Studiu de caz: Evaluarea viabilităţii unei idei de afaceri la firma SC. HOBAIA S.R.L. 1.Sinteza planului de afaceri. Acest plan de afaceri s-a elaborate cu scopul principal de a se evalua viabilitatea unei idei de afaceri. Ideea de afaceri se referă la o pescărie (crescătorie crap şi fitofag) pe o suprafaţă de 40 ha. Pescăria se află în judeţul Călărşai oraş Grădiştea la 60 de km de Bucureşti. Firma Firma “HOBAIA S.R.L.” va va fi constitui constituită tă din doi asocia asociaţi, ţi, Paladie Paladie Razvan şi Ispas Andreea. Paladie Razvan vine cu aportul de capital în natură adică pescaria 40 ha. Ispas Andreea vine cu un aport de capital de 507.513 ron. În urma previziunilor realizate pe o perioada de trei ani, rezultă că ideea de afaceri este viabilă şi că investiţia investiţia iniţială putând putând fi recuperată întrîntr- un timp scurt. scurt. Considerăm Considerăm că un important important factor de success în în această afacere îl reprezintă reprezintă profesionalismul profesionalismul d-nei Mako Zelmira inginer piscicultor care lucrează în domeniu de 15 ani şi care v-a coordona buna desfăşurare a afaceri. afaceri. Rezultatele estimate în condiţii pesimiste pentru această afacere, susţin că ideea de afacere este una viabilă (realizabilă),cu mari şanse de reuşită în viitor.
2.Afacerea. 2.1 Firma Cei doi asocia asociaţi ţi dores dorescc înfin înfinţar ţarea ea unei unei societ societăţi ăţi cu răspu răspunde ndere re limit limitată ată denum denumită ită “HOBAIA” care îşi va desfăşura activitatea în judeţul Călăraşi, oraş Grădiştea la doar 60 km de Bucureşti acest lucru o să îi ofere un prim avantaj, deoarece transportul mărfii (peşti) până în capitală va fi mai ieftin având în vedere distanţa mică. Această firmă va prelua peşti (puietul) la o greutate medie de 50 grame (crap 65%, fitofag 35%) şi îi va creşte din martie, aprilie până în toamnă când vor începe vânzările, peştii vor creşte în medie de la 50 grame la 500 grame. Pe crap se obţine un preţ mai bun decât pe fitofag dar fitofagul curăţă apa şi nu necesită furajare, se hrăneşte cu alge şi de aceea 35% din puiet o să îl reprezinte specia fitofag . Capitalul social este împărţit astfel: Paladie Razvan 40% Ispas Andreea 60%
.Avantajele firmei nostre sunt : -că nu pompăm apa, alimentarea şi completarea apei se face gravitaţional (prin devierea unui pârâu printr-un şanţ creat artificial) acest lucru contribuie la o reducere importantă a costurilor, de accea ne permitem să oferim anumite facilităţi clienţilor (clienţi fideli reduceri 5% , vânzări la un preţ mai mic decât competitorii); competitorii); -încă un avantaj îl reprezintă distanţa mică până la clienţii din capitală (transportul fiind mai ieftin). -un alt avantaj este specialistul nostru în domeniu. -un alt avantaj important faţă de peştele din import este că noi oferim clienţilor peşte viu, cel din import este congelat (acest lucru este important pentru clienţi care vând peşte proaspăt mai bine bine decât cel congelat). Motivele principale pentru care cei doi asociaţi le consideră întemeiate pentru a avea în viitor o afacere de succes în acest domeniu domeniu sunt următoarele următoarele : -distanţa mică a fermei noastre piscicole faţă de clienţii noştrii din capitală; -ne bazăm pe experienţa doamnei inginer piscicultor Mako Zelka care a lucrat 15 ani în acest domeniu şi are o experienţă vastă în domeniul pescicol; -un al treilea motiv ar fi dorinţa asociaţilor asociaţilor de a crea o afacere de succes în acest domeniu; -un alt motiv ar fi posibilitatea pescuitului pe timpul iernii. Considerăm că afacerea noastră va avea succes datorită profesionalismului profesionalismului şi seriozităţii noastre.
2.2. Domeniul de activitate Firma urmează să aibe ca obiect principal de activitate creşterea puietului achiziţionat de la furnizori şi vânzarea acestuia la maturitate către clienţi. Apreciem că o afacere în acest domeniu, care să funcţioneze cu personal specializat şi calificat care să utilizeze materiale de calitate şi care să funcţioneze într- un spaţiu amenajat special pentru o astfel de afacere , are un potenţial ridicat de dezvoltare în zona de sud a ţării, mai exact în oraşul Grădiştea la 60 de Km de Bucureşti.
2.3.Furnizorii.
Principalii noştrii furnizori de puieţi de crap şi de fitofag sunt :
NR 1 2 3 2.4. Obiective.
DENUMIREA SC Mario Piscicola SRL Grig Impex SRL ICCPG
LOCATIA Giurgiu Galati Galati
Ferma ,, HOBAIA .“ doreşte să se impună pe piaţa internă în domeniul pescicol prin calitatea superioară a produselor noastre şi prin rapiditatea de livrare a produselor pe piaţa ţintă. Misiunea firmei este de a atrage cât mai mulţi clienţi şi de a-şi crea un nume în domeniul pescicol. Obiective : -fidelizarea unui număr de clienţi; -varietate mai mare a speciilor de peşte (patru tipuri de peşte); -recunoaşterea firmei pe piaţă datorită profesionalităţii şi seriozităţii; -extinderea afacerii, crearea unei bălţi de peşti pentru amatorii de pescuit sportiv (se va încerca realizarea acestui obiectiv în al patrulea an de funcţionare); -deschiderea unui restaurant cu preparate doar din peşte lângă Bucureşti pe autostrada Bucureşti-Piteşti (se v-a încerca realizarea acestui obiectiv dupa primi cinci ani de activitate);
3.Piaţa. 3.1. Clienţii. Clienţii firmei pot fi consideraţi toate magazinele care vând peşte (de la magazine mici până la hipermarketuri) restaurante, fabrica de conserve, mănăstiri. Producţia de peşte de consum a României s-a redus de aproape şapte ori, faţă de perioada de dinainte de 1989, iar suprafaţa de amenajări piscicole a scăzut cu aproximativ 40%. La un consum anual de carne de peşte de circa 3 kilograme/locuitor, faţă de o medie de 25 kilograme/locuitor în Uniunea Europeană, România este nevoită să importe anual în jur de 50-60 mii tone de peşte şi preparate, în valoare de peste 40 milioane dolari.
O parte a producţiei va fi vândută în decembrie deoarece este post şi cererea creşte şi ultima serie va fi vândută anul următor înainte de Paşti când cererea creşte din nou (postul Paştelui). Potenţialul de dezvoltare al unei astfel de afaceri, amplasată într-un spaţiu aproape de capitală, îl apreciem ridicat datorită : -creşterea nivelului de trai al locuitorilor din zona capitalei Bucureşti; -creşterea continuă în ultimi ani a numărului de hipermarketuri din această zonă; -schimbarea mentalităţii oamenilor de a mânca cât mai sănătos; -deschiderea a numeroase restaurante cu preparate din peşte în această zonă. Principalele motive care apreciem că stau la baza deciziei clienţilor de a alege produsele de la ferma nostră pescicolă sunt : -rapiditatea de livrare a produselor noastre; -prospeţimea produselor noastre; -personalul înalt calificat care se ocupă de ferma pescicolă; -profesionalismul echipei care se ocupă de această afacere; -preţul pe care îl oferim clienţilor; -condiţiile natural în care sunt crescuţi peşti. În general, clienţii fideli ai serviciilor noastre, apelează la acest serviciu cu următoarea frecvenţă : -pentru livrări în cantităţii mari ( Hipermarketuri ) de două ori pe lună; -pentru livrări în cantităţii medi ( restaurante ) de patru ori pe lună; -pentru livrări în cantităţii mici ( persoane fizice ) de zece ori pe lună.
3.2. Serviciul Oferta noastră se va diferenţia de celalalte oferte de acelaşi tip prin: -un preţ mai mic care variază în funcţie de cantitatea achiziţionată; -livrarea mărfii într-un timp cât mai scurt posibil; -suntem printre puţinele pescării care vor prinde peşti şi iarna pe sub gheaţă (gheaţa va fi spartă în mai multe locuri pe unde se va introduce plasa); -să oferim 5% reducere pentru clienţii fideli; -posibilitatea achitării facturii după vinderea mărfii (scadenţă) (doar la clienţii fideli);
-oferim peşte viu spre deosebire de peştele din import (congelat ).
3.3. Segmentul de piaţă Prin oferta noastră o să ne adresăm în primul rând segmentului de piaţă reprezentat de Hipermarketuri care cumpară peste în cantităţi mari, şi noi putem să acoperim o asemenea cerere, acesta este şi avantajul faţă de pescăriile mici care nu pot să satisfacă nevoile unui asemenea segment de pe piaţă. Un alt segment de piaţă la care ne adresăm sunt restaurantele cu specific pescăresc care doresc să achiziţioneze peşte cât mai proaspăt în cantităţi medii şi la un preţ acceptabil pe care pescarii mici nu pot să satisfacă nevoile unui asemenea segment de piaţă la un preţ aşa de mic.
3.4. Concurenţa În jurul Bucurestiului există opt pescării (bălti cu pesti) şase dintre ele au o suprafaţă mai mică decât a noastră (2ha – 36ha) din aceste bălţi care sunt amenajate sunt folosite mai mult pentru pescuitul sportiv, nu sunt exploatate la capacitatea maximă deoarece nu au nici amenajările necesare şi nu au oameni specializaţi în domeniu, de aceea nici nu reprezintă o concurenţă reală pentru segmentul de piaţă în care dorim noi să activăm. Celalalte două pescării din împrejurimea Bucureştiului au o suprafaţă mai mare decât a noastră (până la 130ha) dar nu reuşesc să acopere cererea din capitală. Drept dovadă hipermarketul Metro din Bucureşti este nevoit sa aducă peşte din judeţul Arad oraş Nădlac care se află la o distanţă aproximativă de 600 km. Pot fi considerate potenţiali concurenţi ai viitoarei noastre ferme piscicole, următorii: 1.Ferma pescicolă ,,S.C. Crapul vesel S.R.L. “, care are ca principal avantaj faptul că deţine o locaţie mai mare ca şi a noastră. Ca şi dezavantaje ale acestei ferme enumerăm : -creşterea unei singure specii de peşte; -personalul fermei este necalificat pentru o astfel de muncă; -neposibilitatea de a pescui iarna; 2. Ferma pescicolă ,,S.C. ştiucă S.R.L. “ are un prim avantaj, că are angajat un
inginer pescicol care se ocupă de producţia fermei. Ca şi dejavantaje ale acestei ferme enumerăm următoarele : -tehnologia învechită pentru a produce o cantitate mare de peşte; -neseriozitatea echipei de management a firmei; -pretul prea mare; -alimentarea cu apă de la reţeaua de apă a oraşului. 3. Ferma pescicolă ,,S.C. Roxana S.R.L. “ are un prin avantaj că are echipamente moderne care au un randament bun şi pot crea o cantitate mare de produse. Ca şi dezavantaje ale acestei ferme enumerăm următoarele: -personal insuficient şi necalificat; -lispa unui inginer pescicol care să se ocupe de ferma pescicolă; -achiziţionarea de puiet din import care este mai slab calitativ ca şi puietul achiziţionat din ţara noastră; -preţul prea mare; -lipsa de experienţă a asociaţilor şi conflictele interne dintre asociaţi;
4. Organizarea şi conducerea 4 .1. Personalul Necesarul de personal al fermei pescicole este următorul : 2 paznici 2 pescari/mucitori 1 contabil 1 inginer piscicol 2 muncitori (sezonieri) Fiecare paznic va fi la servici tot a doua noapte de la ora 19:00 seara până dimineaţa la ora 07:00 (12 ore pe noapte 15 zile pe lună adică 180 ore/lună). Cei doi pescari/muncitori vor lucra zilnic 6 ore, unul de la ora 7:00-13:00, şi celălalt de la ora 13:00-19:00 (1 pescar 180 ore/lună ) programul lor a fost împărţit în acest fel pentru a avea tot timpul un om la fermă, ei se vor ocupa cu măcinarea furajelor, hrănirea peştilor, prinderea lor şi repopularea pescăriei (peşti vor fi hrăniţi doar 6 luni mai-
octombrie inclusiv). Contabilul nu are un program stabilit el/ea va întocmi actele contabile necesare la domiciliu. Inginerul piscicol va avea un program de 44 de ore/lună, adică 5 zile/săptămână, 2 ore/zi, va supraveghea şi coordona activitatea fermei. La ferma mai este nevoie de doi muncitori sezonieri (pentru 3 luni/an) când va începe perioada pescuitului. 4.
2. Conducerea
Conducerea va fi asigurată de d-na inginer pisciculor Mako Zelmira datorită experienţei sale în domeniu şi este familiarizată cu problemele specifice funcţionării unei asemenea ferme piscicole.
4.3. Personalul. Alături de d- na Mako Zelmira, în cadrul fermei pescicole vor fi angajaţi foarte buni profesionişti şi specialişti în domeniul pescicol din oraşul Grădiştea şi din zonele din împrejurimi. D-na Mako Zelmira este unul din cei mai apreciaţi şi bine cotaţi ingineri pescicoli din şară activând în această meserie de peste 15 ani, iar în acest mod a reuşit să cunoască mulţi specialişti din acest domeniu şi a reuşit să cunoască cele mai eficiente metode de creştere şi îngrijire a peştilor. D-na Mako Zelmira a urmat mai multe cursuri de pregătire şi de specializare organizate în ţară şi în străinătate, dintre care amintim : -cursul The Word of Fish, de la Londra, Marea Britanie în anul 2002 -cursul Fisch, de la Hamburg, Germania în anul 2003 Calităţile de foarte bun specialist al domeniului sunt sus ținute de mai multe premii pe care le-a câştigat de-a lungul anilor, dintre care amintim -premiul II la concursul ,, Peştele de aur “ desfăşurat la Galaţi în 2001 -premiul I la concursul ,, Crapul “ desfăşurat la Tulcea în 2004 -premiul I la concursul ,, ştiuca “ desfăşurat la Sulina în 2005 Experienţa pe care o are d-na Mako Zelmira în domeniul pescicol, alături de relaţiile bune pe care le are cu persoane din acest domeniu, asigură posibilitatea formării unei
echipe performante de buni profesionişti ce poate asigura succesul în afaceri în domeniul pescicol.
4.4 Analiza SWOT Puncte tari: -pentru a atrage un inginer piscicol cu experienţă şi a-l motiva cât mai bine îi oferim un salariu fix şi prime în funcţie de producţia realizată. -un lucru care ne avatajează este pescuitul şi în timpul iernii pe sub gheaţă, apelăm la această variantă fiindcă dorim să oferim clienţilor şi în timpul iernii peşte proaspăt (viu) printre angajaţii noştrii se află şi un specialist în domeniu. Puncte slabe: -un punct slab considerăm că ar fi doar două specii de peşti pe care îi creştem. -nu deţinem o a doua baltă pentru a creşte puiet şi sutem nevoiţi să cumpărăm de la competitorii nostri. Oportunităţi: -un avantaj faţă de concurenţă ar fi distanţa mică a fermei noastre piscicole faţă de clienţii din capitală (trasport al mărfii ieftin); -nu pompăm apa, avem alimentare gravitaţională (deviat un pârâu) din această cauză consturile cu apa dispar şi ne permitem reducerea preţului şi acordarea anumitor discount-uri datorită dimensiunii pescăriei ne permitem aducerea şi creşterea şi altor specii de pesti.
Ameninţări: -unul din primele obstacole cu care o să ne confruntăm va fi lipsa unui nume în acest domeniu; -ameninţare ar fi manevrarea peştilor necorespunzător sau apariţia unor boli în asemnea situaţii s-ar înregistra pierderi majore.
5. Previziuni financiare 5.1. Previziunea veniturilor Pentru estimarea veniturilor totale la nivelul afacerii, pe perioade diferite de prognoză, vom porni de la estimarea acestora pe surse distinct de venituri. Astfel, apreciem că în această afacere putem indentifica următoarele surse de venit : -venituri din vânzarea crapului; -venituri din vânzarea fitofagului. Pentru previzionarea tuturor veniturilor, în estimările iniţiale ne-am referit la o activitate de vânzare după primele 12 luni, prezentând pentru fiecare sursă distinctă de venit, servicii considerate representative. Estimările care reflectă un nivel minim posibil al realizărilor şi toate valorile sunt exprimate în Ron.
5.1.1 Estimarea veniturilor în cazul pesimist din vânzarea de crap (după primul an) Primele venituri vor fi realizate din toamnă (începând cu luna noiembrie) şi vom avea peşte la vânzare până în luna martie inclusiv (în limita producţiei). Crapul este vândut cu preţul de 8 lei. Adică vom obţine o producţie de crap în primul an de 80.000 kg. Venituri crap în primul an : 80.000kg * 8ron/kg = 640.000 ron O să socotim o pierdere de 30% (dar acest lucru se întampla rar) vom obţine un venit de : 640.000 *30% = 192.000 ron 640.0000 – 192.000 = 448.000 ron Deci venitul după primul an în caz pesimist v-a fi de 448.000 ron .
Previziunea veniturilor pesimiste obţinute după vânzarea crapului după primul an U.m = Ron
Nr.
1.
Denumir Cantitatea
Valoare/
Valoare
Pierderi
Venituri
e specie
oferită spre kilogram
totală
estimate
estimării
Crap
vânzare 80.000 kg
ron 640.000
(30 % ) 192.000
primul an 448.000
8 ron/kg
în
cazul
pesimiste/
5.1.2.Estimarea veniturilor în cazul pesimist din vânzarea de fitofag (după primul an) Primele venituri vor fi realizate din toamnă începând cu luna noiembrie) şi vom avea peşte la vânzare până în luna martie inclusiv (în limita producţiei ). Fitofagul a crescut în medie de la 50 de grame buc. la 500 grame/buc. şi un kilogram va fi vândut cu preţul de 4 lei. Adică vom obţine o producţie de fitofag în primul an de 20.000 kg. Venituri fitofag în primul an : 20.000 * 4 ron/kg = 80.000 RON de: 80.000 * 30 % = 24.000 ron 80.000 – 24.000 = 56.000 ron Deci venitul după primul an în caz pesimist v-a fi de 56.000 ron Previziunea veniturilor pesimiste obţinute după vânzarea fitofagului după primul an U.m = Ron Nr.
Denumire
Cantitatea
Valoare / Valoare
specie
oferită
Kg
spre
1
Fitofag
totală Ron
Pierderi in estimate (30% )
Venituri in cazul estimării
vânzare
pesimiste /
20.000 kg
primul an 56.000
4 ron
80.000 ron 24.000
5.1.3.Estimarea veniturilor în cazul optimist de vânzare a crapului (în primul an ) Crapul v-a creşte în medie de la 50 de grame bucata la 500 de grame bucata şi un kilogram v-a fi vândut cu preţul de 8 ron/kg. Adică vom obţine o producţie de crap în primul an de 80.000 kg. Venituri crap în primul an : 80.000kg * 8ron/kg = 640.000 ron O să socotim o pierdere de 5% (dar acest lucru se întamplă rar) vom obţine un venit de : 640.000 *5% = 32.000 ron
640.0000 – 32.000 = 608.000 ron Deci venitul după primul an în caz optimist v-a fi de 608.000 ron . Previziunea veniturilor optimiste obţinute după vânzarea crapului după primul an. U.m. = Ron Nr.
Denumire
Cantitatea
Valoare / Valoare
specie
oferită
kg
spre
totală
Pierderi în estimate
ron
(5%)
vânzare
Venituri in cazul estimării optimiste în primul
1.
Crap
80.000 kg
8 ron/ kg
an 32.000 ron 608.000
640.000 ron
ron
5.1.4.Estimarea veniturilor în cazul optimist din vânzarea de fitofag (după primul an) Fitofagul a crescut în medie de la 50 de grame buc. la 500 grame/buc. şi un kilogram va fi vândut cu preţul de 4 lei. Adică vom obţine o producţie de fitofag în primul an de 20.000 kg. Venituri fitofag în primul an : 20.000 * 4 ron/kg = 80.000 RON O să socotim o pierdere de 5% (dar acest lucru se întamplă rar) vom obţine un venit de: 80.000 * 5 % = 4.000 ron 80.000 – 4.000 = 76.000 ron Deci venitul după primul an în caz optimist v-a fi de 76.000 ron. Previziunea veniturilor optimiste obţinute după vânzarea fitofagului în primul an. U.m.= ron Nr.
Denumire
Cantitatea
Valoare /
Valoare
Pierderi
Venituri în
specie
oferită spre
kg
totală în
estimate
cazul
ron
(5%)
estimării
vânzare
optimiste în 1.
Fitofag
20.000 kg
4 ron/ kg
80.000 ron
4.000 ron
primul an 76.000 ron
5.1.5. Previziunea veniturilor totale în caz pesimist Previziunea veniturilor totale în caz pesimist U.m. = ron Nr.
1. 2. Total
Denumire
Cantitate
Valoare
Pierderi
Venituri ăn
specie
oferită spre
totală în ron
estimate în
cazul
Crap Fitofag 504.000
vânzare
caz pesimist pesimist
80.000 20.000
( 30% ) 192.000 24.000
448.000 56.000
Pierderi
Venituri
640.000 80.000
venituri în caz pesimist
5.1.6.Previziunea veniturilor totale în caz optimist. Previziunea veniturilor totale în caz optimist U.m. = ron Nr.
1. 2. Total
Denumire
Cantitate
specie
oferită spre totală în ron
estimate
vânzare
caz optimist optimist
80.000 20.000
( 5% ) 32.000 4.000
Crap Fitofag 684.000
venituri
Valoare
640.000 80.000
în
în cazul
608.000 76.000
în
caz optimist
5.2.Previziunea cheltuielilor. Pentru estimarea cheltuielilor totale la nivelul afacerii, pe perioade diferite de prognoză, vom porni de la estimarea acestora pe categorii distincte aşa cum le-am
identificat la nivelul acestei societăţi comerciale. Principalele categoriile de costuri sunt: Costuri directe: Costuri cu materialele directe; Costuri cu salariile directe; Costuri indirecte: Costuri cu materialele indirecte; Costuri cu salariile indirecte; Costuri cu amortizări Costuri cu promovarea;
5.2.1. Costuri cu materialele directe pentru primul an Cheltuieli anuale: Popularea pescăriei cu puiet (crap) 4000 exemplare cu 50 grame media = 200kg/ha 40 ha = 8.000 kg. Crap puiet 8 tone / 40ha . 1kg puiet crap vară I = 9 ron 8.000kg = 72.000 ron. Fitofag 2 tone / 40 ha . 1kg fitofag = 7 ron; 2.000kg = 14.000 ron Total: 86.000 ron
Furaje Se furajează 6 luni (mai-octombrie inclusiv) Avem nevoie de 5 tone/ha. O tonă de furaje con ține 60% grâu, 20% porumb și 20% orz. 1 tonă = 600 kg grâu = 420 ron 200 kg porumb = 140 ron 200 kg orz = 140 ron 200 tone/40ha = 24 tone grâu = 16.800 ron 8 tone porumb = 5.600 ron 8 tone orz = 5.600 ron Total: 28.000 ron Furajele sunt achiziționate în perioada de recoltare (pre ț scăzut în perioada respectivă).
Îngrăşământ mineral azotat 1000kg/an = 900 ron Previziunea cheltuielilor directe cu materiale directe pentru primul an U.m = ron
Nr.
Denumire
Cantitate ( buc., Valoare
1.
Moară pentru furaje MC
kg ) 1 buc.
2. 3.
- 2 cu ciocane Barcă cu vâsle 1 buc Depozit de furaje de 250 1 buc.
2.400 ron 33.000 ron
4. 5 6. 7.
m2 Navod Tractor Remorcă tractor Puieți (crap și fitofag)
1 buc 1 buc 1 buc 10.000 kg
3.500 ron 15.000 ron 5.000 ron 86.000 ron
.8.
Furaje
200.000 kg
28.000 ron
9.
Îngrășământ mineral
1.000 kg
900 ron
3.200 ron
de azotat Total Cheltuieli 177.000 directe
5.2.2. Cheltuielile directe cu salariile Costurile lunare generate de salariile brute ale angajaţilor, la nivelul firmei sunt: contribuţia la asigurările sociale –CAS :
20,8%;
contribuţia la asigurările de sănătate –CASS :
5,2%;
contribuţia la fondul de şomaj –CFŞ :
0,5%;
concedii şi indemnizaţii
0,85%
fondul de garantare a creantelor salariale
0,25 %
Total
27,6%
Estimarea cu cheltuielile directe cu salariile pentru primul an. Nr. 1. 2. 3. 4.
Denumire post
Salariu luna/
Ore lucrate/
Salariu an /ron
Pescar Pescar Muncitor
ron 500 ron 500 ron 500 ron
lună ron 180 180 180
6.000 6.000 1.500 ( lucreaza
180
doar 3 luni/an ) 1.500 (lucreaza
Muncitor
500 ron
doar 3 luni p 5.
Inginer pescicol 700 ron
44 Total
an) 8.400 23.400 ron
Apreciem nivelul costurilor cu salariile brute lunare şi celelalte cheltuieli generate de salariaţii direcţi la nivelul firmei, pentru primul an astfel: 23.400 ron * 1,276= 29.858,4 Pentru anul al II –lea cheltuielile salariale cresc astfel : 29.858,4 * 1.5 = 44.787,6 Pentru al III –lea an cheltuielile salariale cresc astfel : 44.787,6 * 1.5 = 67.181,4
5.2.3.Previziunea costurilor cu cheltuielile indirecte 5.2.3.1Previziunea costurilor cu promovarea: În primul an se vor amplasa trei panouri publicitare cu o dimensiune de 96mp 2 pe principalele şosele de intrare în Bucureşti, costul unui asemenea panou cu chirie pe locul unde va fi amplasat este : 316ron/buc + 403 ron/an = 7.19l ron/an
Total:
3 * 719 = 2.157 ron/an costul amplasării a trei panouri publicitare la intrarea în
Bucureşti. După primul an considerăm că o să avem o clientelă şi nu va mai fi nevoie de asemenea promovare (în caz contrar nu se va renunţa la aceste panouri chiar vor fi suplimentate).
Costurile indirect cu publicitatea. DENUMIRE,
COST / BUC.
COST CHIRIE
COST TOTAL
NR
MARIME mp2 PANOU
ron
BUC. / AN
3 BUC /AN ron
1
PUBLICITAR 8
316
403
316
403
316
403
mp2 PANOU 2
PUBLICITAR 8
2.157
2
mp PANOU 3
PUBLICITAR 8 mp2
Previziunea costurilor cu personalul indirect U.m. = Ron Nr. 1. 2. 3.
Denumire post
Salariul lunar/
Paznic Paznic Contabil
ron 500 500 200
Ore lucrate ( h ) Salariu pe an / 180 180 12 Total
ron 6.000 6.000 2.400 14.400
Apreciem nivelul costurilor cu salariile brute lunare şi celelalte cheltuieli generate de salariaţii indirectii la nivelul firmei, pentru primul an astfel: 14.400 ron * 1,285= 18.504 ron Pentru anul al II –lea cheltuielile salariale cresc astfel : 18,504 * 1.5 = 27.756 ron
Pentru al III –lea an cheltuielile salariale cresc astfel : 27.756 * 1.5 = 41.634
5.2.3.2. Previziunea costurilor cu amortizarea. Mijloacele fixe ale firmei sunt reprezentate de echipamentul tehnic (moară pentru furaje MC – cu 2 ciocane, barcă cu vâsle, navod, tractor și remorcă tractor) cu o valoare de achiziţie de 29.000 ron şi imobilizări corporale (deposit) iar valoarea depozitului de achiziţie este de 33.000 ron inclusive TVA. În conformitate cu catalogul în vigoare (cel aprobat de HG 2139 /2004 publicat în MO din 13.01.2005) privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, durata normală de funcţionare este cuprinsă între 9 – 15 ani. Alegem o durată normală de funcţionare de 10 ani. Utilizând amortizarea liniară rezultă Valoarea fără TVA a mijloacelor fixe; 29.000/ 1,19 = 24.369,74 ron Amortizarea anuală; 24.369,74 / 10 = 2.436,97 ron Amortizarea lunară 2.436,97 / 12 = 203,08 ron Utilizând amortizarea liniară rezultă Valoarea fără TVA a imobilizărilor corporale (depozit ) 33.000 / 1,19 = 27.731,09 ron Amortizarea anuală 27.731,09 / 10 = 2.773,1 ron Amortizarea lunară 2.773,1 / 12 = 231,09 ron
5.2.3.3. Previziunea costurilor cu utilităţile U.M. = ron Nr. 1. 2.
Denumire Curent Apă menajeră
Valoarea lunară Valoarea anuală 1.000 12.000 ron 50 600 ron
3. 4.
Telefon Motorină
100 210 ( 50 l * 4.2
1.200 ron 2.520 ron
= 210ron/lună ) Total
16.320 ron
Estimarea resurselor necesare demarări afaceri. Pentru demararea afacerii am estimat necesarul de resurse pe destinaţii şi am stabilit şi sursele de acoperire a resurselor necesare. Toate aceste informaţii sunt sintetizate în ceea ce numim bilanţ iniţial previzionat. Bilant initial previzionat U.m. = Ron Activ Active imobilizate
Pasiv Capital propriu
1.Imobilizări necorporale
1.Capital social
2.Imobilizări corporale
62.000
3.Imobilizări financiare
D.Datorii
C.Active circulante 1.Stocuri
1.Datorii financiare 684.000
3.Personal salarii
3.Lichidități
datorate
746.000
200.687
2.Furnizori
2.Creanțe
Total
507.513
Total
5.3. Bilanţ previzionat În baza informaţiilor previzionate în paragrafe am construit bilanţurile previzionate la sfârşitul celor trei ani pentru care s-a realizat planificarea afacerii.
37.800
746.000
Bilanţ previzionat după primul an de activitate. U.m. = Ron Activ Active imobilizate
Pasiv Capital propriu
1.Imobilizări necorporale
1.Capital social
2.Imobilizări corporale
62.000
3.Imobilizări financiare
D.Datorii
C.Active circulante 1.Stocuri
507.513
1.Datorii financiare 684.000
2.Furnizori
2.Creanţe
3.Personal salarii
3.Lichidităţi
datorate
Total 746.000 Total Bilanţ previzionat după al doilea an de activitate: U.m. = Ron Activ
200.687 37.800
746.000
Pasiv Capital propriu
A. Active imobilizate 1.Imobilizări necorporale
1.Capital social
507.513
2.Imobilizări corporale 3.Imobilizări financiare
D. Datorii
B.Active circulante 1.Stocuri
1.Datorii financiare 900.000
2.Furnizori
2.Creanţe
3.Personal salarii
3.Lichidităţi
datorate
Total
900.000
Total
Bilanţ previzionat după al treilea an de activitate: U.m. = Ron Activ
242.487
Pasiv
150.000
900.000
A. Active imobilizate
Capital propriu
1.Imobilizări necorporale
1.Capital social
700.000
2.Imobilizări corporale 3.Imobilizări financiare
D. Datorii
B.Active circulante
1.Datorii financiare
1.Stocuri
2.Furnizori
2.Creanţe
1.200.000
3.Lichidităţi
Total
5.4. Indicatorii financiari Rata activului imobilizat R Ai = Ai/AT * 100 = 8,32 % Rata stocurilor R St = St/ AT * 100 = 91,6 % Rata atonomiei financiare R afg = C pr / Pt * 100 = 68.03 %
3.Personal salarii
350.00 150.000
datorate
1.200.000
Total
684.000
