CUPRINS PARTEA I. INTRODUCERE Capitolul 1. Psihologia şi cercetarea calitativă 1.1. Pozitivism şi psihologia tradiţională
1.2. 1.. 1.". 1.$. 1.%. 1.'.
Postmodernism şi psihologia critică Ce este cercetarea calitativă! Strategii# metode şi tehnici de cercetare calitativă Stadiile cercetării calitative Criterii de eval&are a cercetării calitative (tica cercetării calitative
3 3 5 12 20 22 33 39 PARTEA II. METODE DE ADUNARE A DATELOR
Capitol&l 2. )etoda intervi&l&i 2.1. Caracteristicile intervi&l&i 2.2. *ip&ri de intervi&ri 2.. Pregătirea intervi&l&i 2.". +rta intervievării 2.$. +naliza şi interpretarea datelor intervi&l&i 2.%. +vanta,ele şi limitele intervi&l&i Capitolul 3. eto!a o"serva#iei
.1. Caracteristicile o-servaţiei .2. *ip&rile de o-servaţie .. Stadiile o-servaţiei .". Condiţiile &nei -&ne o-servaţii .$. +vanta,ele şi limitele o-servaţiei Capitolul $. Alte %eto!e !e a!u&are a !atelor
".1. )etoda acţi&necercetare ".2. )etoda etnogra/ică
4.3. Studiul de caz ".". )etoda narativă 45 49 58 59 65 69 71 71 73 74 75 78 SI 81 84 86 88
PARTEA III. METODE DE ANALIZĂ A DATELOR Capitolul '. A&ali(a )e&o%e&ologică
*+
$.1. 0ilozo/ia /enomenologică $.2. Cercetarea /enomenologică $.. +naliza tematică $.". +naliza tematică 3n st&di&l sănătăţii reprod&cerii din Rom4nia
' 12 1$
Capitolul ,. Teoria ge&erată
111 111
%.1. 5e/inirea teoriei generate %.2. Stadiile teoriei generate %.. Perspectivele teoriei generate
Capitolul 7. Analiza de discurs '.1. '.2. '.. '.". '.$.
6im-a, şi analiza de disc&rs 5e/inirea analizei de disc&rs 5isc&rs şi analiza de disc&rs Stadiile analizei de disc&rs Relevanţa şi pro-lemele analizei de disc&rs
111 111 11 12
121 121 12" 12' 11
Capitolul . Alte %eto!e !e a&ali(ă a !atelor
1$1$3
7.1. )odele de analiză calitativă 7.2. +naliza de conţin&t 7.. +naliza conversaţională 7.". (tnometodologia 7.$. +naliza semiotică 7.%. +naliza dramat&rgică
1" 1"" 1"' 1$ 1$1 1$2
PARTEA I/. RECON0IDERAREA REA2IEI CAITATI/CANTiTA CAITATI/CANTiTATI/ TI/ Capitolul *. Ele%e&te ca&titative 4& cercetarea calitativă *.1. )etoda constr&ctelor personale şi a grilei repertoriale
.2. )etoda 8 .. )etode de analiză calitativă asistate de comp&ter Capitol 1-. Re)lec#ii )i&ale asupra cercetării calitative
1''
1.1. Cantitativ vers&s calitativ sa& complementaritate! 1.2. +vanta,ele şi dezavanta,ele cercetării calitative 1. Consideraţii despre viitor&l cercetării calitative 5i"liogra)ie
PARTEA INTRODUCERE
C+PI*96U6 1 PSI:969;I+ PSI:969;I +
C+6I*+*I=> 1.1. Pozitivism şi psihologia tradiţională
Până nu de mult psihologia se autodefinea ca tiin!ă poziti"ă a cărui o#iect de studiu poate fi cunoscut cunoscut o#iecti" prin aparata$ul aparata$ul metodologic de care care dispune. %nun!ul %nun!ul fundamental al poziti"ismului se referă la e&isten!a unei realită!i e&terioare care poate fi studiată o#iecti"' pe modelul rela!iei cauză(efect. Cercetătorul poate a"ea acces la o realitate pree&istentă dacă opera!ionalizează aspectele realită!ii o#iecti"e i su#iecti"e )n aa numitele variabile. Scopul metodei cantitati"e este predic!ia i controlul "aria#ilelor independente i dependente. *acă luăm )n considerare cele trei elemente )ncorporate de orice paradigmă teoretică+ ontologic ,care este natura lumii' a realită!ii-' epistemologic ,cum cunoatem realitatea- i metodologic ,cum accedem la cunoaterea realită!ii-' putem sumariza asump!iile poziti"ismului astfel+ / realitatea este o#iecti"ă0 e putem aduna informa!ii ade"ărate despre realitate prin men!inerea neutralită!ii cercetătorului i prin utilizarea de metode e&perimentale0 / scopul cercetării este e&plicarea' predic!ia i controlul fenomenului fizic' psihic sau social0 / cunotin!ele o#!inute prin "erificarea de ipoteze sunt acceptate ca fapte sau legi care pot fi generalizate0 / criteriile de de e"aluare ale cercetării sunt "aliditatea internă i e&ternă' e&ternă' fidelitatea i o#iecti"itatea0 / "ocea care se face face auzită )n cercetare este cea a cercetătorului neutru' neafectat de "alorile lumii sociale i culturale )n care trăiete' de politică' schim#are i decidenti. ascina!ia pentru metodele cantitati"e reflectă o#sesia cercetătorilor ca psihologia să fie considerată o disciplină cu statut de tiin!ă grea' dar i nesiguran!a i an&ietatea fa!ă de legitimitatea pozi!iei psihologiei )n panteonul tiin!elor poziti"e. Pentru a se delimita net de filozofie' f ilozofie' religie' psihanaliză sau alte discipline care e&plorează psihicul uman' psihologia psihologia a accentuat accentuat rolul măsurării i e&perimentării e&perimentării )n detrimentul rele"an!ei umane' sociale' culturale i politice a a#ordărilor sale. Preocuparea pentru puritatea metodelor de cercetare a condus la un fetiism metodologic ,urra5 i Cham#erlain' 1666. Cercetătorii care nu aderau la metodologia cantitati"ă erau cataloga!i ca netiin!ifici i implicit' ignora!i de comunitatea tiin!ifică. Monismul metodologic, adică con"ingerea că e&istă o singură metodă cu ade"ărat tiin!ifică' i anume cea cantitati"ă' a dominat psihologia timp de trei(patru decenii' cunoscând apogeul prin paradigma #eha"ioristă. Asump!ia fundamentală a monismului metodologic este aceea că prin utilizarea metodelor cantitati"e cercetarea de"ine o#iecti"ă' necontaminată de su#iecti"itatea cercetătorului ,*enzin i incoln' 1664. Când se afirmă apartenen!a psihologiei la tiin!ele poziti"e' se ignoră că aceasta este tiin!a despre comportamentul uman. Se ignoră i faptul că fenomenul uman indi"idual i social' nu poate fi )ntotdeauna cuantificat i e&primat )n legită!i. )n ciuda faptului că s(a )ncercat să se nege acest lucru' psihologia este una dintre disciplinele )n care su#iectul ,cercetătorul i o#iectul cercetării ,cel in"estigat coincid. )n lupta pentru maturizare i pentru pentru depăirea comple&elor comple&elor fa!ă de medicină medicină i fizică' psihologia a sacrificat sacrificat specificul i unicitate unicitate o#iectului de studiu' de"enind scla"a scla"a
imperialismului metodologic ,iclea' 1668. 9anesic: ,1664 "or#ete de „idolatria metodologiei şi a sfintei trinităţi metodologice: validitate, fidelitate şi generalizare"
,p. 21;. Perspecti"a normati"ă i metodologică asupra cunotin!elor domină )ncă tiin!ele sociale' )n detrimentul cunotin!elor o#!inute prin reflec!ii asupra practicii. Aa cum arată iclea i
perspecti"a normati"ă normati"ă i cea calitati"ă )n cercetare este un un reziduu metodologic metodologic al dualismului dintre structură i ac!iune ,lonescu' 1668. Chiar dacă metafora ' războiul paradigmelor" folosită de >age ,1686 pentru a indica schim#ările apărute )n cercetarea socială este e&agerată' este cert că poziti"ismul nu mai este "ăzut ca unica paradigmă tiin!ifică )n in"estigarea in"estigarea fenomenului fenomenului socio(uman. *ictatura *ictatura i hegemonia poziti"istă a luat sfârit. ?ot mai mul!i psihologi percep percep necesitatea a#olirii a#olirii dualismului metodologic steril )n folosul complementarită!ii. *oar dialogul matur dintre paradigme "a solu!iona tensiunile e&istente' )n #eneficiul credi#ilită!ii i rele"antei ecologice a cercetării socio(umane. 1.2. Postmodernism i psihologia critică @na dintre cele mai recente micări intelectuale' cu impact semnificati"' semnificati"' )n ultimele două decenii asupra tiin!elor sociale i "ie!ii culturale' este postmodernismul. ntologia postmodernă afirmă relati"itatea i multiplicitatea realită!ii0 epistemologia' rela!ia tranzac!ională i su#iecti"ă a cercetătorului cu o#iectul in"estigat' iar metodologia postmodernă este de tip hermeneutic i dialectic' focalizată pe semnifica!ii' construc!ie i reconstruc!ie. Printre reprezentan!ii de prestigiu ai acestui curent amintim pe ichel oucault' 9acBues *errida' 9ean
"oin!a )n scopul de a produce o lume mai #ună. En cartea sa „Condiţia postmodernă: raport asupra cunoaşterii", 5otard ,1684 caracterizează epoca postmodernă prin scepticism fa!ă de sistemul uni"ersal de gândire. #iecti"ul postmodernismului' scrie 5otard' este de a a"ansa o "iziune critică asupra lumii moderne. Concep!ia despre cunotin!e ca oglindă a realită!ii este )nlocuită de teoria construc!iei sociale a realită!ii' unde accentul cade pe interpretare i negocierea semnifica!iei lumii sociale' pe conte&tul local i di"ersitate. *iscontinuitatea fa!ă de umanismul ra!ionalist' a#andonarea elitismului "aloric' decanonizarea' ne)ncrederea )n )nsăi realitatea e&isten!ei i )n orice fundamentare metafizică a ei' au determinat din partea unora' critici "ehemente a postmodernismului ,Cărtarescu' 1666. Pentru acetia' postmodernismul )nseamnă ira!ionalitate' anarhie i o nedeterminare amenin!ătoare. En realitate' teoria postmodernă este o com#ina!ie ciudată de cinism' respect' frică i speran!ă fa!ă de comple&itatea lumii sociale contemporane. Acuza!ia de nihilism adusă postmodernismului nu poate fi sus!inută' atât timp cât teoria postmodernă propune proiecte de emancipare li#erală i democratică )n tiin!e' arte i cultură. Postmodernismul nu se "rea o solu!ie sau un răspuns la pro#lemele ridicate. ai degra#ă' curentul postmodern oferă un mod de gândire critică asupra lumii' tiin!ei i fiin!ei umane. )n acest sens deconstructivismul, concept asociat cu poststructuralismul i cu numele lui *errida ,167J' a de"enit astăzi parte a lim#a$ului cotidian )n societatea occidentală. A deconstrui are sensul de a căuta semnifica!ii alternati"e pentru lucruri' fenomene' stări. Scopul declarat al lui *errida a fost acela de a eli#era intelectualii de constrângerea gândirii ra!ionale. Ia!ionalismul ne(a lăsat să credem că )ntotdeauna e&istă o semnifica!ie o#iecti"ă' ade"ărată. *acă nu am găsit(o' ea tre#uie căutată deoarece se află unde"a' ateptând să fie descoperită. *econstructi"ismui' ca tehnică postmodernă' are ca scop rele"area faptului că lumea poate fi interpretată )n moduri diferite. Kimeni nu poate hotăr) care este semnifica!ia finală. ?ehnica dialogică sau polifonică, inspirată de munca cercetătorului rus din domeniul teoriei literaturii' ichel
Astăzi se apreciază că postmodernismul are impactul pe care 1(a a"ut acum patru decenii mar&ismul asupra intelectualilor din sferele academice. Succesul marcant al postmodernismului )n "ia!a spirituală a campusurilor uni"ersitare europene i nord( americane a fost )ntre!inut i de deziluziile genera!iei de "ârstă mi$locie' de orientare mar&istă' ca urmare a colapsului comunismului. ?ermeni ca „discurs", „putere cunoştinţe" au )nlocuit complet termeni ca dialectic, luptă de clasă ,oucault' 1661. Conform teoriei postmoderne' puterea nu mai este concentrată )n mâinile unui grup sau clase sociale ca )n teoria mar&istă. )n societatea postmodernă' puterea se manifestă i se e&ercită prin practicile sistemelor institu!ionale i informa!ionale' cum este cel educa!ional' medical' $uridic' economic' psihiatric. Creterea puterii se produce prin creterea cantită!ii de informa!ie. ?ermenul de hiperrealitate este utilizat pentru a descrie societatea postmodernă' de tip informa!ional. *upă Nincheloe i caren ,1664' familia nucleară nu i(a diminuat din importan!ă ca urmare a micării feministe radicale' ci ca rezultat al penetrării per"azi"e a spa!iului familial de către sistemul electronic de comunicare ,tele"iziune' radio' computer' sisteme C* i *H*. )n timp ce mem#rii familiei sunt prezen!i fizic )n spa!iul casei' cogniti" i emo!ional sunt' )n fapt' )n afara ei. )n maniera lui a& Le#er i a Dcolii de la ran:furt din anii OJ=' poststructuralitii consideră că nu e&istă un mod eficient de a com#ate puterea atât timp cât ea se află răspândită peste tot. Sistemul lumii postmoderne este unul fundamental informa!ional. Singura formă de protest fa!ă de actuala ordine socială sunt' )n opinia postmodernitilor' formele de rezisten!ă locale' adică ale unor grupuri sau curente de gândire considerate de către societate marginale ,feminismul' ecologiti' homose&uali' prizonieri' pacien!i' persoane cu diza#ilită!i. Acetia nu "or reui să transforme societatea )n )ntregul ei' dar pot modifica segmente din societate. etodele postmoderne au schim#at percep!ia grani!ei dintre tiin!ele sociale i cele umaniste' impunând "iziunea interdisciplinarită!ii. )n acest sens' este rele"ant faptul că astăzi psihologia cu greu mai poate ignora achizi!iile antropologiei' neurotiin!elor' medicinei comunitare' tiin!elor comunicării. Climatul intelectual indus de postmodernism a fost un factor decisi" )n dez"oltarea a#ordărilor critice din tiin!ele socio(umane. ?ermenul de teorie critică este legat de tradi!ia Dcolii de la ran:furt ,?hedor Adorno' a& or:heimer i er#ert arcuse. #iecti"ul fundamental al teoriei critice )n tiin!ă este pro"ocarea ideologiei dominante prin sugerarea ideii că lucrurile pot sta şi altfel ,discursul posi#ilului' al e&plorării alternati"elor i prin e&plicarea cauzelor care au condus la formarea acelor con"ingeri eronate ,@ssher i Lal:erdine' 2==1. Dcoala de la ran:furt a "ăzut )n teoria critică o modalitate de a eli#era domeniul academic de puterea post( iluminismului cultural. ?eoria critică informează asupra rela!iilor de putere i a modului )n care determinan!ii sociali modelează contientul i comportamentul indi"idual i colecti". Iolul determinan!ilor sociali este de cele mai multe ori necontientizat de către mem#rii societă!ii. ?eoria critică )i propune ca scop eli#erarea oamenilor de constrângerile con"ingerilor eronate' prin contientizarea influen!elor pe care institu!iile sociale le e&ercită asupra lor să gândească )n felul )n care o fac. Koua a#ordare critică modul tradi!ional de producere de cunotin!e care legitimează cine este elita tiin!ifică i cine nu' ignorând astfel alte forme de cunoatere. *iscursul posi#ilului sugerează că reconstruc!ia tiin!elor sociale ar putea conduce la o ordine socială mai democratică i egalitariană. Astăzi' perspecti"a critică este prezentă )n cele mai multe dintre tiin!e' de la medicină i sănătate pu#lică la antropologie' filozofie' psihologie' teoria literară. Cercetător sau
teoretician critic este acela care )i asumă prin munca sa o formă de critică socială i culturală' fundamentată pe următoarele idei generale+ ,a cercetarea i cunotin!ele implică automat rela!ii de putere0 ,# faptele nu pot fi niciodată izolate de domeniul de "alori0 ,c lim#a$ul are un rol central )n formarea su#iecti"ită!ii ,contiente i incontiente0 ,d )n orice societate e&istă grupuri mai pri"ilegiate fa!ă de altele0 ,e opresiunea are fa!ete multiple' dincolo de cele #inecunoscute' de clasă socială' rasă i se&0 ,f datele i raportul cercetării sunt #iasate de rasa' se&ul' clasa i orientarea politică a cercetătorului0 ,g rasa' se&ul' clasa i alte identită!i sociale sunt repere cruciale )n )n!elegerea oricărei e&perien!e umane0 ,h cercetarea tradi!ională a păstrat linite sau a ignorat mem#rii grupurilor marginalizate sau oprimate. Ieiese din cele prezentate până acum că putem "or#i de o sinergie )ntre teoria postmodernă i cea critică. Iuptura dintre lumea reală i domeniul unde se produc cunotin!ele ,lumea academică' cea a la#oratoarelor e&perimentale a fost una din cauzele care au contri#uit la dez"oltarea psihologiei critice ,o& i Prilleltens:5' 166;. icarea unidirec!ională a cunotin!elor' dinspre cercetarea academică spre lumea reală' dar nu i in"ers' este identificată i de Lillig ,1666 ca fiind o importantă cauză )n apari!ia curentului critic )n psihologie. #sihologia critică este o metadisciplină care e"aluează critic implica!iile morale' sociale i politice ale teoriilor i practicilor psihologiei ,Austin i Prilleltens:5' 2==1. Cu alte cu"inte' o#iecti"ul psihologiei critice este acela de a remodela psihologia )n scopul de a promo"a emanciparea societă!ii. Conceptele de oprimare i emancipare sunt concepte fundamentale )n psihologia critică ,o& i Prilleltens:5' 166;. Prin oprimare se )n!elege orice formă de dominare' su#ordonare' e&ploatare sau e&cludere. %manciparea se referă la e&perien!ierea li#ertă!ii fa!ă de sursele interne i e&terne ale oprimării i e&ercitarea a#ilită!ilor de dez"oltare fizică' emo!ională' intelectuală' spirituală i socială. Atât oprimarea cât i emanciparea au dimensiuni politice dar i psihologice. Ca oricare altă teorie critică' psihologia critică promo"ează "alori precum+ auto(determinare' compasiune' cola#orare i participare democratică' di"ersitate umană' dreptate socială. Cercetătorii critici nu se limitează doar la a descrie lumea' ci militează i pentru schim#area ei. ai mult chiar' nu doresc să schim#e doar lumea )n care trăiesc' dar i pe ei )nii' să de"ină mai interogati"i' mai refle&i"i' mai contien!i de propria su#iecti"itate i de modul )n care mediul socio( cultural )i modelează. Cercetătorul critic se )ntrea#ă )n permanen!ă de unde pro"in cadrele sale teoretice i metodologice' care institu!ii i interese sunt ser"ite ,contient sau incontient de cercetările sale. Prin analiza rela!iilor de putere i pro"ocarea institu!iilor i ideologiilor care perpetuează rela!iile sociale de dominare i oprimare' psihologia critică facilitează schim#ări concrete la ni"el indi"idual' organiza!ional i macro(social. Cu alte cu"inte' anga$area )n cercetarea critică postmodernă presupune practicarea speran!ei )ntr(o lume a cinismului. Cercetarea critică nu este )n căutarea unei metode magice care să garanteze "aliditatea demersului ei. *ei teoria critică nu i(a propus e&plicit să fa"orizeze metodologia calitati"ă' cu certitudine o #ună parte a cercetării calitati"e este condusă din perspecti"ă critică. ără a considera că metodele de cercetare calitati"ă au fost direct generate de postmodernism' este cert că apari!ia pe scena paradigmelor de gândire a curentului de gândire critică a a"ut implica!ii semnificati"e asupra metodelor de cercetare din tiin!ele sociale. Argumentele curentului postmodern' al
constructi"ismului social i teoriei critice' nu tre#uie percepute )n fa"oarea separării a#rupte i definiti"e de a#ordările poziti"iste. Koile perspecti"e tre#uie' mai degra#ă' asimilate cu un cadru complementar )n cercetarea socio(umană. 1.3. Ce este cercetarea calitativă?
@ltimul deceniu este martorul unei re"olu!ii metodologice )n tiin!ele sociale. *acă până nu de mult a face tiin!ă implica doar cercetări e&perimentale i analiză statistică a datelor' )n ultimii ani metodele cantitati"e au fost supuse unor analize critice care "izau următoarele aspecte+ ,a eludarea conte&tului care dă semnifica!ie "aria#ilelor studiate0 ,# ignorarea procesualită!ii fenomenelor in"estigate0 ,c omiterea interpretării cu scopul de a produce o imagine cât mai apropiată de realitatea o#iecti"ă i nemediată de reprezentări su#iecti"e0 ,d ignorarea scopurilor i moti"a!iilor ataate ac!iunilor0 ,e neaplica#ilitatea datelor generale Ea cazuri particulare' indi"iduale ,dis$unc!ia idiografic(nomotetic0 ,f eliminarea dimensiunii de descoperire a cercetării prin tipul de testare a ipotezelor e&perimentale' model care )mpiedică apari!ia de noi idei i )n!elegerea lor. Asistăm )n ultimii ani la apari!ia unei paradigme metodologice complementare celei poziti"iste. Koua paradigmă su#liniază construc!ia socială a realită!ii' scopul ultim fiind o )n!elegere mai #ogată' mai nuan!ată i autentică a fenomenelor psihologice ,9aco#' 1687. Eni!ial' noua paradigmă nu chestiona fundamentarea epistemologică a tiin!elor poziti"e0 asuma doar ideea e&isten!ei i a unei alte realită!i )n afara celei ce func!ionează conform principiului cauză(efect. ?entati"ele post(poziti"iste erau contiente de dificultatea de a accede la celelalte fa!ete ale realită!ii0 prin urmare' cunoaterea lor nu poate fi decât pro#a#ilă i imperfectă ,
Altfel spus' CC este interesată de comple&itatea interac!iunilor sociale e&primate )n "ia!a cotidiană i de semnifica!iile atri#uite de participan!i acestor interac!iuni. )n paragrafele următoare "om descrie caracteristicile generale ale CC care o fac să se deose#ească semnificati" de cercetarea cantitati"ă. &. Critica perspectivei pozitiviste. Apari!ia CC )n arena metodologiei cercetării a fost generată de chestionarea "alidită!ii enun!urilor poziti"ismului i adoptarea
perspecti"ei postpoziti"iste. etodele poziti"iste sunt considerate doar una dintre modalită!ile de a surprinde realitatea socială' dar nu unica0 ele nu sunt nici mai #une nici mai rele decât alte metode de măsurare. Postpoziti"ismul acceptă că realitatea nu poate fi surprinsă total niciodată' cercetarea fiind )ntotdeauna mediată de reprezentările i interpretările cercetătorului. )n consecin!ă' postpoziti"ismul propune metode multiple de cercetare' atât cantitati"e cât i calitati"e' cu accent pe descoperire i "erificare de teorii )n mediul natural. Aderarea la perspecti"a post(poziti"istă a fost respinsă de noua genera!ie de cercetători' adep!i ai paradigmei constructi"ismului' post(structuralismului i post(modernismului. S(au căutat alte metode de a accede la realitate' )n care implicarea emoti"ă' "alorile politice' culturale' sociale' economice' responsa#ilitatea personală' "ocile multiple sunt doar câte"a din caracteristici. '. #erspectiva constructivistă. etodologia calitati"ă )i fundamentează principiile pe #aza paradigmei constructi"iste. Aceasta asumă e&isten!a unor realită!i multiple' uneori conflictuale ,relati"ism ontologic' realită!i care se schim#ă ca urmare a construc!ie i reconstruc!iei. Prin urmare' )n sfera psihologică i socială nu e&istă o realitate e&ternă fi&ă' imua#ilă care poate fi cunoscută o#iecti"' ci mai degra#ă o realitate fluidă ,ceod' 166J. Constructi"ismul su#liniază' astfel' natura plurală i plastică a realită!ii. Cunotin!ele i ade"ărurile sunt create de mintea umană i nu descoperite de ea. Sarcina cercetătorului este să construiască sau să deconstruiască "ersiunile asupra realită!ii sociale i func!iile lor instrumentale i practice. Iasa' clasa socială' genul social' toate sunt construc!ii sociale ale căror semnifica!ie este dată de grupul i cultura dominantă care definete aceste concepte i "alorile ataate lor' creează ierarhii sociale ,al#ul superior negrului' #ăr#atul ( femeii i categorii morale ,#un(rău' "aloros(ne"aloros' corect(incorect. Constructi"ismul social se focalizează' )n special' pe lim#a$ ca sistem func!ional i pe practicile discursi"e care nu doar că reflectă realitatea dar o i creează prin procesul de comunicare a semnifica!iilor ,"ezi capitolul (naliza de discurs). Iele"area semnifica!iilor reprezintă scopul fundamental al CC care are o orientare euristică i nu una e&plicati"ă. *. #erspectiva individuală şi interpretativă. Surprinderea perspecti"ei actorilor sociali asupra fenomenului studiat prin o#ser"a!ii' inter"iuri' grupuri participati"e' studiu de caz' este scopul ma$or al cercetării calitati"e. Studiile particulare i specifice )n cadrul natural al "ie!ii cotidiene' colectarea de e&perien!e umane sporesc ansa surprinderii di"ersită!ii caracteristicilor "ie!ii sociale )n ac!iune. CC nu pretinde să genereze ade"ăruri uni"ersale sau legi tiin!ifice ci să ofere o interpretare i semnifica!ie modului )n care actorii sociali )n!eleg sau interpretează lumea lor cotidiană. Perspecti"a indi"iduală i interpretati"ă este pri"ită de adep!ii cercetării cantitati"e cu rezer"e' ca nefiind o cunoatere o#iecti"ă care ar putea conduce la e&plica!ii cauzale. pozi!ia su#iecti"(o#iecti" este depăită de C prin acceptarea caracterului hertneneutic al e&isten!ei. Pentru a )n!elege această lume a semnifica!iilor cine"a tre#uie să o interpreteze. Cercetătorul tre#uie să elucideze procesul de construire a semnifica!iei i să clarifice modul )n care semnifica!iile sunt e&primate prin lim#a$ i ac!iuni de către actorii sociali. Enterpretarea este' la rândul ei' o construc!ie a construc!iei. Enterpretarea nu este o nouă op!iune metodologică a tiin!elor sociale ci o caracteristică intrinsecă i fundamentală a naturii umane ,Schandt' 1664. A#ordarea constructi"istă i cea interpretati"ă dau răspunsuri similare pri"ind scopul cunoaterii umane i a modalită!ilor )n care se realizează ea. Am#ele orientări sunt interesate de procesul prin care semnifica!iile sunt create'
negociate' sus!inute i modificate )n conte&tul specific al ac!iunilor umane. odalitatea prin care cercetarea a$unge la interpretarea ac!iunilor umane este %nţelegerea. +. Conte!%ualizarea. *anziger ,166= descrie e&perimentul ca o construc!ie artificială
)n care persoanele sunt dezgolite de identitate i conte&t socio(istoric pentru a de"eni "ehicule de operare a unor legi comportamentale a#stracte. Comportamentele indi"iduale i sociale nu pot fi )n!elese detaate de conte&t' fără a se face referire la semnifica!iile i scopurile ataate de actori acti"ită!ilor lor. *econte&tualizarea persoanei sărăcete cunoaterea. Iealitatea ca rezultat al procesului social poate fi cunoscută doar )n conte&te specifice' iar cunotin!ele sunt inteligi#ile doar )n conte&te particulare. Kormele ideologice' socio(economice' istorice' culturale influen!ează con"ingerile' e&pectan!ele' comportamentul "er#al i non("er#aQ al participan!ilor i cercetătorului. Conte&tul rela!iei dintre cercetător i participan!ii la cercetare poate fi crucial. *iscursul participan!ilor nu rele"ă niciodată doar sentimente' con"ingeri sau opinii' ci i semnifica!ii particulare adresate unui anume ascultător cu inten!ia de a o#!ine anumite efecte. Ascultătorul contri#uie )ntotdeauna la ceea ce se spune' nu doar prin participarea sa "er#ală i non("er#ală la con"ersa!ie' dar i prin identitatea sa. )ncercările de a rămâne neutru )n timpul o#ser"a!iei sau inter"iului sunt inutile' mai mult chiar' pot contri#ui la crearea unei atmosfere i interac!iuni nenaturale ,Porter i Letherell' 1666. *acă cercetarea cantitati"ă aspiră la generalizări pe orizontală' CC aspiră la generalizări pe "erticală ,9ohnson' 1667. . -efle!ivitatea este pro#a#il cea mai distincti"ă caracteristică a CC. Conceptul de refle&i"itate este introdus de Lil:inson ,cit. )n
sociale multiple. . /escripţii bogate. Spre deose#ire de metodologia cantitati"ă care redă numeric fenomenul studiat' adoptând un ton neutru i impersonal' )n CC datele sunt prezentate prin lim#a$. Produsul CC este o crea!ie densă' comple&ă care reflectă interpretările cercetătorului asupra lumii sociale' particularizată )n situa!ii locale. *in datele CC se poate urmări cronologia e"enimentelor' modul )n care e"enimentele conduc la anumite consecin!e' procesul de atri#uiri de semnifica!ii' rela!ia particulară dintre cercetător i fenomenul studiat. Cu"intele au un sens concret' real' plin de semnifica!ii' care deseori sunt mai con"ingătoare pentru cititor decât paginile de ta#ele sau grafice care sumarizează cifre.
?a#elul 1.1. Caracteristicile cercetării$cercetătorului calitativ 1adaptat după -ossman şi -allis, &223) 1. are loc )n mediul natural 2. apelează la metode multiple' de tip interacti" i umanist ,)n sens Iogersian 3. este participati"ă i emergentă 4. este fundamental interpretati"ă ;. fenomenul social este "ăzut holistic J. este permanent refle&i"ă asupra rolului cercetătorului )n procesul cercetării 7. este preocupată de #iografia ei personală i de modui )n care ea modelează studiul 8.. apelează la ra!ionamente comple&e de tip inducti" i deducti" Aa cum se remarcă din ta#elul 1.1' CC nu )i propune testarea de ipoteze ca )n cercetarea
cantitati"ă. @n studiu calitati" pornete de la )ntre#ări deschise' anumite ipoteze putând lua contur )n timpul cercetării. *acă cercetarea cantitati"ă folosete ra!ionamente deducti"e' )n care ade"ărul ipotezelor formulate anterior este acceptat sau respins )n func!ie de rezultatele o#!inute' CC pornete mai ales de la ra!ionamente de tip inducti"' unde ipotezele i concluziile iau contur pe #aza informa!iilor i faptelor adunate. etoda predilectă de adunare a datelor )n CC este inter"iul' )n timp ce )n cercetarea cantitati"ă' e&perimentul de la#orator. Analiza statistică este indispensa#ilă )n studiul e&perimental' care este unul comparati"' fa!ă de CC care este descripti"ă' iar analiza se bazează, pe interpretare. En ciuda faptului că cercetarea calitati"ă este atât de diferită de cea cantitati"ă' cele două paradigme nu tre#uie "ăzute )n antiteză' am#ele fiind sistematice i tiin!ifice ,Ning i cola#.' 2===. 1.4. Strategii, metode şi tehnici de cercetare calitativă
Cercetarea calitati"ă poate fi realizată )n di"erse modalită!i. Clasificarea strategiilor i metodelor de CC diferă deseori de la autor la autor i nate contro"erse. *e e&emplu' ?esch ,166= identifică 27 de metode' grupate )n trei mari categorii )n func!ie de scopul urmărit+ ,i focalizarea pe e!perienţele de viaţă individuale4 ,a#ordarea fenomenologică' analiza narati"ă' psihologia ecologică' cercetarea feministă' studiul de caz' metoda #iografică' istoriile de "ia!ă' cercetarea clinică etc0 ,ii focalizarea pe limba5 şi comunicare ,analiza de discurs' analiza con"ersa!ională' etnografia comunicării' metode hermeneutice etc0 1in)focalizarea pe societate şi cultură ,a#ordări antropologice' etnografice' sociologice etc. Lolcott ,1664 clasifică metodele calitati"e )n func!ie de+ ,i preferinţa stilului de colectare a datelor ,metode etnografice' strategii de o#ser"are participati"ă i nonparticipati"ă' strategii de inter"ie"are' strategii de arhi"ă etc0 i ,ii modalitatea de analiză şi interpretare a datelor ,analiza fenomenologică' analiza fundamentată pe teorie' analiza semiotică' analiza de con!inut' analiza tematică' analiza con"ersa!ională' interac!ionismul interpretati" etc. 9aco# ,1687 realizează o ta&onomie )n func!ie de cele ase tendin!e ma$ore )n CC+ ,i psihologia ecologică0 ,ii etnografia holistică0 ,iii etnografia comunicării0 ,i"etologia umană0 ," antropologia cogniti"ă0 ,"i interac!ionismul sim#olic Al!i autori ,*enzin i incoln' 1664 clasifică tehnicile CC )n func!ie de apartenen!a i com#inarea celor trei ni"ele+ paradigme teoretice' strategii de cercetare i metode de adunare' analiză i interpretare a datelor ,ta#elul 1.2.. ?a#el 1.2. 6a!onomii ale cercetării calitative 1adaptat după /enzin şi 7incoln, &22+) #aradigme de cercetare: / postpoziti"ism e constructi"ism
/ feminism / mar&ism a culturală Strategii de cercetare:
8 etnografică i o#ser"area participati"ă
/ fenomenologică i practica interpretati"ă / clinică / #iografică / istoriografică / cercetare ac!iune 6 teoria generată / studiu de caz Metode de adunare a datelor;
/ / / /
inter"iul o#ser"a!ia colectarea de documente' te&te metode "izuale
Metode de analiză a datelor
/ / / / / /
analiza tematică analiza de con!inut analiza de discurs analiza te&tuală analiza con"ersa!ională analiza asistată de calculator
Metode de interpretare
R creati"ă / sim#olică / e"aluati"ă / credi#ilă / politică / aplicati"ă
9anesic: ,1664 preferă o listare a di"erselor metode de CC fără a o considera e&hausti"ă i fără a introduce criterii de clasificare ,ta#elul 1.3. 9anesic: su#liniază perspecti"a holistică a CC' fapt ce necesită o com#inare de strategii' metode i tehnici de cercetare. Emaginea lansată de e"i(Strauss ,16JJ a cercetătoruluibricoleur, apt să utilizeze creati" cadrul ontologic' epistemologic i metodologic al di"erselor paradigme teoretice' sus!ine punctul de "edere a lui 9anesic:. ?a#el 1.3 8trategii şi metode de cercetare calitativă 1după 9anesic, &22+) istorie de "ia!ă istorie orală studiu de caz o#ser"a!ie participati"ă studiu de teren studiu ecologic studiu fenomenologic studiu descripti" studiu interac!ionist sim#olic cercetare interpretati"ă cercetare narati"ă cercetare ac!iune cercetare #iografică etnografie etnometodologie (istoriografie
1.;. Stadiile cercetării calitati"e Su# aparenta simplitate' CC ascunde multă comple&itate' o contientizare atentă din partea cercetătorului a propriei persoane' a su#iectului a#ordat' a paradigmelor teoretice' a literaturii de specialitate' a tehnicilor' regulilor i eticii cercetării calitati"e ,arshall i Iossman' 1666. Pentru a sus!ine că do"ezile sunt $ustificate i "aloroase' CC tre#uie să demonstreze rigoare )n )ntregul demers de cercetare. Procesul CC' indiferent de metoda utilizată' cuprinde ase stadii generale ,orse' 1664' pe care le "om prezenta )n paragrafele următoare.
F. 8tadiul reflectării #rimul pas al CC' ca de altfel al oricărei cercetări' )l constituie formularea %ntrebărilor cercetării. Pentru ceea ce )n lim#a$ul cercetării cantitati"e poartă numele de obiective, )n CC se preferă denumirea de )ntre#ări ale cercetării. )ntre#ările
reprezintă fa!ete ale realită!ii empirice pe care cercetătorul dorete să le e&ploreze. %le sunt cele care delimitează topica cercetării i ghidează studiul. )ntre#ările sunt generate' de o#icei' de domeniul de interes i e&perien!a cercetătorului' de confruntarea )n acti"itatea practică cu pro#leme specifice' de literatura de specialitate parcursă' de cercetări anterioare' de pro#lematica socială. @neori' moti"ul alegerii unui anume su#iect poate fi foarte personal ,e&. interesul pentru suicid datorită
faptului că un părinteFrudăFprieten s(a sinucis' Ku e&istă contraindica!ii )n alegerea unui su#iect de studiu legat de trăiri personale0 important este ca cercetătorul să contientizeze moti"ele care i(au determinat alegerea. omentul de reflec!ie asupra op!iunii su#iectului de studiu este un element cheie )n CC ,eneral "or#ind' CC are trei scopuri ma$ore+ a e!plora, a e!plica, a descrie fenomenul de interes. Altfel spus' CC urmărete descoperirea sau %nţelegerea fenomenului. Cele mai multe CC sunt e&ploratorii i descripti"e. Iedăm )n ta#elul 1.4 armonizarea dintre scopurile i )ntre#ările cercetării. ?a#elul 1.4. 8copul şi %ntrebările cercetării calitative 1adaptat după Marshatt şi -ossman, &222) Scopul cercetării )ntre#ările cercetării !plorator"
En"estigarea fenomenelor "ag )n!elese EdentificareaFdescoperirea de semnifica!ii >enerarea de ipoteze pentru cercetări "iitoare !plicativ"
%&plicarea rela!iei dintre patternuri i fenomenul studiat Edentificarea posi#ilelor rela!ii care influen!ează fenomenul *escripti"+ *ocumentarea i descrierea fenomenului urmărit mancipativ"
Crearea de oportunită!i pentru ac!iuni sociale Ce se )ntâmplă )n acest program socialCare sunt temele' patternurile de semnifica!iiCum sunt conectate )ntre ele patternurile descoperiteCe e"enimente' con"ingeri' atitudini sau politici modelează fenomenul- Cum interac!ionează aceste for!e pentru a produce fenomenulCare sunt ac!iunile' e"enimentele' atitudinile' structurile i procesul social care au loc )n acest fenomenCum pro#lematizează participan!ii circumstan!ele lor de "ia!ă i cum se implică )n ac!iuni sociale-
ormularea )ntre#ărilor' scopului i domeniului de studiu articulează unită!ile de
analiză spre care se "a focaliza studiul. #asul secund )l reprezintă documentarea teoretică )n su#iectul ales. En această fază' cercetătorul tre#uie să de"ină familiar cu ceea ce s(a studiat până )n acel moment. >reeala unor cercetători' )n special a celor )ncepători' este aceea de a petrece un timp prea )ndelungat )n #i#lioteci' )ncercând să epuizeze toate sursele #i#liografice legate de su#iect' de la cele "aloroase la cele o#scure. Se omite ne"oia re"enirilor la sursele #i#liografice )n func!ie de direc!ia pe care o ia in"estiga!ia. Scopul cadrului teoretic este de a demonstra reperele pe care se fundamentează )ntre#ările cercetării' e"entual paradigma0 de a demonstra că cercetătorul posedă o #ază teoretică necesară pentru realizarea studiului0 că au fost identificate lacunele de cunoatere din domeniul de specialitate' goluri pe care studiul )i propune să le umple0 că )ntre#ările cercetării sunt fundamentate pe cercetării empirice anterioare. Prezentarea critică a literaturii rele"ă semnifica!ia cercetării' permite integrarea di"erselor perspecti"e teoretice' dez"oltări conceptuale noi. En cel de(al treilea pas se identifică paradigma teoretică reprezentată de premisele epistemologice' ontologice i metodologice ale cercetătorului. Acesta "a fi ghidat )n cercetarea sa de perspecti"a teoretică la care aderă ,postpoziti"ism' constructi"ism' feminism etc. )n acelai timp' apelul la trium"iratul paradigmelor teoretice permite interpretarea unui set de date din perspecti"e diferite ,e&. constructi"ism cogniti"ism i social. %&istă CC care nu pornesc de la un cadru teoretic' scopul lor fiind acela de a dez"olta o teorie pe #aza do"ezilor acumulate ,"ezi capitolul 6eoria generata). <<. 8tadiul planificării
aza a doua presupune conturarea strategiei cercetării. dată sta#ilită' aceasta pune )n ac!iune paradigma teoretică' conectează cercetătorul cu metode specifice de colectare i analiză a datelor' reformulează )ntre#ările cercetării. (legerea participanţilor, sta#ilirea caracteristicilor i numărului lor' a accesului la ei' sunt pai importan!i ai acestui stadiu. *acă scopul cercetării permite' este de dorit să se apeleze la trium"iratul surselor' adică adunarea de date de la grupuri diferite de participan!i ,e&. ele"i' profesori' părin!i. 7ocul de desfăşurare a cercetării nu tre#uie trecut cu "ederea )n stadiul planificării. Se pot lua )n considerare i locuri alternati"e ,e&. policlinică i spital' )n scopul comparării rezultatelor. 8tabilirea timpului de desfăurare a cercetării' a )nceputului i sfâritului adunării de date' asigură o mai mare rigoare procesului de studiu. 8electarea metodelor de colectare şi analiză a datelor este determinată de natura )ntre#ării cercetării i de perspecti"a teoretică a#ordată de cercetător. Cele mai multe CC com#ină tehnicile de colectare a datelor' recurgând la o#ser"a!ii participati"e' inter"iuri' analiza de documente ,"ezi trium"iratul metodologic. CC poate să )ncorporeze i metode cantitati"e. iecare metodă oferă o perspecti"ă unică' ce e"iden!iază aspecte particulare ale realită!ii. Se apreciază că CC este tot atât de #ună cât este cercetătorul de #un. %ste rolul cercetătorului de a o#!ine pe teren informa!iile necesare' de a produce o CC #ogată i rele"antă prin cunotin!ele i a#ilită!ile sale' prin moti"a!ie i implicare. *incolo de cunotin!ele teoretice i metodologice de care tre#uie să dea do"adă' cercetătorul tre#uie să fie pregătit pentru a fi fle&i#il' calm' rezistent' meticulos' persistent' )ncrezător. @n cercetător cu e&perien!ă "a tii să recunoască ce limite impune su#iectul cercetat' locul de desfăurare' grupul de participan!i i să adec"eze metodele de cercetare la aceste criterii. Ku e&istă proiect de cercetare fără limite' după cum nu e&istă proiect perfect. imitările studiului pot deri"a atât din cadrul conceptual cât i din proiectarea designului cercetării. Ieflectarea i discutarea limitelor demonstrează că cercetătorul este realist' că nu se "a lansa )n considera!ii e&agerate0 că este contient ce este i ce
nu este cercetarea' cum rezultatele pot i nu pot să contri#uie la )n!elegerea
fenomenului in"estigat. *e cele mai multe ori' stadiul planificării include i scrierea propunerii de proiect şi submiterea lui pentru finanţare. propunere este un argument )n fa"oarea proiectului propus. Argumentul tre#uie să fie persuasi"' să con"ingă că studiul este important' că )ntre#ările cercetării sunt interesante' iar pro#lematica rele"antă pentru conte&tul social' că designul este curat' iar metodele riguroase' că "a aduce #eneficii concrete' )ntr(un cu"ânt că merită să fie finan!at. Stilul de redactare tre#uie să fie clar' atracti"' profesional i )ngri$it din punct de "edere tehnic. Pu#lica!ii preconizate T
FFF. 8tudiul pilot *acă proiectul a primit finan!area necesară' cercetarea propriu(zisă poate să demareze. %ste indicat să se )nceapă cu un studiu pilot care permite rafinarea metodelor utilizate ,e&. ghidul inter"iului' testarea )ntre#ărilor' clarificarea aspectelor confuze' e&ersarea a#ilită!ilor cercetătorului. @neori' )n urma studiului pilot' planul cercetării este supus unei re"izuiri ma$ore. Studiul pilot poate sal"a timp' energie' implicare care altfel ar fi in"estite )ntr(o direc!ie eronată.
CC se desfăoară printr(un contact prelungit iFsau intens cu situa!ia de "ia!ă sau fenomenul studiat0 deseori fenomenulFsitua!ia poate fi #anală' reflectând "ia!a de zi cu zi a persoaneiFpersoanelor' grupului' organiza!iei sau comunită!ii. Cercetătorul )ncearcă să o#!ină date din interiorul situa!iei' să surprindă percep!iile localnicilor printr(un proces de participare empatică' de suspendare a pre$udecă!ilor i preconcep!iilor' de )n!elegere a fenomenului studiat prin prisma actorilor. Se poate
apela la mai mul!i cercetători )n scopul economisirii timpului acordat colectării de date. Chiar dacă strategia de colectare a datelor diferă )n func!ie de metoda utilizată' ne"oia de a o#!ine o imagine holistică a fenomenului studiat rămâne un deziderat comun oricărei tehnici. Prea frec"ent CC este prezentată )n opozi!ie concurentă cu cea cantitati"ă. Se omite că uneori datele sunt culese atât prin metode cantitati"e cât i prin cele calitati"e0 de e&emplu' se poate )ncepe cu tehnici de e&plorare' se continuă cu aplicarea de chestionare' i se finalizează cu inter"iuri de profunzime. @tilizarea surselor diferite de colectare a datelor ,trium"iratul datelor facilitează imaginea holistică. Selectarea participan!ilor pentru studiu este un pas crucial. Procesul de selec!ie se realizează pe #aza unor criterii adec"ate scopului cercetării. ?a#elul 1.J redă câte"a dintre criteriile de selec!ie a participan!ilor. Edeală este selec!ia realizată pe #aza unor criterii mi&te sau respectând următorul algoritm+ )n primul rând se aleg participan!ii pe #aza criteriului de caz tipic0 )n al doilea pas' se optează pentru criteriul de infirmare sau confirmare a cazurilor negati"e0 cel de(al treilea pas poate fi selectarea cazurilor e&cep!ionale. Adec"area datelor' )n cazul CC' nu se referă la numărul de su#iec!i ci la cantitatea i #ogă!ia de informa!ie adunată. En CC se lucrează cu un număr mic de persoane ,1;(2= pentru a se câtiga )n profunzimea in"estiga!iei. Se poate recurge la "erificarea concluziilor cercetării cu un set secund de participan!i0 acetia pot confirma acurate!ea studiului' iar uneori pot oferi informa!ii suplimentare. %ste recomandat ca transcrierea inter"iurilor' )nregistrărilor' o#ser"a!iilor să se realizeze pe măsură ce datele sunt adunate. ?a#elul 1.J. Criterii de selecţie a participanţilor %n CC 1adaptat după @uzel, &22') Criteriu 8cop
Haria!ie ma&imă mogenitate Cazuri critice Cazuri de confirmare i infirmare Cazuri e&treme sau de"iante Cazuri tipice' reprezentati"e Cazuri politice Cazuri aleatorii eneralizare Analiza ini!ială' căutare de e&cep!ii %"iden!ierea manifestărilor neo#inuite %"iden!ierea a ceea este normalFmediu Atragerea aten!iei' e"itarea ignorării Selectare credi#ilă dintr(un grup omogen Edentificarea participan!ilor prin intermediul altor persoane %&emplificarea constructelor teoretice Comparare' ilustrarea de su#grupe Edentificarea participan!ilor %conomisire de timp' #uget' efort Iespectarea trium"iratului' interese i moti"a!ii multiple ?. (naliza şi interpretarea datelor @rmătorul segment al CC implică aa numitul proces de management al datelor care
constă )n selectarea' condensarea' codarea' categorizarea i transformare datelor )n semnifica!ii. A analiza i interpreta presupune a )n!elege ce se )ntâmplă )n spatele datelor' a găsi sensul i semnifica!ia lor ,Lolcott' 1664. Se poate apela la e"aluatori multipli' "erificându(se astfel "aliditatea interpretărilor. Analiza datelor nu este un segment diferit de adunarea datelor0 ea )ncepe imediat după colectarea primelor date. Analiza poate ghida mai departe adunarea de date' reducând la minim confuzia. Prin analiză se ela#orează gradual generalizări i integrări care se "erifică din nou pe teren i )n raport cu corpul de cunotin!e de$a e&istent ,"ezi capitolele+ etoda inter"iului' Analiza de discurs' Analiza
fenomenologică' ?eoria generată. Analiza a$ută cercetătorul să meargă dincolo de concep!ia ini!ială i să genereze teorii sau să(i re"izuiască cadrul conceptual ini!ial. CC este interpretati"ă i creati"ă prin esen!ă. „%n ştiinţele sociale totul este interpretare, nimic nu vorbeşte prin sine" ,*enzin' 1664' p. ;==. Procesul interpretării reprezintă puntea dintre noi i lume' dintre o#iect i reprezentările noastre despre el. Pentru a )n!elege datele adunate este necesară o com#ina!ie de cunotin!e' )n!elegere ra!ională i intuiti"ă i capacitate interpretati"ă ,Iose i Le##' 1668. ?<. -edactarea raportului
CC se finalizează prin redactarea unui raport final. Iedactarea cercetării calitati"e se realizează diferit fa!ă de cea cantitati"ă. *acă )n ultimul caz do"ezile sunt prezentate )ntr(o manieră concisă i neutră' )n CC po"estea finală poate lua di"erse aspecte+ critic' realist' literar' analitic' confesiune etc. Iaportul reprezintă transpunerea narati"ă a rezultatelor cercetării. *e la )nceput se impune precizarea că nu e&istă un mod unic' infaili#il de a scrie corect raportul calitati". Conform constructi"ismului social cunotin!ele sunt construite' deci modul cum sunt interpretate datele i cum este scris raportul este doar una din multiplele "ersiuni posi#ile ale realită!ii. *iscursul academic este i el o formă de retorică )n care cercetătorul apelează la autoritatea sa tiin!ifică i morală pentru a(i sus!ine punctul de "edere i a(i con"inge auditoriul ,
interpretati"ă. %nterpretarea datelor, e!plorarea de semni&icaţii, conectarea cu datele din literatură este partea cea mai importantă a cercetării. Ku e&istă o grani!ă
clară )ntre descrip!ie i e&plica!ie dar este recomanda#il ca )n raport să se remarce progresul de )a descrip!ie la )n!elegere i apoi la e&plica!ie. „A!plicaţia face descripţia inteligibilă" ,iles i u#erman' 1664' p.144. Se sugerează că un procent de ;=(7=V descrip!ii de e&perien!eFe"enimente i 3=(4=V cadru conceptual reprezintă un echili#ru adec"at )n raport. Cifrele date sunt pro#a#il ar#itrare' dar cu siguran!ă' 6;V descrip!ii i ;V cadru conceptual ar fi o op!iune nefericită' iar in"ersarea raportului ar )nrăută!i i mai mult situa!ia. Cu certitudine' citatele din inter"iuri nu tre#uie să depăească $umătate din acest capitol al raportului. %ste recomanda#il ca citatele incluse )n raport să fie cele mai ilustrati"e i de asemenea să nu fie prea lungi l ,)n nici )ntr(un caz mai lungi de ( pagini. )ntr(un raport #un' datele calitati"e i cadrul analitic se )ntrepătrund. Iaportul tre#uie să răspundă i necesită!ii de reconciliere dintre perspecti"a ,e&perien!a indi"iduală i procesul generic. 'naliza refle&i"ă reprezintă o componentă "itală )n raportul CC. )n această parte autorul )i analizează i relatează sentimentele fa!ă de studiu' cum s(a sim!it )n postura de cercetător' )n ce alt mod ar fi putut conduce cercetarea' ce studii sunt necesare )n "iitor' ce a )n"ă!at din cercetare. Ca orice alt raport de cercetare i cel calitati" tre#uie să includă lista re&erinţelor $i$liogra&ice. Iaportul poate să con!ină i ane!e unde se includ detalii care nu au putut fi cuprinse )n te&tul propriu(zis' cum este structura inter"iului sau detalii despre studiul pilot. Stilul de redactare tre#uie să fie clar' să ai#ă for!ă i cursi"itate. En CC se redactează' de o#icei' la persoana E(a' singular' tocmai pentru a indica prezen!a cercetătorului ca o parte integrantă )n procesul de generare de cunotin!e i nu ca un o#ser"ator neutru. Se "a e"ita utilizarea unor concepte ca+ e&periment' e&perimentator' su#iect' preferându(se cu"inte ca+ cercetător i participan!i. %ste important să se apeleze sistematic Ea acelai timp al "er#elor i la un echili#ru )n utilizarea diatezelor acti"e i pasi"e ale "er#elor. Pu$licarea raportului este cel mai important mi$loc de diseminare a rezultatelor cercetării. *e multe ori o CC este pu#licată su# forma unei monografii datorită lungimii care nu poate fi compati#ilizată cu un articol. Aspectul pragmatic al CC se referă la impactul şi influenţa sa asupra politicilor sociale.
)n realitate' CC nu se desfăoară sec"en!ial. azele descrise au o rele"an!ă didactică i sunt doar repere ce ghidează CC. )n fapt' distinc!ia care se face )ntre faza de adunare' analizăFinterpretare a datelor i scrierea raportului' este una artificială deoarece procesul de interpretare continuă i )n timpul redactării. Analiza datelor tre#uie să )nceapă )n timpul colectării lor ,fapt ce energizează adunarea de noi date i permite realizarea raportului interimar i continuă )n timpul redactării. CC este un continuum fluid' un proces reiterati" ,figura 1.1. Procesul de CC diferă )n func!ie de strategia utilizată+ unele strategii pornesc de Ea o teorie care este testată )n teren i redefinită ulterior0 alte strategii sunt descripti"e ,cum sunt studiile de caz' istoriile de "ia!ă0 unele sunt interpretati"e' )n timp ce altele pornesc de la date i ela#orează teorii. ?re#uie să e&iste o rela!ie fle&i#ilă )ntre paradigma teoretică' strategiile de a#ordare' colectarea datelor i maniera redactării raportului. 1.J. Criterii de e"aluare a cercetării calitati"e Criteriile de e"aluare a unei cercetării cantitati"e sunt #ine definite+ lot reprezentati" din punct de "edere al mărimii' design care neutralizează "aria#ilele confundate' tehnici de măsurare "alide' analize statistice adec"ate ,Spar:es' 2==1. )n contrast' standardele unei #une cercetări calitati"e nu sunt )ncă #ine conturate. Proliferarea CC impune identificarea unor criterii de e"aluare a acestui demers metodologic. Conturarea unei grile e"aluati"e ar putea a"ea efecte #enefice asupra rezisten!ei fa!ă de CC. %ste ade"ărat că persisten!a rezer"elor )n acceptarea CC este determinată mai
ales de relati"a noutatea a metodelor calitati"e' dar i de dificultatea de a demonstra legitimitatea lor. Chiar dacă Planul cercetării ?ranscrierea )nregistrărilor Colectarea datelor Analiza interimară a datelor *ez"oltarea schemei de codare a datelor Scrierea raportului interimar Construirea de descrip!ii' interpretări' e&plica!ii i concluzii >enerarea de implica!ii teoretice' practice' politice igura 1.1. #rocesul cercetării calitative 1adaptat după Miles şi Buberman, &22+)
standardele cercetării cantitati"e sunt incompati#ile cu specificul CC' un sistem de criterii de e"aluare este imperati" necesar' )nainte de a prezenta reperele de control a CC "om arăta succint de ce standardele tradi!ionale nu sunt aplica#ile CC. 3$
@na dintre cele mai frec"ente critici aduse CC este că nu utilizează eantioane semnificati"e din punct de "edere al mărimii. @n lot reprezentati" ca număr de su#iec!i nu poate fi analizat )n profunzime. )n!elegerea profundă a fenomenului in"estigat este ra!iunea primordială pentru care se optează pentru metode calitati"e. Prin urmare' )n CC se preferă utilizarea unui lot relati" redus de participan!i' selecta!i )n "irtutea unor atri#ute speciale' rele"ante pentru fenomenul in"estigat0 de e&emplu' fac parte din categorii e&treme sau tipice' din categorii discrepante sau di"ergente ,iller i Cra#tree' 1662. Haliditatea tehnicilor de măsurare i replica#iiitatea rezultatelor sunt alte două criterii care nu pot fi aplicate CC. *emersul calitati" )i propune să ofere doar una dintre posi#ilele interpretări ale fenomenului' să studieze un fenomen care este )ntr(un proces continuu de schim#are sau un discurs care' prin sine' este inconsistent ,Sansea i Chapman' 1664. Pentru cercetătorii care consideră că procesul de cunoatere nu poate fi niciodată total o#iecti"' că )ntotdeauna este modelat de scopurile' perspecti"a i e&perien!a celui care realizează acest proces' "aliditatea i replica#iiitatea )i pierd rele"an!a. Mardle5 ,2=== identifică ase repere generale de e"aluare a CC+ ,1 sensi#ilitatea la conte&t0 ,2 implicarea0 ,3 rigoarea0 ,4 transparen!a0 ,; coeren!a0 i ,J impactul. 8ensibilitatea la conte!t "izează mai multe aspecte0 )n primul rând se referă la conte!tul teoretic, adică asimilarea' )n!elegerea corectă i utilizarea adec"ată scopului cercetării a paradigmei teoretice. Conte!tul literaturii rele"ante i al cercetărilor empirice anterioare sunt esen!iale )n analiza datelor. Ku po!i construi făcând a#strac!ie de ceea ce e&istă de$a. Atât timp cât lim#a$ul' cultura' interac!iunile sociale sunt considerate centrale procesului de )n!elegere a semnifica!iei i func!iei oricărui fenomen' contientizarea conte!tului sociocultural este crucială. Astfel se a$unge la )n!elegerea modului )n care normele istorice' ideologice' culturale' socio(economice influen!ează con"ingerile' aspira!iile' con"ersa!ia participan!ilor. Conte!tul comunicării, al rela!iei dintre cercetător i participant' contientizarea se&ului' statutului profesional i social al cercetătorului i participantului sunt elemente semnificati"e pentru CC.
-igoarea decurge din modalită!ile )n care se
adună i se analizează datele. Apelul la ceea ce numeam )n paragrafele anterioare trium"irat' rezultă )n creterea gradului de rigoare. @tilizarea surselor multiple i a unor metode diferite de adunare a datelor' a )nregistrării i transcrierii minu!ioase a datelor' a perspecti"elor diferite sau chiar di"ergente de interpretare' sunt condi!ii dezira#ile pentru depăirea sim!ului comun i superficialită!ii )n )n!elegerea fenomenului. 6ransparenţa este o caracteristică care se manifestă la ni"elul prezentării cercetării. Capacitatea de persuasiune i impactul retoric asupra cititorilor se o#!ine i prin transparen!a te&tului care detaliază fiecare aspect al procesului cercetării. Sunt redate moti"ele care au dus la alegerea su#iectului' legătura personală cu su#iectul respecti"' descrierea metodelor folosite' selec!ia participan!ilor' modul de )nregistrare' codare i transcriere a datelor' reac!iile emo!ionale i ra!ionale ale cercetătorului la e&perien!ele participan!ilor' dificultă!ile de interpretare a datelor i de redactare a te&tului' citate din relatările participan!ilor. Iefle&i"itatea ,prezentată la caracteristicile CC este o componentă a transparen!ei. Coerenţa. Po"estea proiectului de cercetare calitati"ă nu tre#uie să descrie realitatea in"estigată' ci să construiască o "ersiune a acelei realită!i. )n consecin!ă' coeren!a construc!iei i a nara!iunii permite lectorilor să perceapă realitatea oferită de cercetător ca a"ând semnifica!ie i sens pentru ei. Coeren!a descrie i adec"area dintre perspecti"a filozofică adoptată de cercetător cu )ntre#ările cercetării' cu metodele de colectare a datelor i cele de analiză. *e e&emplu' dacă scopul cercetării este de a )n!elege suferin!a cauzată de o anume #oală din perspecti"a suferinzilor' o analiză fenomenologică a inter"iurilor cu #olna"ii poate oferi o )n!elegere consistentă. )n schim#' utilizarea )n acest caz a trium"iratul CC ,perspecti"a familiei suferinzilor' a personalului medical' deconstruirea inter"iurilor pacien!ilor este total neadec"ată.
accepte comple&itatea asociată unui astfel de proces de cercetare i de e"aluare. )n completarea grilei generale de e"aluare ela#orată de Mardle5' oferim o listă refle&i"ă utilă oricărui cercetător care dorete să ini!ieze un studiu calitati" sau e"aluatorilor ,ta#elul 1.7. ?a#elul 1.7. 7istă refle!ivă pentru realizarea unei cercetări calitative Cum a &ost ales su$iectul cercetării
/ are rele"an!ă locală' regională' interna!ională / poate conduce la găsirea unor noi solu!ii Cum a fost condusă cercetarea / cercetătorul este familiar cu literatura de specialitate / metodologia s(a ales corect / participan!ii au fost corect selecta!i / a realizat studiu pilot R a respectat principiile etice Cum s(a realizat analiza datelor / procesul de identificare de semnifica!ii i interpretările făcute sunt sus!inute de datele cercetării a inferen!ele sunt logice R au fost e&plorate interpretări alternati"e / integrează interpretările )ntr(un cadru e&plicati" / utilizează principiul trium"iratului / utilizează strategii de cretere a credi#ilită!ii ,al doilea e"aluator' feed(#ac: de la participan!i' de la colegi' timp adec"at )n teren Cum a &ost redactat raportul cercetării
/ / / / / / / /
descrie conte&tul istoric' cultural' de mediu descrie metodologia cercetării oferă suficiente detalii despre participan!i este creati"' coerent' dens este transparent i con!ine elemente de refle&ie Care este impactul cercetării are rele"an!ă teoretică are rele"an!ă pragmatică influen!ează politicile pu#lice
1.(. tica cercetării calitative
Psihologia ca tiin!ă despre oameni' mai mult decât oricare altă tiin!ă' tre#uie să fie morală. Cercetările medicale i e&perimentele psihologice s(au do"edit' )n multe cazuri' ca incum#ând mai mult rău decât #eneficii ,Punch' 1664. Confuziile create de cercetarea cantitati"ă )ntre termenii de su#iect i o#iect au generat suspiciuni )n legătură cu grani!a dintre etic i non( etic )n psihologie. Cercetarea cantitati"ă numete persoanele su#iec!i' dar ele sunt tratate ca o#iecte. )n acelai timp' cercetarea cantitati"ă se pretinde a fi o#iecti"ă dei cercetătorul este )ntotdeauna profund su#iecti" ,Shotter' 167;. Ke"oia de democratizare a procesului de cercetare este su#liniată de ma$oritatea societă!ilor profesionale ale psihologilor ,
moment al cercetării să se retragă. #rote5area participanţilor. Scopul acestui principiu etic este de a egaliza rela!ia i
#alan!a de putere dintre cercetător i participant. Practic nu este niciodată posi#il să se a$ungă la o egalitate completă i mutuală. Cercetătorul este cel care decide topica cercetării' participan!ii' cum "a arăta produsul final. *epinde de "alorile i a#ilită!ile cercetătorului ca participantul să nu se perceapă doar ca un mi$loc de a atinge un scop academic. Iela!iile interpersonale dintre cercetător i participant' dez"ăluirile făcute de cercetător participan!ilor despre sine i e&perien!ele personale' reciprocitatea' reduc im#alan!a rela!iei. Protec!ia de orice pre$udiciu fizic' emo!ional' social pe care l(ar putea aduce cercetarea participan!ilor tre#uie să primeze )n fa!a oricărui scop tiin!ific. Participan!ii tre#uie să părăsească cercetarea cu stima de sine intactă' cu sentimentul de satisfac!ie că au adus o contri#u!ie importantă ia cercetare i cu dorin!a de a participa i la studii "iitoare. #ăstrarea confidenţialităţii şi anonimatului. Principiul este rela!ionat cu cel enun!at anterior. Hehicularea de informa!ii personale implică )ntotdeauna un posi#il risc de pre$udiciu. Prote$area identită!ii participan!ilor prin garantarea anonimatului reduce acest risc. %ste responsa#ilitatea cercetătorului să se asigure că identitatea participan!ilor nu poate fi recunoscută din materialul dat pu#licită!ii. ?aloarea proiectului. rice cercetare ar tre#ui să )nceapă doar după un moment de refle&ie autentică din partea cercetătorului care )i "a permite să răspundă sincer la )ntre#area+ merită cu adevărat a fi %ntreprinsă această cercetare; Kiciodată o cercetare nu ar tre#ui )ntreprinsă din moti"e oportuniste sau pentru un #eneficiu strict personal. Congruen!a dintre "alorile personale ale cercetătorului i cele ale cercetării este necesară. Edeal' cercetarea ar tre#ui să ai#ă ca scop #eneficiul participan!ilor sau al comunită!ii din care fac parte. Ku intrăm )n dez#aterea cercetare fundamentală "ersus aplicati"ă' dar principiul "alidită!ii ecologice este important de respectat )n CC. -espectarea propriilor limite de competenţe ar reduce numărul mare de cercetări de proastă
calitate. Congruen!a dintre aspira!iile cercetătorului i gradul lui de pregătire' de e&perien!ă i e&pertiză' tre#uie să a$usteze op!iunea su#iectului cercetării' a metodelor de in"estigare. nestitate şi integritate profesională )n adunarea datelor' )n interpretarea i utilizarea lor este crucială. %&istă )n psihologie' ca de altfel i )n alte tiin!e' cazuri cele#re de cercetători care au falsificat datele din di"erse moti"e ,"ezi cazul psihologului C5ril
Tabelul 1.8. Cadrul etic al cercetării calitati"e ,adaptat după linders' 1662 #ragmatic 8electare 1. Consim!ământ
/eontologic
-elaţional
Acologic
1. Ieciprocitate
1. Cola#orare
1. %mpatie culturală
2. %"itarea 2. %"itarea pre$udiciului riscului -aportul 3. Confiden!ialitate 3. nestitate Munca de teren
2. %"itarea impunerii 3. Confirmare
2. %"itarea detaării 3. Comunicare
Cercetarea i etica tre#uie să meargă )ntotdeauna mână )n mână' indiferent că este "or#a de metodologii cantitati"e sau calitati"e. PARTEA II METODE DE ADUNARE A
DA TELOR
C+PI*96U6 2 )(*95+ IN*(R=IU6UI ).1. Caracteristicile interviului
Enter"iul este piatra unghiulară a metodologiei calitati"e i una dintre cele mai utilizate tehnici de colectare a datelor. ?ehnica inter"iului permite )n!elegerea profundă i nuan!ată a fiin!ei umane i a rela!iilor ei cu lumea' sau a punctelor de "edere specifice unor grupuri ,cCrac:en' 166=. )n ciuda faptului că uneori este considerată o metodă simplă care nu presupune a#ilită!i speciale' )n fapt' a planifica i a conduce inter"iuri' a analiza con!inuturi i a le conferi semnifica!ie' este o sarcină comple&ă' ce implică o muncă intensă i plină de capcane. )ntr(o formulare succintă' inter"iul poate fi definit ca arta de a pune %ntrebări şi de a asculta" ,ontana i re5' 1664' pag. 3J1. A pune )ntre#ări i a o#!ine răspunsuri este mult mai dificil decât pare la prima "edere. Enter"iul presupune+ / o relaţie duală de comunicare )ntre cercetător i persoanaFpersoanele inter"ie"ate0 fiecare intră )n rela!ia de comunicare cu e&perien!a' "alorile' con"ingerile' atitudinile i sentimentele sale. Comunicarea este asimetrică' )n sensul că' de cele mai multe ori' )ntre#ările sunt puse de inter"ie"ator' iar persoana inter"ie"ată )i e&primă opiniile personale asupra su#iectului a#ordat. / un obiectiv e!plicit men!ionat0 inter"iul poate a"ea loc doar dacă e&istă acordul ,formulat )n scris al persoanei inter"ie"ate pri"ind tema ce urmează a fi a#ordată0 / un conte!t specific ,spital' coală' )nchisoare' alte tipuri de institu!ii' domiciliul persoanei inter"ie"ate' #iroul cercetătorului0 conte&tul )n care se desfăoară inter"iul poate facilita sau inhi#a derularea sa. *in perspecti"a conte&tului temporal' inter"iul nu tre#uie să depăească
J=(6= de minute0 dincolo de acest inter"al de timp discu!ia poate de"ine o#ositoare. @nii autori acceptă că inter"iul se poate )ntinde i până la două ore. Când su#iectul a#ordat nu poate fi epuizat )n această perioadă de timp' este de preferat ca inter"iul să continue la o următoare )ntâlnire. / @n schimb structurat de informaţii, )n care o#iecti"ul cercetătorului este acela de a stimula persoana inter"ie"ată să )i "er#alizeze con"ingerile' percep!iile' cunotin!ele' emo!iile. Enter"iul nu se desfăoară ca o con"ersa!ie impro"izată' care poate duce la ne)n!elegeri sau chiar conflicte. Enter"iul presupune o formare profesională temeinică a cercetătorului la ni"el emo!ional ,autocontrolul an&ietă!ii' ostilită!ii i iritării' neră#dării' atitudinal ,eliminarea pre$udecă!ilor' educarea fle&i#ilită!ii i a toleran!ei' comportamental ,rela!ionare' adaptare' o#ser"are i al tehnicilor de inter"ie"are ,formularea i adresarea de )ntre#ări' reformularea' "ocea' tonul' ritmul "or#irii' ascultarea acti"ă i comunicarea non"er#ală' respecti"+ distan!a' pozi!ia spa!ială' postura' gesturi' contact "izual. Pentru a surprinde mai nuan!at aspectele specifice inter"iului "om prezenta totodată i ce nu este inter"iul ,*afmoiu' 2==2+ / Enter"iul nu este un monolog deoarece presupune o interac!iune duală' aa cum am arătat )n paragraful de mai sus. Pe de o parte' cercetătorul pune )ntre#ări i ascultă' iar pe de altă parte' persoana inter"ie"ată răspunde la )ntre#ări0 de calitatea )ntre#ărilor depinde calitatea răspunsurilor0 cercetătorul care nu tie să asculte i )i
#om#ardează interlocutorul cu )ntre#ările sale poate rata inter"iul. )n măsura )n care cercetătorul )i a$ută interlocutorul să se e&prime' )i stimulează )n acelai timp i disponi#ilitatea de a se autoanaliza i a reflecta asupra temei discutate. / Enter"iul nu este un interogatoriu, persoana inter"ie"ată poate oricând să refuze răspunsul la anumite )ntre#ări' poate să )ntrerupă când dorete procesul inter"iului. Cadrul de desfăurare tre#uie să fie unul prietenos' chiar familiar' dacă este posi#il. Cercetătorul nu numai că nu are dreptul de a )ncălca li#ertatea participan!ilor' dar are o#liga!ia de a se rela!iona fa!ă de ei empatic' cu respect' )ncredere i interes. / Enter"iul nu este o dezbatere de idei, )n sensul )n care modul de conducere al inter"iului )l determină pe inter"ie"at la o argumentare e&cesi"ă. Enterlocutorul nu tre#uie să se simtă e"aluat ca persoană sau ca "aloare a ideilor e&primate. Scopul inter"iului este acela de a )n!elege uni"ersul persoanelor participante la studiu i nu de a sta#ili ade"ărul opiniilor e&primate de acestea. / Enter"iul' ca metodă de cercetare )n tiin!ele sociale' nu este un interviu 5urnalistic. Enter"iul $urnalistic nu este o rela!ie duală de comunicare' ci presupune un trium"irat format din $urnalist' persoana inter"ie"ată i pu#lic. #iecti"ele inter"iului $urnalistic sunt determinate mai ales de e&pectan!ele pu#licului cititor i nu de dorin!a de a )n!elege. / Enter"iul nu este o confesiune )n sens religios sau $uridic. )n am#ele cazuri confesiunea implică o atitudine e"aluati"ă i morală. )n cazul inter"iului' interlocutorul dez"ăluie doar atât cât dorete' ce dorete i cui dorete. Cu cât persoana inter"ie"ată se "a sim!i mai respectată' )n!eleasă i )n siguran!ă' cu atât dez"ăluirile sale "or fi mai e&tensi"e' "or cuprinde nu doar informa!ii i cunotin!e dar i relatări despre emo!ii i e&perien!e personale. Cel pu!in două cauze pot determina cercetătorul să opteze pentru utilizarea inter"iului ca tehnică de in"estigare+ )n primul rând' interesul pentru semnificaţiile subiective conferite su#iectului sau pro#lemei in"estigate de participan!i0 )n al doilea rând' e!plorarea nuanţată a unor su#iecte considerate prea comple&e pentru a fi in"estigate prin metode cantitati"e. Am trecut )n re"istă caracteristicile inter"iului. *incolo de anumite prescrip!ii generale i de asimilare a tehnicilor de inter"ie"are' )n final' calitatea inter"iurilor este dată de calitatea cercetătorului i a rela!iei sta#ilite de acesta cu interlocutorii săi. Apare )ntre#area „orice cercetător este şi un bun intervievator; ". *iferen!ele indi"iduale sunt inerente' dar un #un inter"ie"ator tre#uie să posede următoarele calită!i+ / Dtie să asculte acti" / %ste empatic / %ste entuziast / %ste interesat )n mod autentic de oameni i e&perien!e umane / Are capacitatea de a suspenda $udecă!ile critice / %ste profund interesat de su#iectul cercetării / Are sim!ul umorului / ace fa!ă la informa!ii contradictorii i comple&e / Dtie să )ncura$eze participan!ii reticen!i sau inhi#a!i fără a crea disconfort / Dtie să )ntrerupă di"aga!iile nere)e"ante fără a $igni / Se poate focaliza total )n timpul inter"iurilor / Se e&primă cu claritate / Contientizează faptul că e&perien!ele sale personale fac parte din #aza de date a cercetării Dtie să )i adapteze !inuta la situa!ia de cercetare ,nu se "a )m#răca )n !inută sport
când "a inter"ie"a un manager' după cum nu "a purta un costum elegant când "a sta de "or#ă cu persoane fără adăpost. Pro#lema se&ului i "ârstei cercetătorului este deseori dez#ătută )n literatura de specialitate. %ste de preferat un cercetător femeie )n inter"ie"area femeilor sau nu- ,i in"ers' implicit. %ste "ârsta importantă- Poate un cercetător mai )n "ârstă să interac!ioneze firesc cu adolescen!ii- Ku pot fi date solu!ii unice la )ntre#ările de mai sus. Cu certitudine )nsă se poate afirma că #ogă!ia i acurate!ea informa!iilor colectate depind )n mare măsură de calitatea rela!iei inter"ie"ator ( participant. ).). *ipuri de interviuri
%&istă o "arietate mare de inter"iuri. N"ale ,1688 apelează la metafore pentru a descrie plastic două tipuri de inter"iuri0 )n primul tip' cercetătorul este comparat cu un miner care are ca scop găsirea unor comori )ngropate. Sarcina cercetătorului este să le găsească' să le rele"e' comori care nu se modifică )n procesul inter"iului i al analizei. etafora alternati"ă este aceea )n care cercetătorul este comparat cu un călător care cutreieră )mpreună cu localnicii' pune )ntre#ări care conduc su#iec!ii la relatarea po"etii lor de "ia!ă. En această formă inter"iul de"ine o hoinăreală )mpreună cu participan!ii. Cercetătorul călător se )ntoarce acasă pentru a(i reciti noti!ele i a le transcrie )ntr(o manieră estetică' care să ai#ă impact asupra cititorilor. Stilul inter"iului poate "aria de la o con"ersa!ie infonnală la forme foarte structurate' astfel )ncât >r#ich ,1666 propune trei mari categorii de inter"iuri+ 1. Enter"iul informai sau nestructurat este' mai degra#ă' o tehnică adiacentă )n o#ser"a!ia participati"ă0 se suprapune )n #ună parte peste con"ersa!ia socială' )n care )ntre#ările sunt puse spontan' )n func!ie de conte&tul interac!iunii i nu se utilizează nici o formă de )nregistrare. Cercetătorul tre#uie să ia note mentale i să transcrie ce a re!inut cât mai repede cu putin!ă. Enforma!iile o#!inute prin inter"iurile informale pot constitui punctul de pornire pentru celelalte forme de inter"iuri. 2. Enter"iul ghidat sau semi(structurat cuprinde un set de )ntre#ări deri"ate din teorie' cercetări anterioare sau intui!ia cercetătorului. Scopul unui inter"iu ghidat este de a furniza o direc!ie minimă de discu!ie care permite atât cercetătorului cât i participan!ilor să a#ordeze domeniile cheie pentru cercetare. 3. Enter"iul structurat este utilizat mai ales atunci când este important să fie utilizate aceleai )ntre#ări la to!i participan!ii' când e&istă un număr mare de participan!i sau de cercetători' când scopul studiul este compararea. *atorită faptului că inter"iul structurat presupune un set #ine sta#ilit de )ntre#ări' acelai pentru to!i participan!ii' lasă un loc redus fle&i#ilită!ii i "aria!iei )n in"estigare. Enter"iul structurat ,la fel ca i chestionarele se fundamentează pe două asump!ii acer# criticate de *enzin ,1664+ )ntre#ările pot fi astfel formulate )ncât să ai#ă aceeai semnifica!ie pentru to!i participan!ii0 respecti"' interac!iunea creată )n cadrul cercetării nu generează diferen!e )n calitatea colectării de date. A"anta$ele inter"iului structurat rezidă )n gradul mare de control pe care cercetătorul )l are )n timpul adunării de date. *eza"anta$ul deri"ă din constrângerile la care sunt supui participan!ii. Posi#ilitatea acestora de a a#orda mai nuan!at anumite aspecte este limitată. Ku putem aprecia )n mod a#solut superioritatea unei forme de inter"iu )n fa"oarea alteia. iecare din cele trei tehnici de inter"iu ,care nu epuizează posi#ilele forme de inter"ie"are fa"orizează anumite scopuri ale cercetării. iecare tehnică are a"anta$e i deza"anta$e ,"ezi ta#elul 2.1.. @neori' tehnici diferite se pot complementa )n mod fericit. *e e&emplu' se poate )ncepe un studiu cu tehnica inter"iului ghidat' se continuă cu forma structurată i )n final se pot colecta date prin con"ersa!ii informale. Cel mai tipic inter"iu este cel individual, prin contactul direct' fa!ă )n fa!ă. Enter"iul
poate a"ea loc )nsă i telefonic' prin scrisori sau auto(administrarea )ntre#ărilor' e"ident sacrificându(se astfel o #ună parte din informa!ia #ogată ce s(ar o#!ine prin inter"ie"are directă ,ishler' 1688. ?ehnicile de inter"ie"are diferă mult )n func!ie de scopul urmărit' specificul pro#lemei a#ordate sau de particularită!ile persoanelor participante la studiu. Cele mai folosite forme de inter"ie"are indi"iduală sunt inter"iul nestructurat i cel semi(structurat. Acestea mai sunt numite i interviuri de profunzime datorită scopului e&plorator i de )n!elegere nuan!ată a unor fenomene i comportamente comple&e. *enumirea de nestructurat sau semi(structurat nu )nseamnă că cercetătorul nu are o imagine clară despre ceea ce dorete să ?a#elul 2.1. Caracteristicile şi avanta5ele$dezavanta5ele tipurilor de interviuri *%P+ - %*#/%+ AVANTAJE DEZAVANTAJE STRUCTURAT
rdinea )ntre#ărilor este presta#ilită i to!i participan!ii răspund la tot setul de )ntre#ări 1. @or de administrat 2. %ficient pentru un studiu popula!ional 3. @or de codat i analizat cu a$utorul computerului 4. Cercetătorul are controlul inter"iului 1. *ificultă!i )n construirea de )ntre#ări potri"ite pentru to!i participan!ii 2. Cercetătorul nu poate să aprofundeze anumite topici 3. Cercetătorul este limitat la setul de )ntre#ări presta#ilit. S%E(S?I@C?@IA? ?opica i )ntre#ările sunt formulate )n ghidul inter"iului dar rămâne la latitudinea cercetătorului decizia de a utiliza sau nu anumite )ntre#ări i momentul )n care ele sunt puse. 1. Colectarea de date este sistematică 2. Enter"iul oferă un anumit grad de li#ertate )n desfăurare 3. Cercetătorul poate decide asupra căror topici să insiste i care pot fi omise 1. *eoarece cercetătorul poate adapta structura inter"iului pentru fiecare participant' e&perien!a inter"iului este diferită pentru fiecare persoană 2. Posi#ilitatea de comparare este redusă 3. )ntre#ări cheie pot să nu fie puse sau tratate cu superficialitate S*#+C*+#'*
Ku e&istă un set de )ntre#ări presta#ilit0 cercetătorul' pornind de la )ntre#ări de genul' ce părere aveţi despre..,; permite inter"iului să ia o direc!ie spontană' asemănătoare cu cea din con"ersa!ia socială. 1. Participan!ii sunt li#eri să răspundă sau nu la )ntre#are' sau să ofere atâtea detalii câte doresc 2. Participan!ii pot să )i e&prime opiniile personale i să discute e&perien!e proprii 3. Cercetătorul poate insista să o#!ină mai multe detalii 4. Cercetătorul poate o#fine informa!ii despre atitudini i "alori 1. Analiza poate fi dificilă din cauza "olumului mare i "ariat de date 2. *eoarece fiecare inter"iu este unic' rezultatele nu pot fi comparate 3. Enter"iurile pot să dureze prea mult 4. Permite inter"ie"area doar a unui număr relati" mic de persoane ;. Ku permite generalizări la o anumită popula!ie
e&ploreze. Kumele sugerează doar faptul că nu se utilizează )ntre#ări )nchise' că cercetătorul nu are o atitudine formală ,neutră' ra!ională' distantă sau chiar rece' că răspunde la )ntre#ările puse de participan!i' permite emo!iilor i sentimentelor proprii să se manifeste )n timpul cercetării' ordinea )ntre#ărilor este mai pu!in importantă. %ste "or#a de sta#ilirea unei rela!ii de om la om cu scopul de a )n!elege i mai pu!in de a e&plica. )n inter"iul semi(structurat' cercetătorul este doar ghidat de setul de )ntre#ări ela#orat anterior ,tocmai din acest moti" mai poartă numele de inter"iu ghidat. Enter"ie"atorul urmărete nara!iunea participantului i nu planul inter"iului. Alte tipuri de inter"iuri nestructurate sunt+ istoriile orale' inter"iul creati" i inter"iul postmodern. luc: i Pătai' 1661 este o metodă utilizată pentru a aduna date de la persoane i grupuri care au fost din di"erse moti"e ignorate' discriminate sau uitate. Estoria orală )ncearcă să surprindă diferite aspecte din "ia!a cotidiană ale acestor categorii de oameni' de la amintiri la cântece' glume' e&presii "er#ale' comentarii' interpretări culturale i semnifica!ii sociale. Estoriile orale )ncearcă să reconecteze grupul a#sent cu istoria socială. En interviul creativ ,*ouglas'
168;' cit. )n Elu! 1667 se renun!ă la orice regulă de conduită formală )n scopul unei e&primări li#ere' autentice i creati"e' atât de către inter"ie"ator cât i de cel inter"ie"at. Enter"iul creati" este asemănător cu istoria de viaţă )n care persoana )i istorisete' )n )ntâlniri multiple' de#arasată de orice pre$udecată i inhi#i!ie' istoria "ie!ii i e&perien!elor personale. Cercetătorii postmoderni' preocupa!i de a accede la date autentice' la ade"ărurile narati"e ale participan!ilor' )n condi!iile )n care se recunoate că cercetătorul nu poate fi o#iecti" )n demersul său' propun interviul postmodern ,>r#ich' 1666' caracterizat prin+ ,i negociere ini!ială cu participan!ii pentru a a#orda e&perien!ele lor de "ia!ă0 ,ii tehnica de #ază este mai degra#ă cea de ascultare i mai pu!in de inter"ie"are' deci )ntre#ările sunt utilizate la minim' iar su#iectele care nu sunt a#ordate de participan!i nu sunt in"estigate0 ,iii analiza i interpretarea nara!iunilor sunt realizate )mpreună cu participan!ii0 ,i" rezultatul inter"iului este considerat proprietate comună a cercetătorului i participan!ilor' prin urmare contri#u!ia lor este )n mod special afirmată )n raportul de cercetare0 ," cercetătorul caută acti" informa!ii din surse diferite i perspecti"e multiple0 ?ehnica principală )n inter"iul postmodern este contientizarea i )nregistrarea vocilor multiple care se e&primă )n nara!iune. Con!inutul oricărui inter"iu are un caracter polifonic care nu tre#uie sacrificat. Enter"iul postmodern este )ntâi de toate stereo' adică cercetătorul tre#uie să distingă clar "ocea sa de cea a participan!ilor. )n acest sens' caracterul refle&i" al CC i capacitatea de autoanaliză refle&i"ă a cercetătorului sunt deose#it de importante. Cercetătorul nu )i mi&ează )n interpretare i )n raportul de cercetare propria "oce cu cea a participan!ilor. %l face un efort permanent de identificare' decupare i e&primare distinctă a "ocii sale. Iaportul cercetării nu numai că nu tre#uie să de"ină o prelucrare sintetică a cercetătorului dar tre#uie să păstreze i să redea "ocile multiple ale participan!ilor. Când spunem "oci multiple nu ne referim la numărul de participan!i )n cercetare' ci la di"ersele perspecti"e pe care naratorul le e&primă. Sarcina cercetătorului este de a identifica i a reda caracterul polifonic al nara!iunii. Ku de pu!ine ori acelai narator e&primă "oci contradictorii i conflictuale' concretizate )n discrepan!e i disonan!e. Astfel' analiza datelor poate să surprindă vocea emoţională, vocea morală, vocea celorlalţi, vocea absentă sau suprimată.
arshali i Iossman ,1666 descriu cinci forme diferite de inter"iu+ inter"iul etnografic' fenomenologic' focus(grup' inter"ie"area elitei i a copiilor.
apar!inând unor domenii diferite' poate să fie un demers nu tocmai uor de realizat+ accesul dificil la persoană' amânarea repetată a inter"iului' solicitarea )ntre#ărilor )naintea inter"iului' locul de desfăurarea de cele mai multe ori controlat de persoana inter"ie"ată ,deci pot apărea multe )ntreruperi' limitarea timpului de inter"ie"are la 2=(3= de minute' sunt doar câte"a din o#stacolele care pot să apară.
fie scurte' concrete' să "izeze mai degra#ă ac!iuni decât sentimente. Enter"ie"atorul tre#uie să fie contient că' nu de pu!ine ori' copii' mai ales cei de "ârstă colară' "or răspunde )n direc!ia răspunsului corect' a e&pectan!ei adultului presupusă de copil' Harianta interviului de grup structurat i semi(structurat este cunoscută su# denumirea defocus grup i este una dintre cele mai folosite metode de CC. Se utilizează' )n general' cu scop de pre(testare dar i )n scop e&plorator ,Nrueger' 1688' Steart i Shamdasani' 366=. )n psihologia sănătă!ii grupul focus este utilizat frec"ent pentru e&plorarea cunotin!elor' atitudinilor i comportamentelor rele"ante pentru sănătate sau riscul de )m#olnă"ire ,Nitzinger' 1664. Se recurge la inter"iul de grup i pentru a respecta criteriul trium"iratului metodologic. *acă )n cazul inter"iului indi"idual' structurarea lui !ine mai mult de cercetarea cantitati"ă' inter"iul de grup structurat este o metodă calitati"ă deoarece presupune )ntotdeauna interac!iunea participan!ilor' schim#ul de opinii i idei )ntre ei. >rupul focus implică participarea unui număr de J(12 persoane i a inter"ie"atorul. Compozi!ia grupului focus este omogenă din perspecti"a categoriei de participan!i ,e&. adolescen!i' profesori' părin!i' fumători' e&per!i' dar di"ersă din punct de "edere al statusului social' educa!ional' profesional ,Iamirez' 168J. En grupul focus' inter"ie"atorul pro"oacă i urmărete discu!ia participan!ilor pe tema propusă pentru cercetare după un ghid ela#orat anterior. Kumărul )ntre#ărilor tre#uie să fie )n general limitat la 8(1=' ma&im 12' astfel )ncât )n timpul alocat inter"iului ,1';(2 ore fiecare persoană să ai#ă posi#ilitatea să )i e&prime opinia ,
Endiferent de forma pe care o ia' utilizarea inter"iului presupune asimilarea i parcurgerea unui proces comple& i la#orios. )n linii generale' procesul unei cercetării realizate prin inter"iuri parcurge apte etape ,N"ale' 166J redate )n ta#elul 2.2. ?a#elul 2.2. Atapele cercetării prin interviuri 1. 6ematizarea F alegerea topicii i formularea scopului cercetării' respecti" răspunderea la )ntre#ările ce se studiază i de ce. '. /esignul F sta#ilirea planului cercetării' adică răspunderea la )ntre#area cum, luând )n considerare i aspectele etice i morale ale unei cercetări calitati"e. 3.
%ste important de re!inut că munca desfăurată )naintea conducerii inter"iului propriu( zis este premisa succesului cercetării. )n primul rând' tre#uie #ine conturat i $ustificat su#iectul cercetării. )n al doilea rând' tre#uie identificată categoria de participan!i ce poate e&emplifica cel mai #ine aspectele rele"ante pentru cercetare. Pasul următor presupune generarea schi!ei inter"iului. )ntr(o primă formă' cercetătorul identifică doar cu"intele cheie care "izează aspectele fundamentale urmărite de cercetare. Cu"intele(cheie sunt ulterior detaliate )n aspecte specifice ce "or fi a#ordate )n timpul inter"iului. Atunci când cercetătorul pregătete schema inter"iului' el tre#uie să decidă ce )ntre#ări "a pune i )n ce ordine. *ei structura inter"iului este realizată )n detaliu' cercetătorul tre#uie să fie contient de necesitatea utilizării fle&i#ile a planului ela#orat' mai ales )n forma semi(structurată i nestructurată. urmărire rigidă a topicilor inter"iului poate inhi#a persoana inter"ie"ată sau chiar trezi rezisten!ă i compromite astfel calitatea i sinceritatea răspunsurilor. *upă criteriul con!inutului' literatura de specialitate descrie mai multe forme de )ntre#ări care pot fi utilizate )n inter"iu ,Sil"erman' 2==1+ 1. %ntrebările referitoare la caracteristicile sociodemografice sunt )ntre#ări care' )n general' se pun oricărei persoane inter"ie"ate. )ntre#ările referitoare la "ârstă' profesie' ocupa!ie' educa!ie' stare ci"ilă facilitează crearea unui cadru de referin!ă pentru interpretarea răspunsurilor la celelalte categorii de )ntre#ări. '. %ntrebările referitoare l a cunoştinţe sunt )ntre#ări care urmăresc ni"elul' acurate!ea' originea cunotin!elor i informa!iilor despre un su#iect anume+ e&. „care sunt tipurile de contraceptive moderne pe care le cunoaşteţi;"D „de unde pot fi procurate acestea;"D de unde aţi obţinut informaţiile despre contraceptivele moderne;". 3. %ntrebările referitoare la percepţii, convingeri şi valori sunt cele care facilitează
)n!elegerea modului )n care oamenii construiesc semnifica!ii despre e"enimente' lume i ei )nii ,e&.+ „ce opinie aveţi despre introducerea educaţiei se!uale %n şcoli; . 4. %ntrebările referitoare la motive, emoţii şi sentimente "izează adunarea de informa!ii despre raportarea afecti"ă la lume' la e&perien!ele trăite i la propria persoană. Acestea permit o )n!elegere mai profundă a persoanei inter"ie"ate ,e&. „ce aţi simţit atunci;", „ce sentimente va provocat acel eveniment;"). . %ntrebările referitoare la comportamente şi e!perienţe de viaţă prezente sau trecute colectează informa!ii despre ceea ce a făcut sau face persoana inter"ie"ată )n domeniul a#ordat )n inter"iu ,e&. „ce aţi făcut cnd aţi aflat că sunteţi %nsărcinată;").
J. %ntrebările referitoare la fapte permit colectarea de informa!ii despre ac!iuni' politici' rela!ii' descrieri de e"enimente din grup sau comunitate ,e&.+ „cum vă descurcaţi cu %ngri5irea copilului;").
?ema in"estigată poate fi' practic' a#ordată din perspecti"a tuturor dimensiunilor enumerate sau )ntre#ările pot urmări două sau trei direc!ii. %ste #enefic a se discuta con!inutul inter"iului cu unul sau mai mul!i colegi familiariza!i cu su#iectul cercetat' )nainte de a fi utilizat )n cercetarea propriu(zisă. )n următorul pas se testează schema inter"iului )n studiul pilot' care de o#icei presupune realizarea a 3(; inter"iuri i' atunci când este cazul' re"izuirea schemei de inter"iu. )n etapa pregătirii inter"iului este important să se sta#ilească modalită!ile de a contacta participan!ii. %&istă mai multe modalită!i de a accede la persoanele dorite pentru a fi incluse )n studiu+ U A#ordarea lor la domiciliu prin o#!inerea de date din ta#elele electorale sau de recensământ. / @tilizare mass(mediei ,?H' radio' ziare pentru anun!area cercetării i in"itarea persoanelor interesate să participe. / @tilizarea căr!ii de telefon pentru a contacta persoane i a le solicita acceptul de a participa la un studiu pe un anume su#iect. / A#ordarea persoanelor )n magazine' pe stradă' )n pie!e pentru un foarte scurt inter"iu i a solicita acordul unui inter"iu ulterior' realizat la domiciliul persoanei. / Contactarea unor persoane pu#lice din comunitate ,preot' profesor' medic' farmacist' coafezăFfrizer etc. care să faciliteze accesul Ea mem#rii comunită!ii. Iăspândirea unor anun!uri )n locurile pu#lice' afie care să )ncura$eze participarea persoanelor la studiu. olosirea metodei ce poartă numele #ulgăre de zăpadă' adică o persoană aduce )n studiu una sau mai multe persoane' care la rândul lor "or in"ita al!i participan!i. 2.4. Arta inter"ie"ării Se afirmă deseori că a realiza cu succes un inter"iu este o artă. Afirma!ia este )n #ună parte ade"ărată dacă luăm )n considerare că scopul metodei este de a pătrunde )n uni"ersul interior al persoanei inter"ie"ate. Iealizarea unei relaţii %ntre cercetător şi participanţi are ca scop minimalizarea diferen!ei de statut' cunotin!e i putere. Crearea unui sentiment de egalitate "a facilita comunicarea li#eră' fără inhi#i!ii. dată ce persoana a consim!it să participe la studiu' următoarele sec"en!e "or facilita sta#ilirea unei rela!ii poziti"e i egalitare+ / e&plicarea fiecărei persoane ce se urmărete prin cercetare0 / informarea lor despre necesitatea )nregistrării inter"iului i acceptarea refuzului unora de a fi )nregistra!i0 / garantarea anonimatului i a confiden!ialită!ii0 R permisiunea de a opri oricând inter"iul dacă persoana nu se simte conforta#il0 / oferirea unei copii transcrise a inter"iului i omiterea păr!ilor pe care cel inter"ie"at nu le mai dorete )n inter"iu0 / su#linierea importan!ei contri#u!iei aduse de persoana )n cauză prin acceptarea de a lua parte la studiu0 / oferirea de răspunsuri oneste la )ntre#ările persoanelor solicitate să participe la studiu0 / desfăurarea inter"iului )ntr(un mediu plăcut i conforta#il0 / oferirea unei ceti de cafeaFceai' timp )n care se poartă o con"ersa!ie informa)ă' ne)nregistrată )n care pot fi reamintite drepturile participantului i scopul cercetării. Prezentăm )n continuare condi!iile fundamentale pentru desfăurarea cu
succes a inter"ie"ării+ / )n conducerea inter"iului' cercetătorul se ghidează după planul interviului. ?otui' de o#icei nu se pun e&act aceleai )ntre#ări la to!i participan!ii. Su#iectul cercetării este a#ordat fle&i#il' iar )ntre#ările sunt selectate )n func!ie de pozi!ia i particularită!ile celui inter"ie"at. / întrebările referitoare la datele socio-demografice pot &i utilizate fie la )nceputul inter"iului' fie la sfârit. Se recomandă utilizarea la minim a acestei categorii de )ntre#ări pentru a nu crea impresia unui interogatoriu. / Enter"iul poate )ncepe cu %ntrebări cu un caracter introductiv, mai general+ „puteţi să %mi relataţi despre...; "D „vă amintiţi o ocazie cnd...;". G @na dintre condi!iile fundamentale )n formularea )ntre#ărilor este aceea de a nu impune sau sugera răspunsurile. Cele mai dezira#ile %ntrebări sunt cele deschise, de genul „puteţi să %mi spuneţi mai mult despre aceasta"H. Pentru a fi cu ade"ărat deschise' )ntre#ările nu tre#uie formulate )ntr(o manieră dihotomică' care să sugereze răspunsuri de tip *A sau K@+ „sunteţi mulţumit cu tratamentul primit %n spitalT'. )ntre#are de genul „ct de satisfăcut sunteţi cu tratamentul medical primit %n spitalH" dei pare o )ntre#are deschisă' )n realitatea permite o gamă relati" restrânsă de răspunsuri. altă formulare care permite persoanei să )i e&prime opinia )n legătură cu su#iectul a#ordat' ar putea fi „care este părerea dvs. despre tratamentul primit %n spitalH". G %ntrebările descriptive #ine formulate pot declana o cascadă de informa!ii despre su#iectul a#ordat+ „cum aţi aflat că...;". G *acă un anume su#iect nu este aprofundat de interlocutor' acesta tre#uie )ncura$at prin %ntrebări de aprofundare pentru a furniza informa!iile de care a"em ne"oie' prin formulări de genul+ „este foarte interesant ceea ce %mi spuneţiD aţiputea sămi daţi mai multe detalii despre...H". Se poate apela i la %ntrebări specifice ,e&.+ „ce credeţi despre...;", sau „ce aţi simţit atunci;I") respectându(se
condi!ia ca e&plorările de profunzime să nu de"ină intruzi"e. rdinea )ntre#ărilor nu tre#uie să fie rigidă0 practic )n inter"iu cercetătorul urmează interlocutorul i nu in"ers. Pro"ocarea interlocutorului de a relata li#er propria poveste este o tehnică "aloroasă de inter"ie"are prin care se poate o#!ine o nara!iune #ogată )n date i interpretări personale 0„puteţi să %mi relataţi povestea avortului clandestin la care a trebuit să recurgeţi";). (sociaţiile libere făcute de interlocutor sunt importante )n
demersul inter"iului. )n cazul )n care este necesară utilizarea %ntrebărilor directe 0„aţi primit vreodată bani pentru...;") se recomandă să se apeleze la ele doar )n ultima parte a inter"iului' după ce persoana a descris spontan aspectele fenomenului in"estigat. %ntrebările indirecte 0„ce credeţi că gndesc alţi tineri despre...6) sunt folosite pentru a identifica percep!iile i
con"ingerile persoanei fa!ă de un grup' comunitate sau ca )ntre#ări proiecti"e fa!ă de aspecte nerelatate direct de către persoana inter"ie"ată. %ntrebările de structurare sunt folosite de cercetător cu
scopul de a introduce o nouă temă )n inter"iu 0„vaş propune acum să discutăm despre...").
%ste important ca' din când )n când' să oferim interlocutorului %ntăriri pozitive despre modul cum decurge inter"iul. Cu"intele de )ncura$are ale cercetătorului "or recompensa persoana pentru implicarea sa autentică )n inter"iu+ „aţi descris foarte sugestiv ce aţi simţit atunci..". Enterlocutorul nu trebuie grăbit, presat cu )ntre#ările0
tre#uie să i se lase suficient timp pentru a termina relatarea )ncepută. 6ăcerile interlocutorului tre#uie respectate deoarece pot indica ne"oia de reflec!ie asupra )ntre#ării' )ncercarea de reamintire' sau un moment emo!ional intens. Herificarea răspunsului non("er#al )i "a oferi informa!ii cercetătorului despre cauza tăcerii. )n cazul )n care mimica interlocutorului trădează nelămurire, cercetătorul )i "a cere scuze i "a refomula )ntre#area+ %mi cer scuze, cred că nu am formulat destul de clar %ntrebarea. (m vrut să spun...". %ntrebările interpretative iau forma parafrazării i au ca scop clarificarea+ „vreţi să spuneţi....' sau „am %nţeles corect că...". @tilizarea unui limba5 comun şi clar este un alt aspect ce nu tre#uie negli$at. %"itarea
lim#a$ului esoteric permite )n!elegerea similară' de către cercetător i participant' a cadrului i conte&tului pro#lemelor in"estigate' )ntre#ările tre#uie să con!ină doar o singură idee. )ntre#area „cum este personalul medical din spital şi cţi sunt pe secţie "& con!ine de fapt două )ntre#ări. Acest gen de )ntre#ări creează confuzie interlocutorului' )ntre#ările $ustificati"e' de tipul „de ce "; tre#uie e"itate deoarece antrenează e&plica!ii cauzaie i uneori sentimente de culpa#ilitate+ „de ce aţi apelat la avort";. *e cele mai multe ori putem )nlocui )ntre#area „de ce "; cu )ntre#area „cum"; ,e&.+ „cum aţi rezolvat sarcina nedorită";). ?ehnica i tactica folosită )n timpul inter"iului pot de"eni' contient sau incontient' căi de manipulare a su#iec!ilor. *e aceea' responsabilitatea morală şi profesională a cercetătorului sunt deose#it de importante. Iefle&i"itatea i respectarea normelor etice ale cercetării calitati"e sunt "itale )n acest sens. %ste prefera#il ca inter"iurile să fie %nregistrate, )n caz contrar se pot pierde multe informa!ii' cum sunt cele paraling"istice ,pauzele' "olumul' ezitările' accentuările' calitatea "ocii. )nregistrarea nu elimină total luarea de notiţe. Se notează elementele comunicării non("er#ale' cum sunt postura' micările corpului' pri"irea. / Enter"iul poate fi realizat )ntr(o singură )ntâlnire' dar poate dura i zile' cum este cazul inter"iurilor despre istoria de viaţă. A )n"ă!a să asculţi este la fel de important ca i a )n"ă!a să pui )ntre#ări ,Anderson i 9ac:' 1661. Prima i cea mai importantă condi!ie )n ascultarea interlocutorului este imersia cercetătorului )n inter"iu i )n nara!iunea persoanei inter"ie"ate. Pentru a )n!elege cu ade"ărat nara!iunea persoanei' Anderson i 9ac: ,1661 recomandă trei căi de ascultare+ ,i prima cale se referă la ascultarea vocii morale a persoanei. En multe din relatările persoanelor inter"ie"ate' se pot identifica două perspecti"e' două canale de comunicare' deseori conflictuale. @n canal comunică e&perien!ele care se pliază peste "alorile culturii dominante ,e&. femeia care )i descrie e&perien!ele sale )n termeni accepta#ili pentru societate i familie0 un alt canal comunică e&perien!ele de zi cu zi ale persoanei' e&perien!e care pot depăi limitele accepta#ilită!ii. Hocea morală' e&primată )n auto(e"aluări' ne permite să identificăm rela!ia dintre imaginea de sine a
persoanei inter"ie"ată i normele culturale' dintre normele comportamentale impuse de societateFgrup i ce simte persoana când se comportă sau nu )n acel mod. Când e&perien!a personală nu se potri"ete cu "alorile culturii dominante' de multe ori' persoanele reduc la tăcere canalul propriilor gânduri i emo!ii. Aa cum arată Anderson i 9ac: ,1661 cercetătorul tre#uie să )n"e!e să asculte stereo, atât canalul dominant cât i cel mut i să )n!eleagă rela!ia dintre ele. Altfel spus' e ne"oie ca cercetătorul să asculte i cu a treia ureche. Pentru a facilita accesul la canalul mut' cercetătorul "a utiliza mai ales )ntre#ările referitoare la emo!ii' sentimente' "alori' con"ingeri i atitudini i "a apela mai pu!in la )ntre#ările referitoare la acti"ită!i i fapte concrete. Cercetătorul cu e&perien!ă tie să aloce spa!iu participan!ilor pentru e&plorări de profunzime ale trăirilor interioare' ale unor emo!ii i comportamente mai pu!in dezira#ile social. ai mult decât atât' cercetătorul "a asculta din )nregistrări nu doar ce a spus persoana' dar i ce a sugerat' ce ar fi "rut să spună dar nu a spus. En acest sens' este necesar să interpretăm conte&tul pauzelor de "or#ire' modificările de tonalitate' lipsa de deschidere sau de a#ilitate de a răspunde la anumite )ntre#ări. %ste util ca cercetătorul să solicite clarificări asupra unor termeni folosi!i de interlocutor ,de e&. persoana spune „am fost foarte deprimat pentru că nu am reuşit să duc la bun sfrşit ce miam propus"D cercetătorul „puteţi să %mi spuneţi mai multe despre depresia pe care aţi avuto;), ,ii a doua cale de ascultare se referă la metalimba5. etalim#a$ul apare atunci când interlocutorul se oprete spontan i comentează ceea ce a spus. Comentariile ne permit să o#ser"ăm cum persoana inter"ie"ată )i monitorizează propriile gânduri i sentimente' cum le socializează )n conformitate cu anumite norme dezira#ile' cum contientizează discrepan!ele i contradic!iile personalită!i sale. ,iii a treia cale de ascultare "izează logica naraţiuni, urmărirea consisten!ei interne sau a contradic!iilor )n cele relatate de persoana inter"ie"ată. Aceasta permite )n!elegerea suplimentară a gradului de consonan!ă sau disonan!ă dintre ac!iuni' e"enimente i e&perien!a su#iecti"ă. omente critice )n ascultare sunt tocmai acelea când cercetătorul are senza!ia că tie de$a ce "a spune persoana0 )ntr(o astfeQ de situa!ie' cercetătorul ascultă cu o schemă mentală de$a ela#orată' deci nu )i ascultă cu ade"ărat interlocutorul. Cu alte cu"inte' ascultă pentru a auzi dacă ceea ce spune persoana inter"ie"ată confirmă ceea ce tie de$a cercetătorul. *e aceea )ntre#ările specifice „ce %nţelegeţi prin acest cuvnt; " facilitează identificarea a ceea ce este prezent, dar totuşi absent, )n discursul persoanei ,Anderson i 9ac:' 1661' p. 16. Pentru a facilita procesul de )n"ă!are a tehnicii inter"ie"ării' sintetizăm )n ta#elul 2.3. cele mai frec"ente greeli comise de un cercetător no"ice )n realizarea inter"iurilor. ?a#elul 2.3. #osibile erori %n conducerea unui interviu )ntreruperi ,fie din partea cercetătorului' fie a altor persoaneFtelefoane care interferează cu inter"iul ipsa de concentrare a cercetătorului Stare de )ncordareFan&ietate a cercetătorului )ntre#ări lungi' nestructurate )ntre#ări )nchise )ntre#ări $ustificati"e @tilizarea $ argoului sau a unui lim#a$ esoteric Structurare rigidă' de tipul )ntre#are(răspuns Saltul de la o idee la alta
%&primarea propriilor opinii )n legătură cu cele relatate de interlocutor A#ordarea superficială a su#iectelor puse )n discu!ie 2.;. 'naliza şi interpretarea datelor interviului
Ku este suficient să )n"ă!ăm arta inter"ie"ării0 este cel pu!in la fel de important să )n!elegem semnifica!ia relatărilor' să )n!elegem lumea persoanei inter"ie"ate' factorii care au stimulat(o să "or#ească sau din contră' să rămână reluctantă )n dez"ăluiri. Procesul de analiză a datelor este unul de reconstruc!ie' interpretare i creare. Analiza i interpretarea poate fi un proces frustrant atunci când piesele par a nu se potri"i' faptele par a nu se rela!iona. Aa cum arată *enzin ,1664 interpretarea este o artă care permite trecerea de la munca de teren la crearea unui te&t care comunică ce"a cititorului. Enter"iurile )nregistrate ,considerate material #rut se transcriu' proces ce facilitează analiza i interpretarea datelor. Ku e&istă o modalitate unică i perfectă de analiză i interpretare a datelor )n CC. Ca principii generale' olla i 9efferson ,2=== indică fundamentarea procesului pe patru repere+ sim! comun' perspecti"a holistică' teorie i refle&i"itate. )n ultimii ani' tehnicile de analiză a datelor au proliferat. @nele dintre cele mai #ine articulate tehnici de analiză sunt+ analiza de conţinut, analiza fenomenologică 1sau tematică), analiza de discurs, analiza conversaţională sau teoria generată. Alegerea uneia sau alteia dintre tehnicile de analiză a datelor depinde de o#iecti"ele cercetării i de paradigma teoretică pentru care a optat cercetătorul. Ieperele generale de analiză a datelor )n CC au fost prezentate )n capitolul E. Alte modalită!i de analiză i interpretare a datelor' specifice anumitor strategii calitati"e "or fi prezentate )n partea a treia a căr!ii. )n acest paragraf prezentăm paii tipici care tre#uie parcuri pentru oricare formă de analiză i interpretare a datelor ,ruparea frazelor cheie )n categorii mai generale 0clusteri comuni prin su#sumarea particularului )n general' ,i" >ruparea clusterilor )n patternuri comune 0meta2 clusteri care sintetizează e&perien!e indi"iduale comune' ," Ataarea de etichete patternurilor identificate' etichete care definesc temele maore sau tipologiile0 este o formă de grupare figurati"ă' semiotică' ,"i Căutarea de evidenţe negative, de contraste i diferen!ieri' a "aria!iei fa!ă de tipic prin realizarea de compara!ii. Cazurile de"iante sunt cele care impun cercetătorului să regândească i să re"izuiască e&plica!iile date' temele ma$ore' patternurile i rela!iile identificate. Prin acest demers se e"ită perspecti"a monolitică asupra fenomenului in"estigat i se aprofundează i nuan!ează )n!elegerea lui. %ste de preferat ca asemănările' diferen!ierile i contrastele să fie testate din nou )n teren. %ste total incorect a fi omise păr!i din inter"iuri care contrazic temele ma$ore identificate de cercetător )n ma$oritatea inter"iurilor. Katura contradictorie a datelor poate fi dez"ăluită fără temerea că astfel cercetarea este compromisă. ,"ii altă direc!ie posi#ilă de analiză o reprezintă identificarea' pe lângă con!inutul
manifest i a celui latent al mesa$elor participan!ilor. Con!inutul manifest nu ridică pro#leme de identificare i analiză. Con!inutul latent i cauza sa este )nsă mult mai dificil de rele"at. @neori acest lucru se datorează faptului că persoana nu )i asumă responsa#ilitatea e&primării unei opinii sau atitudini. Alteori' mesa$ul latent se e&primă prin transferul unor comportamente sau opinii către alte persoane. a ni"el "er#al' participan!ii pentru care e&istă un plan latent al comunicării utilizează cu o mare frec"en!ă cu"inte de genul+ „posibil", „%ntrunfel", „ct de cf, „oarecum". @n alt procedeu de analiză este acela de a distinge )ntre componenta ra!ională i cea afecti"ă. Apelarea la identificarea polifoniei mesa$elor "ehiculate ,a "ocilor multiple este recomandată )n "ederea realizării unei analize comple&e i nuan!ate. ,"iii %nterpretarea temelor ma$ore printr(un proces inducti" i deducti" de căutare de semnifica!ii' prin identificarea de rela!ii i elemente integrati"e )ntre temele ma$ore i prin construirea unui lan! logic ,?esch' 166=. En abordarea inductivă, numită i constructivă sau generati"ă' cercetătorul descoperă fenomenele i rela!iile recurente care generează ipoteze i care sunt modificate progresi" )n teren. )n strategia deductivă, numită i conceptuală, cercetătorul pornete de la anumite constructe teoretice sau ipoteze pe care le testează sau le o#ser"ă )n teren. Cercetătorul deducti" )ncepe cu un cadru cauzal preliminar' )n timp ce cercetătorul inducti" finalizează studiul cu acest cadru. )n am#ele cazuri' "ersiunea ini!ială este amendată i reconturată )n func!ie de datele empirice. Strategiile inducti"e i deducti"e de interpretare nu se e&clud reciproc' ci mai degra#ă sunt proceduri dialectice. Herificare interpretărilor cercetătorului prin solicitarea opiniilor participan!ilor la studiu crete credi#ilitatea cercetării. Endiferent de strategia utilizată' interpretările tre#uie să fie sus!inute de prezentarea unor date descripti"e solide' care să conducă cititorul la )n!elegerea semnifica!iilor e&perien!elor studiate. )n acelai timp' tre#uie redusă tendin!a multor cercetători de a rămâne doar la ni"elul descripti" al datelor. ,i& Sintetizarea e&perien!elor indi"iduale esen!iale i recurente i a semnifica!iilor )ntr(un cadru e&plicati". *ată fiind di"ersitatea fenomenului psihosocial' e&plica!iile nu tre#uie să fie unilaterale. Altfel spus' se impune "erificarea unor e&plica!ii alternati"e sau concurente. Concluziile cercetării sunt deri"ate din date empirice #ogate i rele"ante i generate de re!ele e&plicati"e multiple. Enterpretările pot fi uneori greite )n sensul unei suprainterpretări' minimalizări' omisiuni sau manipulări ale informa!iilor din inter"iuri' pentru a o#!ine semnifica!iile dorite. @tilizarea a doi cercetători )n analiza i realizarea decupa$ului tematic ,cel pu!in pentru primele inter"iuri' până se a$unge ia un anumit grad de armonizare )n identificarea temelor ma$ore crete gradul de "aliditate al interpretărilor. Atunci când "or#im de "aliditate )n CC ne referim la credi#ilitatea e&plica!iei. ,& Encluderea caracterului re&le!iv, adică a stilului de confesiune despre pro#lemele pe care cercetătorul a tre#uit să le confrunte i să le depăească' este o caracteristică )n CC. Cercetare calitati"ă curată nu e&istă i' de altfel' ea nu )i propune ca o#iecti" o#!inerea unor date aseptice. Cercetătorii postmoderni )i asumă i fac cunoscut prin notele de refle&ie' participarea lor ,cu istoria lor personală' cu idiosincraziile i afinită!ile lor la colectarea' analiza i interpretarea datelor. Iele"area a ceea ce a )n"ă!at cercetătorul de la participan!i nu este un aspect de negli$at. *ez"ăluirea laturii umane a cercetătorului a luat forme noi )n deconstructi"ism. Enterpretarea i te&tul creat de cercetător este deconstruit de el )nsui i sunt introduse căi alternati"e de a pri"i datele. 2.J A"anta$ele i limitele inter"iului
)n ciuda faptului că cercetătorii de factură poziti"istă acuză inter"iul de o serie de nea$unsuri' cum ar fi lipsa caracterului tiin!ific' o#iecti"' "alid' generaliza#il' metoda câtigă tot mai mul!i adep!i datorită a"anta$elor pe care le incum#ă. Enter"iul este un mi$loc deose#it de "aloros pentru a o#!ine informa!ii #ogate i nuan!ate despre e&perien!ele de "ia!ă ale persoanelor. le&i#ilitatea metodei permite atât cercetătorului cât i interlocutorului li#ertă!i pe care metodele cantitati"e nu le oferă' )nregistrarea inter"iurilor oferă cercetătorului posi#ilitatea de ascultare repetată' ori de câte ori este ne"oie. Enter"iul poate fi utilizat )mpreună cu alte tehnici calitati"e' cum este o#ser"a!ia participati"ă' dar i cu metode cantitati"e. Pentru persoana inter"ie"ată' inter"iul oferă cadrul de a spune po"estea sa )n proprii lui termenii. Pentru cercetător' realizarea unei cercetări prin inter"iuri poate de"eni un proces de implicare i solicitare emo!ională deose#it de epuizant. N"ale ,166J descrie dinamismul emo!ional prin care poate trece cercetătorul' de la faza de entuziasm i anga$are totală )n proiect' la cea a păstrării unei liniti agresi"e despre acesta' de la #ucuria coagulării datelor )n interpretări coerente până la faza finală de epuizare. Calită!ile inter"iului nu implică ideea că este o metodă perfectă' care nu mai are ne"oie de )m#unătă!iri. )n finalul capitolului dedicat metodei inter"iului' ilustrăm calită!ile i limitele acestuia prin cu"intele lui a:le5 ,1681' pag.41+ „interviul este ca şi căsătoria: toată lumea ştie ce este, foarte mulţi oameni o practică şi cu toate acestea, o mulţime de secrete se ascund %n spatele uşilor %nchise".
*incolo de secretele din spatele uilor )nchise' putem conchide )n final că a"anta$ele oferite de inter"iu depind de+ / con!inutul )ntre#ările utilizate / a#ilită!ile de ascultare i inter"ie"are a cercetătorului / atitudinea adoptată de cercetător )n timpul procesului de inter"ie"are. )(*95+ 9?S(R=+@I(I 3.1. Caracteristicile o#ser"a!iei #ser"a!ia este pro#a#il cea mai "eche metodă din psihologie' implicată )ntr(un fel sau altul )n orice tip de cercetare' fie ea cantitati"ă sau calitati"ă. Ca metodă calitati"ă de in"estiga!ie' o#ser"a!ia este definită ca act de urmărire şi descriere sistematică a comportamentelor şi evenimentelor studiate ce au loc %n mediul social natural
,
documentelor. Cu certitudine' o#ser"a!ia este o metodă cu o largă aplica#ilitate' utilă )n strategii i domenii "ariate de studiu' de la cel clinic' educa!ional' social' la organiza!ional sau ocupa!ional. Iedăm sintetic )n ta#elul 3.1 o#iecti"ele cercetării de tip o#ser"a!ional' o#iecti"e care sunt totodată i repere de lucru importante pentru cercetător. ?a#elul 3.1. 8copurile observaţiei 1adaptat după8ilverman, 'JJ&) T a vedea prin ochii persoanelor observate e"enimente' ac!iuni' norme' "alori0 T a descrie conte&tul i persoanele o#ser"ate cu scopul de a permite )n!elegerea a ceea ce se )ntâmplă acolo0 T a conte!tualiza social i istoric e"enimentele o#ser"ate pentru a fi )n!elese corect0 T a integra, a "edea "ia!a socială ca un proces de e"enimente interconectate i rela!ionate0 T a evita utilizarea prematură a teoriilor i conceptelor' )nainte ca fenomenul să fie cu ade"ărat )n!eles0 T a oferi un design de cercetare fle!ibil care permite o in"estigare deschisă spre aspecte neateptate i nepre"ăzute. @na din notele esen!iale ale o#ser"a!iei este caracterul de nonintervenţie.
#ser"atorii nu chestionează su#iec!ii asupra opiniilor i atitudinilor lor' nu )i stimulează )n "ederea e&teriorizării anumitor comportamente' nu pro"oacă deli#erat situa!ii specifice' cu atât mai pu!in nu manipulează participan!ii. #ser"atorul urmează flu&ul e"enimentelor. Cu toate acestea' o#ser"a!ia nu este o metodă pasi"ă de cercetare. #ser"atorul nu este un fotograf al fenomenelor sociale ,*afmoiu' 2==2. A o#ser"a )nseamnă a selecta' a clasifica' a categoriza' a analiza' a organiza cele percepute. #ser"a!ia are ca scop final )n!elegerea i atri#uirea de semnifica!ii celor o#ser"ate. Adler i Adler ,1664 su#liniază caracterul fle!ibil al o#ser"a!iei' trăsătură care a generat di"erse modalită!i de a utiliza această metodă. #ser"a!ia poate a"ea un grad mare de structurare sau poate fi complet li#eră de orice tentati"ă de urmărire sistematică. #ser"a!ia se poate focaliza pe aspecte i dimensiuni foarte specifice' )nguste sau poate a"ea o focalizare generală. Participan!ii ,su#iec!ii o#ser"a!iei pot fi conştienţi sau nu asupra prezen!ei o#ser"atorului i a aspectelor urmărite. A!plicaţiile care sunt oferite participan!ilor pot "aria de la e&plicarea completă a moti"elor o#ser"a!iei i a aspectelor urmărite' până la e&plica!ii false sau la a omite acest fapt. 6impul o#ser"a!iei poate "aria de la o singura o#ser"are la o#ser"a!ii multiple' )n situa!ii asemănătoare sau diferite. Cu cât a"em mai multe o#ser"a!ii' cu atât mai #ine putem e"ita supraestimarea concluziilor. %nregistrarea celor o#ser"ate poate a"ea loc printr(o simplă luare de note sau prin mi$loace audio( "izuale care permit urmărirea repetată sau independentă a celor )nregistrate. #ser"atorul poate opta pentru a oferi un feedbac complet participan!ilor despre cele o#ser"ate i interpretările făcute sau pentru a )ntrerupe orice contact cu cei o#ser"a!i. 3.2. ?ipurile de o#ser"a!ie ormele o#ser"a!iei pot fi grupate )n trei mari categorii ,Adler i Adler' 1664+ ,i o#ser"a!ia naturală0 ,ii o#ser"a!ia structurată0 ,iiiautoo#ser"a!ia. bservaţia naturală presupune )nregistrarea comportamentelor unor persoaneFgrupuri )n mediul lor de "ia!ă. #ser"a!ia este naturală doar )n măsura )n care o#ser"atorul nu interferează cu procesul o#ser"at. #ser"a!ia tre#uie astfel realizată )ncât comportamentul persoanelor să nu fie stingherit de o#ser"ator. Scopul prim al o#ser"a!iei naturale este neutralizarea limitelor o#ser"a!iei de la#orator i câtigul )n rele"an!ă ecologică. Cele mai utilizate tehnici de o#ser"a!ie naturală sunt cele cu o#ser"ator "izi#il dar ignorat' cu o#ser"ator ascuns i cea a utilizării unor
echipamente de )nregistrare. #ser"a!ia ascunsă' )n care cercetătorul nu informează su#iec!ii asupra studiului' poate ridica serioase pro#leme etice i chiar de siguran!ă fizică a o#ser"atorului odată demascat. "ariantă a o#ser"a!iei naturale este observaţia participativă. Aceasta are a"anta$ul că fenomenele in"estigate sunt o#ser"ate din interiorul grupului. ?ransparen!a o#ser"atorului poate a"ea grade diferite' de la informarea grupului asupra prezen!ei cercetătorului până la implicarea lui )n grup su# o identitate falsă. )n o#ser"a!ia participati"ă cercetătorul nu este un o#ser"ator rece' din e&terior' ci este implicat )n acti"ită!ile comunită!ii pe care o o#ser"ă. >radul de implicare al cercetătorului poate lua di"erse forme+ participant complet, participant ca observator, observator ca participant i observator complet 1
Planificarea i desfăurarea o#ser"a!iei tre#uie să se #azeze pe răspunsurile la câte"a )ntre#ări fundamentale care ghidează cercetarea ,9orgensen' 1686+ ,i /e ce se iniţiază observaţiaH care sunt )ntre#ările la care cercetarea tre#uie să răspundă)ntre#ările pot fi formulate )n termenii ipotezelor ,e&. pacienţii cu an!ietate redusă vor in%eracţiona mai bine cu personalul medical faţă de cei cu an!ietate crescută) sau ca simple afirma!ii ,e&. vor fi urmărite modalităţile de interacţiune pacientpersonal medical). ormularea )ntre#ărilor cercetării tre#uie să pornească de la asimilarea literaturii rele"ante pentru su#iectul a#ordat. ,ii Cine va fi observaţi cine "or fi participan!ii i )n ce tip de acti"itateFrela!ie "or fi urmări!ice caracteristici socio(demografice tre#uie să )ndeplinească- ,e&. pacien!ii cu di"erse forme de cancer' atât #ăr#a!i cât i femei' cu educa!ie superioară' medie i primară. %ste necesar i răspunsul la )ntre#area de ce s(a optat pentru acel grupFpersoană. 1ni)Knde va fi realizată observaţia; ,e&. clinică' ser"icii am#ulatorii' locuri pu#lice' locuri pri"ate. Cercetătorul poate a"ea un anume interes pentru un loc specific sau pentru comportamente cu pro#a#ilitate mare de a se manifesta )n anumite locuri. ,i"Pe ce perioadă de timp se "a )ntinde o#ser"a!ia- #ser"a!ia se poate realiza continuu sau repetiti" până cercetătorul simte că a a$uns la satura!ia de date. ," Care sunt aspectele comportamentului "er#al i non"er#al care "or fi o#ser"ate i cum se "a face )nregistrarea celor o#ser"ate- Selectarea i definirea comportamentelor(!intă )n termeni corec!i i o#ser"a#ili este un segment important al o#ser"a!iei. *upă acest prim stadiu al planificării, urmează realizarea observaţieipropriuzise, iar apoi stadiul analizei datelor. 3.4. Condiţiile unei $une o$servaţii
#ser"a!ia eficientă presupune o planificare i un antrenament riguros al o#ser"atorului. Pentru a e"ita )nregistrarea
de date irele"ante pentru scopul cercetării' o#ser"atorul "a decide anterior realizării
o#ser"a!iei care sunt "aria#ilele care "or fi studiate i )nregistrate. @n reper important al calită!ii o#ser"a!iei este realizarea studiului pilot. Acesta facilitează descoperirea posi#ilelor erori sau pro#leme ce pot să apară ulterior. )n acest mod se poate recurge la redefinirea detaliile metodologice. @tilizarea a cel pu!in doi observatori independenţi i compararea aspectelor re!inute )n urma o#ser"ării este un alt criteriu de calitate a o#ser"a!iei. %la#orarea unei grile de observare asigură caracterul sistematic al o#ser"a!iei. >rila "a cuprinde unită!ile de comportament care "or fi o#ser"ate' durata' intensitatea' frec"en!a' laten!a comportamentelor. arshall i Iossman ,1666 propun o grilă de o#ser"are i codare' cu func!ia de reper general i fără preten!ia de e&hausti"itate ,ta#el 3.2. ?a#elul *.'.Lrilă de observare şi codare E. Comportament ver$al a ton ,intona!ie' intensitate' tim#ru # durata ,lungimea frazelor' concizie c conţinut ,e&. )ntre#ări de identificare' fraze de scuză' autodenigrare' glume' metafore' propozi!ii cu un caracter politic sau "aloric' păr!i de "or#ire+ "er#e' ad$ecti"e d puterea limba5ului ,agresi"' $ignitor' superior' dramatic' ton de e&pert' manipulati" e tăceri ,timp de reculegere' dramatizare %%. Comportament nonver$al a inestezic ,fa!ă' mâini' corp' picioare # mişcări ,ocuparea spa!iului c %nfăţişare ,)m#răcăminte' machia$' coafură' accesorii %%%. #eacţia audienţei
Postura corpului' zâm#et' contact "izual' părăsirea locului Critici' )ntre#ări' umor' clarificări' )ntreruperi %/. 'specte glo$ale
@tilizarea o#iectelor' timpul de "or#ire al #ăr#a!ilor i femeilor' lideri formali i informali' norme de grup' acorduriFdezacorduri etc. /. 'specte com$inate 0ver$ale şi nonver$ale
Saluturi etc.
ee ,2=== organizează grila de o#ser"are )n cinci domenii+ 1. aspecte fizice ,stilul de )m#răcăminte' coafuraFfreza' tatua$e sau alte aspecte particulare0 2. e&presi"itatea micărilor ,gesturi' postura' pri"irea0 3. localizarea spa!ială fa!ă de celelalte persoane ,distan!ă+ pu#lică' socială' personală' intimă0 4. timpul alocat anumitor comportamente0 ;. con"ersa!ia. otarea detaliată a procesului o#ser"at este un element fundamental al metodei. Kotarea se realizează atât )naintea demarării o#ser"a!iei propriu(zise' )n timpul o#ser"a!iei' cât i imediat după ce procesul s(a finalizat. )n consemnările făcute tre#uie să primeze descrierile i nu impresiile' sau cele două paliere să apară distincte. Kotarea presupune urmarea )n linii mari a următorului model care permite respectarea criteriului replica#ilită!ii ,
/
oferirea de interpretări alternative, adică a pri"i lucrurile i din altă perspecti"ă0
/ discutarea interpretării datelor cu o altă persoană familiară cu tema cercetată crete calitatea cercetării. / analiza refle!ivă, e&plorarea reacti"ită!ii emo!ionale )n calitatea de o#ser"ator' dacă s(a sim!it conforta#il )n perioada cercetării' pro#leme din punct de "edere etic pe care a tre#uit să le depăească. Analiza datelor o#ser"a!iei poate să urmeze unul sau mai multe din următoarele criterii+ / cronologic, se descriu e"enimentele )n succesiunea lor cronologică' aa cum au a"ut loc' de la )nceput la sfârit0 / evenimente cheie, sunt prezentate i interpretate e"enimentele ma$ore' fără a !ine cont de ordinea )n care au a"ut loc0 conte!tul, fiecare cadruFloc )n care a a"ut loc o#ser"a!ia ,e&. coală' loc de $oacă' familie' etc. constituie un studiu de caz independent' după care se "a trece la generalizări )n analiză0 / persoanele, indi"izii sau grupuri de persoane de"in unitatea de analiză0 / procesele, datele o#ser"a!iei pot fi organizate astfel )ncât să descrie procese rele"ante pentru cercetare ,e&. luarea de decizii' comunicarea' rezol"area de pro#leme' etc0 / probleme cheie, rezultatele o#ser"a!iei pot să ilumineze asupra aspectelor propuse spre a fi in"estigate prin studiu ,e&. cum s(au schim#at participan!ii' cum se adaptează ele"ii la noul sistem curricular etc. 3.. 'vantaele şi limitele o$servaţiei
#ser"a!ia este de cele mai multe ori utilizată )mpreună cu alte metode' )n particular inter"iul i analiza de documente. #ser"a!ia prezintă o serie de avanta5e. %ste metoda cea mai pu!in intruzi"ă' a"ând un caracter fle&i#il care permite introspec!ii )n realită!i noi sau noi perspecti"e asupra unor realită!i "echi. etoda permite de asemenea redirec!ionarea aten!iei )n procesul cercetării' )n măsura )n care noi aspecte interesante apar la lumină. Poate deschide sau sugera noi perspecti"e de studiu' tocmai de aceea o#ser"a!ia este deseori utilizată ca metodă ce precede alte tehnici de in"estiga!ie. urnizează date #ogate )n perioade scurte de o#ser"a!ie. *atele o#!inute sunt din "ia!a reală' deci nu ridică pro#lema "alidită!ii ecologice ca i )n cazul e&perimentului. *escrierile furnizate de o#ser"ator permit cititorului să emită $udecă!i i interpretări proprii. #ser"a!ia nu lucrează cu categorii teoretice presta#ilite' o#ser"atorul fiind acela care construiete teoriile ce "or genera categorii irela!ionate )ntre ele. #ser"a!ia dă acces la fenomene care altfel sunt mai pu!in e"idente prin alte tehnici' cum sunt elementele comportamentului non("er#al' postura corpului sau intona!ia. Situa!ia o#ser"ată poate fi replicată' adică o#ser"ată din nou ,e&. o nuntă' o )ntâlnire politică ceea ce este mai dificil prin alte metode ,Spradle5' 168=. %ste important ca cercetătorul să cunoască nu doar a"anta$ele o#ser"a!iei dar i limitele pe care le presupune. Cea mai e"identă limită a o#ser"a!iei este dificultatea de a controla toate "aria#ilele implicate )n fenomenul in"estigat. Iezultatele o#!inute din o#ser"a!ii pot să fie contaminate de su#iecti"itatea celui care o#ser"ă. *acă prima "erigă a procesului de cercetare 0de ce se realizează observaţia;) este sila# formulată poate conduce la urmărirea unor aspecte greite sau nerele"ante. Categoria de su#iec!i poate fi incorect aleasă. *acă se desfăoară pe termen scurt' aspecte rele"ante pot să se piardă0 dacă este pe termen lung' o a#unden!ă de informa!ii se pat aduna dar ele pot fi redundante. Selectarea aspectelor i dimensiunilor ce "or fi urmărite poate fi pro#lematică. Cu alte cu"inteR o#ser"atorul poate fi or# la aspecte pe care ar tre#ui
să le o#ser"e' sau le ignoră contient crezând că nu sunt rele"ante' pe altele poate nu le )n!elege. Chiar dacă se recurge la )nregistrări cu a$utorul "ideo(camerei' nea$unsul mai sus men!ionat nu se elimină.. Camera "ideo nu poate )nregistra toate aspectele' mai ales dacă este "or#a de mai mul!i participan!i0 )nregistrările "ideo sunt i ele selecti"e' )n func!ie de o#ser"ator. #ser"a!ia mizează pe caracterul natural' firesc al comportamentului o#inuit al oamenilor. ?otui' contiin!a participan!ilor că e&istă un o#ser"ator poate modifica comportamentul i atitudinea lor. #ser"a!ia poate de"eni o metodă costisitoare din punct de "edere financiar' al timpului i personalului calificat necesar. A o#ser"a' a asculta' a )n!elege' a nota sau a )nregistra concomitent' nu este o acti"itate uor de realizat. Calitatea metodei o#ser"a!iei depinde )n maremăsură ,ca de altfel )n oricare altă metodă calitati"ă de e&perien!a i a#ilită!ile pe care le posedă o#ser"atorul. Calitatea o#ser"a!iei este dată nu atât de utilizarea ei ca metodă unică de cercetare' cât de integrarea acesteia alături de alte tehnici metodologice. C+PI*96U6 " +6*( )(*95( 5( +5UN+R( + 5+*(69R 4.1. 5etoda acţiune2cereetare
etoda ac!iune(cereetare ,action(research este considerată ca fiind tehnica de studiu care ser"ete cel mai adec"at ne"oile unei organiza!ii' institu!ii sau comunită!i. Pionierul metodei este Nurt ein care militează )ncă din anii O4= pentru orientarea e&clusi"ă a tiin!elor sociale către rezol"area de pro#leme reale. ein ,1667 critică acer# atitudinea conform căreia cercetarea tiin!ifică ignoră consecin!ele sale practice i sociale )n numele o#iecti"itătii demersului. Conform lui ein' este fundamental ca tiin!a să ghideze inter"en!iile practice' după cum este imperati" ca tiin!a să )n!eleagă conte&tul ecologic al pro#lemei studiate. ,9Nfimic nu este mai practic dect o bună teorie" scrie psihologul american ,p.133. ein introduce termenul de cercetareacţiune definind metoda ca o tehnică de cercetare comparativă a condiţiilor şi consecinţelor diverselor acţiuni sociale, demers care conduce la implementarea unor noi acţiuni sociale, generate de cercetare ,p.144. etoda de studiu ac!iune(cereetare nu conferă un statut secundar
inter"en!iilor practice' aa cum fac multe alte metode de cercetare. Atât aspectul de in"estiga!ie cât i cel de inter"en!ie sunt "ăzute ca fiind elemente esen!iale ale oricărei cercetări. )n practică' metoda ac!iune(cereetare este mai mult decât o simplă com#ina!ie a cercetării fundamentale cu cea aplicati"ă. %a generează cunotin!e prin studiul schim#ării' #azându(se pe ma&ima dacă "rei să )n!elegi un fenomen' )ncearcă să )l schim#i' Altfel spus' asump!ia fundamentală a metodei este aceea ca schim#area iluminează procesul de in"estigare. Schim#ările nu sunt introduse după finalizarea cercetării' ci printr(un proces continuu' de spirală. )n contrast cu metodele tradi!ionale' tehnica ac!iune(cercetarea depinde de procesul schim#ării pentru a produce cunotin!e. Prin urmare' nu teoria fundamentează ac!iunea' ci acestea se fundamentează reciproc. etoda ac!iune(cercetare este adec"ată atunci când sunt necesare cunotin!e specifice pentru solu!ionarea unei pro#leme specifice' cu scopul ultim de a )m#unătă!ii ac!iunile sociale. Acest proces generează cunotin!e specifice noi' care iau la rândul lor calea descrisă mai sus. etoda presupune parcurgerea ciclică a mai multor faze+ e"aluare' diagnoză' planificare' implementare' monitorizare. Ciclul se continuă )n spirală până la o#!inerea efectului dorit. Procesul ac!iune(cercetare este de altfel definit de Curtis i cola#. ,1666 ca spirala in"estiga!iei colecti"e i auto(refle&i"e ,"ezi figura 4.1. Ac!iune Cl9 Ieflectare N
#ser"are
ig. 4.1. 8pirala acţiunecercetare 1după Curtis şi colab., &222)
*ei e&istă mai multe modalită!i de aplicare a metodei 0acţiunecercetare tehnică, acţiunecercetare practică, acţiunecercetare emancipatorie), dincolo de câte"a aspecte specifice fiecăreia' sunt descrise următoarele stadii ale procesului ac!iune( cercetare ,
etoda ac!iune(cercetare este o e&emplificare eloc"entă a modului )n care cercetarea este redimensionată' de la adunarea de date la contientizarea caracterului ei transformati" i aplicati". le&i#ilitatea' procesualitatea i aplicati"itatea sunt punctele forte ale metodei. Caracterul său prolific este do"edit i de numărul mare de tehnici noi pe care le(a generat' direct i indirect. Engineria socială' e&perimentul social' cercetarea participati"ă sunt doar câte"a dintre noile metode de studiu fundamentate pe principiile teoriei lui Nurt ein. )n ciuda faptul că metoda ac!iune(cercetare este un model de tiin!ă care se armonizează cel mai #ine cu recomandările Consiliului Enterna!ional de Cercetare' deocamdată pu!ine discipline sociale i comportamentale utilizează regulat metoda. %&cep!iile sunt reprezentate de psihologia comunitară' sănătatea pu#lică' psihologia organiza!ională i psihologia sănătă!ii ,orrison i ilford' 2==1. %&istă )nsă semne )ncura$atoare care indică faptul că rela!ia dintre tiin!ă i practică' dintre teorie i pro#leme' de"ine din ce )n ce mai solidă. 4.) 5etoda etnogra&ică
?ermenul de etnografie este su#iectul unor contro"erse. Pentru unii autori termenul definete o paradigmă filozofică la care aderă cercetătorul. Pentru al!ii' etnografia reprezintă o tehnică de cercetare calitati"ă. Pentru orse i ield ,166J etnografia
este atât o metodă de cercetare cât i un produs al metodei. En termeni practici' a#ordarea etnografică este mai degra#ă o strategie de cercetare multimetodologică ce com#ină o "arietate de tehnici+ inter"iul' o#ser"a!ia participati"ă' colectarea de date din surse diferite' ela#orarea de ipoteze i teorii' "erificarea lor. Strategia etnografică are rădăcini )n antropologie' sociologie i studii interculturale dar' )n ultimii ani a de"enit un model de in"estiga!ie i )n psihologia socială. %tnografia este preocupată de e&perien!ele de "ia!ă aa cum sunt ele trăite sau sim!ite de oameni o#inui!i. A#ordarea de tip etnografic presupune implicarea acti"ă a cercetătorului )n mediul pe care )l cercetează. Cercetătorul participă pentru o anumită perioada de timp ,de la câte"a luni la unul(doi ani la "ia!a zilnică a oamenilor' urmărete ce se )ntâmplă' ascultă ce i se spune' pune )ntre#ări' studiază documente' cu alte cu"inte colectează toate datele care )i sunt la )ndemână i care pot arunca o lumină asupra su#iectului cercetării. )n metoda etnografică important este modul )n care cercetătorul sta#ilete accesul la actorii sociali i la ac!iunile acestora. Calitatea rela!iei dintre cercetător i oamenii comunită!ii in"estigate este deose#it de rele"antă. Cercetătorul tre#uie să de"ină familiar cu mediul pe care )l studiază' cu o#iceiurile' normele i "alorile lor' cu nuan!ele de lim#a$ coloc"ial. Cercetătorul tre#uie să câtige atât )ncrederea comunită!ii cât i credi#ilitate )n fa!a ei. Pentru atingerea acestor o#iec(ti"e' cercetătorul se "a documenta asupra aspectelor istorice' economice' politice' culturale' religioase ale comunită!ii. Calitatea cercetării etnografice depinde de calitatea i cantitatea datelor pe care cercetătorul le poate aduna. @neori' acesta se poate confrunta cu rezer"a sau chiar ostilitatea actorilor sociali. )n munca de teren' cercetătorul etnograf se mică pe continuumui a patru roluri' de la o#ser"atorul relati" o#iecti" până la cel de participant relati" su#iecti". @n model e&emplar i autentic de cercetare etnografică' fundamentat pe principiile antropologiei culturale i sim#olice' sunt studiile realizate de profesorul american al uni"ersită!ii californiene @CA' >ail Nligman' )n comunită!i rurale i ur#ane din Iomânia. Pu#lica!iile sale ,1681'1688' 1668 ilustrează tiin!a i arta cercetătorului de a pătrunde spiritual i afecti" o altă cultură i ci"iliza!ie' de a spune po"estea lor deopotri"ă riguros' sensi#il i creati". )n linii mari' metoda etnografică urmează următoarele repere+ ,i adunarea de date din diferite surse ,e&. prin inter"iuri' con"ersa!ii' o#ser"a!ii' din documente0 ,ii studierea comportamentului )n conte&tul "ie!ii cotidiene0 ,iii ini!ierea unor studii de caz care să documenteze aspectele cheie rele"ate prin o#ser"a!ii' con"ersa!ii' documente. A"anta$ul metodei etnografice rezidă )n nuan!ele i su#tilită!ile pe care le surprinde cercetătorul datorită implicării sale acti"e i cotidiene )n fenomenul studiat. Caracterul holistic' conte&tual i refle&i" sunt altY a"anta$e ale metodei. *eza"anta$ul decurge din faptul că nu )ntotdeauna cercetarea de teren permite )nregistrări audio sau "ideo0 umeori chiar a lua noti!e poate fi total nepotri"it. *e aceea este imperati" necesar ca cercetătorul să(i scrie notele analitice despre o#ser"a!ie sau con"ersa!ie imediat după ce acestea au a"ut loc. Kotele "or fi urmate de comentariul personal al cercetătorului' inclusi" cele cu referiri la sentimentele proprii. 4.3. Studiul de caz
Printre primele reac!ii la nea$unsurile implicate de utilizarea chestionarelor a fost dez"oltarea studiului de caz' ca metodă alternati"ă de cercetare a acelor fenomene care nu pot fi a#ordate pe scară largă iFsau cantitati". etoda este folosită cu preponderen!ă )n domeniul clinic i psihoterapeutic' acolo unde este ne"oie de o a#ordare de profunzime. )n ultimi anii' studiul de caz a de"enit o metodă tot mai frec"ent utilizată i )n psihologia sănătă!ii' psihologia socială sau psihologia
educa!ională. Studiu de caz este o op!iune metodologică impusă de su#iectul a#ordat' ,Sta:e' 1664. *ei )n ultimele două(trei decenii studiul de caz era e"aluat ca o metodă de sim! comun' asistăm )n ultimii anii la o schim#are de opinie. Se apreciază că studiu de caz ser"ete foarte #ine paradigma cercetător(practician ,Iadle5 i Cham#erlain' 2==1. Prestigioasa re"istă medicală 9ournal ofthe -o=al 8ociet= of Medicine argumentează )n editorial său "aloarea studiilor de caz' mai ales )n descrierea unor #oli noi sau )n comunicarea de cunotin!e )n scop formati" ,Hander#rouc:e' 1666. Cu"ântul caz indică de cele mai multe ori o persoană' un pacient indi"idual care e&emplifică o situa!ie' o #oală particulară. Cazul tre#uie conceptualizat nu doar ca o unitate empirică ,cum se )ntâmplă )n cele mai multe din situa!ii ci i ca un construct teoretic. Cazul este mai mult decât o situa!ie a$unsă su# scrutinul practicianului sau cercetătorului' este un e&emplu' un prototip pentru categoria din care face paXrte. Studiu de caz poate fi definit ca descrip!ia i analiza mi$loacelor prin care persoana se prezintă pe sine ca un e&emplu al categoriei din care face parte ,Iadle5 i Cham#erlain' 2==1. Se disting mai multe tipuri de studii de caz+ studiu de caz intrinsec, g$enerat de interesul specific pentru un caz particular ,e&. oT anume persoană dependentă de droguri0 studiu de caz instrumental, utilizat pentru a aprofunda o pro#lemă specifică sau pentru a redefmi o teorie ,e&. teoria dependen!ei de su#stan!ei )n acest conte&t interesul pentru caz este secundar' acesta facilitând )n!elegerea fenomenului0 3. studiu de caz multiplu, )in care se in"estighează mai multe cazuri indi"iduale' conectate )ntre ele prin natura pro#lemei ,e&. sinucigai' a comunită!ii de apartenene!ă ,e&. o anume sectă religioasă sau a condi!iei generale ,e&. izola!i de popula!ie0 4. studiu de caz educativ, stilizat )n predare pentru "aloarea sa instructi"ă. %ste util pentru că ilustrează o condi!ie' o categorie' un fenomen general. )n func!ie de un alt criteriu distirXgem+ 1. studiu de caz holist# care prezintă persoana comple&itatea dimensiunilor psihosociale i #iocomporta(mentale precum i interac!iunea dintre acestea0 i 2. studiu de caz componeriţ4l care "izează )n!elegerea unor dimensiuni specifice' cuZ este reacti"itatea emo!ională )n situa!ie de spitalizare' cgni!iile ira!ionale pri"ind cauza )m#olnă"irii sau aspecte a4 e inserării sociale a persoanei sero poziti"e. Aspectele asupra cărora se insist(ă )n studiu de caz sunt dependente de tipul acestuia. ?otui' dincolo de caracteristici specifice' orice studiu de caz tre#uie să rele"e atât aspectele comune cât i pe cele particulare cazului astfel )ncât rezultatul final să poarte amprenta unicită!ii. Iegulile care tre#uie respectate de orice studiu de caz sunt+ / conceptualizarea o#iectului de studiu / selectarea fenomenelorFpro#lemelor care "or fi rele"ate / căutarea de patternuri de date care prezintă pro#lema / utilizarea tehnicii trium"iratului ,"ezi capitolul 1 / oferirea de interpretări alternati"e / dez"oltarea unor generalizări propozi!ionaleFteoretice ,i nu popula!ionale pe #aza cazului. Studiu de caz rămâne o metodă "aloroasă deoarece dincolo de e"iden!ele empirice pe care le aduce' are rele"an!ă teoretică i istorică' implică analiză conceptuală'
recunoate conte&tul situa!ional )n care a apărut i s(a dez"oltat cazul' demonstrează comple&itatea fenomenelor socio(umane. Edeală este situa!ia )n care studiu de caz nu rămâne o metodă singulară )n cercetare ci de"ine' fie un prerechizit metodologic' fie o ilustrare a unei cercetări la scară mai largă. Atunci când metoda este criticată pe moti"ul dificultă!ii generalizării datelor o#!inute' se omite faptul că scopul prim i ultim al studiului de caz nu este să reprezinte lumea ci să prezinte o anumită e&perien!ă particulară. 4.4. etoda narati"ă Se poate constata )n ultimii 1=(1; ani o cretere rapidă a interesului pentru studiul nara!iunii )n toate disciplinele tiin!elor sociale. Construc!ia narati"ă este mi$locul prin care oamenii dau sens lumii i schim#ărilor constante din "ia!a lor )n scopul de a aduce logică i ordine )n situa!ii confuze ,
1. persoana este "ăzută ca mem#ru al unei anume comunită!ii culturale' deci nara!iunea "ie!ii este construită )n conte&t personal' interpersona) i social0 2. metoda surprinde rolul semnificati" pe care ceilal!i )l $oacă )n transmiterea stocului de cunotin!e sociale0 3. sunt descrise atât regulile i codurile de comportament cât i ritualurile i miturile0 4. se surprinde procesul de dez"oltare personală a persoanei pe parcursul anilor0 ;. "ia!a persoanei este raportată continuu la "ia!a socioculturală a comunită!ii. Alegerea persoanei care să nareze po"estea "ie!ii sale se face )n general după trei criterii formale+ persoane marginale ,e&. alcoolicul' tra"estitul' persoane deose#ite' de e&cep!ie ,pompierul care i(a riscat "ia!a să sal"eze alte persoane' laureatul Ko#el i persoane o#inuite ,Plumer' 1666. Sunt citate trei tehnici ma$ore de o#!inere de istorii de "ia!ă+ )ncura$area persoanelor să )i relateze )n scris po"estea lor de "ia!ă0 inter"iuri de tip fenomenologic0 tehnica trium"iratului' adică prin com#inarea con"ersa!iei sociale cu o#ser"a!ia participati"ă i luarea de note. *iferen!a dintre inter"iul fenomenologic i cel utilizat )n istoria de "ia!ă constă )n timpul alocat adunării de date. *acă pentru prima metodă sunt necesare una(două ore' realizare unor inter"iuri pentru metoda #iografică necesită apro&imati" )ntre 3 i 8 ore de inter"ie"are ,Smith' 1664. Ca i )n cazul oricărei metode calitati"e i prin istoria de "ia!ă se adună o a#unden!ă de date care necesită a fi sistematizate i reduse )n scopul analizei i interpretării. Solu!ii alternati"e la prezentarea cronologică a istoriei de "ia!ă includ optarea pentru+ ,i dimensiunile critice din istoria de "ia!ă a persoanei0 ,ii principale repere e&isten!iale0 ,iii condi!iile de "ia!ă0 ,i" căile i mi$loacele de adaptare ale persoanei. %dards ,1667 sugerează e&isten!a a trei tipuri de analiză narati"ă+ analiza #azată pe realism ontologic care presupune ideea că nara!iunea reflectă lumea0 analiza cogniti"ă care su#liniază rolul constructi" al nara!iunii i analiza discursi"ă care ia )n considerare conte&tul )n care nara!iunea este construită ,"ezi capitolul 7. urra5 ,2=== propune analiza nara!iunii la unul dintre cele patru ni"eluri+ intrapersonal' interpersonal' pozi!ional i social. Analiza intrapersonală ,sau psihologică este e&presia e&perien!elor trăite de narator i a modului )n care acesta interpretează lumea. Cercetătorul analizează modul )n care naratorul )i organizează percep!iile i sistemul de con"ingeri asupra lumii' cum descrie comportamentele sale i e"olu!ia sa )n mediul social. Ki"elul intrapersonal de analiză narati"ă are multe similarită!i cu metoda fenomenologică. %ste deseori utilizată )n studiul semnifica!iei #olii i a modului )n care persoana #olna"ă construiete semnifica!ii despre corpul său i noua sa identitate. Ki"elul interpersonal redă procesul i caracterul interac!iunilor dintre persoane )ntr(o situa!ie anume i modul )n care dialogul este co(creat. ishler ,168J aduce argumente care atestă modul )n care nara!iunea se schim#ă )n func!ie de conte&t. a ni"elul interpersonal de analiză' nara!iunea tre#uie "ăzută ca un produs al unui proces participati" )n care două sau mai multe persoane sunt implicate. Comportamentul social ,a nara este un comportament social0 chiar i mesa$ul din sticla aruncată )n ocean este destinat unui cititor poten!ial este un act )n care actorul social )i a$ustează comportamentul pentru a lăsa o anumită impresie auditoriului. Ascultătorul transformă in"oluntar po"estea spusă. Acest fapt are o rele"an!ă fundamentală pentru cercetător' pentru medic sau psihoterapeut. )n ciuda preten!iilor de e&actitate i o#iecti"itate s(a do"edit că informa!iile culese de medic prin anamneză diferă )n
func!ie de se&ul' "ârsta' comportamentul acestuia. Personalul medical are un rol important )n modelarea nara!iunii #olna"ului' fapt care tre#uie contientizat de către medici.
)n redactarea raportului de cercetare narati"ă se poate opta pentru scrierea )ntregii istorii de "ia!ă sau doar pentru păr!i specifice. Iaportul "a con!ine atât aspectul descripti" al istoriei de "ia!ă cât i cel interpretati"' astfel )ncât acesta "a lua forma de fluid' de la nara!iunea persoanei la cea a cercetătorului. Piummer ,1666 citează opt stiluri posi#ile de redactare+ realist' romantic' poetic' faptic' analitic' satiric' $urnalist i e&isten!ial. unc!iile importante ale nara!iunii sunt do"edite i de dez"oltarea unei noi forme de psihoterapie' i anume cea narati"ă. @neori' unele nara!iuni sunt mai pu!in sănătoase decât altele. )n acest conte&t' nara!iunea dominantă tre#uie contracarată
cu o altă nara!iune. Parafrazând un #inecunoscut dicton latin' mens sana in corpore sano,
P+R*(+ /iA
METODE DE ANALIZĂ A DATELOR C+PI*96U6 $ +N+6IB+ 0(N9)(N969;IC> .1. 6ilozo&ia &enomenologică
)n analiza datelor calitati"e e&ista trei mari tradi!ii+ cea fenomenologică' teoria generată i analiza discursi"ă. Analiza fenomenologică se fundamentează teoretic pe filozofia fenomenologică germană' dez"oltată la )nceputul secolul GG de %dmund usser) i continuată de eidegger' Sartre i erleau(Pont5. ilozofia fenomenologică are ca o#iect de reflec!ie actul contient i modul )n care noi de"enim contien!i de o#iectele' e"enimentele' procesele din lume ,olstein i >u#rium' 1664. Conceptul de fenomenologie deri"ă din cu"ântul grec phenomenon care semnifică+ a se arăta pe sine' a se pune )n lumină. Ku intră )n o#iecti"ele acestui capitol a#ordarea e&hausti"ă a comple&ită!ii teoriei fenomenologice. Prin urmare' prezentăm succint reperele esen!iale ale filozofiei fenomenologice. Asump!ia de la care pornete fenomenologia este aceea că structura de #ază a lumii "ii este e!perienţa trăită: %&perien!a este conceptualizată ca fiind percep!ia lumii i a propriei persoane )n lume' )n momentele )n care ade"ărurile i "alorile se constituie pentru sine. Cele patru tipuri fundamentale de e&perien!e sunt+ spaţialitatea, corporalitatea, temporalitatea şi relaţionarea interumană. iecare din aceste patru e&perien!e poartă atri#utul de viu, trăit. Percep!iile ne aduc e"iden!e despre realitate' nu doar aa cum este ea "ăzută' dar mai ales cum este trăită. #ercepţia obiectului$evenimentului nu este identică nici cu o#iectulFe"enimentul i nici cu actul percepti". Pentru conceptualizarea acestui fapt 1percepţia obiectului), usserl introduce termenul de fenomen. Acesta descrie procesul de surprindere i )n!elegere al o#iectului sau e"enimentului real' care e&istă )n lume. #iectul perceput' rela!ionat cu spa!iul' timpul i cauzalitatea' este complet diferit de o#iectul )n sine i' )n aceeai măsură' este
diferit i de actul percepti" contient. @n al doilea element fundamental pentru fenomenologie este locul pri"ilegiat pe care )l acordă conştiinţei, ca element esen!ial al fiin!ei umane. )n afara contiin!ei nimic nu poate fi realizat. %&isten!a umană do#ândete semnifica!ie i interes numai )n măsura )n care suntem contien!i de faptul că a fi )n lume presupune a fi lega!i de acea lume' că ac!iunile noastre au loc )n conte&tual rela!iilor dintre lucruri' oameni' e"enimente i situa!ii. ?o!i fenomenologii su#scriu la enun!ul fiin!a umană este un mod unic de a fi' prin aceea că e&perien!ele i ac!iunile sale sunt urmarea interpretărilor sale. Caracteristic fenomenologiei este teoria intuiţiei pe care o promo"ează. Aici' termenul de intui!ie nu are o conota!ie similară cu cea din lim#a$ul comun' adică de cunoatere esoterică' mistică i misterioasă. Entui!ia semnifică pentru fenomenologi prezen!a procesului de contiin!ă )n rela!ie cu un anume o#iect. ?ermenul de intui!ie poate fi echi"alat cu al!i termeni din psihologia contemporană' cum sunt+ percep!ie' aten!ie' cogni!ie' memorie' imagina!ie' cunotin!e ,>iorgi' 166;. Pentru fenomenologi' to!i aceti termeni sunt modalită!i intuiti"e. usserl face distinc!ia )ntre două tipuri diferite de intui!ie+ intuiţii empirice care prezintă o#iecte reale i intuiţii ideative, cum sunt conceptele' ideile' imaginile. En acest mod' fenomenologia afirmă ferm că tiin!a nu este limitată doar la studiul o#iectelor empirice. Dtiin!a empirică reprezintă doar o parte din ceea ce se cheamă tiin!ă. usserl introduce termenul de ştiinţă eidetică
pentru a denumi tiin!ele conceptuale ,tiin!e despre ceea ce este posi#il. Astăzi este acceptait faptul că termenul de fenomen a creat mult timp confuzie. enomenul poate fi+ / o situa!ie ( a fi #olna"' a fi promo"at' a di"or!a' a de"eni părinte' a apela la a"ort' etc. / o emo!ie ( fericire' depresie' gelozie' frică' furie' iu#ire / un program' o organiza!ie ( a$utorul social' "oluntariatul' oraul multietnic' corpora!ia multi(na!ională erleau(Pont5 ,cit. )n >iorgi' 166; este cel care aduce clarificări suplimentare' precizând ce K@ este fenomenul+ / nu este lumea interioară / nu este o stare de contiin!ă / nu este un act de introspec!ie / nu este un fapt mental / nu este o impresie enomenul reprezintă lumea e&ternă percepută )ntr(un mod specific. Cu alte cu"inte' e&perien!a fenomenologică surprinde rela!ia dintre su#iecti"itate i lumea reală. ;.2. Cercetarea &enomenologică ?răsăturile fundamentale ale fenomenologiei descrise mai sus' constituie principiile analizei fenomenologice( Aceasta este studiul procesului de contientizare a o#iectelor i e"enimentelor la care a$unge orice om ,>iorgi' 166;. Cercetarea fenomenologică in"estighează modul )n care persoana percepe lumea sa' )ncercând să descrie )n detaliu con!inutul i structura proceselor de contiin!ă. Altfel spus' fenomenologia )ncearcă să facă "izi#il in"izi#ilul. etoda se #azează pe descrip!iile e&perien!elor de "ia!ă cotidiană ale participan!ilor i mai pu!in pe e&plica!ii. Hia!a de zi cu zi' aa cum este ea e&perien!iată de participan!i' ocupă locul central )n preocupările fenomenologiei. *escrip!iile pot fi o#!inute prin inter"iuri de profunzime sau pot fi scrise de persoanele incluse )n cercetare. )n fenomenologie cercetătorul caută să surprindă semnifica!iile de profunzime ale e&perien!elor trăite de participan!i. Scopul final este acela de a accede la cunoaterea autentică a modului )n care persoana sau grupul e&perien!iază fenomenul' de a deschide o fereastră către e&perien!ă. a#ordare calitati"ă este fenomenologică )n măsura )n care este interesată de percepţiile personale ale unui o#iect sau fenomen' descrise de participan!i. etoda fenomenologică este opusă a#ordărilor care )ncearcă să producă o „imagine obiectivă" a o#iectului sau e"enimentului. Oenomenologia este un mod descriptiv, reflectiv şi interpretativ de cercetare.
@nii cercetători preferă să gândească fenomenologia nu atât ca o metodă )n sine' ci ca o tradi!ie de a#ordare care permite cercetătorului transformarea e&perien!elor de "ia!ă )ntr(o e&presie narati"ă' te&tuală a esen!ei lor. %ste important ca analiza fenomenologică să fie distinsă de analiza de discurs. *ei am#ele metode su#liniază importan!a lim#a$ului' diferen!a apare )n maniera de percepere al rolului cogni!iei. Analiza fenomenologică este preocupată de con"ingerile i cogni!iile persoanei' de modul cum gândete i simte aceasta despre su#iectul a#ordat. *ei analiza fenomenologică recunoate că nara!iunea "er#ală nu face neapărat transparente con"ingerile persoanei' totui acordă anse de accedere la cogni!ii prin procesul de analiză a transcrierilor relatărilor. ulte din asump!iile analizei fenomenologice sunt fundamentate pe teoria cogni!iilor sociale ,Smith' 9arman i s#orn' 1666. )n contrast' analiza de discurs este sceptică )n pri"in!a posi#ilită!ii de a rele"a cogni!iile prin analiza detaliată a nara!iunilor "er#ale. Scopul analizei de discurs este elucidarea rela!iei i interac!iunii dintre afirma!iile "er#ale ale persoanei i discursurile
pree&istente pe care care persoana se #azează )n procesul procesul de comunicare. comunicare. %&istă diferen!e certe i )ntre analiza fenomenologică i cea de con!inut. Spre deose#ire de analiza de con!inut' analiza fenomenologică nu este interesată de frec"en!a de apari!ie a unor cu"inte sau propozi!ii. )n!elegerea semnifica!iilor fenomenelor aa cum sunt ele trăite de participan!i se realizează )n analiza fenomenologică prin rela!ia interpretati"ă pe care o are cercetătorul cu transcrierile inter"iurilor. analiză comparati"ă a cercetării de tip fenomenologic cu cea a teoriei generate este prezentată )n capitolul capitolul următor. următor. Cercetarea fenomenologică nu pornete de la formularea de )ntre#ări. En"estiga!ia are ca punct ini!ial o e&perien!ă concretă de "ia!ă ,e&. infertilitate' #oală cronică. Scopul cercetării fenomenologice nu )l constituie conturarea de răspunsuri r ăspunsuri la )ntre#ările ini!iale' ci identificarea a ceea ce este esen!ial )n acel fenomen. Surprinderea esen!ialului presupune o analiză intensă' de profunzime0 )n consecin!ă' analiza a ase(zece inter"iuri este suficientă. *ei oricare dintre tehnicile calitati"e pot fi numite metode de profunzime' cu siguran!ă analiza fenomenologică merită )n cel mai )nalt grad acest atri#ut. Sarcina cercetătorului este de a face o imersie )n materialele care descriu fenomenul până când semnifica!ia i esen!a lucrurilor de"in clare pentru el. )n procesul de imersie' cercetătorul pune )n paranteză percep!iile personale' cu scopul de a găsi semnifica!iile autentice ale fenomenului. Ar fi o greeală să se considere că aceste ultime semnifica!ii sunt cele ade"ărate ,ousta:as' 1664. Procesul de pătrundere a )n!elesului profund al fenomenului se realizează prin di"erse tehnici. Spiel#erg ,cit. )n orse i ield' 166J descrie procesul de accedere la esen!a fenomenului )n apte sec"en!e+ 1.
Analiza tematică presupune căutarea i identificarea firului comun care apare )n inter"iuri printr(un proces inducti" de e&plorare i descoperire. Iezultatele cercetării ,)n acest caz' temele ma$ore nu confirmă sau infirmă ipoteze ci reies din datele adunate. 6emele sunt concepte semnificative care leagă păr!i importante din inter"iuri. Acestea mai pot fi definite i ca patternuri coerente de semnifica!ie identificate )n con!inutul inter"iurilor. )n cele mai multe cazuri temele au un caracter relati" a#stract. %le nu se dez"ălui imediat cercetătorului' semnifica!iile fenomenului nu sunt transparente la prima citire a inter"iurilor. Prin urmare' ele tre#uie descoperite printr(
un proces de analiză i interpretare sus!inută din partea cercetătorului. ?ermenul ?ermenul de analiză fenomenologică interpretativă, introdus de Smith ,1666' ilustrează caracterul metodei.. Smith' 9arman i s#om ,1666 , 1666 descriu reperele generale care ghidează analiza tematică. ,1 Primul pas presupune citirea citirea repetată a transcrierilor' transcrierilor' cu scopul de a de"eni cât mai familiar cu con!inutul acestora. iecare nouă recitire aduce cu sine noi )n!elesuri pentru cercetător. cercetător. %ste recomanda#il recomanda#il ca fiecare transcriere transcriere să fie citită )n detaliu )nainte de a trece tr ece la o a doua. Atunci Atunci când sunt transcrise inter"iurile' este prefera#il să se acorde un spa!iu suficient de larg' atât )n partea stângă a foii cât i )n cea dreaptă. En spa!iul stâng se notează primele comentarii i sintetizări' interpretări preliminare sau asocieri generate de lectura inter"iului. ,2 Se sintetizează notele scrise scrise )n partea stângă a foii utilizând marginea marginea dreaptă. Aici se notează temele care reies din con!inutul inter"iului' apelând la cu"inte(cheie sau e&presii care surprind esen!a a ceea este descoperit. Procesul poartă numele de codare iniţială. Pentru fiecare temă identificată se produce un cod. Procesul de codare este )n fapt un proces de analiză propriu(zisă' iar codurile sunt reprezentări formale ale gândirii analitice. Codurile pot să ia diferite forme+ cu"inte cu"inte cheie' numere' numere' puncte colorate' a#re"ieri ( op!iunea apar!ine cercetătorului. )n acest stadiu preliminar' de codare ini!ială' nu este necesar ca acele cu"intele(cheie să fie definiti"e' dar e important ca ele să articuleze conceptul identificat. *e e&emplu' )n interpretarea tematică a inter"iurilor care a#ordau durerea cronică' temele identificate %ncercarea )n stadiul preliminar al analizei au fost+ nesiguranţă, căutare de e!plicaţii, %ncercarea de a da un sens suferinţei, implicaţii personale. En această primă etapă a analizei tematice' transcrierile sunt tratate ca date poten!iale i nu se omit sau selectează păr!i din con!inuturi' pe criteriul rele"an!ei sau irele"an!ei. Codările ini!iale tre#uie să fie cât mai largi. ,3 Pe o pagină separată sunt sunt listate temele identificate i se caută rela!ii )ntre acestea. acestea. En acest proces apare e"ident că unele teme pot fi ordonate )mpreună' după cum pot să apară teme noi. )n momentul )n care noi clusteri au fost identifica!i se reia interac!iunea cu te&tul transcrierii pentru a "erifica semnifica!ia celor spuse de participant. ,4 Se continuă continuă la fel cu fiecare transcriere' transcriere' pentru a identifica teme comune comune i noi. iecare temă este codată pe marginea dreaptă a paginii. ?emele ?emele noi identificate )n inter"iul al doilea' al treilea' etc' se "erifică i )n transcrip!iile anterioare. Pentru fiecare inter"iu se realizează acea pagină separată descrisă la punctul ,2' care listează temele. ,; Atunci când procesul procesul de căutare de clusteri tematici )n fiecare inter"iu a luat sfârit' se trece la căutarea temelor care reflectă e&perien!ele comune. ?oate ?oate temele identificate sunt scrise pe o pagină separată pentru a facilita găsirea de similarită!i sau cone&iuni )ntre ele. Astfel' se poate pune )n e"iden!ă faptul f aptul că unele teme pot fi grupate )mpreună )n teme supraordonate care aglutinează temele disparate. Koi clusteri' cu un grad mai )nalt de generalitate se conturează din temele ini!ial identificate. Acestea Acestea reflectă e&perien!a comună )mpărtăită de participan!i. %le sunt la rândul lor etichetate' fiind produse noi categorii de coduri. ,J Se realizează un ta#el sintetic' care care cuprinde temele ma$ore ma$ore identificate i ordonate coerent. *e cele mai multe ori' odată cu identificarea temelor sunt conturate i su#temele adiacente fiecărei categorii categorii tematice. ?a#elul tre#uie tre#uie să să cuprindă i indici care să arate locul unde pot fi găsite pasa$ele care ilustrează temele ,de o#icei se utilizează cu"inte cheie preluate din pasa$ i numărul inter"iului' al paginii i al
%mpreună, 4.11.;. paragrafului' de e&. plăcerea de a fi %mpreună, 4.11.;. dată ce acest sistem de codare numeric i conceptual a fost creat' fiecare inter"iu este citit din nou pentru a ne asigura că semnifica!iile psihologice implicite i e&plicite au fost identificate corect )n descrip!ii i că se regăsesc )n temele conturate. ,7 ?emele ?emele ma$ore astfel identificate sunt "erificate i prin căutarea discrepan!elor. discrepan!elor. Acestea tre#uie să direc!ioneze cercetătorul spre reluarea analizei' )ntr(un proces ciclic' reiterati". ,8 )n următorul pas' transcrierile se rearan$ează )n func!ie de codurile primite. Se creează fiiere ,prefera#il )n computer' computer' dar pot fi realizate i prin decupa$e propriu( zise cu pasa$ele din inter"iuri care ilustrează fiecare temă ma$oră comună. *e e&emplu' putem a"ea cinci foldere care corespund celor cinci teme ma$ore identificate. iecare folder con!ine e&trase din inter"iuri care ilustrează tema respecti"ă. Chiar i )n această fază temele pot fi rafinate odată cu lecturarea repetată a pasa$elor respecti"e. ,6 Stadiul final este acela al trecerii trecerii de la te&te te&te fragmentate la o perspecti"ă holistică asupra datelor. Analiza Analiza tematică se traduce )ntr(o nara!iune. *istinc!ia netă dintre analiză i producerea unui te&t coerent este una falsă. Analiza continuă i )n procesul de scriere. Structura nara!iunii este dată de e&perien!ele comune comune participan!ilor. participan!ilor. ?otui' ?otui' aceasta nu implică ignorarea e&perien!elor unice sau contradictorii. Iaportul cercetării fenomenologice fenomenologice presupune aceleai elemente tipice oricărui raport de cercetare calitati"ă' descrise )n alte capitole ,"ezi cap. 1 i 2. Paii analizei fenomenologice' fenomenologice' reda!i sintetic )n ta#elul ;.1. nu tre#uie să se transforme )n prescrip!ii rigide. Analiza tematică nu este un proces mecanic. A lucra lucra sistematic este important' dar la fel de important este a lucra creati". Cunotin!e' a#ilită!i' spirit analitic i sintetic' creati"itate' practică i e&perien!ă' sunt condi!ii esen!iale pentru a a$unge la semnifica!iile profunde din relatările participan!ilor. ruparea e&traselor e&traselor care ilustrează temele ma$ore 13. Analiza temelor ma$ore prin crearea unui te&t te&t narati" ,analiză interpretati"ă .4. 'naliza tematică 7n studiul sănătăţii reproducerii din #om8nia
Pentru o mai #ună ilustrare a metodei fenomenologice' "om prezenta succint rezultatele a trei studii calitati"e realizate cu scopul de a e&plora efectele conte&tului politic' cultural' social i economic economic asupra comportamentului se&ual se&ual i de reproducere. Primul studiu ,
/ atmosferă de familie puritană / reguli restricti"e / percep!ia "irginită!ii ca "irtute / imoralitatea rela!iei se&uale premaritale 8e!ualitatea: 5enă, stres şi ameninţare / #ariere interne i e&terne )n atingerea intimită!ii / practici contracepti"e tradi!ionale / percep!ia am#i"alen!ă a se&ualită!ii(sursă de intimitate i de amenin!are lunară / se&ualitatea ca i notă esen!ială a masculinită!ii / se&ualitate i triplul rol al femeii 8arcina nedorită eveniment catastrofal G maternitate dorită R eecul repetat al metodelor contracepti"e tradi!ionale / percep!ia sarcinii nedorite ca traumă i eec personal 8 acceptare resemnată sau respingere completă (vortul clandestin: stresul asumării deciziei şi preţul său psihologic
R percep!ia a"ortului ca mi$loc de a prote$a familia / asumarea riscurilor a"ortului clandestin / an&ietatea' umilin!a i teroarea practicii a"ortului clandestin / frica de moarte i riscul apelării la ser"iciul medical / suferin!ă fizică i psihică asumată / reluctan!ă )n "ia!a se&uală după a"ortul clandestin -elaţii %ntre parteneri şi contradicţii %n comunicare G percep!ia căsătoriei ca i sursă de statut social pentru femeie
/ rela!ie de tip patriarhal / sus!inerea carierei so!ului / rolul de so!ie i strategia de compromis i e"itare de conflicte / rolul de mamă i renun!area la identitatea personală / "ia!a de familie i lupta cotidiană cu lipsurile materiale / solidaritate )n confruntare cu lumea' solitudine )n interiorul rela!iei Schim#area regimului politic din Iomânia a adus cu sine i eli#erarea corpului femeii i a practicilor de reproducere de su# controlul statului. Cel de(al doilea studiu ,
/ / /
amintiri "ii i dureroase demnitate feminină marcată lec!ia trecutului (vortul legal ( cadoul" democraţiei / recompensa anilor de suferin!ă i umilin!ă / a"ortul ( practică de planificare familială acceptată social / a"ortul repetat /ecizia pentru avort: răspuns la condiţiile vieţii de zi cu zi
/ /
condi!ii precare de "ia!ă lu&ul de a face copii / *umnezeu "ede i )n!elege #ractici contraceptive G ?radi!ie )n practicile contracepti"e i ale recurgerii la a"ort 8 Ia!ionalizarea rezer"ei fa!ă de metodele moderne de contracep!ie / ?endin!e demografice i an&ietă!i na!ionaliste Corporalitate şi se!ualitate G Ieluctan!ă indi"iduală i institu!ională fa!ă de un dialog deschis / Pornografia indice al re"olu!iei se&uale
/ / / /
A arăta #ine ( indice al succesului social unc!ii profilactice ale legalizării prostitu!iei Massmedia şi percepţia femeii Cum să pui mâna pe un #ăr#at Cum să(!i păstrezi so!ul
/ Cele 1= porunci ale femeii perfecte / Cum să "ezi "ia!a )n roz / Pre!ul succesului oti"a!ia celui de(al treilea studiu a fost generată de dorin!a de a e&plora ideologia masculină din cultura noastră i impactul ei asupra+ ,a "alorilor i atitudinilor se&uale masculine0 ,# naturii rela!iilor comple&e dintre se&ualitate' comportament de reproducere i atitudini parentale0 precum i ,c asupra naturii rela!iilor de cuplu i a modului )n care percep!ia masculinită!ii i feminită!ii influen!ează aceste rela!ii. Au fost in"ita!i să ia parte la studiu ;= de #ăr#a!i cu "ârste cuprinse )ntre 18 i ;7 de ani' cu ni"eluri de educa!ie i profesie diferite. Analiza interpretati"ă fenomenologică fenomenologică de profunzime a celor ;= de inter"iuri a e"iden!iat e"iden!iat patra teme ma$ore+ 8e!ualitatea masculină construcţie eclectică
/ / / /
se&ul ca e&periment se&ul ca iu#ire i implicare afecti"ă se&ul ca atrac!ie fizică se&ul ca ne"oie fiziologică
-aţionalizare comportamentelor comportamentelor se!uale şi de reproducere reproducere de risc
/ cârpe diem i ruleta rusească / se&ul natural / contracep!ia modernă ( su#stan!e nenaturale / prezer"ati"ul i se&ul accidental sau ilicit / a"ortul ( un rău necesar 8entimentul de continuitate şi permanenţă / copiii ( )ndeplinirea rolului de adult / maternitate ( e&perien!ă naturală pentru femeie / paternitate ( suport i siguran!ă financiară / mama ( prezen!ă o#ligatorie pentru satisfacerea ne"oilor copilului / tatăl ( figura cheie pentru dez"oltarea armonioasă a copilului Eărbat „adevărat" şi femeie „potrivită" cheia maria5ului fericit
/ masculinitate+ putere' )ncredere' succes' responsa#ilitate / feminitate+ căldură' )n!elegere' delicate!e' senzualitate / feminismul ca micare e&tremistă )mpotri"a #ăr#a!ilor / feminismul ca i consecin!ă a comple&elor sau traumelor Enterpretările categoriilor identificate )n cele trei studii nu se pretind a fi caracteristice pentru )ntreaga popula!ie adultă a !ării. Acestea surprind percep!iile' con"ingerile i e&perien!ele participan!ilor la studiu care pot fi caracteristice i pentru alte grupuri sociale din Iomânia. C+PI*96U6 % )(*95+ *(9RI(I ;(N(R+*( 9.1. -e&inirea teoriei generate Lrounded theor= ,teoria generată sau fundamentată este o strategie de cercetare
calitati"ă dez"oltată de >laser i Strauss ,16J7' mem#rii ai Dcolii de sociologie de la @ni"ersit5 of Chicago. etoda )i are rădăcinile )n psihologia socială a lui L. L. 9ames' C.. Coole5 i L.E. L.E. ?homas' dar i )n e&perien!a acumulată de cei doi autori )n studiul pacien!ilor muri#unzi i a aspectelor sociale sociale ale mor!ii. Apari!ia metodei face parte din micarea de distan!are a sociologiei americane fa!ă de a#ordările poziti"iste din tiin!ele sociale i de conturare a unor tehnici de cercetare care să permită formularea de teorii #azate pe date e&perien!iale i ancorare )n realitate. >laser i Strauss se opun
di"izării ar#itrare dintre teorie i cercetare' dintre cercetarea cantitati"ă' riguroasă i cea calitati"ă' nesistematică i #azată pe impresii' dintre procesul de colectare a datelor i cel de analiză. @nul dintre scopurile metodei dez"oltată de >laser i Strauss este i acela de a )ncura$a cercetătorii de a lucra creati" )n ela#orarea de teorii ,oc:e' 166J. ?eoria ?eoria generată este o strategie interpretati"ă care )mpărtăete filozofia analizei fenomenologice' fenomenologice' )n ciuda faptului că e&istă i distinc!ii clare )ntre cele două metode ,"ezi ta#elul J.1. Alte repere filozofice ale metodei sunt reprezentate de sim#olismul interac!ionist' de principiile pragmatismului cât i ale umanismului american ,Annells' 166J. etoda constă )n procesul de colectare' analiză i interpretare de date cu scopul declarat de a dez"olta o teorie asupra fenomenului studiat i de a genera modele e&plicati"e ale comportamentului uman ,Strauss' 1687. etoda implică o strategie empirică de cercetare' respectarea unui set de proceduri ce ghidează cercetarea i strategii inducti"e' deducti"e i de "erificare a analizei de date. Se pornete de la cazuri' e"enimente' e&perien!e indi"iduale i se dez"oltă progresi"' progresi"' prin sintetizare' categorii conceptuale a#stracte care e&plică datele cercetării. Cu alte cu"inte' se pornete de la un su#iect de cercetare i se a$unge prin analiză inducti"ă la o teorie rele"antă pentru lumea socială. Pe #aza teoriei formulate se pot deduce ipoteze care sunt ulterior "erificate. *acă )n cazul metodei ac!iune(cercetare e&istă o interac!iune )ntre procesul de cercetare i cel de schim#are' caracterul dominant al teoriei generate este unitatea implicită i e&plicită dintre cercetare i dez"oltarea teoriei. etoda furnizează mi$loace riguroase de a da un sens conceptual unei #aze largi de date i de "erificare a ideilor intuiti"e i de. A#stractizările sunt construite pornind de la date i #azându(se pe date. etoda este adec"ată pentru studiul proceselor indi"iduale' interpersonale i a rela!iilor reciproce dintre indi"izi i fenomenele sociale. Adep!ii teoriei generate apreciază că metoda are poten!ialul de a rezol"a criza de )ncredere prin care trece metodologia cercetării socio(umane prin puntea pe care o creează )ntre a#ordarea poziti"istă i cea interpretati"ă ,Charmaz' 1666. @n scop declarat al lui >lasser i Strauss ,16J7 este acela de a depăi caracterul descripti" i interpretati" al metodei fenomenologice' care )i propune surprinderea "ocilor participan!ilor. participan!ilor. ?a#elul ?a#elul J.1 prezintă prezintă o compara!ie )ntre metoda metoda fenomenologică fenomenologică i cea a teoriei generate. Ca repere distincte ale teoriei generate' care "or fi discutate )n paginile următoare' amintim+ / eantionarea teoretică / colectare de date din surse multiple / procesul de codare / saturarea categoriilor / densitatea conceptuală / procesul constant de comparare / dez"oltarea unei teorii su#stanti"ale i formale. ?a#el J.1. (naliză comparativă a metodei fenomenologice fenomenologice şi a teoriei generate 'naliza &enomenologică *eoria generată
deri"ă din filozofia fenomenologică ia )n considerare conte&tul rela!ional su#liniază semnifica!ia e&perien!elor trăite su#liniază intui!ia
ia )n considerare comunul din "ia!a cotidiană orientată spre descoperire focalizată spre cunoaterea de tip cum este
interesată de percep!ia timpului i spa!iului importan!a lim#a$ului i te&tului semnifica!ii construite prin practici cotidiene inter"iul este suficient / analiza datelor generează cazuri paradigmatice i teme deri"ă din filozofia sim#olismului interac!ionist ia )n considerare conte&tul social i interpersonal su#liniază e&perien!a i procesele sociale su#liniază construc!ia contientă a semnifica!iei ia )n considerare inteligen!a refle&i"ă i alegerile contiente orientată spre descoperire focalizată spre cunoaterea de tip ce este interesată de percep!ia timpului i spa!iului importan!a lim#a$ului i te&tului semnifica!ii e&primate prin sim#oluri i interac!iuni inter"iul este completat de o#ser"a!ia participati"ă' iFsau de analiza de documente analiza datelor generează coduri' categorii' teorii i modele 9.). Stadiile teoriei generate
Sunt descrise patru stadii )n desfăurarea teoriei generate. ?otui' ?otui' tre#uie să specificăm că )n realitate cercetarea nu se desfăoară liniar' procesul de e&plorare fiind atât ierarhic cât i recursi". *atorită caracterului fle&i#il' teoria generată mai este denumită de >laser ,1666 i adoptandadapt method. )n teoria generată cercetătorul se implică simultan )n+ colectarea de date' analiza i categorizarea lor prin dez"oltarea de coduri deschise' scrierea de note analitice 1memo) pentru a e&plica e&plica categoriile dez"oltate' dez"oltate' identificarea categoriei categoriei esen!iale' reluarea pailor anteriori pentru a "erifica i rafina analiza' dez"oltarea teoriei. Aa cum reiese din această succintă descriere' teoria generată implică deli#erat interacţiunea continuă dintre procesul de adunare de date, cel de analiză şi de elaborare a teoriei ,iller i rederic:s' 1666. *escriem )n continuare con!inutul
fiecărei etape. se realizează preponderent prin inter"iuri semi( structurate' dar i prin o#ser"a!ie i consultarea de documente ,$urnale' scrisori' #iografii' materiale mass(media' mass(media' "ideo(casete. "ideo(casete. Cercetătorul adună date' le codează' codează' le analizează i decide dacă mai are ne"oie de noi date pentru ela#orarea teoriei i de ce tip de date. Enter"iul se transcrie imediat după ce a fost realizat pentru a fi citit i analizat. Astfel' Astfel' inter"ie"atorul poate să adapteze ghidul inter"iului ,prin omiterea sau introducerea unor noi topici )n func!ie de ne"oile cercetării. *atele adunate )n faza ini!ială direc!ionează colectarea ulterioară de noi date. Acest fapt permite creterea satura!iei categoriilor identificate precum i apari!ia de informa!ii mai pu!in comune. Pentru a descrie modul de colectare de date )n teoria generată' este utilizată uneori analogia cu forma unui furnal ,Sil"erman' 2==1. Eni!ial' interesul cercetătorului pentru su#iectul a#ordat este larg' dar pe măsură ce studiul progresează are loc o focalizare treptată spre topici specifice. Primul stadiu din teoria generata mai poartă numele de eşantionare teoretică deoarece colectarea de date este ghidată mai degra#ă de constructe teoretice i nu de criterii de reprezentati"itate a eantionului. )n prima fază de colectare a datelor cercetătorul folosete orice tip de eantionare care )i este la )ndemână. Această fază poartă numele de eşantionare deschisă i este acompaniată de procesul de codare deschisă ,"ezi paragraful următor. En următoarea următoarea fază a adunării adunării de date' cercetătorul cercetătorul "a urmări o eşantionare variată ,pentru a o#!ine date di"erse i a identifica cât mai multe fa!ete f a!ete 8tadiul &: adunarea de date
ale fenomenului care este du#lată de codarea a!ială. En cea de a treia fază' )n general se ia ca reper eşantionarea discriminatorie, care implică o selec!ie directă i deli#erată a persoanelor' locurilor' documentelor care să "erifice i să confirme e"entual' categoria esen!ială i teoria ela#orată. Această fază de eantionare este du#lată de codarea selectivă. 8tadiul ': codarea
este cea mai importantă procedură de organizare a datelor )n teoria generată. Codarea este un termen generic care descrie operaţionalizarea datelor #rute' mai corect spus conceptualizarea datelor sau dezvoltarea de categorii teoretice. Codarea implică punerea de )ntre#ări despre semnifica!ia datelor i oferirea de răspunsuri pro"izorii. Codul este deci un termen ce desemnează orice produs al analizei ,categorie sau rela!ie )ntre două sau mai multe categorii. Prin codare' analiza datelor de"ine un proces sistematic i riguros prin care se realizează legătura fundamentală dintre datele #rute i dez"oltarea teoriei. )n faza de codare ini!ială' datele #rute ,transcrierile inter"iurilor' fiele de o#ser"a!ie sau documentele sunt e&aminate i reduse la unită!i semantice mici' prin identificarea de concepte sau categorii care sintetizează caracteristicile pasa$elor. En fazele ulterioare de analiză' codarea este direc!ională către identificarea unor categorii cu un grad mai )nalt de a#stractizare i generalizare' care "or fi apoi integrate )n teoria ela#orată. Strauss i Cor#in ,1668 sugerează trei modalită!i distincte ,amintite de$a de a coda datele0 astfel' "or#im de codare deschisă' a&ială i selecti"ă. Codarea deschisă presupune realizarea unei analize sec"en!iale' propozi!ie de propozi!ie' paragraf de paragraf' respecti" document de document. ragmentarea datelor are ca scop gruparea lor )n categorii conceptuale care sunt generate de semnifica!ia datelor analizate i )n care acestea se potri"esc. Codarea deschisă se fundamentează pe procesul de comparare a datelor i pe cel de punere de )ntre#ări+ "/espre ce este vorba %n aceste date;", "Ce se %ntmplă aici;" "Ce fac $ce spun aceste persoane"H sau "Ce dimensiune indică acţiunea;", "Care sunt consecinţele acţiunii; ", Pe #aza semnifica!iilor descoperite )n date se generează categorii ,aa numitele categorii substantivale). Scopul codării deschise este acela de a identifica
conceptele generale ,categorii' dimensiuni generate de )nsui datele cercetării. %ste prefera#il ca aceste categorii să apară din date i nu să se impună asupra datelor prin categorii construite anterior analizei. )n codarea deschisă se recomandă+ / identificarea in "i"o a codurilor ,adică )n datele o#!inute de la participan!i la care se pot adăuga concepte teoretice e&istente )n teoriile rele"ante cercetării ,e&. putere' mecanism defensi"' stigmă' imagine de sine etc0 / focalizarea pe dimensiunile rele"ante' identificate )n cu"inte' propozi!ii' paragrafe0 / localizarea cazurilor compara#ile din perspecti"a dimensiunilor identificate0 / găsirea unui nume pro"izoriu fiecărui cod0 numele tre#uie să fie cât mai specific' cât mai logic conectat cu datele empirice i să ai#ă un caracter acti" ,care redă procese' ac!iuni i nu fapte statice0 numele codului poate fi schim#at pe parcursul analizei0 ca nume de cod pot fi utilizate i e&presii rele"ante folosite de participan!i0 / "erificarea meticulozită!ii codării ,dacă codarea a acoperit toate datele0 / notarea' )n paralel cu procesul codării' a primelor impresii' idei' gânduri' tentati"e interpretati"e su# formă de note de cercetare sau aa numitele memoD notele de cercetare reprezintă pasul intermediar dintre codare i scrierea primului draft al raportului0 aceste note permit trecerea de la cazuri indi"iduale la definirea
patternurilor de ac!iune. Codarea a!ială se realizează )n faza a doua de codare i implică analiza intensi"ă a fiecărei categorii identificate prin codarea deschisă ,categorii su#stanti"ale )n scopul descoperiri rela!iilor dintre acestea. )n acest sens este deose#it de util realizarea de diagrame care să reprezinte rela!iile descoperite. Codarea selectivă este faza finală a procesului de codare i se referă la sta#ilirea categoriei pivotale, esenţială sau centrală ,core categor5 i a rela!iilor dintre aceasta i celelalte categorii. Categoria esen!ială are un grad )nalt de generalitate i a#stractizare i este identificată atât prin căutarea asocierilor rele"ante cu alte categorii i su#categorii' cât i prin centralitatea sa' frec"en!a apari!iei sale i implica!iile asupra unei teorii mai generale. igura ;1 redă rela!ia dintre cele trei tipuri de codări i produsele ,categoriile astfel generate. CS W categorie su#stanti"ală C> W categorie generală C% W categorie esen!ială ig. J.1. -elaţia dintre codarea deschisă, a!ială şi selectivă
a categoriilor identificate permite căutarea de patternuri similare i diferite. Compararea se "a realiza la toate ni"elurile de analiză i pe criterii cât mai diferite+ se "or compara cazurile )ntre ele' e"enimentele' conte&tele' codurile' categoriile. Prin această tehnică' cercetătorul a$unge la o )n!elegere mai nuan!ată a categoriilor identificate. *e e&emplu' )ntr(un studiu al durerii )n care s(a ela#orat categoria e!perienţierea emoţională a durerii fizice, cercetătorul poate decide să compare e&perien!a durerii la femei cu cea a #ăr#a!ilor' a tinerilor cu cea a "ârstnicilor' a celor )ngri$i!i la domiciliu cu cei spitaliza!i. 8aturarea teoretică este o altă caracteristică esen!ială )n teoria generată. Conceptul "izează preocuparea cercetătorului de a a"ea suficiente date pentru o )n!elegere cât mai profundă a fenomenului. Saturarea este mai degra#ă o decizie decât un proces0 este decizia luată de cercetător de a opri colectarea de date atunci când acesta simte că date suplimentare sau analize adi!ionale nu mai generează categorii noi. a un anumit moment se poate spune că acele categorii identificate sunt saturate )n date i e&emple ilustrati"e' respecti" că se poate ela#ora o teorie a fenomenului studiat i că teoria acoperă toate datele adunate. "/ensitatea conceptuală", proces rela!ional cu cel de satura!ie' definete #ogă!ia e"iden!elor empirice pentru modelul generat' sintetizate )n multitudinea de categorii ,Strauss i Cor#in ,1668. ?re#uie re!inut că procesul de codare i comparare nu se realizează distinct fa!ă de cel de inter"ie"are' cel analitic' scrierea notelor i formularea de ipoteze ,"ezi figura J.2. *upă ce criteriul satura!iei a fost atins' cercetătorul )ncepe să )i sintetizeze primele note teoretice' trecându(se astfel la ultimul stadiu al cercetării. 8tadiul +: elaborarea teoriei prin integrarea categoriilor identificate pe #aza datelor reprezintă scopul ultim al metodei. ?eoria este definită de Strauss i Cor#in ,1668 ca fiind o rela!ie plauzi#ilă )ntre concepte i seturi de concepte' iar metoda dez"oltată de autori are ca o#iecti" principal ghidarea cercetătorului )n generarea de teorii. *acă )n primele faze ale studiului' cercetătorul )i pune )ntre#ări de genul care sunt caracteristicile fenomenului;" sau "cnd apare fenomenul;", pe măsură ce sunt conturate categorii conceptuale i rela!ii )ntre acestea' apar alte )ntre#ări+ "ce 8tadiul *: compararea constantă
semnificaţie au categoriile;", "au ele relevanţă şi pentru alte grupuri de persoane sau %n alte circumstanţe;" ?eoria se constuiete' practic' pe #aza datelor' codurilor'
diagramelor' notelo.( scrise odată cu idenificarea codurilor ,memo i a ipoteze#r formulate. Spre deose#ire de cercetarea poziti"istă care )i prUpune testarea de ipoteze' metoda teoriei generate facilitează apsri!ia de ipoteze. )n dez"oltarea teoriei' un pas important este identificarea categoriei supraordonate' care posedă poprietatea de a conecta toate celelalte categorii. Aa cum am arătat' aceasta poartă numele de categorie esen!ială ,core catgor5 i centralitatea ei se fundamentează pe faptul că
acoperă o "aria!ie largă a fenomenului e&plorat. *eseori' categoria esei!ială face referire la un proces social sau psihologic fundamental. Cham#erlain ,1666 sugerează că )n cazul teoriei generate' ir fi ideală situa!ia )n care se conturează doar o singură categoie esen!ială. etoda teoriei generate generează teorii substantivale, adică teorii cu rele"an!ă pertru un domeniu anume' #ine circumscris ,e&. delinc"enta $u"eiilă' comunicarea medic( pacient' munca )n echipă' etc. i teori formale ,generale. Iele"area implica!iilor teoriei su#stanti"ale asupra altor domenii conduce la generarea de teorii formale. *e cele mai multe' teoriile su#stanti"ale sunt implicite )n ce# formale. Cercetarea pe #aza metolei teoriei generate presupune ca acti"itatea de consultare a literaturii de specialitate să ai#ă loc după adunarea de date i analizi lor preliminară. Scopul acestei proceduri este ca teoria ela#orată să fie puternic fundamentată pe date i nu pe constructe teoreticee&istente' care ar putea influen!a analiza i modelul generat' Fltfel spus' ideile i intui!iile cercetătorului se "erifică pe #az0 datelor i nu pe cea a teoriilor e&istente. Ku sugerăm omiterea lieraturii rele"ante' deci ignoran!ă teoretică. Procesul de amânare i cercetării #i#liografiei are )n acest caz' un efect formati" pntru scopul final al studiului. %&perien!a cercetătorului i cunotin!ele sale sunt #ine"enite )n fazele ulterioare dez"oltării teorei. Aceasta se produce printr(o manieră discursi"ă' )n sensul suilinierii că realitatea socială nu este descoperită' ci mai degra#0 construită prin procesul descris sus. ?eoria tre#uie concepualizată ca ce"a fluid' a cărei este afectată de trecerea timpului i de condi!ii noi. (opul ela#orării teoriei este de a dez"olta ipoteze. Acestea sunt tastate prin permanenta compara!ie a datelor care apar )n urma :;ior noi cercetări' realizate )n situa!ii diferite. Cu alte cu"inte' tastăm dacă noile date se potri"esc sau nu cu teoria creată. )n cXpitolul E au fost prezentate criteriile de "erificare ale oricărei cercetări calitati"e' criterii care pot fi aplicate i )n cazul teoriei generate. dată construită teoria' se poate trece la demersul de redactare al raportului de cercetare. 9.3. Perspectivele teoriei generate
@n argument puternic )n fa"oarea teoriei generate se referă NJ, fle&i#ilitatea metodei care poate fi adaptată la diferite paradigme epistemologice sau ontologice. ?eoria generată poate fi utilizată de pe pozi!ii post(poziti"iste' constructi"iste' feministe' fenomenologice sau critice. Caracterul fle&i#il al metodei deri"ă clin natura strategiilor sale inducti"e. Alte puncte tari ale metodei descrise )n capitolul de fa!ă' reflectă caracterul ei fundamental' i %, poten!ialul de teoretizare al procesului de e&plorare i cel generalizare al teoriei ela#orate. )ntr(o e"aluare generală' se poate afirma că teoria generată este nici mai #ună nici mai rea decât alte metode de cercetare calitati"ă. Strauss i Cor#in ,1668 propun câte"a direc!ii care ar fa"oriza un "iitor poziti" pentru teoria generată+ / mai multe cercetări realizate )n culturi diferite / utilizarea metodei )n conte&te sociale cât mai di"erse / com#inarea teoriei generate cu metode hermeneutice sau cu alte metode calitati"e / utilizarea programelor de analiză computa!ională / ela#orarea unor teorii i interpretări cât mai "ariate.
C+PI*96U6 ' +N+6IB+ 5( 5ISCURS (.1. im$a şi analiza de discurs (naliza de discurs ,A* a de"enit una din strategiile de cercetare calitati"ă care a
cunoscut o dez"oltare impresionantă )n ultimul deceniu. *intre psihologii care au adus o contri#u!ie semnificati"ă la dez"oltarea A* amintim pe #ritanicii ichael
Argumentul central al A* este acela că rele"area modului )n care lim#a$ul ser"ete ne"oile institu!iilor i ideologiilor dominante "a emancipa oamenii de constrângerile ideilor false' inculcate de practicile institu!ionale ,Par:er. )66=a' Potter i Letherell. 1666. im#a$ul este "ăzut ca a"ând un rol ma$or )n reproducerea stereotipiilor i practicilor discriminatorii. Pu#licarea re"istei /iscourse and 8ociet=, cu impact semnificati" asupra unei comunită!i tiin!ifice largi' este un indice al răspunsului cercetătorilor la pro"ocările postmoderne fa!ă de tiin!ă. )n ciuda importan!ei sale' lim#a$ul a de"enit un domeniu ma$or de studiu )n psihologie doar spre sfâritul anilor O;=' su# influen!a renumitului cercetător Kaom Choms:5. ?radi!ional' psihologia consideră lim#a$ul ca un mi$loc transparent care reflectă nepro#lematic realitatea. odul )n care sunt construite i utilizate chestionarele este rele"ant )n acest sens. @n set de afirma!iiF)ntre#ări despre un o#iect sau o pro#lemă sunt adunate de cercetător. Su#iec!ii au sarcina ele a răspunde la fiecare afirma!ie cu da sau nu sau pe o scală numerică unde fiecare număr semnifică gradul acordului sau dezacordului. Suma răspunsurilor este utilizată pentru clasificarea sau plasarea persoanei )ntr(o anumită categorie' ca de e&emplu intro"ert sau e&tro"ert. )n aceste cazuri lim#a$ul este folosit doar ca un mi$loc de a a$unge la o anumită entitateFfenomen psihologic ,e&. trăsătura de personalitate care' apreciază poziti"ismul' e&istă' este acolo i ateaptă doar să fie descoperită. @na din pro#lemele fundamentale ale a#ordării tradi!ionale din psihologie este că a studiat o lume tăcută' a su#iec!ilor fără identitate personală' a proceselor psihice ignorând persoana' a comportamentelor deconte&tualizate. Studiul lim#a$ului' aa cum apare )n a#ordarea discursi"ă s(a dez"oltat relati" curând )n psihologie. Estoria analizei de discurs tre#uie căutată )n transformările care au a"ut loc )ncepând cu deceniul al optulea )n interiorul psihologiei ca urmare a crizei de paradigmă prin care a trecut' dar i )n transformările e&terioare ei' caracterizate prin )ntoarcerea spre lim#a$ a fenomenologiei germane' a poststructuralismului francez' a postmodernismului. Iedescoperirea lim#a$ului a reprezentat un moment crucial pentru dez"oltarea A* )n tiin!ele sociale ,arre' 166;. Koua metodă a permis ruperea de fetiizarea poziti"ismului i a dualismului cartezian i a deschis calea spre e&plorarea semnifica!iilor i a modului )n care semnifica!iile sunt construite. )n timp ce poziti"ismul "ede lim#a$ul ca o reflectare nepro#)ematică a realită!ii' cercetătorii poststructuraliti consideră lim#a$ul o structură "ie' care nu are )n!eles o#iecti" independent de conte&tul social i rela!ional )n care este utilizat. )n acest sens' lim#a$ul este conceptualizat ca o e&perien!ă construită i nu ca o oglindă sau reprezentare a realită!ii ,
important )n dez"oltarea A*. Astăzi se recunoate că sistemele de cunotin!e care produc ade"ăruri sunt "ala#ile doar pentru o anumită perioadă istorică sau cadru social. *in perspecti"a postmodernă' nu pot e&ista ade"ăruri a#solute sau pozi!ionări etice uni"ersale. Con"ingerea că o cercetare socială pentru a fi tiin!ifică' deci o#iecti"ă' tre#uie să fie detaată de timp i spa!iul socio(cultural este utopică i nu mai poate fi sus!inută de date. Comple&itatea i dinamismul lumii sociale determină faptul că cercetătorul poate emite rareori predic!ii "alide. %&istă prea mul!i factori care operează )n orice situa!ie socială' astfel )ncât rela!ia descoperită )n trecut' nu este tipică i situa!iilor "iitoare. #!inerea de cunotin!e i ade"ăruri pure i neutre nu este posi#ilă. @na din cunotin!ele acestui fapt a fost adâncirea hiatusuiui dintre cercetarea academică i rele"an!a ei ecologică. Iela!ia dintre cercetarea fundamentală i cea aplicati"ă nu este "ăzută ca un continuum. Aa cum arată ic)ea i
Psihologia critică este cea care trage semnalul de alarmă asupra riscului poten!ial ca institu!iile sociale' politice' economice să influen!eze )ntr(un sens sau altul procesul de aplicare a cunotin!elor teoretice. A* oferă psihologiei o a#ordare alternati"ă pentru măsurătorile de la#orator' categorizările comportamentale i )ncercările de a dez"olta modele predicti"e ale comportamentului uman. A* oferă po"estea socială a su#iecti"ită!ii umane prin studierea resurselor ling"istice care construiesc i reproduc domeniul sociopolitic ,
%ticheta de A* poate fi utilizată )n sens generic pentru orice cercetare preocupată de limba5 i de funcţiile sale sociale ,Potter ^ Letherell' 1687. umea socială este "ăzută ca un sistem de te&te care pot fi sistematic citite i decriptate de cercetător ,
semnifica!ii ale lumii sociale care ne )mpresoară. „%ntreaga lume poate fi descrisă ca fiind un te!tD nimic nu e!istă %n afara te!tului" consideră *errida ,167J' p.1;8. Prin prisma teoriei discursi"e lumea este o te&tură de discursuri' iar discursul o practică socială ,Par:er' 166=#. Hor#irea' scrisul' comportamentul non"er#al' alfa#etul
*ei )n mod tradi!ional A* era interesată de analiza lim#a$ului scris sau "or#it' ea poate fi realizată pe orice con!ine o semnifica!ie ,e&. steaguri' postere' orae' corpuri umane' )ntotdeauna e&istă mai multe moduri de a descrie un aspect al realită!ii o#iecti"e sau su#iecti"e. p!iunea indi"iduală de a )mpacheta )ntr(un anumit mod percep!iile sau e&perien!ele trăite oferă o "ersiune particulară e"enimentului sau realită!ii. A* sistematizează deli#erat diferitele modalită!i de a "or#i' de utilizare a resurselor ling"istice i non(ling"istice pentru a )n!elege semnifica!iile lor. ?otodată' A* analizează i tensiunile din interiorul discursurilor i modul cum aceste tensiuni se reproduc i transformă lumea. A* reprezintă mi$locul prin care se )ncearcă depăirea concep!iilor cogniti"iste asupra comportamentului uman i centrarea pe construirea socială a realită!ii. )n loc de a trata cu"intele care descriu con"ingeri' atitudini' percep!ii ca fiind generate de structuri cogniti"e sta#ile' A* "ede cu"intele ca un mi$loc prin care se negociază semnifica!ii. *e e&emplu' )n loc de a considera fumatul ca o strategie indi"iduală de coping' A* )ncearcă să descifreze cauzele pentru care oamenii continuă să fumeze i modul )n care negociază tensiunea dintre contiin!a efectului noci" i ne"oia de a fuma. *omeniile "izate cu precădere de analiza de discurs sunt+ ,1 interacţiunile şi practicile sociale ,e&. rela!ia medic(pacient' profesor(ele"' părinte(copil' tipul de )n"ă!ământ' de asisten!ă socială sau medicală0 ,2 şinele, funcţionarea cognitivă şi crearea de sensuri ,e&. semnifica!ia no!iunii de sănătate' #oală' feminitate sau masculinitate0 ,3 cultura, relaţiile sociale şi cele de putere ,e&. rela!ii interetnice' dintre femei i #ăr#a!i' dintre grupurile cu orientare se&uală predominantă i cele minoritare0 i ,4 practicile politice ,e&. e&cluderea unor grupuri' discriminarea altora. A* face referire la practicile sociale i politice )n trei moduri+ ,1 ca i critică socială0 ,2 ca mod de )mputernicire 1empoPerment) i oferire de control0 ,3 ca ghid pentru schim#are i reformă. Ca i critică socială' A* demonstrează modul )n care lim#a$ul este folosit pentru a perpetua i legitima rela!iile de putere e&istente sau practicele institu!ionale opresi"e din coli' spitale' psihoterapie etc. *e e&emplu' mitul eficien!ei i e&pertizei profesionale oferă cadrul institu!ionalizat pentru un comportament depersonalizat al medicului fa!ă de pacien!i ,?urner' 1687. Ca modalitate de )mputernicire A* se focalizează pe identificarea aa numitelor contra(discursuri fa!ă de discursurile dominante. Cu alte cu"inte' deconstruirea discursurilor dominante este urmată de identificarea i promo"area discursurilor alternati"e i a practicilor de rezisten!ă. A* urmărete ca rezultatele sale să de"ină repere pentru schim#are i reformă. Pe lângă faptul că face transparentă inegalitatea i dominarea' A* furnizează i spa!iul pentru construcţii alternative i formulează propuneri de schim#ări )n practicile institu!ionale ,)n coli' spitale' tri#unale. )n acest mod' A* informează asupra modului )n care se poate rezista la "ictimizare sau marginalizare.
(.3. -iscursul şi analiza de discurs
Pentru a facilita procesul de analiză discursi"ă sunt necesare unele precizări legate de termenul de discurs. Ko!iunea de discurs pornete e&plicit de la scrierile lui oucault. Conform defini!iei dată de oucault ,1668 discursurile, ca sisteme logice şi coerente de afirmaţii, sunt practice sociale cu impact real, de producere de cunoştinţe. Puterea discursului constă tocmai )n producerea de cunotin!e. *iscursul este cel care conectează cunotin!ele cu elementul puterii. *iscursurile nu sunt doar simple descrip!ii ale lumii sociale' ele scot la lumină fenomene. )n acest fel ne permit să "edem lucruri care nu se află )n mod concret )n realitate' dar care odată o#iecti"ate )n discurs' de"ine dificil să le eludăm i să nu ne raportăm la ele ca fiind reale. *iscursurile de"in astfel o practică socială i fac posi#ilă memoria colecti"ă. Putem "edea discursul ca un cadru al semnifica!iilor' realizat ling"istic' dar produs de rela!iile i structurile institu!ionale i ideologice ,A#rams i ogg' 166=. Pri"ite din perspecti"ă istorică' discursurile do"edesc o anumită coeren!ă i sistematizare' indiferent că sunt ela#orate la ni"el academic sau al "ie!ii cotidiene. *iferite discursuri sunt disponi#ile pentru comunită!i diferite ,Painter i ?heron' 2==1. )n concordan!ă cu multitudinea de sensuri ale A* i termenul de discurs are )n!elesuri multiple. )n sensul cel mai larg' termenul de discurs acoperă toate formele de interacţiune verbală, orală sau scrisă, formală sau informală ,Potter ^ Letherell' 166=. )n acest caz' reformularea defini!iei discursului ca fiind un set ling"istic de ordin mai )nalt decât propozi!iile i realizat sau actualizat )n sau cu mi$locul te&telor este potri"ită. Par:er ,166=# definete discursul caftind un sistem de afirmaţii care construiesc un obiect. )n societă!ile occidentale e&istă un număr de discursuri dominate care influen!ează di"ersele domenii ale "ie!ii contemporane. *e e&emplu' e&istă discursuri medicale care influen!ează )n!elegerea a tot ceea ce are legătură cu sănătatea i #oala0 e&istă discursuri morale care furnizează coduri i reguli de comportament etc. Par:er ,1662 ela#orează un set de zece criterii necesare pentru identificarea i definirea discursului ,"ezi ta#elul 7.2. iecare din aceste zece criterii face referire la ni"eluri diferite ale A* i totodată sugerează aspectele asupra cărora analiza tre#uie să se focalizeze. ?a#elul 7.2. Criterii de definire şi analiză a discursului G discursul este realizat )n te&te R discursul este despre o#iecte / discursul implică su#iec!i / discursul reprezintă un sistem coerent de semnifica!ii / discursul )ncorporează )ntotdeauna alte discursuri / discursul presupune un proces refle&i" / discursul este )ntotdeauna localizat istoric / discursul sus!ine institu!iile / discursul reproduce rela!iile de putere / discursul are efecte ideologice
Ce semnifica!ii practice implică criteriile de definire ale discursului pentru cercetătorul analist,1 )n primul rând' A* presupune tratarea o#iectului de studiu ca i te!t i localizarea discursurilor )n aceste te&te. ?e&tul poate fi orice care permite interpretare. ,2 En al doilea rând' analiza presupune un anumit grad de o#iecti"are0 discursul con!ine cel pu!in două ni"eluri de o#iecti"are+ primul ni"el este cel al realită!ii la care discursul face referire. )n acest sens' discursul ca set de semnifica!ii care constituie o#iecte este i o practică reprezentaţională. *upă oucault ,1672 discursurile sunt practici care formează sistematic o#iectul despre care ele "or#esc. ulte dintre o#iectele la care discursul face referire nu e&istă )n domeniul lumii reale'
)n afara discursului. Al doilea ni"el de o#iecti"are este discursul )n sine. Cu alte cu"inte' discursul este despre o#iecte iar analiza de discurs este despre discursul ca o#iect. *e aici deri"ă câte"a condi!ii care se impun analistului. Acesta tre#uie să răspundă )ntre#ării la ce o#iecte face referire discursul-0 descrierea o#iectului ,e&. #oala cronică este pasul următor0 o#iectul la care discursul se referă poate să ai#ă o e&isten!ă reală' independentă de discurs' dar i se poate conferi i o altă realitate prin discurs. A "or#i despre "or#ire ca i cum ar fi un o#iect este caracteristic A*. ,3 *iscursurile pot fi numite i modalită!i de percepere i articulare a unor relaţii. Prezen!a su#iec!ilor )n discurs se referă )n primul rând la cel care adresează mesa$ul ,emi!ătorul' care )n cazul lim#a$ului scris este mai degra#ă te&tul i nu autorul care 1( a generat i la destinatari0 e necesar să se specifice ce tipuri de persoane "or#esc )n acel discurs ,adolescen!i' părin!i' medici' pacien!i i )n ce calitate. *e e&emplu' discursul tiin!ific este unul )n care dreptul de a "or#i este clar semnalat de cantitatea de cunotin!e posedate. Aa cum am arătat' discursul presupune o rela!ie de putere' deci este important sa identificăm cine #eneficiază de pe urma discursului i cine este oprimat de discurs. ,4 )ntotdeauna A* este un proces de e&plorare a semnifica!iilor' conota!iilor i implica!iilor pe care te&tul le e"ocă. *iscursul con!ine propriile lui nega!ii' de cele mai multe ori acestea fiind mai degra#ă implicite decât e&plicite. ?ocmai de aceea A* presupune anga$area )n procesul hermeneutic de recuperare a semnifica!iilor ascunse. *upă cum su#liniază Iicouer ,1671 nu este rele"ant să recuperăm semnifica!iile originale. Cititorul' auditoriul poate să aducă propriile semnifica!ii' propria )n!elegere i decriptare a discursului. ,; *iscursurile nu sunt statice. %le se rela!ionează cu alte discursuri' se schim#ă' se dez"oltă' se reconectează cu alte discursuri. Criteriul care face referire la faptul că un discurs implică alte discursuri presupune ca analistul să sesizeze tensiunile din interiorul unui discurs i să identifice care este discursul dominant. Analiza riguroasă a unui discurs include articularea lui sistematică cu alte discursuri i )n!elegerea rela!iilor dintre diferitele discursuri' concordan!ele i discordan!ele dintre ele. ,J Iefle&i"itatea este o preocupare centrală )n A*' fiind considerată punctul de cone&iune dintre indi"id i social. Iefle&i"itatea cercetătorului are scopul de a produce noi semnifica!ii asupra unor fenomene i cunotin!e' luate de la sine ca ade"ărate. Iefle&i"itatea presupune e"aluări morale i op!iuni politice din partea cercetătorului analist. Prin practicarea refle&i"ită!ii se atrage aten!ia asupra participării cercetătorului )n procesul de producere de cunotin!e. Spre deose#ire de cercetările poziti"iste care pretind totala neutralitate a cercetătorului ,fapt imposi#il de realizat' pornind de la alegerea temei de cercetare i terminând cu interpretarea datelor A* recunoate rolul acti" al analistului. Ieflec!iile analistului despre puterea discursului cercetat implică folosirea altor discursuri' poate adresate altui tip de auditoriu. Iefle&i"itatea discursului este utilă nu doar pentru a asigura recuperarea discursului discret ,discursul din um#ră dar permite i reflectarea asupra terminologiei folosite de analist pentru a descrie discursul. ,7 A* nu poate a"ea loc fără a localiza o#iectul )n timp' )n istorie' )n spa!iu social. or!a i structura unei A* este dată de descrierea circumstan!elor care au condus la dez"oltarea acelui discurs i a modului )n care s(a realizat. Cercetătorul discursi" analizează când' cum' unde s(au dez"oltat discursurile i cum s(au schim#at ele. ,8 Cele mai interesante discursuri sunt acelea care implică )ntr(un mod sau altul structurile institu!ionale. *e e&emplu' discursul medical e&istă )ntr(o "arietate de
te&te+ re"iste de specialitate' căr!i' conferin!e' decizii' programe mass(media' con"ersa!ii cotidiene. ?oate acestea descriu )ntr(o formă sau alta practici institu!ionale ale sistemului medical. olosirea discursului perpetuează puterea institu!iilor. oucault consideră că discursul i practica sunt lucruri identice. Practicile discursi"e sunt acelea care reproduc institu!iile. Analistul tre#uie să identifice care sunt institu!iile recompensate de discurs' cum sunt oferite institu!iilor )ntăriri când se utilizează unul sau altul dintre discursuri0 care sunt institu!iile care sunt su#minate când se folosesc acele discursuri. ,6 Enstitu!iile sunt structurate )n $urul rela!iilor de putere i )n acelai timp ele reproduc puterea. oucault introduce tandemul conceptual „putere$cunoştinţe". Sentimentul de neputin!ă i lipsă de control al pacientul )n rela!iei cu tehnologia medicală sunt e&emple ale rela!iei intime dintre putere i cunotin!e ,?urner' 1687. odul )n care psihologia )i definete profesia creează cadrul pentru a delimita ade"ărurile "enite din interior i cele din afară. Enstitu!ionalizarea psihologiei intensifică puterea ei fa!ă de laici. *ei' aa cum am arătat discursurile reproduc rela!iile de putere' totui discursul nu este echi"alent cu puterea. *acă am echi"ala aceti doi termeni am ignora func!ia de rezisten!ă a discursului' am ignora pe aceia care refuză semnifica!iile dominante ale discursului. *eci' analistul "a identifica categoriile de persoane care câtigă sau pierd din utilizarea discursului' precum i institu!iileFgrupurile care doresc să promo"eze discursul sau doresc dispari!ia lui. ,1= oucault este cel care )nlocuiete termenul de ideologie cu cel de discurs. )n A* termenul de ideologie are sensul semnificaţiei )n ser"iciul puterii. % necesar să atragem aten!ia asupra posi#ilei capcane de a considera că discursurile sunt de două categorii+ discursuri ideologice i discursuri care spun ade"ăruri. ?oate cunotin!ele sunt politice' )nsui refuzul politicii este un act politic ,Sherrard' 1661. A* analizează modul )n care discursul se conectează cu alte discursuri' fie pentru a sanc!iona opresiunea' fie pentru a permite grupurilor dominante să )i spună nara!iunile proprii despre trecut' )n scopul de a $ustifica prezentul i a pre"eni ca cei care resping discursurile dominante să schim#e starea de fapte. Cu alte cu"inte' A* este o formă critică de ideologie' care nu aspiră atât la ade"ăr' cât mai ales la schim#are. (.4. Stadiile analizei de discurs
%&istă mai multe tradi!ii teoretice de realizare a analizei discursi"e ,sintetizate )n ta#elul 7.3. Ku )ntotdeauna diferen!ele dintre a#ordările ma$ore din A* sunt net conturate. Aa cum am arătat )n paragrafele anterioare' cunoaterea caracteristicilor unui discurs ia conturul unor repere generale de realizare a analizei discursi"e. a feQ de important este cunoaterea principiilor fundamentele ale A* i a etapelor sale de realizare. ?a#elul 7.3. 6radiţii discursive / Analiza con"ersa!ională / Analiza oucauldiană / Analiza discursi"ă critică / ing"istica critică U Psihologia discursi"ă / Socioling"istica interac!ională / %tnografia "or#irii
Potter i Letherell ,166=' 1666 disting trei principii fundamentale )n A*+ / variahilitatea / construcţia
/ funcţia *iferen!a esen!ială dintre metodele tradi!ionale din psihologie i A* este dată de unitatea de analiză. Cercetarea psihologică clasică are ca unitate de analiză su#iectul uman i diferen!ele indi"iduale. Edeea fundamentală care stă la #aza acestei paradigme este că fiecare persoană posedă o sumă de trăsături sta#ile i consistente care "or determina răspunsuriFreac!ii similare' indiferent de situa!ie sau moment. Scopul cercetării este mai ales acela de a clasifica i departa$a indi"izii pe #aza trăsăturilor sta#ile' atât de mult fetiizate de psihologia tradi!ională ,e&. persoanele cu moti"a!ie intrinsecă de cele cu moti"a!ie e&trinsecă. %&plica!ia fenomenelor psihice este identificată la ni"el indi"idual' prin prezen!a sau deficitul unor caracteristici care induc diferen!ele indi"iduale. )n mod diferit' A* are ca asump!ie fundamentală' "aria#ilitatea i di"ersitatea de la ni"el indi"idual' di"ersitate care se manifestă )n func!ie de conte&t. %lementul de "aria#ilitate este central )n analiză. )n ciuda caracterului "aria#il' fragmentar' deseori contradictoriu' discursul are i o coeren!ă generală i o anumită structură. Prin urmare' A* urmărete i e&aminarea regularită!ilor din lim#a$ )n termenii de patternuri comune i recurente care apar )n te&tele sociale. Altfel spus' A* in"estighează similaritatea din di"ersitatea de repertorii culturale. )n al doilea rând' )n A* accentul cade pe modul )n care este generată di"ersitatea de semnifica!ii i la ce ser"esc acestea. *eci' A* este direc!ională spre căutarea acti"ă a di"erselor semnifica!ii care se atri#uie o#iectului de studiu ,e&' sănătate' #oală' stres etc. *iscursul nu este "ăzut ca un produs indi"idual i su#iecti" ci ca o construc!ie socială' ca o sumă de semnifica!ii )mpărtăite de o anume comunitate. Iepertoriile interpretati"e i discursurile sunt conceptualizate ca a"ând originea )n fenomenele culturale i istorice i transmise sociale. A* este interesată nu atât de persoanele care generează lim#a$ul ci mai degra#ă de modul )n care lim#a$ul este folosit de acele persoane i ce semnifică mesa$ele transmise. Prin urmare' unitatea de analiza a A* este departe de a fi indi"idul ci sistemul de semnificaţii şi construcţii sociale care transpar )n te&te sociale particulare ,e&. e&plicarea fumatului se realizează fie prin discursul adic!iei' fie al li#ertă!ii indi"iduale' sau al copingului centrat pe emo!ie. Se analizează modul )n care di"ersele "ersiuni sunt construite' acordându(se o aten!ie sporită conte!tului, spre deose#ire de metodele clasice de in"estigare care cercetează deconte&tualizat persoanele. uarea )n considerare a celor două tipuri de conte&te este deose#it de rele"antă. Conte!tul distal ,clasa socială' grupul etnic' cadrul cultural' regional sau ecologic i cel pro!im ,e&. consulta!ie medicală' coală' interogare )n tri#unal sunt cele care dau sens discursurilor. Principiul al treilea pornete de la asump!ia fundamentală a A*' i anume că lim#a$ul are o func!ie constructi"ă i nu doar reflectorie sau descripti"ă. Aceasta )nseamnă că relatările oamenilor sunt construc!ii ,nu neapărat inten!ionate care )ndeplinesc anumite funcţii. Ku comunicăm doar ca să transmitem informa!ii. A* urmărete nu doar identificarea i descrierea diferitelor repertorii interpretati"e ,discursuri dar i e&aminarea consecin!elor utilizării unui anumit repertoriu particular. Enconsistentele i "aria#ilitatea din "or#ire demonstrează că persoanele se #azează deseori pe diferite repertorii discursi"e' a"ând func!ii diferite ,de "alorizare personală' de $ustificare' de negare. Cel de(al treilea principiu sugerează analistului necesitatea de a formula ipoteze pri"ind func!iile construc!iei respecti"e. Cercetarea discursi"ă este un proces comple& i la#orios aa cum "a reiei )n urma prezentării celor zece stadii după Porter i Letherell ,1687. Procesul de A* este segmentat )n zece sec"en!e din ra!iuni didactice. )n realitate A* nu se realizează sec"en!ial' prin urmare metoda nu tre#uie percepută fragmentar. %ste e"ident că unele
din stadiile descris mai $os sunt tipice i pentru ale metode de cercetare calitati"ă. 8tadiul unu: formularea %ntrebărilor cercetării
A* permite )ntre#ări multiple i "ariate. Se poate cerceta de la con"ersa!ii cotidiene )ntre două persoane' la con"or#iri mai formale' cum sunt cele dintre medic i pacient' profesor i ele"' până la discursuri pu#lice ale unor persoane politice' destinate unei audien!e de milioane de persoane. *acă ne ghidăm după principiile A* prezentate mai sus' )ntre#ările cercetării se focalizează pe modul )n care realitatea este construită prin lim#a$ i pe func!iile acestor construc!ii. 8tadiul doi: alegerea „eşantionului".
Am utilizat ghilimele din cel pu!in două moti"e+ )n primul rând' deoarece termenul de eantion nu este folosit )n cercetarea calitati"ă0 )n al doilea rând' pentru că eantionul poate fi un te&t' o colec!ie de discursuri politice' )nregistrări de con"ersa!ii cotidiene' după cum poate fi i un grup de participan!i. ărimea eantionului reprezintă una dintre diferen!ele fundamentale dintre cercetarea calitati"ă i cea cantitati"ă ,
Aa cum am arătat' colectare datelor poate să fie reprezentată de adunarea de documente oficiale' )nregistrări de con"ersa!ii' de cotidiene sau re"iste' articole tiin!ifice' scrisori. orma "ariată a datelor din metoda discursi"ă este redată )n ta#elul 7.4. ?oate aceste forme de date prezintă a"anta$ul de a nu fi contaminate de cercetător' ele )ntâmplându(se )n mediul natural. orma datelor depinde de scopul urmărit )n cercetare. *acă dorim să analizăm cum este reprezentată imaginea femeii )n presa scrisă' atunci datele "or fi culese dintr(un eantion ales de re"iste. ?a#elul 7.4. #osibile forme ale datelor %n(/ inter"iuri focus grup documente reprezentări mass(media con"ersa!ii )n mediul natural discursuri politice
%ste recomanda#ilă adunarea de date din surse diferite. Procedeul "a asigura o )n!elegere mai nuan!ată a practicilor ling"istice. )n procesul de adunare de date analistul "a respecta normele etice ridicate de )nregistrările din mediul natural' de utilizarea unor documente pri"ate' de transcrierea lucrărilor unor conferin!e. Consim!ământul scris al tuturor persoanelor implicate este o#ligatoriu. 8tadiul patru: realizarea de interviuri
Acest stadiu apare doar )n situa!ia )n care se optează pentru o astfel de formă de colectare a datelor. A* practicată )n paradigma psihologiei discursi"e apelează de cele mai multe ori la inter"iuri realizate fie indi"idual' fie prin tehnica focus grup ,
fiind "alorizată deoarece este luată ca o e"iden!ă a similitudinii setului de con"ingeri i atitudini. Di )n A* consisten!a este importantă' dar nu )n sensul arătat mai sus. odul )n care "or#irea construiete rezultatul o#!inut este mai important )n A* decât regularitatea. Consisten!a ne sugerează faptul că participan!ii aduc cu sine un număr limitat de repertorii interpretati"e. Analiza care identifică doar răspunsuri consistente este )ntr(un fel mai pu!in rele"antă. @niformitatea spune pu!in despre aria largă de resurse pe care persoanele le folosesc când construiesc semnifica!iile lumii sociale )n care trăiesc i nu reflectă clar func!iile construc!iilor participan!ilor. Cercetătorul tre#uie să permită di"ersitatea răspunsurilor )n relatările participan!ilor' deci tehnica inter"iului din metoda discursi"ă este foarte fle&i#ilă comparati" cu tehnica clasică. Enter"iul se poate transforma )n orice moment )ntr(o con"ersa!ie informală. Persoanele inter"ie"ate sunt "ăzute ca i participan!i acti"i i nu ca persoane care răspund la )ntre#ări. ?re#uie să adăugăm că i )ntre#ările cercetătorului pot de"eni o topică de analizat' la fel ca i răspunsurile participan!ilor. Spre deose#ire de inter"iul clasic' )n A* )ntre#ările cercetătorului sunt "ăzute ca fiind acti"e i constructi"e i nu pasi"e i neutre. 8tadiul cinci: transcrierea interviurilor
*upă ce inter"iurile au fost )nregistrate' urmează )n mod o#ligatoriu transcrierea integrală a lor. *eseori importan!a i dificultatea acestui stadiu este su#estimată de cercetător. ?ranscrip!iile #une sunt esen!iale pentru o analiză #ună. ?ranscrierea nu )nseamnă doar punerea cu"intelor pe hârtie' este la rândul ei o acti"itate constructi"ă. ?ranscrierea implică efortul de a da un )n!eles clar i e&act la ceea ce s(a spus. Iata de munca inter"iu(transcriere este de 1 la 1=' adică o oră de inter"iu necesită 1= ore de transcriere ,)n situa!iile )n care nu se acordă o aten!ie mare la pauze' ezitări' suprapuneri' intona!ie. *acă se iau i aceste elemente )n considerare' atunci raportul este pro#a#il de 1 ora inter"iu ( 2= de ore transcriere ,Letherell et al.' 2==1#. *ei pot să apară drept detalii tehnice minore' nu tre#uie omis nici faptul că te&tul transcris tre#uie editat pe computer i listat. *oar aa fiecare transcriere "a putea fi lecturată de cinci(ase ori. 8tadiul şase: codarea
Codarea este o fază complet diferită de analiza )n sine. Codarea are mai degra#ă un scop pragmatic decât unul analitic. Scopul codării nu este de a găsi rezultatele finale ci de a separa un corp mare de date )n sec"en!e mai mici i deci mai uor de mânuit. Categoriile folosite )n codare sunt fundamental legate de )ntre#ările cercetării. Codarea din A* este diferită de cea din analiza de con!inut' unde codarea datelor )n categorii i urmărirea frec"en!ei de apari!ie este echi"alentă cu analiza. )n acest stadiu al A* suntem )ntr(un proces de producere de date i nu de limitare a lor. Paginile de codare de"in pagini separate de transcrieri. Se poate ca anumite pasa$e de transcrip!ii să apară )n diferite categorii de codare. 8tadiul şapte: analiza
Porter ^ Letherell ,1666 afirmă că analiza discursi"ă este ca i pedalatul pe #icicletă. )n )n"ă!atul mersului pe #icicletă' )n afară de a spune că tre#uie să pedalezi i să )!i men!ii echili#rul' este dificil să dai alte repere fi&e. Ku e&istă o tehnică mecanică pentru a produce do"ezi dincolo de faza de transcriere i codare. Ku se poate spune+ fă )ntâi asta iar apoi asta i succesul analizei este garantat. ?otui' nu tre#uie să se )n!eleagă prin aceasta că A* se realizează după #unul plac al fiecărui cercetător. Aa cum "om arăta mai $os' e&istă mai multe forme de "alidare a analizei. A#ilită!ile de analist se dez"oltă pe măsură ce se depune efort de a )n!elege transcrierile. Prima regulă de #ază a analizei se referă la citirea i recitirea de nenumărate ori i foarte atent a transcrierilor. *e multe ori' doar după )ndelungi ore de
luptă cu te&tul i după )nceputuriFintrări greite' patternurile sistematice )ncep să apară. Aceste patternuri tre#uie căutate atât su# aspectul diferen!elor i "aria#ilită!ii cât i )n similarită!ile i regularită!ile din con!inuturi i forma ling"istică. Edentificarea func!iilor i consecin!elor construc!iilor din discurs este un alt o#iecti" al inalizei. Argumentul fundamental al A* este acela că "or#irea oamenilor )ndeplinete diferite func!ii i are efecte "ariate. )n demersu. pe care )l )ntreprinde' de a(i forma o imagine despre func!iile construc!iei' analistul "a căuta e"iden!e ling"istice )n acest sens. parte importantă a procesului de analiză este interoga!ia critică a propriilor noastre supozi!ii0 analistul se )ntrea#ă constant+ de ce citesc %n acest fel pasa5ul &; sau ce dovezi produc prin acest tip de lectură"; %duca!ia academică antrenează persoinele să sesizeze esen!a )n ceea ce lecturează. *acă se citete un articol sau o carte' scopul uzual este de a produce o sinteză simpO.ă i unitară i de a ignora nuan!ele' contradic!iile i ariile "agi. ectura din A* nu se realizează )n acelai spirit. A* este interesată de detaliu i nu atât de ideea generală care s(a spus. Analiza su#tilă i atentă a modului comple& )n care oamenii corstruiesc semnifica!ii i a influen!elor conte&tului asupra tipului de po"este pe care oamenii o relatează este tipică )n A*. Sumarizând' am putea spune că analiza se realizează )n trei etape. )n primul stadiu S_ descrie modul %n care limba5ul este folosit ,e&. ce metafore sau termeni e"aluati"i sunt folosi!i. )n al doilea stadiu' se trece la interpretare, care presupune depăirea fazei de descriere. Se e&aminează )n acest stadiu tipul de discurs folosit de participan!i. Cel mai important stadiu al analizei este cel al e!plicaţiilor. #iecti"ul )ste acela de a e&plica rela!ia dintre putere' domina!ie i ideologiile care au fost fundamentate )n aceste asump!ii' prin dez"oltarea mei analize sociologice al conte&tului larg. A scrie critic despre lume implică a relata ce se )ntâmplă la ni"el macrosocial astfel )ncât ce"a care este de multe ori camuflat pentru oamenii din conte&te locale' să de"ină transparent. odul de a realiza aceasta' este ie a găsi caile de rela!ionare dintre e"enimentele de la ni"el m:rosocial ,o#ser"ate de analist )n teren cu cele de la ni"el macrosocial. 8tadiul opt: validarea
%&istă mai multe tehnici care pot fi utilizate pentru "alidarea do"ezilor cercetării din A* ,Sherrard' 1661. Cele mai rele"ante sunt+ ,a coeren!a0 ,# pro#leme noi0 i ,c producti"itatea. Coerenţa este dată de setul de do"ezi care sunt aduse de analist. Analiza #ună permite să se "adă cum discursurile se armonizează unele cu altele i cum structura acestora generează func!iile identificate. analiză coerentă tre#uie să acopere atât patternul discursi"e larg cât i cel sec"en!ial. Pentru "alidarea prin coeren!ă se poate recurge i la confirmarea prin e&cep!ie0 de e&emplu' dacă se identifică un pattern repetiti" atunci se pot căuta i e&cep!iile de la acel pattern. Iesursele ling"istice utilizate )n discurs nu doar rezolvă pro#leme' dar creează altele noi. Edentificarea noilor probleme ac!ionează ca un sistem de "erificare a "alidării A*. Al treilea criteriu i )n multe cazuri cel mai puternic este productivitatea, care se referă la capacitatea unei scheme analitice de a da un sens categoriilor de discursuri i de a genera e&plica!ii care sunt sus!inute de conte&tul micro i macrosocial. 8tadiul nouă: scrierea raportului de cercetare En A* raportul final este mai mult decât o prezentare a do"ezilor cercetării. Iaportul constituie o formă de confirmare i "alidare a procedurii de cercetare )n sine. ?ipic )n A* este ca ra!ionamentul procesului de redactare' de la datele discursi"e la analiză' interpretare i concluzii să fie documentate )n detaliu astfel )ncât să permită fiecărui cititor e"aluarea proprie a demersului analitic i interpretati" )ntreprins de cercetător. )n acest sens' se poate spune că raportul din A* este mai riguros decât cel al unei cercetări e&perimentale' unde de cele mai multe ori procesul nu este atât de transparent. Analiza ,care tre#uie
să )ncorporeze sugestiile prezentate )n paginile anterioare ocupă cea mai mare parte din raport. %&emplificările prin e&trase de date sus!in analiza i interpretările cercetătorului. Analiza de discurs se realizează diferit fa!ă de analiza de con!inut. En afara faptului că analiza de con!inut nu are ca fundament teoretic conceptualizarea lim#a$ului ca un domeniu acti" de construc!ie a lumii sociale' e&trasele sunt prezentate )n scopul ilustrării unui model deri"at din o#ser"a!ie sau din o anume teorie. )n A* e&trasele nu sunt caracterizări sau ilustrări ale datelor' sunt datele %nsuşi. altă diferen!ă )ntre analiza de con!inut i A* constă )n faptul că )n prima metodă' codarea poate să fie realizată' i deci poate să ia aspect numeric )n raport. Ku )n ultimul rând amintim pasa$ele care con!in refle&iile cercetătorului' refle&ii legate de moti"a!ia personală )n alegerea su#iectului' a dificultă!ilor )ntâmpinate' a modului )n care a fost afectat de cercetarea )ntreprinsă. Stadiul zece: aplicarea
@ltimul stadiu din procesul fluid al A* est unul deseori ignorat de cercetători. A finaliza cercetarea prin anticiparea cohortei de specialiti care "a citi i se "a ilumina )n urma parcurgerii raportului tiin!ific este total nerealist. %&istă mai multe metode de aplicare a A*. @na dintre acestea este popularizarea cunotin!elor o#!inute' dincolo de re"istele de specialitate' )n emisiuni de tele"iziune i radio' articole de ziar' căr!i adresate pu#licului larg' seminarii' traininguri de formare' conferin!e. @n al doilea mod de aplicare poate lua forma unui dialog cu persoanele participante )n cercetare. Cu alte cu"inte' cercetătorul ia parte acti" i critic' alături de participan!i' la analiza discursului său tiin!ific. Cu certitudine' faza de aplicare a A* nu tre#uie "ăzută ca fiind op!ională sau delegându(se sarcina' ci ea "a fi inclusă o#ligatoriu )n agenda cercetării. (.. #elevanţa şi pro$lemele analizei de discurs
A* introduce o perspecti"ă nouă i incitantă )n psihologie. *acă o#iectul psihologiei tradi!ionale este persoana' localizând ra!ionalitatea i responsa#ilitatea la ni"elul psihismului uman' A* redefmete o#iectul psihologiei ,arre' 1683. Psihologia indi"iduală este doar unul dintre ade"ărurile posi#ile' alături de alte ade"ăruri ipotetice. A* deschide calea reflec!iei asupra practicilor psihologice i asump!iilor filosofice care le sus!in( im#a$ul organizat )n discursuri sau )n repertorii interpretative ,Potter i Letherell' 1666 este "ital pentru )n!elegerea modului )n care actorii sociali "ad lumea i locul lor )n lume. Ku pledăm pentru o retorică anti(poziti"istă sau anti(cogniti"istă. *imensiunea discursi"ă poate fi com#inată cu cea cogniti"ă fără a intra )ntr(un conflict epistemologic. A* nu tre#uie percepută ca solu!ia sal"atoare pentru limitele psihologiei ortodo&e. *e altfel' empiricismul i constructivismul nu tre#uie "ăzute ca două paradigme opuse' )n sensul că una dintre ele este corectă iar cealaltă greită. Am#ele paradigme au pro#lemele i a"anta$ele lor. A* nu este lipsită de o serie de nea$unsuri. En primul rând' este o metodă la#orioasă' care solicită o in"esti!ie mare de timp' energie i e&perien!ă' ca orice metodă calitati"ă. *ificultatea procesului analitic i interpretati"' al selec!iei pasa$elor rele"ante din repertoriile participan!ilor ce ilustrează cel mai eloc"ent patternurile identificate' nu sunt demersuri uor de realizat. ungimea raportului de cercetare calitati"ă ridică o pro#lemă serioasă )n cazul pu#licării' dat fiind faptul că orice re"istă sau capitol de carte limitează numărul de cu"inte. a fel cum empiricismul construiete un model propriu al lumii i consideră acesta ca fiind real i A* poate cădea )n aceiai greeală' de a reduce totul la discurs' la te&t. Se poate aluneca )ntr(o pozi!ie i mai periculoasă' de a deconstrui orice i oriunde. %ste
discursul cu ade"ărat real- Cu siguran!ă nimeni nu a "ăzut Ser"iciul Ka!ional de Sănătate i totui se "or#ete i se scrie despre acesta' deci este real. Cum se rela!ionează discursul cu lumea reală- Are A* capacitatea de a identifica lucrurile reale- *acă schim#ăm discursul schim#ăm i lumea- )n $urul acestor )ntre#ări putem aduce argumente pro i contra cercetării discursi"e' la fel ca pentru oricare altă paradigmă de cercetare. Caracterul a#stract al A* nu este uor de asimilat' implicând totodată riscul de a rupe cercetarea de "ia!a de zi cu zi. *atorită dificultă!ii sale' A* este percepută ca o metodă elitistă' accesi#ilă unor cercuri academice restrânse. Prin aceasta semnalăm riscul ca A* să de"ină un scop academic )n sine' o modă academică postmodemă , + 5+*(69R <.1. 5odele de analiză calitativă
)n ultimii ani' metodele de analiză calitati"ă au proliferat' luând di"erse forme i integrându(se )n diferite paradigme teoretice. Astfel' analiza calitati"ă poate fi realizată din perspecti"ă+ ling"istică' culturală' feministă' fenomenologică sau a di"erselor discipline sociale ,e&. psihologie cogniti"ă' psihologie socială' sociologie' antropologie etc. >r#ich ,1666 descrie patru mari categorii de proceduri analitice. / (naliza enumerativă, numită i analiză c"asi(statistică' se aplică mai ales când se lucrează cu documente ,e&. articole din presă' te&te din arhi"ă. Analiza de con!inut este un mod tipic de analiză enumerati"ă. Caracteristic acestui tip de analiză este faptul că adunarea datelor este realizată ca o etapă distinctă fa!ă de cea analitică. / (naliza investigativă presupune colectarea de documente i analiza semnifica!iilor cu"intelor i frazelor' )n scopul e"iden!ierii modului )n care este utilizat lim#a$ul )n practicile cotidiene. Se )ncearcă astfel surprinderea miturilor' contradic!iilor' tensiunilor i a formelor de e&ercitare a puterii prin lim#a$. )n această categorie analitică sunt incluse analiza istorică' analiza de discurs i analiza semiotică. / (naliza reiterativă implică ca cercetătorul să adune date ,prin inter"iuri' o#ser"a!ii concomitent cu analiza lor. Iefle&ia asupra datelor cumulate )ntr(o primă etapă informează asupra tipului de date care mai sunt necesare studiului i
determină re)ntoarcerea )n teren. Sunt incluse )n acest tip de analiză+ metoda teoriei generate' analiza fenomenologică' cea etnografică' studiile de caz' istoriile orale' tehnica ac!iune(cercetare. / (naliza subiectivă incum#ă ca cercetătorul să fie puternic implicat )n "ia!a celor pe care )i ia )n studiu sau' el )nsui să fie !inta cercetării. %&perien!a su#iecti"ă a cercetătorului este insepara#ilă de procesul analitic. )n acest conte&t' refle&i"itatea' contiin!a de sine' contiin!a diferen!elor de putere ,se&' rasă' cultură' status social' co(cercetarea' redarea "ocii cercetătorului alături de cea a actorilor sociali' ac!iunile de tip „advocac=" direc!ionale spre schim#are' sunt câte"a dintre elementele esen!iale ale analizei su#iecti"e. *in categoria analizei su#iecti"e fac parte cercetarea feministă' analiza narati"ă' analiza memoriei' alte a#ordări postmoderne. Cele patru modele de analiză nu reprezintă tipologii analitice total distincte unele de alte. %ste e"ident că e&istă suprapuneri )ntre acestea0 de e&emplu' istoria orală se poate )ncadra atât )n a#ordarea de tip feminist cât i )n cea reiterati"ă. *inamica cercetării calitati"e )nseamnă că orice grani!ă sau distinc!ie )ntre strategii' metode sau tehnici este artificială i utilă doar din punct de "edere didactic. Koi com#ina!ii creati"e )ntre metodele calitati"e sunt #ine"enite. )n capitolele anterioare au fost prezentate analiza tematică ,fenomenologică' analiza care generează teorii i analiza de discurs. )n capitolul de fa!ă "or fi discutate succint analiza de con!inut' analiza con"ersa!ională' cea semantică i dramaturgică i etnometodologia. <.). 'naliza de conţinut
Analiza de con!inut este o metodă analitică care s(a dez"oltat ini!ial )n domeniul comunicării i mass(mediei. Astăzi' dei continuă să fie metoda preponderentă pentru analiza te&telor din mass(media' i(a e&tins domeniul de aplica#ilitate. Scopul analizei de con!inut este identificarea posi#ilelor forme pe care le poate lua fenomenul social s0au psihic in"estigat i ilustrarea e&isten!ei acestor forme ,>r#ich' 1666. `Tei se )ncadrează )n cercetarea calitati"ă' analiza de con!inut este tehnica cea mai apropiată de a#ordările cantitati"e' prin forma preponderent enumerati"ă pe care o ia. ?ocmai de aceea mai poartă i numele de metodă de analiză c"asi(statistică. ?ehnica presupune o )ncercare de o#iecti"are a con!inutului "er#al' "izual sau scris a unor mesa$e. #iecti"area are loc prin măsurarea frecvenţei anumitor unită!i ,cu"inte' fraze' e&presii' a spaţiului alocat unită!ii ,lungimea frazelor sau paragrafelor' a formei pe c0are o ia ,interoga!ii' afirma!ii' e&clama!ii' a intensităţii de manifestare. etoda implică i dez"oltarea unui sistem de categorizare, a unei ta&onomii tipice procesului studiat. Sistemul de categorizare poate fi realizat )n două modalită!i+ ,1 prin deri"area anterioară analizei a categoriilor analitice' categorii ce reflectă fie fenomene sociale sau psihice' fie constructe teoretice sau )ntre#ări din ghidul de inter"iu0 această "ariantă este aplicată de cele mai multe ori )n analiza de con!inut numerică sau manifestă0 i ,2 prin citirea atentă a te&telor analizate ,articole' inter"iuri i identificarea )n fiecare te&t a topicilor importante0 tehnica este utilizată mai ales )n analiza de con!inut
calitati"ă sau latentă. Acestea de"in categorii primare de date' cărora Ei se atri#uie etichete' aa numitele coduri ,e&.+ perceperea riscului' ignorarea riscului' e&punerea la risc etc. Codarea are a"anta$ul de a reduce multitudinea i comple&itatea datelor la forme mai uor de manipulat. )n pasul ini!ial' categoriile primare tre#uie să fie suficient de largi ,)n general 1=(1; categorii astfel )ncât să permită includerea unei cantită!i mari de date. *acă categoriile sunt prea restricti"e de la #un )nceput' pu!ine date "or putea fi incluse )n categoriile respecti"e. )n pasul următor' cercetătorul "a descoperi rapid că )n unele din cele 1=(1; categorii identificate e&istă doar unul sau două segmente de date. Apare deci necesară com#inarea categoriilor pentru a fi e&emplificate prin date #ogate. Cele 1= ( 1; categorii pot fi reduse la patru (nci. dată ce categoriile sunt suficient ilustrate de date' cercetătorul poate alege să su#di"idă categoriile )n su#categorii' pentru a documenta i diferen!ele. Când fiecare categorie i su#categorie este saturată' cercetătorul descrie categoriile' identifică rela!iile dintre acestea i e&plică conte&tul )n care ele se manifestă. *ei analiza de con!inut poate lua forme diferite' )n func!ie de caracterul materialului analizat ,programe ?H' filme' casete "ideo' articole de re"istă sau ziar' căr!i' scrisori' inter"iuri' cu"ântări pu#lice' documente pu#lice' mesa$e email etc. )n linii mare se parcurg următorii pai+ 1. se adună documentele ,inter"iurile necesare analizei0 2. se alege unitatea de analiză ,cu"inte' fraze' concepte teoretice' teme0 3. se aplică categoria sau codul ,care sunt mutual e&clusi"e sta#ilit anterior0 4. se analizează con!inutul0 ;. se notează codurile dominante0 J. se descrie patternu) detectat' utilizând frec"en!e' procente sau orice altă formă numerică0 7. se interpretează rela!iile dintre teme )n termenii ipotezelor generale0 8. se "erifică fidelitatea interpretării ,prin e"aluarea similarită!ii de analiză )ntre doi cercetători. @nii autori ,orse i ield' 166J fac distinc!ia )ntre analiza de conţinut manifestă şi cea latentă. En analiza manifestă ,similară cu cea descrisă mai sus' numită i numerică cercetătorul identifică frec"en!a de utilizare a cu"intelor' propozi!iilor' descriptorilor' termenilor centrali cercetării. Acetia sunt )nta#ela!i' astfel )ncât datele calitati"e iau o formă numerică. *ei se consideră că astfel se câtigă )n "aliditate' se pierde )n #ogă!ia datelor i conte&tul cercetării. )n analiza de conţinut latentă ,numită i analiză de con!inut calitati"ă paragrafele din inter"iuri sunt recitite )n conte&tul )ntregului inter"iu pentru a identifica i coda temele ma$ore' recurente' aa cum s(a descris )n paragraful anterior. )n acest caz' codurile sunt deri"ate din con!inutul te&telor sau transcrierilor. Analiza de con!inut latentă su#liniază mai pu!in aspectul numeric al datelor' cât mai ales aspectele conte&tuale' ce !in de „cum " i „de ce " apare fenomenul. Se disting două forme de analiză de con!inut calitati"ă+ / analiza de con!inut de tip etnografic, com#ină datele narati"e cu cele numerice i cu analiza refle&i"ă' punând un accent important pe conte&tul socio(cultural0 / analiza de con!inut numită transcendenţa realismului ,illes i u#erman' 1664 "ede fenomenul social e&istând atât la ni"el su#iecti"' )n mintea oamenilor' cât i la ni"elul lumii o#iecti"e. Acest tip de analiză se focalizează pe rela!ia dintre cele două lumi' pe identificarea regularită!ilor manifeste i a legilor sta#ile' a cauzalită!ii fenomenelor. @tilizarea matricelor pentru manipularea datelor este tipică acestui tip de analiză de con!inut. Cele două modalită!i de analiză de con!inut
,manifestă i latentă pot fi utilizate )mpreună. Cel mai mare a"anta$ a) metodei rezidă' pro#a#il' )n caracterul său non(intruzi"0 metoda poate fi aplicată fără a deran$a )n "reun fel mediul social ,spital' coală etc' materialele putând fi adunate )n afara conte&telor )n care au fost produse. *e asemenea' procedura analitică i interpretati"ă poate fi uor "erificată de orice cititor' atât timp cât datele sunt e&puse )n ta#ele' diagrame' matrice' su# forme numerice. Apari!ia di"erselor pachete de softuri informatizate ,"ezi capitolul 6 a a"ut un efect facilitator semnificati" asupra tehnicilor de analiză de con!inut. imita analizei de con!inut constă )n limitele oricărei metode cantitati"e' i anume faptul că numerele nu "or#esc de la sine. )n acelai timp' este ade"ărat că analiza de con!inut s(a dez"oltat pe #aza efortului de a com#ina tehnici cantitati"e cu cele calitati"e de interpretare. ?otui' nu pu!ine sunt situa!iile când se fac interpretări calitati"e pe #aza unor inferen!e deri"ate din artefacte statistice. <.3. 'naliza conversaţională
?ehnica analizei con"ersa!ionale ,AC ca metodă de mterpretare a "or#irii )n interac!iunea socială' s(a dez"oltat )n cadrul tradi!iei analizei discursi"e. *istinc!ia dintre AC i analiza de discurs ,A* nu este )ntotdeauna clar trasată. Succint am putea formula diferen!a )ntre cele două metode )n termenii ni"elului de analiză. AC descrie modalită!ile prin care oamenii o#inui!i realizează interac!iuni sociale cotidiene de tip "er#al ,con"ersa!ii o#inuite prin structurări sec"en!iale ale "or#irii. A* ,"ezi capitolul 7 studiază discursul ca te&t produs )n practicile sociale i este preocupată mai mult de dimensiunea retorică i argumentati"ă a comunicării. etoda AC a luat contur pe #aza acti"ită!ii )ntreprinse de sociologul american ar"e5 Sac:s' mort prematur la "ârsta de 4= de ani. Kotele sale de curs i cercetare au fost pentru prima dată pu#licate )n 1662. Con"ingerea epistemologică a lui Sac:s era aceea că societatea poate fi studiată nu numai la ni"el macrofenomenal' dar i la cel micro' prin analiza' de e&emplu' a con"ersa!iilor )nregistrate )n mediu natural. „Cred că sociologia nu poate fi o ştiinţă actuală dacă nu are %n vedere şi detaliile micro evenimentelorD de e!emplu să asculţi ce spune cineva", scrie Sac:s ,1684' p.2J.
AC a apărut ca o reac!ie i o alternati"ă la modelele cogniti"e de analiză a semnifica!iei discursurilor. )n analiza con"ersa!iei ,AC nu este rele"ant ce se )ntâmplă )n mintea persoanelor care "or#esc' ci maniera )n care acestea )i construiesc mesa$ele )n func!ie de interac!iunea interlocutorilor i influen!a lor mutuală ,*re' 1666. Aceasta nu presupune că AC minimalizează rolul factorilor cogniti"i )n lim#a$ i crearea de sensuri' ci su#liniază faptul că procesul cogniti" poate fi' )ntr(o oarecare măsură' independent de practicile sociale care ghidează comportamentul "er#al al persoanei. ldeea centrală care stă la #aza AC este e&plorarea intersubiectivităţii i a modului )n care "or#irea se structurează )n func!ie de ceilal!i participan!i la con"ersa!ie. Conform AC "or#irea este oarecum independentă de starea cogniti"ă a participan!ilor' fiind preponderent social organizată. Altfel spus' ne alegem cu"intele )ntr(o coeren!ă i potri"ire ,logică' emo!ională' socială cu sec"en!ele "er#ale anterior spuse de ceilal!i sau de noi )nine. #iecti"ul AC este aceia de a identifica anumite fenomene )n comunicarea socială cum sunt+ structura con"ersa!iei' mi$loacele ei' regularită!ile' recuren!a anumitor patternuri ling"istice' contingen!ele interac!iona)("er#ale' modul cum se face tranzi!ia la un nou su#iect de con"ersa!ie etc. ai e&act' putem spune că scopul AC este acela de a identifica competen!ele comunicati"(sociale care stau la #aza comprehensiunii mutuale i inter(su#iecti"ită!ii )n interac!iuni "er#ale cotidiene ,Sac:s' 2==1. ?rei asump!ii fundamentale' care sus!in faptul că "or#irea este un act preponderent social i relati" autonom fa!ă de dimensiunile psihologice indi"iduale' stau la #aza AC ,Sil"erman'
2==1+ &.
organizarea structurală a vorbirii. Hor#irea con!ine patternuri organizate i sta#ile'
relati" independente de caracteristicile psihologice ale "or#itorului0 '. organizarea secvenţială. Hor#irea este modelată conte&tual' de sec"en!ele ei anterioare. En acest sens' o anumită sec"en!ă de "or#ire nu poate fi )n!eleasă fără referire la cele anterioare0 *. analiza trebuie să se bazeze pe date empirice. Proprietă!ile anterioare pot fi identificate doar analizând con"ersa!ii specifice' )n număr suficient de mare pentru a demonstra faptul că regularită!ile au "aloare normati"ă care orientează "or#itorii către anumite inferen!e i ac!iuni. Procedura standard din AC presupune identificarea unor regularită!i structurale )n lim#a$ ,fenomen' )nregistrând câte"a con"ersa!ii' iar apoi colectarea unei #aze largi de materiale despre acel fenomen. Cercetarea prin AC se realizează )n mai multe stadii+ / se )nregistrează câte"a con"ersa!ii )n mediu natural' de e&emplu' con"or#irile telefonice a"ute de o familie timp de o una(două zile0 / se transcriu )nregistrările )n cele mai mici detalii' cu pauze' e&clama!ii etc0 / se citesc transcrierile fără tentati"e de formulare de ipoteze sau )ncadrări conceptuale0
/ se analizează aspectele con"ersa!ionale descrise mai sus' cu scopul de a identifica un pattern comun )n con"ersa!iile studiate0 / se adună o #ază largă de date care ilustrează structura regulată identificată )n primele con"ersa!ii )nregistrate ,)n AC nu e&istă inten!ia de eantionare )n func!ie de "ârstă' se&' ocupa!ie0 / se caută cazurile de"iante0 / se e&aminează modul )n care "or#itorii preiau anumite roluri ,cel care )ntrea#ă "s. cel care răspunde' client(specialist0 / se identifică efectele specifice con"ersa!iei ,o cerere de clarificare' repararea a ce"a anterior spus )n mod greit' pro"ocarea #unei dispozi!ii etc. i care este traiectoria ling"istică parcursă pentru a o#!ine efectul dorit. )n ciuda faptului că AC este percepută de unii cercetători ca o metodă preocupată mai mult de mecanismele ling"istice ale comunicării decât de conte&tul )n care are loc' tehnica este puternic ancorată )n locul' timpul i conte&tul con"ersa!iei. @n aspect poziti" al AC rezidă )n modul a"anta$os )n care poate fi com#inată cu metoda etnografică. 8.4. %tnometodologia ?ermenul de etnometodologie a fost introdus )n anii J= de sociologul american arold >arfm:el' care fundamentează i #azele teoretice ale metodei cu acelai nume. %tnometodologia este' din multe perspecti"e' asemănătoare cu analiza con"ersa!ională i analiza de discurs' dar presupune i sensi#ilitate fenomenologică' )ncercând totodată să depăească limitele metodei etnografice ,olstein i >u#rium' 1664. @neori mai este denumită i metodă etnografică postmodernă. #iecti"ul a#ordării )l constituie pe de o parte' rele"area modului )n care lumea noastră depinde de felul )n care comunicăm i interpretăm' iar pe de altă parte' cum e"enimentele o#iecti"e sunt produse i men!inute de modul )n care comunicăm i ac!ionăm ,?ra"ers' 2==1. ai simplu spus' etnometodologia )ncearcă să )n!eleagă metodele „fol" ,etno' adică laice' de sim! comun pe care oamenii le folosesc pentru a(i organiza lumea ,Sil"ermna' 2==1. ?răsătura primordială a lumii sociale' conform teoriei dez"oltate de >arfin:el' este procesul comun ,)mpărtăit de mem#rii comunită!ii de construire a sensului lumii i a metodelor de ac!iune. pro#lemă a etnometodologiei este solicitarea intensă pe care cercetătorul o cere de la participan!i. *e e&emplu' pentru a documenta acti"ită!ile i procesele zilnice dintr(o
organiza!ie' nu este suficientă realizarea câtor"a inter"iuri sau o#ser"a!ii. Conform e&igen!elor metodei' cercetătorul tre#uie să participe intens la acti"ită!ile acelei organiza!ii' să realizeze inter"iuri i o#ser"a!ii )n mod repetat' până ce fenomenul este )n!eles' )n toate nuan!ele sale. 8.;. Analiza semiotică Analiza semiotică este definită ca analiză a semnelor i codurilor. Sistemele de semne i coduri au semnifica!ii acceptate de mem#rii unei comunită!i i stau la #aza comunicării culturale. Semnul este compus din modalitatea sa de e!primare ,cu"ânt' sunet' sim#ol i din semnificaţia sa' construită social i cultural. Procesul de conectare a formei de e&presiei cu semnifica!ia semnului se realizează mental i este influen!at de perspecti"a o#ser"atorului. Kiciodată semnul nu are o semnifica!ie completă' fiind necesar un proces de interpretare sau de conte&tualizare. Când interpretarea se modifică' semnul )i schim#ă sensul. ing"istul el"e!ian erdinad de Saussure este considerat a fi )ntemeietorul semioticii. %"ident' nu putem omite din acest conte&t numele altor doi mari semioticieni' i anume @m#erto %co i Ioland
?ehnica analizei dramaturgice' numită i analiză interac!ională a fost dez"oltată de antropologul american %r"ing >offman ca su#(ramură a sim#olismului interac!ionist' fără )nsă a a"ea preten!ia de a o ridica la rang de teorie sistematică. ?ehnica oferă o interesantă a#ordare contrastantă fa!ă de teoria generată. #iecti"ul declarat al lui >offman ,1683 a fost acela de a rele"a o dimensiune a "ie!ii sociale ignorată de sociologi' i anume cea dramaturgică. etafora utilizată de autor pentru a ilustra esen!a metodei sale se #azează pe compara!ia oamenilor' )n "ia!a lor de zi cu zi' cu actorii de pe o scenă care $oacă o piesă i roluri
distri#uite ,eritage' 2==1. >offman a fost preocupat de analiza interac!iunilor umane' de tip fa!ă )n fa!ă din "ia!a cotidiană' pe care le(a denumit interacţiuni ordonate. etoda implică analiza oamenilor ,i ac!iunilor lor ca fiind $ucători )ntr(un $oc de echipă' agen!i de spiona$ care caută să nu fie descoperi!i. >offman introduce câte"a concepte i dimensiuni care oferă o grilă de analiză a comportamentelor indi"izilor i institu!iilor sociale+ U producerea unei bune impresii, conform căreia oricare persoană' )n orice situa!ie socială este anga$ată )n interpretarea unui rol' atâta timp cât interlocutorulF partenerulFo#ser"atorul )ncearcă să o#!ină informa!ii despre ea0 / distincţia dintre „a fi" şi „a face". >offman distinge două categorii mari de oameni+ cei care cred )n rolul pe care )l $oacă i cei care nu cred )n acest rol0 cei care )i asumă rolul cu un anumit grad de idealism i cei care )l $oacă cu cinism. *e multe ori' cele doua roluri ,idealistul i cinicul nu sunt entită!i distincte' ci iau mai degra#ă forma unui proces )n care se )ncepe de pe o anumită pozi!ie ,fie a idealismului' fie a cinismului i )n timp' se trece pe o pozi!ie contrară. Edealismul se erodează i persoana )i "a $uca rolul cu cinism' sau din contră' cinicul a$unge să creadă )n semnifica!ia ac!iunilor sale0 / 5ocul de echipă. Iolurile celor mai mul!i oameni nu sunt independente' ci se desfăoară )n conte&tul $ocului celorlal!i mem#ri din echipă ,familie' grup profesional' comunitate etnică sau religioasă etc. *e e&emplu' dacă un mem#ru al unui grup profesional ,medici' profesori face o greeală )n fa!a celorlal!i ,din afara grupului ceilal!i mem#rii ai grupului )i reprimă' de cele mai multe
ori' dorin!a imediată de a pedepsi sau admonesta pe cel care a )ncălcat regula' până )n momentul )n care ceilal!i nu mai sunt prezen!i0 / scene şi culise. *in perspecti"a dramaturgică' toate situa!iile i institu!iile sociale cuprind culise' unde persoanele se pregătesc pentru a $uca rolul i scene' unde ei se produc i dau ce e mai #un din ei. Culisele au i scopul de a permite actorilor sociali a se rela&a )nainte sau după $ocul de rol i unde pot fi ei )nii. odul )n care institu!iile i #irourile sunt fizic organizate ,cu spa!ii pu#lice care implică o anumită !inută i comportament i spa!ii pri"ate care permit glume' #ârfe' eli#erarea de cra"ată' de halat reflectă eloc"ent dimensiunea descrisă de >offman. etoda dramaturgică s(a do"edit o tehnică rele"antă' i atracti"ă )n analiza profesiilor i institu!iilor' a locurilor pu#lice ,comportamentul oamenilor )n parcuri' mi$loace de transport )n comun' pe străzi etc. i modul cum ac!iunile lor pot fi influen!ate de ceilal!i. Analiza dramaturgică este criticată pe moti"ul că introduce o "iziune cinică asupra naturii umane' că )n general oamenii nu trăiesc su# această impresie' a ne"oii de a(i $uca rolul cât mai #ine' cu e&cep!ia unor situa!ii restrânse ,prezentarea la un inter"iu pentru o#!inerea unui loc de muncă' do"edirea recuperării sănătă!ii mentale' găsirea unui partener prin intermediari. ?otui' e&presii #ine ancorate )n lim#a$ul cotidian al multor culturi' cum sunt+ „imaginea este totul", „trebuie să ştii cum să te vinzi", „reclama este sufletul comerţului", „să ştii ce trebuie să faci la momentul şi locul potrivit, reflectă faptul că societatea contemporană "alorizează $ocuri #ine
interpretate' fără prea multe tri#ula!ii asupra autenticită!ii rolului i $ocului. En acest conte&t' metoda dez"oltată de >offman răspunde unei realită!i a "ie!ii sociale contemporane.
P+R*(+ I= RECONSIDERAREA RELAŢIEI CALITATIV-CANTITATIV C+PI*96U6 (6()(N*( C+N*I*+*I=( N )(*95( C+6I*+*I=( 5( C(RC(*+R( =.1. 5etoda constructelor personale şi a grilei repertoriale
>eorge Nell5 este autorul care a formulat' )n anii ;=' teoria constructelor personale i totodată o metodă de cercetare deri"ată din modelul său. ?eoria autorului american este una de factură constructi"istă' realitatea o#iecti"ă fiind "ăzută ca un mit i prin urmare neputând fi cunoscută0 cercetătorul fenomenelor sociale i psihologice poate accede doar la o realitate su#iecti"ă care se construiete prin semnifica!iile pe care persoanele le ataează e&perien!elor anterioare. Semnifica!iile personale sunt lentilele prin care noi filtrăm i interpretăm e&perien!ele curente. En modul acesta persoana se construiete pe sine' pe al!ii i lumea )n care trăiete. Construc!ia realită!ii personale i sociale este e&perien!iată de persoană la toate ni"elurile de contiin!ă+ cogniti"' afecti"' comportamental. Cunoaterea de sine se câtigă' conform teoriei lui Nell5' prin recunoaterea similarită!ilor i diferen!elor dintre e&perien!ele personale i ale celorlal!i ,ranse)la i *alton' 166=. Sistemul personal de construc%e este alcătuit dintr(o colec!ie de dimensiuni #ipolare' func!ionând pe #ază de similaritate(diferen!ă. Constructele supraordonate ,esen!iale sunt cele centrale pentru fiin!a noastră i impun o ordine personală' o ierarhizare )n "ia!a noastră. iecare construct central su#sumează un număr de constructe su#ordonate' care la rândul lor su#sumează i mai multe constructe su#ordonate. @n construct câtigă semnifica!ii din am#ii polii+ similaritatea are )n!eles numai )n conte&tul diferen!ei. *e aceea constructele sunt foarte indi"iduale i )n!elese personal. *e e&emplu' doi oamenii )n!eleg diferit constructul de „prietenos", mai ales dacă tim că polul opus pentru unul din ei este „neprietenos", iar pentru celălalt' „ostil". @n alt element fundamental )n teoria lui Nell5 este „constructivismul alternativ". Conceptul desemnează e&isten!a unor moduri alternati"e de a "edea lumea' fiecare alternati"ă fiind "alidă. Persoana tre#uie să fie contientă că celălalt )i construiete lumea diferit fa!ă de sine ,
simultan participantului trei din cele 6(12(1; elementeF cartonae alese la )ntâmplare i i se cere să spună )n ce fel două dintre cele trei elemente sunt similare i )n ce mod acestea sunt diferite fa!ă de cel de(al treilea0 tehnica se #azează pe asump!ia că din modul )n care o persoană )i descrie pe al!ii' se pot o#!ine multe date despre el )nsui. ?ermenul de similaritate identificat de participant furnizează eticheta ini!ială pentru construct' iar cel de diferen!iere' eticheta opusă0 deci se o#!in constructe #ipolare. Să luăm următorul e&emplu+ se prezintă cartonaele cu următoarele trei elemente+ sine, mamă, iată. Participantul sugerează că primele două elemente sunt similare prin sensibilitate, iar tată este diferit. )ntre#at care este opusul lui sensibil, participantul răspunde+ insensibil, o#!inându(se primul construct personal ( sensibilinsensibil Se continuă astfei' până se o#!ine un număr suficient de constructe personale. 3. Avaluarea fiecărui element pe baza constructului creat. Se pot utiliza scale diferite de e"aluare ,de la 1(3' 1(;' 1( 7 sau 1(1= i se cere participantului să acorde un scor fiecărui element al constructului0 )n cazul e&emplului dat mai sus' ar putea fi "or#a de o e"aluare a elementelor pe #aza constructului sensibilinsensibil de acest gen+ mamă+ 1=0 sine+ 80 frate+ J0 tată+ 3 etc. )n analiză se acordă o importan!ă aparte e"aluărilor propriei persoane0 astfel putem afla mai multe despre modul )n care persoana se percepe pe sine. Se realizează o matrice cu e"aluările elementelor ,"ezi ta#elul 6.1. 4. (naliza relaţiilor dintre elemente furnizează alte date rele"ante pentru persoaneleFfenomenele studiate. Participantul din e&+emplul utilizat )n ta#el nu se "a #aza pe fratele său ,e"aluat ca mai pu!in responsa#il' chiar uuratic sau nu "a sconta pe generozitatea efului său. ;. (naliza relaţiilor dintre constructe. )n pasul următor se compară scorurile de pe rânduri cu cele de pe coloane0 de e&.' la o inspectare a datelor se remarcă faptul că participantul se e"aluează pe sine ca fiind o persoană cu pro#leme de adaptare i de decizie' dar cu sim! al umorului i responsa#il. J. (naliza statistică. Se apelează la programe statistice pentru calcularea corela!iei dintre diferitele constructe sau dintre elemente0 se poate analiza i distan!a dintre scoruri. *acă procedura de e&plorare se repetă la di"erse inter"ale de timp' se calculează i coeficien!ii de sta#ilitate. ?otui' Nell5 recomandă ca )nainte de a prelucra datele statistic' cercetătorul să analizeze complet i nuan!at datele #rute' )n caz contrar se pierde multă informa!ie "aloroasă pri"ind caracteristicile persoanei.
6abelul 2.&. atrice de )nta#elare a scorurilor o
>3 K
de e"aluare a elementelor
g 0. 3
3 cu
1 ;c
i
L
@
1 rS @Sa C
C3 s n o p s e r
b(T n e t s i z e r
(
C
1
.2
3^
@o
A3
o
B
3
S
@3
g
1
sD
s
3
% t â r ă t o h
>a eB
s o r e n e g
Că
c
.1 BS
1 (a
%lemente 1. sine 2. mamă. 3.tată 4. frate ;. so! J. coleg 7. soră 8. prieten 6. ef
8 1= 3 J 7 7 8 6 J
6 1= 2 3 6 J 6 8 1=
J 6 7 6 1= 3 4 J 8
3 6 ; 6 1= ; 8 7 1=
1= 7 6 8 8 J 1= 8 2
8 1= 7 8 7 7 1= 6 3
8 6 7 8 6 8 6 6 8
3 6 7 3 6 7 J 6 4
etc.
altă tehnică utilizată c# metoda constructelor personale este autocaracterizarea, care surprinde niodalitatea prin care persoana se construiete pe sine.Enstruc!iunea acestei tehnici este+ „scrie o scurtă piesă$povestire %n care tu eşti persona5ul principalD scrie din perspectiva saupunctm de vedere al unui prieten care te cunoaşte foarte bine, mai bim ca oricine altcineva". Citind po"estirea' cercetătorul )ncearcă să
)n!eleagă i să o#!ină o imagine cât mai empatică a con!inutului relatării' printr(un proces de negociere cu cel care a scris(o' de genul )mi pare că aici... este ade"ărat- @ltimul ar#itru al conferirii de semnifica!ii "alide po"estirii este cel care a scris(o. Metoda (EC a fost conturată tot )n #aza teoriei constructelor personale' cu scopul facilitării schim#ării. etoda permite identificarea tensiunilor care ar putea )ngreuna procesul de schim#are ,a persoanei' atmosferei de grup' a climatului organiza!ional etc. )n acest sens se utilizează următoarele elemente+ / pozi!ia prezentă i pozi!ia dorită ,Al i A2 / deza"anta$ele pozi!iei prezente i a"anta$ele pozi!iei dorite ,
Scopul declarat al lui Nell5 a fost acela de a ela#ora o metodă care pune accent pe cunoaterea indi"idului ca factor determinat al propriei dez"oltării. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru a e"alua măsura )n care o#iecti"ul lui Nell5 poate fi atins prin modelul său sau nu. 6.2 etoda etoda este cea mai eloc"entă ilustrare a com#inării a#ordării cantitati"e cu cea calitati"ă )n cercetare. etoda a fost ela#orată )n 163; de Stephenson' cola#orator al cele#rului psiholog american Spearman' autorul analizei factoriale. Stephenson este unul dintre primii eretici care au tul#urat linitea psihologiei academice tradi!ionale i a metodologiei e&perimentale pe care aceasta o promo"a ,cunoscută i su# denumirea de metodologie I. *e pe pozi!iile unui #un cunoscător al metodologiei I' Stephenson propune o simplă i elegantă alternati"ă metodologică' pe care ini!ial o denumete metoda factorului in"ersat' iar ulterior tehnica . Koua a#ordare implică in"ersarea unui principiu fundamental din metodologia cantitati"ă' i anume )n loc ca testele să fie aplicate unui anume număr de persoane' persoanele se aplică unui anume număr de afirma!iiFitemi' populaţie de idei, cum )i numete Stephenson. *in punct de "edere statistic' persoanele' sau mai corect spus ac!iunile lor' "or fi corelate i ulterior analizate factorial. ai e&plicit spus' datele adunate prin metoda sunt despre ce fac participan!ii cu un grup de itemi rele"an!i pentru su#iectul cercetat' când li se cere să ordoneze acei itemi. etoda nu )i propune să măsoare ce"a o#iecti"' ci să ofere posi#ilitatea participan!ilor de a(i e&prima propria su#iecti"itate' respecti" ideile' opiniile i con"ingerile personale. #!inem' astfel' informa!ii despre modul )n care persoanele )i reprezintă un anume fenomen social sau psihic. Prin modul )n care acestea sortează un anumit număr de itemi' se o#!ine o "ersiune a realită!ii ,Nitzinger' 1666. etoda nu necesită eantionarea aleatoare a participan!ilor' acetia fiind alei astfel )ncât să reprezinte o arie largă' di"ersă de perspecti"e i puncte de "edere. Sarcina cercetătorului este de a furniza participan!ilor un set de itemi ,de o#icei )ntre 1= i 1== care reflectă un spectru cât mai larg de idei despre fenomenul e&plorat. Colec!ia de itemi se ela#orează fie pornind de la inter"iuri' )n care se identifică categoriile rele"ante' fie pe #aza conceptelor i teoriilor din literatură ,Stainton Iogers' 1666. Etemii sunt analiza!i' )ntr(o primă fază' de un grup restrâns de profesioniti familiariza!i cu su#iectul cercetării' sau sunt "erifica!i printr]un studiu pilot. Procedura tipică pentru metoda presupune următoarele stadii+ 1. participan!ii sortează itemii prezenta!i pe cartonae' )n trei categorii+ negativ, neutru sau pozitiv ,sau acord, dezacord i neutru)D '. )n pasul următor participan!ii continuă să sorteze itemii utilizând o grilă cu su#categorii ale acordului sau dezacordului ,"ezi figura 6.1. >rila for!ează participan!ii să situeze itemii su# forma unei distri#u!ii gausiene' e"itându( se astfel tendin!a de a(i plasa central ,neutru. *e e&emplu' conform grilei din figura 6.1' pentru categoria puternic acord, respecti" puternic dezacord pot fi selecta!i doar câte un item pentru fiecare categorie' )n timp ce pentru categoria neutru ,= pot fi sorta!i opt itemi0 3. datele sunt codate astfel )ncât+ (J de"ine 1' (; de"ine 2...= de"ine 7O...' iar bJ de"ine 13 ,se pot utiliza i scale de gradare de la (; la b;0 4. datele sunt introduse )n computer pentru a fi analizate cu un program de analiză factorială. Entroducerea se "a face astfel )ncât participan!ii să fie ealona!i pe coloane' iar răspunsurile lor la itemi' pe rânduri. En acest mod' analiza factorială "a identifica pattemuri alternati"e de răspuns' o#!inute prin rota!ia "arima& a factorilor. iecare
factor este estimat pe #aza corelării tuturor răspunsurilor participan!ilor. @nul sau mai multe pattemuri de sortări ale participan!ilor "or fi similare factorului identificat. Această proprietate este conferită de satura!ia patternurilor de sortări )n factorul respecti"' la un coeficient de =.J=(=.6=' de"enind astfel patternuri tipiceD ;. sarcina cercetătorului este să denumească factorul identificat )n func!ie de $u&tapunerea patternurilor de sortare0 J. se descriu factorii i se interpretează0 7. se "erifică dacă modul )n care factorii eticheta!i i descrii de cercetător corespunde cu inten!iile i opiniile participan!ilor. Herificarea se poate realiza fie prin oferirea listei de itemi participan!ilor i solicitarea de comentarii deschise asupra fiecărui item' fie prin conducerea unor inter"iuri de profunzime. 29
2
24
23
2)
2l
E
F1
F)
F3
F4
F
F9
*ezacord Acord total total ig. 6.1. Matricea de răspunsuri pentru sortarea Benrilor 1după 8tainton -ogers, &22&)
etoda este uneori criticată atât din perspecti"a a#ordării calitati"e cât i a celei cantitati"e. Cercetătorii fideli tehnicilor calitati"e acuză metoda de toate tarele metodelor cantitati"e+ itemi preselecta!i' format restricti" de răspuns' apelarea la analiza statistică. Pe de altă parte' adep!ii metodelor cantitati"e consideră că metoda nu )ntrunete rigorile tehnicilor cantitati"e ,număr insuficient de su#iec!i' lipsa selec!iei aleatoare' a#sen!a "alidită!ii de con!inut a afirma!iilor din setul de itemi. En ciuda acestor critici' mul!i al!i cercetători apreciază faptul că metoda are ce"a unic de oferit cercetării calitati"e' )n special )n in"estigarea unor fenomene comple&e cum sunt cele cu un puternic determinism socio(cu)tural. *ei metoda se #azează pe compararea patternului indi"idual de răspuns cu patternul fiecărei alte persoane din studiu' factorii care emerg astfel' sunt produi pe #aza similarită!ii sistematice dintre oameni diferi!i. )n acest mod' metoda ac!ionează ca un mecanism de identificare a perspecti"elor colecti"e asupra fenomenului studiat. =.3. 5etode de analiză calitativă asistate de computer
Astăzi' cei mai mul!i cercetători calitati"i lucrează cu a$utorul computerului' a"ând la dispozi!ie programe informa!ionale care )i asistă )n procesul de analiză a datelor. Programele informa!ionale de analiză calitati"ă au de$a o istorie "eche de 2; de ani. *acă prima genera!ie de programe a"ea doar capacitatea de a sistematiza datele' noile genera!ii sunt mult mai e"oluate' a$ungând până la generarea de teorii. Astăzi se comercializează trei mari categorii de pachete informa!ionale de analiză calitati"ă ,"ezi ta#elul 6..2' )n ta#el fiind redate doar cele mai larg răspândite.
6abelul 2.'. Programe de analiză calitati"ă ,după ielding i Ia5mond' 1668
/e sistematizare a datelor
*ipul de program e construire de teorii
%thno ,PC ?he %thnograph ,PC olioHies ,ac' PC uzz5Stat ,PC >A?I ,PC 5perocus ,ac Sonar ,ac ?e&t#ase Alpha ,PC
A@A* ,PC A?ASFti ?e&tpac: ,ac' PC ,PC 5perI%S%AIC Lordcruncher ,PC ,ac' PC 5persoft ,ac 5lnde& ,PC K@*ES? ,ac' PC ualog ,PC
/e analiză de conţinut
Programele se #azează pe un model a#stract de cercetare calitati"ă i au )n general capacitatea de a realiza următoarele opera!ii asupra datelor+ segmentare' identificare de patternuri regulate' cuantificarea lor' codare' categorizare' comparare' realizarea de legături' construirea de teorii' includerea datelor "ideo sau audio' re!inerea tuturor datelor i recuperarea lor )n di"erse forme etc. %"ident' e&istă diferen!e mari )ntre programele de analiză informa!ională )n ceea ce pri"ete capacitatea lor de a opera asupra datelor. Ku intră )n o#iecti"ul acestui capitol o descriere detaliată a procesului de analiză calitati"ă asistată de calculator i nici prezentarea fiecărui pachet informa!ional redat )n ta#elul de mai sus. Pentru aceasta e&istă surse #i#liografice #ine documentate ,Iichards i Iichards' 16640 Leitzman i iles 166;0 ielding i Ia5mond' 1668. Scopul nostru este doar de a semnala cercetătorilor e&isten!a acestor programe de analiză calitati"ă i de a(i familiariza cu câte"a dintre numele celor mai cunoscute pachete informa!ionale. *ez"oltarea programelor informa!ionale de analiză calitati"ă au micorat i mai mult decala$ul dintre metodologia cantitati"ă i cea calitati"ă. )n ciuda proliferării programelor de analiză calitati"ă i a do"edirii utilită!ii lor' unii cercetători continuă să e&prime reluctan!ă i nelinite legată de imi&tiunea acestor instrumente de lucru )ntre cercetător i date i de posi#ile consecin!e nefaste asupra demersului de analiză calitati"ă. Ceea ce nu tre#uie uitat' nici de către adep!ii analizei asistate de computer' nici de către criticii acesteia' este că ultimul cu"ânt )n procesul de analiză interpretati"ă )l are i tre#uie să )l ai#ă cercetătorul. C+PI*96U6 1 R(06(C@II 0IN+6( +SUPR+ C(RC(*>RII C+6I*+*I=(
1=.1. Cantitati" "ersus calitati" sau complementaritate?imp de multe decenii' psihologia a fost dominată de paradigma poziti"istă' care a impus designuri e&perimentale de cercetare' studii de la#orator' analize statistice' forme numerice ale datelor i o epistemologie #azată pe concep!ii specifice despre tiin!ele naturale. Apelul lui Keisser ,167J adresat psihologilor' de a se orienta spre cercetări cu "aliditate ecologică' precum i criticile "ehemente ale altor cercetători ilutri' precum N. >ergen' I. arre' 9. Shotter' E. Par:er i al!ii' au condus la apari!ia nu numai a unor moduri alternati"e de+ cercetare' dar i la impunerea unei noi paradigme ontologice' epistemologice i metodologice )n psihologie. )ncepând cu deceniul al optulea al secolului GG' tot mai mul!i psihologi au de"enit adep!ii paradigmei calitati"e' )nseamnă acest fapt că cercetarea cantitati"ă i(a pierdut din rele"an!ă i semnifica!ie pentru tiin!ele sociale )n general' i pentru psihologie )n particular- Că este o a#ordare "etustă ce tre#uie )nlocuită cu o alta' sensi#ilă la nou i progres- Că tre#uie să ne delimităm de ce"a ce a )ncorsetat spiritul li#eral i umanist al psihologiei' )ncercând să impuniă legile determinismului fizic asupra fenomenului social i psihic- Edeile transmise de(a lungul acestei căr!ii sunt total străine unei astfel de perspecti"e. Cercetarea calitati"ă nu tre#uie i nu poate să o )nlocuiască pe cea cantitati"ă' după cum este ade"ărat că cercetarea cantitati"ă nu mai poate a"ea o atitudine imperialistă' de dominare i dictare de principii i reguli după care tre#uie condusă orice in"estiga!ie. Studentul'
doctorandul' tânărul cercetător sau cel format de$a' nu tre#uie să se situeze pe pozi!ii epistemologice i metodologice dilematice' de tip „to be or not to be". )ntre#area nu este care a#ordare tre#uie adoptată i
care tre#uie ignorată' care este cea #ună i care este cea rea. Protagonitii dez#aterilor centrate pe "aloarea cercetării cantitati"e i calitati"e adoptă frec"ent o pozi!ie polarizată i infle&i#ilă )n ceea ce pri"ete natura cunoaterii umane i a e&plica!iilor psihologice. *ihotomia naturalism( poziti"ism este mai curând una "ala#ilă la ni"elul dez#aterilor epistemologice. )n teorie este mai uor să operezi cu un pol sau altul al caracteristicilor unui fenomen' decât )n practica cercetării empirice. Când dorim să sintetizăm caracteristicile celor două paradigme de cercetare' este mai uor i mai ilustrati" să o facem ca )n ta#elul 1=.1. ?a#el 1=.1. Caracteristicile polarizate ale cercetării calitative i cantitati"e Caracteristicile cercetării calitati"e Caracteristicile cercetării cantitati"e / A#ordare din interior s A#ordare din e&terior = A#ordare naturalistă / A#ordare poziti"istă o Enducti"ă *educti"ă / Enterpretati"ă a %mpirică = Emplicarea %ului / *etaare / A#ilită!i interacti"e A#ilită!i de e&perimentator / Enteres pentru persoană R Enteres pentru "aria#ile / *inamică / Sta#ilă > )nFdespre situa!ii de "ia!ă reală / )n mediu de la#orator C Hiziune holistică / Hiziune fragmentară / *ificil de reprodus / Ieproducti#ilă Preocupată de schim#are i / Preocupată de situa!ii #ine interac!iuni structurate / Cunoatere idiografică / Cunoatere nomotetică / *ez"oltă ipoteze / ?estează ipoteze E Analitică' e&ploratorie i / Analitică' predicti"ă i descripti"ă e&plicati"ă
)n ciuda acestui fapt' a conceptualizării prin contrastare reciprocă' )n realitate lucrurile nu stau atât de simplu. *e e&emplu' cercetarea calitati"ă nu este doar inducti"ă' ea poate fi condusă i după modeie deducti"e. S(ar comite prin urmare' o eroare profundă dacă una dintre paradigmele de cercetare ar fi considerată corectă' iar cealaltă' incorectă. Chiar dacă modalită!ile de accedere la informa!ii i de analiză a acestora este diferită' cel pu!in scopul este comun+ o cunoatere cât mai autentică a fenomenului social i psihologic in"estigat. En cazul )n care admitem că pro#lema nu se pune )n termenii de „bunrău", „ştiinţific naiv", arunci când comparăm metodele cantitati"e cu cele calitati"e' rămâne deschisă )ntre#area+ pot fi utilizate )mpreună sau sunt modalită!i incompati#ile de a e&plora lumea- Chiar dacă sunt "oci care se opun "ehement' fie de pe pozi!ie poziti"istă' fie constructi"istă' unui maria$ fericit sau măcar unei rela!ii amia#ile )ntre metodologia calitati"ă i cea cantitati"ă' tot mai sonore de"in acele "oci care pledează entuziast pentru strategia trium"iratului )n cercetarea psihologică ,pentru detalii "ezi capitolul 1. Strategia trium"iratului' ilustrată )n figura 1=.1' reflectă maniera )n care cele două a#ordări tre#uie i pot să fie complementare i nu competiti"e sau incongruente. Cercetare calitativă 0e!. interviuri Cercetare cantitativă 0e!. chestionare Cercetare comparativă
ig. 1=.1. 6ehnica triumviratului 1E.) 'vantaele şi dezavantaele cercetării calitative
@nii autori consideră că cercetarea calitati"ă tre#uie să o preceadă pe cea cantitati"ă. )n acest fel' cercetarea cantitati"ă de"ine copilul celei calitati"e ,enerează dileme etice *atele pot fi influen!ate de cercetător *epinde de onestitatea participan!ilor Poate cauza discomfort sau chiar situa!ii de risc pentru cercetător Stilul de redactare poate pierde cercetarea *epinde )n grad mare de a#ilită!ile cercetătorului %tc.
Alegerea metodei de cercetare nu tre#uie "ăzută ca o simplă op!iune tehnologică+ tehnica mai ro#ustă' cu riscuri de "icii ascunse mai mici' cu garan!ii mai serioase i credi#ilitate mai plauzi#ilă' este aleasă )n mod necesar. %ntrebările cercetării tre#uie să fie #alizele de reper )n alegerea metodei i nu un anga$ament ontologic' epistemologic sau metodologic al cercetătorului. idelitatea cercetătorului tre#uie să cedeze )n fa!a pragmatismului' purismul metodologic )n fa!a ne"oii de pluralitate impusă de realitatea psiho(socială. *e multe ori ra!iunile etice' ideologice' practice' economice' tre#uie să pre"aleze )n op!iunea metodologică pe care o facem. Atâta timp cât acceptăm asump!iile formulate de %mdem i Sande)os:i ,1666' i anume+ ,a nu e&istă un singur set de tehnici sau criterii tiin!ifice care să contri#uie la producerea de cunotin!e "alide0 i ,# toate cunotin!ele' oricât de #ine ar fie ele fundamentate teoretic sau metodologic' sunt )n ultimă instan!ă incerte0 idolatria metodologică' indiferent pe ce #aricadă se situează' tre#uie să lase locul logicii' deli#erării i reconsiderării.
1=.3. Considera!ii despre "iitorul cercetării calitati"e %ste ade"ărat că nu putem prezice "iitorul' dar putem specula asupra lui' deoarece "iitorul este )ntotdeauna legat de trecut i prezent. Ce putem să spunem )n acest
conte&t despre cercetarea calitati"ă- pozi!ia fa!ă de tiin!ele poziti"iste a fost i mai este interpretată ca o tentati"ă de uzurpare a ra!iunii i a ade"ărului )n fa"oarea su#iecti"ită!ii i apro&imărilor. *e aceea' cercetarea calitati"ă a fost denumită fără mena$amente' metodologie neştiinţifică. *ei respingerea ei s(a mai atenuat )n ultimul deceniu' e&istă i astăzi multă rezisten!ă fa!ă de cercetarea calitati"ă. Aceasta continuă să fie "ăzută ca un atentat la adresa tiin!elor serioase' care asumă ideea e&isten!ei unor ade"ăruri unice' ce transcend opiniile i interpretările personale. ?ermenii peiorati"i duri la adresa cercetării calitati"e au fost schim#a!i cu termeni mai elegan!i' dar folosi!i tot )n sens peiorati"+ tiin!ă de catifea' cercetare $urnalistică' a#ordare umanistă' cercetare feministă' cercetare potri"ită pentru studiul homose&ualită!ii sau a culturilor a#origene. Pentru a câtiga )n rigoare' cercetătorii care adoptă metode calitati"e nu )i pot permite să ignore sursele de distorsiune i ineficientă create de caren!ele de proiectare i de realizare a cercetării ,Ning i cola#.' 2===. Ca urmare' metodologia calitati"ă' )n efortul de a câtiga recunoaterea i respectul comunită!ii tiin!ifice a ela#orat un set de criterii de "alidare a datelor cercetării. Sinteza acestor criterii de "aliditate este redată )n figura 1=.2. Produce impresie intensă Criterii secundare 2 *G%C% C'%*'*%/
ig. 1=.2. Criterii de validare ale cercetării calitative 1după Qhittemore şi colab., 'JJ&)
Ca efect al infuziei tiin!elor sociale cu teorii postmoderne' critice' feministe' constructi"iste' hermenutice' tradi!ionalismul psihologiei academice a fost ine"ita#il contaminat cu ideile curentelor amintite' idei care au indus cel pu!in modificări de pozi!ie' dacă nu de paradigme. Astăzi s(a a$uns să se afirme deschis că' nu de pu!ine ori' prin metodele o#iecti"e de in"estigare se o#!in cunotin!e acurate' dar moarte' deoarece metodele cantitati"e #lochează orice informa!ie care a$unge la cercetător pe calea sim!urilor.
A#rams *. i ogg . ,166= ?he conte&t of discourse+ letOs not thro out the #a#5 ith the #athater. 9. of #hilosophical #s=cholog=, 3' 216( 227. Adler P.A. i Adler P. ,1664 bservational 6echniRues. )n and#oo: of ualitati"e Iesearch' eds. *enzin K. i incoln M.' 377(362' ondon+ Sage. American Ps5chological Association ,1662 %thical principles of ps5chologists and code of Conduct. (merican #s=chologist, 47' 1;67( 1J11. Andersen N. i Nac: *. ,1661 7earning to listen: intervieP techniRues and anal=sis. )n LomenO Lords+ ?he eminist Practice of ral istor5' eds. >luc: S. i Pătai *.' Ke Mor:+ Ioutledge. Annells . ,166J >rounded theor5 method+ philosophical perspecti"es' paradigm of inBuir5' and postmodernism. Sualitative Bealth -esearch, 3'376(364. Austin S. i Prilleltens:5 E. ,2==1 Contemporar5 *e#ates in Criticai Ps5cholog5+ *ialectics and S5nthesis. (ustralian #s=chologist, 3J' 7;( 8=.
Population Council Press' 16(32.
)n Ieproducing gender+ politics' pu#lics and e"er5da5 life after socialism. %ds. S. >al i >. Nligman. Ke 9erse5+ Princeton @ni"ersit5 Press' 22;( 2;J.
Ps5chological Societ5 ,1663 Ie"ised
ethical principles for conducting research ith human participants. 6he #s=chologist, J' 33( 3;.
"ol.4' 32;(338.
%ds. 9.A. Smith. I. arre i . Han angenho"e' 27(46. Constantinescu . ,1666 Oorme %n mişcare: postmodernismul.
)n Iethin:ing Ps5cholog5. %ds. Smith 9.' arre I. i Han angenho"e . ondon+ Sage' 7=( 6J. linders *. ,1662 En search of ethical guidance+ constructing a #asis for dialogue. Sualitative 8tudies in Aducation, 2' 1=1(1=J. ontana A. i re5 9. ,1664
oucault .,1672 6he (rchaeolog= of@noPledge. Bistor= of 8e!ualit= <: an introduction.
ondon+ ?a"istoc: oucault . ,1681 6he
armondsorth+ Penguin. oucault . ,1686 6he birth of the clinic, ondon' Ioutledge. oucault . ,1661 /iscipline and #unish: 6he Eirth of the #rison. ondon+ Penguin. oucault . ,1668 rdinea discursuluiD Kn discurs despre discurs. age K. ,1686 ?he paradigm ars and their aftermath+ a historical s:etch of research and teaching silice 1686. Aducaţional -esearch, 18' 4(1=. >iorgi A. ,166; #henomenological #s=cholog=. )n Iethin:ing Ps5cholog5. %ds. Smith 9.' arre I. i Han angenho"e . ondon+ Sage' 24(42. >laser <. ,1666 ?he future of grounded theor5. Sualitative Bealth -esearch, J' 83J(84;. >laser <. i Strauss A. ,16J7 6he /iscover= of Lrounded 6heor=. Chicago+ Aldine. >luc: S. i Pătai *. ,1661 QomenIQords: 6he Oeminist #ractice of ral Bistor=. Ke Mor:+ Ioutledge. >offman %. ,1683 ?he interaction order. (merican 8ociological -evieP,
48' 1(17. >r#ich C. ,1666 Sualitative -esearch in Bealth. ondon+ Sage arper *. ,166; *iscourse anal5sis and mental health. 9. of Mental Bealth, +, 347(3;8. arre I. ,1683 #ersonal being: a theor= for individual ps=cholog=. &ford+ u#rium 9. ,1664 Oenomenolog=, ethnomelodolog= and interpretive practice. En and#oo: of ualitati"e Iesearch' ed. *enzin K. i incoln M.' 2J2(272' ?housand a:s' CA+ Sage. ouse %. ,166= (n ethics of Rualitative field studies. )n ?he paradigm dialogue' ed. >u#a >.' 1;8(1J4' Ke#ur5 Par:' CA+ Sage. Elu! P. ,1667 (bordarea calitativă a socioumanului. Eai+ Polirom. Eonescu E. ,1668 8ociologii constructiviste. Eai+ Polirom 9aco# %. ,1687 ualitati"e research traditions ( a re"ie. -evieP of Aducaţional -esearch 9ournal, ;7' 1(;=. 9anesic: H. ,1664 6he dame of Rualitative research design: metaphor, methodolatr=, and meaning. En and#oo: of ualitati"e Iesearch' ed. *enzin K. i incoln M.' 2=6(216' ?housand a:s' CA+ Sage. 9ohnson 9.. ,1667 Leneralizibilit= in Rualitative research. )n Completing
a Bualitati"e pro$ect+ details and dialogue' ed. orse 9.' 161(2=8' ?housand a:s' CA+ Sage. 9orgensen *.. ,1686 #articipant observation. Ke#urr5 Par:' CA+ Sage. Nincheloe 9.. i caren P.. ,1664 -ethining Criticai 6heoi= and Sualitative -esearch. )n and#oo: of ualitati"e Iesearch' ed. *enzin K. i incoln M.' 138(1;7' ?housand a:s' CA+ Sage. Ning >.' Neohane I. i Her#a S. ,2=== Oundamentele cercetării sociale.
Eai' Polirom. Nitzinger C. ,1664 ?he methodolog5 of focus groups+ the importance of interactions #eteen research participants. 8ociolog= of Bealth and . ,1681 Căluş, 8=mbolic 6ransformation in -omanian -itual.
Chicago+ @ni"ersit5 of Chicago Press. Nligman >. ,1688 6he Qedding of the /ead: -itual, #oetics, and #opular Culture in 6rans=ivania.
. ,1668 ?he Politics of *uplicit5 ( Controlling Ieproduction in CeausescuOs Iomânia.
Iesearch' ed. Cra#tree <.' i iller L.' 31(44' Ke#ur5 Par:. CA+ Sage. N"ale S. ,1688 ?he 1===(pages Buestions. #henomenolog= and #edagog=, J' 6=(1=J. N"ale S. ,166J
anchester+ anchester @ni"ersit5 Press. anning P.N i Cu)lum(San <. ,1664 arrative, content and semiotic anal=sis. )n and#oo: of ualitati"e Iesearch' ed. *enzin K. i
incoln M' 4J3(477' ?housand a:s' CA+ Sage. arshall . ,1664 /iscourse anal=sis in an occupational conte!t. En ualitati"e ethods in rganizational Iesearch. %ds. Cassell C. ^ S5mon >.' 61(1=7' ondon+ Sage. arshall C. i Iossman >. ,1666 /esigning Sualitative -esearch, ondon' Sage. cCrac:en >.' ,166= 6he 7ong . ,168J -esearch
Sage. urra5 . ,2=== e"els of narrati"e anal5sis in health
ps5cholog5. 9ournal of Bealth #s=cholog=, ;' 337(347. ousta:as C. ,1664 #henomenological -esearch Methods. ondon+ Sage. Keisser @. ,167J Cognition and realit=. San rancisco+ reeman. a:le5 A. ,1681
%din#urgh @ni"ersit5 Press. Painter *.' ?heron L. ,2==1 Emporting *iscourse Anal5sis. 8outh (frican 9ournal of#s=cholog=, 31' 1(8. Par:er E. ,166=a *iscourse+ definitions and contradictions. 9. of #hilosophical #s=cholog=, 3' 186(2=3. Par:er E. ,166=# *iscourse' conte&t and practice. 9. of #hilosophical #s=cholog=, 4' 227(23;. Par:er E. ,1662 /iscourse /=namics Criticai (nal=sis for 8ocial and
Sage. Potter 9. ^ Letherell . ,166= *iscourse+ noun' "er# or social practice- 9. of #hilosophical #s=cholog=, 4' 2=;(216. Potter 9. ^ Letherell . ,1666 *iscourse Anal5sis. )n -ethining Methods in #s=cholog=. %ds. 9.A. Smith. I. arre i . Han angenho"e' 8=(62' ondon+ Sage. Punch . ,1664 #oli%ics and ethics in Rualitative research.
)n and#oo: of
ualitati"e Iesearch' ed. *enzin K. i incoln M.' 83(68' ?housand a:s' CA+ Sage. Iadle5 A. i Cham#erlain N. ,2==1 ealth ps5cholog5 and the stud5 of the case+ from method to anal5tic concern. 8ocial 8cience $ Medicine, ;3' 321(332. Iadu E. i cola#. ,1663 Metodologie psihologică şi analiza datelor. Clu$( Kapoca+ Sincron. Iamirez A. ,168J Oocus Lroups: 6heor= and #ractice. San Antonio+ @ni"ersir5 of ?e&as. Iichards ?.9. i Iichards . ,1664 Ksing computers in Rualitative research. )n and#oo: of ualitati"e Iesearch' ed. *enzin K. i incoin M.' 44;( 4J2' ?housand a:s' CA+ Sage. Iicouer P. ,1671 ?he model of the te&t+ meaningful action considered as a te&t. 9ournal of 8ocial -esearch, 38' ;26(;J2. Iicoeur P. ,1687 7ife: a stor= in search of a narrator. ?oronto+ @ni"ersit5 of ?oronto Press. Iose N. i Le## C. ,1668 Anal5sing data+ maintaining rigor in a Buaiitati"e stud5' Sualitative Bealth -esearch 9ournal, 8' ;;J(;J2. Iossman >.<. i Iallis S. ,1668 7earning in thefield: an introduction to Rualitative research. ?housand a:s' CA+ Sage. Sac:s . ,1684 ote on methodolog=. )n Structure of social action+ studies
in con"ersa!ional anal5sis' ed. At:inson 9.. i eritage 9.' 21(27' Cam#ridge+ Cam#ridge @ni"ersit5 Press. Sac:s . ,2==1 7ectures &: ndes of conversaţional seRuence. )n *iscourse ?heor5 and Practice' ed. Letherell ' ?a5lor S.' Mates S.' 111(118' ondon+ Sage and pen @ni"ersit5. Schandt ?. ,1664 Constructivism, interpretivist approaches to human inRidr=. )n and#oo: of ualitati"e Iesearch' ed. *enzin
K. i incoln M.' 118(137' ondon+ Sage. Sherrard C. ,1661 *e"eloping discourse anal5sis. 9ournal of Leneral #s=cholog=, 118' 171(18=. Shotter 9. ,167;
Iethin:ing ethods in Ps5cholog5. %ds. 9.A. Smith. I. arfe i . Han angenho"e' 6(2J. Smith 9. ,1666# -epertor= grids: an interactive, casestud= perpspective. )n Iethin:ing ethods in Ps5cholog5. %ds. 9.A. Smith. I. arre i . Han angenho"e' 1J2(177' ondon+ Sage. Smith 9.' 9arman . Di s#orn . ,1666 /oing
and ethods. %ds. . urra5 i N. Cham#erlain. ondon+ Sage. Smith . . ,1664 Eiographical method. )n and#oo: of ualitati"e Iesearch' ed. *enzin K. i incoln M.' 28J(3=;' ?housand a:s' CA+ Sage. Spar:es A. ,2==1 5th 64+ ualitati"e ealth Iesearchers ill Agree a#out Halidit5. Sualitative Bealth -esearch, 11' ;38(;;2. Spradle5 9. ,168= #articipant bservation. Ke Mor:+ oit' Iinehart and Linston. Sta:e I. ,1664 Case studies. )n and#oo: of ualitati"e Iesearch' ed. *enzin K. i incoln M.' 23J(247' ondon' Sage. Stainton Iogers I.,1661 A!plaining health and illness: an e!ploration of diversit=. emel empstead+ ar"ester Lheatsheaf. Stainton Iogers I. ,1666 S methodolog=.
)n Iethin:ing ethods in Ps5cholog5. %ds. 9.A. Smith. I. arre i . Han angenho"e' 178(162' ondon+ Sage. Steart *.L. i Shamdasani P.K. ,166= Oocus Lroup: 6heor= and #ractice, ondon+ Sage. Strauss A. ,1687 Sualitative anal=sis for social scientists. Cam#ridge+ Cam#ridge @ni"ersit5 Press. Strauss A. i Cor#in 9. ,1668 Lrounded theor= methodolog=. )n Strategies of ualitati"e EnBuir5' ed. *enzin K. i incoln M.' 1;8( 182' ?housand a:s' CA+ Sage Sanson 9. i Chapman .' ,1664
