MACROECONOMIE Teste - grilă
la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii) au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin t in minte si somajul a mai fost 5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice? 6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date 7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel national 8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice? 9. Care dintre urmatorii urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din din Venitul National 10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata? Adaugat a? 11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli de schimburi flexibile? 12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie econo mie cu reguli de schimb fixe. 13. Care este efectul pe care il are devalorizarea devalorizarea monedei nationale…
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia: a) include teoria banilor; b) nu face abuz de ipoteze; c) utilizează în special noţiuni de agregare; d) foloseşte termeni ai echilibrului economic. economic. 2. Produsul Intern Brut constituie: a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într -o ţară timp de 1 an; b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse produ se într -o ţară timp de 1 an; c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat; d) veniturile obţinute în economie. 3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007: a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită; b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia reparaţia şcolilor în anul 2007; c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje; d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut. 1
4. Care din următoarele nu se includ includ în PIB: PIB: a) bacşişul plătit şoferilor şoferilor de taxi; b) salariile profesorilor; c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică; d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport. 5. Transferurile sunt: a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri; b) nu sunt incluse în PIB, deoarece deo arece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii; servicii; c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă rep rezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor; d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă rep rezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate. 6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut Brut prin mărimea: a) exportului net; b) plăţilor de transfer şi impozitelor impozitelor indirecte; c) investiţiilor investiţiilor nete; d) amortizării. 7. Venitul Naţional Brut constituie: a) totalitatea bunurilor şi serviciilor serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an; b) valoarea bunur ilor ilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp ţării timp de 1 an; c) veniturile obţinute de agenţii naţionali naţ ionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an. 8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor: a) PNB plus amortizarea; b) VN plus impozitele indirecte; c) Consumul plus investiţiile; investiţiile ; d) PNB minus amortizarea. 9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor: a) PNB la preţul factorilor factorilor minus amortizarea; b) PNN la preţurile pieţei plus p lus amortizarea; amortizarea; c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisi eco nomisire; re; d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi angajaţ i în producerea bunurilor bunurilor şi serviciilor. 10. Venitul naţional nu poate depăşi: a) PIB la preţul pieţei; pieţei; b) PNB la preţul pieţei; pieţei; c) PIB la preţul preţul costului de producţie; producţie; d) PNB la preţul costului de producţie producţ ie.. 11. Venitul Personal al menajelor reprezintă: a) venit obţinut din moştenire; moştenire ; b) venitul obţinut de menaje din activi act ivitate tate şi transferuri; c) venitul destinat consumului; d) economiile menajelor. 12. Venitul personal include: a) profiturile societăţilor societăţilor neindustriale; b) b) impozite pe asigurări sociale; sociale; c) dobânzi nete plătite de Guvern şi ş i consumatori; 2
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi. întreprinderi.
13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă: a) venitul venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor; b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii; dobâ nzii; c) venitul naţional după plătirea p lătirea amortizărilor; amortizărilor; d) transferurile transferurile sociale. soc iale. 14. VPD include: a) venitul personal; b) impozite personale; c) consumul personal; d) plata dobânzii. 15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este a) negativă; b) egală cu zero; c) pozitivă. 16. Care din mărimile de mai jos jo s nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor: a) investiţii brute; b) achiziţii guvernamentale; c) consum; d) exportul net de mărfuri şi servicii; e) salariile. 17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată : a) la preţuri la preţuri curente; b) la preţurile la preţurile unui an de referinţă; c) la preţurile la preţurile pieţei. pieţei. 18. PIB real se va calcula ca: a) raportul dintre PIB PIB nominal şi deflator; b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB P IB nominal; c) raportul dintre PIB PIB nominal şi indicele preţurilor; d) raportul dintre PIB PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare. amortizare. 19. Deflatorul reprezintă raportul dintre: a) PNN şi PNB; b) PNB nominal şi PNB real; c) PNB şi PNN; d) PNB şi rata inflaţiei. inflaţiei. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la 20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, 150. În aşa caz PNB real: a) va creşte; creşte; b) se va micşora; c) va rămâne neschimbat; d) nu poate fi calculat; e) nu este corect nici un răspuns. 3
21. P.I.B. potenţial este definit prin: a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente; b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile; c) valoarea producţiei finite, eliberată e liberată de influenţa inflaţiei. inflaţiei. 22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în: a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor indicatorilor macroeconomici; b) contracţiile periodice ale PIB; c) creşterile periodice ale PIB. 23. Fazei relansării relansării economice îi corespunde: a) reducerea investiţiilor; investiţiilor; b) micşorarea colectărilor impozitare; c) creşterea PIB-ului; d) creşterea deficitului bugetar . 24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică: a) reducerea şomajului; b) creşterea investiţiilor în sectorul privat; c) reducerea preţurilor. 25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea: a) investiţiilor investiţiilor private; b) nivelului general al preţuril preţur ilor; or; c) ratei şomajului; d) cheltuielilor de consum. 26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune: a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj; b) reducerea profitului; c) reducerea ratei dobânzii; d) reducerea preţului acţiunilor. 27. Care din indicatori este prociclic? a) profiturile firmelor; firmelor; b) mărimea exporturilor ; c) mărimea şomajului; d) deficitul bugetului de stat. 28. Care din indicatori este contraciclic? a) volumul vânzărilor de bunuri; b) nivelul şomajului; c) utilizarea capacităţilor de producţie; d) mărimea profitului firmelor. 29. În condiţiile când muncitorii muncitorii aşteaptă o inflaţie inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la: a) creşterea ratei ocupaţiei; ocupaţiei; b) scăderea ratei ocupaţiei; ocupaţiei; c) nu va schimba gradul de ocupare; 4
d) va influenţa influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada perioada scurtă, scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă: a) preţurile cresc mai repede decât salariul salariul nominal; b) creşte salariul real; c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real; real; d) toate răspunsurile sunt corecte. corecte. 31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie: a) vor beneficia şomerii; b) vor suferi indivizii care muncesc; c) va scădea cantitatea cerută de muncă; d) nu se vor produce schimbări. 32. Şomajul este rezultatul: a) pierderii locurilor locurilor de muncă; b) creşterii ofertei de muncă; c) reducerii cererii de muncă. 33. Rata şomajului efectiv reprezintă: a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi; b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă; c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală; tot ală; d) ra portul numărului şomerilor şomerilor la populaţia activă. 34. Şomajul fricţional are loc în cazul când: a) în economie se petrec schimbări tehnologice; b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii econo mice; c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai muncă mai favorabil; d) răspunsul corect lipseşte. 35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează: a) şomajul fricţional; b) şomajul structural; c) şomajul ciclic. 36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor: şomerilor: a) fricţionali; b) ciclici; c) structurali; d) voluntari. 37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune: a) lipsa totală a şomajului; şomajului; b) existenţa şomajului ciclic; c) existenţa şomajului natural. natural. 38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când: a) există şomaj ciclic; b) lipseşte şomajul fricţional; fricţional; c) şomajul natural este constant; 5
d) şomajul structural este de scurtă durată; durată ; e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi: a) PNB real; b) PNB nominal; c) devierea PIB-ului PIB-ului efectiv de la cel potenţial pot enţial.. 40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte: a) rata naturală a şomajului; şo majului; b) rata şomajului ciclic; c) venitul naţional al ocupării totale; d) mărimea parametrilor curbei lui Okun. Okun. 41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural: a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă; b) mărirea transparenţei pieţii muncii; c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei; d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj. 42. În situaţia în situaţia în care, într-o într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui: a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice; b) reducerea impozitelor impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice; c) stimularea creşterii import urilor; urilor; d) stimularea creşterii ratei dobânzii. dobânzii. 43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia? a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare; b) când cresc preţuril preţ urilee bunuril bunur ilor or mai mai calitative; c) când cresc preţurile la resursele energetice; d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor. 44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă: a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent; precedent; b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului precedent; c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul general al preţurilor anului precedent; precedent; d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul general al preţurilor anului curent. 45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei ofertei agregate: a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara; b) o creştere a preţului petrolului; c) o reducere a impozitului pe venitul personal; d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire econo misire a mana jelor. 46. Stagflaţia este situaţia: 6
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie; producţ ie; b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie; c) reducerii preţurilor şi a volumului vo lumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: a) stocurilor monetare ale populaţiei; b) ratei nominale a dobânzii; c) ratei reale a dobânzii. 48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata reală a dobânzii? dobânzii? a) 10%; b) 20%; c) 30% . 49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: săsă-i consume sau să facă economii. Dacă Dacă i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce sfat îi veţi da studentului? a) să cheltuie cheltuie mijloacele de care dispune; b) să facă economii. econo mii. 50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată? a) să cheltuie mijloacele de care dispune; dispune; b) să le depună la bancă. 51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă: a) afectează în mod negativ pe cei cei care dispun de venituri fixe; b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc; c) afectează în mod negativ sectorul secto rul public, ducând la creşterea datoriei publice; d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare. imo biliare. 52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm: a) a.) cererea agregată; agregată; b) oferta agregată. 53. Curba Phillips Phillips pe termen scurt ilustrează: a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal; no minal; b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului; c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei; d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului. şomajului. 54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă a) verticală; b) orizontală; c) crescătoare; d) descrescătoare. 55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în microeconomie sunt noţiuni: a) identice; 7
b) complementare; c) substituibile; d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile: a) a) planificate; b) efective; c) curente; d) viitoare; e) posibile; f) necesare; g) nici o variantă corectă. 57. Component al cererii agregate nu sunt: a) achiziţiile publice; b) cheltuielile investiţionale brute; c) cheltuielile de consum; d) impozitele; e) exportul net. 58. Curba cererii agregate exprimă: a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei; inflaţiei; b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şomajului şi rata inflaţiei; c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional; d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional. 59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când: a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii; b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii; c) există o valoare mai mică a multiplicatorului multiplicatorului cheltuielilor; d) există o mai mare ofertă nominală de bani. ban i. 60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre dreapta : a) o creştere a nivelului general al preţurilor; b) o reducere a ofertei o fertei de monedă; c) o creştere a cheltuielilor cheltuielilor publice. publice. 61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează: a) în stânga; b) în dreapta. 62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci: a) apare investiţia nedorită în stocuri; b) dispare investiţia în stocuri; stocuri; c) investiţia în stocuri rămâne constantă. 63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre: a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB; b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB; c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al a l PIB. 8
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate: a) posedă o pantă pozitivă; b) posedă o pantă negativă; c) este orizontală; d) este verticală. 65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere în: a) volumul de producţie; b) venit; c) preţuri. 66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când: a) există şomaj ciclic şi structural; b) curba ofertei de muncă se ajustează a justează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă; c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, preţului, dar curba ofertei o fertei de muncă nu nu se ajustează imediat la nivelul preţului; d) curba ofertei de muncă se ajustează a justează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se ajustează imediat la nivelul n ivelul preţului. 67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există: există: a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei; b) creşterea ofertei de bani; c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun; d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul n ivelul şomajului. 68. Cheltuielile de consum reprezintă: reprezintă: a) partea venitului disponibil utilizată utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor serviciilor în perioada curentă; b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare; c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare; bancare; d) toate răspunsurile sunt corecte. 69. Consumul este condiţionat de creşterea: a) venitului brut; b) venitul disponibil; c) înclinaţiei marginale spre consum; d) achiziţiile guvernamentale. guvernamentale. 70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică: a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor; b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil; c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil; d) toate răspunsurile sunt greşite. 71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă: a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul; b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul; c) consumul va creşte într -o proporţie mai mică, iar economiile într -o proporţie mai mare în raport cu venitul disponibil. 9
72. Funcţia de consum consum C=0,68Y s-a s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a avut loc: a) micşorarea economiilor populaţiei; po pulaţiei; b) creşterea economiilor populaţiei; po pulaţiei; c) consumul a rămas la acelaşi nivel; d) consumul a crescut; e) nici una din cele anterioare. 73. Consumul autonom este cel care: a) depinde de preţurile bunurilor de consum; co nsum; b) rezultă din preferinţele preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite diferite bunuri; c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor. 74. Economiile, în sens macroeconomic, macroeconomic, semnifică: a) depozitele populaţiei în băncile comerciale; co merciale; b) suma tuturor activelor familiale; c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o într-o perioadă determinată de timp; 75. Micşorarea economiilor ne arată că scade: a) cererea pentru resursele de credit; b) oferta pentru resursele de credit. 76. Înclinaţia marginală spre economisire este: a) pozitivă; b) negativă; c) constantă; d) nici o variantă corectă. 77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă: a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă; b) cheltuielile legate de factorul capital; c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare. imobiliare. 78. Investiţiile globale brute sunt: a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat; b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de sporul de capital; c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum. co nsum. 79. Investiţiile nete includ: a) construcţia depozitului pentru producţia finală; b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară; particulară; c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou; d) achiziţionarea achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă. firmă. 80. Micşorarea ratei dobânzii duce la: a) creşterea investiţiilor; investiţiilor; b) diminuarea investiţiilor investiţiilor ; c) creşterea economiilor naţionale; d) micşorarea economiilor naţionale.
10
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor? a) se va micşora; b) se va mări ; mări ; c) nu se va schimba. 82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor: a) o scădere în rata dobînzii; b) o creştere în cheltuielile de consum; c) o lichidare a stocurilor; d) o creştere a importului; importului; e) progresele tehnologice. 83. O creştere a impozitelor presupune: a) o deplasare în jos a funcţiei de consum; b) o reducere a cererii aggregate; c) o reducere a venitului de echilibru. 84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a: a) investiţiilor; b) economiilor private; c) economiilor publice; d) economiilor naţionale. 85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la: a) creşterea nivelului preţului şi venitului real; venitului real; b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real; c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului; d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real. 86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi: a) mărimea mărimea ofertei agregate; b) mărimea cererii agregate; c) masa impozitelor colectate în buget; d) nici un răspuns nu este corect. co rect. 87. O schimbare în cheltuielile publice: a) nu afectează curba cererii agregate; b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate; agregate; c) deplasează curba curba ofertei agregate; d) deplasează curba cererii agregate. 88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când: a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice; b) cheltuielile publice cresc; c) veniturile publice scad; d) toate răspunsurile sunt sunt corecte. 89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor: a) cheltuieli publice; b) deficite publice; 11
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă: a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător; b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj; c) taxele vamale şi accizele; d) nici un răspuns nu este corect co rect.. 91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale: fisca le: a) modificarea achiziţiilor publice; b) reglementarea ratei dobânzii; c) reglementarea transferurilor; d) modificarea cotelor impozitare. 92. Politica fiscală stimulatoare presupune: a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor; b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor; c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor; d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor. 93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre: a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie; econo mie; b) micşorarea ritmului inflaţiei; c) stabilizarea ratei de schimb; d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului bugetului de stat. 94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă: a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă; deschisă; b) procurarea procurarea de către Banca Centrală Centra lă a obligaţiunilor pe piaţa deschisă; c) nici nici un răspuns nu este corect. 95. Politica Politica fiscală restrictivă presupune: a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor; b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor; c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor; d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor. 96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează: a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile; b) cu scopul micşorării inflaţiei; c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat; d) toate răspunsurile sunt incorecte. 97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 – 120 mil.lei. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale? a) se vor micşora cu 36 mil.lei; mil.lei; b) se vor micşora cu 84 mil.lei mil.lei;; c) se vor micşora cu 120 mil.lei mil.lei;; d) se vor majora cu 36 mil.lei; e) se vor majora cu 84 mil.lei; mil.lei; f) se vor majora cu 120 mil.lei. mil.lei. 12
98. Moneda reprezintă: a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor; b) mijloc de plată oficializat în ţara dată; c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie c irculaţie şi plată; d) toate răspunsurile sunt corecte. 99. Prin cerere monetară se înţelege: a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate; bogat e; b) cererea de active financiare sub formă for mă monetară; c) un mijloc de control al ofertei o fertei monetare; d) nici unul din răspunsurile de mai sus. 100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară: a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie; b) scade din motive de speculaţie; c) scade din motive de tranzacţie tranzacţ ie şi speculaţie. 101. Cererea monetară creşte când: a) PIB-ul PIB-ul real creşte; b) PIB-ul real scade; c) rata nominală a dobânzii creşte; creşte; d) rata nominală a dobânzii scade. 102. Oferta monetară dintrdintr-o economie este realizată de: a) Ministerul finanţelor; b) Banca Centrală Centrală şi băncile comerciale; c) Instituţiile nstituţiile publice. 103. Oferta monetară depinde de: a) rata dobânzii la credite bancare; b) emiterea banilor în numerar şi ş i a banilor scripturali; c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă. 104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt: a) cheltuielile pu blice, impozitele şi rata rezervelor rezervelor obligatorii; b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele; c) rezervele bancare şi rata dobânzii; d) operaţiunile pe piaţa p iaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului rescontu lui.. 105. Oferta de bani va creşte dacă: a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii; b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii; ob ligatorii; c) statul va emite obligaţiuni; obligaţiuni; d) statul răscumpără obligaţiunile sale sale de pe piaţă. piaţă. 106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină: a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale; b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale; c) creşterea multiplicatorului bancar; d) reducerea multiplicatorului bancar. 13
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la: a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni; b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni; c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni. o bligaţiuni. 108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă: a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa pe piaţa deschisă; b) procurarea procurarea de către Banca Centrală Centra lă a obligaţiunilor pe piaţa deschisă; c) creşterea ratei dobînzii; d) reducerea ratei dobînzii. 109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul: a) majorării bazei monetare; b) micşorării ratei rezervelor obligatorii; obligatorii; c) micşorării rezervelor rezervelor excedentare excede ntare a băncilor comerciale; d) toate cele enumerate mai sus. 110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală: a) reduce rata rezervei obligatorii; b) vinde HVS; c) ridică taxa rescontului; d) toate răspunsurile sunt corecte; e) sunt corecte răspunsurile b şi c. 111. Politica monetar-creditară monetar-creditară restrictivă se realizează : a) în condiţiile unei situaţii economice stabile; b) cu scopul micşorării inflaţiei; c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat; d) toate răspunsurile sunt incorecte. incorecte. 112. Panta curbei LM devine abruptă când: abruptă când: a) politica monetară este eficientă; b) politica monetară este ineficientă; ineficientă; c) politica fiscală este eficientă eficientă;; d) politica fiscală este ineficientă ineficientă.. 113. Creşterea ofertei monetare va determina: a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii do bânzii şi a nivelului venitului; c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii; d) deplasarea cur bei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii. dobânzii. 114. Creşterea cheltuielilor publice va determina: a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei rat ei dobânzii şi a nivelului venitului; b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului; ve nitului; c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii; d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii. 115. Majorarea impozitelor va determina: a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei rat ei dobânzii şi a nivelului venitului; 14
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului n ivelului venitului; c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului nivelului venitului, dar venitului, dar reducerea ratei dobânzii; d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
116. Mica economie deschisă semnifică: a) un teritoriu mic după suprafaţă; b) o pondere mică a importului-exportului importului-exportului în PIB; c) economia care care nu poate po ate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale; d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare. 117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă: a) consum naţional; b) export net; c) export; d) import. 118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net : a) deprecierea monedei naţionale; b) stimularea activităţii principalilor parteneri p arteneri comerciali; c) deprecierea monedei străine; d) partenerii partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare. 119. Balanţa comercială reprezintă: a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul; b) exportul şi importul de bunuri bunur i şi servicii; c) cumpărareacumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul e xteriorul ţării; d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului. 120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă: a) cheltuielile publice depăşesc veniturile ve niturile publice; b) capitalul exportat este mai mare decât c el importat; c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate; d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo. 121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi: a) majorează rezervele valutare ale Băncii Băncii Centrale; b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale Centra le;; c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale. 122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la: a) scumpirea relativă a bunurilor de import; b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone; c) creşterea exportului net.
15
16
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel mld. u.m.
1. PNB 2. Amortizarea 3. PNN 4. Impozite indirecte indirecte 5. Plăţi de transfer t ransfer 6. Dotaţii (subvenţii (subvenţ ii)) 7. Venitul naţional 8. Veniturile corporaţiil co rporaţiilor or 9. Plăţile nete pentru dividende dividende 10. Plăţi pentru asigurarea socială socială 11. Transferuri de la Guvern 12. Venit personal In formă formă de dobândă dobândă 13. Dividende 14. Venit personal 15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile neimpozabile 16. Venit personal disponibil
5000,0 523,6 ? 410,2 28,3 2,5 ? 273,2 450,2 481,9 437,5 610,7 112,3 ? 614,5 ?
2. Analizaţi datele din tabel. Indicatorii
1. Procente încasate pentru credite 2. Investiţii private brute 3. Salariile 4. Profiturile corporaţiilor 5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 7. Exportul net 8. Achiziţii guvernamentale guvernamentale 9. Investiţii nete private 10. Venituri pe proprietate 11. Dotaţii întreprinderilor de stat 12. Transferuri către populaţie pop ulaţie 13. Cheltuieli de consum Calculaţi : 1) PIB PIB după metoda veniturilor veniturilor şi metoda cheltuielilor. 2) Produsul Produsul Naţional Net. 3) Venitul naţional. naţional.
Mld. u.m.
17 70 290 131 34 27 12 98 52 32 4 25 288
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor. Metoda cheltuielilor
17
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472 Xn=X-Import Metoda veniturilor Dob+salarii+renta+profit PNB=27+290+131+17+32=497 2) Produsul Naţional Net. PNN=PNB-A =497-18=479 A=I-In=18 3) Venitul naţional PNN-Impozite nete. =479-34=445 Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34
3. Analizaţi datele din tabel. Indicatorii
1. Salarii 2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi întreprinderi 3. Asigurarea socială plătită de lucrători 4. Transferuri pe venit 5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 6. Dividende nete 7. Beneficii nedistribuite nedistribuite 8. Subvenţii 9. Amortizarea 10. Impozite indirecte Calculaţi: 1) Produsul Naţional Brut. 2) Venitul naţional. naţional. 3) Venitul Personal Disponibil.
u.m.
800 240 32 24 40 160 40 4 20 80
1) Produsul Naţional Brut . PNB=1000 2) Venitul naţional. PNN=PNB-A=980 Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76 VN==PNN-Impozite indirecte nete=904 3) Venitul Personal Disponibil. VP=VN-Vi+Transf=928 VPD=VP-Impozit=888
4. Analizaţi datele din tabel. Indicatorii
-
PNB investiţiile investiţiile brute brute investiţiile investiţiile nete dobânzi chirii salarii
u.m.
6200 750 680 . 210 170 4800 18
-
dividende cheltuieli publice transferuri publice exporturi nete impozite indirecte impozite pe veniturile persoanelor fizice subvenţii Calculaţi: 1) Produsul Naţional Brut. 2) Venitul naţional. naţional. 3) Venitul Personal Disponibil. 1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A
610 1500 140 110 330 490 60
PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70 2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860 Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270 3) Venitul Personal Disponibil. VPD=VP-Impozit=5180 VP=VN-Vi+Transf=6000
fost creat un PNB în valoare valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit constituit 2600 u.m., 5. Intr-o economie a fost cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m. Determinaţi: 1) Produsul Naţional Net; 2) Mărimea investiţiilor ; 3) Volumul importului. PNN=PNB-A=7630 Investitii=0 Importul=X-Xn=445
în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 6. În economia naţională a fost creat un PIB în u.m., cheltuielile cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., u.m., exportul 260 u.m., amortizarea amortizarea 170 u.m. Determinaţi: 1. PIN; 2. Volumul importului; import ului; 3. Investiţiile nete; 4. Investiţiile brute. 1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m 2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340 Xn=Ex-Imp 3 Ib=In+A In=Ib-A=2480-170=2310 u.m 4. PIB=G+C+Ib*Xn Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un P NB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile investiţiile brute 1000 brute 1000 u.m., u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul excedentu l bugetar 30 u.m. Determinaţi: 19
1. 2. 3. 4. 5.
PNN. Exportul net. Amortizarea. Venitul disponibil al menajelor. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A Ib=In+A A=Ib-In=1000-800=200u.m PNN=5000-200=4800u.m PIB=C+G+Ib+Xn Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m Ib=In+A A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit VP=VN-V VP=VNV fac.+ Transferuri
Che ltuielile de consum au constituit 4600 u.m., 8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., u.m., exportul net 125 u.m., u.m., exportul 570 u.m., u.m., amortizarea amortizarea 270 u.m. u.m. Determinaţi: 1. Mărimea investiţiilor . 2. Volumul importului. 3. PIN. Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m Xn=Ex-Imp PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate p rezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele 9. Fie că o economie pentru 2 perioade de timp: Bunurile
A B C D
Anul „n-1” Cantitatea Preţul 15 1 5 1 10 2 1 10
Anul „n” Cantitatea Preţul 20 1 8 2 11 4 2 10
Determinaţi: 1. PIB nominal pentru ambele perioade. 2. PIB real pentru anul „n”. „n”. 3. Indicele de deflaţie. 1PIBn=∑Pi*Qi n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50 n PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100 2PIBr=PIBn/IP; IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5 PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7 3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe) D=100/66,7*100%=150%
20
10. Completaţi tabelul: Anul
PNB nominal ml. u.m.
PNB real ml. u.m.
Indicele de deflaţie
1 2
6720
1,084
5634
6200 5200
1,0835
Anul
PNB nominal ml. u.m.
PNB real ml. u. m.
Indicele de deflaţie
1 2
3720
2200 2400
1,691
11. Completaţi tabelul:
1,667
12. Completaţi tabelul: Anul
PNB nominal ml. u.m.
PNB real ml. u..m.
Indicele de deflaţie
1 2
4820
4200 4600
1,1476 1,1480
muncă a unei unei ţări este de 15 mil. mil. cetăţeni, din care 8 mil. mil. sunt sunt apţi de muncă. 13. Populaţia în vârstă de muncă Populaţia ocupată reprezintă 6 reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se se angajeze imediat. Determinaţi: Determinaţi: 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă; 2. R ata ata şomajul şo majului ui efectiv. p iaţa muncii (mii persoane): 14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa Forţa de muncă Angajaţi Numărul şomerilor şomerilor Rata şomajului
2000
2009
84889 80796
95453 87524
Determinaţi: 1. Numărul Numărul şomerilor şi şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009. 2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? şomerilor? 3. Se poate de d e afirmat, afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr -o ocupare deplină a forţei de muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului. ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o 16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 lună, lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. Determinaţi Determinaţi:: 1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale; 2. Numărul Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună; 1lună; 3. Numărul Numărul şomerilor peste peste 1 lună; lună; 4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii. piaţa muncii. 21
Într-o economie rata şomajului şomajului a evoluat în felul felul următor: 6,6 % în în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi 17. Într-o 4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi: De terminaţi: 1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pot enţial pentru pentru fiecare an; 2. PIB potenţial pentru anul 2008. referitoare la PIB PIB efectiv şi potenţial. potenţial. În 2006 economia activă activă în condiţiile 18. În tabel sunt prezentate date referitoare ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%. (mlrd.u.m.) Anul
2006 2007 2008
PIB potenţial potenţial 3000 3800 4125
PIB efectiv
3000 3705 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008: 2008: 1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial; 2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun. natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv efectiv 10%. 19. Nivelul şomajului natural Determinaţi: 1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2; 2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă d acă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.? mil.u.m.? 200 9 (anul de bază – 2005) 2005) 20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 Denumirea
Rochii Pantofi Caiete Manuale Pantaloni Ciorapi
Q
P (u. m.) 2005 2009
1 25 12 6 3 5
10 0,55 2 12 12 0,20
25 2 7 30 25 1,2
date: rata efectivă efectivă a şomajului 3.6%, şomajul şomajul natural 5,4%, 21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata rata inf laţiei laţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata efectivă al inflaţiei. inflaţ iei. 0,7 (U-0,05). 22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 Determinaţi: 1. R ata ata naturală a şomajului; 2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? 3. R eprezentaţi eprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie inflaţie şi şomaj şomaj în perioada scurtă şi lungă lungă de de timp. 3P, iar în anul curent Y= 3 270 – 270 – 23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, 3P. PNB potenţial nu ss-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m. Determinaţi: Determinaţi: 1. PNB de echilibru în perioada scurtă; scurtă; 2. Nivelul Nivelul inflaţiei în perioada lungă; 22
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel: Venitul disponibil
Cheltuielile de consum
Economiile
Înclinaţia marginală marginală spre economii
600 800 1000 1200 1400
Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; 2. Economiile; 3. Înclinaţia marginală spre economii econo mii.. С = 225 + 0,7(Y -Т); -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. 25. Se cunosc următoarele date: С = Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia situaţ ia economică în ţară se va caracteriză caract eriză prin următorii parametri: C = 10 1 0 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN PIN anticipat pentru anul viitor. 27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PI PIB se reflectă în următoarele următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor investiţiilor este egal eg al cu 30 u.m. 30 u.m. 28. Funcţia Determinaţi: 1. Venitul Venitul naţional de echilibru; 2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor , gospodăriile vor vor majora economiile cu 20 u.m.? S = 0,3(Y – T) T) – – 300, 300, bugetul de stat este echilibrat, 29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile investiţiile 600 u.m. Determinaţi: 1. Funcţia de consum; 2. Venitul Venitul de echilibru; 3. Venitul disponibil; d isponibil; 4. Noul 4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional corespunzător ocupării depline. depline. Consumul menajelor este С = С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile investiţiile I= I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. 31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi: 1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.? 2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile c heltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.? 23
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum. 33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PI PIB de echilibru, echilibru, dacă statul majorează majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările încasările impozitare rămân neschimbate? pr in următoarele: următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia înclinaţia marginală spre 34. Economia ţării se caracterizează prin consum 0,8; venitul de echilibru echilibru Y* = 3700 u.m.. u.m.. 1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale guvernamenta le (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă at ingă starea de echilibru (Y* = 3700)? 2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru ca economia economia să atingă starea de echilibru? (Y –T); investiţiile investiţiile constituie 1500 u.m.; u. m.; cheltuielile cheltuielile 35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi: 1. Venitul de echilibru; ec hilibru; 2. Dacă venitul de echilibru devine egal egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. pu blică. Următoarele date caracterizează o economie: economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m. u.m. 36. Următoarele Determinaţi: Determinaţi: 1. PIB de echilibru; 2. Multiplicatorul cheltuielilor cheltuielilor guvernamentale; gu vernamentale; 3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. mil. lei. achiziţiile guvernamentale 37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat? ata dobânzii 38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle r ata de echilibru, venitul de echilibru, când N=100. p ublic şi în care funcţia de consum este: 39. Considerăm o economie, în care există un sector public C=1500+0,75(Y-T). C=1500+0,75(Y-T). Investiţia Investiţia constituie 1500 u.m., iar iar cheltuielile cheltuielile publice – 1000 1000 u.m. cu bugetul public echilibrat. Să se calculeze: 1) Venitul de echilibru; 2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în baza datelor tabelului. Rata anuală a dobânzii, % 14 13 12 11
Cererea de monedă pe motiv speculativ speculativ 30 50 70 90
Cererea monetară totală
24
10 9 8
110 130 150
Oferta monetară monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450 mlrd.u.m.
economie s-a s-a stabilit stabilit echili brul brul simultan pe piaţa bunurilor bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare. 41. În economie Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor u rmătoarelor evenimente: a) cererea pentru bani bani ca avere scade; b) impozitul pe venit creşte; c) exportul ţării creşte. creşte. Evenimentul
1
Care piaţă
Ce curbă in
Cum se
Cum se
este
IS-LM este
modifică
influenţată
influenţată
venitul
modifică rata dobănzii
3
naţional 4
5
2
a b c
42. În economie s-a s-a stabilit echilibrul simultan simultan pe piaţa bunurilor bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele pieţele financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie econo mie a următoarelor evenimente: a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii; b) viteza de rotaţie a banilor banilor scade; c) oferta de bani creşte. Evenimentul
1
Care piaţă
Ce curbă in
Cum se
Cum se
este
IS-LM este
modifică
modifică rata
influenţată
influenţată
venitul
dobânzii
3
naţional 4
5
2
a b c
caracterizată prin următoarele date: exportul exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de 43. Economia unei ţări este caracterizată bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior : 3621 u.m., venituri plătite investitorilor investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m.. Determinaţi: 1. Soldul contului curent; 2. Soldul contului de capital şi financiar; 25
3. Soldul balanţei de plăţi. -o economie economie este descrisă prin următoarele ur mătoarele date (mil. u.m.): 44. Situaţia într -o Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd, Investiţiile I = 100-5i, 100-5i, Achiziţii guvernamentale G = 100, Taxele T = 100 Exportul net Nx =50 - 0,1Y Masa monetară M = 100 Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i, 10i, Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate mobilitate a capitalului. capitalului. 1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru. 2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contu lui de capital la nivelul de echilibru al venitului? 3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0,8 Y I = 200-10r T = 0,25Y G = 400 L = 0,4Y-8r M=580 P=2 Determinaţi: 1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru echilibru 2. Consumul şi economiile 3. Soldul bugetar. 4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii do bânzii de echilibru.
26
27
