in repetite randuri Sultanului cA e gala sa dea tributul pe care 1-au platit pentru Ardeal Craiul loan, VAduva lui si Martinuzzi. Era vorba sA nAvaleasca din nou cei doi Domni ai Tarilor romanesti.2)

Revolta mercenarilor izbucni din nou in cursul lunii August, cu

o furie si mai nebuna. Vom peri cu top', dad nu de dusmani, de man (aranilor", scrie Castaldo, care incepu sä se retragA spre Baia-Mare, in nAdejdea ca-i vor sosi ajutoare. La 1 Septemvrie 1552, Stefan Rare fu ucis de boieri. Se cunostea raportul lui Castaldo, hinds cu o mare intArziere, in 21 Octomvrie 1552, arhiducelui Maximilian. $) Aici generalul incearcA oarecum a se scuza, spunand cA el nu e direct amestecat in uciderea Voevodului. A facut numai atata cA a trimis scrisori de hut:di-Ware boierilor contrari lui Stefan Rares, care fAgAduiau cA, dacA vor izbuti sA aduca la Doinnie pe pretendentul for (Alexandru Lapusneanul), se vor pune in serviciul 1mpAratului cretin. Cu alt prilej am semnalat regestul altui raport al lui Castaldo, din 11 Septemvrie (regretand ca nu avem documentul in intregime) catre

Ferdinand, unde spune cã, dupace nu s'a putut folosi de puterile Voevodului asa cum ar fi voit, a fost silit sA recurgA la cursA : viribus uti non possemus, coacti fuimus ad artem recurrere", si deci Voevodul a fost ucis in cortul lui. Aceste cuvinte dovedesc ca ucigasul lui Martinuzzi a rapus st via(a Domnului moldovean", ziceam atunci. 4)

Centurio, pe care, dupa cat stim, nimeni dintre istoricii nostri nu 1-a folosit, confirms intru toate presupunerea noastrA, dandu-ne amanunte foarte interesante despre sfarsitul nenorocitului Stefan-VodA Rares. 5)

Dupa acest autor, in Transilvania s'a iscat o conjuratiune 1) Hurm. 11, p. 284. 2) Ibidem 3) Hurm. 11, p. 293. 4) Revista istoricA, 1924, Ianuarie, Martie, p. 20.

5) Vezi textul italian, reprodus In anexa.

www.dacoromanica.ro

72

impotriva lui Castaldo, din care facea parte pi Domnul Moldovei. Atunci veni, pe neapteptate, in tabAra generalului un boier inoldoveant partizan de-al unui pretendent la Scaunul tarii (Alexandru Lapupneanul), fugit dinaintea rasbunarii lui Stefan Rarep. El ipi oferi perviciile

lui Castaldo, cu care facu planul de-a ucide pe

Domn. Boierul se intoarse in Moldova, unde incercA de mai multe on sa-pi puns planul in aplicare, dar nu izbuti. In sfArpit fiind descoperit trebui sa fuga in Polonia. De-aici sfAtui pe Castaldo sa punA o noua cursa Voevodului. Castaldo, primind sfatul, scrise cale-o epistolA catre 2 boieri fruntapi, ciedinciopi lui Ramp, in care ii indeamna sa duca la Indeplinire angajamentele luate asupra lor, pentru care vor prirni rAsplata cuvenita. Cei doi boieri, primind

scrisorile, n'au inteles despre ce e vorba pi prin urmare nu le-au ascuns. Ajungand lucrul la cunoptinta Voevodului, acesta a cerut scrisorile, din al cAror continut el a concludat ca cei doi boieri au planuit, in intelegere cu Castaldo, sa-1 piarda. Le-a luat deci functille, pe care le aveau, pi i-a amenintat, cA le va lua averile pi viata. Boierul din Polonia, intelegand ca scrisorile au avut efectul dorit, a grabit acasa pi impreunA cu boierii, deveniti acum dupmani de moarte ai Voevodului, au fAcut o conjuratie impotriva lui, cu scopul de a-1 omorl. La aceasta conjuratie s'au alAturat rudele Si amicii celor doi boieri, precum pi toti partizanii lui Alexandru Lapupneanu. Adunandu-se astfel o puternicA ceata armata a pa-, truns in cortul Domnului, unde acesta odihnea pe un pat, pi 1-au taiat bucAti ; apoi au mAcelarit pe cei 9.000 Turci pi TAtari, care pAzeau pe Domn.

La 22 Octombrie 1552, fAcand aluzie la nipte vorbe ale reginei Isabela, cA ea se vede nevoita sa se gandeasca la soarta fiului ei, Castaldo scrie lui Ferdinand : dubito enim non sine

aliquo misterio hoc fuisse dictum, tanto magis propter novum Vayvodam Moldaviae, qui est creatura regis Poloniae, a quo si aliquam recuperandi spem haberet, magnum auxilium habere posset". 1)

**

Credem a fi izbutit sa dovedim ca Stefan Rare in scurta lui Domnie a urmat o politica externa sincer creptineasca. Dar, fiindca a indraznit sa se gandeasca pi la binele tarii pinatural la al sau, a &cut jertfa perfidrei vecinului de la apus, ale carui sentimente pi glndiri numai creptinepti nu erau. 1) Ibid., p. 488,

www.dacoromanica.ro

.13

Urmeaza din cele expuse ca uciderea lui Stefan Rare§ nu poate fi socotita numai un act de, rasbunare a boierilor, care nu puteau suporta fAradelegile Voevodului, cum ne spune cronicarul. In mod firesc se ridicA intrebarea e vrednica de credinta, in intregime, caracterizarea stapanirii lui Stefan Rares, pastrata in vechile noastre cronici si acceptata in general de toti istoricii nostri ? Pentru ca sA putem afla un rAspuns multumitor, va lrebui sA revizuim izvoarele istorice in chestiune. Se tie ca Domnia fiilor lui Petru Rare se afla povestitA in douA cronici mai vechi ; in cronica slavoneasca a Ad Eftimie si in cea moldoveneasca a Vornicului Grigore Ureche. Caracterizatile date de acesti doi cronicari despre Hie si Stefan Rare§ sunt identice. Si, dupAce invatati care A'au ocupat cu studiul vechilor cronici moldovenesti au ajuns Ia concluzia ca Ureche n'a cunoscut pa. Eftimie $i prin urmare ui -a rules informatiile din alt izvor, nu s'a mai Indoit nimeni CA ei, cronicarii, spun adevArul istoric si deci merits toatA credit*.

CA vornicul Ureche n'a intrebuintat cronica lui Eftimie a afirmat intai invAtatul nostru slavist, loan Bogdan. De aceiasi pA-

rere este si d. lorga, in Istoria literaturii romane din veacul at XVIII-lea", dar d-sa intr'o notita admite ca se pot constata uncle asemAnari Mire cronica slavona si cea romaneascA.1)

Noi credem CA, cel putin ce priveste domnia Raresizilorin alte puncte nici n'am cautat legAtura-1 Ureche, fie direct on mijlocit, a imprumutat mutt din cronica lui Eftimie. AsemAnarea izbeste Ia prima cetire a pArtilor corespunzatoare. Lasam sA urmeze capilolele despre Domnia lui Stefan Rares, Mai din Eftimie in traducerea lui loan Bogdan. In anul 7059 (1551), luna lui Julie in 11, luA schiptrul domniei moldovenesti Stefan Voevod cel TinAr, al doilea fecior at lui Petru Voevod. $i acesta la inceput se arata a fi bun $i iubitor de Dumnezeu $i imblAnzia pe toti si se ingrijia de biserici si se purta cu cuviintA crestineasca, iar pe arhierei, pe preoti si pe calugari ii cinstia, cum se cuvine tuturor Domnilor buni sl-i cinsteasca. Dar nu mult dupA aceasta se schimba Mil de veste si rAutatea,

ce pare a nu fi fost indestWata cu jertfe de mai innainte, umplut-au din nou Cara. Incepu Stefan Voevod a calca pe urmele fratelui sau cu &dui si cu fapta, ba in unele chiar a-1 intrece ; 1) Vezi §i prefata la Din faptele strabunilor", p. 5.

www.dacoromanica.ro

74

adus-a cu el curve turcoaice $i hogi turcesti, inceput-a a vorbi aspru cu oamenii $i a infrunta pe toti. Era turbat de nebun vi, fiindca a, din turbare se naste pofta de lucruri necuviincioase, a implinit cu varf toate soiurile de rautati, Coate nedreptatile $i schingiuirile ; ucigas faradelege $i sugAtor de sange, era plin de mania femeiasca si bArbateascA si in toate necuviintele se spurca ; in curvArasii si in hotii, in omoruri $i mituiri si in alte asemenea acestora. UcigAtor crud $i mare, pe multi cu felurite si nenumArate munci ii omora. Din pricina aceasta era oropsit si blastamat de toti ; cu totii incepura a se intoarce de la dansul $i a fugi de el ca de un carpe ingrozitor. Pe multi ii lipsia de vedere, altora le taia nasul si urechile, pe altii ii arunca in afunzimile apelor. DupA ce a nesocotit astfel judecAtile dumnezeiesti si a calcat drepturile nepArtinitoarei judecati $i ale indelungii rabdari, fu incercat pe drept de mania dumnezeiascA cea neprefacutA si neindurata la podul dela Tutora, langA lacul Prutului, unde fu omorit de boieri $i despoiat dintr'odatA de Domnie si viata. Astfel ui -a luat dupa vrednicie rAsplata rautatilor sale $i prin moartea rea si-a sfarsit spurcata lui viata in anul 7060 (1551), luna lui Semptemvre 30. Domnit-a un an, doua luni si doua sAptamani." far la Ureche, cetim:') Data a parAsit Iliac -VodA Cara si Domnia impreunA si legea cea pArinteascA, atunci inteacelasi an 7059, tunic in 15, $i locuitorii 'Aril se sfatuira, si si-au ridicat Domn pe Stefan-VodA, feciorul lui Petru-Voda, nadajduindu-se, ca de n'au semanat lui Petru-VodA feciorul cel mai mare, doara va face datoria si obiceiul pAmantesc feciorul cel mai mic. Unde si el cu osardie s'a apucat, catre toti plecat, milostiv, bland si nevoitor spre lucruri bune. Bisericilor s'a aratat cu dumnezeire mare ; ca sA poatA stinge numele cel rAu al fratine-sAu, $i ca sA nu se arate ceva abatut de la pravoslavie, pe toti ereticii din tarn sA vrea sA-i intoarca : on sA hie Ia legea pravoslavnicA sau din tarn iasa. Pe Armeni, pe unii de bunA vole, cu giuruinte si daruri umplandu-i, pe altii cu sila i-a botezat si i-a intors la pravoslavie; multi din tarn au iesit Ia Turci $i la Levi si printr'alte pit vrand sA-si tie legea lor. Cu acestea vrea Stefan-VodA sA acopere faptele fratine-sau, lui Iliac -Voda. de lucrurile spurcate ce Meuse, la acestea cu nevointA se silia. fall de cele ce se cade pravoslavii, adeca legii crestinesti departat era, ca s'au aratat apoi cu lAcomie si asu1) KoglIniceanu, p. 207.

www.dacoromanica.ro

75

prele, si curvie nestamparata era intru el. Nu se rabda de femei cu barbati, nu ramanea fete fecioare nerusinate, nici jupanesele boierilor nebatjocorite; §i mai apoi, de vrea domni mult, nu vrea hi ca sä nu iea urma fratine-sau, lui Ilia§-Voda. Petrecand aceste nevoi multe boierii si locuitorii OM, de spre Domnul lor, n'au mai putut suferi fal omenirea §i rautatile lui ; ce intai s'au sfatuit cu taina, ce vor face ca sä se poata curati de dansul §i, sfatuindu-se, au ales ca sä ajunga de sarg la boierii cei pribegi, cari erau in Tara Le§easca iesiti de multe nevoi. De aici, daca au avut §tire §i I aspuns de Ia dansii, cum ei vor veni fait zabava (cu cine ar alege sa li hie Domn dan§ii), indata ace§tia, noaptea, cu totii s'au ridicat Ia pod la Tutora, si au Mat *le cortului asupra lui Stefan-WA §i acolo, cu rane multe patrunzandu-1, 1-au omorit, in anul 7060, Septembre, dupa ce a domnit doi ani §i patru luni." Dupa cum vedem, atat la un cronicar, cat §i la celalalt, Stefan Rare§, Ia inceputul stapanirii sale, a fost bun, milostiv §i credincios; pe urma se ticalo§e§te, cade mai ales in pacatul curviei. Dar, ceiace e mai hotaritor, §i Ureche ca §i Eftimie pune gresit omorul in anul 1551 in loc de 1552. Dar despre aceia Ca redactorul cronicei atribuite lui Ureche a luat §1 din cronicile slavone, §i prin urmare 5i din a lui Eftimie, ce e klrept in mod mijlocit, gasim dovezi in pretioasa lucrare a lui Const. Giurescu, Noi contributiuni la studiul cronicilor moldovene." In rezumat iata care sunt concluziile ce ne privesc aici, din

cartes regretatului Giurescu : Cronica lui Ureche, dupa dansul a lui Simion Dascalul" a fost compusa cu ajutorul celor doua izvoare principale : letopisetul latinesc §i letopisetul moldovenesc.

Acest din urma a fost redactat de un Eustratie Logofatul." In cronica lui se aflau, pe langa traditiile nationale, pe care Ureche le suprimase, §i o multime de §tiri culese de prin manastiri §i vechile letopisete slavone.1) Constatand ca Ureche on Simion Dascalul a cunoscut cronica lui Eftimie §i a intrebuintat-o, chestiunea despre veracitatea istorica a caracterizarii lui Stefan Rare se simplifica mult. Caci ramane sa lamurim acum o alts intrebare numai : putem da crezamant spuselor lui Eftimie despre fail de legile §i cruzimea Voevodului nostru? RaspunsuI nostru este de la inceput negativ. Ef1) Giurescu, co. c, p. 87.

www.dacoromanica.ro

76

timie §i-a scris cronica la porunca lui Alexandru Lapu§neanu. lar obiectivitatea acestui cronicar de Curte o poate judeca u§or oricine, daca cete§te povestirea plina de lingu§ire in care preamare§te pe stapanul sau, netinand nici o masura. Inteleptul, bunul, preamilostivul, dumnezeiescula, etc., sent atributele cu care insote§te la tot pasul numele lui Alexandru Lapu§neanu. Tot ce spune de acest tiran e un imn de lauds exagerata. Despre predecesorul sau nu are decat cuvinte de hula, prezentandu-1 ca pe un monsiru trimis de Dumnezeu pe pamant, ca pedeapsa infrico§ata asupra oamenilor.

Iti face impresia ea Eftimie scrie despre Rare§izi numai pen-

tru ca defaimandu-i pe ei, sail poata ridica mai sus eroul in a§teptarea unei rasplatiri bogate. Caci evident mai era vozba §i de justificarea Domniei celei noun, aratand ca in urma lui Stefan Rare§, fiul §1 mo§tenitorul legiuit al lui Bogdan, a venit ca un mantuitor : se uitau la chipul Voevodului (Alexandru) pa la chipul lui Hristos, caci li se parea a fi vis, iar nu aevea, cand i§i aduceau aminte de fo§tii Domni necurati din neamul lui Petru Rare§." 1) Eftimie vorbe§te de omoruri §i schingiuiri faptuite de cei doi

frati : nu aminte§te insa decat un singur caz, uciderea Hatmanuluj Vartic, de catre Ilie-Voda Ar fi trecut oare cronicarul Eftimie cu tacerea masacrarea

boierilor de frunte, dad ar fi putut el imputa astfel de fapte lui *tefan ?

E caracteristic ca Ureche, care imprumuta, cum am vazut, de la Eftimie, nu pomene§te nimic de varsari de sange,, de mutilarea §i omorirea boierilor; probabil fiindca alte izvoare nu confirmau aceasta.

Astfel, in .ce prive§te politica interns, datele pastrate la cronicari trebuie ss le privim ca exagerate. *tam Rare§ n'a fost monstrul pe care a volt ss ni-1 prezinte Eftimie, a drui caracterizare se potrive§te cu mult mai bine lui Alexandru Lapu§neanu. Va fi fost u§uratec §i imoral, dupa conceptia noastra, in viata fa-

miliars era neinsurat, dar acesta era un cusur comun contemporanilor §i mai ales Domnilor; sa ne gandim numai fa tefancel-Mare.

Ramane deci stabilit ca uciderea lui Rare§ s'a facut din indemnul lui Castaldo, iar ca instrument a fost folosit un partid de boieri, lacomi de averi §i putere. 1) 1. Bogdan, o. c., p. 219.

www.dacoromanica.ro

'77

In ajutorul pArerii desvoltate mai sus vine $i o interesantA notita analistica, scrisA in limba slavond pe ultima filA a Evangheliariului de la Voronet4 $i comunicata de I Bogdan in Analele Academiei Romane, Mem. sect. istorice", 1906-1907, p. 654. In traducerea romaneasca a lui I. Bogdan, Insemnarea e urmAtoarea :

Acesf Tetraevangheliu s'a scrig din porunca si cu chelluiala lui Grigore, arhiepiscopul si Mitropolitul Sucevei, de maim mutt pacAtosului diacon Mihail si

s'a facut in anul 7059 ( 1551),

luna lunie in 28. In acest an, la indemnul diavolului celui viclean, primit-au Iliac Voevodul puturoasa si necurata $i de suflet pierzAtoarea eresie musulmana. Oh, cum a putut sa treacA de la lumina la intunerec I Cine nu va plange sau cine nu va oftat Viu fiincf, el s'a tarAt la lad, fecior fiind stant-rAposatului Petru Voevod, si mama avOnd pe evlavioasa' Doamna Elena. In

acelasi an sP sui In Domnie evlaviosul lo Stefan Voevod, fiul mij'ociu al evlaviosuluf Petru Voevod, $i incepu a nu fi pe placul Turcilor Si porunci oamenilor din Ora Moldovei sA lepede hainele

dupa obiceiul turcesc, pe care IncepuserA a le purta pe vremea lui Iliac Vocla. Si perunci tuturor oamenilor sA fie totdeauna gata,

toti din tarn, cu armele si cu allele. $i se sui in Domnie (la anul 7059), luna Iuni6 in 11, intro Joi (rand a fost uns)''. Aceasta pretioasa stire confirms intru toate ceiace am stabilit cu ajutorul doeumentelOr externe: Stefan a fost un domrt contrar Turcilor, gata sA apere cu armele credinta stramoseascO, pe care a fost pArasit-o nevrednicul sAu frate. Bunele lui intentii au fost iAdarnicite de perfidia imperialilor, in deosebi de a Jul Castaldo, autorul mortii lui tragice.

Am arAtat mai sus ca Stefan Rare a fost devotat cauzei crestine si, multumitA politirei lui, Ferdinandistii n'au trebuit sA parAseasca Ardealul in cursul anului 1552. Ahmed Pasa, cuceritorul Timlsoarei, era, ocupat in alts parte $i nu avea destule trope ca sä trimitA si in Ardeal. Singur Rare era in situatie sA dea lovitura de gratie Nemtilor in Transilvania, si o putea face cu cea mai mica sfortare in imprejurarile date pe care 1p cunostea, desigur, bine. Pentru Italianul fA A scrupul, aceasta neutralitate hinevoitoare

a Moldoveanului nu era, deajuns. De bunaseama el cerea ca Stefan sail ridice slabele sale forte contra Turcilor, sail puns Cara in joc, fArA ca in schimb sa i-se dea cel putin un loc de refugiu. Si, and nu si-a putut ajunge tinta, a pus pe boieri sA-I www.dacoromanica.ro

78

ucidd. Ferdinand, ca §i in cazul lui Martinuzzi, era in curent Cu toate fAradelegile generalului sAu, cdruia-i dA sfatul sa aplice acelea§i mijloace §i fatA de Domnul muntean: noi credem ca va fi necesar sa se facd aceia§i Valachului, ce s'a intamplat §i cu $tefan Voevodul din Moldova" §i aceasta pe cat mai curand posibil. Ca §i din uciderea lui Martinuzzi, Castaldo n'a folosit nimic din schimbarea Domnilor in Moldova. Despre acest lucru s'a convins foarte curand vicleanul Italian. VAzuram ca Castaldo n'a ca§tigat nimic cu uciderea lui Ste-

fan Rare§, caci situatia Imperialilor in Ardeal se inrautAtea din zi in zi, tot mai tare. In 30 Iu lie 1552 a cazut puternica cetate Timi§oara iar la cateva zile dupd aceasta §i Lipova, in urma tra.aril cdpitanului Aldana. Zadarnic convoaca generalul staturile Ardealului la Sebe§ul sasesc, cAci acelea nu erau in stare, ori nu voiau sa -i pund la dispozitie trupe 1ndestulitoare impotriva Turcilor, care acum aveau deschisa calea spre inima Ardealului. Rezultatul fu ca Castaldo se vAzu nevoit sa recurga tocmai la expedientul pentru care a fost ucis Martinuzzi : a trimis pe Petru Haller la Turd, ca sa-i find cu vorba.1) Dupd aceasta Italianul face disperate sfortAri, ca sa

mantuie prin tratative ceiace nu putea apAra cu armele, pans ce in sfar§it fu inlaturat de la conducere, ca un neputincios. Dupd ce el §i nedisciplinafii sai mercenari pardsira Ardealul, Ferdinand numi la 26 Mai 1553, doi Voevozi : pe Francisc Kendi §i Anton Dob6.

DOMNIA INTAI a LUI ALEXANDRU LAPU$NEANU. Am vazut mai sus, intre allele §i din marturia lui Centorio.2)

ca Castaldo a pus la cale uciderea lui Stefan Rare§, cu ajutorul lui Petru Stolnicul, refugiat in Polonia, §i al boierilor prieteni ai acestuia, aflAtori in tail. Dar generalul Impardtesc nu avea mijloace cu care sa impund tarii Moldovei domnia lui Petru, viitorul Alexandru LApu§neanu, impotriva puternicei partide a Rare§izilor, condusa de Elena, energica vacluvd a lui Petru Rare§. AceasId

partida a proclamat Domn pe un boier cu numele de loan Joldea, caruia Elena Rare§ i-a hotarit de sotie pe fiica sa Ruxanda. Alaiul pornise spre Suceava, unde aveau sa serbeze nunta §i insta1

1) Vezi anexa 2) Vezi anexa I

t" www.dacoromanica.ro

7g

larea noului Voevod, dar n'au ajuns &cat pans la 5ipote, unde le-a iesit in cafe pe neasteptate Petru Stolnicul cu oamenii sai.

r

De unde a rasarit pretendentul, care se sbatea de atata vreme sa puna mane pe Domnie ? El, insotit de boierii pribegi, trecuse in Moldova, Inca Inainte de uciderea lui Stefan Rares. Castigase pentru sprijinul .sau si pe Nicolae Sieniavius, comandantul trupelor polone din Rusia. Pe cand inaintau impotriva ,,tiranului ", primira stirea imbucuratoare pentru ei ca boierii contrari au ucis pe Stefan Voda. Nu peste mult si sosira 300 boieri in tabara lui Sieniavius, ca sa ceara proclamarea de Domn a lui Petru Stolnicul, ceiace se si intamplA.1) Sieniavius fu informat ca intreaga boierimea s'a ridicat pe langa protejatul sau si ca se pregateste sä villa intru intampinarea noului Voevod si sa-i jure credinta, avand in frunte pe marele vornic Sturza si pe Gavril Hatmanul. Generalul polon a trimis in calea for pe nobilul Seczygniowski cu calareti poloni si cu cei 300 boieri, amintiti mai sus. Conducatorul acestora din urma era Motoc cel mai viteaz dintre Moldoveni". Dar zadarnic fu asteptata sosirea boierimei moldovene ; aceia a fost oprita in cafe de Elena Rams si Induplecata sä recunoasca de Domn pe loan Joldea. Atunci Seczygniowski si Motoc se oprira si trimisera la Sipote o solie de 4 Moldoveni, care sa intrebe boierimea de ce si-a schimbat gandul si nu vine intru intampinarea lui Alexandru-VodA. Solii inEa nu ajunsera sa poata vorbi, cad furs prinsi ca spioni si aruncati in lanturi. Atunci Motoc cu Polonii plecara asupra lui Joldea pe tare surprinzandu-1 ii prinsera, impreuna cu Elena Doamna $i insotitorii ei. Alexandru Lapusneanu se multumi sa increste la nas pe Joldea si sa-1 trimita intro manastire. Pe ceilalti ii ierta. Atat cronicarii poloni, cat si Centorio, spun a Alexandru-Voda a pus sa ucida pe Elena Rares, iar pe fiica ei, Ruxanda, a luat-o in casatorie. Cu aceasta varsare de sange, incepe cea mai sangeroasa pagina din istoria Moldovei. Noi insa vom urmari, in randul intai, legaturile Moldovei cu Ardealul si Tara Ungureasca. Relatiunile dintre Moldoveni si Ardeleni sunt la inceputul acestei not stapaniri, frecvente si pasnice, in deosebi cu Bistrita, 1) I. Minea, Inceputul Domniei lui Alexandru 1-Apu§neanul, In CercetAri

latorice, I, p. 107 §i urm.

www.dacoromanica.ro

86

marele emporiu sAses& din hordul Transilvaniei. Domnul dere de-aici care, sofran, ceasornice si ceasornicari, iar in schimb le trimete ;..

. .

porci. In primAvara anului 1553,

Alexandru-Vodd

maga pe Bistriteni sa deschidd granita, ca sa poata vent din Ardeal muncitori de pamant in Moldova, unde acum se stinsese ciuma, ce bantuise Cara. Acesti muncitori erau, desigur, tarani romAni din Vidicul" Bistritii ; avem deci 0 noun dovada de contact neintrerupt intre Romanii din nordul Ardealului si cei din Moldova. Dar la- un an dupd suirea pe tron a lid Alexandru Lapusheanu, aceste atingeri pasnice au fost inlocuite prifi relatiuni dusmanoase $i zAnganit de arme. In Ardeal a inceput sa treasca tot mai mutt nemultumirea impotriva Imperialilor $i sa se intareasca partida acelor nobili, can cereau readucerea Isabelei si a fiului ei. Aceasta miscare era sustinuta mai ales prin agitatiile lui Petru Petrovici, care din cetatea sa Muncaciu Linea legAturi stranse cu regina exilatd Ia -fatal ski in Polonia. Dar partizanii Isabelei dispuneau de forte neinsemnate cari nu se puteau mdsura cu ale Ferdinandistilor. Toata nadejdea si-au pus-o in Turc, care insa pe-atunci era Incurcat intetin rdsboiu cu Persil. Sultanul ideocamdatd se multumea sa trimita firmane, ca sa find viu spiritul xevoltei impotriva Nemtilor in Ardeal. Singurul sprijin efectiv ce le putea da, intre astfel de imprejurdri, era ca dete porunca lui Alexandru Lapusneanu a nAvAleascd In Ardeal. Voevodulj din care nu era nici bardmi cutezanta unui Stefan Rares, se grAbi sa indeplineascd porunca 'lui Soliman.,

Intrarea in Ardeal s'a fAcut pe cloud locuri I prin Valea Rodnei si prin tinutul Ciucului. Alexandru-Vodd a trimis 100 oameni subt conducerea lui

loan Motoc, care in. 22 Septembrie 1553 au atacat prin surprindere pe pazitorii granitei, pe-o parte i-au ucis, pe altii i-au prins si numai putini au scapat cu fuga. Aceta an dus vestea la BisWO a Rodna a cazut Ind in ziva aceia. In 23 Septembrie, zi de Sambata, au plecat pe Valea Somesului in jos si in ziva urmdtoare, Duminecd, au ajuns pand Ia Nasaud, de unde au scris Bistritenilor sa se supund fiului $i vaduvei Craiulul loan, ca de nu, vor puslii totul cu fier $i foci Dar Inca in seara acelei zile si-au facut calea intoarsd si in 25 au trecut muntii in Moldova. Cand 1) N. Iorga, Documentele Bistritii, I, p. 8.

www.dacoromanica.ro

at

bastea Ristritenilor tinit1 tu trupele trimise de Voevozi, subt ctinducerea lui Matia Pestessi, au ajuns la pasuri, Ea sa le hichidl, MOIdovenii erau In Para lor.

Despre armata a doua stim cA a intrat In Sacuime in noaptea dinspre ziva Sf. Apostol Mateiu $i a aprins Ciucul de Sus ly iar dupA aceia s'a retras. Cum vedem era vorba de o simply de-1 monstratie.

Cei doi Voevozi ai Ardealului au suprimat grabnid miscarea aderentilor lui loan Sigismund. Cu Coate acestea era evident, dupA experientele din trecut ca Ferdinand, cu forfele de care dispunea, nu va ptitea finea Ardealul, Impoiriva voinfei Turcilor. Acestia

legati de rasboiul cu Persii aici nu puteau pas' cu toatA energia, dar aveau de gand sA o facA inteun viitor apropiat, ceiace se putea deduce si din faptul cA Sultanul n'a volt sA primeasca tributul pe care Ferdinand i I-a oferit pentru Transilvania. In anul 1554, Ferdinandistii si partizanii lui loan Sigismund se straduirA sA cAstige bunavointa Sultanului. In lanuarie erau douA

solii in Constantinopol, dar Sultanul se afla in Asia. In Ardeal IrkcA continuau agitafiile. In Muntenia, Mircea fu Inlocuit cti PA-

trascu cel Bun, in Februarie 1554. Turcul se multumi sA intervia tot prin Alexandru LApusneanu. Acesta provoaca pe Voevozii Ardealului sa nu se impotriveasca la aducerea indArAt a lui loan Sigismund, cAci Turcii cu Moldovenji si Muntenii nu se vor odihni

OM nu vor duce la Indeplinire acest lucru. Voevozii, Infricandu-se, trimisera la Domnul Moldovei o solie constAtatoare din Petru Gerendy, Anton Garda si Ambroziu Szalx5.8) Acestia, ajungand la Voevod in 19 Martie 1554, s'au si pre-4 zintat la el si i-au fAcut cunoscut ca au solie de la staturile ardelene. Domnul le-a lAsat vorba CA In ziva urmAtoare Ii va asculta. Dar atunci sosi o scrisoare a partidului contra; In care se spunea cA cei trei soli yin din partea Voevozilor ardeleni si nicidecum a staturilor si din aceasta pricinA audienfa fu amAnatA pentru ziva

a treia, and

isi

putura in sfarsit preda solia, pe care o aveau

In scris. Confinutul ei a fost urmatorul :

Staturile ardelene nu pot sA se abata dela credinfa fata de Majestatea Sa, fiindcA nu be permite legea crestineasca si jura1

Cronica SAcuilor, p. 639.

2 Pray, III, p. 8-9. 3 Erdelyi orsz. eml. I, p. 507.

www.dacoromanica.ro

6

82

mantul fAcut, prin urmare nu le sta in putinta sA readuca pe loan Sigismund." Cand a auzit Voevodul -aceste vorbe, s'a tulburat si a inceput sA se miste in scaun. Oratorii insa isi continuarA cu-

vantarea, care culmina intr'acolo a -staturile ardelene roaga pe Voevod sA intervina la Pasi si la Inalta Poarta, ca Sultanul sa primeascA tributul, cAci si din partea lui Ferdinand li-s'a permis sA-1 plAteascA. Cand li-se va porunci, sunt gata sa-1 rAspuncla Puternicului Imparat turcesc. DacA Alexandru LApusneanu va face aceasta, atunci va aduce un serviciu nu numai Transilvaniei, ci si Moldovei, fiindcA daca in Ardeal va ti pace si liniste, atunci si el,

Domnul, va fi mai sigur in scaunul sAu si ceiace e si mai im-, portant: isi va face numele sAu slava intre toti Crestinii. Desi cand a auzit ca staturile nu pot sa-1 readucA pe loan Sigismund, Voevodul s'a tulburat, totusi cand a vAzut a e rugat sa intervina la Poarta pentru acceptarea tributului, s'a linistit si a spus ca. se ya sfatui asupra acestui lucru cu boierii, iar panA atunci a dimis pe soli la gazda. Avem si raspunsul, pe care l-a dat Alpxandru ,Lapusneanu, dar numai in 11 Aprilie. A chemat la sine pe doi dintre soli : Anton Garda si Ambroziu SzabO, iar lui Gerendy i-a poruncit sa rAmanA acolo si dupA plecarea sotilor sAi. Voevodul le-a spus urmatoarele:

Voi spuneti ca veniti din partea staturilor ardelene si ati amintit intre altele ea loan Craiul, inainte de moarte, ar fi incheiat un tratat cu regele Ferdinand. In intelesul acestuia Craiul loan rAmane stapan al tdrii sale pAna la moarte, iar dui:id aceia Cara trece in stApAnirea lui Ferdinand, care avea sA despAgubeascA pe Isabela pentru zestrea, ei din Ardeal, iar lui loan Sigismund sa-i

dea un ducat sau alt loc potrivit si sa-i poarte de grije. Dai tine dintre voi a mai vAzut ca cineva, avand femeie si copii, sa le is painea dela gurA si sa o dea strAinilor, ca ai sAi sa piarA4 Si cum ar fi putut face Craiul loan un atare lucru farA stirea staturilor? Nu de mult Ferdinand a trimis o solie la regele Poloniei, prin care-1 roagA pe acesta sa staruiasca pe Tanga Isabela, ca sA primeascA zestrea si sA dea vole fiului ei sA fie introdus in ducatul

daruit, sA se retina dela trimiterea de stafete pe la Past, la Petru Petrovici, la Poarta, in Moldova si Muntenia. CAci dacA vor fi inlAturate aceste piedici, el, Ferdinand, spereazA sA poata alunga pe Sultan, chiar si din Constantinopol. Regele Poloniei a adus la cunostinta Isabelei aceasta solie in fata Dietei, dar ea a raspuns www.dacoromanica.ro

If

cA nu mai are incredere in promisiunile lui Ferdinand. Si ce spu-

nefi voi,a continuat Voevodulca suntefi aici in numele tuturor staturiloi ardelene? Spunefi -imi, VA rog, de cate on au finut cainii vostri de Voevozi, diets pentru discutarea fleacurilor, pe care mi le impartAsiti ? Nu stiu ei oare ca eu imi am oamenii mei in toate

Odle, ca am multi ochi si multe urechi, cu care le vac( si le lnteleg toate?" Jura ca va lucra pentru binele Ardelenilor, dar cu condifia ca vor asculta de porunca Preaputernicului Imparat. Le-a mai trimis o scrisoare a Sultanului, prin Bernald Lazar si altii, dar n'au dat-o staturilor. Are sA-i tragA el la rAspundere. Nu cunosc ei puterea Turcilor de la Timisoara, unde si el, Voevodul, a fost de fair? Ferdinand nu e in stare sa -I apere sa-si piece deci genunchii inaintea celtii mai puternic. SA nu se increada nici in cetAtile gi intariturile lor, cad dad nu-I vor readuce pe loan Sigismund, toate acelea nu le vor folosi la nimic. Cad Sultanul a jurat ca mai bine preface toata Transilvania in cenusa, decat sa nu puns pe loan Sigismund in mostenirea parinteasca.

Doar Franta, Anglia $i Polonia, tad puternice, tot asa Moldova si Muntenia plAtesc Sultanului tributul si nu au nici o supArare. Cine VA credeti a fi, de nu ascultafi porunca Sultanului ? Nici in fafa mea nu numArati nimic : VA puteti aduce aminte, cum in anii trecufi, cand au navalit in Ardeal impotriva lui Stefan Matlat si Valentin Tarok si cum dupa ce i-au infrant la Feldioara, s'att Intors, incarcati de piazi in Moldova. Se laudA Francisc Kendy cA ma asteapta in camp deschis. Spuneti-i lui si staturilor, ca voiu intra nu peste mult, dar nu noaptea ca hofii, ci ziva mare cu tobe si surle, in Tara Barsei, in campia cea mai deschisa a Transilva-

niei." Dad vor asculta de vorba lui, va readuce pe fiul Craiului. Dad insA se vor opune, atunci din toate partite vor nAvAli dusmani nenumarati : Turci, Poloni, Mari, Moldovent Munteni, asupra Ardealului. Cad Sultanul nu voieste sa cedeze lui Ferdinand Transilvania pentru toate comorile lumii. Am reprodus pe larg acest raspuns at lui Alexandru LApusneanu, fiindca caracterizeazA de minune firea despotiva $i laudAroasA a acestui Nero roman". Voevozii se inspaimantarA, cand primira acest raspuns si pe

cei doi soli, Garda si Szab6 (Gerendy a rams in Moldova) i-au trimis la Ferdinand, ca sa tie si el ce se pregateste. www.dacoromanica.ro

84

Voevozii apoi convocara diets dupa diets si chemara poporul subt arm; in Tara Barsei. Trei luni au stat in tabard, fara sa se arate dusmanul de undeva. Turcii retinuti in alte parti, nu aflara timpul sosit pentru actiune, WA in toamna anului 1555. In vreme ce Ferdinand, In loc sa trimita credincio§ilor sai trupe indestulatoare, incerca sä induplece pe Turci cu interventii diplomatice, ca sa prelungeasca armistitiul cu un an, Sultanul dete porunca Pasilor din Buda, Timisoara si celui de Rumelia, apoi celor doi Voevozi jomani, sa stea gata de-a infra in Ardeal, ca sa asigure readucerea lui loan Sigismund. Subt impresia amenintarilor ce veneau dela Turd prin cel doi Voevozi roman', staturile Ardealului, intrunite in diets dela Targu-Mures, la 23 Decemvrie 1555, se supusera sortii si incepura a pregati calea reintoarcerii lui loan Sigismund. Dieta chemata la Turda, in 2 Februarie 1556, a adus in sfar§it hotarirea de-a scrie reginei si fiului ei, rugandu-i sa se intoarca §i sa is carma 'aril in mainile lor, iar pe Petrovici 1-au chemat sa villa numaidecat in Ardeal. El a si ajuns aid in 22 Februarie. In acest Limp s'a deslantuit $i expedifia Moldovenilor. Motoc a daft pe calea cunoscuta in finutul Bistritii, cu 8000 oameni,1) In vreme ce Muntenii subt conducerea lui Socol intrara in Tara Barsei. 2) Moldovenii se alaturara la oastea lui Balassa, care a luat subt asediu cetatea Alba-lulia, aparata de bogatul episcop, Paul Bornemissa. La 11 Aprilie 1556, episcopul ceda, in schimbul libertatii lui personale $i al comorilor, cetatea Alba-lulia. De-aici Moldovenii se indreptara spre Gherla, at careia tinut 11 jefuira, luand vite $i bucate, iar deaici se intoarsera acasa. Muntenii devastara pamantul sasesc si apoi pe la Sibiu trecura muntii in Muntenia, iar Socol a ramas langa Petru Petrovici. Interventia Romanilor a avut drept rezultat ca. $i Sasii, care pans atunci ramasesera credinciosi lui Ferdinand, Inca s'au alaturat la staturile ardelene, cari rechemau pe loan Sigismund. Dieta partials dela Cluj, din 23 April 1556, a hotarit sä se tears pentru apararea ordinei in tail numai 500 Munteni si 500 Moldoveni, iar celelalte trupe sa fie trimise acasa cat mai in grabs. 2) Staturile Ardealului s'au aratat gata sa dea ele trupele necesare pentru asigurarea pill pe seama reginei $i a fiului ei. De1) Forgach, Mon Hung. Hist. Scriitori, V, XVI, p. 113. 2) Ostermayer, Quellen, III, p. 517. 3) Erd. orsz. eml. 1, p. 483.

www.dacoromanica.ro

85

altcum intreprinderea nu avea sa intampine greutgfi prea mari, fiindcA Ferdinand se pregatea sa ocupe tronul de imparat 0 a§a ca Cu Ardealul null prea batea capul. Steagul imperial nici nu mai falfaia aici decat deasupra unor cetati intarite. 5i dintre acestea singura Gherla a Post aparata cu vitejie admirabita de catre Dobo, eroul dela Eger. $i aderentii Isabelei §i-au concentrat fortele principale in jurul acestei cetati. Erau trei tabere : a Romanilor, a nobilimei §i a Sacuilor. S'au adus bombarde §i ma§ini de spart ziduri dela Bra§ov.1) Alaturea cu Gherla mai rezistau Inca Becleanul §i Deva. Domnul Moldovei chiar Invinuqte, intro scrisoare, pe staturile ardelene, ca in ascuns au ramas credincioase Nemtilor §i nu vreau sa cucereasca cele 3 cetati. La aceasta staturile, intrunite, la 10 August, in diets' din Cluj au raspuns urmatoarele : Au luat cu regret la cuno§tinta scrisoarea lui Alexandra Von, Domnul Moldovei, prin care-i Invinuie§te ca nu §i-au tinut promisiunile facute lui Dormys, ceau§ul Puternicului ImpArat §i ca Inclina sprer Imperiali. Aceasta nu e adevarat, caci de cAnd s'au intors catre Majestatile lor, de-atunci le-au pastrat credinta neclintita. Domnul loctiitor (Petrovici) e marturie ; el §i poate pedepsi pe cei vinovati. $i va scrie lui Alexandra Voda sa nu mai insulte

staturile cu astfel de acuze. Sunt gata sa se ridice cu totii, cand va fi vorba de atacul unui du§man din afara, dar roagA pe loctiitor sa nu-i sileasca la asedierea celor 3 cetati : Gherla, Beclean §i Deva. lau la cuno0inta ca cei doi Voevozi romani au primit porunca sa iasa trecand prin Ardeal, intru intampinarea Is& belei $i a principelui loan Sigismund.2) Le vor da insotitori, ca armatele for a nu pricinuiasca pagube pe unde vor merge. In 23 August, Patra§cu-Voda a trecut muntii §i, ajungand la Brasov, s'a oprit opt zile, iar de-aici s'a Indreptat spre Cluj. In aceia0i vreme a intrat §i Alexandra Lapupeanu in Ardeal, pe la Bistrita. NumArul Moldovenilor §i Muntenilor se ridica la 40.000 oameni, in cea mai mare parte cavalerie, care putea face mai u§or calea lungs, ce-i astepta.2) Romanii, ca la 40.000, au pustiit Campia", zice cronica. 1) Pray, Epistolae etc., III, p. 49. Cf. Erd. orsz. eml. I, p. 485. 2) Ostermayer, p. 518. 31 Pentra numarul Romanilor, cf. Veress, Izabella KirMyt* p. 422 4i

Mt. Tar, 1891, p. 69.

www.dacoromanica.ro

86

Dupa ce au intampinat pe regina la hotarul jarii, s'au tutors cu tojii spre Cluj. Drumul for a dus prin Muncaciu si Hust, pe langa Sighetul Marmajiei, peste Gutin, la Baia-Mare $i apoi la Dej. Aici a salutat pe regina Petrovici, in fruntea magistratului orasenesc. La Cluj au ajuns In 2 Octomvrie, ora 2 d. m. Intrarea In capitala Ardealului s'a facut cu pompa intr'adevar regala. Alaturea cu familia regala mergeau ceau*ii Sultanului si solii poloni, apoi magnajii unguri In lung sir; dupa ei urmau trupele polone, turcesti, ardelene, romane si sarbe.1) In fruntea convoiului era dus un steag turcesc, avand zugravita la mijloc o inima auritA, simbolizand Malta favoare protejuitoare a Sultanului, faja de vAduva si fiul Craiului loan. La sfarsitul serbarii din aceia zi, regina a Imparjit daruri solilor turcesti $i Domnilor romani. Magistratul orasului Cluj trimetea zilnic paine si vin in tabara lui Patrascu-Voda.2) Dupa cinci zile Voevozii romani au plecat spre casit. 8)

Se parea ca noua faze a starilor din Ardeal va aduce linistea pe care o dorea si Alexandru Lapusneanu, care, ne-avand ganduri razboinice de cuceriri, era muljumit sa fie lasat in pace, cu boala

lui de ochi si cu micile lui afaceri de gospodar strangator. Dar Isabela, femeie nehotarita, $i Petrovici, acum mosneag neputincios, nu erau capabili sa consolideze mostenirea nevarstnicului principe.

Se ridicara not ambijiosi, cari ravneau sa is franele jarii MA Domn adevarat. Bebek, un magnat mandru, care -$i schimbase de mai multeori stapanii, merse la Constantinopol, unde, prin intrigi si cu bani, izbuti sa castige favoarea Sultanului, care-1 numi, fara stirea si impotriva voinjei Isabelei, guvernator al Ardealului si tutore al principelui minor. Totodata dete porund Pasei din Belgrad si Domnilor romani sa-1 sprijineasca cu ostire, la caz de nevoie. La auzul acestora, Regina si Petrovici au inceput sa adune oaste in grabs, ca sa impiedece cu armele intreprinderea acestui nou Gritti. Cand Bebek merse In Moldova, prin Maiu 1557, cu numerosi Turci luaji in sambrie si voi sa intre in Ardeal, afla pasurile in-

chise din porunca Reginei. Astfel Moldovenii nu trebuira sa lase munca campului, pentru pofta unui aventurier ambijios. Bebek s'a 1) Bethlen Farkas, 1, p. 597. Veress, o. c., p. 422. 31 0 stire contemporanA, la Veress, ibidem.

www.dacoromanica.ro

87

!Mors la Constantinopol si prin 10 August it mai aflam °data in Moldova, dar, dupa cat se vede, Alexandru LApusneanu n'a primit a doua oars porunca sA-1 ajutoreze. Atunci Bebek, -Wand pe pocaitul, a cerut iertare dela Isabela,

pe care o primi impreuna et/ proprietajile confiscate. 1) In 15 Octomvrie 1557 it murit Petru Petrovici, care a rAmas credincios Reginei, pans la sfarsitul viejii. Desi pierdu pe acest puternic sprijinitor $i sfetnic, regina nu dispera; ba Inca hotAri sa smulgA din mainile lui Ferdinand acele posesiuni, in afara de Ardeal, care apartinuserA regatului lui Zapolya. In acest scop a convocat dieta inarmata la Cluj, unde s'a stabilit contigentul pe care era obligat sa -1 dea fiecare nobil si suma de bani, ce trebuia sa 6 plAteascA Sash, iar ca termen pentru adunarea trupelor s'a fixat ziva de 265 Noemvrie. S'au designat cotnandanfii : Menhert Balassa Francisc Bebek, Tebelul pocait. Era vorba sA meargA la rasboiu gt tanArul principe insusi cu toji curtenii sAi, dar pe urma s'a renunfat la acest plan, cand au sosit trupele Voevodului muntean si ale celui moldovean, din porunca Sultanului.2) Armata Reginei, sporitA 1i cu trupele Pasei de Buda, a plecat spre Satmar, pe care I-a $i luat din mainile Nemjilor. Rasboiul pentru cetajile marginase a continuat $i iarna. Sarbatorile CrAciunului le-au petrecut subt zidurile cetAjii Sz616s : Unguri, Turd si Romani impreuna.

Cand Isabela banui ca fostul Voevod Kendy si nestatornicul

Bebek au de gand sA o tadeze, puse sa-i ucida. In dietele dela Cluj, Turda Si Alba-lulia ui -a asigurat mijloacele necesare pentru continuarea rasboiului impotriva Ferdinandistilor. Turcii Inca ii aratau multa bunAvoinja, dand porunca Voevozilor romani sA-i trimitA in ajutor trupe. Odata insa a ajuns in conflict cu Necredinciosii din pricina unui pretendent la tronul TArii Romanesti. Vornicul Socol a otrAvit pe Patrascu-cel-Bun si i-a luat tronul. 4) Dar cand a auzit ca yin Turcii sA-I pedepseascA, a luat comorile inaintasului sau $i a fugit cu ele iii Ardeal. Marele Vizir, Rustan Pasa, a cerut dela Isabela extradarea lui Socol, dar din motive necunoscute, Regina a trimis la Constantinopol un alt pretendent, pe Vlad, scriind ambasadoru1) Erd. orsz. eml. II, p. 24. 2) Veress, o. c., p. 445. 3) Ibidem, p. 451. 4) Forgacs, p. 170.

www.dacoromanica.ro

8 lui francez sA intervinA la Ina Ha Poarta, in interesul cglui dintai. Cand Turcii isi arata nemtiltumirea pentru aceasta, Isabela rugA pe marele vizir sA-i ingaduie a intreba, in aceastA chestie staturile convocate la dietA, pe ziva de 27 Martie 1558. Aici se prezintarA doi ceausi, care cerurA in numele Sultanului, extradarea lui Socol singur, fArA femeie $i copii. De'i staturile s'au invoit, de frica,

regina a tot retinut, sub diferite pretexte, pe Socol, Ora ce in urmA, la stAruinta ceausilor, fu nevoita sA-I trimita la Constanti-

nopol, dupa ce prin salv-conduct s'a dat asigurarea, cA nu i-se va intAmpla nimic rAu. Dar abia ajuns acolo, Socol cu alti doi boieri, Radul si Vlad, fu bAgat in lanturi si dus pe insula Rodos, unde li-s'a luat capul. Ca 0 recAstige gratia Sultanului si ca sA alba pentru orice eventualitate un aliat puternic in Apus, Regina a trimis pe Cristofor Bathory, viitorul Principe at Ardealului in fruntea unei solii la Curtea lui Henric II, regele Frantei, ca sA ceara in casatorie pe seama fiului salt o rudA a aceluia. In vreme cell intAria situatia in alte parti, ea a provocat un conflict cu vecinul dela rAsarit, cu Alexandru Lapusneanu. Domnul Moldovei a obtinut dela Sultanul al, cArui favorit

erao poruncA pe seama Reginei Isabela, ca sA-i redea dependenta Cetatii-de-BaltA. Regina, primind ordinul Sultanului, a si trimis 2 soli la Alexandru-Voda, pe Gheorghe Bethlen si $tefan Cserenyi, aratand ca e gata sA predea posesiunile cerute si, invitAndu-1 sail trimita oamenii la MO locului, ca sa le is in sama. Voevodul 'i -a $i trimis boierii, care s'au prezintat la Margay, diregatorul regesc din Cetatea de BaltA, care a refuzat predarea, subt pretext cA n'a primit nici o porunca dela regina, in aceastA chestie. Cand s'au intors boierii si i-au adus la cunostintA cele intAm-

plate, Domnill s'a infuriat asa de tare, Meat a pus sA bats pe solii Reginei, refinuti ca ostateci. Apoi si-a adunat in grabs ostire si a nAvalit in Tara Barsei, pe care a pustiit-o ingrozitor. Conflictul s'a aplanat in Septemvrie 1558, in dieta dela Alba-Iulia, and regina a cedat lui Lapusneanu posesiunile cerute dar staturile au hotarit cA pentru acelea Voevodul va plati toate birurile prevazute in legile tarii si slujitorii moldoveni de-acolo in

cazuri de proces vor cadea subt aceleasi penalitati, ca ceilalti locuitori.

RAsboiul cu Ferdinand a continuat $i in anal urmator, dar f4r4 rezultate mai insemnate. Regina, obosita, incepu tratatkve de

www.dacoromanica.ro

89

pace, dar nu ajunse sl le vada sfar§itul, cad muri la 15 Septemvtie 1559. Cum am arAtat mai sus, Alexandru Lapu§neanu a reca§tigat,

in acest an, Cetatea-de-Balta. Cand §i intre ce imprejurar au fost pierdute posesiunile din Ardeal, sau cel pujin o parte din ele ? Izvoarele nu ne dau rAspuns larnurit la aceastA intrebare. La inceputul anului 1552 e pomenit ca parcalab al Ciceului, loan Vrancean, dar tot atunci, probabil in jumAtatea a doua a anului 1552 aflam amintiji ca diregatori (Advarbir6") al cetajii pe Mihail Teffiesvary, iar in 1553 pe Mihail Szentmartoni. Conscrierea din 1553 IncA arata cA jinutul Ciceului, in acel an, nu era in stApanirea Moldovenilor.

Despre Valea Rodnei am dovedit mai sus, la domnia fiilor lui Petru Rare§, cA satele Rodna, Maier, Sangeorz, Ilva §i Feldru, intre anii 1546-1552, au aparjinut Moldovei. In acest timp ele nu figureaza in socotelile oraplui Bistrija, ca platitoare de bir. Apar in registrele de dare in 1552.1) Toate acestea dovedesc el posesiunile ardelene au fost smtilse Moldovenilor la inceputul domniei lui Alexandru Lapupeanu, probabil atunci, and acest Voevod, de§i ajutat la Iron de catre Castaldo, generalul impAratesc, totu§i a intrat cu total in apele politicei turce§ti. Alexandru Lapu§neanu, dupa intoarcerea Isabelei, a reca§tigat ruinele celar 2 cetaji, cu jinuturile for pentru ca sA be piardA detinitiv, intre ImprejurAri, pe cari le vom expune la timpul sau. In 1553, Ferdinand, in calitate de stApan al Ardealului, a insarcinat o comisie compusA din Benedict Nagy, loan de Cuzdrioara, Grigore de Mica §i Magistrul Antoniu, din partea Conventului de Mana§tur, sa fad conscrierea dominiului Ciceului. Aceasta scrisoare e un document foarte prejios fiindca arata referinjele §i indatoririle populajiunii faja de stapanire, cari an fost, desigur, acelea§i §i in vremea dominajiunii moldovene. 2) Din dominiul Ciceului, in 1553, stapanea Francisc Kendy, satele: Ormani, ChirAu §i Camara§ul, iar Doamna Mylaky, Chine§tii.

Sarbii, imigraji la chemarea lui Castaldo, au luat in stApanire satul GArboul de sus. In sfar§it episcopul RomAnilor din Vad, avea, din darul lui Petru Rare§, Vadul, Slatina, Bogata romaneasca §i cea ungureascA. 1) Revista IstoricA, N-rele 1-3, p. 9. Monografia jud. Solnok-Dobaea (Somes) v. II, p. 396 si urm.

www.dacoromanica.ro

fat

Veniturile cetatii se alcatuiau, in randul intaiu, din contribur tiile dela ziva Sfantului Martin, Carl se plateau dupa sesiuni si se numeau in ungure§te nylas". Ele variau an de an. Erau apoi mo-

rile cetatii : in Reteag cu 4 pietre, in Cristur cu 2, in Lap§ cu 2 $i in Giurgesti cu 1 piatra. Vami, date in arena, erau in : Reteag, Uriul de sus, Somcutul mic, Lapusul unguresc si Sanmarghita. Comunele unguresti, cu exceptia Reteagulul, dadeau cetatii, la Craciun, legume, ovaz si pui, iar cele -romanesti, la Sangeorz, cincizecimea dupa oi, porci §i stupi. Sesiunile romanesti, cu exceptia celor din Ilisua, Suciul de sus, Ileanda mare, Gichi§ si Petrihaza, plateau bir de caste 50, altele 25 denari. Lapusul unguresc si satele apartinatoare plateau, dupa sesiuni caste 16 si 8 denari. Din acest fel de bir se aduna in anii buni, pans la 100 floreni. Cnezii tutor state, afara de tinutul Lapusului, dadeau in fiecare an cate un tol §i un cear§af, iar anii, tot cu exceptia celor din districtul Lapusului, trebuia sa duca parcalabilor, in fiecare an, caste o caprioara sau potarnichii. Fiecare sat mai da anual caste o vacs cu lapte §i caste un berbece. Alte sate mai plateau la Sfanta Maria Mica : dijma, cincizecime, treizecime on sutime dupa porci §i stupi. Subt numirea de ndica", mai multe sate romane§ti plateau anual dela 25-50 denari. De cetatea Ciceului se tineau codri foarte marl de stejar,

can produceau ghinda din 4 in 4 ani, pentru a carei folosinta asemenea se platea bir. Gloabele se raspundeau dupa. obiceiul Orli".

Dijma de cereale, fasole, linte, etc., revenea episcopului catolic din Transilvania. Satele mai erau obligate sa dea pe seama cetatii sal:Cori $i arca§i.

DESPOT VODA. Dupa moartea Isabelei, tronul Ardealului fu ocupat de loan Sigismund, regele Stefan", cum it numesc actele turcesti, in Septemvrie 1559. Cronicarii au insemnat despre el ca vorbea si romaneste.

Aduse numaidecat la cuno§tinta Inaltei Porti moartea mamei sale si suirea sa pe tron. Hotari sä continue tratativele de pace cu

imperialii, incepute de mama-sa. In acest scop trimise 1a Viena pe Mihail Csalcy si Cristophor Hagymasi, pe care avea sa-i spriwww.dacoromanica.ro

61

jineasca si %Glut regelui polon. In 26 lanuarie 1560 delegatii atdeleni prezintara lui Ferdinand conditiile Principelui, prin care

regele loan Sigismund" cerea toate posesiunile dincoace de Tisa. Imparatul, in raspunsul sau, inainte de toate, protests impotriva titlului de rege, usurpat de Principe si declara ca nu cedeaza nimic din pamantul, pe care-1 tine, ba si Ardealul 11 socoteste ca feud impAratesc.

Se mai schimbara ambasade, care Ind nu dusera la pace, ci numai la incheierea unui armistitiu, pe timp nehotarit. Au incetat luptele intre trupe regulate.

Se stia big a un nou rasboiu este inevitabil. Ardealul era hartuit si de lupte religioase, astfel ca Ferdinand socotea de sosit limpul pentru rasturnarea lui loan Sigismund. La executarea acestui plan i-s'a rezervat un rol important $i Moldovei, prin ce tam aceasta fu din nou atrasa in jocul evenimentelor din Ungaria,

pricinuindu-i framantari si lupte grele.

Ferdinand, in clod* de-a recastiga Ardealul pierdut, a acceptat sfatul lui Maximilian si at sfetnicilor sal de-a ajuta la tronul Moldovei pe un aventurier, vestit in vremea sa, pe acela care a purtat numele de Despot Voda. Istoria vietii acestui curios om e interesanta, caci e adevarat fiu at veacului, in care a trait, iar evenimentele petrecute in scurta lui domnie fiind mai bine cunoscute, atrag mai mult luarea aminte a lumii apusene asupra pamantului si poporului moldovean. In toate timpurile se Intalnesc oameni indrasneti, care prin vilejie, on viclenie au ajuns la putere $i marire. Dar nici intr'o epoca par'ca nu aflam atatia aventurieri care cu sabia in marl sä indrasneasca a intreprinde planuri temerare, adesea irealizabile, ca in a doua jumatate a veacului XVI. Ai crede Ca era ceva in atmosfera ce impingea pe cei cutezatori sa caute avere si marire, pe dile cele mai imposibile. Multi cadeau cu rusine, dar lumea, pentru aceia, nu-i dispretuia, si altii se ridicau si pasiau pe aceiasi cale. In Europa centrals, acesti aventurieri au fost ajutorati si de imprejurari favorabile. Ferdinand imparatul, era acum bAtran, iar fiul sat', arhiducele Maximilian, era tartar, fire romantics cu inchnari de aventurier, ultimul reprezentant al cavalerilor tnedievali. Ardea de dorul de-a face un lucru extraordinar, tare sa-i aduca renume st glorie I Si ass i-a fost dat sail Incruciseze drumul cu on exemplar tipic al acestor vremi tulburi : cu Iacob Heraclid. www.dacoromanica.ro

92

A expune viata acestuia panA la suirea pe tronul Moldovei este o probleml din cale data de grea. Emil Legrand", vestitul elenist francez, a inceput In 1885 sa adune materialul biografic, ca sa

scrie viata Id Despot. Dar dupA o munca de 5 ani a fost nevoit sa se niultumeascA cu gruparea materialului bibliografic. 1) Acest autor marturiseste ca datele privitoare la tineretea si titlurile aven-

turierului sunt pline de contraziceri si di contemporanii cari s'au ocupat de aceasta epocA nu ne spun nimic cu preciziune. La not a incercat sa dea istoria complectA a vietii lui Despot M. N. Burghele, in Despot-VodA Eretecul, Domnul Moldova (1561-1563)".2)

Lucrarea scrisA cu atentie si sarguintl, greseste ca anumite date despre copilAria $i tineretea eroului le prezintA ca adevArate, panA

cand, in realitate, acelea nu sunt decat variante ale numeroaselor biografii rAspandite in aceia vreme prin Europa apuseanA. D-I lorga, in introducerea cArtii D-sale : Nouveaux materiaux pour servir a I'histoire de Jacques Basilikos l'Heraklide dit le Despot prince de Moldaviea (Bucuresti, 1900) vorbeste numai

pe scurt despre viata lui, OM la suirea pe tron, observand, ca acestea sunt datele povestite de el insusi cu predilectie, pe care insa nici prietenii sal nu le-au crezut fArA rezervA. In a doua jumAtate a secolului XV a murit in insula Rodos

un urn cu numele Basilicos. Fiul acestuia loan, s'a stabilit cu familia in insula Samos. Din aceastA familie exterminate de Turci a scApat numai Jacob Basilic, pe care doica sa 1-a dus la Chios. De-aid, dupa cat se pare, a trecut in Creta, jar de-acolo in Coron, care fusese cucerit de trupele lui Carol Quinful. Cand acest oral a lost cucerit de garnizoana crestinA, Jacob, impreuna cu alti luptatori greci, a intrat in slujba ImpAratului, care 1-a trimis subt ordinele lui Wolrod de Mansfeld. Dupace petrecu 10 luni in Germania, trecu in Franta, unde luA parte la lupta dela Renty, subt Gunther de Schwarzenberg. Ajungand la Bruxelles, castigA dela ImpAratul aprobarea unei genealogii inchipuite, prin care isi deducea

origina tocmai dela misticul Hercules. Carol Quintus -II numi palatin si-I investi cu dreptul de-a numi poet' laureati si notari imperiali. 1) Emil Legrand : Deux vies de Jaques Basiliers seigneur de Samos, Marquis de Paros, Comte Palatin et Prince de Moldavie, l'une par Jean Sommer, Padre par A. M. Graziani, suivies de pieces, rares et inedites, publiees par Emile Legrand, professeur A l'ecole nationale des langues orientales. Paris, Maisonneure 1889. 2) Convorbiri Literare,. 1897.

www.dacoromanica.ro

Rtl

Cand inaltul sau protector, Carol Quintul, renunta la tronul de Imparat, Basilic porni in lumea intreaga, purtand titlurile pompoase, iscodite -Ears nici un tenfeiu istoric, de Despotul Samosului §i marchiz de Paros. Vizita orwle Hansei §i, probabil, curtea re-r geasca din Danemarca $i Suedia. Merse apoi la Duce le Prusiei, pe care-1 fermeca prin eleganta, elocinta si cuno§tintele sale. In

1557 trecu in Polonia, avand la sine o scrisoare de calda recomandare din partea lui Albert, ducele Prusiei.1) Astfel ajunse in apropierea Moldovei, unde, fayorizat de imprejurari, incolti in sufletul lui gandul de-a pune mana pe Dom nia acestei tad. Vom cauta sa lamurim imprejurarile, cari 1-au adus pe tronul Moldovei, fiindca acestea alcatuiesc un interesant episod al istoriei relatiunilor dintre Moldova §i Ungaria, in a doua fumatate a secolului XVI.

Despot, ajungand in Polonia, fu, la inceput, oaspele palatiA nului din Vilna, iar de-aci trecu la Cracovia, ca sa fie mai aproape de curtea regala. Ca adept proaspat al credintei celei noi, a patruns, upr in societatea magnatilor protestanfi, care crezura pove§tile despre orir.

gina lui stralucita. in aceste cercuri va fi auzit el mai ades vorbindu-se despre Tara Moldovei. Aici a aflat el, desigur din gura boierilor pribegi, ca Moldovenii nu sunt multumiti cu neputinciosul, dar sangerosul for Domnitor. Jar cand a aflat ca sotia lui Alexandru Lapusneanu, domnifa Ruxanda se trage din neamul Despotilor Brancovid din Serbia, ingeniosul aventurier a conceput planul de-a strabate la curtea moldoveana, dandu-se drept ruda cu Domnul. Se instals la Iasi, unde nu intarzie sa ca§tige simpatia Voevodului §i a boierilor, Cu. scrisorile lui, pe care nu le infelegea nimeni, face pe Alexan-

dru-Voda $i, pe Doamna Sa sa creada ca li-e mil Ca un adevirat levantin, a invatat repede romane§te. Pe boieri i-a ca§tigat prin lingu§iri,

iar pe poporul de rand umbland prin mijlocul lui

§i

prefacandu-se ca -1 compatime§te. Numai in toamna anului 1558 a aflat Alexandru Lapuvreanu ca Despot umbla sa-i is Domnia, §i deaceia hotari sa se scape de el, otravindu-1.2) Dar acela prime 1) N. lorga, o. C., p. XI-XII. 2) PAnA prin August 1588, Alexandru LApusneanul nu aflase hick rdmic

de planurile strAinului. In aceastA lung, Despot vine la Brasov insotit de oamenii lui Alexandru-VodA. Cf. Hurmuzachi, XI, p. 799.

www.dacoromanica.ro

94

de veste §i fugi in Ardeal. Aci pregAti o noun genealogie, in care 1§i deduce neamul tocmai dela Hercules Triptolemos, amestecand, in chipul cel mai absurd, inrudirea familiilor : Heractides, Nemania, Brancovici §i Drago§idA. Alexandra LApu§neanu va fi scris lui loan Sigismund, lamurindu-1 despre planurile aventurierului §i cerandu-i

In numele bunei NecinAtati sA-1 prinda on sA-1 alunge din tail. CAci vedem pe Principele Ardealului dand poruncA magistratului din Brasov sA aduca pe Despot prins la curtea lui, on 4-1 izgoneasca din jars. Fugarul scApa spre Polonia. In drum se abAtu pe la Kesmark, care pe-atunci se afla in mainile lui Albert Laski, Acesta, fiu al lui leronim Laski, vestitul agent diplomatic al lui loan Zapolya §i Ferdinand, mo§tenise nestatornicia tatAlui sail, care la el se imparechea cif o nesatioasa pofta de bani, pe care de-altfel Ii cheltuia in chipul cel mai nebunesc. Avusese In mainile sale jumatate Zipsul, dar tocase toata avered sa de mai multe milioane §i acum se ocupa to alchimia, cu facerea aurului. Despot nimerise tocmai omul de care avea nevoie. Nu-i trebui mult ca sa-1 convinga despre drepturile sale la tronul Moldovei §i cA daca el, Laski, I-ar ajuta sail ajungA tinta, ar primi o rasplata atat de bogatA, incat aceia ar echivala cu averile pradate. De-aici incolo Albert Laski deveni cel mai fervent sprijihitor al lui Despot. Prin mijlocirea lui, Despot fAcu cuno§tinta cu francezul Roselle, un om priceput in me§te§ugul rasboiului §i cu Anton Szekely, un rAsboinic vechiu In slujba Imparatului. Laski i-a ca§tigat apoi §i sprijinul mai multor magnati poloni.

Sprijinit de toti ace§tia, el adunA oaste cu sambrie, hotarind sA alunge cu armele pe Alexandru VodA, de pe tronul Moldovei. Acest din firma InsA era bine informaf despre planurile varului" sad. Interveni deci, in temeiul tratatului cu Turcii, la regele Poloniei, rugandu-1 sA impiedice intrarea lui Despot in Moldova. Regele August Sigismund InsarcinA cu paza hotarului pe Palatinul Podoliei, Dimitrie Wisnoviecki, care ImprA§tie cu u§urintA oastea de

stransura a lui Despot, in momentul cand se pregatea sa treaca hotarul Moldovei.

DtipA aceasta infrangere Despot se reintoarse la prietenul §i sprijinitoiul sail, Albert Laski. SfAtuindu-se ajunserA la concluzia cA numai un Domnitor puternic II poate ajuta sail realizeze planul §i de-aceia, hotararA sa cearl sprijinul Curtii din Viena. Albert Laski avea legAturi Intinse cu toate cercurile diriguitoare de-acolo,

www.dacoromanica.ro

95

pe care se stradui sA le castige pentru cauza Despotului. S'a intamplat cA insusi Francisc Forgach, episcopal de Oradea-Mare a luat partea lui Despot, inaintand Imparatului un memoriu, prin care arata ,ca dacA i-s'ar da aceluia tronul Moldovei si ar fi castigati cativa magnati ardeleni, Transilvania ar cadea in mainile imperialilor ca un fruct copt. Dar ImpAratul nu prea voia sa primejduiascA prin o aventura relafiunile cu Turcil, care si asa nu erau tocmai amicale. Dar atunci, Despot $i Laski aflarA teren mai priincios penfru

combinatiile for in firea romantics a lui Maximilian, mostenitorul tronului. El era protestant si aspira la tronul Poloniei. In domnia moldoveana a lui Despot credea Maximilian a fi gAsit un mijloc potrivit, atat pentru rAspandirea protestantismului, cat si pentru castigarea coroanei polone. In, 31 Martie, Despot scrie lui Maximilian o scrisoare, provazutA cu sigiliul cel mare al Moldovei, in care-i cere sprijinul, in interesul Crestinatatii. Descrie in culorile cele mai intunecate suferintele Moldovenilor asupriti $i atrocitAtile lui Alexandru Voda.

Tiranul se teme, ne mai simtindu-se in sigurantA. Si-a trimis Elul la Constantinopol, unde se pregateste sA clAdeasca un palat ca loc de refugiu. Soldati mai nu are. El frisk Despot, are in nor-, dul Ungariei foarte multi partizani, care stint gata sa-1 ajute din toate puterile. In 4 Aprilie credinciosii lui vor tinea o adunare la Bartfa. Are nevoie de pufini bani, Succesul se atIA in mainile

regelui boem". Si boierii lui Alexandru Voda yin la el cu grAmada, fiindca tiranul, la cea mai mica banuiall, ii taie in massa, necrutand nici chiar pe preoti. Situatia a devenit insuportabila. Laski vorbise inainte personal cu Maximilian. I-a arAtat ca protestantii din Polonia sunt cu totii de partea lui Heraclide. Acesta a declarat sArbAtoreste, ca va converti pe Romani la credinfa evan-

gelid. Si apoi un Voevod austriacofil pe tronul Moldovei ar contrabalansa puterea lui loan Sigismund si ar deveni un factor hotAritor in opera de unificare teritorialA a vechei Ungarii, intreprinsA de casa habsburgicA. Mara de aceasta, regele Ungariei e suzeranul Voevodatului moldovean, avand dreptul istoric de-a numi si inlAtura pe Voevozi. Atunci tanArul mostenitor a inceput sA staruiasca pe langa tatal sau, ca sA is protectia efectiva a lui Despot. $i aceste staruinte se IntetirA cu atat mai mult, fiindca incepea sa 1) Taloczy L.: Zay Ferencz, p. 122-123, dupa documentele ce se afla In arhivele din Viena, seclia Turcica.

www.dacoromanica.ro

96

fie actuala chestia mostenirii tronului polon. Ultimul lagellonj Au-

gust Sigismund, inainfat in varsta, nu avea mostenitori. Nobilii evangelici, tinAnd inaintea ochilor interesele noii credinti, isi Indreptara privirile spre protestantul Maximilian. Ei incA erau de pArerea cA Heraclide, adept al protestantismufuii ar avea un rol decisiv in ridicarea la tronul polon a lui Maximilian. La dincontrA, loan Sigismund, cu ajutorul Turcilor si al lui Alexandru LApus-

neanu, foarte usor i-ar putea lua pe dinainte, mai ales cA, dupa mamA, era inrudit cu vechea familie domnitoare din Polonia. Dar imparatul se lAsa cu greu convins, de teama Turcilor. In vremea aceasta Alexandru Lipusneanu isi piercluse cu desavArsire cumpatul, fAptuind astfel de grozavenii, !mat de fapt o multime de boieri fugirA la Despot, iar cei ram* In tarA asteptau tremurAnd ceasul izbavirii.

Aceasta era situatiai cAnd pAsi la mijloc un nou personagiu de mare influenta : Francisc Zay. Acesta primi, in yard anului 1560, o inaltA situatie militarA $i politicA, fiind numit CApitan suprem al Casoviei. Venind odatA la Viena, i-s'a cerut sfatul in chestia moldoveneascA, in ale card amAnunte fu initiat.

and in Septemvrie 1560 se intoarse la postul sAu in Casovia, veni la el Despot cu oamenii sal, intre cari se afla si un vechiu prieten at lui Zay, Anton Szekely, amintit mai sus. Acesta vorbi mutt CApitanului despre afacerea lui Despot, care de-altcum pe-atunci era bine cunoscutA In partite nordice ale Ungariei, cAci grecul darnic fAgAduise fiecAruia cAte -ceva dad va ajunge Domn. Ptomisiunile in scris, mai mult cleat princiare ale lui Despot, au sfarsit prin a-1 convinge pe Zay, cafe se at-MA gala sA -I sprijineasca din toate puterile si pe toate cAile. lata care avea sA fie rAsplata lui Zay. DacA va ajunge Domn, Despot ii va da, singur numai pentru interventia la Curtea din Viena: 15.000 galbeni, 4 cai turcesti de mare prat si 12 cai moldovenesti, 2 mAji piei de sobol, si In

fiecare an cate 50 boi pentru bucAtArie. Chiar pentru cazul cA interventia la Curtea ImperialA, ar rAmAnea MA rezultat, Zay va

primi pieile $i call promisi, impreunA cu suma de 3.000 galbeni. Zay se nevoia acum sA castige definitiv pe Maximilian, al cArui favorit era. SfortArile lui fora incoronate de succes. In toamna anului 1560, se intruni sfatul secret al ImpAratului, ca sA aduca o hotArAre in aceastA afacere mull desbAtutA. George Daskovich, Nicolae Olah, Tama NAdasdy si altii, full de www.dacoromanica.ro

07

parerea ca o atare intreprindere ar putea avea urmAri primejdioase

pentru impatatie. Chiar si in cazul unui succes deplin, avanlagiile sunt dubii. Atunci ridica cuvantul in favorul lui Despot insusi Francisc Forgach, episcopul de Oradea-Mare. El arata ca nu 'era vorba de un lucru asa de mare sA i-se dea lui Despot un ajutor in bani Si permisiunea de all aduna ostasi cu sambrie. Daca Sultanul ar face imputari pentru aceasta, i-s'ar putea rAspunde ca inrolarea in ostirea lui Despot s'a Mut farA §tirea curtii din Viena. DupA cat se pare, Prelatul catolic Inca spera ca prin Despot s'ar putea reocupa Ardealul pe seama Coroanei ungare, $i sufletele din acea Cara s'ar intoarce iar la sanul bisericei catolice. La inceputul anului 1561, Ferdinand dA ordin lui Francisc Thurzo, presedintele Camerei de Zips, sa castige prin imprumuturi, on pe alta cale o suma de 8.000 floreni, pe care sa o dea lui Despot, ca sA-si poatA aduna ostasi. SA is dela el o obligatiune in scris si, inainte de predarea banilor, Despot sA clepunA juramant de credinta fats de Imparatul si urmasii lui. Intreg lucrul va fi tinut in cel mai mare secret, ca sA nu ajunga la urechile Turcului. Dar banii prornisi de Ferdinand nu erau adunati nici prin 14 Octomvrie 1561; Zay fu nevoit sa plateasca soldatilor inrolati

solda pe timp de o luny din al sat]. Pana la sfarsitul acestei luni, Despot primi intreaga suma de 8 000 florini.1) Ca sA adoarma banuielile lui Lapusneanu, el lati vestea c'ar fi murit otravit. Pregatirile furA terminate in toamna anului 1561r Comanda

suprema a fost incredintata lui Anton Szekely, vechiu capitan de mercenari. Dupa scriitori contemporani, noua ostire a lui Despot era alcAtuitA in chipul urmator. Anton Szekely avea, ai sal, 200 cAlareti. S'a alAturat Durgundul Jean de Villey cu 100 cAlareti, cari

slujiserA in armata lui Castaldo. Francezul Petru Russel aducea 50 calareti, cu coifuri si pusti. Petru Sedliza Rucovskt a adunat de prin $ilezia 150 calareti greu inermati ; ceilalti soldati facuserA parte din armata imperialA. Numarul intregii ostiri nu trecea de 16.000 oameni, avand si 8 tunuri mici. Despot cu &plata sa pled dela Ungvar si se indreptA catre Muncaciu spre muntii rutenici. Stia ca Palatinul Ruteniei a primit porunca sA-1 impiedece, dar Despot nadajduia ca, pana ce acesta iii va aduna trupe indestulitoare,i el va fi trecut in Moldova. Lucrul asa s'a si intamplat. DupA ce imprastie dota cete mai mici care voiau sa-i atina calea, Despot ajunse la Estepnicz, in hotarul Moldovei. Aici aflara 1) Hurm. supl. 1,

1. 7

www.dacoromanica.ro

§$

ca Alexandru Lapu§neanu ti a§teaptd cu o °Ore Cu mull mai

mare decal a tor. Tinura sfat: ce-i de fAcut ? Lovirea cu Lapu§neanu pArea temerara, dar intoarcerea indArAt era §i mai primejdiona, cAci Palatinul intr'aceia i§i adunase o oaste numeroasa, cu care i-ar fi prins pe toti Se hotari deci inaintarea. Lapu§neanu trimese inainte pe Motoc cu o parte a o§tirii, avAnd misiunea sA cheme la lupta pe Iocuitorii tarii din aceste pArti §i in aceia§i vreme sa spioneze mi§carile du§manului. Anton Szekely §i Albert Laski, lasand indArAt pe Despot cu bagajele §i cu tunurile, ie§ird in calea lui Motoc §i-i imprA§tiard armata.

Un- om al lui Despot a fugit la Ldpu§neanu, tradandu-i ca oastea aceluia e mica. Despot, §tiind ca trupele lui Lapu§neanu sunt mai numeroase,

voia sa se intoarcd in Polonia, dar dna Anton Szekely ii arata ca acolo it a§teaptA o prim ejdie mai mare §i mai sigurd, se hotari inaintarea pentru a doua oars. Atunci Despot trecu Nistru §i grAbi in pas fortat, ca Alexandru Voda sa nu aibd Limp a aduna forte noui, tar pe de altA parte voia sa ocupe podul de peste Jijia, inaintea du§manului, ca sa - §i asigure trecerea peste tau.

Lapu§neanu dete porunca Vornicului Bodeiu, ca cu o parte a armatei sa atace prin surprindere §i sa incerce a purse maim pe Despot. Vornicul, voind sA aducA la indeplinire porunca Domnu-

lui sau, lovi in puterea noptii pe Despot, dar neputind suporta focul tunurilor §i pu§tilor aceluia, o lua la fugd. In 'Lodi zilei, Ldpu§neanu vazu cu mirare trupele inamice apropiindu-se de flu. Acum numai apa despartea pe cei doi rivali. La 17 Noemvrie se desfa§urd lupta de.artilerie. In ziva ur-, matoare ai .lui Despot incepurd atacul pentru fortarea trecatorii. Anton Szekely i§i puse tunurile pe colind. Comandantul artileriei. Petru Dely, primi instructia sA traga in linia din urmA a inamicului, ca sa nu loveasca §i in sotii proprii de arme, dupA ce se va fi inceput incaierarea. Anton Szekely, dispretuind focul inamicului, pd§i cel dintdiu pe pod. II urmara burgunzii u§or inarmati, dupd cari venird soldatii greu inarm ti, in §iruri dese. Cei dintai cari trecurd §i se oprird sa adopere inaintarea lui Szekely, furd culcati la parnant de sinetele Moldovenilor, dar CApitanul insu§i Si pedestra§ii lui Stefan Balogh, ajungand dincolo de rau se a§ezara in linie de bAtaie Si atacard cu indrasneala pedestrimea Lapu§neanului, punand-o pe fugd. Linia a doua,

www.dacoromanica.ro

"b6

condusa de Despot §i Albett Laski, macelari pe cei ram4 in urma. Pornira apoi .atacul impotriva flanculut drept al o§tirii de calareti, earl inconjurau pe Alexandru-Voda, Acesta insA, dui:A ce-si vazu pedestrimea nimicita §i impra§tiata, nu mai indrAsni sA se impotriveasca, ci incepu a se retrage, luptandu-te. Poate ca nici boierii nu erau aplecati sä se lupte pentru Domnul, care varsase atata sange nevinovat. Urmaritorii erau sa-1 licida. Dui:4 ce scapa din acest prapad, iii adunA din nou trupele impra§tiate, ca la 28.000 oameni, intre can erau §i 5000 Turci. Oastea lui Despot, sporita cu 16.000 Romani, grabi impotriva noilor puteri ale Lapu§neanului. La podul Prutului fu zdrobita §i a doua §i cea din urmA armata a Lapu§.J neanului, DupA 3 zile, trecand prin Hu§i, merse la Chilia de unde, luand pe Doamna Ruxanda, pled spre Constantinopol, unde spera sa fie rasplatita credinta lui neclintita fall de Inalta PoarlA1) Relatiunile dintre Moldova, Ardeal §i Tara UngureascA in cursul noiei domnii scurte, de 2 ani, au fost conditionate de fires svapliata de aventurier a lui Despot-VodA, care de altcum se resimte in toate actele lui. Despot a fost un om de-o cultura inaltA pentru vremea sa §i de-o inteligenta agerA. Dar insu§irea caracteristicA a sufletului sau era pofta de marire In-Anita de-o imaginatie inflacArata §i sporita de succesele pe can i le-a adus norodul §i unele imprejurari favorabile. Ajungand pe tron, fie el §i al micei Moldove, a pierdut §i putinul simt al Tealitatii, pe care it avea inainte. Au fost mot mente, --cand a crezut ca el, cu Romanii, descendentii Romei glorioase", va restabili Moldova lui Stefan-cel-Mare, alungand pe Turci din nordul Dunarii. Visa on numai se lAuda, ca va alunga pe Turd din Europa, reinviind sfantul Imperiu roman al Grecilor din Constantinopol.2) Cand vAzu ca cu Turcii nu se poate masura, incepu sA vorbeasca de cucerirea Ardealului §i Tarii Romane§ti §i de ca§tigarea coroanei polone. Nici contemporanii nu socoteau exclusa posibilitatea, ca Despot sa primeasca intre atatia petitori, moOenirea lui August Sigismund. 8) Vedea singur ca mijloacele de can dispune nu sunt in proportie cu mArimea planurilor faurite de fantazia lui neinfranata pi deaceia credea ca unde nu poate ajuta puterea, e deajuns §i viclenia. 1 N. Iorga, Istoria Armatei, I, p, 300 si urm. ? Idem, Nouveaux, p. XIV. 3 Taloczy, Zay Ferencz, p. 136.

www.dacoromanica.ro

406

Turcilor le-a fAtarit supunere tredincioasa, marindu-le tributtrl.

Rezultatul intretu a§teptarile lui. Deaceia cand veni Fertiat

Aga tu fermanul tie domnie, el crezu CA -i aduce maziltrea; nici tiu indrasni sA se prezirite in fala solului turcesc, ci se prefacu bolnaV. A trebuit ca Aga to vina la el §1 sA i predea inaltul dar al gultanului. Ca sa-V dovedeascA credinta lap de Sublima PoartA, ipira mereu pe CreOni cA se pregatesc de rasboiu si-si oferea lttjba sa credincioasa impotriva !or, Imparatulni Cre§tin ii scria acelea§i lucruri despre Turci. El tliu sa joace acest rol dublu atAt ,de bine, incat Imperialii, cari I-au ajutat la iron, nu-1 descoperira cleat cAtre sfar§itul domniei tui Despot. Ambasadorii lui Ferdinand la curtea din Suceava, Belsius §i mai istetul Martin Literatus scriu mereu Imparatului §i lui Maximilian ea se poate conta pe Despot, cand e vorba de marile interese ale Cre§tinatAtii. Maximilian insqi nu se indoia de loialitatea lui Despot; se temea numai, cA acolo, in imediata vecinatate a Turcului, nu-si va putea pastra domnia. 1) Cu vremea se mai desmeteci gi vazu cA, cel putin deocamdatA va trebui sA renunte la realizarea maretelor sale planuri, §i sA se multumeasca si cu lucruri mai mArunte, de pilda, cu intemeierea dinastiei prin o casatorielprinciara §i cu recucerirea posesiunilor moldovene din Ardeal.

Nu Om intre ce imprejurari Petru, Domnul Munteniei, ii fagAduise o fiicA a sa. Alianta era atat de sigura, incat Ferdinand insu0 it felicitA, prin August 1562, pentru casAtoria IncheiatA. 2) Dar in lanuarie 1563, Martin Literatus scrie Domnului sau cA ,i-a lost refuzatA mAna principesei muntene §i el deatunci Despot vede in Petru Schiopul pe cel mai mare du§mair al sAu. Despot afirmA cA Domnul muntean ii pare§te mereu la Poarta, pe el §i pe Imparatul : co un §arpe care muFA cAlcaiul Majestatii Sale." In chipul acesta ajunse in cea mai aprigA dqmanie cu vecinul dela sud-vest. UmblAnd dupA posesiunile ardelene sle Jul 'Stefan -cel -Mare §i Petru Rare§, fAcu *i din Joan Sigismund dumanul sAu de 1) Hurm. 11, 1, p. 433. 2) Hurm. II, 1. p. 440. Aceasta stire complica chestiunea, care parea lamurita, despre persoana Jul Petru, Domnul Munteniei, 1559-1568. DacA el a murit tanar (23 ani) In 1569, nu putea sA alba fa% de maritat, Inca In 1562. Cf. Rev. 1st. 1924,V. 180, 5i Codrul Cosmiiiului, 11-111, p. 537.

www.dacoromanica.ro

101

moarte. Despre Ciceu si Cetatea-de-Baltk el vorbi lui Francisc

Zay,, Inca inainte de-a ajunge Domn. In 20 Maiu 1563 el vazu sosit timpul sA provoace pe, Principe le Ardealului sA-i cedeze posesiunile ardelene.

Alese acest moment, fiindca loan Sigismund era pe-atunci la. mare strAmtoare. La inceputul acestui an, un puternic magnat, Balassa, s'a fost rAsculat impotriva Domnului sail. Genera lul imparAtesc, Zay, folosindu-se de acest prilej, ataci partile nordvestice ale Principatului. Balassa izbuti sA provoace gt o rascoalA a &cal lor, cu ajutorul lui Anton Szekely, cApitanul lui Despot loan Sigismund se grAbi sA incheie armislitiu cu Imperialii, ca sA

poatA stinge mai curand focul aprins in Tara &canon Acestia s'au ridicat impotriva Principe lai, cerand restituirea vechilor for liberthti. Invitara si pe Safi sA adereze la miscarea lor, dar fara rezultat. Pe solii trimisi de Principe, ca sd-i mulcomeascA, Sacuii ii detinura si apoi pornira o miscare sangeroasA, pradand si uciland. Despot credea ca, fiind la stramtoare, Principe le ii va da cele 2 cetati, dar se Trivia. Cand, sub pretext a duce ajutor lui loan Sigismund impotriva rasculatilor, Despot se pregatea sA tread granita Ardealului cu 50 000 cAlareti si 40.000 pedestrasi, sosi porunca, Sultanului sä rAmanA pe loc. In 23 Maiu 1562, el imbie dingy nou Ardeleanului an ajutor de 28.000 calareti, prin cari spera, pescuind in tulbure, sA. pima maim pe cetati, Dar si de astadatA primi advertismentul Sultanului sA rip se atingA de teritoriul Ardealului, fiindcd acela e proprietate turceasca. SA trimitA ajutor lui

loan Sigismund, daca e nevoie $i, pe urma, dad se va dovedi credincios, va primi drept rasplatA ceiace cere. CuvAntul Sultanului era limpede : sa nu Incerce a-$i face singur dreptate. Inteaceia loan Sigismund .a izbutit, pans pe la jumAtatea lui lunie 1562, sa, sufoace rascoala sdcuiasca. Despot, vazand ca a scApat acest prilej, trimite pe Roussel la Ferdinand, imbiindu-i acestuia *tor impotriva Turcilor $i cerand in schimb arme. l,mparatul insa i-a raspuns ca imprejurArile nu stint favorabile pentru

un rasboia impotriva Necredinciosilor. Dar se pare a Despot Voda, avea nevoe de arme mai in curand in contra vecinului din Ardeal. Urma un schimb de scrisori mai violent intre ei, Cand loan Sigismund a declarat pe fats a nu cedeaza cetatile, Despot i-a scris ca va merge $i be va lua chiar de le va ascunde in san. La aceasta, Ardeleanul a raspuns cu o grava insultA: Cretenses sunt mendaces."1) www.dacoromanica.ro 1) Orsz, eml. II, p. 166.

102

Principe le, dupl cat se pare, tot se temea de Despot, caci putea sA fie atAcat, In aceiasi vreme, si dinspre apus, de cAtre

Imperial'. Deaceia, in 3 lanuarie 1563, scrie mai pe larg Sultanului despre controversa cu Domnul Moldovei. SA-si aducA Sultanul aminte ca atunci cand I-a ajutat sa -$i

recastige mosia parinteascA, a fost dat porund lui Alexandru Vocla, Domnul Moldovei, sa -1 sprijineascA intre toate imprejurarile

si deaceia el, Sigismund, i-a cedat niste posesiuni, pe cars Domnii Moldovei, le-au avut si mai Inainte, in Ardeal. Moldovenii au inceput sA navAleascA in Ardeal $i sA prAdeze proprietAtile nobililor,

se vAzurA nevoiti, din aceasta pricina, sA prindA armele impotriva lor. Atunci Alexandru VodA, ca sA evite pe viitor atari con, flicte, a renuntat de bunavoie la acele posesiuni. 1) Relatarea lui loan Sigismund nu pare verosimila, Mai probabil e ca Alexandru Lapusneanu a renuntat la posesiunile Ardelene in schimbul unui ajutor, pe care Principe le Ardealului il va fi promis Impotriva lui Despot. In anul 1560 Ciceul era in stapanirea lui Alexandru, 2) prin urmare 'cedarea numai dupa aceasta datA a putut avea loc. can

loan Sigismund aduce la cunbstinta Sultanului ca DespotVoda cere meren acele posesiuni, dar mai bine moare, el ImpreunA cu toti sfetnicii, decat sa be dea. 11 roagA pe puternicul ImpArat sa nu-1 lase sA piarA" $i sa-1 opreasca pe Despot a se folosi de violenta. II acuza CA e omul Nemtilor, carora le trimite toti banii, pe can ii stoarce dela jars. Dar Despot stia, cum trebuie sA lucreze la Constantinopol : impArti bani la cei puternici si asa invinuirile nu furA crezute. Mai fAcu un gest care-i asigura si mai mult Increderea Turcilor. Un Wolfgang Schreiber, trimis, dupa cat se stie, de cunoscutul Ungnad, la Despot, ca sa-1 indemne sA inceapa opera de convertire a Romanilor la protestantism, sosi, prin Decembrie 1562, la curtea din Suceava. Domnul it primi rece si neincrezAtor, temandu-se ca e spionul lui loan

Sigismund, pe la care se abatuse, farA sa poata motiva, pentru, ce, si ii porunci sA4 inainteze un memoriu, in care sa arate misiunea sa. Schreiber pregati memoriul cerut, in 5 puncte : 1) Despot sA jucreze pentru rAspandirea credintei protestante; 2) SA fie credincios Imparatului crestin ; 1) Hurmuzaki, II, 1. p. 2) Monografia Judefului Solnoc-Dobitca, II, p. 394,

www.dacoromanica.ro

103

3) SA se cAsatoreasca eu o principesa, al cArei nume it va descoperi lute° audienta. secrets; 4) SA Vila o garda personalA, care sa -I pazeascA ; 5) SA stea gata a ajute pe Maximilian in expeditia pe care va intreprinde-o impotriva Turcilor. Cetind acestea, Despot crezu ca are de-aface cu spionul principelui ardelean si deaceia il detinu si-1 trimise cu toate scrisorile la lnalta Poarta. Insusi Martin Literatus, agentul diplomatic al lui Ferdinand, afla justificata aceasta procedurA. CAci Schreiber, trecand prin Transilvania si Moldova, s'a laudat in gura mare ca el vine, din partea Imparatului, cu o misiune importanta, compromitAnd cu desAvarsire pe Despot in ochii Turcilor.') De aceasta nova dovadA de fidelitate era cu atat mai mare nevoie, cAci impotriva lui Despot s'a ridicat un nou dusman nefmpacat : sprijinitorul sau de panA aci, Albert Laski. Intre 'ei se racirA relatiile cu prilejul rascoalei sAcuiesti. Despot oprise pe Albert Laski de-a mijloci impacarea dintre Principele Ardealului si Sacui. Aceasta racealA se prefacu in dusmanie de moarte, cand Voevodul Moldovei despoie pe Laski de posesiunea Hotinului, pe care i I-a fost dat in folosintA pans la restituirea banilor, imprumutati. Despot s'a scuzat ca. a facut-o de frica Turcului, dar usuratecul Laski a trimis Sultanului copia juramantului, pe care I-a Mut Despot-VocIA Imparatului.2) Ba Laski concepu pland dea-1 rAsturna cu ajutorul Polonilor

si Muntenilor. Despot vedea situatia precara, in care-I aduserA atatea dusmanii. Ceuta si izbuti pe la mijlocul lui Februarie 1563 sa se impace cu Laski. loan Sigismund find nu inceta sA-1 pa.rasca la PoartA. In 3 Martie 1563, ambasadorii transilvaneni, cari duceau tri-

butu1,1-au invinuit din nou ca el nu e credincios Turcilor, cum a lost Alexandru Lapusneanu. La aceasta, Ali -Pala, puternicul ocro-

titor al lui Despot, a raspuns urmatoarele: Fiul craiului loan e un lank. MA experienta. Se mire insa de sfetnicii lui, oameni intelepti, cum pot fi asa de scurti de memorie de nu-si aduc aminte ca inainte vreme si despre Alexandru-Voda au scris aceleasi lucruri. Cu prilejul intrArii lui Despot in Moldova Inca au trimis la Poarta multe stiri mincinoase. Ambasadorii incepurA sa se scuze in fel si chip, dar Pasa i-a prins in cleste cu urmatoarea intre1) 8 lanuarie 1563, Hurm. 11, 1, p. 447. 1, p. 455.

2) Hurm. 11,

www.dacoromanica.ro

104

bare : Pentru ce n'a inViinfat Domnfil for Inalta Poarta el Schrei-

ber merge la Despot cu misiune secreta din partea dumanilor Sultanului, cad doar prin Transilvania a trecut? lata ca Despot e mai credincios, fiindca el a trimis pe Schreiber la Constantinopol.')

Sultanul $i trimite, prin 18 Martie 1563, un ceau$ la Ioan Sigismund in chestia feudelor ardelene.2) lar Despot darui Ciceul lui Anton Szekely, in nadejdea a indrazneful capitan de Haiduci va da In Ardeal o lovitura $i va pune mana pe el. 8)

In 21 Iunie 1563, Despot trimile din nou intreg tributut $i cu aceasta desminti toate svonurile despre necredinfa lui fats de Turci. Din aceasta parte se credea in siguranfa. Dar dublicitatea lui nu putea sä ramana.' ascunsa inaintea Imperialilor, care i$i aveau spionii pretutindeni. In vara anului 1563 se $tia, in sfar$it, $i la Viena cine e Despot. In 31 lulie al acestui an, Ferdinand scrie agentului sau din Constantinopol ca Domnul Moldovei e un nerecunoscator, care lucreaza la Poarta impotriva Imparatului $i a mo$tenitorului sau, arhiducele Maximilian. Ba merge atat de departe, incat fal$ifica scrisori, pe cari spune ca le-a primit dela Imparatul $i apoi le trimite la Constantinopol. Insarcineaza pe Albert de Wiss, ambasadorul ski, sa cerceteze, daca sunt adevarate toate acestea. In chipul acesta cei mai puternici sprijinitori ai lui Despot $i-au intors fata dela el. Turcul nu 1 -a avut niciodata prea mult la inima. La inceput, singura proptea a stapanirei lui au fost Iefegiii straini, pe cari insa i-a demis din slujba, rand pe rand, ca sa nu trezeasca banuiala Necredincio$ilor. Daca ar fi putut cel putin sail formeze o partida puternica in fall. Dar boierii II urau, fiindca era strain $i ca$tigase domnia fara sa fie os de Domn, iar multimea a instrainat-o prin nesocotirea $i dispreful fafa de credinfa ei stramo-

$easca. Era forte firesc ca un boier puternic sa se gandeasca a smulge pentru sine domnia din mainile aventurierului parasit de toata lumea. Aceasta s'a $i intamplat $i Inca tocmai atunci, cand de hotarele Moldovei se apropia un alt pretendent, care putea sa se numeasca cu drept cuvant coboritor din neamul lui Stefan -celMare. Era Dimitrie Vi$inieviefchi. Maria, fiica lui Stefan-cel-Mare, se maritase dupa Teodor Bogdan Vi$inievielchi, cneazul din Rusia. Din aceasta casatorie s'a nascut Dimitrie Vi$inieviefchi, fire viteaza 1) Hurm. 11, 1, p. 466. 2) Hurm 11, p. 467.

3) Monografia Judetului Solnoc-Dobica, p. 392.

www.dacoromanica.ro

MS

*i cavalereasca. El sluji pe rand la Poloni, Turci i mai Pe urma le Tarul din Moscova. Dorul de aveniuri, lntr'o vreme cand pe cei Indrasneti ii ajuta norocul, ii aduse aminte ca el are mai multe drejituri la tronul Moldovei, decat Despot, fauritorul de genealogii inchipuite... Trece deci la Constantin de Ostrog, in Tara Cazacilor, apropiindu-se de Nistru, de uncle putea urmari evenimentele din Moldova. Despot, afland de intentiile noului pretendent, intrevazu marimea primejdiei, i incerca sa o Inlature prin vechile lui apu-

caturi viclene. Se prefacu a recunoa§te de ruda a sa pe Vi§inievietchi §i se arata gate sa-i cedeze Moldova, dupa ce insu§i va ocnpa tronul Munteniei, iar pentru ca sa ca§tige bunavointa lui Constantin de Ostrog, ii ceru in casatorie pe fiica sa Elisabeta, dar fu refuzat. 1) V4inievietchi trecu deci Nistrul ca pretendent Indreptatit la tronul Moldovei, in calitate de nepot, dupa. mama, al lui Stefancel-Mare.

In tall Insa se ridica un boier cu numele de Stefan

Tom§a, care, intrecand in viclenie pe rivalii sai, izbuti sit is pentru sine domnia. Boierii Tarii, Impreuna cu Episcopii, vazand ca Despot Ereticula se pregate§te sa is in casatorie o poloneza, intemeind astfel o dinastie Militia de legea tariff, hotarira sa-1 inlature cu orice pret.

La inceputul lui August 1563 alesera de conducator al intreprinderii pe Stefan Toma, caruia ii pusera in vedere Domnia, pentru cazul ca vor izbuti sa rapuna pe Despot. Proclatnarea de Down a lui Tom§a a avut loc la 8 on 10 August 1563, 2) Boierii, avand forte neInsemnate, furl nevoiti sa 1ucreze cu multi precautiune, deoparte ca sa nu trezeasca, inainte de vreme, banuiehle lui Despot, iar de alta parte sa se scape §i de Vi§inievietchi, care a§tepta la Nistru ajutoarele promise de Albert Laski. Acesta nadajduia sail ca§lige pe aceasta cale banii cheltuiti cu Despot. Stateau gata sa intre §i Tatarii. Tome trimise vorbb, lui ViOnievietchi, ca Tara vrea sa scuture jugul lui Despot §i e gata sa -1 aleaga pe el de Domn. Vie deci Vi§inievietchi singur, insotit de alive oameni, caci toata Moldova va fi cu el. lar pe Despot 1-a convins sa-i dea o parte din mercenarii sai ca sa iasa intru intampinarea Tatarilor. Domnut dete 250 mercenari unguri §i nemti §i 50 sarbi, la cari se alaturara §i Moldoveni, subt conduceiea lui Tom§a §i Dorman. Tont§a i§i facuse planul sa departeze pe mer1) N. torga, Legaturile Romanilor cu Ru,ii apuseni, p. 22, 2) Idem, Nouveaux, p. XXV,

www.dacoromanica.ro

106

cenari de langA Domn si sA-i nimiceasca. Ureche, urmand pe cronicarul polon. Be !ski si pe Eftimie povesteste cu multe amanunte evenimentele ce-au urmat. Tomsa, vestind CA merge Impotriva Mari lor, a !recut Prutul la FrAjileni $i si-a asezat tabAra la satul Sapoteni. De-aici a trimis iscoade, cAtora le-a dat poruncA sA aducA stirea ca TAtarii s'au intdrs indarAt. Aducand iscoadele aceastA stire, in tabarA s'a produs mare bucurie si s'au pus toji pe ospAtate. Oamenii hii

Tomsa au avut grija sl imbete pe mercenarii strAini, iar noapt0, pe and erau cufundaji in somn &Ian, i-au mAcelArit pe toji. Un singur lunar, de care aveau nevoie, a fost lasat cu viaja. Despot, intr'aceia, ne-avand nici o banuialA asupra lui Tomsa, s'a inchis in Suceava de frica lui Visinieviejchi. Aceasta a avut loc in 7 August, cAci in zilele ce-au urmat, 8 on 9 August, cum vAzuram, Tomsa a Post proclamat Domn, clandu-si gandurile pe fajA. Noul Voevud, ales de boieri, se IndreptA spre Cetatea NeamStefan

jului, pe care o luA din mainile micei garnizoane, pe care asemenea o mAcelAri. Cei scapaji cu viaja fugira la Despot, care din gura for afla de unde it ameninjA adevArata primejdie. In curand sosi si Tomsa si lud Cetatea Suceava subt asediu. Dar Rom Anil nu aveau mijloace pentru acest fel de rAsboiu; asediul nu era eficace. Cei din cetate mai pricepuji faceau adese iesiri, respingand pe asediatori, asa ca se puteau aproviziona, pregatindu-se pentru o rezistenjA IndelungatA. Tomsa avea 4 lunuri, rAmase dela meri cenarii ucisi la Saboteni, pe can be indrepta sasul Hristofor, singurul lAsat cu viaja din acel mace!. Tunurile incepurA sA loveasca in poarta cea mare, dar loviturile nu mergeau la fin% tunarul intenjionat le potrivea asa, dupa cum s'a dovedit mai tarziu. Inteuna din zile cu slobozenia lui Despot, sfAtuindu-se cu polcovnicii din Cetate, Petru Devay au dat navalA cu 400 oameni asupra acelora ce erau oranduiji de Tomsa Vocla de bateau cetatea ; si aceia au dat nAvalA, cat apucase de trageau cu mAinile aceste 4 pusti in cetate. Facut-au din toata tabAra 'Ayala mare sA nu lase tunurile sA le ieie din cetate ceia sA be ia, cestia sa nu be deg; stAtu un rasboiu mare ce de la o vreme, aruncand din cetate cumbarale si and foc Nemjii, ramasera biruiji Moldovenii Tomsii si luara tunurile cei din cetate.1) 1) Nicolae Costin, la Cogalniceanu, p. 422 si urn).

www.dacoromanica.ro

lot

Atunci Tomsa vazand ca singly nu va putea lua cetatea, trimise dupA ajutor Ia loan Sigismund, dusmanul de moarle al lui Despot.

Tocmai atunci priori vestea cA Visinievietchi vine in ajutorul lui Despot, cu dare schimbase solii s1 erau pe Cale sd se Impace. El renuntd la pretenfiunea sa, iar Despot ti va da in sChimb 12.000 galbeni. Asemenea se ImpacA $l Albert Laski, Tomsa se intoarseAmpotriva noilor dusmani, Care ii incurcau socotelile, IAsand asediul eetAtii. Duna depArtarea Tomsii, Despot ar fi putut fugi din Suceava, ca sa-si mantuie baremi vials, dar la sfatid doctorului sau, Dionisie Aval, rAmase, In nadejdea ca ii va sosi la vreme in- ajutor Albert Laski si viitorul sAu socru. Istetimea lui Tomsa a Incrucisat planurile dusmanilor sal, pierzandu-i. Boierii lui trimiserA o scrisoare lui Visinievietchi, prin care -i cer 500

cazaci, cad ei s'au rasculat impotriva lui Tomsa, al carui cap vreau sA i-1 fad plocon si sA-1 proclame pe el de Domn. Visinievietchi se !Asa usor tray in cursd. Trimise vorba lui Despot ca nu mai stA pe langA conditiunile imbiate, fiindca Tara Moldovei it vrea pe el Domn. Tomsa si-a ajuns Pinta de-a impArti forfele Ruteanului, ca sA le nimiceasca pe rand. Cand cei 500 cazaci, trimisi de Visinievietchi, sosird Ia podul dela Vericicani, oastea lui Tomsa iesi din ascunzisuri ski tale pe tofi. Nu peste mult sosi $i Visinievietchi cu celelalte trupe si vAzu ca a lost trddat. Se incepu o luptd sangeroasa intre cei doi rivali. Moldovenii obser-, yard trAdarea tunarului Hristofor, care intentionat indrepta gresit tunurile si-I ucisera. Visinievietchi fu batut, prins si trimis la Constantinopol, cu cativa soli, undo furd twist. Luptele acestea avurA loc in cele dintaiu zile ale lui Septemvrie 1563. Inainte de 13 a a acestei luni sosird si ajutoarele ardelene: 4.00 calAreti $i 300 puscasi, trimisi de loan Sigismund. In Truntea for era Ladislau .Raddk, Francisc NyakazO si Mihail Rat. 1) Aveau pulbere din belsug

aduserd cu sine muncitori dela minele de our din Rodna, care se pricepeau la saparea de tuneluri. Indatd ce sosira, Ungurii sApara santuri, ridicara inlArituri si stricard puntea, ca sA rupd asesi

diafilor once legaturd cu lumea din afard, cu care ei acum nu puteau comunica, decat prin o poarta secret& si numai cu mult precaufiune. Pentru ca sd slabeascA cercul de fer, ce strangea cetatea din toate partile, Despot mai ordond o iesire, dar ai sdi dupa o luptA crancend, trebuird sA se retragA, f r nici un rezultat, Lapedatu, Cetatea Sucevel, p.

www.dacoromanica.ro

168

dui, asediatorii nu putura fi sco§i din adaposturile tor. Tom§a spera sa sileasca Cetatea la predare grin foame, iar Despot nadajduia in ajutorul lui Albert Laski, care de fapt se pregatea sa vina, ca sail mantuie asifel banii, dupa ce. combinatia cu Vi§inievietchi dase greg. Din arubele part' se vedea ca asediul va mai dura Inca mull, Pe la 15 Octomvrie 1563, oamenii lui loan Sigismund cereau dela Bistriteni pulbere §i un chirurg.1) Dar o tragedie, petrecuta in cetate, a grabit desnodamantul, Documentele publicate de not in Revista Istorica §i reproduse in anexa acestui studiu lamuresc pe deplin ultimul act al acestei drame. Despot numise de loctiitor al sau, cu puteri depline, pe ungurul Martin Farca§. Toll trebuiau sa asculte de el ca de Domnul insu§i. Acest Farca§, om lacom, §i-a pus ochli pe aveiile marl ale lui Despot. pe soldati spera sa-i ca§tige fagaduindu-le parte §i tor, Dar comandantul pedestrimei, un capitan foarte iubit de oamenii sal, era Petru ,Devay, un om cinstit, pe care Martin Farca§ §tia

ca nu-I va putea face sa-§i calce juramantul de credinta fats de Despot. Holari deci sa.-I piarda pe acesta §i lila in a§a chip, incat, sa compromita §i pe Domn. Despot oprise pe mercenarii unguri, nemti, sa vorbeasca de pe ziduri cu conationalii for din tabara lui Tom§a. Farca§ indemna °data pe P. Devay sa strige ceva spre inamici, §i tot el it pad Jui Despot ca comploteaza cu du§manul, convingandu-1 ca Devay trebuie rapus ca om primejdios. Farca§ se oferi sa ucida pe Devay, dar lua toate masurile de prevedere ca banuiala sa nu cads asupra lui. Despot chiar jura ca, la nevoie, va lua totul asupra lui, aratand a Petru Devay a atentat la viata Domnului salt.

In 5 Noemvrie, Voevodul chema Ia sine pe Devay. Cand acesta intra sa mearga la Domn, un maur, ascuns de Farca§ dupa

11 lovi cu o bats de delta on in cap, dar capitanul nu se clatina, ci puse mina pe bail Martin Farca, care era in aprou§a,

piere, vazandu-§i planul primejduit, sari din ascunzatoare §i-l-strapunse pe Devay cu sabia §i apoi disparu. Soldatii de-afara, auzind sirigatul Capitanului for in agonie, navalira inlauntru §i era

O. tale in bucati pe Stefan Horvath, pe care-I aflara langa mort. Dar atunci aphru Despot. care credincios juramantujui facut, ILIA asupra-§1 omo ul. Dorobantii se departara in tacere, dar ill sufletele for simtira o mare amaraciune pentru ixciderea capitanului 1) lzvoarele Ia Lapedatu, o. c.

www.dacoromanica.ro

iubit cie toti. Martin Parcas folosi starea for sufleteascA ca sa-i

instraineze de Despot. Ca sA-i castige de tot pe soldatii unguri pentrif scopurile sale si ca sa rupa orice legatura Intre ei §i Domn, ii indeamna sA jefuiasca averile, considerabile desigur, ale lui Despot. Dupa ce-i vazu incArcati cu aur, argint §i scule scumpe, le sugera teama cA Despot, dad seal* are sa-i pedepseascA, deci trebuie inlaturat cu orice pref. Se vede ca. nu. IndrAznia sA propunA uciderea lui pe loc, de frica Romanilor si Grecilor, can tiamasesera credinciosi nenorocitului Domn, dar, dupA cat se pare, nici lefegii unguri nu trau aplecafi -sA sAvarseasca o faptA atat de miseleasca. Pregati deci o cursa impreuna cu Petru Sechel. Merle de douA on in tabara inamicului ; a doua oars. a fost urmArit In ascuns de Stefan Horvath, care 1-a auzit cand a fAcut Invoiala, ca sA -predea pe Despot. In schimb el avea sA fie lAsat sA iasa din cetate cu toate averile rurate ; asemenea §i Petru Sechel. Celor-) lalti ii se lasa viafa, dar aveau sA fie despoiafi de tot avutul lor. Intorcandu-se in cetate, a minfit atat pe rasculati, cat si pe Despot.

Celor dintaiu le-a spus ca, in Infelesul invoielii incheiate acu inamicul, li se (IA voie ca in termen de douasprezece ore sA iasa

din cetate, nesuparati, cu tot avutul lor, prin poarta care se va face in zid. Despre Despot spunea cA nu i se va intampla niciun rAu. Ceau§ul lturc it va Iua in primire §i-1 va duce inaintea Sul tanului.

Intriaceia Despot a vazut din fereastra palatului -ca inamicul umblA prin oral §i se apropie de §anturile cetatii, farA ca acei din cetate sA traga asupra lui. Din spusele credincio§ilor §i ttin finuta lui Martin Farca§, a inteles indata cA vor sA -1 dea in mana inamicului. Atunci a inceput sA-i roage sA amane predarea cetAtii barem o saptamana, on cel pufin trei zile, mai ales cA provizii aveau Inca. Vazand ca nu-i poate indupleca, In seara de 5 Noemitrie, se hotAri la un pas desperat. Voi in noaptea ce urma sA iasa travestit cu cativa insotitori -§i, adoperit de intunerecul nopfii, sA caute scApare printre §irurile dusmanuld. Martin Farcas, temandu-§i prada, flu vol sA-I lase, Domnul, vOind sA indnio§eze pe rasculati, c5zu in genunchi §i-i rugA sh-1 -tale mai bine, decat sl ajunga in maihile dusmanului sAu. I-a rugat sA piece, daca vreau, du toate averile 1ni ; Ira rAmanea el cu Romani' si Grecii. Ori kel pufin sA nu dea cetatea o saptAmana, trei zile, in nadejdea ca pans atunci va sosi Laski

www.dacoromanica.ro

110

cu ajutorul a§teptat. Mut sAu Mg a Lamas neinduplecat. L-a Inchis In palat, punand pazitori pretutindeni, la u§i §i ferestre, §i a departat pe toti oamenii din apropierea palatului domnesc, ducandq-i in cetatea din afarA, fiindu-i frica sA nu treacA de partea Domnului.

Noaptea din 5 spre 6 Noemvrie trecu astfel, in mijlocul groazei de moarte.1 La 6 Noemvrie dimineata, Domnul merse la bisericA, unde se cumineca, presimtind cA sfar§itul e CAnd ie§i din bisericA, Insotit de doctor, it a§teptau soldatii in fjunte cu Martin Farca§. El incercA din nou sa-i inmoaie cu lacrAmi §i rugAminti ; fi ameninta cu pedeapsa lui Dumnezeu, dar totul fu zadarnic. Martin Farca§ spuse cA n'are de ce se tame, cad armata romaneascA se va retrage la depArtare de trei mile §i, and va ie§i Despot din cetate, ii va iesi Inainte ceau§ul §i-1 va lua in primire. II sfatui apoi sA imbrace hainele, cele mai scumpe §i sa-§i is galbeni ii buzunare, ca sl aibA la indemAnkdesigur ca sA-4 adoarmA banuielile. Domnul nu credea nimic din toate acestea, act §tia ce i se pregAte§te. Dar §i rAsculatii se cam indoiau de vorbele lui Martin Farca§. El, ca sl-i convinga, le arAtA doua scrisori, dar Ord sd le ceteasca. Una spunea ca e dela Tom§a, tar alts dela loan Sigismund, in care se Intariau cele spuse de el. and Diacul Matia§ a cerut sA se citeasca scrisorile, Martin Farca§ 1-a amenintat cu moartea1 Intr'aceia se apropie ora douAsprezece, fixate pentru ie§ire. Pparta fagaduita nu s'a fAcut. Atunci Martin Farca§ dete porunca s sune tobele §i oamenii sA se indrepte spre deschizAtura pe unde aveau sA tag. Apoi IndatA 1-au Imbracat §i pe Voevod cu hainele cele mai scumpe §i-apoi 1-au dus spre ie$irer. manandu-1 din'napoi, Martin Farca§ a avut Indrazneala sl cearA lui Despot o scrisoare prin care acesta sA spuie cA totul s'a Intamplat din voia §i porunca tut., Dari cum spune un martor--t Domnul a daj din cap §i a ie§it din cetate, §tiind bine ca merge la moarte sigurA. DupA ce au ajuns in ora§, Despot a fost luat din mijlocul oamenilor sai §i dus afarA, unde 1-au Mat Nici un martor nu Ole despre scena cu Tom§a, povestitA de cronicari. Toti aparAtorii cetAtii, gait de Martin Farca§ §i Petry Sechel, care furl lasati liberi cu tot avutul lor, ba Inca §i daruiti cu cal §i bani, au fost prin§i §i inchi§l in trei case §i despoiati de aurul, argintul §i sculele, pe cart le aveau la ei. www.dacoromanica.ro

111

Numai atunci vizura in sfarsit ci au fost i ei vanduti de catre Martin Farca§. Mare a trebuit sa le fie nacazul cand s'au %/but despoiaji de prejul pe care si-au fost vandut stipanul, cam ruia i-au fost jurat credinji. Goi $i rusinaji inaintea oamenilor, chinuiji de remuscarile constiinjei, s'au Tutors in patria tor. In marturisirile tor, le e rusine, se vede, sa spuna ce anume a luat fiecare din vistieria Domnului. Se spune numai ca a avut fiecare aur, argint, bani $i scale". Se pomenesc sele cu piei de jder, scar' de argint frau scumpe, apoi vase de argint aurite, dintre care unul s'a vandut cu 160 fl., dar platia se spune 500 de florin', Averea Domnului a fost desigur mare, Caci ea i-a cauzat peirea.

Tomsa a trimis capul lui Despot lui loan Sigismund, care la vederea lui a spus ci se bucuri mai mutt deaf daca ar vedea pe Sultanul Bluish Ar fi exclamat : am 'smuts una dintre penele cele mai frumoase ale Imparatului" (Ferdinand).i') Nu incape indoiala ca principala tauza a tragicei cideri a lui Despot a fost apriga dusminie a lui loan Sigismund, pe care acela a ajajat-o prin cererea posesiunilor ardelene. Laski plecase cu ajutorul, dar cand a auzit de cele intiinplate s'a tutors cu grabs inapoi.

DOMNIA A DOUA A LUI ALEXANDRU LAPU$NEANU. Dar nici lui Stefan Tomsa nu-i fu dat sa. se bucure- multi vreme de domnia castigati prin atatea tridari. Sultanul ingrijorat pentru tulburirile din Moldova, a dat din nbu domnia lui Alexandru Lapusneanu. Beglerbegul Rumeliei a primit porunca sa -1 aseze in scaun. Tomsa n'a cutezat s dea fag cu Turcii, ci prin Martie 1564, a trecut in Polonia, Uncle i-a fost dat se moari de mina cilaului regesc, impreuni cu sojii sii de pribegie, Spancioc $i Mojoc.2) Prin intoarcerea lui Alexandru Lipusneanu, relajiunile cu Ardealul iar au devenit foarte prietenesti. Cei doi domni romani, principele Ardealului $i Sultanul formau o puternica alianfa, indreptata impotriva Habsburgilor. Intre Petru Schiopul si loan Si1

r

1) TalOczy, o. c., p. 150. 2) N. lorga, 1st. Arm. 1, p. 308 si urm.

www.dacoromanica.ro

112

gismund se Acta relatiunile, dar intre Moldova si Ardeal ele nu tura tuiburate de nimic. Lapusneanu avea o singura dorintA sA-si pastreze domnia, iar aceasta atarna _numai dela Turc. CatA vreme in Ardeal era stapanitor un Domni care saruta aceiasi mans a lui Soliman Magnificul, el era linistit. Multumit mnsA nu era, caci it chinuia o grea boala de ochi. Inca in 1564 11 vedem aducand din Ardeal doctori pentru ochii sai bolnavi. Boierii pribegi) rAtaceau pe la Imperiali, dar Ferdinand nu mai urea sa intre in aventuri. Astfel respinse $i propunerea Iui Francisc Zay si Balassa de-a face cu boierul Socol, sa si cu Despot.1) SingurA dusmania dintre Principe le Ardealului si Imparatul Crestin, putea provoca complicatiuni, cari ar fi tulburat linistea Moldovei lui Alexandru-Vocla. In 1565 a si izbucnit intre ei un nou rAsboiu, in care norocul pArea ca surade lui loan Sigismund, al carui sol, romanul Gaspar Becher exoperA stela Sultana] un_ ordin. catre Pasii din Ungaria, ca Ma mearga in ajutorul Ardeleanului. Pana sa. se intoarcA Beches cu acest rezultat favorabil, Principe le, infrant de noul general im-, pedal, &hwendi, fu nevoit sa incheie pacea preliminary dela Satmar, foarte favorabilA pentru Imperiali. In toiul celor dintaiu succese Ale armelor imparatesti, Francisc Zay permise pretendentului

Bogdan, pe se zicea fill! eetru R3res, sa-$i adune pe subt mana trupe, cu cari sa navaleasca in Moldova si sd smulga domnia din mainile lui Lapusneanu care devenise un monstru Insetat de sange. Dar and ImpAratul obtinu preliminarile dela SAtmar, nu afla consult sa complice lucrurile cu p noun aventura moldoveanA. 1Dete deci poruncA lui Zay sd impiedece pe Bogdan de-aintia in Moldova. Acesta trimise pe urmele pretendentului o trupA, care-1 ajuuse

si se ciocni cu el dand o lupta in toatA forma. Oamenii Jul Bogdan furA ucisi on prinsi, el jnsusi cu putini, scapa cu fuga. Cu el ne mai intalnim in istoria legaturilor dintre Moldova $i Ungaria. 2) Preliminarile dela SAtmar nu --devenirA pace definitive, cAci

loan 4Sigismund, indemnat de Gaspar ,Becher, a reinceput ostilitatile, unindu-se cu armatele Pasilori de Buda si Temisoara si atacand posesitmile Iui Maximilian, noului Imparat. Acesta infuriat pentru ruperea tratativelor, denunta pe loan Sigismund la Inalta PoartA, trimitana Sultanului textul pAcii preliminare dela SAtmar, incheiata fArA stirea lui. loan Sigismund, prinzand de veste 1) Hurm. XI, p. XV. 2) N. lorga, Pretendenti domnesti In secolul XVI, p. 215; Istoria Armatei, I, p. 312; L. Szadeczky, Kornyati Bakes Gaspar, p. 10. Documentele Bistritii, 11, LXVIII.

www.dacoromanica.ro

I11

despre aceia, se hotari la un pas inciraznej, care-i putea fi fatal : scrise Sultanului ca e gata sl mearga la el in persoana, spre a se justifica. Sultanul primi favorabil aceastA propunere, ramanand sa se prezinte in faja lui in Ungaria, unde se pregAtea sl mearga cu o noun si cea din urmA expedijie. Batranul Soliman, zdrobitorul Ungariei dela Mohacs cu 30 ani in urma, a $i plecat in 16 lunie 1566.

In vremea cand situajia lui loan Sigismund la Malta PoartA parea greu ameninjata, generalii imparatesti dadura !liana de ajutor unui alt pretendent la tronul Moldovei, lui Stefan, poreclit Mazga". La sfarsitul lui lunie, on inceputul lui Julie 1566, acesta avand

caliva mercenari adunaji din buravoinja lui Zay si Schwendi si si cu o samA de oameni din satele ardelene Dumbrava, Sangeorz si Bargau strabAtu peste Ardeal, prin pasul Bicazului, in Moldova. Alexandru Lapusneanu it astepta in apropierea Cetajii Neamjului, unde II infranse. Mazga fugi la Maximilian, dela care ceru ajutor. Intro vreme era aplecat sA-i implineasca rugamintea, dar pe urma, impacandu-se cu Turcii si cu loan Sigismund, nu mai avu nevofe de o diversiune in Moldova. Stefan Mazga trai in Ungaria din mila Imparatului, Ora la 1570, cand i-se pierde urma. Astfel ca cedarea Ciceului din partea lui Stefan Mazga pe seama aceluiasi Anton Szekely nu avu nici o urmare. Soliman Magnificul a murit la asediul cetAjii Szigetvar. Subt Selim urmA o perioadA de liniste. In 1568 inchise ochii $i groaznicul Alexandru I.Aousneanu. Lui ii

urma in domnie fiul du Bogdan, care tilt in fpaCe cu Ardelenii si Imperialii. La sfarsitul anului 1571 Bogdan LApusrieanu trecu Nistrul,

ca sail caute sojie intre fiicele magnajilor poloni. Cristofor Zborowski, un pejitor refuzat at uneia dintre surorile sale, prinse pe tanarul Domn moldovean, dupa ce-I anise greu la cap. Atunci Moldovenii, cari nu mai indrAzniau sa se foloseasca de dreptul liberei alegeri, cerurA alt Voevod dela Malta Poarta.

Alexandru al Munteniei credea ca va putea castiga tronuliTarii surori pe seama fratelui sau, Petru, dar Turcii isi aveau candidatul for in persoana giuvaergiului loan Armeanul, care avea s4ifie loan-VodA cel Cumplit. Alexandru chiar primi porunca sa-I ajuit, ca sa poata lua Domnia Moldovei. El $i merse cu ostire in Moldova prin lanuar-Mart 1572 si aseza pe loan Voda in Scaunul lui Stefan -cel-

1)

1) V. N. Iorga, Hurmuzaki, XI, Introducere, pp. XXII- XXIII.

www.dacoromanica.ro

B

114

In legAtura cu aceste evenimente e urmatoarea scrisoare a lui Alexandru Munteanul catre Stefan Bathory, Voevodul Ardealuluil) : Alexander, Dei gratia vaivoda, dominus et verus haeres perpetuus terrae transalpinensis. Spectabilis et magnifice domine et frater nobis observandissime, salutem, bonae vicinitatis nostrae commendationem."

Ai trimis Maria Ta, in zilele trecute, pe Petru Rat, sluga MAriei Tale, la noi cu o scrisoare, in care ne dai de stire CA un om at Mariei Tale a fost venit aici cu o scrisoare dela Poarta $i ca vamesii nostri I -au prins pi i-au loaf scrisoarea aceia.. Noi ne-am supdrat foarte, fiindca nu s'a intamplat cu stirea noastrA. Noi totdeauna primim si gAzduim cu cinste pe oamenii MAriei Tale. SA stii insA Maria Ta ca in vremea aceia cram cu oastea in partite Moldovei, din porunca puternicului ImpArat. Deaceia diregAtorii nostri I-au tinut subt paza, nestiind ca e omul Mariei Tale, cad el n'a at-Mat scrisoarea, ci a spus ca e negustor, ba Inca a plAtit ft vama in matasA. Astfel a plecat, uitand aici scrisoarea Mariei Tale, care s'a aflat dupa aceia. Cu toate acestea am trimis pe armas de i-a adus (pe vamesi) pi i-am pedepsit; ff acum se MIA in puscarie. De aici incolo Inca ii vom pedepsi, ca sA fie pi ca sä se pAstreze intre noi bunA vecinatate. Cad noi ne vom stradui si mai departe ca intre noi pi intre aceste

pilda si pentru altii

douA jari sA fie prietenie crestineasca. lata trimitem Mariei Tale pt

scrisoarea. Dumnezeu jinx pe Maria Ta la multi ani. Datum in oppido nostro Bukurest, 23 Martii, anno Domini

1572.

Trimit MAriei Tale si matasa platita ca vama 2). loan Vocla Armeanul cA§tigase Domnia cumparand cu bani grei protectia Vizirilor.8) Dar in curand pierdu simpatia Turcilor, de o parte din pricina legAturilor sale cu Rusia, iar, de alta, fiindca prin cruzimea sa provocase nemultumire generalA in Mol-

dova, loan -VodA, dupA izbandl cu noroc ce au gonit pre vrajmasii sai din jars, se aseza la Domnie. Care le la toate dintaiu era pre voia TArii; WA mai apoi, pre toll i-au covarsit cu vrAjmasia lui, si cu morti groaznice, ce fAcea, CA, vrAnd sA iea agoni1) A mai tost publicatA In Hurmuzaki, 111, dupl Bathorianum Autographumu, 617. Traducerea InsA nu e corecta peste tot locul. 2) Szalay, o. c., p. 36. 3) Hurmuzaki, XI, p. XXIII.

www.dacoromanica.ro

115

sita luturora, nu cu alt mesiesug, ci cu varsare de sdnge, $i din zi in zi izvodia feliuri de munci noun ; bAgat-au in foc de viu pre Vladica Gheorghie, de au ars, dandu-i vina de sodomiel auzind ca are stransura de avutie. Asijderea si Mitropolitul Teofan, n'au vrut hi iesit intreg, de n'ar hi fugit prin munci de groaza lui. Temnifele pline de calugari, si in groapa, de vii, a bagat pre Veverita si pre popa Cozma, si pre Molodef calugarul. lard de pre boierii cei de cinste si cei mai de jos sabia lui nu lipsia, si cu multe feliuri de morti ii omora, socotind ca mai vrednic si mai destoinic decal dansul nimenea n'au mai fost. De lege isi radea, ca in postul cel mare s'au insurat, si alte calcaturi de lege multe ca acestea facea1)" Deaceia Poarta, nu peste mult, a hotArit sA-1 inlocuiasca. Soarta pArea ca surade din nou lui Bogdan Lapusneanul, cel exilat, Intr'un raport al lui Carol Rym si David. Ungnad catre Imparatul german se spune 2): ,Am infeles ca a fost vorba despre Bogdan Moldoveanul cel exilat ca sA fie induplecat sa vina la PoartA. Dad va face lucrul acesta, ar fi asezat din nou in vechea lui stApanire, din partea rudeniei Mehemed, caruia a inceput sA-i fie urgisit actualul loan din Moldova". Aceasta stire e confirmatA si de-o scrisoare a Marelui Vizir Mohammed catre Stefan Bathory, Voevodul Ardealului, datata, ca si saportul mentionat, lanuar 1574, cu urmatorul cuprinss)r

SA-ti dea Dumnezeu viata lungs si sfarsit cu cinste

in

aceasta lume. Ni-ai fost scris inainte de aceasta ca regele polon a venit

dupa Craciun in Polonia si s'a incoronat; din alts parte ni se spune ca in vremea aceia n'A venit. Acum nu slim : venit-a, or nu? De aceia cauta si dA-mi de stire : venita, pri nu ? loan Voevodul Moldovei, imi scrie ca regele Muscalilor s'a unit cu cel din Viena. Adund osti si nu se stie, care Ii este &dui, CerceteazA si dupa aceasta si incunostiinteaza-ma : asa e, on nu este asa? Mai departe am inteles ca si la Casovia se aduna oaste mare ; am auzit ca si diavolul de Becher (Gaspar) e acolo) Am trimes pe Ceausul Amhat pentru Bogdan, carp a fost 1) Ureche, ed. Giurescu, p. 221. 2) Hurmuzaki, II, pp. 668-9. 3) Szalay, o. c., p. 135.

www.dacoromanica.ro

.

116

inainte In Moldova. Te -am lost rugat sd stiricesti, In ce loc as afla §i sa-1 chemi cu frumosul sa vina la tine. Actualul Voevod, loan, om crud $i fara de lege, a dat pe multi pierzarii §1 a pritinuit multe pagube in tam aceid. De aceia §i acum am Irimes Pe Ceau§ul Mustafa i impreuna cu el alti doi oameni, can ii cuhost bine §i el asemenea pe dansii, ba unul dintre ei e t umatrul lui Bogdan Von. La vorba lui $i a to va veni. Daci poi trimete pe cei doi oameni la el WA primejdie, trimete-L Dad nu, atunci trimete pe unul de incredere de-al tau si indeamna-1 pe Bogdan Voda cu vorbA buns sa vita cat se poate mai curand, caci puternicul Imparat i-a dat lui Domnia Moldovei. De aceia to rog, Maria Ta, sa-ti dai silinta in acest lucru, din tot sufletul. Imi faci un mare serviciu, cad foarte asi dori sA-1 ducem la bun sfarsit ; pentru tine Inca va fi bine. Am 'bat Ceau§ului Mustafa sa-ti spuna mai multe; ale lui vorbe sa le crezi. Canepa §i salt sa trimeti, cat de mult. Datum Constantinopoli, mense lanuario." lata §i raspunsul luj Stefan Bathory, datat 24 lanuar 1574.1) ,Eu §i mai departe voi urma sfatul Mariei Tale. Tot ce-mi vei porunci, voi duce Ia bun slar§it cu credinta $i harnicie.

Rog §i pe Maria Ta sa fii fats de mine cu aceia§i bunavointA;

Mai departe, vorba trimisa prin Ceausul Amhat am inteles-o i prin acelasi Amhat am raspuns Mariei Tale, despre toate pe larg. Am inteles porunca Mariei Tale pentru Bogdan-Voda. M'am si straduit sa implinesc porunca Mariei Tale, pans va fi ceausul Amhat. De aceia 1-am $i retinut aici atata. Dar n'am izbutit, fiindca Bogdan a plecat acum nolo in sus (spre Miazanoapte) : vom incerca sa ispravim, and 'Bogdan va

cobori la vale spre Eperjes, uncle-fi are locuinfa. Caci, daca am trimete acum numai decat scrisoarea MAriei Tale, mi-e frica sa nu se piarda §i sa nu mai ajunga in mainile lui. Cand va cobori mat, Ia vale, voiu avea grijd sa-i trimet scrisoarea Mariei Tale printr'un om de incredere. Voiu lucra astfel, incat, atat puternicul Imparat, cat §i Maria Ta, sa va incredintati despre slujba mea cu credinta, Si cand voiu §ti cum stau lucrurile, numai decat voiu da de stire MAriei Tale'. 1) Szalay, o. c., pp, 137-8.

www.dacoromanica.ro

ff1

CAnd vazu Sultanul el nu izbuteste sl adueg la Potittd pe Bogdan LApusneanul, care -$i pusese nadejdea in creStini,

clAdt1

Domnia tui Petra Schiopul, curteanul sau.1) Datidu-i de Insolithfi pe Aga Sinatr;') fl trimese in Moldova ca sA alunge pe loam cate nu voia sA sporeasca birul anual la 30.000 de galbeni.

Joan VodA, daca se vazu instrAinat de mila stapartu-sit, ImpAratului turcesc, au socotit sA tinA tam cu sabia ; si de Sart

trimese la Cazaci de i-au poftit cu teal, sA-1 vie inteajutetill."11 A adunat si oaste din tail, convingand pe sulausi ca, data a fost crud cu ei, a facut-o silit fiind de Turd : sA-i imple gi nu i-au putut sAtura." 4) Salbatecii Cazaci au ascultat cuvantul de chemare al Id loanVoda $i au trecut Nistrul. In a doua jumAtate a lunii lui April Alexandru-VodA, DGmnul TArii-Romanesti, plecA spre Moldova ca sA asezi id seaun pe fratele sau Petru, trimes de Turci. loan-Voda nu asteptA sosirea inamicilor, ci, prevenindu-i, nAvAli in Muntenia.

Peripetiile luptelor ce au urmat se afla descrise in raperrthl lui Stefan Bathory catre ImpAratul german 5) si la Ureche.°) loanVoda cu o parte a °Orli sale bAtu pe Alexandru-VodA, luandu-i tabAra, iar pe Petru-VodA fl sill sa caute scApare intre zidurile BrAilei. Cu cealaltA parte a ostirii, VintilA, fiul lui Pettascu, InaintA spre Bucuresti, pe care-i cuceri si lud Domnia lard. aflam douA scrisori : una a Sultanului, In aceiasi colectie iar cealaltA a Marelui Vizir, din care vedem cum se cunostea la PoartA mersul evenimentelor pe care le-am schitat mai sus. Selim Sultanul scrie, la sfarsitul lui April 1574, lui Stefan Bathory 8) :

Lui Stefan Bathory, Voevodul Ardealului, sA-i dea Duninezeu viatA 1ndelungatA.

Ajungand porunca mea la tine, vei intelege urmatoarele: Am luat stapanirea Moldovet tie la loan, Domnul de panA acum, pen-, tru pAcatele pi farAdelegi ltil, si am dat-o lui Petru Voda, care 1) Hurmuzaki, XI, p. XXIV.

2) Deci nu Aga Cigalazade (ori era aceiasi persoana ?). 3-4) Ureche, ed. Giurescu, p. 222 si 223. 5) Hurmuzaki, II, p. 682. 6) LoC. cit.

7) Szalay, o. c., p. 146 si urm. 8) AceastA scrisoare a fost publicatI1 in Hurmuzaki, Ill, de 10 Maiu 1574.

www.dacoromanica.ro

p. 693, cu data

HE,

de mult tmi slujeste aid la Poarta. Cu el am frimis pe capugiul mieu Aga Sinan. Dar loan Voda, cum a inteles de aceasta, a si mers asupra Iui Alexandru-VodA si i-a Mat oamenii, pricinuindu-i

mare pagubd. Apoi a pus acolo Domn pe un talhar, pe care-1 Linea in tail ca Domnisor", Moldoveanul a adunat multi hoti din Ord, cu earl se grabeste sA facA o multime de fdrddelegi. Acestea mi le-a adus la cunostinta Alexandru-Von si ma roagA sa-ti scriu tie pentru ajutor. SA-i trimiti deci in ajutor oastea to si cateva tunuri mici. Pentru aceasta trimit eu acolo pe Ceausul mieu Mustafa. Indata ce va sosi la tine, to trimite-ti ostirea in ajutorul lui Alexandru, punand in fruntea ei comandanti oameni alesi, cari vor afla dela Alexandru incotro trebuie sA piece. Fii deci in ajutorul lui din toate puterile. Aceasta scrisoare s'a Mut cu zece zile in-, nainte". Mare le Vizir scrie aceluiasi, la aceiasi datA, urmAtoarea scrisoare :

,,...Puternicul Imparat a luat Domnia de la fostul Voevod loan ;i a dat-o fratelui lui Alexandru, lui Petru VodA, pe care 1-a trimis impreund cu capugi-basa, Aga Sinan. Alexandru, pc cand mergea in calea Iui, fu atacat de loanVoda, care i-a ucis multi oameni, a ridicat alt Domn in Muntenia si acum, cu numerosii sdi Mihail, urea sA piarda Cara. De aceia Alexandru-VodA a trimis vorbd puternicului Imparat si cere de la Maria Ta oaste si tunuri. Puternicul Imparat porunceste sA-i dai oaste si tunuri, de die are nevoie. Pentru aceasta ti-am trimis porunca Imparatului impreund cu scrisoarea mea. In clipa cand le primesti, sa si pornesti la drum ajutoarele, fail nicio intdrziere. Comanda trupei sA o incredintezi unui om al tau de frunte, care sa o conducA.

Trimete cu el lui Alexandru si cateva tunuri mici. El o sa li spund incotro sa mearga si to li porunceste sa tind cu tot sufletul pe IMO Alexandru-Voda. Nebunul de Bogdan Voda singur si-a facut rau, cand a fugit din tail, cad, dacA ar fi acum aici de fatA, lui si nu altuia i-ar fi dat Domnia puternicul ImpArat. Inainte de asta i-am trimis o scrisoare, in care any jurat ca nu i se va intampla nici un rdu,

dad va veni la PoartA ; dar de atunci nu mai am nicio stire despre el. Dad n'ai isprAvit Inca cu clansul, trimite -i si scrisoarea mea. Fdgaduieste-i in numele mieu del pe sufletul mieu am sa-mi in vorba,

www.dacoromanica.ro

119

Sa nu alba teams, ci sä vina de-a dreptul la Poarta ; aici nu va intarzia mult, caci ii vom da Domnia, §i va fi in cinste §i mai mare decat inainte. Din parte-mi doresc mult mergerea Iui inainte. Maria Ta straduie§tete tied cu zel in acest lucru §i, dad e chip, trimite-I aici. A§tept aceasta de la tine §i, daca-mr va ajuta Dumnezeu, stradania to nu va fi in zadar. Ap sa §tii." 1) Pe cand Petru-Voda se adapostia dupa zidurile Brailei, iar fratele sau Alexandru se refugia Ia Floci, Vintila se instala Domn la Bucure§ti, dar numai pentru pujine tile. Alexandru veni repede, ii lua Domnia §i capul, pe care-I jintui pe poarta Curjii domne§ti. Dar Sultanul era hotarit sa puns capat ui stapanirii Armeanuluia din Moldova. Se cunoa§te tragedia acestui Voevod, pe care-I cants cu atata

romantism marele Ha§deu. La 11 lunie 1574 el trebui sa se predea, la Ro§cani, paganilor, cari, legandu-1 de camile, 1-au rupt in bucaji.

Din scrisoarea Marelui Vizir, reprodusa mai sus, se vede cat de favorabila era situajia lui Bogdan Lapu§neanul Ia Poarta, cad Turcii nu prea erau muljumiji cu slabanogul Petru.

Ar fi interesant sa se poata lamuri de ce Bogdan n'a dat ascultare stA7uitoarelor chemari ale Marelui Vizir. Ori poate aceste invitari, in urma unor intrigi necunoscute, nici n'au ajuns pana la el !

In vrernea cand loan-Voda cel Cumplit, Artneanul" Iii parcurgea cariera Iui de rasboinic neinfricat, un roman din Ardeal, richcat in §hul magnajilor unguri, Inca a ravnit, pe rand, la tronul Ardealului, la al Tarii Romane§ti §i al Moldovei. Viaja acestuia

'Inca e caracteristica pentru vremile de cari ne ocupam. E vorba de Ga§par Bechq de Corniat, fire plamadita din acela aluat, ca§i Despot, Alexandru Lapu§neanu, Bogdan Lapu§neanu 8i loan-Voda cel Cumplit. Ga§par Beche§ s'a nascut, in 1520, din o familie nobila ba-

najeana, de origins romaneasca.2) Tatal sau a fost vice-ban de Lugo§. Dupa obiceiul timpului §i- a inceput cariera ca aprod Ia curtea lui Petru Petrovici, care a recunoscut calitajile alese ale 1) Aceste documente au mai fost publicate In Revista Istorica. 2) Gaspar Bache§ ex Valachis oriundus, Forgach, citat la Bunea, StApanii Tarli Oltului, p. 39. lezuitul Stephanus Arator, care a cAlatorit prin Ardeal, In 1580, inca spun ca a fost Roman. Cf. Veressi perzeviczi A. elate p. 82.

www.dacoromanica.ro

126

tanarului Beche§, I-a iubit §i I-a daruit cu proprietati Intinse. Pe patill de moarte I-a recomandat in gratia lsabelei §i a lui loan

Sigismund, pe cari i-a indemnat sa-i asculte sfatul lui Beche§, $n pace §i in rasboiu. Astfel ajunse el la curtea Principelui ardelean, in 1557, cand era in varsta de 37 ani. Prin inteligenja-i agerd ca§tiga asupra lui loan Sigismund o influenja atat de mare, incat prin anii 1560, el era adevaratul indreplator al politicei ardelene. In 1565 el fusese solul la Ina Ita Poarta §i tot el a zAdarnicit, cum

vazuram, pacea dela Satmar. Beche§ a sfAtuit pe Principe a mearga in tabara Sultanului, ca sa se justifice impotriva invinuijilor lui Maximilian. In suita Principelui, cu acest prilej, a lost,

fireite, §i el. Dupa ce s'au intors din tabara lui Soliman, s'a intamplat ca Gavril

Mai lat,

fiul lui Stefan

Mai lat,

a parasit Ardealul,

dupa ce a vandut lui loan Sigismund puternica cetate a Fagara§ului cu uria§ul sau domeniu, pe cari apoi Principe le le-a daruit primului sau sfetnic, Gaspar Be.che§, in 1567. Domanii lui 1-au invinuit mai tarziu ca el, intorcandu-se dela Soliman, 1-ar fi speriat pe Gavril Mai lat, ca Sultanul i-a cerut extradarea §i deaceia a fugit din Ardeal. L. Szadeczky, biograful ungur al lui Beche§, scrie a aceasta e o scorniturd rAuvoitoare.1) In 1568, a luat parte, impreuna cu Dobe §i Balassa, la complotul nobilimei ungare, care voia A detroneze pe Habsburgi §i sa ridice la tron pe loan Sigismund. Dupa zadarnicirea acestuia, 1§i schimba brusc politica de pans aci. Deveni cel mai fervent luptdtor pentru o apropiere intre Ardeal §i Imparatul. Ca atare fu trimis, in August 1570, la curtea din Praga, incepand tratative, cari condusera la a§a-numitul acord dela Speyer". In injelesul acestuia loan Sigismund renunja la titlul

de rege, ramanand numai cu cel de Principe §i primind de sojie o Principesa inrudita cu Imparatul. loan Sigismund accepts aceste condijti §i trimisa tot pe Beche§ la Praga cu exemplarul aeordului, care urma sa fie ratificat de Imparatul §i cu misiunea de a-i gasi o sojie printre Principesele din casa de Habsburg. Dar in vretne ce Beche§ a umblat pe la Praga §i Viena, Principe le muri, in 14 Martie 1571. Grabi deci acasa, ca sa candideze la tron, ca aderent al partidului nemjesc, faja de omul Sultanului, Stefan Bathori de Somlio. Partidul turcesc, mai numeros, alese pe acest din urma. Gaspar Be.che§ nu se impAca cu soarta, ci inchizandu-se in Cetatea Fagara§ului, declara ca sta pe baza acor1? o. c., p. 13,

www.dacoromanica.ro

121

dului dela Speyer $i riu recUnoaste alt Domn, afara de Imparatul. Astep la ajutorul lid Maxi Milian. Atunci Bathori afland ca e mai

bine sa previa decat sa fie prevenit, lua subt asediu cetatea de unde Becher scapa cu fuga. Merse peste Casovia, la Viena, unde ceru dela Maximilian trupe $i bani, ca sa poata lua lupta cu Bathori. Imparatul se temea de Turc; sfatui deci pe Becher sä ceara $i incuviintarea Sultanului. Beches incepu cu Poarta un lung sir de tratative, cari se ptelungira pans in anul 1575. In cursul acestora, Beches cere Sultanului sa-i dea un tron, al Tarii Romanesti, on al Moldovei. In scrisorile sale spune ca Bathori I-a alungat, fiindca-I stia credincios Inaltei Porti, si motiva de ce a fugit la Viena cu aceia a drumurile spre Imp ArAtia turceasca i-au fost inchise. Sultanul i-a raspuns ca-i va implini cererea, dad va veni

in persoana la Constantinopol. Dar Becher era prea cuminte si cazul lui Mai lat si al altora prea recent, decat sa intreprinda o vizita atat de periculoasa. Ca $i Despot, obfinu, in secret, permisiunea sa-si adune trupe in Ungaria, cu cari infra in Ardeal, dar fu infrant in lupta dela Sf. Paul. Fugi in Polonia. Dar cand Bathori to ales si rege al acestei tari, trebui sä tread in Ungaria, unde till o vreme in lipsa si mizerie in crAsul Kesmark $i in satele din apropiere. Maximilian, temandu-se de rasbunarea Turcului,

a dat in repefite randuri, ordin sa-1 scoata din Ora. Bolnav cum era, numai multumita prieteniei ce-1 lega de diregatorii acelui tinut, a putut ramanea. Atatea suferinfe an infrant, insfarsit, mandria lui Becher. A cerut $i a primit iertarea lui Stefan Bathori, regele Po-

loniei, care I-a primit la CrIrtea sa. El s'a aratat vrednic de acest act marinimos, devenind consilierul intim al regelui polon, pe care I-a slujit cu cea mai mare credinta, pans la moarte, facandu-i marl servicii, mai ales in rasboaiele moscovite. La Curtea Craiului Stefan au inceput sä se faca planuri marl de liberare a Ungariei de subt jug strain. Dad acestea s'ar fi putut realiza, Beches ar fi ajuns Voevod al Ardealului on al Tarii Romanesti. 1) In cercetarile asupra epocei de care vorbim acum, am dat peste unele date interesante privitoare la Zamfira, fiica lui, MoiseVoda, Domnul prii Romanesti, acel vlastar domnesc, care a jucat un rol atat de important si in istoria culturala si bisericeasca a Romanilor ardeleni. Regretatul Bunea

$i D-1 Iorga au scos din negura uitarii

rolul acestei domnife refugiate in Ardeal. 1) Rapoartele nuntiului papal, din 1577, citate la 2) A. Bunea, Vechile Episcopii RomAnesti, p. 49

Szadeczky, p. 92. si urm,

www.dacoromanica.ro

122

Dupa moartea tatalui ei, Zamfira s'a retras in Ardeal, uncle

s'a maritat dupA un nobil ungur, cu numele Stefan Keserii. A doua oats s'a maritat dupa Stanislaw Nisovski, un polon cu mare trecere la Curtea ardeleanA. Zamfira, cu mama -sa, Inca tnainte de

a se marita, probabil, primise dela regele Ungariei, o movie in partite Hategutui. Bunea crede ca prin 1557, ca sotia lui Nisovskii bArbat influent la Curtea reginei Isabela, ar fi restaurat manastirea Prislopului. Din aceasta casatorie s'au nascut 2 fii : loan vi Mihail Nisovski.

Se vtia vi aceia, ca dupA moartea lui Nisovski, Zamfira s'a maritat dupa Paul Markhazi, cu care insa n'a trait decAt catva timp. 1)

Nu se cunovtea pricina departArii, nici soarta de mai tarziu a Zamfirei. Un document, pe care it semnalam aici vi it dam in traducere romaneasca ne lAmurevte in aceasta chestie. Din acest document aflam vtirea foarte interesantA ca Zamfira a avut vi at 4-lea bArbat, care n'a fost altul decat Insuvi Christofor Bathori, Voevodul Ardealului. Christofor Bathori, cum apare din document, i-a luat sotia lui Markhazi cu puterea. Acesta infuriat din aceasta pricina a mers in Constantinopol Ia Imparatul turcesc, care I -a primit cu mare favoare. Din documentul reprodus vedem ca Markhazi pavevte ca pretendent la tronul Ardealului, ceiace produce marl complicatiuni, fiindcA in favorul lui Christofor Bathori intervine fratele sail Stefan, regele Poloniei. Ce-a I'utut sA indemne pe Voevodul Ardealului sa rApeasca

pe Zamfira, sotia celor 3 bArbati ? Nu putea fi alta pricina decat frumusetea ei, vi in cazul acesta, probabil, ca era Inca tangra. Nu e exclug a gjungand sotia Principetui, a daruit ea manastirea Prislopulut cu movii Intinse. Dupa caderea tragica a lui loan Voda cel Cumplit, tronul Moldovei fu ocupat de slabanogul Petru Schiopul (1574), care lua In stapanire o tar pustiita vi sleitA de puteri. Doi ani domni in pace, adunand cu multa greutate birul pe care trebuia sA-1 rAspunda Turcilor, dar in al 3-lea, Cazacii, vevnic neastamparati din pragurile Nistrului, se ridicara Impotriva-i aducand un pretendent Ia tronul Moldovei. Acesta era loan polcoava, care pretindea ca

1) Hurwuzaki XI, p. XLVIII,

www.dacoromanica.ro

123

e insusi loan Voda cel Cumplit, scapat cu fuga de urgia turceascA.1) Boierii Orli, nemulfumiti cu Petru Schiopul, au chemat la domnie

pe un avenlurier care petrecea intre Cazaci cu numele loan Potcoax,/ Acesta a si plecat dar cand a sosit porunca Craiului Stefan din Polonia sa rAmana pe loc, s'a retras mai ales ca si o armatA moldoveana sosise la hotare, ca sA impiedice intrarea navalitorului. Dar nu peste mult s'a intors in fruntea unei cete de Cazaci si trecu Nistrul, unde fu proclamat de Voevod. Intr'o lupta norocoasa bAtu pe Petru Schiopul, care fugi in Tara RomaneascA.

In 29 Noemvrie 1577 Potcoava era in Iasi, unde se intitula Joan cu mila lui Dtnnezeu Domn al Tarii Moldovei si mostenitor adevarat.2) Stefan Bathori a grabit sa dea porunca fratelui sAu, Christofor, Voevodul Ardealului sa intervina cu armatA in ajutorul lui Petru Schiopul, Principe le a $i chemat Dieta de Turda, infra 21-25 Octomvrie 1577, care a votat mijloacele necesare pentru o expedifie in Moldova. Cand Petru si-a incercat Inca odatA norocul singur cu Koldovenii 1.6'114 credinciosi, a fost Mut in lupta dela Docolina. In cursul lunei Decemvrie ii sosira celui infrant ajutoare dela begii dunareni si mai ales dela Christofor, Voevodul Ardealului. Din partea acestui din urma a mers nepotul sAu Stefan Bathori, cu trupe sacuiesti. PotcoavA n'a indrasnit sA astepte dusmanii atAt de puternici, a trecut Nistrul si s'a predat lui Nicolae Sieniawski, Palatinul Rusiei, care nu intarzte sA-1 ducA la Stefan Bathori, regale Poloniei. Acesta, ca sA -$i dovedeascA prielenia fall de Turci, tAie in mod miselesc, capul frumos al viteazului. In ziva intaiu a anului 1578 Petru Schiopul a intrat iarasi in Iasi, dar nu se putu bucura multA vreme de Domnie. La 3 Februar trace Nistrul, inconjurat de Cazaci, un alt aventurier, Alexandru, care se da drept fratele lui PotcoavA. El era aruncat pe scena istoriei de aceste vremi tulburi, in care vitejia si indrAzneala puteau ravni si la rAsplata cea mai mare : scaunul de Domn. Petru fugi dinaintea noului pretendent. Dar stapanirea lui Alexandru-VodA abia finu o lunA. Petru se intoarse cu ajutor din Ardeal, Insofit de Daud, be1) Evenimentele din Vara anului 1577 se afla expuse cu multe amanunte

la N. lorga, In introducerea scrisa la vol. XI din Hurmuzaki. Noi, mai sus, dAm povestirea faptelor dui:4 Alexandru Szilagyi, (Erd. orsz. emlekek, III, p. 15) asa cum apar din o scrisozre a Arhiducetui Ernest catte impAratul Maximilian, datatA In 5 Maiu 1577. Aclul nepublicat Ind, se afla In Arhiva ImperialA din Viena.

2) N. lorga, 1st. Arm. I, p. 336,

www.dacoromanica.ro

124

iul -de Silistra 1)

§i

asedie t etatea laltilai, uncle se incitisese

Alexandru.

Despre acest asediu §i despre sfar§itul lui Alexandru nu cu-4 no§team pand Acum decal putitiele §tiri pe care le-a pAstrat ba-

tranul cronicar Ureche, luandu-le din vechiul letopisef moldovenesc. 2) El spune urmAtoarele: Intracest an, 7086, Fevrtiarie 9, iard§i au venit un AlexandruVoda, fratele Cretului, cu oaste cAzaceasca asupra lui Petru-VodA. lard Petru-VocIA, §tiind poticala ce au avut de mai inainte cu Cazacii, nu s'au apucat de razboiu, ci i-au dat calea dintaiu. lard Alexandru-Voda au intrat in la§i §1 au §ezut in scaun. -Petru-Vodd, indald dupd aceia, au strans oaste turceascd §i munteneasca §i ungureascA, §i au inconjurat pe Alexandru-Voda in curte in la§i, §i au bAtut pregiur curtea, din ca§legi pand la miaza paresime. lard, cand a fost noaptea spre miaza. pAresime, Mart 12, Alexandru-Vodd §i cu Cazacii au e§it din curie, ca n'au mai putut suferi ;

ca §i iarba §i bucatele li se imputinase; §i, vrand sA scape, an fugit spre codru. lard, prinzand de veste castes lui Petru-Voda, s'au pornit dupd dan§ii §i la iazdrul Ciorbe§tilor i-au ajuns, §i pe toti acolo i-au topit; §i pe Alexandru inc I-au prins de viu, dempreund cu boierii Lui. Acest Alexandru au finut scaunul o tuna". Cercetand prin vechile reviste ungure§ti, am descoperit tin document in care afldm amAnunte pretioase despre scest episod dramatic al uneia dintre cele mai zbuciumate epoce din istoria Moldovei. Daud,

begul Silistrei, care a condus ajutoarele turce§ti la asediul la§ului, inteo scrisoare adresatd lui Stefan Bathori, regele Poloniei, descrie luptele care s'au sfar§it cu prinderea lui Alexandru.9 latA continutul scrisorii 4) : Prietene, craiu al Poloniei, credincios adevarat at puterni-e cului lmparat, rege at regilor §i stApanitor de tari! Dumnezeu sd-ti lungeascA viata. Ajungand acolo scrisoarea mea, care spune adevdrul, sd §tii Maria Ta urmAtoarele: 1) Aceasta se vede din documentul publicat de not mai la vale. Cf Revista Istorica.

2) Acest letopisef mergea panA la 1587. Vezi P. P. Panaltescu, Jnfluenta polona in opera si personalitatea cronicarilor Gr. Ureche si Miron Costin", p. 64. 3-4) Originalul in ungureste, a fost publicat de istoricul ungur Al, Szilagyi, In revista Hun es Kitlfold", a, 1841, p. 161 si ttrin. Cf Revista Istorica,

www.dacoromanica.ro

125

Inainte de asta a patruns in Moldova, care s'a rupt de Turci, un talhar cu numele Ivanco, pe care 1 -au prins in Polonia. El a fost cuprins drgmurile din imprejurimea l3enderului, jar& intre boierii moldoveni si intre saraci a facut multa stricaciune. Dupa aceia iarasi a intrat in Moldova un Irate al lui, Alexandru, cu niste lotri: adunatura de pastori, de robi din Turcia, Poloni si Boemi (sic). Eu cu doi si cu trei (I) begi, ne-am sfatuit si i-am iesit in tale. N'aveam cu noi tunari, nici masini de razboiu ; cu toate acestea am mers asupra lui, dinainte si dindarat, si am luptat panel seara, dar nu i-am putut face nimic. In urma s'a retras dinaintea noastra si a intrat in targul Iasilor. Noi I-am impresurat si impreuna cu oastea moldoveneasca I-am pazit mereu, in vreme ce ne-am pregatit mai bine de lupta. Am sapat santuri, intarindu-le cu butoaie (?) si lemne. 5i acolo in santuri 1-am pa3it, pans ce fratele Mariei Tale ni-a trimis din Ardeal in ajutor calareti si pedestrime cu tunuri. 5i ei §i-au facut santuri si apoi i-am Incunjurat atat de strasnic, incat n'am lasat pe hoti nici macar sa priveasca gall din cetate. Ziva si noaptea i-am tot pisat. Am ucis pe un lotru cu numele 5ac.1) Auzind acestea cei din cetate, §i-au pierdut curajul si s'au al-Mat gala sa se predea. Au si aruncat la noi scrisori, dar noi n'am volt sä stim de ele. Atunci intr'o noapte, pe la ora 4, s'au ridicat toti cei ce se aflau in Curte si prin biserici si iesind pe o usita, au trecut peste un lac inghetat, si an luat-o la fuga pe marginea Codrului. Hotnogul mieu, cu cativa viteji buni, luandu-se dupA lotri)

li-a Mat calea in vreme ce i-au ajuns din darat si cei din oanturi. Atunci s'a incins o lupta, care a tinut pans In zori. 51 eu am fost in calcaiul lor, ca sa nu poata. scapa in Codru. Ma rugam lui Dumnezeu sä mi-i dea in mani. Inteaceia s'a facut ziva. Atunci m'am aruncat asupra o§tirii hotilor §i eu insumi am ucis doi dintre ei, cu un pumnal ascutit. Cand m'am aruncat cu pumnalul asupra unui al treilea, m'au ranit de partea stanga cu o sageata. 5i, cum am pierdut mull sange, am inceput sa ametesc. Vazandu-ma vitejii miei ca slabesc, au alergat spre mine din toate partile. Au inceput apoi sä princla pe dusman. far dusmanii, lasand armele, s'au imprastiat in toate partile ca vulpile si an inceput sa se ascunda. Vitejii insa 11 va1) fah, vezi la N. lorga, introducerea la vol. XI din Hurmuzaki,

www.dacoromanica.ro

126

nara pretutindeni. Incunjurand dealul, pe unit i-au taiat, iar pe

altii iau adus legati. Au prins si pe Alexandra, stapanul talharilor, si impreuna cu el alte douazeci capetenii. Cu ajutorul lui Dumnezeu si al lui Mohamed, dintre dusmani n'a scapat niciun om. Cu ajutorul tuturor sfintilor i-am potopit pe toti, spre slava puternicului Imparat. Si Dumnezeu a intunecat fata lor; pe cei prinsi i-am taiat cu sabiile si, luandu-li steagurile $i tobele, le-am dus la Iasi. Apoi am facut o lista a celor prinsi. La Iasi am staf doua zile; a treia zi am plecat : oastea noas&a intr'o parte, iar a Moldovenilor in alta. Oricine se va ridica impotriva puternicului Imparat si a sta-

panilor Turci, aceasta ii va fi rasplata, incat sa mearga vestea in lumea Intreaga. Am Mat 1.000 de capete; am luat si capul unui lotru cu numele Belzat,l) care era condhcator intre ei. Li-am luat capul si i-am pedepsit strasnic pe tot'. Dumnezeu va face tot asa cu toti aceia cari se vor ridica impotriva puternicului Imparat, vor fi spre ruina saracimii si vor vrea sa strice Cara. Pe tin talhar de Cazac blestemat, cu numele Linff, Inca 1-am prins, 1-am aruncat in lanturi si 1-am trimes la puternicul Imparat, impreuna cu steagurile lui. Multamitg Domnului, am slujit cu credinta puternicului Imparat, dupa porunca Lui. Din pricina acestor hoti, 93 de zile am fost in mare -stramtoare si am muncit din greu 34 de zile, luptandu-ne cu ei zi $i noapte, fail un ceas de odihna. Multumita lui Dumnezeu, i-am invins, spre slava puternicului Imparat.

Fii, Maria Ta, prieten prietenilor si dusman dusmanilor puternicului linparat. Dad in Tara Moldovei se vor ridica o mie, doua mii de oameril, scapa-i Maria Ta de o atare soarta. Despre Domnii cari nu asculta de Tine trimite vorba puternicului Imparat, apoi ridica-te cu oaste asupra for si nimiceste-i. Cu puternicul Imparat nimeni nu s'a putut masura Inca. Dumnezeu sa tina pe Maria Ta I"

In vara anului 1578, Cazacii aduc un nou pretendent, pe Petru, care se zicea fiul lui Alexandru Lapusneanu, dar Petru birui si de astadata, silind pe petitor si insotitorii lui sa-si Mel calea intoarsa. In anal urmator (21 Noemvrie 1579) fu inlocuit prin Iancu Sasul, care stapani pans in August 1582. Rever.i din I) Baltat ?

www.dacoromanica.ro

127

liou Petru Schiopul, avand chiar dela inceput sa dea piept cu Nisovii, pe care insa izbuti sa -i alunge cu ajutorul Turcilor, cari II fnsoteau la reocuparea tronului. Vara anului 1583 fu plind de evenimente rdsboinice, cari aduserd din nou in Moldova amestecul trupeior din Ardeal, unde, din 1581 domnea Sigismund Bathori, al cdrui rol In istoria neamului nostru avea sa fie at& de mare mai tdrziu. Anume, Sandgiacul din Bender a dat vole musulmanilor sa tread. Nistrul §i sa descalece sate dincolo de acest eau pe teritor polon. Stefan Bathori, craiul le§esc, n'a indrasnit sa impiedice aceasta pe NA, ci a dat,poruncd in ascuns Cazacilor sa atace pe Necredincio§i. 8000 de Cazaci lovird Cetatea Alba pe al cArei beg 11 ucisera In luptd; apoi luard subt asediu Benderul. Begul de-aici, rdnit greu, fugi la Constantinopol, ducand vestea Infrangerii turce§ti. Petru Schiopul a plecat In ajutorul ocrotitorilor sal, dar pe urnid s'a rdsgandit §i s'a retras in tabdra dda Tutora, unde a a§teptat desfdprarea evenimentelor.1) Sultanul trirnise poruncd Si guvernatorilor Ardealului, cari conduceau tam in locul minorului Sigismund Bathori, ca sa trimitd trupele ardelene peste Moldova la Nistru in ajutorul Turcilor stramtorati. Guvernatorii purtard cu vorba pe solul turcesc i nu trimiserd ajutorul cerut, pand ce in sfar§it Cazacii s'au retras de bunavoie.2)

I) N. Iorga, Introducere la Hurm. XI, p. LV. 2) Vezi anexa, p. 10.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE

www.dacoromanica.ro

tat

20 Oclomvrie, 1514. Wladislaus Dei Gratia Rex Hungariae et Bohemiae, etc. Fidelibus riostris conventui Ecclesiae de Lelez Salutem et Gratiam. Cum nos debitum habentes respectum ad integerrimam fidern ac fidelitatem fidelium nostrorum Egregiorum Magistri Stephani de Verbewcz, iudicis curiae nostrae et partiutn regni nostri Trans-yl-

vanarum prothonotarii Sigismundi Pogan de Cheeb, quae ipsi sacrae primum huius regni nostri Hungariae Coronae, deindeque Maiestati nostrae pro locorum et temporurn varietate cum summa semper fidelitatis constantia exhibuerunt et impenderunt, univetsa bona et quaelibet aura possessionaria nobilium lohannis de Lewordyna, Bogdany de Kohnya, Theodory seu Thyvadar et Stephani Dyak dictorum de Dragomerfalva Lazari de Farka§-Rewe, Simonii GorzO, alterius Simonis Kortha, vocatorum de Kewzep Apsa, Blasii

de Als6 Apsa, Lazari et Dominici de lod Broth, Fycza de Gyulafalva, lohannis de Borczanfalva, Petri Petherman dicti de eadem, Theodory seu Thyvadar de Jurkafalva, ac Stephani et Eliae Pop de AlsO- Vysse, ubilebet et in quibuscunque comitatibus praedicti regni nostri Hungariae existentia et habita, quae ex eo, quod ipsi postposita fide et fidelitate nobis et sacro nostro regio diademati debita rusticis illis et plebeae conditionis huius regni nostri Hungariae hominibus, qui exactis his diebus rebellionis proterviaeque spiritu ducti, a veris et iiaturabilibus eorum dominis deficientes, damnabilisque et temerariae praesumptionis ipsorum calcaneum erigentes in nostrae Maiestatis contemptum et eliminationem, totiusque nobilitatis perniciem et exterminationem hostiliter insurrexerant

et passim in hoc regno nostro sub nomine Cruciatae duce quodam latrohe Georgio Zekel (vexillis erectis) turmatim ferebantur, magnaque inter ipsos nobiles edita clade, horrenda quaeque et crudelia (domus eorum distrahendo, comburendo, res ipsorum praedae exponendo et plures in personis eorum variis tormentis et cruciatibus afficiendo, ad extremumque nonnulos palls seu vetubus suffigendo) plus quam hostes perpetrabant, adhaesisse et illorum seditioni tumultuique ae latrociniis (dignitati suae nobilitari tenon-

www.dacoromanica.ro

to eiantes), complicem, Comitemque et socium se se praebuisse et per hoc notam infidelitatis palam incurrisse dicuntur, ad collationem nostram regiam devoluta esse perhiberentur et redacta, simul cum cunctis suis utilitatibus et pertinentiis quibuslibet, quovis ab antiquo spectantibus et pertinere debentibus, sub ipsorumque veris metis et antiquis existentibus-, praemissis hic, ut praefertur, stantibus et se habentibus memoratis Magistro Stephano de Verbewcz et Sigismundo de Pugan, ipsorumque haeredbus et posteritatibus universis, vigore altarum htterarum nostrarum donationalium, exinde confectarum, in perpetuum contulerimus, velimusque eosdem in dominium eorundem, per nostrum et vestrum homines legitime facere introduci. Ideo fide itati Vestrae harum serie firmiter praecipiendo mandamus, quatenus vestrum mittetis hominem, pro testimonio fidedignum quo praesente Magister Petrus Kom los curiae nostrae regiae notarius, vet Franciscus Feyes de Hetheny, aut Mathaeus, sive

Franciscus de Fanchyka, aliis absentibus, homo noster de curia nostra regia per nos ad id specialiter transmissus, ad fades universorum bonorem et quorumlibet iurium possessionarium praelibatorum loharnis de Lewordyna, Bogdany de Kohnya, nec non Theodory seu Thyvadat et Stephani Dyak, et aliorum praescrip. terum nobilium, ubilibet, ut praefertur, et in quibuscunque comitatibus praedich regni nostri Hungariae existentium et adiacentium, vicinis et commetaneis suis universis inibi legitime convocatis et praesentibus accedendo introducat praefatos Magistrum Stephanum Verbewczy et Sigismundum Pogan de Cheeb in dominium eorundem, statuatque eadem eisdem, simul cum cunctis suis utilitatibus

et pertinentiis quibuslibet praemissae donationis nostrae regiae titulo ipsis incumbente, perpetuo possidendo si non fuerit contra, dictum. Contradictores vero, si qui fuerint, evocet eosdem contra annotatos Magistrum Stephanum de Verbewcz et Sigismundum Pogan ad terminum competentem, nostram personalem in praesentiam rationem contradictionis reddituros. Et post haec huiusmodi introductionis et statuationis seriem, cum contradictorum et evocatorum, si qui fuerint, vicinorum et commetaneorum, qui praemissae statutioni intererunt, iuriumque possessionariorum inibi statuendorum, nominibus termincque assignato, ut fuerit expediens, dictae nostrae personali praesentiae fideliter rescribatis.

Datum Budae feria sexta proxima post festum beati Lucae evangelistae. Anno domini Milesimo quingeitesimo decimo quarto.

www.dacoromanica.ro

13:3

Iegnorurn nostrorum Hungariae,) etc. anno vigesimo quarto, Boherniae vero, quadragesimo quarto. (Cnpia conventului din

Le les,

publicat la Horvath: Stefan Verboczy,

pp. 169-172).

3 August 1515. ad nos reversi concorditer nobis (retulerunt, [ad] faciem possess;onis Wezews quod ipsi) vocate in [comitatu de Kykellew existentis] . . . . Kykellewar Georgio et Gasparo de muncupatum pertinentis Elekes . . . presente eandem possessionem Wezews . . . obstante, antefatis Nicolao et Blasio ac deinde ad legitimam reambul(ationem) victi, ubivis .

Bogdan vayvode conet precise concernentis et alias quoque ad plenariam atque omnimodam [ad] judicatorias et continentiam earundem procedere voluisset, tune agilis Zawa castellanus dicti (castri) Kykellewar nomine et -persona prefati domini Bogdan vayvode, assumptis secum quampluribus equitibus et peditibus de pertinentiis dicti castri Kykellewar ipsis vestro scilicet et nostro hominibus more hostili in occursum veniendo, nec non evaginatis gladiis et frameis, vibra-

tisque lanceis in et super annotatos vestrum et nostrum homines temere et violenter irruendo, prefatum nostrum testimonium diris et admodum enormibus vituperiis affecissent, expost quoque ipsum

per habenas equi sui hinc inde per plateas et vicos ipsius possessionis Wezews violenter trahendo et ducendo, novissime ipsum nostrum testimonium prefati equites et pedites eiusdem castellani cum dictis gladiis et frameis nudatis admodum dire ac acriter

verberassent, ac tunicam ipsius in dorso per vehementiam ictus gladiorum ac framearum dilaniassent et perscindissent, ubi et prefatum quoque Osvaldum de Syle gravissimis verberibus affecissent, et sic eosdem vestrum et nostrum homines ad exsecutionem preinsertarum literarum vestrarum adiudicatoriarum etiam vice tertiarum non permisissent, sed ut premittitur ab huiusmodi exsecutione violenter et ignominiose repulissent, et eatenus iidem vester et noster homines frustra redire coacti exstitissent. Cuius quidem violente ac potentiarie repulsionis seriem, prout nobis relatum exstitit, ad occ tavas festi beati lacobr apostoli proxime venturas legitime -perdu-

randas una cum prescriptis literis eiusdem vestrae Magnifieentie adiudicatoriis capite sigilli nostri consignatis eident vestre Magni. www.dacoromanica.ro

P4 ficentie duximus rescribendam. Datum tertio die diei repulsionis prenotate, anno domini Millesimo quingentesimo decimo quinto. (Pe dos : Bogdan Vayvoda Moldaviense super quadam intra scripta vice tertiare restatutionis etc. repulsione restatutionis ect. et repulsionis relatio). Teleki csalad okleveltara, 11, pp. 8413-341.

4 Noemvrie 1515. Nos itaque premissis mandatis dicti domini nostri regis obedientes ut tenemur, una cum ante nominato nobili Salatiele de Fratha homine eiusdem domini nostri regis de curia sua regia ad id specialiter transmisso unum ex nobis videlicet religiosum virum fratrem Barnabam sacerdotem, ecclesie nostre custodem et socium nostrum conventualem act premissas introductionem et statutionem faciendas nostro pro testimonio fidedignum duximus transmittendum,

qui tandem exinde ad nos reversi nobis patiformiter retulerunt ep modo, quod ipsi feria tertia, in festo scilicet beati Galli confessoris noviter peterito et aliis diebus immediate sequentibus ad id aptis et sufficientibus ad facies totalis possessionis Swk in ditto comitatu de Colos existentis, consequenterque portionis possessionarie, sed et domus et curie nobilitaris prefati Martini Erdely in eadem habitarum, item prescriptarum totalium possessionum Azzonfalwa, utraque Kallyan, Vyssa, Sarmas et Mezewzylwas alio nomine Waydazylwas appellatarum, necnon portionis possessionarie in possessione Mehes vocata in eodem de Colos comitatu existentium habitarum, vicinis et commetaneis earundem, puta religiosis viris Blasio sacerdote, Petro diacono et Gervasio converso fratribus divi ordinis beati Dominici confessoris in claustro beate Marie virginis in civitate Coloswar fundato degentibus in universorum fratrum claustro in eodem similiter degentium, necnon Benedicto sacerdote, altero Benedicto converso similiter fratribus eiusdem ordinis beati Dominici confessoris in claustro sancte crucis in civitate Bistriciensi fundato degentibus consimiliter in universorum fratrum in eodem claustro degentium personis, item nobilibus Salatiele Nagh de Gyewrghfalwa, Stephano de Swk predicta, Petro de Bothhaza, Michaele de Kenderes officiate egregii Michaelis de Zob per eundem in Erked ac Sayo et suarum pertinentiis constituto, Sandrino de Waydakamacas similiter officiate magnifici domini Bogdan wayvode Moldaviensis in eadem Waydakamaras constituto, item providis ,Johanne Gewre nobilis Ladislai www.dacoromanica.ro

135

Jakabffy de Kwssal in Korpad, Blasi° magno Stephani Bamffy de Lossoncz, Dominico Nagh Petri similiter Banffy egregiorum in Walazwth, Johanne Fodor in Wylak, Michaele Zaky in Wyzobja dominorum capitularum capituli ecclesie Albensis Transsilvane iobagionibus prenominatorum dominorum suorum in personis, aliis etiam nonnullis inibi legitime convocatis et presentibus accessissent, ibique prelibatus homo prefati domini nostri regis dicto nostro testimonio presente introduxisset annotatum Martinum Erdely de dicta Somkerek et heredes eiusdem universos in dominium earumdem possession= ac portionum possessionariarum prescriptarum, statuissetque easdem eisdem simul cum cunctis suis utilitatibus et pertinentiis quibuslibet prescripti iuris regii titulo ipsis incumbenti perpetuo possidendas, nemine contradictore apparente, legitimis tribus diebus in faciebus earumdem, prout regni requirit consuetudo, permanendo et pausando. In cuius rei memoriam firmitatemque perpetuam presentee literas nostras privilegiales pendentis et autentici sigilli nostri munimine roboratas duximus concedendas. Datum vigesimo die diei introductionis et statutionis predictarum, anno domini Millesimo quingentesimo decimo quinto.

6 Noemvrie 1514. Nos itaque premissis mandatis dicti domini nostri regis obedientes ut tenemur, una cum ante nominatis nobilibus Salatiele

de Fratha et Barnaha de Tholdalag alias de Galtew hominibus eiusdem domini nostri regis de curia sua regia ad id specialiter transmissis unum ex nobis videlicet religiosum vinun fratrem Barnabam sacerdotem, custodem ecclesie nostre et socium nostrum conventualem ad premissas introductionem et statutionem faciendas nostro pro testimonio fidedignum duximus transmittendum, qui

tandem exinde ad nos reversi nobis pariformiter retulerunt eo modo, quod ipsi et primo prefatus Salatiel de Fratha et dictum testimonium nostrum feria tertia, in festo scilicet beati Galli confessoris noviter preterito et aliis diebus immediate sequentibus ad id aptis et sufficientibus ad facies totalis possessionis Swk predicte in comitatu de Co los existentis, consequenterque portionis possessionarie, sed et domus et curie nobilitaris prefati Martini Erdely in eadem habitarum, item prescriptarum totalium .possessicrnum Azzonfalwa, utraque Kallyan, Wyssa, Sarmas et Mezewzylwas alio nomine WayasiIwas appellatarum nevnon portionis posessiowww.dacoromanica.ro

136

narie in Mehes in eodem de Co los, tandem vero antefatus Barnabas de Tholdalag alias de Galthew cum testimonio nostro prefato feria secunda proxima post festum sanctarum undecim millium virginuni novissime preteritum et aliis diebus immediate sequentibus ad id aptis et sufficientibus ad facies totalium possessionum Gernyezeg, Sarpathak, Kerthwelkapw et Saromberek in Thordensi ac portionum possessionariarum in Chanad et Zederyes possessionibus vocatis in ipso Thordensi comitatibus existentiumet habitarum, vicinis et comentaneis earundem, puts religiosis viris Blasio sacerdote, et Petro diacono ac Gervasio converso fratribus divi ordinis beati Dominici confessoris in claustro beatissime virginis Marie in civitate Co loswar fundato degentibus in universorum fratrum claustro in eodem similiter degentium, necnon Benedicfo sacerdote et altero Benedicto converso similiter fratribus eiusdem ordinis beati Dominici confessoris in claustro sancte crucis in civitate Bistriciensi fundato degentibus modo simili in universorum fratrum in ipso claustro degentium personis, item nobilibus Salatiele Nagh de Gyewrghfalwa,

Stephano de Swk predicts, Petro de Bothhaza, Michaele de Kenderes officiate egregii Michaelis de Zob per eundem in Erked_ac Sayo et suarum pertinentiis constituto, Sandrino de Waydakamaras similiter officiate magnifici domini Bogdani wayvode Moldaviensis in eadem Waydakamaras constituto, Johanne Kis de Poka, Blasio Zylagy, ac Paulo et Johanne Nemes de eadem Poka, Fran-

cisco et Nicolao de Zengyel, Johanne de eadem et Matheo de Jars, item providis Johanne Gewre nobilis Ladislai Jakabffy de Kwssal in Korpad, Blasio magno Stephani Banffy de Lossoncz in Walazwth, Dominico Nagh Petri similiter Bamffy egregiorum in eadem Walazwth, Johanne Fodor in Wylak, Michaele Zeky in Wyzolya dominorum capitularium ecclesie Albensis Transsilvane, Vincentio Nagh nobilis Bernaldi Zekel de Naghernyew in Chanad possessionibus vocatis iobagionibus commorantibus prenominatorum dominorum suorum in personis, aliis etiam nonnullis inibi legitime convocatis et presentibas accessissent, ibique prelibati homines prefati domini nostri regis semper dicto nostro testimonio presente introduxissent annotatum Martinum Erdely de Somkerek et heredes

eiusdem universos in dominium earundem possessionum ac portionum possessionariarum prescriptarum statuissenique easdem eisdem simul cum cunctis suis utilitatibus et pertinentiis quibuslibet prescripti viris regii titulo ipsis incumbenti perpetuo possidendas, nernine contradictore apparente, semper legitimis tabus diebus in www.dacoromanica.ro

13i

faciebus earundem, prout regni requirit consuetudo, permanendo et pausando. In cuius rei memoriam firmitaiemque perpetuam presentes literas nostras privilegiales pendentis et aulentici sigilli nostri munimine roboratas duximus concendendas. Datum sedecimo die diei ultinn termini introductionis et statutionis predictarum, anno domini Millesimo quingentesimo decimo quinto.

Feria ferlia in fest° beall Benedicli confessoris anno 1531.

Egregii domini et amici nobis honorandi. Bene vobis constat,

quod semper omnes novitates, quae ad nos venerunt ad scitum vestrum dedimus et simili modo a vobis expectaremus, ut nobis omnes novitates rescriberetis. Nunc talem famam vobis scribere possumus, quod mediustertius venerat ad nos quidam legatus a domino Emerico Czibak episcopo waradiensi et Stephano magistro

de Werbewcz, missus et scitu principis ipsorum Johannis regis, qui domini praefati cupiebant a nobis, ut in dominica ramispalmarum nunc proxime affutura vellemus cum ipsis personaliter constitui et tractai e de negotio huius regni miserrimi, id quid de ipso restat. Nos vero talem relationem eidem fecimus, quod nos absque scitu principis vel regis nostri Ferdinand', domini nostri clementissimi nolumus omnino cum ipsis colloqui et quicquid tractare. Interrogamus autem satis ipsum de Johanne rege et etiam commiseramus servitoribus nostris, ut ipsum inebriarent et id quod

scitet, ab ipso excipere deberent de negotio Johannis regis. Qui manifeste fatetur et nobis et servitoribus nostris, quod propterea Johannes rex intravit in Transcilvaniam, ut cum waywoda Moldaviensi deberet personaliter constitui et tractare de negotio suo et statim iterum extret huc ad regnum Hungariae unacum waywodis Moldaviensi et Transalpinnesi et mox ad istas partes superiores ascendere et omnia mala Ifc in partibus superioribus facere et equos ipsorum hic in istis partibus ad viridem herbam dimitterre. Dicit etiam, quod iam imperator turcarum genies suas rnovisset ad regna christianorum. Nostro enim consilio D. V. deberent scribere ad regiam maiestatem, qui dignaretur dimittere gentes suas huc ad superiores partes pro defensione huius terrae, sed ut sua Maiestas dignaretur firmiter committere, ne tales deprecaHones et taxationes gentes sae Maiestatis facere praesurnpmerent,

www.dacoromanica.ro

138

sicuti hactenus fecerunt. In reliquo easdem valere optamus. Ex arce nostra Czyczwa feria tertia in festo beati Benedicti confes-

soris anno, ect. 1531. Andreas de Bathor, thavernicorum regalium magister. Adresa : Egregiis prudentibus et citcumspectis indici ac iuratis civibus totique communitati civitatis Cassoviensis, amicis nobis honorandis. (TOrtenelmi Tar, 1901, p. 452.)

22 Maiu 1531: Egregii domini, amici nobis honorandi. Post salutem nostri commendationem.

Hodie tempore prandii quidam egregius servitor noster, quem causa explorandi Transilvaniam miseramus, rediit, homo vester magister Simon bombardista propriis oculis vidit, ille veracissime nobis dixit, quod Johannes waywoda civitatem Zeben expugnari nunc faciet. Sunt enim in illa expeditione waywoda Moldaviensis cum equis mille et waywoda Havasely cum equis mile, ipse enim solus

Johannes non habet ibi equos mile, habent bombarda sedecim et quottidie civitatem sagittant, coeterum veracissime D. V. haec scribere possumus, quod Johannes waywoda ipsi Andreae Bathori et Anthonio Lossonczy gratiam fecit et ipse Mattheus frater Stephani Werb8czy

ipsis literas Johannis in quibus gratiam suam illis concessit reduxit cum isto Mattheo, homo noster de Transilvania via in una advenit. ldcirco D. V. videant, quid facturi sunt si oportet vobis scribere

illis an non, nos tanquam probi fideles facimus, quae pertinent ad honorem et humanitatem nostram. D. v. bene valere optamus. Ex Castro nostro Zaard 22 die Mal anno 1531. Franciscus Bebeek de Pelsewcz comes comitatus Gewmeriensis, ect. Adresa : Egregiis dominis iudici iuratisque, civibus civitatis cassoviensis, amicis nobis honorandis. (Thrtenelmi Tar, 1901, pp. 452-453.)

14 Iunie 1532_ Magnifice Domine, etc. Sciatis nos iam tandem proximis diebus, quas diu expectarimus litteras a vobis, accepisse per servitorem vestrum, quas bene intelleximus et admirati sumus earum prolixitatem et elegantiam, ita enim lepide ac apposite fuerunt scripte ut nobis quam gratissime extiterint. $ed scito, nobis.verba

www.dacoromanica.ro

/39

tantum fuisse grata, rem autem ipsam valde displicuisse. Quo in in negocio egimus M-tem R. diligenter, M- tem suam amnia in eo effecturam non dubitarnus, tametsi ita cito, quemadmodum vos cupitis, fieri non possit. Hortamur autem vos, ut illos, apud quos agitis, confirmetis et contineatis fructum laboris ac fidelitatis Vestre et honorem a M-te Regia non mediocrem reportaturi. Accedit ad hoc mea Sirmiensis infirmitas, pedum enim dolore afficior, qui mihi magno impedimento est, et molestie et presertim rebus Vesiris nunc conficiendis impedimentum ; tam iam levari incipio. De novitatibus autem : M-tas R. Budam propedie est. itura. Illustrem Dominum gubernatorem in dies, expectamus, quern scimus Cibi-

niensibus terminum sex mensrum ad dedendurn se M-ti R. concessisse, accipiendo ab eis aliquot obsides ex melioribus civibus n signum servande fidei, et hoc, si interim Ferdinandus cum Imperatore Turcarum non confliget, et confligens, si superabitur. Et iam intelligimus D-nem suam in Wyzakna esse et ibidem cum Transsilvanesibus comitia pro conservalione regni celebrare, quibus

peractis mox sine niora ad M-tem R. se se recipiet. Habet exercituin, ut fertur, ad octo millium (I) hominum ; Turce sunt iuxta trecenti, reliqui Moldavi, Transalpini et Hungari. Illud eciam sciatis, quod die sabbato proxime elapse, illustris dominus Gubernator habuit cum Gerendi congressum, quando tractatas isti de dedicione peracti sunt. Ipse Gerendi nunquam in conspecturn dni Gubernatoris ausus est prodire, nisi prius filium suum reponeret in

Cibinium pro obside, quod ei libenter prestitit, sed nostra oriinium turn admirafione. Quid postea sequntum sit, ignoramus. Et bene valete. Datum Lippe die 14 mensis Iunii 1532, Frangepan i Brodarici lui T. Nadasdy. (Tartenelmi Tar, 1908, pp. 273-274.)

26 lune 1537Hieronymo a Lasko. Ferdinandus etc. Magnifice fidelis dilecte.

Quoniam haud abs re fore arbitramur ut cum oratoribus et nunciis spectabilis et magnifici Petri waywodae Moldaviensis in Camrocoviae existentibus nomine nostro ageretur, quocum aliquo gentium numero eorum dominus in Transylvanians praesertim absente iam Stephano Maylad, in auxilium nostrum erumperet eoque modo vires Johannis Scepusiensis averteret to omni studio requirimus et volumus ut semper ea re confirmanda quo potes meliori modo atque via tractare cures, verbisque nostris ditto waywodae Mol.

www.dacoromanica.ro

140

daviensi spondere non dubites, si ham provinciam suscipiat, no sibi bonam partem occupatorum bonorum in locis Transilvaniae, praeter singularem gratiam quam a nobis expectare habet, donaturos esse. Et in eo facilius persuadendo et instigando tua qua polies dexteritate ingenuique sagacitate utare. Nostram benegratam executurus voluntatem. Datum Pragae 26 lulii 1537. (Concept. Hungarica).

1 August 1538. 0 copie a scrisorii Jul .lefan Brodarici, episcopal de (Van cdire Ferdinand. Azi am primit aceste stiri, dar poate ca Majestatea Voastra le-a $i auzit dela Laski, cAci nu numai mainile, dar $i picroarele lui

sunt mai iuti decat ale mete. Turcul n'a trecut Inca DunArea, fiindca nu are coral:id indestulitoare si fiindcA Domnul Moldovei rezista. $tiu dela solul Sultanului catre Domnitorul meu, cA Turcul

P-a imbiat prietenia sa cu conchtia sA nu ajutore pe Voevodul Moldovei $i sA nu-I lase sA intre in Ardeal, iar dacA va intra, sA-1 prindA si O. i-1 dea in maini. De -altA parte se svoneste cA Turcul ar fi trimis, dimpotrivA, vorbA Domnului Moldovei, cA nu se pre-

&este in contra lui, ci a Craiului loan. Ba se spume cA ar fi imbiat alianta si poporului polon. Majestatea VoastrA sa se straduiasca a castiga pe acesti principi. Am auzit ca Valentin TOrOk a trecut, din jos de Buda, cu o oaste considerabila peste Dun Are, ca sA meargA in Ardeal. Asisderea face $i Petru Perdnyi si ceilalti din partile de mijioc $i nordice ale tArii. Ramane ca ajutorul pedestru si cAlare al Majestatii Voastre Inca sA nu intarzie, ca sA ispraveascA cu -bine ce bine s'a inceput. Cu totii, impreunA cu regele nostru ne incredem in bunAtatea Majestatii Voastre. Cred cA cu o armatA atat de mare, Majestatea Voastra, Craiul nostru $i cei doi Voevozi romani cu trupele lor, incA in toamna aceasta yeti izbuti sA savarsiti un lucru mare, fie la Eszek, fie In pArtile acelea, tncotro se indreapta tot rAsboiul. BarAmi de-am putea recastiga, cu acest prilej deosebit de prielnic, cetatile de rangul Intai, Chilia si Cetatea Alba, can au fost pierdute Inca pe vremea Craiului Matias. Am auzit si aceia c'ar fi murit Imparatul Turcilor; dacA ar fi adevArat, toate ar merge cu mult mai usor. (Arhivele Statului din Parma. Carteggio Farnesiano. 1538.2. Traducerea ungureaaca publican In Tbrtene Imi Tar, 1905, p. 334.)

www.dacoromanica.ro

141

3 August 1539. I.

Ceterum ab istinc V. M. D. nova scribere alia non possum, nisi quod illi qui ex Moldavia exierunt et ferunt ad wajdam priorem ad Chicho dicunt Moldaviae esse Mihalbekwyth, sine unius scitu modernus nihil agere audet. Dietim nunc centum, nunc ducentos, nunc sexaginta, nunc quinquaginta equos ex Moldavia in Thurciam inducunt, nec ipse wajwoda quiquam contra Ioqui presumit Dicunt mediam partem Moldaviae iam Turcam consedisse. In presenciarum faciunt unum castrum munitissimum magnum adeo in propinquo terre Siculorum, ut ipse Thurca a mane usque tempus meridiei tirram Siclorum attingere potest; et facere devastacionem et sic rursum regredi famant communiter ipsam (I) Thurcam ad has partes inniti precipue per montes, per plagiarios. Igi ur si videretur V. D. M. et si intelligerimus veraci er quod sic deberet fiery, nobis videretur bonum esse unum castellum facere supra Ronam, supra fodinam salium in aliquot miliaribus et in confinibus in montibus pro derensione colonorum, quod castellum vel hasta non possit expugnari, licet iam in hyeme non est timendum et iam dietim hyems erit. Tamen si intelligeremus, quod verum esset (quoniam hec fama communis est), bonum esset eciam in hyeme aliquid in eo laborare, quoniam, ut intelligimus, nullum est iam regimen Moldaviense Moldavie.

In reliquo Deus optimus maximus V. M. D. conservet. Ex castro Hwzth, die dcminico post vincula Sancti Petri 1539. Servitor Cristophorus Kawassy, camerarius Maromorosiensis et castellanus castri Hwzth etc. Adresa : Magnifico Domino, Domino Thome de Nadazd, thavernicorum regalium magistro, ac regnorum Sclavonie, Croacie, Dolmacie etc. bano et comiti comitatus Castriferrei etc. Domino mihi semper graciosissimo. (Pubticat In Tartenelmi Tar, 1902, pp. 116-117.)

4 Februarie 1541. Magnifice Domine, Domine nobis semper graciosissime. Post obsequiorum perpetuorum commendacionem. Litere Spectabilis ac Magnifici Domini, Domini Stephani Maylad capitanei et wajwode

Transsilvaniensis, quas scribit nobis ut festinanter ad V. M. D. www.dacoromanica.ro

42

transiuittamus, quum primum allate sunt, confestim ad V. misimus M. Do. Preterea literas Vestre M. D.; sonantes S. ac M. domino wajwode in morte equorum, sicut eadem V. M. D. iusserat, transducere fecimus; post triduum consimiliter et pecunias misimus. Ex parte autem Moldaviae is scribere possumus, quod prior wajwoda Moldaviensis est occisus ac Iegatus moderni wajwode fuit apud Spectabilem ac. M. Dominum wajwodam Transilvaniensem pro efflagitandis suppeciis, quoniam communi fama circum-

ferunt, Petrum wajwodam cum copia Thurcarum ingredi vette Tamen noster homo, quem Moldavian misimus, nondum ad nos pervenit

Ex castro Hwzth in crastino S. Valentini 1541. Cristophorus Kawassy. (Tortenelmi Tar, 1902, pp. 123-124).

5 gprilie 1541Aceks0 aceluia0De re Moldaviensi Vestre Magnifice id scribere possumus, quod in regno Moldaviensi presens wajwoda est tereius, licet edim et predecessor istius wajwode ad empcionem equorum literas salvus ductus dederat ; tamen interim successit iste Petrus wajwoda mOdernus et sic prior interfectus est. Id fuit

igitur in causa, quod equi Moldavie adhuc non sunt coempti. Nichilominus rursum nostrum hominem misimus ad Spectabilem dominum Petrum wajwodam pro literis ipsis salvuseonductus. Nec, dubitamus, quin easdem nobis daturus sit, quoniam antea nobis bonus pater fuit Que postquam allate erunt, pro emendis equis nostrum mittemus hominem . . . . . . . , (TOrtenelmi Tar, 1902, p. 125.)

Nadasdy autem discessit ex Vienna 10 huius hora XII, diei et utique pervenit hue 14 huius, nos vero quascunque literas vestre sacratissime majestatts lune- scribemus dabimus eas agenti sacratissime vestre majestatis, qui eas curabit per postas ad vestram sacratissimam majestatem perferendas. Postremo suplicamus vestre sacratissime majestati, ne velit inter tot, et tantas curas oblivisci negociorum Transsylvaniensitim, et primo quoque tempore dignetur mittere in tam provinciam auxilia petita simulcum tormentis belwww.dacoromanica.ro

1,0

lids, tam muritragis, quam campestribus, nam hic constans tam fama est Petrum Vajwodam restitutum in Moldaviam, et veremur quod opprimet cum Thurcis et Transalpinis Transsylvaniam, si auxilia vestre majestatis non acceserint. Deus etc. Datum Ratisbone 17 Aprilis Anno 1541. Nadasdy regelui Ferdinand. (Torte neti Lapok, II evf. pp. 1249-1250).

17 liprilie 1541. Sacratissima Regia maiestas domine, domine nobis clementissime.

.

Post perpetue fidelitatis et servitutis nostre in gratiam vestre sacratissime majestatis humillimam subiectionem. Ego Cocensis perveni huc 13 Aprilis circiter meridiem, Ego vero Nadasdy eodem die pernoctavi in suburbio civitatis huius, et sequenti die cum Porte civitatis fuerunt aperte attigi, et comunicato consilio, vidimus hijs diebus sacris nihil incipi vel percipi posse, expectabimus interim adventum collegarum nostrorum, nichilominus fuimus heri, cum domino de Gramvelis, a quo que intelleximus non est opereprecium ut majestati vestre sacratissime perscribamus, nam nobis presentibus commisit dominus de Gramvelis agenti vestre sacratissime majestatis ea majestati vestre perscribere, hoc tamen noluirims majestatem vestram sacratissimam latere nos hen cum domino de Gramvelis ita conclusisse, ut 19. huius osculemur manus sacratissime c'saree majestatis consulturi suam majestatem si debeamus primares Imperil, antequam publice verbs simus facturi, pri-

vatim quemque adire, tamen quantum nos ex verbis domini de Gramvelis intelligere potuimus, videtur illi negotia nostra idest defensionem regni Hungariae non debere prius agi, quam conclusis vel saltem inceptis negocijs relligionis, veretur enim ne unum impediat alterum, tamen videbimus quid consulat cesarea maiestas, quidve nobis faciendum mandet. Ceterum ea que mihi Colocensi, et de liberatis Pesthiensibus et de adventu oratoris S. Reg. Ma-

jestatis Regis Polonie per dominum Nadasdy vestra sacratissima majestas significavit, intellexi, reserviam vestre sacratissime majestati quod cu me cum participare dignata est, egi gratias domino den de prospero succesu gentium vestre sacratissime majestatis

quod eciam novus orator regis Polonie aliquid boni concludat. Suplicamus vestre majestati Sacratissime, ut eciam deinceps nobis gratiose signifiin Pesth existentium ;

annuat altissimus,

www.dacoromanica.ro

1k4

cat d,gnetur, que nos ad negotio vestre aacratissime majestatis et illius regni hic promovenda scire oportere arbitrala fuerit, et committere Magistro postarum, ut litteras vestre sacratissime majestatis nobis inscriptas diligenter et cito ad nos perferendas curet. Nam eas literas quas vestra sacratissima majestas 9 huius ad me Colocensem dedit, hodie sunt reddite.

1541. (Cronica Sdcullor). In anal acesta, in ziva Sfintei Sofia, am dat Capitanului Mailat, multi mercenari impotriva partizanilor Reginei, avand de hotnogi din partea noastra pe Valentin Petki $i pe Francisc Da-

niel. In Joia verde am tinut diets la $elc spre a asculta pe solul Sultanului, care ne-a poiuncit sA ne supunem fiului lui loan Craiul $i sa nu ascultam de Mai lat. In ziva Sfantului Ladislau regele a venit Petru VodA cu Moldovenii, Radu Voda cu Muntenii, Bali Beg cu Turcii, au prAdat, au ars, au jurat tam in credinta fiului lui loan si au pus pe Boldioar Bornemisa de loct;itor, iar pe Mai lat 1-au prins si 1 -au dus

.......

din tart pe la i. S'a tinut diets la Turda, in care au ales soli, cari sA meargA la Buda si, IiindcA voevozii Romani $i Bali au . . . . . . . tara cu 6000 floreni, s'au aruncat dad pentru plata acestei sume. g.

5 Seplemurie 1542. Crislotor Kovassy corvire Toma Nddasdy. Magnifice Domine, Domine nobis semper graciosissime. Obsequiorum perpetuorum commendationem. Accepimus eiusdem Vestre Magnificenciae literas, in quibus Eadem nobis mandat, ut si qui ex familiaribus turn V. M. D. turn ipsius Spectabilis et M. Domini wajwode ad nos pervenerint, ipsos recolligeremus, eosdem foveremus et rebus omnibus invaremus et istic teneremus, facienw tes ipsis solucionem. Quam enim 'Earsd_em V. M. D. litere ad nos

pervenerunt, iam ipsi domini familiares V. M. D. ad nos pervenerant. Nosque intellecto mandato V. M. D. ipsis voluntatem V. Magnificencie notificavimus, modisque in omnibus in hoc eramus, uti iuxta mandatum V. M. D. ipsos dominos familiares teneremus. Quos rogavimus et rogare fecimus, tamen nequaquam istic ipsos

tenere potuimus. Nisi aliqui ex ipsis dominus familiaribus hic remanserunt ;

que a capitaneo V. M. D. inteligere Eadem poterit. www.dacoromanica.ro

145

i.lbi autem V. M. D. precepit, ut dies et noctes omni sollicitudine festinemus Eidem manifestare, si quid ex parte Fogaras et ipsius S. et M. domini wajwode et liberis ac uxore cognosceremus, quomode et qualiter domini lamiliares ex Transsilvania exierint et qualiter illic res acts sit, V. M. D. ab Egregio Bernardo Thahi percognoscere potuit. Postea iterum a Bernardo Tholnay, per quern et literas wajwode Moldaviensis V. M. D. transmisimus. Nunc iterum Egregius Johannes Literatus secretarius Spectabills et M. domini wajwode venit, qui reffert, Kochybalybeck et wajwoda Transsalpinus ex itinere mirabiles literas transmiserunt et iuraverunt, quod Spectabilem et M. dominum wajwodam in' brevi salvum remittent. Qui Johannes Literatus ceperat iter proficiscendi ad V. M. D. tamen reversus est et ire non potuit, nisi servitorem nostrum qui ipsum concomitabatur, cum literis transmisit ; qui ad V. M. D. pervenire poterint vel non, ignoramus. Salvi sunt et nil impedimento usque in Fogaras habuerunt, quo et duos nostros homines habemus, qui adhuc non sunt reversi. Preterea ubi V. M. D. scribit, ut me a perfidia wajwode Moldaviensis precustodiamus, videbit et percognoscet Eadem V. M. D. quod quanta notitia nos Deus edocuit, turn ad custodiam proprii capitis nostri, tem ad conservacionem huius castri ac defensionem huius terre curam geremus. Licet si isti domini familiares istic perseverabant, erat bonum. (Tortenelmi Tar, 1902, pp. 127-128.)

1542. (Cronica Sticutior). .

La Pasti a merit loan Statilius, episcopul Ardealului, in ziva Preafericitei fecioare. A venit asupra tarii mulfime nenumArat4 de lacuste $i au facut pagube nespus de marl. In ziva Sfintei,Ursula a intrat in Ardeal Petru-Vocla, cu toata puterea sa, a cutrierat Ora Si a facut foarte multa paguba, Tara s'a ridicat impotriva lui, iar el s'a lntors pe la Rodna. Intoarcerea lui s'a intamplat in ziva Sfantului Andreiu.

www.dacoromanica.ro

10

146

28 Ociomvrie 1542, Aceasid scrlsoare sd se deem to credinfd In man(' Mdritel Domaine a Jul ySlefan t Mallat.

Marita Doamna, Nici odala n'a lost cu atata ief fata de st4panul meu preaindurat (Stefan Mai lat), nici Calugarul, nici Tara, cum sunt acum. Dupa Dumnezeu cred ca are sä scape,i; pe aceasta jura §i Calugarul (Martinuzzi). Stapanul meu a scris si acum lui Francisc Kendy, ca sa se straduiasca impreuna `cu Calugarul, pentru el. Vede Tara §i Calugarul ca nu prea sunt intre ei oameni

ca stapanul meu. Petru Von a dus prinsi in Moldova pe Petru Kis, pe Martin Choronk, un sluga a Vistiernicului (Martinuzzi), §i pe Mihail Pestessy. Nu stiu unde-i va aseza. Matei Rogasinus a adus scrisoarea lui Francisc Kendy. Spune ca 1-a vazut cu ochii lui, 1-a lasat sanatos Ex Fagaras sabbato post demetry 1542. Servitor Dempsedj, propria. (Textul unguresc publicat la : Szalay A., Islegyszaz magyar level a XVI. szazadbol, pp. 18-19.)

27 Decemvrie 1542. Crislofor Kovassy calre Toma Neldasdy. Postremo V. S. ac M. D. iussit medic). Stephanum Zalai uti

confestim meum hominem ad V. S. ac M. Do. extramittam ac rumores Transsilvanienses Eidem perscribam. Stephanum (!) Zalai hesterno die rediit et confestim hbdie meum hominem extramisi. Credo omnia nova ex literis S. ac M. do, wajwodisse V. S. ac

M. D. posse intelligere. Nunc aliud scribere non possum, nisi quod Mattheus Zekj familiaris S. ac M. D. ex Transsilvania venit, qui reffert wajwodam Moldaviensem Transsilvania magna fecisse damna et ipse wajwoda intrasset Moldaviam, cuius currus byalyth ac boves multos Transsilvanienses lucrati sunt. Insuper ingenia sua, que inferre non poterat et in Rodna in terram fecerat fodere, illa quoque reperierunt et lucrati sunt. Reffert Petrus Oroii, quod suis oculis vidisset Constantinopoli apud notarium cesareum literas Siculorum, in quibus scripserunt cesari Turcarum, quod parati

sunt ipsum in dominum suscipere oralni" (in ungure§te: a rewww.dacoromanica.ro

147

Cunoaste de stapan t) et dicato eorum intromittere, saltem det ipsis deffensionem. Alia nova scribere non possum. In reliquo Deus optimus maximus Eandem felicissime conservet. Ex castro Husth, in festo S. Jahanis Evangeliste 1542.

1542_ insemnare thin carlea de socole71 bislriland IV-a No. 23. Considera lector carissime, quad duni civitas a Petro wajwoda Moldaviensi ingenti suo exercitu esset undique circumvallata ac in dies minaretur, nisi foedus, pacem et concordiarrt secum dniremus atque octo mille florenos octingentos eidem redderemus, quam videlicet pecuniam (uti ipse referebat, sed inique) al) aunis

quattuorl quibus exul erat a regno et iterum in sedern locatu$, suae dominationi obligaremur, extunc, etiam si civitateni obtinere

non posset, velet suburbia, pagos et villas omnes incendio mandare .populum in praedam Turcis ac Tartaris destinare, senes et infantulos gladio interimere facere, reliquqs abigere, pecora ceteraque omnia et singul bona quovis vocabulo nominate in regnum suum exportare nihilique penitus relinquere quam solam ipsam terram et cineres; ne autem tam nefanda contingerent, iudex, iur rati, seniores, centumviri, tota denique civitas unanimi yoluntate et consensu statuerunt, deliberaverunt, ut unusquisque, quidquid haberet in pecuniis, in argenteriis, id porrigere deberet ea conditione, ut tempore congruo et competenti unicuique suum quad pro misero exteriori populo exposuisset, id cum gratiarum actione reddere et restituere iudex et iurati, seniores et centumviri turn temporis qui constituentur debeant et teneantur. Quibus factis et statutis legati rnissi ad magnificum dominum Petrum wajwodam pacem pepigerunt et ad summam pecuniae dandam negotium converterunt, singuli igitur prout in praecedentibus foliis patet iuxta posse suam pecuniam contribuerunt. Quibus comportatis Petro wajwodae haec sequentia emittebantur tribuebanturque; quae tamen singtila non pro sufficientia acceptavit, sed finaliter florenos quator mille postulavit. . . -. . . . ? i

.

Ibidem.

1

25 November vectoribus, qui ,Motdaviensem wajwodam invehebant, florenos 4. (Berger, o. c p. 78.)

www.dacoromanica.ro

14

1546(Cronicil Sacullor). In acest an a murit voevodul Moldovei, Petru, §i i-a:urmat In scaun fiul sau Ilie.

4 Noemvrie 1548.. (Cipse*le adresa). Multamita lui Dumnezeu, eu sunt sanatos. Am scris lui X. litere credentionale, ca sa creada ce-i vei spune tu. Iata iti comunic lucrul pe care sa i-1 spui, prin Demsedi, dad se afla la tine, iar dad nu-i la tine el, atunci prin alt om, in care tu to increzi, §i pe care poti mncrede ce-ti va spune X, ramanand secret.

.

1

Lucrul e urmatorul: In zilele trecute, unul dintre cei doi voevozi romani a comahicat la Inalta Poarta, ca a trecut pe partea Majestatti Sale, regelui roman §i descrie pe larg cum s'ar fi Intamplat lucrul acesta,

aici In Salm (I) §i cred ca a§a aste; ceiace eu Inca ti-au spune bucuros, dar nu indrasnesc sa pun In scrisoare. A spus (voevodul roman) *i aceia ca A. vrea sa se departeze din tara. Si aceia : ca T. ar fi ucis pe Mihail Turko, sluga Imparatului. Pa§a a trimis pe omul voevodului la mine impreuna cu intaiul talmaciu, junuz. Pa§a mi le-a spus toate acestea §i mi-a poruncit, ca omul voevodului sa-mi spuie ce comunica voevodul in romanqte, eu sa traduc In latine§te, iar dragomanul Junus sa traduca in limba turceasca, Aceasta eu, vrand-nevrand, a trebuit sa o fac. Deaceea trimete vorba Domnului Francisc sa spuie lui T., ca dad e ceva adevarat, atunci trebuie sa lucreze in ascuns, cad sa §tie ei ca tin §erpe la

san. Mai ales sa se pazeasca foarte de cei doi

voevozi romani, caci aveti sa pierdeti tara. Aceia (voevozii) vreau sa §tie totul, ii spioneaza §i in lucruri, de care nici nu - §i

aduc aminte. Lui A. trimite-i vorba prin X. sä nu iasa din tail fara §tirea Imparatului, cad prin departarea lui adevere§te, ce se vorbe§te de T. §i, pe credinta mea, dupa Buda, va urma ArdeaJul, de ce sa ne fereasca Dumnezeu. Cred ca T. s'ar bucura mult de departarea din tara a lui A. pentru sine, ca sl aiba putere §i mai mare, dar acesta e un gand pacatos, din care va ie§i,

-

www.dacoromanica.ro

149

de buna seams, o mare primejdie. Acestea am voit sA le comunic

lui T. prin omul sau, G. Zeremj, care, deli mi-a promis, n'a venit pe la mine, cAnd a plecat . . . FiindcA e un lucru atat de primejdios, m'am holArit sa-ti scriu pe acest om, care s'a prins tare, sA n'am nici o fricA ca iti va duce scrisoarea. Dar to rog, pe tine si pe X., pentru Dumnezeu sA ramana in secret, ca eu am scris-o, fiindca mi-au legat, pe capul meu, sA nu spun nimAnui.

.....

Data 4 Noemvrie 1548. NesemnatA. (Szalay, o. c., pp. 53-54.)

12 Oclomvrie 1550Andrei Bdi§ory de Som lye cdire Tomes de Nddasd, comilele Fogdra*ului i cdpilan suprem. MAlite si cinstite stapane, parinte at meu, dupe imbierea slujbei mete cu credintA; azi mi-au dat scrisoarea MAriei Tale, din care am inteles ca esti la deplinA sAnatate, pe care doresc sA ti-o dea Dumnezeu $i mai departe. Inte leg supararea MAriei Tale pe mine a nu ti-am scris nimic despre mama -mea si despre ruda mea, Doamna Margareta, precum nici despre intamplarile de aici. Dar sA ma crezi MAria Ta, in cursul acestor doua luni ti-am

trimis 2 scrisori despre mama si despre sArmanul meu stApan, precum si despre intamplArile de-aici, dar mi-se pare cA nu ti le-au dat. Despre sarmanul meu slApan (Stefan Mai lat) avem tire si-

gura cA e greu bolnav, intr'asa masura cA numai Dumnezeu it poate scApa. A trimis vorba Doamnei, ea ilingrijesc doctorii 1mparatului. Cere bani ca sa plAteascA doctorilor; cred cA, Oa acum, i-a si trimis. Starea Ardealului e urmatoarea : azi sunt 10 zile de

and am lasat la Alba-lulia pe CAlugarul Gheorghe, in tabard, cu fiul reginei si cu Petru Petrovici ; s'au turcit de tot; au slat tur-

cesc. Tesaurariul vrea sA puna man pe fiul reginei, cu buna, dace se poate, dad nu, si cu forte. S'a dat porund tarilor romanesti, sA ajute pe regina. Le-a si chemat in ajutor regina. A chemat si pe Pasa din Buda, de acum la Seghedin, Romanii insA n'au plecat incA. Ardelenii, Wadi, dupA cum mi-se pare, iar vor Linea cu Tesaurariul. Eger, 12* Octomvrie 1550. subscris Andreiu Bathory Somlyay, (Textul unguresc publicat In Tartenelmi Tk, 1905, p. 93).

www.dacoromanica.ro

150

1550. (Cronica Sacuilor). Regina a adus pe Patru Petrovick cu $arbi, ca sa alunge4 pe Martinuzzi. Calugarul Gheorghe a ridicat pe Sacui, a luat- AlbaIulia si a scos de-acolo pe Sarbi. In acest an at chemat Reginay

pe Turd. Pasa din Buda a venit dela Deva Oa Ia Ilea; au in.trat pi Muntenii, dar au fost batuti ; Pasa din Buda a fugit. De cealalla parte Iliac -Voda cu sangeacul din Devestel (I) a intrat In Trei Scaune, a pustiit, ars si pradat, distrugand castele pi aducand multa primejdie. Atunci a cazut Stefan Sandor la Nyerges, iar Romanit s'au Intors din Ciuc.

5 Marlie 1551. Mateo scrlsoare ungureascd a Jul Emeric Zollodn celire Toma Nddasdy. Vesnica mea slujba o fagaduiesc Mariei Tale, ca stapanului

meu gratios. Mai departe pot sä scriu Mariei Tale ca, dupa ce ai plecat din Pojon, Ia 3 zile a sosit solul Vistiernicului (Martinuzzi) cu posta, anume Grigore Bornemissa $i fara sa intarzie in Pojon a plecat mai departe la rege. Toate noutatile, pe can le aducea, le-a povestit lui loan Desofy, cad a fost in Constantinopol la Imparatul turcesc. tar DesOfy mi le-a spus mie pi mi -a poruncit sa le scriu Marie! Tale, Indala ce voiu sosi acolo. Noutatile sunt acestea. Sofii" n'au volt sa incheie pace cu Imparatul turcesc ci am smuts dela el, tot ce le-a fost lust, si pe de-asupra au rapit $i cucerit sl din pamantul Imparatului. Intelegand aceasta, Sultanul s'a tutors din Adrianopol pi acum se pregateste impotriva Sofitlor",

dar a spus Ca i-s'a urat si nu mai are nici o vole de rasboiu. A dus la Constantinopol pe fiul Voevodului moldovean si a lasat sa fie taiat imprejur, ceiace a vazut Bornemissa cu ochii lui. Pe acesta (fiul Voevodului moldovean) vrea sa-1 trimita in Moldova pi voieste sa cuprinda aceasta tarn. Muntenii roagA in numele lui Dumnezeu pe rege, sa nu lase aceasta tarn, tot aseminea pi pe

alugar, sa se roage de rege, ca sa cuprinda Ardealul. Tara se mai roaga afara de aceasta, sa to trimita pe Maria Ta in Ardeal. Pretextul ar fi ca, murind Mailat, Maria Ta mergi sa-ti vezi rudeTithe si cu acest prilej ai duce cu Maria Ta putini oameni numai ; www.dacoromanica.ro

151

dupa aceia ar putea pleca indata dupa Maria Ta, oastea de stratisuit cu care ai putea ocupa Ora inainte de ce ar sosi omul Sultanului. Pans ce-ar trimite regele pe Maria Ta, Calugarul ar purta grija Ord. Tara a fagaduit ca tot poporul se va alatura la acela, pe care-I va trimite regele. Pe Maria Ta de aceia to vrea tara comite §i stapan al Fagara§ului, fiindca nu vreau sa ajunga subt Turd. Fiul Voevodului moldovean §i acum e la Poarta.

25 Marne 1551. Marite Domnule, etc. Eu din voia lui Dumnezeu m'am ridicat in picioare, simt din

zi in zi ca ma intrem. In scrisoarea precedents am descris starea casei §i despre vinul, graul §i slanina cats am castigat, o suta de slanini mai mult, deci cinci sute de toate. Caii sunt sanato§i toil, dar dintre bouri, a murit unul, n'am putut curati ham de pe el, ceilalti irei insa se tin bine. Ovaz mai mult n'au adus, dar din scaunul Sincului au fagaduit ca vor aduce §i restul. leri mi-au trimis vorba Mihail Sandor §i Paul Bet, rugandu-ma sa le fac loc in cetate, for §i familiilor. Scriu ca cele doua tari romane§ti cu siguranta n'or ie§i asupra noastra. Am tinut sä dam de tire Mariei Tale, deli nu §tiu sa cred, on nu. Cred ca data a§a sta lucru, Maria Ta vei fi §tiind mai mult decat atata. Maria Ta §tii despre lucrul Iui loan Papita, care a mers in Tata Romaneasca. Doamna mea are manic,. pe dansul, fiindca i-a due 136 clai de grau. Data in FagSra§, in ziva conceptief Fecioarei Maria 1551. Sluga §i fiul Nadel Tale, Andrei Bdthory de Somly6. (TOrtenelmi Tar, 1905, p. 102.)

22 lulie 1552. Rezumalui unel scrisorl a Iui Caslaldo cdfre omul sau de Incredere dela curlea lui Ferdinand.. Nu poate sa-i scrie altceva decat ea cu drept cuvant au fost numiti fericiti Romanii vechi, fiindca au cuprins aceste tari cu o§ti 1nsemnate Si bine echipate §i unul §i-a ca§tigat epitetul de n mare", www.dacoromanica.ro

152

iar altul a putut scrie : veni, vidi yid°. Si el (Castaldo) care a venit in aceasta Ora (in Ardeal) cu lozinca : caesaris sum", care n'a avut niciodatA nimic la dispozitie, care a avut impotriva sa tot ce e in avantajul altora, s'a aparat Oa azi, a fugarit 120.000 Turd, Romani si Tatari, el singur, invingand dificultatile pricinuite de munti si ape, setea si foamea cu astfel de soldati cari timp de -sapte luni n'au vAzut un dinar. Si tocmai cand, dupa aceste biruinte stralucite,

radajduia sa poata da fata cu Mohamed Pap,

beglerbegul Greciei, asediatorul Timisoarei, iata ca primeste stirea ca cei 2.000 calAreti 5i tot atatia pedestrasi, impreuna cu ajutorul de cativa floreni s'au intors indArat spre Ungaria. Si el a camas aici pe campul de luptA, despoiat $i de nAdejdea de-a muri luptand, cad nu are putinta sa se apere. El nu mai is nici o rAspundere. Toti, cei din Timisoara, din Lipova, cer ajutor dela el.

Papa nu viea sa-I absolve, ca a ucis pe acela care a adus pe

Turci in tall (Originalul in Arhivele Vaticanului; TOrtenelmi Tar, 1905, p. 360.)

9 Marne 1555. Zacgaria Denim), nunflui papal din Viena Cardinalului de Monli. Turcul din nou a facut incursiuni la hotare. Vine vestea ca iarasi ameninta. Petrovici inca se pregateste in ascuns. Se svoneve ca ar fi primit bani din Po Ionia dela fiul regelui loan, care, la prilejul dat va face sä se vorbeascA despre el, caci la Isabela se afia nu numai solul Turcilor si Romani lor, ci si al regelui francez.

DumIriecd, Inainte de S-la Margaret('

(10 lune)

1552.

Andrei fldt$ory cdire Toma Nddasdy. Marite etc. Azi mi-au adus scrisorile MAriei Tale, pe cari numai decat

le-am trimis Domnului Castaldo si Voevodului, impreuna cu noutatile pe cari mi le-ai trimis. Despre Para aceasta nu-ti pot scrie nimic bine, fiindca Majestatea sa regele n'are bani aici, soldatii pe cari ii are aici sunt putini $i neplatiti. Voevodul e pe patul de moarte, la Turda. Voeyociul Moldoyei a intrat In Ardeal In Lunia trecuta, in Tara Sa-

www.dacoromanica.ro

tst cuilor. Este an sat tocmai subt munte, numit Bretc, acolo e tabAra. Nu e nimeni cine sa-i stea impotriva ; acum Incep sA se adune, de vor putea. Si eu Inca azi plec in Tara Barsei, cu slujitorii mei. Boerii sunt de mutt acolo. Vrea sA intre §i Voevodul Tarii Roma-

ne§ti. Se vorbe§te cu sigurantA ca azi a fost luata. Timi§oara. Avem destui du§mani, din toate partite. Dar eu nu ma tern inteatata de Romani, cad ei au slabe mijloace pentru cucerirea brawlor §i cetatilor. Mie frica lug de ce se intamplA la Timi§oara. 0

,.

.

Fagara§, in Dumineca dinainte de S-ta Margareta. subscris: Andrei Bdthory. (Textul unguresc In Torte nelmi Tar, 1905, pp. 110 -111.)

28 Ianuarie 1552. MOW] Sandor cdfre magisfralul ceidiff Sigbilloara. Nuper cum exercitus sub Lippa erat, sciunt hoc dominationes vestrae, quomodo fuit, contra nos se thurka moverat, non erant mille equites, qui se moverant, wajwoda autem ita totum regnum suum commoverat, ut si exercitus ad Lippam doudecim diebus adhuc fuisset immoratus, omnino contra nos wajwoda exibat, licet multum bona verba daret, sed sub istis bonis et mellicis verbis aliquid in nos accidisset id quod ad scitum quoque reverendissimi quondam domini episcopi Varadiensis dederamus; nunc vero offidales ipsi ita dicunt ad vulgum, quod contra hungaros se thurci armarent, et non volens, sed ipse wajwoda contra Transsylvaniam exire cogeretur, quam thurci et saraceni eum ducerent. Hoc quoque verum est, uti quotquot pedites wajwoda habet, illi omnes pileum turcum habent. Solus etiam wajwoda ita narrabat, beglerbecum et Wliman bekum domum profectos esse, iam enim nec regnum nec caput

perdere potest, sed quod illi iungitur, hoc ipsum facere debet. Ceterum censum princpi turcarum nunc mittere statuit, vel forsitasi iam dimisit, nobilesque equi per provincias in regno colliguntur, qui ad caesarem cleferuntur supra numero fere 400. Illi vero, qui ex Moldavis nobis favent, pro deo nos rogant, ne ulla ratione wajwodae crederemus, quando-quidem etiam data nobis fide deciperet.

Nunc una tantum ebdomada est, quod subito moldavi capitatim ad bellum ire cogerentur, vulgo domi relict° nobdes in bello www.dacoromanica.ro

154

sunt; dicunt sibi ex Polonia esse metuendum, verum quidem et rnagnam boyeronum in Poloniam ascendisse, praecipui et multi stint, qui eo ascenderent, nihil tamen certi de ibis habemus, quo mpdo illiq, se habeant.

Habeo nunc unum hominem in Moldavia, proptereaque hominem glominationum vestrarum aliquamdiu retinueram, cum illius adventum expectarem, ut certi aliquid ex illius reditu dominationibus vestris scribere possem ; cumprimum tamen redierit, perscribam omnia ab illo allata dominationibus vestris diligenter. (Copie).

Itegesle' priviloare la Astoria Ardea-

lului, de Barabas

Soma.

Sub acest jitlu a publicat istoricul maghiar Samuil Barabas, in TOrtenelmi Tar, a. 1890 $i 1891 regestele celor 467 documente aflatoare in arhivele statului din Budapesla, cari se referesc la istoria Ardealului lntre 1551-1553. Multe dintre etc au legatura $i cu trecutul jarilor romanesti, cum am al-Mat $i cu alt prilej. Aici dAm in traducere romaneasca toate, regestele, cari conjin vreo stire cespre Moldova si Tara Romaneasca, ramanand ca un cercetator norocos care ar ajunge in capitala Ungariei sA copieze originalele, cari pot fl usor gasite cu ajutorul indicajiilor ce vom da mai la vale. 1.

lunie 1551. Ferdinand cere dela Comisarii sAl din Ar-

deal : Castaldo st Toma Nadasdy, sA-i raspunda, intre allele, care sunt cetajile si trecatorile spre Moldova si Tara RomAneascA ? Care trebuiesc "reparate si de ce sume fi nevoie? (Concept in Arhivele Statului : acta publica).

2. 11 Noemvrie 1551. Blasiu Somlyay, solul lui Martinuzzi, care ducea birul la PoartA, cornunica cA, IndatA ce a predat birul in Constantinopol, numai decat s'a dat poruncA prin stafete,sca beglerbegul

si

ceilalji conducAtori, cari trecusera Tisa,

sa se intoarcA nitmai cleat indarapt. Voevodul Mircea primind stire despre mobilizarea Ardealului, 11 maga prin el pe Martinuzzi, ca sl nu mearga in tabard, $i sA nu se 'Mandl in ajutorul nemjesc, spaniol $i al papei, sA nu verse sange, sA nu piardA jara, ci sA luereze iuxta mandatam domini sui (a -sultariului)".

www.dacoromanica.ro

t5

a Castaldo edire Ferdinand) la 5 Ianuarie 1552, Buie Mire allele,: . . . Regnicolae, qui conventum celebrant cum eortm hie alligatis literis ad me misetunt Fianciscum ilium in eis nominatum, qui refert wajwodam Moldavum dicerg, se vette semper majestati vestrae fidelem esse; cupereque, tit in regnum istud nilltat raliquem ex er9nissirnis eius filiis, ut personaliter possit till inservire; rerun quod penes ipsum. sunt 'duo nuncii imperatoris turcarum,, qu whet, quocl 19 prompttt sit profuturo vere, ut regnum istud .intret ab 1114 parte, dum ipse ex altera invadet, sicut cogitavia et denberavit Eacere, et quod in hoc maiestas vestra no dubitet, quin sic tacturus sit. Petit insuper quoddam castruml quod sibi a Fratre Georgio promissum fuisse dicit

(Original).

/ 4. 13ighipara. p lanuarie 1552. Castaldo aduce la eunostinja lui Ferdinand ca a sosit chiar in aceia zi un sol .al Voc.,

vodului moldovean ; peipetuam fidelitatem et servitium rnajeim tati vestrae iurare" si fata de el (Castaldo): amicitiam et obedientiam paternam multo meliori animo -quam antea Frani Geor-

gio teneret", Voevodul comunica ca Sultanul vine personal ca sa cuprinda Ardealul, Inca in anul acesta; lui Inca i-a poruncit Ca: sub poena vitae" sa fie gata cu toata Ora, cad altfel va pustii toata Ora cu foc si tier. Cere dela Majestatea sa cele doua cetati, ca loc de refugiu. Si atunci cand s'a intors cu Martinuzzi in At, deal, 1-a urgitat Sultanul sa prinda amele Impotriva Ardealului, dar el n'a facut-o fiind -sluga Majestatii Sale si bun crestin". Voevo. dul cere sfat dela Majestatea Voastra : nquomode se gerere debet ad haec praecepta turcarum imperatoris, et rebus Transsylvaniae taliter providere velit, ne possit illam absorbere, sicut minatur et, cogitat illico facere, et hoc sit quam citius, nam multi lain sunt dies, quod ipse turca monitus fuit, me tempus et commoditatem loca muniendi mbjestati vestrae concedat, et quod huc venerant homineS, qui bellum intelligunt, et res alio, quam antea fiebat, modo gubernant". SA stii Majestatea Ta, (cum spune VoevodUl) Sultanul 41 aduna Intreaga ostirea si vine personal, mai bine pregatit detat oricand. (Original).

5. 15 lanuarie 1552. Castaldo etre Isabela, Civitas Bistriciensis ad quaestionem domini episcopi pro www.dacoromanica.ro

t5

aliquibus strucfuris in Nova arce erectis, duxit trabes, tignos et alia plurima ligna, quae mandaverat ad vecturas lignorum, exiradederunt fl. 50 den. (Original).

6. 4 Februarie 1552. Mircea Ciobanul catre Petrovici. Ii trimite scrisoarea Sultanului, prin care-I ameninfa cA va ataca' Ardealul, fiindca au lasat pe Nemti sA intre. SA alunge pe Nemti §i sA recunoascA de Domn pe loan Sigismund. DacA nu vor asculta, la primavarA va veni Sultanul insu§i impotriva lor. A §i dat porunca Hanului Tatarilor sA intre cu oardele lui in Ardeal §i vrea sA-1 porneascA §i pe Osman Pa§a, beglerbegul Catamaniei. (Copie). r

7. 5. Februarie 1552. Castaldo cotre Ferdinand. Ii scrie, intre allele: cA a ti imis pe Carol Sierotin cu 2 trupe germane in Bra§ov, fiindca se svone§te despre mi§carile Moldovenilor.

8. 13 Februarie 1552. Senatul Sibiului Mire Castaldo. Voevodul muntean a inchis, la porunca Sultanului, drumurile ce duc spre Ardeal §i nu permite sl iasa alimente. Acest voevod i-a incuno§tinfat §i despre aceia cA se apropie 3 sangeaci, cari urgiteaza cele 2 fad romane§ti sA nAvaleascA in Ardeal, pe la Bra§ov.

Voevodul s'ar purta, fag de Maria Ta, cu prietenie, daca n'ai ocroti pe boierii cari lucreaza impotrivA-ia.

9. 25 Februarie 1552. Cqstaldo cdtre Ferdinand. . . . Doi Moldoveni pribegi, trecand dela Poarta spre Polonia, spun cA a sosit un ceau§ in Moldova §i altul in Tara

RomaneascA, cu porunca, ca cei doi voevozi sA stea gala. Se svone§te cA Turcul va ataca Ardealul cu putere mare §i

atat de curand, incat impenalii sA nu apuce a face pregatirile de apArare.

I0. Sibiu. 10 Aprilie 1552. Castaldo Mire Ferdinand.

Se va ingriji sA se ridice fortificafli in pasul Brefcului Buzeului, de§i Sacud nu dau vole. (Original).

www.dacoromanica.ro

§i

Ist 11. Sibiu. 16 April le 1552. Castaldo catre Ferdinand. ti vesteste ea George din Caransebes, venind dela Poarta sl dela Rustan-Pasa, a adus o scrisoare statelor ardelene. Intre aitele a spus a e adevarata stirea ca Sultanul trimite sau a trimis din Buda un om at sau la Isabela si Petrovici cu sfatul, a sa aduca pe fiul Craiului peste Polonia in Moldova, spre a-I aseza in scaunul sau. Regele polon a trimis soli in Moldova in chestia OA

12. 1nceputul lui Maiu 1552. Ahmet-Pala, din tabara dela Filipopole, dire Patocsy. Ameninta Ca impotriva celor haini pe el I-a trimis Sultanul, care vine dupa el nu peste mutt cu armata neinvinsa. In vremea aceasta Hanul Mari lor, Beglerbegul Caramaniei cu oaste moldoveneasca $i tailteasca vor intra in Ardeal dinspre Moldova si-1 vor pustii. 13. Sibiu. 5 Maiu 1552. Petru Haller, intr'o scrisoare adresata lui Ferdinand, exprima parerea Ca pasul Oituzutui, fiind de mare importanta, ar trebui fortificat; Secuii nu vor impiedeca ridicarea fortificatiitor; daca ar incerca: per praesidia vestrae malestatis

compesci sunt."

14. 3 funk 1552. Clujnidn4tur. Castaldo scrie lui Maximi-

lian ca de must se straduieste sa afle pe ce cale limit Turcii scrisori in Ardeal si mai ales Isabelei. Insfarsit s'a aflat un negustor polon, care a adus aici o scrisoare menita pentru Loboczky, sambelanul Isabelei, si altele de acelas continut, adresate Voevodului muntean, reginei si lui Petrovici. Din aceste scrisori se vede ce planuiesc dusmanii. Daca ar avea oaste de mercenari, n'ar astepta, ci, spre-a preveni pe Voevodul TAM Romanesti, ar ajuta pe boieri.

15. Turda. 17 lunie 1552. Castaldo scrie lui Maximilian ca in zilele acestea a primit stiri despre pregatirile ski apropierea inamicului. Voevodul moldovean, azi on maine, va fi in Sacuime cu 24 tunuri ; poporul de-acolo e in arme; sed non in favorem nostrum". Nu poate iesi cu viata din Ardeal. Andreiu Bathory e mort de jumatate si, auzind ca Skull s'au alaturat la dusmani, §i-a pierdut nadejdea de-a putea apara Cara. 16. Turda. 19 lunie 1552. Bathory incunostinfeaza pe Ferdinand ca, primind stiri, dupa cari trupele turco-tatare cu cei doi

www.dacoromanica.ro

JO voevozi tomanLin 22 a aceslei lung t trec peste munti, impreung cu Castaldo au jinut dietg in 17 lunie.

17, Man4tur. 28 lunie 1552. Castaldo trimite ,lui Maximi?Ilan o scrisoare a Voevodului muntean, &tat& in 16 Junie, in care acesta arala ce osti turcesti yin in Ardeal cu trupe Ware si de-ale

sale :0 invitg pe Sibieni sg se supuna. 5i supunerea se ya face usor, fiindcg populatia e amarata din cale-afdra, din pricina ca sunt Rapti sg dea alimente soldajilor. Si in zilele trecute doi spanioli au ucis in faja mea, in plata Clujulul pe niste negustori de pester, fiindcg n'au volt sA vanda pestele pe prejuj volt de ei." 181 MOndstur 29 lunie 1552. Castaldo raspunzand la epistolele lui Maximilian, din 19 si 20 lunie,, ii comunica stiyile pe

can le primeste zilnic din spre Moldova si Muntenia, cg cu cat .intarzie mai mult, Cu atat ira fi mai mare puterea, cu care vin. Tamil au si sosit i b . . . i . t r . 1 . . u w . 19.4,ManaFtur. 8 Julie 1552. Castaldo cdtre Maximilian Trupa lui Helfenstein s'a rasculat, a ocupat toate tunurile si nu vrea sg piece pang nu se pla'este intreagg solda restantd. Dusmanui se -apropie din doug paiji ; locuitorii in numal tA nu vreau sä prindg armele, dar: infensos se praebent". II parasesc si aceia,

In can a avut incredere. Cu aceia cari sunt gata sg-1 urrneze, e 'revolt sg piece impotriva Voevodului moldovean, fiindca orasele din calea lui d sunt immunitae"

k 8 Julie 1552. Castaldo scrie lui Maximilian cg Dbmnul moldovean a nAvAlit in Ora, pe dare o pustieste si aprinde dupg obiceiul sat!. Ar trimite ajutor Brasovenilor, dar : si solus pergere ad eos debebo" . 21 Yd Tulle )55J. V. Mirkowski sl Ladislau odonfy aduc la cunostinja lui Castaldo si Andreiu Bathory ca ei, fiind trimisi sA goneascg pe Voevodul moldovean, care pustia imprejurimile Chezdi-

osorheiului, n'au putut face nimic impotriva lui thud prea pufini. Sacuii, vgzand cg Voevodul s'a retras in tara fuii s'au imprgstiat pe la casele Tor. Cer indrumare ce sA facA, flindcg Skull, si cand erau cu noi, mai bucuros s'ar fi aruncat asupra noasira, cleat asupra dusmanului".. www.dacoromanica.ro

-MO

22. 20 Julie 1552. Castaldo scrie lui Maximilian ca. el Intpreuna cu Bathory, avand trupe germane, 400 Spanioli §i 400 calareti, au plecat impotriva Voevodului moldovean, dar acesta s'a retras in fuga . 1

23. Sighipara. ,22 Julie 1552. Castaldo scrie lui Maximilian ca, dupa informafiile primite, Voevodul moldovean s'a intors ; la vestea aceasta nobilimea s'a Imprastiat. In Sacui nu are incredere. E de parerea ca trebuie sA se loveascd cu dusmanul numai decal, caci oastea, in lipsa de bani si provizii, nu se mai poate intretine.

24. Sighipara. 25-26 Julie 1552, . . Pana cand nobilimea si Skull au intarziat cu adunarea, Voevodul Moldovei, spre marea mea mahnire", s'a intors dela Brasov in Cara lui. Acum se straduieste sa adUne pe Sacui in tabard ra Bra1

soli, impotriva Moldovenilor

25. 30 Julie 1552. lllustrissime domine etc. Post salutem etc. Statim, ut illustrissima dominatio vestra per literas suas volebat,

ut ex waywoda Transalpinensi inteUigerem, quo fundamento ab ipso ad eandem illustrissimam dominationem vestram perlatum esset, regnum hoc quietum .fore at hostibus extern's, si tributum loannis regis et filii sus pendere solitum tempore nunc quoque imperatori thurcarum penderetur ? Cumque et in eandem senteritiam nobis ipse waywoda nunciasset per concivem nostrum, quem mense superior' causa alpium miseramus, testinavi igitur mittere unum nuncium ad waywodam, ei que scripseram, ut ad me quamprimum fidum hominem mittat, cum quo tractare possim de arduis quibusdam negotiis, de quibus ipse nobis per Georgium doleatgrem, concivem nostrum nunciasset. Ipse enim waywoda nunciabat regno huic quietiorem fore staturn, si tributum imperatori solveretur, neque imperatori interesse, quemcunque nos pro domino veneremu1. Hoc die waywoda ad me duos misit familiares suos Stephanum et Paulum Pythar hungaros nunciando, se ad meas prcces illos duos misisse, quibus ea, quae vellem, tuto comittere possem ; se vel aliam personam mittere voluisse, sed cum hungarica lingua absque interprete mecum loqui possint, commodius duxisse illos mittere. Cum et ipsi nuncii rnihi aliquomodo noti essent, ac eos, ut mea nunciata fideliter suo domino referent) hortatus essem, subiunxi me, a waywoda rogasse aliquem lidum www.dacoromanica.ro

leo

hominem ad me transmitti ob eam causam ; cum ipse waywoda per nostrum concivem ad me nunciasset, regni huius tranquilitati et oppido Themesvar, quod nunc a thurcis oppugnatur, bene consultum fore, si tributum alias penderi solitum deinceps qunque imperatori thurcarum penderetur, quemcunque pro domino regnum haberet, hoc si fierel, neque thurcas, neque Moldavos regnum infestaturos. Me igilur considerantem patriam quam pace potius frui, guam bellorum procellis fluctuare, optarim, suae quoquo terrae conditionem aspicientem, quae tamdiu felix futura esset, quam diu haec terra pace fruetur : ideo mea opera velle intercedere apud illustrissimam dominationem vestram, cui a regia majestate potestas data esset tam pacis quam belli rationes concludendi, dummodo ad me quamprimum aperte renunciet, quo fundamentp ista nunciaverit, num ex se rationes istas collegerit, vel a porta imperatoris habeat, aut si nuncii de rebus istas aliquarn a domino eorum instructionem haberent, inquirerem. Respondebat prior nun ciorum, se quidem nihil informatos esse de ea re, verum se fuisse legatum ad dominum Lossoncy similibus verbis de tributo imperatori offerendo, ac quantum ipse intelligat, dominum suum haud dubie illa a porta habere, aique sibi videri thurcas in eo statu rerum potius pacem quam bellum amplexuros, haec autem se domino suo fideliter statim referre velle. Quos oravi, ut quamprimum mihi responsum fiat, spero me infra quintum diem responsum habiturum

.

.

.

(Petrus Haller lui Castaldo.)

26. Tabdra de Itingd Sassebe$. 11 Septembrie 1552. Castaldo scrie regelui privitor la Voevodul Moldovei: viribus

que uti non possemus, coacti fuimus ad artem recurrere" $i astfel Voevodul a fost ucis in cortul sAu 27. 15 Septemvrie 1552. Boierii moldoVeni aduc la cunostinta lui Castaldo si Bathory a ei au ucis pe Stefan-Vodk fiindca viata nimAnui nu era in sigurantA din pricina ritutatii si tiraniei lui. Au ales Voevod pe Alexandru, fiul lui Bogdan. Ii asigurA cA vor ramanea statornici in credintA.

28. 5 Noemvrie 1552. Mircea, Voevodul 'Dili Romanesti, face imputari lui loan Begner, judele brasovean, cA pentru binefacerile lui nenumArate ii trimit in tall pe dusmani ; cere ca femeile §i copiii acelor boieri s fie pedepsiti cum se cuvine. www.dacoromanica.ro

t61

29. 21 Noemvrie 1552. Sibiu. Hailer -eerie lui Castaldo cA Mircea a fost bAtut de catre boierii sai.

30. 21 Noemvrie 1552. Magistratul Brasovului aduce la cunostinta lui Castaldo 0, dupa spusele boierilor pribegi, Mircea, cu fratele sAu Banul, a fost ucis si in Ora e stApAn acum Radul. 31. 26 Noemvrie 1552. Castaldo afire Ferdinand . . . . Moldavus autem ipsi siculo dixerat, se ex literis regis Polonine certioratum esse, quod filius regis loannis penes se erat, et ilium ad confinia ducentis equitibus praefecisse ita, quod ex omnibus signis, quae a tons partibus oriuntur, t atis dare suspicari potest, quod auxilio et favore regis Poloniae, vaivodae Moldaviensis, turcarum ac partium . . . ipsum filium loannis regis in regno reducere velint

32. Sfagitul lui Noemvrie 1552. Paul Bank scrie lui Castaldo cA Kazum Pasa a dat porund Romantlor si Sarbilor, earl locuiesc pe ambele tarmuri ale Muresului sA stea gala, ca la porund sA se poata ridica cu armele.

33. Alba-lulia. 1 Decemvrie 1552. Castaldo scrie lui Ferdinand cA au fost la el solii Voevodului din Tara Romaneasca. 1-a spus mai inainte Voevodului, c'ar fi fost bine sA-1 prindA Ceausul Ali ; dar on a uitat, on a amanat pentru alt prilej, on poate a fost momit a el va fi Voevod.

34. Graz. 6 Decemvrie 1552. Ferdinand afire Castaldo. Isi exprima bucuria pentru invingerea boierilor asupra lui Mircea, ca un lucru salutar pentru crestinAtatea intreaga. Ar fi de dorit : ,ut tales homines extirpenttit, et tamquam putrida mernbra resecentur, quae virus ac putorem, quo infecti sunt, in reliquas etiam corporis pates diffundunt" . 35. 1552. Emeric Lazar scrie lui Nicolae Cornis cA Voevodul Moldovei chiamA poporul la arme, subt pretextul cA nAvalesc

Marl

36. 4 lanuarie 1553. Constantinopol. Mircea comunicA lui Bathory porunca Sultanului, ca sA alunge din tarA pe slabAnogii de Nemti si sA trimita birul. ti mai aduce la cunostintA, cA Sulwww.dacoromanica.ro

u.

id tanul i-a redat tronul Tarii RomAne0i *i ca-1 trimite cu oaste mare,

ca sl reocupe Ora. 37. 23 Februarie 1553. Tabdra dela Tdrgov4fe. AL oosit soli cu scrisoare dela Radul Vocia si anume: episcopul Athanasius, loan Postelnicul i Radu Postelnicul, prin cari roagA pe Bathory sA-i ingAduie intrarea in Ardeal lui §i boierilor, daca ar trcbui sA pribegeascA. Cere §i ingaduinta sA adune meicenari in Ardeal.

Moarlea Voevodului din Moldova_ (Centorio, p. 215, si urm.)1)

Percio the ritrovandosi ambi duoi questi congiunti insieme, e

con I'aiuto del Moldavo, che anco non haveva licentiato it suo escercito, per istare ad aspettare ch vedere it fine in che terminariano le cose di quella prov ncia, quali eglino potevano motto offendere, per it cui oggeto it Moldavo 'nterteneva le sue genti per ordine di Mahometto in campagna, con ilquale si era convenuto di entrare in un medestmo tempo in quel Regno, da cui occultamente molti nobiti si erano partiti, e condottosi dal Chendi, e dal Vicchio, che di gia si erano accordati col Vaivoda per trattare, che facendo loro levare contra del Castaldo tutta Ia p ovincia, egli stesse con tutte l'altre genti in ordine per dare dent-o quelle ch FerOinando, e tagliarle tutte a pezzi nella propria campagna, ove it Castaldo con esse si trovava allugiato, ma egli come quello che non durmiva in scemare guei nimici che gli fucevano la guerra, operd tanto che fete ritornare ogni cosa vana, per cui non hebbe effetto Ia ciongiuratione, e principalmente per Ia murte del Vaivoda, qual erano molti giorni pissati, che si trattava di farlo ammazare, succedendone l'effetto nel miglior tempo, the si potesse giamai desiderare; lmperoche it caso in questa gu'sa avvenne, stando it Castaldo in Seghesvar nel tempo che si mosse per andare contra it Moldavo, venne da lui un Cavaliero Moldavo huomo di buono aspetto, ben qualificato, et intendente, che andava fuggendo dal Vaivoda Stefano, per non essele fatto uccidere per essere stato grande amico di colui che era vero successorst di quel Regno, quale dal sudetto si teneva tirannicimente usurpato, e costui menava seco sino a venti cavalli, con i quai si 1) Cf. scrisoarea lui Castaldo, din 21 Octomvrie )552, In Hurmuzaki, 111, p. 293),

www.dacoromanica.ro

163

offerse di servire a Ferdinand°, e cosi fu condotto a suo stipendio, e coloro the cosi servono, e con questa cantita di gente, in Moldavia si chiamano Buieroni. Avenne che costui con suo agio hebbe commodity di potere lungamente favellare col Castaldo, a cui dando notitia di tutu i suoi affari, e qualila, gli disse come it Vaivoda non haveva sncora disfatto del tutto it suo Campo, ma che interteneva cosi in essere Ia maggior parte de lui con animo forse di entrare un'altra volta in quella Provincia, quando ei vedesse che egli stesse piu inviluppato nelle necessity della guerra, e che se ei gli voleva promettere di favorirlo che determinava di ammazarlo, e con questa conditione peril, che succedendo it fatto to facesse capitano di dugento cavalli, con i quai lo p'gliasse at soldo di Ferdinando, it che it Castaldo liberameite gli promise di fare, e

oltre offerendogli tutto quello che ei ricercava, di dargli anco mille scudi d'oro di pia se ritornava con la vittoria dell'impresa, e cosi partendosi it Buierone adescato da questa speranza fete ritorno nella Moldavia, ove quantunque piu volte tentasse it negocio, non gli pole mai par allhora succedere, anzi ritrovandosi scoperto dal Vaivoda fu constretto a fuggirsene in Polonia, di dove scr sse at Castaldo tutto cid che era passato e che se egli voleva che quella pratica andasse inanzi, che dovesse scrivere a duoi servitoii del Vaivoda, che erano suoi motto domestici, con I'aiuto, e potere de quali dovevasi far I'effetto, e che la sostanza deile lettere, che se gli dovevano scrivere, fosse questa, che eglino si affrettassero di mandare ad essecutione cd3 che gli havevano promesso, e che di gia havevano trattato insieme, perch:: succedendo gli prometteva

di donargli quanto se gli era mandato a dare intentione, con altre cosi oi piu che essi non pensavano, e che stessero sicuri che egli non gli mancarebbe mai di quel necessario aiuto, che gli sarebbe bisognato. La cui lettera voleva che ad ambi duoi si mandasse, e questo it Buierone sol3mente ricercava per mettergli con questa astutia in sospetto, e non ostante che si trovavano innocents et non havevano in cid macchia ne ombra alcuna, per renderglili nimici, e per quest° fatto non poco sdegnosi. La-qual cosa fu tosto essequita, e di modo che'l Vaivoda seppe che egli haveva scritto a quei duoi suoi famiiiari, i quai non possettero nas-

condere la lettera, che in p-esenza di molti gli fu data, di piu anco avenne questo, che quando la lettera gli fu data, eglino erano insieme, et ins ememente aprendola Ia lesseio, restando loro per essa, e per la novita che vi videro, estremamente maravigliati,

www.dacoromanica.ro

164

tanto piu quanto non intendevano ci6 che si volesse dire, si COM huomini che non havevano trattato seco nulla, et immaginando tra loro, che volesse significare questo, e tenendo quella lettera in mano, si ritrovd a caso avanti di loro un giovinetto parente del Vaivoda, da cui per essere fanciullo, eglino non si guardavano, ilquale havendo inteso pienamente quanto tra essi era passato, se ne andd subito dal Vaivoda, e raccontogli per ordine tutto quello che egli havevav isto, et udito, ilquale subito mandandogli a chiamare, fecesi mostrare la lettera, che gli era stata dal Castaldo scritta, per laquale egli interpretando it senso a suo

modo, gli tenne per traditori publici, e gli mild() prestamente a privare di tutti gli honori et autorita che havevano nel suo paese con animo di fargli tagliare la testa, et istirpare affatto le sue case et i suoi beni insieme, per porgere a gr. altri con l'horribile esempio di questi, timore e spavento, e perche ciascuno (per rendersi egli piu sicuro nell'avenire) si guardasse d'incorrere in cosi crudeli misfatti. In questo tempo che dal Vaivoda si commetevano queste cosi spaventevoli demostrationi, ritorno di Polonia it Buierone, quale havendo inteso, che gia la lettera del Castaldo haveva fatto l'effetto, che ei desiderava che facesse, e che loro stavano motto sdegnati contra it Vaivoda Stefano per essere stati fuor di modo trattati motto male, et a torto incolpati di tradimento, cosa

che in atto veruno non potevano tolmre, anzi tacendo sempre aspiravano a fame crudelissima vendetta, conoscendo venire a Luce

it desiderio suo non volesse punto perdere I'occasione, the favorevole la fortuna gli arrecava inanzi, ma subitamente prendendola gli scrisse che se volevano unirsi con lui per vendicare ringiurie che gli erano state dal Vaivoda fatte, e per ammazzarlo, che volontieri si sarebbe accompagnato con essi, e principalmente sapendo loro quarto egli l'haveva ofteso, e persequitato sino alla morte, ricordandogli che era motto meglio togliere lui di mezo, che aspettare, che quello togliesse loro. Alla cui ambasciata si aliegrarono tutti, e deliberarono di far vero quello che gli era stato falsamente imposto, e vendicarsi de tolti gradi, et insiemente delli scorni che havevano illecitamente ricevuto, e cosi con essi congiuravono alcuni altri suoi amici, e parenti, a quai pareva motto male it sequito, et parimente altri che erano parent! di colui, che legitimamente doveva essere Vaivoda, i quai congiunti di volonta insieme, si convennero col Buiorone del modo che da loro si doveva tener in mandare ad effetto la congiura, che fu di assal www.dacoromanica.ro

165

tarlo repentinamente, et ucciderlo, si come in breve fecero. Imperoche stando un giorno it vaivoda solo nel suo padiglione in camagna, non immaginando che mai alcuni havesse ardimento d'offen-

derlo, si era posto a riposare in un letto, quando questi entrarono furiosamente dentro, e dandogli di molte pugnalate miseramente l'ammazzarono, e poscia col sequito the eglino havevano prefero l'armi contra duoi mila Turchi, e Tartari, che ei sempre conduceva seco per suo guardia, e gli tagliarono tutti a pezzi, facendo Vaivoda colui, che veramente doveva essere, e dopd si rivoltarono tutti contra i parenti del Tiranno, uccidendo la madre, i figli, egli amici, si come sono costumati di fare in quella Provincia, non lasciando alcuno dela parte avversa in vita di cui nell'avenire potessero temere. 'La cui morte parne a tutti salutifera, e massimamente a Transilvani, che si vedevano liberati da un grandissimo terrore, e paura d'esser da lui un'altra volta assaltati, e oltre it novo Vaivoda mostrarsi desideroso deJl'amicitia di Ferdinando, cosa che gli dava speranza d'una lunga quiet; e d'una perpetua pace, avvenga poi che tutti questi pensieri succedessero incontrario, si come piu commodamente dirassi, percioche it nuovo Vaivoda di Moldavia non durd molto in questa amicitia, che per conservarsi in gratia del Turco, fece poi lutto it contrario. (Centorio p 229 0 urm.)

Erano passati molti di quando Radulfo che era un cavaliero Transalpino, che sequitava it Castaldo, e che soleva essere Vaivoda de Transalpini, de quai gia suo padre n'era stato, e di raglone dopd toccava ad esser a lui, svegliato dalla ingiuria crudele che haveva ricevulo da Mirce, che era un fierissimo tiranno, da cui si trovava scacciato di possesso con fraude da quel Regno delqual egli per forza s'erato fatto Vaivoda, e spintolo ad andare fuggendo, e lasciare la sua casa, e dominio in potere de i piu atroci nimici che egli havesse, et a mendicarsi it vivere, ando rivolgendo piu giorni Della mente varii disegni, e pensieri, che egli per entrare in casa sua continuamente fabricava, da quali non vedendo nascere forma che lo potesse aiutare, cadde at fine in questo ultimo di valersi della sponda, e favore del Castaldo, a cui egli era stato a servire in tutte le guerre passate con cinque o sei servitori solamente, et con alcuni buoni cavalli, et ancora che dal detto fosse accarezzato, et intertenuto at meglio che si poteva, peril non era tanto, the fosse a comparatione della sua www.dacoromanica.ro

la gia passata grandezza, sendo visFuto mile Re, al ctii rispetfo si giudicava quel poco intertenimento che se gli Java, una miseria, Cosa ch'in tutte le nationi causava grandissima commiseratione, vedendosi un' huomo, che haveva governato un Regno, come suo, e che andasse per difetto dell'iniqua fortuna tanto abietto fuori di Iui, et in cosi estrema poverta, e con si pochi servitori, aqua! matte volte non haveva che dargli da mangiare, sendo huomo al parere d'ogn'uno di poco animo, et inviluppato da bassi pensieri, e naramente contra dovere; stimulato all'ultimo da questa vergogna, e d'haversi vista fuordi modo abbattuto, et essendogli stato Went° cid che era successo a Stefano Vaivoda di Moldavia, piglib con quello essempio animo, e comincid a pensare d'ammazzare it suo nimico, ricercando al Castaldo alcuna quantita di genii, ci da pie, come da cavallo, e che lo volesse in tutto quello the poteva, acutare, e favorire, percioche era determinato di ammazzare Mirce, o di morire, poscia che egli non poteva piu tolerare la bassezza, nellaquale {'haveva la sua malvagia forte pasta, et in che non intendeva di volere piu giacere, e condottosi egli un giorno al suo consp.tto, cosi gli favello. Sono alcuni anni (valoroso Signore) ch'io mi trovo fuori del mio hereditario stato, e scacciato per tradmento, e fraude di quell'immanissimo, e crudele tiranno di Mirce, che adesso col favore, e con la sponda de Turca lo possiede, usando a tutte l'hore in esso di quelle crudelta inaudite,.che sono fuori, non solo d'ogni Babaresco 0) costume, ma d'ogni hu liana effetto, havendo a quesli di adietro per sospetto che io non fussi aiutato a ricuperare it mio perduto havere, fatto morire di diversi tormenti piu di tre mila huomini, et oltre infinite donne con horrendissima crudeltate, non volendo mai mangiare che prima per suo diporto, non facesse tagliare sempre la testa a qualche principale signore, con i quai fierissimi portamenti signoreggia quei meschini, et, infelici popoli miei, che sono astretti dal timore di perdere le loro vile, o di andare lasciando ogni sostanza perpetu3mente fuori di sue paterne case errando, a fare cid che egli gli comanda, per lequali empfe, e scelerati attioni non potendo io piu contanermi, mi sono deltberato di tentare la mia fortuna, laquale o mi recall a quello stato ov'io nacqui, o privara questo corpo della sua vita, poi che in modo alcuno non posso soffrire tanta impieta, ne tanta sct leratezza, per laqual cosa ti prego per la fede di Giesu Christo, in cui ambi vivemo, et it mio nimico non crede, anzi la

www.dacoromanica.ro

167

dispregia, the non mi vogli in questa necessity ahandonare, ma darmi tutti quelli aiuti, che ti saranno in faculta, perche possa

andare a ricuperare it mio Regno, et a vendicare it sangue sparso de tanti nobili c tvalieri, che per mia causa sono stati da questo empio morti, che se la vitt( ria, sara dalla mia parte, sara pur in beneficio de Christiani, et in servigio di Ferdinando, e quando altrimenti avvenga, bramo piu tosto di morire combattendo nel mio proprio terreno, che vivere in questo esilio scacciato da quell'iniquo mostro di Mirce. Cui it Castaldo consolandolo et effortandolo a questa impressa, rispose, che havendo egli quelle giuste cause che ei diceva, e dellequali ne era assai informato,.che non dubitasse, per cioche gli prometteva di molti aiuti, it primo di Cluisto, quali era it piu s'curo, per essere da lui, e non dal suo Avversario adorato, ii secondo, quello che con la propria virtu della sua destra, e de suoi combattentt s'havrebbe partorito, e l'ultimo quello che egli di soldati, e de danari gli daria, di cui mai gli venuto meno, et massimamente del consiglio, the era mentre it Turco stava occupato nelle espeditioni di Persia, che non perdesse quell'occasione, che cosi favorevole se gli offeriva, percioche avanti che'l Turco venisse ad aiutare Mirce, egli sarebbe stato gia piu d'un'anno Signore, e stabilitosi talmente nelle forze, che havrebbe havuto a caro d'haverlo per amico. E cosi gli concesse quanto serape addimandare, e piu per compassione che hebbe di lui, che per credere, che dovesse essere huomo per riustire dell'impresa, che pigliava, vittorioso, dandogli settecento cavalli, e mille e cinquento Aiduchi della buona, e migliore gente che havesse, e che si .erano ottimamente porrati in quella guerra, essendo sempre stati d'intorno di Themesvarre a dare fastidio all'essercito di Mahometto, it Capitano de quali si chiamava Nicolo, che era valentissimo huomo per combattere, se ben secondo it costume di gueste genti, spesse voile s'imbriacava, ton lequal genti Radulfo si parti per essequire la sua determinatione, et andando tutti costoro con quegli altri che si erano seco adunati, proposero o di vincere quella battaglia, o di morirui dentro. Et in tanto che quest caminavano, Mirce intese come Radulfo faceva essercito, e lo veniva a trovare, e seppe parimente con che animo, e con qual determinations egli si era mosso, subito fece congregare con gli amid tutta quela gente che piu pott www.dacoromanica.ro

168

far commandare, formando un essercito di oftanta mila huomini, con i quai, e con trenta sei pezzi d'artigliaria si condusse in campagna, allogiando intorno di Tergovisto, per aspettarlo in quel

luogo, come a lui piu atto a disporre i suoi soldati in battaglia, Radulfo all'incontro, ancora che facesse ogni sforzo con quanta diligenza mai si potesse, non pole mai havere con le genti dategli dal Castaldo piu che dodici mila homini, con i quali (sen ben'haveva molti amici, et era hen visto in generale da tutti i Transalpini, peril eglino non ardivaro di mostrarsegli favorevoli, vedendolo si

poco potente, et it nimico cosi gagliardo, e dubitando sempre che egli non riuscisse con honore dell'impresa, in che era entrato per cui fuggiano d'Incorrere nelltdio di Mirce, per timore della sua horrenda, et inaudita crudelta) si pose in camino per andare ad incontrare it suo nimico, it qual menava per anti guardia sei cento Turchi a cavallo, e giunto una mattina nello spuntare dell'alba, determinato di dare la battaglia, e non isgomentadosi punto del grande apparecchio del nimico, sovra certi coli fu scoperto dal campo di Mirce, ilquale subito mise tutte le sue genti in ordine, vedendo che in atto veruo non poteva ricusare la giornata, et massimamente conoscendo isuoi nimici deliberati di darcela, et

avvenga, che s'egli havesse voluto che la poteva schivare, non volse per questo ritirarsi punto e perche gli fu riferito che Radulfo conduceva seco li Spagnuoli e Tedeschi che'l Castaldo gli haveva dato, e che se ben non menava seco molta gente, che perry quei pochi che guidava erano tutti valorosi soldati, et huomini da non lasciarsi cosi tosto soggiogare, per la cui nuova, e per lo sospetto d'altri soccorsi, che dubitava non gli fussero stati inviati temeva grandemente chi combattere. Al fine stando egli in questi pensieri, Radulfo fete duoi scluadroni della sua gente, di cinque mita fanti, e di mille cavalli l'uno, la maggior parte de

quali grano archibugieri, con i quai se gli venue accostando et arrivato a tiro d'archibugio, fermossi in un alto, ove visto da quel di

Mirce, e credendo che le sue fanterie fussero in motto piu numero di quello che per avanti se gli erano mostrate, per havere ciascuno squadrone in modo distesa la fronte, che faceva veduta di quattordici in quindeci mila huomini, cominciarono a dubitare di quai che inganno, et a stringersi insieme piu dell'usato, quando gli archibugieri di Radulfo piu sbandatamente che con ordine, senza aspettare altra commissione, o segno, determinati si come per inanzi havevano promesso di vincere, o di morire, serrarono www.dacoromanica.ro

160

dentro con tanto empifo in un squadrone di quei di Mirce, come tanti lupi in mille mandre di pecor°, e rompendogli le prime file, et atterando una gran quantity de Turchi, che come piu valenti stavano per fronte, e che erano quei, ne quali Mirce piu si conMaya, gli altri subito cominciarono a dare a dietro, e fuggendo si disordinarono in guisa tale, che veruno non fu, the non pigliasse per sup migliore la fuga. Radulfo dall'altro lato, et in uno medesimo tempo con la sua fanteria, e cavalleria entrd furiosamente dentro un' altro squadrone di cavalli del nimico con non meno cuore et animo, che si havessero gli archibugieri, e gli altri cavalli fatto, e Onto che fracasando i primi ordini, 'constrinse gli altri a dar volta ind!etro, e volgergli le spalle, le quai erano da tutu i fianchi grandinate da gli archibugieri, che mai facevano colpo vano, la cui fuga fu di tanto momento, che it squadrone di Mirce, vedendo rotti quei duoi, senza aspettare altrimente d'essere assaltato, si dette in preda talmente della fuga, che beato era riputato in esso colui che meglio fuggiva, avvenendo cid per essere tutto di gente commandata, piu atta a far numero, et ombra, che a partorire vittoria alcuna, e ben' avventurato era quel che piu tosto de gli altri si salvava, si come morte volte accade, che infinite genti commandate, e tumultuarie, sono sempre state superate, e rotte da pochi ben'ordinati, e meglio essercitati soldati, che per la gloria non hanno ricusato, ne ferro, ne fuoco, ne la morte stessa, per it cui effetto si conosce quanto pestifera cosa sia in un' esseicito it timore, e la villa, e quarto lodevole nell'altro in valore, e la virtu dell'animo con la forza del corpo, con le quai partisi

fugge l'infamia del mondo, et acquistasi quella vera gloria che abbellisce et adorna ciascuno, e che essalto non pogo Radulfo, it quale con essa acquistb tanto facilmente questa vittoria, che panic che fosse vero miracolo di Giesu Christo, che per punire chel Tiranno, che a sua Legge era tanto nimico, permise sovra di lui questa rouina. La onde la gente di Radulfo havendo disfatto tutto it campo di Mirce, e vedendo non esserci piu alcuno che si difendesse, lasciando come stracchi l'ammazzare de nimici, si voltarono ad isua ligiare tutti coloro, che gli ventvano per le mani, guadagnando motto bane, e tanto che ciascuno si fece oltro modo ricco, e tutti quei che rimasero vivi s'unirono di fatto con le genti del nuovo Vincitore (si come e costume del volgo di sequitare sempre la nuova fortuna, e desiderare continuimente nuovi Signori) e formarono un grossissimo essercito deliberato di sequitare Mirce,

www.dacoromanica.ro

110

ilquale si era salvato con it resto di i cinque cento Turchi, che si dissero e p3ssato con essi fuggendo it Danubio. Morirono in questo fatto d'arme da sette in otto mils huomini, e di Raduifo non piu ai Settecento. Otfenuto c'hebbe Radulfo questa cosi segnal .ta vittoria, acquisto tutta Ia robba di Mirce, che secondo si aff rmava, valeva da dugento mila ducati, con lequali egli si restauro delle passate necessita, e ricupero tutto Il suo Regno, i principali di cui subiio con tutti i suoi parenti, et amici, to vennero a ricevere, et a conoscere per suo vero e legitimo Signore, e dopO to condussero pomposamente a Tergovisto, ove gli giurarono pacificdmente fedetia e gli fecero quegii honori, cha erano tenuti di fargli. Q 2este sono adunque le mutationi dells fortuna con lequali ella leva in alto et abassa chi a lei pare, e da essempio a tutti i Potentati del Mondo in che modo debbano disponere le sue attioni, et in qual'altro confidarsi di lei poi che nessuna cosa si puo chiamare net giro delta terra stabile, e ferma. Un Buierone sequitO Mirce per ammazzarlo, e nella via raggiunse un altro Buierone ben vestito, e riccamente armato, che lo somigliava, e l'uccise, e ritornando con la nuova che era morto, fece universalmente allegrare ciascuno, pert, in breve s'intese che

non era vero, ma che si era salvato net modoche di sovra

si

racconto, e cosi passati che furono alquanti giurni, Raduifo havendo pacificato ne suoi stall ogni cosa, mandO per suoi ambasciaduti a ringratiare it Castaldo di tutti quei favors, che per adietro gli haveva fatto, et anco di quegli aiuti che gli haveva dato, poi che con essi haveva consequito quella vittoria, che gli haveva acquistato it Regno, e conservato Ia vita et ad offerirsegli con ogni suo potere paratissimo in ogni e qualunque occasione che gli fosse successa, certificandolo, che dal canto suo gli saaa mantenuto sempie buona amicitia et contionna pace. (Centorio p. 70 §i urm.)

Dico adunque che la Transilvania e una provincia net Regno di Ungheria, e parte di esso, da tutti i lati quasi circondata da altissimi monti, et a similitudine d'una ben murata cilia, havendo tutti i suoi ingressi overo entrate difficilissime, e strette, per lequail credo che clop?) fosse di questo nome chiamata, eisendo anticamente delta

Dacia dal Re Decebalo, che fu di lei Re, e

Signore. Confina dall'altra parte del settentrione con Ia Polonia, e parte della Moldavia, havendo per meta i monti Calpati, dall'Ocwww.dacoromanica.ro

1?1

cldente termina con l'Ungheria, e dall'Oriente estendendosi sino alle rive del Danubio, confina con la Valacchia, i cui habitatori chiamansi Valacchi, e furono anlicamente Colonia de Romani et addimandati Flacci, dally famiglia de Flacchi, che vi furono a conciListargii, da'quali poi la Provincia prese it nome, che Nora e corrotto in quello de Valacchi, di qui anco la Moldavia ne e parte, laquale con quz.sta unita si chiama tutta d'un nome Flaccia, overo Valacchia. Et dal inezo giorno termina ultimamente con i Transalpini, e Serviani chiamati Schiavoni, e Rasciani volgarmente detti Rhatiani, che quasi sono pur compresi ne Valacchi, per che tutti confurmi vivono in una medesima ledge, e Costumi, sono Christiani osservano i precetii, e cirimonie della Chiesa Greca, et obbediscono at Patriarca di Constantinopoli, parlano lingua Habana ma tanto corrotta, che appena si puo intendete. Ubano armi conformi a quelle de Turchi, sono stall, e sono ancoro genti bellicose, crudeli, e piu d'ogn'altra sofferiscono, i travagli, et i disagi della guerre, sendo di natura robustissimi.

26 Maiu 1552. SA se dea aceasla scrisoare Marici Sale, Andreiu Batori, Voevodul Ardealului, domnului nostru preaindurat. Marite stapane, dupl imbierea slujbei noastre panel la moarte. In scrisoarea trectna ti-am scris, mAr.te siApAne, cum a stat lucrul

cu casa, cum s'a tot amanat din o pricinA $i alta. Rana acum 1 -au facut SA astepte pe Francisc Zylay; deaceia Mire timp adese

a lasat sa tread ceasuri si zile si n'a predat casa. Si s'a tot amanat, nu din alta pricinA, ci numai ca sa scoata tot din ea. Acum in Joia verde am niers mnlauntru la el, fiindca el ne-a chemat. Ne-a zis: iall vin comisarii> farA Intarziere; ne-a si arAtat scrisoarea for In care scriu ca azi au sA fie aici $i prin ei ar vrea sa ne predea in maini casa. In deosebi ar !Asa in cetate, ImpreunA cu noi pe domnul Vernelius, si s'ar face un inventar despre toate cele rAmase in cetate; jumAtate ar ramanea la ei, iar restul la noi. Foarte mult cere dela noi sA fim cu creding Rtgelui. El va sale scrisoarea de credintA, iar noi sA o subscriem $i sA punem sigilele noastre si aceasta sA se facA Inaintea comisarilor. Noi am raspuns in faja lui ca suntem gala sA facem ce ne cere; de aceia, in privinta casei, stain asa, cum am arAtat mai sus. Alta vesti nu avem decal aceia ce-am scris in epistola de www.dacoromanica.ro

172

mai Inainte despre Moldova : CA 'Mull au fost trimi§i (au navalit) In Moldova. Acum Paul Dacho $i loan Zentivan, sluga lui Idemffy,

aduc stirea ca 'Mull iarasi se retrag. Mihail Dombag a venit la Domnul Castaldo $i a spus ca Turcii de langa Dunare, top merg In sus spre Buda ; §i ca §i Turcii Sekkedy" merg acolo, numai Beek cu oastea lui ar fi ramas. Para nu incheiu aceasta scrisoare, a sosit la not Paul Dacho, Impreuna cti loan Szentivan si ne-au spus : lata de-atunci a venit si Lazar Kun; $i el spune ca Martil s'ar fi tras inapoi. Pe Tanga Mari ar fi 2 osti turcesti, anume Tanga Cetatea Alba. Ne-au spus apoi ca omul lui Lazar Kun a umblat in Moldova Si a dat fag cu vornicul Voevodului. Si acest vornic ar fi trimis vorba lui Lazar Kun, zicand : Domnul meu sta gata, caci Sultanul a trimis pe fratele mai mic at Voevodultti §i i-a iertat jumatate din birul pe care avea sA-I plateasca, ca sa mearga cu rasboi asupra acelei Pria. Spun ca acum Voevodul e gata §i ca ar fi la Roman. Daca ar vrea sa intre (in Ardeal), popasul at doilea ar fi la Bacau, iar al treilea la Trotus. Acestia ne-au spus ca, si mai Inainte, and ajungea Voevodul moldovean pans aici, totdeauna intra §i niciodata nu se intorcea fora a pricinui marl pagube (Szalay, o. c., pp. 94-95).

22 Seplemvrie 1552_ Castaldo cdtre Ferdinand.

Sett majestas vestra tractatum de pace per Transalpinum vaivodam medio Petri Haller motum, p o quo quamvis numquam dubitarerim omnia ista subvertendorum populorum causa, et ad animos ipsorum alliciendos moveri, tamen ne viderer pacem regni detrectare iuxta mandatum majestatis vestrae assensi, quod ipse Haller ad colloquium cum vajvoda et quibusdam Turcis perexerit, in quo quid tractatum sit majestas vestra ex alligatis litteris videre poterit, hip vero cum res discutienda proposita nobibbus fuerit, nolunt id quod Turcae non petunt, ausi enim sunt aliqui libere dicere numquam ipsos pacificos esse futuros donec ab Hungaro regantur

.

.

. ...........

.

(Erdelyi orsz. eml. I, p. 371.)

Lupla lui loan Coencli cu Munienii. (Centorio, p. 53 si urm.) .

.

.

.

parendo a Frate Giorgio the non era punto

da perdere tempo, fece tosto fare alcune poche genti in Torda, et www.dacoromanica.ro

113

in Egneth, che sono due Terre grandi di Transilvania, e comandando poscia a tutte l'altre regioni e paesi, che pigliassero l'armi per la commune loro difensione, percid che col Bascia di Buda, it Moldavo et it Transalpino entravano ciascuno per la sua banda a danni di quella provincia, dette in brevity di tempo tanto buon ordine, ch'in pochi di congregb insieme d'a cinquanta mila huomini, con i quai se ne andd a Sassebesse per condursi in persona contra it Bascia di Buda, di cui (per essere buon soldato, e pmtico, se ben menava manco gente seco si temeva piu de gli altri, che non erano cosi nelle guerre essercitati, e come egli isperimentati, e di gia era cominciato quello ad arrivare con le sue genti a Deva, che is uno assai forte Castello, posto in su la riva del Marosso, fiuMe pr'ncipale di quei luoghi, quando it Frate partendosi da Sassebesse se gli spinse contra, et espedi neI medesimo camino Giovanni Chendi persona molto potcnte, e notable tra gli Ungheri con assai buona, e bastevle mano di --Cdvalleria, e di fanteria contra it Transalpino a cid difendesse quLi passi pe i quail era sforzato a passare se voleva entrare nella Transilvania, et andasse ad impedire, che non si potesse congiungere col Bascih, it quale affrettando it suo viaggio, e raccogliendo (oltre le genii che seco conduceva) dalle terre vicine sino al numero di quattrd altre mila pers_ne, si condusse tacitamente con essi, ove it himico stava senza sospetto d'alcuno accampato, et essendo indi atrivato, e da alcune spie fatto chiaro d'ogni suo ordine, nelI'apparire dell'aurora, ordinato e hebne delle sue genti una assai lunga fronte che mostrava di essere un'essercito infinito, si mosse ad assaltare i Transalpini con piu rumore di trombe, e tamburi, e timpani, che possanza di gente, dalquale impavriti, e dal vedere delle lunghe fila de gli armati, che dalla cima d'alcuni colli cominctavano salendo a dimostrarsi in battaglia stupefatti, e credendosi anco che vi _fosse il Frate con tutto it suo potere in persona, si perderono talmente d'animo che non volsero aspettar altrimente la battaglia, ma sbandandosi cominc:arono a fugire tanto disordinatamente, che quei di Giovanni Chendi pighando animo, e sequitando la vittoria, e persequitandogli gli furono on tanta prestezza foura, che in quello rivolgitnento di fuga ne uecisero piu di cinquemila, e ne pigliarono tanti pregioni, che era un stupore quadagnando tre mila caval i e mite insegne, con la quale vittoria it Chendi impavri si fattamente it Transalpino, che fuggendo per vita de'suoi da quella rotta, non ardi per motto tempo- di p gliare www.dacoromanica.ro

MI

piu rarmi contra tie Transilvani, e cosi scacciato the egli hebbe da quella parte i nimici, se ne ritorna di fatto da Frate 0 orgio ricco di m Iii prigioni, d'infiniti bottini, e tante spoglie che era una maraviglia a vederie, it Frate poscia e hebbe espidito, it Chendi

contra it Transalpino, nel medesimo punto comandO a i Scull, che con grandis.ima celerity andassero a difendere le sue terre, perlaquali'ei ententeva che'I Moldavo doveva entrare a suoi dauni, e fo.tificassero ne'passi, che erano per rispetto detle montagne, e d'alt i dirupi d.ffictlissimi, e si potevanu guardare con poco numero di genie, peril eglino che naturalmente erano nimici de Sassoni, e che con essi stavano continouamente mJle, havendo a

passare vicino a Sassebesse, e d'indi a viva forsa, per it paese loro,

lasciarono da parte quehlonesto desidetio, che gli doveva spingete ad andare a difendere la sua patria, et ambracciarono quella della vendetta, percioche condotti a Rober cominciarono a sacchegiare quante case de Sassoni gli venivano di nanzi, et ardendo, e rovinando le terre, per le gualli passavano, dettero a quegli non picciola affhttione, e guasto, po :tando seco cio che per 11 viaggio

gli havevano ruhato, e tanto attesero a queste enormity crudeli, che dettero tempo at Moldavo di potere scorrere con ogni commodity per it for paesi, e terre, e rubargli, e destruggendo et ardendo be vine rivoltargli it tutto sottosoura, cosa che in vero fu giustamente da Dio permessa, perche eglino havessero ragione volmente a patire da suoi nimici, quelle stesse calamity e mall, che eglino havevano tanto ingiustamente a'suoi amid fatti patire ; Hor essendo it Frate certiftcato da questi duoi come it Bascia si era ritirato, ei si rivolse subito con quella maggiore diligenza, e velocity che pole contra il Moldavo che andava (come gia si disse) distrugendo ed ardendo i paesi, be terre di Siculi, e con animo ch acerbamente vendicare contra di tut guella ingiuria che egli stimava piu d'ogn'altra che gli havesse fatto, crudelle, ed intollerabile ; ma essendo que lo avisato della mente di Frate, e havendo etiandio inteso quanta era avvenuto al Transalpino, non gli parne piu buon'consiglio di aspettarlo, e cosi havendo fatto, in quelle parti non picciolo danno, si ritiro prestamente con tutta la sua genie, che tra cavalli, e pedoni poteva essere al numero di trenta mila huomini, menando seco grandissimi bottini dt robe, e di bestiami, e d'aitri acquisti con piu di mille prigioni, che fawn presi da un Chiattioso del Turco, che era venuto con alcune compagnie di cavalli Turchr in suo favore.1) 1) P. 55.

www.dacoromanica.ro

Os

Cunea dap?' S-iul Dumilru. (30 Octomvrie 1553.)

R. Bdloory calre T. Nddasdy. Voevodul Moldovei foarte ne ameninta, ca vine impotriva noastra. Dar D-i Voevod nu poate lua B,cleanul cu puterea, c'ci n'are oamenii trebuinc os la asediu ; a facut doua cistele (bastulane) in aprop ere. D r eel din cetate se incred La sunt mai puternice ale tor. Alte noukati nu sunt. Data in Fagaras.

subscris, A. Bcithory. (Tartenelmi Tar, 1905, p. 225.1

in =ilia a doua de Rusalii. (13 Mali" 1554.)

B. cdire N. Voevodul Moldovei vine in cwand asupra noastra, aseminea $i Vuevodul Tarn Rumanesti. .

.

.

.

.

.

. .............. .

Data in largul Murt sului, (Thrtenelmi Tar, 1903, p 227.)

in zinc' S-fului Mihail'. (8 Noem. 1554) Acelasi cdire acelasi.

Mai departe pot sa-ti scriu ca acum avem deplina pace, atat dinspre Moldova, cat $i dinspre Tara Romaneasca, desi Moldovenii nu vin in Ora Ia noi, si oamenii nostri nu merg acolo, cad pazesc drumurile si de-o parte si de alta. .

.

.

.

.

. ..............

Data in Alba-lulia, etc.

(Thrtene1mi Tar, 1905, p. 230.)

30 Oclomvrie, 1554.

Speciabill ac magnifico domino Francisco Kendy de Zenibiblvan, Waywode Translivaniensi el Siculorum Comiii, etc. domino nobis observando. Mai departe, o sluga a mea a prins niste Romani din Moldova, in vara aceasta, ceidce am fust adus Ia cuno§tuna MAwww.dacoromanica.ro

176

iieiTale. De atunci au stat la mine; $i aCum sunt atti.3.Am inteles ea sunt niste slujitori ; nu stiu ce sa fac cu ei. Dad le invoiesti pi MAria Ta, i-a$ da slugei mete care ia prins; doar' va putea scoate ceva de pe ei. SA ma ierti MA is Ta, ca n'am putut merge acolo din pricina cA de cand am iesit din Tara &Arse', plibegesc cu toti oamenii casei mete, dinaintea colerei ; pi acum rAtacesc aici sub munte, dintr'un sat in altul. Dumnezeu, etc. Data in Braza, Marti dupa ziva Apostolilor Simion si luda, 1554.

Servitor, Andrei Bdthory de Somlyay. (Szalay, o. c, pp. 139-140.)

/556_ (C.ronica Sari, flor). Petru Petrovici a che mat pe Alexandru Voda din Moldova $i pe Petrascu Voda din Tara RomanesscA in ajutorul lui loan Sigismund. Aceia au pustiit aceasta tarn (Ardealul) st Ungaria.

30 Maiu 1557. Egregio domino Paulo Zarkandf arcis Jigriensis prefect°, etc., domino bonorando. Slujba mea inchin MAr.ei Tale, ca unui stApan cu crediniA. Am primit scrisoarea MAriei Tale $i am inteles ce scrii. Aceasta slujbA sunt gata sa o fac Mariei Tale, WA sovaire, tAci dura Dumnezeu, in MAria Ta am mare incredere. Deaceia iata am trimis pe sluga noastra ; rcg pe MAria Ta sa i dai cilul. Cu rAspunsul am intArziat, fiindca n'am Post acasA. CAci sa vezi MAria Ta, ca .atatea nacazuri tulburAri sunt pe capul nostru, Incat in Inc sa se curme, din zi in zi yin tot mai multe. NAcazurile m'au slit sA merg eu Insumi la regina $i numai in }pia trecutA m'am intors. Avand incredere in Maria Ta, ca in stapanul meu cu credintA iti sum, ca sunt gata sA slujesc CreVinif or cu ce pot. Din Ardeal iti pot scrie vestea ca am lAsat acolo pe solul Imptiratului, al Voevodului moldovean $i at celui muntean, prin care Imparatul a adus la cunostinta reginei $i a fiului ei, precum $i la cunostinta Orli, cA 'And in considerate slujba credincioasa a lui Bebek, I -a numit guvernator in Ardeal pi Ungaria; el va fi purltorul de grija at fiului Craiului $i al reginei ; si regina sa nu intreprinda nimic MA de Bebek. AfarA deaceia i-a dat bunwile lui

www.dacoromanica.ro

*el

bragffy ; Giula, 'farad, Moldova si Muntenia (necomplect) si Ind un Pasa cu oaste. Dar numele Pasei nu -1 stiu. Bebek acum se afla in Moldova ; acestea se bucura atat de tare de el, Meat i-au inchis drumurile. Toate acestea ;I le scriu ca sigure, dar te rog pe Dumnezeu sA nu vada cineva scrisoarea, caci si acum ne pri^ gonesc, zicand cA not te finem de stiri S'a dat aceasta scrisoare in Dumineca dupA Joia inalfarei (Subscrierea stears A). (Szalay A., pp. 239-240.)

17 Seplemvrie1560., e

1

CAM scriam epistola, a venit birAul Zabarin .si a spus cA a vazut cu ochii lui, dincoace de Drava, la Monoslo, mai multe corturi :

,

ca la 300. Sunt multi Romani, cu tarnacoape, sacuri, sape, lopefi. Si el spune despre zvonul cA ei vreau sA cladeascA in Monoslo un caste]. Datae ex regia Sygeth 17 Septembris 1560. Eiusdem M. V. servitor : Matheus Zekchey.

Fara adresa. (Szalay A., 0. c. p. 378.)

30 Decemvrie 1560Sacratissima Caesarea Majestas, Domine nobis semper clementissime.

Servitutis, fidelitatis ac subiectionis nostrae perpetuae in gratiam sacratissimae Majestatis.Vestrae humillimam commendationem.

Tametsi singulario studio cavemus, ne qui extra commissionem suscipiamus, quod ab officio nostro videatur esse alienum, tamen cum intelligamus magnas practicas misceri in Polonia, Transilvaniaque, ut adolescens Zapolides, eius Provinciae nunc Princeps, Sigismundo secundo Regi in Poloniae regno succedat, non praetermittendum rati sumus, quin Majestati Vestrae Sacr. scriberemus,

hoc ipsum videri tempus quo Despotam in Moldaviae Regnum collocari res Sacrae Majestatis Vestrae maxime requirunt. Non enim est dubium, quin si Zapolides Poloniae sceptris potiatur, omnes artes viresque in eum scopum sit collaturus, omnesque www.dacoromanica.ro

12

I%

modos quaesiturus, quibus fegnum 14ungariae tantiumn sibi paternum et haereditarium vendicet, cum alioqui gens Polonica semper hoc Regnum adfectaverit et varia tentaverit ad hoc sibi subjugandum. Ad hoc nemo Transilvano majus impedimentum adferre poterit, prout nos humillime conjicere possumus, quam Despota, cum erit in Moldavia, vel ne ille ingrediatur, vel ne etiam ingressus (quod Deus prohibeat) propositum pro voto perficiat suum. Ad Transilvaniam autem subjugandam nulla facultas major contingere potest ea, quam ipse praebebit, ubi Moldavia potitus fuerit. Tan-

tamque habebit Despota ex eo Regno opportunitatem serviendi sacrae majestati vestrae atque universae christianitati contra Turcas,

quantam vix ullus alius habere posset. Est autem haec una et praecipua ejus professio, quam non tantum ore prae se fert, verum etiam factis probare nititur, ut serviat Majestati Vestrae Sacrae tanquam Christiano et Catholico Caesari, ac communitati Reique, Publicae Christianae. Invenietur fortasse modus ejus rei, quo is in regnum statuatur, si exquisitissimae deliberationis Sacrae Majestatis Vestrae sententia ea fuerit, ut id ex usu fore videtur. Quod si temere nos hoc Majestati Vestrae Sacrae proponere visi

fuerimus, a Majestate Vestra Sacra humillime veniam petimus, qui metis officii nostri transgressis alienis nos negotiis ausi simus ingerere. Id enim fecimus studio et promptitudine Majestati Vestrae Sacrae inserviendi. Quam rem totam Majestatis Vestrae Sacrae sapientissimo iudicio inclinatis animis et pectoribus permittimus. Cuius nos in gratiam nutumque Caesareurn humillime subjicimus optantes a Deo immortali Majestati Vestrae Sacrae et serenissimis eius liberis, Principibus nostris clementissimis, vitam longaevam et perpetuam atque in concussam felicitatem. Datum Cassoviae die XXX Decembris Anno Domini MDLX, Sacratissimae Majestatis Vestrae humillimi servitores F. Turzo in. p. Sigismundus Torda, Magochij Gaspar. Adresa : ImpAratului. (Publicat In Torteneti Lapok, I, p. 759.)

24 Ociornvrie 1561. Cadislau Kerecsenyi coire Tozna Nddasdy. Alta tire nu pot scrie Mariei Tale, decat ca fiul Craiulul $i -a trimis ostirea ca in locul cetajii Szalka sA ridice alta. Intea`:eia D -1 Francisc Zay a fost gala cu ostirea lui Despot §i au plecat

www.dacoromanica.ro

10 ,S§upra lor; oastea fiului Cralului a fugit ; au Orbit clAdirea cetAtii §i in spaima for au aprins cetalea Kai& Aid suntem acum in lini§te. Despot Ind a plecat cu 2.000 oameni, dar Voevodul Moldovei il a§teaptA gata cu 40.000 oameni, dupA cum mi-au spus oamenii mei de incredere din Ardeal. Vom vedea ce va da Dumnezeu

Data in Giula, Vinerea inainte de Siantul Dumitru 1561. (Tortenelmi Tar, 1900, p. 263.)

25 Ianuarie 1562. Acela0 cadre acela*L. ImpAratul turcesc trimite impotriva lui Despot toatA oastea, pe care o are dincoace de mare §i in fruntea ei a pus pe un Vizir de-al sail, dandu-i §i 3.000 ieniceri Data In Giula, 25 Ianuarie 1562. (Tortenelmi Tar, 1900, p. 265.)

13 Ianuarie 1562. Serenissima Regia Majestas ! Domine, Domine clementissime.

Post fidelium servitiorum meorum in gratiam Majestatis Vestrae Serenissimae humilimam mei subjectionem. Scripseram Majestati Vestrae humilime, me missarum Majestati Vestrae Serenissimae literas Christophori Hagymassy scriptas Stephano Seredy Praefecti istius Castelli Octava, quas nostri intercepperant. Eas in specie, ac ex hungaro in latinum traductas Majestati Vestrae Serenissimae mitto ex quibus Majestas V. S. clementer intelligere digriabitur, quomodo et Turcarum (I) contra fideles subditos, et servitores Majestatum Vestrarum eductione eum assecuret, et fidelibus subdills Majestatum Vestrarum in eisdem minetur, quod non tantum verbis auderent dicere, verum et re ipsa, si in eorum potentate esset, ostendere parati essent ; nunc enim Transylvanus tertium jam oratorem ad Bassam Budensem misit, ut eo magis Bassa ad insurgendum contra fideles Majestatum Vestrarum Sacratissimarum sollicitaret, non potuit enim exspectare, ut illi duo nuncii qui Arius missi ad Bassam erant, redirent, tertium misit, ut tanto citius Bassam inducere ad movendum posset, Simul et Transalpinum Wayvodam sollicitat ut ei auxilium ferret, quod mihi Dominus Despotes per literas suas significavit www.dacoromanica.ro

tat)

quas mihi homo suus hesterna die adtulit ; qui scribit mihi ut ego Majestatibus V. Sacral. humillime significarem talem intentionem ipsius Transylvani, et si clemens voluntas esset Majestatum, ut ipse eum a proposito prohiberet, ac contra eum bellum moveret, ne huc Majestatibus V. nocere posset, sin minus, si Majestatibus V. S. aliter videretur, ut ipse supersederet, ipse paratus esset clemenfi mandato Majestatum V. obtemperare. Verum si Majestatibus V. ita clementer videretur, non esset prohibendus Dominus Despotes, quin potius hac justa occasione, quam ipse Transylvanus in ruptis induciis contra Majestatis V. S. ostendit, promovendus esset, qui non solum bona fidelium subditorum Majestatum V. depraedavit et occupavit, verum Castellum in medio ditionis Majestatum V. erigi facere curavit, omnesque Comitatus Ultratybiscanos pro se usurpare conabatur, et plura quoque Castella in ditione Majestatum V. erigere intendebat, omnemque hostilitatem in fideles .subditos Majestatum V. S. exercere cogitabat. Quare Serenissime Rex, Domine clementissime, aut nuns, aut in posterum Majestatibus V. animadvertendum erit contra hunc Transylvanum, non enim aliter, quam serpens aleretur in gremio, qui quanto longius alitur et nutritur, tanto maior et fortior crescit, qui in dies Majestatibus V. S. ac earum ditioni magis magisque nocere desiderat, et nihil aliud cogitat, quam ut hoc regnum afflictissimum pro se usurpare et se in regem erigi facere et extollere in iniuriam, et detrimentum Majestatum V. posset, prout Majestates V. S. jam ex principiis facile colligere clementer potuerunt, turn se jamdudum aperte Regem Hungariae electum scribat, et appellari publice faciat, atque huius residui et afflictissimi Regni partem in duas scidit partes, pro segue injuste tot Comitatus usurpare ausus sit, qui nihil extra Transylvaniam digne ac juste habere posset, turn Majestates V. S. etiam ad petita Imperatoris Turcarum illi nihil extra Transylvaniam concesserint, quod nos Oratores Majestatum V. S. solemniter in curia Principis Turcarum protestati sumus, nihil ipsi Transylvano extra Transylvaniam concedere Majestates V. velle, sed sola Transylvania contentum ipsum fore debuisse, qui non tantum Transylvania, sed nec Hungaria, si fieri posset, ut iam ostendit, contentus esse possit melius itaque esset, atque commodius, nobis omnibus fidelibus Majestatum V. S. pro dignitate Majestatum, et patriae commodo mori, quam hunc in pernitiem et oppressionem ditionum, atque subditorum fidelium sit, nihil aliud video, praeter perpetuas inimicitias, et perwww.dacoromanica.ro

181

turbationem Regni, qui nisi hinc ejiciatur, maius periculum quotidie sperandum esse possit, cuius occasione et auxilio Turca quoque majorem aditum contra Majestates V. S. habebit, ul . etiam tempore Patris ipsius Transylvani habuit, si enim Majestates V S. Hungariam aliquando liberam esse, et habere nolunt, Transylvania omnino liberanda est, et si indutiae Majestatum V. S. cum Principe Turcarum habitae, inspiciendae et considerandae sint quae quam firmae et stabiles sint, Vestris Majestatibus S. optime constat, quidve in illis sperandum sit, V. Majestates S. ex suo sapientissimo consilio clementer considerare possunt, quantum ab initio indticiae Turcarum Christianis Piincipibus profuerunt, atque commodi adluleruiit, hoc idem decaetero exspectandum omnibus Christianis est, qui no inducias et conditiones pacis cogitat, sed occasionem sui commodi exspectat, Transylvano autem si Majestatum V. S. esset clemens voluntas, vel saltem ea, quae extra Transylvaniam nullo lure pro se usurpavit, ei adimerentur, dignum equidem foret praesenli justa occasione. Igitur Serenissime Reg. optimum fuit semper omnibus Principibus, occasione omnibus rebus, et cum occasio alicujus rei optima offertur, earn non spernere qua amissa non semper alia occurrere solet nunc autem optima quidem praeberetur occasio cum Imperator Turcarum ut etiam Dominus Despotes scribit, ad futuram aestatem personalem expeditionem contra Persam habiturus est interim cum ipse cum Persa, et filio agit, Deus fortassis earn

gratiam praestabit, quam solae Majestates V. S. optaret . . . . Et V. S. Majestatem Deus altissimus felicissimam, atque incolumem conservare dignetur. Datum ex castris in expugnatione Caste Ili Ochwa, positis, 13 die Ianuarii a. D. 1562. Ejusdem V. S. Majestatis fidelis et humilis servitor Franciscus Zay de Chemer, m. p, (In Arhiva Imperia'A din Viena, publicat de I. Kemeny. to Uj Magyar

Muzeum, 1854, v. 11, p. 201 qi urm.)

2 Februarie 1562_ Pregmdiniele Camerei din Poion afire Maximilian_ Serenissime Rex I Domine clementissime I Immortalem fidem cum humillima subjectione I Etsi ad Majestatem Vestram incerta et ambigua scribere temeritatis est summae, tamen cum Celsitudo Vestra Regia mihi Lyncio discedenti, ut ad se quocunque de genere negOtii occurentis scriberem clementer iniunxerit; scriberlda etiam hae popularia duxi.

www.dacoromanica.ro

1St

De Despota, deque novatione partium Transylvanicarum quae ego propter loci longinquitatem vel auditu tantum, communique, fama, vel interdum amicorum literis, atque significationibus accipio ; quod si e loco essem, ubi res geruntur, vel ubi autem egi, plura Majestati Vestrae, et certiora scriberem et fortasse Dei auxilio aliqua rebus adjumenta adferre possern. De Despote haec feruntur, quod Turcarum Imperator ei Regnum (Moldavia) adprobavit et vexillum pro more miserit, Alexandrum thesauro privaverit, ac ad Portam suam redegerit. Sed haec furate a Turca agi, ego mihi persuadeo. An enim Turca turn ex Serenissimo Poloniae Rege, turn ex Alexandro non clarg intellexit, hinc promotionem Despotae factam ? An nescit cum eo Cathafractos esse? Hispanos milites esse? Hungaricum equitaturn et peditatum esse? Connivet ad praesens, quia rebus suis laborantibus id consultius duxit, a tempore capiendam censet hujus eventus corrigendi opportunitatem, nisi, quod Deus summus humanas cogitationes dissipare solitus est, cum ipse hujusmodi praeclaras et admirabiles res ex parvis principiis operatur, ad finem suae gloriae accomodatum, et Christianae societati salutarem (1). Rusellum ferunt in itinere esse, ac Vestris Caesareae, ac Regiae Majestatibus equos atque alia honoraria adducere, sed haec, ut praemisi, popularia.

Antonium Zekel cum suo ordine ad XXI lanuarii domum revertisse cerium est. Meo quidem tenuissimo sensu waestaret et hunc, et caeteros veteranos Majestatum V. servitores apud Despo tam manere eousque, dum concepts nuper de Transylvania consilia in effectum mandarentur. Agitatum esse intelligo inter Magnificos Dominos Franciscu,m

Zay, Melchionem Balassa et Nicolaum Bathoreum, ut Castellis in circuitu collatis arce Koalo, Munkachs et Hurt occluderentur. Quod quidem hoc tempore opportune fieri existimo. Et initio arcem Hurt circumvallandam castellis censerem, nisi Koalo obstet, quia ea recepta reciperetur Camera Salium in Maromarusio, imo si vel tantum ea occluderetur, salium provenius Majestatibus Vestris illico procederent. Nec est metus, ne aliquae validiores suppetiae obsidionem discuterent, cum omnis auxiliis aditus jam sit interclusus, quando oppida Rivulus Dominarum et Zathmar Nemethi in fide sunt, et potestate Majestatum Vestrarum et Ibannes Secundus perturbato statu Transylvanis fidere non audet. Ea tamen arcium obsidio ita processura videtur, si Majestates Vestrae aperte

www.dacoromanica.ro

183

agere decreverunt, quod vix jam evitari poterit, Cum ad hunt terminum res sunt adductae. Cerium habeo, Majestates Vestras rationes et consilia Dominorum dictorum de illis arcibus tentandis, ex eorum scriptis copiose accepisse, atque etiam de Francisco Nemethi rem omnem a fundamento cognitam habere quem ego ex certorum hominum significationibus percipio ad fidern, atque obedientiam Majestatum Vestrarum aut rediise, aut rediturum esse. Mud erat pertimescendum, ne loannes Secundus Turcas accerseret, quod ego ilium facturum divinabam, id quod jam res docuit ipsa. Aiunt enim ilium juravisse, se Turcas adducturum, atque ita injurias ulturum, vel si Turcica se religione initiari oporteat. Atque duo milia Turcarum

non procul ad Tibiscum in promtu esse dicuntur. Sed in spem nemo Turcicum auxilium illi plus nociturum, quam profiturum du-

bitat, non tantum ob earn causam, quod si pereundum caeteris est, ipse primus perierit, verum etiam propterea quod Transylvanos accersendis Turcis reddat a se alieniores ; sciunt enim Transylvani, Turcas jamdudum eam provintiam adfectavisse, et sibi ipsis dominium quaerere, et esse sublatam spem illos ejiciendi cum semel in provintia firma fixerint vestigia atque omnino totis animis jugum servitutis Turcicae refugiunt atque abominantur. Facile autem hinc liquet Turcas provintiae occupationem meditari, quod, ut fertur, Waradinum pignoris nomine, et certos nobiles obsides postulant.

Eo magis maturandus est ergo cum Despota et Civitatibus Transylvaniae tractatus, et omni conventione praeveniendus Turthrum in Transylvania ingressus, nem si Turca in ea provincia, quam tam Longo tertpore, e tam afflictim adpetiverunt, earn sine dubio MX Ottomanico imperio adaptabunt, atque etiam si ad tempus filium Regis loannis in ea patientur, prout ipsis commodum visum fuerit, tamen profecto vel Passam aliquem, vel Sangiacum in earn cum valido praesidio imponent. Invenient ad id praetextum, quo filium Regis loannis eludant. Igitur ipse se vult potenti brachio defendere. Tenemus memoria, quali arte Solymannus Budam occupavit. Jam cogitandum venit, quantum possit vetertiritus et formidolosissimus hostis ex ea provintia Regno Hungariae reliquo, rebusque christianis incommodare.

Credo equidem Despotam requisitum, omnem in hanc rem operam Majestatibus Vestris navaturam, neque commisurum, ut ipse quoque hinc seclusus et interceptus praeda fiat et mancipium

Turcarum. Ad quem quidem qui mittatur ? hominem cogitando, www.dacoromanica.ro

l$4

ego non invenio. Non ille quem nominavi, pro principali satis aptus non videtur. Sive autem unus sive duo mittendi videbuntur, id tecte faciendum esse existimo, ut etiam apud Despotam dissimulentur, potissimum propter Turcam. Deus optimus Maximus Majestati Vestrae cuncta fausta, et felicia largiatur. Datae Posonio 2-da die Februarii A. D. M. D. LXII. (Uj Magyar Muzeum, 1854, 11, p. 208 §1 urm.)

17 Seplemvrie 1562. Heraclides lacobus Basilicus Dei gratia Despotus Sami etc. regni Moldaviae princeps, Walachiae palatinus utriusque geniis dominus et haeres. Spectabiles sincere nobis dilecti Magnificus fidelis nobis dilec-

tus Paulus Seckel capitaneus noster in Hungaria et in arce nostra Soczaviensi cum ei ills in locis uxor mortua sit liberis relictis petiit a nobit eius bona omnia ac liberos serenitatibus vestris commendaremus, ne in bonis suss et omnibus, quae ibi sunt, damnum ullum patiatur et nostra de causa singularem aliquam curam eorum omnium habeant, quod ut faciant, rogamus nos et vicissim serenitatibus vestris per omnia occasionem gratificari studebimus, quas bene valere optamus. Datum in oppido nostro Soczaviae. 17 Septembris anno 1562.

Ex commissione principis despotae propria. Hora bus Curio secretarius manu propria. Adresa : Spectabilibus et famatis sincere nobis dilectis consulibus et senatui Chassoviensi. (Tartenelmi Tar, 1901, pp. 111 -115.)

1563. (Cronica Sdcuilor). Au scos pe Despot Moldoveanul din cetatea Suceava (Szinthiva), pe cuvantul Regelui, dar n'au finut cuvantul si 1-au ucis.

16 Seplemvrie 1564. Noi, Simion ri Martin Nagy, fosti argafi ai lui Cristofor Polyak, cari am fost in cetatea Sucevei cu nenorocitut Despot, tot ce-am vAzut, auzit Si stim, tot ce-am infeles in cetate si in afarA Cie cetate, In timput nenorocirii lui Despot, mArturisim aid dupA www.dacoromanica.ro

135

credinta noastra; caci ziva si noaptea am fost impreuna $i toate acestea le-am petrecut laolalta $i le stim. Stim el domnul Martin Farkas a fost loctiitorul si cel dintaiu poruncitor dupa bietul Despot. Stim si aceia ca pe Petru Devay Martin Farkas 1-a ucis, a carui moarte a fost apoi pricina rascoalei $i a complotului impotriva lui Despot. Mai slim apoi ca Unguiii au voit sa tale pe toti Grecii, Ora la unul, ca sa poata 'Astra cetatea, cad se temeau de Greci. Dar Martin Farkas zicea : Nu-i taiati, cad iata dusmanul cere cetatea ; sa i-o dam pans o cere, cad mai tarziu i am da-o $i nu va prim 1-0 4.

Stim apoi ca indata ce s'a rasculat cavaleria $i pedestrimea impotriva lui pe fata, tot atunci au ales pe Martin Farkas comandant in contra lui Despot si s'a spus ca toti sa asculte de el. Mai stim si aceia ca Martin Farkas cu cei de subt ascultarea lui au jefuit averea lui Despot ; a Martin Farkas fagaduise

ca se va face poarta dreaptaa, pe care sa iesim cu tot avutul nostru. El spunea ca dusmanul se va retrage la o departare de trei mile si ne imbarbata cu vorbe de acestea : Dusmanul stie ca aveti argint, aur si scule din belsug. Dar iata a jurat fiul regelui (loan Sigismund), cu generalii sai, si Voevodul, cu vladicii $i boierii, a va Ina sä treceti nesuparati cu tot ce aveti". Darabantii s'au bucurat mutt de aceasta slobozenie si s'au pornit si mai tare impotriva Domnului, mai ales ca aveau la ei aur si argint din destul. Dar nu fu asa cum a spus Martin Farkas, caci in ziva urmatoare n'a dat voie sä se faca poarta dreapta", ci ne-a varat prin deschizatura, pe sarmanul Despot si pe not toti. Multi ziceau Ca ar trebui sa iesim pe poarta, cum ne-a fost intelegerea. Dar el la acestea raspundea ea ar fi rusine pe capul lui carunt, daca s'ar face altcum, cad au trecut cele dotasprezece ceasuri.

Stim si am auzit cu urechile noastre cum Diacul Matias, maestru platitor, a zis are Martin Farkas : Domnule Martin, toti ne jucam cu viata. Deaceia hai sa cetim scrisoarea care spui ea o ai drept salv-conduct, data d-tale din partea Romanilor". Martin Farkas i-a raspuns, strigand : Ce grija ai d-ta de aceasta ? De scrisoare e treaba mea 1 Asa te lovese in cap cu bata asta, fecior de lele ce-mi esti, ca indata te iea dracul I". Bietul Diac Matias a inceput a plange, cand auzi injuratura si intelese tradarea, www.dacoromanica.ro

186

In sfarsit pricepu $i nenorocitul Despot ca, fard doar si poate, vreau sa-I dea pe mana dusmanului. Atunci cazu in genunchi si incepu a-1 ruga sa astepte numai o saptamana on cel putin patru zile. Daca nu-mi dafi ascultare, tragefi mai bine sabia mea si ma Mali voi, decat 0 ma dafi la o peire atat de rusinoasa I". Dar n'a folosit nimica, caci Martin Farkas s'a prefacut ca e nebun ; Isi uda capul cu apa $i stand Tanga nenorocitul Voevod, nu spunea nici o vorba. Dupa ce a fost Mat Despot, a zis Mihai Ratz, un capitan al fiului regelui, cAtre Martin Farkas: Marlin Farkas, n'ai facut bine ca ai dat pe Despot in mainile dusmanilor sal. Zau, n'as fi crezut despre tine a esti in stare sa faci asa ceva; altfel de om to -am finut ". Martin Farkas a raspuns : Vad ca n'am facut bine : nu stiu, dracul mi-a luat mintile, dar nu trebuia sa savarsesc acest lucru". La aceasta a adaugat Mihai Ratz : Cand a scos pe Despot afara din cetate, ii trimeteam indarat, de nu ne temeam de Romani. Am vazut insa ca voi santeti hotarati sa va dafi stapanul pe mainile dusmanului, deaceia nu i-am putut da nici-un ajutor. Barem trei zile de mai tineati cetatea! Acum ar trai Despot, caci pans atunci sosia Laski cu ajutor si noi nu I-am fi asteptat acolo".

Noi, Simion $i Martin Nagy, alta nu slim decAt aceia ce am scris aici. Putem spune cu credinta tare ca Martin Farkas a mers sa pacteze cu dusmanul, el a facut invoiala, el a predat cetatea si din pricina lui am fost pierdufi cu totii. Pe dos e scris de alta mama; Fassiones ad instantiam Laurentii !alms contra Martinum Farkas, die 16 septembris auditae, 1564. (Originalul se aIJA in Arhivele orasului Ca§ovia, No. 2482).

12 Augusi 1564_ Nicolae Sabo marturiseste ca el tie sigur ca Domnul 1-a facut pe Martin Farkas hotnog, si-a dat porunca sa asculte tofi

de dansul, ca si de Domnul insusi. Ori $i ce miscue au pornit el trebuia sa-i ramana credincios, caci Domnul in nimeni nu s'a increzut asa ca $i in Martin Farkas. alfii,

Nu stiu insa de ce I-a ucis pe Petru Devay, cad Martin Farkas 1-a atacat $i cu gura si cu arma. Daca n'ar fi ucis pe Petru Devay, noi am fi scapat teferi. Dar uciderea lui Petru Devay a fost pricina primejdiei noastre, cad pentru moartea lui s'a rewww.dacoromanica.ro

187

voltat multimea. Eu am zis dire domnul Laurentiu : Domnule Lattrentiu, vino sa vedem ce s'a intamplat", caci tocmai atunci mutau multimea, de tot felul de neam, din fortareata interioarA, unde locuia Domnul. Am intrebat: Noi putem ramanea ?". Ni s'a rAspuns : D-voastra puteti ramanea". Poporul 1-a ales de comandant pe Martin Farkas. Noul nu ni-a placut ca e, in aceiasi vreme, $i loctiitOrul Domnului si capul poporului revoltat.

Inteaceia, nu stiu, din porunca lui Martin Farkas, on din a cui poruncA, a iesit din cetate loan Horvath. Eu insa erect ca n'ar fi mers de nu-1 trimetea Martin Farkas, dar puteti sa-1 intrebati, din a cui poruncA a mers?

Stiu 'cA Valentin Nagy s'a maniat si s'a intors in sant dar nu stiu ce-au isprAvit cu dusmanul. In ziva cand a fost ucis Petru Devay, poporul rasculat A Wulf Vistieria Domnului, a Mat franele si selele aurite si le-a Impartit Intre sine. Au jAfuit ci averea doctorului, cAci fiind sfetnicul Dom-

nuluispuneau ei, e vrednic sA fie ci el ucis. Vede Dumnezeu ce fel de ioctiitor a fost acesta (Martin Farkas) Voevodului, caci Inca 1-a pazit ziva si noaptea, ea sA nu poatA fugi. CAci Domnul ar fi scApat, dacA 1-ar fi lAsat sA meargA, dar ei 1 -au pAzit $i mai stracnic, ca sA nu fugA, zicand : Daca-1 Mani sA piece, aici pierim cu totii". Cand zAceam bolnav in casa lui Paul Sechel, stiu oamenii noctri ca au venit la mine Martin Farkas, Cristofor Polyak, loan Horvath si altii, cari au fost acolo, si m'au intrebat: DragA prietene, ce-i de fAcut ? ". lar eu le-am raspuns : Cata vreme tin provlsiile, sA nu ne dam. Carne de cal avem destulA, pe langa aceia si alte alimente; apoi poate ne vine ci Dumnezeu In ajutor. Dad ni se vor isprAvi provisiile,. vom face iesirea cu armele ; cine va avea noroc de la Dumnezeu sA scape, va scApa, dar sA nu poatA zice nimeni cA am fost vanzatorii stapanului nostru". Nu ctiu apoi ce s'a mai intamplat, del eu n'am luat parte la nici o sfAtuire. \fad numai cA vine la mine Martin Farkas $i -mi zice ; Tovarase, am isprAvit bine totul". Zic : Cum ?". El mi-a rAspuns : Asa cA ne lasA sA iecim din cetate cu tot avutul in termen de trei zile ; pe Domn nu -1 dam In mana dusmanului, ci a ceaucului, care-I va duce la Sultanul. Pe aceasta a jurat Voevodul (Tomca) si fiul regelui cu WO vlAdicii, cA ne lasA sa iesim nesuparati cu tot avutul, numai sa le dam pe Domn ; fac si podul pe care sA trecem". www.dacoromanica.ro

183

Dar din vorba aceasta nu s'a ales nimic. D-voastra putefi vedea tine a lost- pricina morfii lui Despot si a capitularii cetatii. Domnul doar s'a fost rugat sa finem cetatea numai o saptamana, on cel pufin patru zile. Ba chiar si loan Horvath 1-a rugat pe Martin Farkas sa nu predam cetatea, pans fin provisiile, cum ii sfatuisem si eu. $tiu bine ca Martin Farkas a iesit din cetate cu tot avutul

ba a dus si pe al Domnului, cu toate ca el susfine ca n'a dus nimic, afara de o sea cu piele de jder. Dar si acum are la el trei si in Bistrifa a vandut un ulcior (vas aurit) cu 160 de florini, care platia mai mutt de 500 fl. Pe noi insa ne-a despoiat de sail,

toate. De-aici se poate vedea ca el n'a fost cu credinfa nici r Atte Domnul sau, nici catre noi. N'am asteptat sä se puns el garant pentru noi la Radak, dar nu s'a cazut ca tocmai el sa ne dea pe maim lui Radak, cum am infeles de la Filzy si de la alfii. El a fost causa a am stat in inchisoare si, neindestulandu-se cu pagubele ce le-am suferit acolo, ne-a mai si despoiat de tot avutul nostru.

Despre Laurenfiu Kis nu stiu nimic, nici n'am auzit sa-i fi dat un galben barem Domnul, caci as fi stiut, fiindca am fost tot impreuna si am zacut la un loci cand am fost ranifi. *Hu bine ca Domnul i-a fost dator cu mutt, dar nu stiu cine-i va plat' pentru paguba, cad si pe el 1-au despoiat de tct ce i-a dat Dome!. Nu stiu ce legatura a fost intre Martin Farkas si Petru Sechel, caci ei au fost capii. D-voastra sa ma iertafi, dar eu trebue

sä va spun adevarul. El insust nu va putea tagadui, dad are credinfa, ca toate acestea s'au intamplat asa, ba poate si mai si decat cum imi vine mie in minte acum. Tofi am fost pagubili, nu stiu din- ce pricina, dar ni s'a pierdut avutul si a pierit stapanul -nostril.

Dupa ce am iesit la Ardeal, in mai multe locuri am intalnit darabanti cari au fost cu noi la predarea cetafii. Ei ziceau : Mai bine ne puneam capatul singuri acolo decat sä mancam painea cu atata rusine, caci nimic nu s'a implinit din ceiace a spus Martin Farkas".

Exibitae augusti mensis die 20 per eundem Nicolaum Sabo familiarem : in nomine sanctae et individuae Trinitatis fassus est

sic scire negotium se habuisse ut intro scriptum est, ad instantiam Laurentii lakus, 1564. (Originalul se afIg to Arhivele orasului Casovia No. 2482)

www.dacoromanica.ro

189

2 August 1564. Ceiace stiu eu, Mihaiu Fazy, In chestia tut Martin Farkas, find. argatul lui Despot pe vremea aceia, marturisesc in urmatoarale: Bietul Despot 1-a numit pe Martin Farkas comandant si loctiitor al sail, asa ca. dupA Domn de la dansul atarnau top si ascultau de el ca de o capetenie. Acest Martin Farkas, Jul Despot i-a jurat credinta pe viata si pe moarte.

Pricina nenorocirii ce a urmat a fost uciderea lui Petru

Devay, iar vinovat pentru moartea acestuia, dupa cat am inteles en, tea fost nimeni altul decat Martin Farkas. El. 1-a *at pe Petru Devay inaintea Domnului in felurite chipuri, si cu aceste pari mincinoase, Mute din frica, i-a pricinuit moartea. Am inteles anume ca 1-a parat pe Petru Devay c'ar fi vorbit de pe ziduri cu dusmanul, fait stirea Domnului. E adevarat cA a von bit, dar la porunca lui Martin Farkas. Caci e1 de mutt isi batea capul sa piardA pe Petru Devay, fiindca tare se temea de el. De aici s'a Inceput intreagA nenorocirea lui Despot. Cand a ucis Martin Farkas pe Devay, toti oamenii cetatii au alergat la fata locului, intreband pentru ce si cine I-a ucis.

Poporul s'a tulburat $i s'a mutat din cetatea din lAuntru in cetatea din afarA $i numai decat au ales de comandant pe Martin Farkas. Daca ar fi stiut poporul din eetate ca el a ucis pe Petru Devay, 1-ar fi tatat bucati pe loc. DupA ce acum toti ascultau de el, Martin Farkas trimese pe

loan Horvath si loan Sydo la dusman, cu care a vorbit din porunca lui Martin Farkas, dar dupa cat stiu, n'au facut nici bine, nici Tau. Dar dupa aceia Martin Farkas, loctiitorul Domnului fiind,

a ie§it din cetate impreuna cu Petru Sechel, loan Horvath si Valentin Nagy ; isprava insa au facut-o numai acesti doi: Martin Farkas cu Petru Sechel. Cand s'au intors in cetate, unu dintre fruntasi n'au aprobat pasul facut, dar Martin Farkas a zis ct el porunceste; trebue sA se intample ce vrea el, cad doar el e capul. Spuse apoi cA totul e in regula Si arAta doua scrisori. Una ziceau ca e scrisoarea Voevodului Tomsa, a vladicilor si boierilor lui, iar cealalta a fiului Craiului loan $i a cApitanilor sal. Oath ce fAgacluiescazise elfiul craiului cu cApitanii, tot asemenea Tomsa cu boierii si vladicii : Stim cA aveti aur, argint, bani Si scule din belsug; dacA predati cetatea, vA {Wm sa iesiti nesupArati cu toate, ba Inca vA mai dam si not daruri. DacA cineva

www.dacoromanica.ro

WO

dintre voi urea sa ramana In simbria Voevoclului, a fiului traiutui, va avea simbrie. Pe aceia cari nu vreau sa ramana in slujba, fiul Craiului Ii va petrece in Ungaria". Dar pentru aceia n'a cetit nici o scrisoare. Auzind aceasta, top s'au bucurat, fiindca bani aveau destui, si indemnul lui Martin Parkas a prins cu atat mai curand, fiindca s'au fost instrainat de bietul Despot. Land privi Domnul din palat si vAzu ostirea (lui Tomsa) romaneasca umbland sloboda prin plata orasului si pe langa 'an-

rile cetajii, fara nici o hid de cei din launtru, chema la sine pe Martin Farkas. Eu am auzit lotul, caci eram acolo de faja. Bietul Despot 1 -a inirebat : Doara aji predat cetatea, Martin Farkas?". Acesta a raspuns : A fost predata, dar nu stiu de cine". Atunci Domnul trimese pe Martin Farkas sa intrebe cine a predat cetatea WS stirea lui si a poruncit sa impuste asupra inamicului. Martin Farkas s'a intors si i-a spus ca nici unul nu marturiseste, ci arunca vina unii asupra altora. Si sarmanul Domn isi pusese in el toala Increderea $i i-a pus pe toji subt ascultarea lui atuuci cand a jurat ca-i va fi slugs dreapta $i credincioasa. N'ar fi trebuit sa intre in vorba cu dusmanul WA stirea Domnului sail. Stie el ce-a ispravit, caci fapta buns da rod bun, dar fapta rea nu poate da rod bun. Atunci s'a convins in sfar§it si Domnul ca a fost vandut. Zise deci lui Martin Farkas : Acum, dad aji savarsit lucru fara stirea mea, mantuiji $i viaja mea impreuna cu a voastra". La aceasta Martin Farkas a zis : MIA, ma duc, Maria Ta, si-o sa isprAvesc bine totula. Din nou vorbi bietul Despot: Daca-mi scapall viala °data cu a voastra, chiar dad ramanem saraci numai In camasi, ne va fi cinste si cu ajutorul lui Dumnezeu prietenii

mei o sa va intoarca pagubele. Dar, dad vreti sa ma daji pe mama dusmanului $i voi baga de sama ca vreau sa ma taie, am sa strig tare si sa protestez ca fara stirea si invoirea mea aji predat casa Imparatului $i pe mine. Dad savarsiji acest pacat, ca ma. daji pierzarii, Dumnezeu va va pedepsi pans In a §aptea vita si samanja". Martin Farkas merse apoi sa intocmeasca bine lucrurile, privitor la soarta bietului Despot, a carui moarte o dorea cu insetare. S'a tutors din nou si a zis Domnului : Maria Ta, am randuit lucrul bine, privitor la Maria Ta. N'ai A te temi Maria Ta de nimeni, caci ceausul te va duce la Imparatul Impreuna cu cei ce vreau sa te Insoleasca. Si eu vin cu Maria Ta la Imparatul : www.dacoromanica.ro

An

sa nu-ii fie teams. Intreaga ostirea dusmana se va retrage la departare de trei mile, pentru mai multa incredere". Auzind Domnul acestea,

zise :

Eu vreau sa vorbesc chiar

aici cu ceausul Preaputernicului Imparata. Martin Farkas insa nu se invoia nicidecum, ci zicea : In momentul cand vei iesi Maria Ta din cetate, ceausul Imparatului va veni innaintea Mariei Tale si te va lua in primire". Bietul mieu stapan, injelegand trAdarea invederata, seara tarziu se pregati cu saisprezece soji sa mearga unde-1 vor duce ochii, doar it va scapa Dumnezeu din mainile dusmanilor sai. Prinzand de veste despre aceasta, Martin Farkas cu tovarasii lui it rugau si se linguseau sa nu rnearga. Cand cu toate acestea voia sa piece, Martin Farkas zise : Mai bine sa moara un om cleat sa piara atajia crestini".

Nu 1 -au lasat deci sa piece, ci au pus pazitori la usi Si ferestre, ca sa nu poata pleca pana in zori. Dimineaja urmatoare, sculandu-se bietul Domn, s'a cuminecat ca un bun cretin, impreuna cu doctorul si cu Dumitru. Atunci veni Martin Farkas cu Petru Sechel $i zise : Imbraca-te, Maria Ta, in hainele cele mai scumpe si iea-ji in buzunar pietre prejioase, ca sa le ai Maria Ta la indemana, caci ceausul Imparatului te va lua in primire si nimeni nu se va atinge de avutul Mariei Tale si va fi Maria Ta si acolo Domn". Intr'aceia se apropia ora douasprezece, la amiazi. Zise deci Martin Farkas : Bateji tobele, si toll oamenii sa iasa prin deschizatura".

In seara premergAtoare, caul voia sa fuga, i-a rugat in genunchi Domnul, sa nu -1 dea pe mana dusmanului Inca trei zile. Caci cu dusmanul asa a fost injelegerea : sa se fad in zid o poarta si prin aceia sa iesir. Dad s'ar fi facut poarta, cum a fost invoiala,' bietul Despot ar fi fost scapat, caci treceau ire' zile pang se ispravia poarta si pana atunci primiam limbs, fiindca Laski era Ia patru mile departare cu ajutorul. Dar Martin Farkas nu voia sa stie nine de toate acestea, ci umbla incoace si incolo cu buzduganul in mana, strigand : Au trecut douasprezece ore ; ar fi rusine pe capul meu carunt daca am face altfel, caci au trecut douasprezece ore". Asa mana Martin Farkas pe bietul Domn dindarat, ca un calau. Iar, dupa ce a fost scos din cetate, I-au dus, nu la Imparatul, nici Ia ceaus, ci l-au dat pe mana lui Tomsa, care l'a scos din oral si acolo l'a taiat. tar pe not ne-au Inchis www.dacoromanica.ro

tO

in trei case §i ne-au despoiat de tot ce aveam. be el insa §i de Petru Sechel nu s'au atins, nici de avutul tor, ci i-au lasat slobozi, darnindu-le cai §i bani. Noua Insa nu ne-au dat, ci ne-au golit de tot ce aveam. Si averea Domnului tot Martin Farkas a pradat-o intaiu, luand

tot ce-a voit, dar eu n'am vazut sa fi luat cineva ceva de la et. A mers apoi la palatul Domnului §i a luat un lighian aunt, pe care l'a vandut sluga lui, Cristofor, in Ardeal, in orgul numit Bistrita, cu 160 fl. Mai departe se poate vedea a Martin Farkas nu la porunca Domnului a predat cetatea, .ca Domnul, vazand tradarea aceasta mare, a zis : Dad voi nu voiti sa ramaneti, mergeti cu. Dumnezeu din casa mea ; cred ca se vor afla intre Unguri cari sa ramana. Dar tiu ca Romanii §i Grecii nu vor pleca de bunasama." Dar Martin Farkas zicea : Nu a§a, Maria Ta, ci cum am facut eu intelegerea".

Ilic est fassio nobilis Michaelis Ftizy, etc., in scriptis senatui Chassoviensi, 2 augusti per ipsum porrecta, eluam ipse iuramento a lectura in nomine sanctae et individuae trinitatis prestito confirmavit ad instantiam Laurentii lakus. 1564.

8 Deceinvrie 1564_ Eu, Stanciul, care am fest ziva i noaptea cu Maria Sa Des-

pot, caci i-am fost aprod On*, adeca am fost Intr'o casa cu el i am slujit Mariei Sale.

Deaceia dau seams at dreptate de tot ce-am vazut, auzit §i §tiu.

Eu am fost In casa lui Despot, cand venea Martin Farkas §i-1 para pe Petru Devay si -i tot §optia in urechi sarmanului meu stapan, pans ce 1-a chemat °data la sine pe Petru Devay. Atunci

Martin Farkas a wzat dupa u0 pe Maur, ca in clipa cand va intra, sA-I izbeasca cu buzduganul de dupa u§a. Cand a intrat Petru Devay, Maurul I-a lovit de doua ori, dar acela a smuts bata din mana Maurului. Cand a vazut aceasta Martin Farkas, a sarit asupra lui Petru Devay, 1-a strapuns cu sabia §i I-a ucis. Devay, Inainte de a fi ucis, a sbierat de 1-au auzit cei din cetate. Eu am ters sangele §i am dus cadavrul cu un om, de 1-am ascuns- Intr'un dulap. Darabantii §i calaretii au alergat la MO locului §i au pa§it MO§ in contra lui Despot, cerand sa dea sama pentru ce a www.dacoromanica.ro

193-

tost lids Devay. N'a spus alta pricina, ci a luat tot asuprO-st zicand cA el I-a ucis. CAci vicleanul Farkas I-a pus pe Despot sit

jure ca nu-1 va descoperi. DacA ar fi spus a Martin Farkas l'a ucis, acolo pe loc 1-ar fi tAiat. Dar Despot ui -a tinut tuvantul. Stiu $i aceia ca cei din cetate, impotriva lui Despot, au ales de comandant pe Martin Farkas. Si, indata, a jAfuit comoara lui Despot, el impreunA cu talharii lui. Atunci bietul Despot a Imes oameni Intre rAsculati, ca sa. asculte ce vorbesc. Acestla, !Morandu-se, i-au spus cA Martin Farkas vorbia astfel : Am prAdat averile lui Despot ; daca va izbuti sa scape, vom pen toti, panA la

unul. sa lucram fug impreuna sA nu scape, ci sa.moarA, cad, dacA scapA trAdAtorul, not suntem pierduti, fiinda soseste Lasky cu ajutorul". Stitt $i aceia cA Martin Farkas a mers cu Petru Sechel, MA invoirea lui Despot, la dusman $i a fagaduit cetatea $i pe Despot cu doisprezece soti. Astfel acest blastamat vanzator a pierdut pe Despot, tara intreaga $i pa multi viteji. Cei din cetate credeau in vorba lui, ca in Sfanta ScripturA. CAci el amAgea pe cei din cetate cu vorbe de acestea : Ude, ne-am inteles (cu inimicul) sa va lase 0 iesiti in pace cu tot avutul vostru ; nict lui Despot nu-i

vor face nici-un du, ci-I vor duce inaintea Sultanului" $i lui Despot i-au vorbit tot asa, dar sarmanul Despot nu i-a crezut, fiindca stia cA I-au vandut. Bietul Despot a cazut de done on in genunchi inaintea for si i-a rugat: Nu se aflA o sluga credincioasA, care sa-mi i-a capul cu sabia mea insA-mi, ca sA nu fill

dat unei morti atat de ingrozitoare ?". Ba ui -a luat si gulerul, ca sa-i poatA tAia capul. In ziva premergatoarer Despot s'a fost pre gatit, cu cativa tovarasi, ca sa iasa prin deschizAturA si sA meargA undeva ; eu Inca eram cu el, cad asa i-a fost dorinta. Dar, cand a prins de veste Martin Farkas cu hotii Jut, i-au sarit in cale zicandu-i: Unde vrei sA mergi, MAria Ta ? N'ai sa mergi. Nu se mai poate. Mai bine sA moatA un om cleat sa piara map crestinil". Apoi a pus pazitori la usi $i ferestre, ca sa nu se poata depArta. Cand a vazut Despot ca e inconjurat de dusmani in lAuntru ca $i in afark a cAzut din nou in genunchi, plangAnd si ru-

gandu-i sAi taie mai bine capul. Zicea: Mergeti voi afara din cetate ; Coate averile mete fie ale voastre. Voi rAmanea cu Gtecii si cu _ceilalti, cari imi sunt credinciosi ; raman en $i

in casa,

Oa imi soseste ajutorul". Cand auzira aceasta Martin Farkas s' www.dacoromanica.ro

18

14i

tovarasii lui, mutara pe to:4i oamenii din fortareata interns in tea externs, ca nu cumva Despot sa is putere asupra for. De aceia

au dat porunca aspra, ca subt pedeapsa de moarte sa nu cuteze

cineva a merge la Despot. Au rupt Wattle de pe pivniti $r au Nut Ingrozifor de mult. Spune apoi Martin Farkas ca Laurentiu Kis ar fi pradat vistieria $i ar fi luat vasele de argint, aurite, ale lui Despot. Cu ce obraz poate spune astfel de minciuni, cand stie Dumnezeu $i stiu oamenii ca el n'a jafuit nicairi nimic ? Dar, chiar data ar fi vrut sa jafuiasca, n'ar fi aflat nimic, cad le furase Martin- Farkas toate Inainte. *flu despre ce vase vorbeste Martin Farkas. Pe acelea le-a legal Despot intro patura alba si mi le-a dat, zicand : Mergi si du-le gazdei mele, Laurentiu Kis, caci if datoresc mull". Eu am voit sa le duc, dar n'am putut, cad erau prea grele ; le-am dat deci unui usier grec, orb de un ochiu, cu numele Pavel. De aceia Martin Farkas pe nedrept invinuieste pe Laurentiu Kis. Eu marturisesc Ca nimeni n'a fost cu atata credintd fats de Despot ca ef, pans in sfarsit. Cad, de $i zacea !lila de moarte, totusi s'a coborn si a strigat : Vitejilor, bggafi de same ce faceti ! Va conjur pe numele lui Dumnezeu, ganditi-va la cinstea voastra, caci pupa astfel de fapta cum yeti mai manta painea in Ungaria ? De-ar fi sa ie§iti de aici numai in camasa, tot aparati viata stapanului vostru".

Asta stiu eu, aceste lucruri, $i le-am scris in rand, nu de dragul on prietenia cuiva, ci dupa dreptate. Attestatio contra Martinum Farkas homicidam pro Laurentio Kiss facta sub iuramento coram senatu, die 8 decembris 1564. (Originalul se afiA in Arhivele orasului Casovia, No. 2482/c.)

8 Decemurie 1564. luramento desposito coram senatu facta est haec fassio die 8 decembris 1564.

Eu, Stefan Horvath, care am fost capitan de pedestrime al bietului Despot $i acum sunt sluga credincioasa a Mariei Sale d-lui Menhert Balassa, marturisesc cu credinta, dupa dreptate, totce-am Inteles, vazut si auzit despre nenorocirea lui Despot. intaiu de toate §tin ca bietul Despot a numit pe Martin Farkas conducator, mai mare peste toti, §i a poruncit sä-1 asculte ca pe el 1nsusi.

www.dacoromanica.ro

195

St:u bine ca Martin Parkas a ucis pe Devay, a cArui moarte a pricinuit caderea lui Despot. Caci eu ma aflam atunci in dormitorul lui Despot, din care puteai trece in camara domneascA. DinteodatA auzit acolo zbierete $i lovituri. Incercaiu sa sparg usa,

dar nu izbutiiu. Intr'aceia numai iatA a di pe bietul Despot LA iese inaintea mea cu lancea in mama, zicandu-mi: Bla3tamatul Petru Devay a voit sa ma rapuna cu sabia". lesiram pe KA cu Despot, dar in clipa aceia sarira la mine darabant:i, strigand : Stai, Stefan Horvath, tu ai ucts pe Petru Devay, care a plain cat zece ca tine". Despot cazu in genunchi si zise catre darabarti : Taiati ma pe mine, inainte de a omori pe Stefan' Horvath, cad el nu-i vinovat, pentru ce voitt sa-I ucideti ". Pricina mortii lui Devay a fost urmatoarea : Martin Farkas a facut prinsoate cu Petru Devay, zicand ca el isi pune capul de nu soseste ajutorul in timp de trei sAp.amani. Au trecut trei sAptarnani $i ajutorul tot n'a sosit. A mai zis odata Martin Farkas: Sa-mi taidli capul, de nu vine ajutorul peste trei zile". Petru Devay a spus atunci, asa in gluma: Martin Farkas, tu nrai cap, caci ti-l'am castigat eu". Dar Martin Farkas n'a luat vorba de gluma $i asta a fost pricina mortii lui Petru Devay, caci 1-a parat intr'una inaintea lui Despot. Dupa ce a murit Petru Devay, toti cei din cetate s'au sculat impotriva lui Despot si voiau sa ne tale pe toti. In mijlocul acestor tutburari loan Horvath, loan Sydo si Valentin Nagy au iesit

din cetate si au mers in tabara inainicului, unde au spus despre ticiderea lui Devay, dar n'au incheiat nicio invoiall S'au intors toti trei $i apoi cu mic cu mare au ales pe Martin Farkas de conducator $i ascultau de el, orisice voia sa faca. Intelegand acestea Despot, ea pregaut, cane sara, cu cativa soli, sa iasa din cetate. Cand au prins de veste tasculatii, cari ascultau de Martin Farkas, n'au voit sa-1 lase. Au pus pazitori la usi si la ferestre $i zavor rfe usa camerei in care locuia Despot; I-au pazit sa nu poatA merge nica ri. Despot se ruga sa-I lase sa piece : chiar dacA ar fi sa-1 prinda, cel putin nu va imputa nimanui. Dar nu 1-au lasat. Martin Farkas asculta, dar se prefAcea nebun $i nu zicea nimic cane rasculati, de si el era comandantul. Stiu bine ca acest Martin Farkas a mers de doua on la inamic. Mai pe urmA m'am luat si eu, in ascuns, dupa el, ca sa aflu ce va face $i ce va vorbi. Acolo Martin Farkas la inceput MOduia ca Despot s'ar afla in cetate. Cand a vAzut insa ca aceia se www.dacoromanica.ro

198

manie si zic ca nu vor auk pe nimeni, atunci se indrepta catre Ladislau Radak, Toma Datzo si dire boerii de frunte ai lui Tomsa: Veverifa si Spatarul, zicandu-le : MA mir ca d-voastra, oameni vechi in slujba, nu ma infelegefi". $i in vremea aceia tragea cu

ochiul catre Radak, ceia ce insemna a Despot e in cetate. Ladislau Radak zicea : Eu nu ieau raspundere pentru avutul prostilor acelora; destul ca le vom crufa viata, si dad vor pierde avutul. Dar Tomsa vrea intaiu de toate sa-i dafi in mans. pe Despot si pe cei doisprezece sof( ai lui." Sarmanul nostru stapan a aflat toate acestea de Ia mine si de la alti credinciosi ai sai. Veni apoi Martin Farkas si vorbi aslfel catre pedestrasi si calarefi: Vitejilor, iata ca am aranjat totul bine : ne lasA sa iesim din cetate cu tot avutul nostru, argint, aur, bani si haine, si mi-au fagaduit CA oastea romaneasca se va retrage Ia o depArtare de trei leghe pentru mai mare incredere. $i nici lui Despot n'au sa-i facA niciun rau, ci are sa -1 is in primire ceausuI si sa -I duca la Imparatul. a

Cand auzirA acestea cei din cetate, se bucurara mutt, cad, dupa ce jafuira Vistieria Domnului, aveau la ei multa avere. Martin

Farkas II amagea pe bietul Despot ca-I va Iua in primire ceausul si-1 va duce inaintea Imparatului. Dar bietul Despot nu credea nimic din toate acestea; stia bine ca-I vor da pe mana dusmanului slit. Se cumineca deci ca un bun crestin si luA cina Domnului si, iesind din biserica, zise: Vitejilor, WA sabia mea, doar se va gasi intre voi cineva sa -mi is viala, ca SA nu fiu 'dat unei morfi atat de ingrozitoare. Iata ii dau scrisoare ca Domnii niciodata nu vor pomeni de moartea mea. Ori facefi alta, vitejilor, asteptafi o saptamana, on si mai pufin : patru zile, caci doar pana atunci Imi va trimete Dumnezeu ajutor." Dar n'au facut nici una, nici alta, ci nebunia cea mare. Au imbracat pe nenorocitul Despot si au plecat cu el. Dar Martin Farkas mai fagaduise si aceia CA va face poartA dreaplAc, prin care sa iesim, dar nu s'a tinut de cuvant, ci i-a scos pe tofi prin deschizatura. Ziceau unii : Nu ni-a fost asa vorba, sa ne \Tarim pin deschizatura." Dar el rAspundea : lesifi numai pe acolo. Au trecut douasprezece oare, nu aducefi rusine pe capul mieu." Asa au scos pe Despot din cetate, iar Romanii si servitorii fiului regelui I -au dus dintre not si I-au 'Mat. In sfarsit indrAzneste acest Martin Farkas sa spuna ca are Ia

dansul scrisoare de la Despot. Stiu ca a cerut de la el, and s'a www.dacoromanica.ro

197

cuminecat, scrisoare, in care sa scrie principelui In interesul lor. Bietul Despot ins5 a clatinat numai din cap §i a ie0 prin desehizaturA, mergand la moartea sigurA. Barem sA nu spun ca are dela

Despot salv-conduct, cad doar se cunoa§te scrisoarea lui Despot. Privitor la Ladislau Kis marturiseste ca §i cel precedent. Am uitat sä spun 0 Martin Farkas, intorcandu-se din tabAra du§mana, a mai zis : Fiul regelui ne lasA sA plecam nesupArati. Cine vrea sa 'liana in sambrie, va primi leafA, iar pe cei can nu vreau sA ramana, ii va petrece cu pace in Ungaria," (Cf. Revista 1storici, 1924, No. 1-3).

21 Ian uarie 1565Prudentes ac circumspecti domini ac patroni mihi observandissimi et multum confidentissimi. Salutem et servitiorum in eorum debitam commendo. Quod ita tardiuscule scribam deinque literas

ad d. v., causa est probabilis, quia multis et arduis negociis arcis sum occupatus, aut ut dicam, prepeditus, turn quia et rani tabellarii a nobis in eas partes mittuntur, non possunt commode committi literae cuivis. Nunc alia nova vel alii rumores non perferuntur hie apud nos, preter quod Transylvanus iterum petit auxilium a thurca idemque thurca parat se auxilium dare ei, petitque a Moldavis, petit et a Transalpinis, habet nunc comitias (!) in Ko°swat., quid sit futurum, brevi constabit, audimus et a Constantinopoli expeditionem turcicam maximam venire in has ertes Ungarie, inde nescimus quid erit sperandum. D. v. credo omnia intelligere, quaeque agantur et que acta sint hiis temporibus, si que necesse d. v. scribere videbuntur post rescribam. Ceterum certo intellexi quosdam optimos viros milites germanicos domi meae

satis quidem desolate hospitare iam fere aut ultra tres menses, qui etiam ligna pro fabrica sine edificio pecunia comparata comburrent, alia damna quoque inferentes, quod mihi maxime iniuriosum esse videtur, similiter et damnosum, qui magna pecunia comparavi domum, ne tres quidem dies inhabitans earn tales de-, solant in mains. Et si iam antea factum est hoc ab illis, iam tandem deinceps non facerent. Ob earn causam rogo et peto d. v. velint eos ea domui emigrare facere in aliud hospitium, istis enim futuris diebus ex iussu domini mei magnifici Viennam versus et ad principem missus ero, familiamque domum mecum et uxorem deferam, deinceps domi relinquam et ideo si et solus per certos dies domi mansero et familia et ipsi boni viri, hoc non bene convenit, potius domum not intraturus, Et ideo summopere peto d. v., www.dacoromanica.ro

i08

velint eos in aliud hospicium commigrare facere, ne propter eoruni

illic presentiam simul cum familia sub aliorum tecta intraturus, quod d. v. facturas confido, spero prima Februarii me Her ingressum fore et Viennam properaturus, familiam domi reliquens. D. V. felicissime etc., Mathias Pathook, provisor arcis Gywla.

1574. (Cronica Sdcallor). Sultanul a scos din domnie pe loan"-VodA *i a pus pe tron In Moldova pe fratele lui Alexandru-Voda din Tara Romaneasca. loan a fost scos in ziva Sfintilor Fi lip si Jacob. Sultanul a dat poruncA Ardelenilor sa dea ajutor lui Alexandru-VodA, ca sa poata duce in Moldova pe fratele Eau. Din SAcuime am dat 800 cA Areti *i 300 pedestr4 ro*iia, al can r hotnogi era Gheorghe IXcz15 iar din partea Ardelenilor a fost Mihail Rat. Pe ace*tia i-am dat din Trei Scaune *i din Odorheiu ; dela not din Odorheiu a fost hotnogiu Gheorghe Nymtodi. Tot atunci am trimis in solie in Moldova pe Gheorghe Csomortanyi, care a fost ucis in Trotu*, in Dumineca dinainte de St. loan

Iulie 1575. Sultanul Murat, cdlre Sialurile ArdealuluL AjungAnd la voi aceasta poruncA a mea, sa intelegeti urmatoarele :

Mid a murit regele

(a*a numeau Turcii pe loan Sigismund) nobilii si multimea au volt de Domn pe Stefan Bathori. lnainte de aceasta Beche* imi era credincios, dar dupa ce a mers la Craiul nemtesc (Imparatul) mi-a scris *i m'a rugat sA -i dau un loc undeva. SA-i dau un voevodat, dacA ar muri domnul MunteStefan

niei sau at Moldovei. Eu Inca i-am raspuns cA fiind acolo in Viena,

nu-t dau nici o stapanire, dar data ar veri Ia mine, aici Ia Inalta PoartA, cu vremea a* vedea ce sa fac pentru el. Acum de-aceia a trimis un om la mine pin care lini dA de *tire ca adunat din Viena si Polonia o*tiie cu care va pleca in Ardeal, fiindca multimea din Ardeal it dore*te domn si ca indatA ce va ajunge acolo, tot Ardealul va sta de partea lui. Ada -darn, nu s'a tinut de porunca *i de hoiArirea mea. Daca se tinea de acelea *i-ar fi venit aid, i-a* fi iniplinit dorinfa. Dar acum din Viena, din Polonia si tinutnrile de margine a adunat o*tire. Dar fiindca n'a a*teptat si www.dacoromanica.ro

199

a mers de sine asupra Voevodatultii, a fAcut un lucru necuviincios.

De-aceia am dat poruncA Pasei de Timisoara, begilor de subt ascultarea lui, vitejilor mei si vizirului meu Mustafa sa trimita cativa begi in ajutorul lui Stefan Bathory, ba sA mearga insusi Mustafa de va fi nevoie. SA apere Ardealul, care a fost proprielatea stramosului si parintelui meu si e si proprietatea mea $i cei de-acolo, imi platesc bir. Craiul nemtesc a voit sA is aceastA Ora, de-aceia a dat ajutor lui Becher. DacA inteadevar a facut asa, atunci, ajungand porunca mea la voi, sa vA ridicati cu Stefan Bathory, nobili si oameni de rand, sa vA intelegeti cu el, sa ascultati de el, sA stati gata inarmafi si dacA Becher ar veni cu armatA, sA nu-I lasati sa intre ci sA vA luptati cu el. Unui astfel de tradator sA nu-i credeti, ci sA vA

aparati. Dad cineva dintre voi ar da provizie armatei sale, ar pAti-o ca Moldovenii, cAci femeile si copiii vostri i-as duce in robie, iar pe voi v'as frece prin ascutisul sabiei. SA nu luati deci lucrul de gluma si sa spuneti mai tarziu dupa aceia cA n'ati inteles; luati pildA dela Moldoveni ! Dad nu-mi ascultati porunca, pacatul vostru sA se uste pe sufletele voastre. Dupa aceia sa stiti cA rugAmintele voastre nu vor

gasi ascultare la mine; nici nu va mai dau iertare. Asa sa stiti si sA credeti porunca mea. Datae Constantinopoli 1 die mensis turcici praesentis." (Szalay, Erdely es a Porta, pp. 225-226.)

Iulie 1575. Marele Vizir Mebmed cdire lefan BalooriSlujba mea tie Voevod al Ardealului, Stefan Bathori. Mi-ai trimis o epistola. Tot ce-ai scris am inteles. De-aceia am trimis poruncA beglerbegului din Buda si Timisoara, precum $i celor doi voevozi romani sa stea gata. $i tie ti-am trimis porunca ca sa o cetesti inaintea Ardelenilor si sA-i indemni cu vorbA bunA sA Itmana pe pace ; iar dad se vor afla tradAtori, cari nu vor asculta de cuvantul tau $i te vor atAca, to sA te aperi ; sau sA te inchizi intro cetate pans vor veni in ajutorul tau Beglerbegii de Buda $i Timisoara $i cei doi voevozi ai Tarilor Romanesti, on sA te slitduiesti ca focul venit asupra to sa-1 stingi cu incetul. Daca cei din tarn vor fi di si te vor trada, pacatul sa rAmanA pe sufletul lor. Dumnezeu sa te tins. www.dacoromanica.ro

200

Julie 1575. Sultanui Murad cdire qiefan 23dl5ori. Vorbind despre rascoala lui Becher, Incheie : Am poruncit Voevodului din Muntenia Si celui din Moldova, ca fiecare sä vina in ajutorul tau cate cu 5000 oameni, De-aceia injelege-te cu ei, trimite-le vorba unde EA mearga si care va fi ziva luptei. Asa sa stii. Datae 1 mensis praesentis turcici.

13 Marlie 15'>5. Sullanui llurad afire Sialurile polone. Si va feriji de-a pagubi Imparajia noastra, adica Ardealul, Moldova $i Muntenia $i pe Voevozii acelora. 13 Martie, anul dela Christos 1575. (Szalay, o. c.)

August 1575. Marele Vlzir friabanied cdire qiefan SdLOorL A murit Impdratul ri acum s'a suit fiul sau In scaun. El a poruncit tuturor, Voevozilor si altora cari platesc bir, sä urce birul. Aceia au adus birul sporit. Si fie If i porunceste sa ridici birul cu 5000 galbeni ri sa-1 trimifi Dad nu-1 trimifi dupa porunca Imparatului, atunci va fi adevarat

ce-a spus Beches despre tine.

Si Voevozii, can au trimis birul, dad vor vedea ca nu-1 trimifi si tu, se vor rasgandi.

Stii 'cum au jefuit Tara Moldovei, anul trecut; au dus 30.000

robi, pe aljii i-au trecut prin ascujisul sabiei si au facut prazi si In averile lor. Tolusi Moldova a sporit birul cu 5.000 galbeni. Dad Tara va zice ceva despre aceasta, arata-le ce-au facut ceilalti Voevozi Dumnezeu, etc.

1577. (Cronica Sdcullor). Din Moldova Petru VodA a fost alungat de loan Voda (Potcoava) In ziva Sft, Andreiu, dar atunci Sultanul a poruncit Ardewww.dacoromanica.ro

201

lenilor di alunge pe loan Voda. Au trimis In Moldova pe Stefan Bathori, ruda Regelui polon, cu primori sAcui din Trei Scaune, cu darabanti si altfel de ostasi. Au dus pe Petru VodA si au alungat pe loan, tot in iarna aceia.

1579 Sultanul a scos pe Petru Voda $i a pus in locu-i alt Voevod, in ziva de Sft. Nicolae.

1581 In acest an a fugit vornicul cel mare al lui loan Voda cu sotia sa Si cu curtenii, ca la 300 calAreti si pedestrasi poloni.

Aprine 1578Ace1a0 cdire acela*L Lui Cristophor Bathori, inchinator al lui 'sus, Voevod al Ardealului si Domn intre Domnii unguri. Ili doresc tot binele dela Dumnezeu. Ajungand porunca mea la tine, aflA ca am primit scrisoarea pe care mi-ai trimis-o. Ifni scrii ca indatA ce a intrat dusmanul in Moldova, ti-ai pregAtit oastea si-ai trimis-o cu un om

de frunte. Dar cand au ajuns acolo, dusmanul nui asteptase, ci fugise. Acei dintre dusmani, cari au fugit in Polonia, au fost pedepsiti strasnic de Regele polon.

Mai departe, ruda acelui Voevod, care intrase mai inainte in Moldova, a intrat acum cu multi puscasi $i cum oamenii deacolo si begii nostri nu erau puscasi, au luptat de multe-ori impotriva lor, dar fAra rezultat. De-aceia Iti poruncesc sa trimiti In Moldova puscasi cu un om de frunte. In acest lucru am trimis acolo $i pe ceausul Mehmet. Cu el sA-ti trimiti ostirea si impreuna cu oamenii mei sA meargA asupra dusmanului. Si asa sA se poarte ca iarasi sA se intoarcA la tine cu fata curatA . . .. . .

. (Szalay, 0. c.)

www.dacoromanica.ro

.

12

In arbiva oravaul cppron se afid un Codex vecolu, care confine mai mune dale islorice din veacul XVI, inire ele se and .i urmdioarea insemnare in Umbel ungureascd Paul Markhazy, un nobil ungur din HajnacskO a venit in Ardeal la fiul Craiului. DupA moartea fiului Craiului (1571) a luat in casAtorie pe vaduva lui Nisosczki, care vaduvA era fiica lui Moise, voevodul Tariff Romanesti. lar Cristofor Bathory, voevodul Ardealului, a luat pe aceasta femeie dela Paul Markhazi. Dorul de rAsbunare pentru aceasta I-a indemnat pe Paul Markhazy sA meargA in Constantinopol la ImpAratul turcesc, Sultanul Murad, fiul lui Selim. ImpAratul I-a primit cu mare cinste $i i-a dat o proprietate in pre de 40.000 aspri, adica 1000 taleri in Sirmiu, de pe care proprietate el scotea an de an la 3000 taleri. Acest Paul Markhazy a cerut dela ImpAratul turcesc domnia Ardealului. Dar voevod al Ardealului era atunci Cristofor Bathori, fratele lui Stefan Bathori, regele Poloniei, asa ca in ascuns, regele Poloniei era adevAratul stApan al Ardealului. Deaceia regele Poloniei era foarte impotriva a Paul Markhazy sa primeasca domnia Ardealului. Regele Poloniei a si cheltuit multe averi Ia PoartA, pe cari le-a imparIit intre fruntasii Sultanului, ca acestia sA parasca pe Paul Markhazy Ia Imaratul turcesc, ca sA-1 piardA, sA-I omoare on sA-1 turceascA.

Dar fiindca pe-atunci intaiul sfetnic si vizir al Sultanului era. Sinan Pasa, flu de Arnaut, om desavarsit, care nu primea mita gi bani, Regele Poloniei n'a putut strica nimic lui Paul Markhazy si

nu i-a putut face mizerii, 4 ani de zile. and insa bravul $i bunul Sinan Pasa a fost scos din slujbA, a ajuns mare vizir si intaiul sfetnic al Sultanului un ,Sziauz" Pasa, om lacom de bani gi averi (care pentru mita primita dela regele polon a prins si a despoiat de tot avutul sAu pe Paul Markhazy). Numitul Paul Markhazy temandu-se sä nu fie dat de SziauzPasa in mainile regelui polon, s'a fAcut turc, Wand nurpeie de Ibrahim. Dar Sziauz Pasa nu s'a multumit nici cu aceasta, ci ca sl primeasca darul Regelui polon, I-a prins pe Paul Markhazy gi 1-a tinut in cetatea Ujvar. Decemvrie, luna CrAciunului, Joi, ziva a §asea, Sft. Nicolae. Anul Mott. 990, iar dela Christos 1582. (Publicat In Magyar TOrtenelmi Tar, XI, p. 141.)

www.dacoromanica.ro

203

3 Oclomvrie 1583. Fragment Mateo scrisoare a guvernalorilor ardelenl cdire Stefan Bdt6ori, regele Po Ionia'. (Exemplum literarum a praesidibus ad regem per Pau lum Don datarum).

Mai departe, MAria Ta, In ziva Crucii ce-a trecut, am jinut adunare, dupa obiceiu. Aici am tratat despre dare si am poruncit sa se facA revista trupelor in comitate $i in scaune, ceiace credem cA e foarte la locul sAu, pentru ca oamenii sa se Indemne si sA stea gala. Dar, afara de aceasta, tocmai Inainte de adunare a sosit Ia not un ceaus al Sultanului, venind peste Moldova, si ne-a adus o porunca aspra, a carei copie am trimis-o $i MajestAjii Voastre, ca numai decat sA tiimitem armata noastra, nu in Moldova, cum ne scria panA acum, ci langA Beglerbeg, Impotriva Cazacilor. Pe acest ceaus, 1-am purtat cu vorbe frumoase, cum trebuia, aratandu-ne gata de slujbA $i 1-am dimis numai dupA ce am adunat armata. Pe urma, dupA ce am cumpAnit mai bine lucrul, am aflat de bine, sa nu nesocotim cu totul porunca Sultanului, ci sA stain gata cu toata Cara $i in aceiasi vreme sA luam Injelegere cu Beglerbegul, despre sosirea si planurile lui si informandu-ne despre situatia si intenjiile Cazacilor, sa ne indreptam finuta noastra dupA timp si necesitate. Inteaceia am trimis un om al nostru Ia Petru-Vocla, prin care i-am arAtat ce ne porunceste Sultanul. §i cA dacA va trebui sA implinim aceasta poruncA, atunci armata pe care vom trimite-o va pricinui multe pagube Moldovei. De aceste pagube, ce nu se pot InlAtura, nu poate scapa, decal intr'un chip ; dace va lucra la Beglerbeg, si unde e nevoie, ca armata noastra sa nu trebuiascA sa meargA. *i de si acestea nu sunt cleat pretexte, pe care nu le putem spune pe MIA, totusi intenjia noastra e sA dovedim Turcului totul, bunavoinja $i pregatirea noastra $i dacA altcum nu se va putea, ne vom trimite trupele Oa la hotar cu heal:4 bunA, dar aceia nu vom face-o niciodata, cA sa mergem peste Moldova Oita la Nistru, ba poate $i mai departe, sA ne luptAm alAturea cu Turcul ,novo et non admittendo exemplo" $i sa ne punem in joc viaja ostasilor nostri (Qriginalul unguresc publicat In Erd. orsz. emlekek, 111, pp. 200-201.)

www.dacoromanica.ro

INDICE A

Anton, fiul 1W Gritti 34, 37. Anton, magistru 89

Adrian Apol 35, 43, 56, 67, 150. Agria 176 Ahmed Pasa 68, 71, 77, 157. Alba lulia 22, 23, 61, 62. 64, 84, 87, 88, 135, 136, 149, 150, 161, 175. Albert, ducele Prusiei, 93.

Anuarul Inst. de 1st Nat 41, Apsa de mijInc 8. Apsa de los 8, 131, 132.

Arcalia 41. Ardeal 3, 6-10, 11-19. 21, 22, 24,25, 27, 28, 30, 31, 33-63. 37-40, 43-56,

Albert d Wis 104. Aldana 78.

Alexandru LApusneanu 71, 72, 76,

58-71, 77-87, 89, 91, 94, 97, 99,

78-83, 85-89, 93-99, 02, 103, 11011$, 160, 176, 182. Alexandru PotcoavA 123-126. Alexandru, Vo-vodul Munteniel 113, 114, 117-119, 198. Algeria 54.

120-122,125, 127, 140, 143, 148, 149, 150, 152,154,155-158 162, 171, 172, 176, 179,184,188, 192 198, 199, 202.

100-102, 104, 111, 112, 113, 119,

Ardeleni 5, 38. 49, 50, 53, 79, 83, 86, 113, 149, 199. Armeni 74 Arpasteu 41.

Ali Cea:sul 68, 161, Ali Pasa 103.

Ali, Pap de Buda 64.

ArnAut 202.

Altdorf 26. Ambriciu 21. Amhat Ceausul 115, 116. Anal. Acad. Rom. 77.

Asia 41. 81. Aszonfalva 134, 135. Athana,ius episcop 162.

Anastasie, Vladici de Vad 45. Andrassi Martin 56.

August Sigismund, regele Poloniei 94 96, 99. Aurarul Toma 26.

Anglia M, 83.

Aval Dionisie 107. B

Bach 172. Bacica 7. Bahlui 22.

Baja mare 71, 86, 182. Bay los 16

Bakocs Toma 5, 6. Balassa 49, 60, 84, 87, 101,

112, 120,

182, 194 . Bali-Beg 50, 51, 52, 144. Balcg Stefan 98. Bamffy Petru 135, 136. Bamffy Stefan 1...5, 136. Bard' Baltazar 56. Bank Paul 161. Barabas 7. Barabas Samuel 154.

Barberus loan 67.

Barnowski (Tanta) 33. Bartfa 95. Basarabia 45, 50. Basilic 92, 93. Batin 41. Batthyany 37, 38. Bathory Andre 31, 138, 149, 151153, 157, 158, 162, 171, 175, 176, 179.

Bathory Cristofor 86, 122, 123, g01, 202.

Bathory Nic. 182. Bathory Stefan 9, 22, 23, 29, 69, 70,

Barboski 20. Barnaba (preot) 134, 135, 136.

114-117, 120-124, 127, 198, 199, 200, 201, 202. Balhorianum Autographum 114. Bavaria 13 BargAu 113. Bargau (munli) 57,

www.dacoromanica.ro

1Ntsi4E

06

Barsana (Borczanfalva) 8, 131, 32.

Boemia 6, 131, 133.

Bebek 176, 177. Bebek Francisc 32, 86, 87, 138. Bechr§ Gaspar 112, 115, 119-121,

Bogata rom. 89. Bogata ungtneasca 89. Bogdan, furl lui Petru Rare§ 112. Bogdan-cel-Orb 4, 5, 12, 76, 133,

199, 200.

Beclean 85, 175. Beek 172. Beelerbeg 56, 203. Beglerbegul Rumel ei 111. Begner loan 160. Be !grad 11, 16, 35, 86. Beisius 100. Be lski 106. Belzat 126. Bender 125, 127. Benedictus kcalugar) 134, 136. Benediug 41. Berethalom 49. Berger 21 23. 24, 28, 57, 147, Berzevczi 119.

Bosnia 5

Bgeneu 26, 57, 58. Beth len Alexa 17. 19, 20. Beth len Farkas, Cronicarul 19, 86.

Brasoveni 17, 18, 26-28, 50, 57, 69,

134, 160

Bogdan din Cuhea 8, 131, 132 Bogdan Loan (slavis) 73, 76, 77. B gdan 1 Apusneanu 113, 115-119. B wnenfssa Bo dijar 51. 52, 144. Bornem ssa Grigore 150. Bornemissa Paul 84, 144.

Bouri 151.

Boz ut 41. Bozit§41. Braila 117, 119. Bra' covici 93, 94. B-asov 17-19, 22, 25-28, 30, 35, 37, 52, 56, 62, 67, 70, 85, 93, 94, 156, 159, 161.

70, 158, 160.

Bran 176.

Beth len George 88. Beth len Nicolae 12.

Breslau 14, 15. Bretc 62, 153, 156. Broclar a $,efan 140. Bruxelles 92. Bucovina 3 Bucuresti 114, 117.

Bet Paul 151. Bicaz 113.

Bihor (judet) 10, 37. Bis'rita 3,8, 18-23. 25-30, 40, 57,79, 80 84, 85, 89, 134,136, 147,155, 188,

Buda 11, 25 27, 29 33. 35, 48, 49, 51-54, 56, 58, 84 87, 112, 132,

192

Bistriteni 18, 20-24, 26-29, 41, 57, 59, 61, 80, 81, 108.

139, 140, 144. 148-150, 157, 172. Buda (oasa de) 173, 179, 183.

Blasius 133 Blasius (cAlugar) 134. 136.

Budac 21. 28. Budapesta 154.

Blasiu (nobil ro tan) 8, 131, 132. Boda 41. Bodeiu Vornicul 98.

Bunea (istoric) 119, 121, 122. Burghele 92. Burgun7i 98.

Boem (regele) 95. Boemi 125.

)3uzau 156. C

Caramania 156, 157. Caransebe§ 68. 69. Carol Quintul 13, 14, 42, 54, 92, 93. Carol Sierotni 156.

Cetatea Ciceului 4, 5, 11, 12,14, 18. 19, 2', 21, 22, 24, 25.29 30, 40, 4446 50, 52, 57-61, 89, 90, 101, 102,

Carpati 3, 4, 5, 170

104, 113. 141. Cetatea de Bala 4, 5 11, 12, 14,18, n,

Castaldo 46, 65-72, 76-78, 89, 97, 151152, 154-168, 170, 172 Casovia 16, 32, 96, 115, 121, 138,

Cetatea Neamtului 106, 113. Ceaus 203

178, 1P4 186 188, 194. Cazaci 107,117,122-124, 126, 127, 203.

Carnal-qui 41, 89. Carlibaba 20. Cegled 7. Cele (narau) 13.

40, 45, 46, 50, 56-61, 65, 88, 89, 101.

Chissim P sa 62. Chendi 162, 172-174. Chetiu 41. Chezd.osorheiu 70, 158.

Chilia 67, 99, 140.

Centorio 63, 70, 71, 78,79, 162, 165,172.

Chinesti 89. Chintelnic 41.

Cetatea Alba 45, 46, 127, 140, 172.

Chios 92.

www.dacoromanica.ro

114115LtE

Chirales 41.

)57

Convorbiri Literare 92, Cornea Alexandru 46. Cornis Nic. 161. _ Coron 92 Costin Nicolae 106. Costin Miron 124. Cottori 5. Cracovia 93, 139. Creta 92. Cretenses 101. Cretill (loan Potcoava) 124. Crist' 59. Cristofor 192. Cristur 12, 19, 90. Cronica Sacuilor .18, 41. 59, 81, 144, 145, 148, 150, 176, 184, 198, 200. Caaky Mihail 90. Cserenyi Stefan 88. Csomortanyi Gh. 198 Cutca 41. Cuzdrioara 89. Czibak Emeric 37-39, 137.

Chirau 89. Choronk Martin 146.

Ciaba 41. Cianad 9, 136.

Cigalazade Aga 117. Ciorbesti 124. Ciuc 17, 80, 150

Ciucul de sus 81. Cluj 9, 10, 19, 22, 23, 38, 69, 70, 8487, 134. 136, 158, 197.

Clujmanastur 157. Cocensis 143. Cpdlea 57.

C'jocna (jwlet) 9, 134, 135, 136. Colocensis 143, 144. Constantin Ostrog 105. Conslantinopol 15, 18, 34, 35, 36, 37, 42, 46, 54, 60, 81. 82, 86-88, 95, 99, 192 102, 104, 107, 116,121,122,127, 146,150-154, 161, 171,197,199,203.

tontele D'Archo 70. Conventul de Clujnianistur 12, 89.

Czyczwa 138.

0 Dob6 Anton 78. Dob6 Stefan 85.

Dacia 170.

Dacho Paul 172. Dacz6 Gheorghe 198.

Dobric 41. Docolina 123.

Dalmatia 141.

Doczy loan 37, 38. Doja G. 5, 6, 7, 9.

Danciul 20. Danemarca 93. Dan a 6. Daniel Francisc 144. Daskovich Gh. 96.

Dombag Mihail 172. Dominican (ord) 134, 135. Dominic din leud 8, 131, 132. Dominic Nagy 135. Dormys Ceaus 85. DornPn Petru 105, 106, 108.

Datzo oma 196. Daud 123, 124.

Dealul Targului 28.

Don Paul 203. Dracsin 22, 24, 26, 45. Dragffy loan in, 177.

.Decebal 170.

Dej 4, 12, 86. Delfino Zacharia 152,

Dragomiresti 8,131,132.

Demsedj 146, 148. Despot Voda 91-112, 119, 121,177,178, 179, 180, 181, 182, 183, 184, 185, 186,

Dragon, parcalabul Ciceului 12. Dragos 10, 26. Dragosida (dinastia) 94. Dragon Rotopan 29. Dragota 12.

187, 188, 189, 190, 191, 192 -197.

Despoti din Serbia 93.

Desewffy loan 5, 12, 150. Deva 85, 150, 173. Devay P. 106, J08, 185, 186, 187, 189,

Drava 177.

Dul Ladislau 41. Dumbrava 113.

192, 193, 195.

Dely Petru 98.

Dumitrea Mare 28, 29

Diac Teodor 131, 132. Diacul Matias 110. Dob6 120.

Dumitru 191. Dunare 37, 43, 67,68, 99,140,170,171,172

Dymarul, loan Frisa 26. E

Eftimie (cronicarul) 73, 75, 76, 106. Eger 7, 85. Elena Rare 77-79.

Elisabeta, hica lui Const. de Ostrog 105.

Eperjes 116.

Episcopul de OradeaMare 153. Episcopul de Vad 89. Erdely Grigore 19. Erdely Martin 5, 134, 135.

www.dacoromanica.ro

I 14 to t t

6

Es'epnicz 97. Europa 33, 91, 92, 99. Eustratie LogofAtul 75. Evanghielatul dela Voronef 74.

Erd. orsz. eml 49, 50, 53, 81, 84, 85, 87, 10 , 172, 203. Erked 134, 136 Ernest farchiduce) 123. Eszek 36,140.

F Filipopole 157. Fita de Giulesti 131, 132:

Farna Mihail 21. Fai..Aras 50-52, 56, 120, 144, 145, 146,

Fizes 41.

149, 151, 153, 175. FArcas Martin 108-111, 185, 187, 188, 189, 190, 192.

Flaci I 9. F ac hi 171. Flacchia 171.

Fejes F ancisc 132. Feldioara 19-21, 83.

Forgach fscriitor) 84, 87, 95, 91, 119. Forster Wolfgang 22. Francezi 17. F ancisc 148. Francmc de Fanchyka 132,

Feldru 60, 61, 89, Felmer 37. Ferd nand I (regele Unvariei) 13 15,16, 17-20, 22 25, 32-35,36.39 43,45 4749 52, 54-56, 59-61, 63-68, 69,70-72, 78. 81-85 87-91, 94, 97, 100, 101, 103, 104. III, 112, 137. 139, 140, 151,

Franisc I (regele Frantei) 42. Frangepan Cristnfor 15 Franta 13, 17, 42, 48, 55, 83, 88, 92 Fratha, Salatiel de-134, 135. F atileni 106.

154,155-157,161,162, 63, 165, 167. 172. 15. 16, 18-22, 25, 62, 68, 70, 77, 80, 81, 87. Ferhat Aga 100.

Ferchnandisti

Film 188, 189, 192.

G

Galati 46. GaIi(ia 5, 42.

Giehis 52, 90.

Gaithew 136.

G ula 177, 179.

Garda Anton 81-83.

G ulesti 8

Gaspar E eke,- 133.

Giurescu Const. 75, 115, 117.

GivrIl Hdtmanul 79.

Giurgesti 21, 90. GorzO S men 131, 132,

Gilau 53. 55.

Garbou 89. Gerend: 19, 139. GPrendi Petru 81-83.

&1m& (comitat) 32. Gramvelts 143. Gran 14.

Germani 32 55, 168 German a 13, 14. 32, 34, 54, 92.

Graz 161.

Gernyezeg 136.

Graziani 92.

Gerwasius 134 136. Gew-, eriensis (judet) 138. Gewre loan 134, 136. Gheorghe (de Caransebes) 157, Gheorghe Diacul 57. Gheorghe (dobator' 159. Gheorghe Comisul 57 Gheorghe Elekes 133, 155. Gheorghe episcnp de Vad 61. Gheorghe Parcalabul 28. Gherla 41, 84, 85. Ghimbav 57.

Grezi 35, 99, 109, 185, 192. Grecia 152.

Grigore, Mitronolit de Suceava 77. Grit i 16.25,33,34.35,36,37-40,44,86. Grozav Vornicul 19. Gurgiu 17. Gunn 86. Gvozd ec 33. Gyewrghfalwa 134, 136. Gyor 15 Gyula 198. Gyulafalva 131, 132.

H

Habsburgi 13, 15, 17, 22, 32, 33, 40, 41, 42, 47, 48, 50, 59, 60, 111, 120. Hagymasi CrIstofer 90, 179 Haller Petru 67, 68, 71, 78, 157, 160, 161-172.

Hanul Tatarilor 64, 156, 157.

Hateg 63, 122.

HajnAcsko 202, HaidAu 119. Helfenstein 153.

Henric 11 88. Heraclid 41, 42, 44, 46, 94, 184.

www.dacoromanica.ro

1NDICE

HrAbor Postelnicul 57. Hristofor (tunarul) 106, 107. Hungaria 143 Hurmuza Jri (Documente) 8. 12, 14, 21 23, 24, 26 29. 32, 39, 40, 41, 46,

Hercules 92. Hercule' Triptolemos 94. Hoghigag 57. Homorodul Mare 62. Homorodul Mic 62. Hnratios Curio 184. Hnria 7. Horvath 1 187, 188 189.

50, 56, 57, 59-62, 66, 70, 71, 93, 97, 100. 102-104, 112, i13, 114, 115,117, 122, 123, 125, 127 Hust 86, 141, 142, 147, 182.

Horvath Stefan 108, 109, 194, 195. Hotta 43, 103.

Husi 99.

lacob (Heraclid) 91, 92. lagel'on 96. iakabffy Ladislau 135 136lakas Ladislau 188, 192. lancu Sasul 126.

156, 157.

de Brandenburg 55. loan de lava 136. I an de Leordina 8, 131, 132. loan Diacu 29. loan din BArsana 8, 131, 132. loan Fodor 135, 136. loan Joldea 78, 79. loan Kis de Puka 136. loan Nemes de Poka 136. loan Potcrava 122, 123, 200, 201. loan Sigismund47,48 50 51,52,53,60, Joachim

lams C, and (Zapnlya) 13. 16,16,17-22,

25,26,27 29 32,33,34.36.39 41, 44, 47-49, 53, 60 61, 71, 80 82.83, 86, 137. 138-139, 140, 144, 152, 161, 176. Ia4i 93. 124-126.

Ibiy iorf 57 Ibrahim 202. Ibrahim, Mare Vizir 16, 18, 33. leemffy 172.

64,68,81-87,90 91 94-96,100,101 -104, 107, 103, 1.0.113,120. 1 6, 157, 161,176,

le icula 52.

178, 179, 180, 181, 183, 185, 189, 190, 197, 198, 202.

leniceri 64.

loan Voda-cei-Cumplit (Armeanul)

Ilea 150

Ileanda Mare 90. Ilse boierul 37.

113-117, 119, 122, 123.

loan Voevodul (Zapnlya) 31. Iod Brodh (leuo) 8, 131, 132. lorga 4, 8,17,20,31, 49,52 53,73.80,92,

Die Pop oin V 4eu 8. 131, 132. the Ran 460-62, 64, 77-78,148, 150, 151. Ilisua 90. Ilva 60, 89 Imparatui creslin 18, 91, 92, 96, 100,

93,99,105011 112,114, 121-123, 125,127. Isabela 47 50, 62, 53.55, 58-63, 65, 6871, 72 80, 155, 157.

117, 120, 121, 178, 1Q8, 199.

Imparatul turcesc 52,

206

82, 85-90, 120, 122, 150, 162,

Istona milenarA 25. Istvanfiv 37. It 1 anul (Ca-taldo) 66. Italianul (Gritti) 33-35, 37. fflunu7 148.

179, 181, 182,

190, 200.

Imreriali V, 65, 67, 68, 69, 78, 80, 85, 100, 102, 164, 112. 113, 156.

Imperiul roman 55, 99. Inalta Poarta 16, 33, 34, 36, 38 40, 42,

lurkafal a 131, 122. Ivanco (loan PotcoavA) 125.

46,50,58,61, 63,64.82 88,90,99, 100, 103, 104, 112-115, 11741, 148, 151, 154,

J

J can de Villey Burgundul 97.

Jombor 62.

ijia 98.

Juc 134, 136,

K Kallyan

1.34.

Kata 62. Kawai Cristofor 56. K-ivassy Cristofor 141, 142, 144, 146. Kazum Paaa 18, 161. Kale (cetate) 179, 182. Karolyi (FraterGyOrgy levelezese) 56.

Kemeny loan 62. Kemeny (Fundgruben) 20. Kemeny (Ui magyar mum m) 181.184.

Kendy Francisc 37, 78, 83, 87, 89, 145, 175.

Kendy loan 63. Kerecsenyi Ladislau 178. 14

www.dacoromanica.ro

INtutE

Mo

Korpad 136. Kortha Simion 131, 132. Koszeg 36.

Kerthwelkapw 136. Kewzep Apsa 131, 132. Kesery Stefan 122. Kezdi .17, 66. KesmaTk 94, 121. Kis Laur. 188, 194.

Kretschm yer 16, 34, 39. Kun Kocsard 37. Kun Lazar 172.

Kis Petru 146.

Kusal 135. Kykellew (judet) 133. Kvkellewar 133. -

Kochybalybek 145. Komarn 15. KomlOs Petre 132.

Kyser Laurentiu 67.

Knopf (Castaldo Erdelyben) 48, 62. L

Leon X (papa) 5, 6.

Ladislau (Vlad) parcalabul Ciceului 5. Laski 140. Laski Albert 94. 95, 98, 99, 103,105,

Lers (generalul) 48. Levi 74.

Lipova 17, 18, 20, 21, 23, 52, 66, 78,

107, 108. 109, III, 186, 190, 191, 193.

Laski leronim 16, 94, 139, 140.

138. 139, 152, 153.

Laurentiu (preot) 7. Laurentiu (soldat al lui Despot) 187. Lazar Bernald 83.

Literatus loan 145. Literatus Martin 100, 103. Litteratus Grigore 34.

Lazar (din Maramurev) 8, 131, 132. Lazar Emeric 161.

1 oboczky 157.

Losonczy Anton 31, 138. Losonczv Stefan 68, 160.

Lapedatd Al 107;108. Lapuv 90.

Ludovic Il (legele Ungariei) 13, 20.

LAptivul (Vales) 20, 21. Legrand Emil 91.

Lug' 119. Luther 55.

Le les 131,133.

Lyncium 181.

M

Macarie (cronicar) 43. Magochij Gaspar 178. Magyar TOrtenelmi Tar 202. Maier 60, 89. Mailat Gavril 120. Mailat Stefan 19, 20, 37-39, 44-47, 49-52, 60, 83, 120, 121, 139, 141, 144, 145, 149, 150. Malcoci 64.

Mansfeld 92. Maramurev 4, 8, 10, 20, 141, 182.

154,

155, 172-174.

Mehev 134, 136 Mehmed Ceauvul 201. Mehmed (Marele Vizir) 115, 199, 200.

Mehmet, be4lerbegul Rumehei 64. Mehmet (Hie Rarev) 64: Mihar Sri 57

tolhail de Kenderes 134, 136. 'Miha 1 de Zob 134, 136.

Parcalabul 22, 26, 27, 29. Mihai Vitea7ul 30 Miha 1

Mihalbekwyth 141. Mihul 43.

Mihul, portar de Suceava 29. Minea (istoric) 79.

Matei 31. Matei de Zara 136. Mathaeus 132, 138.

Matei Stoian 38. Matei Visternicul 41. Maurul lui Despot 192. Maximilian 68-71, 91, 95, 96,

100, 103, 104, 112, 113, 120, 121, 123, 157159, 181.

Matiav Corvinul 4, 140.

Markt Al (istoric) 6, 11. Media 23, 24, 37, 56, 57.

Micela Ladislau .59.

Markhazi Paul 122, 202. Martin Farkas 185, 192, 193-197. Martinuzzi 39, 45. 46.49, 51-53, 55151,

Manavtur 158.

Mehmet PAva 17

Marele Vizir 117-119 Margareta (sotia lid Stefan Mailat) 149.

66, 71, 78, 145-149, 150,

Matiav Diacul 185.

Mintiul Gherlei 41Mircea Ciobanul 62-64, 71, 86, 154, 156, 160, 161, 165-170,

Mirkowski V 158. Mitropolitul Moldovei 18. Mohaciu II,

13,

14, 16, 22, 25, 47, 113.

Mohamed II 43 Mohamed 163, 167.

www.dacoromanica.ro

[NDICE Mohamed Papa 152. Mohamed (Profebil) 126, 202. Morse Voda 121, 202. Moldova (anal 50. Moldova 3, 4, 5, 10, 12, 13,. 15, 17,

197, 199.

Molodef CAluggrul 115. 1VLo04nografia jud. Some§ 41, 89, 102, 104.

Monoslo 177. Monti Cardinalul 152.

20 27. 28, 30 32, 34, 35, 39 47, 50. 54 55, 58 b9, 61, 62, 64, 63, U, 68, 70, 72 77-80, 82, 19,

83, 85 89, 01-95, 97, ' 9, 10a, 134, 158, 177

211

Mon Hung. Hist 43, 50. Moscovifi 40.

Mojoc 79, 80, 84, 94. Muncaciu 80, 86, 97, 182.,

02, 103,

107, 111 -19, 121-124, 125, 127, 141, 142, 143, 146,, 150, 152163, 165, 166, 170, 171, 172, 178, 182, 184, 198, 200, 201,

Muntenia 30, 31, 37, V, 67.81- 84,105, 117,118,143,158,173,174,184,198,200.

Muntem 52, 62, 63, 81, 83-85,

103,

139, 144, 150, 168, 172, 173. 177.

203.

Mold veni 3, 5, 12, 20-23, 26-29, 31,

Murad Sultanul 198, 200, 202.

45, 46, 57, 59, 62, 63, 67, 70. 79, 81, 83-86, 89, 93, 95, 98,

Mures 161, 173. Muscat, 115. Mustafa Ceau§ul 116, 118.

41,

102, 105, 106, 107, 113, 139, 144, 153, 156, )59,

123, 126, 160, 175,

N

Nagy Barnabas 41. Nagy Benedict 89 Nagy Dominic 136. Nagyhernyew 136. Nagy Martin 184, 185,186. Nagy Simian 184, 185. Nagy Valentin 187, 189, 195.

Nicolaus 133. Nicolo 167. Nicopole 35, 64. Nicula 41. Nisovi 127.

Nisovski Stanislav 122. Nisovski loan 122. Nisovski Mihai 122, 202. Nistru 98-105, 113, 117, 122, 123,

Nagy Vincent u 136. NAsaud 41, 80. Negnle§ti 21.

127, 203.

Neman:a 94 Nen-et Francisc 183

Nero (romana) 83. Nemji 33, 64, 67,

69,

Norvegia 6. Nvmtodi Gh. 198. Nyakaz6 Francisc 107. Nyerges 150.

77, 85, 87,

102. 106, 156, 161.

0 47, 48, 95, 97, 183. Orb6 17. Ormani 89. Orosi Petru 146. Osman Pa§a 156. Ostermayer 62, 84, 8 Owald de Syle 133. Osorheiu 41. Quellen Z. Gesch. d. Stadt Brass6 62.

Obertin 33, 34, 40. Oi.hva 181. Odorhei 198.

(Monty Ladi'lau 158.

Oituz 19, 37, 44, 56, 62, 67, 68, 157.

Olah N colae 96 Oppeln 61, 64

Oradea Mare 9, 35, 37-39, 42, 45, P

Padisahul 50. Palat nul Podoliei 94. Palaticul Rut niei 97. Panaiiescu P. P. 124. Papa 54, 61, 65, 152. Papija loan 151. Paris 91. Parma 140.

Paros 92, 93. Pasa 177. 179. Pa§a de Nicopole 35. Patocsy 157. Patriarhul din Constantinopol

St Paul 121. Paulus de Poka 136, Pathook M. 19$.

www.dacoromanica.ro

171,

INDICE

012

Piatra lui Craciun 44. Panic 57, 58. Pocut a 31-34, 40, 42, 41, 54. Pogan Sigisq and 8, 131, 132. Pojon 150, 181, 184

Pavel, usier grec 194. Paira§cu-eel -Bun 81, 85-87, 176. PAtralcu Paharn cul 67.

Parcalabi de Ciceu 5. P renyi Petru 140. Persia 67, 167. Per§i 41, 80, 81, 181. Pesta 55.

Polyak Cpistofor 184, 187. Polonia 6, 16, 17, 30-33, 40-42, 54, 63, 66, 68 72, 75, 78, *0, 82,

83,, 93-96, 98, 111, 115, 121, 123, 124, 125, 143, 152, 154, 156, 157, 161, 163, 164, 17), 177, 198, 201, 202, 203. Poloni 5,17. 31-34, 40-43, 54 79 83, 86. 103, 103, 113, 125, 140, 171,

Pi sill 143.

Pesthens s 143. Pes'essy Mih it 146. Pestes.1 Ma'ia 81. Peinhaza 41, 90. 91. Petky Valentin 144. Petru de Bothaza 134, 136. Petru Diaconul 13, 41.

200

Polon (regele) 91, 140, 291. Postelni ul loan 162 Praga 120, 140. Pray 62, 64, 81, 85. Prejmer 26, 27, 62. Principatele romane 50, 64. Principi germani 42, 54. Prislop ("IA As'irea) 122. Prusia 6, 93, 120, 140.

Petru, hul ltv Alex. LApu§nealitt 126.

Petru, fiul lui Gritli 35 Pet u Petherman 8, 131, 132. Petru Petrovici 48. 61, 62, 68, 80, 82 84-87, 119,149,1f.0,152,156,157, 176.

Petru Rare§ 13-36, 37-46, 48, 4961, 73, 74, 76, 77, 89, 100, 112,

Prut 44 74, 99, 106. Pyihar Petru 159. pythar Stefan 159.

142-148.

Petru Stolnicul 78. 79. Petru (Schiopul) 100. 111, 113, 117119, 122-124, 127, 200, 201, 203.

R

Raco§ 10, 48. Radak Ladislau 107, 188, 196. Radu 88.

Radu, Domnul Munteniei 144, 161, 162.

Raoulfus (Radu, Domnul Munteniei) 165, 167-170.

Radu Paiie 52.

Rngendorf (general imperial) 48. Rohatu, parcalabul Ungura§ului 41.

Roma 5, 99 141.

Romani 172. Romani 69, 109, 150, 152, 177, 186, 192, 196.

Romani din Ardeal 11, 21, 47, & 35.

Romani din Moldova 3, 41, 80, 95,

Radu Postelnicul 162. Rasciani 171. Ratibor 61. r Rat sbona 143. Rat Mihail 107, 186. Rat Petru 114. Rauner Petru 67. Reicherstiorfier 14, 15. Renty 92.

99, 102 149, 175.

Romani din p incipate 85-87. R mani In oastea lui Gritti) 35. Roselle 94. Roscani 119.

Rouss 1 Pdru 97, 101, 182. Rotunipan 26.

Rte g 90.

Revista IstoricA 71, 100,108, 124, 197.

Revesz Gy. 37. Rober 174.

Rod-a 20, 26, 27, 29. 30, 41, 59,

60, 61, 80. 89, 107, 145, 146. Rodos 16, 88, 92. Rogasinus Matei 144,

Rucovski 97. Rumelia 64. 84. Rusia 6.79, 104, 114. Rustem P. sa 64, 87, 157. Rusi (sat) 41. Rusi (popor) 42. Ruteanul (loan Di^c) 15.

Ruxanda, fiica lui Petru Rare, 78, 79, 93, 99,

www.dacoromanica.ro

iNbICE

213

3 Sabo Nicnlae 186, 188.

Sdihs Mathis 22. Salatiu 41.

Salm (general imperial) 15. S mos 92, 93. Sangeaci 62.

Sangeacul de Vidin 49. Sasnitts 41.

Sag 18-20, 22, 24-26, 28, 29, 37, 39, 50 57 84, 101, 174. Saltier Sigismund 22. Sava, rA cAlabul C.etAtii de BaltA 5, 12, 1 3. SAcel- 19, 27.

SAcui 4, 17-20, 22, 26. 30 39, 45, 50, 56, 66-70, 85, 101, 403, 141, 146, 148, 150, 156-159, 174. SAcuime 9, 17, 57, 62, 81, 101, 152, 157, 198. Sapoteni 106 SAtmar 87, 112, 120, 182. Sambou 41. SAniacob 41.

Simbotelic 41 Sangeorz 60, 89, 113. Sanniarghtta (sat) 5, 12, 90. SanmArt n 41. SAnt:oana 41. SA-131 96, 89, 150, 161.

Simion (bombardistul) 31. Simion Costa 8. Simeon Dascalul 75. Sinan Aga 117, 118. S n n (0 at g1 49. Sinan Pasa 202. Siret 42. Sirmiensis 139. Sirmiu 202 Simion Gorza 8. S mion (Iunarul) 138. Slatina 89.

Socol 5 84, 87, .88, 112. Soft' 150. Soliman Magnificul 13, 16-18, 25,

33, 35. 41 43, 45, 47-54, 60, 66, 80, 112, 113, 1';0, 183. Solomon Parcalabui 22, 26, 28. Sommer 92. Spahti 64. Spancio.: 111.

Spanbli 69, 70, 159, 168, 182. Spatarul 196. S ebenic 5. S'anciul 192.

S abaus, episcopul Ardealului 37, 145.

Stri,'oniu 15, 36, 61. Sturzs (Aare vorn1-1 79. S ceava 4, 14 20, 43, 45, 46, 78,100,

S hneider Martin 22 Schiavoni 171. Sebesul sAsesc 62, 78, 160, 173, 174.

Sechel Paul 184, 187. Sechel Petru 109, 110, 188, 189, 190, 191, 192, 193. Seczygniovski 79. Sedl Zd 97.

102, 106, 107. 184.

Suciul de --us 21, 90. Suedia 5,93. Sultanul 16-18, 22, 25, 32-36, 40-43, 45-49, 51-53, 55 56, 58, 59, 6168, 70, 71, 80 88, 11,0-104, 111114, 117 122, 126, 127, 137. 139, 140, 148, 150, 154-157, 158 161,166,

Seghellin 149. Selim 113, 117, 202. St peg (cetate) 52, 53. Serb a 93. Sets tel 41.

Sery ani 171. S bieni 17, 21, 24, 32. 35, 139, 158.

Sibiu 18 20, 22, 31, 32, 39, 56, 67, 84, 156, 157, 161. Scull 141. Sien avius Nicolae 79, 123. Siehetul Marmstiei 86 Sigismund (regele Polonieil 42, 177. Stgismund (ruda lui Zap lys) 14. Sigh soara 67, 153, 155, 159, 162. Stiesia 64, 65. 97. Silistra 37, 64, 124. Simion 221 24.

167, 172, 187, 198, 200, 202, 203. Sygeth 177. Srabo Ambrosiu 81-83. Szadeczky L. 112, 120, 121. Szalay L. 114, 116, 117, 146, 149, 177, 199, 201. Szalka (cetat..) 178. Sieben 138.

Szekeli Anton 94, 96 98, 101, 113

Szekely Gylirgy 131. Szekely oklevel Ar 26. Sze tmartoni mihail 89. Sziauz Past 202. Szigetvar 113 Szilagyi Al. 123, 124, Sz011Os 87.

www.dacoromanica.ro

104,

t1LD tC>

214

$t fan (Arator) 119: $tefan-cel-Mare 4, 5: 13, 14, 0, 50,

ayo 134.

anior Mihail 151, 153. *moor $tefan 150. $andrin de Wajdakamaras

76, 99, 100, 104, 105, 113-, 14. 5,

Stefan-cel-SfAnt, regele Ungariei 47,

134,

60

136.

Stefan de Also-Vysse 8, 131, 132. Stefan de plc 134, 136. $tefan Diac 8, 131, 132. S efant sti 43. $tefanita Vocla 12, 13. ,Fiefan (loan Sigisinlind) 47.

Sarnia§ 134 $aromberek 136. Sarpathak 136.

$ab4 48

$ekkedy 72.

$elc 144. Sepsi 17.

$tefan Lacusta 43, 45, 46.

$eedy $tefan 179.

$tefan % Azga 113.

$tefan RIres 60, 62, 64-68, 70-80,

Sinca 20. Sinca Mare 49. $inff 126.

160, 162, 164, 166.

$tefan Toma 105-111.

Schuller 32, Schwarzenberg, Gunther de - 92. Schweidni z 14 Schwentli, general imperial 112, 113. Schreiber Wolfgang 102-104. $ydo loan 189, 195.

rote 79.

tmcuttil mic 90. omfalau 41. omkerek 135, 135. opron 202. peyer 120, 121.

T Thah Bernad 145

Toma 26, 28, 187, 189, 190, 191, 196. Torda Sigismund 178.

Taloczy L. 95, 99, 111. Tarnov 16

Torok Albert 67.

Tarnovski 31, 33, 43. Tata 15. Tatar' 5, 42, 45, 58, 67, 70, 72, 83, 105, t06, 147, 152, 157, 158, 161,

Torn Valentin

19,

20, 48, 63, 83,

140.

Tortenelmi Tar 51, 57, 85, 138, 140, 142 145, 151, 152, 154, 175, 179, 184.

Torteneti Lapok 143, 178. Transaloini 171.

165, 172

Tarnava (Jude() 5. TArpiu 28

Targoviste 35, 37, 162, 168, 170. Targu-Mures 53, 84, 175. Targu Roman 56. TedesLhi 168.

Transilvania 3. 12, 18, 31, 44, 53, 56, 71, 77, 80, 82, 83, 90, 95, 103, 104, 131, 132, 138, 140, 141-143, 145, 146, 153, 155, 170, 173, 177,

180, 181, 182, 183

Teleaga loan. 27, 29. Telekt (arhiva) 134. Temesva7 Mihail 89.

Transilvaneni 42, 146, 165, 174, 183,

Teod "r Mac 8, 131,132.

Trei Scaune 37, 150, 198, 201, Trifaila. pretendent 5. Trotus 56, 172, 198.

198.

Traut 54.

Teodor din Giurca $ 131, 132. Teodor (mare logofat) 15. Teofan (Mitropolitul) 115.

Thurz6 39. Thurzo Francisc 97, 178. Tholdalag 136.

Thoma Nadafcly 96, 141-144, 146, 149, 150, 152, 154, 175, 178, 196.

Tim soara 9, 69, 71, 77, 78, 83, 84, 112, 152. 153, 160 167. 199.

Tisa 36, 53,91,154, 183. Tokai 15. Tolnai Bernad 145.

Toma (barbierul) 57,

Turci 5,

II,

13,

15-19

25, 32-35,

39, 40, 42-44, 46, 49-53, 54, 56, 58, 60, 62-68, 70-72, 77, 78, 81, 83, 84, 86 88, 92, 94 96, 99 103, 104, 105, 113, 114, 122, 123, 125127, 140, 142, 146, 147, 157, 165,

168-172, 178, 179, 183, 184, 197.

Turcia 67, 68, 141. Tu-da 39. 59, 69,-84, 87, 123,136, 144, 152, 157, 172.

Turda (judet) 9. Turko Mihail 148.

www.dacoromanica.ro

flth1

E

sal

v Tara Barsei 18, 20, 24, 26,- 30, 51,

Tara Sacuilor 51. Tarul d n Moscova 105:

83, 84, 88, 153, 176. Tara CazaciI,Ir 105.

TArile Romane§ti 6, 119. Top 41.

Tara Romaneasca 3, 38, 47, 64, 67, 68, 87, 99, 117, 19, 121, 123, 151,

Tutora 74, 75, 127.

153, 154, 156, 160, 162, 175, 198. U

Ungura§ul 18-22, 24, 30, 40,

11.1jvar 202.

Unguri 5,

12,

Ungvar 97. Ureche Grigore 43, 73-76,

34, 37, 39, 46, 48,

54, 63, 87, 107, 139, 173, 185, 192, 203.

41.

106, 115,

117, 124.

Ungiria 4, 6, 7, 9, 11:15, 17, 22, 25, 27, 32 35, 47-49, 52-55, 64, 65, 67, 71, 79, 9 , 93, 95, 96,

Uriul de sus 90

Ursu I. (is.oric) 14, 19, 21. 23, 24, 26,

27, 29, 32, 35f 39, 40, 42, 52, 55,

99, 112, 113, 121, 122, 154, 171, 176, 178, 180, 183, 184, 190, 191, 197.

57.

U§erul (Simion) 15.

Ungnad 102. V

Vintul de jos 61, 66.

Vad 89. Vad (episconia) 4. Vadul Lupului 8, 131, 132.

Vi§aul dr.t los 8, 20, 132. Vi§egrad 15.

Valacchi 171. Valacchia 171.

Vi§novietchi (Teodor Bogdan) 104,

Valea Rodnei 18, 20, 21, 80, 89. Valea S me§ulul 30, 80.

Vi§nov etchi Dimitrie 94, 104-107. Vita 47. VIA lica Gheorghe 115.

108.

Varad 177. Vara 1inum 183.

Vladislav II, regele Ungariei 4-6, 8,

Varad 15

9, 12, 13, 131.

Vartic Hatmanul 76.

Vlad Pan Alabul 28, 33, 87, 88.

Va§ 140.

Viad, voevodul MuntL mei 38. Voevodul Ardealului 142-144,

Vd§ Benedict 63. Vatican 152.

Venetia 13, 34, 38.

Voevozii Ardealului 81, 83-86. Voevozi maramure§eni 3. Voevodul Moll:love] 14, 18, 19, 44,

Vt netteni 15-17.

Verancici Anton 43, 45, 50, 51.

55, 50, 57, 58, 65, 69, 70, 72,

Vericicani 107. Vernelius 171.

73, 81. 94, 114, 115, 137, 138, 140142, 145-148, 15n, 152, 155, 157 158, 159, 160, 165, 172-176, 179. 185, 200.

Veress A. 5, 12, 14, 16, 18, 19, 28, 31, 34, 39, 52, 62, 63, 85 87, 119.

Voevodul Munteniei 50, 62, 68, 78,

Veverita 115, 196. Vicch o 162. Vidin 64. 144. Viena 14, 18, 25, 35, 55, 61, 90, 9497, 104, 115, 120, 121, 123, 142, 152,

137, 138, 145, i57, 158, 159, 16, ,72176, 1-'9. 200, 202.

Voevozi Romani 51, 52. 69, 71, 81, 84, 140, 144, 148, 158, 200.

Vranceanul loan 89.

181, 197, 198.

Vilna 93 Vintila, fial lui Patra§cu 117, 119.

Vyssa 134.

w Wajdakamaras 5, 134. Waydazylwas 134. Walazwt 135, 136. Wal endorf 28 WerbCoczi .te,an 8, 3', 131, 132, 133, 137, 138.

199,

201.

Wezew§ 12, 133.

Wittstock 23,29. Wliman beg 153 Wolrod de Mancfeld 92. Wyzolja 135, 136 Wylak 135, 136.

Werner Toma 26.

www.dacoromanica.ro

INDICE

216

2 Zabarin 177. Zay Franctsc 95-97, 99, 100, 112, 113, 178, 181, 182.

Zaky mthail 135, 136. Zala' $tefan 146. Zamfira 121, 122. Zan:Aides 177.

Zapnlya (loan) 9,

7/ kel BernIld 136. Z kel Mathens 177. Zekj Matei 146. Zent yel (N c, lae de) 136. Zengyel ,Feancisc de) 136. Zentiwan I an 172. Zereny G. 149.

12-18, 20-24, 27, 31 34, 38, 39, 41-43, 45-48, 60, 87, 94. 10,

Zarkandi Paul 178. Zborovskt t..r motor 113.

Zips 94, 97, Zoard 32,138. Zy agy Blasiu 136. Zylay Franc sc i71.

Xenopol A. 65.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro