ş
ţ
Origini ă ă ă
ă
ă ă
ş
ă ş
ş
ţ
ş ş
ţ ă
ă
ţ
ă
ş
ăţ
ş
ă
ţ
ă
ţ ă ă
ş ş
ă
ă ţ ă
ăş
ă ă ă
ş
ă
ă
ă ţ
Ce a însemnat Romanizarea? Prin romanizare inţelegem răspândirea culturii materiale romane (construcţii, unelte, ceramică, bijuterii) şi a culturii spirituale umane (limba, reli religie, gie, cuno ştinţe specifice, obiceiuri), in rândul geto-dacilor. In concluzie se poate spune ca romanizarea este o simbioz ǎ etnolingvistica si cultural ă intre autohtoni şi nou-veniţi.
Biblia de la Bucureşti
Biblia de la Bucure ști (cunoscut ă și sub denumirea de Biblia Cantacuzino) Cantacuzino) a fost prima traducere complet ă a Bibliei în limba român ă, fiind publicat ă la București în 1688. Scris ă cu caractere chirilice, chirilice, titlul ei complet era “Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptur ă a Vechiului și Noului Testament”. Traducerea s-a bazat pe versiunea lui Nicolae Milescu a Septuaginta, rev ăzută de „oamenii locului”, cu aportul fraților Greceanu (Radu și Șerban), fiind tipărită în Țara Românească cu ajutorul principelui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Aceast ă Biblie a pus o piatră de temelie la dezvoltarea limbii române scrise, pentru mult timp ea fiind Biblia standard folosit ă de către Biserica Ortodox ă Română.
Mitropolitul Varlaam A fost o personalitate imporatan ă in istorie dar şi un om de cultură cultur ă religioasă religioasă fiind scriitor şi traducător religios. A fost născut în jurul anului 1580 cu numele original de Vasile Mo ţoc fiind un fiu de ţăran din Bolote şti.Ulterior va deveni un "om de temperament cu o mare pasiune oratorică".Numele de “Varlaam” este dat de obstea Mănăstirii Secu unde este c ălugărit(16081613).Moare în 1657 la vârsta de peste 70 de ani.
Activitate
1618: studiază cărţile, în deosebi cele religioase; traduce
Scara (Leastvița) Sfântului Ioan Scararul. 1637: termină Cazania sa, intitulată "Carte românească de învăţătură dumenecele dumenecele preste preste an şi la praznice împărăteşti, împărăteşti, şi la sfânţi mari"; mari"; printr-o scrisoare adresată Ţarului, îi cere sprijinul
pentru a o tipări. 1640: înfiinţarea primei tipografii româneşti din Moldova, instalată la Mănăstirea “Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi; tipăreşte cărţi în limba română, traduceri proprii sau ale lui Eustratie Eu stratie logof logof ătul;inaugurează un puternic curent de răspandire a cărţii româneşti, continuat mai târziu de mitropolitul Dosoftei înfiinţează prima şcoală de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovniceşti de la Kiev Kiev.. Mitropolitului Varlaam Varlaam i se atribuie traducerile manuscrise ale unor un or texte liturgice:un Evangheliar, Evangheliar, un u n Apostol şi o Psaltire<
>este o tipăritură aparută la Iaşi, considerată, fie şi parţial, o traducere a lui Varlaa Varlaam, m, însă se pare că este de fapt, prima lucrare a lui Dosoftei. Opera capitală a lui Varlaa Varlaam m este
ă
ăţă
ă
Cazania - manuscris
Dosoftei Cărturar român, poet, traduc ător şi mitropolit al Moldovei născut la 26 octombrie 1624 ca fiu de neguțător cu numele de Dimitrie Baril ă. Învaţă la Iaşi, la şcoala domnească de la „Trei Ierarhi”, apoi la şcoala Frăţiei Ortodoxe; cunoştea limba elen ă, neogreacă, latină, slavonă, rusă, ebraică, ucraineană și polonă.
Activitate
1649:ieromonah la Probota;traduce pentru prima oară în româneşte”Istoriile lui Herodo”Cronograful lui Matei Cigalas” Herodo” Cigalas”, cartea” cartea”Mântuirea păcătoşilor ”şi fragmente din” din ”Viaţa şi minunile Sfântului Vasile cel Nou”;
1658-1660: primește numele de Dosoftei; devine episcop la
Huși; 1660-1671:episcop la Roman; revizuiește traducerea lui Nicolae Milescu a Testament”; “Vechiului Testament”
1665: începe versificarea„Psal versificarea„Psaltirii”~> tirii”~> capodopera sa poetică; po etică; antiturcească a lui Ştefan Petriceicu; 1671:Mitropolit al Moldovei;sprijină politica antiturcească 1673: pleacă în Polonia; traduce prologul dramei ”Erofili”;traduce”Dogmatica Sfântului Ioan Damaschinul”;la Uniev se tipăresc „Psaltire a Sfântului prooroc David" - în versuri, şi „Preacinstitul Acatist şi Paraclis al Preasfintei Născatoare de Dumnezeu”; 1674:după lupta de la Hotin, se refugiează în Polonia, unde rămâne până în 1675; va continua să editeze 1680:„Psaltirea de-nteles a sfântului împărat prooroc David”(Psaltirea slavoromână);
“Dumezeiasca liturghie denîţăles” şi “Viaţa şi petrecerea sfinţilor”
Texte
Cartea lui Iov Ecleziastul Cartea lui Iona Cartea lui Ruth Cantarea cantarilor
Cartea lui Iov este o carte din Vechiul Vechiul Testament Testament (Biblia ebraică). Cartea prezintă povestea lui Iov, Iov, suferințele sale în momentul când se află în mâinile lui Satana, discuțiile sale cu prietenii despre originea și natura suferinței lui, provocarea sa către Dumnezeu, și, în cele din urmă, un răspuns de la Dumnezeu. Ecleziastul (din limba greacă: Ἐκκλησιαστής, original numită cu sensul de "Predicatorul") este o carte din Vechiul Testament. Încă de la început se afirmă că această carte conține cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, împăratul Ierusalimului. Cartea lui Iona este a cincea în colecția celor douăsprezece cărți
profetice minore din Vechiul Testament Testament
“Cartea lui Ruth” este una din cărțile Bibliei ebraice impreuna cu «Cântarea cântărilor».
Studii critice, filozofice, eseistice
“Istoria literaturii romane vechi”- Nicolae Cartojan(fragmente) “Istoria literaturii literaturii romane romane de la origini origini pana in prezent”- George Calinescu(fragmen Calinescu(fragmente) te) “Intre Orient si Occident” - Neagu Djuvara(fragmente) “Sacrul si profanul”- Mircea Eliade
“Sacrul si profanul”- Mircea
Eliade
La baza textului stă ideea conform căreia nicăieri în lume nu exiustă o persoană 100% arelig ar eligioas ioasă, fiecare om credzând intr in tr -o divinitate şi că oricare ar fi gradul de deteriorare a credinţei credinţei,, memoria istorica pastreaza urme religio r eligioase. ase. Spatiul profan pastreaza locuri “privilegiate”, “privilegiate”,
deosebite de celalalte, memoriile memoriile primare din copilarie, copilarie, cu sarbatorile sarbatorile religioase petrecute in familie. Aceste spatii devin opoziţie între spaţ spaţiul sacru, “locuri sacre”. Pentru Pentr u omul religios, religios, existǎ o opoziţ singurul real, şi restul spaţ spaţiului. Opoziţ Opoziţia spaţ spaţiu sacru spaţiu profan se prelungeş prelungeşte în opoziţ opoziţia Cosmos (spaţiu locuit, consacrat în prealabil)/Haos. prealabil)/Haos. Pentru omul religios hierofania face din locul unde se petrece Centrul Lumii o poartă către alta lume )Hierofania reprezintǎ o deschidere, deschidere, iesiri din profan, ea face posibilă comunicarea între Cer, Cer, P ǎmânt, de-a lungul unei axe.
Ce a însemnat Dimensiunea reli religioas gioasǎ a existenţţei? existen Dimensiunea reli religioas gioasǎ a existenţei a însemnat dupa opinia mea un început glorios al scrisului. A avut un rol însemnat în introducerea introducerea completă și definitivă a limbii române.
Surse http://www.wikipedia.org http://www.google.ro http://ro.scribd.com http://www.didactic.ro https://us-mg5.mail.yahoo.com
Nicolae Cartojan
