GRILE
1. a. b. b. c. d. e.
Intemeietor Intemeietorul ul macroecono macroeconomiei,ace miei,acest st nou domeniu domeniu al stiintei stiintei economice economice este: este: Adam Sm Smith; Davi David d Rica Ricard rdo; o; Karl Marx; John John Mayn Maynar ard d Key Keyne nes; s; Paul aul Sam Samue uels lso on.
2. Ca parte a stiinte stiinteii economic economice,macro e,macroeconom economia ia studiaza studiaza:: a. intreaga intreaga economie economie nationala nationala ,modu ,modull in care poate poate fi marit marit venitul venitul national national si repartizat repartizat cat mai bine; b. modul modul cum se comport comportaa economia economia in ansamblu ansamblull sau ,fara ,fara a se opri asupra asupra nenumaratelor sale detalii; c. compor comportam tament entul ul firme firmelor lor indi individ vidual uale; e; d. compor comportam tament entul ul consum consumato atoril rilor; or; e. influenta influenta activitatilor activitatilor productive productive asupra asupra celor celor neprod neproductiv uctive. e. 3. In functie functie de obiectiv obiectivele ele finale sau sau domeniile domeniile de de aplicare aplicare ,politicile ,politicile economice economice ale statului pot fi: a. conj conju unctu nctura rale le;; b. care care se bazea bazeaza za pe legi legisla slatia tia econ economi omica; ca; c. de cres crester teree si si dezv dezvol olta tare; re; d. de ocu ocupa pare re a for forte teii de mun munca; ca; e. de incita incitare re a subiect subiectilo ilorr econo economic mici. i. 4. Precizati Precizati care din din urmatoare urmatoarele le afirmatii afirmatii constitui constituiee cauze ale ale implicarii implicarii statului statului in in economie: a. insuficien insuficienta ta initiativei initiativei private private intr-o intr-o serie serie de domeni domeniii de interes interes general; general; b. modificarile modificarile in in conjunctura conjunctura econom economica ica internatio internationala nala care favorizea favorizeaza za sau implica implica situatia economica a unor tari; c. necesitatea necesitatea desfasurar desfasurarii ii unor activit activitati ati de promovare promovare a exportu exportului lui produsel produselor or realizate realizate de agentii economici privati; d. necesitatea necesitatea de a economisi economisi venitu veniturile rile obtinut obtinutee din diverse diverse activit activitati; ati; e. necesitatea necesitatea contingent contingentarii arii exporturilo exporturilorr si importurilo importurilor. r. 5. a. b. c. d. e.
Care din din enumerarile enumerarile de mai mai jos se consti constituie tuie in conditi conditiii ale ofertei ofertei agregate? agregate? productiv productivitatea itatea factorilor factorilor de de producti productiee utilizati utilizati si consuma consumati; ti; tipul tipul polit politicii icii econ economi omice ce aplicat aplicatee de stat stat ; durata durata poli politic ticilo ilorr economi economice ce aplica aplicate te de stat stat ; dimensiuni dimensiunile le activitatilor activitatilor desfasu desfasurate rate de agentii agentii economi economici ci straini straini intr-o tara; tara; pretul pretul facto factoril rilor or de produc productie tie atrasi atrasi si consu consumat mati. i.
6. a. b. c. d. e.
Ofert Ofertaa glob global alaa cons consta ta din din:: totalitatea totalitatea bunurilor bunurilor economice economice obtinu obtinute te intr-o intr-o economie; economie; productia productia anumito anumitorr agenti agenti economici economici supusa supusa schimb schimbului ului pe pe piata; piata; productia productia agenti agentilor lor economici economici nationali nationali din din industr industrie ie si agricultura; agricultura; productia productia agentilor agentilor economici economici straini straini adusa pe piata; piata; productia productia marfara marfara oferita oferita de toti agentii agentii economici economici dintr-o dintr-o tara. tara.
7. a. b. c. d. e.
Sistemul Sistemul Conturilor Conturilor Nationale Nationale se fundamente fundamenteaza aza pe : teor teoria ia mun munci ciii prod produc ucti tive ve;; teoria teoria avanta avantajul jului ui compar comparati ativ; v; teor teoria ia prod produc ucat ator orul ului ui;; teor teoria ia con consu suma mato toru rulu lui; i; teor teoria ia fact factor oril ilor or de prod produc ucti tie. e.
8. a. b. c. d. e.
Care Care din urmat urmatoar oarele ele relati relatiii sunt sunt adevarat adevarate? e? PIB=PGB+A; PIN=PIB-A; PNN=PNB-A; PGB=P =PIIB-CI; -CI; PIB=PNB+A.
9. a. b. c. d.
De ce o banca banca reprezinta reprezinta ,in acelasi timp, timp, si o unitate unitate economico-fin economico-financiar anciaraa complexa? complexa? reprez reprezint intaa un agent agent princi principal pal al vieti vietiii economi economice; ce; gestio gestionea neaza za situ situatii atii de risc risc din econom economie; ie; finanteaza finanteaza activitate activitateaa economica economica la scara scara macroeco macroeconomica nomica prin prin creatia creatia monetara; monetara; gestioneaz gestioneazaa activitatea activitatea de producere producere a bunurilo bunurilorr si serviciilo serviciilorr din economie. economie.
10. Care din urmatorii agenti economici specializati isi desfasoara activitatea in sectorul sectorul prestator de servicii bancar-financiar pe baze comerciale? a. bancile; b. b. soci societ etati atile le de asi asigu gura rari; ri; c. soci societ etati atile le come comerci rcial ale; e; d. asocia asociatii tiile le de locat locatari ari cu cara caracter cter priv privat; at; e. asoc asocia iati tiile ile spor sporti tive ve.. 11. Diferenta esentiala esentiala dintre disponibilitatile monetare propriu-zise si disponibilitatile semimonetare consta in: a. mone moneda da(d (dis ispo poni nibi bilit litati atile le pro propr priu iu-z -zis ise) e) se se refer referaa la acele acele mij mijlo loace ace de pla plata ta care care au caracter de lichididate perfecta,iar semimoneda la acele instrumente monetare care nu au caracter de lichididate perfecta; b. b. semi semimo mone neda da cup cupri rind ndee num numai ai dep depoz ozit itee in in val valut utaa ale ale rezi rezide dent ntil ilor or,i ,in n tim timp p ce ce moneda include numai moneda divizionara; c. vite viteza za de de rota rotati tiee a dis dispo poni nibi bili litat tatilo ilorr mon moneta etare re est estee ega egala la cu cu vit vitez ezaa de rota rotati tiee a semimonedei ; d. semi semimo mone neda da cupr cuprin inde de numa numaii dep depoz ozit itee la la ved vedere ere,p ,pee can cand d mon moned edaa cup cupri rind ndee conturile pe librete la banci; e. pe cand cand mone moneda da poat poatee fi folo folosi sita ta usor usor ca mij mijlo locc de de plat plata, a,se semim mimon oned edaa nu poat poatee fi folosita ca mijloc de plata.
a. b. c. d.
12. Care din enunturile enunturile de mai jos sunt corecte? operatiunea de finantare reprezinta scontarea; operatiunea de finantare reprezinta rescontarea; operatiunea de de re refinantare re reprezinta sc scontarea; operatiunea de refinantare reprezinta rescontarea; e. opera operati tiun unil ilee de fina finant ntare are cat si cele cele de de refi refina nant ntare are pres presup upun un conc concom omite itent nt atat atat rescontarea cat si scontarea.
13. Care din urmatoarele enunturi reprezinta trasaturi ale pietei monetare? a. de reg regul ula, a,op opera eratiu tiuni nile le de de neg negoc ocier ieree se desf desfas asoa oara ra zil zilni nic, c,ra rareo reori ri la la inte interv rval alee de cateva zile; b. b. term termen enel elee de acor acorda dare re a cred credit itel elor or inte interb rban anca care re sun suntt lun lungi gi;; c. doba doband ndaa pra pract ctic icat ataa este este fixa fixa pent pentru ru o per perio ioad adaa mai mai lun lunga ga de timp timp;; d. cred credit itel elee se se aco acord rdaa pe pe baz bazaa gar garan anti tiil ilo or mat mater eria iale le;; e. la aceas aceasta ta piat piataa part partic icip ipaa atat atat agen agenti tiii eco econo nomi mici ci cat si pers persoa oane nele le fizic fizice. e.
b. c. d. e.
14. Potrivit conceptiei clasice ,cererea de moneda se se afla sub influenta concomitenta concomitenta a mai multor factori: a. pute putere reaa de de cum cumpa para rare re a ban banil ilor or sau valoa aloare re ban banilor ilor;; raportul de schimb valutar; lichiditatea mai mare sau mai mica a banilor ; amploarea creditului de consum; amploarea cr creditului pe termen lung. 15. In raport cu durata in timp a obiectivelor urmarite deosebim: deosebim: a. obiec obiecti tive ve pe pe term termen en scur scurtt ; b. b. obie obiect ctiv ivee anua anuale le;; c. obie obiect ctiv ivee zil zilni nice ce;; d. obiec obiecti tive ve pe pe term termen en med mediu iu;; e. obie obiect ctiv ivee int inter erne ne.. 16. In raport de de sfera de cuprindere,obiectivele politicii monetare pot fi : a. obie obiect ctiv ivee regio regiona nale le;; b. b. obie obiect ctiv ivee loca locale le;; c. obie obiect ctiv ivee int inter erne ne;; d. obie obiect ctiv ivee exte extern rne; e; e. obie obiect ctiv ivee imed imedia iate te.. 17. Drepturile posesorilor de actiuni depind depind de mai multi factori: a. locul pe care,deti care,detinatoru natorull de actiuni actiuni il ocupa ocupa in conducerea conducerea societat societatii; ii; b. vechimea vechimea pe care care detinato detinatorul rul de actiuni actiuni o are in societat societate; e; c. preved prevederi erile le legisl legislatie atieii muncii muncii;; d. ponderea ponderea valorii valorii totale totale a actiunilor actiunilor in capitalul capitalul societatii societatii ; e. piata piata de de pe pe care care au fost fost cump cumparat arate. e. 18. Cererea Cererea structurala de capital financiar financiar este determinata de: a. nevoile nevoile permanen permanente te de finantare finantare a principalel principalelor or ramuri ramuri econom economice; ice; b. acoper acoperirea irea defici deficitul tului ui balante balanteii de plati extern externe; e; c. modificarile modificarile substantia substantiale le in nivelul nivelul ratei ratei dobanzii dobanzii bancare bancare;; d. tendin tendinta ta de de crest crestere ere a pretu preturil rilor; or; e. achizitionare achizitionareaa unor unor utilaje utilaje pt invest investitii itii de valori valori mari. 19. Precizati care din afirmatiile de mai jos nu nu sunt corecte: a. actiuni actiunile le si obliga obligatiu tiunil nilee sunt titlu titluri ri de valoar valoare; e; b. actiunile actiunile si obligatiun obligatiunile ile aduc aduc un venit anual fix; c. actiunile actiunile si obligatiun obligatiunile ile aduc aduc un venit anual variabil; variabil; d. actiunea actiunea atesta dreptul dreptul de de proprietar proprietar asupra asupra unei parti parti din capital capitalul ul firmei; firmei; e. obligatiun obligatiunea ea este un titlu titlu de de valoare valoare ca ca atesta atesta un imprumut imprumut pe termen termen lung. lung.
20. Oferta Oferta de capital financiar financiar este este determinata determinata de : a. capitalurile capitalurile disponibile disponibile temporar temporar ale societatilor societatilor comerciale; comerciale; b. dispon disponibi ibilita litatile tile bane banesti sti ale ale populat populatiei iei;; c. resurs resursele ele dispon disponibil ibilee ale institut institutiil iilor or financi financiare are;; d. capita capitalur lurile ile dispon disponibi ibile le ale Banci Banciii Mondiale Mondiale;; e. unel unelee resu resurs rsee exis existe tent ntee la FMI FMI.. 21. Orice valoare mobiliara care care nu este cotata la nici o bursa de valori este,de regula tranzactionata pe: a. piata iata de mar marfur furi; b. b. piata iata RASD ASDAQ; AQ; c. burs bursaa de de mar marfu furi ri;; d. piat piataa bunu bunuri rilo lorr de de cons consum um;; e. piat piataa serv servic icii iilo lor. r. 22. Precizati care sunt mecanismele mecanismele de functionare a pietei muncii: a. nego negoci cier erea ea pe piata piata munc muncii; ii; b. b. segm segmen entar tarea ea pie pietei tei mun munci cii; i; c. adanci adancirea rea divizi diviziuni uniii munci munciii soci sociale ale;; d. mecani mecanismu smull de solution solutionare are a conflic conflictelo telorr de munca; munca; e. mecani mecanismu smull de pens pension ionare are a fortei fortei de de munca. munca. 23. Care sunt factorii ca stau la baza segmentarii segmentarii si structurarii fortei fortei de munca? a. sfera de cuprind cuprindere ere a pietei pietei internatio internationale nale a fortei de munca; munca; b. adanci adancirea rea divizi diviziuni uniii muncii muncii sociale sociale;; c. nivelu nivelull de organi organizar zaree sindic sindicala ala a lucra lucrator torilo ilor; r; d. migrat migratia ia inter internat nation ionala ala a fort fortei ei de munc munca; a; e. gradul gradul de de dezvolt dezvoltare are econ economi omica ca a statel statelor or lumii lumii.. 24. Oferta de munca munca se caracterizeaza caracterizeaza printr-o serie serie de particularitati,precizati care sunt: a. are o sfera sfera de de cuprind cuprindere ere mai mai mica in in raport raport cu cere cererea rea;; b. depinde depinde de varsta,sex, varsta,sex,nivel nivel de pregatire pregatire profesion profesionala,s ala,specia pecializare, lizare,stare stare de sanatate; sanatate; c. depinde depinde de conditiile conditiile si si mediul mediul in care care se se desfasoa desfasoara ra activitat activitatea; ea; d. depind depindee de timpul timpul in care care se real realizea izeaza; za; e. nici nici una din din afirma afirmatiil tiilee de mai sus sus nu este este adev adevara arata. ta. 25. Cererea Cererea de forta de munca munca se caracterizeaza caracterizeaza prin: prin: a. volumu volumull de de fort fortaa de de munca munca solici solicitat; tat; b. prin forta de munca munca ce migreaz migreazaa pe plan internationa international; l; c. gradul gradul de cuprindere cuprindere a tinerilo tinerilorr in sistemul sistemul de de invataman invatamant; t; d. prin posibilitati posibilitatile le de reconversi reconversiee a fortei de munca; munca; e. gradul gradul de ocup ocupare are a forte forteii de munca. munca. 26. Care din urmatoarele metode se folosesc pt determinarea marimii vanitului national? national? a. meto metoda da dire direct cta; a; b. b. meto metoda da indi indire rect cta; a; c. meto metoda da prod produc ucti tiei ei;; d. meto metoda da rep repar arti titi tiei ei;; e. meto metoda da cons consum umul ului ui..
27. Care dintre urmatoarele enunturi definesc inclinatia marginala spre consun? a. b. c. d. e.
rapo raportu rtull dintr dintree venit venit si con consu sum; m; raportu raportull dintre dintre consum consum si venit venitul ul dispon disponibi ibil; l; raportul raportul dintre dintre crestere crestereaa consumulu consumuluii si crestere crestereaa cu o unitate unitate a venitului; venitului; raportul raportul dintre dintre cresterea cresterea venitulu venituluii ca urmare urmare a cresterii cresterii investiti investitiilor ilor cu o unitate unitate;; raportul raportul dintre dintre consum consum si si crestere crestereaa absoluta absoluta a venitulu venitului. i.
28. Care din urmatorii factori se incadreaza in grupa celor de natura subiectiva ce exercita exercita influente asupra consumului? a. nive nivelu lull si dina dinami mica ca sala salariu riului lui;; b. modific modificare areaa politi politicii cii fiscal fiscale; e; c. cred credit itul ul de cons consum um;; d. dorinta dorinta oamenilor oamenilor de de a constitu constituii rezerve rezerve banesti banesti pt asigurarea asigurarea batran batranetii; etii; e. dorinta dorinta anumito anumitorr indivizi indivizi de a lasa avere mostenitori mostenitorilor. lor. 29. In raport de modul de folosire a bunurilor de capital achizitionat,investitiile sunt: sunt: a. inve invest stit itii ii priv privat ate; e; b. b. inve invest stit itii ii publ public ice; e; c. investitii brute; d. inve invest stit itii ii de inlo inlocu cuire ire;; e. inve invest stit itii ii de dezv dezvol olta tare re.. 30. Populatia Populatia activa cuprinde: cuprinde: a. elevii elevii si studen studentii tii care care nu lucrea lucreaza; za; b. b. pen pension sionar arii ii;; c. persoanele persoanele intretinute intretinute de alte alte persoa persoane ne sau sau de catre stat; d. copii copii sub varsta varsta minima minima legala legala de munca; munca; e. toate persoa persoanele nele care care furnizeaza furnizeaza forta forta de munca munca disponib disponibila ila pt product productia ia de bunuri bunuri si servicii.