Academia de Studii Economice Bucure şti
Plan de afaceri
Infiinţarea şi dezvoltarea Cafenelei Ariko
Bucureşti 2011
Cuprins
1. Sinteza planului de afaceri .................................................................................................... 3 2. Prezentarea întreprinderii .................................................................................................... 4 3. Produsele şi/sau serviciile firmei ........................................................................................... 4 4. Programul de marketing şi planul de vânzări ..................................................................... 5
4.1. Sergmentul de piaţă ......................................................................................................... 6 4.2. Politica de preţ ................................................................................................................ 6 4.3. Politica de distribuţie ...................................................................................................... 7 4.4. Politica de promovare a produselor ................................................................................ 7 4.5. Concurenţa ...................................................................................................................... 7 4.6. Alte elemente cu caracter comercial ............................................................................... 9 5. Programul de dezvoltare a produselor ................................................................................ 9 6. Programul activităţilor operaţionale .................................................................................. 10 7. Managementul activităţilor ................................................................................................. 14 8. Planul financiar .................................................................................................................... 15
8.1. Cheltuieli ....................................................................................................................... 15 8.2. Venituri ......................................................................................................................... 17 8.3. Situaţia centralizată a veniturilor şi cheltuielilor .......................................................... 18 8.4. Calculul indicatorilor de performan ţă ........................................................................... 19 9. Oferta intreprenorială ......................................................................................................... 21 10. Anexe ..................................................................................................................................... 22
Bucureşti 2011
1. Sinteza planului de afaceri
SC Ariko SRL este o firm ă cu capital integral privat, al cărei obiect de activitate constă vânzarea de băuturi, cu consumul în local, cu sau f ăr ă program distractiv, conform codului CAEN 5540. Ideea de a înfiinţa o cafenea este strict legată de faptul că reprezintă o afacere cu marje operaţionale mari. Acest fapt se datoreaz ă costurilor variabile considerabil mai mici şi unui management al stocurilor care pune mai pu ţină presiune pe cash-flow. Statisticile indică faptul că în Bucureşti, o cafenea deserveşte o medie de 2000 de locuitori, spre deosebire de marile capitale europene în care există câte o cafenea la 300 de locuitori. Fiecare locaţie primeste zilnic, în medie, între 300 şi 500 clienţi zilnic. Criteriile esenţiale pentru garantarea succesului cafenelei Ariko sunt legate de alegea spaţiului, crearea unui ambient cât mai atractiv pentru clienţi şi, nu în ultimul rând, practicarea unei preţuri concurenţiale, care să atragă un număr cât mai mare de consumatori. Alegerea locaţiei este esenţială pentru o frecventare intensă. Zona adiacentă spaţiului trebuie să fie una cu trafic ridicat de pietoni şi masini, să existe locuri de parcare, suprafaţa optimă să fie minim 120 mp, chiria s ă fie sustenabilă pe termen lung şi, eventual, să existe un d e var ă. spaţiu în exterior pentru crearea unei terase în lunile de Preţul mediu al unei b ăuturi pe bază de cafea în cafenelele din Bucureşti este de 8 - 9 lei. Cafeneaua Ariko stabileşte pentru primul an practicarea unor preţ preţuri mai mici decât concurenţa, pentru crearea unui portofoliu de clienţi. Preţurile practicate în perioada următoare vor fi stabilite în funcţie de veniturile pe care cafeneaua le va obţine după primul an. Investiţia necesar ă înfiinţarii cafenelei Ariko este de aproximativ 130.000 euro. Aceasta sumă include investiţia iniţială în amenajarea cafenelei, 50.300 euro, şi suma necesar ă achitării chiriei în primele 6 luni de la încheierea contractului. Aproximativ 25% din necesarul investi ţiei va fi asigurat din fonduri proprii, urmând ca suma restantă să fie asigurată printr-un credit bancar. Obiectivele stabilite pentru primul an se refer ă la: •
Dezvoltarea unei relaţii de încredere cu clienţii, astfel încât promovarea cafenelei să se
realizeze în primul rând prin recomandări; •
Un număr minim de 100 de clienţi / zi ; Bucureşti 2011
•
Adaptarea permanentă la mediul de afaceri din Bucureşti, prin oferirea de noi produse
şi modalităţi de petrecere a timpului liber.
2. Prezentarea întreprinderii întreprinderii
Planul prezent de afaceri a fost conceput pentru a descrie înfiinţarea şi obiectul de activitate al societăţii comerciale Ariko SRL. Firma are sediul în Bucureşti, în zona Piaţa Victoriei şi este organizată sub forma unei societăţi cu r ăspundere limitată (SRL). Obiectul de activitate constă în vânzarea de băuturi, cu consumul în local, cu sau f ăr ă program distractiv, conform codului CAEN 5540. Scopul cafenelei Ariko este acela de a oferi clien ţilor săi produse de calitate superioar ă, într-o atmosfer ă caldă, relaxantă, care să îi apropie prin diverse evenimente organizate în incinta localului.
3. Produsele şi/sau serviciile firmei
Cafeneaua Ariko va încerca să ofere clienţilor săi un meniu cât mai diversificat, atât din punct de vedere al băuturilor şi produselor de patiserie servite, cât şi din punct de vedere al evenimentelor organizate. Astfel, oferta cafenelei Ariko va cuprinde: ● Băuturi:
- cafele clasice: espresso, cappuccino, cafe latte, marocchino, Latte Macchiato etc. ; - cocktail-uri pe bază de cafea: Boston Carribbean Coffee, Hot Dylan, Comfort Coffee, Frozen Irish Irish Coffee, Scrump Coffee ; - ceaiuri aromate, calde sau reci; - băuturi alcoolice şi non – alcoolice; ● Produse de patiserie: pr ă jituri, sandwich-uri sau îngheţată; Bucureşti 2011
● Evenimente să ptamânale, cu tematica stabilită în prealabil de clienţi: karaoke, muzică
live, petreceri, expoziţii de carte sau de pictur ă etc.; ● Acces gratuit la Internet wireless, căr ţi şi anumite ziare şi reviste mondene; ● Inchirierea spaţiului (par ţial sau în intregime) pentru petreceri private.
Pentru o calitate deosebită a produselor şi serviciilor oferite de cafeneaua Ariko, se va lucra în mod exclusiv cu anumiţi furnizori de cafea, ceaiuri şi alte băuturi. Produsele de patiserie, pr ă jiturile şi sandwich-urile vor fi asigurate de un laborator de pr ă jituri din Bucure şti şi/sau de la un magazin specializat în prepararea acestor produse, cu care firma va încheia contracte de colaborare. Cafeneaua Ariko se va impune pe piaţă nu numai prin calitatea produselor şi serviciile ireproşabile, ci şi prin faptul c ă îşi va atrage clienţii într-un mod ingenios, l ăsându-i pe aceştia să stabilească evenimentele la care vor dori să participe la un moment dat şi pe care cafeneaua se va angaja să le organizeze. Astfel, firma va încerca să stabilească un contact direct cu clienţii, provocându-i să se implice în desf ăş ăşurarea activităţii din cadrul ei.
4. Programul de marketing şi planul de vânzări
Criza economică a avut o influenţă nefastă asupra economiei româneşti, care s-a resimţit şi pe piaţa restaurantelor şi cafenelelor. Condiţiile economice actuale, incertitudinea locului de
muncă, precum şi îngreunarea accesului la creditare vor duce la o scădere a consumului, românii orientându-se în această perioadă către cheltuielile de baz ă. Criza economică a dus la scăderea număr ului ului de clienţi şi, implicit, la diminuarea încasărilor şi a stabilităţii financiare. Totusi, românii prefer ă în continuare socializarea în afara casei, ca metodă de relaxare, prin urmare consumul alimentelor şi al băuturior în afara casei va fi mai puţin afectat de turbulenţele economice în perioada următoare.
4.1. Segmentul de piaţă Bucureşti 2011
Piaţa românească a cafenelelor tinde să transforme consumatorul într-un client tot mai preţentios. Gusturile şi preferinţele românilor au evoluat atât din perspectiva produselor pe baz ă
de cafea consumate, cât şi din perspectiva aprecierii serviciului primit şi a locaţiei frecventate. Brandul, designul interior şi serviciile conexe au început să conteze din ce în ce mai mult în alegerea unei cafenele. Clienţii Cafenelei Ariko fac parte din categoria middle-class ai Bucureştiului. Au vârsta
cuprinsă între 18 şi 45 de ani, sunt educaţi, le place să socializeze şi apreciază un serviciu de calitate. Locaţia centrală a cafenelei va atrage, de asemenea, şi oamenii de afaceri, care pot reprezenta chiar şi 40 - 50% dintre clienţi. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare după serviciu, ci şi un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineaţă sau unde se poate servi prânzul în pauza de mas ă. Cel mai mare trafic de clienţi se va înregistra în weekend. În cursul saptamanii, cele mai mare vânzari se vor realiza între orele 17.00 – 24.00, însă vor exista foarte multi clienţi care îşi vor cumpara cafea la primele ore ale dimineţii. Cafeneaua Ariko va oferi o gamă largă de produse pe bază de cafea, astfel încât să poată satisface gusturile cât mai preţentioase ale clienţilor săi.
4.2. Politica de preţ
Preţurile practicate vor încadra Cafeneaua Ariko în categoria medie. În funcţie de produs, cafeneaua va practica un adaos comercial de la 30%, pentru băuturile alcoolice şi non-alcoolice, până la 300% pentru ceaiuri şi produsele pe bază de cafea. Astfel, o cafea va costa între 5 şi 15 lei, o ciocolată caldă între 7 şi 10 lei, băuturile nonalcoolice între 5 şi 8 lei, băuturile alcoolice între 6 şi 12 lei. Pentru atragerea şi fidelizarea clienţilor, cel puţin în primul an de la deschidere, cafeneaua Ariko va practica în cursul să ptămanii, între orele 15.00 şi 18.00, preţuri reduse cu 20%. De asemenea, clienţii fideli vor fi r ăsplătiţi prin oferirea unor vouchere, băuturi sau chiar a întregii consumaţii din partea casei, în func ţie de frecvenţa şi volumul lor de consum. 4.3. Politica de distribuţie Bucureşti 2011
Activitatea cafenelei se va desf ăş ăşura într-un spaţiu de cel puţin 120 mp, aflat în Piaţa Victoriei. S paţiul va fi amenajat astfel încât să poată fi separat în dou ă sau trei saloane, atât pentru organizarea unor petreceri private, cât şi pentru amenajarea unui spaţiu pentru nefumători. Clienţii vor putea utiliza ambalaje, capace şi paie speciale pentru a lua produsele care nu
vor fi consumate în întregime în incinta localului.
4.4. Politica de promovare a produselor
Cafeneaua va fi promovată constant prin ghidurile de petrecere a timpului liber, atât în format tipizat, cât şi în format on-line (exemplu: revista Sapte Seri, www.localuri.ro, bucharestguide.ro, www.afterhours.ro). Prin aceste canale, se va prezenta o scurt ă descriere a cafenelei, a serviciilor oferite şi a serilor tematice şi va fi pus la dispoziţie un număr de telefon pentru rezervări. Cafeneaua Ariko va deţine şi o pagina proprie de Internet, care să ofere informaţii despre produsele oferite şi posibilitatea de a face rezervări on-line sau prin telefon. Un alt tip de promovare avut în vedere şi, poate cel mai important dintre toate, constă în recomandarea clienţilor multumiti, de aceea cafeneaua Ariko va depune eforturi majore pentru a asigura un standard înalt al calit ăţii produselor şi serviciilor. 4.5. Concurenţa
Privind politica concurenţei, se observă o tendinţă clar ă de creştere a număr ului ului de cafenele, atât în Bucureşti, cât şi în alte orase din ţar ă. Din punctul de vedere al gamei de produse şi servicii, majoritatea cafenelelor existente ofer ă o gamă variată de produse bazate pe cafea,
împreună cu produse auxiliare (băuturi sau gustări), precum şi servicii menite să fidelizeze clienţii (Internet wireless gratuit, ziare sau reviste existente în cafenea, etc.).
Pentru a putea face faţă concurenţei, Cafeneaua Ariko va trebui să aibă un meniu variat în specialităţi de cafea, băuturi racoritoare sau alcoolice şi preparate culinare. În plus, atmosfera plăcuta şi serviciile de calitate vor contribui la atragerea şi fidelizarea clienţilor. Bucureşti 2011
Piaţa este împăr ţită între lanţuri de cafenele orientate către segmentul premium şi cafenele mici, mai mult sau mai pu ţin personalizate, care se adresează clasei medii. Cei mai importanţi concurenţi ai cafenelei Ariko sunt: ● Turabo Cafe - este în prezent lider de pia ţă, fiind prima cafenea românească al cărei
concept a fost francizat. Conform oficialilor Turabo, o cafenea aduce venituri anuale între 200.000 de euro şi 800.000 de euro, în funcţie de zona în care este amplasată sau de locurile de care dispune. ● Starbucks - a intrat pe piaţa din România în 2007, ca rezultat al unui joint-venture
dintre Starbucks Coffee Company şi partenerul s ău european, Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima cafenea din Europa Centrală şi de Est. Marele avantaj al acestei cafenele este renumele care a devenit cunoscut în România înainte chiar de a fi deschisă cafeneaua propriuzisa. ● Cafepedia - Compania Trotter Restaurant deţine brandul de cafenele Cafepedia şi lanţul
de restaurante româneşti “La Mama”. Prima cafenea s-a lansat în 2005 la parterul restaurantului “La Mama” din Piaţa Alba Iulia. ● Franciza Costa Coffee - a fost preluată în România pe o perioadă de 15 ani de
compania Coffee Management, cu intenţia de a deschide 60 de cafenele în Romania pentru următorii şase ani, cu o medie de 10 locaţii anual. Costa Coffee are în medie 200-250 de clienţi
zilnic. Aproximativ un sfert din acestia sunt clienţi fideli. ● Franciza Pascucci - prima cafenea Pascucci a fost deschisă în noiembrie 2008 în zona
Dorobanţi, de către compania Velvet Cafe, care deţine master-franciza brandului din Italia. Investiţia s-a ridicat la suma de 600.000 EURO pentru o suprafaţă de 250 mp. Velvet Cafe intenţionează să deschidă 12 locaţii Pascucci până la sfâr şitul anului 2011, în urma unei investiţii estimate de 3 milioane euro pe an. Pentru extinderea reţelei, compania vizează atât spaţiile comerciale, cât şi locaţiile stradale. ● Cafenele cu specific - cafenele care promovează specificul unei ţări (cafenea egipteană,
indiană, etc.) sau chiar o activitate (lectur ă, artă, make-up, achiziţionarea de haine, etc.): Valea Regilor, Krishna Cafe. 4.6. Alte elemente cu caracter comercial
Cafeneaua va oferi o varietate de băuturi pe bază de cafea, de la cappuccino, caffe latte, americano, mocha, la espresso, ristretto, macchiato etc., dar şi un meniu cuprinzator de ceai şi Bucureşti 2011
ciocolată caldă. Această gamă va fi completată de cocktail-uri originale, băuturi r ăcoritoare şi alcoolice. Se va stabili şi un parteneriat cu o cofetărie şi un magazin de sandwich-uri, care să livreze produsele de patiserie. Cafeaua va fi procurată direct de la un distribuitor de cafea pentru segmentul HoReCa (Julius Meinl, Pro Brands Distribution, Strauss Romania, Nordic Import Export Co SRL). Acest lucru va garanta atât calitatea ridicată a cafelei, cât şi o reducere a cheltuielilor cu achiziţionarea aparatelor de cafea şi a elementelor necesare servirii (ceşti, meniuri, tăvi, şervetele, etc.), care sunt oferite în mod gratuit de partenerul ales. Pe langa produsele sale, cafeneaua va oferi şi acces gratuit la Internet wireless şi o serie de reviste şi ziare mondene. În plus, pentru a creşte traficul de clienţi în timpul să ptămanii, se vor organiza seri tematice (muzică de camer ă live, karaoke, sărbători naţionale sau internaţionale, stand-up comedy, etc.). Cafeneaua va oferi şi posibilitatea închirierii spaţiului pentru petreceri private, în m ăsura în care acest lucru va fi solicitat.
5. Programul de dezvoltare a produselor
Managementul societăţii ia în considerare evoluţia rapidă a tendinţelor şi nevoilor segmentului său ţintă. Studiile periodice de pia ţă şi analiza concurenţei vor ajuta firma să anticipeze dorinţele clienţilor săi şi să lanseze produse şi servicii noi, astfel încât să r ămână în topul preferinţelor acestora. In funcţie de sugestiile clienţilor, se vor lansa noi produse pe bază de cafea sau cocktailuri, se vor organiza concursuri pentru clienţi (exemplu: propunerea / crearea unui produs nou), se va oferi clientului posibilitatea de a-şi crea propria băutura, prin comandarea dintr-un set de ingrediente, etc. Serile tematice vor fi, de asemenea, adaptate în funcţie de popularitate şi de sugestiile clienţilor. In funcţie de rezultatele primei cafenele şi de evoluţia pieţei, managementul doreşte deschiderea unor noi locaţii atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe ale ţării, pentru a crea un lan ţ de localuri sub acelaşi brand. Bucureşti 2011
6. Programul activităţilor operaţionale
Activităţile pentru înfiinţarea şi dezvoltarea proiectului se vor derula conform planului următor: Luna
Operațiuni
Proiecte, aprobări, avize
1
2
X
X
Amenajare spațiu
X
Incheiere contracte cu furnizori (de cafea, băuturi
X
3
4
5
6
X
r ăcoritoare, băuturi alcoolice, tigări) Achiziție mobilier şi aparate de bucătărie.
X
Transportul, montarea şi proba aparatelor
X X
Recrutare și angajare personal
X
Instruire și verificare personal
X
Achiziţia unui stoc ini ţial de materii prime
X
Inaugurarea cafenelei
X
Un punct cheie în demararea acestei afaceri este găsirea locaţiei potrivite, care să asigure vizibilitate şi traficul necesar de clienţi. Locatia aleasă va ajuta sau va pune piedici dezvoltării afacerii. În cazul unei cafenele locaţia, stilul şi ambianţa vor crea imaginea acesteia şi vor selecta invariabil clientela. O atenţie specială va fi acordată utilitaţiilor, finisajelor superioare şi elementelor de decor şi iluminat indirect şi instalației de climatizare. Cafeneaua va cuprinde 20 de mese (separate în două sau 3 saloane), un bar, 2 grupuri sanitare, un vestiar pentru angajaţi, un birou şi o camer ă care va servi drept depozit. Cafeneaua va comercializa produse pe bază de cafea, ceai, ciocolată caldă, băuturi racoritoare, băuturi alcoolice, produse de patiserie, pr ă jituri, sandwichuri şi îngheţată. In tabelul de mai jos sunt men ţionate destinaţiile fondurilor şi materialele şi utilajele care urmează a fi achiziţionate. Bucureşti 2011
Tabelul nr.1. Alocări fonduri Alocări fonduri
Suma (euro)
- Chirie local (100eurox120 mpx6 luni)
72.000
- Amenajări interioare:
16.300
- instalaţia electrică
2.000
- instalaţiile sanitare
2.000
- instalaţia de încălzire / r ăcire - instalaţii necesare pentru telefon, calculator,camere supraveghere, 2.000 2.000 alarmă, casă de marcat, sonorizare etc. - plafon şi pereţi rigips 2.000
- îndreptat pereti şi zugr ăvit - parchet 100 mp(25 €/mp parchet+ 10€/mp manoper ă) - gresie 20mp (30 €/mp gresie + 10 €/mp manoper ă)
2.000 3.500 800
- Organizarea interioară a cafenelei:
cost achizitie bar
10.300
macinător de cafea – asigurat gratis de c ătre furnizorul de cafea;
3.000
expressor – asigurat gratis de c ătre furnizorul de cafea;
-
dedurizator – asigurat gratis de c ătre furnizorul de cafea;
-
blender – asigurat gratis de către furnizorul de cafea;
1 frigider pentru băuturi r ăcoritoare – asigurat gratis de c ăatre furnizorul de băuturi r ăcoritoare;
1 frigider pentru bere – asigurat gratis de c ătre furnizorul de b ăuturi alcoolice;
frigider/congelator pentru îngheţată – asigurat gratis de furnizorul de ingheţată;
dozator pentru bere – asigurat gratis de furnizorul de bere;
vitrina frigorific ă pentru mancare şi pr ă jituri
-
cuptor cu microunde
Bucureşti 2011
casă de marcat specială pentru cafenele şi soft
masină de facut gheaţă
mobilier tehnologic: bar, mese de lucru, dulapuri, etajere
Vestiarul pentru salaria ţi – 3 mp: mobilier
1.000 200 1.500 300 4.000
- Spaţii de primire şi servire: 100 mp (40 – 45 de locuri):
300
mese pătrate (20 buc x 100 euro/ buc)
fotolii (40 buc x 100 euro / buc)
20.900
canapea (4 buc x 600 euro / buc)
2.000
LCD (2 buc x 500 euro / buc)
4.000
decoraţiuni interioare (vaze flori, plante de interior, tablouri, 2.400
perdele, decoratiuni, suporturi, etc.)
1.000
sistem video de supraveghere
8.000
sistem sonorizare
2.000 1.500
- Inventarul pentru servire: ▪ farfurii desert: (50 x 2 euro / buc)
300
▪ tacamuri (50 x 4 euro / set)
100
▪ cesti cu farfurioar ă pentru cafea şi ceai, pahare pentru băuturi
200
alcoolice şi r ăcoritoare, scrumiere, serveţele, tăvi, suporturi pentru
-
meniuri – asigurate în mod gratuit de către furnizori - Camera pentru depozitare: rafturi
300
- Birou:
2.200
calculator
1.000
imprimantă / copiator / fax / scaner
1.000
telefon
100
diverse – birotica (dosare, hartie, pixuri, etc.)
100
Total necesar
122.300
Acoperit de surse proprii
30.000
Necesar de finanţare
92.300 Bucureşti 2011
● Aparatele necesare
pentru prepararea cafelei, păstrarea băuturilor alcoolice şi
r ăcoritoare şi a îngheţatei pot fi achiziţionate sau luate în comodat de la furnizorii de cafea şi băuturi. Managementul cafenelei Ariko optează pentru cel de-al doilea caz, obligându-se astfel să achiziţioneze produsele doar de la acel furnizor, care poate impune un target lunar obligatoriu. Avantajele constau în costurile reduse, deoarece aparatele şi service-ul sunt gratuite, fiind însoţite de toate materialele necesare servirii (ceşti, tăvi, meniuri, pahare, şerveţele etc.). De asemenea, personalul este instruit de c ătre furnizorul de cafea în privin ţa utilizării aparatelor de cafea. format din: ● Personalul cafenelei va fi format
un responsabil de cafenea, 4 chelneri, 2 barmani barmani
şi 2 persoane responsabile cu menajul, care vor lucra în ture. Cu excepţia responsabilului de
cafenea, care va avea o experienţă considerabilă în domeniu, recrutarea celorlalte persoane va ţine cont în primul rând de caracteristicile personale şi dorinţa de a învăţa, şi mai puţin de
experienţa acumulată în domeniu. Ei vor fi în subordinea responsabilului de cafenea. Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curentă a cafenelei, de relaţia cu furnizorii şi clienţii parteneri, dar va lucra şi în mod direct cu managementul societăţii, pentru a stabili şi respecta metodele de promovare ale cafenelei şi bonsurile de performanţă acordate salariaţilor. De asemenea, va realiza training-urile necesare personalului p ersonalului în relaţia cu clienţii. Chelnerii şi barmanii vor fi instrui ţi atât de către responsabilul de cafenea, cât şi de c ătre furnizorii de cafea şi băuturi alcoolice, cu privire la modul de utilizare al aparatelor, dar şi privind modalitatea de servire a diferitelor băuturi. ● Clienţii
nemultumiţi vor avea la dispozi ţie posibilitatea de a face reclamaţii, înaintate
responsabilului de cafenea, care va lua măsuri pentru a solu ţiona problemele clienţilor. ● Furnizorii
de cafea pentru HoReCa şi-au adaptat pachetele de servicii în func ţie de
locaţia vizată, oferind pe lângă produsele pe bază de cafea şi aparate în custodie, materiale promoţionale şi cursuri de formare. Printre furnizorii de cafea se numără: - Julius Meinl Romania (cafea Julius Meinl); - Divizia HoReCa din cadrul Strauss Romania (Doncafe şi Lavazza); - Nordic Import Export Co SRL (Kimbo şi Kose); - Nestle Romania (Nescafe); - Pro Brands Distribution (Illy). Bucureşti 2011
● Aprovizionarea
se va realiza o dată la 2 să ptămâni, în cazul băuturilor şi zilnic, în
cazul produselor de patiserie, pr ă jituri şi sandwichuri. În acest fel nu va fi necesar un spaţiu mare de depozitare. Băuturile, cafeaua şi ceaiul vor fi depozitate la punctul de lucru, într-o camer ă special amenajată. Seful de cafenea va fi responsabil de gestiunea stocurilor. necesare pentru deschiderea cafenelei se obţin de la
● Autorizaţiile de funcţionare
Ministerul Alimenta ţiei Publice, Primărie, Sanepid şi Pompieri.
7. Managementul Managementul activităţilor Conducerea cafenelei este asigurată de Manager, care va fi şi proprietarul firmei, şi de
responsabilul de cafenea. Organigrama firmei este prezentată în anexa 1 ataşată acestui proiect. Responsabilul de cafenea trebuie să fie o persoană dinamică, flexibilă şi cu o experienţă bogată în acest domeniu. El va fi responsabil de conducerea opera ţională a cafenelei, având în
subordine toţi angajaţii. Managerul va avea în subordine întreg personalul cafenelei, împreună cu responsabilul de cafenea. Responsabilul de cafenea va avea în subordine chelnerii, barmanii şi persoanele responsabile cu menajul. Programul de recrutare şi verificare a personalului va avea în vedere experienţa
responsabilului de cafenea şi calităţile profesionale ale celorlalte persoane ce vor fi angajate. Responsabilul de cafenea se va implica ulterior în angajarea personalului operaţional, va avea în vedere activitatea curentă a cafenelei şi va menţine legătura cu furnizorii şi partenerii cafenelei. El raspunde direct în fa ţa managerului. Remunerarea se va face prin salariu fix şi se vor acorda prime cu ocazia anumitor
evenimente. Salariul brut lunar va fi 4.000 lei pentru responsabilul de cafenea, 1.800 lei pentru barmani, 1.200 lei pentru ospătari şi 900 de lei pentru personalul pentru cur ăţ ăţenie. Contabilitatea firmei va fi realizat ă printr-un un contract de prest ări servicii cu un contabil autorizat. In cadrul acestui gen de afaceri, un rol aparte îl are personalul, selectat atent pentru a se potrivi cu atmosfera creat ă în cadrul cafenelei. Ulterior, salaria ţii vor urma cursuri de pregătire, Bucureşti 2011
atât în vederea prepar ării corecte a produselor comercializate, cât şi în vederea gestionării relaţiei cu clientul. Managerul, cu o vastă experienţă în management, va avea un rol important în
controlarea îndeplinirii obiectivelor pe parcursul activit ăţii, o dată implementat planul de afaceri. Evaluarea activităţii se va realiza periodic şi va include analiza rezultatelor şi a modului în care sunt îndeplinite obiectivele şi strategiile propuse. Acest sistem va permite corectarea eventualelor erori ce ar putea surveni pe parcurs. Pe langă salariile fixe, salaria ţii vor beneficia şi de bonusuri în funcţie de performanţă sau evenimente speciale. Programele de motivare vor face referire la implicarea tuturor salariaţilor în activitatea firmei, responsabilizarea şi recompensarea lor. Responsabilul de cafenea va beneficia trimestrial de un bonus format dintr-un procentaj din vânzările realizate peste un anumit target.
8. Planul financiar
8.1. Cheltuieli
Calculele următoare privesc cheltuielile efectuate în primul an de la înfiinţare. ● Cheltuielile cu promovarea: - 3% din cifra de afaceri = 30.296 lei/an, adică 7.045 euro / an. ● Cheltuieli cu personalul: Poziție
Număr
Salariul individual Salariu individual brut (lei/luna)
brut (euro/luna)
Responsabil cafenea
1
4.000
930
Barman
2
1.800
418
Chelner
4
1.500
349
Personal de curațenie
2
900
209
Total
9
15.400 Bucureşti 2011
3.581
Fondul de salarii se ridic ă astfel la 184.800 lei/an, adică 42.976 euro/an. ● Cheltuieli cu utilităţile – 45.100 lei/an (10.488 euro/an):
- Abonamentul telefonului mobil al responsabilului de cafenea: 3.600lei/an (837 euro/an). - Abonamentul telefonului fix: 1.500 lei/an (348 euro/an); - Electricitate şi apă: 40.000 lei/an (9.302 euro/an); ● Cheltuieli cu chiria:
1.200 euro/lună x 12 = 14.400 euro/an = 61.920 lei/an. ● Cheltuielile cu aprovizionarea:
Un client consumă în medie 2 - 3 produse. Consumul dintr-o cafenea se împarte în medie astfel: ▪ Produse pe bază de cafea sau ceai – 40%; ▪ Băuturi r ăcoritoare –25%; ▪ Băuturi alcoolice – 15%; ▪ Produse de patiserie, pr ă jituri, îngheţată – 20%
Un kg de cafea de calitate (ex. Julius Meinl) costă între 100 şi 130 lei, iar prepararea unei cafele necesită 8 g de pulbere de cafea. Aşadar, dintr-un kilogram de cafea se pot prepara pân ă la 125 de cafele. In ipoteza că, în primul an, cafeneaua va fi frecventată de 100 de clienţi / zi, atunci: 100 clienţi/zi x 30 de zile = 3.000 de clienţi lunar, adică 36.000 clienţi/an. 36.000 de clienţi/an x 3 produse / client = 108.000 produse / an. ▪ Produse de cafea şi ceai (40%) = 43.200 produse, dintre care 28.800 cafele şi 14.400 ceaiuri.
- Cost cafea: cafea: 28.800 x 8 g/cafea g/cafea = 230.400 grame =230,4 kg 230.4 kg x 130 lei/kg = 29.952 lei - Cost ceai: 14.400 x 5 g/ceai = 72.000 g = 72 kg 72 kg x 150 lei/kg = 10.800 lei Prin urmare, cheltuielile privind aprovizionarea cu cafea şi ceai reprezintă: 40.752 lei/an.. - Lapte condensat, zahăr, pliculeţe de miere = 5.000 lei/an ▪ Băuturi r ăcoritoare (25%): 27.000 produse/an x 2 lei = 54.000 lei Bucureşti 2011
▪ Băuturi alcoolice (15%): 16.200 produse/an x 25 lei = 405.000 lei ▪ Produse de patiserie, pr ă jituri şi îngheţată: (20%): 21.600 produse/an x 3 lei = 64.800 lei.
Prin urmare, se previzionează cost al aprovizionării de 569.552 lei/an = 132.453 euro/an. Cheltuielile totale în primul an de la înfiin ţare vor fi de aproximativ 891.668 lei/an = 207.364 euro/an.
8.2. Venituri
Pentru dezvoltarea activităţii, societatea şi-a propus închirierea unui spaţiu central, amenajarea acestuia în mod corespunzător şi promovarea cafenelei în cadrul segmentului vizat. Managementul societăţii a decis abordarea unei strategii moderate de previzionare a vânzărilor, dat fiind contextul economic general din România Astfel, pentru următorii 2 ani, societatea prognozează o creştere anuală de 25%, pentru cel de-al doilea an şi de 40% pentru cel de-al treilea. Se estimează un flux mediu de 100 clienţi/zi în primul an, 125 clienţi/zi în cel de-al doilea an şi 200 clienţi/zi în cel de-al treilea an. ● în primul an
La un flux de 36.000 de clienţi/an, vor fi consumate, în medie, 108.000 produse/an. ▪ Produse de cafea şi ceai (40%) = 43.200 produse, dintre care 28.800 cafele şi 14.400 ceaiuri.
-
Preţ mediu cafea: 28.800 x 10 lei = 288.000 lei.
-
Preţ mediu ceai: 14.400 x 8 lei = 115.200 lei
▪ Băuturi r ăcoritoare (25%): 27.000 x 6 lei = 132.000 lei; ▪ Băuturi alcoolice (15%): 16.200 x 10 lei = 162.000 lei; ▪ Produse de patiserie, pr ă jituri şi îngheţată: (20%): 21.600 x 12 lei = 259.200 lei.
Aşadar, la sfâr şitul anului, se va obţine o cifr ă de afaceri de 956.400 lei (222.418 euro). ● În cel de-al doilea an se previzionează o creştere de 25% faţă de primul an, ob ţinându-se o
cifr ă de afaceri de 1.195.500 lei (278.032 euro). ●
În cel de-al treilea an se previzionează o creştere de 60% faţă de cel de-al doilea an,
obţinându-se o cifr ă de afaceri de 1.912.800 lei (444.837 euro).
Bucureşti 2011
8.3. Situaţia centralizată a veniturilor şi cheltuielilor
• Contul de profit şi pierdere: Nr.
Denumire indicator
2011
2012
2013
crt.
1
Vânzări
2
Alte
956.400 venituri
din -
1.195.500
1.912.800
-
-
activitatea curentă 3
Total venituri curente
956.400
1.195.500
1.912.800
4
Venituri financiare
-
-
-
5
Venituri extraordinare
-
-
-
6
TOTAL VENITURI
956.400
1.195.500
1.912.800
7
Materii prime şi materiale
569.552
650.300
950.647
8
Utilităţi
45.100
46.100
50.370
9
Cheltuieli cu salariile
184.800
184.800
184.800
10
Cheltuieli
55.440
55.400
55.400
cu
asigur ări
sociale 11
Amortizări
-
-
-
12
Alte cheltuieli curente
120.000
130.000
140.000
13
Total cheltuieli curente
919.452
1.011.200
1.325.817
14
Cheltuieli financiare
-
-
-
15
Cheltuieli extraordinare
-
-
-
16
TOTAL CHELTUIELI
919.452
1.011.200
1.325.817
17
Rezultat
184.300
586.983
economic 36.948
(PROFIT)
18
Impozit pe profit
5.911
29.488
93.917
19
Profit net
31.037
154.812
493.066
Bucureşti 2011
Se observă faptul că, odata cu creşterea număr ului ului de clienţi care frecventează cafeneaua Ariko, veniturile cresc cu 25% în anul 2012 faţă de 2011 şi cu aproximativ 60% în anul 2013 faţă de 2012. Calculele următoare evidenţiază această creştere.
8.4. Calculul indicatorilor de performanţă
● Indicele cifrei de afaceri: ICAt+1/t =
+1
x 100,
unde: ICAt+1/t - n – indicele cifrei de afaceri în anul t+1 faţă de anul t; CAt+1 – cifra de afaceri în anul t+1; CAt – cifra de afaceri în anul an ul t. ICA2012/2011 =
1.195.500 956.400
x 100 = 25%
1.912.800
ICA2013/2012 = 1.195.500 x 100 = 60,4% Se observă o creştere a cifrei de afaceri cu 60,4% în anul 2013 fa ţă de 2012, pusă pe seama creşterii număr ului ului de consumatori. Conform previziunilor, cifra de afaceri poate ajunge în anul 2013 la un nivel de 200% faţă de primul an de activitate. ● Indicele cheltuielilor:
ICt+1/t =
+1
x 100,
unde: ICn+1/n – indicele cheltuielilor în anul t+1 fata de anul t; Ct+1 – cheltuielile totale în anul t+1; Ct – cheltuielile totale în anul t. IC2012/2011 =
1.011.200 919.452
x 100 = 5,72 %
1.352.817
IC2013/2012 = 1.011.200 x 100 = 33,78 % Se observă faptul că, spre deosebire de cifra de afaceri, cheltuielile cresc într-o propor ţie mai mică, cu numai 5,72 % în anul 2012 şi cu 33,78% în anul 2013 faţă de 2012. ● Termenul de recuperare a investiţiei (Tr) exprimă intervalul de timp necesar recuperării
investiţiei realizate din profitul anul ob ţinut şi este egal cu 3 ani şi 4 luni. Bucureşti 2011
● Rata profitabilităţii faţă de cheltuieli (RPC) :
RPC = (Profit brut / Cheltuieli totale) x 100; RPC2011 = 4,018%; RPC2012 = 18,22%; RPC2013 = 44,27%; ● Rata rentabilităţii comerciale se prezintă astfel: Rc =
Pr CA
x 100,
unde: Rc – rata rentabilit ăţii comerciale; Pr – profit; 36.948
Rc2011 = 956.400 x 100 = 3,86 % 184.300
Rc2012 = 1.195.500 x 100 = 15,41% 586.983
Rc2013 = 1.912.800 x 100 = 30,68% Pe fondul creşterii cifrei de afaceri cu 25% în 2012 şi cu 60,4% în 2013, rata rentabilităţii comerciale indică un procent al profitului de 15,41% din cifra de afaceri în anul 2012, şi de 30,68% în anul 2013.
9. Oferta intreprenorială
Investiţia necesar ă înfiinţării cafenelei Ariko este de aproximativ 130.000 euro. Această sumă include investiţia iniţială în amenajarea cafenelei, 50.300 euro, şi suma necesar ă achitării chiriei în primele 6 luni de la încheierea încheie rea contractului. Bucureşti 2011
25% din necesarul investiţiei va fi asigurat din fonduri proprii, urmând ca restul sumei să fie asigurată printr-un credit bancar. Valoarea amenajărilor rezultă dintr-un deviz antecalculat de societatea ce va efectua aceste lucrări. Sumele necesare achiziţionării mobilierului şi a celorlalte elemente necesare
localului sunt conforme cu rezultatul studiilor de pia ţă efectuate. Destinaţiile exacte ale sumelor solicitate sunt prezentate Tabelul nr.1. Alocări fonduri. Se intenţionează ca necesarul de finanţare astfel obţinut să fie acoperit prin obţinerea unui credit din partea unei instituţii specializate. Previziunile financiare s-au făcut sub premisele obţinerii unui împrumut pe termen lung de 92.300 euro, a cărui rambunsare se va face în 3 ani prin rate egale şi dobândă calculată la sold. Rata dobânzii creditului în valută ce a fost utilizată în proiecţiile financiare este de 14%.
Bucureşti 2011