Cuprins
Introducere...................................................................................................................................................1 1.Bauturile alcoolice....................................................................................................................................2 2.Studiu de caz : Vinul ................................................................................................................................3 Calitatea vinului.......................................................................................................................................7 Bolile si defectele vinului........................................................................................................................8 Imbutelierea si pastrarea vinului..............................................................................................................9 3.Standarde de calitate a vinului................................................................................................................10 3.1.Definiţia unui standard.....................................................................................................................10 3.2.Conţinutul unui standard..................................................................................................................10 3.3.Rolul standardelor............................................................................................................................11 3.4. Standardele de calitate ale vinului .................................................................................................11 1.1.1. Exemplu de standard...................................................................................................15 Bibliografie:..............................................................................................................................................21
Introducere Principalele grupe de produse alimentare , conform clasificarii merceologice, sunt urmatoarele: 1. Cereale si derivate 2. Legume , fructe si derivate
3. Zaharul si produsele zaharoase 4. Produse gustative 5. Grasimi alimentare(vegetale, animale, mixte) 6. Lapte si produse din lapte 7. Oua si produse din oua 8. Carne si produse din carne 9. Peste si produse din peste 10. Concentrate alimentare Ne vom opri asupra grupei numarul 4. Produse gustative ce cuprind urmatoarele sortimente: stimulente cu produsele cafea si ceai, condimentele ce au ca produse condimentele naturale(dafin, nucsoara, scortisoara), produsele condimentare industriale(boia de ardei, pasta de mustar), condimente acide (otetul alimentar-acid acetic, sarea de lamaie-acid tartric) si minerale saline (sarea de bucatarie), bauturile alcoolice distilate (alcool etilic, rachiuri naturale, rachiuri industriale, bauturi speciale) si nedistilate (bere, vin, cidru, hidromel). In paginile urmatoare vom studia caracteristicile de calitate ale produsului aflat in categoria bauturilor alcoolice nedistilate : vinul.
1.Bauturile alcoolice In grupa bauturilor alcoolice si nealcoolice sunt cuprinse toate bauturile care contin alcool etilic in concentratie de peste 1% vol. In functie de continutul in alcool etilic, bauturile alcoolice au fost grupate astfel: bauturi slab alcoolice – cu un continut de alcool etilic de 1,0 – 8,0% vol; reprezentate prin bere de diferite tipuri;
bauturi moderat alcoolice – cu un continut de alcool etilic de 8,5 – 22% vol., in care sunt cuprinse vinurile naturale si vinurile speciale; bauturi alcoolice tari – cu un continut ridicat de alcool etilic 22,0 – 70,0% vol., in care sunt cuprinse rachiurile naturale, rachiurile industriale, lichiorurile si bauturile alcoolice tari speciale. Dupa modul in care alcoolul etilic provine din produs, respectiv dupa modul de obtinere, bauturile alcoolice se impart in distilate si nedistilate.
Distillate
alcool etilic alimentar rachiuri naturale rachiuri industriale lichioruri bauturi tari
Nedistilate
bere vin cidru hidromel
Bauturi alcoolice
Sursa: Diaconescu, I., Metodologie alimentara, Editura Qlassrom, Bucuresti, 2004. Desi piata internationala in general este in crestere, se observa totusi fenomene care retin atentia oamenilor de afaceri, avand la baza pozitia foarte inegala a acestor produse in statisticile nationale si internationale, precum si tendintele ce se manifesta. Astfel, ciclul de viata al bauturilor pe piata internationala releva expansiunea puternica a sucurilor de fructe, a bauturilor racoritoare (soft drinks) si a apelor minerale, aflate in plina perioada de implementare pe piata. Este momentul in care berea se afla in faza apropiata de maturitate si se constata inceputul declinului la bauturile alcoolice tari si vinuri. Cauzele unor asemena evolutii sunt multiple, dar intre ele nu pot fi neglijate cele provenind din miscarea consumetrista si din politicile nationale in domeniul protectiei consumatorului.
2.Studiu de caz : Vinul Denumirea de vin se atribuie bauturii obtinute prin fermentarea alcoolica a mustului de struguri proaspeti. Strugurii provin de la vita –de-vie Vitis vinifera, care poate fi: • vita altoita (nobila); • vita nealtoita din soiuri roditoare; • vita portaltoi. Romania s-a situat printre primele tari viticole, care a reglementat conditiile de producere a vinurilor cu denumire de origine (Legea de Aparare a Viticulturii – 1963). Noua Lege a Viei si Vinului a
fost armonizata cu Regulamentul de baza nr. 1493/1999, regulament aflat in vigoare in statele UE. In conformitate cu aceasta lege “Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri”. Pentru indrumarea si controlul tehnic de specialitate in realizarea productiei vitivinicole, functioneaza in subordinea MAA urmatoarele organisme: ♦ Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol; ♦ Oficiul National al Viei si Vinurilor (ONVV); ♦ Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (ONDOV). In functie de culoare si aroma, strugurii pentru vinuri se clasifica in: o struguri cu bob alb – reprezentati prin soiurile: Aligote, Chardonnay, Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari, Grasa de Pietroasele, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Zghihara de Husi – din care se obtin vinuri superioare; o struguri cu bob roze, rosu, negru – reprezentati prin soiurile: Cabernet, Cabernet Sauvignon, Cadarca, Babeasca neagra, Feteasca neagra, Merlot, Pinot Noir, Traminer rosu – din care se obtin vinurile superioare; o struguri cu bob aromat – reprezentat prin soiurile: Busuioaca, Busuioaca de Bohotin, Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca etc... din care se obtin vinuri aromate, superioare, deosebit de apreciate. Incepand cu alegerea perioadei de cules a strugurilor din vii si pana la obtinerea vinului stabilizat si, dupa caz, invechit, se ruleaza in timp o stiinta a vinului – vinificatia, care solutioneaza in chip armonios aspectele calitative cu cele economice. Principalele operatiuni tehnologice in obtinerea vinului sunt: recoltarea (culesul) strugurilor, desciorchinarea (dupa caz), zdrobirea strugurilor, scurgerea mustului si presarea, limpezirea si corectarea mustului (compozitiei chimice), fermentarea, pritocirea, cupajarea, limpezirea, stabilizarea si invechirea vinului. Momentul recoltatii strugurilor constituie prima faza importanta in vinificatie; strugurii se culeg la maturitate deplina cand au acumulat continutul cel mai mare de zahar, evitandu-se strugurii mucegaiti. Desciorchinarea consta in separarea boabelor de ciorchini, se aplica numai in anumite cazuri, cand se doreste obtinerea unor vinuri de marca, superioare, evitandu-se astfel influenta compozitiei ciorchinelui. Corectarea mustului se aplica inainte de fermentatie si consta in corectarea continutului in zahar, in tanin, si corectarea aciditatii. Limpezirea mustului consta in indepartarea particulelor mici din must si a microflorei (partial) prin centrifugare, tratare cu bentonita, filtrare, administare de anhidrida sulfuroasa, toate avand un efect pozitiv in fermentatia si obtinerea unor vinuri stabile, superioare. Fermentarea mustului se face cu levuri selectionate de Saccharomyces, iar in cazul ca se doreste obtinerea de vinuri seci din musturi bogate in zahar se utilizeaza levuri selectionate din specia Saccharomyces oviformis. Pritocirea sau pritocul – este operatiunea de separare a vinului de sedimentul format din drojdii si alte impuritati. In primul an se efectueaza trei – patru pritocuri. Cupajarea este operatiunea ce consta in amestecarea a doua sau mai multe vinuri in scopul corectarii aciditatii, continutului de zahar sau alcool. Limpezirea vinului se realizeaza prin filtrare, centrifugare si cleire, eliminandu-se astfel diferite fragmente, impuritati si conferind vinului o caracteristica senzoriala importanta – limpiditatea.
Stabilizarea vinului consta dintr-un ansamblu de operatii de tratare in vederea prevenirii tulburelilor si a asigurarii limpiditatii un timp cat mai indelungat. Cele mai utilizate metode de stabilizare a vinului sunt pasteurizarea, racirea la -2...-6 C, cleirea albastra, tratarea cu acid metatartic, filtrarea antiseptica, tratarea cu substante antiseptice (SO2, acid sorbic etc...) sau prin alcoolizare.
Recoltarea strugurilor
Stabilizarea, invechirea vinului
Dezbrobonarea
Limpezirea vinului
Cupajarea vinului
Zdrobirea strugurilor
Pritocirea vinului
Scurgerea mustului si presarea
Fermentarea vinului
Limpezirea, corectarea mustului Sursa: Diaconescu, I. – Metodologie alimentara, Editura Qlassrom, Bucuresti, 2004 Compozitia chimica a vinului este complexa, foarte multe componente intra in alcatuirea sa, unele provin din struguri in stare neschimbata (acizii tatric, malic, citric, glucide, saruri minerale, vitamine, enzime, pigmenti etc...) altele s-au format in timpul fermentatiei alcoolice sau al altor procese fermentative (alcooli, acizii lactic, acetic, si succinic etc...), iar altele apar ca urmare a reactiilor ce au avut loc intre substantele existente (esterii, acetatii). Vinurile naturale nealcoolizate au un continut de alcool etilic de 8,5 – 16% vol., iar glicerina (datorita fermentatiei glicerice), care imprima finete si catifelare, este cuprinsa intre 0,6 si 1,0g%. Vitaminele din vin provin in cea mai mare parte din struguri, iar ca urmare a activitatii levurilor unele dintre ele isi sporesc proportiile; dintre acestea mentionam vitaminele B1, B2, B6, PP, acidul pantotenic si altele. In afara combinatiilor organice, vinul contine substante minerale ce provin din struguri, din tratamentele cu diferite substante aplicate vitei-de-vie, mustului si vinului, din praful atmosferic depus pe struguri si din contactul mustului si vinului cu vasele si instalatiile vinicole. Principalele elemente minerale ce se intalnesc in vin sunt: S, Cl, P, F, Br, I, Bo, K, Na, Mg, Ca, Fe, Cu. Al, Zn. Mn etc... Zonele si arealele diferite, perioada culesului, tehnologia variata si varietatea soiurilor determina existenta unui sortiment de vin destul de larg.
Arealul viticol reprezinta o arie geografica a culturii vitei-de-vie, in care se includ regiunile viticole, podgoriile si centrele viticole. In functie de compozitie, caracteristicile de calitate si tehnologia de producere, vinurile produse in Romania se clasifica in: vinuri de consum curent; vinuri de calitate; vinuri speciale. Vinurile de consum curent se obtin din soiuri de mare productie, cultivate in areale viticole specializate in acest scop. Aceste vinuri trebuie sa aiba taria alcoolica dobandita (reprezinta numarul de volume de alcool pur, contiunut in 100 de volume de vin la 20 C) la minimum 8,5% vol. Vinurile de calitate se obtin din soiurile de struguri cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in arealele viticole consacrate, dupa o tehnologie proprie. Taria alcoolica dobandita a vinurilor de calitate trebuie sa fie de minimum 10%vol. Aceste vinuri pot fi incadrate in categoria vinurilor de calitate suprioara cu denumirea de origine, daca se disting prin originalitatea insusirilor calitative imprimate de: locul de productie, soiul de struguri, modul de cultura si tehnologia de vinificatie folosita. Punerea in consum a vinurilor de calitate superioara cu denumirea de origine se face sub numele arealului de prodeucere delimitat – in mod obisnuit al centrului viticol, eventual al plaiului si al soiului. Dupa continutul in zahar, vinurile de calitate sunt grupate astfel: seci cu max. 4 g/l zahar; demiseci cu 4,1 ... 12,0 g/l zahar demidulci cu 12,1 ... 50,0 g/l zahar dulci cu peste 50, 0 g/l zahar. Vinurile speciale se obtin din musturi sau vinuri prin aplicarea unor tratamente autorizate si care dobandesc caracteristici distincte de vin, determinate de insusirile tehnologice ale materiei prime si tehnologia aplicata in obtinerea lor. In categoria vinurilor speciale sunt cuprinse: vinurile speciale, vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate si vinurile licoroase. Vinurile speciale formeaza o categorie distincta, fiind obtinute din vin cu adaosuri de zahar: zahar, must concentrat, mistel sau alcool alimentar, plante aromate sau substante aromatizate, dupa o tehnologie speciala. Vinurile spumante se obtin din vin prin a doua fermentare in sticle, dupa o tehnologie clasica “champagnoise”, sau dupa alte tehnologii in rezervoare ermetizate (inchise). Dioxidul de carbon pe care il contin aceste vinuri este de natura endogena. Sampanizarea vinului in sticle consta in stimularea unei noi fermentatii alcoolice suplimentare in sticle a vinului, dupa ce s-a adaugat licoarea de tiraj (vin vechi acidulat, zahar, drojdii selectionate). Culoarea vinurilor spumante poate fi alba, roz sau rosie. In functie de continutul de zahar, vinurile spumante pot fi:
brute, cu pana la 4 g/l zahar; seci, cu 4,1 -15 g/l zahar; demiseci, cu 15,1 – 40 g/l zahar; demidulci, cu 40,1-80 g/l zahar; dulci, cu peste 80 g/l zahar.
Vinurile spumoase se obtin din vin stabilizat impregnat cu dioxid de carbon si adaos de licoare de expeditie, fara a mai avea proces de fermentare. La aceste vinuri perlarea si spumarea sunt de scurta durata (3-5 minute), dioxidul de carbon nefiind legat chimic, ci numai dizolvat in vin (de origine exogena). Aceste vinuri pot avea un continut variabil de zahar: ♦ seci, cu pana la 15 g/l zahar; ♦ demiseci, cu 15,1 – 40 g/l zahar; ♦ demidulci, cu peste 40 g/l zahar. Vinurile licoroase sunt vinurile cu un continut ridicat de zahar (minimum 80 g/l) si alcool (1522% vol.), obtinute dupa tehnologii speciale. Aceste vinuri pot proveni prin fermentarea mustului, amestec de vin cu must concentrat sau mistel, amestec de vin cu distilat de vin si must concentrat; mai pot proveni si din concentrat prin frig (congelat). Producerea vinurilor licoroase cu denumirea de origine se face din mustul si vinul din plantatii cu soiuri aprobate, delimitate teritorial. In acest caz, taria alcoolica naturala trebuie sa fie asigurata la minimum 12% vol. Vinurile aromatizate se obtin din vin cu adaos de zahar sau must distilat de vin sau alcool alimentar si substante aromatizate pe baza de plante. Proportia vinului trebuie sa fie de minimum 70 % din produsul finit. Vinul pelin si vermutul sunt cele mai reprezentative vinuri aromatizate. Vinul pelin se obtine din vin in care s-a adaugat un extract alcoolic de plante in care predomina pelinul; se mai poate obtine si mustul fermentat cu adaos de plante in care predomina pelinul. Maceratul sau extractul alcoolic de plante se obtine in cateva zile, prin introducerea intr-o solutie alcoolica 45%vol. a plantelor: floare de pelin uscata, floare de pelinita, seminte de coriandru, cuisoare, radacini de gentiana, scortisoara etc... In prepararea vinului pelin se admite adaugarea de must concentrat, mistel si must taiat. Vinul pelin se obtine in diferite sortimente, pornindu-se de la vinurile curente sau de la vinurile de calitate superioara, avand taria alcoolica corespunzatoare categoriei de calitatea a vinului din care s-a preparat. Vermutul se obtine din vinuri albe si rosii, cu adaos de alcool, zahar, extract de plante si alte ingrediente. Denumirea de vermut este de origine germana, de la cuvantul “Wermuth” care inseamna pelin. Caracteristicile de calitate fizico chimice ale vermutului sunt: concentratia alcoolica 16-18% vol., aciditatea totala 3-4 g/l H2SO4, continutul in zahar 40 -180 g/l.
Calitatea vinului Calitatea vinului este data de ansambul insusirilor senzoriale, fizico-chimice si biologice, masura in care vinul corespunde pretentiilor senzoriale ale consumatorilor avizati.
Principalele caracteristice fizico-chimice ale categoriilor – vin de consum curent si de vin de calitate sunt prezentate in tabelul de mai jos. Caracteristicile senzoriale ale vinului – limpiditate, culoare, aroma (buchet), gust – sunt puse in valoare prin degustare cu punctaj. Aciditate totala g/l H2SO4 3,0 – 4,9 3,0 – 4,9
Aciditate volatila g/h CH3COOH 0,75 – 1,25 0,75 – 1,25
Vin de calitate 10,5 – 11,0 4,0 – 4,9 superior V.S. Vin de calitate 11,0 – 11,5 4,0 – 4,9 superioara cu DOC Vin de Vin de calitate 11,5 – 12,0 4,0 – 4,9 superioara cu : DOCC Calitate CMD 12,0 – 12,5 4,0 – 4,9 CT 12,0 – 12,5 4,0 – 4,9 CIB 12,0 – 12,5 4,0 – 4,9 CSB 12,0 – 12,5 4,0 – 4,9 DOC = denumire de origine controlata DOCC = denumire de origine controlata si trepte de calitate CMD = cules la maturitate deplina CT = cules tarziu CIB = cules la innobilarea boabelor CSB = cules la stafidirea boabelor.
Categoria Vin de consum current
Grupa Vin de masa Vin de masa superior
Alcool % vol. 8,5 -9,5 9,5 – 10,5
SO2 total mg/l max
SO2 liber mg/l max
200 200
50 50
0,75 – 1,25
200
50
0,75 – 1,25
200
50
1,00 – 1,25
250
75
1,00 – 1,25 1,00 – 1,25 1,00 – 1,25 1,00 – 1,25
250 250 300 300
75 75 75 75
Bolile si defectele vinului In vin pot sa apara unele transformari cauzate de activitatea unor levuri si bacterii patogene, cunoscute sub numele de boli; de asemenea, pot aparea modificari nedorite ca urmare a altor cauze numite defecte. Boli aerobe: ♦ floarea vinului ♦ otetirea viului Boli anaerobe: borsirea vinului manitarea vinului balosirea vinului fermentatia propionica amareala vinului. Izul de soareci Defectele vinului:
casarea proteica casarea alba casarea neagra si albastra casarea cuproasa tulburari produse de sarurile tartrice tulburari de natura biochimica (casarea hidrolazica si casarea oxidazica)
Imbutelierea si pastrarea vinului Dupa perioada in are vinul s-a limpezit si stabilizat si, dupa caz invechit, pentru comercializare si consum se trece la imbutelierea sa, pentru care se cer intrunite anumite conditii: • vinul sa fie sanatos, iar aciditatea volatila sa nu depaseasca 0,6 g/l acid acetic pentru vinul alb si 0,8 g/l pentru viul rosu si vinurile desert; • vinul sa fie detartrat, demetalizat si deproteinat; • vinurile noi, stabilizate de curand, sa posede insusiri minime de aroma si gust, sa fie catifelate si placute ; • vinurile vor fi supuse la proba de incercare de rezistenta la socuri termice (termale), respectiv la rezistenta la tulburari ireversibile si reversibile. Pentru aceasta incercare, vinul se supune la socuri termice pentru rece la -4 C si apoi la cald +55 ... +60 C. Absenta depunerii (depozitului) dupa incercare indica un vin bine stabilizat. Sticlele (recipientele) folosite pentru imbuteliere trebuie sa indeplineasca conditiile referitoare la forma, capacitate, culoare si calitate in functie de categoria de vin. Vinurile de consum si cele de calitate superioara, cu sau fara denumire de origine controlata (DOC, DOCC) se ambaleaza in butelii de sticla de capacitate 700 ml, 750 ml, 1000ml, precum si in alte butelii sau ambalaje de desfacere convenite intre parti. Vinurile spumante si spumoase se ambaleaza in butelii de sticla de 750 ml rezistente la presiune, sau in alte recipiente rezistente la presiune convenite intre parti. Dupa umplerea sticlelor cu vin – respectiv dozare si dopuire, sticlele se eticheteaza, capisoneaza si se trec in ambalaje de manipulare si transport, in lazi, navete – pentru expediere. Buteliile cu vinuri spumante si spumoase se inchid cu dopuri din pluta sau polietilena, asigurate cu palcute metalice si legatura cu sarma zincata; buteliile vor fi prevazute cu gulere, iar dopul si gatul sticlei vor fi staniolate. Etichetele buteliilor de vin trebuie sa mentioneze: denumirea sau marca societatii producatoare sau furnizoare; denumirea produsului; pentru vinuri de calitate superioara, podgoria sau centrul viticol, soiul sau sortimentul de struguri; dupa caz, DOC sau DOCC; pentru vinuri spumante si vermuturi, tipul de produs; continutul net nominal in ml; standardul (SP; SF) concentratia alcoolica; data ambalarii si termenul de valabilitate.
Pastrarea vinului in comert se face in depozite sau in spatii adecvate, curate, igienizate, intunecoase, pe cat posibil in absenta luminii, care sa asigure o temperatura constanta si o umiditate optima. Conditii de pastrare a vinului in comert Categorii de vin Vin de masa Vin de masa superior Vin calitate superior Vin calitate superior cu DOC Vin de calitate superior cu DOCC
Conditii de pastrare Umiditatea relativa Temperatura ( C) (%) 10 – 15 75 10 – 15 75 10 – 15 75 10 – 15 75 10 – 15 75
Termen de valabilitate 15 zile 30 zile 40 zile 60 zile 3 – 12 luni
3.Standarde de calitate a vinului
3.1. Definiţia unui standard Ghidul ISO/CEI 2: 1996 defineşte standardul ca fiind un document, stabilit prin consens şi aprobat de către un organism recunoscut, care asigură, pentru uz comun şi repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obţine gradul optim de ordine într-un anumit context.
3.2. Conţinutul unui standard Standardele variază ca şi caracter, subiect sau volum. Acestea includ mai multe discipline: începând cu toate aspectele tehnice, economice şi sociale ale activităţii umane şi încheind cu toate disciplinele de bază cum ar fi limbajul, matematica, fizica etc. •
•
•
• •
Sunt coerente şi consecvente : standardele sunt elaborate de către comitetele tehnice care sunt coordonate de către un organism specializat şi asigură depăşirea barierelor dintre diferitele domenii de activitate şi diferite politici comerciale; Rezultă din participare : standardele reflectă rezultatele activităţii desfăşurate în comun ce implică toate părţile competente şi sunt validate prin consens pentru a reprezenta toate interesele relevante: producători, utilizatori, laboratoare, autorităţi, consumatori etc. Sunt procese active : standardele se bazează pe experienţa reală şi conduc la rezultate materiale în practică (produse – atât bunurile, cât şi serviciile, metodele de încercare etc.); ele stabilesc un compromis între cele mai ridicate nivele de progres şi constrângerile economice ale timpului; Sunt actualizate : standardele sunt revizuite periodic sau după cum dictează circumstanţele pentru a le asigura actualitatea şi, de aceea, evoluează împreună cu progresul social şi tehnologic; Au statut de referinţe în contracte comerciale şi în instanţă în cazul unei dispute;
• •
Au recunoaştere naţională sau internaţională : standardele sunt documente care sunt recunoscute ca valabile la nivel naţional, regional sau internaţional, după caz; Sunt disponibile pentru oricine : standardele pot fi consultate şi achiziţionate fără restricţie.
Ca regulă generală, standardele nu sunt obligatorii, acestea având o aplicare voluntară. În anumite cazuri, implementarea poate fi obligatorie (cum ar fi în domeniile legate de securitate, instalaţii electrice sau în contracte publice).
3.3. Rolul standardelor Un standard reprezintă un nivel de experienţă şi tehnologie care face ca prezenţa industriei în elaborarea sa să fie indispensabilă. Acesta este un document de referinţă folosit, în special, în contextul contractelor publice sau în cadrul comerţului internaţional, pe care se bazează majoritatea contractelor comerciale. Standardele sunt folosite de către industriaşi ca şi referinţă indiscutabilă ce simplifică şi clarifică relaţiile comerciale dintre partenerii economici. Standardele sunt documente care se folosesc din ce în ce mai mult în jurisprudenţă. Pentru factorii economici, standardele sunt: •
•
•
•
•
Un factor de raţionalizare a producţiei : standardul face posibilă stăpânirea caracteristicilor tehnice, pentru a satisface clientul, pentru a valida metodele de fabricaţie, pentru creşterea productivităţii, dând un sentiment de securitate operatorilor şi instalatorilor; Un factor de clarificare a tranzacţiilor : în faţa unei oferte supraaglomerate de produse sau servicii, care pot avea valori practice extrem de diferite, existenţa sistemelor de referinţă facilitează o mai bună evaluare a ofertelor şi reducerea incertitudinilor, ajută la definirea necesităţilor, optimizează relaţiile cu furnizorii, elimină necesitatea unor încercări suplimentare; Un factor de inovare şi dezvoltare a produselor : participarea la activitatea de standardizare favorizează anticiparea şi prin aceasta asigură progresul simultan al produselor. Standardele au un rol favorabil în inovare datorită transferului de cunoştinţe; Un factor de transfer al noilor tehnologii : standardizarea facilitează şi accelerează transferul de tehnologie în domeniile care sunt esenţiale atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice (noi materiale, sisteme de informare, biotehnologie, produse electronice, fabricarea integratelor pentru computere – CIM etc.) Un factor pentru selectarea strategică a companiilor : participarea la standardizare înseamnă introducerea soluţiilor adaptate la competenţa unei companii şi echiparea acelei companii pentru a putea concura într-un mediu economic competitiv. Asta înseamnă să acţionezi în spiritul standardizării, nu să suporţi costurile.
3.4. Standardele de calitate ale vinului
Standarde SR 13390:1997
SR 13445:2001
SR 13461:2001
SR 1490:2004
SR 6182-10:2009
SR 6182-11:2009
SR 6182-12:2009
SR 6182-13:2009
SR 6182-14:2009
SR 6182-18:2009
Descriere Preparate enzimatice pentru industria sucurilor, vinului şi a conservelor de legume şi fructe. Pectinaza microbiană. Determinarea activităţii enzimatice Rezumat: Standardul stabileşte metoda de analiză pentru determinarea activităţii enzimatice a pectinazei din preparate enzimatice microbiene Vin. Condiţii tehnice de calitate Rezumat :Standardul se referă la produsul vin, obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică a strugurilor, a cărui tărie alcoolică dobândită prin fermentare nu poate fi mai mică de 8,5% în volume Vin. Analiza senzorială Rezumat: Standardul stabileşte metoda de analiză senzorială a vinurilor, cu notare prin puncte de penalizare Fructe şi legume proaspete. Struguri de masă Rezumat : Standardul se aplica strugurilor de masa din soiuri (cultivate) provenite din Vitis vinifera L. pentru a fi livrati în stare proaspata la consumator. Strugurii de masa pentru prelucrare industriala sunt exclusi Vin. Partea 10: Determinarea fierului Rezumat: Prezentul standard, stabileşte metodele de determinare a fierului din vin şi must. Vin. Partea 11: Determinarea alcalinităţii cenuşii Rezumat: Standardul se referă la metodele de determinare a alcalinităţii totale şi partiale a cenuşii din vinuri. Vin. Partea 12: Determinarea sulfaţilor Rezumat: Standardul stabileşte metodele de determinare a sulfaţilor din vinuri şi musturi. Vin. Partea 13: Determinarea dioxidului de sulf Rezumat: Prezentul standard se referă la determinarea dioxidului de sulf (anterior numit şi anhidridă sulfuroasă) - liber, total şi combinat - din vinuri şi musturi. Vin. Partea 14: Determinarea valorii pH Rezumat: Prezentul standard se referă la determinarea valorii pH a vinului sau a mustului. Vin. Partea 18: Determinarea zahărului reducător Rezumat: Prezentul standard stabileşte metodele de determinare a conţinutului de zahăr reducător din vin, must şi mistel.
SR 6182Vin. Partea 18: Determinarea zahărului reducător 18:2009/C91:2009 Vin. Partea 20: Determinarea malvinei SR 6182-20:2009 Rezumat: Prezentul standard se referă la metodele pentru determinarea conţinutului în malvină (diglucozidul malvidinei) în musturile şi vinurile roşii. Vin. Partea 21: Determinarea acidului lactic SR 6182-21:2009 Rezumat: Prezentul standard specifică o metodă pentru determinarea acidului lactic din must şi vin. SR 6182-22:1995 Vin. Determinarea staniului
SR 6182-23:2009
SR 6182-24:2009
SR 6182-25:2009
SR 6182-25:2009
SR 6182-3:2008
SR 6182-32:1993
SR 6182-33:1993
SR 6182-34:2009
SR 6182-35:2009
SR 6182-35:2009
SR 6182-36:2009
SR 6182-37:2009 SR 6182-4:2009
Rezumat: Standardul stabileste metodele spectrofotometrica si spectrometrica de absorbtie atomica în flacara de determinare a staniului din vin, must si produse pe baza de vin Vin. Partea 23: Determinarea conţinutului de sodiu Rezumat: Standardul se referă la metoda de determinare a conţinutului de sodiu din musturi şi vinuri. Vin. Partea 24: Determinarea glicerinei Rezumat: Prezentul standard se referă la metodele de determinare a conţinutului de glicerină, produs al fermentaţiei alcoolice a vinului. Vin. Partea 25: Determinarea substanţei uscate solubile. Metoda refractometrică Rezumat :Prezentul standard se referă la determinarea substanţei uscate solubile din must, must suprasulfitat şi vin, cu refractometrul sau densimetrul, în scopul estimării orientative a conţinutului de zahăr şi tăriei alcoolice potenţiale a vinului. Vin. Partea 25: Determinarea substanţei uscate solubile. Metoda refractometrică Rezumat : Prezentul standard se referă la determinarea substanţei uscate solubile din must, must suprasulfitat şi vin, cu refractometrul sau densimetrul, în scopul estimării orientative a conţinutului de zahăr şi tăriei alcoolice potenţiale a vinului. Vin. Partea 3: Determinarea cenuşii Rezumat: Prezentul standard se referă la determinarea cenuşii din vin. Vin. Determinarea calciului Rezumat: Standardul stabileste metodele de determinare a calciului din vinuri, musturi si bauturi pe baza de vin. Sunt descrise metodele: titrimetrica si spectrofotometrica de absorbtie atomica in flacara Vin. Determinarea magneziului Rezumat: Standardul stabileste metodele de determinare a magneziului din vinuri, musturi si bauturi pe baza de vin. Sunt descrise metodele: titrimetrica si spectrofotometrica de absorbtie atomica in flacara Vin. Partea 34: Determinarea acidului tartric Rezumat: Prezentul standard se referă la determinarea acidului tartric din vin, must şi alte produse pe bază de vin şi must. Vin. Partea 35: Determinarea caracteristicilor cromatice Rezumat: Prezentul standard se referă la metodele de determinare a caracteristicilor cromatice ale vinurilor roşii şi rosé. Vin. Partea 35: Determinarea caracteristicilor cromatice Rezumat: Prezentul standard se referă la metodele de determinare a caracteristicilor cromatice ale vinurilor roşii şi rosé. Vin. Partea 36: Determinarea dioxidului de carbon Rezumat: Prezentul standard se referă la determinarea dioxidului de carbon (CO2) din vin, must şi alte produse pe bază de must şi vin. Vin. Partea 37: Determinarea acetaldehidei Rezumat: Prezentul standard se referă la metodele de determinare a conţinutului de acetaldehidă (etanal) din musturi, vinuri şi băuturi pe bază de vin. Vin. Partea 4: Determinarea conţinutului de azot total
SR 6182-40:2009
SR 6182-43:2009
SR 6182-43:2009
SR 6182-44:2009
SR 6182-45:2009
SR 6182-46:2009
SR 6182-47:2009
SR 6182-51:2009
SR 6182-53:2009
SR 7588:1999
Rezumat: Prezentul standard stabileşte metodele de determinare a azotului total din musturi şi vinuri. Vin. Partea 40: Determinarea alcoolului metilic Rezumat: Prezentul standard se referă la metodele pentru determinarea alcoolului metilic din vin. Vin. Partea 43: Determinarea manitolului Rezumat: Prezentul standard stabileşte metodele de determinare a manitolului din vin şi băuturi pe bază de vin. Vin. Partea 43: Determinarea manitolului Rezumat :Prezentul standard stabileşte metodele de determinare a manitolului din vin şi băuturi pe bază de vin. Vin. Partea 44: Determinarea proteinelor Rezumat: Prezentul standard stabileşte metoda de determinare a conţinutului total de proteine din musturi, vinuri şi băuturi pe bază de must sau vin. Vin. Partea 45: Determinarea taninurilor Rezumat :Prezentul standard stabileşte metodele de determinare a taninurilor din vin şi băuturi pe bază de vin. Vin. Partea 46: Determinarea polialcoolilor totali Rezumat: Prezentul standard stabileşte metoda de determinare a polialcoolilor totali din vin şi băuturi pe bază de vin. Vin. Partea 47: Determinarea acetatului de etil Rezumat: Prezentul standard stabileşte metoda de determinare a acetatului de etil din vin şi băuturi pe bază de vin. Vin. Partea 51: Determinarea 2,3 butandiolului Rezumat :Prezentul standard stabileşte metoda de determinare a 2,3 butandiolului din vin. Vin. Partea 53: Determinarea cadmiului Rezumat: Prezentul standard stabileşte metoda de determinare a cadmiului din vinuri, prin spectrometrie cu absorbţie atomică cu cuptor de grafit. Vin şi produse pe bază de must şi vin. Reguli pentru verificarea calităţii şi condiţii de ambalare, marcare, depozitare şi transport Rezumat: Standardul stabileste regulile pentru verificarea calitatii si conditiile de ambalare, marcare, depozitare si transport ale vinului si produselor pe baza de must si vin Struguri de masă. Ghid pentru depozitare frigorifică
SR ISO 2168:2008 Rezumat: Acest standard descrie metode ce permit realizarea condiţiilor unei ver.eng. conservări mai mult sau mai puţin prelungită pentru câteva soiuri de struguri de masă din specia Vitis vinifera Linnaeus prin mijloace de depozitare frigorifice. STAS 220/10-85 Material săditor viticol. Metode pentru verificarea calităţii STAS 220/1-90 Material săditor viticol. Terminologie STAS 220/2-86 Material săditor viticol. Butaşi de viţă portaltoi pentru înrădăcinare STAS 220/3-83 Material săditor viticol. Viţe portaltoi
STAS 220/9-82 STAS 6182/16-86 STAS 6182/17-81 STAS 6182/29-73 STAS 6182/31-74 STAS 6182/39-75 STAS 6182/41-75 STAS 6182/42-83 STAS 6182/49-82 STAS 6182/50-83 STAS 6182/8-71 STAS 6182/9-80
Material săditor viticol. Viţe la ghivece nutritive Vin. Determinarea sorbitolului Vin. Determinarea zaharozei Vin. Determinarea hidroximetilfurfuralului Vin. Determinarea clorurilor Vin. Determinarea acidului benzoic Vin. Analiza microbiologică Vin. Identificarea îndulcitorilor sintetici Vin. Determinarea derivaţilor cianici Vin. Determinarea acidului succinic Vin. Determinarea densităţi Vin. Determinarea extractului sec total
1.1.1. Exemplu de standard
Vin Conditii tehnice de calitate APROBARE : Aprobat de Presedintele ASRO la 23 martie 2001 Inlocuieste SR 13445:1999
CORESPONDENTA: La data aprobarii prezentului standard nu exista nici un standard international sau European care sa se refere la acelasi subiect. DESCRIPTORI TIT: Produs agricol, produs alimentar, vin, prescriptie PREAMBUL NATIONAL Prezentul standard a fost elaborate din necesitatea de a crea un cadru pentru conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca vinurile produse in/sau comercializate in Romania, differentiate dupa anumite criteria. Standardul a fost elaborate initial in anul 1999, fiind armonizat cu Regulamentul de aplicare a Legii viei si vinului nr.67/1997, regulamnet publicat in 1999. Odata cu modificarea, in anul 2000, a acestui regulament, a fost necesara actualizarea standardului referitor la conditiile de calitate ale vinului. Prin actuala revizuire au fost reformulate unele paragrafe ale standardului, referitoare la comercializarea vinurilor, s-au facut unele precizari in legatura cu vinul de hibrizi, s-au actualizat unii parametric chimici. Totodata s-a corectat modul de exprimare, eronat, al aciditatii vinurilor.
1. GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul Standard se refera la produsul vin, definit ca bautura obitinuta exclusive prin fermentare alcoolica, completa sau partial, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri, a carei tarie alcoolica dobandita prin fermentare nu poate fi mai mica de 8,5% in volume si care este destinata consumului. NOTA: Standardul nu se refera la categoria vinurilor speciale. 1.2. Clasificare 1.2.1. Dupa provenienta, compozitie si calitate, vinurile se clasifica in felul urmator: 1.2.1.1 Vinuri de consum current: a) Vin de masa (VM) b) Vin de masa superior (VMS) NOTA: Din categoria vinurilor de consum current face parte 1.2.1.2 Vinuri de calitate a) Vin de calitate superioara (VS) b) Vin cu denumire de origine controlata (DOC) c) Vin cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) - Cules la maturitate deplina ( DOCC-CMD) - Cules tarziu (DOCC-CT) - Cules la innobilarea boabelor (DOCC-CIB) 1.2.1.3 Vinuri de hibrizi 1.2.2 Dupa culoare, vinurile, indifferent de categoria lor, se clasifica in vinuri albe, vinuri roze si vinuri rosii, in diferite nuante. 1.2.3 Dupa continutul de zaharuri, vinurile se clasifica astfel: -vinuri seci -vinuri demiseci -vinuri demidulci -vinuri dulci Nota: Pentru continutul de zaharuri totate ale fiecarui tip, a se vedea tabelul 2. 1.3. Referinte SR: - Vin. Analiza senzoriala STAS 6182/1-79 Vin. Determinarea aciditatii totale STAS 6182/2-86 Vin. Determinarea aciditatii volatile SR 13445 STAS 6182/6-70 Vin. Determinarea concentratiei alcoolice STAS 6182/9-80 Vin. Determinarea extractului sec total STAS 6182/13-72 Vin. Determinarea anhidrei sulfuroase STAS 6182/17-81 Vin. Determinarea zaharozei STAS 6182/20-73 Vin. Determinarea malvinei STAS 6182/26-89 Vin. Determinarea acidului citric SR 7588:1999 Vin si produse pe baza de must si vin. Reguli pentru verificarea calitatii si conditii de ambalare, marcare ,depozitare si transport. 2. PROVENIENTA
2.1 Vinurile de consum curent se obtin din soiuri nobile de struguri pentru vin, de mare productie, cultivare in areale viticole specializare, precum si din soiuri pentru vinuri de calitate, al caror struguri nu indeplinesc conditiile prevazute pentru producerea vinurilor respective. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte si cele obtinute din “viile razlete”. Vinul pelin se obtine din must fermentat in prezenta pelinului sau a altor plante, intre care predomina pelinul, eventual si a unor fructe, precum si din vin in care s-a adaugat extract alcoholic din aceleasi plante si fructe, cu sau fara folosirea indulcitorilor autorizati. 2.2 Vinurile de calitate superioara (VS) se obtin din soiuri de stuguri pentru vin cu insusiri tehnologice superioare, cultivare in areale viticole consecrate acestei destinatii, dupa o tehnologie proprie. Aceste vinuri se comercializeaza sub denumirea indicatiei geografice a zonei de producer ( indicatia de provenienta), fara mentionarea soiului sau soiurilor din care provin. Se admite folosirea denumirii de soi pentru vinurile VS obtinute din soiuri autohtone, creatii vechi sau noi a caror lista se aproba prin legislatie. Vinurile care se comercializeaza cu denumirea de soi trebuie sa provina in proportie de cel putin 85% din soiul indicat (conditia este valabila si pentru vinurile cu denumire de origine controlata, precum si pentru cele cu denumire de origine controlata si trepte de calitate). 2.3 Vinurile de calitate superioara cu denumire de origine controlata (DOC) si cele cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) se obtin din soiuri de struguri pentru vin, recomandate si autorizate pentru cultura, in areale delimitate pentru denumirea aprobata, prin respectarea unor conditii special referitoare la : arealul de producer, soiurile sau sortimentele de soiuri, continutul de zahar al strugurilor la cules, taria alcoolica naturala sic ea dobandita a vinului, productia maxima la hectar, metode de cultura, procedeele de vinificare, examenul analytic si orgonoleptic, ambalarea, etichetarea si efectuarea controlului. Punerea in consum a acestor vinuri se face sub numele arealului delimitat in care aceste vinuri se produc ( in mod obisnuit, al centrului viticol, eventual al plaiului) si al soiului sau sortimentului de soiuri. Dreptul de producer a acestor vinuri, pe un anumit teritoriu, este acordat prin decizii emise, pentru fiecare denumire de origine in parte, de catre organismele abilitate. 2.4 Vinurile de hibrizi se obtin din struguri de hibrizi direct producatori si sunt destinate consumului familial obtinerii alcoolului de origine viticola, precum si a otetului. 3. CONDITII TEHNICE DE CALITATE 3.1 Materii prime si auxiliare 3.1.1 Materiile prime si materialele auxiliare folosite pentru producerea vinurilor trebuie sa corespunda conditiilor de calitate stabilite prin standardele de produs, cu respectarea normelor sanitare in vigoare. 3.1.2 Strugurii folositi ca materie prima pentru producerea diferitelor categorii de vin trebuie sa prezinte urmatoarele limite minime ale continutului de zaharuri: - pentru vin de masa (VM): 145g/l - pentru vin de masa superior (VMS) 162g/l -pentru vin de calitate superioara (VS) 170g/l - pentru vin cu denumire de origine controlata (DOC) 190 g/l -pentru vin cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) -cules la maturitate deplina (DOCC-CMD) 196g/l - cules tarziu (DOCC-CT) pentru vin rosu, sec: 204g/l pentru celelalte tipuri de vin 220g/l -cules la innobilarea boabelor (DOCC-CIB) (struguri cu atac de mucegai nobil sau culesi la stafidirea boabelor 240g/l 3.2 Propretati organoleptice Tabelul 1 Proprietati Conditii de admisibilitate
organoleptice
Aspect
Culoare Miros
Gust
Vinuri curent
de
consum Vinuri de calitate Vinuri cu denumire de superioara (VS) origine controlata (DOC), vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) Limpede, fara Limpede-cristalin, Limpede-cristalin, fara sediment fara sediment sediment. Vinurile rosii, invechite in sticla, pot avea o depunere de culoare pe peretii sticlei Alb-verzui, alb-galbui, galben-verziu pana la galben-auriu, roz sau rosu, caracteristica tipului de vin si vechimii Caracteristic de vin, Caracteristic de vin, Aroma caracteristica soiului ( fara miros strain fara miros strain; buchet la vinurile vechi), fara aroma caracteristica miros strain pentru vinurile vlaorificate cu denumire de soi Placut, fara gust strain Placut, armonios, Placut, armonios, tipic pentru tipic podgoriei sau arealul de producer si pentru zonei de producer, soi, bine evoluat la vinurile fara gust strain vechi, fara gust strain
3.3 Proprietati chimice Vinurile trebuie sa prezinte, la punerea lor in consum sip e intreaga perioada de garantare a stabilitatii, proprietatile chimice mentionate in tabelul 2. Caracteristici Conditii de Metode de admisibilitate verificare Tarie alcoolica Vin de consum Vin de masa (VM) Min. 8,5 dobandita curent Vin de masa superior Min. 9,5 (conc.alcoolica) la (VMS) 20°,% vol. STAS Vin de calitate superioara (VS) Min.10,0 1) 6182/6 Vin cu denumire de origine controlata Min. 11,0 (DOC) Vinuri cu denumire de origine controlata si Min.11,5 trepte de calitate (DOCC) Aciditatea totala, exprimata in acid tartric, g/l (miliechivalenti/l), 4,5 (60) STAS min. 6182/1 Aciditatea volatila, Vinuri albe si roze 1,08 (18) 2) exprimata in acid acetic, g/l STAS 2) Vinuri rosii 1,20 (20) (miliechivalenti/l), 6182/2 max. Extract sec Vin de consum Vinuri albe si roze 15,0 3) nereducator, g/l, curent Vinuri rosii 16,0 3) min. Vin de calitate Vinuri albe si roze 18,0 3) superioara (VS)
Vinuri rosii
19,0 3)
Vin cu denumire de Vinuri albe si roze 19,0 origine controlata Vinuri rosii STAS 21,0 (DOC) 6182/9 Vinuri cu denumire Vinuri albe si roze 21,0 de origine Vinuri rosii 23,0 controlata si trepte de calitate (DOCC) Zaharuri totale, g/l Vinuri seci Max. 4,0 STAS Vinuri demiseci 4,01… 12,0 Vinuri demidulci 12,01… 50,0 6182/17 Vinuri dulci Min. 50,01 Dioxid de sulf Vinuri rosii, seci 160,0 total, mg/l , max. Vinuri albe si roze, seci 210,0 Vinuri rosii, demiseci 210,0 STAS Vinuri albe si roze, demiseci 260,0 6182/13 Vinuri demidulci si dulci 300,0 Vinuri provenite din struguri culesi la 350,0 supramaturare, bogate iin zaharuri si enzyme oxidazice (Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa) Acid citric, g/l, 1,0 STAS max. 6182/26 Diglucozidul Vinuri rosii obtinute din struguri proveniti 15,0 STAS mavidinei, mg/l, din soiuri nobile 6182/20 max. 1) Vinurile VS, exportate sub denumiri generice ca:Landwein, Vin de Pays, Country Wine sau altele similar, cu mentionarea indicatiei geografice recunoscute pot prezenta o tarie alcoolica totala de min. 10,0% vol si o tarie alcoolica dobandita de min. 9,0% vol. 2) Limita poate fi depasita pentru unele vinuri vechi, produse dupa tehnologii special 3) In anii cu conditii nefavorabile, vinurile de consum curent si cele de calitate superioara (VS) pot avea un extract sec nereducator mai mic cu 1,0 g/l fata de limitele date. NOTE: 1- Pentru parametrii: arsen, plumb, cupru, cadmiu, staniu, zinc si methanol, limitele de admisibilitate sunt stabilite de reglementari legale in vigoare. 2- Proprietatile organoleptice si chimice pentru fiecare tip de vin cu denumirea de origine controlata (DOC) sau cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC) se stabilesc prin decizii de acordare a dreptului de producer a acestor vinuri.
3.4 Proprietati microbiologice Conform reglementarilor in vigoare. 4. REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATII Conform SR 7588.
5. METODE DE VERIFICARE 5.1 Verificarea modului de ambalare, marcare si inchidere a ambalajelor cu vin Se face prin examinarea vizuala a lotului. 5.2 Verificarea volumului de vin continut in ambalajele cu vin Conform SR 7588 5.3 Verificarea proprietatilor organoleptice Conform SR. 5.4 Verificarea proprietatilor chimice Conform strandardelor indicare in tabelul 2. 5.5 Verificarea continutului de arsen si metale si a proprietatilor micobiologice Conform standardelor indicate in anexa. 6. AMBALARE, MARCARE, DEPOZITARE SI TRANSPORT 6.1 Ambalarea, marcarea, depozitarea si transportul vinurilor se face prin respectarea regulilor stabilite prin SR 7588 si prin reglementarile legale in vigoare, cu unele completari, care rezulta din specificarea acestei categorii de produse alimentare 6.2 Prin “denumirea produsului”, in sensul mentiunilor obligatorii prevazute in
etichetare, se intelege categoria de calitate a vinului: “Vin de masa”, “Vin de masa superior”, “Vin de calitate superioara (VS)”, “Vin cu denumire de origine controlata (DOC)”, “Vin cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC-CMD, DOCC-CT, DOCC-CIB)”. 6.3 Indicarea denumirii soiului sau a soiurilor din care provine vinul se face in mod obligatoriu in cazul vinurilor cu denumire de origine controlata si a celor cu denumire de origine controlata si trepte de calitate, precum si in cel al unor vinuri de calitate superioara (VS), cu exceptia anumitor vinuri destinate exportului. Atunci cand pe eticheta este indicate denumirea a doua sau trei soiuri, acestea trebuie trecute in ordinea descrescatoare a participarii lor la constituirea vinului, care nu trebuie sa fie sub 15%. 6.4 Locul de origine sau de provenienta al produsului, a carui mentionare este obligatory conform reglementarilor, se face prin intermediul denumirii de origine, pentru vinurile DOC si DOCC, sau al indicatiei de provenienta geografica, pentru vinurile VS, cu conditia de a se utiliza denumiri diferite pentru cele doua categorii de vinuri.
7. TERMENE DE GARANTARE A STABILITATII Termenul de valabilitate al produsului, in intelesul de termen de garantare a stabilitatii, se stabileste de catre producator si se inscribe pe etichete numai in cazul vinurilor cu tarie alcoolica mai mica de 10% in volume ( vinuri de consum curent), conform prevederilor din reglementarile legale in vigoare.
Bibliografie:
1.
Dima, Dumitru; Diaconescu, Ion; Rodica, Pamfilie si altii
Marfuri alimentare si securitatea consumatorului, Editura Economica, Bucuresti, 2006
2.
Dima, Dumitru; Pamfilie, Rodica; Procopie, Roxana
Marfuri alimentare in comertul international, Editura Economica, Bucuresti, 2001
3.
Petre, Tantica; Iordache, Gabriela
Studiul calitatii produselor si serviciilor , manual pentru clasa a XI-a , Editura Niculescu, Bucuresti , 2002
4.
***
www.asro.ro
