GHIDUL DE EVALUARE FAMILIALĂ (DUPĂ P. MAHEU) I. Cartografierea familiei 1. Tipul de familie Familie nucleară înconjurată de apropiaţi Familie nucleară izolată Familie nucleară incompletă (monoparentală) Alt tip de familie 2. Genograma (indicaţi prenume, vârstă, statut, date relevante, membrii prezenţi şi absenţi etc.) 3. Identificarea socială a familiei religie etnie nivel educaţional clasa socială valori (conforme sau deviante faţă de ideologia dominantă) 4. Reţeaua socială a familiei personală: părinţi, prieteni, colegi, vecini etc. formală: asociaţii, grupuri, cluburi etc. publică: spitale, clinici, agenţii sociale, biserică, poliţie, lege etc. Indicaţi cu ce reţea întreţin membrii familiei o legătură semnificativă. 5. Tipul de raport care există între reţeaua socială precizată anterior şi familie raport de conflict (excludere) raport de participare şi colaborare raport de izolare raport de dependenţă raport de opresiune alt tip de raport Calificaţi acest tip de raport. Indicaţi factorii care condiţionează acest raport. In ce fel acest tip de raport afectează sau nu funcţionarea familiei? II. Condiţii materiale obiective 1. Spaţiu fizic tip de spaţiu: apartament, casă etc. condiţii de locuit: satisfac sau nu necesităţile membrilor familiei (numărul de camere permite respectarea intimităţii etc.) condiţiile financiare ale familiei: surse de venit, veniturile corespund sau nu nevoilor familiei 1
2. Loc de muncă natura acestuia poziţia ocupată relaţiile cu ceilalţi colegi condiţii de lucru satisfacţia faţă de munca depusă 3. Starea de sănătate psihică şi fizică a membrilor familiei tulburări psihice în familie membru al familiei care suferă de o dizabilitate fizică sau psihică permanentă sau care necesită îngrijiri speciale 4. Relaţii între condiţiile materiale obiective şi interrelaţiile familiale Identificaţi şi explicaţi în ce fel unul sau altul dintre punctele anterior precizate are un efect asupra funcţionării familiei: imaginea familiei şi a membrilor săi stima de sine preocupările majore ale familiei tensiuni existente III. Ciclul vieţii familiale căsătorie – formarea cuplului educaţia copiilor: naştere, copilărie, adolescenţă plecarea copiilor pensionare Indicaţi ciclul de viaţă în care se situează familia. Identificaţi şi comentaţi sumar problemele specifice întâlnite de familie în diferitele sale faze de dezvoltare, problemele de adaptare legate de un anumit ciclu sau de pasajul de la un ciclu la altul. IV. Tipuri de sub-sisteme familiale subsistem marital: soţ-soţie, numai soţ, numai soţie, altele subsistem parental: mamă-tată, mamă-bunică etc. subsistem fraternal V. Tipuri de frontiere între subsisteme clare difuze rigide conflictuale alianţe-coaliţii Cine face parte din fiecare dintre sub-sisteme? Descrieţi tipurile de frontiere care există între sub-sistemele familiale. Explicaţi ce funcţie joacă alianţele între sub-sisteme în raport cu echilibrul familial. Identificaţi şi explicaţi problemele care decurg din alianţe.
VI.
Roluri familial -formale 2
bine definite: percepţie clară a aşteptărilor reciprocitate: influenţarea inter-roluri distribuţie: partajarea rolurilor performanţă: modalitatea în care sunt jucate rolurile modificare: schimbările care se produc fie în definirea, fie în distribuirea rolurilor Identificaţi rolul fiecărui membru. Aşteptările sunt clar definite şi percepute între membrii familiei? Indicaţi dacă există vreo problemă legată de acest aspect şi explicaţi (în ce constă problema). VII. Roluri familiale-informale (modalităţi tranzacţionale specifice familiei) ″ ţap ispăşitor″ : depozitarul sentimentelor negative şi a tensiunilor în cadrul familiei, ajută la diminuarea agresivităţii în cadrul familiei, menţinând astfel echilibrul şi unitatea familiei ″ agent de legătură″ : mediator între alţi membrii ai familiei, atât de partea copiilor, cât şi a părinţilor ″ cel care are mereu de suferit″ : membru al familiei (copil) asupra căruia este îndreptată ostilitatea altora sau de care părinţii se plâng ″ marginalizatul″ : delincventul, nebunul etc. ″ rezonabilul″ : cel care trebuie să accepte şi să înţeleagă tot, adesea citat ca exemplu sau model pentru ceilalţi alte roluri Identificaţi membrii familiei care au aceste roluri în familie. Explicaţi ce funcţie joacă rolurile informale identificate în echilibrul familiei. VIII. Reguli în familie Se referă la conceptele de ″ trebuie″ , ″ nu trebuie″ . Se referă la modalitatea în care membrii familiei trebuie să acţioneze. Definesc ceea ce este permis sau nu. a) Care sunt regulile familiei la nivelul cuplului şi la nivelul copiilor? Cine le-a definit? b) Cum sunt regulile: implicite: se aşteaptă să…, fără a explicita explicite: definite clar, înţelese de toţi incitative: nu sunt obligatorii ambigue: ″ mesaj dublu″ c) Sunt adaptate nevoilor membrilor? d) Ce permit şi ce nu permit? (de ex. împiedică manifestarea afectivităţii, etc.) e) La ce servesc? (al cui interes îl deservesc) f) Aplicarea regulilor se face în mod: rigid flexibil laissez-faire haotic IX. Gradul de angajare afectivă şi modul de relaţionare intra-familială absenţa angajamentului: un membru al familiei se dezinteresează complet de maniera de a simţi, gândi şi acţiona a altui membru interes, fără angajament emotiv: un membru al familiei este atent, dar într-o modalitate degajată, la gândurile, sentimentele şi acţiunile altui membru 3
angajament cu empatie: un membru al familiei înţelege gândurile, sentimentele unui alt membru si îi acceptă individualitatea angajament narcisic: un membru al familiei se raportează la gândurile , sentimentele şi acţiunile altora, în funcţie de propriile sale nevoi angajament simbiotic: un membru al familiei depinde de sentimentele, gândurile şi acţiunile unui alt membru şi nu-şi afirmă propria individualitate
Moduri de relaţionare patologică în familie 1. pseudo-mutualitatea: tip de relaţii în care membrii unei familii sunt mai preocupaţi să ″ construiască″ împreună şi să îşi joace rolurile, decât să-şi găsească identitatea personală Caracteristici: preocuparea constantă de menţinere a unei aparenţe exterioare de armonie; divergenţele de opinie sunt percepute ca şi cum ar duce la ruperea relaţiei şi trebuiesc evitate; spaţiu foarte mic pentru diferenţiere de sine şi individuare; absenţa spontaneităţii şi a noutăţii. 2. divorţul emoţional: familii în care se manifestă o muncă de subminare cronică şi reciprocă între parteneri Caracteristici: absenţa cronică a satisfacţiei şi a suportului mutual între soţi; ameninţarea permanentă de a se despărţi; axul de comunicare este: apărare-agresivitate; tendinţa cronică de a-l distruge pe celălalt şi copii identificaţi cu acesta din urmă; rivalitate între soţi pentru a obţine loialitatea şi afecţiunea copiilor şi aceasta pentru a găsi un substitut al partenerului din cuplu; maturizarea copiilor este periclitată. 3. transmiterea iraţionalităţii: se referă la imaturitatea transmisă de părinţi copiilor, din generaţie în generaţie Identificaţi tipul de angajament afectiv existent între membrii familiei studiate. Explicaţi prin exemple alegerea făcută. X. Pattern-urile de comunicare 1. Conţinutul comunicării Ce tip de comunicare domină şi ce tip de comunicare este evitat: comunicarea cu un conţinut afectiv comunicarea cu un conţinut instrumental altele Explicaţi ceea ce este permis şi ceea ce nu este permis în fiecare tip de comunicare. 2. Procesul comunicării Comunicare verbală sau non-verbală? Care formă este mai utilizată? Ce nu este tolerat în limbaj, ce este considerat tabu? Identificaţi şi explicitaţi diversele modalităţile de exprimare utilizate între membrii familiei: clare sau mascate mascate-directe clare-deplasate mascate-deplasate dublu mesaj 4
dubla constrângere congruente-incongruente Care sunt răspunsurile pe care le primesc în mod general membrii familiei? 3. Modul de rezolvare a conflictelor La ce mod de rezolvare a conflictelor apelează în general cuplul sau părinţii: negare retragere proiecţie / agresivitate entuziasm laissez-faire negociere
5
