Studiu de caz II -a Subiectul: Carol T., varsta 9 ani, elev in clasa a II-a Problematica investigată: tulburari de comportament, inadaptarea şcolară; Metode şi procedee de investigaţie : ancheta socială, studiul documentelor şcolare ,interviul semistructurat şi liber, observaţia, ; Perioada: pe tot parcursul anului şcolar 2010-2011; sau, , dezinteres faţă de Factori individuali: lipsa de respect faţă de colegi, oamenii din jurul sau, activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie, tendinţe de bravare,tulburări de comportament Factori familiali: - lipsa supravegherii familiei ( tata plecat la muncă si face naveta in alta localitate, mama este plecata din familie, divortata si plecata in Italia) - stă singur singur întreaga întreaga zi sau uneori uneori cu bunica bunica dar aceasta aceasta nu are autoritate asupra lui. - condiţii materiale bune, locuiesc intr-o casa cu etaj etaj prea mare mare doar pentru familia compusa di tata si fiu. Bunicii locuiesc in aceeasi localitate, localitate, dar ceva mai departe.
OBSERVAREA ŞI ÎNREGISTRAREA DATELOR Culegerea şi înregistrarea datelor s-a efectuat pe toata perioada anului şcolar. Descrierea comportamentului deranjant: Carol Carol este un copil copil care deranjea deranjeaza za colegi colegii,i, atat atat in timpul timpul orelor, orelor, cat cat mai ales ales in in pauze. pauze. Mereu Mereu face cate cate o trasnaie, trasnaie, cu buna stiinta. stiinta.Desi Desi stie ca nu e bine ce face si pro promi mite te cu lacr lacrim imii ca se va indr indrep epta ta,, uita uita si a adou adouaa zi o ia de la capat capat,, fiin fiindd neascultator, bataus, sacaitor pentru ceilalti. o
o o o o
o
o
o
o o
Când Când treb trebui uiee să lucr lucrez ezee indi indivi vidu dual al în clas clasăă nu-ş nu-şii term termin inăă nici niciod odat atăă activitatea, nu rămâne liniştit şi îşi deranjează colegii. Carol are capacităţi intelectuale de nivel mediu. Înţelegerea verbală şi aptitudinea de conceptualizare conceptualizare şi gândire sunt bune. Ii place mai mult matematica, matematica, insa nu straluceste. Dovedeşte un interes scăzut faţă de celelalte celelalte obiecte: limba română, română, dar vrea să ştie cât mai multe despre Italia Reactioneaza pozitiv daca este laudat, dar se supara foarte tare daca este certat în faţa altora, dorind să se răzbune pe cei care au asistat asistat la discuţie. Pare jenet dacă este lăudat sau certat în faţa altora, dar după, nu se lasă până nu loveşte pe unul dintre colegii care au asistat la discuţie. Ramâne singur singur în timpul timpul recreaţiilor, ceilalţi ceilalţi îl ocolesc, ocolesc, pentru pentru că are are de multe ori, un comportament violent. Carol spune că, acasă de de multe ori, este batut de catre tata pentru poznele sale. Carol pare inca inca de la prima prima vedere vedere un un baiat nelini neliniştit ştit , ochii ochii cautand cautand mereu mereu ceva nou, picioarele si mainile in continua continua miscare.
o
o
o
El declară că acasă acasă face treaba uneori in gospodarie, gospodarie, dar, cand ramane singur singur uneori sic sic ate o zi intreaga, merge prin prin sat, pe la alti copii cu care care face face mari trasnai. La şcoală vrea sa sa fie mereu in centrul atentiei, atentiei, de cele mai multe ori iesind in evidenta cu lucruri rele. Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la bătaie, devine violent. Tatal Tatal sau se plange de multe ori de comportame comportamentul ntul agresiv agresiv al baiatului baiatului si recunoast recunoastee ca o parte din vina o are si el, deoarece deoarece il bate adeseori adeseori.Stie .Stie ca baiatul sufera de la despartirea despartirea de mama lui si nu vrea sa accepte ca ca a plecat plecat pentru totdeauna. Copilul inventeaza adeseori discutii telefonice cu mama lui, care nu au avut loc, decat in mintea sa.
ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR I POTEZELOR Tulburaril Tulburarilee de comport comportamen amentt ale lui Carol cat cat si inadap inadaptarea tarea lui lui la şcoală şcoală este este datorata datorata faptului faptului ca se simte diferit diferit de ceilalti copii copii neavand-o neavand-o pe mama alaturi, alaturi, neavandu-l nici pe tata de cele mai multe ori. Agresivitatea Agresivitatea tatalui tatalui se oglindeste oglindeste in agresivitatea baiatului, acesta acesta dorind sa fie remarcat remarcat de catre catre colegi si invatatoare, invatatoare, indiferent prin ce mijloace.
Plan de interventie Obiective pe termen lung 1. Carol Carol va int intera eracti ctiona ona cu cole colegii gii aten atentt monit monitori orizat zat de catr catree invat invatato atoare are,, care ii va dirija comportamentul. comportamentul. 2. La şcoal şcoalăă va lua part partee la discuţ discuţii iile le stru struct ctur urat atee şi nest nestru ruct ctur urat atee cu toţi toţi colegii. 3. Activităţi Activităţile le scrise scrise vor fi termina terminate te în timp util. Obiective pe termen scurt 1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi. 2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi resposbilizat. Metode şi strategii o
o o
o o
o
Se vor aplica teste teste proiective proiective si se va utilize artterapia artterapia,, combinandu-s combinandu-see cu basmul terapeutic Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise. Invatatoa Invatatoarea rea il va ajuta pe Carol sa depăşeas depăşeasca ca teama de a participa participa la ore, spunân spunândudu-şi şi părere părereaa în faţa faţa colegi colegilor lor săi, săi, printr printr-un -un sistem sistem de spriji sprijinn şi încurajare Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el. O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape 100%. I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească aptitudinile în situaţiile situaţiile în care interacţionează interacţionează cu grupul de elevi elevi prin responsabilizarea responsabilizarea sa în competiţii, concursuri.,chiar concursuri.,chiar si la munca in echipa
o
Se va cere cere ajut ajutor orul ul cons consil ilie ieru rulu luii scol scolar ar,, data data fiin fiindd natu natura ra cron cronic icaa a problemelor lui Carol
Responsabilităţi o o
o
o
o
o
o o
Va lucra o dată pe saptamană cu consilierul şcolii. I se cere lui Carol să răspundă zilnic de creta şi buretele buretele pentru tablă, de curăţenia clasei, explicându-i cât de importantă este sarcina sa. Participarea în clasă Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul răspunsul unei unei întrebări care va fi pusă în ziua următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în clasă, micşorându-i teama de a răspunde în faţa colegilor. Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel încăt să-i permită să participe sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă. Participarea lui Carol la discuţiile din clasă nu va lasa loc unei intensificări speciale. Băiatul Băiatul va fi conştient că răspunsurile răspunsurile corecte corecte date în faţa colegilor sunt de fapt o recompensă “ Ceilalţi vor vedea că nu sunt aşa de rău.” Se va reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă. Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei evaluări sumative. În timpul activităţilor de grup, Carol va avea ca sarcină sarcină să dirijeze sau să coordoneze planul de acţiune după o consultare cu învăţătoarea care trebuie trebuie să să spună ce să spună spună şi ce să facă în rolul respectiv. Şedinte de consiliere •
o
o o
O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar. O dată pe lună va participa şi tatal lui Carol
Evaluarea programului de schimbare Periodic au avut loc şedinţe cu Carol, tata şi consilierul şcolar. » Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile spontane şi convenabile convenabile lui Carol cu alte persoane. » Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare pe această temă. Număr ărul ul mărit mărit de acti activi vită tăţi ţi scri scrise se pare pare să fi mări măritt puţi puţinn câte câte puţi puţinn » Num siguranţa băitului. Spre exemplu, după perioada de două săptămâni a obiectivului pe termen scurt, elevul a început să participe în clasă din ce în ce ce mai mult, mult, fiind din ce ce în ce ce mai activ. » Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde putea merge ( întârzia, întârzia, dădea dădea răspunsuri răspunsuri nepotrivit nepotrivite, e, vorbea vorbea neîntreba neîntrebat,t, vorbea vorbea în timpul timpul orei cu alţi colegi, deranjân deranjândd ora şi se purta la fel ca înainte). înainte). Dialogul Dialogul lui Carol Carol cu consilier consilierul ul şcolar şi cu »
doamna doamna învăţă învăţătoa toare re au arătat arătat că acest acest compor comportam tament ent siguranţa crescută a copilului şi încrederea sa în relaţiile Observatii: »
»
»
»
Concluzii
reflec reflectă tă cu ceilalţi.
Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă o atitudine cât mai flexibilă. La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite în clasă. Randamentul lui Carol la învăţătură a crescut, crescut, dar s-a impus în continuare ajutorul doamnei învăţătoare, prin program de lucru suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptamână în afara orelor de clasă. Tata continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite acasă, deşi recunoaşte că baiatul depune mai mult efort pentru a colabora.
Dorinţa lui de a epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic se datorează lipsei de comunicare atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii. Comportamentul său agresiv este datorat lipsei unei persoane de sex feminin din casă, respectiv mama, în care copilul are mare încredere. Momentan, el se simte abandonat de mama. în continuare şi consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici experimentale pentru a ameliora comportamentul agresiv şi de inadaptare şcolară pentru Carol.
Recomandari: Recomand multa atentie atat acasa acasa cat si la scoala scoala din partea celor celor care il indruma pe Carol.Tatalui i-as sugera sa fie mai intelegator si eventualele greseli pe care baiatul le face sa le discute discute cu acesta cu calm pentru a-l face sa inteleaga inteleaga ca aq gresit, fara a fi violent. Pe doamna doamna invatatoare as as sfatui-o sa gestioneze cu tact situaltiile de criza provocate provocate de catre Carol si sa evite producerea acestora pe cat posibil prin redirectionarea energiei baiatului asupra asupra unor activitati activitati stimulatoare si motivante. Propuneri: Din punctul meu de vedere ar trebui ca profesorii să fie instruiti in sensul recunoasterii comportamentelor care nu corespund intocmai standardelor si sa invete invete tehnici de interventie asupra acestora acestora inainte de a deveni prea greu de corectat. BIBLIOGRAFIE:
1 - Sorin Cristea - "Mamagementul "Mamagementul organizaţiei şcolare"- EDP, Bucureşti-2003; 2 - Ioan Jinga - "Managementul învăţământului”- Editura “Aldin”, Bucureşti, 2001 3 - Emil Paun - "Şcoala o abordare socio-pedagogică"socio-pedagogică"- Ed."Polirom"-
Iaşi-1999. 4 – Romiţă Iucu- “Managementul clasei”- Ed.”Credis”- Bucureşti- 2003
