“FÂNTÂNA DINTRE PLOPI”, Mihail Sadoveanu Textul Textul sadoveni sadovenian an studiat studiat este povestir povestirea ea “Fântâna “Fântâna dintre dintre plopi”.Te plopi”.Tema ma acestei acestei povestiri este iubirea tragică,cea care determină o moarte dublă:i!ică dublă:i!ică "i suletească,un pri!onierat #n “neagra “neagra ântână a trecutului”. trecutului”. $ovestirea %Fântâna dintre plopi” este a patra nara&iune a volumului %'anu (ncu&ei” publicat #n anul )*+. %'anu (ncu&ei nu este o ic&iune.( existat in realitate "i avea aimă in veacul trecut.-n urmăi a rămas numai peisagiul #ncântător al râului Moldova,cu codrii de dincolo de apă până sub păclele mun&ilor.(lte rânduri de oameni se mi"că #n lumina acelui soare /...01ărticica 22'anu (ncu&ei33 va mai aminti un timp altor oameni ceor trece prin acel peisagiu nemuritor !âmbetele "i lacrimile legate de ruina de la drumul mare,nu departe de 4oman.1ât cei vii #"i mai aduc aminte de cei ce nu mai sunt,mor&ii rămân lega&i de via&ă.”5M. Sadoveanu6 S adoveanu6 (stel (stel %'anu %'anu (ncu&ei (ncu&ei e cartea cartea pov povestir estirilor ilor,a ,a istori istorisilo silorr de de demult demult,a ,a ini&i ini&ierii erii in arta desăvâr"i desăvâr"ită tă a nara&iun nara&iunii71 ii71ăci ăci ciclul ciclul acesta acesta are valoarea valoarea unei 22arte poetice33 poetice33 pentru pentru #n&elegerea structurii povestirii,pentru #n&elegerea treptelor "i etapelor compo!i&ionale ale genulu genului.” i.”58o 58onn 9lad6. 9lad6.4es 4espec pectân tândd %tehn %tehnica ica narati narativa va a poves povestir tirii ii in ramă”, ramă”,vol volumu umull se caracteri!ea!ă prin inser&ia a nouă povestiri de sine stătătoare #ntro povestire principală care stabile"te rama celorlalte.%Formal,scrierea e un el de 22ecameron33 #n care câ&iva obi"nui&i ai unui han spun anecdote” 5;.1ălinescu6 creând o %eerie epică< 5$erpessicius6. (ceastă tehnică 5%4ahmener!=lung” sau %roman a tiroir”6 o regăsim #n operele %> mie si una de nop nop&i” &i”?? %$oves %$ovesti tiril rilee din din 1anter 1anterbur bur@” @”,1h ,1hauc aucer? er? %ecame %ecameron ronul” ul”,Ao ,Aoccac ccaccio cio?? %'eptameronul”,Margareta de Bavarra,dar "i utili!ată spontan #naintea lui Sadoveanu "i de (nton $ann 5%$ovestea vorbei”6 "i de 8on 1reangă #n %(mintiri din copilărie”. -n ca!ul volumui %'anu (ncu&ei” rama este ixată #n prima povestire intitulată % 8apa lui 9odă” prin ra!a ini&ială, %-ntro toamnă aurie am au!it multe pove"ti la %'anu (ncu&ei” stabilind cele patru elemente deinitorii 5esen&iale6 ale iecărei povestiri.(stel cronot cronotop opul ul rămâne rămâne acela" acela"ii %toam %toamna na aurie” aurie” "i %'anu %'anu (ncu&e (ncu&ei”. i”.Tim Timpul pul poves povesti tirii rii eviden&ia!ă atât o perioadă dominată de bel"ug "i rumuse&e cromatică,dar "i vârsta personaCelor alate #n %toamna vie&ii”,experien&a vie&ii”,experien&a "i #n&elepciunea care declan"ea!ă nevoia de con cones esiu iune ne "i capa capaci cita tate teaa de a nara nara.T .Tot otod odaă aă adCec adCecti tivu vull %auri %aurie” e”i ixe xea! a!ă, ă, atempor atemporal, al,eve evenim niment entele ele relata relatate, te,tim timpul pul iind iind unul unul mitic mitic,ve ,verit ritabi abill %illo %illo tempo tempore” re”,, varia&iune a timpului regăsit #n universul basmului. Spa&iul,hanul, Spa&iul,hanul, %era cetate.(vea ni"te !iduri groase groase de ici până colo "i ni"te por&i por&i erecate cum nam mai vă!ut de !ilele mele /...0 por&ile stăteau deschise deschise ca la omnie.” omnie.” 'anul, topos topos al universu universului lui sadovenia sadovenian,se n,se dovede"t dovede"tee un spa&iu spa&iu ambivalen ambivalent,#n t,#nchis chis "i deschis deschis deopo deopotri trivă. vă.Diu Diuaa por&il por&ilee se deschi deschidd "i hanul hanul e doar doar loc loc de trecer trecere,a e,ala latt sub sub semnu semnull soarelui,noaptea ,el se transormă #n spa&iu securi!ant,adăpost pentru călători,cerc magic al pove"tilor,având drept centru ocul.E loc al trecutului "i al trăirii,dar "i al pre!entului "i mărturisirii,deci al vie&ii,semniicate de oc,"i al amintirii,simboli!ate de cenu"ă.1u cele două deschideri,spre deschideri,spre muntele etern "i spre apa #n ve"nică curgere,el capătă atributele unui veritabil centru al lumii lumii 5axis mundi6,dar mundi6,dar "i o %imago mundi”,convertinduse mundi”,convertinduse #ntrun #ntrun loc de %trecere,dar "i de de petrecere”. (l treilea treilea element element al ramei ramei este este stabi stabilit lit de verbu verbull %am au!it” au!it” oglindi oglindind nd pre!en& pre!en&aa naratoruluimartor,oralitatea naratoruluimartor,oralitatea povestirii "i caracterul inali!at al relatărilor.
)
Baratorulmartor are un rol secundar la nivelul irului epic constituind liantul #ntre personaCe, semniica&ii ale evenimentelor pre!entate iind parte a auditoriului care reac&ionea!ă la inalul iecărei povestiri. Toate cele nouă povestiri sunt %pove"ti”,se ba!ea!ă pe or&a cuvântului ,a logosului care #ntemeia!ă lumea,#n acest ca!cea a trecutului #ntro incercare a personaCelor %de a se sustrage vie&ii "i mor&ii”5B.Manolescu6,de a retrăi trecutul "i de %a inghe&a” temporalitatea "i ragilitatea condi&iei umane,de anulare a %marii treceri” sau a %ceasornicului care ne măsoară destrămarea”,catharsis necesar conruntării cu via&a. Fiind o povestire, %Fântâna dintre plopi” se caracteri!ea!ă printrun singur ir narativ relatat de către o instan&ă narativă subiectivă,dublă narator martor "i naratorpersonaC, evocare pre!entată prin intermediul tehnicii alternan&ei timpului povestirii cu timpul #ntâmplarii.iscursul epic este orientat către un auditoriu,iar personaCul este in!estrat cu har stabilind o competi&ie %a vorbei” "i cunoscând iposta!e variate:narator, martor al #ntamplării,erou,animator sau ascultător.-n interiorul iecărei povestiri poate i recunoscut un ritual sau ceremonial:personaCul care urmea!ă să devină "i narator este recunoscut de către un alt personaC,este provocat la povestire,aceasta este amânată cu aCutorul vinului, %ripturii de pui #n &iglă”,al lăutarilorcreatori de atmoseră.Momentul de lini"te declan"ea!ă trecerea #n trecut devenind simbol al căutării lăuntrice "i mentale a timpului pierdut,a %cuvântului potrivit” care să deschidă por&ile ireversibile ale lui Gronos.$ovestirea propriu!isă devine o descriere a unei %#ndepărtate vremi,demult”,conesiune a suletului dornic de tărâmul ericit al tinere&ii.Finalul istorisirii declan"ea!ă reac&ia auditoriului "i trecerea cuvântului #ntrun alt ori!ont creionat de un alt personaC,intro altă manieră conturând cercul magic al timpului "i al numărului nouă,simbol al totalită&ii "i desăvâr"irii 5perec&iunii6. Titlul povestirii con&ine două substantive simbol care desemnea!ă spa&iul #ntâlnirii cuplului de indrăgosti&i.8ni&ial spa&iu al iubirii,el se transormă #n spa&iu thanatic,apa vie&ii iind #nlocuită de gustul amar "i deinitiv al mor&ii. %Fântâna”repre!intă simbolul oglindirii pre!entului #n trecut,catabasisul necesar re#nvierii trecutului prin intermediul spa&iului psihologic.1ei patru plopi care o #nconCoară devin martorii tăcu&i "i eterni ai pove"tii de iubire,oerindui o pseudoprotec&ie.Ei construiesc,metaoric,mormântul iubirii transerănd ecoul #ntâmplării vântului "i ininitului,copacul iind o pârghie către transcendent,centru al lumii5%axis mundi”6,dar "i relexie a verticalită&ii umane repre!entate de către personaCele alate la han. 8ncipitul textului are caracter descriptiv.escierea de tip tablou este una panoramică, surprinsă #n regim diurn,diminea&a,dominată de motivul soarelui care %bătea pie!i" #n geamurile !ăbrelite”.Soarele,simbol al #n&elepciunii,al luminii "i căldurii,al #nceputului evocării "i al personaCului #nsu"i, %ar” care cuprinde trecutul.(cest motiv solar este completat de cel al mun&ilor "i râului Moldova,verticalitatea "i or&a eternă a muntelui interesectânduse cu ori!ontalitatea apei alată #n continuă mi"care,relexie heraclictică a destinului uman care nu se poate %scălda de două ori #n aceea"i apă”.Timpul peren al naturii este dublat de cel eemer,al omului, oglindind %nevoia undamentală de timp”,determinată de %căderea in el”. -n acest cadru natural este surprins hanul "i personaCele care #l populea!ă:hangi&a (ncu&a,lăutarii care #"i %sticleau din&ii”,comisul 8oni&ă,mo" Heonte "i naratorul martor.(cesta este cel care reali!ea!ă descrierea %noi,cărău"ii "i gospodarii din Iara de Sus ne uitam ...”devenind activ "i creând cadrul necesar noii conesiuni.
+
escrierea de tip tablou este dublată de cea de tip portret,utili!ânduse tehnica cinematograică.Boul sosit este căpitanul Beculai 8sac,cel care va deveni personaCul narator,om %aCuns la cărunte&e,cu obra!ui smad,cu mustăcioara tunsă "i barba rotunCită,cu nas vulturesc "i sprâncene #ntunecoase,arăta #ncă rumuse&ă "i bărbă&ie,de"i ochiul drept strâns "i #nchis #i dădea ceva trist "i straniu.”$ortretul i!ic de!văluie un bărbat matur,atrăgător,#nstărit "i cochet surprins #n contrast,accentuând complexitatea "i ambiguitatea personaCului.(cesta este recunoscut "i numit de către prietenul său din tinere&e,comisul 8oni&ă care #i descoperă stigmatul determinat de evenimentele neprevă!ute ale vie&ii. %$ierderea unei lumini” generea!ă provocarea la povestire care se desă"oară respectând tiparul nara&iunii5speciei6: vinul vechi este băut din %ulcele noi”,puii sunt adu"i de (ncu&a %cea sprâncenată”,iar lăutarii perorme!ă cântecul %cucului bătrân”,simbol al singurătă&ii "i suerin&ei:%Trage mândro cu bobiiJTrage mândro "imi gâce"teJ1ondrul de cengălbene"teJ>mul de cembătrân"te.”(stel este anticipată povestea %naprasnică” ce urmea!ă a i relatată,dar este ixat "i motivul umanist %ugit irreparabile tempus”,deini&ie a condi&iei umane alată #n antinte!ă cu destinul reversibil al naturii.(prinderea ocului #n vatră "i momentul de lini"te echivale!ă cu declan"area scânteii amintirii,cu activarea spa&iului psihologic,depo!itar al tarelor existen&ei. $ovestirea propriu!isă determină trecerea #n %timpul #ntâmplării”,in urmă cu +K de ani %#n vremea tinere&ilor mele”.1ăpitanul 8sac #"i a"a!ă conesiunea sub semnul sintagmei %omnilor "i ra&ilor” stabilind rela&ia dintre narator "i auditoriu,o rela&ie duală: respect "i prietenie5aec&iune6.$ersonaCulnarator se autocaracteri!ea!ă:%eram om buiac "i ticălos” colindând &ara ca negustor de vinuri.Bego&ul #l surpinde #n popas la hanul (ncu&ei,pe vremea celeilate hangi&e.(ici el caută %singurătatea”din cau!a despar&irii survenite #n vara aceea: %dragostea din anul acela mi se desrun!ise cu vara”.Ha o gârlă #ntâlne"te o "atră de &igani condusă de 'asanache,printre care !ăre"te o %&igăncu"ă de ) ani”,Marga,care #l atrage: %parca" i inghi&it o băutură tare”.(ceastă primă #ntâlnire este urmată de alte trei:la han,a doua !i,când Marga #l caută spre ai arăta ciubo&elele ro"ii cumpărate cu bănu&ul de argint primit.(ici ei hotărăsc să se revadă la locul numit %ântâna dintre plopi”,la %două ceasuri după #nserat”.-ntâlnirea celor doi se petrece sub boltă #nstelată,#ntrun decor romantic relectând aspira&ia spre #nalt: %Stelele se aprinseră #n cerul curat "i câmpurile #n&eleniseră #n lini"te,ca #ntro taină.” $entru a răsplăti rumuse&ea etei,cpt.#i aduce o %scurteică de vulpe de la $a"cani”completând varia&iunile de ro"u:usta "i ciubo&elele?ultima #ntâlnire transormă spa&iul,#l degradea!ă "i deconspiră complotul &iganilor care dorec săl Ceuiască "i să #l omoare.Marga,de"i o %roabă "io nemernică”după cum ea #nsă"i se deine"te,acceptă să se sacriice pentru Beculai,iind omorâtă de &iganii care aplică legea talionului. e"i proteCat de cânele Hupei "i de pistoale,o %prăCină”#i %străpunge ochiul”,iar stigmatul este activat deinitiv.Sângele prelins pe marginea ăntănii este transerat #n suletul căpitanului,desemnând o pată care va determina ne#ncrederea #n emei "i #n sentimentul iubirii. Finalul povestirii readuce auditoriul #n pre!entul %toamnei aurii”,#n timpul povestirii. 4egimul diurn e #nlocuit de cel nocturn, %soarele asin&i”,marcănd circular #ncheierea unei !ile,a destăinuirii,dar si a unei vie&i.$ersonaCulnarator se retrage iind substituit de vocea naratorului martor care deconspiră destinul ântânii.Ea %sa dărâmat ca toate ale lumii”,din&ii temporali dovedinduse distrugători,demonstrând eemeritatea lucrurilor,motivul umanist %vanitas vanitatum” deinind existen&a.
L
Medita&ia este estompată "i alungată prin reintrarea #n circuitul ritualic al povestirii.mplerea ulcelelor cu vin,aprinderea ocului #n sobă anun&ă pregătirea pentru o nouă călătorie #n %amintire”,reaprinderea pove"tii "i supravie&uirea petrecerii. %'anu (ncu&ei este mai ales o carte de atmoseră,de autentică eerie epică,savoarea căr&ii stă in special #n limbă,o limbă când ceremonioasă,când obi"nuită,trecând u"or de la registrul liric la accente epice.8mpresione!ă când arhaismul cu accente cronicăre"ti,când diversitatea expresiei igurate.”51onstantin 1iopraga6 Ha Sadoveanu domină monologul,conesiunea,care ace parte din plăcerea petrecerii timpului #n tovără"ia mesenilor,de unde derivă oralitatea stilului.>amenii sunt #nsă mai gravi "i mai ceremonio"i decât la 1reangă,ei sunt adevărate modele,ca #n basme, exprimând idealul uman de rumuse&e i!ică "i morală.Eroii sadovenieni se individuali!ea!ă printro proiec&ie #n timpul mitic,prin capacitatea lor de a ne păstra #n timpul mitic,prin capacitatea lor de a ne păstra #n %apropierea cuvintelor” 58on 9lad6. (stel ei transormă %'anu (ncu&ei” #ntrun %spectacol de piatra,de oc "i de basm”, opresc timpul "i creea!ă #n Curul omului un spa&iu magic care #l proteCea!ă”. 5B.Manolescu6 ivanul povestitorilor redescoperă logosul "i atemporalitatea: %Târ!iu la #nserat.sa aprins iar oculN”.$ovestea continuă #n noi până la ceasul târ!iu” când se reali!ea!ă popasul %dincolo”:%pove"ti sunt toate ...”
O
