Teste rezolvate la Metodologia cercetării juridice
Suport de curs !
Full description
Full description
Full description
Biochimie
Descripción: Metodologia del diseñi
UN POCO DE METODOLOGIADescripción completa
Descripción completa
Descrição completa
Descripción completa
metodologiaDescripción completa
CUPRINS PARTEA I. INTRODUCERE Capitolul 1. Psihologia şi cercetarea calitativă 1.1. Pozitivism şi psihologia tradiţională
1.2. 1.. 1.". 1.$. 1.%. 1.'.
Postmodernism şi psihologia critică Ce este cercetarea calitativă! Strategii# metode şi tehnici de cercetare calitativă Stadiile cercetării calitative Criterii de eval&are a cercetării calitative (tica cercetării calitative
3 3 5 12 20 22 33 39 PARTEA II. METODE DE ADUNARE A DATELOR
Capitolul 7. Analiza de discurs '.1. '.2. '.. '.". '.$.
6im-a, şi analiza de disc&rs 5e/inirea analizei de disc&rs 5isc&rs şi analiza de disc&rs Stadiile analizei de disc&rs Relevanţa şi pro-lemele analizei de disc&rs
111 111 11 12
121 121 12" 12' 11
Capitolul . Alte %eto!e !e a&ali(ă a !atelor
1$1$3
7.1. )odele de analiză calitativă 7.2. +naliza de conţin&t 7.. +naliza conversaţională 7.". (tnometodologia 7.$. +naliza semiotică 7.%. +naliza dramat&rgică
1" 1"" 1"' 1$ 1$1 1$2
PARTEA I/. RECON0IDERAREA REA2IEI CAITATI/CANTiTA CAITATI/CANTiTATI/ TI/ Capitolul *. Ele%e&te ca&titative 4& cercetarea calitativă *.1. )etoda constr&ctelor personale şi a grilei repertoriale
.2. )etoda 8 .. )etode de analiză calitativă asistate de comp&ter Capitol 1-. Re)lec#ii )i&ale asupra cercetării calitative
1''
1.1. Cantitativ vers&s calitativ sa& complementaritate! 1.2. +vanta,ele şi dezavanta,ele cercetării calitative 1. Consideraţii despre viitor&l cercetării calitative 5i"liogra)ie
Până nu de mult psihologia se autodefinea ca tiin!ă poziti"ă a cărui o#iect de studiu poate fi cunoscut cunoscut o#iecti" prin aparata$ul aparata$ul metodologic de care care dispune. %nun!ul %nun!ul fundamental al poziti"ismului se referă la e&isten!a unei realită!i e&terioare care poate fi studiată o#iecti"' pe modelul rela!iei cauză(efect. Cercetătorul poate a"ea acces la o realitate pree&istentă dacă opera!ionalizează aspectele realită!ii o#iecti"e i su#iecti"e )n aa numitele variabile. Scopul metodei cantitati"e este predic!ia i controlul "aria#ilelor independente i dependente. *acă luăm )n considerare cele trei elemente )ncorporate de orice paradigmă teoretică+ ontologic ,care este natura lumii' a realită!ii-' epistemologic ,cum cunoatem realitatea- i metodologic ,cum accedem la cunoaterea realită!ii-' putem sumariza asump!iile poziti"ismului astfel+ / realitatea este o#iecti"ă0 e putem aduna informa!ii ade"ărate despre realitate prin men!inerea neutralită!ii cercetătorului i prin utilizarea de metode e&perimentale0 / scopul cercetării este e&plicarea' predic!ia i controlul fenomenului fizic' psihic sau social0 / cunotin!ele o#!inute prin "erificarea de ipoteze sunt acceptate ca fapte sau legi care pot fi generalizate0 / criteriile de de e"aluare ale cercetării sunt "aliditatea internă i e&ternă' e&ternă' fidelitatea i o#iecti"itatea0 / "ocea care se face face auzită )n cercetare este cea a cercetătorului neutru' neafectat de "alorile lumii sociale i culturale )n care trăiete' de politică' schim#are i decidenti. ascina!ia pentru metodele cantitati"e reflectă o#sesia cercetătorilor ca psihologia să fie considerată o disciplină cu statut de tiin!ă grea' dar i nesiguran!a i an&ietatea fa!ă de legitimitatea pozi!iei psihologiei )n panteonul tiin!elor poziti"e. Pentru a se delimita net de filozofie' f ilozofie' religie' psihanaliză sau alte discipline care e&plorează psihicul uman' psihologia psihologia a accentuat accentuat rolul măsurării i e&perimentării e&perimentării )n detrimentul rele"an!ei umane' sociale' culturale i politice a a#ordărilor sale. Preocuparea pentru puritatea metodelor de cercetare a condus la un fetiism metodologic ,urra5 i Cham#erlain' 1666. Cercetătorii care nu aderau la metodologia cantitati"ă erau cataloga!i ca netiin!ifici i implicit' ignora!i de comunitatea tiin!ifică. Monismul metodologic, adică con"ingerea că e&istă o singură metodă cu ade"ărat tiin!ifică' i anume cea cantitati"ă' a dominat psihologia timp de trei(patru decenii' cunoscând apogeul prin paradigma #eha"ioristă. Asump!ia fundamentală a monismului metodologic este aceea că prin utilizarea metodelor cantitati"e cercetarea de"ine o#iecti"ă' necontaminată de su#iecti"itatea cercetătorului ,*enzin i incoln' 1664. Când se afirmă apartenen!a psihologiei la tiin!ele poziti"e' se ignoră că aceasta este tiin!a despre comportamentul uman. Se ignoră i faptul că fenomenul uman indi"idual i social' nu poate fi )ntotdeauna cuantificat i e&primat )n legită!i. )n ciuda faptului că s(a )ncercat să se nege acest lucru' psihologia este una dintre disciplinele )n care su#iectul ,cercetătorul i o#iectul cercetării ,cel in"estigat coincid. )n lupta pentru maturizare i pentru pentru depăirea comple&elor comple&elor fa!ă de medicină medicină i fizică' psihologia a sacrificat sacrificat specificul i unicitate unicitate o#iectului de studiu' de"enind scla"a scla"a
imperialismului metodologic ,iclea' 1668. 9anesic: ,1664 "or#ete de „idolatria metodologiei şi a sfintei trinităţi metodologice: validitate, fidelitate şi generalizare"
,p. 21;. Perspecti"a normati"ă i metodologică asupra cunotin!elor domină )ncă tiin!ele sociale' )n detrimentul cunotin!elor o#!inute prin reflec!ii asupra practicii. Aa cum arată iclea i
perspecti"a normati"ă normati"ă i cea calitati"ă )n cercetare este un un reziduu metodologic metodologic al dualismului dintre structură i ac!iune ,lonescu' 1668. Chiar dacă metafora ' războiul paradigmelor" folosită de >age ,1686 pentru a indica schim#ările apărute )n cercetarea socială este e&agerată' este cert că poziti"ismul nu mai este "ăzut ca unica paradigmă tiin!ifică )n in"estigarea in"estigarea fenomenului fenomenului socio(uman. *ictatura *ictatura i hegemonia poziti"istă a luat sfârit. ?ot mai mul!i psihologi percep percep necesitatea a#olirii a#olirii dualismului metodologic steril )n folosul complementarită!ii. *oar dialogul matur dintre paradigme "a solu!iona tensiunile e&istente' )n #eneficiul credi#ilită!ii i rele"antei ecologice a cercetării socio(umane. 1.2. Postmodernism i psihologia critică @na dintre cele mai recente micări intelectuale' cu impact semnificati"' semnificati"' )n ultimele două decenii asupra tiin!elor sociale i "ie!ii culturale' este postmodernismul. ntologia postmodernă afirmă relati"itatea i multiplicitatea realită!ii0 epistemologia' rela!ia tranzac!ională i su#iecti"ă a cercetătorului cu o#iectul in"estigat' iar metodologia postmodernă este de tip hermeneutic i dialectic' focalizată pe semnifica!ii' construc!ie i reconstruc!ie. Printre reprezentan!ii de prestigiu ai acestui curent amintim pe ichel oucault' 9acBues *errida' 9ean
"oin!a )n scopul de a produce o lume mai #ună. En cartea sa „Condiţia postmodernă: raport asupra cunoaşterii", 5otard ,1684 caracterizează epoca postmodernă prin scepticism fa!ă de sistemul uni"ersal de gândire. #iecti"ul postmodernismului' scrie 5otard' este de a a"ansa o "iziune critică asupra lumii moderne. Concep!ia despre cunotin!e ca oglindă a realită!ii este )nlocuită de teoria construc!iei sociale a realită!ii' unde accentul cade pe interpretare i negocierea semnifica!iei lumii sociale' pe conte&tul local i di"ersitate. *iscontinuitatea fa!ă de umanismul ra!ionalist' a#andonarea elitismului "aloric' decanonizarea' ne)ncrederea )n )nsăi realitatea e&isten!ei i )n orice fundamentare metafizică a ei' au determinat din partea unora' critici "ehemente a postmodernismului ,Cărtarescu' 1666. Pentru acetia' postmodernismul )nseamnă ira!ionalitate' anarhie i o nedeterminare amenin!ătoare. En realitate' teoria postmodernă este o com#ina!ie ciudată de cinism' respect' frică i speran!ă fa!ă de comple&itatea lumii sociale contemporane. Acuza!ia de nihilism adusă postmodernismului nu poate fi sus!inută' atât timp cât teoria postmodernă propune proiecte de emancipare li#erală i democratică )n tiin!e' arte i cultură. Postmodernismul nu se "rea o solu!ie sau un răspuns la pro#lemele ridicate. ai degra#ă' curentul postmodern oferă un mod de gândire critică asupra lumii' tiin!ei i fiin!ei umane. )n acest sens deconstructivismul, concept asociat cu poststructuralismul i cu numele lui *errida ,167J' a de"enit astăzi parte a lim#a$ului cotidian )n societatea occidentală. A deconstrui are sensul de a căuta semnifica!ii alternati"e pentru lucruri' fenomene' stări. Scopul declarat al lui *errida a fost acela de a eli#era intelectualii de constrângerea gândirii ra!ionale. Ia!ionalismul ne(a lăsat să credem că )ntotdeauna e&istă o semnifica!ie o#iecti"ă' ade"ărată. *acă nu am găsit(o' ea tre#uie căutată deoarece se află unde"a' ateptând să fie descoperită. *econstructi"ismui' ca tehnică postmodernă' are ca scop rele"area faptului că lumea poate fi interpretată )n moduri diferite. Kimeni nu poate hotăr) care este semnifica!ia finală. ?ehnica dialogică sau polifonică, inspirată de munca cercetătorului rus din domeniul teoriei literaturii' ichel
Astăzi se apreciază că postmodernismul are impactul pe care 1(a a"ut acum patru decenii mar&ismul asupra intelectualilor din sferele academice. Succesul marcant al postmodernismului )n "ia!a spirituală a campusurilor uni"ersitare europene i nord( americane a fost )ntre!inut i de deziluziile genera!iei de "ârstă mi$locie' de orientare mar&istă' ca urmare a colapsului comunismului. ?ermeni ca „discurs", „putere cunoştinţe" au )nlocuit complet termeni ca dialectic, luptă de clasă ,oucault' 1661. Conform teoriei postmoderne' puterea nu mai este concentrată )n mâinile unui grup sau clase sociale ca )n teoria mar&istă. )n societatea postmodernă' puterea se manifestă i se e&ercită prin practicile sistemelor institu!ionale i informa!ionale' cum este cel educa!ional' medical' $uridic' economic' psihiatric. Creterea puterii se produce prin creterea cantită!ii de informa!ie. ?ermenul de hiperrealitate este utilizat pentru a descrie societatea postmodernă' de tip informa!ional. *upă Nincheloe i caren ,1664' familia nucleară nu i(a diminuat din importan!ă ca urmare a micării feministe radicale' ci ca rezultat al penetrării per"azi"e a spa!iului familial de către sistemul electronic de comunicare ,tele"iziune' radio' computer' sisteme C* i *H*. )n timp ce mem#rii familiei sunt prezen!i fizic )n spa!iul casei' cogniti" i emo!ional sunt' )n fapt' )n afara ei. )n maniera lui a& Le#er i a Dcolii de la ran:furt din anii OJ=' poststructuralitii consideră că nu e&istă un mod eficient de a com#ate puterea atât timp cât ea se află răspândită peste tot. Sistemul lumii postmoderne este unul fundamental informa!ional. Singura formă de protest fa!ă de actuala ordine socială sunt' )n opinia postmodernitilor' formele de rezisten!ă locale' adică ale unor grupuri sau curente de gândire considerate de către societate marginale ,feminismul' ecologiti' homose&uali' prizonieri' pacien!i' persoane cu diza#ilită!i. Acetia nu "or reui să transforme societatea )n )ntregul ei' dar pot modifica segmente din societate. etodele postmoderne au schim#at percep!ia grani!ei dintre tiin!ele sociale i cele umaniste' impunând "iziunea interdisciplinarită!ii. )n acest sens' este rele"ant faptul că astăzi psihologia cu greu mai poate ignora achizi!iile antropologiei' neurotiin!elor' medicinei comunitare' tiin!elor comunicării. Climatul intelectual indus de postmodernism a fost un factor decisi" )n dez"oltarea a#ordărilor critice din tiin!ele socio(umane. ?ermenul de teorie critică este legat de tradi!ia Dcolii de la ran:furt ,?hedor Adorno' a& or:heimer i er#ert arcuse. #iecti"ul fundamental al teoriei critice )n tiin!ă este pro"ocarea ideologiei dominante prin sugerarea ideii că lucrurile pot sta şi altfel ,discursul posi#ilului' al e&plorării alternati"elor i prin e&plicarea cauzelor care au condus la formarea acelor con"ingeri eronate ,@ssher i Lal:erdine' 2==1. Dcoala de la ran:furt a "ăzut )n teoria critică o modalitate de a eli#era domeniul academic de puterea post( iluminismului cultural. ?eoria critică informează asupra rela!iilor de putere i a modului )n care determinan!ii sociali modelează contientul i comportamentul indi"idual i colecti". Iolul determinan!ilor sociali este de cele mai multe ori necontientizat de către mem#rii societă!ii. ?eoria critică )i propune ca scop eli#erarea oamenilor de constrângerile con"ingerilor eronate' prin contientizarea influen!elor pe care institu!iile sociale le e&ercită asupra lor să gândească )n felul )n care o fac. Koua a#ordare critică modul tradi!ional de producere de cunotin!e care legitimează cine este elita tiin!ifică i cine nu' ignorând astfel alte forme de cunoatere. *iscursul posi#ilului sugerează că reconstruc!ia tiin!elor sociale ar putea conduce la o ordine socială mai democratică i egalitariană. Astăzi' perspecti"a critică este prezentă )n cele mai multe dintre tiin!e' de la medicină i sănătate pu#lică la antropologie' filozofie' psihologie' teoria literară. Cercetător sau
teoretician critic este acela care )i asumă prin munca sa o formă de critică socială i culturală' fundamentată pe următoarele idei generale+ ,a cercetarea i cunotin!ele implică automat rela!ii de putere0 ,# faptele nu pot fi niciodată izolate de domeniul de "alori0 ,c lim#a$ul are un rol central )n formarea su#iecti"ită!ii ,contiente i incontiente0 ,d )n orice societate e&istă grupuri mai pri"ilegiate fa!ă de altele0 ,e opresiunea are fa!ete multiple' dincolo de cele #inecunoscute' de clasă socială' rasă i se&0 ,f datele i raportul cercetării sunt #iasate de rasa' se&ul' clasa i orientarea politică a cercetătorului0 ,g rasa' se&ul' clasa i alte identită!i sociale sunt repere cruciale )n )n!elegerea oricărei e&perien!e umane0 ,h cercetarea tradi!ională a păstrat linite sau a ignorat mem#rii grupurilor marginalizate sau oprimate. Ieiese din cele prezentate până acum că putem "or#i de o sinergie )ntre teoria postmodernă i cea critică. Iuptura dintre lumea reală i domeniul unde se produc cunotin!ele ,lumea academică' cea a la#oratoarelor e&perimentale a fost una din cauzele care au contri#uit la dez"oltarea psihologiei critice ,o& i Prilleltens:5' 166;. icarea unidirec!ională a cunotin!elor' dinspre cercetarea academică spre lumea reală' dar nu i in"ers' este identificată i de Lillig ,1666 ca fiind o importantă cauză )n apari!ia curentului critic )n psihologie. #sihologia critică este o metadisciplină care e"aluează critic implica!iile morale' sociale i politice ale teoriilor i practicilor psihologiei ,Austin i Prilleltens:5' 2==1. Cu alte cu"inte' o#iecti"ul psihologiei critice este acela de a remodela psihologia )n scopul de a promo"a emanciparea societă!ii. Conceptele de oprimare i emancipare sunt concepte fundamentale )n psihologia critică ,o& i Prilleltens:5' 166;. Prin oprimare se )n!elege orice formă de dominare' su#ordonare' e&ploatare sau e&cludere. %manciparea se referă la e&perien!ierea li#ertă!ii fa!ă de sursele interne i e&terne ale oprimării i e&ercitarea a#ilită!ilor de dez"oltare fizică' emo!ională' intelectuală' spirituală i socială. Atât oprimarea cât i emanciparea au dimensiuni politice dar i psihologice. Ca oricare altă teorie critică' psihologia critică promo"ează "alori precum+ auto(determinare' compasiune' cola#orare i participare democratică' di"ersitate umană' dreptate socială. Cercetătorii critici nu se limitează doar la a descrie lumea' ci militează i pentru schim#area ei. ai mult chiar' nu doresc să schim#e doar lumea )n care trăiesc' dar i pe ei )nii' să de"ină mai interogati"i' mai refle&i"i' mai contien!i de propria su#iecti"itate i de modul )n care mediul socio( cultural )i modelează. Cercetătorul critic se )ntrea#ă )n permanen!ă de unde pro"in cadrele sale teoretice i metodologice' care institu!ii i interese sunt ser"ite ,contient sau incontient de cercetările sale. Prin analiza rela!iilor de putere i pro"ocarea institu!iilor i ideologiilor care perpetuează rela!iile sociale de dominare i oprimare' psihologia critică facilitează schim#ări concrete la ni"el indi"idual' organiza!ional i macro(social. Cu alte cu"inte' anga$area )n cercetarea critică postmodernă presupune practicarea speran!ei )ntr(o lume a cinismului. Cercetarea critică nu este )n căutarea unei metode magice care să garanteze "aliditatea demersului ei. *ei teoria critică nu i(a propus e&plicit să fa"orizeze metodologia calitati"ă' cu certitudine o #ună parte a cercetării calitati"e este condusă din perspecti"ă critică. ără a considera că metodele de cercetare calitati"ă au fost direct generate de postmodernism' este cert că apari!ia pe scena paradigmelor de gândire a curentului de gândire critică a a"ut implica!ii semnificati"e asupra metodelor de cercetare din tiin!ele sociale. Argumentele curentului postmodern' al
constructi"ismului social i teoriei critice' nu tre#uie percepute )n fa"oarea separării a#rupte i definiti"e de a#ordările poziti"iste. Koile perspecti"e tre#uie' mai degra#ă' asimilate cu un cadru complementar )n cercetarea socio(umană. 1.3. Ce este cercetarea calitativă?
@ltimul deceniu este martorul unei re"olu!ii metodologice )n tiin!ele sociale. *acă până nu de mult a face tiin!ă implica doar cercetări e&perimentale i analiză statistică a datelor' )n ultimii ani metodele cantitati"e au fost supuse unor analize critice care "izau următoarele aspecte+ ,a eludarea conte&tului care dă semnifica!ie "aria#ilelor studiate0 ,# ignorarea procesualită!ii fenomenelor in"estigate0 ,c omiterea interpretării cu scopul de a produce o imagine cât mai apropiată de realitatea o#iecti"ă i nemediată de reprezentări su#iecti"e0 ,d ignorarea scopurilor i moti"a!iilor ataate ac!iunilor0 ,e neaplica#ilitatea datelor generale Ea cazuri particulare' indi"iduale ,dis$unc!ia idiografic(nomotetic0 ,f eliminarea dimensiunii de descoperire a cercetării prin tipul de testare a ipotezelor e&perimentale' model care )mpiedică apari!ia de noi idei i )n!elegerea lor. Asistăm )n ultimii ani la apari!ia unei paradigme metodologice complementare celei poziti"iste. Koua paradigmă su#liniază construc!ia socială a realită!ii' scopul ultim fiind o )n!elegere mai #ogată' mai nuan!ată i autentică a fenomenelor psihologice ,9aco#' 1687. Eni!ial' noua paradigmă nu chestiona fundamentarea epistemologică a tiin!elor poziti"e0 asuma doar ideea e&isten!ei i a unei alte realită!i )n afara celei ce func!ionează conform principiului cauză(efect. ?entati"ele post(poziti"iste erau contiente de dificultatea de a accede la celelalte fa!ete ale realită!ii0 prin urmare' cunoaterea lor nu poate fi decât pro#a#ilă i imperfectă ,
Altfel spus' CC este interesată de comple&itatea interac!iunilor sociale e&primate )n "ia!a cotidiană i de semnifica!iile atri#uite de participan!i acestor interac!iuni. )n paragrafele următoare "om descrie caracteristicile generale ale CC care o fac să se deose#ească semnificati" de cercetarea cantitati"ă. &. Critica perspectivei pozitiviste. Apari!ia CC )n arena metodologiei cercetării a fost generată de chestionarea "alidită!ii enun!urilor poziti"ismului i adoptarea
perspecti"ei postpoziti"iste. etodele poziti"iste sunt considerate doar una dintre modalită!ile de a surprinde realitatea socială' dar nu unica0 ele nu sunt nici mai #une nici mai rele decât alte metode de măsurare. Postpoziti"ismul acceptă că realitatea nu poate fi surprinsă total niciodată' cercetarea fiind )ntotdeauna mediată de reprezentările i interpretările cercetătorului. )n consecin!ă' postpoziti"ismul propune metode multiple de cercetare' atât cantitati"e cât i calitati"e' cu accent pe descoperire i "erificare de teorii )n mediul natural. Aderarea la perspecti"a post(poziti"istă a fost respinsă de noua genera!ie de cercetători' adep!i ai paradigmei constructi"ismului' post(structuralismului i post(modernismului. S(au căutat alte metode de a accede la realitate' )n care implicarea emoti"ă' "alorile politice' culturale' sociale' economice' responsa#ilitatea personală' "ocile multiple sunt doar câte"a din caracteristici. '. #erspectiva constructivistă. etodologia calitati"ă )i fundamentează principiile pe #aza paradigmei constructi"iste. Aceasta asumă e&isten!a unor realită!i multiple' uneori conflictuale ,relati"ism ontologic' realită!i care se schim#ă ca urmare a construc!ie i reconstruc!iei. Prin urmare' )n sfera psihologică i socială nu e&istă o realitate e&ternă fi&ă' imua#ilă care poate fi cunoscută o#iecti"' ci mai degra#ă o realitate fluidă ,ceod' 166J. Constructi"ismul su#liniază' astfel' natura plurală i plastică a realită!ii. Cunotin!ele i ade"ărurile sunt create de mintea umană i nu descoperite de ea. Sarcina cercetătorului este să construiască sau să deconstruiască "ersiunile asupra realită!ii sociale i func!iile lor instrumentale i practice. Iasa' clasa socială' genul social' toate sunt construc!ii sociale ale căror semnifica!ie este dată de grupul i cultura dominantă care definete aceste concepte i "alorile ataate lor' creează ierarhii sociale ,al#ul superior negrului' #ăr#atul ( femeii i categorii morale ,#un(rău' "aloros(ne"aloros' corect(incorect. Constructi"ismul social se focalizează' )n special' pe lim#a$ ca sistem func!ional i pe practicile discursi"e care nu doar că reflectă realitatea dar o i creează prin procesul de comunicare a semnifica!iilor ,"ezi capitolul (naliza de discurs). Iele"area semnifica!iilor reprezintă scopul fundamental al CC care are o orientare euristică i nu una e&plicati"ă. *. #erspectiva individuală şi interpretativă. Surprinderea perspecti"ei actorilor sociali asupra fenomenului studiat prin o#ser"a!ii' inter"iuri' grupuri participati"e' studiu de caz' este scopul ma$or al cercetării calitati"e. Studiile particulare i specifice )n cadrul natural al "ie!ii cotidiene' colectarea de e&perien!e umane sporesc ansa surprinderii di"ersită!ii caracteristicilor "ie!ii sociale )n ac!iune. CC nu pretinde să genereze ade"ăruri uni"ersale sau legi tiin!ifice ci să ofere o interpretare i semnifica!ie modului )n care actorii sociali )n!eleg sau interpretează lumea lor cotidiană. Perspecti"a indi"iduală i interpretati"ă este pri"ită de adep!ii cercetării cantitati"e cu rezer"e' ca nefiind o cunoatere o#iecti"ă care ar putea conduce la e&plica!ii cauzale. pozi!ia su#iecti"(o#iecti" este depăită de C prin acceptarea caracterului hertneneutic al e&isten!ei. Pentru a )n!elege această lume a semnifica!iilor cine"a tre#uie să o interpreteze. Cercetătorul tre#uie să elucideze procesul de construire a semnifica!iei i să clarifice modul )n care semnifica!iile sunt e&primate prin lim#a$ i ac!iuni de către actorii sociali. Enterpretarea este' la rândul ei' o construc!ie a construc!iei. Enterpretarea nu este o nouă op!iune metodologică a tiin!elor sociale ci o caracteristică intrinsecă i fundamentală a naturii umane ,Schandt' 1664. A#ordarea constructi"istă i cea interpretati"ă dau răspunsuri similare pri"ind scopul cunoaterii umane i a modalită!ilor )n care se realizează ea. Am#ele orientări sunt interesate de procesul prin care semnifica!iile sunt create'
negociate' sus!inute i modificate )n conte&tul specific al ac!iunilor umane. odalitatea prin care cercetarea a$unge la interpretarea ac!iunilor umane este %nţelegerea. +. Conte!%ualizarea. *anziger ,166= descrie e&perimentul ca o construc!ie artificială
)n care persoanele sunt dezgolite de identitate i conte&t socio(istoric pentru a de"eni "ehicule de operare a unor legi comportamentale a#stracte. Comportamentele indi"iduale i sociale nu pot fi )n!elese detaate de conte&t' fără a se face referire la semnifica!iile i scopurile ataate de actori acti"ită!ilor lor. *econte&tualizarea persoanei sărăcete cunoaterea. Iealitatea ca rezultat al procesului social poate fi cunoscută doar )n conte&te specifice' iar cunotin!ele sunt inteligi#ile doar )n conte&te particulare. Kormele ideologice' socio(economice' istorice' culturale influen!ează con"ingerile' e&pectan!ele' comportamentul "er#al i non("er#aQ al participan!ilor i cercetătorului. Conte&tul rela!iei dintre cercetător i participan!ii la cercetare poate fi crucial. *iscursul participan!ilor nu rele"ă niciodată doar sentimente' con"ingeri sau opinii' ci i semnifica!ii particulare adresate unui anume ascultător cu inten!ia de a o#!ine anumite efecte. Ascultătorul contri#uie )ntotdeauna la ceea ce se spune' nu doar prin participarea sa "er#ală i non("er#ală la con"ersa!ie' dar i prin identitatea sa. )ncercările de a rămâne neutru )n timpul o#ser"a!iei sau inter"iului sunt inutile' mai mult chiar' pot contri#ui la crearea unei atmosfere i interac!iuni nenaturale ,Porter i Letherell' 1666. *acă cercetarea cantitati"ă aspiră la generalizări pe orizontală' CC aspiră la generalizări pe "erticală ,9ohnson' 1667. . -efle!ivitatea este pro#a#il cea mai distincti"ă caracteristică a CC. Conceptul de refle&i"itate este introdus de Lil:inson ,cit. )n
sociale multiple. . /escripţii bogate. Spre deose#ire de metodologia cantitati"ă care redă numeric fenomenul studiat' adoptând un ton neutru i impersonal' )n CC datele sunt prezentate prin lim#a$. Produsul CC este o crea!ie densă' comple&ă care reflectă interpretările cercetătorului asupra lumii sociale' particularizată )n situa!ii locale. *in datele CC se poate urmări cronologia e"enimentelor' modul )n care e"enimentele conduc la anumite consecin!e' procesul de atri#uiri de semnifica!ii' rela!ia particulară dintre cercetător i fenomenul studiat. Cu"intele au un sens concret' real' plin de semnifica!ii' care deseori sunt mai con"ingătoare pentru cititor decât paginile de ta#ele sau grafice care sumarizează cifre.
?a#elul 1.1. Caracteristicile cercetării$cercetătorului calitativ 1adaptat după -ossman şi -allis, &223) 1. are loc )n mediul natural 2. apelează la metode multiple' de tip interacti" i umanist ,)n sens Iogersian 3. este participati"ă i emergentă 4. este fundamental interpretati"ă ;. fenomenul social este "ăzut holistic J. este permanent refle&i"ă asupra rolului cercetătorului )n procesul cercetării 7. este preocupată de #iografia ei personală i de modui )n care ea modelează studiul 8.. apelează la ra!ionamente comple&e de tip inducti" i deducti" Aa cum se remarcă din ta#elul 1.1' CC nu )i propune testarea de ipoteze ca )n cercetarea
cantitati"ă. @n studiu calitati" pornete de la )ntre#ări deschise' anumite ipoteze putând lua contur )n timpul cercetării. *acă cercetarea cantitati"ă folosete ra!ionamente deducti"e' )n care ade"ărul ipotezelor formulate anterior este acceptat sau respins )n func!ie de rezultatele o#!inute' CC pornete mai ales de la ra!ionamente de tip inducti"' unde ipotezele i concluziile iau contur pe #aza informa!iilor i faptelor adunate. etoda predilectă de adunare a datelor )n CC este inter"iul' )n timp ce )n cercetarea cantitati"ă' e&perimentul de la#orator. Analiza statistică este indispensa#ilă )n studiul e&perimental' care este unul comparati"' fa!ă de CC care este descripti"ă' iar analiza se bazează, pe interpretare. En ciuda faptului că cercetarea calitati"ă este atât de diferită de cea cantitati"ă' cele două paradigme nu tre#uie "ăzute )n antiteză' am#ele fiind sistematice i tiin!ifice ,Ning i cola#.' 2===. 1.4. Strategii, metode şi tehnici de cercetare calitativă
Cercetarea calitati"ă poate fi realizată )n di"erse modalită!i. Clasificarea strategiilor i metodelor de CC diferă deseori de la autor la autor i nate contro"erse. *e e&emplu' ?esch ,166= identifică 27 de metode' grupate )n trei mari categorii )n func!ie de scopul urmărit+ ,i focalizarea pe e!perienţele de viaţă individuale4 ,a#ordarea fenomenologică' analiza narati"ă' psihologia ecologică' cercetarea feministă' studiul de caz' metoda #iografică' istoriile de "ia!ă' cercetarea clinică etc0 ,ii focalizarea pe limba5 şi comunicare ,analiza de discurs' analiza con"ersa!ională' etnografia comunicării' metode hermeneutice etc0 1in)focalizarea pe societate şi cultură ,a#ordări antropologice' etnografice' sociologice etc. Lolcott ,1664 clasifică metodele calitati"e )n func!ie de+ ,i preferinţa stilului de colectare a datelor ,metode etnografice' strategii de o#ser"are participati"ă i nonparticipati"ă' strategii de inter"ie"are' strategii de arhi"ă etc0 i ,ii modalitatea de analiză şi interpretare a datelor ,analiza fenomenologică' analiza fundamentată pe teorie' analiza semiotică' analiza de con!inut' analiza tematică' analiza con"ersa!ională' interac!ionismul interpretati" etc. 9aco# ,1687 realizează o ta&onomie )n func!ie de cele ase tendin!e ma$ore )n CC+ ,i psihologia ecologică0 ,ii etnografia holistică0 ,iii etnografia comunicării0 ,i"etologia umană0 ," antropologia cogniti"ă0 ,"i interac!ionismul sim#olic Al!i autori ,*enzin i incoln' 1664 clasifică tehnicile CC )n func!ie de apartenen!a i com#inarea celor trei ni"ele+ paradigme teoretice' strategii de cercetare i metode de adunare' analiză i interpretare a datelor ,ta#elul 1.2.. ?a#el 1.2. 6a!onomii ale cercetării calitative 1adaptat după /enzin şi 7incoln, &22+) #aradigme de cercetare: / postpoziti"ism e constructi"ism
/ feminism / mar&ism a culturală Strategii de cercetare:
8 etnografică i o#ser"area participati"ă
/ fenomenologică i practica interpretati"ă / clinică / #iografică / istoriografică / cercetare ac!iune 6 teoria generată / studiu de caz Metode de adunare a datelor;
/ / / /
inter"iul o#ser"a!ia colectarea de documente' te&te metode "izuale
Metode de analiză a datelor
/ / / / / /
analiza tematică analiza de con!inut analiza de discurs analiza te&tuală analiza con"ersa!ională analiza asistată de calculator
Metode de interpretare
R creati"ă / sim#olică / e"aluati"ă / credi#ilă / politică / aplicati"ă
9anesic: ,1664 preferă o listare a di"erselor metode de CC fără a o considera e&hausti"ă i fără a introduce criterii de clasificare ,ta#elul 1.3. 9anesic: su#liniază perspecti"a holistică a CC' fapt ce necesită o com#inare de strategii' metode i tehnici de cercetare. Emaginea lansată de e"i(Strauss ,16JJ a cercetătoruluibricoleur, apt să utilizeze creati" cadrul ontologic' epistemologic i metodologic al di"erselor paradigme teoretice' sus!ine punctul de "edere a lui 9anesic:. ?a#el 1.3 8trategii şi metode de cercetare calitativă 1după 9anesic, &22+) istorie de "ia!ă istorie orală studiu de caz o#ser"a!ie participati"ă studiu de teren studiu ecologic studiu fenomenologic studiu descripti" studiu interac!ionist sim#olic cercetare interpretati"ă cercetare narati"ă cercetare ac!iune cercetare #iografică etnografie etnometodologie (istoriografie
1.;. Stadiile cercetării calitati"e Su# aparenta simplitate' CC ascunde multă comple&itate' o contientizare atentă din partea cercetătorului a propriei persoane' a su#iectului a#ordat' a paradigmelor teoretice' a literaturii de specialitate' a tehnicilor' regulilor i eticii cercetării calitati"e ,arshall i Iossman' 1666. Pentru a sus!ine că do"ezile sunt $ustificate i "aloroase' CC tre#uie să demonstreze rigoare )n )ntregul demers de cercetare. Procesul CC' indiferent de metoda utilizată' cuprinde ase stadii generale ,orse' 1664' pe care le "om prezenta )n paragrafele următoare.
F. 8tadiul reflectării #rimul pas al CC' ca de altfel al oricărei cercetări' )l constituie formularea %ntrebărilor cercetării. Pentru ceea ce )n lim#a$ul cercetării cantitati"e poartă numele de obiective, )n CC se preferă denumirea de )ntre#ări ale cercetării. )ntre#ările
reprezintă fa!ete ale realită!ii empirice pe care cercetătorul dorete să le e&ploreze. %le sunt cele care delimitează topica cercetării i ghidează studiul. )ntre#ările sunt generate' de o#icei' de domeniul de interes i e&perien!a cercetătorului' de confruntarea )n acti"itatea practică cu pro#leme specifice' de literatura de specialitate parcursă' de cercetări anterioare' de pro#lematica socială. @neori' moti"ul alegerii unui anume su#iect poate fi foarte personal ,e&. interesul pentru suicid datorită