LP 5 Examenul biochimic al urinii: determin ări calitative / 2 ore ANALIZA BIOCHIMICA A URINEI RECOLTAREA ŞI CONSEVAREA URINEI
•
Recoltarea Recoltarea urinei se efectueaza imediat dupa dupa emisie, emisie, in recipiente de unica folosinta sau in vase de sticla curate, clatite cu apa distilata; Pt examenul sumar de urina se urina se utilizeaza urina de dimineata, urina care s-a acumulat in timpul noptii si care prezinta concentratie maxima. In aceasta urina se fac numai determinari determinari calitative. Pt examenul complet al urinei urinei se foloseste urina din 24 ore. Pt colectarea acesteia se procedeaza astfel: se colecteaza urina la prima emisie; aceasta se arunca si apoi se colecteaza toate emisiile de urina intr-un vas cu conservant, timp de 24 ore. Se masoara cantitatea totala de urina acumulata in 24 ore, deoarece toate analizele care se efectueaza din aceasta se raporteaza la volumul total. Din urina acumulata in 24 ore, dupa omogenizare, se ia o proba si se fac determinari cantitative. Se recomanda ca analizele sa se efectueze imediat sau cel mult la 2-3 ore de la recoltare. Conservarea urinei Daca nu se pot efectua determinari in acest interval se recomanda conservarea urinei prin congelare imediata (-20 0C), pastrare la rece (+4 0C) sau adaugarea unor substante conservante: formaldehida, timol 1g/l, glutaraldehida, Cellfix, etc. Scopul conservarii este pastrarea nemodificata a majoritatii componentilor urinari, cu exc electrolitilor, asupra carora pot actiona flora bacteriana saprofita (bacterii si ciuperci). In momentul efectuarii analizelor, conservantul se separa de urina cu aj unei palnii de separare. Atentie...pt examenul bacteriologic nu se adauga conservanti in urina. •
MĂSURĂTORI ORGANOLEPTICE URINA (ASPECT, CULOARE, CULOARE, MIROS)
Principiul metodei Evaluarea proprietatilor organoleptice ale urinei cu ajutorul analizorului vizual si olfactiv. Tehnica de lucru Se aduce recipientul cu proba de urina la nivelul ochilor si se compara in raport cu un vas cu apa.
1
Rezultate normale, modificări Culoarea urinei -
variaza de la galben pai (diluata, alcalina) la portocaliu-roscat (concentrata, acida) spre chihlimbar culoarea este data de pigmentii pe care-i contine: urocrom, urobilina, porfirina urini decolorate apar in poliurii de diferite cauze urini intens colorate apar in cazul consumului de alimente hiperproteice, dupa efort fizic intens, oligurii, febra, afectiuni hepatice cronice
Modificari de culoare -
galben verzui : in sindroame icterice; roz-rosiatica in hematurie (tulbure), in hemoglobinurie (limpede), rosie la emisie care devine neagra, in porfirinurie; zeama de carne in glomerulonefrita acuta rosie in consum de piramidon, algocalmin, antipirina albastru verzui in cazul administrarii de albastru de metil neagra in melanom, alcaptonurie
mioglobinurie
Mirosul urinei
Caracteristic la emisie, amoniacal sau fad, se modifica in timpul pastrarii Modificari ale mirosului miros fetid in infectii (cistite, Proteus) miros de acetona (mere putrede) in diabetul zaharat decompensat cu acidoza Aspectul urinei
La emisie este limpede, clara, transparenta, se poate tulbura pe parcursul pastrarii. Modificari de aspect tulbure, opalescent dupa emisie in eliminare de saruri (nisip renal) piurie – prezenta de puroi, mucus, epitelii flora mirobiana, saruri lipurie – prezenta de lipide (asp laptos) • •
EXAMENUL MICROSCOPIC AL URINEI SEDIMENTUL URINAR (SU)
Sedimentul urinar se face din urina proaspat emisa, de preferat cea recoltata dimineata deoarece fiind mai concentrata se evita liza celulelor. Principiul metodei SU obtinut prin centrifugare 5 min la 2000 rpm, se examineaza la microscop. Tehnica de lucru Din sedimentul obtinut la centrifugare se ia o picatura si se pune pe o lama de microscop. Se acopera cu o lamela si se cerceteaza cu un obiectiv mic pt o orientare generala, apoi cu un obiectiv mare pt un examen amanuntit. Toate sedimentele care se gasesc intro urina normala sau patologica se impart in 2 mari grupe:
2
sediment organizat –
presupune prezenta de celule epiteliale, hematii, leucocite, cilindri, cilindroizi, pseudocilindri, celule neoplazice, flora microbiana, paraziti, filamente, levuri, grasimi; sediment neorganizat - presupune prezenta de substante de natura organica (ac uric, Cys, Leu, Tyr) sau minerala (fosfati, carbonati, oxalati) care precipita sub forma organizata sau amorfa, in functie de pH, diureza, regim alimentar.
-
-
Rezultate Normal, pe o lama gasim: 1 -2 hematii 3-4 leucocite uneori un cilindru rare celule epiteliale rare cristale Cand cantitatea lor este mare, atunci au semnificatie patologica, astfel: hematiile in numar mare – hematurie -
indica afectiuni glomerulare, litiaza, inflamatii ale ap urinar, sindrom hemoragic; leucocite crescute – leucociturie – proces inflamator al tractului urinar cilindri - formatiuni alungite, mulaje ale lumenului tubilor renali, pot fi celulari: hematici, leucocitari, epiteliali acelulari: hialini (prin pp proteinelor), granulosi (distrugerea cel epiteliale renale), granulograsosi (sindromul nefrotic), pigmentari (contin Hb, Mgb, bilirubina)
-
o o
CERCETAREA ELEMENTELOR ANORMALE DIN URIN Ă determinari calitative •
Urina este un lichid de excretie cu o compozitie chimica extrem de diversa. Cand concentratia unor substante care in mod normal sunt in cantitati mici, creste mult, atunci ele au semnificatie patologica. Aceste substante sunt: proteine, glucide, compusi cetonici, pigmenti sanguini, urobilinogen, pigmenti biliari, acizi biliari. •
IDENTIFICAREA PROTEINELOR URINARE
Uzual, nu exista proteine in urina. Doar cantitati f mici, nedecelabile cu metodele uzuale. Proteinele cu mase moleculare mici pot fi reabsorbite la nivelul rinichiului. În conditii normale, urina recoltat ă în 24 de ore la adultul s ănătos contine 80 ± 25 mg proteine. Valoarea limit ă recunoscut ă este de 150 mg/24 h. Studiul proteinuriei fiziologice este important în evolutia sindromului nefrotic, deoarece prezenta ei reprezint ă un semn de vindecare sau de remisiune complet ă, pe când excretia unor cantit ăti anormale de albumin ă sau transferin ă traduce o remisiune incomplet ă sau o recidiv ă.
3
Pregatirea probei se utilizeaza urina de dimineata daca e tulbure, se centrifugheaza 3-4 min la 1000rpm, iar analizele se fac din supernatant daca urina e tulbure datorita lipidelor acestea se extrag cu eter daca urina e alcalina se aciduleaza cu cateva picaturi de ac acetic 10% 1. Metoda cu acid sulfosalicilic la rece Principiul metodei Substantele proteice din urina precipita la adaugarea catorva picaturi de acid sulfosalicilic. Tehnica de lucru Se pregatesc 2 eprubete cu cate 3-4 ml urina filtrata. In una din ele se adauga 8 – 10 picaturi acid sulfosalicilic 20%. Se agita. Se examineaza pe fond negru. A doua eprubeta serveste ca martor. Rezultate Aparitia unui precipitat sub forma unei opalescente indivca prezenta proteinelor. Cu cat cantitatea de proteine e mai mare cu atat precipitatul este mai evident. Normal – proteinele sunt absente in urina Variaţii patologice Prezenta in urina a cantitatilor anormale de proteina – proteinurie Este cauza unor afectiuni renale Proteinuriile sunt: tranzitorii (benigne) – in efort , febra, frig permanente (intotdeauna patologice) -
Cauze prerenale macroglobulinemia Waldenstrom limfogranulomatoza maligna - limfosarcom proteinuria Bence-Jones Cauze renale prin lezarea filtrului renal – glomerulonefrita acuta, sindrom nefrotic, etc prin retroresorbtie tubulara micsorata – tubulonefroze toxice (Pb, Hg), rinichiul de soc, sindroame de strivire Cauze postrenale (nu datorate rinichiului ci proceselor patologice ale cailor renale) - cistite, uretrite, prostatite, neoplasme, litiaza
4
•
IDENTIFICAREA GLUCIDELOR URINARE Reactia Benedict Reactia Fehling
Normal, urina contine cantitati mici de glucoza (in 24 ore 100-300 mg ‰) Cantitati mari de glucoza - glicozurie Alte glucide: fructoza, lactoza, maltoza, pentoze - meliturie . Dozarea glucidelor in urina se face dupa deproteinizare, daca se constata prezenta acestor substante in proba deoarece prezenta altor substante reducatoare (albumina, pigm biliari, acid uric, urati, creatinina) dau rezultate false. 1. Reactia Benedict Principiul metodei Glucoza reduce sulfatul de cupru in mediu alcalin, la cald, la hidroxid cupric de culoare galbena, care trece apoi in oxid cupros de culoare rosu caramiziu. Tehnica de lucru Intr-o eprubeta se pun 5 ml reactiv Benedict si 8 picaturi urina deproteinizata se agita se incalzeste pe baie de apa 5 min se raceste la temp camerei se pregateste o proba martor doar cu rv Benedict (citrat de sodiu, carbonat de sodiu, sulfat de cupru, ad) Interpretarea rezultatelor, astfel: CULOARE Albastru Albastru verzui Verde opalescent Brun verzui Galben Rosu caramiziu
REZULTAT urme + ++ +++ ++++
SUBSTANTA REDUCATOARE absente urme Aprox 0,5% (<1g%) Aprox. 1% Aprox. 1,5% Aprox. 2%
2. Reactia Fehling Principiul metodei Glucoza, prin functia sa aldehidica reduce la cald in mediu alcalin hidroxidul de cupru de culoare albastra la oxid cupros de culoare rosu – caramiziu. Tehnica de lucru Intro eprubeta se pun 5 ml urina deproteinizata si 2 ml amestec rv Fehling I si II. Se agita si se incalzeste eprubeta pe baie de apa la fierbere. Rezultate Precipitat rosu caramiziu – prezenta glucoza; Cantitatea de pp este direct proportionala cu concentratia glucozei din urina; Absenta precipitat – absenta glucoza.
5
Valori normale 100-300 mg ‰ in 24 ore Variaţii patologice Glicozurie -
permanenta in boli metabolice, boli renale tranzitorie in boli infectioase grave (febra tifoida, meningite, encefalite), intoxicatii acute si cronice, accidente vasculare cerebrale, hipertiroidie, boli cronice hepatice, pancreatita acuta
Fructozurie -
tranzitorie: alimentatie bogata in fructe, miere de albine permanenta: defect de fructozokinaza sau fructozoaldolaza.
Galactozurie apare prin defect enzimatic de uridilgalalactoztransferaza Lactozuria nu este patologica in ultimile luni de sarcina •
IDENTIFICAREA COMPUŞILOR CETONICI Compusii cetonici: rezulta din catabolismul acizilor grasi. se gasesc in cantitati foarte mici in urina normala. compusii cetonici: acetona, acidul acetilacetic, acidul β-hidroxibutiric -
Identificarea acetonei Reactia Legal-Imbert Principiul metodei Acetona in prezenta acidului acetic si a amoniacului da cu nitroprusiatul de sodiu o culoare rosu violacee. Tehnica de lucru Intro eprubeta se pipeteaza 5 ml urina filtrata 1 ml reactiv Legal-Imbert Se agita usor. Se adauga cu atentie 1 ml amoniac concentrat in asa fel incat sa nu se amestece cele doua medii. Se lasa in repaus 5 min. Rezultate Inel rosu – violet la limita de separare a celor 2 medii – reactie pozitiva care indica prezenta corpilor cetonici. Daca inelul dispare la fierberea urinei inseamna ca acesta s-a datorat acetonei. Intensitatea culorii este direct proportionala cu cantitatea de corpi cetonici din urina. Aprecierea semicantitativa se face prin dilutii succesive ½, ¼, 1/8, etc. Se considera proba pozitiva cu dilutia cea mai mare. Calcul: Concentratia = dilutia x 60 mg 6
Variatii patologice Corpii cetonici apar in urina in conditii asociate cu: alterarea metabolismului carbohidratilor, cand este metabolizata o cantitate crescuta de grasimi, atunci cand aportul de carbohidrati este restrictionat sau in diete bogate in grasimi, stari de acidoza asociate cu afectiuni care stimuleaza cetogeneza hepatica - inanitie, - narcoza dezechilibre hidrominerale. •
CERCETAREA PIGMENŢILOR BILIARI ÎN URINĂ
Se determina bilirubina, urobilinogenul, urobilina, acizi si saruri biliare . 1. Urobilinogen – metoda Erlich Principul metodei Urobilinogenul in prezenta para-dimetil-amino-benzaldehidei (rv. Erlich) in mediu acid da o coloratie rosie-portocalie. Pacientul va ingera alimente fara proteina si clorofila si va bea 1500 – 2000 ml/zi lichide. Proba de urina este recoltata timp de 7 – 18 ore, din 2 in 2 ore. Tehnica de lucru Intro eprubeta se pipeteaza 5 ml urina proaspata si 10 picaturi rv. Erlich. Se agita eprubeta si apoi se lasa in repaus 5 min. Rezultate Culoarea reactiei rosu – caramizie indica prezenta urobilinogenului Timpul de aparitie a culorii imediat dupa 10 min nu apare culoare
Rezultat reactie intens pozitiva reactie pozitiva reactie negativa
Valori normale urobilinogenurie 0,05 – 2,5 mg/24 ore Variatii patologice Urobilinogenurie crescuta in producere excesiva de pigmenti biliari utilizarea unor medicamente afectiuni hepatice Urobilinogenurie scazuta in obstructia cailor biliare reducerea florei bacteriene intestinale productie insuficienta de bilirubina -
7
2. Bilirubina – metoda Lugol Principiul metodei Oxidarea bilirubinei in biliverdina cu ajutorul iodului Tehnica de lucru intro eprubeta se pipeteaza 10-15 ml urina se pipeteaza 2 ml solutie Lugol (iod 1% in alcool) la fundul eprubetei Rezultate bilirubina este absenta in urina normala reactia pozitiva este data de aparitia unui inel verde la limita de separare a celor 2 medii Variatii patologice Bilirubinurie in: icter mecanic icter hepatocelular 3. Acizi si saruri biliare - reactia Hay cu floare de sulf Principiul metodei Acizii biliari au proprietatea de a scadea tensiunea superficiala a lichidelor in care sunt dizolvati. Astfel, acizii biliari din urina scad tensiunea superficiala si floarea de sulf sedimenteaza. Tehnica de lucru Intr-un cilindru se masoara 20 ml urina, se adauga cateva picat. de fenolftaleina si se neutralizeaza cu NaOH. se agita si se lasa cateva ore la rece deasupra probei se presara floare de sulf. Rezultate Acizii biliari sunt absenti in urina normala Daca floarea de sulf pluteste – rezultat negativ (acizii biliari sunt absenti) Daca floarea de sulf cade la fundul vasului – urina contine cel putin 0,01 g% acizi biliari Daca floarea de sulf cade la fundul vasului dupa o usoara agitare – urina contine 0,005 g% acizi biliari Variatii patologice Colalurie – prezenta acizilor biliari si a sarurilor biliare in urina, apare in: ocluzia canalului coledoc leziuni anatomice si alterari functionale hepatice -
8
