Dimensiunea Geopolitică a Bazinului Mării Caspice

Dimensiunea geopolitică a bazinului Mării Caspice 2.1 Descrieţi dimensiunea geopolitică a bazinului Mării Caspice (3p.) 2.2Determinaţi interesele geopolitice şi geostrategice ale SUA şi Federaţiei Ruse în bazinul Mării Caspice (5p.) 2.3 Anticipaţi desfăşurarea eenimentelor geopolitice in bazinul Mării Caspice (7p.)

Subiectul !" I. Marea Caspică – imensiunea geogra!ica. Marea Caspica este cel ma i mare lac pe #ăm$ nt% așezat la & otarul 'uropei și Asiei și este numit mare datorită dimensiunilor sale foarte mari( Marea Caspică reprezintă un lac lipsit de scurgere( Marea Caspică este amplasată la &otarul dintre cele două părți ale 'urasiei) 'uropa și Asia( Cea mai intinsa suprafata maritima inc&isa de pe glob% situata la *+ m sub nielul ,ceanului #lanetar% situata la granita dintre 'uropa si Asia% la ' de Marea -eagra% impartita intre .ran% Azerbaid/an% Rusia% 0aza&stan si 1ur2menistan( Se intinde pe directia -3S pe o lungime de ! *44 2m 5n Marea Caspică se află surse bogate de petrol și gaz natural( Rezerele de petrol alcătuiesc în /ur de !4 miliarde tone% iar împreună cu gazele naturale 6 !+ 3 *4 miliarde tone( '7tragerea petrolului în Marea Caspică a început în anul !+*4( -aigația este destul de dezoltată( 5n /umătatea a doua a ț ereațți eiului în cantită i mai mari% în ș secolului 8.8 a început e7trag scopuri industriale% pe aceea i peninsulă% iar apoi și pe alte teritorii( #e l$ngă e7tragerea petrolului% pe țărmul Mării Caspice se practică și e7tragerea sării% calcarului% prundișului% nisipului% argilei etc( Marea are legătură naigațională cu Marea Azo prin r$ul 9olga% Don și Canalul 9olga3Don ( #rincipalele porturi sunt Astra&an :Rusia"% ;a2u :Azerbaid/an" si ;andar S&a& :.ran"( Fluiul 9olga furnizeaza +4< din apa dulce care se arsa in mare% raurile si fluiile Ural% 'mba% 1ere2% 0ura si Atre2 se arsa si ele in M area Caspica( Subiectul *" Interesele actorilor regionali in regiune ) =ona Mării Caspice este astăzi una dintr e cele mai importante zone geostrategice de pe glob( Regiunea Mării Caspice este considerată a fi cea mai importantă zonă din punctul de edere al resurselor energetice% după >olful #ersic( Conform prognozelor% în anul *4*4% la niel global se a consuma cu ?4< mai mult petrol dec$t în prezent( .ar în aceste condiţii% regiunea Mării Caspice pare să asigure resursele energetice pentru dezoltarea economică iitoare( ;azinul Mării Caspice adăposteşte al treilea zăcăm$nt de petrol al lumii% după cele din >olful #ersic şi Siberia( 5n raportul Departamentului de Stat al SUA din !@@ prezentat Congresului se remarca faptul că% Bdispun$nd de rezere potenţiale :posibil de e7tras"% care ating *44 miliarde barili de petrol :în /ur de *% miliarde tone"% regiunea caspică poate deeni /ucătorul nou cel mai important pe piaţa mondială a petrolului în deceniul următor( De3a lungul timpului% această mare a fost cunoscută sub peste E4 de denumiri% acesta fiind un argument în a susţine faptul că ea a constituit dintotdeauna un element important în ecuaţiile geopolitice% geoeconomice şi geostrategice ale lumii(

#$nă la destrămarea URSS% Marea Caspică a fost domeniul e7clusi a două state rierane) .ran şi URSS( După !@@!% situaţia s3a sc&imbat profund% iar saltul de la doi la cinci rierani :Rusia% 0aza&stan% 1ur2menistan% .ran şi Azerbai/an" a aut drept consecinţă multiplicarea intereselor şi pretenţiilor /uridice asupra mării şi resurselor sale% mai ales asupra rezerelor de petrol şi gaze naturale( Acest spatiu este at$t o zonă de tranzit a comertului euroasiatic% un spaţiu de interferenţă a sferelor de influenţa a marilor puteri % dar şi un centru politic sau un creuzet al unor culturi şi ciiliza ţii srcinale( Marea Caspică %%a str$ns de asemenea în /urul ei nenumărate ciilizaţii % c&iar dacă într3 un timp a e7istat un monopol e7clusi rusesc la începutul secolului 88 %actualmente e7istă o competiţie acerbă pentru e7ploatarea resurselor sale( De asemenea statele rierane %mai puţin cele din Asia Centrală sunt zone în care tensiunile politice at$t interne c$t şi e7terne sunt din ce în ce mai încordate) .ran%Azerbaigian sau spaţiul - Caucazian din cadrul Federaţiei Ruse( Dintre toate statele rierane Mării Caspice% .ranul deţine cele mai mari rezere de gaze( 5n iitor% c$nd gazele or fi mai importante dec$t petrolul% .ranul a lua locul Arabiei Saudite% iar Marea Caspică a deeni ceea ce în prezent reprezintă >olful #ersic pentru comerţul cu petrol(#rincipala problemă a regiunii caspice o constituie însă transportul &idrocarburilor spre principalii consumatori din lume( #unctul de edere al Azerbaid/anului in legătură cu problema Marii este total opus poziţiei Federaţiei Ruse( 'senţa cerinţelor Azerbaid/anului constă in următoarele) Marea Caspică trebuie să fie impărţită după principiul mării internaţionale pe sectoare naţionale care cuprind grosimea apelor şi suprafaţa( .n ceea ce prieşte 0aza&stanul% in prezent se poate menţiona că poziţia acestuia in priinţa statutului de drept al Mării Caspice in general se aseamănă cu poziţia azeră :Azerbaid/an" ( 9orbind despre poziţia .ranului in c&estiunea abordată% menţionăm solidaritatea acestuia cu Rusia) Marea Caspică trebuie să fie in folosinţă comună% conform principiului de Condominium (.n mod formal% 1ur2menistanul este gata să se menţină de statutul ec&i al Mării Caspice% in realitate% insă% porneşte de la e7istenţa sectorului său( III. "ctorii internationali in regiune # >eopolitica Mării Caspice cuprinde următoarele regiuni) estul Asiei Centrale% sudul Rusiei%sud3estul Caucazului şi nordul .ranului( .n trecut% ca şi in prezent% Marea Caspică atrăgea atenţia datorită resurselor naturale de care dispune% precum şi din punct de edere al potenţialului uman( .nteresele marilor puteri% precum Rusia şi SUA% se intalnesc in această zonă( .n 'ul Mediu% presărat cu eenimente politico3militare de anergură eurasiatică% cum au fost Cruciadele% rutele comerciale care legau 'uropa de C&ina au fost dominate de puteri aderse( .n cazul Drumului Mătăsii% acesta a inceput să capete o importanţă strategică% dar şi economică( Regiunea deine un element important in cadrul contactelor eurasiatice( ,cupand teritorii in 'uropa% nordul Africii şi Asia% .mperiul ,toman deţinea controlul asupra centrelor comerciale tradiţionale din regiunea Mediteranei% care lega estul de est( .nformată de ruşi că nu i se a permite să acceseze litoralul caspic% 1urcia% la randul ei% a blocat accesul Rusiei la Marea -eagră%cu a/utorul tătarilor din Crimeea şi a aliaţilor din Caucaz( .n acest caz% 1urcia se baza pe spri/inul unora din statele est3europene% in special pe Anglia% care% la randul său% era preocupată

de e7pansiunea regiune( Cu toate acestea% #etru a ocupat !**3!*? ţărmurile estice şi estice rusească ale MăriiinCaspice şi şi3a inlăturat rialii( Cea. de3a douaintentatiă a Rusiei de a ocupa ţărmul de est al Mării Caspice a aut loc la sfarşitul secolului al 89...3lea( 1entatiele Rusiei soietice de a obţine controlul asupra regiunii caspice% in ederea desc&iderii accesului către Asia Centrală au deenit din ce in ce mai eidente( 'senţial pentru aceasta era oraşul3port la Marea Caspică% ;a2u% care asigura% la inceputul primei confruntări mondiale% trei pătrimi din necesarul de

petrol al Rusiei% respecti !< din necesarul de petrol la niel mondial( Dizolarea URSS% in !@@!% urmată de apariţia unor noi state in Caucazul de Sud şi in Asia Centrală a dus la reenirea actiă a ,ccidentului in regiune% Marea Caspică făcand obiectul unor situaţii fără precendent( Astfel% a apărut problema reglementării statutului Mării Caspice% discutată de Rusia% Azerbaid/an% .ran% 1ur2menistan şi 0aza&stan( Anterior dezmembrării URSS% Marea Caspică fusese considerată lac rusesc% fapt ce i3a permis Federaţiei Rusă să deină unul dintre principalii pretendenţi la rezolarea acestei probleme( .n prezent% Marea Caspică face obiectul unei rialităţi intre ec&ile şi noile centre geostrategice apărute in regiune( Regiunea Caspicii este o regiune% unde sunt prezente interesele politice% militare3strategice şi economice ale multor ţări şi nu doar a celor rierane( .n afară de rezerele uria şe de &idrocar buri% Mare a Caspică est e un coridor de transport tran s3 continental% care leagă% pe de o parte% Asia Mică şi Asia Centrală şi Caucazul de Sud de 'uropa% iar pe de altă parte leagă 'uropa de Asia de Sud39est şi C&ina( ,dată cu descompunerea U(R(S(S(3ului in anul !@@!% &arta geopolitică a 'urasiei s3a sc&imbat mult% şi% in mod corespunzător% s3a sc&imbat şi sistemul securităţii internaţionale in regiune% inclusi şi cel energetic( Apariţia a peste zece subiecţi noi in relaţiile internaţionale% legăturile lor cu comunitatea mondială au determinat realizarea unei ealuari după noi metode% şi o abordare diferită a problemelor regionale( .n condiţiile reducerii influenţei Rusiei in regiune%SUA urmăresc e7tinderea prezenţei in Asia Centrală şi bazinul caspic% motiand acest interes prin necesitatea diersificării surselorlor energetice( Deşi îndepărtate geografic% SUA au deenit de3a3lungul timpului un /ucător din ce în ce mai important% interesat at$t de e7ploatarea resurselor regiunii c$t şi de preenirea dominării e7clusie a spaţiului geopolitic al regiunii de către Rusia( #rin această prezenţă SUA îşi urmăresc at$t scopurile sale geostrategice euroasiatice dar îşi reprezintă totodată şi propriile interese economice ( #rezenţa occidentalilor în general es te priită de republicile Asiei centrale ca o een tuală oportunitate de dezenclaizare( #e de altă parte baz$ndu3se pe faptul cG Rusia în calitate de fostă superputere are înca puncte neralgice de care SUA a profitat la momentul oportun % soietologul american Step&an F( Co&en este foarte clar în aceastG priinţG % descriin d intenţiile SUA şi declar$nd urmGtorele)%%Hasta inseamnG cG Ias&ingtonul poate încGlca toate acele obligaţii strategice % asumate fatG de Moscoa aşa cum s3a int$mplat c$nd administratia Clinton a iniţiat e7tinderea -A1, spre est( Aşa s3a int$mplat în timpul administratiei ;us& % care a ignorat atitudinea împG ciuitoare a Rusiei şi a decis 6 unilateral sG denunţe 1rat atul priind apGr area antirac&etG şi a acceptat printre membrii -A1, state aflate în imediata ecinGtate a Rusiei :H", astfel de abordare înseamnG cG Statele Unite au dreptul sG atenteze la traditionala sferG de influenţa a Rusiei ) zona balticG% Ucraina% >ruzia% Asia CentralG şi Marea CaspicG JJ( Deşi SUA sunt interesate a facilita U' accesul la resursele energetice ale Asiei centrale%pentru acestea person al această regiun e constituie un importa nt cap de pod strategic împotri a Rusiei% C&inei %.ranului şi posibil #a2istanului% iar bazele militare din statele central asiatice facilitează accesul şi controlul situaţiei din Af ganistan( Subiectul ?" statele central asiatice facilitează accesul şi controlul situaţiei din Afganistan( $ona Mării Caspice este astăzi una intre cele mai importante zone geostrategice e pe glob. %n carul unei serii care ebutează cu acest articol &om 'ncerca să răspunem la cte&a

'ntrebări eseniale pentru 'nelegerea inamicii acestei zone* a m izei +i a impactului pe care rezultatul ,ocurilor energetice caspice 'l poate a&ea asupra relaiilor politice +i economice internaionale.

Ktirea că Rom$nia nu a fi ţară tranzitară a conductei Sout& Stream a ţinut prima pagină a ziarelor c$tea zilei şi problema a fost analizată pe larg de reistele de specialitate( 9estea scumpirii gazelor şi ameninţările înc&ider ii robinetului la gazul rusesc b$ntuie /urnale le de ştiri de la toate orele la fiecare început de iarnă( #etrolul se tot sf$rşeşte de c$ţia ani buni% iar benzina se scumpeşte în fiecare zi( Mai reală sau uşor dramatizată% ameninţarea crizei energetice pluteşte deasupra capului nostru al tuturor% iar problema accesului direct sau indirect la zonele de pe glob unde rezerele de petrol şi gaze naturale sunt încă îndestulătoare ocupă un loc de frunte pe agenda guernelor tuturor statelor lumii(

$ona Mării Caspice# un !estin energetic

Regiunea Mării Caspice este considerată a fi cea mai importantă zonă din punctul de edere al resurselor energetice% după >olful #ersic( Conform prognozelor% în anul *4*4% la niel global se a consuma cu ?4< mai mult petrol dec$t în prezent( .ar în aceste condiţii % regiunea Mării Caspice pare să asigure resursele energetice pentru dezoltarea economică iitoare( ;azinul Mării Caspice adăposteşte al treilea zăcăm$nt de petrol al lumii% după cele din >olful #ersic şi Siberia( 5n raportul Departam entului de Stat al SUA din !@@ preze ntat Congres ului se remarca faptul că% Bdispun$nd de rezere potenţiale :posibil de e7tras"% care ating *44 miliarde barili de petrol :în /ur de *% miliarde tone"% regiunea caspică poate deeni /ucătorul nou cel mai important pe piaţa mondială a petrolului în deceniul următor( C$t despre rezerele de gaze naturale% sunt identificate în regiune rezere de  trilioane m? şi estimate rezere de *43** trilioane m?( Cifre mari( Ki cum un adeărat festin atrage multă lume% instinctele de posesiune% dorinţele de acaparare% alianţele şi /ocurile strategice nu au înt$rziat să apară( "specte geogra!ice +i istorice

#entru a înţelege mai bine dinamica relaţiilor din această zonă este necesar să ne întoarcem puţin în timp( Din punct de edere geografic% Marea Caspică este localizată la graniţa dintre 'uropa şi Asia% fiind delimitată de Munţii Caucaz la est% Munţii 'lburz la sud şi de Deşertul Ustiurt la est( Aici% în zona Caucazului% e7istă mai multe focare de conflict simultane% uneori acestea fiind şi interdependente% iar tensiunile din zonă au implicaţii nu numai asupra stabilităţii zonei% ci priesc şi ameninţă şi securitatea 9estului( De3a lungul timpului% această mare a fost cunoscută sub peste E4 de denumiri% acesta fiind un argument în a susţine faptul că ea a constituit dintotdeauna un element important în ecuaţiile geopolitice% geoeconomice şi geostrategice ale lumii( #$nă la destrămarea URSS% Marea Caspică a fost domeniul e7clusi a două state rierane) .ran şi URSS( După !@@!% situaţia s3a sc&imbat profund% iar saltul de la doi la cinci rierani :Rusia%

0aza&stan% 1ur2menistan% .ran şi Azerbai/an" a aut drept consecinţă multiplicarea intereselor şi pretenţiilor /uridice asupra mării şi resurselor sale% mai ales asupra rezerelor de petrol şi gaze naturale( #robleme de securitate in bazinul Mării Caspice >eopolitica Mării Caspice cuprinde următoarele regiuni) estul Asiei Centrale% sudul Rusiei%sud3 estul Caucazului şi nordul .ranului( .n trecut% ca şi in prezent% Marea Caspică atrăgea atenţiadatorită resurselor naturale de care dispune% precum şi din punct de edere al potenţialului uman(.nteresele marilor puteri% precum Rusia şi SUA% se intalnesc in această zonă( .n 'ul Mediu% presărat cu eenimente politico3militare de anergură eurasiatică% cum au fost Cruciadele% rutelecomerciale care legau 'uropa de C&ina au fost dominate de puteri aderse( .n cazul Drumului Mătăsii% acesta a inceput să capete o importanţă strategică% dar şi economică(Regiunea deine un element important in cadrul contactelor eurasiatice( ,cupand teritorii in'uropa% nordul Africii şi Asia% .mperiul ,toman deţinea controlul asupra centrelor comercialetradiţionale din regiunea Mediteranei% care lega estul de est( .nform ată de ruşi că nu i se a permite să accese ze litoralul caspic% 1urcia% la randul ei% a blocat accesul Rusiei la Marea -eagră%cu a/utorul tătarilor din Crimeea şi a aliaţilor din Caucaz( .n acest caz% 1urcia se baza pe spri/inulunora din statele est3 europene% in special pe Anglia% care% la randul său% era preocupată dee7pansiunea rusească in regiune( Cu toate acestea% #etru . a ocupat in !**3!*? ţărmurile esticeşi estice ale Mării Caspice şi şi3a inlăturat rialii( Cea de3a doua tentatiă a Rusiei de a ocupaţărmul de est al Mării Caspice a aut loc la sfarşitul secolului al 89...3lea(1entatiele Rusiei soietice de a obţine controlul asupra regiunii caspice% in edereadesc&iderii accesului către Asia Centrală au deenit din ce in ce mai eidente( 'senţial pentruaceasta era oraşul3port la Marea Caspică% ;a2u% care asigura% la inceputul primei confruntărimondiale% trei pătrimi din necesarul de petrol al Rusiei% respecti !< din necesarul de petrol laniel mondial(Dizolarea URSS% in !@@!% urmată de apariţia unor noi state in Caucazul de Sud şi in AsiaCentrală a dus la reenirea actiă a ,ccidentului in regiune% Marea Caspică făcand obiectul unor situaţii fără precendent( Astfel% a apărut problema reglementării statutului Mării Caspice%discutată de Rusia% Azerbaid/an% .ran% 1ur2menistan dezmembrării URSS%Marea Caspică fusese rusesc% fapt şi ce 0aza&stan( i3a permisAnterior Federaţie i Rusă să de ină unuldintr e princi palii considerată pretendenţilac la rezolarea acestei probleme(.n prezent% Marea Caspică face obiectul unei rialităţi intre ec&ile şi noile centregeostrategice apărute in regiune( Regiunea Caspicii este o regiune% unde sunt prezente interesele politice% militare3strategice şi economice ale multor ţări şi nu doare a celor rierane( .n afară derezerele uriaşe de &idrocarburi% Marea Caspică este un coridor de transport trans3 continental%care leagă% pe de o parte% Asia Mică şi Asia Centrală şi Caucazul de Sud de 'uropa% iar pe de altă parte leagă 'uropa de Asia de Sud39est şi C&ina(,dată cu descompunerea U(R(S(S(3ului in anul !@@!% &arta geopolitică a 'urasiei s3asc&imbat mult% şi% in mod corespunzător% s3a sc&imbat şi sistemul securităţii internaţionale inregiune% inclusi şi cel energetic( Apariţia a peste zece subiecţi noi in relaţiile internaţionale%legăturile lor cu comunitatea mondială au determinat realizarea unei ealuari după noi metode% şio abordare diferită a problemele regionale( .n condiţiile reducerii influenţei Rusiei in regiune%SUA urmăresc e7tinderea prezenţei lor in Asia Centrală şi bazinul caspic% motiand acest interes prin necesitatea diersificării surselor energetice(Aprecierile specialiştilor priind rezerele de petrol şi gaze ale Mării Caspice sunt diferite(Rusia şi companiile internaţionale caută să minimalizeze rezerele de &idrocarburi caspice( Uniiconsideră că Marea Caspică are cele mai bogate resurse energetice% care pot concura cu rezerelede petrol ale >olfului #ersic% iar alţii consideră că aceste date sunt e7agerate şi reprezintăincercări ale statelor rierane de

a obţine beneficii economice şi politice( Lările rierane MăriiCaspice au demarat dierse lucrări de prospecţiuni şi e7plorare a platformei continentale% prinatragerea companiilor internaţionale% deşi au e7istat şi mai e7istă probleme in ceea ce prieşte delimitarea platoului maritim al Mării Caspice la niel interstatal(Conform pronosticurilor priind creşterea consumului de &idrocarburi% in iitorul apropiat%gradual% interesul faţă de petrolul caspic se a concentra% in primul rand% din partea ţărilor dinAsia de nordest% sud3est şi Asia de sud( #unctul de edere al Azerbaid/anului in legătură cu problema e7aminatăeste total opus poziţiei Federaţiei Ruse( 'senţa cerinţelor Azerbaid/anului constă in următoarele)Marea Caspică trebuie să fie impărţită după principiul mării internaţionale pe sectoare naţionalecare cuprind grosimea apelor şi suprafaţa( .n ceea ce prieşte 0aza&stanul% in prezent se poatemenţiona că poziţia acestuia in priinţa statutului de drept al Mării Caspice in general seaseamănă cu poziţia azeră(9orbind despre poziţia .ranului in c&estiunea abordată% menţionăm solidaritatea acestuia cuRusia) Marea Caspică trebuie să fie in folosinţă comună% conform principiului de condominium (.n mod formal% 1ur2menistanul este gata să se menţină de statutul ec&i al Mării Caspice% inrealitate% insă% porneşte de la e7istenţa sectorului său(1ransportul petrolului caspic atinge nu numai interesele statelor de pe langă Marea Caspică%ci şial statelor europene( Dinamica economică a dezoltării transportului resurselor energetice aleMării Caspice poate fi impărţită in două etape( #rima etapă se poate numi Betapa pregătitoare%cand statele de pe coastele Mării Caspice stăteau doar in e7pectatiă% ealuand posibilităţile lor in regiune şi incă nu aeau obiectie şi programe stabilite( .n regiunea MăriiCaspice e7istă o serie intreagă de probleme care incă nu sunt rezolate% printre acestea trebuie eidenţiate situaţia ecologică şi pericolul terorismului energetic( Ki numai rezolarea totalităţii problemelor poate să ducă la asigurarea securităţii energetice in regiune(Afganizarea intregii Asii Centrale reprezintă un pericol potenţial nu numai pentru statele din Asia Centrală% ci şi pentru Rusia% pentru care aceasta regiune% după părerea multor analişti ruşi%reprezintă Bun loc fierbinte( .n ceea ce prieşte eenimentele din Afganistan% poziţia1ur2menistanului este determinată% inainte de toate% de interesele e7portului de gaze( '7plicaţia oficială a Aşgabatului consta in faptul că% 1ur2menistanul este un stat neutru şi că eenimenteledin Afganistan nu reprezintă o ameninţare pentru el( .n timpul războiului ciil% care s3 adideclanşatin infu1ad/i2istan% zeci tad/ici slocat in taanul bere!@@* de re giaţi in pro incideilemiidedeno rd ;as3au da&srefugiat &an% 1ain&aAfganistan% r% ;al& şi unde 0unds3au uz( '7aminandsituaţia militară din Afganistan% c&iar din anul *44?% nu este oportun să orbim .nrăutăţirea situaţiei interne afgane deine eidentă in *44?% după inceperea operaţiunii anglo3 americane in .ra2% care% pe langă toate celelalte% a dus in Afganistan la creşterea puternică a spiritului antiamerican şi a spiritului radical religios( .n Afganistan% ca şi in .ra2% americanii nu depun suficiente eforturi pentru restabilirea in aceste ţări a economiilor% infrastructurii% precum şiordinii şi legitimităţii( #entru ţările Asiei Centrale care au condiţii prielnice pentru răspandirea ideilor radicale% ca urmare a neterminării procesului de reformă a economiei% a e7istenţei unui potenţial intern protestatar% care adesea are un caracter ascuns% a nielului scăzut a relaţiilor de integrare% factorul afgan reprezintă un potenţial de ameninţare pentru securitatea naţională( a nielul oricărui stat din regiune% rezolarea problemei este ingreunată(.n politica e7ternă multiseculară a Azerbaid/anului% nu ultimul loc ocupă colaborarea cu statele din Asia Centrală( Cu toată reţinerea relatiă in relaţiile reciproce% in timpul anilor de inceput post3soietici% care s3au caracterizat prin instalarea statelor independente a fostelor republici unionale% in ultimul timp% aceasta colaborare s3a ridicat la un nou niel% care desc&idein faţa părţilor perspectiele parteneriatului strategic plin de speranţe( , pătrundere considerabilăa aut loc la sfarşitul anilor J@4 ai secolului trecut( 'a s3a remarca t prin incepe rea realiză rii unor mari proiecte energe tice% al

căror motor in Caucaz era Republica Azerbaid/an% iar in Asia Centală 60aza&stan( 1otodată s3a reuşit realizarea unui dialog politic% ce s3a manifestat in mod deosebitin relaţiile Azerbaid/anului cu Uzbe2istanul şi 0aza&stanul( Relaţiile politice dintre ;a2u şi1aş2ent continuă să se dezolte pe linie ascendentă% deşi ar trebui să recunoaştem că e7istă incămulte resurse nefolosite pentru consolidarea parteneriatului azerbaid/ano3uzbe2(.n ultimii ani se construieşte acti a7a parteneriatului strategic intre ;a2u şi Duşanbe(1ad/i2istanul deine pentru Azerbaid/an un partener atrăgător in Asia Centrală% iar Azerbaid/anuleste c&iar unica ţară din Caucazul de Sud cu care 1ad/i2istanul dezoltă relaţii dinamice( #entruAzerbaid/an% care desfăşoară o actiitate intensă pentru renaşterea Marelui Drum de Mătasii% rolul 1ad/i2istanului este important ca un coridor de tranzit pentru comerţul cu ţările din Asia desud( 9orbind despre colaborarea Azerbaid/anului cu 0aza&stanul şi 1ad/i2istanul% trebuiemenţionat% totodată% că ;a2u a semnat c&iar cu aceste state acorduri de colaborare in sferaapărării% ceea ce desc&ide in faţa ectorului central3asiatic al diplomaţiei azerbaid/ene perspectie militarpolitice serioase( Relaţiile Azerbaid/anului cu statele Asiei Centrale sunt incădeparte de a se considera pe deplin dezoltate% cu toate aspectele alianţei strategice( Cu toateacestea% este clar că apropierea iitoare intre Azerbaid/an şi ţările din Asia Centrală esteaanta/oasă fiecăreia din ele( Linand seama de faptul că marii /ucători promoează cu forţainteresele lor% in scopul instaurării influenţei in Caucaz% in bazinul Mării Caspice şi in AsiaCentrală% pentru ţările musulmane şi turcice din spaţiul post3soietic este importantăconsolidarea interacţiunii multilaterale(.n ceea ce prieşte calitatea de membru ,SC' a celor cinci state central3asiatice din cadrulacestei organizaţii 'uro3Atlantice% a fost iniţial pusă sub semnul intrebării de unele ţări :şi in primul rand de Rusia"( Dar% aplicarea principiului egalităţii de şanse a tuturor fostelor republicisoietice nu a fost aceptat drept criteriu priind calitatea de membru( ,SC' şi misiunile dinteren ale acesteia au /ucat cel mai important rol in Asia Centrală in 1ad/i2istan in acoperireaurmelor lăsate de războiul ciil( Cooperarea in =ona Caspică iniţiată de către .ran in randul statelor ce definesc graniţele MăriiCaspice :Azerbaid/an% .ran% 0aza&stan% Rusia% 1ur2menistan" pentru a contrabalansa influenţaturcească prin intermediul Cooperării 1urce şi pentru a deţine un rol important in delimitareaMării Caspice in legătura in care .ranul părea să fie in pierdere(