proiect managementul serviciilor

MANAGEMENTUL SERVICIILOR LUCRARE APLICATIVĂ PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI SERVICIILOR PRIN REABILITARE ŞI MODERNIZARE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Lect. univ. dr. Andreea ZAMFIR

MANAGEMENTUL SERVICIILOR Lucrare aplicativă privind creşterea eficienţei serviciilor prin reabilitare şi modernizare

EDITURA ASE BUCUREŞTI 2009

Copyright © 2009, Editura ASE Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Adresă: Editura ASE Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România cod 701631 www.ase.ro editura@net.ase.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ZAMFIR, ANDREEA Managementul serviciilor: lucrare aplicativă / Andreea Zamfir. – Bucureşti : Editura ASE, 2009 Bibliogr. ISBN 978-606-505-273-4

ISBN 978-606-505-273-4

Editura ASE Redactor: Luiza Constantinescu Tehnoredactare computerizată: Carmen Ştefania Creangă

TEMA LUCRĂRII

Volumul Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă privind creşterea eficienţei serviciilor prin reabilitare şi modernizare se adresează studenţilor Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti de la învăţământul la distanţă şi constituie suportul model pentru lucrările aplicative la disciplina „Managementul serviciilor”. Prin întocmirea lucrării se urmăreşte determinarea eficienţei creşterii capacităţii de servire a unei companii care prestează serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, prin reabilitarea şi modernizarea sistemului în strânsă corelaţie cu nevoile clienţilor şi cu cerinţele păstrării echilibrului ecologic. Pentru întocmirea lucrării sunt furnizate următoarele informaţii de bază: - definirea termenilor specifici utilizaţi în managementul serviciilor comunitare de utilităţi publice; - stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în România; - analiza SWOT a prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni; - tabelul nr. 3.1: Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni. Pentru rezolvarea lucrării în sistem individualizat sunt necesare următoarele precizări: 1. se recomandă citirea integrală a lucrării înainte de rezolvarea acesteia în sistem individualizat; 2. informaţiile incluse în tabelele 2.1, 2.2, 3.1, 3.5 şi 3.6 sunt comune pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă; 3. informaţiile din tabelele 3.2, 3.10 şi 3.11 sunt individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă; 4. modificările care intervin în tabelele 3.2, 3.3, 3.4, 3.10 şi 3.11 sunt precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ pe care studenţii o primesc de la cadrul didactic care le coordonează activitatea de rezolvare a

6

Managementul serviciilor. Lucrare aplicativă

lucrării; studenţii vor introduce în tabelele menţionate individualizarea primită şi pe această bază, vor întocmi lucrarea aplicativă la disciplina Managementul serviciilor; 5. structura costului pentru activităţile de demontare, remontare şi management este comună pentru toţi studenţii; 6. modificările care intervin în tabelele 3.7, 3.8 şi 3.9 decurg din calculele efectuate (în regim individualizat) anterior întocmirii acestor tabele; 7. profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare este comun pentru toţi studenţii; 8. primul element de calcul îl constituie fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni; 9. informaţiile din anexă, cu excepţia factorilor de actualizare, sunt individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă; 10. factorii de actualizare necesari pentru realizarea lucrării sunt comuni pentru toţi studenţii şi se preiau din anexă;

Rezolvarea integrală şi corectă a lucrării aplicative constituie condiţie pentru prezentarea la examenul de Managementul serviciilor.

CUPRINS

1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE ................. 9 1.1 Serviciile publice de interes general ......................................................... 9 1.2 Serviciile comunitare de utilităţi publice din România ................................................................ 11 1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – componentă a serviciilor de utilităţi publice ............................................................... 14 1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.................................................................... 14 1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în România ........................................................... 16 2. ANALIZA PRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI................................. 23 2.1 Caracteristici generale ale operatorului. ................................................... 24 2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului................................... 35 3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI ................................................................... 43 3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni ............................................................................. 43 3.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.............................................................................. 46 3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare ................................... 52 3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare......... 52 3.3.2 Eşalonarea investiţiilor ..................................................................... 54

8


3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare ............................................................................................. 48 4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI ................................................................... 61 4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare .......................................................................................... 62 4.2 Indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ......................................................................................... 78 4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.............................................................................. 88

5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI.................................................................... 97 5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului public de alimentare cu apă şi a celui de canalizare ............... 97 5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare economice .......................................................................... 101 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................. 103 LISTA TABELELOR...................................................................................... 107 LISTA FIGURILOR ....................................................................................... 108 ANEXĂ ............................................................................................................. 109

1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE Studierea metodică a unei discipline universitare cum este Managementul serviciilor şi rezolvarea în regim individualizat a lucrării aplicative presupune clarificarea unor noţiuni şi concepte, cum ar fi: serviciu public de interes general, serviciu comunitar de utilităţi publice, serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare etc.

1.1 Serviciile publice de interes general Serviciile publice de interes general fac parte din ansamblul valorilor recunoscute de toate ţările membre ale Uniunii Europene şi constituie un element esenţial al modelului european de societate. Ele joacă un rol important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor, pentru lupta împotriva excluderii şi izolării sociale, precum şi pentru producerea altor bunuri şi servicii. Eficienţa şi calitatea serviciilor publice de interes general constituie factori de competitivitate şi de coeziune maximă, în special datorită faptului că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate. Furnizarea serviciilor publice de interes general într-o manieră performantă şi nediscriminatorie constituie, la rândul său, o condiţie pentru buna funcţionare a pieţei unice şi pentru o mai bună integrare economică în Uniunea Europeană. În plus, aceste servicii alcătuiesc o bază a edificării societăţii europene, întrucât accesul la ele este unul dintre drepturile de care beneficiază cetăţenii europeni şi oferă o posibilitate de dialog cu autorităţile administraţiei publice locale în cadrul unei corecte administrări. Uniunea Europeană promovează o liberalizare „controlată” a acestor servicii, adică o deschidere progresivă a pieţei, însoţită de măsuri care să protejeze interesul general, îndeosebi prin introducerea conceptului de serviciu universal, în vederea garantării accesului tuturor, indiferent de situaţia economică şi socială sau de poziţia geografică, la un serviciu de calitate, cu un preţ accesibil. Serviciile de interes general acoperă o gamă largă de activităţi din marile ramuri industriale (industrii de reţea), cum ar fi energia, telecomunicaţiile, transportul, transmisiile audiovizuale şi serviciile poştale, dar şi din educaţie,

10


distribuţia de apă, gestionarea deşeurilor, servicii medicale şi sociale (European Commission, 2007). Obiectivele acestor servicii şi modul lor de organizare diferă sensibil în funcţie de tradiţia şi politica în materie de intervenţie a statului. Cu toate acestea, serviciile de interes general pot fi definite (European Commission, 2007) ca fiind servicii (cu caracter economic şi neeconomic) pe care autorităţile publice le includ în categoria celor care servesc interesul general şi sunt supuse unor obligaţii specifice de serviciu public. Din această definiţie reiese faptul că autorităţile publice au responsabilitatea de a decide cu privire la natura şi scopul unui serviciu de interes general. Autorităţile publice pot decide să furnizeze ele însele aceste servicii, sau să le încredinţeze altor entităţi publice sau private. Din punctul de vedere al modului în care serviciile de interes general sunt reglementate de dispoziţiile comunitare, putem deosebi: - servicii de interes economic general; - servicii de interes general fără caracter economic. Furnizarea şi organizarea serviciilor de interes economic general intră sub incidenţa normelor privind piaţa internă şi concurenţa din Tratatul Comisiei Europene, întrucât activităţile de servicii sunt de natură economică. În cazul marilor industrii de reţea, cu o dimensiune europeană evidentă (telecomunicaţii, energie electrică, gaz, transport şi servicii poştale), serviciile sunt reglementate de un cadru legislativ specific la nivel comunitar. În mod similar, anumite aspecte privind difuzarea serviciilor publice sunt incluse în legislaţia specifică a Uniunii Europene, cum ar fi Directiva „Televiziunea fără frontiere”. Alte servicii de interes economic general, cum ar fi serviciile din domeniul gestionării deşeurilor, aprovizionării cu apă sau tratarea apelor reziduale, nu fac obiectul unui regim de reglementare de sine stătător la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, normele comunitare specifice, cum ar fi legislaţia privind achiziţiile publice, protecţia mediului şi a consumatorului, se aplică anumitor aspecte ale serviciilor. În plus, unele servicii de interes economic general fac de asemenea obiectul cadrului normativ stabilit de Directiva serviciilor (European Commission, 2007: 4). Serviciile de interes general fără caracter economic (de exemplu prerogativele tradiţionale ale statului, cum ar fi poliţia, justiţia şi sistemele obligatorii de securitate socială), nu fac obiectul legislaţiei specifice a Uniunii Europene şi nici nu sunt incluse în normele pieţei interne şi ale concurenţei, prevăzute de tratat. Unele aspecte privind organizarea acestor servicii pot face obiectul altor norme din tratat, cum ar fi principiul nediscriminării (European Commission, 2007: 4).

Concepte fundamentale utilizate în managementul serviciilor comunitare de utilităţi publice

11

Nu de puţine ori, s-a pus problema privind modul în care se poate face deosebirea între serviciile cu caracter economic şi serviciile fără caracter economic. Răspunsul la această întrebare necesită o analiză de la caz la caz, întrucât realitatea acestor servicii este adeseori specifică şi diferă mult de la un stat membru la altul şi chiar de la o autoritate locală la alta. De asemenea, modul în care aceste servicii sunt furnizate evoluează constant, ca răspuns la noile evoluţii economice, sociale şi instituţionale, cum ar fi modificarea cerinţelor de consum, transformările tehnologice, modernizarea administraţiilor publice şi transferarea responsabilităţilor în plan local (European Commission, 2007: 5).

1.2 Serviciile comunitare de utilităţi publice din România În sfera serviciilor publice de interes general se includ serviciile comunitare de utilităţi publice, care prezintă o serie de particularităţi (Legea nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008): - răspund unor cerinţe şi necesitaţi de interes şi utilitate publică; - au caracter economico-social; - au caracter tehnico-edilitar şi presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate; - au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu, care poate avea caracteristici de monopol; - aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti, municipale sau judeţene; - sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale; - sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă; - pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi funcţionează în baza reglementărilor de drept public sau privat.; - sunt furnizate/prestate pe baza principiului „beneficiarul plăteşte”; - recuperarea costurilor de exploatare sau de investiţie se face prin preţuri şi tarife reglementate sau taxe speciale. Serviciile comunitare de utilităţi publice pot fi întâlnite în literatura de specialitate şi sub denumirea de servicii de utilităţi publice şi pot fi definite (Legea nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008) ca fiind totalitatea acţiunilor şi

12


activităţilor reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale cu privire la: a) alimentarea cu apă; b) canalizarea şi epurarea apelor uzate; c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat; e) salubrizarea localităţilor; f) iluminatul public; g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ teritoriale, precum şi altele asemenea; h) transportul public local. Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi se înfiinţează, se organizează şi se gestionează potrivit hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativteritoriale, în funcţie de gradul de urbanizare, de importanţa economico-socială a localităţilor, de mărimea şi de gradul de dezvoltare ale acestora şi în raport cu infrastructura tehnico-edilitară existentă (OUG nr. 13/20.02.2008). Organizarea şi administrarea serviciilor de utilităţi publice trebuie să se realizeze respectând o serie de principii (Legea nr. 51/08.03.2006), cum ar fi: - principiul dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele; - principiul autonomiei locale; - principiul descentralizării serviciilor publice; - principiul subsidiarităţii şi proporţionalităţii; - principiul responsabilităţii şi legalităţii; - principiul participării şi consultării cetăţenilor; - principiul asocierii intercomunitare; - principiul protecţiei şi conservării mediului natural şi construit; - principiul asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei; - principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale; - principiul liberului acces la informaţii privind aceste servicii publice. Serviciile de utilităţi publice trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe (exigenţe) fundamentale (OUG nr. 13/20.02.2008), dintre care amintim: - universalitate; - continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii contractuale reglementate;


-

13

adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung; accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, în condiţii contractuale reglementate; - transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor. Sectorul serviciilor de utilităţi publice din România a suferit transformări profunde în ultima perioadă de timp din punct de vedere legislativ, organizatoric şi tehnico-administrativ. Raportate la situaţia din alte ţări membre ale Uniunii Europene, serviciile de utilităţi publice din România marchează o rămânere în urmă deosebit de accentuată atât sub aspectul performanţelor tehnice, al calităţii, al continuităţii, cât şi sub aspectul costurilor şi consumurilor de materii prime, materiale şi energie: - sistemele cu care se operează au o pronunţată uzură fizică şi morală, ceea ce conduce la randamente scăzute, consumuri mari, pierderi nejustificate şi poluare accentuată a mediului; - calitatea serviciilor este sub nivelul standardelor europene şi acestea nu sunt oferite majorităţii consumatorilor la preţuri accesibile şi în mod nediscriminatoriu; - cadrul legislativ este permisiv şi favorabil relansării ramurii, dar necesită completări şi modificări pentru acele sectoare unde legislaţia este încă discriminatorie şi contradictorie; - starea economică a operatorilor, în mod deosebit a celor din domeniul serviciilor de încălzire urbană este aproape de falimentul financiar; - sursele proprii, ca şi cele ale bugetelor locale şi ale bugetului central nu pot asigura modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii. Serviciile de utilităţi publice au un impact major asupra mediului, fapt pentru care măsurile de eliminare sau diminuare a disfuncţionalităţilor existente în acest sector sensibil al economiei trebuie corelate cu cerinţele păstrării echilibrului ecologic. În acest sens, una dintre direcţiile strategice prevăzute în Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 elaborat în anul 2007 este îmbunătăţirea accesului la utilităţi publice în România şi sprijinirea condiţiilor de dezvoltare economică în regiuni. Astfel, cea mai importantă parte din acest program prevede sprijin pentru îmbunătăţirea sistemelor integrate de apă şi management al deşeurilor printr-o abordare regională care să genereze rezultate favorabile până la sfârşitul perioadei de programare.

14


1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – componentă a serviciilor de utilităţi publice 1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor prin care se asigură satisfacerea nevoilor colectivităţilor locale cu privire la alimentarea cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; şi colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale (OUG nr. 13/20.02.2008). Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este definit (Legea nr. 241/22.06.2006) ca fiind totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării, transportului, înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul acesteia. Serviciul de alimentare cu apă cuprinde activităţile necesare pentru: - captarea apei brute din surse de suprafaţă sau subterane; - tratarea apei brute; - transportul apei potabile şi/sau industriale; - înmagazinarea apei; - distribuţia apei potabile şi/sau industriale (Legea nr. 241/22.06.2006). Serviciul de canalizare cuprinde activităţile necesare pentru: - colectarea, transportul şi evacuarea apelor uzate de la utilizatori la staţiile de epurare; - epurarea apelor uzate şi evacuarea apei epurate în emisar; - colectarea, evacuarea şi tratarea adecvată a deşeurilor din gurile de scurgere a apelor pluviale şi asigurarea funcţionalităţii acestora; - evacuarea, tratarea şi depozitarea nămolurilor şi a altor deşeuri similare derivate din activităţile sus-menţionate; - evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor (Legea nr. 241/22.06.2006; OUG nr. 13/20.02.2008). Derularea activităţilor specifice serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de


15

autorităţile administraţiei publice locale sau de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare. Acestea din urmă sunt constituite în scopul înfiinţării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, inclusiv pentru crearea, modernizarea şi/sau dezvoltarea sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008). Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are o dimensiune economică şi o dimensiune socială, indisolubil corelate între ele. Din punct de vedere economic, acest serviciu creează premisele desfăşurării proceselor de producţie din alte ramuri ale economiei naţionale şi reprezintă o piaţă de desfacere pentru o serie de produse finite din alte sectoare economice. Din punct de vedere social, serviciul de alimentare cu apă şi canalizare asigură locuri de muncă pentru un număr considerabil de salariaţi şi totodată asigură apa potabilă necesară vieţii omeneşti şi igienei corporale a unei importante părţi a populaţiei ţării. Pentru a-şi îndeplini rolul fundamental de îmbunătăţire a calităţii vieţii, serviciul de alimentare cu apă şi canalizare trebuie să aibă o serie de caracteristici, cum ar fi: universalitate, egalitatea tratamentului, continuitate, siguranţa persoanelor şi a serviciului, adaptabilitate şi gestiune pe termen lung, transparenţă şi suportabilitate. De aceea, serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie abordat din perspectiva rolului pe care îl joacă autorităţile publice într-o economie de piaţă. Pe de o parte, autorităţile publice veghează la buna funcţionare a pieţei şi pe de altă parte, garantează interesul general, în special satisfacerea nevoilor primordiale ale cetăţenilor şi conservarea bunurilor publice atunci când piaţa eşuează în această acţiune. Întărirea coeziunii sociale, globalizarea şi deschiderea pieţei pentru libera concurenţă, extinderea parteneriatului public-privat şi dezvoltarea durabilă sunt principalele probleme care se ridică azi cu privire la viitorul serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. Evoluţia actuală a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare poate fi caracterizată astfel: - sectorul trece printr-o perioadă de schimbări majore în întreaga Europă; - deschiderea pieţei serviciilor şi globalizarea sunt două provocări de mare actualitate, la care fiecare ţară membră a Uniunii Europene trebuie să dea un răspuns pertinent; - conştientizarea tot mai accentuată a dimensiunii sociale a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare şi a impactului pe care acesta îl are asupra coeziunii sociale;


16

-

în ţările unde a fost deschisă piaţa şi s-a trecut la privatizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare a fost necesară înfiinţarea unor autorităţi de reglementare; - serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie organizat regional. Calitatea României de stat membru al Uniunii Europene impune transformarea economiei româneşti, care implică şi alinierea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la conceptul european. În acest sens, autorităţile locale trebuie să elaboreze strategii proprii de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, fiind direct responsabile de asigurarea populaţiei cu servicii de calitate corespunzătoare şi la un preţ accesibil. De asemenea, societatea civilă, reprezentată prin patronat şi sindicate, asociaţii profesionale şi ale consumatorilor trebuie să se implice, alături de autorităţile publice centrale şi locale, în procesul de implementare a strategiei de dezvoltare durabilă a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. Dimensiunea economico-socială a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi rolul acestuia în menţinerea coeziunii sociale reclamă şi justifică adoptarea şi implementarea unui set de măsuri având ca obiective dezvoltarea durabilă, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre celelalte statele membre ale acesteia şi România. 1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în România Pentru a se conforma directivelor europene privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate, ţara noastră este în plin proces de construcţie şi adaptare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. Recensământul populaţiei şi al locuinţelor efectuat în perioada 18-27 martie 2002 a scos în evidenţă faptul că România are o populaţie de 21.680.974 locuitori, din care: 11.435.080 locuitori în mediul urban (52,7%) şi 10.245.894 locuitori în mediul rural (47,3%). Din punct de vedere administrativ, România are 42 judeţe, 268 municipii şi oraşe şi 2686 comune (cca. 15.700 localităţi rurale). Sisteme centralizate de distribuţie a apei potabile se regăsesc în 2.915 localităţi, din care toate municipiile şi oraşele (268) şi cca. 17% din numărul localităţilor rurale (2647). Dintr-un total de 8.107.114 locuinţe de pe teritoriul României, 5.724.125 sunt dotate cu instalaţii de alimentare cu apă (70,6%). În


17

mediul urban există 4.259.574 locuinţe (52,54% din numărul total al locuinţelor de pe teritoriul României), din care 4.078.180 locuinţe dispun de instalaţii de alimentare cu apă (95,74%). În schimb, în mediul rural, dintr-un total de 3.847.540 locuinţe numai 1.645.945 locuinţe sunt echipate cu instalaţii de alimentare cu apă (42,77%) (INS, 2003). Reţelele de distribuţie a apei potabile au o lungime totală de 40.267 km, asigurând o echipare în mediul urban de numai 71% din lungimea totală a străzilor. Capacitatea actuală a sistemelor centralizate de alimentare cu apă pentru centrele populate este de 120 mc/s, din care 48 mc/s furnizează sursele subterane, iar 72 mc/s sursele de suprafaţă, inclusiv Dunărea. Cantitatea anuală de apă potabilă distribuită consumatorilor însumează cca. 1.350 milioane mc, din care pentru uz casnic cca. 811 milioane mc (Guvernul României, 2002). În ultimii 10 ani se constată o scădere a cantităţii totale de apă distribuită în reţea, cauzată în principal, de reducerea activităţilor industriale şi a contorizării, precum şi o creştere a ponderii cantităţii de apă distribuită populaţiei. Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul ţării, gradul insuficient de regularizare a debitelor pe cursurile de apă, poluarea semnificativă a unor râuri interioare creează serioase dificultăţi în alimentarea cu apă pe toată perioada anului în multe zone ale ţării. Accesibilitatea serviciului de alimentare cu apă potabilă a sporit considerabil în ultimii 30 de ani. Dintr-un total de cca. 21,7 mil. locuitori, 14,7 mil. locuitori (67,74%) beneficiază de un serviciu public de alimentare cu apă potabilă, existând însă diferenţe majore între mediul rural şi cel urban. Nivelul de echipare cu sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă a populaţiei este net defavorabil mediului rural, doar 3,4 mil. locuitori beneficiind de acest serviciu (ceea ce reprezintă 23,12% din populaţia alimentată cu apă şi 33,33% din populaţia rurală) în comparaţie cu 11,3 mil. locuitori din mediul urban (ceea ce reprezintă 76,87% din populaţia alimentată cu apă şi 99,12% din populaţia urbană). Calitatea apei distribuite prin sisteme publice este permanent controlată prin prelevarea de probe din zone reprezentative ale reţelelor de distribuţie. Se apreciază că din punct de vedere microbiologic apa distribuită populaţiei prezintă un grad ridicat de siguranţă. Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare se caracterizează doar prin indicatorii generali de potabilitate, nefiind analizate în rutină substanţele toxice cum ar fi plumbul, trihalometanii sau pesticidele. Se efectuează analize pentru determinarea substanţelor toxice din apă, a consumului chimic de oxigen, a amoniacului şi a

18


azotaţilor. Supravegherea apei potabile este eficientă, siguranţa microbiologică fiind asigurată pentru majoritatea populaţiei aprovizionate. Serviciul de alimentare cu apă are o eficienţă scăzută, în principal datorită numărului mare de operatori mici care, în mare parte desfăşoară şi alte activităţi (transport public, încălzire urbană, electricitate locală etc.) şi datorită slabelor investiţii pe termen lung, managementului ineficient, lipsei strategiilor de dezvoltare pe termen lung şi a planurilor de afaceri etc. (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2007). În prezent dispun de reţele de canalizare publică 644 localităţi de pe teritoriul României, din care 266 municipii şi oraşe şi 368 localităţi rurale. Din numărul total de 8.107.114 locuinţe de pe teritoriul României, 4.297.065 locuinţe sunt dotate cu instalaţii de canalizare (53%). În mediul urban 3.744.665 locuinţe dispun de instalaţii de canalizare (87,91%), în timp ce numai 552.400 locuinţe din mediul rural sunt echipate cu instalaţii de canalizare (14,36%) (INS, 2003). Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 16.812 km, din care 15.736 km în mediul urban (93,6%). Lungimea străzilor echipate cu reţele de canalizare este de cca. 12.540 km, asigurând în mediul urban o dotare de numai 51,8% din lungimea totală a străzilor. În comparaţie cu străzile echipate cu reţele de alimentare cu apă, numai 73% dintre acestea sunt echipate şi cu reţele de canalizare. În cele 206 staţii de epurare a apelor uzate existente în România se tratează numai 77% din debitul total evacuat prin reţelele publice de canalizare. Există un număr important de localităţi urbane care deversează apele uzate în emisari fără o epurare prealabilă (47 localităţi urbane), dintre care putem aminti: Bucureşti, Craiova, Drobeta-Turnu-Severin, Brăila, Galaţi, Tulcea etc. (Guvernul României, 2002). Populaţia care beneficiază de serviciul de canalizare este de cca. 11,45 mil. locuitori, adică numai 52,81% din totalul populaţiei României. Ca şi în cazul alimentării cu apă potabilă, populaţia care beneficiază de serviciul de canalizare publică este mult mai numeroasă în mediul urban (10,3 mil. locuitori, ceea ce înseamnă 89,95% din populaţia care beneficiază de acest serviciu şi 90,35% din populaţia urbană) decât în cel rural (1,15 mil. locuitori, ceea ce înseamnă 10,04% din populaţia care beneficiază de acest serviciu şi 11,27% din populaţia rurală). Prin corelarea celor două echipări hidro-edilitare populaţia României poate fi grupată în trei mari categorii şi anume:


-

19

populaţia care beneficiază de ambele servicii – 51%; populaţia care beneficiază de alimentare cu apă potabilă, dar nu şi de canalizare – 14%; - populaţia care nu beneficiază nici de alimentare cu apă şi nici de canalizare – 35%. O influenţă majoră asupra calităţii apelor naturale o au evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, care sunt descărcate în receptorii naturali. Din acest punct de vedere, bazinele hidrografice Prut, Argeş-Vedea şi Litoral sunt cel mai grav afectate. Cele mai mari volume de ape uzate neepurate provin de la sistemele de canalizare ale localităţilor (peste 89%), prelucrări chimice (3%), producerea energiei electrice şi termice (8%). Se constată că în ultimii ani situaţia funcţionării staţiilor de epurare şi preepurare nu a cunoscut o îmbunătăţire semnificativă. Cei mai mari poluatori ai apelor de suprafaţă cu substanţe organice, suspensii, substanţe minerale, amoniu, grăsimi, cianuri, fenoli, detergenţi, metale grele sunt marile aglomerări urbane: Bucureşti, Craiova, Miercurea Ciuc, Braşov, Sibiu, Râmnicu Sărat, Slatina, Târgovişte, Ploieşti, Slobozia, Bacău, Bârlad, Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Timişoara. Alţi poluatori importanţi ai cursurilor de ape sunt: industria petrolieră, industria chimică şi de medicamente, exploatările miniere şi prelucrarea metalelor, industria siderurgică şi construcţia de maşini, industria alimentară, industria celulozei şi hârtiei şi fermele zootehnice. Trebuie menţionat că, la nivelul operatorilor apă/canal, se constată rămâneri în urmă în domeniul activităţii laboratoarelor de proces din staţiile de tratare sau staţiile de epurare. Acestea se manifestă în ceea ce priveşte dotările cu echipamente, nivelul profesional al angajaţilor, managementul de asigurare şi control al calităţii datelor de laborator. România este considerabil în urmă în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de tratare a apei potabile şi de colectare şi epurare a celei uzate. Calitatea cursurilor de apă depinde în mare măsură de capacităţile şi calitatea epurării apei uzate rezultate din activităţile umane. Apele de suprafaţă sunt utilizate ca surse de apă potabilă şi de aceea, calitatea apei potabile depinde, în linii mari, de calitatea sursei şi a tratării corespunzătoare a acesteia. În ceea ce priveşte starea fizică, chimică şi biologică a apelor de suprafaţă din România şi pe baza a 781 de secţiuni de supraveghere, aproximativ 22,4% dintre acestea aparţineau, în 2005, categoriilor de apă IV şi V. Problemele legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane provin în principal din apele uzate neepurate deversate în cursurile de apă şi

20


însumează 79% din totalul apei uzate produse în România (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2007). Exigenţele manifestate în prezent la nivelul parametrilor de calitate ai apei pe fluxurile tehnologice impun reconsiderarea modului de abordare a activităţii de laborator în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare, fiind necesară adoptarea următoarelor măsuri: - dotarea laboratoarelor la nivelul exigenţelor actuale; - instruirea personalului pe nivele de competenţe; - certificarea şi acreditarea laboratoarelor; - introducerea sistemului de asigurare şi control al calităţii; - implementarea la nivel naţional a unui sistem cu o structură de monitorizare şi intercalibrare a laboratoarelor de proces. Prin măsuri legislative şi economice, statul sprijină dezvoltarea cantitativă şi calitativă a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a infrastructurii tehnico-edilitare a localităţilor afectată acestora, astfel încât aceste servicii să îndeplinească următoarele condiţii de funcţionare: continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ, adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor, acces nediscriminatoriu la serviciu, respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului. România a adoptat aquis-ul de mediu şi urmăreşte dezvoltarea tratării apei, creşterea gradului de racordare a cetăţenilor la reţea până la 70%, precum şi colectarea a 60% din apele deversate până în anul 2015 (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2007). Nevoile de investiţii din acest domeniu constituie o provocare majoră pentru ţara noastră din punct de vedere financiar, economic şi administrativ. Obiectivul conformării cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile este acela de a proteja sănătatea oamenilor de efectele adverse ale contaminării apei destinate consumului uman şi de a asigura apa potabilă şi curată pentru consum uman. Obiectivul conformării cu legislaţia privind epurarea apelor uzate orăşeneşti este de a proteja mediul înconjurător de efectele adverse ale descărcărilor în receptorii naturali a apei uzate colectate de pe teritoriul localităţilor şi a apei uzate provenite din anumite sectoare industriale, în special din industria alimentară (H.G. nr. 246/16.02.2006). În prezent, România nu poate îndeplini cerinţele acquis-ului comunitar în domeniu din următoarele motive principale: tehnologia de tratare şi epurare este depăşită;


-

21

instalaţiile şi echipamentele uzate fizic şi moral nu sunt adecvate pentru tratarea apei din actualele surse de apă disponibile sau pentru epurarea apelor uzate; starea precară a reţelelor de distribuţie sau a sistemelor de canalizare (reţele vechi, în care se produc avarii frecvente, se înregistrează pierderi importante de apă şi care facilitează contaminarea apei potabile); ineficienţa echipamentelor de epurare a apei uzate; pierderile din sistemul de canalizare etc. În conformitate cu Tratatul de Aderare, România a obţinut anumite perioade de tranziţie pentru conformarea cu acquis-ul pentru colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate municipale: până în anul 2015 pentru 263 aglomerări mai mari de 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.) şi până în anul 2018 pentru 2.346 de aglomerări între 2.000 şi 10.000 locuitori echivalenţi (l.e.). De asemenea, au fost obţinute perioade de tranziţie şi pentru calitatea apei potabile până în anul 2015, pentru conformarea cu Directiva 98/83 (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2007). Mai mult, în urma negocierilor de aderare, România a declarat întregul său teritoriu drept zonă sensibilă, acest aspect presupunând obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare. Ca urmare, conformarea cu aquis-ul de mediu va necesita costuri suplimentare în majoritatea aglomerărilor urbane pentru construcţia sau reabilitarea staţiilor de epurare a apei, astfel încât să se asigure tratarea avansată (eliminarea azotului şi fosforului). Axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” din cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 elaborat în anul 2007 de Guvernul României are următoarele obiective: - asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile; - asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane; - îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă; - îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate; - crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei. Astfel, un domeniu major de intervenţie în constituie extinderea/ modernizarea sistemelor de apă/apă uzată, care include o serie de activităţi eligibile pentru finanţare (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2007: 63-68), dintre care putem aminti:


22

-

construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării; construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile; extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare; - construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate; - construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor; - contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor etc.; - asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaţie), management şi publicitate (inclusiv conştientizarea publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale. Investiţiile ce trebuie realizate în acest domeniu se vor reflecta într-o creştere a tarifelor pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. De aceea, este necesar să se ia în considerare faptul ca apa potabilă nu poate fi privită ca o marfă, ci ca o componentă vitală a necesităţilor umane. În acest context, măririle de tarif pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie limitate la nivelul suportabilităţii populaţiei dar, în acelaşi timp, trebuie să stimuleze economia şi reducerea consumului.

2. ANALIZA PRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI Sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sunt parte componentă a infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de interes şi folosinţă publică şi aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale, fiind supuse regimului juridic al proprietăţii publice sau private a acestora (Legea nr. 51/08.03.2006). Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este furnizat/prestat prin intermediul unor operatori1 sau al unor operatori regionali2, care pot avea următorul statut (OUG nr. 13/20.02.2008): - compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de specialitate al primarului sau al consiliilor judeţene; - servicii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale; - servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate juridică, înfiinţate şi organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale; - societăţi comerciale cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale; - societăţi comerciale cu capital social privat; - societăţi comerciale cu capital social mixt.

1

Operatorul poate fi definit (OUG nr. 13/20.02.2008) ca fiind persoana juridică de drept public/ privat înregistrată într-un stat membru al Uniunii Europene sau în alt stat sau, după caz, structura fără personalitate juridică în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care are competenţa şi capacitatea de a furniza/presta, în condiţiile reglementărilor în vigoare, un serviciu sau o activitate din sfera serviciilor de utilităţi publice şi care asigură nemijlocit gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii, precum şi administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent acestuia/acesteia. 2 Operatorul regional poate fi definit (OUG nr. 13/20.02.2008) ca fiind o societate comercială cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, înfiinţată în baza hotărârilor autorităţilor deliberative ale acestora. Operatorul regional asigură atât gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, cât şi implementarea programelor de investiţii publice de interes zonal sau regional realizate în comun în cadrul asociaţiei, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi.

24


Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este asigurat de societatea comercială „Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa” S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.). Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni trebuie să includă o serie de aspecte generale referitoare la contextul serviciilor, respectiv caracterizarea globală a operatorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (obiect de activitate, capital social, management, organizare, colaborare cu autorităţi şi instituţii publice, colaborare cu alţi agenţi economici privaţi sau bugetari etc.). De asemenea, este necesară o analiză tehnicoeconomică a operatorului serviciilor şi a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare, în urma căreia să se contureze principalele puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări şi pe această bază, să se propună măsuri de îmbunătăţire a serviciului.

2.1 Caracteristici generale ale operatorului Societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.) este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acţiuni. Sediul societăţii este în România, localitatea Târgovişte, judeţul Dâmboviţa. Societatea are sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate în alte localităţi din judeţul Dâmboviţa: Moreni, Fieni, Pucioasa şi Titu. În urma privatizării societăţii comerciale Gospodărie Comunală şi Transport Dâmboviţa S.A., în anul 2000 s-a înfiinţat societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.), iar activităţile de apă şi canal au trecut în patrimoniul consiliilor locale sau a Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Acestea au încheiat contracte de concesiune cu S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. pentru activităţile respective. Obiectul de activitate al societăţii constă în: - producerea şi distribuţia apei potabile, întreţinerea şi repararea reţelelor aferente; - colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate; - administrarea şi întreţinerea fondului locativ de stat; - colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea resturilor menajere de la populaţie şi a deşeurilor de la agenţii economici;

Analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Moreni

-

25

operaţiuni de vidanjare a foselor septice; salubrizarea străzilor şi a altor spaţii publice; organizarea, administrarea şi întreţinerea pieţelor şi oboarelor; transport de persoane şi de mărfuri în trafic intern şi internaţional; lucrări de construcţii-montaj civile, industriale şi agro-zootehnice; prestări de servicii în domeniul construcţiilor; întreţinere şi reparaţii drumuri şi spaţii verzi; activităţi de proiectare şi asistenţă tehnică în construcţii şi instalaţii; întreţinerea, repararea şi verificarea tehnică a aparatelor de măsură şi control; - întreţinerea şi repararea de ascensoare pentru mărfuri şi persoane; - activităţi de autoservice; - reparaţii pompe şi obiecte electrocasnice şi bobinaj; - activităţi comerciale en gros şi en detail de produse şi mărfuri alimentare şi industriale; - activităţi de import-export produse industriale şi bunuri de consum. Capitalul social al societăţii este de 120.500 RON, împărţit în 50.000 acţiuni nominative în valoare de 2,41 RON fiecare. Managementul societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. este asigurat de: - Adunarea Generală a Acţionarilor; - Consiliul de Administraţie; - Directorul General; - Directorii executivi: Director Tehnic, Director Producţie, Director Economic; - Şefii de compartimente funcţionale şi operaţionale. Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor participative de management sunt evidenţiate în Statutul societăţii şi în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare. Pentru personalul de management şi execuţie, documentele ce consemnează sarcinile, competenţele şi responsabilităţile sunt fişele de post. Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este serviciu de interes general prestat pentru o mare parte a locuitorilor şi firmelor publice şi private dintrun oraş, fapt pentru care asigurarea acestui serviciu presupune respectarea unor reguli, regulamente şi standarde, precum şi verificarea acestor activităţi de către o serie de autorităţi centrale şi locale. De aceea, în cadrul analizei S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A., trebuie luate în considerare mai multe autorităţi şi instituţii publice

26


care joacă roluri diferite în planificarea, controlul, informarea consumatorilor şi adoptarea deciziilor în zona în care operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare îşi desfăşoară activitatea. Analizând autorităţile şi instituţiile publice care colaborează cu operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni, putem distinge două tipuri: 1. autorităţi centrale, inclusiv serviciile deconcentrate3 şi instituţiile subordonate sau de coordonare: - Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură realizarea programului de guvernare, iar, prin Direcţia pentru Servicii de Interes General, Investiţii şi Dezvoltare Locală, asigură reglementarea şi monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi formulează propuneri de îmbunătăţire; - Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.), este instituţie publică, cu personalitate juridică şi funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului (OUG nr. 13/20.02.2008). Ea eliberează licenţe, elaborează metodologii şi regulamente cadru pentru domeniul serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de reglementare şi pentru piaţa acestor servicii şi monitorizează modul de respectare şi implementare a legislaţiei aplicabile acestor servicii (Legea nr. 51/08.03.2006). A.N.R.S.C. îşi exercită competenţele şi atribuţiile care îi sunt acordate prin Legea nr. 51/2006 faţă de toţi operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de organizare, de natura capitalului, de modalitatea de gestiune adoptată sau de ţara de origine (Legea nr. 241/22.06.2006); - Ministerul Sănătăţii aplică strategia şi politica Guvernului în domeniul asigurării sănătăţii populaţiei, răspunde de realizarea reformei în sectorul sanitar şi are printre atribuţiile sale şi monitorizarea calităţii apei potabile (H.G. nr. 1718/30.12.2008; Legea nr. 95/14.04.2006 cu modificările şi completările ulterioare). 3

Este necesară distincţia între noţiunile de „descentralizare” şi „deconcentrare” (Legea nr. 195/22.05.2006). Astfel, descentralizarea reprezintă transferul de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat. Deconcentrarea poate fi definită ca fiind redistribuirea de competenţe administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu.


27

La nivel judeţean, această atribuţie este îndeplinită prin deconcentrarea serviciului unor instituţii denumite Direcţii Judeţene de Sănătate Publică. Acestea au atribuţii de monitorizare a calităţii apei potabile şi atribuţii de informare, raportare şi sancţionare; - Ministerul Mediului (conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Ministerului Mediului din anul 2009) elaborează, actualizează şi urmăreşte aplicarea strategiilor, planurilor şi programelor naţionale sectoriale în domeniile protecţiei mediului şi gospodăririi apelor (cum ar fi de exemplu, Strategia naţională şi Planul naţional de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă). Una dintre instituţiile aflate în subordinea Ministerului Mediului este Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, care are competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei mediului. La rândul ei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordine 8 agenţii regionale de protecţie a mediului şi 42 de agenţii judeţene de protecţie a mediului, cu statut de servicii publice deconcentrate; - Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativteritoriale; 2. autorităţi locale, care au competenţe exclusive privind înfiinţarea, organizarea, coordonarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul furnizării/prestării reglementate a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, precum şi administrarea, exploatarea şi asigurarea funcţionării sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestora (OUG nr. 13/20.02.2008). Aceste autorităţi locale sunt: - Consiliul Local, care are competenţă exclusivă, ce poate fi exercitată şi prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare4, în tot ceea ce priveşte: aprobarea strategiilor locale 4

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare are ca obiectiv înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi/sau dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008; Legea nr. 241/22.06.2006; Legea nr. 51/08.03.2006).

28


de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare; aprobarea programelor de investiţii privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului; aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului; adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de organizare şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii; aprobarea indicatorilor de performanţă ai serviciului (OUG nr. 13/20.02.2008; Legea nr. 241/22.06.2006); - Primarul, care este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, responsabilitatea sa principală fiind aceea de a pune în aplicare hotărârile Consiliului Local; - Consiliul Judeţean, care este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt: - 12.500 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă; - 11.500 persoane care beneficiază de serviciul de canalizare; - 120 agenţi economici privaţi şi bugetari care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare. Operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare cooperează cu agenţi economici, societăţi cu capital privat, agenţi bugetari şi populaţie. Cooperarea are la bază contractele încheiate între părţi, contracte care se reînnoiesc anual sau lunar, în cazul în care intervine un abonat nou. Societatea, care furnizează/prestează servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, îşi poate desfăşura activitatea şi în alte localităţi, pe baze contractuale, participând astfel la dezvoltarea pieţei libere a operatorilor furnizori/prestatori de servicii. În scopul prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, se adoptă decizii de către: - S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. – conform contractului de concesionare semnat cu primăria, adoptă decizii privind funcţionarea operaţională a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, în scopul asigurării continuităţii şi calităţii acestuia;


-

29

Consiliul Local –adoptă decizii privind programele de reabilitare, contractarea de împrumuturi şi de garanţii, aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale serviciului etc.; - Primarul – în calitate de coordonator de credite, urmăreşte îndeplinirea prevederilor hotărârilor Consiliului Local Moreni. Societatea comercială G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. este o unitate economică de sine stătătoare, cu capital privat, care se conduce după principiul autogospodăririi. Ea este delimitată din punct de vedere administrativ, tehnic şi economic, dispune de resurse (materiale, umane, financiare etc.), pe care le foloseşte în mod planificat pentru a-şi putea respecta contractele cu beneficiarii. Pe lângă mijloacele de producţie proprii, societatea are încheiate contracte de prestări servicii apă distribuită şi canalizare menajeră cu mai multe consilii locale din judeţ. Pentru a putea respecta aceste contracte de concesiune, societatea este structurată pe compartimente funcţionale, care asigură funcţionarea în condiţii normale a serviciilor prestate în oraşele beneficiare ale acestor servicii. În organizarea sa, datorită specificului de unitate prestatoare de servicii de interes general, societatea urmăreşte respectarea următoarelor principii: a) securitatea serviciilor; b) tarifarea echilibrată a serviciilor; c) calitatea serviciilor şi eficienţa acestora; d) transparenţa şi responsabilitatea publică; e) consultarea cu sindicatele, precum şi cu utilizatorii şi asociaţiile lor reprezentative. Organizarea, exploatarea şi gestionarea serviciilor de utilităţi publice trebuie să asigure (Legea nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008): - satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor, corespunzător prevederilor contractuale; - sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii; - protecţia economică, juridică şi socială a utilizatorilor; - funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a serviciului, de rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi caietelor de sarcini, cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele serviciilor; - informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale acestor servicii; - introducerea unor metode moderne de management;


30

-

introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a strategiilor, politicilor, programelor şi/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilităţi publice; - dezvoltarea durabilă, protejarea şi valorificarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale şi protecţia şi conservarea mediului; - respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu concurenţial, restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol. Întreaga activitate economică a societăţii reprezintă un proces continuu de producţie/prestare, având la bază un plan de prestări servicii, care cuprinde sarcinile ce revin unităţii în legătură cu volumul şi calitatea serviciilor prestate, precum şi termenele de execuţie. Asigurarea continuităţii procesului de producţie impune efectuarea aprovizionării tehnico-materiale a unităţii în strânsă corelaţie cu nevoile reale de materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb şi cu disponibilităţile băneşti în contul de decontare şi casă, fără a crea stocuri supradimensionate, fără mişcare sau cu mişcare lentă. Funcţionarea optimă în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor, echipamentelor, instalaţiilor şi dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi conform caietelor de sarcini presupune o organizare funcţională la nivelul fiecărei secţii prestatoare de servicii în fiecare oraş beneficiar. Aceste secţii (subunităţi) ale societăţii sunt dotate cu depozite de materii prime şi materiale, mijloace de transport (autocontainere, automăturătoare), sedii administrative, mijloace fixe în dotare, echipamente de lucru şi protecţie necesare. Aprovizionarea tehnico-materială a societăţii se efectuează prin Compartimentul Aprovizionare constituit la nivel de societate, acesta planificând necesarul de materii prime, materiale, combustibil pentru fiecare subunitate în parte. Principala sarcină a Compartimentului Aprovizionare este aceea de a asigura în mod ritmic cantităţile necesare de materii prime, materiale, combustibil, în aşa fel încât să nu afecteze desfăşurarea în bune condiţii a producţiei, prestaţiei sau planului financiar al societăţii. În acest sens, societatea are contracte încheiate cu o serie de furnizori, după cum urmează:  furnizori de materii prime, materiale etc.: - Baza Aprovizionare Floreşti Prahova - S.C. Detubări S.A. - S.C. Comat S.A. - S.C. Rigamo S.A.


31



furnizori de combustibil: - S.N.P. PETROM S.A.  furnizori de energie electrică: - S.C. Electrica S.A.  furnizori de apă cumpărată: - Administraţia Naţională Apele Române – Direcţia Apelor Ialomiţa Buzău ESZ – sucursala Prahova  furnizori de servicii: - S.C. Magic Electronic 94, Bucureşti În baza contractelor economice încheiate cu beneficiarii (populaţie, agenţi economici privaţi, agenţi economici bugetari), societatea facturează lunar contravaloarea serviciilor prestate, prin Compartimentul Producţie. În Tabelul nr. 2.1 se prezintă principalii clienţi ai societăţii şi ponderea acestora în totalul vânzărilor. Principalii clienţi ai societăţii Tabelul nr. 2.1 Nr. crt. Beneficiari Agenţi bugetari, din care: 1. Penitenciar Mărgineni Liceul I.L. Caragiale Moreni Sanatoriu T.B.C. Floreşti Liceul nr. 2 Moreni Spitalul Orăşenesc Moreni Primăria Municipiului Moreni Agenţi economici privaţi, din care: 2. S.N.P. PETROM S.A. Moreni S.C. Recunoştinţa S.A. Moreni S.C. Foraj S.A.Moreni S.C. Romarm S.A.Moreni S.C. Romarm S.A. Mija S.C. Como S.A. Moreni S.C. Cristim S.A. Moreni S.C. Principal Construct S.A. Moreni S.C. Petrom Service S.A. Moreni 3.

Populaţie + Asociaţii de locatari şi proprietari

Pondere în totalul vânzărilor (%) 15,3 4,01 3,01 2,51 2,02 2,00 1,75 25,8 4,33 4,28 3,59 2,86 2,50 2,17 2,14 2,09 1,84 58,9

32


Tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează pe baza costurilor de prestare şi exploatare, a costurilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a obligaţiilor ce derivă din contractul de delegare, incluzând cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor, pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare, precum şi profitul operatorului, cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege. Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului, să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a serviciului, protecţia şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populaţiei, să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital, să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului, să garanteze continuitatea serviciului (Legea nr. 241/22.06.2006). Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau prin hotărâri ale adunării generale a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în baza avizului de specialitate eliberat de A.N.R.S.C. şi în condiţiile respectării următoarelor cerinţe (OUG nr. 13/20.02.2008; Legea nr. 241/22.06.2006): - asigurarea furnizării/prestării serviciului la nivelul indicatorilor de performanţă stabiliţi de autorităţile administraţiei publice locale şi precizaţi în hotărârea de dare în administrare sau în contractul de delegare a gestiunii serviciului; - realizarea, pe perioada angajată, a unui raport calitate-cost cât mai bun pentru serviciul furnizat/prestat şi asigurarea unui echilibru între riscurile şi beneficiile asumate de părţile contractante; - asigurarea exploatării, întreţinerii şi administrării eficiente a infrastructurii aferente serviciului şi a bunurilor aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale. Tariful pentru apa potabilă cuprinde în principal cheltuielile pentru captarea apei din râuri, tratarea acesteia pentru a deveni potabilă, pomparea în reţelele stradale şi către consumatori. Tariful pentru canalizare cuprinde în principal cheltuielile pentru colectarea apelor uzate şi pluviale în reţeaua stradală, precum şi pentru transportul şi epurarea acestora pentru a putea fi redate mediului natural.


33

Tariful serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni (acelaşi pentru consumatori casnici şi pentru societăţi comerciale) este de 0,25 euro/mc, inclusiv TVA, din care 0,20 euro/mc pentru apă rece şi 0,05 euro/mc pentru canalizare. Principalele componente ale tarifului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt: - operare – 63,82%; - întreţinere – 5%; - resurse umane – 31,18%. În ceea ce priveşte resursele umane, încadrarea în muncă a salariaţilor se realizează prin încheierea unui contract individual de muncă între persoana care prestează munca şi persoana juridică, reprezentată de Directorul General al societăţii. În contractul individual de muncă sunt stipulate drepturile şi obligaţiile angajatului şi angajatorului. Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice este prezentată în tabelul nr. 2.2.

Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice Tabelul nr. 2.2 Nr. crt. 1 2 3

4

5

6 7

Resurse umane Management Execuţie Muncitori: - direct productivi - indirect productivi Cu studii superioare: - tehnice - economice - juridice - alte specialităţi (chimie, fizică) Cu studii medii: - tehnice - economice Cu pregătire generală Total

Număr 11 89 70 64 6 25 17 4 1 3 74 52 22 71 170

Pondere (%) 6,47 52,35 41,18 91,43 8,57 14,70 68,00 16,00 4,00 12,00 43,53 70,27 29,73 41,77 100

34


În baza organigramei societăţii, structura resurselor umane este următoarea: - personal conducere; - personal execuţie; - personal administrativ, auxiliar. Conducătorul societăţii este Directorul General, numit de Adunarea Generală a Acţionarilor şi are în subordine directorii executivi: Director Tehnic, Director Producţie, Director Economic. La rândul lor, directorii executivi ai societăţii au în subordine compartimentele funcţionale structurate pe activităţi, servicii, birouri. Activităţile din cadrul societăţii şi implicit, compartimentele, sunt încadrate cu personal, principalele meserii fiind: - activitatea apă-canal: tehnician, laborant, mecanic, electrician, sudor, instalator, muncitor necalificat, încasator; - activitatea salubritate: maistru, şofer, sudor, muncitor necalificat, încasator; - activitatea energie termică: maistru, electrician, mecanic, sudor, fochist; - personalul administrativ: inginer, tehnician, economist. Societatea comercială G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. are în structura sa 12 compartimente, din care: a) 6 compartimente funcţionale: birou producţie, investiţii; birou personal, învăţământ, salarizare, raport producţie; oficiu vânzări locuinţe fond locativ; birou analiză economică, facturare, control financiar intern, marketing, tarife; birou aprovizionare, transport, administrativ; compartiment aprovizionare, transport, administrativ; b) 6 compartimente operaţionale: Secţia Moreni; Secţia Fieni; Secţia Pucioasa; Secţia Titu; Secţia prestări; Atelier mecano-energetic, PSI, mediu. În desfăşurarea procesului de producţie/prestare al societăţii un rol important revine resurselor umane întrucât, cu ajutorul mijloacelor de producţie, acestea acţionează asupra materiilor prime şi materialelor în vederea prestării unor servicii de calitate. Resursele umane existente necesită o instruire adecvată în scopul cunoaşterii modului de operare cu sisteme moderne automatizate. Planul de măsuri privind instruirea personalului se va face concomitent cu introducerea noilor tehnologii.


35

În procesul desfăşurării activităţii curente este necesară o evidenţă tehnicoperativă şi primară a muncii prestate, respectiv a timpului de muncă utilizat. În acest scop societatea, prin angajaţii săi, întocmeşte pontaje, bonuri individuale şi colective de lucru, raportul zilnic de control şi salarizare, fişa individuală de salarizare. Datele sunt apoi prelucrate şi centralizate în statul de plată, în care se regăseşte fiecare angajat până la concurenţa fondului efectiv de salarizare, descompus individual pe elemente ce formează salariul brut (salariu de bază, adaosuri, sporuri, indemnizaţii etc.) şi pe categorii de reţineri legale din totalul brut. Salariile plătite personalului sunt: - salarii de bază – cuvenite pentru munca prestată, timpul de lucru, funcţia exercitată conform contractului individual de muncă; - salarii suplimentare – cuvenite conform prevederilor specifice ale legislaţiei muncii şi ale contractului colectiv de muncă (spor de vechime, de toxicitate, de noapte, de fidelitate). Pe lângă salariile de bază şi suplimentare, angajaţii mai beneficiază pe parcursul anului de prime acordate (prime de Paşte, de Crăciun), precum şi de dividende la finele anului, în raport cu numărul de acţiuni deţinute în cadrul societăţii.

2.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează prin exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008). Reţelele de distribuţie apă şi de canalizare fac parte din domeniul public al Consiliului Local Moreni, pentru exploatare şi funcţionare fiind încheiat un contract de concesiune cu societatea comercială G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. Sistemul public de alimentare cu apă reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor, instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de alimentare cu apă (Legea nr. 241/22.06.2006). Sistemul public de alimentare cu apă potabilă include următoarele componente: - captări; - aducţiuni; - staţii de tratare; - staţii de pompare, cu sau fără hidrofor;

36


- rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile; - reţele de transport şi distribuţie; - branşamente până la punctul de delimitare. Reţeaua publică de transport al apei este o parte a sistemului public de alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie (Legea nr. 241/22.06.2006). Reţeaua publică de distribuţie a apei este o parte a sistemului public de alimentare cu apă alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe, care asigură distribuţia apei la doi sau mai mulţi utilizatori independenţi (Legea nr. 241/22.06.2006). Branşamentul de apă este partea din reţeaua publică de alimentare cu apă care asigură legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei clădiri. Branşamentul deserveşte un singur utilizator dar, în cazuri bine justificate şi atunci când condiţiile tehnice nu permit altă soluţie, se poate admite alimentarea mai multor utilizatori prin acelaşi branşament. Părţile componente ale unui branşament se precizează în regulamentul-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Branşamentul, până la contor, inclusiv căminul de branşament şi contorul, aparţin reţelei publice de distribuţie, indiferent de modul de finanţare a execuţiei. Finanţarea execuţiei branşamentului se asigură de către operator, respectiv de către utilizator, corespunzător punctului de delimitare a instalaţiilor. Amplasamentul căminului de branşament se stabileşte la punctul de delimitare al instalaţiilor, de regulă la limita de proprietate a utilizatorului, cu respectarea regimului juridic al proprietăţii şi numai în baza unei documentaţii avizate de operator. În cazul condominiilor existente, separarea şi individualizarea consumurilor la nivel de proprietate/apartament individual se fac prin montarea repartitoarelor de costuri. Acestea sunt aparate utilizate în imobilele condominiale dotate cu instalaţii interioare de utilizare comune, în scopul individualizării consumurilor şi repartizării pe proprietăţi/apartamente individuale a costurilor aferente consumului total de apă înregistrat la nivelul branşamentului imobilului. Cheltuielile aferente individualizării consumurilor sunt suportate de coproprietarii condominiului, operatorul având numai obligaţia montării contorului principal de branşament la nivelul limitei de proprietate (OUG nr. 13/20.02.2008). Alimentarea cu apă a Municipiului Moreni, ce are o populaţie de 21.500 locuitori, se realizează prin mai multe surse, cele mai importante fiind: 1. sursa Paltinu – este o sursă de suprafaţă amplasată pe râul Doftana, judeţul Prahova. Municipiul Moreni este racordat la această sursă printr-o conductă de aducţiune cu o lungime de 17,3 km. Apa este


37

înmagazinată în două rezervoare cu o capacitate totală de 5000 mc (2 x 2500 mc), amplasate în punctul Bana. De la rezervoarele Bana apa este distribuită gravitaţional spre consumatorii din Municipiul Moreni. Această sursă asigură 90% din necesarul de apă al municipiului, iar calitatea apei este foarte bună; 2. sursa Iedera – este o sursă formată din două puţuri de mare adâncime (peste 70 m), amplasată pe malul stâng al râului Cricovul Dulce. Apa extrasă este pompată spre Municipiul Moreni printr-o conductă din oţel cu o lungime de 7,4 km. Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 21,4 km, prin aceasta asigurându-se necesarul de apă pentru 12.500 persoane, precum şi pentru mai mult de 120 agenţi economici privaţi şi bugetari. Reţeaua de distribuţie a apei potabile cuprinde conducte din oţel, fontă, PVC, azbest şi beton cu diametre cuprinse între Φ50 şi Φ600. Sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Moreni are următoarele caracteristici tehnice: - asigură apa potabilă pentru 58,14% din populaţia Municipiului Moreni; - asigură apa potabilă 24 ore/zi, 7 zile/săptămână; - staţiile de pompare şi reţelele sunt uzate fizic şi moral (multe componente au timpul de viaţă expirat), sunt supradimensionate comparativ cu actualul consum şi sunt ineficiente din punct de vedere energetic (consumurile energetice sunt de cca. 0,5-0,75 kWh/mc apă, adică dublu comparativ cu sistemele moderne); - starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi de apă estimate la 43%; - pierderile de apă din conducte şi ţevi conduc la creşterea riscului de alunecare a terenurilor în zonele locuite; - nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47% pentru consumatorii casnici; - apa potabilă corespunde din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic legislaţiei în vigoare. Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează serviciul public de canalizare (Legea nr. 241/22.06.2006). Sistemul public de canalizare cuprinde următoarele componente: - racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare; - reţele de canalizare;

38


- staţii de pompare; - staţii de epurare; - colectoare de evacuare spre emisar; - guri de vărsare în emisar; - depozite de nămol deshidratat. Reţeaua publică de canalizare este o parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din canale colectoare, cămine, guri de scurgere şi construcţii anexe, care asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la doi sau de la mai mulţi utilizatori independenţi. Racordul de canalizare este partea din reţeaua publică de canalizare care asigură legătura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publică de canalizare, inclusiv căminul de racord. Părţile componente ale unui racord se precizează în regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Racordul de la cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord, aparţine reţelei publice de canalizare (Legea nr. 241/22.06.2006). Reţeaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime totală de 20,2 km, la această reţea fiind racordate 11.500 persoane şi 120 agenţi economici privaţi şi bugetari. Configuraţia terenului nu permite racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor locuitorilor. În perspectivă, până în anul 2015 s-au realizat programe ce au în vedere extinderea reţelei de canalizare pentru toţi locuitorii municipiului. Epurarea apelor uzate se realizează într-o staţie de epurare cu o capacitate de 160 l/s şi trei trepte: mecanică, biologică şi chimică. Deversarea apelor uzate epurate se realizează în receptorul natural Cricovul Dulce. Sistemul public de canalizare din Municipiul Moreni are următoarele caracteristici tehnice: - asigură canalizarea pentru 53,49% din populaţia Municipiului Moreni; - staţiile de pompare a apelor uzate şi reţelele de canalizare sunt îmbătrânite; - capacitatea staţiei de epurare este de 160 l/s, iar epurarea se realizează conform legislaţiei în vigoare. Gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente, se organizează astfel încât să asigure respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate şi în funcţie de: - nevoile comunităţilor locale;


-

39

mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-sociale ale localităţilor; - starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente; - posibilităţile locale de finanţare a exploatării şi funcţionării serviciului, respectiv a înfiinţării sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente; - raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat utilizatorilor (Legea nr. 241/22.06.2006). Scopul principal al societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. este să asigure populaţiei şi agenţilor economici calitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi eficienţa acestui serviciu, securitatea serviciului, tarifarea echitabilă, care să permită adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor. Activităţile organizaţiei trebuie să fie concepute şi derulate în aşa fel încât să permită asigurarea calităţii apei potabile la nivelul standardelor precizate în directivele Uniunii Europene. Totodată, societatea trebuie să asigure îmbunătăţirea calităţii mediului prin utilizarea raţională a resurselor de apă şi epurarea apelor uzate, reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor energetice, reducerea consumurilor specifice de apă potabilă prin contorizarea tuturor branşamentelor utilizatorilor. Este necesar ca organizaţia să îndeplinească principala condiţie de funcţionare, respectiv continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prin respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor şi protecţiei mediului. Din analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni de către operator se pot desprinde principalele puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări, după cum urmează: 1. puncte forte: - suficiente rezerve de apă, debite mari la sursele existente de apă (capacitatea de a transporta cantităţi foarte mari de apă); - alimentarea cu apă potabilă este continuă (24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână); - contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47% pentru consumatorii casnici; - există personal calificat pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;

40


- implicarea autorităţilor din administraţia publică locală şi judeţeană în atragerea de fonduri europene necesare reabilitării şi modernizării infrastructurii sectorului de apă şi canalizare; - sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni asigură apa potabilă şi epurarea apelor uzate la parametrii de calitate prevăzuţi de actele normative în vigoare; - creşterea încrederii populaţiei în serviciile prestate de operatorul S.C. G.C.L.T. S.A.; - sprijin al guvernului, prin măsuri economice şi legislative, pentru dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ); - folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice în agricultură, ceea ce conduce la reducerea poluării surselor subterane de apă; - existenţa organizaţiilor non-guvernamentale interesate în domeniul serviciilor prestate către cetăţeni. 2. puncte slabe: - operarea cu reţele şi instalaţii învechite; - ca volum pluviometric, râul Cricovul Dulce se caracterizează prin ape mari primăvara datorate topirii zăpezilor şi viituri de vară provocate de ploile ce au un caracter torenţial, nivelul record fiind atins în anul 1991 – 550 cm. Debitul multianual este de 2,60 mc/s; - instalaţii supradimensionate, care conduc la creşterea accentuată a costurilor specifice; - lipsa unui sistem de evaluare şi comparare a calităţii serviciului prestat cu servicii similare din alte zone ale ţării; - lipsa unor instrumente de măsură la nivelul consumatorilor existenţi (restul de 10% societăţi comerciale şi 53% consumatori casnici care nu sunt contorizaţi) şi a echipamentelor de automatizare pentru monitorizare şi control în timp real al proceselor tehnologice; - costul ridicat al materialelor necesare pentru reparaţiile curente şi capitale; - dificultăţi în reducerea consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă; - promovarea scăzută a investiţiilor în infrastructură;


41

- diferenţe de nivel între zonele inferioare şi zonele superioare ale oraşului5, fapt care creează dificultăţi în alimentarea cu apă şi racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor consumatorilor; - finanţare redusă în domeniul cercetării şi dezvoltării; - cooperare redusă între sectorul academic, instituţiile de cercetare şi dezvoltare şi operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, fapt ce conduce la un transfer redus de tehnologie şi inovaţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. 3. oportunităţi: - posibilitatea de a obţine granturi/cofinanţări de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare; - armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul cu directivele Uniunii Europene; - relansarea economică a zonei cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de consumatori; - dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu impact puternic asupra transferului de date necesar pentru calculul şi compararea indicatorilor de performanţă; - interes sporit din partea autorităţilor locale pentru promovarea parteneriatului public-privat în domeniul protecţiei mediului. 4. ameninţări: - întârzierea plăţii serviciului prestat; - scăderea consumului de apă potabilă; - în sezonul de iarnă, marile cantităţi de zăpadă sunt un obstacol important în cazul intervenţiilor programate/neprogramate la sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare; - poluarea mediului ambiant; - slaba securizare a instalaţiilor;

5

Municipiul Moreni este amplasat în depresiunea Moreni, mărginită de dealuri, cele mai înalte vârfuri atingând 500-600 metri în partea de nord, iar în partea de sud înălţimile sunt sub 500 m. În partea sudică a municipiului se află zona de ,,Câmpie piemontană înaltă a Cricovului Dulce”, cunoscută sub denumirea de ,,Câmpia Măgurii”, caracterizată prin denivelări de 100-150 metri faţă de Subcarpaţi, de unde coboară în pantă lină până la înălţimea de 320 metri.

42


- interferenţe externe negative, cum ar fi întreruperile de curent electric; - migraţia tineretului din Municipiul Moreni către alte oraşe din ţară şi din străinătate, unde pot găsi mai uşor un loc de muncă. Necesitatea asigurării calităţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, a îmbunătăţirii calităţii mediului, a asigurării continuităţii serviciului, a reducerii pierderilor de apă şi a consumurilor energetice sunt numai câteva dintre elementele care impun efectuarea unor lucrări de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.

3. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI 3.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni Pe parcursul exploatării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut numeroase defecţiuni cauzate în principal de fiabilitatea redusă a unor echipamente importante, cum ar fi: staţii de tratare a apei, staţii de pompare, hidrofoare, rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile, reţele de distribuţie, branşamente până la punctul de delimitare etc. Tocmai de aceea, reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare constituie una dintre opţiunile strategice prioritare ale societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A., având în vedere impactul asupra competitivităţii serviciului şi eficienţei acestuia. Necesitatea şi oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rezultă în principal din următoarele considerente:  soluţiile tehnologice adoptate sunt la nivelul anilor 1970;  în perioada de exploatare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare au apărut deficienţe care au determinat eficienţă şi calitate scăzute ale prestării serviciului;  echipamentele utilizate sunt în totalitate fabricate în ţară, majoritatea înainte de anul 1985, într-o perioadă de economii mari la materialele utilizate, fapt ce a afectat implicit calitatea echipamentelor;  datorită saltului tehnologic din ultima perioadă de timp, piesele de schimb pentru o serie de echipamente au ieşit din procesul de fabricaţie, se procură cu mare greutate şi au costuri ridicate;  acţiunea de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se derulează într-un interval de timp de cel puţin 1-2 ani, perioadă în care fenomenul de uzură fizică şi morală se va accentua, ceea ce va conduce inevitabil la scoaterea din funcţiune a unor echipamente şi instalaţii, generând în timp costuri de exploatare şi întreţinere proporţional mai mari.

44


Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare reiese şi din luarea în considerare a următoarelor elemente: - prin extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile se va obţine creşterea numărului de ore de funcţionare şi de clienţi serviţi; - îmbunătăţirea performanţelor energetice ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe va conduce la creşterea randamentului; - după realizarea lucrărilor de modernizare se va reduce numărul personalului de exploatare; - cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele staţiilor de tratare a apei, ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe, se vor înlocui echipamentele uzate moral, se vor introduce sisteme de comandă, automatizare, protecţie, control şi diagnoză la nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie capitală cu modernizare la toate echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcţionare. Strategia de creştere a calităţii producţiei şi serviciilor societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. are în vedere realizarea următoarelor obiective: 1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene; 2. creşterea fiabilităţii echipamentelor şi implicit, a coeficientului de disponibilitate a sistemului, care este în scădere; 3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului şi instalaţiilor auxiliare; 4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de funcţionare de 25 de ani; 5. reducerea pierderilor de apă pe reţele şi pe branşamentele interioare şi reducerea consumurilor specifice de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor şi al contorizării tuturor branşamentelor utilizatorilor; 6. reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare de la 0,35 kWh/mc apă la 0,20 kWh/mc apă; 7. îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un control sistematic şi un sistem adecvat de întreţinere şi reparaţii; 8. promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante;

45

Reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

9.

promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi modernizarea acesteia prin stimularea soluţiilor performante, a iniţiativei şi inovaţiei în domeniu; 10. îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene. În vederea realizării obiectivelor propuse compania a efectuat o serie de studii tehnico-economice privind posibilităţile de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni. Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni Tabelul nr. 3.1 Nr. crt.

Specificaţie

U.M.

Valoare

Sporul debitului mediu anual la 1.000.000 euro mc/om/an 2,449 investiţii Creşterea numărului de persoane care beneficiază 2 de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare persoane 4361,187 la 1.000.000 euro investiţii Debit mediu asigurat înainte de reabilitare şi l/om/zi 160 3 modernizare Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de 4 alimentare cu apă înainte de reabilitarea şi persoane 12.500 modernizarea sistemului Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de 5 canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea persoane 11.500 sistemului Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile 6 înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului km 21,4 de alimentare cu apă Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile 7 după reabilitarea şi modernizarea sistemului de km 25 alimentare cu apă Lungimea reţelei de canalizare înainte de 8 reabilitarea şi modernizarea sistemului de km 20,2 canalizare Lungimea reţelei de canalizare după reabilitarea 9 km 25 şi modernizarea sistemului de canalizare NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr. 3.1 sunt comune pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă. 1

46


În tabelul nr. 3.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni. Parametrii tehnico-economici din tabelul nr. 3.1 se vor utiliza pentru fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi pentru aprecierea eficienţei proiectului.

3.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de potenţialul financiar al societăţii. În vederea asigurării continuităţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, societatea va avea responsabilitatea planificării şi urmăririi unor lucrări de investiţii necesare funcţionării sistemelor în condiţii de siguranţă şi la parametrii prevăzuţi în prescripţiile tehnice. În acest sens este necesară instituirea unor sisteme de planificare multianuală a investiţiilor, pornind de la un plan director şi ţinând seama de ciclurile procesului bugetar. În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se includ: - costurile eliminării sursei de apă Podei; - costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni; - costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni; - costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici; - costuri pentru demontare, remontare şi management pentru modernizarea reţelei de apă a municipiului Moreni; - costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe; - costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a reţelei de apă a municipiului Moreni; - costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării acestora.


În mod sintetic, costurile pentru echipamentelor se regăsesc în tabelul nr. 3.2.

reabilitarea

şi

47

modernizarea

Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi reabilitare a echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare Tabelul nr. 3.2 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Specificaţie Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei Cost pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a Municipiului Moreni Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de locuinţe Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici Cost total pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor

Cost total (€) 15.000 1.051.800 3.750 42.500 101.872 1.214.922

NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr. 3.2 sunt individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ.

Activităţile de demontare, remontare şi management necesar a fi efectuate implică un cost de 170.000 €, având următoarea structură (figura nr. 3.1): - 11,76% pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa; - 70,59% pentru conductele de aducţiune; - 17,65% pentru pompe. Pentru activităţile de montaj pur se consideră o valoare de cca. 80% din valoarea totală a activităţilor de demontare, remontare şi management, iar pentru activităţile de management se consideră o valoare de cca. 20% din valoarea totală a activităţilor de demontare, remontare şi management. NOTĂ: Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management este individualizat pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizat în VARIANTA INDIVIDUALĂ, în timp ce structura acestui cost este comună pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă (figura nr. 3.1).


48

11,76%

Cost de demontare, remontare şi management

70,59%

17,65%

Cost de demontare, remontare şi management pentru rezervoarele de înmagazinare a apei

Cost de demontare, remontare şi management pentru conductele de aducţiune

Cost de demontare, remontare şi management pentru pompe

80%

20%

80%

Cost de montaj pentru rezervoarele de înmagazinare a apei

Cost de management pentru rezervoarele de înmagazinare a apei

Cost de montaj pentru conductele de aducţiune

20%

Cost de management pentru conductele de aducţiune

80%

Cost de montaj pentru pompe

20%

Cost de management pentru pompe

Figura nr. 3.1 Structura costului pentru activităţile de demontare, remontare şi management

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa se calculează astfel: C rezervoare 

11,76 170.000  19.992  20.000 €, din care: 100

80  20.000  16.000 € 100 20 C management rezervoare   20.000  4.000 € 100 C montaj rezervoare 


49

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa este de 20.000 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 16.000 €, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 4.000 €. Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru conductele de aducţiune se calculează astfel: 70,59  170.000  120.003  120.000 €, din care: 100 80 C montaj conducte   120.000  96.000 € 100 20 C management conducte   120.000  24.000 € 100 C conducte 

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru conductele de aducţiune este de 120.000 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 96.000 €, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 24.000 €. Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru pompe se calculează astfel: 17,65  170.000  30.005  30.000 €, din care: 100 80 C montaj pompe   30.000  24.000 € 100 20 C management pompe   30.000  6.000 € 100 C pompe 

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru pompe este de 30.000 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 24.000 €, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 6.000 €. Valoarea totală a lucrărilor de montaj şi management pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare este prezentată în tabelul nr. 3.3.


50

Costuri pentru demontare, remontare şi management Tabelul nr. 3.3 Nr. crt. 1.

2.

3.

Specificaţie Montaj – total, din care: 1.1. pentru rezervoare de înmagazinare a apei 1.2. pentru conducte de aducţiune 1.3. pentru pompe Management – total, din care: 2.1. pentru rezervoare de înmagazinare a apei 2.2. pentru conducte de aducţiune 2.3. pentru pompe Total

Cost al lucrărilor (€) 136.000 16.000 96.000 24.000 34.000 4.000 24.000 6.000 170.000

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie: - studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru verificarea funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite majorate, schimbarea condiţiilor termice, schimbarea condiţiilor dinamice etc.); - proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile de reabilitare şi modernizare; - documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare; - documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii; - manuale de exploatare şi întreţinere; - programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare şi la amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului, teste de punere în funcţiune, teste de garanţie şi teste finale) etc. Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 36.450 €.


51

NOTĂ: Costul pentru activităţile de proiectare şi inginerie este individualizat pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizat în VARIANTA INDIVIDUALĂ.

Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de demontare, remontare şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi inginerie, rezultă că VALOAREA TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul nr. 3.4. Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni Tabelul nr. 3.4 Nr. crt. 1. 2. 3.

Specificaţie Cost pentru proiectare şi inginerie Cost pentru activităţi de management Costul altor lucrări din perioada de proiectare

Investiţie totală (€) 36.450 34.000 1.500

4. 5. 6. 7.

Total cost în perioada de proiectare (1+2+3) Cost pentru echipamente, inclusiv transport Cost montaj echipamente Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiţiei

71.950 1.214.922 136.000 67.548

8. 9.

Total cost în perioada de realizare a investiţiei (5+6+7) Total investiţie (4+8)

1.418.470 1.490.420

NOTĂ: Costurile altor lucrări din perioada de proiectare şi din cea de realizare a investiţiei sunt individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ.

Efortul investiţional total este de 1.490.420 €, din care suma de 1.418.470 € este destinată achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi montajul acestora. Ponderea acestor costuri în totalul investiţiei va fi: PCe 

1.418.470  100  0,9517  100  95 % 1.490.420

Ponderea costurilor de achiziţionare a echipamentelor (inclusiv transport şi montaj) în totalul investiţiei este de 95%, restul de 5% revenind activităţilor de proiectare, inginerie şi management.


52

3.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare 3.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare, perioada pregătitoare luată în considerare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea materialelor, lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), este de 4 luni. Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1: sursa Paltinu – municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera – municipiul Moreni), în condiţiile în care lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul se desfăşoară în două schimburi, şase zile pe săptămână. În această perioadă sunt incluse şi lucrările necesare reabilitării staţiilor de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori. Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de modernizare a celor două segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi lucrările de contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici. Perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 3.5. Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă Tabelul nr. 3.5 Nr. crt.

Denumire activitate

Durata faţă de termenul de referinţă1 (luni)

Durata modernizării (luni)

1.

Segmentul 1 - scoatere din funcţiune 0 10 10 - predare în exploatare 2. Segmentul 2 - scoatere din funcţiune 11 10 - predare în exploatare 20 3. TOTAL 20 20 NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr. 3.5 sunt comune pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă. 1

Termenul de referinţă reprezintă data începerii lucrărilor de modernizare a sistemului.


53

Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării lucrărilor (momentul 0 = începerea lucrărilor). Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în perioada de reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de reţea (reabilitarea infrastructurii platformei montaj şi acceselor). Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două etape a câte cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor două segmente de reţea din cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă. Graficul de execuţie a modernizării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare Tabelul nr. 3.6 Nr. crt. 1 2

ACTIVITATEA

PERIOADA (luni) - 4 0 10 20 -4 0 0 10

Semnarea contractului Modernizare primul segment de reţea (sursa Paltinumunicipiul Moreni) 3 Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea 0 10 (sursa Paltinu-municipiul Moreni) 4 Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare 6 10 Moreni – etapa 1 5 Modernizare cel de-al doilea segment de reţea 11 20 (sursa Iedera-municipiul Moreni) 6 Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea 11 20 (sursa Iedera-municipiul Moreni) 16 20 7 Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare Moreni – etapa 2 8 Modernizare instalaţii auxiliare sistem de alimentare 0 20 cu apă NOTĂ: Informaţiile incluse în tabelul nr. 3.6 sunt comune pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă.

Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a segmentelor de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni. Totodată, se ia în considerare şi graficul de


54

execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare (tabelul nr. 3.6). 3.3.2 Eşalonarea investiţiilor Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea investiţiilor pe luni (tabelul 3.7), considerându-se luna zero momentul de începere a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni. În perioada [- 4-0] se vor lua în considerare următoarele costuri: - valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie (36.450 €); - 20% din costul total pentru activităţi de management ( 20%  34.000  6.800 €); - valoarea altor lucrări (1.500 €). Astfel, costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [- 4-0] va fi de 44.750 €. Pentru perioadele [0-10] şi [11-20], perioade în care costurile sunt egale, se iau în considerare următoarele costuri: - 50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul şi montajul acestora ( 50%  1.418.470  709.235 €; - 40% din costul total pentru activităţi de management ( 40%  34.000  13.600 €). Rezultă că atât în perioada [0-10], cât şi în perioada [11-20] costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va fi de 722.835 €. Eşalonarea investiţiei totale Tabelul nr. 3.7 Luna - 4-0 0-10 11-20 Total

INVESTIŢIA TOTALĂ (€) 44.750 722.835 722.835 1.490.420


55

În concluzie, investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni începe cu 4 luni înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a lucrărilor) şi are o valoare de 1.490.420 €, eşalonată în doi ani, astfel: - 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului): 44.750 €; - 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 722.835 €; - 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 722.835 €.

3.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.490.420 €, eşalonată în doi ani (tabelul nr. 3.8). Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni Tabelul nr. 3.8 Nr. crt. 1. 2. 3.

Perioada de realizare a investiţiei Anul 1 Anul 2 TOTAL

Valoarea investiţiei (€) 623.018 867.402 1.490.420

În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului (44.750 € investiţi în primele patru luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase până la sfârşitul anului. Se consideră o valoare medie a investiţiei de 72.283,5 €/lună (722.835 €/10 luni), rezultând astfel o valoare a investiţiei pentru cele opt luni de 578.268 €. În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 867.402 € (diferenţa dintre investiţia totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).


56

Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare este estimată la 25 de ani. Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa că investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile, astfel (tabelul nr. 3.9). Finanţarea investiţiei Tabelul nr. 3.9 Nr. Valoarea investiţiei Sursa de finanţare Specificaţie crt. (€) 1. Modernizarea reţelei de apă potabilă a 1.051.800 Fonduri structurale municipiului Moreni Consiliul Local Moreni 2. Înlocuirea pompelor uzate în staţia de 3.750 Consiliul Local Moreni epurare Moreni 3. Contorizarea apei potabile la blocurile 21.250 Consiliul Local Moreni de locuinţe 4. Contorizarea apei potabile la 101.872 Consiliul Local Moreni consumatorii casnici 5. Total investiţie finanţată din alte surse 1.178.672 6. Total investiţie finanţată din surse 311.748 proprii 7. Total investiţie 1.490.420 NOTĂ: Din valoarea totală a lucrărilor de contorizare a apei potabile la blocurile de locuinţe (42.500 €), 50% se finanţează de către Consiliul Local Moreni (21.250 €) şi 50% din surse proprii (21.250 €).

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.10. Cheltuieli anuale de exploatare Tabelul nr. 3.10 Nr. crt. 1.

2.

Specificaţie Perioada de realizare a investiţiei: Anul 1 Anul 2 Perioada de funcţionare a sistemului după reabilitare şi modernizare – 25 ani

Cheltuieli anuale de exploatare (€) 20.270 15.466 31.037


57

NOTĂ: Cheltuielile anuale de exploatare (în primul an de realizare a investiţiei, în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei şi în perioada de funcţionare după modernizare) sunt individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ.

Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 3.11. Venituri anuale Tabelul nr. 3.11 Nr. crt. 1.

Specificaţie

Venituri anuale (€)

Perioada de realizare a investiţiei: Anul 1 129.368 Anul 2 126.672 258.735 2. Perioada de funcţionare a sistemului după reabilitare şi modernizare – 25 ani NOTĂ: Veniturile anuale (în primul an de realizare a investiţiei, în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei şi în perioada de funcţionare după modernizare) sunt individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă, fiind precizate în VARIANTA INDIVIDUALĂ.

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul nr. 3.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de 2,449 mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un plus de 4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare (ΔPra/1mil.). Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este de 160 l/om/zi, adică 58,4 mc/om/an ( 160 l / om  zi  365 zile / an  58.400 l / om  an  58,4 mc / om  an ). Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei:

Pra1  Pra 0   Pra / 1mil.  I  Pra 0  4361,187  I , în care:


58

Pra1

– numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului Pra0 – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului ΔPra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului I – volumul investiţiei Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:

Pra1  12.500  4361,187  1,490420  12.500  6.500  19.000 persoane Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul:

Af1  Af 0  Af , unde: Af1 – cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului ΔAf – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) se calculează conform relaţiei:

Af 0  D 0  Pra 0 , unde: Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea D0

sistemului – debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

Pra0. – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare

cu apă şi de canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului


59

În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:

Af0 160 l / om / zi  365 zile / an 12.500 persoane   58.400 l / om / an 12.500 persoane Af 0  730.000.000 l / an  730.000 mc / an Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf) se determină folosind următoarea relaţie de calcul:

Af  D 0   Pra / 1mil.  I  D / 1mil  I  Pra1 unde: ΔAf D0

– sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului; – debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea

sistemului; ΔPra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului; I – valoarea investiţiei; ΔD/1mil. – sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului; Pra1 – numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului. În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului se calculează astfel:

Af  58,4  4361,187  1,490420  2,449  1,490420  19.000  379.600  69.350 Af  448.950 mc/an Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi


60

modernizării sistemului (ΔAf) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1):

Af1  730.000  448.950  1.178.950 mc / an În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr. 3.12. Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului Tabelul nr. 3.12 Nr. crt. 1. 2.

Specificaţie

Perioada de realizare a investiţiei 1 2 623.018 867.402 20.270 15.466

Perioada de funcţionare a sistemului 0 31.037

Investiţii (€/an) Cheltuieli de exploatare (€/an) 3. Cheltuieli totale (€/an) 643.288 882.868 31.037 4. Venituri anuale (€/an) 129.368 126.672 258.735 5. Profit anual (€/an) 109.098 111.206 227.698 NOTĂ: Valoarea investiţiilor se preia din tabelul nr. 3.8. Cheltuielile de exploatare se preiau din tabelul nr. 3.10. Cheltuielile totale se calculează prin însumarea valorii investiţiei cu cheltuielile de exploatare. Veniturile anuale se preiau din tabelul nr. 3.11. Profitul anual se determină ca diferenţă între veniturile anuale şi cheltuielile de exploatare.

Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică, globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a celor politice, sociale sau ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului respectiv. Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor de utilităţi publice şi în special a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi interdependenţele cu celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o viziune sistemică şi dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţiei resurselor de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor. Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are un impact deosebit asupra mediului: pe de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte participă în mod esenţial la limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de mediu pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă. Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc note de fundamentare sau calcule economice de fundamentare. Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor investiţionale, dar mai ales a multiplelor efecte economice, directe şi propagate. Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei economice se realizează prin apelarea la un sistem complex de indicatori, ce include indicatori de bază în abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie de indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.


62

4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare Literatura de specialitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000) propune o serie de indicatori de bază (în abordare statică şi dinamică) ce pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori: investiţie specifică, termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli totale actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei. Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte şi efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte (Românu & Vasilescu, 1997). Relaţia de calcul este următoarea: s 

It , CS

în care: It – investiţia totală CS – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia specifică (sm) se calculează astfel (Raţiu-Suciu et al., 2002): sm 

Im , C S1  C S 0

în care: Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare CS1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr de clienţi serviţi CS0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării, exprimată în număr de clienţi serviţi Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării. În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

63

modernizare este de 12.500 persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 19.000 persoane. Rezultă că investiţia specifică va fi: sm 

1 . 490 . 420  229 ,30 €/locuitor 19 . 000  12 . 500

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi reabilitarea unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (Asociaţia Română a Apei, 2003): - pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor; - pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor; - pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor; - pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor. Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezultă că în cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229,30 €/locuitor, faţă de 630 €/locuitor). Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică (T, Ta) reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997). În abordare statică, relaţia de calcul este: T 

It , Ph

în care: It – investiţia totală Ph – profitul anual T 

1 . 490 . 420  6 ,55 ani 227 . 698

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6,55 ani. În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează liniar în timp şi ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge din faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este


64

necesară o perioadă de atingere a parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat. În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după următoarea formulă: T 

I t  P  P ' Ph

în care: It – investiţia totală Ph – profitul anual ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a parametrilor proiectaţi ’ P – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului În primul an de realizare a investiţiei profitul este de 109.098 € (129.368 € - 20.270 €), iar în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de 111.206 € (126.672 € - 15.466 €). Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei se va obţine un profit total de 220.304 € (P’ = 109.098 € + 111.206 €). Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări, verificări şi simulări astfel încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (ΔP=0). În acest caz, termenul de recuperare a investiţiei va fi:

T

1.490.420  220.304  5,58 ani 227.698

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,58 ani, mai mic cu 0,97 ani decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei realizate. Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi efectul generat de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de specialitate (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997) propune determinarea termenului de recuperare (Tm) conform relaţiei:

Tm 

Im Ph1  Ph 0


65

în care: Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

Tm 

1.490.420  15,46 ani 227.698  131.306

NOTĂ: Profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare (Ph0) este comun pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă şi are valoarea de 131.306 €.

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare va fi:

Tm 

1.490.420  220.304  13,18 ani 227.698  131.306

În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, perioada de recuperare a investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16 ani. De aceea, se poate afirma că proiectul analizat poate fi acceptat, întrucât termenul de recuperare a investiţiei de 15,46 ani se încadrează în limitele considerate a fi normale. Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizându-se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după relaţia (Raţiu-Suciu et al., 2002): Im Tm  C0  Cm în care: Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare C0 – costul de prestare/furnizare a serviciului înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare Cm – costul de prestare/furnizare a serviciului (mai mic) după reabilitare, modernizare, dezvoltare În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare


66

a creşterii calităţii serviciului prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu este relevant în acest caz. Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din profitul anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000). Pentru calculul indicatorului se pleacă de la relaţiile1:

I ta  d

d  Ta

h  d 1

 Ih  h 1

1

 P  1  a  h

1

1  a h

h

 Ph 

sau

1  a T  1 , întrucât: I  d I  1  ta h 1  a h 1  a d a  1  a T h 1 1

a



a

în care: Ita – investiţia totală actualizată Ih – investiţie anuală Ph – profit anual d – durata de realizare a proiectului a – rata de actualizare În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin utilizarea relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:

I ta  Ph 

1  a T  1  1  a d a  1  a T 1



1  a T  1  I ta  1  a d T Ph a  1  a  a

a

a

a



I  1  a  1 1   ta  Ta a a  1  a  Ph d

1

Relaţiile de calcul au fost prezentate în cazul actualizării la momentul începerii lucrărilor de execuţie a obiectivului.




1 I ta  1  a    a Ph



Ph  I ta  1  a   a  a  Ph

67

d

1

a  1  a 

Ta

d

1

a  1  a 

Ta

Ph  I ta  1  a   a  Ph d

1



1  a T

a

1  a T

a



Ph

Ph  I ta  1  a   a d



Prin logaritmarea relaţiei de calcul rezultă:

lg1  a  a  lg T

Ph

Ph  I ta  1  a   a d



Ta  lg1  a   lg Ph  lg[Ph  I ta  (1  a ) d  a ]  Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relaţiei:

Ta 

lg Ph  lg[Ph  I ta  (1  a ) d  a ] lg(1  a )

în care: Ita – investiţia totală actualizată; Ph – profit anual; d – durata de realizare a obiectivului; a – rata de actualizare. Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau dinamic este mai mic. În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare în mod convenţional o rată de actualizare de 10%.


68

I ta 

623.018



867.402

1  0,10 1  0,102 1



 623.018 0,909  867.402  0,826   566.323,362  716.474,052  1.282.797,414 € NOTĂ: Factorii de actualizare (

1

1  a h

) sunt comuni pentru toţi studenţii de la

învăţământul la distanţă şi sunt precizaţi în anexă.

lg 227.698  lg[227.698  1.282.797,414  1  0,10   0,10]  lg1  0,10  lg 227.698  lg 72.479,513 5,357359  4,860215    12,01 ani lg 1,10 0,041393 2

Ta 

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12,01 ani. Se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate normale pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi se obţine profit, atunci acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În acest caz, relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:

1  a  a  1  1 1 1 I ta  P1   P2   P   h 1 a 1  a 2 1  a d a  1  a Ta T

1 1 1 1  a  a  1   P2   Ph   2 d 1 a 1  a  1  a  a  1  a Ta T

I ta  P1 

I ta  1  a   P1  1  a   P2 2

1  a 2

 Ph 

1  a T  1  1  a d a  1  a T 1



a

a

69


[I ta  (1  a ) 2  P1 1  a   P2 ]  1  a 

d

Ph  1  a 



1 1   a a  1  a Ta

1 [I ta  (1  a ) 2  P1 1  a   P2 ]  1  a    2 a Ph  1  a  d

1

a  1  a 

Ta



Ph  1  a   [I ta  (1  a ) 2  P1 1  a   P2 ]  1  a   a 2

1

a  1  a 

Ta



d

a  Ph  1  a 

2

Ph  1  a   [I ta  (1  a ) 2  P1 1  a   P2 ]  1  a   a 2

1

1  a T

a

1  a T

2

a



d

Ph  1  a 

 Ph  [ I ta



2



Ph  1 1 d    P1   P2  ]  1  a  a 1 a 1  a 2

  1 1 d lg Ph  lg  P h  [ I ta  P1   P2  ]  1  a   a  2 1  a 1  a    Ta  lg 1  a 

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a funcţionării unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare dinamic va fi: lg227.698 lg[227.698 (1.282.797,414 99.170,082 91.856,156)  1  0,102  0,10] Ta   lg1  0,10 lg227.698 lg95.593,688 5,357359 4,980429    9,11ani lg1,10 0,041393 Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9,11 ani. Se poate aprecia că proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate normale pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9,11 ani) cu cel calculat static (5,58 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă de timp mai mare necesară recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în


70

evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se de obicei numai în formă statică, după relaţia (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995):

e

Ph It

Ph – profit anual It – investiţie totală Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

e

227.698  0,153 € profit la 1 € investit 1.490.420

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:

e

Ph1  Ph 0 Im

Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

e

227.698  131.306  0,076 € profit suplimentar la 1 € investit 1.490.420  220.304

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta) cuantifică efortul total (cu investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct de vedere static sau dinamic.


71

În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

C t  I t  C h  D e sau C t  I t  C h  T It – investiţia totală Ch – costurile anuale de exploatare De – durata de funcţionare a obiectivului T – termenul de recuperare a investiţiei Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.

C t  1.490.420  20.270  15.466   31.037  25  2.302.081 €

În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi există riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică pentru proiectul analizat vor avea valoarea:

C t  1.490.420  20.270  15.466   31.037  13,18  1.935.223,66 €

Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în abordare statică vor fi mai mici (1.935.223,66 €) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie de durata de funcţionare a sistemului (2.302.081 €). În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

Cta 

d D

 I h 1

h

 Ch  

1 1  a h

Ih – investiţia anuală Ch – costurile anuale de exploatare D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu) d – durata de realizare a obiectivului a – rata de actualizare Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune. În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor. Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime, astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se varianta cu cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.


72

Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile totale actualizate se vor calcula astfel:

Cta  I1  C1  

1 1 1 1 1  I2  C2    C3   C4  ... C27  2 3 4 1 a 1a 1 a 1 a 1a27

Cum C 3  C 4  C 5  ...  C 27  C şi dând factor comun expresia

C

1

1  a 3

, rezultă că relaţia va deveni:

Cta  I1  C1  

1 1 1  1 1 1   I2  C2    C  1  ... 2 3  2 1 a 1 a 1a  1a 1a 1 a24 

Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:

1  q  q 2  q 3  ...  q n 1 

qn 1 , atunci cheltuielile totale actualizate q 1

sunt:

C ta  I1  C1  

1 1 1  I 2  C 2   C 2 1 a 1  a  1  a 3

1 1 25  1 a   1 1 1 a

1 1 1 1  1  a 1 a Cta  I1  C1    I 2  C2    C    2 3 25 1 a 1  a 1  a 1  a 1 1  a 25

1 1 1 1  a   1 C ta  I1  C1    I 2  C 2   C  2 2 1 a 1  a  1  a  a  1  a 25 25


73

Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de actualizare de 10%, rezultă:

C ta  623.018  20.270  

1 1  867.402  15.466   1  0,10 1  0,102

1 1  0,10  1  2 1  0,10 0,10  1  0,1025 25

 31.037 

Factorul de anuitate

1  0,1025  1 25 0,10  1  0,10 

 9,0770400182  9,077

NOTĂ: Factorul de anuitate este comun pentru toţi studenţii de la învăţământul la distanţă şi are valoarea de 9,077.

C ta  643.288  0,909  882.868  0,826  31.037  0,826  9,077 

C ta  584.748,792  729.248,968  232.870,611  C ta  1.546.868,371 € Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu investiţia şi cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin utilizarea următoarelor relaţii matematice:

C tas 

C

sau C tas 

ta dD

q

h  d 1

h

C ta dD

1

 Q  1  a  h

h  d 1

h

Cta – cheltuieli totale actualizate qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea (exprimată în mc) D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu) d – durata de realizare a obiectivului Qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea (exprimată valoric) a – rata de actualizare


74

Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta în cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime. Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează capacităţi parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor lua în considerare şi aceste capacităţi. La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:

Ctas 

Cta 1

1 1 1 1 Q1   Q2   Q  Q  ...  Q  2 3 4 1 a 1  a  1  a  1  a  1  a 27

,

întrucât:

Q 3  Q 4  Q 5  ...  Q 27  Q Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia:

C ta

C tas 

1  a   1 1 1 1  Q2   Q  2 2 1 a 1  a  1  a  a  1  a 25 25

Q1 

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:

C tas 

1.546.868,371  129.368  0,909  126.672  0,826  258.735  0,826  9,077


C tas 

1.546.868,371  117.595,512  104.631,072  1.941.288,705

C tas 

1.546.868,371  0,715 € cheltuit/1 € obţinut 2.163.515,289

75

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, Ra) arată câte unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după recuperarea investiţiei (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997). Relaţiile de calcul se prezintă astfel:  în abordare statică: R 

Pf Pt  I t Pt   1 It It It

Pf – profit final; It – investiţie totală; Pt – profit total;  în abordare dinamică: R a 

Pta  1 , iar prin înlocuirea în formulă a I ta

investiţiilor actualizate şi a profitului total actualizat, se obţine: dD

1

 P  1  a  1  I  1  a  h

Ra 

h  d 1 d

h

h 1

h

, în cazul în care profitul anual este diferit în timp;

h

1  a   1 1  d 1  a  a  1  a D , în cazul în care profitul anual este egal în timp. d 1 Ih   1  a h h 1 D

Ph  Ra 

Pta – profitul total actualizat; Ita – investiţiile totale actualizate; Ph – profitul anual; Ih – investiţiile anuale;


76

D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu); d – durata de realizare a obiectivului; a – rata de actualizare. Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale indicatorului:  în abordare statică:

R

109.098  111.206  227.698  25  1  2,967 € profit final/ 1 € investit 1.490.420

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

(109.098  131.306)  (111.206  131.306)  227.698  131.306  25  1  0,588 1.490.420 € profit net suplimentar/ 1 € investit  în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea profitului total actualizat, după relaţia: R

Pta  P1 

1 1 1 1 1  P2   P  P  ...  P   2 3 4 1 a 1  a  1  a  1  a  1  a 27

Pta  P1 

1 1 1 1  a   1  P2  P  2 2 1 a 1  a  1  a  a  1  a 25 25

1 1 1 1 0,10 1  111.206  227.698  2 2 1  0,10 1 0,10 1 0,10 0,10 1 0,1025 25

Pta  109.098

Pta  99.170,082  91.856,156  1.708.418,094  1.899.444,332 €

Ra 

1.899.444,332  1,481 € profit final/ 1 € investit 1.282.797,414

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:


Pta  P1  P0    P  P0  

77

1 1 1  P2  P0    P  P0    2 1 a 1  a 1 a3

1 1  ...  P  P0   4 1  a 1  a27

unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

Pta  P1  P0  

1 1 1 1  a   1  P2  P0    P  P0    2 2 1 a 1  a  1  a  a  1  a 25

Pta  (109.098  131.306) 

25

1 1  (111.206  131.306)   1  0,10 1  0,102 1 1  0,10  1   2 1  0,10 0,10  1  0,1025 25

 (227.698  131.306) 

Pta  22.208  0.909  20.100  0,826  96.392  0,826  9,077  Pta  20.187,072  16.602,600  722.708,852  685.919,180 €

Ra 

685.919,180  0,535 € profit net suplimentar/ 1 € investit 1.282.797,414

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient, poate fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare. În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze o serie de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

78


4.2 Indicatori de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare Particularităţile serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare impun calculul unor indicatori specifici de eficienţă economică, ce trebuie să surprindă o serie de aspecte referitoare la: utilizarea cât mai eficientă a resurselor de apă; reducerea consumurilor specifice; reducerea pierderilor în reţea etc. Evaluarea atentă a eficienţei serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare implică şi calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor sub aspectul continuităţii, datorită faptului că întreruperea alimentării cu apă poate avea efecte negative asupra populaţiei şi a economiei naţionale. Asigurarea unui grad înalt în alimentarea cu apă, menţinerea în timp a debitului între anumite limite etc. sunt principalele probleme care necesită atenţie în alimentarea cu apă a consumatorilor. O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare şi modernizare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare o au consumurile specifice, întrucât nivelul redus al acestora, în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei. Indicatorii de performanţă sunt folosiţi ca instrumente de lucru în toată lumea în multe sectoare economice, fapt pentru care potenţialul acestora în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este indiscutabil. Pentru a-şi realiza obiectivele, operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie să atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă înseamnă situaţia în care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului. Eficacitate înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist) sunt îndeplinite. Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al performanţei operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul de performanţă asistă la monitorizarea şi evaluarea eficienţei şi a eficacităţii operatorului, simplificând astfel o evaluare complexă. Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii (Alegre et al., 2000), în concordanţă cu structura organizaţională a operatorului: - indicatori ai apei; - indicatori de personal; - indicatori fizici; - indicatori operaţionali;


79

- indicatori de calitate a serviciului; - indicatori financiari. Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii. Contextul informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului, profilul sistemului şi profilul regiunii. Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor. Profilul sistemului se axează în principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe mijloacele tehnologice folosite şi pe consumatori. Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între operatori, deoarece acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic, economic, geografic şi de mediu. Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi pentru durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare. Evaluarea performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel puţin doi ani. Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci ani, pentru a acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru a demonstra durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această perioadă trebuie să acopere începerea rambursării creditului. Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă. Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control riguros dă mai multă valoare acestor indicatori decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut. În acest sens, este necesară stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza experienţei unor proiecte similare. Literatura de specialitate (Alegre et al., 2000) propune o serie de indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare, care să exprime: - acoperirea serviciului; - consumul şi producţia de apă; - apa nejustificată; - practicile de contorizare; - performanţele sistemului; - costuri şi personal; - calitatea serviciilor; - facturarea şi încasarea; - performanţele financiare; - investiţiile de capital.


80

În mod sintetic, aceşti indicatori sunt prezentaţi2 în tabelul nr. 4.1. Indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare Nr. Indicator crt. A. ACOPERIRE 1. Populaţie asigurată cu apă (Paa) 2.

3.

B. 4.

5.

6.

2

Unitate de măsură

Descriere

Tabelul nr. 4.1 Relaţie de calcul

%

Procentul populaţiei Pr rezidente asigurate cu Paa  aa  100 Pr apă (Praa) din totalul populaţiei rezidente (Pr). Populaţie % Procentul populaţiei Pr asigurată – rezidente care Pac  ac  100 Pr canalizare (Pac) beneficiază de canalizare (Prac) din totalul populaţiei rezidente (Pr). Tratarea apelor % Procentul din total ape Cauct uzate (Tau) uzate colectate (Cauc) Tau   100 Cauc supus nivelelor de tratare primar, secundar, terţiar (Cauct - cantitatea de apă uzată colectată şi tratată la nivel primar, secundar, terţiar). CONSUMUL ŞI PRODUCŢIA DE APĂ Producţia de apă l/om.zi Cantitatea anuală totală Af (Qa) de apă furnizată în Qa  Paa  365 sistemul de distribuţie, incluzând apa cumpărată, dacă este cazul (Af), raportată la populaţia asigurată cu apă (Paa). Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală totală Av (Ca) de apă vândută (Av), Ca  Paa  365 raportată la populaţia asigurată cu apă (Paa). Consumul de apă l/om.zi Cantitatea anuală de apă consumată de populaţia Cacont  Capc contorizat contorizată (Capc), Pc  365 (Ca cont) raportată la populaţia contorizată (Pc).

Adaptat după: Alegre et al, 2000, Performance Indicators for Water Supply Services, IWA Manual of Best Practice, IWA Publishing; Benchmarking Start Up Kit, World Bank; Benchmarking Concept Paper, Financial and Operational Performance Program (FOPIP), MUDPII; workshop materials from USAID SE Europe Regional Infrastructure Program; SAMTID – Programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii.


81

Nr. Indicator Unitate Descriere Relaţie de calcul crt. de măsură C. APA NEJUSTIFICATĂ 7. Apa care nu % Procentul apei care nu Af  Av aduce venituri aduce venituri (diferenţă Afv   100 (Afv) între cantitatea anuală Af de apă livrată în sistemul de distribuţie-Af şi cantitatea anuală de apă vândută-Av) din cantitatea anuală de apă livrată în sistemul de distribuţie (Af). D. PRACTICI DE CONTORIZARE 8. Gradul de % Procentul B contorizare la branşamentelor G cc  c  100 B consumator (Gcc) contorizate (Bc) din numărul total de branşamente (B). 9. Proporţia din apa % Procentul volumului Avcont vândută care este total anual de apă PAvcont   100 contorizată vândută care este Av contorizată (Avcont) (PAvcont) din volumul total anual de apă vândută (Av). E. PERFORMANŢELE SISTEMULUI Sursele de apă 10. Deficienţe la % Raport procentual între Z sursă (Ds) numărul de zile cu Ds  Ds  100 deficienţe la sursă (ZDs) 365 şi numărul de zile din an (365). Reţeaua 11. Principalele avarii avarii/ Numărul total de spărturi Ns (A) km/an pe an (Ns) în conductele A  , în care: Lr principale exprimat Lr-lungimea reţelei (km) pe km de reţea de distribuţie (număr avarii/km) 12. Pierderea de apă mc/km/an Pierderile anuale de apă Paa (Pa) (Paa) pe kilometru reţea Pa  Lr de distribuţie. 13. Avarii în reţeaua % Raport procentual între Art de distribuţie numărul de avarii Ar   100 3 A reparate la timp reparate la timp (Art) (Ar) şi numărul total de avarii pe an (A).

3

Timpul obişnuit de remediere a avariilor este de 24 de ore dacă pierderea de apă este vizibilă şi 3 zile dacă pierderea de apă nu este vizibilă.


82

Nr. crt. 14.

15.

16.

17.

18.

F. 19.

20.

21.

4

Indicator

Unitate Descriere Relaţie de calcul de măsură Întreruperi în Număr/ Numărul total anual al Ni furnizarea apei pe 1000 întreruperilor mai mari If   1000 Nc conexiuni de 12 ore planificate branşament (Îf) şi neplanificate (exclusiv furnizarea discontinuă acoperită de indicatorul 25) (Nî) la mia de conexiuni (Nc). Blocări în Blocări/ Numărul total de blocări Bca sistemul de km/an pe an (Bca) exprimate , în care: Bc  Lrc colectare a apelor pe km de sistem de uzate (Bc) colectare a apelor uzate. Lrc-lungimea reţelei de colectare a apelor uzate (km) Pomparea Consumul kWh/ mc Energia electrică E specific de consumată anual pentru e  c energie (e) pompare (Ec) /cantitatea Ap anuală de apă pompată (Ap) Avarii pe zi (Az) nr./zi Total număr de avarii Naa la pompe pe an (Naa) Az  365 exprimat ca medie pe zi. General Costul energiei în % Ponderea costului anual Ce costul apei (Pce) al energiei electrice (Ce) Pce   100 Ct în totalul costurilor de operare şi întreţinere (Ct). COSTURI ŞI PERSONAL Costuri unitare de lei/mc Costuri anuale Co operare (Cou) vândut de operare4 (Co) Cou  Av raportate la volumul anual al apei vândute (Av) sau consum normat de apă. lei/mc Costuri anuale de Co produs operare (Co) raportate Cou  Af la volumul anual de apă livrată în sistemul de distribuţie (Af). Angajaţi pe Nr./1000 Număr angajaţi Nsp branşament (Ns) conexiuni permanenţi (Nsp) la mia Ns   1000 Nc de branşamente (Nc – număr conexiuni). Costul forţei de % Costul total al forţei Ctfm muncă din total de muncă inclusiv prime Cfm   100 Co

Total costuri anuale de operare exclud amortizarea, dobânzile plătite şi obligaţiile legate de serviciul datoriei.


Nr. crt.

22.

Indicator (Cfm)

Costul serviciilor externe din total (Cse)

Unitate de măsură

%

Descriere şi participarea a beneficii (Ctfm) exprimat procentual din total costuri anuale de operare (Co). Total costuri servicii contractate în exterior (Ctse) exprimat ca procent din total costuri anuale de operare (Co).

G. CALITATEA SERVICIILOR 23. Continuitatea % Număr de ore pe zi furnizării (Cfz) când sistemul are presiune (Nhp) exprimat ca procent. 24. Plângeri (P) Plângeri / Numărul total an/ de plângeri primite pe an branşament/ referitoare la serviciul populaţie apă-canal (Np), asigurată raportat la numărul de branşamente (Nc) şi la numărul populaţiei asigurate cu servicii de apă-canal (P a). 25. Populaţia % Procentul populaţiei care confruntată cu în mod curent are restricţii în restricţii în furnizarea furnizare (ore sau apei sau nu are presiune presiune) (Pr) (Prf) din totalul populaţiei asigurate cu apă (Paa). Se vor lua în considerare numărul de ore de restricţie (Nhr) şi numărul de ore pe an (Nhan). 26. Calitatea apei % Număr de teste ale apei furnizate (Calaf) tratate (şi altă apă livrată în reţea) care nu corespunde standardelor în vigoare (Taf), raportat la totalul testelor efectuate într-un an (Tafan). 27. Calitatea apei % Număr de teste ale apei uzate epurate epurate care nu (Calae) corespunde standardelor în vigoare (Tae), raportat la numărul total al testelor efectuate într-un an (Taean).

Relaţie de calcul

Cse 

Cfz 

P

Ctse Co

Nhp 24

 100

 100

Np Nc  Pa

Pr 

Prf  Nh r  100 Paa  Nh an

Calaf 

Taf  100 Tafan

Calae 

Tae  100 Taean

83

84


Nr. Indicator Unitate Descriere crt. de măsură H. FACTURARE ŞI ÎNCASARE 28. Costul mediu Lei/mc/an Raportul dintre totalul pentru apă şi veniturilor anuale canal (CM) din operare (apă şi canal) (Vo) şi totalul anual de apă vândută la consumatori exprimată în mc (Av). 29. Cheltuieli pentru % Totalul cheltuielilor apă-canal în anuale cu apă-canal pe o totalul veniturilor familie (Cfma-c) unei familii (Cfm) exprimat ca procent din totalul veniturilor anuale ale unei familii (Vfm). 30. Costuri fixe Lei/ (CFM) consumator Cheltuielile fixe care nu sunt reflectate în tarif (CF) (spre exemplu, cheltuielile de branşare) raportate la numărul populaţiei asigurate cu servicii de apă-canal (Pa). 31. Raport tarif % Tariful mediu (pe mc) la casnic/industrial populaţie (TMp) raportat (RT) la media tarifelor la toate celelalte categorii de utilizatori (TMac). 32. Întârzieri în Număr luni Sume din facturi încasare (Îî) echivalente neîncasate la sfârşit de an (cu întârzieri la plată) (FN) exprimate ca procent din total facturat pe an (F) împărţit la 12 luni. 33. Perioada de plată Număr zile Numărul mediu de zile a facturilor de la emiterea facturilor până la încasare. I. PERFORMANŢE FINANCIARE 34. Rata de acoperire % Raportul procentual al a costurilor totale veniturilor totale anuale (RCT) din operare (Vo) în totalul cheltuielilor anuale (CT). 35. Rata de acoperire % Raportul procentual a costurilor de al veniturilor totale operare (RCo) anuale din operare (Vo) în totalul cheltuielilor anuale de operare (Co).

Relaţie de calcul

Vo

CM 

Av

Cfm a  c

Cfm 

Vfm

CFM 

RT 

Ii 

CF Pa

TMp

 100

TMac

FN F

 100

 12

-

R CT 

R Co 

Vo CT Vo Co

 100

 100


Nr. crt. 36.

85

Indicator

Unitate Descriere Relaţie de calcul de măsură Rata de acoperire % Fluxul de numerar F a serviciului înainte de finanţare (Fn) R  n  100 S D datoriei (RS) împărţit la suma dintre dobânzi şi dividende de plătit (D), exprimat ca procent. J. INVESTIŢII DE CAPITAL 37. Investiţia unitară Lei/mc Total investiţii anuale (I) I (Iu) exprimat ca investiţia pe I u  Av mc de apă vândută (Av) (sau consum normat de apă). 38. Investiţia anuală % Ponderea costului Iia pentru înlocuirea de investiţie pentru Ia   100 I activelor (Ia) înlocuirea activelor existente (Iia) în totalul costurilor de investiţie (I).

În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat doar unii dintre indicatorii de performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare. Populaţia asigurată cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni (Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea lucrărilor (Paa1 şi Pac1): 12 .500 Paa 0   100  58,14 % 21 .500 11 .500 Pac 0   100  53 , 49 % 21 .500 19 .000 Paa 1  Pac1   100  88 ,37 % 21 .500 Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, 58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi 53,49% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare. După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 88,37% din populaţia Municipiului Moreni beneficiază de ambele servicii. Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea următoarea valoare: 1 .178 . 950 mc / an Qa   0 ,170 mc / om  zi  170 l / om  zi 19 .000 persoane  365 zile / an


86

Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi, valoare care corespunde standardelor europene. Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea de apă furnizată anual:

Av  90%  Af Av  90%  1.178.950 mc / an  1.061.055 mc / an În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

Ca 

1.061.055 mc / an  0,153 mc / om / zi  153 l / om / zi 19.000 persoane  365 zile / an

Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de apă consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

Cacont 

1.061.055 mc / an  0,170 mc / om / zi  170 l / om / zi 17.100 persoane  365 zile / an

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

Afv 

1.178.950  1.061.055  100  10% 1.178.950

Rezultă că din totalul apei furnizate, 10% nu aduce venituri, reprezentând pierderi în sistem în sumă absolută de 117.895 mc/an. Raportate la lungimea reţelei de distribuţie (25 km), pierderile de apă vor fi de:

Pa 

117.895 mc / an  4715,8 mc / km / an 25 km

Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

PAv cont 

1.061.055  100  100% 1.061.055

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o


87

reducere cu 42,86% faţă de situaţia iniţială (0,35 kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil. Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0,08 €/kWh):

Ce  Af  e  T Ce  1.178.950  0,20  0,08  18.863,2 €/an În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:

Pce 

18.863,2  100  60,77% 31.037

Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este ridicată (60,77%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni. Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată, pe de o parte şi de cantitatea de apă vândută, pe de altă parte, vor avea următoarele valori:

31.037  0,026 €/mc produs 1.178.950 31.037 Cou   0,029 €/mc vândut 1.061.055 Cou 

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând primele şi participarea la beneficii. Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale şi totalul anual de apă vândută la consumatori:

CM 

258.735  0,244 €/mc/an 1.061.055

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în funcţie de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil,


88

întrucât prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T. S.A. Investiţia unitară:

Iu 

1.490.420  0,056 €/mc 1.061.055  25

Investiţia pentru înlocuirea activelor:

Ia 

1.418.470  100  95,17 % 1.490.420

Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare a municipiului Moreni este de 0,056 €/mc, din care 95,17% se utilizează pentru înlocuirea activelor existente. Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi continuitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după predarea în exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

4.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare, modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000). Importanţa incontestabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor investiţii apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi


89

dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. În condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se apelează la organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD, SAMTID etc. Aceste instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii, utilizate frecvent în practica economică românească. O sferă largă de aplicabilitate a cunoscut metodologia BIRD, care a fost adoptată de toate tipurile de organizaţii din România (publice, private, parteneriat public-privat) în scopul aprecierii eficienţei economice a investiţiilor, indiferent de sursele de finanţare care vor fi utilizate. Această metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi implică determinarea indicatorilor mai sus menţionaţi. NOTĂ: Pe baza relaţiilor de calcul prezentate în continuare, studenţii de la învăţământul la distanţă vor calcula în anexă indicatorii venituri totale actualizate, cheltuieli totale actualizate, venit net actualizat, investiţie actualizată, profit total actualizat pentru diferite rate de actualizare. Cu excepţia factorilor de actualizare, indicatorii din anexă au valori individualizate pentru fiecare student de la învăţământul la distanţă.

Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate (Vta) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei: d D

R

Vta  Cta

h 1

d D

 I h 1

1

V  1  a  h

h

 Ch  

h

1 1  a h

Vh – veniturile anuale; Ch – cheltuielile anuale; Ih – investiţia anuală; D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu); d – durata de realizare a obiectivului; a – rata de actualizare. Pentru determinarea acestui indicator este necesar să se calculeze în prealabil indicatorii venituri totale actualizate şi cheltuieli totale actualizate. Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de


90

actualizare determină importanţa dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie respingerea unor proiecte rentabile. Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative (Topală, 1996). Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual (VNh), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor anuale totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:

VN h  Vh  I h  Ch 

Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a obiectivului se obţine venitul net actualizat:

VNA 

d D

1

VN  1  a  h 1

h

h

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor proiecte va fi ales cel cu VNA maxim. Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare, a sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire, inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării investiţiei, furnizează rezultate clare, uşor de interpretat şi derivă direct din obiectivul financiar al firmei, acela de maximizare a profitului. Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în proiect. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat al acestuia este egal cu zero.

VNAa  RIR   0

şi

Vta 1 Cta


91

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape ajungându-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. În final se utilizează relaţia:

RIR  amin  amax  amin  

VNA VNA  VNA

amin – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic; amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ. În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic (26.163,876 €) este de 16%, iar rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ (33.116,900 €) este de 17%. Ca urmare, rata internă de rentabilitate va fi: RIR  0,16  0,17  0,16    0,16  0,01 

26.163,876  26.163,876   33.116,900

26.163,876  0,1644  16,44% 59280,776

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea opţiunilor. Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice, după aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în componenţa veniturilor şi cheltuielilor. Analiza financiară se realizează la nivelul operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia. Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar exprimarea lor se va face în preţurile pieţei, pe durata de viaţă a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare. Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea investiţiei pentru reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare de a asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.

92


Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau industriale într-o anumită zonă etc. Urmare a investiţiilor în sisteme publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pe lângă furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici, se asigură relansarea economică a unor sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de reabilitare, modernizare, dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare, dar sunt generate de acesta. Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa reabilitării, modernizării, dezvoltării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul economiei naţionale şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada de funcţionare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare. Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest tip de analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă, cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate aceste efecte secundare ale proiectelor. Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate – RIR, raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în anexă. Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui proiect rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare (10%, 12%, 14%, 15%, 16%,


93

17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari. Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul nr. 3.12) se calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală, profit total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt preluaţi din anexă şi centralizaţi în tabelul 4.2. Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării Tabelul nr. 4.2 Nr. Rata de crt. actualizare (%) 1. 10 2. 12 3. 14 4. 15 5. 16 6. 17 7. 19

Costuri actualizate (€) 1.546.868,371 1.472.269,452 1.407.336,872 1.378.786,587 1.351.020,716 1.326.115,592 1.277.603,555

Specificaţie Venituri Investiţie actualizate (€) actualizată (€) 2.163.515,289 1.282.797,414 1.835.129,368 1.247.674,478 1.580.092,124 1.213.418,924 1.472.752,137 1.197.781,572 1.377.184,592 1.181.521,202 1.292.998,692 1.166.751,252 1.147.915,737 1.135.720,932

Profit total actualizat (€) 1.899.444,332 1.610.534,394 1.386.174,176 1.291.747,122 1.207.685,078 1.133.634,352 1.006.033,114

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de exploatare, fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de exploatare şi investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate – costuri actualizate + investiţie actualizată. Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu investiţia şi cu prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare) până la o rată de actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de actualizare a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici decât cheltuielile totale actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1. Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate, care egalizează valorile actualizate ale prestării/furnizării serviciului cu costurile totale actualizate (de prestare/furnizare şi de investiţii) are o valoare cuprinsă între 16% şi 17%. Se poate considera că proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este


94

Costuri si venituri actualizate (Euro)

eficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare decât eficienţa medie pe sector (de 10%).

2500000 2000000

Costuri actualizate (Euro) Venituri actualizate (Euro)

1500000 1000000 500000 0 10 12 14 15 16 17 19 Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.1 Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate în funcţie de rata de actualizare

În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă de rentabilitate (tabelul nr. 4.3). Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni Tabelul nr. 4.3 Specificaţie Rata de Raportul venituri Nr. actualizare actualizate /cheltuieli crt. (%) actualizate (€ ven. tot./1 € ch. tot.) 1. 1,399 10 2. 1,246 12 3. 1,123 14 4. 1,068 15 5. 1,019 16 6. 0,975 17 7. 0,899 19

Venit net actualizat (€) 616.646,918 362.859,916 172.755,252 93.965,550 26.163,876 -33.116,900 -129.687,818

Raportul beneficiu/cost RIR (€ profit tot./1 € ch. (%) tot.) 0,399 0,246 0,123 0,068 16,44 0,019 -0,025 -0,102


95

Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât indicatorul este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât eforturile (investiţia şi cheltuielile de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare). Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total actualizat realizat în urma reabilitării şi modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul total al încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent, putem spune că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de actualizare cuprinsă între 10% şi 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv. Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul net actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul de modernizare este eficient până la o rată de actualizare de 16% (figura nr. 4.2).

0.5 0.4 Raportul beneficiu/cost 0.3 (Euro profit 0.2 total/1 Euro 0.1 cheltuieli totale) 0 -0.1 -0.2

0.399 0.246

10

12

0.123 0.068 0.019 -0.025 14 15 16 17 19 -0.102

Raportul beneficiu/cost (Euro profit total/1 Euro cheltuieli totale)

Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.2 Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza alegerii proiectelor de reabilitare şi modernizare. Graficul din figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare.


Venit net actualizat (Euro)

96

800000 600000 400000

Venit net actualizat (Euro)

200000 0 -200000

10

12

14

15

16

17

19

Rata de actualizare (%)

Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între 16% şi 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 16,44%, care reflectă eficienţa proiectului de reabilitare şi modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe sector. Din analiza proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni prin prisma celor mai semnificativi indicatori de evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât are o eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul operatorului serviciului şi administraţiei locale, cât şi la nivelul economiei naţionale.

5. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI 5.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului

public de alimentare cu apă şi de canalizare Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi a eşalonării în timp a investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de ordin cantitativ şi calitativ prognozate prin modernizarea tehnologiilor. Principalii indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare (debit mediu anual, numărul populaţiei asigurate cu apă şi canalizare, cantitatea medie de apă asigurată, valoarea investiţiei, cheltuieli anuale totale după reabilitare şi modernizare în perioada de recuperare a investiţiei etc.) sunt sintetizaţi în tabelul nr. 5.1. Indicatorul cheltuieli anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei se determină prin însumarea cheltuielilor de exploatare după reabilitare şi modernizare (Ch1) şi a cheltuielilor anuale de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi modernizare (Chri). Perioada de recuperare a investiţiei specifică sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 15 ani. Astfel, cheltuielile anuale de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi modernizare (Chri) vor fi: Ch ri 

1.490.420  99.361,3333  99.361 €/an 15

Ca urmare, cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei (Cht1) vor fi: Ch t1  31.037  99.361  130.398 €/an

Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei (C1) se determină ca raport între cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a


98

investiţiei (Cht1) şi cantitatea medie de apă potabilă asigurată după reabilitare şi modernizare (Af1):

C1 

130.398  0,1106  0,11 €/mc 1.178.950

Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare Tabelul nr. 5.1 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Specificaţie

U.M.

Valoare

Debit mediu anual asigurat înainte de reabilitare şi modernizare Debit mediu anual asigurat după reabilitare şi modernizare Populaţia asigurată cu apă şi canalizare după reabilitare şi modernizare Cantitatea medie de apă potabilă asigurată înainte de reabilitare şi modernizare Cantitatea medie de apă potabilă asigurată după reabilitare şi modernizare Investiţia pentru reabilitare şi modernizare Cheltuieli anuale totale după reabilitare şi modernizare în perioada de recuperare a investiţiei Cheltuieli anuale după perioada de recuperare a investiţiei Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei (7/5) Costul apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (8/5) Costul mediu al apei potabile în perioada de funcţionare de 25 de ani Investiţia specifică (6/5)

L/om.zi

160

L/om.zi

170

persoane

19.000

Mc/an

730.000

Mc/an

1.178.950

€ €/an

1.490.420 130.398

€/an

31.037

€/mc

0,11

€/mc

0,03

€/mc

0,078

€/mc/an

1,26

Costul apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C2) se determină ca raport între cheltuielile anuale după perioada de recuperare a investiţiei (Ch1) şi cantitatea medie de apă potabilă asigurată după reabilitare şi modernizare (Af1):

C2 

31.037  0,0263  0,03 €/mc 1.178.950

Efecte ale reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

99

Costul mediu al apei potabile în perioada de funcţionare de 25 de ani (Cm) se calculează ca medie aritmetică ponderată a costului apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei (C1) şi a costului apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C2), după următoarea formulă: C  15  C 2  10 Cm  1 25

Cm 

0,11 15  0,03 10  0,078 €/mc 25

Proiectul de modernizare şi reabilitare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni conduce la obţinerea mai multor efecte cantitative, cum ar fi: creşterea capacităţii de servire, numărul de persoane beneficiare ale serviciului sporind de la 12.500 la 19.000, ceea ce înseamnă în termeni relativi un spor de 52%; creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare1 de la 58,14% în cazul alimentării cu apă şi 53,49% în cazul canalizării la 88,37% pentru întregul serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare; creşterea debitului mediu asigurat în conformitate cu standardele Uniunii Europene, acesta ajungând la 170 l/om şi zi; reducerea consumului specific de energie electrică prin eliminarea sursei de apă Podei (reducere cu 6%) şi prin înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni (reducere cu 15%); creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţia de pompare a apelor uzate şi înlocuirea pompelor uzate din staţia de epurare Moreni (spor mediu de randament 5%); creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă potabilă prin îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţiile de tratare a apei brute şi la staţiile de pompare (spor mediu de randament 2%);

1

Gradul de acces al populaţiei la serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare s-a determinat ca procent al populaţiei care beneficiază de aceste servicii din totalul populaţiei municipiului.


100

-

-

creşterea fiabilităţii şi implicit, a indicelui de disponibilitate mediu, acesta din urmă ajungând la peste 95%; creşterea numărului de ore de funcţionare la căderi mai mici, ceea ce implică un spor de producţie de apă potabilă şi apă epurată; reducerea pierderilor pe reţele cu 20%; conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor pe reţele; reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele interioare cu cca. 50% la blocurile de locuinţe şi cu cca. 30% la consumatorii casnici ca efect al contorizării apei; reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor pe branşamentele interioare în urma contorizării; generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente, pentru o perioadă de cca. 25 de ani; creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului serviciilor oferite şi a calităţii acestora; reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientarea treptată a personalului de exploatare excedentar către partea de întreţinere a echipamentelor şi sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în ansamblul său.

Lucrările de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni generează şi o serie de efecte calitative, dintre care putem aminti: satisfacerea superioară a cererii pieţei; creşterea capacităţii de răspuns la schimbările care intervin în mediul extern; stabilirea reală a consumului de apă potabilă ca urmare a contorizării; creşterea suportabilităţii serviciului; îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii; echiparea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare cu instalaţii de ultimă generaţie, cu grad înalt de tehnicitate; îmbunătăţirea imaginii operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare; îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin utilizarea raţională a resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene.

Efecte ale reabilitării şi modernizării sistemului public alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

101

5.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare economice Efortul investiţional prognozat de 1.490.420 € nu trebuie să fie considerat numai ca un consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex în cadrul căruia se produc bunuri materiale cu o perioadă lungă de utilizare (infrastructura tehnico-edilitară specifică), se realizează condiţii de viaţă la standarde europene pentru populaţia Municipiului Moreni şi se îndeplinesc politicile de mediu şi de dezvoltare durabilă pe care România şi le-a asumat în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va avea o serie de efecte pozitive asupra altor sectoare economice, precum şi asupra ocupării forţei de muncă. O evaluare sumară a acestora permite evidenţierea următoarelor consecinţe în plan economic şi social: - menţinerea în activitate a forţei de muncă din cadrul sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, cu tendinţa de creştere în viitor, ca urmare a dezvoltării unor noi capacităţi de servire; - realizarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute în proiectul de investiţii va permite crearea de noi locuri de muncă; - stimularea industriei româneşti producătoare de utilaje, maşini şi echipamente specifice sectorului; - producerea echipamentelor şi instalaţiilor care se vor pune în operă în cadrul lucrărilor de modernizare şi reabilitare a infrastructurii (s-a presupus că 40% dintre acestea se vor produce de către industria românească) va asigura locuri de muncă pentru 5000 de salariaţi în industria orizontală; - din fondul investiţional de 1.490.420 € se consumă cu materiale, manoperă şi echipamente cca 95%, ceea ce înseamnă şi un aport proporţional la bugetul statului sub formă de taxe, impozite şi TVA; - prin intermediul investiţiilor directe, a împrumuturilor rambursabile şi a celor nerambursabile va intra în ţară monedă convertibilă de peste 1.000.000 €; - se pot dezvolta oportunităţi pentru companii străine producătoare de echipamente specifice care să realizeze capacităţi de producţie în România. Prin intermediul unor proiecte similare, care să asigure nu


102

-

-

numai modernizare şi reabilitarea, ci şi dezvoltarea pe termen lung a sectorului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul întregii ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară pentru astfel de companii; sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne deschis pentru tehnologie şi know-how de nivel internaţional; se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie şi de administrare a autorităţilor publice locale în probleme vitale pentru o aşezare umană; utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă; păstrarea echilibrului ecologic; vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi respectiv, ale prezervării stării de sănătate a populaţiei.

Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni nu au fost luate în calcul în cadrul analizei eficienţei proiectului, fiind mai dificil de cuantificat. Cu toate acestea, din calcule a rezultat o eficienţă ridicată a proiectului şi în plus, el contribuie la dezvoltarea economicosocială, întrucât economia naţională şi întreaga societate românească vor beneficia de avantajele economice, sociale şi ecologice ale unei amenajări hidroedilitare moderne.

LISTA TABELELOR Tabelul nr. 2.1

Principalii clienţi ai societăţii……………………………..31

Tabelul nr. 2.2

Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice………………………………….33

Tabelul nr. 3.1

Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni…………………………………….45

Tabelul nr. 3.2

Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi reabilitare a echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare……………………...47

Tabelul nr. 3.3

Costuri pentru demontare, remontare şi management……………………………………………..50

Tabelul nr. 3.4

Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni…………………………………..…….51

Tabelul nr. 3.5

Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă…………...52

Tabelul nr. 3.6

Graficul de execuţie a modernizării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare……………..……….53

Tabelul nr. 3.7

Eşalonarea investiţiei totale……………………………….54

Tabelul nr. 3.8

Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni………………………………………...55

Tabelul nr. 3.9

Finanţarea investiţiei………………………………………56

Tabelul nr. 3.10

Cheltuieli anuale de exploatare……………………………56


108

Tabelul nr. 3.11

Venituri anuale…………………………………………….57

Tabelul nr. 3.12

Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului…………………………………………………60

Tabelul nr. 4.1

Indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare…………………………80

Tabelul nr. 4.2

Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării……………………………...….93

Tabelul nr. 4.3

Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni…………………………………….94

Tabelul nr. 5.1

Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare……………………………98

LISTA FIGURILOR Figura nr. 3.1

Structura costului pentru activităţile de demontare, remontare şi management...…………………..48

Figura nr. 4.1

Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate în funcţie de rata de actualizare…………………...……….94

Figura nr. 4.2

Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare...………………………….95

Figura nr. 4.3

Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare …………………………...96

ANALIZA FLUXULUI DE VENITURI ŞI COSTURI PENTRU MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

Anexa nr. 1 (EURO/an)

NR. CRT.

INDICATOR

1 1

Investitii

2

Cheltuieli de exploatare

3

DURATA DE FUNCŢIONARE DUPĂ MODERNIZARE

Durata de realizare 2

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

TOTAL

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25 1490420

623018

867402

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

20270

15466

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

811661

Cheltuieli totale

643288

882868

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

31037

2302081

4

Venituri anuale

129368

126672

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

258735

6724415

5

Profit anual (L4-L2)

109098

111206

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

5912754

6

Flux de numerar (L4-L3)

-513920

-756196

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

227698

7

Factor de actualizare pentru a=0.10

0.909

0.826

0.751

0.683

0.621

0.564

0.513

0.467

0.424

0.386

0.350

0.319

0.290

0.263

0.239

0.218

0.198

0.180

0.164

0.149

0.135

0.123

0.112

0.102

0.092

0.084

0.076

8

Profit anual actualizat pentru a=0.10

9

VNA a=0.10

10

4422334 1899444.332

99170.082

91856.156

171001.198

155517.734

141400.458

128421.672

116809.074

106334.966

96543.952

87891.428

79694.300

72635.662

66032.420

59884.574

54419.822

49638.164

45084.204

40985.640

37342.472

33927.002

30739.230

28006.854

25502.176

23225.196

20948.216

19126.632

17305.048

-467153.280

-624617.896

171001.198

155517.734

141400.458

128421.672

116809.074

106334.966

96543.952

87891.428

79694.300

72635.662

66032.420

59884.574

54419.822

49638.164

45084.204

40985.640

37342.472

33927.002

30739.230

28006.854

25502.176

23225.196

20948.216

19126.632

17305.048

616646.918

Venituri actualizate (a=0.10)

117595.512

104631.072

194309.985

176716.005

160674.435

145926.540

132731.055

120829.245

109703.640

99871.710

90557.250

82536.465

75033.150

68047.305

61837.665

56404.230

51229.530

46572.300

42432.540

38551.515

34929.225

31824.405

28978.320

26390.970

23803.620

21733.740

19663.860

2163515.289

11

Cheltuieli totale actualizate (a=0.10)

584748.792

729248.968

23308.787

21198.271

19273.977

17504.868

15921.981

14494.279

13159.688

11980.282

10862.950

9900.803

9000.730

8162.731

7417.843

6766.066

6145.326

5586.660

5090.068

4624.513

4189.995

3817.551

3476.144

3165.774

2855.404

2607.108

2358.812

1546868.371

12

Factor de actualizare a=0.12

0.893

0.797

0.712

0.636

0.567

0.507

0.452

0.404

0.361

0.322

0.287

0.257

0.229

0.205

0.183

0.163

0.146

0.130

0.116

0.104

0.093

0.083

0.074

0.066

0.059

0.053

0.047

13

VNA a=0.12

-458930.560

-602688.212

162120.976

144815.928

129104.766

115442.886

102919.496

91989.992

82198.978

73318.756

65349.326

58518.386

52142.842

46678.090

41668.734

37114.774

33243.908

29600.740

26412.968

23680.592

21175.914

18898.934

16849.652

15028.068

13434.182

12067.994

10701.806

14


15

VNA a=0.14

16


17

VNA a=0.15

18


19

VNA a=0.16

20


21

VNA a=0.17

22


23

VNA a=0.19

0.877

0.769

0.675

0.592

0.519

0.456

0.400

0.351

0.308

0.270

0.237

0.208

0.182

0.160

0.140

0.123

0.108

0.095

0.083

0.073

0.064

0.056

0.049

0.043

0.038

0.033

0.029

-450707.840

-581514.724

153696.150

134797.216

118175.262

103830.288

91079.200

79921.998

70130.984

61478.460

53964.426

47361.184

41441.036

36431.680

31877.720

28006.854

24591.384

21631.310

18898.934

16621.954

14572.672

12751.088

11157.202

9791.014

8652.524

7514.034

6603.242

0.870

0.756

0.658

0.572

0.497

0.432

0.376

0.327

0.284

0.247

0.215

0.187

0.163

0.141

0.123

0.107

0.093

0.081

0.070

0.061

0.053

0.046

0.040

0.035

0.030

0.026

0.023

-447110.400

-571684.176

149825.284

130243.256

113165.906

98365.536

85614.448

74457.246

64666.232

56241.406

48955.070

42579.526

37114.774

32105.418

28006.854

24363.686

21175.914

18443.538

15938.860

13889.578

12067.994

10474.108

9107.920

7969.430

6830.940

5920.148

5237.054

0.862

0.743

0.641

0.552

0.476

0.410

0.354

0.305

0.263

0.227

0.195

0.168

0.145

0.125

0.108

0.093

0.080

0.069

0.060

0.051

0.044

0.038

0.033

0.028

0.024

0.021

0.018

-442999.040

-561853.628

145954.418

125689.296

108384.248

93356.180

80605.092

69447.890

59884.574

51687.446

44401.110

38253.264

33016.210

28462.250

24591.384

21175.914

18215.840

15711.162

13661.880

11612.598

10018.712

8652.524

7514.034

6375.544

5464.752

4781.658

4098.564

0.855

0.731

0.624

0.534

0.456

0.390

0.333

0.285

0.243

0.208

0.178

0.152

0.130

0.111

0.095

0.081

0.069

0.059

0.051

0.043

0.037

0.032

0.027

0.023

0.020

0.017

0.014

-439401.600

-552779.276

142083.552

121590.732

103830.288

88802.220

75823.434

64893.930

55330.614

47361.184

40530.244

34610.096

29600.740

25274.478

21631.310

18443.538

15711.162

13434.182

11612.598

9791.014

8424.826

7286.336

6147.846

5237.054

4553.960

3870.866

3187.772

362859.916 172755.252 93965.550 26163.876 -33116.900 -

0.840

0.706

0.593

0.499

0.419

0.352

0.296

0.249

0.209

0.176

0.148

0.124

0.104

0.088

0.074

0.062

0.052

0.044

0.037

0.031

0.026

0.022

0.018

0.015

0.013

0.011

0.009

-431692.800

-533874.376

135024.914

113621.302

95405.462

80149.696

67398.608

56696.802

47588.882

40074.848

33699.304

28234.552

23680.592

20037.424

16849.652

14117.276

11840.296

10018.712

8424.826

7058.638

5920.148

5009.356

4098.564

3415.470

2960.074

2504.678

2049.282

-129687.818

24


115525.624

100957.584

184219.320

164555.460

146702.745

131178.645

116948.220

104528.940

93403.335

83312.670

74256.945

66494.895

59250.315

53040.675

47348.505

42173.805

37775.310

33635.550

30013.260

26908.440

24062.355

21475.005

19146.390

17076.510

15265.365

13712.955

12160.545

1835129.368

25


574456.184

703645.796

22098.344

19739.532

17597.979

15735.759

14028.724

12538.948

11204.357

9993.914

8907.619

7976.509

7107.473

6362.585

5679.771

5059.031

4531.402

4034.810

3600.292

3227.848

2886.441

2576.071

2296.738

2048.442

1831.183

1644.961

1458.739

1472269.452

26


113455.736

97410.768

174646.125

153171.120

134283.465

117983.160

103494.000

90815.985

79690.380

69858.450

61320.195

53816.880

47089.770

41397.600

36222.900

31824.405

27943.380

24579.825

21475.005

18887.655

16559.040

14489.160

12678.015

11125.605

9831.930

8538.255

7503.315

1580092.124

27


564163.576

678925.492

20949.975

18373.904

16108.203

14152.872

12414.800

10893.987

9559.396

8379.990

7355.769

6455.696

5648.734

4965.920

4345.180

3817.551

3351.996

2948.515

2576.071

2265.701

1986.368

1738.072

1520.813

1334.591

1179.406

1024.221

900.073

1407336.872

28


112550.160

95764.032

170247.630

147996.420

128591.295

111773.520

97284.360

84606.345

73480.740

63907.545

55628.025

48383.445

42173.805

36481.635

31824.405

27684.645

24062.355

20957.535

18111.450

15782.835

13712.955

11901.810

10349.400

9055.725

7762.050

6727.110

5950.905

1472752.137

29


559660.560

667448.208

20422.346

17753.164

15425.389

13407.984

11669.912

10149.099

8814.508

7666.139

6672.955

5803.919

5059.031

4376.217

3817.551

3320.959

2886.441

2513.997

2172.590

1893.257

1644.961

1427.702

1241.480

1086.295

931.110

806.962

713.851

1378786.587

30


111515.216

94117.296

165849.135

142821.720

123157.860

106081.350

91592.190

78914.175

68047.305

58732.845

50453.325

43467.480

37516.575

32341.875

27943.380

24062.355

20698.800

17852.715

15524.100

13195.485

11384.340

9831.930

8538.255

7244.580

6209.640

5433.435

4657.230

1377184.592

31


554514.256

655970.924

19894.717

17132.424

14773.612

12725.170

10987.098

9466.285

8162.731

7045.399

6052.215

5214.216

4500.365

3879.625

3351.996

2886.441

2482.960

2141.553

1862.220

1582.887

1365.628

1179.406

1024.221

869.036

744.888

651.777

558.666

1351020.716

32


110609.640

92597.232

161450.640

138164.490

117983.160

100906.650

86158.755

73739.475

62872.605

53816.880

46054.830

39327.720

33635.550

28719.585

24579.825

20957.535

17852.715

15265.365

13195.485

11125.605

9573.195

8279.520

6985.845

5950.905

5174.700

4398.495

3622.290

1292998.692

33


550011.240

645376.508

19367.088

16573.758

14152.872

12104.430

10335.321

8845.545

7541.991

6455.696

5524.586

4717.624

4034.810

3445.107

2948.515

2513.997

2141.553

1831.183

1582.887

1334.591

1148.369

993.184

837.999

713.851

620.740

527.629

434.518

1326115.592

34


108669.120

89430.432

153429.855

129108.765

108409.965

91074.720

76585.560

64425.015

54075.615

45537.360

38292.780

32083.140

26908.440

22768.680

19146.390

16041.570

13454.220

11384.340

9573.195

8020.785

6727.110

5692.170

4657.230

3881.025

3363.555

2846.085

2328.615

1147915.737

35


540361.920

623304.808

18404.941

15487.463

13004.503

10925.024

9186.952

7728.213

6486.733

5462.512

4593.476

3848.588

3227.848

2731.256

2296.738

1924.294

1613.924

1365.628

1148.369

962.147

806.962

682.814

558.666

465.555

403.481

341.407

279.333

1277603.555

61

BIBLIOGRAFIE 1.

Agenţia Naţională pentru Misiunea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Protecţia Mediului Mediului, 2005, accesat la 05.09.2009,

2.

Agenţia pentru Protecţia Planul local de acţiune pentru protecţia Mediului Dâmboviţa mediului, 2006, accesat la 05.09.2009,

3.

Alegre, H., Hirner, W., Baptista, J.M., Parena, R.

Performance Indicators for Water Supply Services – IWA Manual of Best Practice, IWA Publishing, London, 2000

4.

Asociaţia Română a Apei

Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare „România 2025”, Asociaţia Română a Apei, Bucureşti, 2003

5.

European Commission

Services of General Interest, Including Social Services of General Interest: A New European Commitment, Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions, Accompanying the Communication on “A single market for 21st century Europe”, Brussels, 20.11.2007, COM (2007) 725 final.

6.

Guvernul României

Hotărârea Guvernului nr. 1718 din 30.12.2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 5 din 06.01.2009

7.

Guvernul României

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 din 20.02.2008 pentru modificarea şi completarea


104

Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 26.02.2008 8.

Guvernul României

Hotărârea Guvernului nr. 246 din 16.02.2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 295 din 03.04.2006

9.

Guvernul României

Strategia Guvernului României privind dezvoltarea şi modernizarea serviciilor publice de gospodărie comunală, Guvernul României, Bucureşti, 2002

10. Institutul Statistică

Naţional

de Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 18 martie 2002, INS, 2003

11. Ministerul Mediului

Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, Bucureşti, 2007, accesat la 05.09.2009,

12. Ministerul Mediului

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Ministerului Mediului, 2009, accesat la 05.09.2009,

13. Nistreanu, Valeriu, Nistreanu, Viorica

Amenajarea resurselor de apă şi impactul asupra mediului, www.hydrop.pub.ro/vn_cap13.pdf

14. Plumb, I. (coordonator)

Managementul serviciilor publice, Bucureşti, Editura ASE, 2003

Bibliografie

105

15. Raţiu-Suciu, I., Plumb, I., Pavelescu, F., Segal, Tatiana, Zamfir, Andreea

Economia ramurilor. Lucrare complexă şi studii de caz, Bucureşti, Editura ASE, 2002

16. Românu, I., Vasilescu, I.

Managementul investiţiilor, Bucureşti, Editura Mărgăritar, 1997

17. Staicu, F. (coord.), Pârvu, D., Dimitriu, M., Stoian, M., Vasilescu, I.

Eficienţa economică a investiţiilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995

18. Topală, E.

Fezabilitate şi restructurare, Bucureşti, Editura Semne, 1996

19. Vasilescu, I., Românu, I., Cicea, C.

Investiţii, Bucureşti, Editura Economică, 2000

20. ***

Programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii (SAMTID), Ministerul Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2003

21. ***

SAMTID. Ghidul solicitantului pentru licitaţia deschisă, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2003

22. ***

Benchmarking Start Up Kit, World Bank

23. ***

Benchmarking Concept Paper, Financial and Operational Performance Program (FOPIP), MUDPII

24. ***

Workshop materials from USAID SE Europe Regional Infrastructure Program

25. ***

Crearea capacităţii operaţionale pentru o administraţie descentralizată în România –

106


proiect MATRA-BCD, Strategia de descentralizare pentru alimentarea cu apă, proiect pilot – Municipiul Suceava 26. ***

Legea nr. 51 din 08.03.2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 254 din 21.02.2006

27. ***

Legea nr. 241 din 22.06.2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, publicată în Monitorul Oficial nr. 563 din 29.06.2006

28. ***

Legea nr. 95 din 14.04.2006 privind reforma în domeniul sănătăţii publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28.04.2006, cu modificările şi completările ulterioare.

29. ***

Legea nr. 195 din 22.05.2006, legea-cadru a descentralizării, publicată în Monitorul Oficial nr. 453 din 25.05.2006

proiect managementul serviciilor

Recommend Documents