Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. Identificaţi seria ce conţine numai cuvinte polisemantice: a) prefaţă, copil, localitate, casă; b) operă, limbă, casă, masă; c) loc, floare, vis, limbă; d) masă, claritate, copac, adaptare; e) lider, contingent, construcţie, evidenţă. 2. Selectaţi adverbul fără grad de comparaţie: a) altfel; b) astfel; c) repede; d) ştiinţific; e) brutal. 3. Structura ce conţine viitorul anterior este: a) are să vină devreme; b) să-l fi văzut venind; c) va fi venind devreme; d) va fi venit devreme; e) s-ar fi văzut venind. 4. Prepoziţii specifice cazului dativ se găsesc în seria: a) conform, conform cu, în centrul, de pe lângă; b) împotriva, împrejurul, înaintea, în faţa; c) pe deasupra, pe lângă, graţie, în afară de; d) contrar, potrivit, asemenea, aidoma; e) datorită, mulţumită, despre, dinspre. 5. Cuvintele haios, beton, marfă, copoi, bombă, sticlete sunt: a) cuvinte de argou; b) cuvinte de jargon; c) arhaisme; d) neologisme; e) regionalisme. 6. Neologismele sunt cuvintele: a) cunoscute de vorbitorii dintr-o anumită zonă a ţării; b) vechi, ieşite din limbajul uzual; c) noi, împrumutate din alte limbi sau formate în cadrul limbii respective; d) ce formează derivate şi compuse; e) ce au o mare stabilitate în limbă. 7. Sunt paronime cuvintele din seria: a) necinstit-onest; b) neciteţ-lizibil; c) trocar- troacar; d) haios-amuzant; e) flintă-puşcă. 8. Verbul care poate fi: auxiliar, predicativ, copulativ, impersonal este în seria: a) a fi; 2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) a vrea; c) a avea; d) a deveni; e) a ajunge. 9. Nu poate fi omonim cuvântul: a) carte; b) cală; c) soare; d) liră; e) pară. 10. Un este numeral în exemplul: a) Duminică am văzut un film. b) Am zburat cu un planor. c) Am mâncat un măr şi trei piersici. d) Un elev eminent ştie tot. e) Un elev citeşte, altul povesteşte. 11. Pluralul substantivelor "mereng", "moralã", "nou-nãscut", "plevuşcã", "zilier" este: a) merenghe, morali, noi-nãscuţi, plevuşte, zilieri b) merenguri, morale, nou-nãscuţi, plevuşti, zilieri c) merengi, morale, noii-nãscuţi, plevuşte, zileri d) merenghe, moraluri, nou-nãscuţi, plevuşti e) merenghi, morale, noi-născuţi, plevuşte, zilier. 12. DOOM2 admite: a) cãpşuni/cãpşune, chibrituri/chibrite, râpe/râpi, gãluşte/gãluşti b) coperte/coperţi, monede/monezi, tuneluri/tunele, poieni/poiane c) gãluşte/gãluşti, coarde/corzi, chibrituri, seminare d) chipie/chipiuri, chibrite/chibrituri, ţigãnci/ţigance, monede/monezi e) coale/coli, mănuşe/mânuşi, cozonace, cascade. 13. Flexiunea adjectivului pronominal posesiv este: a) eu însumi, ele însãşi, noi însene, ei înseşi b) eu însumi, ele înseşi/însele, noi însine, ei înşişi c) eu însumi, ele înseşi/însele, noi înşine, ei înşişi d) eu însemi, ele însele, noi înşine, ei înseşi e) eu însămi, ele însuşi, noi însene, ei însuşi. 14. Adjectivul "bine-venit" înseamnã: a) sosit cu bine b) sosit la timp c) oportun, agreat d) sosit cu întârziere e) venit lunar consistent. 15. Indicã seria în care toate adjectivele sunt la plural, genitiv-dativ: a) anumite persoane, puţinor copii, diferite probleme 3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) anumitor persoane, puţinor copii, diferitelor probleme c) anumitor persoane, puţini copii, diferitor probleme d) anumite persoane, puţini copii, diferite probleme e) anumitele persoane, puţinii copii, diferitelor probleme. 16. Seria care conţine numai adjective invariabile este: a) ecosez, dictando, asemenea, eficace b) vernil, exterior, ulterior, edenic c) alb, mort, destoinic, unic d) pustiu, divers, felurit, ultim e) invariabil, şic, feroce, aşa. 17. Indicã ortografia recomandatã: a) clarvãzãtor, aero-portuar, dacoromân, dulce-acrişor b) clar-vãzãtor, aeroportuar, daco-român, dulceacrişor c) clarvãzãtor, aeroportuar, daco-român, dulce-acrişor d) clarvãzãtor, aeroportuar, dacoromân, dulce-acrişor e) clar-văzător, aero-portuar, dacoromân, dulceacri-şor. 18. Formeazã o familie lexicalã toate cuvintele din: a) lung, îndelung, lungan, luncã b) florar, florărie, înflorire, înflorat c) des, îndesare, îndesire, îndesearã d) îndestul, îndestula, îndestulare, îndesare e) a desena, a picta, a zugrăvi, a colora. 19. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis-de-dimineaţă, astă-seară, cu noaptea-n cap, o dată cu găinile; b) gură-cască, zgârie-brânză, nu-mă-uita, floarea-soarelui; c) aducere-aminte, luare-aminte, ţinere de minte, părere de rău, facere de bine; d) drum-de-fier, pasăre-liră, mâine-seară; e) zgârie-brânză, calea-valea, nu-mă-uita, du-te-vino. 20. Cuvântul predecesor nu înseamnă: a) precursor; b) premergător; c) înaintaş; d) urmaş; e) cel care a terminat primul. 21. Identificaţi seria care conţine locuţiuni verbale: a) a-şi aduce aminte, a ţine seama; b) aducere-aminte, băgare de seamă; c) băgător de seamă, trăgător de elită; d) pe nesimţite, nedus la biserică; e) a trece cu vederea, luat de suflet. 22. În fraza ,, Primesc cu plăcere pe oricare prieten care mă vizitează.”, propoziţia subordonată este introdusă prin: a) pronume relativ; b) adjectiv pronominal nehotărât; 4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) pronume nehotărât; d) adverb relativ; e) adjectiv pronominal relativ. 23. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere: a) băietan, copilaş, brădet, B.C.R.; b) prim-plan, blănărie, untdelemn, Făt-Frumos; c) O.N.U., N.A.T.O., A.S.I.R.O.M., B.R.D.; d) T.V.R., redactor-şef, tehnico-ştiinţific, miazănoapte; e) CEC, Romarta, floarea-soarelui, floare-de-colţ. 24. În exemplul Uite ce ai făcut!, cuvântul “uite” are valoarea de: a) interjecţie; b) verb la indicativ; c) verb la imperativ; d) adverb; e) prepoziţie. 25. Alegeţi varianta în care de este conjuncţie: a) Haina de blană este elegantă; b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu; c) Striga de se auzea în stradă; d) De! dacă nu te potoleşti!… e) De aur sau de argint e inelul? 26. Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă; b) aripioară, leoaică, taioare, creioane; c) dubioasă, curioasă, furioasă, căprioară; d) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au; e) ceapă, ziua, leoiacă, căţea. 27. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative: a) care, cine, oricine, când; b) cine, ce, căci, cât; c) cât, ce, care, cine; d) ce, care, ci, cine; e) cum, cât, ceea ce, cumva. 28. În enunţul ,, Se cunoşteau de mici.”, cuvântul “de mici” este: a) complement circumstanţial de cauză; b) complement indirect; c) complement circumstanţial de timp; d) complement circumstanţial de mod; e) complement circumstanţial de scop. 29. În frazele ,,El pare că nu înţelege” şi ,, Pare că nu înţelegi”, propoziţiile introduse prin “că” sunt: a) amândouă – predicative; b) amândouă – circumstanţiale de mod; c) prima – predicativă, a doua – subiectivă; d) amândouă – subiective; 5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) prima- subiectivă, a doua- predicativă. 30. În propoziţia ,, Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină.”, cuvintele “în trăsură” şi “în maşină” sunt: a) complemente indirecte; b) complemente circumstanţiale de mod; c) complemente circumstanţiale de loc; d) atribute substantivale prepoziţionale; e) complemente circumstanţiale de timp. 31.Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria: a) turmă, făget, mărăciniş; b) pietriş, rămuriş, stol; c) muncitorime, frunziş, brădet; d) studenţime, herghelie, roi; e) şcolărime, cârd, cireadă. 32. Pronumele vă este la acuzativ în expresia: a) Vă las sănătoşi; b) Vă transmit salutări; c) Vă restitui cartea; d) Vă doresc numai bine; e) Vă dau ce meritaţi. 33. Sunt corecte formele din seria: a) al cincilea – a cincea, al cinsprezecelea – a cinsprezecea; b) al cincilea – a cincia, al optulea-a opta; c) al cincilea – a cincia, al cincisprezecilea – a cincisprezecia; d) al cincilea – a cincea, al şasilea-a şasea; e) a şasea, al optelea, al noulea. 34. În enunţul Ce ispravă ai făcut?, “ce” are valoare de: a) pronume interogativ; b) adjectiv pronominal interogativ; c) pronume relativ; d) adjectiv pronominal relativ; e) adverb de mod. 35. În cuvintele cai, căi, câini, bea, doar, sau, hău, chiar sunt vocale: a) a, ă, â; b) i, e, o, u; c) a, i, â, e, o; d) e, u, ă; e) c, i, ă, e, o, i. 36. Alegeţi varianta în care a fi este verb auxiliar: a) Elevul este lăudat de profesor. Aş fi mâncat nişte fructe. b) Să fii cuminte! c) Poate este bine. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat. d) Copilul este în camera lui. Problema este dificilă. 6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) Era să piardă trenul. Este greu de abordat această problemă. Aş fi mers şi eu în excursie. 37. A doua propoziţie din fraza ,, Unde mi-ai spus, acolo m-am dus.” este: a) circumstanţială de mod; b) circumstanţială de loc; c) circumstanţială de timp; d) circumstanţială concesivă; e) finală. 38. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul: a) a prevedea; b) a avea; c) a auzi; d) a mânca; e) a spune. 39. În enunţul ,, Nici nu mai ştiu de cât timp aştept răspunsul tău”, cuvântul cât este: a) atribut adjectival; b) atribut adverbial; c) atribut pronominal; d) complement circumstanţial de mod; e) fără funcţie sintactică. 40. În enunţul ,, Îţi este frică de întuneric?”, pronumele îţi este: a) atribut pronominal; b) complement circumstanţial de mod; c) complement indirect; d) subiect; e) fără funcţie sintactică. 41. În fraza ,, - Nilă, zise el, până răsare soarele trebuie să-l trântim la pământ.” ( Marin Preda), propoziţiile simple sunt: a) una; b) două; c) trei; d) patru; e) cinci. 42. Prima formă e corectă în: a) preerie-prerie; b) dezinterie-dizenterie; c) preşedinţie-preşedenţie; d) dizident-dezident; e) acs-ax. 43. În interiorul comunicării, cuvintele şi construcţiile incidente se marchează prin: a) folosirea liniei de pauză; b) încadrarea între virgule: c) fie varianta a), fie varianta b) d) două puncte 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) puncte de suspensie. 44. Din expresia ,, a trage…de coadă” lipseşte cuvântul: a) câinele; b) mâţa; c) ursul; d) taurul; e) vulpea. 45. Cuvântul terifiant înseamnă: a) terorist; b) terorizat; c) teribil; d) îngrozitor; e) asurzitor. 46. Seria ce conţine numai cuvinte derivate cu prefixe este: a) imposibil, interzis, răsucit; b) descătuşa, răzbuna, îmbuna; c) răsfrânge, împacheta, precaut; d) inovaţie, nefericit, preşcolar; e) refuz, refugiu, repetare. 47. Sunt tranzitive toate verbele din seria: a) b) c) d) e)
a transcrie, a promite, a avea, a invita, a convinge; a fi, a fugi, a cheltui, a şti, a supravieţui; a deveni, a ieşi, a trebui, a merge, a tăcea. a se uita, a se gândi, a părea, a alerga, a se opune. a reuşi, a crede, a ajunge, a bate, a face.
48. Numărul propoziţiilor din fraza ,, Atunci ieşind fata de zmeu cea mare şi uitându-se la soare se întoarse repede şi chemă pe mumă-sa şi pe soră-sa cea mică, ca să vină şi să vază minunea.” ( Greuceanu) este: a) trei; b) patru; c) cinci; d) saşe; e) şapte. 49. Indică numărul articolelor din enunţul: ,, - Asta-i fata moşneagului cea cuminte…îi răspunse moş Costache, făcând aluzie la o veche cunoştinţă a Vioricăi, din cel dintâi basm al nopţilor copilăriei.” ( M. Sadoveanu): a) cinci; b) şapte; c) opt; d) şase; e) mai mult de opt. 50. Indică felul subiectului din enunţul: ,,Castelul tău de gheaţă l-am cunoscut, Gândire…” ( I. Barbu): a) exprimat ,, castelul”; 8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) exprimat ,, Gândire”; c) neexprimat-inclus; d) neexprimat-subînţeles. e) inexistent. 51. În enunţurile de mai jos: Cine nu a aşteptat primǎvara cu tot sufletul ? Cine nu iubeşte mugurii verzi ai copacilor, ghioceii şi toporaşii ? Numǎrul cuvintelor alcǎtuite din trei silabe este: a) trei; b) patru; c) cinci; d) şase; e) şapte. 52. Conţin vocale în hiat toate cuvintele din seria: a) autor, jucǎrie, eroul; b) poezie, oaie, soare; c) ghiocel, liliac, lalea; d) verdeaţǎ, urzici, liliac ; e) muguri, flori, albine. 53. Seria care conţine cuvinte aparţinând aceluiaşi câmp lexical este la punctul: a) lalea, toporaşi, jucării, copii; b) stejar, spanac, şoricei, sperietură; c) floare, florar, florăreasă, florărie; d) ghiocel, lalea, zambilǎ, liliac; e) găină, pătrunjel, liliac, parfum. 54. Cuvântul subliniat în proverbul de mai jos: «Decât codaş în oraş, mai bine-n satul tău fruntaş» Este cuvânt de bază pentru toate cuvintele (derivate) din seria : a) sătean, consătean, sat; b) sătean, consătean, satiric; c) sătean, consătean, satirǎ; d) oltean, brǎilean, moldovean; e) sătean, sătuc, săteancă. 55. Substantivul braţ este folosit cu sens propriu secundar în enunţul de la punctul : a) Pe bunica o doare braţul stâng din cauza reumatismului. b) Priveam braţele copacului înălţându-se spre cer. c) Din greşeală, Irinuca a rupt braţele păpuşii. d) Braţele balanţei se aflau în echilibru. e) Sufletul meu o aştepta cu braţele deschise. 56. Conţine doar pronume nehotǎrâte seria de la punctul: a) fiecare, toţi, oricine, un, cutare; b) unul, vreunul, oricare, altul, cineva; c) cine, toţi, oricine, fieştecine, vreun; d) cineva, toţi, oricine, nimeni, altcineva; e) cineva, toţi, oricine, acesta, altcineva.
57. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) binecuvântare, bun gust, Târgul Secuiesc, rea-voinţǎ, rǎu de mare; 9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) binecuvântare, bun-gust, Târgul-Secuiesc, reavoinţǎ, rǎu de mare; c) binecuvântare, bun-gust, Târgul Secuiesc, rea-voinţǎ, rǎu de mare; d) binecuvântare, bun-gust, Târgul Secuiesc, rea-voinţǎ, rǎu-de-mare; e) bine-cuvântare, bun-gust, Târgul-Secuiesc, rea-voinţǎ, rǎu de mare. 58. În textul de mai jos: Ghiocei scoţându-şi timid cǎpşorul pur, pomi înmuguriţi, zambile parfumate... soare blând, speranţǎ... Învierea! A venit primǎvara! Numǎrul cuvintelor care se încheie în semivocalǎ este: a) unu; b) doi; c) trei; d) patru; e) cinci. 59. Conţine o propoziţie subordonatǎ predicativǎ fraza de la punctul: a) Oamenilor le place sǎ audǎ vorbe frumoase. b) Am aflat cǎ ne aşteaptǎ numai zile însorite. c) Mi se pare cǎ afarǎ este cam înnorat. d) Ana pǎrea cǎ se aflǎ cu gândul în altǎ parte. e) Important este sǎ îţi faci întotdeauna datoria. 60. Încep cu silaba ta toate cuvintele din seria: a) tata, tabăra, tandru; b) tandru, tabla, taraf; c) tărcat, tablou, tanti; d) taler, talent, trandafir; e) tata, tabăra, taraf.. 61. Grupul de litere ci reproduce un singur sunet în toate cuvintele din seria: a) bărci, ciment, recif; b) oricine, cineva, arici; c) ciorbă, muncit, cireşe; d) ciondăneală, citit, răcit; e) ciorăpel, ciomag, reci. 62. Expresia «a pune degetul pe rană» are înţelesul: a) a găsi punctul sensibil al unei chestiuni; b) a îngriji pe cineva drag; c) a fi lipsit de milă; d) a pansa; e) a fi deosebit de curios. 63. Cuvântul noaptea este adverb obţinut prin schimbarea valorii gramaticale în enunţul de la punctul: a) Noaptea îmi aduce spectacolul stelelor. b) Iubesc noaptea, cu misterele ei. c) În noaptea aceasta va veni Mos Craciun. d) Moş Craciun vine întotdeauna noaptea. e) În noaptea aceea n-am dormit din cauza emoţiilor. 10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 64. Este exprimat prin verb la modul infinitiv subiectul de la punctul: a) M-a însufleţit întotdeauna bucuria de a citi cât mai mult. b) Dorinţa mea este de a ma juca toata ziua, ca să nu pierd nicio clipă. c) Mersul pe jos este sănătos. d) Este bine de ştiut ca Moş Crăciun se apropie de ţara noastră. e) A citi este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri pe care le putem avea. 65. Au a doua silabă accentuată toate cuvintele din seria: a) brăduţ, globuri, bucurie, taină; b) cuminte, astâmpăr, bunătate, sinceritate; c) brăduţ, portocale, cozonaci, cadouri; d) sanie, reni, saci, cadouri; e) dorinţă, credinţă, părere, cadouri. 66. Conţin acelaşi număr de silabe toate cuvintele din seria: a) săniuş, copii, derdeluş; b) dorinţă, vis, cadouri; c) portocale, cetina, braduţ; d) sărbătoare, împodobit, veselie; e) cozonaci, portocale, cadouri. 67. Expresia «a pune beţe-n roate» are înţelesul: a) a porni la drum, a pleca; b) a face dificultaţi pentru a zădărnici o acţiune, un plan; c) a fi extrem de insistent; d) a sărăci; e) a construi într-un mod original. 68. Sunt derivate cu acelaţi sufix (adjectival, al însuşirii) toate cuvintele din seria: a) auriu, burghiu, maroniu; b) lemnos, băţos, simandicos; c) tineresc, oltenesc, încălzesc; d) lemnos, băţos, frunzos; e) frumos, argintiu, studenţesc. 69. . În enunţul de mai jos: Aşteptata iarnă vine mereu cu strălucirea ei unică şi cu magia Crăciunului. Sunetul i este vocală în toate cuvintele din seria: a) «vine», «strălucirea», «unică», «şi», «magia»; b) «iarna», «vine», «strălucirea», «unică», «şi», «magia»; c) «iarna», «vine», «strălucirea», «ei», «unică», «şi», «magia»; d) «vine», «strălucirea», «ei», «unică», «şi», «magia», «Crăciunului»; e) «iarna», «vine», «strălucirea», «ei», «unică», «şi», «magia», «Crăciunului». 70. Expresia «a se întinde la caşcaval» are înţelesul: a) a fi înfometat; b) a persevera; c) a avea pretenţii exagerate; 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) a face caşcaval; e) a dori ceva bun de mâncare. 71. Cuvântul o este adjectiv pronominal nehotărât în enunţul de la punctul: a) O zi este mai însorită, alta mai tristă, de aceea este important să ne păstrăm întotdeauna optimismul. b) O, ce mult ne învaţă experienţa! c) O vorbă bună te ajută şi în cele mai grele clipe. d) Am ascultat-o minute în şir, fascinată de harul ei de povestitor. e) Mi-am cumpărat o carte despre peşti şi două despre plantele de grădină. 72. În enunţul de mai jos: Întotdeauna am simţit că este bine să ne purtăm cu cei de lânga noi aşa cum am vrea să se poarte ei cu noi. Cuvântul cei este, din punct de vedere morfologic: a) articol demonstrativ; b) pronume personal; c) pronume demonstrativ de depărtare; d) adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare; e) substantiv. 73. Primele patru verbe din enunţul de mai jos: Ştiam că mi-a fost dat să mă bucur de fiecare fleac al vieţii, să mă joc şi să fiu fericită. Sunt, în ordine, la diateza: a) activă – activă – reflexivă – reflexivă; b) activă – pasivă – reflexivă – reflexivă; c) activă – activă – activă – reflexivă; d) reflexivă – activă – activă – reflexivă; e) reflexivă – pasivă – activă – reflexivă. 74. Grupul de litere che reproduce doua sunete în toate cuvintele din seria: a) chesea, ochean, ureche; b) cheag, (a) chema, cheie; c) chei, cheag, chel; d) chemare, chenar, cheie; e) chesea, ochean, veche. 75. Expresia «a tăia frunză la câini » are înţelesul: a) a munci din greu; b) a fi un iubitor de animale; c) a persevera; d) a nu avea nicio ocupaţie serioasă; e) a se osteni pentru un scop nobil. 76. În enunţurile de mai jos: O vorbă bună este mai importantă decât orice jucărie. Mi-ar fi plăcut să le pot oferi tuturor copiilor din lume ceea ce îşi doresc ca să fie fericiţi. În ordinea apariţiei, verbul a fi este folosit cu valorile: a) verb copulativ – verb auxiliar – verb predicativ; b) verb copulativ-verb auxiliar – verb copulativ; c) verb predicativ – verb auxiliar – verb predicativ; 12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) verb predicativ – verb auxiliar – verb copulativ; e) toate verbele sunt copulative. 77. În versul “ Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur ”, există (în ordinea în care apar): a. hiat + hiat + diftong + diftong b. diftong + diftong + diftong + diftong c. diftong + diftong + diftong + hiat d. hiat + hiat + diftong + hiat e. triftong + hiat + diftong. 78. În enunţul O, cere-mi, Doamne, orice preţ/Dar dă-mi o altă soartă, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) interjecţie, pronume personal; b) pronume personal, interjecţie; c) interjecţie, articol nehotărât; d) articol hotărât, numeral; e) pronume cu valoare neutră, adjectiv pronominal nehotărât. 79. Interjecţia subliniată din propoziţia O, ce mă doare capul!, este: a) predicat verbal; b) complement circumstanţial de loc; c) nu are funcţie sintactică. d) subiect; e) nume predicativ. 80. Indică predicatul/predicatele din versurile:,, La noi sunt codri verzi de brad/ Şi câmpuri de mătase...” a) un predicat nominal ,, sunt codri”; b) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu ,, sunt codri şi câmpuri”; c) două predicate nominale ,, sunt codri şi ( sunt) câmpuri; d) un predicat verbal ,, sunt”; e) două predicate verbale. 81. Alege seria care cuprinde numai prefixoide: a) geo-, hidro-, -grama: b) –log, macro-, poli-; c) tele-, bio-, pseudo-; d) aero-, anti-, extra-, e) mono-, re-, poli-. 82. Cuvântul hipersensibil este format prin: a) derivare; b) compunere; c) conversiune; d) derivare cu sufixe; e) derivare parasintetică. 83. Prefixoidele sunt: a) elemente de derivare, ataşate la începutul unui cuvânt; b) elemente de derivare ataşate la sfârşitul unui cuvânt; c) elemente de compunere ataşate la sfârşitul unui cuvânt; d) elemente de compunere ataşate la începutul unui cuvânt; e) cuvinte de bază cu o circulaţie relativ restrânsă. 13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 84. Sunt numai locuţiuni conjuncţionale în seria: a) aduceri-aminte, din când în când, a-şi lua lumea-n cap, de-a dura; b) în faţă, în stânga, de jur-împrejurul, în urma; c) pentru ca să, chiar dacă, din cauza că, cu toate că; d) ca şi cum, de parcă, din cauză, chiar de; e) să, ca să, dacă, deoarece. 85. ,, Ajunge” din enunţul ,, Ajunge cât ai plâns.” este: a) predicat nominal; b) predicat verbal; c) predicat nominal incomplet; d) nu are funcţie sintactică; e) predicat verbal exprimat prin verb la diateza pasivă. 86. În enunţul: „Moromete avea acel fel uimitor al său de a fi, de a vedea lumea şi faptele.” cuvântul subliniat are funcţie sintactică de: a) predicat verbal; b) subiect; c) atribut; d) complement direct; e) nume predicativ. 87. În seria de cuvinte „familia”, „lumea”, „acelea”, „ideal”, „poartă” numărul celor care conţin vocale în hiat este de: a) două; b) patru; c) trei; d) cinci; e) şase. 88. Seria care conţine numai substantive de genul neutru este: a) băiat, erou, vacanţă, picior; b) ureche, mal, pupăză, tei; c) drum, leac, ajutor, cuvânt; d) faptă, vorbă, grijă, funie; e) trandafir, basma, tablou. 89. În enunţul: „Casa lor era pe marginea lacului.”, cuvântul subliniat are valoare morfologică de: a) pronume personal; b) pronume posesiv; c) pronume reflexiv; d) adjectiv pronominal posesiv; e) articol hotărât. 90. Valoarea morfologică şi cazul cuvântului „acela” din enunţul: „Acela a fost cel mai bun sfat pe care mi l-a dat.”, sunt: a) pronume demonstrativ de apropiere, cazul nominativ; b) pronume demonstrativ de depărtare, cazul nominativ; c) pronume demonstrativ de identitate, cazul nominativ; d) pronume demonstrativ de depărtare, cazul acuzativ; e) articol demonstrativ, fără funcţie sintactică. 14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 91. Propoziţia subiectivă introdusă prin conjuncţia „că” se află în fraza: a) Cred că se va însănătoşi repede. b) Problema este că nu a reuşit. c) Este bine că s-a pregătit pentru examen. d) Ideea că vom pleca împreună este inspirată. e) Trebuie să reuşim că aşa e bine. 92. Enunţul al cărui predicat este exprimat prin verb la diateza pasivă este: a) Copiii se joacă în grădină. b) El îşi aduce aminte de vacanţă. c) Adrian şi-a uitat bicicleta acasă. d) Plăcinta a fost mâncată de ea. e) Se spală de câte ori e cazul. 93. Forma corectă a imperativului este: a) nu fă; b) nu zi; c) nu te du; d) nu face; e) nu treci. 94. În enunţul: „A hotărât să cheltuiască jumătate din câştig.” numeralul este: a) fracţionar, valoare substantivală; b) fracţionar, valoare adjectivală; c) fracţionar, valoare adverbială; d) colectiv, valoare substantivală; e) adverbial, valoare adverbială. 95. Subiectul din propoziţia: „Învăţam mai bine anul trecut.” este: a) subînţeles; b) exprimat; c) nedeterminat; d) inclus; e) nu există. 96. Propoziţia al cărei subiect este exprimat prin verb la supin este: a) De cântat este uşor. b) A citi este o plăcere. c) S-a plictisit de citit. d) Maşina este de cusut. e) Am de cântat un cântec celebru. 97. În propoziţia: „A dat fân la cai.” cuvântul subliniat are valoare morfologică de: a) prepoziţie; b) verb predicativ; c) verb copulativ; d) verb auxiliar; e) adverb. 15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 98. În enunţul: „Scriitorul a închinat numeroase pagini celebrului munte.” cuvintele subliniate sunt: a) ambele în genitiv; b) ambele în dativ; c) primul în dativ, al doilea în nominativ; d) primul în genitiv, al doilea în nominativ; e) ambele în acuzativ. 99. În enunţul: „Prietenul meu este nespus de trist.” structura subliniată reprezintă: a) adjectiv la gradul superlativ relativ de superioritate; b) adverb + prepoziţie + adjectiv; c) locuţiune adverbială + adjectiv; d) locuţiune prepoziţională + adjectiv; e) prepoziţie + prepoziţie + adverb. 100. În propoziţia: „S-a aşezat înaintea ta.” există: a) pronume posesiv, caz acuzativ; b) pronume posesiv, caz genitiv; c) adjectiv pronominal posesiv, caz acuzativ; d) adjectiv pronominal posesiv, caz genitiv; e) pronume personal, caz genitiv. 101. În propoziţia: „Îi este milă de animale”, structura subliniată este alcătuită din: a) pronume personal în dativ + verb predicativ + substantiv în nominativ; b) pronume personal în dativ + verb copulativ + substantiv în nominativ; c) pronume personal în dativ + verb copulativ + substantiv în acuzativ; d) pronume personal în dativ + verb predicativ + substantiv în acuzativ; e) verb predicativ+ verb copulativ + substantiv în acuzativ. 102. În propoziţia: „Ce frumos cântă!” cuvântul „ce” este: a) pronume interogativ; b) adverb de mod; c) adjectiv pronominal interogativ; d) interjecţie; e) adjectiv pronominal relativ. 103. În propoziţia: „S-a oprit în faţă”, grupul de cuvinte „în faţă” este: a) prepoziţie + substantiv nearticulat; b) locuţiune prepoziţională; c) locuţiune adverbială; d) prepoziţie + adverb; e) locuţiune interjecţională. 104. În enunţul: „Dragă prietene, am primit scrisoarea ta.”, cuvântul subliniat este: a) atribut adjectival, caz vocativ; b) fără funcţie sintactică, caz vocativ; c) atribut adjectival, caz nominativ; d) subiect, caz nominativ; e) atribut adjectival, caz acuzativ. 105. În fraza: „Nu întotdeauna maşina e ce-şi închipuie omul.”, predicatul primei propoziţii este: 16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) nominal; b) nominal incomplet; c) verbal; d) exprimat prin verb impersonal; e) maşina e. 106. Fraza care conţine o propoziţie predicativă este: a) Se făcea că eram la mare şi ne plimbam pe faleză; b) Părea că totul s-a terminat; c) Îmi pare că te lauzi cam mult; d) Soluţia aceasta pare să fie rezonabilă; e) Ajunsesem unde mi-am propus, adică la mare. 107. Fraza care conţine o propoziţie completivă directă având ca termen regent o interjecţie este: a) Hai să-ţi arăt ceva. b) Vino să-ţi arăt ceva. c) Iată că ne-am întâlnit. d) Hai să ne jucăm. e) Tic-tac face ceasul pe care îl ştim cu toţii. 108. Cuvântul: „(a) închipui” este: a) un derivat parasintetic; b) format prin derivare cu prefix; c) format prin compunere; d) format prin conversiune; e) derivare cu sufix. 109. Cuvântul „geamgiu” are: a) un diftong; b) doi diftongi; c) un triftong; d) un hiat; e) două hiaturi. 110. În propoziţia „El se bucură de aceste rezultate ale clasei noastre.” pronumele personal este: a) „se”, cazul acuzativ; b) „aceste”, cazul acuzativ; c) „el”, cazul nominativ; d) „noastre”, cazul genitiv; e) subiect inclus. 111. Sunt de conjugarea I verbele din seria: a) a merge, a scrie; b) a coborî, a privi; c) a desena, a dansa; d) a veghea, a vedea; e) a chefui, a trece. 112. Indicaţi enunţul în care verbul este la diateza pasivă: 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) Noi suntem dispuşi să participăm; b) Ei au fost mereu invitaţi la petreceri; c) Primăvara, pomii sunt înfloriţi; d) Omul acesta este limitat; e) Ei se laudă cu rezultatele obţinute. 113. Interjecţia din enunţul: „Am ştiut întotdeauna că e vai de el.” are funcţia sintactică de: a) predicat verbal; b) nume predicativ; c) complement circumstanţial de mod; d) fără funcţie sintactică; e) subiect. 114. Marcaţi seria în care acordul nu este respectat: a) toţi copii, toţi maiştri; b) trei fluvii, trei hangii; c) ambii vizitii, ambii hangii; d) toate surorile, toate verile; e) ambilor elevi, ambii elevi. 115. În propoziţia: „Atunci i-a venit cea mai bună idée.” cuvântul „idee” este: a) complement direct; b) subiect; c) complement circumstanţial de mod; d) complement indirect; e) nu are funcţie sintactică. 116. Verbul „a fi” este scris corect: a) Fii sever, dar nu fii rău!; b) Fi sever, dar nu fi rău!; c) Fi-i sever, dar nu fi-i rău!; d) Fii sever, dar nu fi rău! e) Să fii venit şi tu, era bine. 117. În enunţul: „Fireşte că natura renaşte în fiecare primăvară.” cuvântul „fireşte” este: a) adverb, complement circumstanţial de mod; b) adverb, predicat verbal; c) verb, predicat verbal; d) substantiv, nume predicativ. e) adverb, fără funcţie sintactică. 118. A doua propoziţie din fraza: „Ea pleacă fruntea-n pace, răspunde căpitanul ....” (V. Alecsandri) este: a) propoziţia incidentă principală; b) propoziţie incidentă secundară; c) propoziţie subiectivă; d) propoziţie predicativă; e) modală. 119. În propoziţia: „Zmeii au furat soarele şi luna de pe cer” subiectul este:
18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) ,,soarele şi luna”; b) „cer”; c) „zmeii”; d) subînţeles; e) nedeterminat. 120. Fraza: „Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge” este alcătuită din: a) subiectivă + principală; b) principală + subiectivă; c) două propoziţii principale; d) principală + predicativă; e) principală + modală. 121. În propoziţia: „Noaptea o petrecură sfătuind împrejurul focurilor aprinse.” predicatul este: a) „sfătuind”; b) „petrecură”; c) „o petrecură”; d) „aprinse” e) ,,o petrecură sfătuind”. 122. În propoziţia: „Lumina palidă se revărsa pe pământ” atributul este: a) verbal; b) adjectival; c) adverbial; d) substantival; e) interjecţional. 123. Predicatele din versurile: „Eu sunt luceafărul de sus, /Iar tu să-mi fii mireasă.” (M. Eminescu) sunt: a) verbal, nominal; b) nominal, verbal; c) nominale în ambele cazuri; d) verbale în ambele cazuri; e) există un singur predicat. 124. Cuvântul subliniat din versul: „Nu plâng că mi-e de Leana teamă.” (G. Coşbuc) este: a) nume predicativ; b) complement direct; c) subiect; d) atribut; e) complement circumstanţial de mod. 125. În versul: „Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.” (M. Eminescu) ultimele două subordonate sunt: a) atributive; b) circumstanţiale de mod; c) concesive; d) consecutive; e) condiţionale. 126. Seria care conţine cuvinte corect despărţite în silabe este: a) în-ver-zit, toţi, plim-ba-re, mi-ste-rul; b) în-ver-zit, to-ţi, plim-ba-re, mis-te-rul; c) în-ver-zit, toţi, pli-mba-re, mis-te-rul;
19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) în-verz-it, toţi, plim-ba-re, mis-te-rul; e) ci-u-dă; ha-in; coo-pe-ra, cod-ru. 127. Cuvântul „altruist” este: a) regionalism; b) neologism; c) arhaism; d) cuvânt popular; e) element de argou. 128. În contextul „Binele este dorit fiecăruia dintre noi.”, cuvântul subliniat s-a format prin: a) conversiune; b) compunere; c) derivare cu sufix; d) derivare cu prefix; e) format prin derivare în serie. 129. În contextul: „În port era o atmosferă insolită.”, cuvântul subliniat are sensul: a) fără soare; b) însorită; c) solitară; d) senină; .e) neobişnuită. 130. . În enunţul: „Iarba pare de omăt”, verbul subliniat este la conjugarea: a) I; b) a IV-a; c) a II-a; d) a III-a; e) I/a II-a 131. În enunţul: „Spre a merge la Almaş, pe drumul cel mare, ar fi trebuit să suim un deal”, există: a) 4 prepoziţii; b) 3 prepoziţii; c) 5 prepoziţii; d) 6 prepoziţii; e) 2 propoziţii. 132. Seria care conţine numai substantive defective de plural este: a) lapte, cinste, miere, box, Buzău; b) lapte, lene, cimbru, box, Bucegi; c) lapte, cinste, miere, box, boală; d) lapte, cinste, cimbru, fotbal, icre; e) câlţi, Iaşi, fier, unt, crez. 133. În enunţul „Mingea lui este albă, iar a lui Mihai este roşie.”, valorile morfologice ale cuvântului „lui” sunt, în ordine: a) articol hotărât proclitic, pronume personal; b) articol hotărât proclitic, pronume posesiv; c) pronume personal, articol posesiv; d) pronume personal, articol hotărât; e) pronume posesiv, articol hotărât enclitic. 134. În contextul: „Copacul de acolo e verde”, structura subliniată are funcţia sintactică de: a) complement circumstanţial de loc; b) atribut substantival prepoziţional;
20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) atribut adverbial; d) atribut verbal; e) complement direct. 135. În contextul: „Cartea aceasta a fost mai puţin interesantă decât celelalte”, adjectivul „interesantă” se află la gradul: a) comparativ de inferioritate; b) comparativ de superioritate; c) comparativ de egalitate; d) superlativ relativ de inferioritate; e) superlativ absolut. 136. În contextul: „Mi-am adus aminte de tine”, predicatul este exprimat prin: a) verb predicativ; b) verb copulativ; c) interjecţie predicativă; d) locuţiune verbală; e) adverb predicativ. 137. În contextul: „Trei porumbei erau în parc”, cuvântul subliniat are valoare morfologică de: a) numeral cardinal cu valoare adjectivală; b) numeral cardinal cu valoare substantivală; c) numeral cardinal cu valoare adverbială; d) numeral ordinal; e) numeral fracţionar cu valoare substantivală. 138. În enunţul: „Prietenul nostru a venit ieri”, cuvântul subliniat are valoare morfologică de: a) pronume posesiv; b) adjectiv pronominal de întărire; c) adjectiv pronominal posesiv; d) pronume personal; e) pronume de întărire. 139. În contextul: „Înoată contra curentului.”, prepoziţia subliniată cere cazul: a) dativ; b) acuzativ; c) genitiv; d) nominativ; e) vocativ. 140. În enunţul: „Şi-a uitat pălăria.”, cuvântul subliniat are funcţia sintactică de: a) atribut pronominal; b) complement indirect; c) complement direct; d) subiect; e) nu are funcţie sintactică. 141. În enunţul: „Ioane, vino aici!”, virgula desparte: a) substantivul în vocativ de restul enunţului; b) verbul la imperativ de restul enunţului; c) subiectul de predicat; d) două propoziţii coordonate prin juxtapunere; e) o apoziţie simplă de restul propoziţiei.
21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 142.În enunţul: „Maria, Ioana şi Mihai au plecat în vacanţă.”, tipul subiectului este: a) multiplu; b) simplu; c) subînţeles; d) inclus; e) nedeterminat. 143. În structura: „A rupt-o la fugă”, cuvântul subliniat are funcţie sintactică de: a) complement direct; b) nu are funcţie sintactică; c) complement indirect; d) atribut pronominal; e) subiect.
144. Sinonimele adjectivului „ambiant” sunt: a) ambiental, înconjurător; b) îmbietor, primitor; c) agreabil, atrăgător; d) natural, neartificial; e) original; fermecător. 145. Câte litere şi câte sunete sunt în cuvântul „xerox”: a) cinci litere şi şapte sunete; b) cinci litere şi şase sunete; c) cinci litere şi cinci sunete; d) cinci litere şi patru sunete; e) cinci litere şi trei sunete. 146. Sunt formate prin mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului, toate cuvintele din seria: a) consecvent, fântână, justiţiar, roşu; b) antiuman, decolorant, precontractual, TAROM; c) gestiune, idilă, martor, influenţă; d) diagramă, idol, fără, termal; e) (coboară) uşor, aspru, deştept. 147. Indică varianta în care paronimele sunt incorect folosite în contexte: a) Eu sunt solidar cu cei oneşti. Geniul este solitar şi neînţeles. b) Biografia poetului este necunoscută. Bibliografia şcolară este obligatorie. c) Substanţa era insolubilă. Firma devenise insolvabilă. d) A învestit în afacerea familiei. În urma concursului a fost investit în funcţia de director. e) Temporar, ne mai vizitează. E un gest familiar. 148. Sunt scrise conform normelor în vigoare cuvintele din seria: a) mai-mult-ca-perfect, proces verbal, floarea soarelui; b) viţă-de-vie, nou născut, traista ciobanului; c) prim ajutor, prim-ministru, regina-nopţii; d) arbore de cacao, unt de lemn, gura-leului; e) nu- mă-uita, traista- ciobanului, viţă de vie. 22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 149. Locuitorul oraşului Sinaia se numeşte: a) sinaiot; b) sinăian; c) sinaiez; d) siamez; e) sineoit. 150. Sunt substantive epicene cuvintele din seria: a) girafă, lebădă, elefant, cocostârc; b) bou, vacă, gâscă, curcan; c) lup, leu, tigru, iepure; d) găină, vulpe, urs, canar; e) raţă, arici, penguin, papagal. 151. Valoarea morfologică a cuvântului subliniat din enunţul: „Vine cineva şi pe la noi” este : a) pronume nehotărat; b) pronume personal; c) pronume posesiv; d) pronume relativ; e) pronume reflexiv. 152. Indică varianta în care predicatul este exprimat printr-o interjecţie predicativă: a) Iată că vine cavaleria! b) Deodată am auzit: trosc! pleosc!; c) Conducătorul a dat comanda: hei-rup! d) Caii veneau teleap! teleap! e) Oful inimii era mare. 153. Grobian nu înseamnă: a) cocoşat; b) necioplit; c) grosolan; d) bădăran; e) needucat. 154. În enunţul: N-a venit din cauza furtunii – „din cauza furtunii” este: a) complement indirect; b) complement circumstanţial de cauză; c) complement condiţional; d) complement circumstanţial de timp; e) complement circumstanţial de mod. 155.Care dintre următoarele structuri nu sunt pleonastice? a) telecomandă de la distanţă; b) panaceu universal; c) scurtă alocuţiune; d) aniversăm încheierea căsătoriei; e) coborâre la subsol. 156.Adjectivul pronominal demonstrativ este corect în enunţul: a) A ales aceiaşi variantă. b) Aceea elevă a câştigat concursul. c) Aceiaşi fete i se cuvine premiul. d) Fata acea este colega mea. 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) Părerea aceleiaşi fete e de apreciat. 157.Cuvântul subliniat din enunţul ,, Frumosul e un principiu estetic.” este format prin: a) derivare parasintetică; b) compunere; c) conversiune; d) derivare cu sufix; e) derivare cu prefix. 158. Între cuvintele efemer/etern există o relaţie de : a) sinonimie; b) antonimie; c) paronimie; d) omonimie; e) nu există nicio relaţie. 159. Adverbul are funcţie de predicat în enunţul: a) Poate va veni azi. b) Problemele de azi sunt importante. c) Acolo a ajuns. d) Poate că va veni. e) El e probabil cel mai bun. 160. În propoziţia: ,, Ioane, am plecat la mare! subiectul este; a ) Ioane; b) inclus; c) subînţeles; d) nu există; e) mare. 161.Adjectivul este complement circumstanţial de mod în enunţul: a) De mic era foarte apreciat de toţi. b) De supărat, nu a mai scos niciun cuvânt. c) Era mai mult mort decât viu. d) Căţelul e blând. e) De harnic a reuşit în viaţă. 162. Verbul este la diateza pasivă în enunţul: a) Cărţile au fost cumpărate. b) Cărţile sunt interesante. c) Caietul este ordonat. d) Pomii sunt înverziţi. e) Tăcerea este de aur. 163.Fraza ,, Cine a învăţat a devenit ce a vrut” este formată din: a) subiectivă+ principală+predicativă; b) predicativă+ principală+predicativă; c) subiectivă+principală+completivă directă; d) subiectivă+principală+subiectivă; e) completivă directă+ principală+predicativă. 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 164.Cuvâtul ,, ghiveci” este format din: a ) 7 litere, 7 sunete; b) 7 litere, 6 sunete; c) 7 litere, 4 sunete; d) 7 litere, 5 sunete; e) 7 litere, 8sunete. 165. Cuvâtul ,, decrepit” înseamnă: a) ramolit; b) singuratic; c) neîncrezător; d) decepţionat; e) încreţit. 166.Sinonimul cuvâtului simulacru este: a) stimulator; b) stimulent; c) crematoriu; d) aparenţă înşelătoare; e) inseminare. 167. Dubletul în care există antonime este: a) celibatar-căsătorit; b) natriu-sodiu; c) coarne-cornuri; d) virtuos-virtuoz; e) faţetă-faţadă. 168. Câte greşeli de ortografie există în enunţul:,, Cenuşiii nori crează panică, speriindui pe copii noştrii.” a) două; b) patru; c) cinci; d) trei; e) şase. 169. Precizează felul subordonatei din enunţul: ,, Era să cad.”: a) subiectivă; b) predicativă; c) completivă directă; d) temporală; e)completivă indirectă. 170. Litera x este redată prin sunetele gz în seria: a) exil, exod, Alexandru; b) exact, exemplu, exerciţiu; c) xerox, a executa, extremitate; d) expert, axă, a expune; e) exuvii, exasperat, extern. 171. Cuvântul subliniat din enunţul: ,, A mâncat de două ori.” este: 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) numeral fracţionar; b) numeral distributiv; c) numeral multiplicativ; d) numeral cardinal; e) numeral adverbial. 172. Cuvântul subliniat din enunţul: ,, L-am trimis după cules mure.” are funcţie sintactică de: a) complement circumstanţial de timp; b) complement direct; c) complement circumstanţial de mod; d) complement circumstanţial de scop; e) complement circumstanţial de cauză. 173.Indică forma corectă: a) exaltează; b) aşează; c) înşeală; d) greşală; e) seringă, 174. În care dintre fraze există o consecutivă: a) Ideea era să câştig. b) Ştiu cum vom acţiona. c) A studiat atât de intens încât a reuşit la examen. d) Unde nu ştie, întreabă. e) E mereu bine să câştigi la loto. 175. Seria care conţine doar adjective fără grad de comparaţie este: a) harnic, vioi, superior; b) optim, bun, tăcut; c) viu, interior, unic; d) absent, complet, corupt; e) echivoc, feroce, acru. 176. Sensul unităţii frazeologice rara avis este: a) pasăre rară; b) aviz rar; c) lipsă de atenţie: d) ocazie unică; e) cuvânt de legătură. 177. Cuvântul subliniat din enunţul ,, Mi-e atât de cald.” este: a) complement circumstanţial de mod; b) complement indirect; c) subiect; d) complement direct; e) nume predicativ. 178. În enunţul ,, De cine te temi?” pronumele are funcţie de: 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) complement indirect; b) subiect; c) complement direct; d) complement de agent; e) complement circumstanţial de mod. 179. ,, Ce” din enunţul ,, Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.” este: a) complement indirect; b) subiect; c) complement direct; d) nu are funcţie sintactică; e) complement circumstanţial de mod. 180. Este propoziţie simplă cea de la varianta: a) Pleacă, măi băiatule! b) Lasă-mă! c) Îmi place îngheţata. d) Pe cine cauţi? e) A fi mai atent e un lucru bun. 181. Precizează cazul structurii subliniate: ,, A zburat deasupra noastră.” a) acuzativ; b) dativ; c) genitiv; d) nominativ; e) vocativ. 182. În cazul vocativ, adjectivul are funcţie sintactică de: a) atribut adjectival; b) nume predicativ; c) nu are funcţie sintactică; d) apoziţie; e) subiect. 183. Ca nume predicativ, adjectivul stă în cazul: a) Nominativ; b) Acuzativ; c) Dativ; d) Genitiv; e) Vocativ. 184. Adjectivele biet, biata pot sta: a) numai înaintea substantivului; b) numai după substantiv; c) şi înainte şi după substantiv; d) doar pe lângă pronume; e) numai lângă numeral. 185. În enunţul ,, Gândirea lui este cam limitată.”, construcţia subliniată este: 27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) predicat nominal cu nume predicativ-adjectiv; b) predicat verbal-diateza pasivă; c) predicat nominal cu nume predicativ-adverb; d) verb personal + complement circumstanţial de mod; e) predicat nominal incomplet. 186. În propoziţia ,, Nu asculta pe nimeni de răsfăţată.”, cuvântul subliniat este: a) adjectiv, complement indirect; b) adjectiv, complement circumstanţial de mod; c) adjectiv, complement circumstanţial de cauză; d) verb la participiu, atribut verbal; e) adverb, complement circumstanţial de mod. 187. Sintagma din propoziţia ,, A mâncat o bătaie soră cu moartea.” conţine: a) două substantive; b) o locuţiune adjectivală; c) o locuţiune adverbială; d) o locuţiune substantivală; e) nu are valoare morfologică. 188. Construcţia subliniată din propoziţia ,, Va rămâne pe drumuri dacă nu va învăţa.” Este: a) substantiv, complement circumstanţial de loc b) locuţiune adjectivală, nume predicativ; c) substantiv, complement circumstanţial de mod; d) locuţiune adjectivală, complement circumstanţial de mod; e) substantiv, complement circumstanţial de cauză. 189. În propoziţia ,, Trăieşte din bani de căpătat.”, structura subliniată este: a) verb la supin, atribut; b) verb la participiu, atribut; c) locuţiune verbală, nume predicativ; d) locuţiune adjectivală, atribut; e) substantiv, complement circumstanţial de mod. 190. Articolul hotărât este prezent în conversiunea unor: a) pronume, prepoziţii, adjective; b) adverbe, conjuncţii, substantive; c) pronume, numerale, adverbe; d) adjective, adverbe, verbe; e) conjuncţii, interjecţii, prepoziţii. 191. În propoziţia ,, A cui fată eşti tu?”, a este: a) prepoziţie; b) verb; c) articol posesiv; d) articol hotărât; e) articol demonstrativ. 192. În propoziţia ,, O mască plânge şi alta râde.”, o este: a) articol nehotărât; b) numeral cardinal; 28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) pronume personal; d) adjectiv pronominal nehotărât; e) adjectiv pronominal demonstrativ. 193. În propoziţia ,, Magazinele sunt pline de marfă”, cuvântul subliniat este: a) complement direct; b) complement indirect; c) complement de agent; d) complement circumstanţial de cauză; e) complement circumstanţial de mod. 194. În propoziţia ,, Aşa a ajuns ea cumnată mamei mele.”, substantivul ,, mamei” este în cazul: a) Nominativ; b) Acuzativ; c) Dativ; d) Genitiv; e) Vocativ. 195. Complementul de agent stă numai în cazul: a) Nominativ; b) Acuzativ; c) Dativ; d) Genitiv; e) Vocativ. 196. Grupa de substantive ale căror forme de plural au înţelesuri diferite este: a) curent, bucată, bandă; b) apă, viaţă, pom; c) cap, plop, teatru; d)lene, sete, stea; e) dreptate, tenis, vodă. 197. Cuvintele subliniate din expresiile beat turtă, gol puşcă, s-a dus glonţ sunt: a) substantive; b) adjective; c) adverbe; d) prepoziţii; e) fără valoare morfologică. 198. Cuvintele duet, terţă, tripletă, terţetă sunt: a) numerale; b) substantive cu sens colectiv; c) adjective; d) adverb; e) pronume. 199. Numeralul poate fi termen regent pentru: a) complement direct; b) complement indirect; c) complement de agent; d) atribut; 29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) complement circumstanţial de mod. 200. Construcţiile de aceea, afară de aceasta, cu toate acestea sunt: a) pronume demonstrative; b) locuţiuni adverbiale; c) locuţiuni pronominale; d) locuţiuni adjectivale; e) locuţiuni conjuncţionale. 201. În propoziţia ,, Rău faci, rău găseşti.”, cuvântul ,, rău” este: a) substantiv; b) adjectiv propriu-zis; c) adverb; d) adjectiv pronominal; e) interjecţie. 202. Prin conversiune, pronumele relativ ,, ce” devine: a) adjectiv, adverb, interjecţie; b) prepoziţie, adverb, interjecţie; c) conjuncţie, prepoziţie, interjecţie; d) adjectiv, adverb, substantiv; e) articol, adjectiv, interjecţie. 203. În propoziţia ,, Un elev a venit, altul a plecat” , cuvântul subliniat este: a) articol nehotărât; b) pronume demonstrativ; c) numeral cardinal; d) adjectiv pronominal demonstrativ; e) adjectiv pronominal nehotărât. 204. Pronumele relativ ,, cine” este variabil după: a) gen; b) număr; c) gen şi număr; d) persoană şi caz; e) caz. 205. Cuvintele mata, matale, cutare, cutărică sunt : a ) forme pronominale regionale; b) substantive; c) adjective pronominale; d) articole; e) adverbe. 206. În propoziţia ,, Tot mai citesc măiastra-ţi carte.”, cuvântul subliniat este: a) b) c) d)
pronume nehotărât; adverb; substantiv; adjectiv; 30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) prepoziţie. 207. În propoziţia ,, Am citit numai o dată lecţia”, o este: a) articol nehotărât; b) parte componentă a numeralului; c) pronume personal; d) pronume cu valoare neutră; e) adjectiv pronominal nehotărât. 208. Când nu are funcţie sintactică, pronumele personal de persoana a II-a poate sta în cazul: a) Nominativ; b) Acuzativ; c) Dativ; d) Genitiv; e) Vocativ. 209. Atributul adjectival din propoziţia ,, Intra încet în casa noastră.” este în cazul: a) Nominativ; b) Acuzativ; c) Dativ; d) Genitiv; e) Vocativ. 210. Substantivul din propoziţia ,, Iată satul meu.” este: a) subiect; b) complement direct; c) complement indirect; d) nu are funcţie; e) atribut. 211. Marcaţi enunţul în care se află un complement direct: a) Ce se aude? b) Nu poate înainta. c) Se aude strigând. d) Îmi place prăjitura. e) Trebuie să plecăm acum. 212. Pronumele ,, ce” este complement direct in enunţul: a) Pe ce te bazezi? b) Am aflat ce temă avem. c) Ce-ai mai putea să-mi spui? d) Cu ce ai scris? e) De ce ai lipsit? 213. Verbele reflexive impersonale se zice, se spune cer: a) subiect; b) complement direct; c) complement indirect; d) atribut; e) complement circumstanţial de cauză. 31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 214. Subordonata din fraza ,, Te nelinişteşte ce-ai aflat de la el.” este: a) completivă directă; b) atributivă; c) subiectivă; d) circumstanţială de timp; e) cauzală. 215. Marcaţi enunţul în care complementul indirect se introduce prin prepoziţia pentru: a) Învăţăm pentru examen; b) Pentru un cui, pierzi o potcoavă; c) O culegere de probleme este necesară pentru fiecare elev. d) Cartea pentru tine este aici. e) Pentru mama sunt florile. 216. Construcţia subliniată din propoziţia ,, Are mai puţine greutăţi faţă de alţii.” este: a) complement circumstanţial de mod; b) atribut; c) complement indirect; d) complement circumstanţial de timp; e) complement circumstanţial de cauză. 217. Prima propoziţie din fraza: ,, Unde n-am eu aşa o mamă, că ce m-aş bucura!” este : a) circumstanţială de loc; b) condiţională; c) principală; d) temporală; e) cauzală. 218. Propoziţiile din zicala ,, Unde dai şi unde crapă.” Sunt: a) amândouă circumstanţiale de loc; b) prima temporală, a doua principală; c) prima circumstanţiale de loc, a doua principală; d) ambele principale; e) prima cauzală, a doua principală. 219. Subordonata din fraza ,, Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică şi o înghite.” ( I. Creangă) este: a) modală; b) cauzală; c) atributivă; d) circumstanţială de scop; e) temporală. 220. Complementul circumstanţial de timp exprimat prin substantiv poate sta în cazurile: a) acuzativ; b) acuzativ, dativ; c) acuzativ, genitiv; d) dativ, genitiv; e) acuzativ, nominativ. 221. Complementul circumstanţial de mod determină: 32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) orice parte de vorbire flexibilă; b) numai predicate; c) substantive, adjective; d) verbe, adverbe; e) orice parte de vorbire neflexibilă; 222. Despărţirea prin virgulă este obligatorie în cazul propoziţiilor: a) circumstanţială de scop, subiectivă, predicativă; b) cauzală, atributivă, completivă directă; c) concesivă, condiţională, consecutivă; d) temporală, completivă indirectă; e) modală, concesivă, finală. 223. Complementul circumstanţial de loc din propoziţia: ,, Rămăsei deci locului...” stă în cazul: a) genitiv; b) acuzativ; c) dativ; d) nominativ; e) vocativ. 224. Prima propoziţie din fraza ,, Cu cât se poartă mai frumos, cu atât îl îndrăgim.” este: a) principală; b) modală; c) cauzală; d) temporală; e) concesivă. 225. Complementul circumstanţial de cauză nu se poate exprima prin: a) adverb; b) substantiv; c) verb; d) pronume; e) numeral. 226. Adjectivul din propoziţia ,, Era vestită de frumoasă.” este: a) complementul circumstanţial de timp; b) complementul circumstanţial de scop; c) complementul circumstanţial de mod; d) complementul circumstanţial de cauză; e) complement indirect. 227. Cuvântul subliniat din propoziţia ,, L-a chemat cu hârtiile la cercetare.” este: a) complementul circumstanţial de cauză; b) complement indirect; c) complementul circumstanţial de loc; d) complementul circumstanţial de scop; e) complementul circumstanţial de mod. 228. Adjectivul ,, portocalie” din propoziţia ,, Era mai mult galbenă decât portocalie” este: a) nume predicativ; b) complement indirect; 33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) complementul circumstanţial de mod; d) complementul circumstanţial de cauză; e) complement direct. 229. În propoziţia ,, Seara ieşeam la plimbare.”, cuvântul subliniat este: a) complementul circumstanţial de loc; b) complementul circumstanţial de scop; c) complementul circumstanţial de mod; d) complement indirect; e) complementul circumstanţial de timp. 230. Propoziţia secundară din fraza ,, Prea v-aţi făcut de cap, ca să scăpaţi nepedepsiţi.” este: a) concesivă; b) cauzală; c) subiectivă; d) temporală; e) finală. 231. În enunţul ,, Ea era să cadă când ploua.” sunt verbe impersonale în număr de: a) unu; b) două; c) trei; d) patru; e) nu există. 232. Verbul ,, a binecuvânta” se conjugă la indicativ prezent persoana I, singular: a) binecuvânt; b) binecuvintez; c) binecuvântez; d) binicuvintez; e) nicio variantă nu este corectă. 233.Sunt neologice toate interjecţiile din seria: a) alo!, bravo!, adio!; b) vai!, of!, ei!; c) aoleu!, haide!, sforr!; d) poc!, trosc!; e) boc!, uf!. 234. Prin derivare cu sufixe, de la interjecţii se pot obţine: a) substantive; b) adjective; c) verbe; d) numerale; e) nu se pot deriva cu sufixe. 235. Indică varianta în care s-a utilizat corect articolul hotărât: a) Show-ul m-a uimit. b) Bleul mă avantajează. c) UNICEF-ul a comunicat ştirea. 34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) Căpruii ei ochi mi-au luminat sufletul. e) Geamgii sunt apreciaţi. 236. Afixoidele sunt: a) elemente de compunere neologice; b) sufixe; c) prefixe; d) desinenţe; e) articole. 237. Cuvântul amonte înseamnă: a) în jurul unui munte; b) în vârful unui munte; c) la poalele unui munte; d) în josul unui râu; e) în susul unui râu. 238. Locuitorii din Monaco, Mangalia şi Madrid se numesc: a) monegasc, mangaliot, madrilez; b) monachez, mangliot, madrilen; c) monacan, mangliez, madroid; d) monac, mangliot, madrilan; e) monegasc, mangaliot, madrilen. 239. Subordonata din fraza ,, I-a părut rău că nu l-am luat cu noi.” este: a) cauzală; b) completivă directă; c) completivă indirectă; d) subiectivă; e) temporală. 240. Conjuncţia ,, că” nu poate introduce; a) o cauzală; b) o completivă indirectă; c) o atributivă; d) o modală; e) o consecutivă. 241. A doua propoziţie din fraza ,, Să fie ce-o fi de-acum! este: a) predicativă; b) subiectivă; c) completivă directă; d) modală; e) temporală. 242. Prima propoziţie din fraza ,, Odată ce l-ai cumpărat, acum linişteşte-te.” este: a) principală; b) cauzală; c) condiţională; d) temporală; e) modală. 35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 243. Subordonata din fraza ,, Pe măsură ce-l ascultam, îmi dădeam seama mai bine.” este: a) b) c) d) e)
temporală; modală; condiţională; completivă indirectă; concesivă.
244. Subordonata introdusă prin ,, când” din fraza ,, E greu de precizat ora când va sosi.”este: a) subiectivă; b) atributivă; c) temporală; d) completivă directă; e) predicativă. 245. Fraza ,, Mai are sens să încerci a rezolva problema?” conţine subiectivă? a) da, prima propoziţie; b) da, a doua propoziţie; c) conţine două subiective; d) nu conţine nicio subiectivă; e) conţine o principală şi două subiective. 246. Pronumele din enunţul ,, Deasupra-mi este muntele sacru.” este în cazul: a) genitiv; b) acuzativ; c) dativ; d) nominativ; e) vocativ. 247. În propoziţia: El şi-a uitat mănuşile la noi, există: a. trei pronume personale; b. un pronume posesiv şi unul personal; c. două pronume reflexive şi unul posesiv; d. două pronume posesive şi un pronume personal; e. două pronume personale şi un pronume reflexiv. 248. În propoziţia: Albumul este al meu. cuvântul subliniat este: a. pronume personal; b. pronume reflexiv; c. pronume posesiv; d. pronume de întărire; e. pronume nehotărât. 249. ,, De mai multe ori” este: a) locuţiune adjectivală; b) locuţiune substantivală; c) locuţiune adverbială; d) locuţiune conjuncţională; e) locuţiune pronominală. 36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 250. Enunţul ,, Apăruse, nu ştiu de unde, un om ciudat.” conţine: a) trei propoziţii; b) o locuţiune adverbială; c) două propoziţii; d) o construcţie incidentă; e) o locuţiune conjuncţională. 251. Conjuncţia ,, dacă” din fraza ,, Dacă l-a certat, de aceea s-a supărat.”, introduce: a) o condiţională; b) o concesivă; c) o consecutivă; d) o cauzală; e) o modală. 252. Infatuare înseamnă: a) înfumurare; b) preţiozitate; c) indiferenţă; d) neglijenţă; e) sacrificiu. 253. Formele de plural calculi, calcule: a) sunt greşite; b) prima e greşită, a doua corectă; c) prima e corectă, a doua greşită; d) ambele sunt corecte; e) diferenţiază omonimele. 254. Subiectul poate fi exprimat prin: a) adjectiv; b) verb la participiu; c) verb la gerunziu; d) adverb; e) conjuncţie. 255. A expia/ a sucomba sunt: a) omonime; b) paronime; c) sinonime; d) cuvinte polisemantice; e) antonime. 256. Verbul ,, să fii lăudat” este la diateza: a) activă; b) pasivă; c) reflexivă; d) nu putem preciza diateza decât în context; e) activă pronominală. 257. Pronumele reflexiv are forme pentru cazurile: 37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) acuzativ, genitiv; b) nominativ, vocativ; c) dativ, genitiv; d) acuzativ, dativ; e) genitiv, vocativ. 258. Adjectivul nu are funcţia sintactică de: a) nume predicativ; b) complement indirect; c) complement circumstanţial de cauză; d) complement circumstanţial de timp; e) complement circumstanţial de scop. 259. În fraza ,, Rămâne să ne întâlnim mâine.”, primul verb este: a) predicativ personal; b) predicativ impersonal; c) copulativ personal; d) copulativ impersonal; e) auxiliar. 260. Pronumele personal mi nu poate îndeplini funcţia sintactică de: a) complement circumstanţial de loc; b) complement direct; c) complement indirect; d) atribut pronominal; e) complement circumstanţial de timp. 261. Termenul regent al unei completive indirecte nu poate fi: a) un verb; b) o locuţiune verbală; c) un pronume; d) o interjecţie; e) un adjectiv. 262. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct: a) pronume posesiv; b) verb la infinitiv; c) adjectiv; d) verb la supin; e) interjecţie. 263. Modala nu se introduce prin: a) că; b) după cum; c) cum; d) ca şi când; e) de parcă. 264. Primul cuvânt din enunţul ,, Fie cum vrei tu!” este: a) verb predicativ; 38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) conjuncţie coordonatoare disjunctivă; c) interjecţie; d) verb copulativ; e) adverb. 265. Verbul ,, citii” este la persoana: a) I, singular; b) I, plural; c) a II-a; d) a III-a, singular; e) a III-a, plural. 266. În anumite situaţii, pot deveni reflexive pronumele personale de persoana: a) I şi a II-a; b) I şi a III-a; c) II şi a III-a; d) numai a III-a; e) numai I. 267. Forma ,, pustiii” corespunde: a) persoanei I, perfect simplu; b) persoanei a II-a; c) nu există; d) persoanei a III-a, plural; e) persoanei I, imperfect. 268 . Substantivul din enunţul ,, Mă doare capul” este: a) b) c) d) e)
subiect; complement direct; complement indirect; nume predicativ; nu are funcţie sintactică.
269. În fraza ,, Cinstea nici nu se cumpără, nici nu se vinde.” se realizează un raport de coordonare: a) b) c) d) e)
copulativă; adversativă; disjunctivă; conclusivă; nu există raport de coordonare.
270. În enunţul ,, Să fim una amândoi.”, cuvântul ,, una” are valoare de: a) b) c) d) e)
pronume; adverb; numeral; prepoziţie; substantiv.
271. Pentru cazul genitiv, formele de singular ale pronumelui personal de persoana I şi a II-a sunt: 39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) al meu, al său; b) mie, ţie; c) nu are forme; d) alui meu, alui tău; e) eu, tu. 272. Atributul determină: a) adjectiv; b) pronume; c) adverb; c) verb; d) interjecţie. 273. În ce caz este pronumele reflexiv ,, şi”? : f) g) h) i) j)
genitiv; acuzativ; dativ; nominativ; vocativ.
274. Numeralul multiplicativ are valoare: a) b) c) d) e)
adjectivală şi adverbială; adjectivală şi substantivală; adverbială şi substantivală; numai adverbială; numai adjectivală.
275. Conjuncţia nu exprimă relaţii de: a) coordonare la nivelul frazei; b) subordonare la nivelul propoziţiei; c) coordonare la nivelul propoziţiei; d) subordonare la nivelul frazei; e) coordonare şi subordonare la nivel de frază. 276. Pronumele interogativ din enunţul ,, Al cui copil eşti?” este: a) subiect; b) atribut pronominal; c) complement indirect; d) nume predicativ-caz genitiv; e) nume predicativ-caz dativ; 277. Pronumele personale de persoana I şi a II-a nu au forme pentru cazul: a) b) c) d) e)
genitiv; acuzativ; dativ; nominativ; vocativ. 40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 278. a) b) c) d) e)
Există predicat nominal în enunţul: Cine-i omul acela? Cine-i acolo? Cine-i lăudat? Premiul e câştigat de cine trebuie. Acolo e locul de joacă.
279. În propoziţia ,, A şi venit?” cuvântul ,, şi” este: a. pronume reflexiv; b. interjecţie; c. conjuncţie; d. adverb; e. articol. 280. În enunţul ,, Pe faţa ta sunt urme de lacrimi.”, sintagma ,, pe faţa ” este: a. locuţiune prepoziţională; b. locuţiune adverbială; c. substantiv + prepoziţie; d. locuţiune adjectivală; e. adverb + prepoziţie. 281. În propoziţia ,, Mă duce la gară?”, pronumele ,, mă” este: a. personal; b. reflexiv; c. nu se poate preciza valoarea acetui pronume în contextul dat; d. interogativ; e. de întărire. 282. În propoziţia ,, Mie îmi trebuie o bicicletă nouă.”, complementul direct este: a. mie; b. îmi; c. o; d. bicicletă; e. nu există complement direct. 283. Structura ,, e dovedit” din fraza: ,, E dovedit că au fost absenţi ieri.” este: a. verb la diateza activă; b. verb la diateza reflexivă; c. locuţiune verbală; d. verb auxiliar + verb la supin; e. verb la dateza pasivă. 284. În enunţul ,, Îl doare mâinile findcă are reomatism.”, sunt: a. două greşeli; b. trei greşeli; c. numai o greşeală; d. nicio greşeală; e. patru greşeli. 285. Nu au funcţie sintactică în propoziţie toate adverbele din seria: 41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. numai, măcar; b. cît, barem; c. azi, chiar; d. nu, alene; e. aşa, doar. 286. În enunţul ,, A citit toată noaptea.” există: a. o locuţiune adverbială de timp; b. o locuţiune substantivală; c. un adjectiv pronominal + substantiv; d. un adverb de timp; e. un adverb de mod. 287. Substantivul precedat de prepoziţia ,, pe” nu poate avea funcţia sintactică de: a. complement indirect; b. complement direct; c. complement circumstanţial de loc; d. nicio funcţie sintactică; e. nume predicativ. 288. Nu fac parte din vocabularul fundamental cuvintele: a. ureche, condei; b. grâu, a avea; c. galben, horă; d. argat, patru; e. beteşug, hâtru. 289. În enunţul ,, Pe-al nostru steag e scris unire.” există: a. pronume posesiv în genitiv; b. pronume posesiv în acuzativ; c. adjectiv pronominal posesiv în genitiv; d. adjectiv pronominal posesiv în acuzativ; e. pronume personal în acuzativ. 290. Numeralul din enunţul ,, Premiile celor doi câştigători vor fi decernate într-un cadru festiv.” are funcţie sintactică de: a. atribut genitival; b. atribut adjectival; c. atribut substantival; d. complement indirect; e. nu are funcţie sintactică. 291.În fraza ,, Nimic nu este mai uşor decât să baţi mingea.”, subordonata este: a. subiectivă; b. predicativă; c. completivă directă; d. modală; e. finală. 292. În enunţul ,, Făţarnicul e cărbune care arde pe neştiute.”, ,, pe neştiute” este: a. verb la supin; 42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. verb la participiu cu prepoziţie; c. substantiv cu prepoziţie; d. locuţiune adverbială; e. adverb de mod. 293. În enunţul ,, De! Mai greşeşte omul!”, cuvântul ,, de” este: a. prepoziţie; b. conjuncţie; c. articol; d. adverb; e. interjecţie. 294. ,,Oricâţi” din enunţul ,, Oricâţi bani ar avea, tot nu-i ajung” este: a. pronume nehotărât; b. adjectiv pronominal nehotărât; c. adverb nehotărât; d. adjectiv pronominal relativ; e. conjuncţie. 295. În enunţul ,, Copilului nu-i place pâinea nesărată.”, adjectivul este în cazul: a. genitiv; b. acuzativ; c. dativ; d. nominativ; e. vocativ. 296. Prepoziţia ,, contrar” se construieşte cu cazul: a. genitiv; b. acuzativ; c. dativ; d. nominativ; e. vocativ. 297. Cuvântul ,, celui” din enunţul ,, Elevului celui silitor i se acordă o bursă.” este: a. articol demonstrativ; b. pronume demonstrativ; c. adjectiv demonstrativ; d. articol genitival; e. prepoziţie. 298. Cuvântul subliniat din enunţul ,, E o adevărată indiscreţie să asişti la discuţie.” are funcţia sintactică de: a. subiect; b. complement direct; c. nume predicativ; d. atribut substantival; e. complement circumstanţial de mod. 299. Cuvântul ,, şi” din enunţul ,, Nu-şi dă seama ce face.” este: a. complement indirect; b. nu are funcţie sintactică; 43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. atribut pronominal; d. complement circumstanţial de mod; e. subiect. 300.Verbul ,, a se închina” din enunţul ,, Copacii măreţi par a se închina .” este: a. predicat verbal; b. nume predicativ; c. complement direct; d. predicat nominal; e. complement circumstanţial de mod. 301. În enunţul ,, Veşnicul apelor murmur pare o rugă.” , cuvântul ,, veşnic” are funcţia sintactică de: a. subiect; b. nume predicativ; c. atribut adjectival; d. atribut substantival; e. complement circumstanţial de mod. 302. În propoziţia ,, Tu, Oltule, să ne răzbuni”, subiectul este: a. tu; b. Oltule; c. inclus; d. subînţeles. e. inexistent. 303.Verbul la infinitiv din versul ,, E uşor a scrie versuri.” are funcţia sintactică de: a. subiect; b. complement direct; c. nume predicativ; d. complement circumstanţial de mod; e. atribut verbal. 304.,, A conlocui” este sinonim cu: a. a locui separat; b. a înlocui; c. a ţine locul cuiva; d. a coabita; e. a conlucra. 305.Augmentativul lui ,, frunză” este: a. frunzulică; b. frunzuliţă; c. frunzăraie; d. frunzucă; e. frunzoaie. 306.Substantivul din enunţul ,, Se aşterne drumului.”este: a. complement indirect în dativ; b. complement circumstanţial de loc în genitiv; c. complement circumstanţial de loc în dativ; d. complement circumstanţial de mod în genitiv; 44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. complement circumstanţial de mod în dativ. 307.,,Afront” e sinonim cu: a. stăruinţă; b. ambiguitate; c. întoarcere de pe front; d. insultă; e. ascultare. 308. În exemplul .,, Au alergat la sania din faţă.”, cuvântul subliniat sunt : a. atribut substantival; b. adjectiv adjectival; c. atribut adverbial; d. complement circumstanţial de loc; e. atribut prepoziţional. 309.Cuvântul subliniat din enunţul : ,, Are obiceiul de aruncă hainele peste tot.”este: a. prepoziţie; b. conjuncţie; c. pronume relativ; d. interjecţie; e. adverb. 310. Subiectul propoziţiei ,, E bine de ştiut acest lucru.” Este: a. e; b. e bine; c. de ştiut; d. lucru; e. bine. 311. Atributul substantival prepoziţional din enunţul ,, Multe dintre cele mai frumoase poezii ale lui Eminescu sunt ştiute pe de rost.” este: a. multe; b. dintre cele; c. dintre poezii; d. ale lui Eminescu; e. cele mai frumoase. 312. Substantivul însoţit de prepoziţie din enunţul ,, El este apt pentru serviciul militar.” are funcţia sintactică de: a. complement direct; b. complement indirect; c. atribut substantival; d. complement circumstanţial de mod; e. complement circumstanţial de scop. 313. Substantivul din structura ,, în faţa blocului” este în cazul: a. acuzativ; b. dativ: c. vocativ; d. genitiv; 45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. nominativ. 314.Cuvântul subliniat din ,, contra mea” este: a. pronume personal; b. pronume posesiv; c. adjectiv pronominal posesiv: d. adjectiv pronominal de întărire; e. pronume de întărire. 315.Verbul a avea din enunţul: ,,Are de spus ceva.”este: a. predicativ personal; b. predicativ impersonal; c. copulativ personal; d. copulativ impersonal; e. auxiliar. 316. ,, O zarvă” din enunţul ,, Atenţia îmi fu atrasă de o zarvă de sunete.” este: a. subiect; b. complement direct; c. complement indirect; d. complement circumstanţial de cauză; e. complement de agent. 317. În cuvântul ,, ceas” există: a. triftong; b. vocale în hiat; c. două semivocale; d. niciuna dintre variante; e. diftong. 318. Reprezintă o formă a superlativului relativ: a. b. c. d. e.
urâta urâtelor; urâtă foc; urâtă-urâtă; hâdă; cea mai urâtă dintre toate.
319.Cuvintele subliniate din exemplele: ,, Sculatul de dimineaţă” şi ,, însuratul devreme” sunt: a. verbe la supin; b. verbe la gerunziu; c. adjective participiale; d. substantive; e. verbe la supin. 320.Verbul ,, a fi” din enunţul: ,,Solul a fost trimis să încheie pacea.” este: a. verb copulativ; b. verb predicativ; c. verb auxiliar; d. verb personal; 46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. verb impersonal. 321.,, Cetăţeanul unui stat care domiciliază în alt stat” este un: a. riveran; b. rezident; c. referendum; d. exilat; e. transfug. 322.,, Ostil faţă de progres” înseamnă: a. renegat; b. reacţionar; c. rebarbativ; d. samavolnic; e. anacronic. 323. Alege sinonimul cuvântului ,, grimasă”: a. zâmbet; b. surâs; c. strâmbătură; d. cută; e. schismă. 324. Antonimul cuvântului ,, indigen” este: a. autohton; b. exogen; c. etnic; d. exterior; e. american. 325.Cuvântul subliniat din fraza ,, Fata se făcu cum e varul.” are funcţie sintactică de: a. complement circumstanţial de mod; b. complement circumstanţial de timp; c. complement direct; d. nu are funcţie sintactică; e. nume predicativ. 326. Numeralele ,, înzecit” , ,, însutit” s-au format prin: a. compunere prin contopire; b. derivare cu sufixe; c. derivare cu sufixe şi prefixe; d. abreviere; e. compunere prin alăturare. 327.Forma corectă este: a. să aivă; b. să aibă; c. să aibe; d. să aive; e. toate sunt corecte. 47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 328. Alege forma corectă: a. genoflexiune; b. genuflexiune; c. genuflecsiune; d. genoflecţiune; e. jenoflexiune. 329. În propoziţia ,, Merele sunt 5 lei.” predicatul este: a. b. c. d. e.
sunt 5; sunt; sunt lei; este predicat subînţeles; sunt 5 lei.
330.Verbul la gerunziu din enunţul:,, Nepreţuind munca, s-a apucat de afaceri.” este: a. complement circumstanţial de mod; b. complement circumstanţial de timp; c. complement circumstanţial de cauză; d. complement circumstanţial de scop; e. complement indirect. 331.Subordonata din fraza ,, Fă-te şi tu ce-i putea.” este: a. modală; b. subiectivă; c. predicativă; d. completivă directă; e. temporală. 332.Prima propoziţie din fraza ,, Să fii obiectiv e greu.”este: a. principală; b. subiectivă; c. predicativă: d. atributivă; e. completivă directă. 333. Al doilea i din enunţul ,, Vi-i foame?” este: a. verb copulativ; b. verb predicativ; c. pronume personal; d. verb auxiliar; e. prepoziţie. 334. Propoziţia 2 din fraza ,, Era doritor să termine cât mai repede facultatea.”este: a. finală; b. completivă directă; c. completivă indirectă; d. subiectivă; e. cauzală. 48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 335. Subordonata din fraza ,, Îţi vine să crezi asta?” este: a. completivă directă; b. modală; c. subiectivă; d. cauzală; e. completivă indirectă. 336.,, A devaliza” e sinonim cu: a. a scoate ceva din valiză; b. a jefui; c. a destabiliza; d. a despacheta; e. a deşuruba. 337. În exemplul ,, Ce ai fost şi ce ai devenit!” cuvintele subliniate sunt: a. subiecte; b. complemente directe; c. complemente indirecte; d. nume predicative; e. complemente circumstanţiale de mod. 338. În exemplul ,, Câte kilograme ai cumpărat?” cuvântul subliniat este: a. adverb; b. pronume relativ; c. adjectiv pronominal relativ; d. pronume interogativ; e. adjectiv pronominal interogativ. 339. De din enunţul ,, Apoi merse de ocoli Turnul.” este: a. prepoziţie; b. conjuncţie; c. pronume relativ; d. adverb; e. pronume nehotărât. 340.Pronumele relativ din fraza ,, Nu mi-a spus despre ce a vorbit ieri.” este: a. subiect; b. complement direct; c. complement indirect; d. nu are funcţie sintactică; e. complement circumstanţial de timp. 341. În exemplul ,, Una spune, alta gândeşte.” cuvântul subliniat este: a. numeral; b. pronume nehotărât; c. adjectiv pronominal nehotărât; d. articol nehotărât; e. adverb. 342.Verbul din enunţul ,, Ai fi fost de acord?” este la : 49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. b. c. d. e.
indicativ, perfect compus; conjunctiv perfect; condiţional-optativ, perfect; indicativ, viitor anterior; infinitiv, perfect.
343. În exemplul ,, Sunt zece ani de atunci.” verbul a fi este: a. predicativ personal; b. predicativ impersonal; c. copulativ personal; d. copulativ impersonal; e. auxiliar. 344. În exemplul ,, Te iubesc atât de mult.” atât este: a. adverb; b. pronume nehotărât; c. adjectiv pronominal nehotărât; d. prepoziţie; e. numeral. 345.,, Curat” din ,, Asta-i curat vorba ceea.” este: a. substantiv; b. adjectiv; c. adverb; d. interjecţie; e. prepoziţie. 346.,, Ce” din enunţul ,, Din ce colţ de ţară ai venit?” este: a. atribut pronominal; b. atribut adjectival; c. complement indirect; d. complement circumstanţial de loc; e. nu are funcţie sintactică. 347. Cuvintele subliniate din ,, Sfaturile alor săi i-au prins bine.”sunt: a. atribut pronominal; b. atribut adjectival; c. complement indirect; d. complement circumstanţial de loc; e. sunt două funcţii sintactice diferite. 348. În enunţul ,, Atitudinea celorlalţi oameni contează.”, cuvântul subliniat este: a. atribut adjectival în genitiv; b. atribut adjectival în dativ; c. atribut pronominal în dativ; d. atribut pronominal în genitiv; e. complement indirect. 349. Structura ,, De îndată ce” din ,, De îndată ce n-a mai plouat, a apărut soarele.” este: 50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. complement circumstanţial de timp; b. nu are funcţie sintactică; c. complement indirect; d. complement circumstanţial de cauză; e. complement circumstanţial de scop. 350. Al doilea adverb din enunţul ,, Unde sunt zăpezile de odinioară!” este: a. atribut adjectival; b. atribut adverbial; c. complement circumstanţial de loc; d. fără funcţie sintactică; e. nume predicativ. 351. Primul verb din ,, Şi a vorbi de la dânsa am învăţat.” este: a. complement indirect; b. subiect; c. complement direct; d. complement circumstanţial de mod; e. complement circumstanţial de timp. 352. Cuvintele subliniate din enunţul ,, E aerul limpede astăzi ca apa-n pârâul de munte.” au următoarele funcţii sintactice: a. subiect, atribut adjectival, complement circumstanţial de mod; b. subiect, nume predicativ, atribut substantival; c. complement direct, complement circumstanţial de mod, complement circumstanţial de loc; d. complement direct, nume predicativ, atribut substantival; e. subiect, complement circumstanţial de mod, complement circumstanţial de loc. 353. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din structura ,, un om ce de pe-acasă a venit” este: a. numeral cardinal, pronume relativ, adverb de loc; b. articol nehotărât, adjectiv pronominal relativ, substantiv comun; c. adjectiv pronominal nehotărât, pronume relativ, adverb de loc; d.articol nehotărât, conjuncţie, substantiv comun; e. articol nehotărât, pronume relativ, adverb de loc. 354. Cuvintele subliniate din enunţul ,, Şi iată tot văzduhul se stinge ca un rug.”( Al. Phillipide) sunt în ordine: a. verb predicativ, adverb de întărire, numeral cardinal; b. interjecţie predicativă, adjectiv pronominal, numeral cardinal; c. interjecţie onomatopeică, pronume nehotărât, articol nehotărât; d. interjecţie predicativă, adjectiv pronominal nehotărât, articol nehotărât; e. verb predicativ, adverb de mod, articol nehotărât. 355. Pronumele relativ din fraza ,, Lumina ce începuse a se revărsa deveni tot mai puternică.” este: a. atribut adjectival; b. complement direct; c. subiect; d. nume predicativ; e. nu are funcţie sintactică. 51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 356. ,, Fierbinţeala” este un cuvânt format prin: a. b. c. d. e.
toate mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului; compunere; conversiune; este împrumutat; derivare cu sufix.
357. În propoziţia ,, Păreau năluci de carnaval.” sunt în ordine: a. b. c. d. e.
predicat nominal incomplet, complement direct, complement circumstanţial de mod; predicat verbal, subiect, atribut substantival; predicat nominal, atribut substantival; nume predicativ, subiect, atribut; predicat verbal, complement direct, complement direct.
358. Cuvântul ,, mei” nu poate fi: a. pronume posesiv; b. substantiv; c. adjectiv pronominal posesiv; d. substantiv în metalimbaj; e. interjecţie. 359. Cazul cuvintelor subliniate din structura ,, Bată-mi-l-ar Dumnezeu” este: a. nominativ, acuzativ, dativ; b. dativ, acuzativ, acuzativ; c. genitiv, acuzativ, nominativ; d. dativ, acuzativ, dativ; e. dativ, acuzativ, nominativ. 360. ,, I” nu poate fi: a. verb auxiliar; b. pronume personal; c. pronume reflexiv; d. verb copulativ; e. articol hotărât. 361. Prima propoziţie din fraza ,, De câte ori deschid grădina mă îmbată mirosul trandafirilor.” este: a. subiectivă; b. modală; c. temporală; d. concesivă; e. consecutivă. 362. Cuvântul subliniat din propoziţia ,, Îi am în vedere pe câteştrei.” este: a. numeral cardinal; b. numeral adverbial; c. numeral distributiv; d. adverb; e. numeral colectiv. 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 363. Primul cuvânt din ,, Tustrei feciorii câştigau mulţi bani.” este: a. numeral cardinal cu valoare adjectivală; b. numeral fracţionar cu valoare substantivală; c. numeral adverbial ; d. adverb; e. numeral colectiv cu valoare adjectivală. 364. Al doilea substantiv din ,, Am încredere în cinstea ta.” Este: a. complement indirect; b. atribut substantival; c. complement direct; d. complement circumstanţial de loc; e. complement circumstanţial de mod. 365. ,, Statul de vorbă” şi ,,lucru de nimic” sunt: a. b. c. d. e.
substantive, pronume negativ; verb la supin, substantiv; pronume negativ; locuţiune substantivală, locuţiune adjectivală; locuţiune substantivală, pronume negativ; locuţiune substantivală, substantiv + locuţiune adjectivală.
366. Între subiect şi predicat există o relaţie de : a. subordonare; b. coordonare copulativă; c. coordonare prin juxtapunere; d. interdependenţă; e. nu există niciun fel de raport. 367. Cuvintele de aceea, care va să zică, aşadar sunt: a. b. c. d. e.
adverbe; conjuncţii subordonatoare; prepoziţii cu regim cazual; conjuncţii disjunctive; conjuncţii conclusive.
368. În privinţa, pe potriva sunt : a. adverbe; b. locuţiuni adverbiale; c. locuţiuni prepoziţionale; d. locuţiuni conjuncţionale; e. substantive însoţite de prepoziţie. 369. Din ce în ce, în faţă, de-a binelea sunt: a. locuţiuni adjectivale; b. locuţiuni adverbiale; c. locuţiuni conjuncţionale; d. locuţiuni prepoziţionale; e. locuţiuni interjecţionale. 53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 370. Vreun, vreo sunt: a. adverbe de aproximaţie; b. numerale distributive; c. adjective pronominale nehotărâte; d. pronume interogative; e. conjuncţii coordonatoare. 371. Subordonata din fraza ,, A ajuns de ţi-e mai mare mila.” este: a.circumstanţială de loc; b. completivă indirectă; c. modală; d. predicativă; e. cauzală. 372. Prima propoziţie din fraza ,, Dacă eu îs sărac, voi trebuie să fiţi hoţi?” este: a. principală; b. condiţională; c. cauzală; d. subiectivă; e. concesivă. 373. Locuţiunea ,, în caz că” introduce o: a. cauzală; b. consecutivă; c. condiţională; d. modală; e. temporală. 374. Din moment ce, de vreme ce introduc numai: a. temporale; b. cauzale; c. concesive; d. condiţionale; e. modale. 375. Cu chip să, ca nu cumva să introduc: a. cauzale; b. consecutive; c. finale; d. concesive: e. atributive. 376. Subordonatele introduse prin ,, de” din fraza ,, Împăratul de se culca, de se scula, un gând nu-l mai slăbea.” sunt: a. ambele atributive; b. ambele circumstanţiale de scop; c. ambele concesive; d. prima atributivă, a doua finală; e. prima condiţională, a doua cauzală. 377. Deşi introduce numai: 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. subiective; b. cauzale; c. concesive; d. condiţionale; e. completivă indirectă. 378. După cum, ca şi cum pot introduce: a. numai predicative; b. numai modale; c. numai cauzale; d. subiective şi modale; e. predicative şi modale. 379. Cuvântul subliniat din enunţul ,, Am recunoscut pe omul căruia m-ai recomandat atât de călduros.” este: a. complement indirect; b. atribut pronominal; c. atribut adjectival; d. subiect în dativ ( excepţie); e. complement direct. 380. Nemaiauzind este format din: a. prefixul ne- + prefixul mai + forma de paticipiu a verbului; b. prefixul ne- + adverbul mai + forma de infinitiv a verbului; c. adverb de negaţie + adverbul mai + forma de gerunziu a verbului; d. adverbul de negaţie + cuvânt de legătură mai + sufixul –ind; e. prefixul ne- + adverbul mai + verb + sufix –ind. 381. În ,, Nu pot merge.” al doilea verb e: a. predicat verbal; b. subiect; c. complement circumstanţial de mod; d. complement direct; e. face parte din structura predicatului. 382. Structura subliniată ,, Ai fost tras în piept, amice!” este: a. locuţiune adjectivală, complement circumstanţial de mod; b. locuţiune adverbială, complement circumstanţial de mod; c. verb la supin, complement direct; d. locuţiune verbală, nume predicativ; e. locuţiune verbală la participiu, face parte din predicatul verbal. 383. În enunţul ,, În tot ţinutul era numai chiu şi vai.” , cuvintele marcate sunt: a. interjecţii, nume predicative; b. interjecţii, subiecte; c. substantive, complemente directe; d. substantive, complemente circumstanţiale de mod. e. interjecţii cu valoare de substantive, subiect multiplu. 384. Verb subliniat din ,, A fi alergat toată ziua pe pajişte era singura lui bucurie.” este: a. predicat verbal; 55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. subiect; c. complement direct; d. predicat nominal; e. predicat verbal cu ,, a fi” auxiliar. 385. Intrândul din ,, Era mai mare de un lat de palmă intrândul în zid.” este: a. substantiv, subiect; b. verb la gerunziu, nume predicativ; c. verb la gerunziu, complement direct; d. substantiv, complement direct; e. substantiv, nume predicativ. 386. Substantivul din ,, Ne e silă.” e: a. complement circumstanţial de mod; b. complement direct; c. subiect; d. nume predicativ; e. nu are funcţie sintactică. 387. Substantivul din enunţul ,, Vine el, tata, acuşi!” este: a. atribut apoziţional b. nu are funcţie sintactică, fiind în vocativ; c. complement direct; d. subiect reluat; e. complement circumstanţial de mod. 388. În exemplul ,, Ea nu putea să înainteze de mulţime.” cuvintele subliniate sunt: a. complement de agent; b. complement indirect; c. complement circumstanţial de cauză; d. complement circumstanţial de mod; e. atribut substantival. 389. În ,, Cafeaua e fără zahăr şi fără lapte.” cuvintele marcate sunt: a. b. c. d. e.
locuţiune adjectivală; substantive cu funcţia de nume predicativ ; complement circumstanţial de mod; complement direct; locuţiuni adverbiale.
390. Au funcţie sintactică: a. b. c. d. e.
toate interjecţiile; toate adverbele; pronumele relative în genitiv; articolele demonstrative; substantivele epicene.
391. Propoziţia a doua din fraza ,, S-a întâmplat să port cândva făclia.” este: 56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. completivă directă; b. modală; c. predicativă; d. subiectivă; e. cauzală. 392. A doua propoziţie din fraza ,, Îi era ruşine ca şi când toţi ar putea să afle cele petrecute.” este: a. modală; b. temporală; c. completivă indirectă; d. subiectivă: e. cauzală. 393. Fraza ,, Dar toţi, pe câţi îi întreba, dădeau din umeri.” conţine: a. subiectivă; b. atributivă; c. completivă directă; d. o incidentă; e. o modală. 394. Precizează ce sunt construcţiile subliniate: ,, De cântat, am cântat, mai pleacă omul şi pe la casa lui.”: a. argou; b. jargon; c. pleonasm; d. omonime; e. tautologie. 395. Rompres s-a format prin: a. compunere prin sudare; b. compunere prin abreviere; c. derivare cu prefix; d. mijloace externe; e. derivare parasintetică. 396. Expresia ,, bătaie de cap” are sinonimul: a. inteligenţă; b. memorie; c. osteneală; d. migrenă; e. batjocură. 397. Barabule, cataif, baclava fac parte din: a. fondul principal lexical; b. masa vocabularului; c. vocabularul fundamental; d. lexicul de bază; e. niciuna din variante. 398. În enunţul ,, Oamenii cu suflet curat au curat şi în faţa casei.”, cuvintele ce se repetă sunt: a. adverbe; b. adjective; 57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. substantive; d. primul adjectiv şi al doilea substantiv; e. primul adjectiv şi al doilea adverb. 399. ,, Călugăriţă” şi ,, milă” pot face parte dintr-o serie de: a. sinonime; b. cuvinte polisemantice; c. omonime; d. antonime; e. paronime. 400. ,, Dumneaei” conţine în ordine: a. diftong şi hiat; b. triftong şi diftong; c. diftong şi triftong; d. hiat şi diftong; e. doi diftongi. 401. În fraza ,, Când, cum şi unde o cunoscusem e şi acum o taină pentru mine.” există: a. doar două propoziţii; b. trei subiective şi o principală; c. o temporală, o modală, o circumstanţială de loc şi o principală; d. două principale; e. niciuna dintre variante. 402. Prima propoziţie din fraza ,, Cum s-a făcut, nu-i bine să cunoaştem.” este: a. modală; b. subiectivă; c. completivă directă; d. temporală; e. niciuna dintre variante. 403. În enunţul ,, Viaţa rămâne cum e ea.” elementul de relaţie are funcţia sintactică de: a. subiect; b. nume predicativ; c. complement circumstanţial de mod; d. nu are funcţie sintactică; e. niciuna dintre variante. 404. Cum din fraza ,, Ne-a spus pe drum că Ana, cum e cam bolnavă, şi-a făcut testamentul.” este: a. nume predicativ; b. complement circumstanţial de mod; c. nu are funcţie sintactică; d. complement circumstanţial de cauză; e. niciuna dintre variante. 405. Antonimul adjectivului extrinsec este: a. interstiţial; b. sec; c. iminent; d. intrinsec; 58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. nicio variantă. 406. Sinonimul adjectival pentru specios este: a. special; b. specific; c. lucios; d. amăgitor; e. erudit. 407. În enunţul ,, Azi temperatura a coborât până la 10° C.” segmentul subliniat este: a. complement circumstanţial de mod; b. complement circumstanţial de timp; c. complement indirect; d. nu are funcţie sintactică; e. niciuna dintre variante. 408. Este corectă seria: a. a se sfii, a pusti, a-i pri, a înmii, a citi; b. a se sfii, a pustii, a-i pri, a înmii, a citii; c. a se sfii, a pusti, a-i prii, a înmii, a citi; d. a se sfi, a pusti, a-i pri, a înmii, a citi; e. a se sfii, a pustii, a-i prii, a înmii, a citi. 409. În fraza ,, Aş pleca, dar nu ştiu unde.” avem: a. două principale; b. trei principale; c. două principale şi o circumstanţială de loc; d. două principale şi o completivă directă; e. nicio variantă. 410. Substantivele patriot, compatriot au forma de feminin: a. patriotă, compatriotă; b. patrioată, compatrioată; c. patriotă, compatrioată; d. patrioată, compatrioată; e. nu au formă de feminin. 411. Luxurios are ca sinonime pe: a. lasciv, concupiscent; b. fastuos, somptuos; c. supraabundent, excesiv; d. bogat, rodnic; e. moral, decent. 412. Unitatea frazeologică ,, a-i trage cuiva un tighel” are ca sinonim pe: a. a ajuta; b. a pălmui; c. a jefui; d. a minţi; e. a mustra. 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 413. Între o subordonată subiectivă şi un subiect se poate stabili: a. un raport de subordonare; b. un raport de interdependenţă; c. un raport de coordonare; d. nu se poate stabili nicun fel de raport sintactic; e. nicio variantă. 414. A doua propoziţie din fraza ,, E de văzut cine are dreptate.” este: a. subiectivă; b. predicativă; c. completivă directă; d. modală; e. principală. 415. Ce din enunţul ,, Ce înseamnă să te pricepi?” este: a. subiect; b. complement direct; c. nu are funcţie sintactică; d. nume predicativ; e. complement indirect. 416. Primul cuvânt din fraza ,, Bineînţeles că va veni.” Este: a. subiect; b. predicat verbal; c. predicat nominal; d. complement circumstanţial de mod; e. nu are funcţie sintactică. 417. Cuvântul tot din fraza ,, Umbra morţii se întinde tot mai mare şi mai mare.” este: a. substantiv; b. pronume nehotărât; c. adjectiv pronominal nehotărat; d. adverb; e. conjuncţie. 418. Cuvântul cea din ,,Ea e cea mai bună.” este: a. pronume demonstrativ; b. adjectiv pronominal demonstrativ; c. articol adjectival; d. interjecţie; e. adverb. 419. Enunţul ,, Bineînţeles că problema va fi rezolvată, dar, deocamdată, nu văd de cine.” Conţine: a. două propoziţii; b. trei propoziţii; c. patru propoziţii; d. cinci propoziţii; e. nicio variantă. 420. Propoziţia subordonată din enunţul ,, Nu se poate şti cine a tras manivela.” devine prin contragere: a. subiect; 60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. complement direct; c. nume predicativ; d. atribut; e. complement de agent. 421. Ce funcţie sintactică nu poate fi îndeplinită de pronumele personal: a. atribut apoziţional; b. atribut adjectival; c. atribut pronominal; d. complement de agent; e. complement circumstanţial de cauză. 422. În enunţul ,, Fluieră a pagubă.” a este din punct de vedere morfologic: a. articol genitival; b. articol demonstrativ; c. prepoziţie; d. pronume cu valoare neutră; e. verb auxiliar. 423. În expresia ,, cât a fi şi-ţi trăi” a este din punct de vedere morfologic: a. articol genitival; b. prepoziţie; c. verb auxiliar; d. articol demonstrativ; e. adjectiv pronominal. 424. Adverbul împrejur s-a format prin: a. derivare cu sufix; b. derivare cu prefix; c. compunere prin sudare; d. conversiune; e. compunere prin alăturare. 425. În fraza ,, Despre afaceri rămâne să mai vorbim.” există: a. o subiectivă; b. o predicativă; c. o completivă directă; d. o modală; e. o completivă indirectă. 426. Locuţiunea adverbială este: a. de-acum; b. de aici; c. de loc; d. de-adevăratelea; e. de atunci. 427. Cuvintele creştin, preot, biserică sunt de origine: a. latină; b. dacă; c. greacă; 61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. slavonă; e. slavă. 428. Cuvintele progres, regres sunt de origine: a. latină; b. geto-dacă; c. formate prin derivare; d. formate prin compunere; e. împrumuturi. 429. Cu ajutorul sufixului ,, este” se pot forma: a. substantive; b. adjective; c. adverbe; d. verbe; e. interjecţii. 430. La din enunţul ,, Erau la o sută de voinici gata de luptă.” este: a. adverb de mod; b. adjectiv pronominal nehotărat; c. verb predicativ; d. prepoziţie; e. numeral cardinal. 431. Limpede din enunţul ,, Era limpede că nu avea dreptate.” este: a. adverb şi introduce o predicativă; b. adjectiv şi introduce o subiectivă; c. adverb; introduce o subiectivă; d. adjectiv; introduce o completivă directă; e. adverb; introduce o completivă directă. 432. În propoziţia ,, Norii s-au mai răzbunat.” mai este: a. adverb de timp; b. adverb de mod; c. substantiv; d. instrument gramatical, ajută la formarea gradelor de comparaţie; e. substantiv, genul neutru. 433. Structura subliniată din ,, Mai-marele tribului a hotărât pedepsirea vinovaţilor.” este: a. locuţiune substantivală; b. substantiv compus; c. locuţiune adjectivală; d. adjectiv la comparativ de superioritate; e. adverb la comparativ de superioritate. 434. Adjectivul din enunţul ,, Comparativ cu alţii el părea mare.” este: a. complement circumstanţial de mod; b. nume predicativ; c. complement direct; d. nu are funcţie sintactică; e. complement circumstanţial de cauză. 62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 435. ,,Mare” din enunţul ,, Cel mare învinge pe cel mic.” este: a. adjectiv propriu-zis; b. adverb; c. substantiv; d. interjecţie; e. adjectiv pronominal. 436. Structura subliniată din enunţul ,, Când a venit, mi-a cerut marea cu sarea.” este: a. locuţiune adjectivală; b. locuţiune adverbială; c. locuţiune substantivală; d. două substantive cu funcţii sintactice diferite; e. nicio variantă. 437. ,,De mic nu-l vedea nimeni.” conţine prin structura subliniată: a. un complement circumstanţial de scop; b. un complement circumstanţial de cauză; c. un complement indirect; d. un complement circumstanţial de timp; e. un adjectiv fără funcţie sintactică. 438. Nici din ,, N-are nici doi ani.” este: a. adverb de mod; b. conjuncţie; c. adverb de întărire a negaţiei; d. prepoziţie; e. adjectiv pronominal. 439. Sintagma subliniată din ,, De recunoştinţă, nici pomeneală.” este: a. substantiv; b. locuţiune substantivală; c. locuţiune adjectivală; d. locuţiune adverbială; e. locuţiune interjecţională. 440. În propoziţia ,, A ajuns un nimic.” există: a. pronume negativ, complement direct; b. substantiv, complement direct; c. pronume negativ, complement circumstanţial de mod; d. substantiv, nume predicativ; e. pronume , nume predicativ. 441. Sintagma subliniată din ,, Creştea şi se făcea tot mai frumos văzând cu ochii.” este: a. locuţiune adverbială; b. trei cuvinte cu funcţii sintactice diferite; c. locuţiune adjectivală; d. locuţiune interjecţională; e. locuţiune verbală. 442. În fraza ,, Până la urmă mi-a ascultat sfatul şi a plecat.”, structura subliniată este: 63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. substantiv cu prepoziţie; b. locuţiune conjuncţională; c. locuţiune adverbială; d. locuţiune adjectivală; e. nicio variantă. 443. Substantivul subliniat din proverbul ,, Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.”este: a. complement direct; b. complement circumstanţial de mod; c. complement circumstanţial de loc; d. complement indirect; e. complement circumstanţial de cauză. 444. Cuvântul subliniat din ,, Pe câmpul ars nu era pic de iarbă.” este: a. substantiv; b. adjectiv; c. adverb; d. interjecţie onomatopeică; e. numeral prin conversiune. 445. Ultimul cuvânt din enunţul ,, A mers cu maşina să-i facă plinul.” este: a. adjectiv; b. pronume ; c. adverb; d. substantiv; e. interjecţie. 446. Subordonata din fraza ,, Cartea va rămâne cui i-am dat-o.” este: a. subiectivă; b. predicativă; c. circumstanţială de loc; d. completivă directă; e. completivă indirectă. 447. a. b. c. d. e.
Subordonata din fraza ,, Lucrurile vor rămâne aşa cum am stabilit.” este: subiectivă; predicativă; modală; cauzală; completivă indirectă.
448. Al doilea verb din enunţul ,, Rămâne a mai discuta.” este: a. subiect; b. nume predicativ; c. complement direct; d. complement indirect; e. complement circumstanţial de mod. 449. Prima propoziţie din fraza ,, Să fi putut, ar fi venit.” este: a. consecutivă; b. condiţională; 64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. cauzală; d. concesivă; e. principală. 450. Structura subliniată din enunţul ,, Cu totul avea o sută de ostaşi.” este: a. pronume nehotărât; b. adverb nehotărât; c. locuţiune adverbială; d. substantiv prin conversiune; e. locuţiune pronominală. 451. Cu toate că este o locuţiune conjuncţională ce introduce : a. o concesivă; b. o consecutivă; c. o condiţională; d. o circumstanţială de cauză; e. o circumstanţială de scop. 452. În enunţul ,, Toţi erau împotriva-ţi.” structura subliniată este: a. pronume în dativ, complement circumstanţial de mod; b. pronume în genitiv, nume predicativ; c. pronume în dativ, nume predicativ; d. pronume în genitiv, complement circumstanţial de mod; e. pronume în dativ, atribut pronominal. 453. În fraza ,, Unde nu fusese atent, n-a înţeles explicaţia.”, elementul de relaţie este: a. adverb relativ, complement circumstanţial de loc; b. conjuncţie, introduce o circumstanţială de loc; c. conjuncţie, introduce o cauzală; d. adverb relativ, fără funcţie sintactică; e. conjuncţie, introduce o modală. 454. Subordonata introdusă prin ,,să” din fraza ,, Nu-i venea să creadă.” este: a. completivă directă; b. completivă indirectă; c. predicativă; d. subiectivă; e. temporală. 455. În enunţul ,, Coşul era plin cu vârf.” structura subliniată este: a. substantiv, atribut substantival prepoziţional; b. substantiv, complement indirect; c. adjectiv, atribut adjectival; d. substantiv, complement circumstanţial de mod; e. ajută la formarea superlativului absolut, nu are funcţie sintactică. 456. Enunţul ,, A luat-o la fugă cât ai zice peşte.” conţine: a. un predicat verbal şi un complement circumstanţial de mod; b. un predicat verbal şi un complement circumstanţial de timp; c. două propoziţii: o principală şi o modală; d. două propoziţii: o principală şi o temporală; 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. două propoziţii: o principală şi o cauzală. 457. În ,, Care va să zică avea dreptate.” structura subliniată este: a. o propoziţie incidentă; b. o atributivă; c. o consecutivă; d. o locuţiune conjuncţională; e. o locuţiune adverbială. 458. ,, A lua la zor” înseamnă: a. a acţiona cu grabă; b. a dojeni; c. a se grăbi; d. a forţa; e. a constrânge. 459. Plin din versul ,, Satul e de vuiet plin.” este: a. adjectiv, complement circumstanţial de mod; b. adjectiv, complement indirect; c. adverb, nume predicativ; d. substantiv, complement indirect; e. adjectiv, nume predicativ. 460. Cu excepţia, alături de sunt: a. locuţiuni conjuncţionale; b. locuţiuni prepoziţionale; c. locuţiuni adverbiale; d. adverb de mod, adverb de loc; e. substantive cu prepoziţii. 461. În fraza ,, Nu se ştie ce o să devină.” elementul de relaţie este: a. complement direct; b. subiect; c. nume predicativ; d. nu are funcţie sintactică; e. complement circumstanţial de mod. 462. Structura subliniată din ,, Floarea păleşte din ce în ce mai tare.” este: a. locuţiune conjuncţională, fără funcţie sintactică; b. locuţiune prepoziţională, fără funcţie sintactică; c. locuţiune adverbială, fără funcţie sintactică; d. locuţiune adverbială, complement circumstanţial de mod; e. locuţiune adverbială, complement circumstanţial de timp. 463. Fraza ,, Nu ştiu mai mult decât mi-e dat să ştiu.” are ultima propoziţie: a. subiectivă; b. completivă directă; c. completivă indirectă; d. modală; e. predicativă. 66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 464. Prima propoziţie din fraza ,, Cum venise pe lume, nici el nu-şi dădea seama.” este: a. subiectivă; b. completivă directă; c. completivă indirectă; d. modală; e. temporală. 465. În structura ,, divan ad-hoc”, cuvântul compus este: a. substantiv; b. adjectiv variabil; c. adverb; d. adjectiv invariabil; e. locuţiune adjectivală. 466. Din punct de vedere morfologic, structura subliniată din enunţul ,, I-a comunicat în scris noutăţile.” este: a. verb la participiu; b. substantiv comun; c. verb la supin; d. locuţiune adverbială; e. adverb de mod. 467. Accept, confort, haos sunt substantive: a. cu formă dublă de plural; b. numai cu formă de singular; c. cu formă pentru ambele numere; d. cu formă pentru ambele numere, dar diferenţiată semantic; e. epicene. 468. Este corectă seria: a. b. c. d. e.
sote, compleu,. macrameu, pateu; soteu, compleu, macrame, pate; sotee, compleuri, maceamee, pateuri; soteuri, complee, macrameuri, pateuri; sote, compleu, macrameu, pate.
469. Forma corectă de plural a substantivelor rasol, surmenaj, trabuc este: a. rasoluri, surmenajuri, trabucuri; b. rasoluri, surmenaje, trabuce; c. rasoale, surmenaje, trabuce; d. nu au formă de plural; e. au formă dublă de plural. 470. Second-hand şi sui-generis sunt: a. substantive compuse; b. locuţiuni substantivale; c. locuţiuni adjectivale; d. adjective invariabile; e. adjective variabile. 67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 471. A se detraca înseamnă: a. a se retrage; b. a se opune; c. a se alătura unui grup; d. a se sminti; e. a se lăuda. 472. A rage este un verb folosit: a. numai cu participiul; b. numai cu supinul; c. numai la timpurile compuse cu participiul; d. numai cu participiul şi supinul; e. niciuna dintre variante. 473. Bogdaproste este: a. b. c. d. e.
substantiv compus; adjectiv compus; adverb; interjecţie; locuţiune adverbială.
474. Ca omonim, cilindru are: a. numai formă de singular; b. la plural forma cilindre; c. la plural forma cilindri; d. formele cilindre şi cilindri, diferenţiate semantic; e. doar forma cilindri, indiferent de sens. 475. A se deroba este paronim cu: a. numai a deroca; b. a se debloca; c. numai a deroga; d. a deroca şi a deroga; e. a degreva. 476. Ca element de vocabular, tibişir este: a. arhaism; b. neologism; c. regionalism; d. cuvânt polisemantic; e. element de jargon. 477. Reverendă este : a. forma de feminin a lui reverend; b. paronim al lui reverend; c. cuvânt polisemantic; d. omonim; e. argou. 478. Cuvântul ,, nişte” din propoziţia ,, Nişte făină era acolo.” este: 68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. atribut adjectival; b. atribut pronominal; c. nu are funcţie sintactică; d. complement circumstanţial de mod; e. nicio variantă. 479. Omonimia este totală în seria: a. lac, masă; b. lac, cursă; c. masă; cursă; d. masă, bandă; e. lac, bandă. 480. În enunţul ,, Puţini au ajuns la linia de sosire.” cuvântul subliniat este: a. complement circumstanţial de mod; b. subiect; c. atribut pronominal; d. atribut adjectival; e. atribut apoziţional. 481. În propoziţia ,, S-a dus la alde Ioana.” cuvântul subliniat este: a. numeral colectiv; b. articol nehotărât; c. pronume nehotărât; d. adjectiv pronominal; e. substantiv comun. 482. Litera e din cuvintele de-o, pe-o, te-a, ne-a este: a. vocală; b. vocală în diftong; c. vocală în hiat; d. semivocală; e. nicio variantă. 483. Cuvântul cioară conţine: a. b. c. d. e.
un triftong; un diftong ascendent; un diftong descendent; un hiat; doi diftongi.
484. În propoziţia ,, I s-a făcut un mare bine.” cuvântul subliniat este: a. adverb, complement direct; b. adverb, complement circumstanţial de mod; c. substantiv, complement direct; d. substantiv, nume predicativ; e. substantiv, subiect. 485. Enunţul corect este: 69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. Literatura nu trebuie să reflecte fidel realitatea. b. Literatura nu trebuie să reflecteze fidel realitatea. c. Literatura nu trebuie să refracte fidel realitatea. d. Literatura nu trebuie să refracteze fidel realitatea. e. nicio variantă. 486. Prima propoziţie din versurile ,, De cum s-a ivit lumina/ A ieşit din stup albina”( T. Arghezi) este: a. modală; b. cauzală; c. principală; d. consecutivă; e. temporală. 487. Mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-a format cuvântul ,,mele” din structura ,, stâncii mele” este: a. derivare cu sufix; b. compunere prin sudare; c. compunere prin alăturare; d. conversiune; e. derivare în serie. 488. Valoarea morfologică a lui ,, i” din ,, Banii de-abia-i ajung.” este: a. pronume personal; b. verb copulativ; c. verb predicativ; d. verb auxiliar; e. articol hotărât. 489. În propoziţia ,, Eu sunt Bocioacă, starostele.”( I. Slavici), predicatul este: a. sunt; b. sunt starostele; c. sunt Bocioacă; d. sunt Bocioacă; starostele; e. sunt două predicate. 490. Cazurile cuvintelor din structura ,, spre a tăia calea zmeoaicei aceleia” sunt în ordine: a. acuzativ, acuzativ, dativ, dativ; b. acuzativ, acuzativ, genitiv, genitiv; c. fără caz, acuzativ, genitiv, dativ; d. fără caz, acuzativ, genitiv, genitiv; e. acuzativ, nominativ, genitiv, nominativ. 491. Versul ,, Însăşi a mea mamă astăzi m-a respins!”(D. Bolintineanu), cuvintele subliniate sunt: a. b. c. d. e.
adjectiv pronominal de întărire, pronume posesiv, pronume reflexiv; pronume de întărire, pronume posesiv, pronume personal; pronume de întărire, adjectiv pronominal posesiv, pronume reflexiv; adjectiv pronominal de întărire, pronume personal, pronume personal; pronume de întărire, adjectiv pronominal posesiv, pronume personal.
492. În propoziţia ,, Te dai bătut, ai?”, primul şi ultimul cuvânt sunt: 70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. b. c. d. e.
pronume reflexiv, adverb fără funcţie sintactică; pronume personal, verb predicativ; pronume personal, substantiv în metalimbaj; pronume reflexiv, interjecţie; pronume personal, verb auxiliar.
493. În versul ,, Capul ce se pleacă/ Paloşul nu-l taie.” ( D. Bolintineanu), cuvintele subliniate au, în ordine, funcţiile sintactice de: a. b. c. d. e.
subiect, complement direct, complement direct; complement direct, subiect, subiect; complement direct, complement direct, complement direct; subiect, subiect, subiect; subiect, atribut pronominal, complement direct.
494. În fraza ,, Acum îi ceaţă; om pleca când s-o lumina.”, cuvintele marcate sunt dint punct de vedere morfologic: a. b. c. d. e.
verb copulativ, verb predicativ, pronume cu valoare neutră; verb auxiliar, substantiv comun, verb copulativ; verb predicativ, verb auxiliar, verb auxiliar; pronume personal, verb predicativ( formă populară), verb predicativ; verb copulativ, verb auxiliar, verb auxiliar.
495. Cuvântul ,, geamgiu” conţine: a. b. c. d. e.
doi diftongi; un diftong şi un hiat; două hiaturi; un diftong; un hiat.
496. Versul ,, Ce e oare traiul dacă e robit?” ( D. Bolintineanu) conţine ca predicate: a. e, e; b. e traiul, e robit; c. ce e, e robit; d. ce e oare, e; e. ce e, e traiul, e . 497. Cratima din structura ,, într-adevăr” marchează în proză: a. b. c. d. e.
elidarea vocalei ,, e”; elidarea vocalei,, u”; păstrarea măsurii constante a versurilor; menţinerea ritmului; evitarea hiatului ,, e-a”.
498. Conform DOOM2, letopiseţ/letopiseţ:
sunt
corect
accentuate
71
cuvintele
din
seria:
aripă/aripă,
matur/matur,
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. aripă, matur, letopiseţ; b. aripă, matur, letopiseţ; c. aripă, matur, letopiseţ; d. aripă, matur, letopiseţ; e. aripă, matur, letopiseţ. 499. Semne ortografice sunt cele din seria: a. b. c. d. e.
virgula, cratimă, punct, bară; apostrof, bară, linia de pauză, semnul întrebării; bară, punct, semnul întrebării, punct şi virgulă; punct, cratimă, bară, linie de pauză, apostrof; cratimă, bară, punct şi virgulă, apostrof.
500. Virgula este obligatorie în cazul: a. b. c. d. e.
conjuncţiilor copulative; numelor predicative multiple legate prin ,,sau”; subiectelor multiple legate prin ,,şi”; între subiect şi predicat; conjuncţiilor conclusive.
72
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010
1. O din exemplul: Casa avea o singură fereastră. este: a) art. neh.; b) adj. pr. neh.; c) num. card. cu val. adj.; d) pron. neh.; e) pron. pers. cu val. neutră. 2. Există numai locuţiuni adverbiale în varianta: a) părere de rău, aduceri aminte, luare-aminte, în faţă; b) de bază, de frunte, pe fugă, dincolo de; c) într-adevăr, cu adevărat, pe negândite; d) aproape de, înainte de, în caz că, rând pe rând; e) în afară de, cu toate că, de prisos, de din vale de. 3. Un din exemplul: Numai un gând îl obseda în ultimul timp.este: a) num. cu val. adj.; b) art. neh.; c) pron. neh.; d) adj. pron. neh.; e) pron. pers. 4. I din exemplele: 1 Căci cuprinsă-i de pieire…”, 2 Se gândea la viaţa-i. este: a) 1, 2 vb; b) 1, 2 pron. pers. în D; c) 1, 2 pron. pos. în G; d) 1 vb, 2 pron. pers. în D; e) 1 pr. pos. în G, 2 pron. pers. Ac. 5. Unde din exemplele: 1 Unde s-ar duce, tot acasă vine. 2 Unde e prea obosită, doarme aşa de mult. 3 Unde se duce acum? 4 Nu ştie unde o vor duce paşii. este: a) adv. în toate; b) 1, 2 conj.; 3,4 adv.; c) 1, 3 adv.; 2, 4 conj.; d) conj. în toate; e) 1, 3, 4 adv.; 2 conj. 6. Există numai locuţiuni conjuncţionale în varianta: a) cu toate că, din partea, în locul, pe motivul; b) dat fiind faptul că, din pricină că, la începutul, în ciuda ; c) pentru că, în caz că, în caz de, pentru ca să; d) încât să, ca să, în caz de, aproape de; e) devreme ce, ca să, faţă de, în prezenţa. 7. Cei este articol adjectival în varianta: a) Au venit şi cei care întârziaseră.; 2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) Cei ce nu se prezintă iau absenţe.; c) Cei de pe stradă erau prietenii tăi.; d) Erau cei mai înalţi dintre noi.; e) Cei ce gândesc singuri sunt originali. 8. Ce din exemplul: Ce n-aş da să-l mai revăd! este: a) pron. rel.; b) pron. int.; c) adv. rel.; d) adv.nehot; e) adv. int. 9. Pronumele subliniate din exemplul: „Şi unde mi ţi-l ia Făt Frumos pe zmeu.” sunt: a) mi – pr. pers., ci , ţi – pron. pers., at. pron; b) mi – pr. refl. fără funcţie ţi – pron. refl. fără funcţie; c) mi, ţi – pr. pers., at. pron. (Ac); d) mi, ţi – pr. pers., at. pron. (dativ posesiv); e) mi, ţi – pr. pers. fără funcţie (dativ etic). 10. Ţi din exemplul: Nu şedea, că-ţi şade norocul! este: a) prs. per. D, at. pr. (dativ pos.); b) pron. refl D, fără funcţie; c) pron. pos. G, at. pron.; d) adj. pos. G, at. adj.; e) pron. pers.cu valoare neutră fără funcţie. 11. De ce din exemplul: Nu-şi dădea seama de ce se întâmplă cu ea. este: a) loc. adj.; b) pron. rel. cu prep.; c) loc. conj.; d) pron. inter. cu prep.; e) loc. pron. 12. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu mi-a fost deloc uşor să te găsesc. sunt: a) deloc –adv. n. p., uşor – adv. cm; b) deloc – adv. fără funcţie, uşor – adj. cm; c) deloc – adv. cm, uşor – adv. n. pred.; d) deloc, uşor – loc. adv. n. pred.,; e) deloc – adj. cm, uşor – adj. cm. 13. Cuvintele subliniate din exemplul: Face care ce pofteşte. sunt: a) loc. pron.; b) pron. rel. amândouă; c) loc. adj.; d) care – pron. neh., ce - pron rel.; e) care –pron nehot., ce – adj. rel.
3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 14. De este conjuncţie în variantele: 1 De treci pe strada mea, opreşte-te şi la mine. 2 A venit şi cea de le ştie pe toate. 3 Du-te de vezi! 4 O durea capul de înnebunea. a) în toate; b) în nici una; c) 1, 3, 4; d) 1, 2, 4; e) 3, 4. 15. A este articol în varianta: 1 Miroase a peşte. 2 A venit şi ea până la urmă. 3 Răspunde în sfârşit şi a de le ştie pe toate. 4 Colega aceea a colegului meu este isteaţă. 5 A! Ce frumoasă e viaţa! a) 2, 4; b) 1, 3, 4; c) 1, 4; d) 1, 5; e) 4. 16. O este pronume personal cu valoare neutră în variantele: 1 A rupt-o la fugă. 2 Cartea a citit-o integral. 3 Au şters-o la drum cu noaptea-n cap. 4 O minciună rămâne o minciună. a) 1, 3; b) 1, 2, 3; c) 3, 4; d) 1, 2, 3; e) în toate. 17. Cuvintele subliniate din exemplul: Frate (1), frate (2), dar brânza-i pe bani. sunt: a) subst. V fără funcţie; b) 1 sb N, 2 n. pred. N ; c) 1 sb N, 2 cd N; d) 1 subst. V fără funcţie, 2 cd subst. Ac; e) 1 sb subst. N, 2 cm subst. Ac. 18. Ce este adjectiv relativ în varianta: a) Ce îţi doreşti cel mai mult?; b) Ce film ai văzut?; c) Am cumpărat ce carte mi-ai spus.; d) Nu ştii ce bine îmi pare că te văd!; e) Fata asta are un ce care-mi scapă. 19. De este prepoziţie în varianta: 1 De! Are şi el dreptate. 2 Să încercăm de-i vinul bun. 3 A ajuns de-i plângi de milă. 4 Nu ştie de ce n-a venit. 5 Lucrările au fost corectate de profesori. a) în toate; b) în nici una; c) în 2, 3; d) în 4, 5; 4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) în 2, 4, 5. 20. De aceea este locuţiune adverbială în varianta: 1 Din greşeală s-a lovit de aceea. 2 De aceea ţi-am spus, ca să nu uiţi. 3 De tine s-au spus multe până acum, dar de aceea, de care vorbeşti tu nu s-a spus nimic. 4 De aceea nici n-a venit. a) în toate; b) în 1, 4; c) în 2, 3; d) în nici una; e) în 2, 4. 21. Există locuţiuni pronominale nehotărâte numai în varianta: a) cine ştie ce, cine ştie cine, te miri cine, te miri ce; b) după ce, în timp ce, nu ştiu cât, care pe care; c) cât de cât, de vreme ce, din ce în ce, Dumnezeu ştie ce; d) pe măsură ce, de ce, în ce priveşte, cât pe ce; e) de aceea, pentru aceea, pe cât, cu cât. 22. Există locuţiuni verbale în exemplele: 1 I s-a luat o piatră de pe inimă când a aflat adevărul. 2 Prin zăpadă alerga vrând, nevrând. 3 Dat fiind faptul că a greşit, a fost sancţionat. 4 Fiindu-i groază, a plecat mai repede. a) în 1,3; b) în 1; c) în nici unul; d) în toate; e) 1, 3, 4. 23. Însuşi din exemplul: „Iar Narcis văzându-şi chipul în oglinda sa izvorul/Însuşi (1) fuse îndrăgitorul, însuşi (2) el îndrăgostitul.” este: a) 1, 2 pron. de întărire - sb; b) 1, 2 adj. pron de întărire – at. adj.; c) 1 pron de întărire – sb; 2 adj. pron. de întărire – at. adj.; d) 1 – pron. de întărire – sb; 2 adv. de întărire fără funcţie; e) 1 pron. de întărire – sb; 2 adj. pron de întărire – n. pred. 24. Există adverbe restrictive în variantele: 1 Tocmai tu îmi ceri asta? 2 A stat cu noi numai o zi. 3 Nu ne-a rămas decât o săptămână de vacanţă. 4 Nici chiar el nu ştia adevărul. a) în toate; b) în 1, 2; c) în 1, 4; d) în 1, 3, 4; e) în 2, 3. 25. Cuvântul subliniate din exemplele: 1 „Vara vine, vara trece/Şi n-am cu cine petrece.” 2 El ne vizita totdeauna vara. 3 Vara asta nu mai merg la mare. 4 Vara mi-o petreceam în satul bunicilor. este: a) adv. în toate; 5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) subst. în toate; c) subst. în 1, 2, 3; adv. în 4; d) subst. în 1, 3, 4; adv. în 2; e) subst. în 1; adv. în 2, 3, 4. 26. Şi este conjuncţie coordonatoare copulativă în variantele: 1 A venit şi tata. 2 Eu citeam, şi el se uita la tavan. 3 Mă întâlneam deseori cu băieţii şi fetele din sat la horă. 4 „Şi dacă a fost peţită des,/E lucru lesne de-nţeles.” 5 Bunica şi la şcoală mergea cu mine. a) în 3, 4; b) în toate; c) în nici una; d) în 2, 3, 4; e) în 1, 5. 27. Există adjective la superlativ absolut în exemplele: 1 Era frumoasă de nespus. 2 E un ger de crapă pietrele. 3 Era cel mai mare dintre fraţi. 4 E deştept foc. 5 Îi este foarte foame. a) în toate; b) în 1, 4; c) în 1, 3; d) în 3; e) în 1, 3. 28. În care exemple există numai adverbe predicative: 1 Bine, dragul tatei, zise moşul. 2 Desigur că ai dreptate. 3 Posibil să ningă şi mâine. 4 Pesemne că va veni şi ea. 5 Aproape că-i venea să plângă. a) în toate; b) în 2, 3, 5; c) în 2, 4, 5; d) în 1, 3; e) în 1, 3, 5. 29. Adjective pronominale nehotărâte există numai în exemplele: 1 Niciun coleg n-a lipsit la examen. 2 Am discutat cu toţi colegii. 3 La bal a venit şi alde Ionescu. 4 Unul intra, altul ieşea. 5 Plecau care încotro. a) în toate; b) în 1, 4; c) în 4; d) în 2, 3, 5; e) în 2, 3, 4. 30. Există locuţiuni adverbiale predicative numai în exemplele: 1 Fără îndoială că ai şi tu dreptate. 2 E posibil să ningă şi mâine. 3 N-a venit la întâlnire dat fiind că se făcuse târziu. 4 Cu sşiguranţă că adevărul va ieşi la iveală. 5 Fără doar şi poate că nu tu ai fost cel vizat. a) în toate; b) în nici unul; c) în 2, 3; 6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) în 1, 5; e) în 1, 4, 5. 31. Există numai prepoziţii specifice cazului dativ în varianta: a) contrar, conform, potrivit, aidoma; b) contra, împotriva, asupra, de la; c) deasupra, înapoia, dinaintea, datorită; d) mulţumită, înăuntrul, pe la, dinaintea; e) graţie, contra, cu tot cu, de la. 32. Există adverbe de timp în exemplele: 1 Aci plângea, aci râdea când îl vedea. 2 „Iar te-ai cufundat în gânduri?” 3 Ea plângea, iar el se amuza. 4 Tăcea puţin şi iarăşi o lua de la început cu povestitul. 5 Cu un ochi plânge, iar cu altul râde. a) în toate; b) în 1, 2, 4; c) în 2, 3, 4; d) în 4, 5; e) în 2, 4, 5. 33. Există numai locuţiuni conjuncţionale specifice circumstanţialei de cauză în: a) din cauza, din pricina, pe motivul, dat fiind că; b) pentru ca să, din cauză de, având în vedere că ; c) pentru că, ţinând cont că, măcar că, în timp ce; d) de vreme ce, din moment ce, pentru că, din pricină că; e) din cauză că, chiar dacă, chiar că, pe motiv că. 34. Cuvântul subliniat din exemplul: Veşnicul apelor şopot să-mi pară o rugă de clopot. este: a) subst. - sb; b) subst. –n. pred.; c) subst. – at. subst.; d) adj. – at. adj.; e) subst. - cm. 35. Ce din exemplul: Ce urmă lasă soimii-n zbor? este: a) at. pron. – pron. rel.; b) at. adj. – adj. rel.; c) at. adj. – adj. int.; d) at. pron. – pr. int.; e) cm – adv.. 36. Gerunziile din exemplele: 1 Mergând pe stradă admira vitrinile. 2 Vine spre casă alergând. 3 Pregătindu-se temeinic a luat nota maximă. au funcţia de: a) 1, 2, 3 cm; b) 1,3 ct; 2 cm; c) 1, 2 cm; 3 cz; 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1 ct, 2 cm, 3 cz; e) 1, 2 cm, 3 cz. 37. Adverbul cum din exemplele: 1 „Cum treci Siretul apa-i rea şi lemnele pe sponci.” 2 Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi. 3 Nu ştiu cum va fi vremea. are funcţia sintactică de: a) 1,2,3 cm; b) 1,3 ct; 2 cm; c) 1,2 cm; 3 n.pred.; d) 1,2 ct; 2 n.pred.; e) 1 fără funcţie, 2 cm, 3 n.pred. 38. Lui este articol hotărât proclitic într-una dintre variantele: 1. Am plătit lui Lipan toţi banii; 2. Colega aceasta a lui a întârziat şi astăzi; 3. Lui i s-a dat atenţia cuvenită; 4.Prin pădurea bradului / Trece mama Radului. a) 1; b) 1, 3; c) în toate; d) în niciunul; e) în 1, 2, 3. 39. O este articol nehotărât într-una din variantele: 1. Avea în minte doar o idee; 2. De câte ori o vedeam, începea să plângă; 3. A rupt-o la fugă de teamă; 4. O vedeam adesea singură; 5. A adus o carte nouă acasă. a) în niciuna; b) în 5; c) în 1; d) în 1, 5; e) în 2, 3, 4. 40. Şi este prenume reflexiv într-unul dintre exemplele: 1. Scuturându-şi penele, pasărea zbură imediat; 2. Şi-apoi avea dreptatea de partea lui; 3. Şi-ar fi tras vârful de leasă / jos la doamna preoteasă. a) în toate; b) în niciuna; c) în 1; d) în 1, 3; e) în 1, 2, 3. 41. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. La câţiva paşi înaintea calului era o mogâldeaţă; 2. Toţi s-au ridicat împotrivă-i; 3. Toţi erau împotriva mea; 4. El era nepot mamei. a) toate în G; b) toate în D; c) 1, 2 în G; 3, 4 în D; d) 1 în G; 2, 4 în D; 3 în Ac.; e) 1, 3, 4 în G; 2 în D. 8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010
42. Substantivele subliniate din exemplul: Când norii cei negri par sumbre palate, sunt în cazul şi au funcţia sintactică de: a) sb. N, cd. Ac.; b) n pred.N, cd. Ac.; c) sb. Ac, n pred. Ac; d) sb. N, c.m. Ac; e) sb.N, n.pred.N. 43. Articolul posesiv genitival este corect folosit într-una din variantele: 1. Zidul de piatră a clădirii; 2. Muzeul de istorie a oraşului; 3. Livezi de pruni ai satului; 4. Flori de gheaţă ale câmpurilor. a) în 2, 4; b) în toate; c) în niciuna; d) în 1, 2; e) în 3, 4. 44. O este pronume personal cu valoare neutră într-unul din exemplele: 1. O faţă râde, alta plânge; 2. Doar o vorbă să-ţi mai spun; 3. Am crezut-o pe cuvânt de data asta; 4. Iepurele a zbughit-o din tufiş. a) în 1, 3, 4; b) în 4; c) în 3, 4; d) în 1; e) în 2, 3, 4. 45. Ce este adverb într-unul din exemplele: 1. Ce mult te-am iubit; 2. Merge ce merge şi se opreşte; 3. De rea, ce era, n-o iubea nimeni; 4. Nu ştiu ce m-a întrebat. a) în 1, 2, 3; b) în 1, 3, 4; c) în 1, 2; d) în 2, 3; e) în 3, 4. 46. Există numai locuţiuni prepoziţionale specifice complementului circumstanţial de scop într-una din variantele: a) în perspectiva, în dauna, împotriva, contra; b) în ciuda, în locul, în numele, în folosul; c) înainte de, faţă de, în funcţie de, în scop de; d) în vederea, în folosul, în dauna; e) cu condiţia, cu scopul, în scopul, în ajutorul. 47. Există numai locuţiuni conjuncţionale specifice circumstanţialei concesive într-una din variantele: a) măcar că, în caz că, în caz de, ca să; b) chiar dacă, pentru că, fără să, înainte să; c) cu toate că, chiar de, din pricină că, şi de; 9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) pentru ca să, înainte de, fără să, şi de; e) chiar dacă, măcar să, măcar că, cu toate că. 48. Cât este adjectiv relativ în varianta: a) A şi uitat cât vin de abătut; b) Eşti cât de bun doreşti; c) A întrebat cât a stat acolo; d) A obosit de cât de mult a învăţat; e) Îşi amintea cât de vesel era în copilărie. 49. Sunt în comparativul de egalitate adjectivele din exemplele: 1. E înalt cât casa; 2. E la fel de frumos ca soarele de primăvară; 3. Pământul e îngheţat tun; 4. Tare ca fierul, / Iute ca oţelul. a) în 2; b) în 1, 2, 4; c) în 2, 3, 4; d) în toate; e) în 2, 4. 50. Nu are grad de comparaţie niciun adjectiv din varianta: a) aproximativ, inferior, tenace, irevocabil; b) superior, amiabil, comestibil, vioi; c) mort, intern, muscular, minimal, orb; d) maximal, miop, infirm, acru, oval; e) Surd, asemenea, extern, infirm. 51. Gerunziul din propoziţia: El, auzind aşa, se dă după Chirică, este: a) c.m.; b) cs.; c) at.verb.; d) at. adj.; e) ct. 52. Cuvintele subliniate din exemplul: Mi-a oblonit fereastra gerul cu-a lui flori de gheaţă, sunt: a) mi – pr.pers. în D (posesiv) – at.pron.; a lui – pr.pers.at.pron.genit.; b) mi – pr.pers.-c.i., a lui – adj.pron. – at.adj.; c) mi – pr.pos.-at.adj.; a lui – pr.pers. – at.pron.genit; d) mi – pr.pers. fără funcţie D (dativ etic), - a lui – pr.pers. – at.pron.genit; e) mi – pron.refl.fără funcţie – a lui – pr.pos. – at.pron.genit. 53. Ce din exemplul: Ce lesne ai fi pus frâu durerii!, este: a) pron.rel.- at.pron.; b) adv. – c.m.; c) adv. de mod – fără funcţii; d) conj.subord.; e) adj.rel. – c.m.
10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 54. Există numai adverbe şi locuţiuni adverbiale, circumstanţiale de scop într-una din variantele: a) aşa, anume, pesemne, întra-adevăr; b) de asta, atunci, intenţionat, de ce; c) înadins, dinadins, într-adins, dintr-adins; d) pentru aceea, anume, aşa, cum; e) tot, totuşi, de aceea, în intenţia, acolo. 55. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. Se comportă conform aşteptărilor; 2. Acţionează asemenea alor săi; 3. Este contra tuturor; 4. A venit în urma mea, sunt în cazurile: a) toate în genitiv; b) 1, 2, în D; 3, 4 în G; c) 1, 2, 4 în G; 3 în D; d) 1, 2 în D; 3 în G; 4 în Ac.; e) 1 în G; 2, 3 în D; 4 în Ac. 56. O din enunţurile: 1. Ana e o fată cuminte; 2. O pagină era imprimată, alta nu; 3. Las-o mai încet cu fumatul; 4. Vocala o se rosteşte rotunjit, are următoarele valori morfologice: a) în 1, 2 pron.pers; 3 – pron.pers.cu val.neutră, 4 – interj.; b) în 1, 2 art.netot.; 3- pronpers; 4 – adj.neh.; c) în 1, 2, 3 – adj.pron.nehot.; 4 – subst.; d) în 1, 2, 4 – adj.pron.nehot.; 4 – subst.; d) în 1 art.nehot; 2 adj.pron.nehot.; 3 – pron.pers. cu val. neutră; 4 – subst. 57. A din enunţurile: 1. Slaba pregătire a elevilor l-a întristat; 2. Pentru a nu repeta greşelile, a citit mai mult; 3. Cea de-a treia n-a apărut încă; 4. A învăţat, deja, să-l scrie pe a, are următoarele valori morfologice: a) în 1 art.genit., vb.aux.; 2. în prepoz.vb.aux.; 3 în art.vb.azx; 4.în vb.aux., subst; b) în 1, în 2 prep, în 3. art.genit.,vb.aux.; 4 în vb.aux.art.genit.; c) în 1 art.nehot, prep; în 2 vb.aux.; în 3 prep; în 4 prep., subst.; d) în prep.; vb.aux, în 2 vb.aux; în 3 art.pos, prep; în 4 art.pos; e) în 1 art.nehot., prep.; în 2 vb.aux; în 3 prep.; în 4 subst. 58. A din enunţurile: 1. Ce tare miroase a fum!; 2. Se jucau de-a hoţii şi vardiştii; 3. Excluderea a trei dintre ei ne-a mâhnit; 4. Această echipei a clasei noastre a învins, are următoarele valori morfologice: a) în 1, 2, 3 prep.; în 4 art.hot.; b) în 1, 2 prep., în 3 prep. pt. Ac., vb.aux.; în 4 art.genit., vb.aux.; c) în 1, 2, 3 prep; în 4 prep., vb.aux.; d) în 1, 2 art.hot.; în 3 prep, vb.aux; 4. art.hot., vb.aux.; e) în 1, 2 prep., în 3, 4, prep., vb.aux. 59. Cuvintele precedate de prepoziţia la din exemplele: 1. Cine gândeşte la multe nu termină nimic; 2. „La masa nebunilor se adună cei cu minte”; 3. A pus rufele la uscat; 4. Au adunat la cireşe!, sunt: a) în 1, 2, 3, 4 – subst.c.i.; 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) în 1, 2, 3, subst.cl.; 4 subst.c.d.; c) în 1 subst.c.i.; în 2 subst.cl.; în 3 vb.la supin cs.; în 4 subst.cd.; d) în 1, 2, 3 subst.c.i.; în 4. subst.c.i.; e) în 1, 3, 4 subst. c.i., în 2 subst.cl. 60. Ce din enunţurile: 1. Ce îţi doreşti cel mai mult? 2. Ce film ai văzut ieri?; 3. Ea are un ce aparte; 4. Aleargă ce aleargă şi oboseşte, au următoarele valori morfologice: a) în 1, 2 pron.int.; în 3, 4 – adv; b) 1, 2, 3 adj.int.; 4 adv.de mod; c) în 1 pron.int.; în 2, 3, adj.int.; 4 adv.de timp; d) în 1 pron.int.; în 2 adj.int., în 3 subst.; în 4 adv.rel.; e) în 1 pron.int.; în 2, 3 adj.rel.; în 4 pron.rel. 61. În care variantă toate adjectivele sunt variabile? a) mare, egal, anume, vioi; b) locvace, precoce, senin, senil; c) tenace, muncitor, locvace, auster; d) aşa, mic, nemuritor, cuminte; e) silitor, dibace, tenace, subţire. 62. Adjectivul poate avea funcţia sintactică de: a) at.adj., n.pred., c.i., c.t., cz.; b) toate funcţiile sintactice; c) sb., n.pred., at.adj.; d) adj.adj., n.pred.; e) at.adj., n.pred., cz. 63. Ce poate avea următoarele valori morfologice: a) pron.relativ, pron.interog.; b) pron.relat., adj.relat; pron.interog., adj.interog., adv.de mod, adv.relativ; c) pron. şi adj.interog.; pron. şi adj.relat.; adv., conjuncţie; d) pron.interog., pron.relat., adv.relat.; e) pron.relat., pron.interog, pron.nehot. 64. Care din exemplul: Vinde care ce poate, este: a) c.d. pron.int.N; b) sb.pron.rel.N; c) sb.pron.neh.N; d) cd.pron.neh.N; e) sb.pron.neh.Ac. 65. Există numai locuţiuni adjectivale în varianta: a) mână în mână, punct de vedere, fel de fel; b) băgare de seamă, de fală, de bază; c) de bani gata, de frunte, din loc în loc; d) de seamă, fel de fel, de primejdie, cu stare; e) pe de rost, în faţă, din când în când.
12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 66. Există numai locuţiuni adjectivale în varianta: a) de nimic, pe puţin, de nedescris; b) de căpetenie, pe furiş, în stare; c) cu scaun la cap, cu dare de mână, de din vale; d) de bine, de încredere, pe negândit, de te miri unde; e) de frunte, de bine, cu judecată, de vază. 67. Există numai locuţiuni substantivale în varianta: a) ţinere de minte, luare – aminte, părere de rău; b) uitare de sine, în grabă, punct de vedere; c) aducere – aminte, nebăgare de seamă, de seamă; d) luare de poziţie, pe poziţie, de fel; e) neam de neam, gură de foc, părere de rău. 68. Ce din exemplul: „Cântecul ce adesea ţi-l cânt ….. e un cântec sfânt”, este din punct de vedere morfologic: a) adj.rel.; b) pron.rel.; c) adv.; d) adv.rel.; e) conjuncţ. 69. Există numai locuţiuni pronominale nehotărâte în varianta: a) care pe care, nu ştiu cât, te miri ce; b) unul după altul, Dumnezeu ştie cine, te miri unde; c) nu ştiu cine, nu se ştie cât, nu se ştie ce; d) te miri cine, Alteţa Sa, Înălţimea ta; e) Doamne fereşte ce, nu se ştie cine, nu ştiu cum. 70. Cuvintele subliniate din exemplul: Cel puţin de mi-ar ieşi un urs înainte!, sunt: a) loc.adj.; b) loc.conjunct.; c) loc.prep.; d) loc.adv.; e) adj.articulat. 71. Nu au grade de comparaţie toate adjectivele din varianta: a) just, stelar, imposibil, rotund; b) major, important, principal, strămoşesc; c) românesc, interior, apropiat, sferic; d) suprem, accentuat, albastru, posterior; e) anterior, unic, mort, interior, inferior. 72. Cuvintele subliniate din exemplul: Pentru mine, eşti un nimeni. sunt: a) subst. – n.pred.; b) pron.neg. – n.pred.; c) subst. - c.d.; d) pron.neg. - c.d.; 13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) pron.neg. – sb. 73. Cuvintele subliniate din exemplul: „Nu mă tem eu de un ăla”, sunt: a) pron.demonstr. – c.i.; b) subst. – c.i.; c) un adj.pron.nohot. – at.adj., ăla – pron.dem.c.i.; d) pron.dem. – cz.; e) pron.demonstr.cu art.nehot. cz. 74. Verbul a fi este copulativ în exemplele: 1. El este ce şi-a dorit; 2. A fost o dată un moş şi o babă; 3. Ieri a fost la Bucureşti; 4. E iarnă. a) în toate; b) în 1, 3; c) în 1; d) în 4; e) în 1, 4. 75. Verbul a fi este predicativ în exemplele: 1. Aşa e lumea asta; 2. Mi-e foarte foame; 3. Vreau să ştiu ce e cu tine; 4. Dacă am plecat este că l-am aşteptat prea mult. a) în 2, 4; b) în toate; c) în 1, 2; d) în 2, 3, 4; e) în niciunul. 76. În exemplul: Cum să plece, de vreme ce toţi din sală aşteptau rezultatul? există o locuţiune: a) pron.; b) adv.; c) adj.; d) prepoz.; e) conjuncţie. 77. În exemplul: E mai convenabil să rişti pierzând slujba de stat în schimbul unei angajări (1) angajeri (2) sigure, dar bine plătită (3) plătite (4) la patron, formele corecte sunt: a) 1, 4; b) 2, 3; c) 2, 4; d) 1, 3; e) 1, 2. 78. Sunt compuse toate substantivele, numai în varianta: a) floarea – soarelui, nu – mă – uita, casa din vale; b) portavion, bunăstare, Vârful cu Dor; c) bună voinţă, băgare de seamă, rea de plată; d) zgârie – nori, Ileana Cosânzeana, ţinere de minte; e) Muma – Pădurii, coada şoricelului, la început. 14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 79. Cuvintele subliniate din exemplul: De ţinere de minte nu se putea plânge, sunt: a) locuţiune adverbială; b) locuţiune verbală; c) locuţiune subst.; d) subst.compus; e) adverb compus. 80. Predicatul din propoziţia: De acolo s-ar fi putut ridica mulţi oameni de vază, este: a) s-ar ridica; b) s-ar fi putut; c) s-ar fi; d) ar fi putut; e) s-ar fi putut ridica. 81. Cuvintele subliniate din exemplul: Plecase în grabă la ţară, după ce îşi vizitase copiii, sunt: a) în – prep.; grabă – subst.; după ce – locuţ.pron.; b) în grabă – loc.adj.; după ce – locuţ.pron.; c) în grabă, după ce – loc.adv.; d) în grabă – loc.subst.; după ce – locuţ.conjuncţ.; e) în grabă – loc.adv.; după ce – locuţ.conjuncţ. 82. În care variantă pronumele este personal şi are valoare posesivă? 1. Figura îi era posomorâtă; 2. Mi-am riscat viaţa; 3. Nu-i dă nimic prin minte; 4. El ţi-a câştigat încrederea; 5. Înainte de plecare ţi-am vizitat familia. a) în 1, 4, 5; b) în 1, 2; c) în 4, 5; d) în 3, 5; e) în 1, 2, 3. 83. În exemplul: Pe când voi scrieţi, eu fac altceva, există o locuţiune: a) adv.; b) conjuncţ.; c) prep.; d) pronom; e) nu există locuţiune. 84. Cuvântul subliniat din exemplul: Îi stăruia în minte doar un cuvânt, este: a) pron.nehot.; b) adj.pron.nehot.; c) num.card.cu val.adj.; d) art.nehot.; e) num.card.cu val.subst. 85. Sunt defective de plural toate substantivele din varianta: 15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) tăiţei, zori, grabă, curaj; b) tineret, baschet, silă, icre; c) justeţe, fotbal, bătrâneţe, aur; d) ruşine, teroare, studenţie, cupru; e) bătrâneţe, mulţime, urmare, credinţă. 86. Predicatul din propoziţia: Lui i se putuse ghici taina, este: a) se putuse; b) se putuse ghici; c) se ghici; d) i se putuse; e) putuse. 87. Cuvintele subliniate din exemplul: Ce contează că se supără când ai plăcerea să fim iar împreună?, sunt: a) ce – pron.int.; când – conj; b) ce – pron.rel.; când – adv.; c) ce – pron.rel.; când – adv.rel.; d) ce – adv.interog.; când – conj; e) ce – adv.de mod sinonim cu cât.; când – adv.rel. 88. Cu siguranţă din exemplul: Cu siguranţă că ai dreptate, este: a) loc.adv. – pr.verb.; b) loc.adv. – n. pred.; c) loc.adv. – c.m.; d) loc.subst. – com.; e) loc.adj. – n. pred. 89. Cuvântul subliniat din propoziţia: La fel e şi-al meu, este: a) adj.pos.N. – sb.; b) pron.pos.N. – sb.; c) pron.pos.G – sb.; d) adj.pos.N. – n.pred.; e) adj.pos.G – at.pron. 90. Predicatul propoziţiei principale din fraza: Ţi se pare că e supărat, este: a) Ţi se pare; b) pare; c) ţi … pare; d) se pare; e) se pare că. 91. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. De treci pe aici, să mă cauţi; 2. Podul de piatră s-a fărâmat; 3. A ajuns de nu-l mai recunoşti; 4. Fata de trece strada e studentă, sunt: a) toate prepoziţii; b) toate conjuncţii; c) 1, 2 – conjuncţ., 3, 4 – pron.relat.; 16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1, 2 – prep.; 3, 4 – conjuncţii; e) 1, 3 – conjuncţii; 2 – prep.; 3 – pron.relat. 92. Şi din exemplele: 1. Nu-şi aminteşte nimic; 2. Dragi îmi erau mama şi tata; 3. S-a aprins şi lumina; 4. M-a cercetat şi nu m-am supărat, este: a) în 1 – pron.refl.; în 2 – conj.copulativă; în 3 adv.; în 4 – conj.adversat.; b) în 1 – pron.refl.; în 2, 3, 4 – conj.copulativă; c) în 1, 2 – conj.copulativă; în 3, 4 – conj.adversat.; d) în 1 – pron.refl.; în 2, 3 – conj.copulativă, în 4 – adv.; e) în 1 – pron.refl.; în 2 – conj.copulativă, în 3, 4 – adv. 93. Articolul posesiv genitival este folosit corect în varianta: a) Creşterea nivelului de trai a satului; b) Debitul de apă a râului; c) Planul de dezvoltare al oraşului; d) Casele de vacanţă a oamenilor; e) Programul de recuperare al sportivului. 94. Adjectivul de întărire este corect folosit în varianta: 1. Ele înşile ştiu adevărul; 2. Mircea însăşi a făcut totul; 3. Fetele înseşi şi-au corectat greşelile; 4. Maria, tu însuşi să vii cu ea! a) în 1, 4; b) în 2, 4, c) în 3; d) în 1; e) în 3, 4. 95. Forma corectă a articolului genitival este în varianta: a) Ai căror studenţi sunt caietele? b) Ţi-am oferit cartea a cărei autor este foarte cunoscut; c) Ale cărei eleve este pixul? d) Al cărei fete este paltonul? e) Studenta a cărei colegi au întârziat a venit prima. 96. Ce este adverb în varianta: 1. Ce bine e vara!; 2. Ce vară frumoasă a fost asta!; 3. Nu ştii ce mult îl admir; 4. „Şi ce fată frumuşică are mama!”: a) în 1, 2, 3; b) în 1; c) în 1, 3, 4; d) în 2, 4; e) în 1, 3. 97. Mi din exemplele: 1. Pe unde-mi umbli?; 2. Mi-am riscat de multe ori viaţa; 3. Nu mi-a dat nimic; 4. Mi-am adus aminte de tine. este: a) 1. mi – pron.pers. fără funcţie (D.etic); 3. mi – pron.pers. – c.i.; 2. mi – pron.refl.at.pron. (Dativ posesiv); 4. mi – pron.refl.fără funcţie; b) 1, 3 – pron.pers.c.i.; 2, 4 – pron.refl.fără funcţie; c) 1, 4 – pron.refl.fără funcţie; 2, 3 – pron.pers.c.i.; d) 1, 4 – pron.refl.fără funcţie; 2, 3 – pron.pers.c.i.; 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 1 – pron.refl.fără funcţie; 2 – pron.refl.at.pron. (D posesiv); 3, 4 – pron.pers.fără funcţie. 98. Cuvântul loc din exemplele: 1. În locul colegului aş fi tăcut; 2. S-a aşezat pe locul altuia; 3. Şi-a dat seama de greşeală pe loc; 4. În loc de cadou a primit flori; 5. În locul tău, aş fi plecat, este: a) în 1, 2, 3, 4, 5 – locuţiune prep.; b) în 1, 4, 5 – locuţiune prep.; în 2 – subst. cu prep; în 3 – locuţ.adv.; c) în 1, 2, 4, 5 – locuţiune prep.; în 3. – locuţ.adv.; d) în 1, 2, 5 – subst. cu prep; în 4 - locuţiune prep.; în 5 – locuţ.adv.; e) în 1, 4, 5 – locuţiune subst.; în 2, 3. – locuţ.adv. 99. Numeralul este corect folosit în varianta: a) Azi este doi ianuarie; b) A intrat în clasa doua; c) Este în clasa a cincea; d) Are şaptisprezece ani; e) La concurs a ieşit al optălea. 100. Sunt corecte formele verbale din varianta: 1. Trebuie să aibe succes; 2. De mult timp nu ne mai agrează; 3. Noi creăm viitorul copiilor; 4. Nu agreem lenea; 5. Nu face greşeli! a) în toate; b) în niciuna; c) în 1, 2, 4; d) în 3, 5; e) în 1, 4, 5. 101. Au forme numai de singular toate substantivele din varianta: a) fasole, ianuarie, capitalism; b) sete, cupru, cuptor; c) miere, Craiova, ploaie; d) mândrie, prejudecată, lene; e) handbal, lapte, morcov; 102. Au forme numai de singular toate substantivele din varianta: a) foame, volei, splină; b) Arad, sclavagism, ruşine; c) iad, linte, frumuseţe; d) obrăznicie, sânge, dezordine; e) febră, şah, căldură; 103. Sunt invariabile ca număr toate substantivele din varianta: a) pui, învăţătoare, ou; b) ochi, pantofi, sanda; c) nume, ardei, lămâi; d) renume, autoare, ceai; e) pui, cui, rinichi; 18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010
104. Au numai forme de plural toate substantivele din varianta: a) icre, îngheţuri, friguri; b) Balcani, Ploieşti, tufişuri; c) tăieţei, dulciuri, agrişe; d) zori, câlţi, icre; e) Iaşi, dulceţuri, ifose; 105. Pot avea două desinenţe de plural toate substantivele din varianta: a) centru, muşchi, blană, b) membru, şcoală, mâncare; c) cristal, arc, soră; d) iarbă, element, verdeaţă; e) arc, cristal, atu; 106. Formează pluralul în-ii toate substantivele din varianta: a) lecţie, familie, studiu; b) staţie, scafandru, tigru; c) socru, farfurie, amfibie; d) plantaţie, ministru, femeie; e) fluviu, fotoliu, zimbru. 107. Pot avea două desinenţe de plural toate substantivele din varianta: a) coală, noră, iarbă; b) timp, atu, colţ; c) antreu, cristal, liceu; d) bandă, boală, serată; e) ciubuc, comă, neajuns; 108. Nominativul poate avea următoarele funcţii sintactice: a) toate; b) numai subiect; c) subiect, nume predicativ, apoziţie acordată şi neacordată; d) numai subiect şi nume predicativ; e) subiect, nume predicativ, circumstanţial de mod; 109. Cazul subiectului poate fi: a) numai nominativ; b) nominativ şi acuzativ; c) nominativ, acuzativ, genitiv; d) nominativ, acuzativ, genitiv, dativ; e) nominativ, acuzativ, vocativ; 110. Sunt în cazul nominativ numai substantivele din varianta: 1o El este prietenul meu. 2o Îl credeau prietenul meu. 3o Aştept prietenul meu. 4o Îl aştept pe Radu, prietenul meu. 5o Îl văd pe Radu, pe prietenul meu. 19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) în 1o, 4o; b) în 1o, 3o, 4o; c) în 2o, 3o; d) în 1o, 2o, 3o, 5o; e) în 1o, 2o, 4o. 111. Pronumele personal are valoare neutră şi nu are funcţie în varianta: 1o Îi dă cu gura înainte. 2o I-am spus de mai multe ori. 3o Le are cu jocurile. 4o Au şters-o de acasă pe furiş. 5o Asta i-am spus-o cândva. a) în 1o, 3o, 4o; b) în 1o, 5o; c) în 1o, 2o, 3o; d) în 2o, 5o; e) în toate. 112. Cea este adjectiv pronominal numai în varianta: 1o „Iar la cea măicuţă....” 2o Este cea mai frumoasă. 3o Cea din dreapta este colege mea. 4o Lupul îi făcea caprei cu cea măsea; a) în toate; b) în 1o, 4o; c) în 1o, 3o, 4o; d) în 2o, 3o, 4o; e) în niciuna. 113. Lui este articol hotărât numai în varianta: 1o Cărţile lui Carmen sunt pe bancă. 2o „Prin pădurea bradului trece mama Radului.” 3o Ale lui nu sunt aici. 4o Nu-ţi spun nici ţie, nici lui. 5o În luna lui cuptor e cald.: a) în toate; b) în niciuna; c) în 1o, 2o, 5o; d) în 3o, 4o; e) în 1o, 5o. 114. Cea este pronume demonstrativ numai în varianta: 1o Cea de lângă noi a ajuns prima. 2o Nu discută cu cei din urmă. 3o A venit şi cea care întârziase. 4o Ce-a făcut, a făcut. 5o A luat-o pe cea de pe masă. a) în toate; b) în 1o, 2o, 3o, 5o; c) în 1o, 3o; d) în 1o, 3o, 5o; e) în 4o. 115. Cel este articol adjectival în varianta: 1o Cel din urmă tangou. 2o Ea aleargă cel mai repede. 3o Pe cel deal, pe cel colnic...; 4o Nu-l ştiu pe cel despre care vorbeşti. 5o Am vorbit cu cel dintâi. a) în toate; b) în 1o, 2o; c) în 2o, 5o; d) în 3o, 4o; 20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) în 1o, 2o, 5o. 116. Un este numeral cu valoare adjectivală numai în varianta: 1 o A băut numai un pahar. 2o Cu un ochi râde, cu altul plânge. 3o Pe stradă trece un băiat. 4o Casa are un singur etaj. 5o S-a mai spart încă un vas. a) în 1o, 4o, 5o; b) în toate; c) în 1o, 2o; d) în 3o, 4o, 5o; e) în 2o, 3o. 117. Un este adjectiv pronominal nehotărât numai în varianta: 1o Mă preocupă doar un gând. 2o Un băiat citeşte, celălalt ascultă. 3o De un duşman ca ăsta să te fereşti. 4o Şi-a amintit doar un singur rezultat. a) în toate; b) în 2o; c) în 1o, 2o, 4o; d) în niciuna; e) în 1o, 3o. 118. Nişte nu este articol nehotărât în varianta: 1o Au venit nişte colegi noi. 2o Au avut nişte bani la ei. 3o A dat banii pe nişte stambă decolorată. 4o A mâncat nişte iaurt vechi. a) în 1o, 2o; b) în toate; c) în 3o, 4o; d) în niciuna; e) în 1o, 4o. 119. Au numai trei forme flexionare (terminaţii) toate adjectivele din varianta: a) drag, dulceag, auriu; b) roşu, românesc, amar; c) nou, lung, complex; d) larg, propriu, prietenesc; e) întreg, cenuşiu, drept. 120. Există adjective cu trei terminaţii numai în varianta: a) molâu, rotofei, dibaci; b) silitor, călduros, uşor; c) propriu, obligatoriu, vetust; d) mic, frumuşel, studenţesc; e) adânc, drag, roşu; 121. Există adjective cu o singură terminaţie numai în varianta: a) roz, perspicace, cumsecade; b) modice, dulce, tare; c) cuminte, bej, mov; d) precoce, rece, eficace; e) crem, vioi, lila. 21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 122. Există adjective cu două terminaţii numai în varianta: a) dulce, roz, cuminte; b) verde, rece, moale; c) fierbinte, mov, violaceu; d) tare, aparte, greoi; e) rece, tenace, oliv. 123. Acesta din exemplele: 1o Copilul acesta ştie. 2o Exprimarea elevului acestuia este corectă. 3o Exprimarea acestuia este corectă. 4o Acestuia nu i se refuză nimic. este pronume demonstrativa în varianta: a) în 1o; b) în 2o, 3o; c) în 3o, 4o; d) în toate; e) în 2o, 3o, 4o. 124. Acela din exemplele: 1o Fratele studentului aceluia este aici. 2o Îi explic studentului aceluia un cuvânt nou. 3o I-am înmânat aceluia scrisoarea. 4o Pe ai aceluia nu-i cunosc. 5o Teza studentului aceluia n-am citit-o. este adjectiv pronominal în varianta: a) în 1o, 2o; b) în toate; c) în 1o, 2o, 5o; d) în 3o, 4o; e) în niciuna. 125. Există locuţiuni adjectivale numai în varianta: 1o Este un om cu judecată. 2o A greşit din nebăgare de seamă. 3o Are fel de fel de idei. 4o El este în stare de orice. 5o Era înconjurat numai de oameni de bine. a) în toate b) în 3o, 4o; c) în 1o, 3o; d) în 1o, 3o, 4o, 5o; e) în 2o, 4o, 5o. 126. Există adjective provenite prin conversiune din alte părţi de vorbire numai în varianta: 1o Ieşise pe stradă în pantofi balerini. 2o Am citit o carte despre micul prinţ. 3o O asemenea greşală costă. 4o Bunica lui era încă o femeie bine. 5o O aşa discuţie te deranjează. a) în toate; b) în 1o, 2o; c) în 3o, 4o, 5o; d) în 1o, 3o, 4o; e) în 1o, 3o, 4o, 5o. 127. Toate adjectivele sunt fără grade de comparaţie numai în variantă: 22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) major, mort, alb-gălbui; b) interior, atractiv, infim; c) infirm, inexpresiv, inadecvat, d) ideal, lateral, expresiv; e) cubic, sferic, posesiv. 128. Toate numeralele multiplicative sunt numai în varianta: a) din doi în doi; de 7 ori; întreit; b) dublu, triplu, înzecit; c) cvadruplu, de mii şi mii de ori, înmiit; d) dublet, duet, îndoit; e) cincime, octet, triplu. 129. Toate numeralele sunt colective numai în varianta: a) ambii, câte doi, toţi cinci; b) amândoi, triplu, tustrei; c) ambii, câteşitrei, tuspatru; d) ambele, tustrele, triple; e) miime, dublu, amândouă. 130. În care dintre variante există locuţiuni prepoziţionale pentru acuzativ? 1o De din vale de Rovine.... 2o Ne-am întâlnit cu un an înainte. 3o El locuieşte foarte departe de centru. 4o Vine de departe. 5o A stat până la trei. a) în toate; b) în niciuna; c) în 1o, 3o, 5o; d) în 1o, 2o; e) în 1o, 2o, 3o. 131. În care variantă există nu mai conjuncţii coordonatoare adversative? a) dar, şi, deci; b) iar, ci, aşadar; c) cât, şi, prin urmare; d) ba, iar, deci; e) dar, iar, ba. 132. În care variantă există numai conjuncţii coordonatoare adversative? a) ci, ba, însă; b) dar, însă, precum şi; c) nici, însă, aşa că; d) aşadar, iar, deci; e) ba, ci, va săzică. 133. În care variantă există nu mai conjuncţii coordonatoare conclusive? a) aşadar, precum şi, aşa că; b) deci, aşadar, prin urmare; 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) fie, va săzică, de aceea; d) care va să zică, de aceea, încât să; e) sau, precum că, aşadar. 134. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal există numai în cazurile? a) N şi Ac; b) G şi D; c) D şi Ac.; d) G şi Ac.; e) în toate. 135. O este pronume personal cu valoare neutră, fără funcţie sintactică numai în varianta: 1o Că minte o ştiu toţi. 2o I-a zis-o de la obraz. 3o I-am dat-o, pentru că de la el am luat-o. 4o O veni şi vremea noastră. a) în toate; b) în 1o, 3o; c) în 1o, 2o, 3o; d) în 2o; e) în 3o, 4o. 136. Pronumele personal de persoana a III-a, sg. în dativ nu are funcţie sintactică în varianta: 10 Zi-i înainte, că-i zici bine! 20 Se gândeşte la viaţa-i. 30 Îi repet de multe ori acelaşi lucru. 40 Îi stă mintea la altceva. 50 Îi dă cu gura întruna. a) în 10, 40; b) în10, 30, 40 ; c) în 40, 50; d) în toate; e) în10, 50; 137. Îi din exemplele: 10 Când îi omul în doi peri, e rău. 20 Totdeauna îi lua vorba din gură.. 30Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 40 Dă-i şi lui când are nevoie. 50Îi vine rău foarte des., are valoare neutră şi nu are funcţie în varianta: a) în 30; b) în 30, 40; c) în 10, 50 ; d) în10, 20, 30; e) în niciuna; 138. Al meu din exemplele: 10 Al meu n-a venit. 20 Un prieten al meu scrie bine. 30 Acest prieten al meu n-a venit. 40 Trandafirul acela al meu a înflorit., este adjectiv pronominal în varianta: a) în toate; b) în 20, 30, 40; c) în niciuna; d) în 10; e) în 20, 30; 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 139. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 El stă în faţa lui. 20 El stă în faţa-i. 30 El stă în faţa sa. sunt: a) 10, 20 pron. pers. în G – cl; 30 pron. Pers. În G - cl; b) 10, 20 pron. pers. în D – cl; 30 adj. pos. în Ac – at. adj.; c) 10 pron. pers. în G – cl; 20 pron. pers. în D – cl; 30 adj. pos. în Ac – cl.; d) 10 pron. pers. în D – cl; 20 pron. pers. în G – cl; 30 adj. pos. în Ac – at. adj.; e) 10, 20 pron. pers. în D – cl; adj. pos. în Ac –cl; 140. Ce din exemplele: 10 Ce-am mai glumit.20 Ce veselă pare! 30 Ce fată veselă! 40Ce repede merge! 50Ce ger năpraznic! este adverb numai în varianta: a) în toate; b) în 10, 50; c) în 20, 30; d) în 10, 20, 40; e) în 20, 30, 40; 141. Ce din exemplele: 10 Nu ştii ce bine ne-am distrat.20 Vorbeşte cu ce coleg doreşti.30 Am aflat ce ger va fi. 40 Plângea de rea ce era. 50Am aflat ce bolnavă a fost. este adjectiv relativ în varianta: a) în toate; b) în niciuna; c) în 10, 30; d) în 20, 50; e) în 20, 30; 142. Ce din exemplele: 10 Nici nu ştii ce bine ne-am simţit. 20 De repede ce mergea a căzut. 30 A întrebat-o ce face. 40 S-a interesat de ce carte citim. 50Mă gândesc la ce viaţă falsă trăim. este adverb relativ numai în varianta: a) în 10, 20; b) în toate; c) în 30; d) în 40, 50; e) în 10, 40, 50; 143. Ce din exemplele: 10Ce faci acolo?. 20 Nu înţeleg de ce a greşit. 30A uitat despre ce carte l-ai întrebat. 40S-a auzit ce călduri vor veni. 50Trăieşte din ce câştigă. este pronuime relativ numai în varianta: a) în toate; b) în 20, 50; c) în 10; d) în 30, 40; e) în 20, 30, 50; 144. Toate locuţiunile pronominale nehotărâte sunt numai în varianta: a) după ce, nu ştiu ce, de vreme ce; b) nu ştiu cât, nu se ştie cât, Doamne fereşte; c) Dumnezeu ştie ce, nu se ştie care, te miri cine; 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) nu se ştie unde, din ce moment, nu ştiu cât; e) din ce în ce, te miri ce, nu ştiu cine; 145. Există numai locuţiuni pronominale nehotărâte doar în varianta: a) te miri cum, te miri ce, de ce; b) nu ştiu care, nu se ştie care, de aceea; c) Dumnezeu ştie ce, de vreme ce, pentru aceea; d) nu se ştie cât, nu se ştie cine, te miri cine; e) te miri cum, de asta, naiba ştie cât ; 146. Verbul a fi din exemplele 10 “Şi de-o fi să mor…” 20 Luna asta telefonul este 500 de mii. 30 Ieri a fost la Bucureşti. 40”Din zei de-am fi scoborâtori” 50”C-o moarte tot suntem datori.”este predicativ numai în varianta: a) în toate; b) în 10, 40; c) în 20, 30, 40; d) în 20, 40, 50; e) în 10, 20, 30; 147. Verbul a fi din exemplele 10 El este cuminte şi înţelept. 20. A fost audiat de mai multe ori. 30 E ger. 40 El este ce şi-a dorit. 50 Eşti aşteptat la telefon. este copulativ numai în varianta: a) în 10, 40; b) în 10, 30, 40; c) în toate; d) în 20, 50; e) în 10, 30, 40; 148. Verbul a fi din exemplele 10 Fie ce-o fi. 20 Dacă a greşit este că n-a învăţat. 30Mi-e sete. 40 Ar fi fost mai uşor altfel. 50 Eşti cum ne-am aşteptat. este impersonal numai în varianta: a) în 10, 40; b) în 10, 20; c) în 10, 20, 30; d) în 10, 20, 40; e) în toate; 149. Verbul a ajunge din exemplele 10 A ajuns mâna dreaptă a împăratului. 20Datorită efortului ajunge ce-şi doreşte. 30Ajunge cât ai vorbit. 40Uneori ajunge şi numai o vorbă rea. este copulativ numai în varianta: a) în 20, 30; b) în 10, 20, 30; c) în 10, 20; d) în toate; e) în 10, 20, 40; 150. Verbul a însemna din exemplele 10 Pace înseamnă să nu-ţi fie teamă. 20 Pentru mine ea a însemnat un ideal de viaţă. 30 Din greşeală a însemnat
26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 alte exemple.. 40 Ce înseamnă greşeala asta pentru tine? este copulativ numai în varianta: a) în toate; b) în 10, 40; c) în 30, 40; d) în 10, 20, 40; e) în 30; 151. Verbul a rămâne din exemplele 10 A rămas paf. 20 A mai rămas praf pe mobilă. 30A rămas ce-a fost dintotdeauna. 40 A rămas să ne întâlnim altădată. 50 A rămas acasă. este copulativ numai în varianta: a) în 30, 40; b) în toate; c) în 20, 30; d) în 30, 40, 50; e) în 10, 30; 152. În care variantă există locuţiuni verbale care nu pot avea niciodată subiect? a) a ninge, a i-se acri, a-i părea bine; b) a-i plăcea, a i se urî, a-l durea; c) a tuna, a-i păsa, a i se părea; d) a fulgera, a i se urî, a-i conveni; e) a se cădea, a ploua, a-i veni; 153. În care variantă există numai verbe dublu tranzitive? a) a supăra, a interoga, a examina; b) a promova, a ruga, a sfătui; c) a asculta, a întreba, a aştepta; d) a trece, a durea, a traversa; e) a povăţui, a urma, a bucura ; 154. În care variantă există numai verbe intranzitive? a) a conta, a sta, a fi; b) a merge, a porni, a visa; c) a şedea, a renunţa, a refuza ; d) a se baza, a rămâne, a începe; e) a ieşi, a ajunge, a deranja; 155. Cum din exemplele: 10S-a întâmplat cum ai spus tu. 20 Cum a procedat el nu interesează pe nimeni. 30Cum era bolnav, se mişca mai greu. 40Cum l-a văzut, l-a şi recunoscut. 50Cum vremea era rea, a stat numai în casă. este adverb relativ numai în varianta: a) în toate; b) în 10, 20; c) în 10, 20, 50; d) în 30, 40, 50; e) în 20,30, 40, 50;
27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 156. Cum din exemplele: 10 L-a recunoscut cum l-a văzut. 20 “Cum treci Siretul apa-I rea şi lemnele pe sponci.” 30 Cum era supărat pe noi, nu l-am mai deranjat. 40S-au ăîntâmplat toate cum ti le-am povestit. 50Cum a fost aşa a rămas. are valoare de conjuncţie numai în varianta: a) în toate; b) în 10, 20, 30; c) în 10,20, 30, 50; d) în 40, 50; e) în 30, 40, 50; 157. Când din exemplele: 10Când vii la noi?. 20 Când n-ai ştiut nimic, de ce vrei notă mare. 30 L-am asteptat când ne-ai spus. 40I-a scos dintele când putea să-l trateze. este adverb numai în varianta: a) în 10, 40; b) în toate; c) în 10, 30; d) în 10, 30, 40; e) în 20,30, 40; 158. Când din exemplele: 10Când vin să mă aştepţi. 20 Nu se ştie când ajunge. 30 Când m-aş lua după tine, aş ajunge rău. 40 A luat taxiulcând putea veni pe jos. este adverb relativ numai în varianta: a) în toate; b) în 10, 40; c) în 10, 20, 30; d) în 10, 20; e) în 30, 40; 159. Când din exemplele: 10A venit când l-am chemat. 20 Când ar veni de târziu, tot îl primeşte în casă. 30 Când m-aş pune la mintea ta, aş pleca imediat. 40S-a interesat când vine. are valoare de conjuncţie numai în varianta: a) în toate; b) în niciuna; c) în 20, 40; d) în 10, 40; e) în 30. 160. Unde din exemplele: 10Unde n-are minte, se poartă aşa urât. 20 Unde s-ar duce, tot acasă vine. 30Unde a fost ieri s-a dus şi azi. 40Nu s-a aflat niciodată unde a fost. are valoare de conjuncţie numai în varianta: a) în 10; b) în 10, 20, 30; c) în 30, 40; d) în toate; e) în niciuna; 161. În care variantă există numai locuţiuni adverbiale predicative? a) fără îndoială, ba bine că nu, cu neputinţă; 28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) de bună seamă, cu certitudine, fără doar şi poate; c) cu siguranţă, cât pe-aci, de neconceput; d) cu certiutudine, mai mare păcatul, cu toate acestea; e) de bună seamă, ca şi când, de parcă; 162. În care variantă există pronume care nu pot deveni adjective pronominale? a) care, oricare, noi; b) dînsul, altcineva, oricine; c) ce, orice, altul; d) fiecare, meu, tu; e)nişte, cutare, cine; 163. În care dintre variante există pronume care nu devin adjective pronominale? a) însişi, oricare, oricine; b) sieşi, vreunul, oarecare; c) dumneata, cine, ceea ce; d) cît, oricât, vreuna; e) lui, dumneavoastră, dânsa; 164. În care dintre variante cât este adverb? 10 “Cât de frumoasă te-ai gătit!”. 20 Ţipă cât îl ţine gura. 30 Nu-i place atât să cânte, cât să danseze. 40 El pare cât este. 50 Nu mai ştie cât pepsi bea zilnic. a) în 10, 20, 40; b) în toate; c) în 30, 50; d) în 20,30, 40; e) în 10, 50; 165. Au numai valoare substantivală numeralele din varianta: a) toate numeralele cardinale; b) numai sută, mie, miliard, bilion (de la numeralele cardinale); c) numai sută, mie, miliard, bilion (de la numeralele cardinale) şi numeralele fracţionale; d) numai cele distributive şi colective; e) numai cele cardinale simple. 166. Cui din exemplele: 10 Îi dau cui cere. 20 Am luat caietul cui a venit primul. 30Cui i-a dat cartea? 40 Hai cu toţi pe la casa cui ne are. este: a) în 10, 30 pron. interog. în D- ci; 20 pron. interog. în G- sb.; b) în 10, 20, 30 pron. relat. în G- sb.; c) 20, 40 pron. relat. în G- sb.; 30 pron. interog. în D- ci; d) 10 pron. relat. în D- sb.; 20, 40 pron. relat. în G- sb.; 30 pron. interog. în Dci; e) 10, 20, 40 pron. relat. în G- sb.; 30 pron. interog. în D- ci; 167. În care variantă pronumele în dativ are valoare de dativ etic?
29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 10Harap Alb mi ţi-l ia pe zmeu de gât. 20 Mi-e inima de lacri mi plină. 30Unde nu mi-l ia şi mi-l trânteşte. 40Mi-e foarte frig. a) în toate; b) în 20, 40; c) în 10 , 20, 40; d) în 20, 30; e) în 10, 30; 168. În care variantă dativul are valoare de dativ posesiv? a) Mi-a luat o piatră de pe inimă. b) Mi-a băut cafeaua. c) Să nu-i dai atenţie. d) Mi-e somn. e) Acum ţi-e mai bine. 169. În care variantă există adjective pronominale în genitiv şi dativ? 10Celorlalţi amici le-a ascuns adevărul. 20 Din greşeală i-am, pus aceluiaşi coleg aceeaşi întrebare. 30Lui însuşi i se pare o nedreptate. 40Băiatul vecinului acesta e mic. 50 Aceleaşi gânduri ne obsedau pe toţi. a) în 10 , 20, 30; b) în toate; c) în 10, 20; d) în 40, 50; e) în 10 , 20, 40; 170. Cuvintele subliniate din exemplele: Azi e sâmbătă. sunt: a) azi - subst., sb.; sâmbătă - subst. , sb.; b) azi - adv., ct.; sâmbătă - subst. , sb.; c) azi, sâmbătă - adv., ct.; d) azi - adv., ct.; sâmbătă – subst., nume pred.; e) azi - subst., nume pred.; sâmbătă - subst., sb.; 171. Cuvintele subliniate din exemplele:Din privirile dintre cei de faţă a înţeles imediat adevărul. sunt: a) dintre cei de faţă – cl., loc. adj. b) dintre cei de faţă – at. adv., loc. adv. c) dintre cei de faţă – at. subst. prep., loc. adj. substantivizată d) dintre cei – at. pron., pron. demonstr., de faţă - at. adj., loc. adj.; e) dintre cei - at. pron., pron. demonstr., de faţă - at. adv., loc. adv.; 172. Demonstrativul din exemplul: Acestei fete i-ar fi plăcut să găsească un băiat ca acesta, nu ca acela. este: a) at. adj., at. adj., at. adj.; b) at. adj., at. adj., at. pron.; c) at. adj., at. pron., at. adj.; d) at. adj., at. pron., at. pron.; e) at. pron., at. pron., at. pron.; 173. Ţi din exemplul: Ce-ţi pofteşte inima? este: 30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) pron. pers. în D- ci; b) pron. pers. în D- cu val. neutră, fără funcţie; c) pron. refl. în D- ci; d) pron. refl. în D- at. pron.; e) pron. pers. în D- at. pron. (dativ posesiv); 174. Cuvintele subliniate din exemplul: Masa era plină de ce puseseră pe ea. sunt: a) de ce - pron. relat. cu prep. - cd; b) de ce- loc. pron. - cd; c) de ce pron. relat. cu prep. - ci; d) de ce - loc. adv. – fără funcţie; e) de ce- loc. conj. – fără funcţie; 175. Odin exemplul: După o clipă de confuzie şi-a revenit. este: a) art. nehot.; b) numeral cu val. de adj.; c) adj. nehot.; d) pron. nehot.; e) face parte din loc. adv. o clipă 176. Cuvintele subliniate din exemplele: El este mai cu răbdare decât tine. sunt: a) toate loc. adj.; b) loc. adv., adv., loc. adj.; c) loc. adj., adj., loc. adj.; d) loc. adv., adj., loc. adj.; e) loc. adv., adv., loc. adv.; 177. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Iată şi sfânta lună! 20 Uite şi sfântul soare! sunt: a) 10, 20 – V; b) 10, 20 – N; c) 10 - Ac, 20 – N; d) 10, 20 – Ac; e) 10- N, 20 – Ac; 178. Cum din exemplul: Mă frământă gândul cum te-aş putea îndupleca. este: a) pron. relat. - cm; b) adv. relat. – at. adv.; c) adv. nehot. – at. adj.; d) conjuncţie – fără funcţie; e) adv. relat. – cm; 179. Cuvintele subliniate din exemplele: Mulţi credeau despr el că e un nimeni. sunt: a) un nimeni – subst, nume pred.; b) un nimeni - pron. neg., cd; c) un - at. adj., adj. nehot., nimeni- sb., pron. neg.; 31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) un nimeni - sb., pron. neg.; e) un - at. adj., num. card., nimeni- nume pred., pron. nehot.; 180. Cuvintele subliniate din exemplele: Nu renunţă cu niciun preţ. sunt: a) locuţ. adj. - cm; b) locuţ. adv. - cm; c) cu preţ – subst. cu prep. – ci; niciun- at. adj. – adj. nehot.; d) loc. subst.- cm; e) cu niciun – pron. cu prep. – cm, preţ – subst. – at. subst.; 181. Cum din exemplul: De mânie cum e focul i s-a făcut faţa. este: a) conjuncţ.; b) adv. relat. – ct; c) adv. relat. – nume pred.; d) adj. relat. – nume pred.; e) adv. relat. – cm; 182. Cuvintele subliniate din exemplul: E primăvară (10) în ianuarie (20). sunt: a) 10 adv. - nume pred., 20 subst.- ct; b) 10 subst.-sb, 20 subst.- cl; c) 10, 20 subst.- ct; d) 10 subst.-sb, 20 subst.- ct; e) 10 subst.-cd, 20 subst.- ct; 183. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu mai avea deloc ţinere de minte. sunt: a) loc. adv.; b) loc.- verb.; c) subst. compus; d) adv. compus; e) locuţ. subst.; 184. În exemplul Te porţi de parcă ai fi copil. există o locuţiune: a) conjuncţ.; b) adv.; c) adj.; d) prepoz.; e) nu există locuţ.; 185. În exemplul: Pe uliţă nu era decât un singur bec. cuvântul subliniat este: a) art. nehot.; b) num. card. cu val. adj.; c) pron. nehot.; d) adj. pron. nehot.; e) num. card. cu val. subst.;
32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 186. Cuvintele subliniate din exemplele: 10Aşa e lumea asta. 20 Aşa să faci cum ai spus. 30 Vremea azi e aşa şi aşa. 40 Azi se simte aşa şi aşa. sunt: a) adverbe în toate; b) adjective în toate; c) în 10 adj., 20 adv., 30 loc. adj., 40 loc.- adv.; d) în 10 adj., 20 adv., 30, 40 loc.- adv.; e) în 10 adj., 20 adv., 30, 40 loc.- adj.; 187. Frumos din exemplele: 10Cântă frumos. 20 El este frumos. 30 Frumos a fost, frumos este şi acum. 40Admiră întotdeauna frumosul. este: a) în 10 , 20, 30- adj., 40- subst.; b) în 10 , 30- adv., 20- adj., 40- subst.; c) în 10 , 20 adv., 30- adj., 40- subst.; d) în 10- adv., 20, 30- adj., 40- subst.; e) în toate adj.; 188. În exemplul: Acum Mihai nu mai era(1) acolo, era (2) numai Radu., verbul a fi este: a) copulativ; b) impersonal; c) auxiliar; d) 1 copulativ, 2 predicativ; e) predicativ; 189. În exemplul: Azi n-a mai fost ascultat(1) el, a fost (2) altul., verbul a fi este: a) auxiliar; b) copulativ; c) predicativ; d) 1 auxiliar, 2 copulativ; e) 1 copulativ, 2 predicativ; 190. În exemplul: Nu tot ce citeşti se poate reţine., verbele sunt la diateza: a) activă (citeşti, reţine), refl. (se poate); b) activă (citeşti, poate), pas. refl. (se … reţine); c) activă (citeşti, poate), refl. (se … reţine); d) activă (citeşti), refl. (se poate, se … reţine); e) activă (citeşti), refl. (se poate) pas. refl. (se … reţine); 191. Cuvintele subliniate din exemplul: La fel e şi al său. sunt: a) pron. pos. G - sb.; b) adj. pos. N - at. adj..; c) pron. pos. N - sb.; d) pron. pos. G- n. pred.; e) pron. pos. N- n. pred.; 192. După vocativ se foloseşte următorul semn de punctuaţie: 1 0 punct, 20 virgulă, 30 punct şi virgulă, 40 semnul exclamării, 50 semnul întrebării, 60 nu se folosesc semne de punctuaţie 33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 20, 60; b) 10, 20; c) 10; d) 20, 40; e) 40, 50; 193. Adverbele din exemplele: 10Bine ai venit. 20 Bine că a venit şi el . 30Desigur că ştie. 40 Va veni fireşte şi el. 50El vine desigur mâine. 60 Are sigur dreptate. sunt predicative în varianta: a) 30; b) în toate; c) în 10 , 30, 50; d) 20, 30; e) în 20 , 50, 60; 194. Cuvântul subliniat din exemplul:Soarele strălucea deasupra noastră.este: a) pron. pos. în G; b) adj. pron. în Ac; c) pron. pos. în N; d) adj. pron. în G; e) adj. pron. în D; 195. Ce din exemplul: Nu-şi dădea încă seama de ce se întâmplă cu el. este: a) pron. relat. în Ac - ci; b) pron. relat. în Ac - cd; c) pron. relat. în Ac – sb.; d) loc. adv. – cz; e) loc. conjuncţ. - fără funcţie sint.; 196. Cuvintele subliniate din exemplul: Fără îndoială că ştie adevărul. sunt: a) loc. adj. – n. pred.; b) loc. adv. – n. pred.; c) subst. cu prep.- cm; d) loc. adv. – pred. verb.; e) locuţ. subst.- cm; 197. De ce din exemplele: Nu a înţeles bine ce face şi de ce. este: a) pron. interog. – cz; b) pron. relat. – cs; c) pron. relat. – cd; d) loc. adv. – cz; e) pron. relat. – cz; 198. Verbele din exemplul: Extrase(1) cuvântul din dicţionar, se uită (2) la el şi îl scrise (3) în caiet. sunt la timpul: a) toate la perf. simplu; b) toate la imperf.; c) 1, 3 la perf. simplu, 2 la prezent; d) toate la prezent; 34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 1, 2 la prezent, 3 la perf. simplu; 199. De asta din exemplul: De asta îţi reamintesc ca să nu uiţi. este: a) loc. adv. – cz; b) loc. adv. – cs; c) loc. adv. – ci; d) pron. dem. cu prep. – ci; e) locuţ. conjuncţ. coord.; 200. Pentru aceea din exemplul:Nu avem decât o viaţă, pentru aceea trebuie s-o trăim demn.. este: a) pron. dem. cu prep. – ci; b) loc. adv. – ci; c) loc. adv. – cz; d) loc. pron. – cs; e) conjuncţ. coord. dijunctivă; 201. A este prepoziţie în: 1o.Fluiera a pustiu. 2o Colegii a cinci dintre noi n-au venit. 3o Cartea asta a voastră a apărut de curând. 4o Înainte de a cumpăra, număraţi banii. 5o Graţie a tot ce faci eşti apreciat. a) 1o, 2o, 3o, 4o, 5o b) 2o, 3o,4o c) 1o, 2o, 4o, 5o d) 1o, 3o, 5o e) 2o, 3o, 4o 202. Categoriile gramaticale folosite în morfologie sunt: a) articularea, genul, numărul, cazul, diateza, persoana; b) genul, numărul, cazul, comparaţia, persoana, modul, timpul, diateza; c) declinarea şi conjugarea; d) flexiunea şi tranzitivitatea; e) declinarea, conjugarea, tranzitivitatea, funcţia. 203. În care variantă există numai locuţiuni conjuncţionale? a) pentru că, imediat ce, cu scopul să; b) pentru ca să, ca şi cum, în timp ce; c) ca să, indiferent ce, cu condiţia să; d) aşa că, o dată ce, în timpul când; e) cu toate că, pe măsură ce, înainte de; 204. Cuvintele subliniate din propoziţia: Am venit să mi te închini. sunt: a) mi, te: pron. pers.. – c.i b) mi, te: pron. refl.- c.d. c) mi: pron. pers. – c.i.; te – pron. refl. fără funcţie d) mi, te pron. pers. fără funcţie (D.etic) e) mi pron. pers. D - atr. pron; te pron. refl. Ac.c.d. 35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 205. În versurile: De din vale de Rovine / Grăim Doamnă, către Tine. cuvintele subliniate sunt: a) prep. comp. + subst. (c.l.) + prep.+subst. În Ac.(at.prep); prep.+pron. în Ac.(c.i.); b) loc. prep.+subst. în Ac. (c.l.); prep + pron. în Ac. Ac. Cu sens de D (c.i); c) prep. + loc. Adv.(c.l) + subst. în Ac (c.i.); prep. +subst. propriu în Ac. (c.i); d) prep. comp. + subst. în Ac. (c.l); prep. + pron. în D(c.i); e) loc.adv. (c.l) + subst. în Ac.(c.l); prep.+ pron. în Ac(c.i). 206. În exemplul Mâine e vineri., cuvintele subliniate sunt: a) mâine – adv., ct; vineri – subst. sb.; b) mâine – subst. sb.; vineri – adv. c.t.; c) mâine –adv.c.t.; vineri –adv.c.t.; d) mâine - subst.n.pr.; vineri - adv.c.t.; e) mâine - adv.n.pr.; vineri - subst. sb. 207. Alegeţi varianta corectă:1o se întoarse, se întorsese, întoarcăse oricând; 2o se întoarse, se întorsese, întoarcă-se oricând;3o se întoar-se, se întorse-se, întoarcă-se orcând;4o se întoarse, se întorse-se; întoarcă-se oricând a) 1o; b) 3o; c) 1o, 2o; d) 3o, 4o; e) 2o. 208. În propoziţia: Spre miezul nopţii s-a întors acasă., cuvintele subliniate sunt, din punct de vedere morfologic: a) loc. subst.; b) prep.+loc subst.; c) prep.+ subst. comp.; d) prep.+subst. în Ac.; + subst. în G.; e) loc. prep. + subst. în G. 209. Alegeţi forma corectă: 1o a) a se sfi, a pusti; b) a se sfii, a pustii; c) a se sfiii, a pustiii 2o a) (eu) mă sfi, pusti; b) (eu) mă sfiii, pustii; c) (eu) mă sfiii, pustiii; 30 a) (el) se sfi, pusti; b) (el) se sfii, pustii; c) (el) se sfiii, pustii. a) 1ob; 2oc; 3ob b) 1oc; 2ob; 3ob c) 1oa; 2ob; 3oc d) 1ob; 2oa; 3oa e) 1oc; 2oc; 3oc 210. Sunt corect folosite la forma articulată: a) Alpii, Balcanii, Carpaţii, b) Alpiul, Balcanul, Carpatul, c) Alpul, Balcanul, Carpatul d) Alpi-i, Balcani-i, Carpaţiii 36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) Alpii, Balcanul, Carpatul 211. Formele de G-D ale pronumelui interogativ-relativ care sunt: a) G:al care; D:la care b) G:a care; D:la care c) G: a lui care; D:lui care d) al căruia; D:căruia e) G:a lu care; D:lu care 212. Alegeţi formele verbale corecte: 1o a) se chinuie, bănuie, străduie, destăinuie, sfătuie; b) se chinuieşte, bănuieşte, străduieşte, destăinuieşte, sfătuieşte; 2o a)ciuruie, absolvă, îndoaie, mântuie; b) ciuruieşte, absolveşte, se îndoieşte, mântuieşte; 3o a)acordă, concură, contractă, degajă, ordonă; b) acordează, concurează, contractează, degajează, ordonează a) 1oa; 2ob. b)1ob; 2ob; 3o a,b. c)1oa,b; 2oa,b; 3oa,b. d)1ob; 2oa; 3ob. e)1ob; 2oa,b; 3oa,b. 213. Cuvântul drept poate fi: a) subst., adj., adv.; b) adv., adj.; c) adj., prep., subst.; d) adj., adv., subst., prep.; e) subst., adv., prep.; 214. Se folosesc numai copulativ verbele: a)a fi, a părea; b) a deveni, a redeveni; c) a se face, a însemna; d) a ieşi, a rămâne; e) a ajunge, a se preface; 215. În care variantă există o locuţiune prepoziţională? a) Se va muta mai aproape tine. b) L-am văzut cu câteva zile înainte. c) A intrat în casa de alături. d) Cei din urmă vor fi cei dintâi. e) În caz de plouă, stăm acasă. 216. Verbul a rămâne este copulativ în varianta: 1o El a rămas cum a fost. 2o Rămâne de văzut. 3o Am rămas surprins de rezultat. 4o Au rămas pe drumuri după incendiu. 5o Rămâne să ne mai întâlnim în altă zi. 37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a 1o, 2o, 3o; b) 1o, 3o, 5o, c) 1o, 2o, 3o, 5o d) 1o, 3o, 4o e) 1o, 4o, 5o 217. Cuvântul tot din exemplele: 1o Are tot ce-şi doreşte. 2o Mă tot bate la cap. 3o Tot el vine şi azi. 4o A citit tot romanul. 5o „Tot mai citesc măiastra-ţi carte, / Deşi ţi-o ştiu pe dinafară.”, este: a) 1o adj. substantivizat; 2o,3o adv. de mod; 4o adj. pron.; 5o adv. concesiv; b) 1o, 2o, 3o adv. de mod; 4o adj. substantivizat; 5o adv. concesiv; c) 1o pron. neh.; 2o,5o adv. de mod; 3o,4o adj. var.; d) 1o subst.; 2o,3o,4o adv. de mod; 5o adv. concesiv; e) 1o, 2o, 3o, 5o adv de mod; 5o adv. concesiv. 218. Când din următoarele exemple: 1o Când aş face ce vor ei, mi-aş lua lumea în cap. 2o Când n-ai ştiut, de ce vrei notă mare? 3o Când e frig afară, e frig şi în casă. 4o L-am auzit când a venit., este a) 1o, 2o, 3o, 4o adv; b) 1o, 4o adv; 2o, 3o conj.; c) 1o, 2o, 3o, 4o conj.; d) 1o, 2o are valoare de conj; 3o, 4o adv.; e) 1o, 4o conj; 2o, 3o adv. 219. În propoziţia: I-am expediat colegei mele, Maria un colet., cuvântul subliniat este în cazul: a) genitiv; b) dativ; c) vocativ; d) nominativ; e) acuzativ 220. Substantivul frate din exemplul: „Frate (a), frate (b), dar brânza e pe bani”, este în cazul a) a şi b în N; b) a în N; b în V; c) a în N; b în Ac; d) a şi b în V; e) a şi b în Ac. 221. Cea este articol demonstartiv în varianta: a) „Iar la cea măicuţă Să nu spui, drăguţă...” b) Cea din dreapta este colega mea. c) Nu vreau să ştiu ce-a spus ea. d) Nu eu sunt cea în stare de orice. e) Ştiu că cea care minte eşti tu. 222. A este articol posesiv în varianta: 38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) Nu-l interesează a afla adevărul. b) Miroase a fum. c) Dimineaţa când a veni cerbul la izvor şi a bea apă [..] d) Tezele a trei dintre noi au fost apreciate. e) Revista aceea a voastră a apărut recent. 223. Cuvintele subliniate din exemplul: N-am avut cine ştie ce de aflat de la el. sunt: a) pron. rel., verb, pron rel.; b) loc. adj. c) loc. adv. d) loc. pron. e) constr. verbală relativă 224. Pluralul substantivelor şi adjectivelor se formează: a) numai cu desinenţe; b) numai cu alternanţe fonetice; c) numai cu sufixe; d) numai cu sufixe şi/sau cu desinenţe; e) cu desinenţe şi/sau cu sufixe. 225. Cuvintele subliniate din fraza: Viaţa ne e dată o singură dată, de aceea trebuie s-o preţuim. sunt: a) loc. adv; b) loc. conj. coord. disj.; c) prep.+pron. dem,; d) loc. conj. subord. cz.; e) conj. coord. adversativă compusă 226. Relativul din fraza: A fost prins criminalul de groaza căruia tremura tot oraşul. Este: a) adj. rel.- at. adj.; b) pron. rel. – cz.; c) pron. rel.-at. pron. genit; d) pron. rel.-at.pron în D; e) pron. rel.–at. pron. prep. 227. În exemplul: Camera avea o singură fereastră, cuvântul o este: a) numeral cu valoare adjectivală; b) art. nehot.; c) pron. nehot; d) adj. pron. nehot.; e) pron. pers. cu valoare neutră. 228. În fraza: „Era pe când nu s-a zărit / Azi o vedem şi nu e.”, verbul a fi este în ordine: a) copulativ impersonal, predicativ impersonal; b) auxiliar copulativ personal; c) predicativ personal; predicativ personal; 39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) predicativ impersonal, predicativ personal; e) copulativ impersonal, copulativ personal 229. Formele accentuate, după caz, ale pronumelui reflexiv sunt: a) D:sie; Ac:sine; b) D:sie, sieşi; Ac.sine; c) G:său, sa, săi, sale; D sie; Ac:sine; d) N.se; D său, sa, săi, sale; Ac.sine; e) D îşi, şi; Ac:se, s230. Sunt defective de plural substantivele din seria: a) foame, teamă, volei, sclavagism, unt; b) câlţi, tărâţe, funeralii, ochelari; c) somnolenţă, fier, ecou, batalion, consecvenţă; d)sare, fasole, ardei, azalee, comando, e) ovine, bătrâneţe, capitalism, pui, ochi, nume. 231. În propoziţia: Ajunge o măciucă la un car de oale, o este: a)art.neh; b)num. card.-at.adj.; c) adj. pron.nehot.-at.adj.; d)pron. pers. cu valoare neutră fără funcţie; e) pron.pers. –c.d. 232. Verbele din fraza: „Mâncaţi, beţi şi vă veseliţi, dar la fata împăratului Roş nici nu vă gândiţi., sunt la modul: a) imperativ-primele trei; indic.-ultimul; b) indic.-toate; c) imperativ-toate; d) conj. cu sens de imperativ –toate e)indic-primele trei; imperativ-ultimul. 233. Indicaţi forma corectă: a) băiatul a cărui colegi; b) băiatul al cărui colegi; c) băiatul ai cărui colegi; d) băiatul ai cărora colegi; e) băiatul a căror colegi. 234. În fraza: E deştept, numai că nu învaţă:, numai că este: a) loc. conj. subord. b) numai adv; că –prep.; c) loc. conj. copulativă; d) loc. conj. adversativă; e) loc. conj. conclusivă. 235. Imperativul negativ singular de la verbele: a face, a se duce, a veni, a desface este: a) nu face!, nu te duce!, nu veni!, nu desface!; 40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) nu fă!, nu te du!, nu desfă!; c) nu face!, nu te du!, nu veni!, nu desface!; d) nu făcea!, nu te duce!, nu vii!, nu desfăcea!; e) nu făcea!, nu te duce!, nu venii!, nu desfăcea!. 236. Nu are grade de comparaţie niciun adjective din seria: a) vin, admirabil, întreg, treptat, des; b) bun, egal, oral, sferic, sensibil; c) tenace, vivace, atroce, ferice, optim; d) gri, mare, alb-galbui, infim, final; e) anost, unic, naţional, precoce, stângaci; 237. Au formă corectă de plural numai cuvintele din seria: a) obezi, treji, brazi, mofluzi, confuzi; b) confuzi, mofluzi, grunji, trezi, obeji; c) grumaji, brazi, harbuji, boji, obezi; d) titirezi, difuzi, vitezi, mofluzi, huhurezi; e) mofluji sau mofluzi, mânji, grumazi, matroji. 238. Formele după caz ale pronumelui dumneata sunt: a) N-Ac, G-D dumneata; Vb) N-Ac, Vdumneata; G-D lu dumneata; c) N-Ac, V dumneata; G-D dumitale; d) N-Ac-dumneata; G-D, V dumitale, e) N-Ac, V-dumneata; G-D dumnitale. 239. Valoarea morfologică a lui cum din exemplul: „[...] cum veni primăvara, cum i se umplu sufletul de bucurie, cum i se umple copilului mic”, este: a) valoare de conj.; adv. de timp; adv. de mod; b) conj., adv. de mod, adv. de mod, c) adv. de mod, adv. de mod, adv. de mod; d) conj., conj., conj., e) conj., conj., adv. de mod; 240. Pronumele personal de persoana a III-a are cazurile: a) N., G., D.; b) N., D., Ac.; c) N., G., D., V.; d) N., G., D., Ac.; e) N., Ac., V., D. 241. În care exemplu cuvintele subliniate nu sunt pronume reflexive: 1o Lauda de sine nu miroase a bine. 2o În sine era o linişte profundă. 3o În sinea lui recunoştea că minţise. 4o Şi el îşi apăra sinele de răutatea celor din jur. a)3o,4o; b) 3o; c) 1o, 4o; d) 4o; e) 1o, 3o, 4o; 242. Există o construcţie infinitivală relativă în variantă 41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) S-a stabilit a se da examenul în iunie. b) El nu poate veni azi. c) Dacă n-ai ce face, vino cu mine. d) l-am cunoscut înainte de a mi-l prezenta tu. e) Nu poţi face tot ce vrei. 243. Asemenea din exemplele: 1o N-a făcut până acum asemenea fapte. 2o Te comporţi asemenea colegilor. 3o Îl credeam asemenea mie. 4o Ea este corectă, asemenea sunt şi eu. 5o Noi rezolvăm totul rapid, asemenea şi voi. este adjectiv în: a) 4o,5o; b) 1o,4o; c) 1o,4o,5o; d) în toate; e) 1o,2o 244. Cât este adjectiv relativ în varianta. a) Nu-i place atât să se plimbe, cât să înveţe. b) Cât timp voi scieţi, eu corectez. c) Mă interesează cât ai dat pe maşină. d) Laptele, cât mai era, l-a vărsat tot. e) Nu mai ştie cât timp a dormit. 245. Cel este pronume demonstrativ în varianta: a) Cel mic se va face mare. b) Cel ce vine după noi ştie drumul. c) Nu-l cunosc pe cel care a intrat. d) Cel din urmă va fi cel dintâi. e) Cel aici de faţă nu este vinovat. 246. Partea de vorbire a cuvintelor subliniate iar la verb, timpul şi diateza: „[...] niciodată acest popor n-a fost definitiv îngenuncheat.” a) vb. cop.; perf. c., activ; adv. de mod; adj.; b) vb. cop., perf.c, act.; adj.; c) vb. pred.; perf.c.; pasiv; adv. de mod.; d) vb. pred.; perf.c., pasiv; adj.; e) vb. pred., perf. c.; adv. de mod; adj. 247. Ce este adverb relativ în varuianta: 1o Ce este acela? 2o Nici nu ştii ce mult îmi place. 3o Nu sunt ce par a fi. 4o N-a înţeles niciodată ce rău s-a purtat cu noi. 5o De frumos ce era, îl admiram toate. a)2o,4o,5o ; b)2o,5o ; c)1o,2o,4o,5o ; d)1o,2o,3o,4o,5o ; e) 1o,2o,5o.
42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 248. Nu se folosesc ca adjective pronominale pronumele: a) personale, reflexive, de politeţe; b) personale, de politeţe, reflexive, unele relative, unele nehotărâte şi unele negative; c) personale, reflexive, niciun relativ, nehotărât şi negativ; d) personale, reflexive; e) personale, reflexive, de întărire, negative; 249. Imperativul verbului a zice este corect în variantă: a) zi!, nu zi!, ziceţi!, nu ziceţi!; b) zii!, nu zii!, ziceţi!, nu ziceţi!; c) zi!, nu zice!, ziceţi!, nu ziceţi!; d)zi!, nu zice!, zice-ţi!, nu zice-ţi!; e) zii!, nu zii!, ziceţi!, nu ziceţi!; 250. Verbul a părea este copulativ în: 1o Poate să ţi se pară ciudat că nu-l stii. 2o Îmi pari mai veselă ca altădată. 3o Se pare că ninge şi mâine. 4o Ea se pare că nu mai vine. a) toate; b)1o,2o,4o; c) în niciunul; d) 1o,2o; e) 2o; 251. În exemplul: Fără îndoială că nu va veni nici azi., cuvintele subliniate sunt: a)subst.+prep.-c.m; b) subst.+prep.-c.concesiv; c) loc.adv.-c.m; d)loc.adv.-pred.verbal; e) loc.adv.-n.pred.; 252. Verbele din exemplul următor: Scoase cartea, se uită la ea şi se gândi la autor: sunt la timpul: a)imperf.-toate trei; b) perf.s-toate trei; c)prez.-toate trei; d)prez. primul şi al treilea; perf.s-al doilea; e) perf.s primul şi al treilea, imperf.-al doilea; 253. Cuvântul ce din exemplul: „Ce vesel ţi-a ieşit poporul în cale!” este: a)pron. interog.; b)pron. rel.; c)adj.rel.; d)adj. interog.; e) adv.; 254. Dintre formele care, cine, ce, cât, au numai valoare pronominală cele din seria: 43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) care; b) cât, cine; c) cine; d) cine, ce; e) care, cine; 255. În exemplul Ei au luat totul., cuvântul subliniat este: a) pron.neh.-c.d.; b) adj. substantivizat-c.d.; c) subst.-c.d.; d) subst.-c.m.; e) pron. nehot.-c.m.; 256. Alegeţi formele literare: 1o a)aranja, înfăţişa; b) aranjea, înfăţişea; 2o a) ţigară, cenuşereasă; b) ţigare, cenuşereasă; 3o a ) dădeam, stăteam; b)dedeam, steteam; 4 oa) să îngraşe, să iasă; b)să îngraşă, să iese; 5 a) (eu) pipten, enumăr; b)pieptăn, enumăr; a)1o,2o,3o,4o,5 oa; b)1o,2o,3o,4o,5 ob; c)1ob,2ob,3ob,4ob,5ob; d) 1oa,2oa,3oa,4oa,5ob; e) 1oa,2oa,3oa,4ob,5oa; 257. Verbul a (se părea) este copulativ în exemplele: 1 Azi totul pare ireal. 2 „Părea că printre nouri a fost deschisă o poartă” 3 Pari mai bolnav decât eşti. 4 Pare imposibil de realizat. a) în 1o; b) în 1o,3o,4o; c) în 2o,4o; d în niciunul; e) 2o,3o,4o; 258. Există un adverb predicativ în varianta: a)”Bine, dragul tatei, zise moşul [...]”. b) Sigur că dreptatea este de partea mea. c) Posibil să ningă şi mâine. d) Bineînţeles că se va afla adevărul. e) Poate vine şi el. 259. În care variantă există numai prepoziţii specifice cazului dativ? a) contra, împotriva, asupra, potrivit; b) graţie, datorită, mulţumită, asemenea; c) din cauza, în ciuda, în pofida, în locul ; d) deasupra, înaintea, despre, a ; e) în jurul, aidoma, conform, graţie 260. A este prepoziţie în varianta: a) Am corectat lucrările a trei studenţi. b) Scrisoarea este a colegei mele. 44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) Maşina asta a ta se va vinde bine. d) El a ieşit imediat din casă. e) A fost odată ca niciodată. 261. Cum din fraza: Cum a intrat pe uşă, cum a început să stingă lumina, cum face întotdeauna. este în ordine: a) adv.; b)conj.; c) adv., adv. cu val de conj., adv.; d) conj., conj., adv.; e) conj., adv. de timp; adv. de mod. 262. Ce este adverb în varianta: 1o Ce n-aş da să te mai văd! 2o Ce naşte din pisică, şoareci manâncă. 3o Merge ce merge şi stă. 4o Şi ce fată frumuşică are mama!. 5o Ce vesel ţi-a ieşit poporu-n cale. 6o Nu vorbea prea mult, de ruşinos ce era. a)1o,2o,3o,4o,5o,6o; b)1o,3o,5o,6o; c)1o,2o,6o; d)2o,5o,6o; e)1o,4o,5o,6o; 263. Cel este articol adj. în: 1 o Fiul său cel mijlociu păzi şi el. 2o Salutul său este cel din urmă a fost pentru ea. 3o Cel din spate nu funcţionează. 4o Cel mai rău e dacă nu vine. 5o Scopul cel bine întemeiat se realizează: a) 1o,4o; b) în niciun exemplu; c) 1o,2o,4o,5o; d) în toate exemplele; e) 3o,4o. 264. Un din exemplul: După un minut de aşteptare a plecat. este: a) art.neh.; b) adj. pron. neh.; c) număr card. cu val. adj.; d) pron. nehot., e) face parte din loc. adv. un moment. 265. Cuvintele subliniate din exemplele: Îi spunem mereu să fie mai cu răbdare, dar fiind zgârcit, nu prea e larg la mână. sunt: a) toate loc. adj. b) loc. adv., adj., loc. adj.; c) loc. adj., adj., loc. adj., d) loc.adv., adv., loc. adv; e) loc. adv., adj., loc. adv.; 266. În exemplul: Cum să fie atent, în vreme ce toţi din sală vorbeau? există o locuţiune: a) pron.; 45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) conj.; c) subst.; d) adv.; e) nu există nicio locuţiune. 267. Cuvântul subliniat din exemplul: M-or troieni cu drag aduceri –aminte. este: a) locuţ. adv.; b) locuţ. verbală; c) locuţ. subst.; d) adv. compus; e) subst. compus. 268. În care variantă toate adjectivele prin natura lor au formă de comparativ? a) inferior, anterior, major, maxim; b) ulterior, minim, superb, precoce; c) superior, intim, optim, locvace; d) posterior, silitor, interior, ultim; e) suprem, minor, exterior, tenace. 269. În care dintre variante există numai pronume posesive? a) al meu, al tău, al cui; b) al nostru, al vostru, a sa; c) al său, al tău, al lui; d) a cui, a mea, a ei; e) a voastră, a lui, a lor. 270. Formele: dublu, truplu, sextuplu sunt numerale: a) cardinale propriu-yise; b) ordinale; c) multiplicative; d) colective; e) distributive. 271. În care variantă există numai verbe auxiliare? a) a vrea, a trebui, a putea; b) a fi, a voi, a începe; c) a fi, a vrea, a lua; d) a fi, a vrea, a avea; e) a avea, a putea, a da. 272. În care dintre variante toate verbele sunt formate de la interjecţii: a) a tuna, a lătra, a pocni; b) a piui, a suna, a fulgera; c) a bâzâi, a toca, a căina; d) a ţiui, a pocni, a iţi; e) a pocni, a bufni, a hămăi. 273. Există numai interjecţii onomatopee doar în varianta: 46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) vai!, vâj!, nani!; b) pleosc, tic-tac,, sfâr; c) ah!, na!, trosc!; d) mă!, buf!, aoleu!; e) iacă!, bre!, zdup!. 274. Arată scopul sau destinaţia acţiunii verbului modul: a) supin; b) participiul; c) infinitivul; d) gerunziul; e) prezumtivul. 275. Arată circumstanţa în care se săvârşeşte acţiunea altui verb modul: a) participiul; b) infinitivul; c) gerunziul; d) prezumtivul; e) supinul. 276. Modul care arată o acţiune suferită de obiectul determinat de verb este: a) infinitivul; b) gerunziul; c) supinul; d) participiul; e) prezumtivul. 277. Modul care arată numele acţiunii este: a) participiul; b) gerunziul; c) supinul; d) prezumtivul; e) infinitul. 278. Modul care arată o acţiune nesigură, dar realizabilă este: a) conjunctivul; b) indicativul; c) condiţional optativ; d) imperativul; e) prezumtivul. 279. Modul care arată o acţiune a cărei realizare depinde de realizarea altei acţiuni este: a) indicativul; b) condiţional optativ; c) conjunctivul; d) imperativul; e) prezumtivul.
47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 280. Modul care arată o acţiune sigură şi are toate timpurile este: a) conjunctivul; b) imperativul; c) indicativul; d) condiţional optativ; e) prezumtivul. 281. Modurile care au numai timpurile prezent şi perfect sunt: a) conjunctivul, condiţional optativ, gerunziul; b) conjunctivul, prezumtivul, supinul; c) conjunctivul, prezumtivul, condiţional optativ, participiul; d) conjunctivul, condiţional optativ, prezumtivul, infinitivul; e) conjunctivul, prezumtivul şi infinituvul. 282. Cuvântul subliniat din exemplul: Are o pensiune pe malul stâng al fluviului Dunărea este: a) subst. propriu în G - at. subst.; b) subst. propriu în D - at. subst.; c) subst. propriu în Ac - at.subst.apoz.; d) subst. propriu în V - at.subst.apoz.; e) subst. propriu în N - at.subst.apoz. 283. În exemplul: N-ai idee cum sunt sărbătorile la noi, cuvântul subliniat este: a) adv.relat. - nume pred.; b) conj.subord. fără funcţie sintactică; c) adv.relat. - at.adv.; d) adv.relat. - ci; e) adv.relat. - cm. 284. În enunţul: Era atât de supărat că aproape l-a atins maşina, cuvântul subliniat este: a) adv.pred. - pred.verb.; b) adv. de mod - cm; c) adv. de mod de aproximaţie - fără funcţie; d) adj - cm; e) conjcţ.subst. fără funcţii. 285. Cuvântul subliniat din exemplul: Şi ea este precum ceilalţi, este: a) pron.demonstr. - cm; b) pron.nehot. - nume pred.; c) pron.demonstr. - nume pred.; d) pron.nehot. - cm; e) pron. de întărire - nume pred. 286. Formele corecte de plural al e cuvintelor: planşeu, abac, cerdac, birjă, vârtej sunt în varianta: a) planşeie, abacuri, c erdacuri, bitji, vârteje; b) planşeuri, abacuri, cerdacuri, birji, vârteje; 48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) planşee, abacuri, cerdacuri, birjuri, vârtejuri; d) planşee, abace, cerdace, birje, vârtejuri; e) planşei, abaci, cerdaci, birji, vârteji. 287. Varianta în care toate formele sunt literare este: a) (el) bântuie; (se) succed, ar displace, (eu) nărui; b) (el) bâtuieşte, (se) succedă, ar displace, (eu)nărui; c) (el) bântuieşte, (se)succed, ar displăcea, (eu)nărui; d) (el)bântuie, (se)suced, ar displăpcea, (eu)nărui; e) (el)bântuie, (se)succed, ar displăcea, (eu)năruiesc. 288. Formele literare de genitiv-dativ ale cuvintelor: gratitudinii, şezătorii, încălţămintei, supleţei, mlaştinii, gropii, obştii, sunt numai cele din varianta: a) toate; b) numai gratitudinii, şezătorii, gropii; c) nici una; d) numai gratitudinii, şezătorii, supleţei, mlaştinii, gropii; e) numai încălţămintei, supleţei, gropii, obştii. 289. Ce din enunţurile: 10 Ce-a mai râs! 20 Ai grijă ce spui acolo! 30 Tot ce-am aflat despre Ioana s-a adeverit 40 Cu ce tramvai vii? 50 De ce este supărat? este pronume relativ în varianta: a) în toate; b) în 20, 30; c) în nici una; d) în 10; e) în 40, 50. 290. În exemplul Vă apreciaţi cam mult opera, domnilor!, cuvântul subliniat este: a) pron.refl în D - ci; b) pron.refl în D - fără funcţie sintactică; c) pron.refl în Ac - at.pron.; d) pron.pers. în D - at. pron.; e) pron.pers. în G - at.pron. 291. Pronumele din exemplul: Nu-ţi stă bine cu cravata este: a) pron.refl. în D - fără funcţie sintactică; b) pron.pers. în D - at.pron.; c) pron.refl. în G - ci; d) pron.refl. în D - ci; e) pron.refl. în G - at.pron. 292. Dintre substantivele: beizadea(1), cătană(2), calfă(3), santinelă(4), paria(5), prâslea(6) sunt de genul feminin numai cele din varianta: a) nici unul; 49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) toate; c) numai 2, 3, 4; d) numai 3 şi 4; e) 1, 2, 3, 4. 293. Dintre cuvintele: balenă(1), potârniche(2), cuc(3), balaur(4) sunt epicene numai cele din varianta: a) toate; b) nici unul; c) numai 1 şi 2; d) numai 1, 2, 3; e) numai 3, 4. 294. Cuvintele subliniate din exemplul: A vrut să-mi spună cine ştie ce, dar n-a reuşit sunt: a) pron.relat.comp - cd; b) locuţ.pron.nehot. - cd; c) locuţ.pron.nehot. - cm; d) pron.nehot.comp. - cm; e) locuţ.adv. - cm. 295. Cuvântul subliniat din exemplul: Luna-şi aşterne ciobul pe moşie este: a) pron.refl. în G - at.pron.; b) pron.pers. în G - at.pron.; c) pron.refl. în D - at.pron.; d) pron.refl. în D - ci; e) pron.refl. în D - fără funcţie (D etic). 296. În care dintre variante toate formele verbale sunt corecte? a) pleacă!, (eu) extirp, piei!, (el)descurajează; b) pleci!, (eu)extirpez, piei!, (el)descurajează; c) pleacă!, (eu)extirp, pieri!, (el)descurajează; d) pleci!, (eu)extirp, piei!, (el)descurajează; e) pleci!, (eu)extirp, pieri!, (el)descurajează. 297. În care dintre variante cuvintele: basma(1), cafea(2), sanda(3), noii veniţi(4) sunt corect articulate: a) în toate; b) în 4; c) în 1, 2, 3; d) în 1, 4; e) în nici una. 298. Cuvântul subliniat din exemplul: Chiar nu poţi fi şi tu măcar o dată sigur pe tine? este: a) adj.-nume pred.; b) adv.-cm; c) adj.-cm; d)adv.-numepred,: 50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) face parte din locuţ.verb. a fi sigur - fără funcţie sintact. 299. În care dintre variante toate verbele sunt tranzitive: a fi)1), a merge(2), a exista(3), a (se)mira(4), a întreba(5), a ruga(6) a) toate; b) 1, 2; c) nici unul; d) 3, 5, 6; e) 5,6. 300. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu i-a fost scris să te întâlnească sunt: a)vb.indic.perf.comp.diat.pas. - pred.verb.; b)vb.cop.impers.+nume pred. (adj.particip.)-pred.nom.; c) vb.cop.+nume pred.(adv) -pred.nom.; d) locuţ.verb.indic.perf.comp. - pred.verb.; e) locuţ.verb.indic.perf.comp. - pred.nom. 301. Vocativul are funcţiile: a) atribut şi apoziţie; b) numai atribut; c) numai atribut şi subiect inclus; d) numai apoziţie; e) numai apoziţie şi subiect inclus. 302. Terminaţiile de singular comune celor trei genuri sunt: a) numai –e; b) –ă, –i, –o; c) –i, –o; d) –ă, –i; e) –ă, –o. 303. Cuvintele subliniate din propoziţia: Tu(1), Vasile(2), ai procedat corect sunt în cazul: a) 1, 2 N; b) 1, 2 V; c) 1 N, 2 V: d) 1N, 2 Ac; e) 1V, 2N. 304. Cuvintele subliniate din exemplele: 1º Medicul a tratat un suferind. 2º El e suferind de inima. 3º Merge plângând. 4º Am văzut un copil plângând prosteşte. sunt: a) 1º, 2º, 3º, 4º verbe; b) 1º, 2º, 3º, 4º adjective; c) 1º subst., 2º, 1º adj., 30, 4º vb; d) 1º, 3º vb, 2º, 4º adj; e) 1º, 2º, 4º adj, 3º vb. 51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010
305. În exemplele: 1º Am vândut totul pe nimic. 2º Nu mă interesează nimic. 3º Pentru mine eşti un nimic., cuvintele subliniate sunt: a) 1º, 2º, 3º subst.; b) 1º locuţ. adv., 2º pron. neg., 3º subst.; c) 1º, 2º pron. neg., 3º subst.; d) 1º locuţ. adv., 2º, 3º subst.; e) 1º, 3º locuţ. pron., 2º pron. neg. 306. Cuvintele subliniate din exemplele: 1º Totul e pierdut. 2º Vedeţi cu toţii un film. 3º Ele au plecat cu toatele., sunt: a) 1º pro. nehot., 2º, 3º adj. pron.; b) 1º subst., 2º, 3º pron. nehot.; c) 1º, 2º, 3º adj.; d) 1º, 2º, 3º subst.; e) 1º subst., 2º, 3º locuţ. pron. 307. Cuvintele subliniate din exemplul: M-am săturat de atâtea puneri la punct. sunt: a) locuţ. subst. – ci; b) locuţ. subst. – cz; c) subst. compus – ci; d) subst. compus – cz; e) puneri – subst. ct, la punct – subst. at. subst. prep. 308. Lui din exemplele: 1º Pantofii sunt ai lui Mary. 2º I-a dat dreptate lui Radu. este: a) pron. pers. în G; b) 10 pron.pers. în G; 20 art.hot; c) pron. pers. în D; d) pron. pos. în G; e) art.hot. - G, 20 art.hot în D. 309. Cuvintele subliniate din exemplele: S-a săturat de bine¹ dar şi de prea mult rău². sunt: a) 1, 2 subst. cz; b) 1, 2 subst. cs; c) 1,2 subst. ci; d) 1, 2 locuţ. subst. ci; e) 1 adv cu prep. ct, 2 subst. cu prep. cz. 310. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Împăratul avea nişte fete tot una şi una 20 O ţine una şi bună 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 30 Lua florile una câte una sunt: a) locuţ. adj; b) locuţ adv.; c) 10 locuţ. adj., 20 locuţ. adv., 30 num. distributiv; d) 10, 20 locuţ. adv., 30 num. distributiv; e) 10, 20 locuţ adj., 30 locuţ adv. 311. În propoziţia: Era un sat cu gospodari tot unul şi unul, cuvintele subliniate sunt: a) pron. nehot. coordonate şi precedate de adv.; b) num. card.; c) locuţ pron. nehot,; d) locuţ. adj.; e) locuţ. adv. 312. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Ei sunt gata de drum 20 Era gata să cadă sunt: a) 10, 20 adv. nume pred.; b) 10, 20 adj. – nume pred.; c) 10 adv. – nume pred, 20 – adj. nume pred.; d) 10 adj. nume pred, 20 - adv. – nume pred; e) 10, 20 adv. c.m. 313. În exemplul: Există şi astfel de oameni, cuvintele subliniate sunt: a) adj. cu prep – cm; b) adv. cu prep. cm; c) locuţ. adj. – at. adj.; d) lociţ. adv. – at. adv.; e) adj. cu prep. – at. adj. 314. Pronumele personal are valoare etică numai în varianta: a) Pe la apus de soare / Vor să mi te-omoare b) Îi dă cu guta înainte c) Mi-am riscat viaţa d) Mi-e inima de lacrimi plină e) Le are la algebră. 315. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Al câtelea pahar a băut? 20 A ajuns la al nu ştiu câtelea pahar a) 10, 20 num. ordinal; b) 10, 20 locuţ. cu val. de num.; c) 10, 20 adj. pron nehot; d) pron. nehot. 10, locuţ. pron 20; e) 10 adj. pron. interog., 20 locuţ. adj. pronom. nehot. 316. În exemplele 10 Nu-şi putea permite orice 53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 20 a) b) c) d) e)
Nu se poate permite aşa ceva verbul reflexiv este: a-şi permite; a putea 10, 20 ambele verbe nici unul; 10, 20 a putea.
317. A fi din exemplele: 10 În iarbă sunt culcaţi alţii care cântă 20 Ei sunt veniţi de două zile 30 Uşa e deschisă cu putere 40 E toamnă iar este: a) copulativ în toate; b) copulativ în 10, 20; auxiliar – 30, predicativ în 40; c) copulativ 10, 20, 40, auxiliar 30; d) predicativ în toate; e) auxiliar în toate. 318. Cuvintele: contrar(1), deasupra (2), asemenea (3), aidoma (4) sunt: a) toate adv.; b) toate prep.; c) 1 prep. şi adv., 2 adv. şi prep., 3 adj., adv. şi adv cu valoare de prep., 4 adv şi adj. cu valoare de prep., d) toate adj. e) 1, 2 prep., 3, 4 adv. 319. În exemplul: Cărţile a cinci copii sunt noi este: a) prep pentru G; b) art. pos; c) pron. demonstr.; d) prep. cu Ac; e) prep. pentru D. 320. Cuvintele subliniate din exemplul: I-am spus o dată (1), de două ori (2), de nenumărate ori (3) sunt: a) 1, 2, 3 numerale adverbiale; b) 1, 2, 3 locuţ. adverbiale; c) 1 - num. adverbial, 2, 3, locuţ. adv.; d) 1, 3 locuţ. adv., 2 numeral adverbial; e) 1,2 numerale adverbiale, 3 locuţ. adv. 321. În exemplele: 10 N-am văzut asemenea oameni 20 Procedează asemenea părinţilor 30Fratele tău a repetat, fă şi tu asemenea cuvântul subliniat este: a) 10 adj., 20 prep, 30 adv.; b) 10, 20 prep., 30 adv.; c) 10, 20, 30 prep.; d) 100, 30 adv., 20 prep.; 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 10, 20 adj, 30 adv. 322. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 El e în clasa întâi 20 Întâi să gândeşti 30 El e întâiul în clasă 40 Întâi a trecut pe la noi sunt: a) 10, 30 num. ordinale; 20, 40 adv.; b) 10, 30 adj.; 20, 40 adv.; c) 10, num. cu val. adj.; 30 num. ordinal; 20, 40 adv.; d) 10, 30 adv.; 20, 40 num. ordinale; e) 10, 20, 30, 40 adv. 323. Adjectivele din exemplele: Nalt (1) cât casa, verde(2) ca măteasea sunt la gradul: a) pozitiv; b) superlativ absolut; c) 10 comp. de super; 20 comp. de egalitate; d) 10, 20 comp. de egalitate; e) 10 superlativ absolut; 20 comp. de egalitate. 324. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 A venit un singur om 20 Nu avea decât un prieten 30 S-a întâlnit cu câte o colegă în fiecare zi 40 A rămas numai o zi sunt: a) 10, 20, 30, 40 art. nehot.; b) 10, 20, 30, 40 adj. pron. nehot.; c) 10, 20, 30, 40 num. cu val. adj.; d) 10, 20, 40 num. cu val. adj., 30 num. distributiv cu val. adj.; e) 10 art. nehot., 20, 30, 40 num. cu val. adj. 325. Aşa din exemplele: 10 Aşa e firea lui 20 Aşa oameni îmi plac 30 Aşa să spui este: a) 10 adj. - num. pred, 20 adj. at. adj.; 30 adv. cm; b) 10 adj. - nume pred.; 20, 30 adv. cm.; c) 10, 30 adv. cm.; 20 adj. at.; d) 10adv. nume. pred.; 20, 30 adj. cm.; e) 10, 30 adv. cm., 20 adv. at. adv. 326. În exemplul: Din grupul celor cinci numai unul era atent, cuvântul subliniat este: a) pron. nehot. - sb; b) numeral card. cu val. adj. - sb; c) numeral card. cu val. subst. - sb; d) pron. nehot. - cd; e) adj. pron. nehot. - sb. 55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 327. Articolul demonstrativ poate însoţi: a) numai adj. şi adv.; b) numai numeralul, adj. şi adv. (la superlativ); c) subst. adj. pron. numeralul; d) numai subst. şi adv.; e) numai numeralul şi adj. 328. În exemplele: 10 Răniţii au fost internaţi 20 Aceşti viteji ne-au apărat 30 Bravo, voinicilor! cuvintele subliniate sunt: a) 10, 20 subst - sb; 30 subst în V; b) 10, 20 adj. sb; 30 subst. ci în D; c) 10, 20 subst - sb; 30 subst. ci în D; d) 10, 20 subst, sb; 30 subst- ci în G; e) 10 subst - sb; 20 adj. at. adj.; 30 subst. în V. 329. Părţile de vorbire flexibile sunt: a) substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul; b) substantivul, articolul, pronumele, verbul; c) substantivul, adjectivul, pronumele, verbul, adverbul; d) substantivul, articolul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul; e) substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, verbul, interjecţia. 330. Dintre părţile de vorbire neflexibile au funcţie sintactică: a) numai adverbul şi interjecţia; b) numai adverbul; c) numai interjecţia; d) numai adverbele şi locuţiunile adverbiale; e) adverbul, interjecţia, locuţiunile adverbiale, locuţiunile conjuncţionale subordonatoare. 331. În propoziţia: I-am dat colegei mele, Maria,, cuvântul subliniat este: a) apoziţie în N; b) apoziţie în Ac; c) apoziţie în G; d) apoziţie în G; e) cd în Ac. 332. Primesc articol hotărât proclitic la genitiv-dativ: a) toate numele de persoană masculine şi feminine; b) toate numele de persoană masculine, unele feminine, numele de luni şi de ani; c) numele geografice, masculine şi feminine; d) toate numele de persoane feminine şi unele masculine; e) toate numele de persoane masculine, unele feminine şi unele neutre. 333. În propoziţiile: 56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 10 Am să cer un ordin mai lămurit 20 Vorbeşte cu oamenii mai lămurit 30 El este mai lămurit decât altul, cuvintele subliniate sunt: a) 10, 20 - adj. at. adj., 30 - adj. nume pred.; b) 10, 20 - adv. at. adv., 30 adv. nume pred.; c) 10 adj. at. adj., 20 adv.- cm, 30 adj.- nume pred.; d) 10, 20, 30 adj - cm; e) 10 adj. at. adj., 20, 30 adv.- cm. 334. În propoziţia: Toţi ne gândim la concedii frumoase, la bucurii mentale şi la anii de odinioară, cuvintele articulate sunt: a) concedii, bucurii; b) niciunul; c) concedii, anii; d) anii; e) toate sunt articulate. 335. În exemplul: Ne întâlnim la ora unu, cuvântul subliniat este: a) numeral cu valoare adjectivală - at. adj.; b) numeral cu valoare substantivală - at. subst.; c) pron. nehot. - at. pron.; d) adj. pron. - at. adj.; e) numeral cu valoare substantivală - apoz. 336. În care variantă sunt corecte toate formele de G-D ale substantivelor: Rodica, Florica, Olga, Magda, Laura? a) Rodicăi, Floricăi, Olgăi, Magdei, Laurei; b) Rodicăi, Floricăi, Olgei, Magdei, Laurii; c) Rodicii, Floricii, Olgii, Magdei, Laurii; d) Rodicei, Floricei, Olgăi, Magdei, Laurii; e) lui Rodica, lui Florica, lui Olga, lui Magda, lui Laura. 337. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Tânărul avea dreptate 20 I s-a făcut un mare rău 30 În sinea sa credea şi el 40 Fiecare are un of pe suflet sunt: a) 10, 20 subst - sb., 30 pron cd., 40 interj.- cd; b) 10, 20 subst - sb., 30 subst. ci., 40 subst. cd.; c) 10, 20 adj. - sb., 30 subst. cl., 40 subst. cd.; d) 10 subst - sb., 20, 40 subst. cd., 30 subst. ci.; e) 10 subst - sb., 20 adj. - nume pred., 30 subst. ci., 40 interj. - cd. 338. I din exemplele: 10 I-am dat o carte 20 Se gândea la viaţa-i 30 Frumoasele-i plete fluturau în vânt 40 I-a plăcut viaţa are valoare posesivă numai în varianta: a) în toate; 57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) în nici una; c) în 10, 20; d) în 10, 20, 40; e) în 20, 30. 339. O este pronume personal cu valoare neutră fără funcţie sintactică numai în varianta: 10 O zi din viaţă să-mi fi dat 20 O să ştie ea ce-o să ştie 30 A spus-o pe negândite pe asta 40 A tulit-o imediat: a) în toate; b) în nici una; c) în 20, 40; d) în 40; e) în 20, 30, 40. 340. Cuvântul subliniat din exemplul: 10 E deşteaptă foc 20 E foc de deşteaptă 30 E foc peste tot este: a) subst. nume pred.; b) adv. nume pred; c) 10, 20 adv. cm., 30 adv. nume pred.; d) 10 adv. cm., 20, 30 subst. - sb.; e) 10, 20 adv., 30 subst. - sb. 341. În exemplul: Mamă e numai una, cuvântul subliniat este: a) numeral cu val. subst. -sb.; b) pron. nehot. sb.; c) numeral cu val. adj. - nume pred.; d) pron. nehot. - nume pred; e) pron. nehot. - cd. 342. Cel din exemplele: 10 Lacul cel albastru 20 Cel ce gândeşte singur 30 Pe cel de azi nu l-am citit 40 Radu cel Frumos este articol adjectival numai în varianta: a) în toate; b) în 10, 40; c) în nici una; d) în 30, 40; e) în 20, 30. 343. Un din exemplele: 10 Cu un ochi plânge, cu altul râde 20 Are un singur ţel în viaţă 30 Are şi el ca toţi oamenii un of la inimă 58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 40 Un gând îl opreşte, altul îl îndeamnă să plece este adjectiv pronominal nehotărât numai în varianta: a) în toate; b) în nici una; c) în 10, 40; d) în 20, 40; e) în 10, 30. 344. Anume din exemplele: 10 Vrea un lucru anume 20 A venit anume pentru tine 30 Vrea un lucru şi anume: să reuşească este: a) adv. fără funcţie sintactică; b) adj. - at. adj.; c) 10 adj. - at. adj., 20 adv. -cs, 30 adv. fără funcţie; d) 10 adj. - at. adj., 20, 30 adv. -cs; e) 10, 30 adj. - at. adj., 20 adv. cs. 345. Întâi din exemplul: A venit întâi la mine este: a) numeral cu val. subst. -sb.; b) numeral cu val. subst. - ct.; c) numeral cu val. subst. - cm.; d) adv. ct; e) adv. cm. 346. Cuvintele subliniate din exemplul: Se descurca atât de bine că toate îi reuşeau, sunt: a) locuţ. prep. fără funcţie; b) locuţ. adj. fără funcţie; c) locuţ. adv. fără funcţie; d) adj. cu prep. cm.; e) adv. cu prep. cm. 347. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 El stă în faţă 20 El stă în faţa clasei 30 El stă în faţa noastră sunt: a) locuţ. adv.; b) în faţă - locuţ. adv. cl., 20 în faţa - locuţ. prep.+subst. în G, 30 locuţ. prep.+adj. pos. în Ac; c) 10 locuţ. adv. cl., 20 locuţ. prep.+subst. în D, 30 locuţ. prep.+pron pos. în G; d) 10, 20, 30 locuţ. prep.; e) 10 locuţ. adv. cm., 20 locuţ. prep.+subst. în G, 30 locuţ. prep.+adj. pos. în G. 348. Asemenea din exemplele: 10 Asemenea oameni nu întâlneşti des 20 Eu am greşit şi el a făcut asemenea 30 El este bun, dar şi tu eşti asemenea 40 El este asemenea nouă este adjectiv în varianta: 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) în toate; b) în nici una; c) în 10, 30; d) în 10, 30, 40; e) în 20, 30, 40. 349. Cuvintele subliniate din varianta: A greşit din nebăgare de seamă sunt: a) locuţ. adv.; b) locuţ. verb.; c) loc. adj.; d) locuţ. subst.; e) subst. compus. 350. Pe negândite din exemplul: M-a luat pe negândite este: a) locuţ. adj.; b) adj. cu prep.; c) adv. cu prep.; d) verb la participiu cu prep.; e) locuţ adv. 351. G - D substantivelor este corect numai în varianta: a) setei, medicinei, uşii, pieţei; b) setii, medicinii, uşei, feţii; c) mamii, căşii, floarei, lecţii; d) familiii, mătuşei, ceţei, cafelii; e) vulpii, plăjii, fruntei, marinii. 352. În exemplul: O dorinţă a fetei ..., punctele de suspensie se pot înlocui cu: a) cea mijlocie; b) celei mijlocii; c) cele mijlocii; d) celei mijlocie; e) celeia mijlocie. 353. Ale sale din exemplul: Murmură încet şi dulce apa cu ale sale unde este: a) pron. pos. - at. pron (regent apa); b) pron. pos. - at. pron (regent unde); c) adj. pos. - at. adj. (regent unde); d) pron. pos. - ci (regent murmură); e) pron. pos. - cm (regent murmură). 354. Cuvântul subliniat din exemplul: Tot aşa-i şi-al ei este: a) pron. pos. în G - sb.; b) pron. pers. în G - nume pred.; c) adj. pos. în G - nume pred.; d) pron. pers. în G - sb; e) pron. pers. în N - sb. 355. Cât este adverb în varianta: 60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) Nu mă impresiona la el orgoliul, cât lenea; b) Cât timp voi scrieţi, el priveşte la televizor; c) Nu ştiu cât timp ai stat acolo; d) A băut cât pepsi a vrut; e) Discutăm cât vrei tu. 356. Adverbul este nepredicativ în varianta: 10 Bine ai venit 20 Bine că ai venit 30 Vine, fireşte şi el 40 Poate că vine şi el a) în 10, 20, 30; b) în 10, 30; c) în toate; d) în nici una; e) în 20, 40. 357. Sunt cuvinte neflexibile, dar analizabile lexical toate din varianta: a) oricând, deseară, ceva, mare; b) rareori, ostăşeşte, numai, fiindcă; c) fireşte, fir, bineţe, cruciş; d) cumva, oarecum, repede, răriş; e) iarăşi, căci, care, al. 358. Articolul hotărât este scris corect pentru toate substantivele numai în varianta: a) Iaşii, Bucureştii, Galaţii, Făgăraşii; b) Iaşi-ul, Bucureşti-ul, Galaţi-ul, Făgăraşi-ul; c) Iaşiul, Bucureştiul, Galaţiul, Fătăgaşul; d) Iaşul, Bucureştiul, Galaţiul, Făgăraşiul; e) Iaşul, Bucureştul, Galaţul, Făgăraşul. 359. Toate sunt locuţiuni adjectivale numai în varianta: a) pe mâine, în grabă; b) pas cu pas, de frunte c) harcea-parcea, cu judecată; d) de nimic, în stare; e) din vreme în vreme, de fală. 360. Cuvintele subliniate din exemplul: Doamne fereşte(1) de atâta rău(2) sunt: a) 1 locuţ. verbală, 2 adv.; b) 1 locuţ. adv., 2 adv.; c) locuţ interjecţională - adj.; d) 1 locuţ interjecţională, 2 subst.; e) subst. în V+vb la imperativ, 2 subst. 361. Forma corectă de plural este numai în varianta: a) flasc, flască - flaşti, flaste; frescă - freşte; 61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) basc, bască - basci, basce, etrusc, etruscă - etrusci, etrusce; c) osc, oscă - osci, osce; franţuzesc, franţuzească - franţuzeşti, franţuzeşte; d) grotesc, grotească - groteşti, grotesce; pitoresc, pitorească - pitoreşti; e) burlesc, burlească - burleşti; livresc, livrească - livresci, livresce. 362. Forma corectă a pronumelui relativ este numai cea din varianta: a) Elevul, a cărui colege erau ...; b) Elevul, ai cărui colege erau; c) Elevul, ale cărui colege erau ...; d) Elevul, a cărui colege erau ...; e) Elevul, ale căror colege erau ... 363. Valorile morfologice ale cuvântului drept sunt corecte numai în varianta: 10 Drept cine mă iei? 20 La drept vorbind n-a fost bine 30 De drept, ei sunt cei sinceri 40 S-a auzit un zgomot din dreptul casei 50 Drept-credinciosul părinte predică şi acum a) 10 adv., 20, 30, 40 locuţ. adv., 50 subst.; b) 10 adv., 20, 30, 40 locuţ. prep., 50 subst.; c) 10 prep., 20, 30 locuţ. adv., 40 locuţ. prep., 50 adv.; d) 10 prep., 20, 30 locuţ adv., 40, 50 subst.; e) 10-50 subst., 20-40 adj., 30 locuţ. prep. 364. În textul: Iarba rea din holde piară / Piară duşmanii din ţară, verbul pară este la modul: a) indicativ; b) condiţional - optativ; c) imperativ; d) conjunctiv; e) prezumtiv. 365. I din enunţul: Nu-i crede, pentru că i-au spus multe minciuni şi-i dădea cu gura mereu este: a) în Ac - cd, în D - ci, în D cu val neutră; b) toţi trei în D cu val. neutră; c) în D - ci, în Ac - cd, în D cu val. neutră; d) în Ac - cd, în Ac - ci, în D cu val. neutră; e) în Ac- cd, în Ac - cd, în Ac - cd. 366. Cuvântul ce din exemplul: Ce rea te-ai făcut! este: a) pron. interog; b) adv.; c) pron. rel.; d) adj. rel., e) adj. interog. 367. Toate adjectivele pronominale sunt numai în seria: a) care, oricine; 62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) cine, oricine; c) ce, fiecare; d) alde, altceva; e) altcineva, nimeni. 368. Dintre formele: care, cine, ce, cât este numai pronume: a) care; b) ce; c) cât, cine; d) cine; e) cine, ce. 369. Sunt corecte toate formele de imperativ numai în varianta: 10 Nu fă risipă! 20 Nu ia ce nu-ţi trebuie! 30 Nu fi rău! 40 Fii atent! 50 Nu merge acolo! 60 Nu ceri nimic! a) în toate; b) în 40, 50, 60; c) în 10, 30, 40, 60; d) în 10, 20, 30; e) în 30, 40, 50. 370. Cuvântul toamna din exemplul: Toamna asta totuşi nu-i decât o copie este: a) subst. în N; b) subst. în Ac; c) adv. de timp.; d) adv. de mod; e) subst. în D. 371. Şi din exemplul: Şi-a dat liniştea pe gâlceavă este: a) pron. refl. în D - ci.; b) pron. refl. în D - at. pron.; c) pron.refl. în D fără funcţie; d) pron. refl. în D cu val. neutră; e) conjuncţie coord. copulativă. 372. Pronumele din exemplele: 10 Îşi iubeşte părinţii. 20 Îi cunoaşte prietenii. 30 Fraţii ei sunt studenţi. 40 Prietenii lor nu vin azi. 50 Ai săi nu sunt aici, sunt: a) reflexiv în toate; b) posesiv în toate; c) în 10 reflexiv, în 20, 30, 40 personal, în 50 posesiv; 63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) personal în toate; e) în 10 reflexiv, în 20, 30, 40, 50 posesiv. 373. Pronumele din exemplele: 10 Îmi pare bine 20 Mi-e rău 30 Nu-mi imaginez nimic 40 Îmi pieptăn părul sunt: a) reflexive în toate; b) personale în toate; c) reflexive în 10, 30, 40, personal în 20; d) reflexive în 30, 40; personale în 10, 20; e) reflexive în 10, 30, personale în 20, 40. 374. Cuvântul subliniat din exemplul: Atenţia dumneavoastră ne onorează este: a) pron. de politeţe în N; b) pron. pers. în N; c) adj. pron. de pol. în N; d) adj. pron. de politeţe în D; e) pron. de politeţe în G. 375. Cei din exemplele: 10 Cei din casă 20 Cei de acolo 30 Cei de o seamă cu el 40 Cei de seamă este: a) în 10, 20, 30 pron. demonstr, în 40 art. adj.; b) pron. demonstr în toate; c) adj. demonstr. în toate; d) art. adj. în toate; e) în 10, 20 pron demonstr., în 30, 40 art. adj. 376. În care variantă sunt numai pronume care fac referire la personă? a) personal propriu-zis, de politeţe, de întărire, demonstrativ; b) personal propriu-zis, de politeţe, de întărire, posesiv, reflexiv; c) personal propriu-zis, de politeţe, nehotărât, relativ; d) personal propriu-zis, de întărire, reflexiv, nehotărât, negativ; e) personal propriu-zis, relativ-interogativ, negativ, demonstrativ. 377. Modurile nepersonale sunt: a) infinitul şi gerunziul; b) infinitul, gerunziul şi prezumtivul; c) infinitul, gerunziul, participiul şi supinul; d) infinitul, gerunziul, participiul, supinul, prezumtivul; e) ) infinitul, gerunziul, condiţionalul şi conjunctivul perfect. 378. Modurile personale ale verbului sunt: a) indicativ, conjunctivul prezent, condiţional prezent, imperativ; 64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) indicativ, conjunctiv, condiţional, imperativ, infinitiv prezent; c) indicativ, conjunctivul prezent, condiţional prezent, imperativ, infinitiv perfect; d) indicativ, conjunctiv, condiţional optativ, imperativ, prezumtiv; e) indicativ, conjunctiv, condiţional, imperativ, gerunziu. 379. Categoriile gramaticale ale verbului sunt: a) modul, timpul, persoana; b) modul, timpul, persoana, genul; c) modul, timpul, persoana, numărul; d) modul, timpul, persoana, numărul, genul; e) modul, timpul, persoana, numărul, diateza. 380. Categoriile gramaticale ale pronumelui personal sunt: a) genul, numărul, cazul, persoana; b) persoana, cazul; c) persoana, numărul, genul; d) numai persoana şi cazul; e) numai persoana, cazul şi numărul. 381. Adjectivul are numai următoarele categorii gramaticale: a) numai genul şi numărul; b) numai genul, numărul, cazul şi gradele de comparaţie (unele); c) numai genul, numărul, cazul, gradele de comparaţie (toate); d) numai genul, cazul, gradele de comparaţie; e) numai genul, cazul, gradele de comparaţie, persoana. 382. Prin conversiune substantivul poate deveni: a) numai adjectiv; b) numai adjectiv şi adverb; c) numai adjectiv, adverb, prepoziţie; d) numai adverb; e) numai adjectiv şi prepoziţie. 383. Prin conversiune adverbul poate deveni: a) numai adjectiv; b) numai substantiv; c) numai adjectiv şi substantiv; d) numai adjectiv, substantiv şi prepoziţie; e) numai prepoziţie şi conjuncţie. 384. În care variantă toate verbele sunt impersonale: a) a ploua, a fulgera, a se însera, a se cuveni; b) a burniţa, a se întâmpla, a se duce; c) a ninge, a se i se cădea, a se uita; d) a tuna, a se cuveni, a fulgui, a se întrista; e) a bubui, a se pregăti, a se înnora. 385. În care variantă există numai verbe impersonale? 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) a lătra, a dura, a se preface; b) a reieşi, a trebui, a rezulta; c) a tuna, a se însănătoşi, a mieuna; d) a curge, a se zice, a conveni; e) a fulgera, a se afla, a înnopta. 386. În care variantă există numai verbe unipersonale? a) a durea, a ploua, a se interesa; b) a se bucura, a lătra, a trebui; c) a oua, a mugi, a cotcodăci; d) a plăcea, a se însera, a se închide; e) a ruga, a se părea, a se culca. 387. A fi este auxiliar numai în varianta: 10 Eu sunt pregătit de excursie 20 Eu sunt pregătit la şcoală, nu acasă 30 Merele sunt coapte în cuptor 40 Merele sunt coapte, nu crude a) în toate; b) în 10, 20; c) în 30, 40; d) în 20, 30; e) în 10, 40. 388. În care variantă există numai verbe intranzitive? a) a merge, a intra, a consulta; b) a întreba, a pleca, a veni; c) a trece, a durea, a îngheţa; d) a înota, a proba, a dura; e) a veni, a sta, a fi. 389. Şi din exemplul: Şi-a luat gândul de la noi. este: a) pron.refl. în D at.pron; b) pron.refl. în G at.pron.; c) pron.pos. în D at.pron.; d) pron.pos. în D at.pron.; e) conj.coord. copulativ fără funcţie sintactică a) N. Ac - l; -le; -a, G- D- lui 390. Sunt defective de plural toate substantivele din varianta: a) brânză, caş, iaurt; b) făină, miere, aur; c) lene, greaţă, ochi; d) var, frică, dor; e) ruşine, învăţătoare, praz. 391. În care variantă toate substantivele au mai multe forme de plural? a) cap, corp, nas; b) colţ, lămâi, blană; 66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) element, corn, ochi; d) membru, hotel, mână; e) pas, ghicitoare, succes. 392. Cazurile cu prepoziţii sunt: a) numai Ac; b) numai Ac şi G; c) numai Ac şi D; d) Ac, G, D; e) Ac, G, D, N (în unele excepţii). 393. În care variantă toate locuţiunile sunt substantivale? a) verzi şi uscate, numai piele şi os, apă de gura; b) bătaie de cap, fuga de răspundere, în floarea vârstei; c) părere de rău, soră cu moartea, cale de acces; d) fructe de mare, punct de vedere, ca vai de lume; e) nod în papură, verzi şi uscate, ţinere de minte. 394. Există locuţiuni interjecţionale numai în varianta: a) pe naiba, ia uite, nu zău; b) Doamne fereşte, vai de voi, ia priveşte; c) zău c-aşa e, pe dracu, ce păcat; d) chiu şi vai, ei bine, vai de voi; e) te miri cum, ce naiba, harcea-parcea. 395. Pe faţă din exemplele: 10 L-a atacat pe faţă 20 I-a ieşit ceva pe faţă este: a) 10, 20 locuţ. adv. cl.; b) 10 locuţ. adv.-cm, 20 subst. cu prep.-cl; c) 10, 20 locuţ. adv.-cm; d) 10, 20 subst cu prep. cm; e) 10 locuţ adv. cs, 20 subst. cu prep cl. 396. Cuvântul subliniat din exemplul: Un duşman din cercul familiei, în sfârşit cineva îi vrea răul este: a) pron. nehot. sb; b) pron. nehot. apoz.; c) pron. nehot. - at. pron.; d) adj. pron. nehot. -at. adj.; e) adj. pron. nehot. - apoz. 397. Ceea ce din exemplul: Ceea ce este interesant în personalitatea lui este inteligenţa covârşitoare este: a) pron. rel.- cd; b) pron. rel. nume pred.; c) pron. rel - sb.; d) ceea - pron demonstr - sb, ce - pron. rel. - at. pron.; e) locuţ. pron. - sb. 67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 398. Cuvântul subliniat din exemplul: Lumea în care trăia el era lumea ideilor este: a) adj. rel. - at. adj.; b) pron. rel. - at. pron.; c) pron. rel. - cl.; d) pron. rel. - ci.; e) pron. rel. - apoz. 399. Cuvântul subliniat din exemplul: Inteligenţa lui era aşa de covârşitoare, că te uimea, este: a) locuţ. adj - nume pred.; b) locuţ. adv. - nume pred.; c) adv. cu prep - nume pred.; d) locuţ. adv. - cm.; e) adv. cu prep. - cm. 400. În exemplul: Tinerii au arătat acea nemulţumire egoistă de a nu li se fi dat importanţă este: a) vb. infinit. refl. pas. - at. verb.; b) vb. infin. refl. pas. - ci.; c) vb inf. pas. - cz.; d) vb. inf. refl. pas. cs.; e) vb. inf. refl. pas. - cm. 401. Au categoria cazului: a) substantivul, pronumele, articolul, numeralul (unele), adjectivul, verbul la participiu şi gerunziu (când sunt acordate) b) numai substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul; c) numai substantivul, pronumele, adjectivul, verbul la participiu şi gerunziu (când sunt acordate); d) numai substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, adverbul (cu unele excepţii); e) numai substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul. 402. Au categoria genului: a) numai substantivul şi adjectivul; b) substantivul, articolul, adjectivul, pronumele (unele), numeralul (unele); c) substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul; d) substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, adverbul (cu unele excepţii); e) substantivul, adjectivul, pronumele (unele). 403. Au categoria persoanei: a) numai pronumele; b) numai verbul; c) numai pronumele personale (care au referire la persoană) şi verbul; d) numai pronumele personale propriu-zise şi verbul; e) pronumele personale, numai pronumele nepersonale, verbul.
68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 404. Articolul este: a) numai hotărât; b) numai nehotărât; c) articol hotărât enclitic şi proclitic, nehotărât; d) articol hotărât enclitic şi proclitic, nehotărât, posesiv-genitival, demonstrativ: e) articol hotărât, nehotărât, adjectival, adverbial. 405. Există numai verbe auxiliare în varianta: a) a fi, a trebui, a voi; b) a avea, a fi, a voi, a putea; c) a fi, a avea, a putea; d) a fi, a avea, a vrea, a durea; e) a fi, a avea, a vrea. 406. Timpul perfect este la modurile: a) numai indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, infinitiv, prezumtiv; b) numai indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ; c) numai indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, prezumtiv; d) numai indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, infinitiv; e) numai indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ. 407. Toate verbele sunt dublu tranzitive numai în varianta: a) a asculta, a întreba, a proba; b) a promova, a ruga, a sfătui; c) a consulta, a trece, a aştepta; d) a înţelege, a traversa, a durea; e) a bucura, a supăra, a întrista. 408. Există adverbe compuse numai în varianta: a) odată, totalmente, altădată; b) iarăşi, în veci, astă-vară; c) niciodată, oriunde, nicicând; d) totdeauna, târâş-grăpiş, pe furiş; e) astăzi, deseară, într-adevăr. 409. Tot din exemplele: 10 Tot tu vorbeşti 20 A băut tot paharul 30 Mă tot bate la cap 40 Pentru el, totul e permis este adverb în varianta: a) în toate; b) în 20; c) în 20, 40; d) în 10, 30; e) în 10, 30, 40. 410. Tot din exemplele: 10 Tot mai citesc aceeaşi carte 69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 20 Tot el a venit şi acum 30 Să ştie tot omul ce voiam eu 40 Nu l-aş da pentru tot aurul din lume este adjectiv în varianta: a) în toate; b) în 20, 30; c) în 10, 20; d) în 10, 20, 30; e) în 30, 40; 411. Cuvintele din exemplul: Îi căuta întotdeauna nod în papură, sunt: a) locuţ.verb; b) locuţ.subst.; c) subst. compus; d) locuţ.adv; e) adv. compus. 412. Cuvintele subliniate din exemplul: Vorbeşte de parcă le-ar şti pe toate sunt: a) locuţ.conjuncţ.; b) locuţ.adv.; c) adv.compus; d) locut.prep.; e) locuţ.pron.relat. 413. Conectivul din fraza: Toate par ca şi când ar fi reale este: a) locuţ.pron.relat.; b) locuţ.adv.; c) locuţ.conjuncţ.subord.; d) locuţ.conjuncţ.coord.; e) adv. compus. 414. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Pe vremuri era altceva 20 Pe vreme rea nici nu ieşim din casă 30 Este din ce în ce mai frumoasă 40 De ce m-aţi dus de lângă voi? sunt: a) toate locuţ.adv.; b) 10, 20, 30 locuţ.adv., 40 pron.interog. cu prep.; c) 10, 20, 40 locuţ.adv., 20 subst. cu prep.; d) 10, 30, 40 locuţ.adv., 20 subst. cu prep.; e) 10, 30 locuţ.adv., 20 subst. cu prep., 40 pron.interog. cu prep. 415. Cuvintele subliniate din fraza: Ţi-am povestit oare despre ce s-a întâmplat atunci? sunt: a) pron.interog. cu prep. - ci; b) locuţ.conjuncţ. fără funcţie; c) locuţ.pronom. - cd; d) pron.relat. cu prep.- sb; e) locuţ.adv. - fără funcţie. 70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 416. De asta din exemplul: De asta, nici nu ţi-am spus, este: a) locuţ.adv. - cz; b) locuţ.pron. - cz; c) locuţ.adv. - cs; d) locuţ.pron. - cs; e) locuţ.conjuncţ. conclusivă - fără funcţie. 417. Formele corecte de plural ale adjectivelor sunt numai în varianta: a) atroci, vivaci, eficaci, sagaci; b) atroce/atroci, eficace, vivace, sagace/sagaci; c) rapace/rapaci, perspicace/perspicaci, tenace; d) dibace/dibaci, vivace/vivaci, factice/factici; e) precoce, propice/propici, vorace. 418. Varianta corectă a adjectivului propriu este: 10 A decăzut în propri(a) proprii(b) propriii ochi(c); 20 Nu i-a ajutat nici propri-i(a)/proprii-i(b) propriii-i (c)părinţi 30 Propri-i (a)/Proprii.i (b)/Propriii-i săi prieteni nu-l înţelegeau a) 10 b, 20 b, 30 b; b) 10 a, 20 a, 30 a; c) 10 c, 20 c, 30 c; d) 10 b, 30 b, 20 a; e) 10 c, 30 c; 419. Cum din exemplul Cum (1) l-a văzut, cum(2) i-a întors spatele, cum(3) făcea de obicei este: a) 1, 2, 3 adv.; b) 1, 2, 3 conj.; c) 1 conj., 2 conj., 3 adv.; d) 1 conj., 2 adv. de timp, 3 adv..od.; e) 1 conj, 2 conj., 3 adv. 420. Articolul genitival este corect folosit în variante: a) modul de desfăşurare a-l colocviului; b) modul de desfăşurare al colocviului; c) modul de desfăşurarea colocviului; d) modul de desfăşurarea-l colocviului; e) modul de desfăşurare a colocviului. 421. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Doarme buştean 20 E deştept nevoie mare 30 Nu mai poate de deştept ce e 40 Deşteptul'' e deştept'' şi când doarme sunt: a) 10 adv., 20 locuţ.adv., 30, 40'' adj., 40 subst.; b) 10, 20, 30 adv., 40', 40'' subst.; c) 10, 30 adv., 20 locuţ.adj., 40', 40'' subst.; d) 10, 40' subst., 20 locuţ.adj., 30, 40'' adj.; 71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 10, 30, 40', subst., 20 locuţ. adv. 422. Ţi din exemplul: Ce frumoşi ţi-s ochii! este: a) pron.pers în G; b) pron.pers în D; c) pron.refl. în D; d) adj.pron. în G; e) adj.pron. în D. 423. Cuvintele subliniate din exemplul: Cât de(1) frumoasă te(2)-ai gătit / Natură tu(3) ca o virgină, sunt: a)1 locuţ.adv., 2 pron.pers. în Ac., 3 pron.pers. în V; b)1 locuţ.adj., 2 pron.refl. în Ac., 3 pron.pers. în V; c)1 adv. cu prep., 2 pron.refl. în Ac., 3 pron.pers. în N; d)1 adj. cu prep., 2 pron.pers. în Ac., 3 pron.pers. în N; e) 1 adv. cu prep., 2-3 pron.pers. în Ac. 424. Pronumele din fraza: Ele au spus cine sunt şi ce doresc sunt: a) pers. (sb); interog.(sb). interg(cd); b) pers. (sb); interog(cd); interog(cd) c) pers. (sb); relat(sb); relat(cd); d) pers. (sb), interog. (cd), interog. (cd); e) pers. (sb), relat (sb), relat. (sb). 425. A fi din exemplele: 10 E primăvară în ianuarie 20 Elevul este învăţat de profesori 30 Şi el este din Vrancea 40 E mai iubit de bunici decât de părinţi este predicativ în varianta: a) în toate; b) în nici una; c) în 20, 40; d) în 10, 40; e) în 10, 30. 426. Ce din fraza: De mioapă ce era, nu vedea nici la doi paşi este: a) adv.relat.; b) pron.relat.; c) adj.relat.; d) adv. de mod; e) pron.interog. 427. În care variantă toate adjectivele nu au grade de comparaţie: a) mort, preferabil, atent; b) oval, intern, superior; c) infim, infirm, sensibil; d) imposibil, adecvat, iniţial; e) stângaci, gri, tenace.
72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 428. În care variantă există numai adjective fără grade de comparaţie: a) muscular, auditiv, subţire; b) unic, amical, anual; c) final, sferic, identic; d) fidel, naţional, etern; e) opţional, strămoşesc, dulce. 429. Cel este articol adjectival în varianta: 10 Ştefan cel Mare 20 Fiul său cel mijlociu păzi şi el 30 Cel din bancă este caietul meu 40 Cel mai bine e să reuşim a) în toate; b) în nici una; c) în 10, 30; d) în 10, 20, 40; e) în 30. 430. Unde din exemplele: 10 De unde se aştepta să fie lăudat a fost criticat 20 Unde ştiam că stă aproape nu l-am mai condus este: a) 10, 20 adv. de loc (cl); b) 10, 20 adv. cu val. de conj.; c) 10 adv (cl), 20 adv (cz); d) 10 conj.subord – unde – adv.relat; e) 10 adv (cz), 20 conj.subord. 431. În exemplele: Îl povăţuia să fie mai cu răbdare(1). Nu e zgârcit(2), ci dimpotrivă larg la mână(3), cuvintele subliniate sunt: a)10, 30 locuţ.adj., 20 adj.; b) 10 loc.adv., 20 adj., 30 locuţ.adj.; c) 10, 20, 30 locuţ.adj.; d) 10, 30 locuţ.adj., 20 adv.; e) 10, 30 locuţ.adv., 20 adj. 432. De din exemplele: 10 Vino, mamă, de mă vezi 20 L-a luat de mână 30 A vorbit şi aceea de le ştie pe toate 40 Am cumpărat şi de care mi-ai spus tu este: a) prepoziţie în toate; b) în 10 conj, în 20, 40 prep., în 30 pron.relat.; c) conjuncţ. în toate; d) în 10 conj, în 20, 30, 40 prep.; e) în 10, 20 prep., în 30, 40 conjuncţ. 433. Cuvintele subliniate din exemplul: La intersecţie o iei sau pe strada din stânga(1), sau pe cea din dreapta(2) sunt: a) prep. +subst.(at.subst.), locuţ.(cl); 73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) locuţ.adv.(at.adv.), locuţ.adv.substantivală(cl); c) locuţ.adv.(at.adv.), pron.demonstrativ(cl) + locuţ.adv.(at.adv.); d) prep. +subst.(at.subst.), loc.adj.substantivală(at.subst.); e) locuţ.adv(cl), prin.demonstrativ(cl) + locuţ.adv(cl). 434. Cuvântul subliniat din propoziţia: Crezi că a făcut-o dintr-adins?este: a) prep. +adv. de scop; b) adv. de scop; c) prep. +subst.; d) locuţ.adv. de scop; e) locuţ.adv. de mod. 435. Un şi O sunt articole nehotărâte în exemplele: 10 Doar o vorbă / un cuvânt să-ţi mai spun 20 Am întâlnit un coleg / o colegă pe stradă 30 Un om ca tine ne este prieten, nu o canalie ca el 40 Ca să ajung mai repede, am schimbat o maşină după alta, un autobus după altul a) în toate; b) în nici unul; c) în 10, 40; d) în 10, 20, 30; e) în 20, 30. 436. Mi din exemplul: Mi-a atras atenţia ce mi-ai spus este: a) pron.pers. în D – at.pron; b) pron.pers. în G – ci; c) pron.pers. în D – ci; d) pron.refl. în D – ci; e) pron.refl. în D (etic) – fără funcţie sintactică. 437. În exemplele: 10 Cei mai buni reuşesc în viaţă 20 Pe cei doi i-am mai cunoscut 30 Cei din spate nu auzeau nimic 40 Cei care au întârziat au luat absenţe, Cei este: a) art.adj. în toate; b) în 10, 20 art.adj., în 30, 40 pron.demonstrativ; c) pron. demonstrative în toate; d) în 10, 30 art.adj., în 20, 40 pron.demonstrativ; e) în 10, 20 art.adj., în 30, 40 adj.pron.demonstrativ. 438. Cu toate acestea din exemplul: Cu toate acestea am rămas prieteni este: a) locuţ.conjuncţ.; b) locuţ.adj.; c) locuţ. adv.; d) locuţ.pron.nehot.; e) cu acestea pron.demonstrativ cu prep. – acestea adj.pron.demonstrativ.
74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 439. Verbele din fraza: Scrieţi şi nu vă zoriţi! la singular sunt: a) scri, nu te zori; b) scrii, nu te zorii; c) scrie, nu te zorii; d) scrie, nu te zori; e) scrie, nu te zoreşti. 440. Substantivele din versurile_ Tu vrei un om să te socoţi? Dar piară oamenii cu toţii / S-ar naşte iarăşi oameni, sunt, în ordine, în cazul: a) N, Ac, N; b) Ac, N, N; c) Ac, N, Ac; d) toate în Ac; e) toate în N. 441. Forma corectă de imperativ a verbului a fi este în varianta: 10 a) Fii serios! b) Nu fii laş!; 20 a) Fii serios!, b) Nu fii las!, c) Fi-i serios!, d) Hai nu fii laş!; a) 10 a, 20 a; b) 10 a, 20 b; c) 10 b, 20 d; d) 10 a, 20 c; e) 10 b, 20 c. 442. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Nu-i frumos(a) ce-i frumos(b)e frumos(c) ce-mi place mie 20 Ce e drept(a), e drept(b) 30 Aşa e lumea asta 40 Aşa să faci şi tu sunt: a) toate adj.; b) adj. 10 a, b, c, 20 a, b; 30 adj; 40 adv.; c) 10 a, b, c; 30 a, b – adv.; 40, 50 adj.; d) 10 a, b; 40, 30 adv.; 20 a, b subst.; e) 10 a, c; 40, 5 adj; 20 a,b subst; 30 adv. 443. În exemplul: Acum nu mai era nimeni în clasă, toţi erau în pauză, a fi este: a) copulativ, copulativ; b) auxiliar, auxiliar; c) predicativ, predicativ; d) predicativ, copulativ; e) copulativ, predicativ. 444. Cuvântul subliniat din exemplul: Curgea la vale râul cu ale sale unde este: a) pron.pos. în Ac; b) pron.pos. în G; c) adj.pos. în G; d) adj.pos. în Ac; 75
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) pron.pos. în Ac. 445. Cuvintele subliniate din exemplul: Cât pe-aci să te cred este: a) locuţ.pron. – cm; b) locuţ.adj. – pume pred.; c) locuţ.conjcţ. –fărăfuncţie sintactică; d) cât – adv.cm, pe-aci –adv.cl; e) locuţ.adv. – nume pred. 446. Cuvintele subliniate din propoziţia: Ca al tău e şi al meu sunt: a) pron.pos. Ac (cm), pron pos. N – nume pred.; b) pron.pos. Ac-ci, pron pos. N – nume pred.; c) pron.pos. Ac-cm, adj.pos.Ac – nume pred.; d) pron.pos. Ac - nume pred., pron pos. N sb; e) adj.pos. Ac - nume pred., pron.pos. Ac cd. 447. Cât din exemplele: 10 Nu mă intereseayă cât pepsi beţi 20 Cât timp scriu pe tablă, ei ascultă atenţi 30 Cât ai plătit asta, puţin? 40 Nu-mi displăcea atât la el lenea, cât comportarea este adv. în: a) în 30; b) în 30, 40; c) în 10, 20; d) în 10, 30; e) în 30, 40. 448. Cuvintele subliniate din exemplul: Iarna ninge şi îngheaţă / frigul creşte tot mereu sunt: a) subst.(sb) –adv.(cm); b) subst.(ct), pron.nehot(cm); c) adv.(sb) –adj.pron.nehot(at.adj.); d) adv.(ct) –semiadv. (fără funcţie); e) adv.(ct) – pron.nehot. de întărire. 449. Ce din fraza: Nu realiza nimic din ce se întâmpla cu el este: a) pron.relat. în Ac-cd; b) pron.rel. în Ac-at-pron.; c) pron.relat. în Ac-ci; d) locuţ.conjcţ –fără funcţie sintactică; e) pron.relat. în Ac - sb. 450. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu suntem contra voastră(1), ci de partea voastră(2) sunt: a) 1, 2 adj.pos. în Ac -nume pred.; b) 1, 2 pron.pos. în Ac - nume pred.; c) 1 adj.pos. în G - nume pred, 2 adj.pos. în Ac –cm; d) 1, 2 pron.pos. în G –ci; 76
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 1 adj.pos. în G –ci, 2 pron.pos.în Ac –ci. 451. A părea din exemplele: 10 Totul mi se părea ciudat 20 El părea că nu înţelege nimic 30 El pare înţelegător, dar nu e 40 Nu sunt ce par a fi este predicativ în varianta: a) în nici una; b) în 20; c) în 20, 40; d) în 10, 20, 40; e) în 10, 40. 452. Care dintre adjectivele: 10 acut, 20 adânc, 30 ascuţit, 40 atroce, 50 cumplit, 60 intens, 70 mare, 80 profund, 90 puternic, 100 teribil, 110 violent, 120 vin, pot sta atât pe lângă substantivul durere, cât şi pe lângă vânt: a) toate; b) 10, 30, 50, 60, 90, 110; c) 50, 70, 90, 100; d) 50, 60, 100, 110, 120; e) 10, 20, 30, 70, 90, 110, 120. 453. În exemplele: 10 Nu se ştie exact cânde e examenul 20 Când nu te-aş vedea o zi, nu ştiu ce-aş face 30 I-a tăiat piciorul, când putea să i-l trateze 40 Răspunde când ştie 50 S-a întors acasă când a început ploaia, când are valoare de conjuncţie în varianta: a) în toate; b) în nici una; c) în 10, 20; d) în 20, 30; e) în 10, 20, 50. 454. Toate formele verbale sunt corecte numai în varianta: a) îi va place, va apare, aş făcea; b) ar dispare, va bătea, mi-ar displace; c) mă râd, mi-ar plăcea, va dispare; d) mă disper, ar apare, va dispărea; e) va apărea, aş face, îi va plăcea. 455. Ia din exemplele: 10 Ia mai taci din gură! 20 Ia mâna de pe copil! 30 El chiar le ia de bune pe toate. este: a) interj.; vb. la ind.; vb. la imperat.; b) toate verbe la imperativ; c) interj.; vb. la imperativ; verb la ind.; 77
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) toate verbe la indicativ; e) interj.; verb la ind.; verb la indic. 456. Numeralul este folosit corect numai în varianta 10 Trenul soseşte la linia una 20 Este ora doisprezece 30 Ne întâlnim la ora două 40 Pe doi martie e ziua ei de naştere a) în 30; b) în toate; c) în nici una; d) în 10şi 30; e) în 20 şi 40. 457. Formele corect folosite sunt numai în varianta: 10 mie însemi; 20 ţie însuţi; 30 ele însele; 40 eu însăşi; 50 băieţii însăşi: a) în nici una; b) în 10, 30; c) în 30; d) în 30, 40, 50; e) în 10, 20. 458. Ai noştri din exemplul: Ai noştri tineri la Paris învaţă, este: a) pron.posit+sb; b) adj.pos. N - at.adj; c) pron.pos. N - at.pron.; d) adj.pos. Ac - apoz.; e) pron.pos. Ac - apoz. 459. Mi din exemplele: 10 Mi-am vândut maşina 20 Mi-a vândut o maşină, este: a) 10 pron.pos. în D (pos.) - at.pron.; 20 pron.pers. în D ci; b) 10pron.refl. în D - at.pron.; pron.pers în D - ci; c) 10 pron.pers. în G -at.pron.; 20 pron.pers. în G-ci; d) 10 pron.refl. în D - fără funcţie sintactică; 20 pron.refl. în D-ci; e) 10 pron.pers. în D(etic) fără funcţie, 20 pron.pers. în D-at.pron. 460. Însuşi din exemplul: Iar Narcis văzându-şi chipul în oglinda sa izvorul / însuşi fuse îndrăgitul, însuşi el îndrăgitorul este: a) pron. de înt.sb., adj. de înt. at.adj.; b) adj. de înt. - at.adj.; c) pron. de înt.-sb; adj. de înt.apoz.; d) pron. de înt.-nume pred.; pron. de înt.-sb; e) pron. de înt.-cd(amândouă). 461. Cuvintele subliniate din exemplul: "[...] pământul ce tresare şi parcă-l recunoaşte" sunt: a) pron.rel-cd; conj.fără funcţie; 78
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) adj.relat-at.adj; adv.cm; c) pron.relat-sb; adv.de mod-cm; d) pron.rel. -at.pron adv.-cz; e) pron.rel.-cd; adv.cz. 462. Cuvintele subliniate din propoziţia: Trei nule(1) puse înaintea cifrei unu(2) sau după ea, nu înseamnă acelaşi lucru(3) sunt în cazul: a) toate în Ac; b) 1, 2 N, 3 Ac; c) toate în N; d) 1 N, 2 D, 3 N; e) 1 N, 2 G, 3 Ac. 463. În propoziţia: Era o clasă foarte bună, cu elevi tot unul şi unul, cuvintele subliniate sunt: a) pron. nehot.coordonate şi precedate de adverb; b) numerale cardinale; c) locuţiune pronominală nehotărâtă; d) locuţiune adjectivală; e) locuţiune adverbială. 464. În exemplul: Şi lupul nici una, nici două, hăţ, pe ied de gât!, cuvintele subliniate sunt: a) două num.card.; b) pron.nehot. şi num.card.; c) adj.pron.nehot. şi num.card.; d) locuţ.adv.; e) locuţ.adj. 465. Există un verb la supin în varianta: a) A venit la seceriş de grâu; b) Iarba pare de omăt; c) L-a luat pe nepregătite; d) S-au întâlnit la culesul porumbului; e) Câştigă bani din remaire. 466. Bine din exemplul: Era una dintre cele mai bine femei din oraş este: a) adj.-at.adj.; b) adv.-at.adv.; c) adv.-cm; d) adj. ci; e) adj.-nume pred. 467. Cuvântul subliniat din exemplele: 10 Ei sunt gata de drum 20 Era gata să cadă 30 Gata! este: a) 10, 20, 30 adv.; b) 10, 20, 30 adj.; 79
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 10, 30 adj., 20 adv.; d) 10 adj., 20, 30 adv.; e) 10 adj., 20 adv., 30 interj. 468. Cuvântul subliniat din exemplul: Revine la ora unu este: a) num. card.; b) num. card. cu val.adj.; c) num. card. cu val.subst.; d) pron.nehot.; e) adj.pron.nehot. 469. O din exemplele: 10 O oră să fi fost amici 20 A fost odată un moş şi o babă 30 O faţă râde, alta plânge 40 O iarnă grea s-a abătut asupra ţării este adjectiv pronominal în varianta: a) în toate; b) în 10, 20; c) în 20, 40; d) în 30; e) în 10, 30. 470. Şi din exemplele: 10 Dragi îmi erau mama şi tata 20 Ei îi explic, şi el se uită pe pereţi 30 Nu şi-a adus aminte de nimic 40 Cum l-a văzut l-a şi recunoscut 50 Vino şi vezi este: a) conjct.coord.cop. în toate; b) adv. în toate; c) în 10, 20, 40 conj.coord.adv., în 30 -pron.refl., în 50 adv.; d) în 10, 20, 40 -conj.coord.cop., în 30 pron.refl., în 50 conj.coord.adv.; e) în 10 şi 50 conj.coord.cop.; în 20 conj.coord.adv.; în 30 pron.refl. în 40 adv. 471. De din exemplele: 10 De treci codrii mari de brazi 20 De departe vezi albind 30 Mândra glăsuire a pădurii de argint 40 Strălucea de-ţi lua ochii este: a) în 10, 40 conj., în 20, 30 prep.; b) în toate conjuncţie; c) în toate prep.; d) în 10, 30 conj., în 20, 40 prep.; e) în 10, 30 conjuncţ., în 20, 40 prep. 472. Şi este adverb în varianta: 10 Şi au jucat, şi au băut 20 Cum a intrat, s-a şi aşezat pe pat 30 A venit şi tata 80
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 40 Îmi era drag satul şi Ozana cea frumos curgătoare a) în toate; b) în 20, 30; c) în 10, 20, 30; d) în 30, 40; e) în 10, 30, 40. 473. Cum din exemplele: 10 Cum obosise prea mult, s-a aşezat pe o bancă 20 Cum ai da-o, tot n-o nimereşti 30 Am uitat cum îl cheamă 40 Cum treci Siretul, apa-i rea şi lemnele pe sponci are valoare de conjuncţie în varianta: a) în toate; b) în nici una; c) în 10, 40; d) în 10, 20, 40; e) în 40. 474. Unde din exemplele: 10 Când m-aş pune eu la mintea ta, unde aş ajunge 20 Unde ai învăţat aşa de mult, te doare acum capul 30 Unde s-ar duce în lume, tot acasă se întoarce 40 Unde dai şi unde crapă are valoare de conjuncţie în varianta: a) în toate; b) în nici una; c) în 10, 20, 30; d) în 20; e) în 10, 40. 475. Care din exemplele: 10 Dăm note bune căruia învaţă 20 Am stat în banca în care ai stat şi tu 30 Nu ştiu care fată e mai frumoasă 40 Am uitat de care carte ai nevoie este adjectiv pronominal în varianta: a)în toate; b) în nici una; c) în 10, 40; d) în 20, 30; e) în 30, 40. 476. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 De asemenea oameni avem nevoie 20 S-a purtat cu noi asemenea alor săi 30 Pământul e sub noi, iar cerul deasupra 40 Deasupra oraşului zburau necontenit avioane sunt: a) în 10 adj., în 20, 40 prep., în 30 adv.; b) în 10, 20, 40 adj., în 30 adv.; c) în toate prep.; 81
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) în toate adv.; e) în 10, 20, 30 adv., în 40 prep. 477. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Este plină de graţie în mişcări 20 I-au admirat graţia gesturilor 30 A reuşit graţie efortului 40 S-a declarat mulţumită 50 S-a descurcat la examen mulţumită ţie sunt prepoziţii în varianta: a) în niciuna; b) în 30, 50; c) în toate; d) în 10, 30, 40, 50; e) în 40, 50. 478. Cu are valoare de conjuncţie în varianta: 10 Cu tine a venit şi el 20 Fratele cu sora mea au venit ieri 30 Cu trudă, nu cu nepăsare reuşeşti a) în toate; b) în 20; c) în 10, 20; d) în 20, 30; e) în niciuna. 479. Iar este adverb în varianta: 10 Iar te-ai cufundat în stele 20 Eu scriu, iar el citeşte ce scriu 30 Eu îi spun, iar el doarme 40 Viscolul s-a abătut iar deasupra ţării a) în toate; b) în 10, 40; c) în 20, 30; d) în 10, 30, 40; e) în nici una. 480. Ce din exemplele: 10 Stă ce stă şi pleacă. 20 Ce tânără pare! 30 N-am auzit ce-ai întrebat. 40 Ce nedrept eşti cu ea! 50 Am văzut şi eu ce nedrept eşti cu ea este adverb în varianta: a) în toate; b) în nici una; c) în 10, 20, 40, 50; d) în 20, 40; e) în 10, 30, 50. 481. Toate conjuncţiile şi locuţiunile sunt conclusive numai în varianta: 82
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) deci, fie, ba; b) prin urmare, aşadar, iarăşi; c) în concluzie, nu numai, cât şi; d) aşadar, care va să zică, prin urmare; e) aşa deci, va să zică, iarăşi. 482. Sunt adversative toate conjuncţiile numai în varianta: a) dar, însă, precum şi; b) ba, sau, ci; c) fie, ori, aşadar; d) nici, or, dar; e) ci, ba, cât, însă. 483. În care variantă există numai prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale specifice circumstanţialului de loc: a) în susul, în josul, în stânga; b) în faţă, înaintea, pe marginea, deasupra, în ciuda; c) până, în faţă, după, contrar; d) prin, în centrul, în spatele, în pofida; e) în urma, de la, până la, de departe. 484. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Stai până săptămâna viitoare 20 Aşteaptă până vine şi el 30 Adie un vânt de primăvară 40 Vino de vezi! 50 A venit şi aceea de ne-a promis sunt: a) toate prepoziţii; b) 10, 30 prep., 20, 40 conjuncţ., 50 pron.relat.; c) 10, 30, 50 prep., 20, 40 conj.; d) toate conjuncţ.; e) 10, 20, 30 conjuncţ., 40 prep., 50 pron.relat. 485. În care variantă există numai conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale specifice circumstanţialei cauzale: a) de vreme ce, în timp ce, după ce, căci; b) deoarece, din moment ce, de ce; c) căci, din cauză că, pentru că; d) pe motiv că, întrucât, dat fiindcă; e) deoarece, fiindcă, având în vedere că. 486. În care variantă există numai conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale specifice circumstanţialei concesive: a) deşi, chiar dacă, încât; b) măcar, măcar să, încât să; c) şi de, şi dacă, în caz că; d) cu toate că, deşi, măcar să; e) cu toate acestea, totuşi, cu toate astea.
83
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 487. Cât din exemplele: 10 Nici nu ştii cât îmi eşti de dragă 20 Nu durerea mă supără aşa de rău, cât indiferenţa medicului 30 Cât timp eu stau la televizor, alţii învaţă 40 Ai aflat cât timp a rămas acolo este adjectiv relativ în varianta: a) în toate; b) în nici una; c) în 30, 40; d) în 20, 30, 40; e) în 40. 488. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Cele afirmate sunt conform adevărului 20 Cele afirmate sunt conforme cu adevărul 30 El a reacţionat contrar aşteptărilor 40 Reacţiile lui sunt contrare aşteptărilor noastre sunt: a) 10, 30 prep.pt.D, 20, 40 adj.; b) 10, 30 prep.pt.G, 20, 40 adj.; c) 10, 30 adv., 20, 40 adj.; d) toate prep.; e) 10, 20 prep.pt.D, 30, 40 adv. 489. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu ştie nimeni de ce se întâmplă afară sunt: a) adj.relat. cu prep.; b) pron.relat. cu prep.; c) adv.relat. cu prep.; d) locuţ.adv.; e) locuţ.pronom. 490. În care variantă există numai locuţiuni adverbiale? a) într-adevăr, de mii de ori, vai şi amar de; b) te miri unde, în timp de, din ce în ce; c) pe nemâncate, nas în nas, unul după altul; d) talmeş-balmeş, aşa şi aşa, înainte să; e) de când lumea, tura-vura, în caz de. 491. Cuvintele subliniate din propoziţia: Sânt cu totul de acord cu tine: sunt: a) locuţ.adj.; b) locuţ.pron.; c) locuţ.subst.; d) locuţ.adv.; e) pron.nehot. cu prep. 492. Cuvintele subliniate din exemplul: Mergea din ce în ce mai rău sunt: a) locuţ.pron.; b) locuţ.adj.; c) pron.relat.repetat; d) pron.relat.comp.; 84
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) locuţ.adv. 493. În care variantă există numai adjective fără grade de comparaţie: a) veşnic, total, infinit; b) exterior, lacom, incomensurabil; c) intestinal, etern, precoce; d) optim, supus, suprem; e) minim, penibil, imposibil. 494. Verbele din textul următor: Intră în cameră, se uită puţin la televizor şi apoi îl închise: sunt la timpul: a) toate la prez.; b) toate la perf. s.; c) prez., perf. s., perf.s.; d) perf.s, perf.s., prez.; e) perf.s., prez., perf.s. 495. Verbele din exemplele: 10 Sculaţi voi oropsiţi ai vieţii! 20 Iarba rea din holde piară! 30 Dacă vorbiţi tare, sculaţi copiii, sunt la modul: a) toate la indicativ; b) toate la imperativ; c) 10 imperativ, 20 conjunctiv cu val. de imperativ, 30 indicativ; d) 10 imperativ, 20 conjunctiv, 30 imperativ; e) 10 imperativ, 20 indicativ, 30 indicativ. 496. În exemplul: S-a adresat în scris Majestăţii sale, cuvântul subliniat este: a) pron. de polit.; b) locuţ.subst.; c) locuţ.adj.; d) locuţ.pron. de polit.; e) subst.comp. 497. În care variantă neologismul este scris şi declinat corect: a) N- Ac mass-media; G -D mass-media; b) N- Ac mass-media; G -D mass-medie; c) N- Ac mas-media; G -D mass-mediei; d) N- Ac mas-media; G -D mas-media; e) N- Ac mass-media; G -D mass-mediei. 498. Cuvântul subliniat din exemplul: Oamenii Măriei Sale erau de faţă, este: a) locuţ.pron. de polit.; b) pron. de polit.comp.; c) locuţ.subst.; d) subst.comp.; e) locuţ.adj. 499. Cuvintele subliniate din exemplele: 85
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 10 Nu e prost, dar nu e nici un om incult 20 Niciun student străin nu ştie româneşte la început 30 N-are în minte nici un exemplu măcar, sunt: a) 10, 20, 30 -adj.pron.neg.; b) 10 conj.+art.nehot., 20 adj.pron.neg., 30 conj.+num.; c) 10, 30 conj.+art.nehot., 20 adj.pron.neg.; d) 10, 20 conj.+art.nehot., 30 adj.pron.neg.; e) 10, 30 conj.num., 20 adj.pron.neg. 500. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Nu e prea deşteaptă, dar nici o mediocră nu e 20 Nici o dată n-a vrut să mănânce, ci de mai multe ori 30 Nu i-a dat nicio atenţie sunt: a) toate adj.pron.neg.; b) toate pron.neg.; c) 10 conj.+art.nehot., 20 conj.+num., 30 adj.pron.neg.; d) 10, 20 conj.+num., 30 adj.pron.neg.; e) 10, 20 conj.+art.nehot., 30 adj.pron.neg.
86
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. Formele de G-D ale substantivelor articulate hotărât sunt corecte toate numai în varianta: a) academiei, bunicii, coardei/corzii, dungii; b) academii, bunicăi, corzii, dungei; c) genţii, mamii, fetii, surori; d) lumânării, jelii, femeiei, vulpei; e) uşei, sorei, plăjei, stelii. 2. Formele de G-D ale substantivelor articulate hotărât sunt corecte toate numai în varianta: a) dantelii, odăii, umbrii, zăpadei; b) dantelei, odăii, umbrei, zăpezii; c) olii, secerii, norei, vulpii; d) basmalii, stelei, vămii, năfrămii; e) oalei, nurorii, umbrii, ranei; 3. Cuvintele subliniate din exemplul: Omul ăsta vrea cu tot preţul să plece., sunt: a) locuţ. adj.- cm; b) locuţ. subst.- cm; c) locuţ. adv.- cm; d) locuţ. adv.- cv; e) locuţ. adj.- cv; 4. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu se mai puteau întoarce nici unul, nici altul ., sunt: a) numeral card.- sb, pron. dem.-sb; b) locuţ. pron. – sb.; c) locuţ. adv. - cm; d) pron. nehot.- sb., pron. nehot.- sb.; e) adj. pron. nehot.- sb., adj. pron. nehot.- sb.; 5. Cuvintele subliniate din exemplul: E vreun rău în asta?, sunt: a) pron. nehot.- at. pron.; subst.- nume pred.; pron. dem.- cl; b) adj. nehot.- at. adj.; subst.- nume pred.; pron. dem.- cl; c) adj. nehot.- at. adj.; adj.- nume pred.; pron. dem.- ci; d) pron. nehot.- at. pron.; subst.- sb.; loc. adv.- cm; e) adj. nehot.- at. adj. ; subst.- sb.; pron. dem. cu prep.- ci; 6. Numeralul din exemplul Câteşi patru sunt nişte pisici., este: a) cardinal propriu-zis; b) colectiv; c) multiplicativ; d) distributiv; e) adverbial; 7. Cuvântul subliniat din exemplul: Tu mi-ai spus câte ţi s-au întâmplat de-a doua zi., este: 2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) pron. relat.- sb.; b) adj. relat.- sb. ; c) adv. relat.- cm; d) adj. relat.- cm; e) pron. interog. - cd; 8. Cuvintele subliniate din exemplul: Cine voia să se poarte ca şi când ar mai fi însemnat ceva era luat în derâdere., sunt: a) loc. prep.; b) loc. adj.; c) loc. conj.; d) loc. adv.; e) loc. pron.; 9. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu am de ce mă teme., sunt: a) loc. pron. - ci; b) loc. pron. - cz; c) loc. conj. – fără funcţie sintactică; d) pron. rel. cu prep. – ci; e) pron. rel. cu prep. – cz; 10. Cele din exemplul: Nichifor avea o biciuşcă din cele de cânepă., este: a) art. adj.; b) adj. pron. dem. – ci; c) adj. pron. dem. – at. pron. prep.; d) pron. dem. - cm; e) pron. dem. – at. pron. prep.; 11. În exemplul Gerilă văzu că toţi îi sunt împotrivă., cuvântul subliniat este: a) adv. – nume pred.; b) adv. – cm; c) adj. – nume pred.; d) prep. pt. G; e) prep. pt. D; 12. Sunt derivate cu sufixe toate verbele numai din varianta: a) a repeta, a asculta, a nopta, a explica; b) a brăzda, a pocni, a închipui, a aerisi; c) a cerceta, a pulsa, a învăţa, a vorbi; d) a dărui, a nărui, a învinge, a încreţi; e) a uita, a demoraliza, a încânta, a năduşi; 13. I din exemplul: Blându-i suflet se împarte / Pe văi împrăştiet., este: a) pron. pers. în D - ci; b) pron. pers. în Ac - cd; c) pron. pers. în D – at. pron.; d) verb cop.; e) verb pred. – pred. verb.; 14. În exemplul: După aceea, porni în grabă spre sat., cuvântul subliniat este: 3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) pron. dem. cu prep. – cl; b) pron. dem. cu prep. – ct; c) locuţ. pron.– cl; d) locuţ. adv.– ct; e) locuţ. conj.– fără funcţie sintactică; 15. În care variantă toate adjectivele au patru forme flexionare (terminaţii)? a) actual, adânc, harnic; b) influent, activ, lung; c) vrednic, puternic, mic; d) prietenesc, complet amical; e) blând, albastru, greu; 16. În care variantă există numai pronume personale propriu-zise? 10 Viaţa fiecăruia e în mâinile sale. 20 A cumpărat nişte nimicuri pentru tine. 30 L-am mai văzut cândva. 40 Mi-am riscat singur cariera. a) în 20, 30; b) în toate; c) în 10, 20, 40; d) în 20, 30, 40; e) în 30, 40; 17. În care variantă pronumele este în dativ etic? 10 Şi când gândesc la viaţa-mi. 20 Harap Alb mi ţi-l ia pe zmeu de gât. 30 Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 40 Le are cu concursurile. a) în toate; b) în 2; c) în niciuna; d) în 3,4; e) în 2, 3, 4; 18. În care variantă pronumele personal are valoare neutră? 1 0 O aştept în altă zi. 20 A zbughit-o pe uşă. 30 Le are cu jocurile. 40 Nu-i venea să creadă. a) în toate; b) în 20; c) în 30,40; d) în 20, 30, 40; e) în niciuna; 19. În care variantă există verbe copulative? 10 A ieşit repede. 20 A ieşit ce şia dorit. 30 A rămas uluit. 40 A rămas să ne vedem altă dată. a) în toate; b) în nici una; c) ) în 10, 30; d) ) în 20 ,30; e) ) în 20, 40; 20. A fi este auxiliar în varianta: 10 Aş fi venit şi eu. 20 Filip era cuminte şi înţelept. 30 E noapte. 40 Ea este apreciată de colegi. a) în nici una; 4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) în 20 ,30; c) în 30,40; d) în 10; e) în 10, 40; 21. În care variantă verbele sunt impersonale? 1 Urmează să ne vedem. 2 După comportarea lui n u i se mai cuvine nimic. 3 Îi vine să râdă. 4 Nu se întâlneşte cu nimeni. a) în 10, 20 ,30; b) în toate; c) în nici una; d) în 40; e) în 30, 40; 22. Ce este adverb relativ în varianta: 10 Stă ce stă şi pleacă. ai făcut! 30 Nu ştii ce bine i-a mers. 40 Nu este ce pare a fi. a) în toate; b) în 10, 30; c) în 10, 20 ,30; d) în 30; e) în 20;
20 Ce mare te-
23. În care variantă există locuţiuni adverbiale predicative? 10 Fără doar şi poate că ai dreptate. 2 0 El vine fără doar şi poate. 30 Cât peaci să cadă. 40 Cu neputinţă să nu vină şi el. a) în toate; b) în 10 ,20; c) în 10; d) în 30, 4; e) în 10,30, 40; 24. Unde este adverb nehotărât în varianta: 10 Unde s-ar duce de departe, tot în ţară se întoarce. 20 Unde n-ai învăţat nimic, n-ai rezolvat testul. 30 Unde mergi fără mine. 40 Nimeni n-a aflat locul unde s-a ascuns. a) în toate; b) în 20,40; c) în 10,40; d) în 10; e) în 10,20; 25. Cum este adverb nehotărât în varianta: 1 Cum ai da-o tot nimereşti. 2 Cum ajungi la vamă îţi cere paşaportul. 3 Nu mai ştia nici cum îl cheamă. 4 Cum te cheamă măi, copile?. a) în toate; b) în nici una; c) în 20; d) în 20, 30, 40; e) în 10; 26. În care variantă există numai adjective pronominale? 5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) Altă variantă nu ai?; b) Colega dumneavoastră întârzie. c) Figura dumneaei mi-e cunoscută. d) A intrat colega căreia i-am dat caietul. e) Faţa dumitale mi-e cunoscută. 27. Cuvintele subliniate din exemplul: Mai stai un moment cu mine., sunt: a) adj. pron. nehot; subst.; b) num. card. cu val. adj.; subst.; c) art. nehot. proclitic; subst.; d)num. card.; adv. de timp; e) locuţ. adv.. 28. Şi este conjuncţie adversativă în varianta: 10 Învaţă toată ziua, şi tot nu ştie. 20 Ai venit şi tu? 30 Nici el n u-şi dă seama. 40 Cântă şi dansează toată ziua. a) în 20; b) în 10; c) în 10, 20; d) în 20, 40; e) în 30; 29. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu vă daţi seama de ce groază ne stăpânea atunci., sunt: a) locuţ. adv.- cm; b) locuţ. pron. - ci; c) adj. pron. - at. adj; d) locuţ. conjuncţ.- fără funcţie sintact.; e) locuţ. adj. – at. adj; 30. Care dintre variante este corectă? a) Am primit cartea care mi-ai trimis-o. b) Aveau decât o viaţă. c) Le scriu dragelor mele colege. d) Mă sfiii şi de data asta în faţa lui. e) Eu veni după tine. 31. Şi din exemplul: A venit şi el cu noi., este: a) conj. coord.cop.; b) conj. coord. adv.; c) conj. coord.concl.; d) adverb cu funcţie sintactică; e) adverb fără funcţie sintactică; 32. În care dintre variante există numai pronume negative? a) nimeni, nimic, niciunul, niciuna; b) nicicum, nicicând, niciunde,nimica; c) nimicuri, niciodată, nicio, nicăieri; d) niminea, nicicun, nicidecum, nici naiba; e) nimic, niciodată, nicăieri, nici ea; 6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 33. În care variantă toate verbele sunt copulative? a) a se face, a se preface, a se crede, a reprezenta; b) a fi, a ajunge, a ieşi, a deveni, a părea; c) a însemna, a se părea, a-i veni, a se socoti; d) a reveni, a constitui, a face, a apărea; e) a considera, a reieşi, a ieşi, a ajunge; 34. În care variantă există numai adverbe fără funcţie sintactică? a) şi, iar, aşa, aici; b) nici, ba, doar, aidoma; c) vreo, astfel, nu; d) chiar, mai, încă, decât; e) tot, adică, prea, cum; 35. Adjectivul pronominal nehotărât se acordă cu substantivul: a) în gen şi număr; b) în caz şi număr; c) în gen, număr şi caz; d) în gen şi caz; e) în gen, număr, caz, persoană; 36. Ce din exemplul Nu-mi amintesc ce a vrut el să devină., este: a) pron. rel. Ac. - cd; b) pron. rel. Ac. - ci; c) adv. rel. - cm; d) pron. rel. N. – nume pred.; e) pron. rel. N. – sb.; 37. Cuvintele subliniate din exemplul: A fi fost lăudat, atunci m-ar fi deranjat., sunt corect analizate în varianta: a) condiţ. perf. activ – pred. verb.; b) inf. perf. activ – cm; c) ind. prez. pasiv – sb.; d) condiţ. perf. pasiv – pred. verb. ; e) inf. perf. pasiv – sb.; 38. În exemplul: S-ar putea proba cu documente., verbul proba este la: a) inf. activ – cd; b) inf. refl. – sb; c) inf. refl. – cd; d) condţ. refl. – sb; e) inf. refl. – ci; 39. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Ce e atât farmec în privirea lui? 20 E atât de cald afară! 30 De ce ai stat atâta timp acolo? sunt: a) în 10, 30 adj. – at. adj., în 20 adv. cu prep.-cm; b) în10, 20 adv. – cm, în 30 adv. - cm; c) în 10, 20, 30, adj – at. adj.; d) în 10, 20, 30, adv. - cm; 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) în 10, 30, adj – at. adj.; în 20 locuţ. adv. - cm; 40. Care dintre variante este corectă: a) Are destui de mulţi prieteni.; b) Eu primii două scrisori, iar el primi doar una.; c) Şi-a revândut din nou maşina.; d) Ducem-aş şi m-aşi tot duce; e) L-am rugat frumos, dar însă m-a refuzat.; 41. Cuvintele subliniate din exemplul: S-a pierdut cu totul., sunt: a) locuţ. adj.; b) locuţ. pron.; c) locuţ. adv.; d) locuţ. subst.; e) subst. compus; 42. În exemplul La miezul nopţii va cădea o stea., cuvintele subliniate sunt: a) locuţ. subst.; b) prep. + locuţ. subst.; c) locuţ. prep. + subst. în G; d) prep. + subst. compus; e) prep. + subst. în Ac + subst. în G ; 43. Până, până ce, până la, până să sunt în ordine: a) prep., prep. + pron. rel., prep. + prep., prep. + conj.; b) conj., locuţ. conj., locuţ. prep., locuţ. conj.; c) conj. sau prep., locuţ. adv., locuţ. prep., conj. compusă; d) conj., locuţ. conj., locuţ. conj., prep. compusă; e) prep. sau conj., locuţ. conj., prep. compusă, locuţ. conj. ; 44. Cuvintele subliniate din exemplul: Au venit colegi de la nu mai ţin minte ce facultate., sunt: a) locuţ. adj., pron. nehot.; b) locuţ. pron.; c) locuţ. adv.; d) propoziţie; e) locuţ. subst.; 45. În exemplul: Aşa s-a putut demonstra compoziţia soluţiei., cuvintele subliniate sunt: a) verb refl. (pred.) + verb activ (sb.) + subst. (sb.); b) verb activ (pred.) + verb refl. (cd) + subst. (sb.) ; c) verb refl. (pred.) + verb activ (sb.) + subst. (cd); d) verb refl. (pred.) + verb refl. (sb.) + subst. (sb.); e) verb refl. (pred.) + verb refl. (sb.) + subst. (cd); 46. În exemplul: Ce-am făcut şi de ce am făcut aşa, n-am să ştiu niciodată., cuvintele subliniate sunt: a) pron. relat. (cd), locuţ. pron. (cd); b) pron. relat. (cd), locuţ. adv. (cm); 8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) pron. relat. (cd), pron. relat. cu prep. (cz) ; d) adv. relat. (cm), pron. relat. cu prep. (ci); e) pron. relat. (cd), locuţ. conjuncţ. (fără funcţie sintactică); 47. Pronumele din fraza: Nu mi-au spus de cine le e frică., sunt: a) pers. (ci), interog. (cz), pers. (cd); b) pers. (ci), interog. (sb.), pers. (ci); c) refl. (ci), relat. (cz), pers. (ci); d) pers. (ci), relat. (ci), pers. (ci); e) refl. (cd), relat. (ci), pers. (cd); 48. În exemplul: Ce noroc am avut să-mi ieşi în cale! a) adv. (cm), pron. pers. (ci); b) pron. rel. (at. pron.), pron. pers. (ci); c) adj. interog. (at. adj.), pron. pers. (at. pron.); d) adv. (cm), pron. pers. (dativ etic, fără funcţie didactică); e) adj. pron., (at. adj.), pron. pers. (ci); 49. Cuvintele subliniate din fraza: Nu rămânea niciodată pasiv la ce se spunea despre el., sunt: a) pron. rel. - sb.; b) pron. rel. - cd; c) pron. rel. - ci; d) locuţ. pron. - ci; e) locuţ. adv. - ci; 50. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu mă interesează cine e, al cui e şi unde e acum., sunt: a) cine, al cui – pron. rel. (sb.), unde- adv. (cl); b) cine, al cui – pron. rel. (nume pred.), unde- adv. (cl); c) cine – pron. rel. (sb.), al cui – pron. rel. (nume pred.), unde- conjuncţ.; d) cine, al cui – pron. interog. (sb.), unde- conjuncţ.; e) cine – pron. rel. (nume pred.), al cui – pron. interog. (at. pron.), unde- adv. (cl); 51. Pronumele din propoziţia: Tot timpul i-a controlat viaţa personală., este: a) pron. pers. – ci în D; b) pron. pers. – ci în G; c) pron. pers. – at. pron. în D; d) pron. pers. – cd în Ac; e) pron. pers. în D – cu val. neutră fără funcţie sintactică; 52. Cuvintele subliniate din exemplul: Dar ce rău mare ţi-am făcut?, sunt: a) adv. (cm), adj. (cm); b) adv. (cm), adj. (cd) ; c) pron. rel. (at. pron.), subst. (cd); d) adj. pron. relat. (at. adj.), subst. (cd); e) pron. interog. (at. pron.), subst. (cd);
9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 53. Cuvintele subliniate din exemplul: Ce e acum afară? E primăvară sau ce e?, sunt: a) pron. rel. – nume pred.; b) pron. interog. – cd; c) pron. interog. – cd., pron. rel. – sb.; d) pron. interog. – sb.; e) pron. interog. – nume pred., pron. interog. – cd; 54. Cuvintele subliniate din exemplul: A cumpărat nimicuri de care nici nu are nevoie., sunt: a) subst. – cd, pron. rel. – ci; b) pron. neg. – cd, pron. rel. –at. pron. ; c) subst. - cm, pron. rel. –at. pron.; d) subst. - cd, adj. pron. – at. adj.; e) subst. - cd, pron. rel. –cz.; 55. Cuvântul subliniat din exemplul: M-a întrebat de-al tău confrate., este: a) pron. pers. – ci; b) adj. pos. - at. adj.; c) pron. pos.- at. pos.; d) pron. pos.- ci; e) pron. pos.- c. ag.; 56. În exemplul: Ea a fost întotdeauna corectă, pentru asta au şi apreciat-o., cuvintele subliniate sunt: a) locuţ. pron. – cs; b) locuţ. adj – cs; c) locuţ. adv. – cz; d) locuţ. pron. – cz; e) locuţ. conjuncţ. conclusivă; 57. Cuvintele subliniate din exemplul: S-a săturat de atâta bine., sunt: a) atâta - pron. nehot. /at. pron., de bine – adv /cz; b) atâta –adj. pron. nehot. /at. adj., de bine – adv /ci; c) de atâta - pron. nehot. /ci, bine – adv /cm; d) atâta –adj. pron. nehot. /at. adj., de bine – subst. /ci; e) atâta – locuţ. adv. /at. adv., de bine – subst. /ci; 58. Au devenit substantive prin conversiune din verbe la supin cele din varianta: 10 Învăţatul pe de rost nu dă rezultate totdeauna. 20 Mersul pe jos e sănătos. 30 Învăţatul ştie mult mai mult în comparaţie cu alţii. 40 Râsul îngraşă. a) toate; b) nici unul; c) 20, 40; d) 10, 20; e) 10, 20, 40;
10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 59. Au forme speciale pentru toate persoanele numai verbele din varianta: 10 Mă doare capul. 20 Îmi place muzica. 30 Aleargă după doi iepuri. 40 Vacanţa durează două săptămâni. a) 30; b) toate; c) 10, 30; d) 10, 20, 30; e) 30, 40; 60. Nu se conjugă la toate persoanele toate verbele din seria: a) a urma, a se convinge, a se stabili; b) a se cuveni, a durea, a reieşi; c) a plăcea, a se aştepta, a-şi aminti; d) a constitui, a se forma, a se ţine; e) a lătra, a se acri, a se abilita; 61. Sunt la reflexiv pasiv verbele din varianta: 10 Iarna se înserează devreme. 20 Toamna plouă mai tot timpul. 30 Magazinele se deschid la ora 6. 40 Azi se ţin cursurile în amfiteatru. a) în toate; b) în 10, 20; c) în 40; d) în 10, 20, 30; e) în 30, 40; 62. A fi din exemplele: 10 Afară-i vânt şi vreme rea. 20 Toţi erau aşteptaţi cu nerăbdare. 30 Să fi avut bani mulţi, aş fi dat şi la alţii. 40 Noaptea e pustie., este auxiliar în varianta: a) în toate; b) în niciuna; c) în 20, 30; d) în 20; e) în 40; 63. Sunt articulate toate substantivele numai în varianta: a) sanda, baclava, balama; b) Floarea, cafeaua, macara; c) lecţii, femeii, staţii; d) fetei, mamei, serbării; e) lui Radu, basma, macara; 64. Sunt în cazul dativ toate pronumele din varianta: a) la câţi, la toţi, altcuiva; b) câtorva, altcuiva, la altcineva; c) cui, cuiva, altceva; d) oricui, la oricare, nimănui; e) cuiva, căruia, cui; 65. Nu au forme de G-D toate pronumele din varianta: a) ce, ceva, altceva, alde; 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) orice, cine, alde; c) nişte, nimic, cineva; d) unul, altceva, atâta; e) vreunul, alde, altceva; 66. Sunt invariabile ca număr (au forma de singular identică cu cea de plural) toate substantivele din seria: a) învăţătoare, pui, cui; b) educatoare, nume, ciocoi; c) baci, privighetoare, zori; d) răţoi, câlţi, tăiţei; e)matrice, mass-media, lămâi; 67. Sunt invariabile ca număr (au forma de singular identică cu cea de plural) toate substantivele din seria: a) ochi, câlţi, anale; b) vânzătoare, ardei, lămâie; c) unchi, prenume, genunchi; d) autoare, răţoi, cucui; e) soare, linte, mazăre; 68. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Rudele mele precum şi toţi ai lui erau de faţă. 20 Ai scris tot subiectul, prin urmare rezultatul e clar. 30 Care va să zică, tu crezi că n-am dreptate?, sunt: a) adverbe compuse; b) conjuncţii compuse; c) locuţ. adv.; d) locuţ. conjuncţ.; e) 10, 20 locuţ. conjuncţ., 30 locuţ. subst.; 69. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Unul vine, iar altul pleacă. 20 Ai trecut iar pe strada mea. 30 Se sperie şi de umbra lui. 40 Nu e nici drum, nici potecă., sunt: a) 10, 40 conj., 20, 30 adv.; b) toate conj.; c) toate adv.; d) 10, 30, 40 conj., 20 adv.; e) 10,30 adv., 20, 40 conj.; 70. În care variantă acordul este corect: 10 Majoritatea colegilor (a) au (b) ales a doua soluţie. 20 Majoritatea nordicilor este blondă (a)/ sunt blonzi.(b) 30 Majoritatea grupei a luat (a)/ au luat (b)note mari. 40 Majoritatea avioanelor soseşte (a)/ sosesc (b)la timp. a) 1 a, 2 a, 3 a, 4 a; b) 1a,b, 2a,b, 3 a, 4 a,b; c) 1a, 2a, 3 b, 4 b; d) 1b, 2b, 3 b, 4a; e) 1b, 2b, 3 a, 4 b;
12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 71. Care este varianta corectă: 1 dragile mele, întâile zile(a), dragele mele, întâile zile (b) 2 iarăşi, totuş, acelaşi (a), iarăşi, totuşi, acelaşi (b) 3 uşe, plaje, coajă (a), uşă, plajă, coajă(b). a) 1 a, 2 a, 3 b; b) 1 b, 2 b, 3 b; c) 1 a, 2 b, 3 b; d) 1 a, 2 a, 3 a; e) 1 b, 2 b, 3 a; 72. Cuvintele subliniate din exemplul: Pericolul îl simţi şi mai de departe., sunt: a) adv. de mod (mai)+ locuţ. adv. de loc (de departe); b) adv. de mod (mai)+ prep. (de) + adv. (departe); c) ) adv. de aproximaţie (mai)+ locuţ. adv. de mod (de departe); d) ) adv. de loc cu prep. la comparativ de superioritate; e) adv. iterativ (mai)+ locuţ. adv. de mod (de departe); 73. Modul şi timpul corect al verbelor din exemplul: „Şi dimineaţă, când a veni cerbul la izvor să beie apă…”, sunt corecte în varianta: a) inf. prez., conj. prez.; b) conjunct., conjunct.; c) indic. viitor anterior, conjunct. prez.; d) indic. viitor, conjunct. perf.; e) indic. viitor, conjunct. prez.; 74. Cuvintele subliniate din exemplul: „Merse, merse, până ce i se sparseră şi opincile astea.” sunt: a) locuţ. conj.; b) locuţ. pron.; c) locuţ. adv.; d) pron. relat. + cu prep.; e) locuţ. adj.; 75. Cuvintele subliniate din exemplul: În vreme ce eram copil, păduri cutreieram., sunt: a) locuţ. conj., cd.; b) locuţ. conj.; nume pred.; c) locuţ. adv., nume pred.; d) locuţ. conj., cm.; e) locuţ. pron., cd; 76. Cuvintele subliniate din exemplul: De când era el tânăr, lumea-i părea îngustă., sunt: a) locuţ. conj.- adv (cm); b) locuţ. conj.- adj. (cm); c) adv. cu prep.(ct) – adj. (nume pred.); d) adv. cu prep.(ct) – subst. (cd); e) locuţ. conj.- adj. (nume pred.);
13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 77. Cuvintele subliniate din exemplul: Când ne-a văzut pe loc ne-a sărit înainte., sunt: a) adv. relat. (ct) – subst. cu prep. (cl); b) conjuncţie - subst. cu prep.. (cl); c) adv. relat. (ct) – locuţ. adv. (cm); d) adv. relat. (ct) – locuţ. adv. (ct); e) conjuncţie - locuţ. adv. (ct); 78. Cuvintele subliniate din exemplul: De jur împrejur, ca şi cum s-ar ţine de mână, stau munţii cu piscuri înalte., sunt: a) adv. compus (cl), locuţ. conj., subst. cu prep. (ci); b) adv. compus (cm), locuţ. conj., subst. cu prep. (cm); c) locuţ. adv. (cm), locuţ. conj., subst. cu prep. (at. subst. prep.); d) locuţ. adv. (cl), locuţ. adv. (cm), subst. cu prep. (at. subst. prep.); e) locuţ. adv. (cl), locuţ. conj., subst. cu prep. (at. subst. prep.); 79. Cuvintele subliniate din exemplele: Se pare cum că alte valuri/Cobor mereu pe-acelaşi vad., sunt: a) locuţ. conj., adj. pron. de identitate (at. adj.); b) locuţ. adv. (cm), pron. de identitate (ci); c) locuţ. conj., pron. de identitate (cl); d) locuţ. adv. (cm), pron. de identitate (at. pron. prep.); e) adv. compus (cm), adj. de identitate (at. adj.); 80. Pronumele din exemplul: Şi inima-mi bate mai aprig în piept. este: a) pron. pos. în D (at. pron.); b) pron. pers. în D (at. pron.); c) pron. refl. în D (at. pron.); d) pron. pos. în G (at. pron.); e) pron. pers. în D (etic), fără funcţie sintactică; 81. Verbele din exemplul: Să trăiţi, copii! Să rămâneţi sănătoşi şi nu uitaţi de mine., sunt la modul: a) conjunct., conjunct., conjunct.; b) conjunct., conjunct., indic.; c) conjunct. (cu val. de imperativ), conjunct. (cu val. de imperativ), imperativ; d) conjunct., conjunct. (cu val. de imperativ), indic.; e) conjunct. (cu val. de imperativ), conjunct., imperativ ; 82. Cuvintele subliniate din propoziţia: Şi era una la părinţi., sunt: a) pron. nehot. (sb), subst. cu prep. (cl); b) adj. pron. nehot. (nume pred.), subst. cu prep. (cl); c) num. card. cu val. subst. (nume pred.), subst. cu prep. (cl); d) num. card. cu val. subst. (nume pred.), subst. cu prep. (ci); e) adj. pron. nehot. (sb), locuţ. adv. (cl); 83. Cuvântul subliniat din exemplul: Întrucât condiţiile au fost îndeplinite, putem trece mai departe., este: a) adv. compus (cz); 14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) adv. compus (cm); c) adv. compus (cdţ); d) prep. compusă; e) conjuncţie compusă; 84. Cuvintele subliniate din exemplele: Este cu putinţă ca unul să citească ce au scris alţii., sunt: a) locuţ. adv., pron. nehot.; b) locuţ. adj., pron. nehot.; c) locuţ. adv., adj. pron. nehot.; d) locuţ. adv., num. card. cu val. subst.; e) locuţ. adj., num. card. cu val. adj.; 85. Cuvintele subliniate din exemplul: Pentru că domnul lup ministrul ce neaţi dat…de tot ne-a împuţinat., sunt: a) adj. relat., pron. nehot. cu prep.; b) pron. rel., locuţ. adv.; c) ) pron. rel., pron. nehot. cu prep.; d) adj. rel., locuţ. adj.; e) pron. rel., locuţ. pronom.; 86. În versurile: Că-n ea s-au îngropat mereu/ Ai mei ş-o să mă-ngrop şi eu. cuvintele subliniate sunt: a) pron. pos., conj. coord. cop.; b) pron. pos., conj. coord. adv.; c) pron. pos., adv; d) adj. pos., adv; e) adj. pos., conj. coord. cop.; 87. Verbele din exemplele: 10 O veni ea şi vremea mea. 20 O fi citit şi ea ceva. 30 O fi citind şi ea ceva. 40 Voi fi citit şi eu mai mult ca tine., sunt la modul şi timpul: a) 10,30 ind. viitor, 20, 40 ind. viitor, anterior; b)10, 20 ind. viitor, 30, 40 prezumtiv perf.; c) toate la prezumtiv perf.; d) 10 ind. viitor, 20 prezumtiv perf., 30 prezumtiv prez., 40 ind. viitor ant.; e) 10, 30 prezumtiv prez., 20, 40 prezumtiv perf.; 88. Verbul subliniat din exemplul: „V-am spus cum mi se pare de nu îţi fi uitat...” este la modul şi timpul: a) condiţ. perf.; b) infinit. pasiv perf.; c) conj. perf.; d) infinit. prez. pasiv; e) indic. viitor popular; 89. Verbele din exemplul: Când oi vorbi acolo-n adunare/ Toţi cititorii mei vor fi vorbit., sunt la modul şi timpul: a) indic. viit. pop., indic. viit. anterior; b) prezumtiv prez., prezumtiv perf.; 15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) indic. viit. pop., prezumtiv perf.; d) prezumtiv prez., indic. viit. anterior; e) prezumtiv perf., indic. viit. pop. ; 90. Verbele a duce, a vedea au forma corectă numai în varianta: a) ducem-aş, vedea-te-aş; b) duce-m-aş, vedea-te-aş; c) ducemaş, vedeaş; d) duce-m-aşi, vedea-te-aşi; e) duce-m-aşi, vedeateaşi; 91. Verbele a şti, a scrie sunt corect scrise numai în varianta: a) aş şti, să şti, aş scri, să scri; b) aşi şti, să ştii, aşi scrie, să scri; c) am şti, să ştii, aş scrie, să scriem; d) a-şi şti, să ştii, a-şi scrie, să scrişi; e) ar ştii, să ştii, ar scri, să scrii; 92. Verbele sunt scrise la forma corectă numai în varianta: a) închin-are-aş şi n-am cui; b) închinareaş şi n-am cui; c) închinare-aşi şi n-am cui; d) închinare-aş şi n-am cui; e) închinare-aşi şi nam cui; 93. Cuvântul subliniat din exemplul: Merge pe dibuite., este: a) locuţ. adj.; b) vb. la participiu cu prep.; c) vb. la supin; d) adv. cu prep.; e) locuţ. adv.; 94. Cuvântul subliniat din exemplul: De s-ar face dealul şes/ Şi pădurea drum de mers., este: a) vb. la supin; b) vb. la participiu cu prep.; c) subst. cu prep; d) adj. cu prep ; e) locuţ. adv.; 95. Sunt derivate cu sufixe de la interjecţii toate verbele din varianta: a) a lătra, a miorlăi, a trânti; b) a bufni, a pocni, a bâzâi; c) a ciocăni, a flecări, a scârţâi ; d) a bubui, a văicări, a tuna; e) a detona, a fâşâi, a rage; 96. În care variantă există adverbe provenite din alte părţi de vorbire: 1 Fluieraş de os mult zice duios. 2 Era frumoasă foc. 3 A răspuns răspicat. 4 Răspunsul ei e răspicat. 5 Comportarea ei era de neînţeles. 16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) în toate; b) în 1, 3; c) în 1, 2, 3; d) în 3, 4; e) în 1, 4, 5; 97. Cuvintele subliniate din exemplul: Ce bine-mi poţi da tu? , sunt: a) adv. (cm), adv. (cm); b) pron. interog (at. pron.), adv. (cm) ; c) adv. interog. (cm), adj. (cd) ; d) adj. pron. interog (at. pron.), subst. (cd); e) pron. interog. (cm), subst. (cd); 98. Cuvintele subliniate din exemplul: Ne-am luptat şi noi pe-aici / Cu greul şi cu moartea. , sunt: a) conjuncţ. coord. cop. – subst. cu prep. ; b) conjuncţ. coord. adv. – adj. cu prep.; c) adv. – adv. cu prep.; d) conjuncţ. coord. cop. – locuţ. adv.; e) adv. – subst. cu prep. ; 99. Cuvintele subliniate din exemplul: Ia, că e şi Roată al nostru aici!, sunt: a) verb la imperativ (pred. verb.); pron. pers. (at. pron.); b) interj., adj. pron. (at. adj.) ; c) verb la indic. prez. (pred. verb.); adj. pos. (at. adj.); d) interj., pron. pos. (at. pron.); e) interj., pron. pers. (at. pron.); 100. În care variantă prepoziţia nu este corect folosită: 1 0 Un bătrân atât de simplu după vorbă, după port. 20 Dupe mine, faci cum crezi. 30 Să iei cartea după scaun. 40 Medicamentele se iau după masă. a) în 20, 30; b) în toate; c) în 20, 40; d) în nici una; e) în 10, 40; 101. Fie din exemplele: 10 Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea 20 Fie şi cum zici tu 30 Ajungem acolo fie ploaie, fie viscol, fie ger. este verb în varianta: a)10, 20; b) în toate, în niciuna; c) în 30; d) în 10, 30; e) în 20, 30. 102. Fie din exemplele: 10 O aleg oricum, fie albă, fie neagră 20 Fie pace în lume! 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 30 Fie ce-o fi, tot mă duc este conjuncţie în varianta: a) în 20; b) în 10; c) în 30; d) în toate; e) în 20, 30. 103. Cuvântul subliniat din exemplele: 10 Pe drum au discutat ba una, ba alta 20 De câte ori îl rugam îmi răspundea cu un ba categoric 30 Ba voia, ba nu voia să vină 40 Ba nu era răspunsul lui la toate rugăminţile mele este adverb în: a) în toate; b) în 20; c) în 40; d) în 10, 30; e) în 20, 40. 104. Verbul din exemplul: Va fi dorind şi el tot asta? este la modul şi timpul: a) indic.viit.; b)indic.viit.anterior; c) indic.viit.popular; d)prezumtiv prez.; e) prezumtiv perf. 105. Cuvintele subliniate din exemplul: I-a zis-o cu o anume intenţie sunt: a) pron.pers(cd) –adv.(at.adv.); b) pron.pers(cd) –adv. cu prep.(cm); c) numeral cu val.adj..(fără funcţie sintactică) –adj.(at.adj.); d) pron.pers(cd) –adj. cu prep.(cs); e) pron.pers. cu val. neutră(fără funcţie sintactică) –adj.(at.adj.). 106. Cuvintele subliniate din exemplul: Am negat asta din capul locului sunt: a) locuţ.adv.(ct); b) locuţ.adj.(cm); c) locuţ.subst.(ct); d) locuţ.adv.(cm); e) locuţ.adj.(cm). 107. Substantivele subliniate din exemplele: 10 Toamna începe culesul viilor 20 Plimbatul în aer liber este benefic organismului 30 Rănitul a fost internat imediat sunt provenite din verbele la supin în exemplele: a) în 10; b) în 10, 20; c) în 20, 30; d) în 40; e) în toate.
18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 108. În exemplul: El era mai mult ironic decât sincer, cuvintele subliniate sunt: a) adj.(cm); b) adj.(nume pred.); c) adv.(cm); d) adv.(nume pred.); e) locuţ.adv.(fără funcţie sintactică). 109. În care dintre variante formularea este corectă: 10 Secţia de nou(a) născuţi / noi(b) născuţi 20 Erau puţin(a) melancolici / puţini(b) melancolici 30 Am discutat cu noua(a) venită /nou(b) venita a) 10 b, 20 a, 30 a; b) 10 b, 20 b, 30 b; c) 10 a, b; 20 a, b; 30 a, b; d) 10 a, 20 a, 30 b; e) 10 a,b b; 20 a, 30 b. 110. În exemplul: Nu-i era rudă nimănui, cuvântul subliniat este: a) adj.pron.neg.(at.pron.genit.); b) adj.pron.neg.(at.pron. în D); c) pron.neg.( at.pron.genit.); d) pron.neg.(nume pred. În D); e) pron.neg.(at.pron. în D). 111. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 La examen a răspuns în urma-ţi 20 Mergea pe stradă în urma-ţi 30 Ajuns la şcoală în urma ta sunt: a) 10, 20 pron.pers. în D; 30adj.pos. în Ac; b) 10, 20 –adj.pos. în D; 30 adj.pos. în Ac; c) toate adj.pos. în G; d) 10, 20 pron.pers. în D; 30 pron.pos. în N; e) 10, 20 –pron.pers. în D; 30 pron.pers. în Ac. 112. Tare din exemplul: Drumul i se păruse tare obositor este: a) adj.(fără funcţie sintactică); b) adv..(fără funcţie sintactică); c) adj.(cm); d) adv.(cm); e) adj.(nume pred). 113. În care variantă toate substantivele terminate în ă sunt masculine: a) popă, vlădică, tilincă; b) cătană, paşă, bâlbâilă; c) papă, vlădică, tată; d) cătană, vodă, paşă; e) vlădică, bădiţă, opincă. 114. În care variantă toate substantivele terminate în ă sunt de genul masculin: 19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) paşă, vodă, lobodă; b) neică, bâlbâilă, codană; c) bădiţă, neiculiţă, căinţă; d) vodă, neicuţă, paşă; e) popă, pască, bădiţă. 115. În care variantă există numai substantive feminine terminate la singular în i: a) azi, joi, mai; b) ieri, luni, zi; c) lămâi, gunoi, joi; d) astăzi, ieri, vineri; e) joi, marţi, zi. 116. Substantivele: 10 euro, 20 cacao, 30 peso, 40 zero sunt la genul: a) 10, 30 m; 20 fem., 40 n ; b) 10, 20 m; 30, 40 n.; c) 20, 30 m; 10, 40 n.; d) toate sunt la genul masculin; e) 10, 40 m; 20, 30 fem. 117. Cuvintele subliniate din exemplul: Ne vedem la Paştele cailor sunt: a) locuţ.subst; b) locuţ.adv; c) locuţ.adj; d) subst. compus; e) adv. compus. 118. În exemplul: Alter ego este al doilea eu, cuvintele subliniate sunt: a) subst. compus(sb); b) subst. compus(nume pred.); c) locuţ.subst.(sb); d) locuţ.subst.(nume pred.); e) locuţ.adj.(nume pred.). 119. Cuvintele subliniate din exemplul: Problema era aparent atât de simplă la prima vedere sunt: a) adj.- adv. cu prep.; b) adj. –adj. cu prep.; c) adj, - locuţ.adv.; d) adv. –adv. cu prep.; e) adv. –locuţ.adv. 120. În exemplul: A trecut ceva timp de atunci, cuvântul subliniat este: a) pron.nehot în N; b) pron.nehot în Ac; c) adj.pron.nehot în Ac; d) adv. de mod de aproximaţie; e) adj.pron.nehot. în N.
20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 121. Pe urmă din exemplul:Pe urmă a intervenit şi el este: a) locuţ.adv.(ct); b) locuţ.adv.(cm); c) locuţ.subst.(ct); d) subst. cu prep.(cm); e) locuţ.adj.(ct). 122. Cuvintele subliniate din exemplul: A primit o pătrime din ce i se cuvenea sunt: a) subst.(cd) –pron.relat.(sb): b) numeral fracţ.(sb) –pron.relat.(sb); c) numeral distributiv(cd) –pron.relat.(ci); d) numeral fracţ.(cm) –pron.relat.(sb); e) numeral fracţ.(cm) –adj.relat.(at.adj.). 123. În exemplul: O lovitură e de ajuns, cuvântul subliniat este: a) locuţ.adj.; b) locuţ.adv.; c) verb la supin; d) verb la participiu c u prep; e) adv. cu prep. 124. A din exemplele: 10 O carte a acestui scriitor nu mai este în librării. 20 A ta este pe primul loc. 30 A învăţat destul. 40 Fluieră a pagubă este articol în varianta: a) în 10, 40; b) în 10, 20, 40; c) în 10, 20; d) în 10; e) în 30, 40. 125. Nici din exemplele: 10 Azi nu e nici nor, nici vânt 20 Nici nu s-a gândit să răspundă 30 Nu vine nici mâine la şcoală este adverb în varianta: a) în 10, 20; b) în niciuna; c) în 10, 30; d) în toate; e) în 20, 30. 126. În care dintre variante există numai conjuncţii subordonatoare specifice circumstanţiale cauzale: a) deoarece, întrucât, căci; b) încât, fiindcă, să; c) din cauza, din pricina, pe motiv; d) întrucât, deşi, deci; e) deoarece, de, chiar de. 21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 127. Când din exemplul; Vine la şcoală când pregătit, când nepregătit, este: a)adv.relat.; b) conjuncţ.coord.adv.; c) conjuncţ.subord. concesivă; d) adv.interog.; e) conjuncţ.coord. conclusivă. 128. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Merge la şcoală fie pe vreme bună, fie pe vreme rea 20 Fie şi de data asta după voia ta 30 Când plânge, când râde 40 Atunci să vii, când te chem sunt conjuncţii în varianta: a) 20, 30; b) 10, 20; c) 10, 30; d) 30, 40; e) 20, 40. 129. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Toamna târziu, seninul nopţilor părea presărat cu argint 20 Târzie toamnă e acum sunt: a) 10 adj.(at.adj.), 20 adj.(at.adj.); b) 10 adv.(at.adv.), 20 adj.(at.adj.); c) 10 adv.(cm), 20 adj.(nume pred.); d) 10 adv.(ct), 20 adj.(at.adj.); e) 10 adv.(ct), 20 adj.(cm). 130. Dintre părţile de vorbire nu pot fi părţi de propoziţie: a) numai prepoziţia şi conjuncţia; b) numai articolul, prepoziţia; c) numai articolul, prepoziţia şi conjuncţia; d) articolul, prepoziţia şi conjuncţia, unele adverbe; e) articolul, prepoziţia şi conjuncţia, unele adverbe, unele interjecţii. 131. Formele verbale sunt scrise corect numai în varianta: a) da-ţi-l-aş şi nu l-aş da; b) da-ţi-l-aş şi nu l-aşi da; c) daţi-l-aş şi nu laş da; d) da-ţi-l-aşi şi nu l-aşi da; e) daţil-aş şi nu laş da. 132. Iar din exemplele: 10 Iar a tăcea şi laşii ştiu 20 Iar a venit la noi 30 I-ar plăcea şi asta 40 I-ai explicat tu, iar el nu te-a ascultat este conjuncţie în varianta: a) în 30; b) în 10, 40; c) în 40; 22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) în 20, 30; e) în 20. 133. Toate prepoziţiile sunt compuse numai în varianta: a) şi de, în ciuda, chiar de; b) despre, în cursul, de la; c) înspre, asemenea, deasupra; d) de pe, de lângă, de pe la; e) dinaintea, pe dinaintea, după. 134. În care variantă există numerale adverbiale? 10 Azi e o dată importantă pentru tine 20 De câteva zile munceşte înzecit 30 A câştigat de zece ori mai mult 40 I-am repetat acelaşi lucru de nenumărate ori: a) în 40; b) în 20, 30; c) în 30; d) în 30, 40; e) în nici una. 135. Numeralul are valoare adjectivală numai în varianta: 10 Trei dintre noi nu aflaseră nimic 20 A lipsit de-acasă trei ani 30 Era al doilea copil în familie 40 Când i-a întrebat, primul a tăcut: a) în toate; b) în 10, 20; c) în 20, 30; d) în 10, 40; e) în 20, 40. 136. Numeralul din exemplul: Trecură şi de trei ori pe-acolo şi nu-l văzură, este: a) ordinal; b) multiplicativ; c) distributiv; d) colectiv; e) adverbial. 137. În exemplul: Mergeau pe stradă unul câte unul, cuvintele subliniate sunt: a) numeral distributiv; b) pronume nehotărât; c) adjective pronominale; d) locuţ.adv.; e) locuţ.pronom. 138. Cuvintele subliniate din exemplul: Lăsau în urmă câte un pâlc de oşteni sunt: 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) numeral distributiv cu val.subst.; b) numeral distributiv cu val.adj.; c) adv. numeral card. cu val.adj.; d) adv. numeral card. cu val. subst.; e) locuţ.adv. 139. În exemplul: Şi am pornit-o toate patru fetele la drum, cuvintele subliniate sunt: a) toate –adj.pron., patru –numeral card. cu val.subst.; b) toate patru –numeral colectiv cu val.subst.; c) toate patru –numeral colectiv cu val.adj.; d) toate –pron.nehot., patru – num.card. cu val.adj.; e) toate patru –locuţ.adj. 140. Adjectivele din exemplele: 10 E foc de deştept 20 E prost grămadă 30 Strălucitor ca soarele 40 Verde ca mătasea sunt la gradul de comparaţie: a) toate la pozitiv; b) toate la superlativ absolut; c) 10, 20 pozitiv, 30, 40 comparativ de superioritate; d) 10, 20 superlativ absolut, 30, 40 comparativ de egalitate; e) 10, 20 superlativ absolut, 30, 40 pozitiv. 141. Toate verbele din exemplele: 10 A ajuns ce şi-a dorit 20 După facultate se va face avocat 30 A redevenit ce-a fost înainte 40 Înainte de a fi şef, e om sunt copulative numai în varianta: a) în 10, 20; b) în 10, 30; c) în 40; d) în 20, 40; e) în toate. 142. Toate verbele din exemplele: 10 Se făcuse deja mare între timp 20 Se făcea că eram într-un palat 30 Mi-ajunge ce mi-ai spus 40 Marea părea de cleştar sunt copulative numai în varianta: a) în 10, 40; b) în 10, 20, 40; c) în 30, 40; d) în toate; e) în nici una. 143. Cuvintele subliniate din exemplul; Să aştepte până când vin şi alţii sunt: a) locuţ.conjuncţ.; b) adv.relat. cu prep.; 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) locuţ.adv.; d) conjucţ.coord. compusă; e) locuţ.prep. 144. În exemplul: Vom discuta pe marginea celor spuse de tine, cuvintele subliniate sunt: a) locuţ.subst.; b) subst. cu prep.; c) locuţ.prep. pentru G; d) locuţ.prep. pentru D; e) locuţ.adv. 145. În exemplul: Toate le-a făcut în folosul lui, cuvintele subliniate sunt: a) locuţ.adv.; b) locuţ.subst.; c) locuţ.prep. pentru D; d) locuţ.prep. pentru G; e) locuţ.adj. 146. Verbul din exemplul: S-o fi spunând şi adevărul cândva este la modul şi timpul a) indic.viit.pop.; b) indic.viit. anterior; c) indic. viigtor popular; d) prezumtiv perf.; e) prezumtiv prez. 147. Verbul din exemplul: Se va fi aflat şi adevărul după un timp este la modul şi timpul: a) indic.viit. anterior; b) indic.viit.pop.; c) prezumtiv prez.; d) indic.viit.pop.; e) prezumtiv perf. 148. În exemplul: Nu puteam lăsa de-o parte firea lui cutezătoare, cuvintele subliniate sunt: a) subst. cu prep.(cl); b) locuţ.adv.(cm); c) locuţ.adv.(ct); d) locuţ.subst.(cm); e) locuţ.adj.(cm). 149. În exemplul: Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă …, cuvintele subliniate sunt: a) pron.relat.(at.pron); b) adj.relat.(at.adj.); c) pron.relat.(cd); d) adj.relat(cd); e) pron.interog.(ci). 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 150. A din exemplele: 10 Efortul a zece elevi a fost încununat de succes 20 În cameră miroase a fum 30 Ea este a de care ţi-am vorbit 40 A dumitale n-a costat nimic este articol în varianta: a) în 10, 20, 40; b) în 20, 40; c) în 20, 30; d) în 10, 40; e) în 40. 151. Însă din exemplul: Mi-a explicat, însă explicaţia lui nu e convingătoare, este: a) conjuncţ.coord. adversativă; b) conjuncţ.coord. conclusivă; c) conj.subord. consecutivă; d) conjuncţ.coord. disjunctivă; e) conjuncţ.coord. copulativă. 152. Verbele a agrea şi a deranja sunt scrise corect la în varianta: a) agreează, deranjază; b) agreează, deranjează; c) să agreze, să deranjeze; d) agreem, deranjem; e) agreiază, deranjează. 153. Sunt corect scrise formele verbale numai în varianta: 10 înşeală; 20 înşală; 30 creăm; 40 creiem; 50 înşălăm: a) în 10, 30; b) în 20, 30; c) în 10, 40, 50; d) în 20, 40; e) în 40, 50. 154. În care dintre exemple interjecţia are funcţie sintactică: 10 Halal băiat!; 20 Pupăza zbrr! pe o dugheană! 30 Şi gogâlţ, gogâlţ îi zburau sarmalele pe gât. 40 Măi, fată, ce faci acolo? a) în 20, 30; b) în 10; c) în 10, 20, 30; d) în toate; e) în 30, 40. 155. În care dintre variante interjecţia are valoare de predicat? 10 Vai de noi! 20 Bravo vouă! 30 Măi, oameni buni, ce faceţi acolo? 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 40 Haideţi, mai repede! a) în toate; b) în nici una; c) în 20, 40; d) în 10, 40; e) în 30, 40. 156. Ce din exemplele: 10 Ce noroc am avut să te-ntâlnesc! 20 Ce ciudat pare totul! Este: a) 10, 20 adv.(cm); b) 10, 20 adj.(at.adj.); c) 10, 20 pron.(at.pron.); d) 10 adj.(at.adj.), 20 adv.(cm); e) 10 adv.(cm), 20 adj. (at.adj.). 157. În exemplul: Faţă de voi are o mare responsabilitate, cuvintele subliniate sunt: a) locuţ.subst.; b) locuţ.adv.; c) locuţ.cinjucţ.; d) prepoz. compusă; e) locuţ.prep. 158. Cuvintele subliniate din exemplul: În ceea ce priveşte participarea voastră la congres, discuţiile se amână, sunt: a) locuţ.prep.; b) locuţ.verb.; c) locuţ.adj.; d) locuţ.adv.; e) locuţ.pronom. 159. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu de foarte multe ori ai greşit faţă de părinţii tăi sunt: a) locuţ.adj. –subst. cu prep.; b) locuţ.adv. –locuţ.prep.; c) locuţ.adj. - locuţ.prep.; d) locuţ.adv, -subst. compus; e) adv. compus –prep.compusă. 160. Ce din exemplul: Este întotdeauna atent faţă de ce se petrece în jurul lui, este: a) adv.relat.(cm); b) pron.relat.(ci); c) adj.relat.(cm); d) pron.relat.(sb); e) locuţ.conjuncţ. (fără funcţie sintactică). 161. Cuvintele subliniate din exemplul: Şi nimeni-n urma mea nu-mi plângă la creştet sunt: 27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) pron.pos. în Ac - pron.pos. în D; b) adj.pos. în G –pron.pers. în D; c) adj.pos. în Ac - pron.pers. în D; d) adj.pos. în D –pron.refl. în D; e) pron.pos. în N - pron.pers. în G. 162. În exemplul: Şi deodată înaintea-ţi apăru o dihanie, cuvintele subliniate sunt: a) pron.pers. în G –art.nehot.; b) pron.pers. în D –adj.pron.nehot.; c) pron.pos. în D –art. nehot.; d) pron.pers. în D –art. nehot.; e) pron.pers. în D –numeral cu val.adj. 163. Cuvintele subliniate din exemplul: Vara e foarte călduroasă, dar iarna îngheţăm de ger sunt: a) adv, adv; b) adv, subst; c) subst, subst; d) subst, adv; e) adj, subst. 164. În exemplul: Nu ştiu de ce n-am plecat şi noi atunci, cuvintele subliniate sunt: a) locuţ.pron –conjuncţ.coord. copulativă; b) locuţ.adj.-adv.; c) pron.interog-conjuncţ.coord.adv.; d) adj.pron.relat-adv.; e) pron.relat-adv. 165. Tot din exemplele; 10 Mă tot întreabă de tine 20 Nu tot ce zboară se mănâncă 30 A venit cu tot alaiul după el 40 Tot îl mai admiră, deşi nu merită este adjectiv în varianta: a) în 30; b) în toate; c) în 40; d) în 30, 40; e) în 20. 166. Cuvintele subliniate din exemplul: Celorlalţi le mai acordase ceva timp de discuţie sunt: a) pron.demonstrativ în D-pron.nehot.; b) pron.demonstrativ în D –adj.pron.; c) pron.demonstrativ în G –pron.nehot.; d) pron nehot. în D –pron.nehot.; e) pron.demonstrativ în Ac –adj.pron. 167.. De din exemplele: 28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 10 Unde sunt zăpezile de altădată 20 Omul muncitor de pâine nu duce dor 30 Fugea de mânca pământul 40 Bucuroşi le-om duce toate / De e pace, de-i război este prepoziţie în varianta: a) în 10, 20, 40; b) în 10, 40; c) în 10, 20; d) în 20, 30, 40; e) în 20, 40. 168. Cuvintele subliniate din exemplul: A scos pomul cu rădăcină cu tot sunt: a) locuţ.adv.; b) locuţ.adj., c) cu rădăcină –subst. cu prep., cu tot –adv. cu rep.; d) rădăcină-subst. - … cu tot cu-locuţ.prep.; e) rădăcină –subst., cu tot cu –locuţ.adv. 169. Cuvintele subliniate din părinţilor sunt: a) locuţ.prep. pt. G; b) locuţ.prep. pt. D; c) prep. compusă pt. G; d) locuţ.adj.; e) subst. cu rep.
exemplul: Şi-a cumpărat casa cu ajutorul
170. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 De ciudă, plâng eu numai, mamă 20 I-a făcut în ciudă 30 În ciuda vântului puternic, am ajuns cu bine sunt: a) 10, 20 subst. cu prep., 30 locuţ.prep; b) 10, 20 locuţ.adv., 30 locuţ prepoz.; c) 10, 30 locuţ.adv., 20 subst. cu prep.; d) 10, 20, 30 locuţ.adv.; e) 10, 20 locuţ.subst., 30 locuţ.prep. 171. Corelativele circumstanţialei consecutive sunt: a) aşa de, totuşi, pe atât; b) atât de, destul de, aşa de; c) aşa, de aceea, atunci, d) prea, încât, astfel; e) anume, astfel, de-aia. 172. În care dintre exemple enunţurile sunt corecte? 10 dragele mele 20 dragile mele 30 înşeală din greşeală 40 înşală din greşală 50 înşală din greşeală a) în 10, 30; 29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 20, 40; c) 20, 50; d) 10, 40; e) 10, 50. 173. În exemplul: De prea multe ori nu ţi-am ascultat povaţa, cuvintele subliniate sunt: a) locuţ.adv. -pron.pos. în G; b)locuţ.adj. - pron.pos. în D; c) locuţ.adv. -pron.refl. în D; d) locuţ.adv. +pron.pers. în D; e) adv. compus de repetiţie -pron.pers. în D 174. În exemplul: Uneori stătea în locul tău, cuvintele subliniate sunt: a) subst. cu prep. -pron.pers. în Ac; b) sub st.cu prep. -pron.pos. în Ac; c) locuţ.prep. - adj.pos. în Ac; d) subst. cu prep. -adj.pos. în N; e) subst. cu prep. - adj.pos. în Ac. 175. Cuvintele subliniate din exemplul: Cu toate acestea, a rămas prietenul meu, sunt: a) locuţ.adv.; b) locuţ conjcţ.; c) locuţ. prep.; d) locuţ. pronom.; e) locuţ. subst. 176. Cuvintele din exemplul: Cum era un om de treabă, accepta totul sunt: a) locuţ.adj. - pron.nehot.; b) locuţ.adj. -subst.; c) locuţ. subst. -pron.nehot.; d) locuţ. adj. -adj.pron.nehot.; e) locuţ.adv. -subst. 177. În exemplul: I se părea poate că nu e strâmtorat nici cu Elena, cuvintele subliniate sunt: a) adv.pred.; conj. subord.; conjuncţ.coord.adv.; b) poate că -locuţ.conjuncţ.subord.; adv..; c) poate -adv. de mod; că -conj. subord.; nici -adv., d) poate -adv.pred.; că -conjuncţ. subord.; nici -adv.; e) poate -adv. de mod; că -conjuncţ. coord.disjunctivă; nici -adv. 178. Cuvântul subliniat din exemplul: Era mândru că e soţul surorii celei regale este: a) pron. demonstrativ în G; b) pron. demonstrativ în D; c) adj. pron. în G; d) artic.adj.; e) adj.pron. în D. 30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 179. Cuvintele subliniate din exemplul: Pe urmă, asemeni fraţilor mei mai mari, m-am înscris la liceu sunt: a) subst. cu prep. -prep. pt. G; b) locuţ.adj. - prep. pt. D; c) locuţ.adj. -adj.; d) locuţ.adv. -adv.; e) locuţ.adv. -prep. pt. D. 180. În exemplul: Gestul ei necontrolat m-a abătut cu totul; cuvintele subliniate sunt: a) locuţ.adv.; b) locuţ adj.; c) locuţ.pron.; d) pron.nehot. cu prep.; e) subst. cu prep. 181. În exemplul: Cel puţin în anumite ore din zi încerc să mi-o fac absentă; cuvintele subliniate sunt: a) locuţ.adj., -pron.pers în Ac.; b) adv. cu art.adj. - pron.pers în Ac; c) locuţ.adv. - pron.pers în Ac; d) locuţ.adv. - pron.pers cu val.neutră; e) locuţ.adj. - pron.pers cu val.neutră. 182. Cuvintele subliniate din exemplul; De multe ori lumea rămânea în afara mea sunt: a) în afara -loc.adv.; mea -adj.pos. în G; b) în afara mea -adj.pos. în Ac cu locuţ.prep.; c) în afara mea -pron.pos. cu locuţ.prep. pt. G; d) în afara -locuţ.adv.; mea -adj.pos. în D; e) în afara -subst. cu prep.; mea -adj.pos. în Ac. 183. În exemplul: Era departe de adâncimea sentimentelor care ne ţineau împreună, cuvintele subliniate sunt: a) adj.relat.(at.adj.) -pron.pers. Ac(cd); b) pron.relat.(cd) - pron.pers. Ac(cd); c) pron.relat.(sb) - pron.pers. Ac(cd); d) pron.relat.(sb) - pron.pers.D(ci); e) pron.relat.(sb) -pron.refl. Ac(cd). 184. În care dintre exemple enunţurile sunt corecte? 10 problemele de viaţă a tineretului; 20 pereţii casei familiei tânără; 30 însăşi faptele 40 mie însămi a) în 10; b) în toate; c) în 10, 2; d) în niciunul; 31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) în 10, 30, 40. 185. În exemplul: S-au rostit atâtea neadevăruri asupră-ne, cuvintele subliniate sunt: a) pron.pos. în G cu prep.(cl); b) pron.pers. în G cu prep.(cl); c) asupră -adv.(cl); ne -pron.pers. în D(cl); d) asupră -adv.(cl); ne -pron.pers. în D(ci); e) asupră-ne -pron.pers. în D cu prep. (ci). 186. Care dintre exemplele: 10 toţi copii; 20 soluţii îndelungi căutate 30 soluţii îndelung căutate 40 toţi copiii 50 el sau ea va pleca 60 el sau ea vor pleca sunt corecte: a) 30, 40, 50; b) 20, 40, 60; c) 30, 50, 60; d) 40, 60; e) 20, 30, 40. 187. Cuvintele subliniate din exemplul: Glasul lui venea parcă din cine ştie ce vis sunt: a) locuţ.pron.nehot.; b) locuţ.adj.nehot.; c) prop. incidentă; d) pron.relat. compus; e) pron. nehot. compus. 188. În care dintre exemplele: 10 fata mamii 20 fata mamei 30 proprii copiii 40 propriii copii 50 o discuţie asupra situaţiei creată 60 o discuţie asupra situaţiei create nu există greşeli? a) în 10, 40, 50; b) 20, 30, 50; c) 30, 50, 60; d) 20, 40, 60; e) 30, 60. 189. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu-mi pot explica de ce parcă n-ar fi atât de groaznic sunt: a) pron.relat. -conj.; b) pron.interog. -conj.; c) adj.relat. -adv.; d) pron.relat.-adv.; 32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) locuţ.conjunţ.-adv. 190. Verbul din exemplul: I-o fi venit aşa din senin este la modul şi timpul: a) indic.viit.pop.; b) indic. viitor anterior; c) indic. viitor; d) prezumtiv prez.; e) prezumtiv perf. 191. Cuvintele subliniate din exemplul: Cum ar proceda, tot nu mă înduplecă, sunt: a) adv.relat.(cm) -adv.csv.; b) adv.relat(ct) - tot adv.(csv); c) conjuncţie - adv.(fără funcţie sintactică); d) conjuncţie -adv.(cm); e) adv.relat.(csv) -pron.nehot.(sb). 192. Cuvintele subliniate din exemplul: Pe ce punea el mâna lui devenea miraculos; sunt: a) locuţ,pron. -pron.pers. în G; b) pron.relat. - pron.pers. în G; c) pron.relat. - pron.pers. în D; d) locuţ.pron. -art.hot.; e) locuţ.pron.relat. -pron.pos. în G. 193. În care dintre exemplele enunţurile sunt corecte? 10 Colegul fetii înalte(a) / fetei înalte(b) 20 Am cumpărat nişte pantofi destui de frumoşi(a) / destul de frumoşi(b) 30 Revista va apare(a) / va apărea(b) 40 Beau apă plată cu ghiaţă(a) / gheaţă(b): a) 10 a, 20 a, 30 a, 40 a; b) 10 b, 20 a, 30 a, 40 a; c) 10 b, 20 b, 30 b, 40 b; d) 10 b, 20 a, 30 b, 40 a; e) 10 a, 20 b, 30 a, 40 a; 194. Care dintre variante nu are greşeli? a) Nu-i uita-ţi pe fii noştri; b) Nu-i uitaţi pe fii noştri; c) Nu-i uitaţi pe fii noştrii; d) Nu-i uitaţi pe fiii noştri; e) Nu-i uitaţi pe fiii noştrii. 195. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu ţi-am cerut decât câte un trandafir din fiecare soi sunt: a) câte -pron.relat.; un - numeral cu val.adj.; b) câte -pron.relat.; un - numeral cu val.subst.; c) câte un - numeral distributiv cu val.subst.; d) câte un - locuţ.adv.; e) câte un - numeral distributiv cu val.adj. 33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 196. Verbele subliniate din exemplele: 10 El poate fi criticat pe drept cuvânt 20 Când vei fi acolo, noi vom fi fost primiţi deja de gazde, sunt la modul, timpul şi diateza: a) infin.prez.pasiv.; viitor anterior pasiv; b) infin.perf. activ; indic.viit.ant.pasiv; c) infin.perf.activ; prezumtiv prez.activ; d) infin.prez.pasiv; prezumtiv perf.activ; e) infin.prez.pasiv; prezumtiv perf.pasiv. 197. Cuvintele subliniate din exemplul: N-am ştiut înaintea căror copii a sosit Ioana, sunt: a) înaintea -adv.(cl); căror -pron.relat.(at.pron.genit); b) înaintea -adv.(ct); căror - pron.relat.(at.pron.genit); c) înaintea -prep.pt. G; căror -adj.relat (at.adj.); d) înaintea căror -prep.+pron.relat în G(ct); e) înaintea căror -prep.+pron.relat. în D. 198. În care dintre exemple enunţul este corect? 10 Scopul care ni-l propunem este nobil 20 Cei doi miniştrii nu s-au prezentat 30 Nu fii indolent! 40 Nu vreau să fii criticat: a) în 20, 40; b) în 40; c) în 10, 40; d) în 20, 40; e) în 20, 30. 199. Verbele subliniate din exemplele: 10 A fi respectat de toţi e o mare satisfacţie 20 Mi-ar fi plăcut ca el să fi fost mai bine îndrumat, sunt analizate corect în varianta: a) infin.perf.activ -conj.perf.act.; b) infin.prez.activ. - conj.perf.act.; c) infin.prez.pasiv - conj.prez.pasiv; d) infin.prez.pasiv - conj.perf.pasiv; e) infin.perf.pasiv -conj.perf.pasiv. 200. Pronumele din exemplul: Au fost recunoscute bunele-i intenţii este: a) pron.pers. în D (at.pron); b) pron.pers. în D cu val. neutră (fără funcţie sintactică); c) pron.pers. în G (at.pron.genit.); d) pron.pers. în D (at.pron); e) pron.pers. în D (etic) (fără funcţie sintactică). 201. În care dintre seriile următoare, toate cuvintele sunt articulate hotărât: a) macaragii, miniştrii, copiii, caii, membrii, chiulangii, scandalagii, reclamagii;
34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) macaragiii, miniştrii, copiii, caii, membrii, chiulangiii, scandalagiii, reclamagiii; c) macaragiii, miniştrii, copiii, caii, membrii, chiulangii, scandalagii, reclamagii; d) macaragii, miniştrii, copii, caii, membrii, chiulangii, scandalagii, reclamagii; e) macaragii, miniştrii, copii, caii, membrii, chiulangiii, scandalagiii, reclamagiii. 202. În care dintre seriile următoare, toate formele de plural sunt corecte: a) colonei, surori, nurori, seminare, anacoluturi, ansamble / ansambluri; b) colonei, surori, nore, seminare, anacoluturi, ansamble; c) colonei, surori, nurori, seminarii, anacoluturi, ansamble; d) colonei, surori, nurori, seminare, anacolute, ansamble / ansambluri; e) coloneli, surori, nurori, seminare, anacoluturi, ansambluri. 203. În care dintre seriile următoare, toate formele de plural sunt corecte: a) anturaje, avataruri, balsame, balustrade; b) anturaje, avatare, balsamuri, balustrade; c) anturaje, avataruri, balsamuri, balustrade; d) anturajuri, avataruri, balsamuri, balustrade; e) anturaje, avataruri, balsamuri, balustrăzi. 204. În care dintre seriile următoare, toate formele de plural sunt corecte: a) batice, blazoane, catarge, cârciumi, chiştoace; b) baticuri, blazonuri, catarge, cârciumi, chiştoace; c) baticuri, blazoane, catarguri, cârciumi, chiştocuri; d) baticuri, blazoane, catarge, cârciume, chiştoace; e) baticuri, blazoane, catarge, cârciumi, chiştoace. 205. Sunt corecte formele de plural dintr-una din seriile următoare: a) ciocolate, monede, dulceţuri, stămburi, plaje; b) ciocolate, monezi, dulceţi, stămburi, plaje; c) ciocolate, monede, dulceţuri, stambe, plaje; d) ciocolate, monede, dulceţuri, stămburi, plăji; e) ciocolăţi, monede, dulceţuri, stămburi, plaje. 206. În care dintre serii, toate formele de genitiv-dativ cu articol hotărât sunt corecte: a) acneii, remarcii, grijii, liniştii, corabiei; b) acneei, remarcii, grijii, liniştii, corabiei; c) acneei, remarcii, grijii, liniştei, corabiei; d) acneei, remarcii, grijii, liniştii, corăbiei; e) acneei, remarcei, grijii, liniştii, corabiei.. 207. În care dintre serii, toate formele de genitiv-dativ cu articol hotărât sunt corecte: a) amplorii, bătrâneţii, cernelii, ordinii, lânii, medicinii/medicinei, fasolei, favorii; b) amploarei, bătrâneţii, cernelii, ordinii, lânii, medicinii/medicinei, fasolei, favoarei; c) amplorii, bătrâneţii, cernelii, ordinei, lânii, medicinii/medicinei, fasolii, favorii; d) amplorii, bătrâneţii, cernelei, ordinii, lânii, medicinii/medicinei, fasolei, favoarei; 35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) amploarei, bătrâneţei, cernelei, ordinei, lânei, medicinei, fasolei, favoarei. 208. În care dintre serii, toate formele de genitiv-dativ cu articol hotărât sunt corecte: a) ceţii, brânzii, făinii, funinginei, igienei, îmbrăcămintei/îmbrăcăminţii, ţigăncii; b) ceţii, brânzei, făinii, funinginii, igienii, îmbrăcăminţii, ţigăncii; c) ceţii, brânzei, făinii, funinginii, igienei, îmbrăcămintei/îmbrăcăminţii, ţigăncii; d) ceţei, brânzii, făinii, funinginii, igienei, îmbrăcămintei, ţigancei; e) ceţei, brânzei, făinei, funinginei, igienei, îmbrăcămintei, ţigancei. 209. În care dintre serii, toate variantele de plural sunt diferenţiate semantic: a) robinete / robineţi, cleşte / cleşti, câmpuri / câmpi; b) robinete / robineţi, câmpuri / câmpi; c) căminuri / cămine, raporturi / rapoarte, termeni / termene, capete / capi / capuri; d) robinete / robineţi, cleşte / cleşti, căminuri / cămine, raporturi / rapoarte, câmpuri / câmpi, termeni / termene; e) cleşte / cleşti, căminuri / cămine, raporturi / rapoarte, câmpuri / câmpi, termeni / termene, capete / capi / capuri. 210. Sunt corecte toate variantele de plural dintr-una din seriile următoare: a) virusuri / viruşi, complexe / complexuri, arce / arcuri, cicatrice / cicatrici; b) foarfece / foarfeci, căpşune / căpşuni, vişine / vişini, profiluri / profile; c) suporturi / suporţi, bascuri / băşti, pardesie / pardesiuri, arcuri / arce; d) tumore / tumori, mozaice / mozaicuri, sore /surori; e) viruşi / virusuri, arcuri / arce, cicatrice / cicatrici, foarfece / foarfeci. 211. În care dintre seriile următoare, formele de genitiv-dativ sunt corecte: a) copilului acela, ei înseşi, fetele ai căror părinţi, băieţii ale căror mame, omului celuilalt, înseşi Mariei; b) copilului aceluia, ei înşişi, fetele ale căror părinţi, băieţii ale căror mame, omului celuilalt, înseşi Mariei; c) copilului aceluia, ei înseşi, fetele ai căror părinţi, băieţii ale căror mame, omului celuilalt, înseşi Mariei; d) copilului acela, ei înseşi, fetele ale căror părinţi, băieţii ai căror mame, omului celălalt, înseşi Mariei; e) copilului aceluia, ei înseşi, fetele ai căror părinţi, băieţii ale căror mame, omului celălalt, însăşi Mariei. 212. În care dintre serii, toate substantivele neologice sunt corect articulate: a) mouse-ul, hardul, cabernetul, dandy-i, printul, paparazzii, IQ-ul, e-mailul, wekendul, story-ul, avocadoul; b) mouse-ul, hardul, cabernetul, dandy-i, printul, paparazzii, IQ-ul, e-mail-ul, wekendul, story-ul, avocadoul; c) mouse-ul, hardul, cabernet-ul, dandy-i, printul, paparazzii, IQ-ul, e-mailul, wek-end-ul, story-ul, avocadoul; d) mouse-ul, hard-ul, cabernet-ul, dandy-i, print- ul, paparazzii, IQ-ul, e-mailul, wekendul, story-ul, avocado-ul; e) mouse-ul, hardul, cabernet-ul, dandy-i, printul, paparazzii, IQ-ul, e-mailul, wekendul, story-ul, avocadoul. 36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 213. În care dintre serii, toate locuţiunile pronominale de politeţe sunt corect scrise: a) Domnia sa, Măria ta, Alteţa Voastră, Luminăţia ta, Înălţimea Voastră, Excelenţa sa; b) Domnia-Sa, Măria-Ta, Alteţa-Voastră, Luminăţia-Ta, Înălţimea-Voastră, Excelenţa-Sa; c) Domnia Sa, Măria Ta, Alteţa Voastră, Luminăţia Ta, Înălţimea Voastră, Excelenţa Sa; d) domnia Sa, Măria Ta, Alteţa Voastră, luminăţia Ta, înălţimea Voastră, Excelenţa Sa; e) Domnia-Sa, Măria-Sa, Alteţa Voastră, Luminăţia-Ta, Înălţimea Voastră, Excelenţa- Sa. 214. Alegeţi seria în care provenienţa substantivelor oful, intrândul, aproapele, doiul, tânărul este corectă: a) interjecţie, gerunziu, adverb, numeral, adjectiv; b) interjecţie, supin, adverb, numeral, adjectiv; c) adverb, gerunziu, adverb, numeral, adjectiv; d) interjecţie, participiu, adverb, numeral, adjectiv; e) interjecţie, gerunziu, adverb, numeral, substantiv. 215. Marcaţi seria care conţine numai substantive de genul masculin: a) paria, colibri, bebe, ananas, Toma, picolo, cătană; b) paria, colibri, bebe, ananas, Toma, puşti, picolo; c) paria, colibri, joi, bebe, ananas, Toma, picolo; d) paria, colibri, bebe, derbi, ananas, Toma, picolo; e) paria, colibri, bebe, ananas, Arad, Toma, picolo. 216. Alegeţi seria care conţine numai forme corecte de plural: a) bebe, paria, picolo, maree, pesos, hippy, remarci, vini; b) bebe, paria, picoli, maree, pesos, hippy, remarce, vini; c) bebe, paria, picoli, maree, pesos, hippy, remarci, vine; d) bebe, paria, picoli, marei, pesos, hippy, remarci, vini; e) bebe, paria, picoli, maree, pesos, hippy, remarci, vini. 217. Alegeţi seria care conţine numai forme corecte de plural: a) tuneluri, aripe, prăpastii, vrăbii, hematoame; b) tunele, aripe, prăpăstii, vrăbii, hematoame; c) tuneluri, aripi, prăpăstii, vrăbii, hematomuri; d) tuneluri, aripi, prăpăstii, vrăbii, hematoame; e) tuneluri, aripi, prăpastii, vrabii, hematoame. 218. Alegeţi seria care conţine numai forme corecte de plural: a) partaje, epopee, claxoane, cratiţe, albuşuri; b) partaje, epopei, claxoane, cratiţe, albuşuri; c) partaje, epopei, claxonuri, cratiţe, albuşuri; d) partaje, epopei, claxoane, cratiţe, albuşe; e) partaje, epopei, claxoane, crătiţi, albuşuri.
37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 219. În care dintre seriile următoare sunt corecte toate formele de genitiv-dativ: a) naibii, mass-media, căpşunii, corăbiei, epopeii; b) naibii, mass-mediei, căpşunii, corabiei, epopeii; c) naibii, mass-mediei, căpşunii, corăbiei, epopeei; d) naibei, mass-media, căpşunii, corăbiei, epopeii; e) naibii, mass-mediei, căpşunii / căpşunei, corabiei, epopeii. 220. În care dintre seriile următoare sunt scrise corect toate adjectivele: a) afectuoasă, maiestuoasă, merituoasă, respectuoasă, incestuoasă; b) afectuoasă, maiestoasă, merituoasă, respectuoasă, incestuoasă; c) afectoasă, maiestoasă, merituoasă, respectuoasă, incestuoasă; d) afectuoasă, maiestuoasă, meritoasă, respectuoasă, incestoasă; e) afectuoasă, maiestoasă, merituoasă, respectoasă, incestuoasă. 221. Care dintre serii conţine numai substantive defective de plural: a) conştiinciozitate, cuviinţă, blândeţe, fotbal, capitalism, cinste; b) conştiinciozitate, sânge, blândeţe, fotbal, capitalism, cinste; c) conştiinciozitate, cuviinţă, blândeţe, bunătate, capitalism, cinste; d) conştiinciozitate, arici, blândeţe, fotbal, capitalism, cinste; e) conştiinciozitate, cuviinţă, blândeţe, fotbal, capitalism, tei. 222. Care dintre serii conţine numai substantive invariabile: a) ochi, tei, ardei, bikini, cobai, genunchi, chiloţi; b) ochi, tei, ardei, bikini, cobai, genunchi, cui; c) ochi, tei, ardei, bikini, cobai, genunchi, rai; d) ochi, tei, ardei, bikini, cobai, taxi, pistrui; e) ochi, tei, ardei, bikini, cobai, genunchi, pistrui. 223. Care dintre serii conţine numai verbe intranzitive: a) a cădea, a plăcea, a exista, a interveni, a se întâmpla, a fi, a merge; b) a putea, a plăcea, a exista, a interveni, a se întâmpla, a fi, a merge; c) a cădea, a plăcea, a ustura, a interveni, a se întâmpla, a fi, a merge; d) a cădea, a plăcea, a exista, a interveni, a asculta, a fi, a merge; e) a vedea, a plăcea, a exista, a interveni, a se întâmpla, a fi, a merge. 224. Alegeţi seria în care verbele sunt folosite copulativ: a) El este în oraş., A rămas repetent., Asta nu înseamnă nimic pentru tine.; b) A rămas acasă., El e sănătos., Mi-a făcut mult bine.; c) Face pe prostul., A devenit mai înţelept., A ajuns ambasador.; d) Pare înţelept., Pixul e la tine., S-a făcut mare.; e) Succesul înseamnă muncă., Se dă mare., A ieşit bombănind. 225. Alegeţi seria în care sunt corecte toate formele de imperativ afirmativ: a) du-te, creşte-l, fierbe-o, zi, fă-o, adu-l, refă-o; b) du-te, creşte-l, fierbi-o, zi, fă-o, adu-l, refă-o; c) du-te, creşte-l, fierbe-o, zi, fă-o, adă-l, refă-o; d) du-te, creşte-l, fierbe-o, zi, fă-o, adu-l, reface-o; e) du-te, creşti-l, fierbe-o, zi, fă-o, adu-l, refă-o. 226. Alegeţi seria în care sunt corecte toate formele de imperativ negativ: 38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) Nu te du!, Nu fi supărat!, Nu face aşa!, Nu zice nimic!, Nu aduce nimic!; b) Nu te duce!, Nu fi supărat!, Nu face aşa!, Nu zice nimic!, Nu aduce nimic!; c) Nu te duce!, Nu fii supărat!, Nu face aşa!, Nu zice nimic!, Nu aduce nimic!; d) Nu te duce!, Nu fi supărat!, Nu fă aşa!, Nu zice nimic!, Nu aduce nimic!; e) Nu te duce!, Nu fi supărat!, Nu face aşa!, Nu zi nimic!, Nu aduce nimic! 227. Alegeţi seria în care toate verbele sunt corect folosite: a) să fi fost, să fi greşit, să vină, rupseseşi, voi fi venit, va fi venind; b) să fii fost, să fii greşit, să vie, rupseseşi, voi fi venit, va fi venind; c) să fi fost, să fi greşit, să vie, rupsesei, voi fi venit, va fi venind; d) să fi fost, să fi greşit, să ţie, rupseseşi, voi fi venit, va fi venind; e) să fii fost, să fii greşit, să vie, rupsesei, voi fi venit, va fi venind. 228. Marcaţi seria în care toate verbele sunt unipersonale: a) a cotcodăci, a oua, a grohăi, a guiţa, a mieuna, a adia, a apune, a coincide; b) a cotcodăci, a oua, a adulmeca, a guiţa, a mieuna, a adia, a apărea, a coincide; c) a lătra, a oua, a grohăi, a guiţa, a mieuna, a adia, a apune, a coincide; d) a cotcodăci, a oua, a grohăi, a guiţa, a rămâne, a adia, a apune, a coincide; e) a cotcodăci, a merita, a grohăi, a guiţa, a mieuna, a adia, a apune, a coincide. 229. În care serie sunt corecte toate formele de infinitiv: a) a prii, a înmii, a se sfii, a pustii, a acri, a se aspri, a se încuscrii; b) a prii, a înmii, a se sfii, a pustii, a acrii, a se asprii, a se încuscrii; c) a prii, a înmii, a se sfi, a pustiii, a acri, a se aspri, a se încuscri; d) a prii, a înmii, a se sfii, a pusti, a acri, a se aspri, a se încuscri; e) a prii, a înmii, a se sfii, a pustii, a acri, a se aspri, a se încuscri. 230. În care serie sunt defective de singular toate substantivele: a) confetti, zori, câlţi, tăieţei, cuişoare, aplauze, coclauri, condoleanţe, ghilimele; b) kiwi, zori, câlţi, tăieţei, cuişoare, aplauze, coclauri, condoleanţe, ghilimele; c) macaroane, zori, câlţi, tăieţei, cuişoare, aplauze, coclauri, condoleanţe, ghilimele; d) mătănii, zori, câlţi, tăieţei, cuişoare, aplauze, coclauri, condoleanţe, ghilimele; e) pantaloni, zori, câlţi, tăieţei, cuişoare, aplauze, coclauri, condoleanţe, ghilimele. 231. În care serie sunt corecte toate formele de imperfect: a) el bandajea, el corija, el îngrijea, el neglija, el cojea, el oblojea, el se necăjea, el prăjea, el vrăjea; b) el bandaja, el corija, el îngrija, el neglija, el cojea, el oblojea, el se necăjea, el prăjea, el vrăjea; c) el bandaja, el corijea, el îngrija, el neglijea, el cojea, el oblojea, el se necăjea, el prăjea, el vrăjea; d) el bandaja, el corija, el îngrija, el neglija, el coja, el obloja, el se necăjea, el prăjea, el vrăjea; e) el bandaja, el corija, el îngrija, el neglija, el coja, el obloja, el se necăjea, el prăjea, el vrăja. 232. Marcaţi seria în care sunt scrise corect formele de gerunziu:
39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) acompaniind, apreciind, asociind, calomniind, demachiind, înapoind, încheind, încondeind, îngreuind; b) acompaniând, apreciând, asociând, calomniând, demachiând, înapoind, încheind, încondeind, îngreuind; c) acompaniind, apreciind, asociind, calomniind, demachiind, înapoiând, încheiând, încondeind, îngreuind; d) acompaniind, apreciind, asociind, calomniind, demachiind, înapoind, încheind, încondeiând, îngreuiând; e) acompaniind, apreciând, asociind, calomniând, demachiind, înapoind, încheind, încondeind, îngreuind. 233. În care dintre seriile următoare sunt corect scrise toate substantivele: a) friteusă, maseuză, dizeuză, tricoteză, brodeză, chermeză, pioneză; b) friteuză, maseuză, diseuză, tricoteză, brodeză, chermeză, pioneză; c) friteuză, maseuză, dizeuză, tricoteză, brodeză, chermesă, pioneză; d) friteusă, maseuză, dizeuză, tricoteză, brodeză, chermeză, piuneză; e) friteuză, maseuză, dizeuză, tricoteză, brodeză, chermeză, pioneză. 234. În care serie sunt corect scrise toate cuvintele: a) acelaşi individ, înseşi lui Carmen, el veni, eu venii, unii arbitri, amândoi arbitrii, nişte geamgii, toţi geamgiii, ambii geamgii; b) acelaşi individ, însăşi lui Carmen, el veni, eu veni, unii arbitri, amândoi arbitrii, nişte geamgii, toţi geamgiii, ambii geamgii; c) acelaşi individ, înseşi lui Carmen, el veni, eu venii, unii arbitri, amândoi arbitri, nişte geamgii, toţi geamgiii, ambii geamgii; d) acelaşi individ, înseşi lui Carmen, el venii, eu venii, unii arbitri, amândoi arbitri, nişte geamgii, toţi geamgii, ambii geamgii; e) acelaş individ, înseşi lui Carmen, el veni, eu venii, unii arbitri, amândoi arbitri, nişte geamgii, toţi geamgiii, ambii geamgii. 235. În care serie sunt corecte toate formele de plural: a) lipomuri, foarfece, şei, şale, sindroame, simptome, musacale, rucsacuri; b) lipoame, foarfeci, şei, şale, sindroame, simptome, musacale, rucsacuri; c) lipomuri, foarfeci, şei, şale, sindromuri, simptoame, musacale, rucsacuri; d) lipomuri, foarfeci, şei, şale, sindroame, simptome, musacale, rucsaci; e) lipoame, foarfeci, şăi, şale, sindroame, simptome, musacale, rucsacuri. 236. În care dintre serii sunt articulate hotărât toate substantivele: a) fluvii, exerciţii, ulii, barcagii, camionagii, fii, artificii, colegii, detalii, chiulangii, macaragii; b) fluvii, exerciţii, ulii, barcagiii, camionagiii, fiii, artificii, colegii, detalii, chiulangii, macaragii; c) fluviile, exerciţiile, uliii, barcagiii, camionagiii, fiii, artificiile, colegii, detaliile, chiulangiii, macaragiii; d) fluviile, exerciţiile, ulii, barcagii, camionagii, fiii, artificii, colegii, detaliile, chiulangii, macaragii; e) fluviile, exerciţiile, ulii, barcagiii, camionagiii, fiii, artificiile, colegii, detaliile, chiulangiii, macaragiii. 237. În care dintre serii există numai locuţiuni substantivale: 40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) aducere aminte, bătaie de joc, învăţătură de minte, ţinere de minte; b) aducere aminte, bătaie de joc, învăţătură de minte, răbdări prăjite; c) aducere aminte, batjocură, învăţătură de minte, ţinere de minte; d) aducere aminte, bătaie de joc, gură-spartă, ţinere de minte; e) aducere aminte, bătaie de joc, învăţătură de minte, viţă-de-vie. 238. În care dintre serii există numai locuţiuni adjectivale: a) în stare, de frunte, din faţa, cu cap, de treabă, iute de picior; b) în stare, de frunte, din faţa, cu cap, de aramă, iute de picior; c) în stare, de frunte, din faţă, cu cap, de treabă, iute de picior; d) în stare, de frunte, din faţa, cu cap, de aur, iute de picior; e) în stare, de frunte, din urma, cu cap, de argint, iute de picior. 239. În care dintre serii există numai locuţiuni adverbiale: a) cu vârf şi îndesat, între timp, în zadar, pe nepusă masă, pe nevăzute; b) cu vârf şi îndesat, între timp, în zadar, pe masa întinsă, ca în filme; c) cu vârf şi îndesat, între timp, în zadar, pe nepusă masă, fără vreun cuvânt; d) cu vârf şi îndesat, între timp, în van, pe merit, la vale; e) pe picior greşit, între timp, în zadar, pe nepusă masă, ca acasă. 240. În care dintre serii există numai locuţiuni verbale: a) a face faţă, a face gât, a face rost, a face plinul, a face haz; b) a face sărituri, a face gât, a face rost, a face abuz, a face inventarul; c) a face sărituri, a face gât, a face rost, a face o călătorie, a face exces; d) a face ochi, a face gât, a face rost, a face o călătorie, a face tema; e) a face sărituri, a face gât, a face rost, a face apel, a face prăjituri. 241. În care dintre serii există numai locuţiuni prepoziţionale: a) în faţa, în spatele, în ciuda, împreună cu, odată cu, în funcţie; b) în faţa, în spatele, în ciuda, împreună cu, odată cu, în funcţie de; c) în faţă, în spatele, în ciuda, împreună cu, odată cu, în funcţie de; d) în faţa, în spatele, în ciudă, împreună cu, odată cu, în funcţie de; e) în faţa, în spatele, în ciuda, împreună cu, odată ce, în funcţie de. 242. În care dintre serii există numai locuţiuni conjuncţionale: a) chit că, până chiar, chiar dacă, cu toate că, de vreme ce, îndată ce, odată ce; b) chit că, până să, chiar dacă, cu toate, de vreme ce, îndată ce, odată ce; c) chit că, până să, chiar dacă, cu toate că, de vreme ce, îndată ce, odată ce; d) chit că, odată cu, chiar dacă, cu toate că, de vreme ce, îndată ce, odată ce; e) chit că, până să, chiar dacă, cu toate că, de vreme ce, îndată ce, împreună cu. 243. În care dintre serii există numai locuţiuni pronominale: a) cine ştie ce, cine ştie cum, te miri cine, te miri ce, Domnia Sa, Măria Ta; b) cine ştie ce, cine ştie cine, te miri unde, te miri ce, Domnia Sa, Măria Ta; c) cine ştie când, cine ştie cine, te miri cine, te miri ce, Domnia Sa, Măria Ta; d) cine ştie ce, cine ştie cine, te miri cine, te miri ce, Domnia Sa, Măria Ta; e) cine ştie ce, cine ştie cine, te miri când, te miri ce, Domnia Sa, Măria Ta. 244. Alegeţi seria în care sunt corect interpretate morfologic toate ipostazele cuvântului a din enunţurile: Cărţile a doi copii..., a venit, a treia, a de vine este...: 41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) prepoziţie, verb auxiliar, component al numeralului, pronume demonstrativ; b) articol genitival, verb auxiliar, component al numeralului, pronume demonstrativ; c) prepoziţie, verb auxiliar, articol posesiv, pronume relativ; d) articol genitival, verb perfect compus, component al numeralului, pronume demonstrativ; e) prepoziţie, verb auxiliar, numeral, pronume demonstrativ. 245. Alegeţi seria în care sunt corect interpretate morfologic toate ipostazele cuvântului de din enunţurile: de-ar veni; de frică; De, ce să-i faci?!; a de vine e cumnata mea; a) prepoziţie, prepoziţie, interjecţie, pronume relativ; b) conjuncţie, prepoziţie, interjecţie, pronume demonstrativ; c) conjuncţie, prepoziţie, adverb, pronume relativ; d) conjuncţie, prepoziţie, interjecţie, pronume interogativ; e) conjuncţie, prepoziţie, interjecţie, pronume relativ. 246. Cuvântul subliniat din enunţul Puţinul bine te va ajuta. este: a) adverb substantivizat; b) adjectiv substantivizat; c) substantiv provenit din adverb; d) substantiv provenit din adjectiv; e) adverb. 247. Cuvântul subliniat din enunţul Ştie de toate, dar la lucrul ăsta nu se pricepe., este: a) adjectiv substantivizat; b) adjectiv pronominal substantivizat; c) pronume nehotărât; d) substantiv provenit din pronume; e) substantiv precedat de prepoziţie. 248. Cuvântul subliniat din enunţul Mai-marii UE caută soluţii pentru a evita falimentul Greciei. este: a) substantiv simplu; b) adjectiv substantivizat; c)substantiv compus; d) substantiv provenit din adjectiv; e) locuţiune substantivală. 249. Care serie de substantive este corect scrisă: a) Facultatea de Litere, Catedra de limba română, Caraş-Severin, Albă-caZăpada, gură-cască; b) Facultatea de Litere, Albă ca Zăpada, Vârful Cu Dor, Strada Lungă, gurăcască; c) Facultatea de Litere, Catedra de Limba Română, Vârful cu Dor, Strada Lungă, gură-cască; d) Facultatea de Litere, Calea Bucureşti, Vârful cu Dor, Strada Lungă, gurăcască;
42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) Facultatea de Litere, Porumbacu de Sus, Vârful cu Dor, strada Lungă, gură cască. 250. Care serie conţine numai substantive ale căror variante de plural au sensuri diferite: a) arce / arcuri, cornuri / coarne / corni, ochi / ochiuri, coate / coturi / coţi, bande / benzi, roate / roţi; b) arce / arcuri, cornuri / coarne / corni, ochi / ochiuri, coate / coturi / coţi, bande / benzi, ghiveci / ghiveciuri; c) arce / arcuri, cămine / căminuri, cornuri / coarne / corni, ochi / ochiuri, bande / benzi, ghiveci / ghiveciuri, câmpi / câmpuri; d) arce / arcuri, vremuri / vremi, cornuri / coarne / corni, ochi / ochiuri, coate / coturi / coţi, bande / benzi, calcule / calculi; e) arce / arcuri, tuneluri / tunele, cornuri / coarne / corni, ochi / ochiuri, coate / coturi / coţi, bande / benzi, ghiveci / ghiveciuri, roate / roţi. 251. Alegeţi seria care conţine substantive proprii scrise corect: a) Baia Mare, Râmnicu-Vâlcea, Târgu-Jiu, Târgu-Mureş, Alba Iulia; b) Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Târgu-Jiu, Târgu-Mureş, Alba Iulia; c) Baia- Mare, Râmnicu-Vâlcea, Târgu-Jiu, Târgu-Mureş, Alba Iulia; d) Baia Mare, Râmnicu-Vâlcea, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Alba Iulia; e) Baia Mare, Râmnicu-Vâlcea, Târgu-Jiu, Târgu-Mureş, Alba-Iulia. 252. Marcaţi seria în care toate cuvintele subliniate sunt substantive: a) Mi-e foame., Răul este lipsa binelui., Iarna asta a durat mult., Doiul meu a îngrijorat-o pe bunica.; b) Mi-e bine., Răul este lipsa binelui., Iarna asta a durat mult., Doiul meu a îngrijorat-o pe bunica.; c) Mi-e foame., Răul este lipsa binelui., Iarna e frig., Doiul meu a îngrijorat-o pe bunica.; d) Mi-e foame., Rău este să lipsească binele., Iarna asta a durat mult., Doiul meu a îngrijorat-o pe bunica.; e) Mi-e foame., Răul este lipsa binelui., Iarna asta a durat mult., Doi vor să plece. 253. Alegeţi seria în care valorile cuvântului drept din enunţurile: Drept cine mă iei?, E student la drept., Merge drept înainte., Îl doare piciorul drept. sunt: a) adverb, substantiv, adverb, adjectiv; b) prepoziţie, substantiv, adverb, adjectiv; c) prepoziţie, substantiv, adjectiv, adjectiv; d) prepoziţie, adjectiv substantivizat, adverb, adjectiv; e) prepoziţie, adverb substantivizat, adverb, adjectiv. 254. Cuvântul un din enunţurile: A aşteptat un ceas., Un băiat plecase, altul, nu., Pe stradă trecea un om. este: a) articol nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, articol nehotărât; b) adjectiv pronominal nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, articol nehotărât; c) articol nehotărât, pronume nehotărât, numeral cardinal; d) articol nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adjectiv nehotărât; e) numeral cardinal, adjectiv pronominal nehotărât, articol nehotărât. 43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 255. Cuvântul asemenea din enunţurile Lucrează asemenea tuturor., Câştigă inteligent, trăieşte asemenea!, Sunt diferiţi sau asemenea?, Nu citeşte un asemenea text. este: a) prepoziţie, adverb, adjectiv, substantiv; b) adverb, adverb, adjectiv, adjectiv; c) prepoziţie, adverb, adjectiv, adjectiv; d) prepoziţie, adverb, adjectiv, adverb; e) adverb, adverb, adverb, adjectiv. 256. Cuvântul mult din enunţurile: Se promit multe., Multe lucruri nu ne convin., A trăit mult. Nu multul face binele! este: a) pronume nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adverb, substantiv; b) substantiv, adjectiv pronominal nehotărât, adverb, substantiv; c) pronume nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adverb, adverb; d) pronume nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adjectiv, substantiv; e) adjectiv nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adverb, substantiv. 257. Alegeţi seria în care toate adjectivele sunt derivate cu sufixe: a) cenuşiu, greoi, puternic, omenos, voios, isteţ; b) cenuşiu, greoi, puternic, omenos, voios, glumeţ; c) cenuşiu, greoi, harnic, omenos, voios, isteţ; d) cenuşiu, greoi, falnic, omenos, voios, isteţ; e) cenuşiu, greoi, puternic, omenos, voios, pitic. 258. Care serie conţine cuvinte care pot funcţiona atât ca adverbe, cât şi ca adjective? a) aşa, altfel, grena, asemenea, bine; b) aşa, altfel, gata, asemenea, vâlvoi; c) aşa, altfel, gata, asemenea, uni; d) sigur, altfel, gata, roz, bine; e) aşa, altfel, gata, asemenea, bine. 259. În care dintre seriile următoare, cuvintele subliniate sunt locuţiuni adjectivale: a) E într-o ureche., De mic, vorbeşte două limbi., Pare cu scaun la cap.; b) Persoanele de faţă sunt excluse., Au făcut reparaţii de mântuială., Unii oameni cred în viaţa de apoi.; c) Blocul cu pricina e vechi., Şeful e mereu în priză., Are un inel de aur.; d) Există cuvinte la modă., O aşchie din topor l-a rănit., E un om dintr-o bucată.; e) E un om de cuvânt., Are o casă de lemn., Sunt prieteni la cataramă. 260. În care dintre seriile următoare, substantivele şi adjectivele au forme corecte: a) miniştrii noştri, copii zurlii, codrii cenuşii; b) miniştri noştri, copii zurlii, codrii cenuşii; c) miniştrii noştri, copiii zurlii, codriii cenuşii; d) miniştrii noştrii, copii zurlii, codrii cenuşii; e) miniştrii noştri, zurlii copiii, codrii cenuşii.
44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 261. În fraza: Adevărul etern, de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască, e că orice om care munceşte este supus greşelii, însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile sale greşeli ca şi din erorile altora. sunt: a) 6 pronume şi 3 adjective pronominale; b) 7 pronume şi 2 adjective pronominale; c) 5 pronume şi 3 adjective pronominale; d) 4 pronume şi 3 adjective pronominale; e) 6 pronume şi 2 adjective pronominale. 262. Alegeţi seria în care toate adjectivele au forme corecte de feminin singular: a) pitorescă, livrescă, patriotă, compatrioată, analoagă, omoloagă; b) pitorească, livrescă, patriotă, compatriotă, analoagă, omoloagă; c) pitorescă, livrescă, patrioată, compatrioată, analogă, omologă; d) pitorească, livrească, patrioată, compatrioată, analoagă, omoloagă; e) pitorească, livrescă, patriotă, compatrioată, analoagă / analogă, omoloagă / omologă. 263. Care este seria care conţine numai adjective incompatibile cu gradele de comparaţie: a) absolut, brut, etern, fix, final, iniţial, mort, unic, veşnic; b) anterior, posterior, superior, mediocru, iniţial, mort, unic, veşnic; c) absolut, brut, etern, fix, final, singur, mort, unic, veşnic; d) admirabil, atotputernic, enorm, grozav, amărât, unic, veşnic; e) arhicunoscut, hipersensibil, răscopt, tare, final, iniţial, mort, unic, veşnic. 264. Care serie conţine construcţii corecte cu numerale: a) doi mai, ora douăsprezece, cincisprezece pagini, optsprezece scaune; b) doi mai, ora douăsprezece, cinsprezece pagini, optsprezece scaune; c) doi mai, ora douăsprezece, cincisprezece pagini, opsprezece scaune; d) două mai, ora douăsprezece, cinsprezece pagini, optsprezece scaune; e) două mai, ora douăsprezece, cincisprezece pagini, optsprezece scaune. 265. Precizaţi seria în care toate construcţiile cu numerale sunt corecte: a) al zece milioanelea, a zece milioana, al o sutălea, al o mielea, al un milionulea, al douăzecilea, al două miilea; b) al zece milionulea, a zece milioana, al o sutălea, al o mielea, al un milionulea, al douăzecilea, al două miilea; c) al zece milionulea, a zecea milioana, al o sutălea, al o mielea, al un milionulea, al douăzecelea, al două miilea; d) al zece milioanelea, a zece milioana, al o sutelea, al o mielea, al un milionulea, al douăzecilea, al două miilea; e) al zece milioanelea, a zece milioana, al o sutălea, al o mia, al un milionulea, al douăzecelea, al două miia. 266. Alegeţi seria în care cuvântul ce din enunţurile: Ce fete frumoase!, Ce faci?, Ştiu ce face., Ce temă ai?, Ce frumoase sunt! este corect interpretat: a) adverb interogativ-exclamativ, pronume interogativ, pronume relativ, adjectiv interogativ, adverb interogativ-exclamativ;
45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) adjectiv interogativ-exclamativ, pronume interogativ, pronume relativ, relativ, adverb interogativ-exclamativ; c) adjectiv interogativ-exclamativ, pronume interogativ, pronume relativ, interogativ, adverb relativ; d) adjectiv interogativ-exclamativ, pronume interogativ, pronume relativ, interogativ, adjectiv interogativ-exclamativ; e) adjectiv interogativ-exclamativ, pronume interogativ, pronume relativ, interogativ, adverb interogativ-exclamativ.
adjectiv adjectiv adjectiv adjectiv
267. Alegeţi seria în care cuvântul ce din enunţurile: Citesc ce ziar îmi place., Citeşti ce-ţi cade în mână., Stau ce stau şi mă plictisesc., Ce citeşti?, Are un ce profit din afacerea asta., „Ce” are multe valori morfologice., De-ai şti ce neam distrat! este corect interpretat: a) adjectiv relativ, pronume relativ, pronume relativ, pronume interogativ, adjectiv nehotărât, substantiv, adverb; b) adjectiv relativ, pronume relativ, adverb, pronume interogativ, adjectiv relativ, substantiv, adverb; c) adjectiv relativ, pronume relativ, adverb, pronume interogativ, adjectiv nehotărât, substantiv, adverb; d) adjectiv relativ, pronume relativ, adverb, pronume interogativ, substantiv, substantiv, adverb; e) adjectiv relativ, pronume relativ, adverb, pronume interogativ, adjectiv nehotărât, pronume relativ, pron.relativ. 268. În enunţul Maşina nu e a lui, ci a noastră., cuvintele subliniate sunt: a) pronume posesive în genitiv; b) pronume personal în genitiv, pronume posesiv în nominativ; c) pronume personal în genitiv, pronume posesiv în genitiv; d) pronume personal în genitiv, adjectiv posesiv în nominativ; e) pronume posesive în nominativ. 269. Alegeţi seria care conţine numai forme corecte ale adjectivului pronominal de întărire: a) mie însămi, înseşi Ana, însăşi modul de exprimare; b) mie însemi, însăşi Ana, însuşi modul de exprimare; c) mie însămi, înseşi Ana, însuşi modul de exprimare; d) mie însemi, însăşi Anei, însuşi modul de exprimare; e) mie însămi, însăşi Ana, însuşi modul de exprimare. 270. Cuvintele subliniate din enunţurile Al tău a plecat., Al lor e premiant., Fiul lor e student., Fiul meu e la Bucureşti. sunt: a) pronume posesiv, pronume posesiv, pronume personal, adjectiv posesiv; b) pronume posesiv, pronume personal, adjectiv posesiv, adjectiv posesiv; c) pronume posesiv, pronume personal, pronume personal, pronume personal; d) pronume personal, pronume posesiv, pronume personal, adjectiv posesiv; e) pronume posesiv, pronume personal, pronume personal, adjectiv posesiv. 271. În versul De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu., există: a) pronume personal în N., pronume demonstrativ în N., pronume personal în D., pronume personal în N.; 46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) pronume personal în N., adjectiv pronominal demonstrativ în N., pronume personal în D., pronume personal în N.; c) pronume personal în N., pronume demonstrativ în N., pronume personal în G., pronume personal în N.; d) pronume personal în N., pronume demonstrativ în Ac., pronume personal în D., pronume personal în N.; e) pronume personal în N., pronume demonstrativ în N., pronume posesiv în D., pronume personal în N. 272. Pronumele şi adjectivele pronominale din textul În fiecare dintre noi trăieşte un alt eu. sunt, în ordine: a) pronume nehotărât, pronume personal, adjectiv nehotărât, pronume personal; b) adjectiv nehotărât, pronume personal, adjectiv nehotărât, substantiv provenit din pronume personal; c) pronume nehotărât, pronume personal, adjectiv nehotărât, substantiv provenit din pronume personal; d) pronume nehotărât, pronume personal, substantiv provenit din adjectiv nehotărât, pronume personal; e) pronume nehotărât, pronume personal, substantiv provenit din adjectiv nehotărât, pronume personal. 273. Indicaţi seria cu pronumele care au categoria persoanei: a) pronume personale, pronume de politeţe, pronume reflexive, pronume demonstrative; b) pronume personale, pronume de politeţe, pronume de întărire, pronume reflexive, pronume posesive; c) pronume personale, pronume nehotărât, pronume reflexive, pronume posesive; d) pronume personale, pronume de politeţe, pronume de întărire, pronume relative; e) pronume personale, pronume de politeţe, pronume de întărire, pronume interogative. 274. Pronumele de politeţe 1. dumitale, 2. dumisale, 3. dumnealui, 4. dumneaei, 5. dumnealor, 6. dumneavoastră sunt în cazurile: a) G-D (toate); b) N, Ac., G, D (toate); c) N, Ac., G, D (3,4,5,6) şi G, D (1,2); d) N, Ac., G, D (6) şi G, D (1, 2, 3, 4, 5); e) G, D (1,2,3,4,5) şi N, Ac. (6). 275. Care serie conţine abrevieri corecte ale pronumelor şi locuţiunilor pronominale de politeţe: a) dta, d-tale, d-lui, d-ei, d-sa, d-sale, dv., dvs., d-voastră, d-lor; b) d-ta, d-tale, dlui, d-ei, d-sa, d-sale, dv., dvs., d-voastră, d-lor; c) d-ta, d-tale, dlui, dei, d-sa, d-sale, dv., dvs., d-voastră, d-lor; d) dta, dtale, d-lui, d-ei, d-sa, d-sale, dv., dvs., d-voastră, d-lor; e) d-ta, d-tale, d-lui, d-ei, d-sa, d-sale, dv., dvs., d-voastră, d-lor. 276. Alegeţi seria în care toate construcţiile cu posesive sunt corecte:
47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) o vecină de-a mea, o vecină de-a mele, un prieten al meu, un prieten de-ai mei, un prieten de-al meu; b) o vecină de-a mea, o vecină de-ale mele, un prieten al meu, un prieten de-al mei, un prieten de-al meu; c) o vecină de-a mea, o vecină de-ale mele, un prieten al meu, un prieten de-ai mei, un prieten de-ai meu; d) o vecină de-ale mea, o vecină de-ale mele, un prieten al meu, un prieten de-ai mei, un prieten de-al meu; e) o vecină de-a mea, o vecină de-ale mele, un prieten al meu, un prieten de-ai mei, un prieten de-al meu. 277. Indicaţi seria care cuprinde numai forme corecte: a) fetele ăstea, fetei asteia, ăst băiat, ăstui băiat, ălei fete, băieţilor ălor, ăia băieţi; b) fetele ăstea, fetei ăsteia, ast băiat, astui băiat, ălei fete, băieţilor alora, ăi băieţi; c) fetele ăstea, fetei asteia, ăst băiat, astui băiat, alei fete, băieţilor ălora, ăi băieţi; d) fetele astea, fetei ăsteia, ăst băiat, ăstui băiat, ălei fete, băieţilor ălora, ăi băieţi; e) fetele astea, fetei ăsteia, ăst băiat, ăstui băiatului, ălei fete, băieţilor ăia, ăi băieţi. 278. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Spune-i cui va veni. 2. A uneltit împotriva cui se lăudase. 3. Întreabă al cui eşti. 4. Ai cui studenţi aţi fost? 5. Proiectul a ceea ce urmează să fac e schiţat. sunt, în ordine: a) pronume relativ în N, pronume relativ în G precedat de prepoziţie, pronume relativ în G, pronume interogativ în G, pronume relativ compus în Ac. cu semnificaţie de G; b) pronume relativ în D, pronume relativ în D precedat de prepoziţie, pronume relativ în G, pronume interogativ în G, pronume relativ compus în Ac. cu semnificaţie de G; c) pronume relativ în D, pronume relativ în G precedat de prepoziţie, pronume interogativ în G, pronume interogativ în G, pronume relativ compus în Ac. cu semnificaţie de G; d) pronume relativ în D, pronume relativ în G precedat de prepoziţie, pronume relativ în G, pronume interogativ în G, pronume relativ compus în G; e) pronume relativ în D, pronume relativ în G precedat de prepoziţie, pronume relativ în G, pronume interogativ în G, pronume relativ compus în Ac. cu semnificaţie de G. 279. În care serie sunt verbe copulative: a) A ajuns cu bine., El s-a făcut doctor., Succesul înseamnă muncă.; b) A devenit cochetă., Pare trist., Este bolnav.; c) A ieşit afară., A rămas uimit., A ajuns ministru.; d) Îmi rămâne de scris., A ajuns mare şef., A fost nemaipomenit.; e) Pare străin., Îmi vine văr., S-a făcut noapte. 280. Indicaţi seria în care formele verbale sunt corecte: a) adăp, sari, piaptănă, enumăr, înşală, aşază; 48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) adap, sări, piaptănă, enumer, înşală, aşază; c) adăp, sari, pieptănă, enumăr, înşală, aşază; d) adăp, sari, pieptănă, enumer, înşeală, aşază; e) adăp, sari, piaptănă, enumer, înşală, aşează. 281. Modurile şi timpurile verbelor subliniate din următoarele enunţuri: Fie ce-o fi, mă duc., Va fi ştiind oare unde sunt?, Neîndrăznind a-l întreba, a renunţat. sunt, în ordine: a) imperativ, indic.viitor, indic. prezent, prezum.prezent, gerunziu, inf.prezent; b) conj.prezent, cond.opt.prezent, indic. prezent, prezum.prezent, gerunziu, inf.prezent; c) conj.prezent, indic.viitor, indic. prezent, prezum.perfect, gerunziu, inf.prezent; d) conj.prezent, indic.viitor, indic. prezent, prezum.prezent, gerunziu, inf.prezent; e) conj.prezent, indic.viitor, indic. prezent, indic.viitor anterior, gerunziu, inf.prezent. 282. Verbul a fi din textul: „...ori c-a fi(1) trăind calul, ori că n-a fi (2) trăind..., dat să-ţi fie (3), dar mi-i (4) de-a mirarea...; de unde-a fi (5), de unde n-a fi (6), dacă l-oiu găsi, al meu să fie (7)” este, în ordine: a) auxiliar (1,2,3), copulativ (4,7), predicativ (5,6); b) auxiliar (1,2), copulativ (3,4,7), predicativ (5,6); c) auxiliar (1,2,3,5,6), copulativ (4,7); d) auxiliar (1,2,3), copulativ (7), predicativ (4,5,6); e) auxiliar (1,2,3), predicativ (4,5,6,7). 283. Verbul a însemna din enunţurile 1. Oare ce însemnă experienţă?; 2. Nefiind atent, n-a însemnat tema pentru acasă.; 3. Dacă tace înseamnă că e de acord. este, în ordine: a) copulativ, copulativ, copulativ; b) copulativ, predicativ, copulativ; c) predicativ, predicativ, copulativ; d) copulativ, predicativ, predicativ; e) predicativ, predicativ, predicativ. 284. În enunţul: Studenţii au fost examinaţi şi notaţi. există: a) două verbe predicative la diateza pasivă; b) un verb predicativ la diateza pasivă şi un nume predicativ (al unui predicat nominal incomplet); c) două predicate nominale cu nume predicative exprimate prin verbe la participii; d) un predicat nominal cu nume predicativ multiplu exprimat prin verbe la participiu; e) un verb predicativ la diateza pasivă şi un verb predicativ la diateza activă. 285. Care dintre seriile următoare conţine forme verbale corecte: a) ei înconjor, el îngenunchează, ea înşeală; b) eu continuu, el să arăte, eu înconjur; c) eu mă dezbăr, eu deapăn, eu mă legăn; d) el înşală, el se leapădă, eu depăn; e) ei vreau, ea să preceadă, ei preced.
49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 286. Indicaţi seria de verbe corect conjugate din punctul de vedere al limbii literare: a) eu cosei, tu ţeseseşi, el să iese; b) eu cusui, tu ţesesei, el să iasă; c) tu adunaseşi, tu ziseseşi, tu merseseşi; d) tu sorbisei, tu părusei, tu vrusesei; e) noi cosesem, noi ţesesem, noi avurăm.
a) b) c) d) e)
287. Modurile şi timpurile verbelor din textul Ce ne fu dat să auzim ar fi făcut să se cutremure inima cea mai păgână. sunt, în ordine: indic. perf.simplu, conj. prezent, cond.opt.prezent, conj. prezent; indic. perf., conj. prezent, cond.opt.perfect, conj. prezent; indic. perf.compus, conj. prezent, cond.opt.perfect, conj. prezent; indic. perf.simplu, conj. prezent, cond.opt.perfect, conj. perfect; indic. perf.simplu, conj. prezent, cond.opt.perfect, conj. prezent.
288. În enunţurile: 1. A venit anume, ca să mă certe.; 2. Există o zi anume pentru audienţă.; 3. Există forme eliptice de sancţiune, anume cele care se reduc la..., cuvântul anume este: a) adverb(1,3), adjectiv (2); b) adverb (1,2,3); c) adverb (1), adjectiv (2,3); d) adjectiv (1,2,3); e) adjectiv (1), adverb (2,3). 289. În fraza Cum veni, cum mă privi cum priveşti prada., cuvântul cum este: a) adverb(1,2,3); b) adverb (2), conjuncţie (1,3); c) conjuncţie (1), adverb (2,3); d) conjuncţie (1,2,3); e) adverb de timp (1,2), adverb de mod (3). 290. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Noaptea învaţă.; 2. Noaptea asta va repeta.; 3. Dimineţile stă acasă. 4. Toate dimineţile stă acasă. sunt: a) adverbe (1,2,3,4); b) substantive (1,2,3,4); c) adverbe (1,3) şi substantive (2,4); d) adverbe (1,2) şi substantive (3,4); e) adverbe (1,2,3) şi substantiv (4). 291. Cuvântul când din enunţurile: 1. Pomii se înclină când într-o parte, când într-alta.; 2. Când aş şti, ţi-aş răspunde.; 3. Când pleci?; 4. Nu ştie când pleacă.; 5. A plecat pe jos, când ar fi putut lua tramvaiul. sunt, în ordine: a) conjuncţie (1,2,5), adverb interogativ (3), adverb relativ (4); b) conjuncţie (1,5), adverb interogativ (3), adverb relativ (2,4); c) conjuncţie (1,2), adverb interogativ (3), adverb relativ (4,5); d) conjuncţie (1,2,5), adverb interogativ (3,4); e) conjuncţie (2,5), adverb interogativ (3), adverb relativ (1,4).
50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 292. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi, el zboară şoimeşte.; 2. Deasupra, ninsoare, iar dedesubt, umezeală.; 3. Întâi găseşte piaţa, apoi creează produsul!; 4. De două ori e fals: o dată pentru că face asta, al doilea, fiindcă nu face doar asta. sunt, în ordine: a) adverb de mod (1), adverb de loc (2), numeral cu valoare adverbială (3,4); b) adverb de mod (1,2), adverb provenit din numeral (3,4); c) adverb de mod (1), adverb de loc (2), numeral (3,4); d) adverb de mod (1), adverb de loc (2), adverb provenit din numeral (3), numeral (4); e) adverbe propriu-zise (1,2,3,4). 293. Cuvântul aproape din enunţurile: 1. Vino aproape!; 2. E aici, pe aproape.; 3. Aproape că-mi venea să plâng.; 4. Câştigă aproape 3000 de lei. este, în ordine: a) adverb de loc (1), adverb de aproximare (2,3,4); b) adverb de loc (1,2), verb (3), adverb de aproximare (4); c) adverb de loc (1,2), adverb de aproximare (3,4); d) adverb de loc (1), adverb de aproximare (2,4), verb (3); e) adverb de loc (1,2,3), adverb de aproximare (4). 294. Cuvântul mai din enunţurile: 1. Ce mai citeşti?; 2. Mai toate drumurile sunt proaste.; 3. Mi-e mai bine.; 4. Mai că-ţi venea să-ţi iei lumea în cap!; 5. Mai ieri erai copil. 6. O să-ţi explic mai cu vorbe, mai cu schiţe. este, în ordine: a) adverb (1), adverb de aproximare (2,4,5), formant al comparativului de superioritate (3), conjuncţie (6); b) adverb de aproximare (1,2,4,5), formant al comparativului de superioritate (3), conjuncţie (6); c) adverb (1), adverb de aproximare (2,4,5,6), formant al comparativului de superioritate (3); d) adverb (1,3), adverb de aproximare (2,4,5), conjuncţie (6); e) adverb (1,2,3,4,5), conjuncţie (6). 295. Cuvântul înainte(a) din enunţurile: 1. A venit înainte.; 2. A venit înaintea lui.; 3. A ajuns înaintea-i. este, în ordine: a) adverb (1,2,3); b) adverb (1), prepoziţie cu G (2), prepoziţie cu D (3); c) adverb (1), prepoziţie cu D (2), prepoziţie cu G (3); d) adverb (1), prepoziţie cu G (2,3); e) adverb (1,3), prepoziţie cu G (2). 296. Cazul cerut de prepoziţia a în enunţurile: 1. tatăl a trei copii; 2. preţul a ceea ce e bun; 3. fluieră a pagubă; 4. graţie a ceea ce ştiu este: a) Ac. cu sens de G (1,2,3,4); b) G (1,2,3,4); c) Ac cu sens de G (1,2), Ac. (3), Ac cu sens de D (4); d) Ac cu sens de G (1,2,4), Ac (3); e) Ac cu sens de G (1,4), Ac (2,3). 297. Care dintre seriile următoare cuprinde numai locuţiuni prepoziţionale: 51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) în favoarea, cu intenţia, pe cale de; b) în faţa, în loc de, în urmă cu; c) împreună cu, cu gândul, în urma; d) cu ideea, pe baza, alături de; e) în situaţia, în vederea, în scopul. 298. Câte conjuncţii şi câte locuţiuni conjuncţionale sunt în textul: Merge ca şi cum nu s-ar grăbi, dar ca şi când ar vrea să ajungă mai repede, chit că gându-i zboară mereu la tine.: a) 6 conjuncţii, 1 locuţiune conjuncţională; b) 3 locuţiuni conjuncţionale, 2 conjuncţii; c) 5 conjuncţii, 2 locuţiuni conjuncţionale; d) 7 conjuncţii; e) 3 locuţiuni conjuncţionale, 1 conjuncţie. 299. Indicaţi care dintre cuvintele următoare: 1. Zău?!¸2. Drace!, 3. Amin!; 4. Ajutor!; 5. Alo!; 6. Jos! 7. Servus!; 8. Poftim!; 9. Stop!; 10. Ura! sunt interjecţii: a) interjecţii (1,3,5,7,8,10); b) interjecţii (1,2,3,5,7,8,10); c) interjecţii (1,3,5,8,10); d) interjecţii (toate); e) interjecţii (1,2,3,4,5,8). 300. Care dintre îmbinările următoare: 1. Ei bine!; 2. Da de unde!; 3. Nu zău?!; 4. Ia te uită!; 5. Păcatele mele!; 6. Hodoronc-tronc!; 7. Pe naiba!; 8. Doamne fereşte!; 9. Trosc-pleosc!; 10. La dracu! sunt locuţiuni interjecţionale: a) locuţiuni interjecţionale (1,2,3,4,5,7,8,10), interjecţii compuse (6,9); b) locuţiuni interjecţionale (toate); c) locuţiuni interjecţionale (4,5,7,8,10), interjecţii compuse (6,9), interjecţii şi alte părţi de vorbire (1,2,3); d) locuţiuni interjecţionale (7,8,10), interjecţii (1,2,3,4,5,6,9); e) locuţiuni interjecţionale (5,8), interjecţii (1,2,3,4,6,7,9,10). 301. Care este interpretarea corectă a cuvintelor subliniate din textul: Noi am plecat înainte de a fi venit voi.: a) adverb, prepoziţie, verb la infinitiv perfect, pronume; b) locuţiune prepoziţională, verb la infinitiv perfect, pronume; c) prepoziţie compusă, verb la infinitiv perfect, pronume; d) locuţiune prepoziţională, verb la infinitiv prezent, diateza pasivă, pronume; e) prepoziţie, prepoziţie, verb la infinitiv perfect, pronume. 302. Cuvintele subliniate din textul În ceea ce priveşte inteligenţa lui, lucrurile sunt clare. sunt: a) prepoziţie, pronume relativ compus, verb la indic. prezent, substantiv, pronume personal în D; b) prepoziţie, pronume demonstrativ, pronume relativ, verb indic.prezent, substantiv, pron.personal în G; c) locuţiune prepoziţională, substantiv, pron.personal în G; d) locuţiune prepoziţională, substantiv, pron.posesiv în G; 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) locuţiune prepoziţională, substantiv, adj.pron.posesiv în G. 303. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Dorinţa lui de a fi fost premiat s-a împlinit.; 2. Dorinţa lui de a fi fost premiant în fiecare an dezvăluia o ambiţie teribilă. sunt: a) prepoziţie, verb la inf.perf.diateza pasivă (1); prepoziţie, verb copulativ la inf.perf., substantiv (2); b) prepoziţie, verb la inf.prez.diateza pasivă (1); prepoziţie, verb copulativ la inf.perf., substantiv (2); c) prepoziţie, verb la inf.perf.diateza pasivă (1); prepoziţie, verb copulativ la inf.prez., substantiv (2); d) prepoziţie, verb la inf.perf.diateza pasivă (1); prepoziţie, verb copulativ la inf.perf., adjectiv (2); e) prepoziţie, verb la inf.perf.diateza pasivă (1); prepoziţie, verb copulativ la indic.viitor anter., substantiv (2). 304. În ce fel de locuţiuni se află substantivul cap din exemplele: 1. a-i trece prin cap, 2. a se da peste cap, 3. căzut în cap, 4. vai de capul..., 5. în capul (străzii), 6. bătaie de cap, 7. cu cap, 8. cu noaptea-n cap, 9. odată cu capul, 10. cap în cap: a) loc.substantivală (6), loc.adj.(3,7), loc.verbale (1,2,), loc.prepoz. (5), loc.adv. (8,9,10), loc.interj. (4); b) loc.substantivale (6,8), loc.adj.(3,7), loc.verbale (1,2,), loc.prepoz. (5), loc.adv. (9,10), loc.interj. (4); c) loc.substantivale (6), loc.adj.(3,4,7), loc.verbale (1,2,), loc.prepoz. (5), loc.adv. (8,9,10); d) loc.adj.(3,6,7), loc.verbale (1,2,), loc.prepoz. (5), loc.adv. (8,9,10), loc.interj. (4); e) loc.substantivale (6), loc.adj.(3,7), loc.verbale (1,2,), loc.prepoz. (4,5), loc.adv. (8,9,10). 305. Algeţi varianta corectă de analiză morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul Dată fiind situaţia, nu mai sunt şanse.: a) verb la gerunziu, diateza pasivă, substantiv; b) participiu, verb copulativ la gerunziu, substantiv; c) loc.verbală la gerunziu, substantiv; d) participiu, verb predicativ la gerunziu, substantiv; e) loc.prepoziţională, substantiv. 306. Alegeţi varianta corectă de analiză morfolgică a cuvintelor subliniate din textele: 1. În preajma lui nu se vedea nimeni., 2. În preajmă-i...,3. În preajma sa...: a) loc.prepoz.(1,2,3), pron.personal în G (1), pron.pers. în D (2), adj.posesiv în Ac(3); b) loc.prepoz.(1,2,3), pron.personal în G (1,2), adj.posesiv în Ac(3); c) loc.prepoz.(1,2,3), pron.personal în G (1), pron.pers. în D (2), pron.posesiv în Ac(3); d) loc.prepoz.(1,2,3), pron.personal în G (1), pron.pers. în D (2), adj.posesiv în G (3);
53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) loc.prepoz.(1,2,3), pron.personal în G (1), pron.pers. în D (2), adj.posesiv în D(3). 307. Cuvântul tot din enunţurile: 1. A spus tot., 2. Tot omul ştie acest lucru., 3. Totul îmi pare frumos., 4. Îmi tot spune că l-ai uitat., 5. I-a salutat pe toţi invitaţii. este: a) adj.pron.nehotărât (2,5), substantiv provenit din pron.nehotărât (1,3), adverb (4); b) pron.nehotărât (1), adj.pron.nehotărât (2,5), substantiv provenit din pron.nehotărât (3), adverb (4); c) pron.nehotărât (1,3), adj.pron.nehotărât (2,5), adverb (4); d) pron.nehotărât (1,4), adj.pron.nehotărât (2,5), substantiv provenit din pron.nehotărât (3); e) pron.nehotărât (1), adjectiv (2), adj.pron.nehotărât (5), substantiv provenit din pron.nehotărât (3), adverb (4). 308. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. L-au bătut măr., 2. E frumoasă foc., 3. Termin cursul şi vorbim după., 4. E beat criţă., 5. Merge ce merge şi se opreşte. sunt: a) adverbe provenite din substantive (1,2), adverb (4), adverb provenit din prepoziţie (3), adverb provenit din pron.relativ (5); b) adverbe provenite din substantive (1,2,4), adverb (3), adverb provenit din pron.relativ (5); c) adverbe provenite din substantive (1,2,4), adverb provenit din prepoziţie (3), adverb provenit din pron.relativ (5); d) adverbe provenite din substantive (1,2), adverb provenit din prepoziţie (3,4), adverb provenit din pron.relativ (5); e) adverbe provenite din substantive (1,2,4), adverb provenit din prepoziţie (3), adverb (5). 309. Substantivele subliniate din enunţurile: 1. Îi dau elevului o carte., 2. E o activitate prielnică sănătăţii., 3. Bravo elevilor harnici!, 4. Trimiterea de ajutoare sinistraţilor a decurs bine. sunt în cazul: a) D (1,2,3,4); b) D (1,3), G (2,4); c) D (1), G (2,3,4); d) D (1,2,3), G (4); e) D (1,4), G (2,3). 310. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. tată a doi copii; 2. echivalentul a doi euro; 3. eticheta a numeroase produse; 4. miroase a parfum. sunt în cazul: a) Ac echivalent cu G (1,2,3,4); b) Ac echivalent cu G (1,2), Ac (3,4); c) Ac echivalent cu G (1,3), Ac (2,4); d) Ac echivalent cu G (1,2,3), Ac (4); e) Ac (1,2,3,4). 311. În care serie sunt numai substantive colective: a) familie, popor, duzină, grup, cremă; 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) familie, doză, pachet, grup, palmares; c) familie, popor, duzină, grup, palmares; d) bănet, tineret, duzină, trib, cutie; e) familie, turmă, cuşcă, grup, palmares. 312. În care enunţuri există substantive provenite din alte părţi de vorbire: 1. E iute foc., 2. S-a dus glonţ acasă., 3. Juca fripta., 4. Mi-a plăcut intrândul casei., 5. În sinea lui crede ce-i spui. a) 1,2,3,4,5; b) 3,4,5; c) 2,3,4,5; d) 3,4; e) 4,5. 313. În care dintre seriile următoare sunt numai adjective invariabile: a) bleu, maro, cumsecade, atroce, vivace; b) tenace, eficace, oliv, corai, lila; c) roz, violet, grena, sepia, latino; d) precoce, perspicace, rapace, doldora, gri; e) locvace, crem, pepit, june, şic. 314. În care serie se realizează ideea de superlativ absolut prin alte mijloace decât cele gramaticale: a) extrem de clară, neobişnuit de vesel, oricât de sistematică, frumoasă de speriat, frântă de obosită; b) extrem de clară, neobişnuit de vesel, frumoasă de pică, frumoasă de speriat, frântă de obosită; c) extrem de clară, neobişnuit de vesel, cât de iute, frumoasă de speriat, frântă de obosită; d) extrem de clară, neobişnuit de vesel, mai din topor, frumoasă de speriat, frântă de obosită; e) extrem de clară, neobişnuit de vesel, căldicel, frumoasă de speriat, frântă de obosită. 315. În care dintre seriile următoare există, alături de substantive, numai adjective provenite din alte părţi de vorbire: a) mâncare încălzită, valori crescânde, asemenea oameni, petrecere super; b) filmul văzut, om mergând, astfel de gafă, produse bio; c) mâncare aburind, acord de facto, mălai extra; d) femei copile, fiinţă gemând, tehnică audio; e) temă gata, profesor super, femei bine, poziţia şezând. 316. În care dintre seriile următoare sunt numai locuţiuni pronominale nehotărâte: a) care mai de care, cu toate că, naiba ştie ce, câte şi mai câte; b) care mai de care, cu toţii, pe naiba, câte şi mai câte; c) care mai de care, cu toţii, naiba ştie ce, câte şi mai câte; d) care mai de care, cu tot, naiba ştie ce, câte şi mai câte; e) care mai de care, cu... cu tot, naiba ştie ce, câte şi mai câte.
55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 317. Pronumele personal nu are funcţie sintactică în: a) A luat-o la fugă., A dat-o în poartă.,N-o mai duce mult, căci e tare bătrân., S-au plictisit şi au şters-o.; b) A luat-o la sănătoasa., Le are cu matematica.,N-o mai duce mult, căci e tare bătrân., Au şters-o pe uşa din dos.; c) A luat-o la întrebări., A dat-o în bară.,N-o mai duce mult, căci e tare bătrân., Sau plictisit şi au şters-o.; d) A luat-o la fugă., A dat-o în bară.,N-o mai duce la teatru., S-au plictisit şi au şters-o.; e) A luat-o la fugă., A dat-o în bară.,N-o mai duce mult, căci e tare bătrân., Au şters-o de pe listă. 318. În care dintre serii, pronumele demonstrative (varianta populară) au forme corecte: a) ăsta, asta, asteia, astea; b) ăsta, asta, ăsteia, ăstea; c) ăsta, asta, ăsteia, astea; d) astora, asta, ăsteia, astea; e) ăsta, asta, asteia, astea. 319. În care dintre serii, pronumele demonstrative (varianta populară) au forme corecte: a) aluia, ăia, aia, alea; b) ăla, aleia, aia, alea; c) ăla, ăia, aia, alora; d) ăla, ăia, aia, ălea; e) ăla, ăia, aia, alea. 320. În care dintre serii există numai pronume nehotărâte: a) altul, câţiva, oricare, altcineva, atâţia, cutare; b) altul, câţiva, oricum, altcineva, atâţia, cutare; c) alt, câţiva, oricare, altcineva, atâţia, cutare; d) altul, câţiva, oricare, altcumva, atâţia, cutare; e) altul, câţiva, oricare, altcineva, vreun, cutare. 321. Numeralul ordinal corespunzător numeralului cardinal un milion este: a) al un milioanelea; b) al milioanelea; c) al un milion; d) al unui milion; e) al un milionulea. 322. În care dintre serii, statutul morfologic al cuvintelor? 1. designer; 2. online; 3. anapoda; 4. no man’s land este corect? a) subst. (1,2,3,4); b) adj. (1), subst. (2,3,4); c) adj. (1), loc.adj. (2), adv. (3) subst. (4); d) subst. (1,4), loc.adj./adv. (2), adv. (3); e) subst. (1), loc.adj. (2), adj. (3), subst. (4).
56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 323. În care dintre serii, toate substantivele denumesc agentul? a) cizmar, dogar, dar; b) agrar, acţionar, anticar; c) barbar, sobar, chenar; d) fugar, pamfletar, revoluţionar; e) portuar, berar, bişniţar. 324. În care dintre serii, toate substantivele au sens colectiv? a) argintărie, bostănărie, nucet; b) călărie, ciorăpărie, puiet; c) chinezărie, mărunţiş, seceriş; d) vorbărie, stejăriş, suiş; e) bănet, măcriş, desiş. 325. În care dintre serii, toate substantivele sunt augmentative? a) băietan, puştan, copilandru; b) puiandru, băieţoi, policandru; c) iepuroi, flăcăiandru, coriandru; d) broscoi, găzdoi, piţigoi; e) muscoi, văduvoi, gunoi. 326. În care dintre serii, toate substantivele au sens abstract? a) răutate, apucătură, acreală; b) afumătură, untură, şiretenie; c) pardoseală, astenie, zgârcenie; d) agitaţie, bătătură, fiinţă; e) dârzenie, rubedenie, sârguinţă. 327. În care dintre serii, toate substantivele sunt diminutive? a) copilaş, mijlocel, aripioară; b) băieţel, drapel, cuţitaş; c) panel, aţică, furnică; d) brânzoaică, portofel, fiţuică; e) cărticică, şniţel, curticică. 328. În care dintre serii, toate substantivele sunt moţionale, indicând o fiinţă de sex opus celei denumite de cuvântul de bază? a) curcan, motan, pufoaică; b) gâscan, bărzoi, broscoi; c) prietenă, cintezoi, ţărănoi; d) croitoreasă, mierloi, porc; e) vulpoi, preoteasă, orzoaică. 329. Care dintre cuvintele: 1. abuz; 2. a acoperi; 3. a bate; 4. cameră sunt polisemantice! a) niciunul; b) 1; c) 1,2; d) 1,2,3; e) 1,2,3,4. 57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 330. Substantivele 1. încurcă-lume; 2. gură-cască; 3. pierde-vară; 4. lapte-depasăre sunt de genul: a) neutru (1,2,3,4); b) masculin (1,2,3,4); c) masculin-feminin (1,2,3) şi masculin (4); d) feminin (1,2,3), neutru (4); e) feminin (1,2,3), masculin (1). 331. Îşi modifică forma în flexiune toate substantivele compuse din seria: a) lasă-mă-să-te-las, dreptunghi, bunăstare; b) omucidere, viţă-de-vie, cuvânt-cheie; c) coate-goale, triplusalt, floarea-soarelui; d) metalazbest, gură-spartă, piatră-vânătă; e) câine-lup, bună-cuviinţă, pierde-vară. 332. Care serie cuprinde numai structuri fixe cu substantive colective: a) ciorchine de struguri, stol de păsări, cireadă de vite, muşuroi de furnici; b) plasă de peşti, recif de corali, turmă de nori, haită de lupi; c) pachet de ţigări, duzină de chibrituri, herghelie de cai, droaie de copii; d) roi de insecte, miere de albine, pâlc de arbori, morman de treburi; e) cârd de gâşte, bon de lemne, vraf de acte, duzină de probleme. 333. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria: a) Războiul de Independenţă, Teatrul Naţional, 1 Decembrie, Dicţionarul explicativ al limbii române; b) bulevardul Nicolae Bălcescu, Şoseaua Mihai Bravu, judeţul Olt, America de Nord; c) Statele Unite ale Americii, Ziua internaţională a Femeii, Popeşti-Leordeni, Ursa-Mare; d) Evul Mediu, Primul război mondial, Facultatea de Drept, Palatul Parlamentului; e) Arcul de triumf, Editura Academiei, Camera Deputaţilor, Schimbarea la Faţă. 334. În care serie, toate îmbinările lexicale sunt numai locuţiuni: a) de pomină, de seamă, de-o şchioapă, de basm; b) un pic de, de-a-n-picioarelea, de-a dura, de dimineaţă; c) de-a buşilea, în trombă, pe ducă, la ţanc; d) pe sponci, la mâna a doua, de toată mâna, de fier; e) de mama focului, fel de fel, ieşit din comun, gata de plecare. 335. În care serie, toate adjectivele au patru forme flexionare: a) bun, acru, greu, adânc; b) înalt, amplu, asiduu, lung; c) castaniu, alb, dublu, negru; d) ilustru, rău, sacru, suplu; e) roşu, bătrân, nou, tânăr. 336. În care serie, toate adjectivele au trei forme flexionare: a) adânc, antic, inamic; 58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) boieresc, mic, argintiu; c) românesc, tare, straniu; d) nou, vechi, cărămiziu; e) ambiguu, definitoriu, ajutător. 337. În care serie, toate adjectivele au două forme flexionare: a) dulce, mare, vechi; b) limpede, călare, feroce; c) fierbinte, moale, precoce; d) subţire, verde, atroce; e) amărui, verzui, obligatoriu. 338. În care serie, toate adjectivele sunt invariabile: a) bleu, gri, maro; b) corai, mov, violet; c) oranj, bej, străvechi; d) bleumarin, roz, dibaci; e) vernil, havan, vioi. 339. Care dintre serii cuprinde adjective la superlativul absolut exprimat prin alte procedee decât cele gramaticale: a) rarisim, arhicunoscut, prost de dă în gropi; b) hipersensibil, răscopt, răsfoit; c) străvechi, străveziu, prost de te cruceşti; d) supraaglomerat, supraîncălzit, supranumit; e) ultracentral, ultrarafinat, ultragiat. 340. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. A luat zece.; 2. Şase! vine profesorul!; 3. Unsprezecele trimis pe teren a câştigat.; 4. Vine pe 25.? a) cm / subst. în Ac (1); fără funcţie sintactică / interjecţie (2); sb / subst. în N (3); ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (4); b) cd / subst. în Ac (1); pred.vb. / interjecţie (2); sb / subst. în N (3); ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (4); c) cd / subst. în Ac (1); fără funcţie sintactică / interjecţie (2); sb / numeral cardinal în N (3); ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (4); d) cd / numeral cardinal în Ac (1); fără funcţie sintactică / interjecţie (2); sb / subst. în N (3); ct / numeral cardinal în Ac precedat de prepoz. (4); e) cd / subst. în Ac (1); fără funcţie sintactică / interjecţie (2); sb / subst. în N (3); ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (4). 341. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Primul dintre candidaţi a reuşit.; 2. Urcă în vagonul al doilea.; 3. Întâi învaţă, apoi scrie.; 4. Le-a dat cărţi la trei dintre copii.? a) sb / numeral cardinal în N (1); atr.adj. / numeral ordinal (2); ct / adv. provenit din numeral ordinal (3); ci / numeral cardinal în Ac cu sens de D (4); b) sb / numeral ordinal în N (1); atr.subst. / numeral ordinal (2); ct / adv. provenit din numeral ordinal (3); ci / numeral cardinal în Ac cu sens de D (4); c) sb / numeral ordinal în N (1); atr.adj. / numeral ordinal (2); ct / adv. provenit din numeral ordinal (3); ci / numeral cardinal în Ac cu sens de D (4); 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) sb / numeral ordinal în N (1); atr.adj. / numeral ordinal (2); ct / numeral ordinal (3); ci / numeral cardinal în Ac cu sens de D (4); e) sb / numeral ordinal în N (1); atr.adj. / numeral ordinal (2); ct / adv. provenit din numeral ordinal (3); ci / numeral cardinal în D (4). 342. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. A pus mâna pe avere.; 2. A sărbători 1 mai dormind pe plajă e mai bine decât muncind la serviciu.; 3. Cartea e utilă celor interesaţi să studieze dreptul.? a) ci / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); cm comparativ / verb la gerunziu precedat de adv. cu valoare de prepoz. (2); ci / pron.demonstr. în D şi atr. adj. / adj. participial (3); b) cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); cm comparativ / verb la gerunziu precedat de adv. cu valoare de prepoz. (2); ci / pron.demonstr. în D şi atr. adj. / adj. participial (3); c) ci / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); cm comparativ / verb la gerunziu precedat de adv. cu valoare de prepoz. (2); ci / pron.demonstr. în D şi atr. adj. / vb la participiu (3); d) cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); sb / verb la gerunziu precedat de adv. cu valoare de prepoz. (2); ci / pron.demonstr. în D şi atr. adj. / adj. participial (3); e) ci / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); cm comparativ / verb la gerunziu precedat de adv. cu valoare de prepoz. (2); ci / subst. provenit din participiu (3). 343. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Nu ai voie aici fără invitaţie; 2. Fiind bucuros, a acceptat laudele.; 3. Am o plantă, ale cărei frunze se îngălbenesc.? a) ci/ subst. în Ac precedat de prepoz.(1); cz / vb la gerunziu şi np / adj. (2); atr.pron.genitival / pron. rel. în G (3); b) cond / subst. în Ac precedat de prepoz.(1); cz / vb la gerunziu şi np / adj. (2); atr.pron.genitival / pron. rel. în G (3); c) cond / subst. în Ac precedat de prepoz.(1); cz / vb la gerunziu, adj. (2); atr.pron.genitival / pron. rel. în G (3); d) cm / subst. în Ac precedat de prepoz.(1); cz / vb la gerunziu şi np / adj. (2); atr.pron.genitival / pron. rel. în G (3); e) cond / subst. în Ac precedat de prepoz.(1); cz / vb la gerunziu şi np / adj. (2); atr.pron.genitival / adj. pron. rel. în G (3). 344. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Nu te supăra pe el!; 2. A aşteptat o oră. 3. A venit de dragul ei. ? a) ci / pron.pers.în Ac (1); atr.adj / numer.cardinal cu val. adj. şi ct / subst. în Ac (2); cs / pron pers. în G precedat de loc.prepoz. (3); b) cd / pron.pers.în Ac (1); atr.adj / numer.cardinal cu val. adj. şi ct / subst. în Ac (2); cs / pron pers. în G precedat de loc.prepoz. (3); c) ci / pron.pers.în Ac (1); ct / subst. în Ac art.nehot. (2); cs / pron pers. în G precedat de loc.prepoz. (3); d) ci / pron.pers.în Ac (1); atr.adj / numer.cardinal cu val. adj. şi ct / subst. în Ac (2); cz / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr.pron.genitival / pron.pers. în G (3); e) ci / pron.pers.în Ac (1); atr.adj / numer.cardinal cu val. adj. şi ct / subst. în Ac (2); cz / pron pers. în G precedat de loc.prepoz. (3).
60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 345. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Cânt de dragul cui mi-e drag.; 2. Nu se moare din asta.; 3. În lipsă de altceva, a ales această meserie.? a) cz / pron.rel. în G precedat de loc.prepoz. (1); cz / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / pron. nehot. precedat de loc.prepoz.(3); b) sb / pron.rel. în G precedat de loc.prepoz. (1); cz / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / pron. nehot. precedat de loc.prepoz.(3); c) cs / pron.rel. în G precedat de loc.prepoz. (1); cz / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. (2); cond / pron. nehot. precedat de loc.prepoz.(3); d) cz / pron.rel. în G precedat de loc.prepoz. (1); cz / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr. pron. / pron. nehot. precedat de prepoz.(3); e) sb / pron.rel. în G precedat de loc.prepoz. (1); ci / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / pron. nehot. precedat de loc.prepoz.(3). 346. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Primii paşi spre a te însănătoşi…; 2. Are documentele necesare în vederea prelungirii vizei.; 3. Cutreieră oraşul în speranţa că-i va da de urmă.? a) cs / vb la inf.prez. precedat de prepoz. (1); cs / subst. în G precedat de loc.prepoz. (2); cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); b) atr.vb / vb la inf.prez. precedat de prepoz. (1); ci / subst. în G precedat de loc.prepoz. (2); cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); c) atr.vb / vb la inf.prez. precedat de prepoz. (1); cs / subst. în G precedat de loc.prepoz. (2); cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); d) atr.vb / vb la inf.prez. precedat de prepoz. (1); cs / subst. în G precedat de loc.prepoz. (2); cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); e) cl / vb la inf.prez. precedat de prepoz. (1); cs / subst. în G precedat de loc.prepoz. (2); cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (3). 347. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Instituţiile abilitate în acest scop vor decide.; 2. Am vrut să ajung la timp, drept care am luat un taxi.; 3. Învăţând, vei fi mai bun.? a) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr.adj. / adj.pron.demonstr. (1); cs / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cond. / vb la gerunziu (3); b) ci / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr.adj. / adj.pron.demonstr. (1); cs / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cond. / vb la gerunziu (3); c) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr.adj. / adj.pron.demonstr. (1); cs / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / vb la gerunziu (3); d) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr.adj. / adj.pron.demonstr. (1); cz / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cond. / vb la gerunziu (3); e) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr.adj. / adj.pron.demonstr. (1); cs / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); ct / vb la gerunziu (3). 348. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Cu sacrificiu, ar putea câştiga.; 2. Vrând-nevrând, tot ne vom întâlni.; 3. A lipsit fără a fi bolnav.? a) cv / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); cv /loc.adv. (2); cv / vb la inf.prez. şi np / adj. (3);
61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); cv /loc.adv. (2); cv / vb la inf.prez. şi np / adj. (3); c) cond / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); cm /loc.adv. (2); cv / vb la inf.prez. şi np / adj. (3); d) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); cm /loc.adv. (2); cv / vb la inf.prez. şi np / adj. (3); e) cond / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); cv /loc.adv. (2); cv / vb la inf.prez. şi np / adj. (3). 349. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. E destul de prost pentru a nu înţelege nimic.; 2. Spre mirarea tuturor, a fost punctual.? a) cs / vb la inf.prez, precedat de prepoz. (1); cns / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr.pron.genitival / pron. nehot. în G (2); b) cns / vb la inf.prez, precedat de prepoz. (1); cns / pron. nehot. în G precedat de loc.prepoz. (2); c) cs / vb la inf.prez, precedat de prepoz. (1); cns / pron. nehot. în G precedat de loc.prepoz. (2); d) cns / vb la inf.prez, precedat de prepoz. (1); cns / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr.pron.genitival / pron. nehot. în G (2); e) cz / vb la inf.prez, precedat de prepoz. (1); cns / subst. în Ac precedat de prepoz. şi atr.pron.genitival / pron. nehot. în G (2). 350. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Ei sunt doi.; 2. Cel reclamat e Vasile.; 3. Vorbă lungă, sărăcia omului.? a) np /numer.cardinal (1), subst. propriu (2), subst. comun (3); b) np /numer.cardinal (1), sb / subst. propriu (2), np /subst. comun (3); c) np /numer.cardinal (1), subst. propriu (2), sb / subst. comun (3); d) np /numer.cardinal (1), subst. propriu (2), cd / subst. comun (3); e) np /numer.cardinal (1), sb / subst. propriu (2), cd/ subst. comun (3). 351. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Cum e casa?; 2. Prăjitura e arsă.; 3. El s-a făcut mare.? a) np / adv.rel. (1), adj. participial (2), adj. propriu-zis (3); b) np / adv.interog. (1), pred.vb diateza pasivă (2), adj. propriu-zis (3); c) np / adv.interog. (1), adj. participial (2), adj. propriu-zis (3); d) np / adv.interog. (1), vb la participiu (2), cm / adj. propriu-zis (3); e) cm / adv.interog. (1), np / adj. participial (2), np / adj. propriu-zis (3). 352. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Are de toate.; 2. El e mai sănătos acum decât atunci.; 3. Bravo cui a terminat!? a) cd / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); ct / adv. (2); sb / pron.rel. în D (3); b) cd / adj. pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); cm comp. / adv. (2); sb / pron.rel. în D (3); c) cd / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); cm comp. / adv. (2); ci / pron.rel. în D (3);
62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) atr.pron.prepoz. / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); cm comp. / adv. (2); sb / pron.rel. în D (3); e) cd / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); cm comp. / adv. (2); sb / pron.rel. în D (3). 353. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Mi-e lehamite.; 2. Vai de ei; 3. E rapid ca vântul. ? a) ci / pron.pers., pers. I sg în D, sb / subst. în N (1); np / interj.pred., ci / pron. pers. pers. III pl în Ac precedat de prepoz. (2); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); b) ci / pron.pers., pers. I sg în D, cm / subst. în N (1); np / interj.pred., ci / pron. pers. pers. III pl în Ac precedat de prepoz. (2); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); c) ci / pron.pers., pers. I sg în D, sb / subst. în N (1); pred.vb. / interj.pred., ci / pron. pers. pers. III pl în Ac precedat de prepoz. (2); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); d) ci / pron.pers., pers. I sg în G, sb / subst. în N (1); np / interj.pred., ci / pron. pers. pers. III pl în Ac precedat de prepoz. (2); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); e) ci / pron.pers., pers. I sg în D, sb / subst. în Ac (1); np / interj.pred., ci / pron. pers. pers. III pl în Ac precedat de prepoz. (2); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (3). 354. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Îţi pare rău de ceva.; 2. I s-a făcut somn.; 3. Continuă a ploua.? a) fără funcţie sintact. / pron.pers. în D, ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); sb / subst. în N (2); sb / vb., inf.prez. (3); b) ci / pron.pers. în D, ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); cd / subst. în N (2); sb / vb., inf.prez. (3); c) ci / pron.pers. în D, ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); sb / subst. în N (2); cd / vb., inf.prez. (3); d) ci / pron.pers. în D, ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); sb / subst. în N (2); sb / vb., inf.prez. (3); e) ci / pron.pers. în D, ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (1); sb / subst. în N (2); cm / vb., inf.prez. (3). 355. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Cunosc pe cine vine.; 2. Au câştigat de-ai noştri.; 3. Au venit peste o mie.? a) sb / pron.rel. în Ac (1); sb / pron. posesiv în Ac precedat de prepoz. (2); sb / numer.cardinal cu val. substantivală precedat de prepoz. cu val. adv. (3); b) cd / pron.rel. în Ac (1); sb / pron. posesiv în Ac precedat de prepoz. (2); sb / numer.cardinal cu val. substantivală precedat de prepoz. cu val. adv. (3); c) cd / pron.rel. în Ac (1); atr.pron. / pron. posesiv în Ac precedat de prepoz. (2); sb / numer.cardinal cu val. substantivală precedat de prepoz. cu val. adv. (3); d) sb / pron.rel. în Ac (1); sb / pron. posesiv în Ac precedat de prepoz. (2); sb / numer.cardinal cu val. substantivală în Ac precedat de prepoz. (3); e) sb / pron.rel. în Ac (1); sb / pron. posesiv în Ac precedat de prepoz. (2); atr.subst.prepoz. / numer.cardinal cu val. substantivală precedat de prepoz. cu val. adv. (3). 63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 356. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Iubeşte-ţi aproapele.; 2. Învaţă englezeşte.; 3. Nu i-a salutat pe cei din hol.? a) cd / subst. în Ac (1); cd / adv. cu valoare subst. (2); cd / pron demonstr. în Ac precedat de prepoz. şi atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); b) cd / subst provenit din adv. (1); cd / subst. (2); cd / pron demonstr. în Ac precedat de prepoz. şi atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); c) cd / subst provenit din adv. (1); cd / adv. cu valoare subst. (2); cd / art. demonstr. în Ac precedat de prepoz. şi atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); d) cd / subst provenit din adv. (1); cd / adv. cu valoare subst. (2); cd / pron demonstr. în Ac precedat de prepoz. şi atr.adv. / loc. adv. în Ac precedat de prepoz. (3); e) cd / subst provenit din adv. (1); cd / adv. cu valoare subst. (2); cd / pron demonstr. în Ac precedat de prepoz. şi atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz. (3). 357. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Se gândeşte la ceea ce va face mâine.; 2. Recurge la ce ştie.; 3. A supărat-o pe Maria.; 4. S-a supărat pe Maria.? a) cd / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz. (1,2); ci / subst. în Ac (3), ci / subst. în Ac precedat de prepoz.(4); b) ci / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz. (1,2); cd / subst. în Ac (3), ci / subst. în Ac precedat de prepoz.(4); c) cd / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz. (1,2); ci / subst. în Ac (3), ci / subst. în Ac precedat de prepoz.(4); d) cd / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz. (1,2); cd / subst. în Ac (3), ci / subst. în Ac precedat de prepoz.(4); e) ci / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz. (1,2); ci / subst. în Ac (3), ci / subst. în Ac precedat de prepoz.(4). 358. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. De verificat situaţia studentului!; 2. Acţionează conform cu normele în vigoare.; 3. Felul în care se poartă nu-mi place.? a) pred.vb. / vb., supin (1); cm / adv., ci / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); cm /pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (3); b) np / vb., supin (1); cm / adv., ci / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); cm /pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (3); c) np / vb., supin (1); cm / subst. în Ac precedat de loc. prepoz. (2); cm /pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (3); d) np / vb., supin (1); cm / adv., ci / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron.prepoz. /pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (3); e) pred.vb. / vb., supin (1); cm / adv., ci / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron.prepoz. /pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (3). 359. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. În faţă-mi stăteai tu.; 2. Alege şcoala cu grijă!; 3. Îşi calcă bluza.? a) cl / pron.pers. în D precedat de loc.prepoz. (1); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron. / pron reflexiv în D (3); 64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) cl / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (1); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron. / pron reflexiv în D (3); c) cl / pron.pers. în D precedat de loc.prepoz. (1); cm / loc.adv. (2); atr.pron. / pron reflexiv în D (3); d) cl / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (1); cm / loc.adv. (2); atr.pron. / pron reflexiv în D (3); e) cl / pron.pers. în D precedat de loc.prepoz. (1); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron. / pron. pers. în D (3). 360. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Mama ta e profesoară, iar a voastră, doctoriţă.; 2. Grija cu care lucrează e evidentă.; 3. Mai că-ţi vine să urli!? a) sb / pron posesiv în G (1); cm / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); pred.vb. / adv. predicativ (3); b) sb / pron posesiv în N (1); ci / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); pred.vb. / adv. predicativ (3); c) sb / pron posesiv în N (1); cm / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); pred.vb. / adv. predicativ (3); d) sb / pron posesiv în N (1); cm / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); np / adv. predicativ (3); e) atr.pron.genitival / pron posesiv în G (1); cm / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); pred.vb. / adv. predicativ (3). 361. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Eu şi cu el semănăm mult.; 2. Aproape că-mi venea să plâng.; 3. Vai de el!? a) loc.conj.coordonatoare, sb / pron.pers. (1); pred.vb. / adv. predic. (2); np / interj.predic. (3); b) loc.prepoz., ci / pron.pers. (1); pred.vb. / adv. predic. (2); np / interj.predic. (3); c) loc.conj.coordonatoare, sb / pron.pers. (1); np / adv. predic. (2); np / interj.predic. (3); d) loc.conj.coordonatoare, sb / pron.pers. (1); pred.vb. / adv. predic. (2); pred.vb. / interj.predic. (3); e) loc.conj.coordonatoare, sb / pron.pers. (1); cm / adv. predic. (2); np / interj.predic. (3). 362. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Toate acestea sunt prietenele mele.; 2. Depinde de ce se întâmplă; 3. Se pregăteşte de susţinut o conferinţă.? a) sb / pron.nehot., atr.adj. / adj.pron.demonstr. (1); sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cs / vb, supin (3); b) atr.adj. / adj.pron.nehot., sb / pron.demonstr. (1); ci / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cs / vb, supin (3); c) atr.adj. / adj.pron.nehot., sb / pron.demonstr. (1); sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cs / vb, supin (3); d) atr.adj. / adj.pron.nehot., sb / pron.demonstr. (1); sb / pron.rel. în N (2); cs / vb, supin (3); e) atr.adj. / adj.pron.nehot., sb / pron.demonstr. (1); sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); ci / vb, supin (3).
65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 363. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Era grozav de bună.; 2. Fără doar şi poate că vine.; 3. A răspuns înainte-ţi.? a) cm / adv. şi prepoz., np / adj.(cu valoare de superlativ) (1); pred.vb. / loc.adv. (2); ct / pron.pers. în D precedat de prepoz. (3); b) np / adj. la superlativ absolut (1); pred.vb. / loc.adv. (2); ct / pron.pers. în D precedat de prepoz. (3); c) cm / adv. şi prepoz., np / adj.(cu valoare de superlativ) (1); np / loc.adv. (2); ct / pron.pers. în D precedat de prepoz. (3); d) cm / adv. şi prepoz., np / adj.(cu valoare de superlativ) (1); pred.vb. / loc.adv. (2); ct / pron.pers. în G precedat de prepoz. (3); e) cm / adv. şi prepoz., np / adj.(cu valoare de superlativ) (1); pred.vb. / loc.adv. (2); cl / pron.pers. în D precedat de prepoz. (3). 364. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Câştigă înzecit.; 2. Are un câştig înzecit.; 3. La intrare, a salutat.? a) cm / adv. (1); atr.adj. / numer.multiplicativ cu val.adj. (2); ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); b) cm / numer.multiplicativ cu val.adv. (1); atr.adj. / adj. (2); ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); c) cm / numer.multiplicativ cu val.adv. (1); atr.adj. / numer.multiplicativ cu val.adj. (2); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); d) cm / numer.multiplicativ cu val.adv. (1); atr.adj. / numer.multiplicativ cu val.adj. (2); ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); e) cm / numer.multiplicativ cu val.adv. (1); atr.adj. / numer.multiplicativ cu val.adj. (2); ct / loc.adv. (3). 365. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Le oferi daruri câtor copii sunt în sală.; 2. Mersul ca melcul ne permite să admirăm natura.; 3. Îi curge nasul.? a) atr.adj. /adj.pron.rel. în D, sb / subst.(1); atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron. / pron.pers. în D posesiv (3); b) atr.adj. /adj.pron.rel. în D, sb / subst. în D (1); cm comp. / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron. / pron.pers. în D posesiv (3); c) atr.adj. /adj.pron.rel. în D, sb / subst.(1); atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); ci / pron.pers. în D posesiv (3); d) atr.adj. /adj.pron.rel. în D, ci / subst. în D (1); atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron. / pron.pers. în D posesiv (3); e) atr.adj. /adj.pron.rel. în D, sb / subst.(1); atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron. / pron.refl. în D posesiv (3). 366. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Ce ai auzit că a ajuns Ion?; 2. Iată ce zice!; 3. De ce crezi că se teme? a) cd / pron.interog. în N (1); cd / pron.rel. în Ac (2); ci / pron.rel în Ac precedat de prepoz. (3); b) np / pron.interog. în N (1); cd / pron.rel. în Ac (2); cz / pron.rel în Ac precedat de prepoz. (3); c) np / pron.interog. în N (1); cd / pron.rel. în Ac (2); ci / pron.rel în Ac precedat de prepoz. (3); 66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cd / pron.interog. în N (1); cd / pron.interog. în Ac (2); ci / pron.rel în Ac precedat de prepoz. (3); e) np / pron.interog. în N (1); cd / pron.rel. în Ac (2); cz / loc.adv. (3). 367. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Cum ai întârziat, n-ai aflat chiar totul.; 2. Colegul acela al tău e foarte inteligent.; 3. S-a aşezat înaintea alor tăi cu un rând.? a) cz / adv. rel. (1); atr.adj. / adj.pron.posesiv (2); cl / pron.posesiv în G precedat de prepoz. (3); b) cm / adv. rel. (1); atr.adj. / adj.pron.posesiv (2); cl / pron.posesiv în G precedat de prepoz. (3); c) fără funcţie sintactică / adv. cu valoare de conjuncţie (1); atr.pron.genitival / pron.posesiv în G (2); cl / pron.posesiv în G precedat de prepoz. (3); d) fără funcţie sintactică / adv. cu valoare de conjuncţie (1); atr.adj. / adj.pron.posesiv (2); ct / pron.posesiv în G precedat de prepoz. (3); e) fără funcţie sintactică / adv. cu valoare de conjuncţie (1); atr.adj. / adj.pron.posesiv (2); cl / pron.posesiv în G precedat de prepoz. (3). 368. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Suntem rămaşi în urmă, în ciuda a ceea ce ni se spune.; 2. S-a descurcat de minune.; 3. Păru-i strălucea.? a) sb / pron.rel.compus în Ac cu val. de G precedat de loc.prepoz. (1); cns / loc.adv. (2); atr.pron./ pron.pers. în D (3); b) cv / pron.rel.compus în G precedat de loc.prepoz. (1); cns / loc.adv. (2); atr.pron./ pron.pers. în D (3); c) sb / pron.rel.compus în G precedat de loc.prepoz. (1); cns / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron./ pron.pers. în D (3); d) sb / pron.rel.compus în G precedat de loc.prepoz. (1); cns / loc.adv. (2); atr.pron./ pron.pers. în G (3); e) cd / pron.rel.compus în G precedat de loc.prepoz. (1); cns / loc.adv. (2); atr.pron./ pron.pers. în D (3). 369. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Stă în locul lui.; 2. În locul lui, plecam.; 3. În locul acela crescuse un măr. ? a) cl / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron. / pron.pers. în G (1); cond / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (2); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); b) cond / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (1); cond / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (2); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); c) cl / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron. / pron.pers. în G (1); cond / pron.pers. în D precedat de loc.prepoz. (2); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); d) cl / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron. / pron.pers. în G (1); cl / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (2); ci / subst. precedat de prepoz. (3); e) cl / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.genitival. / pron.posesiv. în G (1); cond / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (2); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (3).
67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 370. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Ruşine să minţi!; 2. Gura mare, că trebuie să-ţi văd măseaua!; 3. De stabilit programa!? a) sb / subst. în N (1); cd / subst. în Ac (2); np / vb., supin (3); b) np / subst. în N (1); sb / subst. în Ac (2); np / vb., supin (3); c) np / subst. în N (1); cd / subst. în Ac (2); pred.vb. / vb., supin (3); d) sb / subst. în N (1); cd / subst. în Ac (2); pred.vb. / vb., supin (3); e) np / subst. în N (1); cd / subst. în Ac (2); np / vb., supin (3). 371. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Iată ce trebuie să faceţi.; 2. A nu fi confundate subiectele!; 3. Din acel moment, adio, procesul de coacere nu mai poate fi oprit.? a) cd / pron.rel. în Ac (1); pred.vb. /vb., diateza pasivă (2); pred. vb. / interj.predic. (3); b) sb / pron.rel. în Ac (1); pred.vb. /vb., diateza pasivă (2); pred. vb. / interj.predic. (3); c) cd / pron.rel. în Ac (1); pred.nominal /vb.copulativ, np / adj.participial (2); pred. vb. / interj.predic. (3); d) cd / pron.rel. în Ac (1); pred.vb. /vb., diateza pasivă (2); pred. vb. / adv. (3); e) cd / pron.interog. în Ac (1); pred.vb. /vb., diateza pasivă (2); pred. vb. / interj.predic. (3). 372. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Omul acela e într-o dungă.; 2. Şi-a făcut un ideal din contrariul a ceea ce este.; 3. Nu e de ajuns să ai talent, trebuie să munceşti.? a) np / loc.adv. (1); np / pron.rel.compus în Ac cu valoare de G (2); np / loc.adv. (3); b) np / loc.adj. (1); np / pron.rel.compus în G (2); np / loc.adv. (3); c) np / loc.adj. (1); np / pron.rel.compus în Ac cu valoare de G (2); np / loc.adv. (3); d) np / loc.adj. (1); np / pron.rel.compus în Ac cu valoare de G (2); np / loc.adj. (3); e) np / loc.adj. (1); atr.pron.genitival / pron.rel.compus în Ac cu valoare de G (2); np / loc.adv. (3). 373. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Vine alergând.; 2. Se cade a-i împlini voia.; 3. L-a deprimat nedreptatea.? a) cm / vb., gerunziu (1); sb / vb., inf.prez. (2); sb / subst. în N (3); b) cm / vb., gerunziu (1); sb / vb., inf.prez. (2); cd / subst. în Ac (3); c) cns / vb., gerunziu (1); sb / vb., inf.prez. (2); sb / subst. în N (3); d) cm / vb., gerunziu (1); cd / vb., ind.perf.comp. (2); sb / subst. în N (3); e) cm / vb., gerunziu (1); cs / vb., inf.prez. (2); sb / subst. în N (3). 374. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Mă doare capul.; 2. Mă doare în gât.; 3. E greu de realizat asta.? a) cd / subst. (1); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); sb / vb., supin (3); b) sb / subst. (1); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); sb / vb., supin (3); c) cd / subst. (1); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); cd / vb., supin (3); d) sb / subst. (1); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); cd / vb., supin (3); 68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) cd / subst. (1); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); np / vb., supin (3). 375. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Cititul e altceva decât lectura.; 2. Prostul se aprinde, înţeleptul se detaşează.; 3. Învaţă e verb la indicativ prezent.? a a) sb / subst. provenit din vb., participiu (1); sb / subst. provenite din adj. (2); sb / vb., indic.prez., pers. a III-a (3); b) sb / subst. provenit din vb., supin (1); sb / subst. provenite din vb, participiu şi din adj. (2); sb / vb., indic.prez., pers. a III-a (3); c) sb / subst. provenit din vb. supin (1); sb / subst. provenite din adj. (2); sb / vb., indic.prez., pers. a III-a (3); d) sb / subst. provenit din vb., participiu (1); sb / subst. provenite din vb., participiu şi din adj. (2); sb / vb., indic.prez., pers. a III-a (3); e) sb / subst. provenit din vb. supin (1); sb / subst. provenite din adj. (2); sb / vb., inf.prez. (3). 376. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. E dimineaţă.; 2. E ora zece.; 3. Se poate întâmpla să întârzie.; 4. Rămâne de văzut dacă reuşeşte.? a) sb / subst. (1); sb / subst., apoz. / numeral card. cu valoare substantivală (2); sb / vb, inf.prez. (3); sb / vb., supin (4); b) np / subst. (1); sb / subst., apoz. / numeral card. cu valoare substantivală (2); sb / vb, inf.prez. (3); sb / vb., supin (4); c) ct / subst. (1); sb / subst., apoz. / numeral card. cu valoare substantivală (2); sb / vb, inf.prez. (3); sb / vb., supin (4); d) sb / subst. (1); ct / subst., apoz. / numeral card. cu valoare substantivală (2); cd / vb, inf.prez. (3); sb / vb., supin (4); e) sb / subst. (1); sb / subst., apoz. / numeral card. cu valoare substantivală (2); np / vb, inf.prez. (3); sb / vb., supin (4). 377. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. El şi cu mine n-am ştiut.; 2. Mama împreună cu tine aţi plecat în excursie.; 3. În jur de o sută dintre participanţi şi-au susţinut comunicările.? a) loc.conjuncţ.coordonatoare, ci /pron. în Ac (1,2); sb / numer.card. în Ac precedat de loc.adv. de aproximaţie (3); b) loc.conjuncţ.coordonatoare, sb /pron. în Ac (1,2); sb / numer.card. în Ac precedat de loc.adv. de aproximaţie (3); c) loc.conjuncţ.coordonatoare ci /pron. în Ac (1,2); atr.subst.prepoz. / numer.card. în Ac precedat de loc.prepoz. (3); d) loc.conjuncţ.coordonatoare, sb /pron. în Ac (1,2); atr.subst.prepoz./ numer.card. în Ac precedat de loc.prepoz. (3); e) loc.conjuncţ.coordonatoare, sb /pron. în Ac (1) ci / pron.pers. în Ac precedat de loc.prepoz. (2); sb / numer.card. în Ac precedat de loc.adv. de aproximaţie (3). 378. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Îmi vine în minte bunicul, care şi dumnealui pricepea asta.; 2. Că minte, asta deranjează cel mai mult.; 3. Nu-mi ajunge timpul.? a) sb.anticipat / pron.rel. şi sb./ pron.pers. de politeţe precedat de semiadv. (1); sb. reluat al SB / pron.demonstr. (2); sb / subst. (3);
69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) sb./ pron.rel. şi sb. reluat / pron.pers. de politeţe precedat de semiadv. (1); termen al sb. multiplu / pron.demonstr. (2); sb / subst. (3); c) sb./ pron.rel. şi sb. reluat / pron.pers. de politeţe precedat de semiadv. (1); sb. reluat al SB / pron.demonstr. (2); cd / subst. (3); d) sb./ pron.rel. şi sb. reluat / pron.pers. de politeţe precedat de semiadv. (1); sb. reluat al SB / pron.demonstr. (2); sb / subst. (3); e) sb./ pron.rel. şi sb. reluat / pron.pers. de politeţe precedat de semiadv. (1); cd / pron.demonstr. (2); sb / subst. (3). 379. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Fidelitatea presupune o memorie bună.; 2. Numai cine se stăpâneşte pe sine, poate stăpâni pe alţii.; 3. Am de scris articolul.? a) np / subst. în Ac (1); cd.anticipat / pron. refl. neacc. în Ac, cd / pron.refl. acc. în Ac şi cd / pron.nehot în Ac precedat de prepoz. (2); cd / vb., supin (3); b) cd / subst. în Ac (1); fără funcţie sintactică / pron. refl. neacc. şi acc în Ac şi cd / pron.nehot în Ac precedat de prepoz. (2); cd / vb., supin (3); c) np / subst. în Ac (1); cd.anticipat / pron. refl. neacc. în Ac, cd / pron.refl. acc. în Ac şi cd / pron.nehot în Ac precedat de prepoz. (2); cd / subst. provenit din supin precedat de prepoz. (3); d) cd / subst. în Ac (1); cd.anticipat / pron. refl. neacc. în Ac, cd / pron.refl. acc. în Ac şi cd / pron.nehot în Ac precedat de prepoz. (2); parte din pred.vb. / vb., supin (3); e) cd / subst. în Ac (1); cd.anticipat / pron. refl. neacc. în Ac, cd / pron.refl. acc. în Ac şi cd / pron.nehot în Ac precedat de prepoz. (2); cd / vb., supin (3). 380. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Ţi-e cunoscut individul acela.; 2. E un medicament interzis cardiacilor.; 3. Sediul a fost restituit nu ştiu cui.? a) ci / pron.pers.neacc. în D (1); ci / subst. în D (2); ci / loc.pron.nehot. în D (3); b) atr.pron. / pron.pers.neacc. în D (1); ci / subst. în D (2); ci / loc.pron.nehot. în D (3); c) ci / pron.pers.neacc. în D (1); atr.subst.genitival / subst. în G (2); ci / loc.pron.nehot. în D (3); d) ci / pron.pers.neacc. în D (1); atr.subst. în D / subst. în D (2); ci / loc.pron.nehot. în D (3); e) ci / pron.pers.neacc. în D (1); ci / subst. în D (2); CI (3). 381. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Se teme a declara totul.; 2. Cel mai dispus a critica eşti tu.; 3. E o purtare condamnabilă de oricine.? a) cd / vb., inf.prez. (1); ci / vb., inf prez (2); cag / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3); b) ci / vb., inf.prez. (1,2); ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3); c) ci / vb., inf.prez. (1,2); cag / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3); d) ci / vb., inf.prez. (1); cm / vb., inf.prez. (2); cag / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3); e) cz / vb., inf.prez. (1); ci / vb., inf.prez. (2); cag / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3). 382. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. E ca o albină.; 2. Munceşte ca un rob.; 3. Nu găseşti oriunde oameni ca tine.? 70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) np /subst. în Ac precedat de prepoz.(1); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron.prepoz. / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (3); b) cm comp /subst. în Ac precedat de prepoz.(1); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron.prepoz. / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (3); c) np /subst. în Ac precedat de prepoz.(1); cm comp. / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); atr.pron.prepoz. / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (3); d) np /subst. în Ac precedat de prepoz.(1); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (2); cm comp. / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (3); e) cm comp. /subst. în Ac precedat de prepoz.(1,2); cm comp. / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (3). 383. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. E la fel de simplu de promis ca şi de tras nădejdea.; 2. E la fel de interesant ca a şti care au fost reacţiile.; 3. E mai degrabă incultă decât proastă.? a) sb /loc.vb., supin (1); cm comp. / vb., inf.prez. (2), adj. precedat de adv. cu valoare prepoz. (3); b) cm comp. /loc.vb., inf.prez (1); sb / vb., inf.prez. (2), cm comp. /adj. precedat de adv. cu valoare prepoz. (3); c) cm comp. /loc.vb., supin (1), vb., inf.prez. (2), adj. precedat de adv. cu valoare prepoz. (3); d) ci /loc.vb., inf.prez (1); cm comp. /vb., inf.prez. (2), adj. precedat de adv. cu valoare prepoz. (3); e) cm comp. /loc.vb., inf.prez (1), vb., inf.prez. (2); ci / adj. precedat de adv. cu valoare prepoz. (3). 384. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Comunicarea ta a fost găsită cea mai bună din atâtea.; 2. Moise a fost cel mai mare profet din câţi au fost.; 3. Soneria ţârr! la şase.? a) cm comp. / pron.nehot, fem. pl., Ac precedat de prepoz. (1); sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); ct / numer.card. cu valoare subst. în Ac precedat de prepoz. (3); b) ci / pron.nehot, fem. pl., Ac precedat de prepoz. (1); sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); ct / numer.card. cu valoare subst. în Ac precedat de prepoz. (3); c) cm comp. / pron.nehot, fem. pl., Ac precedat de prepoz. (1); np / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); ct / numer.card. cu valoare subst. în Ac precedat de prepoz. (3); d) cm comp. / pron.nehot, fem. pl., Ac precedat de prepoz. (1); sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); ct / numer.card. cu valoare subst. în Ac precedat de prepoz. (3); e) cm comp. / pron.nehot, fem. pl., Ac precedat de prepoz. (1); cm comp. / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); ct / numer.card. cu valoare subst. în Ac precedat de prepoz. (3). 385. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Pe ger, ies din casă doar de nevoie.; 2. După cine ai răspuns?; 3. Până a veni tu, el a şi plecat.? a) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); ct / pron.interog. în Ac precedat de prepoz. (2), vb., inf.prez. precedat de prepoz (3); 71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (1); ct / pron.interog. în Ac precedat de prepoz. (2), vb., inf.prez. precedat de prepoz (3); c) ct / loc.adv. (1), pron.interog. în Ac precedat de prepoz. (2), vb., inf.prez. precedat de prepoz (3); d) ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), pron.interog. în Ac precedat de prepoz. (2), vb., inf.prez. precedat de prepoz (3); e) ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), pron.interog. în Ac precedat de prepoz. (2); pred. vb. / vb., indic.prez (3). 386. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Peste tot e întuneric.; 2. Admir uşurinţa cu care depăşiţi conflictele.; 3. Date fiind preocupările lui, îl scuzăm.? a) cl / loc.adv., sb / subst. (1); cm / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / vb. diateza pasivă, gerunziu, sb / subst. (3); b) cl / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz., sb / subst. (1); cm / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / vb. diateza pasivă, gerunziu, sb / subst. (3); c) cl / loc.adv., np / subst. (1); cm / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / vb. diateza pasivă, gerunziu, sb / subst. (3); d) cl / loc.adv., cd / subst. (1); cm / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / vb. diateza pasivă, gerunziu, sb / subst. (3); e) cl / loc.adv., sb / subst. (1); cm / pron.rel. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / vb. diateza pasivă, gerunziu, cd / subst. (3). 387. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. A fost certat pentru a nu fi fost atent.; 2. Pentru tine s-au certat.; 3. Sub acest pretext, Coaliţia a atacat Irakul.? a) ci / vb.copulativ, inf.prez. precedat de prepoz., np /adj. (1); cz / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); b) cz / vb.copulativ, inf.prez. precedat de prepoz., cm /adj. (1); cz / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); c) cz / vb.copulativ, inf.prez. precedat de prepoz., np /adj. (1); ci / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); d) cz / vb.copulativ, inf.prez. precedat de prepoz., np /adj. (1); cz / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2); cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); e) cz / vb.copulativ, inf.prez. precedat de prepoz., np /adj. (1); cz / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2); cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (3). 388. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Hai odată la plimbare!; 2. Cei mai mulţi nu au generozitatea să trăiască pentru alţii.; 3. A muncit enorm în vederea obţinerii titlului.? a) cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), cs / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (2), subst. în G precedat de loc.prepoz. (3); b) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (2), cs / subst. în G precedat de loc.prepoz. (3); c) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (2), subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subst. genitival / subst. în G (3); d) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (2), subst. în G precedat de loc.prepoz. (3); e) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. (2), subst. în G precedat de loc.prepoz. (3). 72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 389. În care dintre serii, analiza gramaticală a cuvintelor subliniate este corectă: 1. Repetând zilnic, ai putea reţine mai bine.; 2. La o adică, renunţ.; 3. Şi lăudându-l, nu l-a înduplecat.? a) cond / vb, gerunziu (1), loc.adv. (2); cv / vb., gerunziu (3); b) cz / vb, gerunziu (1), cond / loc.adv. (2); cv / vb., gerunziu (3); c) cond / vb, gerunziu (1), ct / loc.adv. (2); cv / vb., gerunziu (3); d) cond / vb, gerunziu (1), loc.adv. (2); ct / vb., gerunziu (3); e) cz / vb, gerunziu (1), ct / loc.adv. (2); ct / vb., gerunziu (3). 390. Analiza gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1. A votat împotrivă.; 2. Protestează împotriva noii legi.; 3. E împotrivă-ţi. este corectă în seria: a) ci /adv. (1); ci / subst. în G precedat de prepoz. (2); np / pron.pers. în D, precedat de prepoz. (3); b) cm /adv. (1); cm / subst. în G precedat de prepoz. (2); np / pron.pers. în D, precedat de prepoz. (3); c) cm /adv. (1); ci / subst. în G precedat de prepoz. (2); ci / pron.pers. în D, precedat de prepoz. (3); d) cm /prepoz. (1); ci / subst. în G precedat de prepoz. (2); np / pron.pers. în D, precedat de prepoz. (3); e) cm /adv. (1); ci / subst. în G precedat de prepoz. (2); np / pron.pers. în D, precedat de prepoz. (3). 391. Analiza gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1. Nu ştim din ce cauză e supărat.; 2. Ce alte subiecte trebuie să învăţăm?; 3. A avut grijă de toate. este corectă în seria: a) atr.adj. /adj.pron.rel. (1); cd / subst. în Ac (2); ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3); b) element din loc.conjuncţ. /adj.pron.rel. (1); cd / subst. în N (2); ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3); c) atr.adj. /pron.rel. (1); cd / subst. în Ac (2); ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3); d) atr.adj. /adj.pron.rel. (1); sb / subst. în N (2); ci / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3); e) atr.adj. /adj.pron.rel. (1); cd / subst. în Ac (2); atr.pron.prepoz. / pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. (3). 392. Analiza gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1. Acum o zi era frig.; 2. A mai cerut o coală pentru ciornă.; Aşteaptă-mă un minut! este corectă în seria: a) atr.adj. / numeral cardinal cu valoare adj. (1,3); ct / subst. în Ac (1,3); cd / subst. art. nehot. în Ac (2); b) ct / subst. art.nehot. în Ac (1,3); cd / subst. art.nehot. în Ac (2); c) atr.adj. / numeral cardinal cu valoare adj. (1,2,3); ct / subst. în Ac (1,3); cd / subst. în Ac (2); d) atr.adj. / adj. (1,2,3); ct / subst. în Ac (1,3); cd / subst. în Ac (2); e) atr.adj. / numeral cardinal cu valoare adj. (1,2,3); cd / subst. în Ac (1,3); cd / subst. în Ac (2).
73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 393. Analiza gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1. Prea importantă spre a fi omisă, ipoteza a fost luată în calcul.; 2. Era emoţionată până la lacrimi.; 3. Sunt suficient de pregătiţi spre a face faţă oricărei situaţii. este corectă în seria: a) cns / vb, diateza pasivă, inf.prez. precedat de prepoz. (1), cl /subst. în Ac precedat de prepoz. (2), cns / loc.vb., inf.prez. precedat de prepoz. (3); b) cns / vb, diateza pasivă, inf.prez. precedat de prepoz. (1), subst. în Ac precedat de prepoz. (2), loc.vb., inf.prez. precedat de prepoz. (3); c) cns / vb, diateza pasivă, inf.prez. precedat de prepoz. (1), cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (2), cns / loc.vb., inf.prez. precedat de prepoz. (3); d) cs / vb, diateza pasivă, inf.prez. precedat de prepoz. (1), cns / subst. în Ac precedat de prepoz. (2), cns /vb., inf.prez. precedat de prepoz. (3); e) cns / vb, diateza pasivă, inf.prez. precedat de prepoz. (1), subst. în Ac precedat de prepoz. (2); cs/ loc.vb., inf.prez. precedat de prepoz. (3). 394. Analiza gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile: 1. Atâta au discutat, ajungând la înţelegere.; 2. Bolborosise de neînţeles pentru nimeni.; 3. Buzunarele românilor se vor subţia până la desfiinţare. este corectă în seria: a) cns /vb., gerunziu (1), cm / vb, supin (2), cns /subst. în Ac precedat de prepoz. (3); b) ct /vb., gerunziu (1); cns /vb, supin (2), subst. în Ac precedat de prepoz. (3); c) cns /vb., gerunziu (1), vb, supin (2), cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); d) cns /vb., gerunziu (1), vb, supin (2), ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (3); e) cns /vb., gerunziu (1), vb, supin (2), subst. în Ac precedat de prepoz. (3). 395. Cuvântul de din enunţurile: 1. Vino de mă vezi!; 2. De-o fi una, de-o fi alta…; 3. O colegă de-a mea…; 4. De! ştiu şi eu?; 5. A de vine e soră-ta.; 6. De e o prepoziţie. este corectă în seria: a) conj. (1,2), prepoz. (3,6), interjecţ. (4); pron.rel. (5); b) adv. (1), conj. (2), prepoz. (3), interjecţ. (4); pron.rel. (5); subst. (6); c) conj. (1,2), element al pron.posesiv (3), interjecţ. (4); pron.rel. (5); subst. (6); d) conj. (1,2), prepoz. (3), interjecţ. (4); pron.rel. (5); subst. (6); e) conj. (1,2,5), prepoz. (3), interjecţ. (4); subst. (6). 396. Cuvântul a din enunţurile: 1. A mai bună dintre voi e ea.; 2. A adormit.; 3. A mea e inteligentă.; 4. A, era să uit!; 5. A de vine e Maria. este corectă în seria: a) pron.demonstr. (1,5), vb. auxiliar (2), art.posesiv, component al pron.posesiv (3), interjecţ. (4); b) pron.rel. (1), vb. auxiliar (2), art.posesiv, component al pron.posesiv (3), interjecţ. (4); c) pron.demonstr. (1), vb. auxiliar (2), pron.posesiv (3), interjecţ. (4); d) art.demonstr., component al comparativ. de superior. (1), vb. auxiliar (2), art.posesiv, component al pron.posesiv (3), interjecţ. (4), pron.demonstr. (5); e) pron.demonstr. (1,5), vb. intranzit. (2), art.posesiv, component al pron.posesiv (3), interjecţ. (4). 397. Câte articole există în textul: Ce-mi pasă, dacă am şi eu o dată ocazia să mă ducă o săptămână la munte cel despre care v-am zis!? 74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) niciunul. 398. Care dintre cuvintele: 1. zile; 2. cafenii; 3. steaua; 4. stele; 5. fotolii; 6. rândunele; 7. băii; 8. cafele; 9. vizitii; 10. membrii sunt articulate cu articol hotărât? a) toate; b) 1,2,3,7,10; c) 2,3,5,6,7,10; d) 3,7,10; e) 2,3,6,10. 399. Care enunţuri sunt corecte: 1. Cei două sute de mii de lei au fost achitaţi.; 2. Cele două sute de mii de lei au fost achitate.; 3. Cei două sute de mii de lei au fost achitate.; 4. Cele două sute de mii de lei au fost achitaţi.; 5. Cele câteva mii de kilometri au fost parcurse.; 6. Cei câţiva mii de kilometri au fost parcurşi.? a) 1,3,6; b) 2,4,5; c) 1,3,5; d) 2,4,6; e) 1,2,5,6. 400. Care enunţuri sunt corecte: 1. Unu plus unu fac doi.; 2. Unu şi cu unu face doi.; 3. Unu plus unu egal doi.; 4. Unu şi cu unu sunt egal cu doi.? a) 1,2,3,4; b) 1,3; c) 1,2,3; d) 1,3,4; e) 3,4. 401. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Nu este absolut deloc adevărat că trăirea în planul imanent al vieţii ar fi fost o trăire anxioasă, din care omul a ieşit prin spirit, este corectă în seria: a. adv. / ccm, adv. / ccm, adv. / np b. . adv. / np, adv. / ccm, adv. / ccm c. . adj. / np, adv. / ccm, adv. / ccm d. . adv. / ccm, adv. / ccm, adv. / cd e. . adv. / ccm, adv. / ccm, adv. / ccm. 402. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Când omul cunoaşte prin suflet, el oglindeşte realul, iar când rămâne în plasa simţurilor, plăsmuieşte păreri, este corectă în seria: a. adj., neutru, sg., art.hot., Ac / cd; subst. neutru, pl., art.hot., G / atr.subst.genitival; subst.fem., pl., neart.Ac / cd; b. subst. provenit din adj., neutru, sg., art.hot., Ac / cd; subst. neutru, pl., art.hot., D / atr.subst.în D; subst.fem., pl., neart.Ac / cd; 75
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. subst. provenit din adj., neutru, sg., art.hot., Ac / cd; subst. neutru, pl., art.hot., G / atr.subst.genitival; subst.neutru., pl., neart.Ac / cd; d. adj., neutru, sg., art.hot., Ac / cd; subst. neutru, pl., art.hot., G / atr.subst.genitival; subst.neutru., pl., neart.Ac / cd; e. subst. provenit din adj., neutru, sg., art.hot., Ac / cd; subst. neutru, pl., art.hot., G / atr.subst.genitival; subst.fem., pl., neart.Ac / cd. 403. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Mulţi au murit fără să-şi dobândească drepturile, statul rămânând stăpân pe ce nu era al său. este corectă în seria: a. adj. substantivizat, masc., pl., N / sb; pron.refl., 3 pl, D posesiv / atr.pron.în D; subst., neutru, sg., N /np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / sb; pron.posesiv, 1 posesor, 3 sg. N / np; b. pron.nehot., masc., pl., N / sb; pron.refl., 3 pl, D posesiv / atr.pron.în D; adj., neutru, sg., N /np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / sb; pron.posesiv, 1 posesor, 3 sg. N / np; c. pron.nehot., masc., pl., N / sb; pron.refl., 3 pl, D posesiv / atr.pron.în D; subst., neutru, sg., N /np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd; pron.posesiv, 1 posesor, 3 sg. N / np; d. pron.nehot., masc., pl., N / sb; pron.refl., 3 pl, D posesiv / atr.pron.în D; subst., neutru, sg., N /np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / sb; pron.posesiv, 1 posesor, 3 sg. N / np; e. pron.nehot., masc., pl., N / sb; pron.refl., 3 pl, D posesiv / atr.pron.în D; subst., neutru, sg., N /np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / sb; pron.posesiv, 1 posesor, 3 sg. N / sb. 404. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: E greu de înţeles de ce sunt temători când nu-i caută nimeni, confirmând astfel zicala „Hoţului de hoţ îi e frică., este corectă în seria: a. adj. / np; vb supin / sb; adj. / np; pron.negativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / sb; b. adv. / np; vb supin / sb; adj. / np; pron.negativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / sb; c. adv. / np; vb supin / cd; adj. / np; pron.negativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / sb; d. adv. / np; vb supin / sb; adj. / ccm; pron.negativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; subst. / sb; e. adv. / np; vb supin / sb; adj. / np; pron.negativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / np. 405. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: A rămas celebru prin exemplul cu acel soţ care avea consoarta bolnavă de cancer şi a trebuit să spargă farmacia pentru a lua medicamentul necesar, fiindcă nu i s-a dat cu jumătate din bani, urmând să achite restul ulterior., este corectă în seria: a. adj. / cd; pron.relativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; vb la infinitiv prez. precedat de prepoz. / cs; adv. / cct. b. adj. / np; pron.relativ / atr.pron.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; vb la infinitiv prez. precedat de prepoz. / cs; adv. / cct.
76
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. adj. / np; pron.relativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; vb la infinitiv prez. precedat de prepoz. / cs; adv. / cct. d. adj. / np; pron.relativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; vb la infinitiv prez. precedat de prepoz. / cs; adv. / cct. e. adj. / np; pron.relativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; vb la infinitiv prez. precedat de prepoz. / cz; adj. / atr.adj. 406. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Din fericire sau din nefericire, nu-i adevărat că ridicolul ucide, cel puţin în România. Dacă ar fi adevărat, lumea politică românească n-ar fi decât un maldăr de cadavre, este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; adv. / np; subst. provenit din adj. / sb; subst. neutru sg. N / np; b. locuţ. adv. / ccm; adj. / np; subst. provenit din adj. / sb; subst. neutru sg. N / np; c. locuţ. adv. / ccm; adv. / np; adj. / sb; subst. neutru sg. N / np; d. locuţ. adv. / ccm; adv. / np; subst. provenit din adj. / sb; subst. neutru sg. N / atr.subst.; e. locuţ. adv. / ccm; adv. / np; subst. provenit din adj. / sb; subst. neutru sg. N / np. 407. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Dacă se suspendă lucrările în acest moment, şi fără cutremurul de care ne temem cu toţii, toate aceste monumente se fac zob, este corectă în seria: a. subst. fem., pl., art.hot., N / sb; subst. neutru sg. Ac precedat de prepoz. / cct; adj.pron.demonstrativ de apropiere, neutru, sg., Ac / atr.adj.; pron.relativ, Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; b. subst. fem., pl., art.hot., N / cd; subst. neutru sg. Ac precedat de prepoz. / cct; adj.pron.demonstrativ de apropiere, neutru, sg., Ac / atr.adj.; pron.relativ, Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; c. subst. fem., pl., art.hot., N / sb; subst. masc. sg. Ac precedat de prepoz. / cct; adj.pron.demonstrativ de apropiere, neutru, sg., Ac / atr.adj.; pron.relativ, Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; d. subst. fem., pl., art.hot., N / sb; subst. neutru sg. Ac precedat de prepoz. / cct; pron.demonstrativ de apropiere, neutru, sg., Ac / atr.adj.; pron.relativ, Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; e. subst. fem., pl., art.hot., N / sb; subst. neutru sg. Ac precedat de prepoz. / cct; adj.pron.demonstrativ de apropiere, neutru, sg., Ac / atr.adj.; pron.relativ, Ac precedat de prepoz. / cz, element de relaţie. 408. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: În urmă cu două zile mi-am luat de la un fel de magazin sătesc un mic aparat de radio, este corectă în seria: a. subst. fem.sg. Ac precedat de prepoz. / cct; subst. fem. pl., Ac precedat de prepoz. / atr.prepoz.; numeral cardinal, fem., Ac / atr.adj.; subst.neutru sg.art.nehot. Ac precedat de prepoz.compusă / ccl; locuţ.adj. / atr.adj; b. subst. fem. pl., Ac precedat de locuţ.prepoz. / cct; numeral cardinal, neutru, Ac / atr.adj.; subst.neutru sg. Ac precedat de prepoz.compusă / ccl; locuţ.adj. / atr.adj; c. subst. fem. pl., Ac precedat de locuţ.prepoz. / cct; numeral cardinal, fem., Ac / atr.adj.; subst.neutru sg.art.nehot. Ac precedat de prepoz.compusă / ccl; locuţ.adj. / atr.adj;
77
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. subst. neutru pl., Ac precedat de locuţ.prepoz. / cct; numeral cardinal, neutru., Ac / atr.adj.; subst.neutru sg.art.nehot. Ac precedat de prepoz.compusă / ccl; locuţ.adj. / atr.adj; e. subst. fem. pl., Ac precedat de locuţ.prepoz. / cct; numeral cardinal, fem., Ac / atr.adj.; subst.neutru sg.art.nehot. Ac precedat de prepoz.compusă / ccl; locuţ.adv. / atr.adv. 409. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Oamenii nau fost animaţi de niciun gând de schimbare., este corectă în seria: a. vb.copul.indic.perf.compus.pers.3 pl + adj.participial /pred.nominal; subst.neutru, Ac precedat de prepoz. / ci; adj.pron.negativ / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; b. vb.diateza pasivă, indic.perf.compus.pers.3 pl / pred.vb; subst.neutru, Ac precedat de prepoz. / cag; adj.pron.negativ / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; c. vb.copul.indic.perf.compus.pers.3 pl + adj.participial /pred.nominal; subst.neutru, Ac precedat de prepoz. / cag; adj.pron.negativ / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; d. vb. diateza pasivă, indic.perf.compus.pers.3 pl / pred.vb.; subst.neutru, Ac precedat de prepoz. / cz; adj.pron.negativ / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; e. vb.copul.indic.perf.compus.pers.3 pl + adj.participial /pred.nominal; subst.neutru, Ac precedat de prepoz. / cag; pron.negativ / atr.pron.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.. 410. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: În etapa a doua, la adolescenţă, realizează că pentru a dobândi ceva trebuie să negocieze cu ceilalţi. este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. /ccl; numer.ordinal / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; vb la inf.prez. precedat de prepoz. / cs; pron.nehotărât / cd; pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / ci; b. subst. în Ac precedat de prepoz. /cct; numer.ordinal / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / apoziţie; vb la inf.prez. precedat de prepoz. / cs; pron.nehotărât / cd; pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / ci; c. subst. în Ac precedat de prepoz. /cct; numer.cardinal / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; vb la inf.prez. precedat de prepoz. / cz; pron.nehotărât / cd; pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / ci; d. subst. în Ac precedat de prepoz. /cct; numer.ordinal / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; vb la inf.prez. precedat de prepoz. / cs; pron.nehotărât / cd; pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / ci; e. subst. în Ac precedat de prepoz. /cct; numer.ordinal / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; vb la inf.prez. precedat de prepoz. / cs; pron.nehotărât / cd; pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / ccm. 411. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Psihicul, raportat la un criteriu exterior lui însuşi, în vederea surprinderii propriei identităţi, se traduce ca formă a relaţiei cu societatea. este corectă în seria: a. adj.participial / cond.; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.pers.3.sg. D / ci; adj.pron.de întărire / atr.adj.; subst. în G precedat de locuţ.prepoz. / cs; 78
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. adj.participial / atr.adj.; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ccm; pron.pers.3.sg. D / ci; adj.pron.de întărire / atr.adj.; subst. în G precedat de locuţ.prepoz. / cs; c. adj.participial / atr.adj.; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.pers.3.sg. G / atr.genitival; adj.pron.de întărire / atr.adj.; subst. în G precedat de locuţ.prepoz. / cs; d. adj.participial / atr.adj.; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.pers.3.sg. D / ci; adj.pron.de întărire / atr.adj.; subst. în G precedat de locuţ.prepoz. / cs; e. adj.participial / atr.adj.; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.pers.3.sg. D / ci; adj.pron.de întărire / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz / cs; subst. G / atr.subst.genitival. 412. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Ea nu trebuie deci privită ca un interval de refacere, între două perioade de trudă, ci drept întâia zi plină din săptămână, întâia zi în care nu te mai îndeletniceşti cu altceva decât cu tine şi cu tainele ce ţin de tine, este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. /apoz.; numer.card. / atr.adj.; numer.ordinal / atr.adj.; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cct, element de relaţie; pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; b. subst. în Ac precedat de prepoz. /cct; numer.ord. / atr.adj.; numer.ordinal / atr.adj.; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cct, element de relaţie; pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; c. subst. în Ac precedat de prepoz. /cct; numer.card. / atr.adj.; numer.ordinal / atr.adj.; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz., element de relaţie; pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; d. subst. în Ac precedat de prepoz. /ccl; numer.card. / atr.adj.; numer.ordinal / atr.adj.; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cct, element de relaţie; pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; e. subst. în Ac precedat de prepoz. /cct; numer.card. / atr.adj.; numer.ordinal / atr.adj.; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cct, element de relaţie; pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci. 413. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cineva, în numele vieţii, aspru, neînduplecat, ţi-a pus întrebări la care ai răspuns cum ai putut. este corectă în seria: a. pron.nehotărât, Ac /sb; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; adv.relativ / ccm, element de relaţie; b. pron.nehotărât, N /sb; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cl, element de relaţie; adv.relativ / ccm, element de relaţie; c. pron.nehotărât, N /sb; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz., element de relaţie; adv.relativ / ccm, element de relaţie; d. pron.nehotărât, N /sb; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; adv.relativ / ccm, element de relaţie; e. pron.nehotărât, N /sb; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz., element de relaţie; adv.relativ / element de relaţie. 414. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Astfel, nu-şi putea îndeplini cea de-a doua funcţie a sa, cea de responsabilă cu lărgirea interesului social al copilului faţă de alte persoane.este corectă în seria: 79
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. adv. / cz; vb inf.prez. /cd; adj.pron.posesiv / atr.adj.; pron.demonstrativ / apoz.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / atr.subst.prepoz.; b. adv. / ccm; vb indic.perf.simplu, 3 sg./ pred.vb.; adj.pron.posesiv / atr.adj.; pron.demonstrativ / apoz.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / atr.subst.prepoz.; c. adv. / ccm; vb inf.prez. /cd; pron.posesiv / atr.pron.; pron.demonstrativ / apoz.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / atr.subst.prepoz.; d. adv. / ccm; vb inf.prez. /cd; adj.pron.posesiv / atr.adj.; pron.demonstrativ / apoz.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / atr.subst.prepoz.; e. adv. / ccm; vb inf.prez. /cd; adj.pron.posesiv / atr.adj.; art. demonstrativ / fără funcţie sintactică; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / atr.subst.prepoz. 415. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Doar cel care ştie sensul luptei şi care e în stare să facă din înfrângerea sa un exerciţiu, o temă ascetică, sigur acela nu cade, este corectă în seria: a. pron.relativ compus / sb; locuţ.adj. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; b. pron.demonstrativ / sb; pron.relativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. pron.demonstrativ / sb; pron.relativ / sb; locuţ.adj. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; d. pron.demonstrativ / sb; pron.relativ / sb; locuţ.adj. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / cd; e. pron.relativ compus / sb; locuţ.adj. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl. 416. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Lepădarea aceasta de orice formule universal valabile, întoarcerea neamurilor la propria lor fire reprezintă, în felul său, un exerciţiu de izolare, o asceză, este corectă în seria: a. adj. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj. / atr.adj.; pron.pers. în G / atr.pron.genitival; b. adv. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; adj. / atr.adj.; pron.pers. în G / atr.pron.genitival; c. adv. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj. / atr.adj.; pron.pers. în D / atr.pron. în D; d. adj. / atr.adj.; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj. / atr.adj.; pron.pers. în G / atr.pron.genitival; e. adv. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; adj. / atr.adj.; pron.pers. în G / atr.pron.genitival. 417. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: A găsit un refugiu la unul dintre liderii bandei, unde a învăţat deprinderile de a fi şef. este corectă în seria: a. numer.cardinal în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; adv.relativ / ccl, element de relaţie; vb, inf.prez.precedat de prepoz. / atr.vb.; subst. în N / np;
80
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adv.relativ / ccl, element de relaţie; vb, inf.prez.precedat de prepoz. / atr.vb.; subst. în N / np; c. pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; adv.relativ / ccl, element de relaţie; vb, inf.prez.precedat de prepoz. / atr.vb.; subst. în N / np; d. pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; adv.relativ / ci, element de relaţie; vb, inf.prez.precedat de prepoz. / atr.vb.; subst. în Ac / np; e. pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; adv.relativ / ccl, element de relaţie; vb, inf.prez.precedat de prepoz. / atr.vb.; subst. în N / cd. 418. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Când ţi se cere să gândeşti ca toată lumea, să scrii ca toată lumea, să vezi ca toată lumea, ţi se cere să-ţi condamni singur viaţa spirituală, este corectă în seria: a. pron.pers., pers.2 sg, D / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; adj.pron.nehot. / atr.adj.; pron.pers., 2 sg, D / atr.pron. în D; b. pron.pers., pers.2 sg, D / atr.pron. în D; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; adj.pron.nehot. / atr.adj.; pron.pers., 2 sg, D / atr.pron. în D; c. pron.pers., pers.2 sg, D / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj.pron.nehot. / atr.adj.; pron.pers., 2 sg, D / atr.pron. în D; d. pron.pers., pers.2 sg, D / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; pron.nehot. / atr.pron.; pron.pers., 2 sg, D / atr.pron. în D; e. pron.pers., pers.2 sg, D / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; adj.pron.nehot. / atr.adj.; pron.pers., 2 sg, D / ci. 419. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Iată, prin urmare, cât de în urmă este insul de azi când spune că n-are altceva de făcut decât să trăiască mai multe vieţi, este corectă în seria: a. adv.+prepoz.+locuţ.adj. (superlativ absolut) / np; vb.copul., indic.prez.3 sg / pred.nominal (împreună cu în urmă); subst. în N / sb; adv. precedat de prepoz. / atr.adv; b. adv.+prepoz / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / np; vb.copul., indic.prez.3 sg / pred.nominal (împreună cu în urmă); subst. în N / sb; adv. precedat de prepoz. / atr.adv; c. adv.+prepoz / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; vb. indic.prez.3 sg / pred.verbal; subst. în N / sb; adv. precedat de prepoz. / atr.adv; d. adv.+prepoz / ccm; locuţ.adj. / np; vb.copul., indic.prez.3 sg / pred.nominal (împreună cu în urmă); subst. în N / sb; adv. precedat de prepoz. / atr.adj; e. adv.+prepoz / ccm; locuţ.adj. / np; vb.copul., indic.prez.3 sg / pred.nominal (împreună cu în urmă); subst. în N / sb; adv. precedat de prepoz. / atr.adv. 420. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Omul păcătuieşte şi din voluptate, e adevărat; dar mai păcătuieşte din ceva: din curiozitate. Şi încă: din orgoliu, este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / cz; subst. în Ac precedat de prepoz. / apoziţie; b. subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / apoziţie; 81
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / cz; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / cz; subst. în Ac precedat de prepoz. / apoziţie; e. subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz. 421. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Este ca şi cum din tine însuţi tot ce are consistenţă şi substanţă dispare într-o fluiditate epuizantă după care nu mai rămâi decât cu capul, este corectă în seria: a. pron.pers.2 sg. Ac precedat de prepoz. / ccl; adj.pron.de întărire / atr.adj.; pron.nehot. / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie; b. pron.pers.2 sg. Ac precedat de prepoz. / ci; adj.pron.de întărire / atr.adj.; pron.nehot. / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie; c. pron.pers.2 sg. Ac precedat de prepoz. / ci; pron.de întărire / atr.adj.; pron.nehot. / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie; d. pron.pers.2 sg. Ac precedat de prepoz. / ci; adj.pron.de întărire / atr.adj.; pron.nehot. / sb; pron.relativ / atr.pron., element de relaţie; e. pron.pers.2 sg. Ac precedat de prepoz. / ci; adj.pron.de întărire / atr.adj.; pron.nehot. / cd; pron.relativ / sb, element de relaţie. 422. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Muzica, mai mult decât toate celelalte arte, pretinde o astfel de tensiune şi o inspiraţie atât de adâncă, încât e inexplicabil cum cineva, după asemenea momente mai poate distinge ceva, este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz / ci.; adj.pron.nehot. / atr.adj.; adj.pron.demonstr. / atr.adj.; adv. / np; b. subst. în Ac precedat de prepoz / ccm comp.; pron.nehot. / atr.adj.; adj.pron.demonstr. / atr.adj.; adv. / np; c. subst. în Ac precedat de prepoz / ccm comp.; adj.pron.nehot. / atr.adj.; adj.pron.demonstr. / atr.adj.; adv. / np; d. subst. în Ac precedat de prepoz / ccm comp.; adj.pron.nehot. / atr.adj.; pron.demonstr. / atr.pron.; adv. / np; e. subst. în Ac precedat de prepoz / ccm comp.; adj.pron.nehot. / atr.adj.; adj.pron.demonstr. / atr.adj.; adv. / ccm. 423. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Dacă în lume ar exista o consecvenţă imanentă şi fatală, ar trebui ca toţi marii compozitori să se sinucidă la un moment suprem al vieţii lor, sau dacă nu, să înnebunească, este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; subst. / sb; adj.pron.nehot. / atr.adj.; adj. / atr.adj.; subst. / sb; b. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; subst. / sb; adj.pron.nehot. / atr.adj.; adj. / atr.adj.; subst. / sb; c. subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; subst. / cd; adj.pron.nehot. / atr.adj.; adj. / atr.adj.; subst. / sb; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; subst. / sb; pron.nehot. / atr.adj.; adj. / atr.adj.; subst. / sb; e. subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; subst. / sb; adj.pron.nehot. / atr.adj.; adj. / atr.adj.; subst. / cd. 82
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 424. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Şi-n această lume a amăgirilor ne înşelăm prin simţuri sau prin raţiunea plăsmuitoare de judecăţi care, apreciind greşit, alunecă peste lucruri, este corectă în seria: a. subst. în G, art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; pron.refl. în Ac / marcă a diatezei refl.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; vb, gerunziu / cz; b. subst. în G, art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; pron.pers. în Ac / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; vb, gerunziu / cz; c. subst. în G, art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; pron.pers. în Ac / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; vb, gerunziu / cond; d. subst. în G, art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; pron.pers. în Ac / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; vb, gerunziu / cv; e. subst. în G, art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; pron.pers. în Ac / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; vb, gerunziu / cz. 425. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Adevărul şi exactitatea fiind înlocuite de ficţiuni utile sau plăcute, savantul şi artistul se mulţumesc cu precizia şi cu speranţa., este corectă în seria: a. substantive în Ac / cd multiplu; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; b. substantive în N / subiect multiplu; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. substantive în N / subiect multiplu; subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; d. substantive în N / subiect multiplu; subst. în Ac precedat de prepoz. / cag; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; e. substantive în N / subiect multiplu; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm. 426. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Sunt oameni cărora le este dat să guste numai otrava din lucruri, pentru care orice surpriză este o surpriză dureroasă şi orice experienţă un nou prilej de tortură, este corectă în seria: a. pron.relativ / sb, element de relaţie; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst. art.nehot./ np; b. pron.relativ / ci, element de relaţie; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / element de relaţie; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst. art.nehot./ np; c. pron.relativ / ci, element de relaţie; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; pron.nehot. / atr.adj.; subst. art.nehot./ np; d. pron.relativ / ci, element de relaţie; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst. art.nehot./ cd; e. pron.relativ / ci, element de relaţie; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst. art.nehot./ np. 427. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Acum câteva luni, o televiziune americană transmitea un documentar despre copiii din România. Reporterul trecea din uşă-n uşă şi întreba mame dacă nu au copii de vânzare, este corectă în seria: a. adv. / cct; subst. / cct; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst.propriu în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. / cd; 83
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. adv. cu val.prepoz.+subst. / cct; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst.propriu în precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. / cd; c. adv. cu val.prepoz.+subst. / cct; pron.nehot. / atr.adj.; subst.propriu în precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. / cd; d. adv. cu val.prepoz.+subst. / cct; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst.propriu în precedat de prepoz. / ccl; subst. / cd; e. adv. cu val.prepoz.+subst. / cct; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst.propriu în precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. / ci.
Ac Ac Ac Ac
428. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Deunăzi, întors acasă pe la două noaptea, mi-a revenit atât de viu în minte cum am fost privit în timpul cinei, că mi-a fost imposibil să dorm toată noaptea, este corectă în seria: a. adv. / ccl; numer.card. în Ac precedat de prepoz.compusă / cct; adv. / apoziţie; adv.+prepoz. / ccm; adv. / ccm; b. adv. / ccl; numer.card. în Ac precedat de prepoz.compusă / apoziţie; adv. / cct; adv.+prepoz. / ccm; adv. / ccm; c. adv. / ccl; numer.card. în Ac precedat de prepoz.compusă / cct; adv. / cct; adv. la superl.absolut / ccm; d. adv. / ccl; numer.ord. în Ac precedat de prepoz.compusă / cct; adv. / cct; adv.+prepoz. / ccm; adj. / ccm; e. adv. / ccl; numer.card. în Ac precedat de prepoz.compusă / cct; adv. / cct; adv.+prepoz. / ccm; adv. / ccm. 429. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Fericirea nui un remediu pentru melancolie; dimpotrivă, o agravează, căci se hrăneşte cu aceeaşi lăcomie şi din plăcerile, şi din durerile noastre, este corectă în seria: a. subst. înAc / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; b. subst. în N / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. subst. în N / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl. d. subst. în N / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; e. subst. în N / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. în Ac precedat de prepoz. / cm. 430. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: E ca o durere risipită, îndreptată spre lumea cealaltă, în vreme ce durerea însăşi este întotdeauna prezentă., este corectă în seria: a. subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ccm comp; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; adj. / ccm; b. subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; adj. / np; c. subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; adj. / cd; d. subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; adj. / np; 84
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; adj. / np. 431. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Angoasa este deci o tulburare gravă şi subită ce invadează viitorul, e o perturbare acută a sensibilităţii noastre temporale, este corectă în seria: a. pron.relativ / sb, element de relaţie; subst. în N / np; adj.pron.posesiv / atr.adj; b. adj.pron.relativ / atr.adj., element de relaţie; subst. în N / np; adj.pron.posesiv / atr.adj; c. pron.relativ / sb, element de relaţie; subst. în Ac / cd; adj.pron.posesiv / atr.adj; d. pron.relativ / sb, element de relaţie; subst. în N / apoziţie; adj.pron.posesiv / atr.adj; e. pron.relativ / sb, element de relaţie; subst. în N / np; pron.posesiv / atr.adj. 432. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: La început nu mi-am dat seama că e nebună, atât de adevărată îi părea supărarea (şi chiar era), este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; adj. / np; subst. în N / sb; b. locuţ.adv. / cct; adj. / np; subst. în N / sb; c. locuţ.adv. / ccl; adj. / np; subst. în N / sb; d. locuţ.adv. / cct; adj. / ccm; subst. în N / sb; e. locuţ.adv. / cct; adj. / np; subst. în Ac / cd. 433. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Eu însumi, nu mi se-ntâmplă totdeauna oare să mă cred persecutat, victimă a oamenilor, a soartei etc.? este corectă în seria: a. pron.de întărire / atr.adj.; adv. / cct; pron.pers.1 sg., Ac / cd; subst. în G, art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; b. adj.pron.de întărire / atr.adj.; adv. / ccm; pron.pers.1 sg., Ac / cd; subst. în G, art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; c. adj.pron.de întărire / atr.adj.; adv. / cct; pron.refl.1 sg., Ac / cd; subst. în G, art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; d. adj.pron.de întărire / atr.adj.; adv. / cct; pron.pers.1 sg., Ac / cd; subst. în D / ci; e. adj.pron.de întărire / atr.adj.; adv. / cct; pron.pers.1 sg., Ac / cd; subst. în G, art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival. 434. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cusurul de care ne e cel mai ruşine e tocmai cel care alimentează conversaţiile. Dac-am comis o greşeală în trecut, cu cât o mărturisim mai puţin, cu atât ceilalţi revin asupra ei şi-o comentează, este corectă în seria: a. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cz, element de relaţie; subst. cu val. adv. (la comparat. de superioritate) / sb; pron.demonstr. / np; pron.relativ / sb; subst. în Ac / cct; adv. la comp. de superioritate / ccm; b. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; adv. la comparat. de superioritate / sb; pron.demonstr. / np; pron.relativ / sb; subst. în Ac / cct; adv. la comp. de superioritate / ccm; c. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; subst. cu val. adv. (la comparat. de superioritate) / sb; pron.relativ compus / sb; subst. în Ac / cct; adv. la comp. de superioritate / ccm;
85
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; subst. cu val. adv. (la comparat. de superioritate) / sb; pron.demonstr. / np; pron.relativ / sb; subst. în Ac / ccl; adv. la comp. de superioritate / ccm; e. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; subst. cu val. adv. (la comparat. de superioritate) / sb; pron.demonstr. / np; pron.relativ / sb; subst. în Ac / cct; adv. la comp. de superioritate / ccm. 435. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Fără să pun la socoteală că am o nevoie fizică să mă iau de piept cu legile acestei lumi. Am suferit prea mult ca să pot suferi mai puţin, este corectă în seria: a. subst. în Ac / cd; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adv. la superl.absolut / ccm; vb, inf.prez. / cd; b. subst. în Ac / ccm; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adv. la superl.absolut / ccm; vb, inf.prez. / cd; c. subst. în Ac / cd; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; adv. la superl.absolut / ccm; vb, inf.prez. / cd; d. subst. în Ac / cd; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adv. la superl.absolut / cct; vb, inf.prez. / cd; e. subst. în Ac / cd; adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adv. la superl.absolut / ccm; vb, indic.prez. / pred.vb. 436. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Odată cu intrarea internetului în casele lor, mulţi şi-au făcut bani şi nu puţini din amăgirea occidentalilor., este corectă în seria: a. adv. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; pron.nehot. / sb; pron.nehot. / cd; b. subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; pron.nehot. / sb; pron.nehot. / cd; c. subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; pron.nehot. / sb; pron.nehot. / cd; d. subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; adj. pron.nehot. / sb; pron.nehot. / cd; e. subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; pron.nehot. / sb; pron.nehot. / sb. 437. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Este celebră povestea unui tânăr din Craiova, care şi-a construit un profil de fată pe un site. este corectă în seria: a. adj. / atr.adj.; subst. în N / np; subst.propriu în Ac, precedat de prepoz./ atr.subst.prepoz.; pron.relativ / sb, element de relaţie; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; b. adj. / np; subst. în N / sb; subst.propriu în Ac, precedat de prepoz./ ccl; pron.relativ / sb, element de relaţie; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; c. adj. / np; subst. în N / sb; subst.propriu în Ac, precedat de prepoz./ atr.subst.prepoz.; pron.relativ / atr.pron., element de relaţie; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; d. adj. / np; subst. în N / sb; subst.propriu în Ac, precedat de prepoz./ atr.subst.prepoz.; pron.relativ / sb, element de relaţie; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.
86
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. adj. / np; subst. în N / sb; subst.propriu în Ac, precedat de prepoz./ atr.subst.prepoz.; pron.relativ / sb, element de relaţie; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl. 438. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Orice iluzie asupră-ţi e fecundă, chiar dacă este sursă de eroare, sau tocmai fiindcă este sursă de eroare, deci de “viaţă”, este corectă în seria: a. pron.pers. în D, precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz.; vb. copulativ+adj. / pred. nominal; subst. în N / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; b. pron.pers. în G, precedat de prepoz. / atr.pron.genitival.; vb. copulativ+adj. / pred. nominal; subst. în N / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; c. pron.pers. în D, precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz.; vb. / pred. vb.; adj. / np; subst. în N / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; d. pron.pers. în D, precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz.; vb. copulativ+adj. / pred. nominal; subst. în N / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; e. pron.pers. în D, precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz.; vb. copulativ+adj. / pred. nominal; subst. în N / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / np. 439. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: După o jumătate de oră de discuţie era cât pe ce să ne încăierăm. De atunci, de câte ori îl văd, am aceeaşi reacţie de acum treizeci de ani, este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; locuţ.adv. / np; adj.pron.demonstrativ de identitate / atr.adj.; b. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; locuţ.adv. / np; pron.demonstrativ de identitate / atr.adj.; c. numeral fracţ. în Ac precedat de prepoz. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; locuţ.adv. / np; adj.pron.demonstrativ de identitate / atr.adj.; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; locuţ.adv. / np; adj.pron.demonstrativ de identitate / atr.adj.; e. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; locuţ.adj. / np; adj.pron.demonstrativ de identitate / atr.adj.. 440. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Rareori m-a scos cineva din sărite ca el, căci pretinde că ştie despre toate mai multe lucruri decât tine., este corectă în seria: a. pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.nehot./ cd; pron.pers. 2 sg., Ac precedat de prepoz. / ccm comp.; b. pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ccm; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj.pron.nehot. la comp. de superioritate / atr.adj.; pron.pers. 2 sg., Ac precedat de prepoz. / ccm comp.; c. pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ccm; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.nehot./ cd; pron.pers. 2 sg., Ac precedat de prepoz. / ci.; d. pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.nehot./ cd; pron.pers. 2 sg., Ac precedat de prepoz. / ci; e. pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ccm; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.nehot./ cd; pron.pers. 2 sg., Ac precedat de prepoz. / ccm comp. 441. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cu cât îmbătrânesc, cu atât îmi dau seama că lucrul cel mai adânc în om este dorinţa de a se răzbuna, este corectă în seria: 87
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. locuţ.adv. / ccm; adj. la superl.relativ de superioritate / atr.adj.; vb, inf. prezent precedat de prepoz. / atr.vb.; pron.refl. pers.3 sg, Ac / cd; b. prepoz.+adv. / ccm; adj. la superl.absolut / atr.adj.; vb, inf. prezent precedat de prepoz. / atr.vb.; pron.refl. pers.3 sg, Ac / cd; c. prepoz.+adv. / ccm; adj. la superl.relativ de superioritate / atr.adj.; vb, diateza reflexivă, inf. prezent precedat de prepoz. / atr.vb.; d. prepoz.+adv. / ccm; adj. la superl.relativ de superioritate / atr.adj.; vb, inf. prezent precedat de prepoz. / atr.vb.; pron.refl. pers.3 sg, Ac / cd; e. prepoz.+adv. / ccm; adj. la superl.relativ de superioritate / atr.adj.; vb, inf. prezent precedat de prepoz. / ci; pron.refl. pers.3 sg, Ac / cd. 442. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Dacă nu reuşesc în ce m-apuc să fac, e neîndoielnic fiindcă nu o fac cu toată fiinţa, iar ceilalţi, simţindu-mi reticenţele, nu pot avea încredere în mine, este corectă în seria: a. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; adv. / np; pron.pers. în D / atr.pron. în D; subst. în Ac / cd; b. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; adv. / np; pron.pers. în D / atr.pron. în D; subst. în Ac / cd; c. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; adj. / np; pron.pers. în D / atr.pron. în D; subst. în Ac / cd; d. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; adv. / np; pron.pers. în D / ci; subst. în Ac / cd; e. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; adv. / np; pron.pers. în D / atr.pron. în D; subst. în N / cd. 443. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Ar trebui să rămân pururi dincolo de fapte, să mă istovesc în virtual… De altminteri, asta şi sunt de obicei, este corectă în seria: a. adv. / np; subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / np; b. adv. / cct; adv. / ccl; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. adv. / cct; subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / np; d. adv. / ccm; subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / np; e. adv. / cct; subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz. / ccl. 444. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: În general, sunt socotit (de unii, ar trebui s-o spun) mai degrabă bun; şi asta fiindcă nam destul timp ca să fiu rău, este corectă în seria: a. pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; locuţ.adv. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. / cd; b. pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / cag; locuţ.adv. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. / cd; c. pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / cag; adv. la comparat. de superioritate / ccm; adj. / atr.adj.; subst. / cd; d. pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / cag; locuţ.adv. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. / fără funcţie sintactică (element din locuţ.vb. a avea timp); e. pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz. / ci; adv. la comp. de superioritate / ccm; adj. / atr.adj.; subst. / cd.
88
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 445. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Am încercat să scriu ceva despre istorie, subiect care m-a pasionat, acum însă, îmi stârneşte atât de puţin curiozitatea că mi-a fost cu neputinţă să mă aplec asupra lui mai mult de câteva zile., este corectă în seria: a. subst. / apoziţie; pron.pers. în D / ci; locuţ.adv. / np; pron.pers. în G precedat de prepoz. / ci; b. subst. / ci; pron.pers. în D / ci; locuţ.adv. / np; pron.pers. în G precedat de prepoz. / ci; c. subst. / apoziţie; pron.refl. în D / marcă a diatezei refl.; locuţ.adv. / np; pron.pers. în G precedat de prepoz. / ci; d. subst. / apoziţie; pron.pers. în D / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / np; pron.pers. în G precedat de prepoz. / ci; e. subst. / apoziţie; pron.pers. în D / ci; locuţ.adv. / np; pron.pers. în G precedat de prepoz. / ccm. 446. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Să nu te temi de ridicol, ba chiar să-l cauţi – un lucru pentru care e nevoie de-o oarecare tărie sufletească, este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; subst. / sb; b. adj. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; subst. / sb; c. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; subst. / sb; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cz, element de relaţie; subst. / sb; e. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; subst. / np. 447. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: A şti că e cu neputinţă să stabileşti cine e vinovat şi cine nu şi să continui să judeci e un lucru pe care îl facem, mai mult sau mai puţin, cu toţii, este corectă în seria: a. vb, inf.prez. / cd; pron.relativ / sb, element de relaţie; adv. de negaţie / predicat (eliptic: nu e vinovat); adv. la comp. de superioritate / ccm; b. vb, inf.prez. / sb; pron.relativ / np, element de relaţie; adv. de negaţie / predicat (eliptic: nu e vinovat); adv. la comp. de superioritate / ccm; c. vb, inf.prez. / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie; adv. de negaţie / fără funcţie sintactică; adv. la comp. de superioritate / ccm; d. vb, inf.prez. / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie; adv. de negaţie / predicat (eliptic: nu e vinovat); loc.adv. / ccm; e. vb, inf.prez. / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie; adv. de negaţie / predicat (eliptic: nu e vinovat); adv. la comp. de superioritate / cd. 448. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Nu reuşesc să realizez nimic din ce-mi propun., este corectă în seria: a. pron.negativ / ccm; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; pron.pers. în D / ci; b. pron.negativ / cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; pron.pers. în D / ci;
89
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. pron.negativ / cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie; pron.pers. în D / ci; d. pron.negativ / cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; pron.pers. în D / atr.pron.în D; e. pron.negativ / cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz., element de relaţie; pron.pers. în D / ci. 449. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Ce am însă cu siguranţă e teama nemăsurată de a mă prevala de orice în afară de incapacitatea de a fi părtaş la ceva, la orice, este corectă în seria: a. pron.relativ / sb, element de relaţie; conj.coordonatoare adversativă / fără funcţie sintactică; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj. / np, pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; b. pron.relativ / cd, element de relaţie; adv. / ccm; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj. / np, pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. pron.relativ / cd, element de relaţie; conj.coordonatoare adversativă / fără funcţie sintactică; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / cag; adj. / np, pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; d. pron.relativ / cd, element de relaţie; conj.coordonatoare adversativă / fără funcţie sintactică; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj. / cd, pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; e. pron.relativ / cd, element de relaţie; conj.coordonatoare adversativă / fără funcţie sintactică; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj. / np, pron.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci. 450. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cu fiecare zi, imaginea pe care mi-am făcut-o despre indiferenţa mea păleşte încă un pic, este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; locuţ.adv./ ccm; b. subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; locuţ.adv./ ccm; c. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; locuţ.adv./ ccm; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. art.nehot./ ccm; e. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; adj.pron.nehot. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; numeral card. / atr.adj.; subst. în Ac / ccm. 451. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Viaţa e ca un text la care ai muncit enorm, pe care-ai vrea să-l îmbunătăţeşti fără să poţi, pentru că eşti sătul de el până-n gât: nu mai poţi adăuga nici o virgulă. este corectă în seria: a. subst. masc. sg.,Ac /np; locuţ.adv. / cns; vb. inf.prez. / cd; b. subst. neutru sg., N /np; locuţ.adv. / ccm; vb. inf.prez. / cd; c. subst. neutru sg.,Ac /np; locuţ.adv. / cns; vb. inf.prez. / cd; d. subst. neutru sg., N /np; locuţ.adv. / fără funcţie sintactică, formant al superlativ.absolut al adj. „sătul”; vb. inf.prez. / cd; e. subst. neutru sg.,Ac /np; locuţ.adv. / cns; vb. ind.prez. / pred.vb.
90
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 452. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Dacă tu însuţi ai dorit aceeaşi glorie, te deranjează să-i vezi pe ceilalţi că aspiră la ea şi că se zbuciumă pentru o himeră, este corectă în seria: a. pron.pers. 2 sg., Ac / cd; pron.pers. 3 pl., Ac / cd; pron.pers. Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; b. pron.refl. 2 sg., Ac / cd; pron.pers. 3 pl., Ac / cd; pron.pers. Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; c. pron.pers. 2 sg., Ac / cd; pron.pers. 3 sg., D / ci; pron.pers. Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; d. pron.pers. 2 sg., Ac / cd; pron.pers. 3 pl., Ac / cd; pron.pers. Ac precedat de prepoz. / ccl; subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; e. pron.pers. 2 sg., Ac / cd; pron.pers. 3 pl., Ac / cd; pron.pers. Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci. 453. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Nu e adevărat că nu putem trăi fără zei. Mai întâi ne facem nişte simulacre de zei, apoi omul suportă orice şi se obişnuieşte cu orice. este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / cv; adv. provenit din numer.ord. / cct; pron.nehot./cd; b. subst. în Ac precedat de prepoz. / cond; adv. / cct; pron.nehot./cd; c. subst. în Ac precedat de prepoz. / cond; adv. provenit din numer.ord. / cct; pron.relativ/cd; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / cond; adv. provenit din numer.ord. / cct; pron.nehot./cd; e. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adv. provenit din numer.ord. / cct; pron.nehot./cd. 454. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Să-l simţi pe altul trăind alături, dincolo de perete, să-i auzi zgomotele, să-i simţi prezenţa, să-ţi imaginezi cum respiră – toate astea m-au scos din minţi întotdeauna, este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de locuţ. prepoz. /ccl; pron.pers. în D / atr.pron. în D; pron.refl. în D / marcă a diatezei reflexive; adv.relativ / ccm, element de relaţie; b. adv. / ccl, subst. în Ac precedat de prepoz. /ci; pron.pers. în D / atr.pron. în D; pron.refl. în D / marcă a diatezei reflexive; adv.relativ / ccm, element de relaţie; c. subst. în Ac precedat de locuţ. prepoz. /ccl; pron.pers. în D / ci; pron.refl. în D / marcă a diatezei reflexive; adv.relativ / ccm, element de relaţie; d. subst. în Ac precedat de locuţ. prepoz. /ccl; pron.pers. în D / atr.pron. în D; pron.refl. în D / ci; adv.relativ / ccm, element de relaţie; e. subst. în Ac precedat de locuţ. prepoz. /ccl; pron.pers. în D / atr.pron. în D; pron.refl. în D / marcă a diatezei reflexive; adv.relativ / element de relaţie. 455. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Nu există problemă izolată; cea pe care o abordăm, oricare-ar fi ea, le ridică implicit pe celelalte, este corectă în seria: a. pron.demonstrativ / apoz.; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd; pron.nehot. / np, element de relaţie; pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / cd; b. pron.demonstrativ / sb; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.nehot. / np, element de relaţie; pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / cd; 91
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. pron.demonstrativ / sb; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd; pron.nehot. / np; pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / cd; d. pron.demonstrativ / sb; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd; pron.nehot. / np, element de relaţie; adj. pron.demonstrativ / atr.adj. e. pron.demonstrativ / sb; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd; pron.nehot. / np, element de relaţie; pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / cd. 456. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Starea de veghe implică oboseală şi uzură, chiar dacă nu ne mişcăm, chiar dacă rămânem culcaţi. este corectă în seria: a. subst. în N / cd; locuţ.conjuncţională / element de relaţie; adj.participial / np; b. subst. în Ac / cd; locuţ.adv. / element de relaţie; adj.participial / np; c. subst. în Ac / cd; locuţ.conjuncţională / element de relaţie; vb., participiu / cd; d. subst. în Ac / cd; locuţ.conjuncţională / element de relaţie; adj.participial / ccm; e. subst. în Ac / cd; locuţ.conjuncţională / element de relaţie; adj.participial / np. 457. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: După ce vreme de cincizeci de ani, am acceptat o indigenţă (n.n. sărăcie) crescândă, vom fi oare în stare …? este corectă în seria: a) locuţ.prepoz., numeral cardinal, prepoz., subst., adj. provenit din vb la gerunziu, adv.interogativ; b) subst., prepoz., numeral cardinal, prepoz., subst., adj. provenit din vb la gerunziu, adv.interogativ; c) locuţ.prepoz., numeral cardinal, prepoz., subst., vb la gerunziu, adv.interogativ; d) locuţ.prepoz., numeral cardinal, prepoz., subst., adj. provenit din vb la gerunziu, adv.rel.; e) locuţ.prepoz., numeral ordinal, prepoz., subst., adj. provenit din vb la gerunziu, adv.interogativ. 458. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Ca să primim, avem, mai întâi, ceva de dat. este corectă în seria: a) numeral ordinal, gradul comparativ de superioritate; pron.nehot., sg., Ac; vb, supin; b) adv. provenit din numeral ordinal, gradul comparativ de superioritate; adj. pron.nehot., sg., Ac; vb, supin; c) adv. provenit din numeral ordinal, gradul comparativ de superioritate; pron.nehot., sg., Ac; vb, supin; d) numeral ordinal, gradul comparativ de superioritate; adj.pron.nehot., sg., Ac; vb, supin; e) adv. provenit din numeral ordinal, gradul comparativ de superioritate; pron.nehot., sg., Ac; vb, participiu precedat de prepoz. 459. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Românul îşi iubeşte şefii. Nu pe toţi o dată şi nu neapărat câtă vreme sunt vii. este corectă în seria: a) pron.refl, pers. 3 sg., D, pron.nehot., masc., pl., Ac precedat de prepoz., locuţ.conjuncţ.; b) pron.pers., pers. 3 sg., D, pron.nehot., masc., pl., Ac precedat de prepoz., locuţ.conjuncţ.;
92
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) pron.refl, pers. 3 sg., D, adj.pron.nehot., masc., pl., Ac precedat de prepoz., locuţ.conjuncţ.; d) pron.refl, pers. 3 sg., D, pron.nehot., masc., pl., Ac precedat de prepoz., adj.rel., subst. în Ac.; e) pron.pers., pers. 3 sg., D, pron.nehot., masc., pl., Ac precedat de prepoz., locuţ.adv. 460. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Erau primiţi, în aceleaşi locuri, ca şi cum toţi erau deja niţeluş preşedinţi. este corectă în seria: a) pron.demonstr. de identitate, neutru, pl., Ac, loc.conjuncţ., pron.nehot., masc. pl, N, adv.; b) adj.pron.demonstr. de identitate, neutru, pl., Ac, loc.adv., pron.nehot., masc. pl, N, adv.; c) adj.pron.demonstr. de identitate, fem., pl., Ac, loc.conjuncţ., pron.nehot., masc. pl, N, adv.; d) adj.pron.demonstr. de identitate, neutru, pl., Ac, loc.conjuncţ., pron.nehot., masc. pl, N, adv.; e) adj.pron.demonstr. de identitate, neutru, pl., Ac, loc.conjuncţ., pron.nehot., masc. pl, N, adj. 461. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Domnul II avea, de pildă, obiceiul să spună că apropiaţii Domniei Sale îl îndeamnă frecvent la radicalitate… este corectă în seria: a) locuţ. adv., subst. provenit din vb la participiu, locuţ.pronom. de politeţe; b) prepoz., subst., subst. provenit din vb la participiu, locuţ.pronom. de politeţe; c) locuţ. adv., subst. provenit din vb la supin, locuţ.pronom. de politeţe; d) locuţ. adv., subst. provenit din vb la participiu, pron. compus de politeţe; e) locuţ. adv., subst., pron. de politeţe. 462. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Prost sfătuit, el ascultă numai de glasul interior, mai înţelept decât cel al prietenilor şi al experţilor. este corectă în seria: a) adj., adj. participial, adj. la gradul comparativ de superioritate, prepoz., pron.demonstrativ de depărtare; b) adv. provenit din adj., adj. participial, adj. la gradul comparativ de superioritate, prepoz., pron.demonstrativ de depărtare; c) adv. provenit din adj., vb participiu, adj. la gradul comparativ de superioritate, prepoz., pron.demonstrativ de depărtare; d) adv. provenit din adj., adj. participial, adj. la gradul superlativ relativ de superioritate, prepoz., pron.demonstrativ de depărtare; e) adv. provenit din adj., adj. participial, adj. la gradul comparativ de superioritate, prepoz., art.demonstrativ. 463. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Mă număr mai curând printre cei din urmă. este corectă în seria: a) locuţ.adv., pron.demonstrativ, locuţ.adj.; b) adv. la comparativ de superioritate, pron.demonstrativ, locuţ.adj.; c) locuţ.adv., locuţ.adj.substantivizată; d) adv. la comparativ de superioritate, art.demonstrativ, locuţ.adj.; 93
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) locuţ.adv., pron.demonstrativ, locuţ.adv. 464. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: În timp ce alţii cad pe gânduri, eul tău cutreieră liber. este corectă în seria: a) prepoz., subst., pron.rel., locuţ.vb, subst. provenit din pron.pers., adj.pron.posesiv; b) locuţ.conjuncţ., vb, prepoz., subst., subst. provenit din pron.pers., adj.pron.posesiv; c) locuţ.conjuncţ., locuţ.vb, subst. provenit din pron.pers., adj.pron.posesiv; d) locuţ.conjuncţ., locuţ.vb, pron.pers., adj.pron.posesiv; e) locuţ.conjuncţ., locuţ.vb, subst. provenit din pron.pers., pron.posesiv. 465. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Dintr-odată însă, camaradul de până mai ieri a dat măsura întregii sale abjecţii. este corectă în seria: a) prepoz., adv., conjuncţ.adversativă, prepoz.compusă, adv. de aproximare, adv. de timp, adj. gen fem., nr.sg. caz G, adj.pron.posesiv; b) locuţ.adv., adv., prepoz.compusă, adv. de aproximare, adv. de timp, adj. gen fem., nr.sg. caz G, adj.pron.posesiv; c) locuţ.adv., conjuncţ.adversativă, prepoz.compusă, locuţ.adv., adj. gen fem., nr.sg. caz G, adj.pron.posesiv; d) locuţ.adv., conjuncţ.adversativă, prepoz.compusă, adv. de aproximare, adv. de timp, adj. gen fem., nr.sg. caz G, adj.pron.posesiv; e) locuţ.adv., conjuncţ.adversativă, locuţ. adv. de timp, adj. gen fem., nr.sg. caz G, adj.pron.posesiv. 466. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Or, iată că demonii minori pot fi mai anti-Iliescu şi mai anti-Măgureanu ecât a fost opoziţia tradiţională. este corectă în seria: a) adv., interjecţie predicativă, adjective la comparativ de superioritate; b) conj.adversativă, interjecţie predicativă, substantive derivate cu prefix; c) conj.adversativă, interjecţie predicativă, adv., substantive derivate cu prefix; d) adv., interjecţie predicativă, substantive derivate cu prefix la comparativ de superioritate; e) conj.adversativă, interjecţie predicativă, adjective la comparativ de superioritate. 467. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Câţi din cei care îl admiră intelectualmente ar vota pentru el în plan politic? este corectă în seria: a) pron.interog. masc.pl., prepoz., pron.demonstrativ, pron.relativ, adv.; b) pron.rel. masc.pl., prepoz., pron.demonstrativ, pron.relativ, adv.; c) pron.interog. masc.pl., prepoz., pron.demonstrativ, pron.interogativ, adv.; d) pron.interog. masc.pl., prepoz., art.demonstrativ, pron.relativ, adv.; e) pron.interog. masc.pl., prepoz., pron.demonstrativ, pron.relativ, adj. 468. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Poporului îi vine greu să fie antipopulist. este corectă în seria: a) subst. în D, pron.pers.neacc., pers.3 sg, D, vb, indic.prez.pers.3 sg., adv., adj.gen neutru, sg. N; 94
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) subst. în G, pron.pers.neacc., pers.3 sg, G, loc.vb, indic.prez.pers.3 sg., adj.gen neutru, sg. N; c) subst. în D, pron.pers.neacc., pers.3 sg, D, loc.vb, indic.prez.pers.3 sg., adj.gen neutru, sg. N; d) subst. în D, pron.pers.neacc., pers.3 pl, D, loc.vb, indic.prez.pers.3 sg., adj.gen neutru, sg. N; e) subst. în D, pron.pers.neacc., pers.3 sg, D, loc.vb, indic.prez.pers.3 sg., adj.gen masc., sg. N. 469. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Cu atât mai rău pentru el, pentru noi toţi şi pentru populiştii înşişi, care găsesc, astfel, încă destule argumente să rămână ceea ce sunt. este corectă în seria: a) locuţ.adv., adj.pron.nehotărât, adj.pron.de întărire, adv. adj.pron.nehotărât, pron.rel.compus; b) prepoz., adv., pron.nehotărât, adj.pron.de întărire, adv. adj.pron.nehotărât, pron.rel.compus; c) prepoz., adv., adj.pron.nehotărât, pron.de întărire, adv. adj.pron.nehotărât, pron.rel.compus; d) prepoz., adv., adj.pron.nehotărât, adj.pron.de întărire, adv. adj.pron.nehotărât, pron.rel.compus; e) prepoz., adv., adj.pron.nehotărât, adj.pron.de întărire, adv. adj., pron.rel.compus. 470. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: În toate aceste împrejurări – şi în altele – inteligenţa autohtonă nu iscălea: situaţiunea era prea tare! este corectă în seria: a) pron.nehotărât, adj.pron.demonstrativ, pron.nehotărât, adj. la superlativ absolut; b) adj.pron.nehotărât, adj.pron.demonstrativ, pron.nehotărât, adj. la superlativ absolut; c) adj.pron.nehotărât, pron.demonstrativ, pron.nehotărât, adj. la superlativ absolut; d) adj.pron.nehotărât, adj.pron.demonstrativ, adj.pron.nehotărât, adj. la superlativ absolut; e) adj.pron.nehotărât, adj.pron.demonstrativ, pron.nehotărât, adv. la superlativ absolut. 471. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: A venit momentul să dăm cu pumnul în masă, să le arătăm noi dumnealor cu cine au de-a face! este corectă în seria: a) pron.pers. de politeţe, D, prepoz., pron.rel., locuţ.vb; b) pron.pers. de politeţe, N, prepoz., pron.rel., locuţ.vb; c) pron.pers. de politeţe, D, prepoz., pron.interog., locuţ.vb; d) pron.pers. de politeţe, D, prepoz., pron.rel., vb, prepoz.compusă, vb la inf.; e) pron.pers., D, prepoz., pron.rel., locuţ.vb. 472. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Pentru unii, care îşi mai amintesc încă de comunism, …care piaţa e înţeleasă ca un loc unde poţi cumpăra câte ceva. este corectă în seria: a) prepoz., numeral cardinal cu valoare de subst., pron.relativ, pron.refl. pers. 3 pl. D, adv.relativ, adv.. pron.nehotărât;
95
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) prepoz., pron.nehotărât, pron.interogativ, pron.refl. pers. 3 pl. D, adv.relativ, adv.. pron.nehotărât; c) prepoz., pron.nehotărât, pron.relativ, pron.refl. pers. 3 sg. D, adv.relativ, adv.. pron.nehotărât; d) prepoz., pron.nehotărât, pron.relativ, pron.refl. pers. 3 pl. D, adv.relativ, adj.pron.relativ, pron.nehotărât; e) prepoz., pron.nehotărât, pron.relativ, pron.refl. pers. 3 pl. D, adv.relativ, adv.. pron.nehotărât. 473. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: …să fie mult mai amabili, să pară intresaţi de succesul întreprinderii lor, să nu se comporte ca şi cum le-ar fi egal dacă vând sau nu. este corectă în seria: a) pron.nehotărât., adj. la comparativ de superioritate, pron.pers. în G, locuţ.conjuncţ., adv. provenit din adjectiv; b) adj. la superlativ absolut, pron.pers. în G, locuţ.conjuncţ., adv. provenit din adjectiv; c) adv., adj. la comparativ de superioritate, pron.pers. în G, locuţ.conjuncţ., adv. provenit din adjectiv; d) adv., adj. la comparativ de superioritate, pron.posesiv, locuţ.conjuncţ., adv. provenit din adjectiv; e) adv., adj. la comparativ de superioritate, pron.pers. în G, locuţ.conjuncţ., adj. 474. Analiza morfolo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Ăsta cine mai e? că nu se recomandă prin vreo ispravă oarecare! este corectă în seria: a) pron.demonstr. /sb, pron.interogativ /np, adj.pron.nehotărât / atr.adj., adj.pron.nehotărât / atr.adj.; b) adj.pron.demonstr. /sb, pron.interogativ /np, adj.pron.nehotărât / atr.adj., adj.pron.nehotărât / atr.adj.; c) pron.demonstr. /np, pron.interogativ /sb, adj.pron.nehotărât / atr.adj., adj.pron.nehotărât / atr.adj.; d) pron.demonstr. /sb, pron.interogativ /np, adj.pron.nehotărât / atr.adj., pron.nehotărât / atr.adj.; e) pron.demonstr. /sb, pron.interogativ /np, pron.nehotărât / atr.adj., adj.pron.nehotărât / atr.adj. 475. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Toate acestea şi multe altele au sfârşit prin a crea impresia că, deşi între est şi vest există nenumărate puncte comune… este corectă în seria: a) pron.nehotărât, adj.pron.demonstrativ, adj.pron.nehotărât, pron. nehotărât, substantiv neutru; b) adj.pron.nehotărât, pron.demonstrativ, adj.pron.nehotărât, pron. nehotărât, substantiv neutru; c) adj.pron.nehotărât, pron.demonstrativ, pron.nehotărât, adj.pron. nehotărât, substantiv neutru; d) pron.nehotărât, adj.pron.demonstrativ, pron.nehotărât, adj.pron. nehotărât, substantiv neutru; e) adj.pron.nehotărât, pron.demonstrativ, adj.pron.nehotărât, pron. nehotărât, substantiv masculin.
96
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 476. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Estul a rămas oarecum demodat, în vreme ce vestul a evoulat…orientându-se, cu alte cuvinte, mai curând spre viitor. este corectă în seria: a) adv., locuţ.conjuncţ., locuţ.adv., locuţ.adv.; b) adv., locuţ.conjuncţ., locuţ.adv., adv.la comparativ de superioritate; c) adv., prepoz., subst., pron.rel., locuţ.adv., locuţ.adv.; d) adv., locuţ.conjuncţ., prepoz., adj.pron.nehotărât, subst., locuţ.adv.; e) adv., locuţ.conjuncţ., locuţ.adv., locuţ.adv. 477. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Gândirea răsăriteană cu privire la Europa e colorată nostalgic. Vestul e mai vulnerabil faţă de ideologiile triumfaliste… este corectă în seria: a) prepoz., subst., prepoz., subst.propriu, adv.provenit din adj., locuţ.prepoz., subst.; b) locuţ.prepoz., subst.propriu, adv.provenit din adj., subst., prepoz., subst.; c) prepoz., subst., prepoz., subst.propriu, adv.provenit din adj., subst., prepoz., subst.; d) locuţ.prepoz., subst.propriu, adv.provenit din adj., locuţ.prepoz., subst.; e) locuţ.prepoz., subst.propriu, adj., locuţ.prepoz., subst. 478. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: De jurîmprejur, anexele aeroportului au ceva improvizat şi sărăcăcios. este corectă în seria: a) locuţ.adv. / cl, pron.nehotărât / cd, adj.participial / atr.adj.; b) locuţ.adv. / cl, adv. / apoz., pron.nehotărât / cd, adj.participial / atr.adj.; c) locuţ.adv. / cl, adj.pron.nehotărât / cd, adj.participial / atr.adj.; d) locuţ.adv. / cl, adj.pron.nehotărât / atr.adj., adj.participial / atr.adj.; e) locuţ.adv. / cl, pron.nehotărât / cd, vb participiu / atr.vb. 479. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Oricât i-ar fi displăcut, trebuia să scoată o sută de mii din buzunar… este corectă în seria: a) adv.rel. /cm, pron.pers.neacc. D / ci, numeral cardinal compus cu val.subst. / cd; b) adv.nehotărât, element de relaţie /cm, pron.pers.neacc. D / ci, numeral cardinal compus cu val.subst. / cd; c) adv.nehotărât, element de relaţie /ct, pron.pers.neacc. D / ci, numeral cardinal compus cu val.subst. / cd; d) adv.nehotărât, element de relaţie /cm, pron.pers.neacc. D / ci, subst. provenit din numer.card./ cd; e) adv.nehotărât, element de relaţie /cv, pron.pers.neacc. D / ci, numeral cardinal compus cu val.subst. / cd. 480. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Stătea în capul oaselor…cu scrumiera în care scutura cea dintâi ţigară. este corectă în seria: a) prepoz., subst. în Ac., subst. în G, pron.rel., numer.ordinal cu val.adj., fem., sg., Ac; b) prepoz., subst. în Ac., subst. în D, pron.rel., numer.ordinal cu val.adj., fem., sg., Ac; c) locuţ.prepoz., subst. în G, adj.pron.rel., numer.ordinal cu val.adj., fem., sg., Ac;
97
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) locuţ.prepoz., subst. în G, pron.rel., adj. provenit din numer.ordinal, fem., sg., N; e) locuţ.prepoz., subst. în G, pron.rel., numer.ordinal cu val.adj., fem., sg., Ac. 481. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Se anunţa o zi pe cinste, prima de muncă în marele oraş. este corectă în seria: a) subst.art.nehotărât în N, locuţ.adj., numeral ordinal cu val.subst.în N; b) subst.art.nehotărât în N, locuţ.adj., numeral ordinal cu val.adj.în N; c) subst.art.nehotărât în Ac, locuţ.adj., numeral ordinal cu val.adv.în N; d) subst.art.nehotărât în N, prepoz., subst. în Ac, numeral ordinal cu val.subst.în N; e) subst.art.nehotărât în N, locuţ.adj., subst.în N. 482. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Aş, nici vorbă. A fost odată. A, doar aşa, la revizie, da’ asta-i peste tot. este corectă în seria: a) interj., adv., subst., adv. de timp, interj., adv., adv., conjuncţ.adversativă, locuţ.adv.; b) interj., loc.adv., numeral cu val.adv., interj., adv., adv., conjuncţ.adversativă, locuţ.adv.; c) interj., loc.adv., adv. de timp, interj., adv., adv., conjuncţ.adversativă, locuţ.adv. d) interj., loc.adv., adv. de timp, interj., loc.adv., conjuncţ.adversativă, locuţ.adv.; e) interj., loc.adv., adv. de timp, interj., adv., adv., conjuncţ.adversativă, prepoz., pron.nehot. 483. Analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Ştia că nimeni alta (sau cel puţin aşa îi plăcea să creadă) ce însemnau parola şi cafeaua… este corectă în seria: a) pron.negativ, pron.nehotărât, locuţ.adv., pron.relativ; b) adj.pron.negativ, pron.nehotărât, locuţ.adv., pron.relativ; c) adj.pron.negativ, adj.pron.nehotărât, locuţ.adv., pron.relativ; d) pron.negativ, adj.pron.nehotărât, adv. la comparativ de inferioritate., pron.relativ; e) pron.negativ, adj.pron.nehotărât, locuţ.adv., adj. pron.relativ. 484. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Câteodată mai că-mi vine să mă duc şi să-i dau eu brânci afară. este corectă în seria: a) adv. / fără funcţie sintactică, pron.pers.neacc 1 sg. D /ci, pron.pers.neacc.3 sg. D / ci; b) adv. /pred.vb, pron.pers.neacc 1 sg. D / face parte din locuţ.vb, pron.pers.neacc.3 sg. D / ci; c) adv. /pred.vb, pron.pers.neacc 1 sg. D /ci, pron.pers.neacc.3 sg. D / ci; d) adv. /pred.vb, pron.pers.neacc 1 sg. D /ci, pron.pers.neacc.3 sg. D / element al locuţ.vb (fără funcţie); e) adv. / fără funcţie, pron.pers.neacc 1 sg. D /ci, pron.pers.neacc.3 sg. D / fără funcţie. 485. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Nepotu-meu ăsta la care m-am mutat stă chiar vizavi şi are un ăla de te ajută să te uiţi la om în casă. este corectă în seria: a) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., pron.rel. în Ac precedat de prepoz. / ci, adv. / cl, pron.demonstrativ în Ac substantivizat / cd, pron.rel. / sb; 98
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) pron.demonstrativ / atr.pron., pron.rel. în Ac precedat de prepoz. / ci, adv. / cl, pron.demonstrativ în Ac / cd, pron.rel. / ci; c) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., adj.pron.rel. în Ac precedat de prepoz. / cl, adv. / cl, pron.demonstrativ în Ac / atr.pron., pron.rel. / sb; d) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., pron.rel. în Ac precedat de prepoz. / ci, adv. / cm, pron.demonstrativ în Ac / cd, conj.subordonatoare; e) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., pron.rel. în Ac precedat de prepoz. / ci, adv. / cl, pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz. / cd, prepoz. / fără funcţie sintactică. 486. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Îl trimiţi pe nepotu’ ăl mai mic la ultimul la coadă şi-l pui să întrebe: Nene, vrei să fii al zecelea şi să prinzi carne? este corectă în seria: a) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., subst. provenit din adj. / ci, subst. în V / fără funcţie sintactică, numeral ordinal / np; b) art.posesiv-genitival / fără funcţie sintactică, subst. provenit din adj. / ci, subst. în V / fără funcţie sintactică, numeral ordinal / np; c) art.posesiv-genitival / fără funcţie sintactică, adj. / ci, subst. în V / fără funcţie sintactică, numeral ordinal / np; d) art.posesiv-genitival / fără funcţie sintactică, subst. provenit din adj. / cl, subst. în V / fără funcţie sintactică, numeral ordinal / np. e) pron.demonstrativ / atr.pron., subst. provenit din adj. / ci, subst. în V / fără funcţie sintactică, numeral ordinal / np. 487. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Dacă erau aiureli de-ale ei şi nimic altceva? este corectă în seria: a) subst. / np, prepoz., art.posesiv-genitival, pron.pers. în G / atr.pron.genitival, pron.negativ / np, pron.nehotărât / apoziţie; b) subst. / sb, prepoz., art.posesiv-genitival, pron.pers. în G / atr.pron.genitival, pron.negativ / np, pron.nehotărât / apoziţie; c) subst. / np, prepoz., art.posesiv-genitival, pron.pers. în G / atr.prepoz., pron.negativ / np, pron.nehotărât / apoziţie; d) subst. / np, prepoz., art.posesiv-genitival, pron.pers. în G/ atr.pron.genitival, adj.pron.negativ / atr.adj, pron.nehotărât / np; e) subst. / np, prepoz., art.posesiv-genitival, pron.pers. în G / atr.pron.genitival, pron.negativ / np, adj. pron.nehotărât / atr.adj. 488. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Aoleu, să vezi că-ncepe să mă supere iar spatele. este corectă în seria: a) interjecţ. / pred.vb., pron.pers. 1 sg. Ac / cd, adv. / cm; b) interjecţ. / fără funcţie sintactică, pron.pers. 1 sg. Ac / cd, adv. / cm; c) interjecţ. / fără funcţie sintactică, pron.refl. 1 sg. Ac / cd, adv. / cm; d) interjecţ. / fără funcţie sintactică, pron.refl. 1 sg. Ac / fără funcţie sintactică, adv. / cm; e) interjecţ. / fără funcţie sintactică, pron.pers. 1 sg. Ac / cd, conjuncţ. adversativă / element de relaţie. 489. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Nu era ceea ce părea să fie nicidecum, se aplecase spre cele două şi le privea pe rând. este corectă în seria: 99
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) pron.rel.compus, N / sb, adv. / cm, numeral cardinal cu val.substantivală, precedat de prepoz. şi art.demonstrativ / cl, locuţ.adv. / cm; b) pron.rel.compus, N / np, adv. / cv, numeral cardinal cu val.substantivală, precedat de prepoz. şi art.demonstrativ / cl, locuţ.adv. / cm; c) pron.rel.compus, N / np, adv. / cm, numeral cardinal cu val.substantivală, precedat de prepoz. şi art.demonstrativ / cl, locuţ.adv. / cm; d) pron.rel.compus, N / np, adv. / cm, numeral ordinal cu val.substantivală, precedat de prepoz. şi art.demonstrativ / cl, locuţ.adv. / cm; e) pron.rel.compus, N / np, adv. / cm, numeral cardinal cu val.substantivală, precedat de prepoz. şi art.demonstrativ / cl, subst. în Ac precedat de prepoz. / cl. 490. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Măsură de zece ori înainte şi apoi tăie o dată, ca să evite din capul locului regretele tardive. este corectă în seria: a) numeral cardinal adverbial / cm, adv. de timp / ct, numeral cardinal adv. / cm, locuţ.adv. /ct; b) numeral ordinal adverbial / cm, adv. de timp / ct, numeral cardinal adv. / cm, locuţ.adv. /ct; c) numeral cardinal adverbial / cm, adv. de timp / cm, numeral cardinal adv. / cm, locuţ.adv. /ct; d) numeral cardinal adverbial / cm, adv. de timp / ct, numeral ordinal adv. / cm, locuţ.adv. /ct; e) numeral cardinal adverbial / cm, adv. de timp / ct, numeral cardinal adv. / cm, locuţ.adv. /cm. 491. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Trebuia să ceară concursul celorlalte patru vecine, pentru că era, neîndoios, cea mai bună soluţie. este corectă în seria: a) pron.demonstrativ / atr.pron.genitival, numeral cardinal / atr.adj., subst. / atr.subst., adj. la superlativ relativ de superioritate / atr.adj., subst. / np; b) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., numeral cardinal / apoziţie., subst. în G / atr.subst.genitival, adj. la superlativ relativ de superioritate / atr.adj., subst. / np; c) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., numeral cardinal / atr.adj., subst. în G / atr.subst.genitival, adj. la superlativ relativ de superioritate / np, subst. / cd; d) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., numeral cardinal / atr.adj., subst. în G / atr.subst.genitival, adj. la superlativ relativ de superioritate / atr.adj., subst. / cd; e) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., numeral cardinal / atr.adj., subst. în G / atr.subst.genitival, adj. la superlativ relativ de superioritate / atr.adj., subst. / np. 492. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cum era normal, fiecărei fete îi fu repartizată o cameră numai a ei. este corectă în seria: a) adv.rel. / cm, adv. / np, adj.pron.nehotărât / atr.adj., adv. / fără funcţie sintactică, pron.pers. 3 sg. G / atr.pron.genitival; b) adv.rel. / fără funcţie sintactică, adv. / np, adj.pron.nehotărât / atr.adj., adv. / fără funcţie sintactică, pron.pers. 3 sg. G / atr.pron.genitival; c) adv.rel. / cm, adv. / np, pron.nehotărât / atr.pron., adv. / fără funcţie sintactică, pron.pers. 3 sg. G / atr.pron.genitival; d) adv.rel. / cm, adv. / np, adj.pron.nehotărât / atr.adj., adv. / cm, pron.pers. 3 sg. G / atr.pron.genitival;
100
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) adv.rel. / cm, adv. / np, adj.pron.nehotărât / atr.adj., adv. / fără funcţie sintactică, pron.posesiv 3 sg. G / atr.pron.genitival. 493. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Înaintea plecării, lăsă cumpărăturile făcute pentru cei de acasă. este corectă în seria: a) adv. / ct, subst. în G / ci, pron.demonstrativ în Ac, precedat de prepoziţie / ci, prepoz., adv. / atr.adverbial; b) subst. în G, precedat de prepoz. / ct, art.demonstrativ, precedat de prepoziţie / ci, prepoz., adv. / atr.adverbial; c) subst. în G, precedat de prepoz. / ct, pron.demonstrativ în Ac, precedat de prepoziţie / atr.pron.prepoziţional, prepoz., adv. / atr.adverbial; d) subst. în G, precedat de prepoz. / ct, pron.demonstrativ în Ac, precedat de prepoziţie / ci, prepoz., adv. / atr.adjectival; e) subst. în G, precedat de prepoz. / ct, pron.demonstrativ în Ac, precedat de prepoziţie / ci, prepoz., adv. / atr.adverbial. 494. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Se ţinea vreo tombolă sau fusese al optulea cumpărător al zilei? este corectă în seria: a) adj.pron.nehotărât / atr.adj., numeral ordinal / atr.adj., subst. / np, subst. în G, cu art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; b) adv. nehotărât / atr.adv., numeral ordinal / atr.adj., subst. / np, subst. în G, cu art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; c) adj.pron.nehotărât / atr.adj., numeral ordinal / np, subst. / atr.subst.genitival, subst. în G, cu art.posesiv-genitival / atr.subst.genitival; d) adj.pron.nehotărât / atr.adj., numeral ordinal / atr.adj., subst. / np, subst. în G / atr.subst. prepoziţional; e) adv / atr.adv., numeral cardinal / atr.adj., subst. / np, subst. în G, cu art.posesivgenitival / atr.subst.genitival. 495. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Totuşi ceva nu mergea şi îi era imposibil să spună ce anume. este corectă în seria: a) adv. / cm, pron.nehotărât / sb, adv. / np, pron.relativ /sb, adj. / atr.adj.; b) adv. / cv, pron.nehotărât / sb, adv. / np, pron.relativ /sb, adj. / atr.adj.; c) adv. / cv, pron.nehotărât / cd, adj. / np, pron.relativ /sb, adj. / atr.adj.; d) adv. / cv, pron.nehotărât / sb, adv. / np, pron.relativ /cd, adj. / atr.adj.; e) adv. / cv, pron.nehotărât / sb, adv. / np, pron.relativ /sb, adv. / atr.adv. 496. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cei care susţineau asta îi păreau suspecţi. este corectă în seria: a) pron.relativ compus / sb, pron.pers.neacc. D / ci; b) pron.demonstrativ / sb, pron.relativ / atr.pron., pron.pers.neacc. D / ci; c) pron.demonstrativ / sb, pron.relativ / sb, pron.pers.neacc. D / ci; d) pron.demonstrativ / sb, pron.relativ / sb, pron.pers.neacc. D / atr.pron. în D; e) adj.pron.demonstrativ / atr.adj., pron.relativ / sb, pron.pers.neacc. D / ci. 497. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Am la cine să vin după sponsorizare pentru altă carte. este corectă în seria: a) pron.relativ în Ac precedat de prepoz. /cl, subst. în Ac precedat de prepoz., / cs, adj.pron.nehotărât / atr.adj., subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.;
101
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) pron.relativ în Ac precedat de prepoz./ ci, subst. în Ac precedat de prepoz., / cs, adj.pron.nehotărât / atr.adj., subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; c) pron.relativ în Ac precedat de prepoz./ cl, subst. în Ac precedat de prepoz., / ci, adj.pron.nehotărât / atr.adj., subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; d) pron.relativ în Ac precedat de prepoz./ cl, subst. în Ac precedat de prepoz., / cs, pron.nehotărât / atr.adj., subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; e) pron.relativ în Ac precedat de prepoz./ cl, subst. în Ac precedat de prepoz., / cs, adj.pron.nehotărât / atr.adj., subst. în Ac precedat de prepoz. / ci. 498. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Nu deschisese în viaţa lui un almanah, aşa că nu putea fi vorba nici măcar de o preluare inconştientă… este corectă în seria: a) subst. în Ac precedat de prepoz. / cl, pron.pers. 3 sg. masc. G / atr.pron.genitival, locuţ.conjuncţ. / element de relaţie, vb infinitiv prezent / cd, subst. / sb, subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; b) subst. în Ac precedat de prepoz. / ct, pron.pers. 3 sg. masc. D / atr.pron., locuţ.conjuncţ. / element de relaţie, vb infinitiv prezent / cd, subst. / sb, subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; c) subst. în Ac precedat de prepoz. / ct, pron.pers. 3 sg. masc. G / atr.pron.genitival, locuţ.conjuncţ. / cns, vb infinitiv prezent / cd, subst. / sb, subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; d) subst. în Ac precedat de prepoz. / ct, pron.pers. 3 sg. masc. G / atr.pron.genitival, locuţ.conjuncţ. / element de relaţie, locuţ. vb. infinitiv prezent / ccm, subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.; e) subst. în Ac precedat de prepoz. / ct, pron.pers. 3 sg. masc. G / atr.pron.genitival, locuţ.conjuncţ. / element de relaţie, vb infinitiv prezent / cd, subst. / sb, subst. în Ac precedat de prepoz. / ci. 499. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile: Au îndeplinit sarcinile sută la sută. A copiat cuvânt cu cuvânt. De-abia mai vede de obosită. este corectă în seria: a) locuţ adv. / cm; locuţ adv. / cm; locuţ adv. / cm; adj.participial precedat de prepoz. /cz; b) locuţ adv. / atr.adv.; locuţ adv. / cm; locuţ adv. / cm; adj.participial precedat de prepoz. /cz; c) locuţ adv. / cm; locuţ adv. / cd; locuţ adv. / cm; adj.participial precedat de prepoz. /cz; d) locuţ adv. / cm; locuţ adv. / cm; locuţ adv. / cz; adj.participial precedat de prepoz. /cz; e) locuţ adv. / cm; locuţ adv. / cm; locuţ adv. / cm; adj.participial precedat de prepoz. /cm. 500. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: E destul sămi iau un angajament, şi cad într-o stare vecină cu coşmarul. Fuga de răspundere – unicul secret al vieţii mele, este corectă în seria: a. adv./ np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / np; b. adv./ sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / np; c. adj./ np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / np; d. adv./ np; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. / np; e. adv./ np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. / cd. 102
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010
103
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. Propoziţia: „Patria e aducerea - aminte de zilele copilăriei” este formată din: a) sb. + pr.n + c.i. + at.subst.genit.; b) n.pred. + sb. + atr.subst.prep. + c.i.; c) sb + pr.n. + at.subst.prep. + at.subst.genit.; d) sb + pr.verbal + c.d. + c.i. + c.i.; e) sb + pr.verbal + c.d. + c.i. + at.subst.genit. 2. În propoziţia: Un copil (1) e un copil, cuvintele subliniate sunt: a) 1 – sb; 2 – n.p.; b) 1 – n.pr.; 2 – sb; c) 1 – sb; 2 – c.d.; d) 1 – c.d.; 2 – sb.; e) 1 – n.pr.; 2 – c.d. 3. În exemplul: „Tocmai pe mine căzuse păcatul să fiu mai mare între fraţi”, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) c.d.; c.d.; c.c.m.; b) c.c.l.; c.d.; c.i.; c) c.c.m.; sb.; at.subst.prep.; d) c.i; c.d.; c.i.; e) c.i.; sb.; c.c.m; 4. În versurile: „Săracă Ţară - de Sus, / Toată faima ţi s-a dus”, cuvintele subliniate sunt în ordine: a) v. fără funcţie, sb., c.i.; b) at.adj.; c.d.; c.i.; c) n.pred., c.d., at. pron. în D.; d) at.circ, sb., at.pron. în D.; e) at.adj.; sb.; at. pron. în D.; 5. În exemplul: De multe ori i se spuneau vorbe plăcute, mai mult ca altor fete. sbstantivul fete este: a) c.m. – Ac. precedent de adv. cu valoare de prep.; b) c.m. – D; c – c.m.G; d) c.i. Ac. precedat de adv. cu valoare de prep.; e) at.subst. apoz. – N.; 6. Adjectivul subliniat din exemplul: El, inteligent cum era, înţelegea foarte repede., are funcţia de: a) c.z; b) at.adj.; c) nume pred.; d) apoz.; e) c.c.m. 7. Cuvintele subliniate din versurile: „Ei sunt cuminţi …/ Eu sunt nebun …/Dar cum eu sunt ce-am fost mereu - / Poate că cel cuminte – s Eu”, sunt: a) cel cuminte – sb; 2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) cel cuminte – n.pred.; c) cel – sb.; cuminte – n.pred.; d) cel – sb.; cuminte – at.adj.; e) cel cuminte – c.c.m. 8. În fraza: Ea nu-şi putea da seama că totul este o minciună., predicatul din prima propoziţie este: a) nu-şi putea; b) nu-şi putea da seama; c) nu putea; d) da seama; e) nu-şi putea da. 9. Relativul din fraza: Ştii acum ce e necazul., are funcţia de: a) at.pron.; b) at.adj.; c) c.d.; d) n.pred.; e) sb. 10. De aceea din exemplul: De aceea am venit aici, ca să te anunţ., este: a) c.i.pron.demonst. + prep; b) cz – pron.dem. + prep; c) c.s – loc.adv.; d) c.i. – loc.adv; e) loc.conj.coord.conclusivă 11. În exemplul: Exercitiul e greu de rezolvat. , predicatul este: a) e; b) e greu; c) exercitiul e; d) e de rezolvat; e) e greu de rezolvat. 12. În exemplul: Eu ţi-oi răspunde Domniei tale, Alexandre., există: a) un c.i. repetat; b) o apoziţie; c) un c.i. repetat; d) două c.i. anticipate; e) c.i. simplu, o apoziţie; 13. În exemplul: Vine el tata şi să vezi atunci! cuvântul subliniat este: a) sb.anticipat; b) c.d.neluat; c) apozitie; d) atr.pronom.; e) c.d.anticipat; 14. Substantivul Prutul din exemplul: Trecuseră Prutul în aceeşi zi., are funcţia de: a) c.l. (pe unde trecuseră); b) sb.(cine?); c) ci. (peste ce trecuseră?); d) c.d. (ce trecuseră?); 3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) c.m. (cum trecuseră). 15. Cuvintele subliniate din enunţul: În articol a apărut şi un desen al casei din care se presupune că s-a tras glonţul., sunt în ordine: a) atr.subst.prep.; sb.; b) c.l, c.d. c) c. l.; sb.; d) c.i.; c.d., e) atr.subst.prep., c.d.; 16. În exemplul: A fost felicitată eleva deţinătoare a premiului întâi, cuvântul subliniat este: a) c.i. – pt. deţinătoare; b) at.subst.genit. pt. elevă; c) atr.subst. prep. în Ac. - pt. deţinătoare; d) atr.subst. prep. în Ac. pt. elevă; e) at.subst.genit. - pt. deţinătoare; 17. În propoziţia: Candidatul era total în afară de subiect., predicatul este: a) era; b) era total; c) era afară; d) era afară de subiect; e) candidatul era; 18. În propoziţia: Îi e ciudă pe tine., pronumele în Ac. este: a) c.d.; b) c.i.; c) c.z.; d) c.m.; e) c.s. 19. În exemplul: Nu-i era totuna a fi şomer sau a nu avea bani. subiectul este: a) totuna; b) subînţeles; c) nedeterminat; d) a fi şomer sau a nu avea bani; e) a fi, a nu avea. 20. Substantivul ruşine din exemplul: Nu mi-e ruşine să-mi recunosc greşeala. este: a) n.pred.; b) sb.; c) c.d.; d) c.m.; e) c.cz. 21. În exemplul: Nu-i partea (1) ei ce-i partea (2) mea substantivul partea este: a) 1, 2 n.p; b) 1, 2 sb; c) 1 – n.pred; 2 – sb.; 4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1 – sb., 2 – n.pred; e) 1, 2. c.d.; 22. Subiectul propoziţiei principale din fraza: Că ai greşit, asta e vina ta., este: a) vina; b) asta; c) P1 + asta sb.reluat; d) sb. nedeterminat; e) sb. subînţeles. 23. În propoziţia: Cotropirea României de către turci a durat secole pentru România cuvintele subliniate sunt: a) c.i.; b) atr.subst.prep. pt. României; c) c.cz; d) c.m.; e) at.subst. prep.pt. cotropirea 24. Cuvântul subliniat din: Prietenii dimprejurul său l-au ajutat mereu este: a) at.adj. (adj.pos. în G.); b) at.adj. (adj.pos. în Ac.); c) at.adj.prep.(adj.pos. în Ac.); d) at.pron.prep. (pron.pos. în G); e) at.pron.prep.(adj.pos.în Ac.). 25. Cuvintele subliniate din exemplul: Au pus carnea la afumat., sunt: a) c.s. b) c.l.; c) c.i.; d) c. m.; e) c.cz. 26. În exemplul: Nu vorbeşte cu nimeni de cele ce văzuse., cuvântul subliniat este: a) c.i.; b) c.d.; c) sb.; d) nu are funcţie sintactică; e) c.cz. 27. Predicatul din subordonată: Activa într-un sector în care nu era el cel dintâi deschizător de drumuri., este: a) nu era el; b) nu era cel dintâi; c) în care nu era; d) nu era deschizător; e) nu era deschizător de drumuri; 28. În exemplul: Avea faţa brăzdată de cute adânci, cuvântul subliniat este: a) c.ag.; b) c.i.; 5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) c.s.; d) c.cz.; e) at.subst.prep. 29. Funcţia pronumelui relativ din exemplul: E bine să te mulţumeşti cu ceea ce se poate., este: a) c.d. - Ac.; b) sb. – Ac. c) sb. – N; d) c.i. – Ac.; e) c.z. – Ac.; 30. În exemplul: Nimic nu-ţi convine., pronumele negativ este: a) sb.; b) c.d.; c) n.pred.; d) c.cz; e) c.m. 31. În propoziţia: Societatea, în evoluţia ei de-a lungul timpului, e plină de contradicţii., cuvântul subliniat este: a) c.t.; b) c.i.; c) at.subst.prep.; d) c.m.; e) c.cz.; 32. Verbul la gerunziu din propoziţia: Începu o discuţie pe şoptite cu copilul tremurând ed frică., este; a) at.verbal; b) c.t.; c) c.cz; d) at.adj. – gen acordat; e) c.cond.; 33. Cuvintele subliniate din exemplul: Vei fi apreciat de cei din jur, sunt: a) c.ag.; loc.adj.substantivizată; b) de cei – c.de ag.; din jur – atr.adv., loc.adv.; c) de cei – c.i., din jur – at.adv.loc.adv; d) de cei – c. de ag.; din jur – at.adj., loc.adj.; e) de cei din jur – c.i.loc.adj. 34. Substantivele din exemplul: Cât a fost pe drum, a răbdat de foame şi de sete., sunt: a) c. cz.; b) c.i.; c) c.m.; d) c. cond.; e) c.s.
6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 35. În exemplul: E gata de plecat la drum., cuvintele subliniate sunt: a) c.s.; b) c.i.; c) n.pred.; d) c.m; e) c.cz.; 36. Predicatul verbal se exprimă prin: a) verb predicativ la mod personal, la infinitiv, adverb predicativ, interjecţie; b) verb predicativ la mod personal; c) verb predicativ la orice mod, adverb; d) verb predicativ la mod personal, interjecţie; e) verb numai la mod personal, adverb, interjecţie; 37. Cuvintele subliniate din exemplul: De câte ori îl priveam rămânea ţintuit locului., sunt: a) c.m (adv.), c.l. (subst.D); b) n.pred. (adj.), c.l. (subst.D) c) c.l (adv.), c.i. (subst. G); d) c.m. (adj.Ac), n.p. (substD), e) n.p. (adj.Ac.), c.i. (subst G). 38. Cuvintele subliniate din exemplul: „…. preot (1) deşteptării noastre / vremilor noastre profet (2)”, sunt: a) c.d. în D amândouă; b) atr.subst. genitivale amândouă; c) atr.subst. în D amândouă; d) c.i. (în G) amândouă; e) 1. atr.subst.genitiv., 2. c.i. în G. 39. Cuvântul ce din exemplul: Ea plângea de supărată ce era, este: a) sb. – pron.rel.; b) c.d. – pron.rel.; c) at.adj. – adj.rel.; d) n.pr. – pron.rel.; e) n.pr. – adv.rel. 40. În exemplul: Ei se mirau până la disperare., cuvântul subliniat este: a) c.s.; b) c.cns.; c) c.m.; d) c.z.; e) c.t. 41. Cuvântul subliniat din propoziţia: A fost sancţionat pentru o abatere minoră, este: a) c.i.; b) c.z.; c) c.s.; d) c.csv; e) c.cdţ. 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 42. Cuvântul subliniat din exemplul: Ei strângeau gunoaiele rămase în urma mesei., este: a) c.t.; b) c.l; c) at.subst.genit.; d) c.cz.; e) n.pred. 43. Cuvintele subliniate din propoziţia: Ea este cea mai înaltă dintre noi., sunt: a) c.t.; b) c.m..; c) c.i.; d) c.l.; e) n.pred. 44. Cuvintele subliniate din exemplul: În viaţă să te bazezi numai pe tine., este: a) c.d.; b) c.s.; c) c.i.; d) c.ag.; e) c.l. 45. Ce din fraza: Iată ce bucurie-i pe noi, este: a) c.d.; b) n.pr.; c) sb.; d) at.pron.; e) at.adj. 46. Cuvintele subliniate din exemplul: Sigur că în politică greşelile se plătesc, sunt: a) adv – n.pred, subst N – sb.; b) adj.N.pr.verbal; subst. Ac.- c.d.; c) adv. – pr.nom; subst. Ac. – c.d.; d) adj.N. c.m., subst.n.sb.; e) adv.pr.verbal, subst.N – sb. 47. Cu toate acestea din exemplul: Cu toate acestea, nu şi-a pierdut speranţa şi a ajuns la timp, este: a) loc.adv. – c.concesiv; b) loc.conj. fără funcţie; c) loc.adv. fără funcţie; d) cu toate – pron.nehotărât – c.i., acestea – adj.pron.demonstrativ – atr.adj.; e) cu acestea – pron.demonstrativ – c.i.; toate – adj. – at.adj. 48. Cuvintele subliniate din exemplele: Mâniat prea rău pe mine, n-a mai contat nici pe ajutorul meu., sunt: a) c.d., sb. (în Ac.), at.pron.genit.; b) c.i., c.i., at.adj.; c) c.d., c.d., at.adj.; 8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) c.d., c.i., at.pron.genit.; e) c.cz., c.i., at.pron.apoz.; 49. Cuvintele subliniate din exemplul: Venea deseori în inspecţie sunt: a) c.i.; b) c.s.; c) c.l; d) c.cz.; e) c.m. 50. Cuvintele subliniate din exemplul: Când era cald afară, punea rufele la uscat., sunt: a) c.l.; b) c.i.; c) c.m.; d) c.s; e) c.cz. 51. Gerunziul din propoziţia Văru-meu, fudulindu-se cu ciubotele cele noi, jucă numai lângă fata vornicului, are funcţia de: a) c.t.; b) c.m.; c) c.s., d) c.cz.; e) at.verbal 52. Cuvintele subliniate din exemplul: „Iar de-asupra tuturora va vorbi un mititel / Nu (1) slăvindu-te pe tine …(2) lustruindu-se pe el”., sunt: a) 1., 2 – c.s.; b) 1, 2 – c.cz.; c) 1 – c.m., 2 – c.s.; d) 1 – c.s., 2 – c.cz.; e) 1, 2 – c.t. 53. Gerunziul din exemplul: „Un fluture dă ocol / Cătând o floare”., are funcţia de: a) at.adj. prin gerunziu acordat; b) at.verbal; c) c.cz; d) c.s.; e) c.m. 54. Cuvântul subliniat din exemplul: M-am plictisit scriind, are funcţia de: a) c.i.; b) c.cz.; c) c.m.; d) c.t.; e) c.d. 55. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu poate înainta de oameni., sunt: a) c.i.; 9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) c.m.; c) c.cz.; d) c.d.; e) c. de ag. 56. În exemplul: Bunicul meu era albit de vreme., cuvintele subliniate sunt: a) c.m.; b) c.cz.; c) c.i.; d) c.t; e) at.subst.prep. 57. Cuvintele subliniate din exemplul: „Drumul se înfundă în viroage cleioase, după săptămâni îndelungate de ploaie”, sunt: a) c.cz.; b) c.t.; c) c.i.; d) at.subst.prep.; e) c.c.s. 58. De aceea din exemplele: De aceea (1) ţi-am spus, pentru că ai uitat. De aceea (2) ţi-am spus, ca să nu uiţi, este: a) 1, 2 – c.c.cz. – pr.demonstr. cu prep.; b) 1, 2 – c.c.s. – pr.demonstr.cu prep.; c) 1 – c.c.cz.; 2 – c.c.s. – loc.adv.; d) 1 – c.c.z., 2 – c.c.s. – loc.pron., e) loc.conj.conclusivă - fără funcţie. 59. Cuvintele subliniate din exemplul: A făcut-o înadins, au funcţia de : a) o – pron.pers.c.d., înadins – adv. c.m.; b) o – adj. pron.din numeral – c.d., înadins – adv. c.s.; c) o – pron.pers. fără funcţie., înadins – adv. c.s.; d) o – pron.pers.- c.d., înadins – adv. c.i.; e) o – pron.pers. fără funcţie., înadins – adj. c.m. 60. Cuvintele subliniate din exemplul: A fost pedepsit pentru greşelile altora, sunt: a) c.i.; b) c.s.; c) c.cz.; d) c.m.; e) c.t.; 61. Cuvintele subliniate din propoziţiile: 1. A plătit pentru marfă. 2. A plătit pentru poveştile sale, sunt: a) amândouă c.i.; b) amândouă c.cz.; c) 1 – c.cz., 2 – c.i.; d) 1 – c.i., 2 – c.cz.; e) 1 – c.s., 2 – c.cz.
10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 62. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu merită să te necăjeşti pentru orice., sunt: a) c.i.; b) c.cz.; c) c.s.; d) c.m.; e) c. de ag. 63. Cuvintele subliniate din exemplul: Trage, mândro, dor de mine, că eu am tras pentru tine. sunt: a) c.s.; b) c.i.; c) c.cz.; d) c.m.; e) n.pred. 64. Cuvintele subliniate din exemplul: 1. Turnul înclină spre dreapta 2. Prietenul meu înclină spre filozofie. sunt: a) 1, 2 – c.i.; b) 1, 2 – c.c.l.; c) 1 – c.l., 2 – c.s.; d) 1 – c.l., 2 – c.i.; e) 1 – c.m, 2 – c.i. 65. Cuvintele subliniate din exemplul: Din roşu (1) s-a făcut verde (2). sunt: a) 1 – c.i., 2 – n.pred.; b) 1, 2 – c.m.; c) 1 – c.m., 2 – n.pred.; d) 1 – c.z, 2 – c.m.; e) 1 – c.ag., 2 – c.m. 66. Pronumele relativ ce din fraza: Se gândeşte la ce s-a întâmplat, este: a) c.i. pt. se gândeşte; b) c.d.- pt. s-a întâmplat; c) c.i. - pt. s-a întâmplat; d) sb. - pt. s-a întâmplat; e) c.i. – pt. se gândeşte, c.d. - pt. s-a întâmplat. 67. În exemplul: Să-i fie ruşine obrazului., cuvântul subliniat este: a) c.i. în D; b) at.subst.genit.; c) c.i. în G; d) c.l. în D; e) c.l. în G. 68. Cuvintele subliniate din propoziţia: A fost botezat după datina creştină, sunt: a) c.ag.; b) c.m.; c) c.t.; d) c.s.; e) c.cz. 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 69. Verbul la infinitiv din propoziţia: I s-a urât a vorbi degeaba, este: a) c.cz.; b) c.m.; c) c.i.; d) c.s.; e) c.t. 70. Cuvintele subliniate din propoziţia: L-au arestat pentru a fi ucis un om. sunt: a) c.cz.; b) c.i.; c) c.s.; d) c.m.; e) c.t. 71. Cuvântul subliniat din propoziţia: Mi-e necaz pe mine. este: a) c.d.; b) c.i.; c) c.z.; d) c.m.; e) c.s. 72. În exemplul: Întâlnirea de azi e de zece ori mai importantă. cuvântul subliniat este: a) c.cz.; b) n.pred.; c) at.adv. (regent importantă); d) c.m.; e) at.adv. (regent întâlnirea). 73. De ce din exemplul: N-am ştiut niciodată ce a vrut să facă şi de ce. este: a) c.cz. – pron.rel.+ prep.; b) c.cz. – loc.pron.; c) c.i. – pron.rel.+ prep.; d) c.s.- pron.rel. + prep.; e) c.i. – loc.pron. 74. Cuvintele subliniate din exemplul: Tot cea făcut, a făcut-o de foame. sunt: a) c.d. pron.pers, c.cz; b) pron.pers. – fără funcţie, c.i.; c) pron.pers – fără funcţie, c.cz.; d) c.d. – pron.pers., c.i.; e) c.d. – num., c.cz. 75. Predicatul din propoziţia a doua din textul: Trăia intens, era el însuşi. este: a) era – pr.verb.; b) era el – pred.nom.; c) era el însuşi – pred.nom; d) pred.verbal – loc.adv.; e) era însuşi – pr.nom. – (vb.copulativ + pr.de întărire). 12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 76. Cuvintele subliniate din propoziţia: Ele se încheiau ridicol, cu un sărut patern, pe frunte. sunt: a) c.l.; b) c.i.; c) at.subst.prep.; d) c.m.; e) c.d. 77. Numele predicativ poate sta în cazurile: a) numai în N.; b) în N.Ac.; c) în N., Ac., G, D; d) N.Ac.D.V.; e) în toate cazurile 78. Cuvintele subliniate din exemplul: La începutul lunii martie începe primăvara., sunt în cazul şi au funcţia: a) N.apoz., N.sb.; b) G.apoz. N.sb; c) at.subst.genit.- sb.N; d) G.apoz, Ac.cd.; e) Ac.apoz., Ac.cd.; 79. Cuvintele subliniate din exemplul: Suntem împotriva corupţiei., sunt: a) n.p.în G.; b) n.p. în D.; c) c.m. în D; d) c.i. în G; e) c.i. în D. 80. Cuvintele subliniate din exemplul: A plătit-o cu nu ştiu câte milioane. sunt: a) c.i. – loc.pron.; b) at.pr. – loc.pron.; c) at.adj. – loc.adj.; d) c.m. – loc.adv.; e) c.i. – loc.adj. 81. Cuvintele subliniate din exemplul: De ce aţi venit pe o vreme ca asta?, sunt: a) de ce – cz.pron.inter., at.adj. – adj.demonstrativ; b) c.i. – pron.inter., - ca asta – at.pron. – pron.demonstr.; c) c.s. – loc.pron.- ca asta – at.pron. – pron.demonstrativ; d) c.cz. – pron.inter. – c.m. – loc.adj.; e) de ce – c.cz. – pron.inter; ca asta – at.pron. –pron. demonstr. 82. Cuvintele subliniate din propoziţia: Avea o anume uşurinţă în exprimare., sunt: a) c.m. – adv., c.l. – subst.; b) at.adv. – adv., c.l., c) at.adj. – adj., c.i. – subst.; d) at.adj. – adj. – c.m. – subst. e) c.m. – adj., c.i. – subst. 13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 83. Substantivele subliniate din exemplele: 1. Cădeau la frunze! 2. Făceau la glume., sunt: a) 1 şi 2 – c.d. în Ac.; b) 1, 2 – sb.în N; c) 1, 2 – sb. în Ac.; d) 1 – c.d. în Ac., 2 – sb. în Ac.; e) 1 – sb. în Ac, 2 – c.d. în Ac. 84. Cuvintele subliniate din propoziţia: În imaginaţia ei, cele petrecute erau altceva., sunt: a) c.i., sb.; b) c.l., n.pred.; c) c.i., n.pred.; d) c.l., sb.; e) c.l., c.d. 85. Există complemente directe în exemplul/exemplele: 1. S-a bizuit pe mine; 2. Naveţi ce zice; 3. Îmi eşti dator bani; 4. A căzut păcatul pe ei; 5. Detestam la ea ura pe colegi. a) în toate; b) 1, 2, 3, 4; c) 2, 3; d) 4, 5; e) 1, 2, 3. 86. În care variante există complemente circumstanţiale: 1. Dau un regat pentru un cal; 2. A tăiat mărul pe din două; 3. L-a dat pe gratis; 4. S-au întors din oraş pe vânt; 5. E bolnav de gripă. a) 2, 3, 4; b) în toate; c) 1, 3, 5; d) 1, 3, 4; e) 3, 4, 5. 87. În exemplul: După alegeri a devenit primar oraşului., cuvintele subliniate sunt: a) c.d.Ac., c.i.D; b) n.p.N. – at.subst.D; c) c.m.Ac. – at.subst.genit.; d) c.d.N – C.i.G; e) c.d.Ac. – at.subst.D. 88. Predicatul din propoziţia: De multe ori, cele petrecute în jurul lui i se păreau ireale, este: a) se păreau; b) i se păreau; c) i se păreau ireale; d) se păreau ireale; e) se păreau în jurul.
14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 89. În care variantă există un complement circumstanţial de mod: 1. Citeşte fără pauză; 2. A intrat pe stradă în viteză; 3. Miroase a fum; 4. L-a tăiat pe din două; 5. Vine alergând. a) în toate; b) 1, 4, 5; c) 1, 3, 4; d) în nici unul; e) 2, 5. 90. Cuvintele subliniate din exemplul: Ceea ce se iveşte la fereastra unei mănăstiri de călugăriţe are ceva tainic, sunt: a) c.d. – pron.relativ; c.d. – pron.neh.; b) sb.- pron.rel.-c.d.pron.nehot.; c) sb. – pron.interog., c.d. – sb.; d) sb. – pron.nehot., n.perd. – pron.nehot.; e) c.d. – pron.nehot., c.d.. – pron.demonstr. 91. Cuvintele subliniate din exemplul: Ridicolul ucide, dar ucide numai pe cei care depind de alţii., sunt: a) pe cei - c.l. - pron.demnstr.; care – at.pron. - pron.rel.; de alţii - c.i. – pron.nehot.; b) pe cei - c.d. – adj.pron.demnstr., care – at.pron. - pron.rel.; de alţii - c.i. – pron.nehot.; c) pe cei - c.d. – pron.demnstr., care – sb.pron.rel.; de alţii - c.i. – pron.nehot.; d) pe cei - c.l. – adj.pron.demnstr., care – sb.pron.interog.; de alţii - c.ag.pron.nehot.; e) pe cei - c.d.pron.demnstr., care – c.d.pron.rel.; de alţii - c.ag.subst. 92. Predicatele din fraza: Când mă deşteptai a doua zi, băgai de seamă că soarele că soarele fusese cu mult mai harnic decât mine., sunt: a) deşteptai – pr.verb.; băgai de seamă – pr.verb., fusese – pr.verbal; b) mă deşteptai – pr.verb.; băgai de seamă – pr.nom.loc.verb., fusese cu mult – pr.nom.; c) mă deşteptai – pr.verb., băgai – pr.verb., fusese mai harnic – pr.verb.d.pasivă; d) mă deşteptai – pr.verb., băgai de seamă – pr.verb.loc.verb., fusese mai harnic – pr.nom.; e) mă deşteptai a doua – pr.nom., băgai de seamă – pr.verb.loc.verb., fusese cu mult mai harnic – pr.nom.; 93. Cuvintele subliniate din exemplul: Aproape că-ţi vine şi ţie să crezi că nu s-a întâmplat nimic., sunt: a) aproape – c.m., ţi – c.i. în D., nimic – c.d. în Ac.; b) aproape – c.l., ţi – at.pron. în D., nimic – sb. în Ac.; c) aproape – n.pred., ţi – c.i. în G., nimic – c.d. în N.; d) aproape – p.verb., ţi – c.i. în D., nimic – sb. în N.; e) aproape – n.pred., ţi – atr.pr. în D., nimic – sb. în N. 94. Cuvintele subliniate din exemplul: Ca trestia ne-am îndoit sub vânt, dar nu ne-am rupt. au funcţia de: a) c.i., c.l.; b) c.i., c.m.; c) c.m., c.l.; d) c.m., c.z.; 15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) c.i., cdţ. 95. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. Din depărtare se aude cântând; 2. Nu simţi în dumneata gemând demnitatea rănită? sunt: a) 1. sb., 2. cd.; b) 1, 2 – c.d.; c) 1, 2 – sb.; d) 1 – c.m.; 2 – c.d.; e) 1, 2 – c.m. 96. Cuvintele subliniate din fraza: „A mea e lacrima ce-n tremur / Prin sita genelor se frânge”. au funcţia: a) a mea – sb.(pr.pos.), lacrima – n.pred.(subst.), ce – atr.pron.(pron.rel.); b) a mea – n.pred.(pr.pos.), lacrima – sb.(subst.), ce – sb.(pron.rel.); c) a mea – n.pred.(adj.pos.), lacrima – sb.(subst.), ce – at.adj.(adj.rel.); d) a mea – sb.(pr.pos.), lacrima – c.d..(subst.), ce – sb.(pron.rel.); e) a mea – at.adj.(adj.pos.), lacrima – n.pred.(subst.), ce – c.d..(pron.rel.). 97. I din exemplul: I (1)-o spunea Irinei, supărat şi mâhnit în inimă-i., este: a) 1 şi 2 – c.i. în D; b) c.i. – D, atr.pron. în D; c) atr.pron în G, atr.pron.în D; d) 1, 2 – fără funcţie (dativ etic); e) 1 – c.i. în D, 2 – fără funcţie (dativ etic). 98. Cuvintele subliniate din exemplul: Participarea lui la excursie este condiţionată de rezultatele la examen., sunt: a) lui – atr.pron.(pron.pos), la excursie – c.l. (subst), de rezultatele – c.i.ag.? c.i.(subst); b) lui – c.i.(pron.pers), la excursie – c.l. (subst), de rezultatele – c.ag.(subst); c) lui – at.pron.(pron.pers), la excursie – at.subst. (subst), de rezultatele – c.i.(subst); d) lui – at.adj.(adj.pos), la excursie – c.l. (subst), de rezultatele – c.ag.(subst); e) lui- at. adj. (adj.pos), la excursie – c.ţ. (subst), de rezultatele – cz (subst);. 99. Cum este nume predicativ în varianta: a) Cum te cheamă?; b) Cum o duci cu sănătatea?; c) Se gândeşte cum ajunge acasă; d) Cum au intrat pe uşă, cum au stins lumina; e) Cum este timpul la munte? 100. Cuvintele subliniate din exemplul: Povara cu care se lupta era peste puterile unei femei. au funcţia de : a) c.i., n.pred.; b) at.pron, n.pred; c) at.adj., c.m.; d) c.m., c.m.; e) c.i., c.m. 101. Cuvântul subliniat din exemplul: El a văzut o maşină trecând cu viteză. este: 16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) at.adj.; b) c.m.; c) at.verb.; d) c.cz.; e) c.s. 102. Pronumele relativ din fraza: Îl trimit pe care termină mai repede. este: a) sb.; b) c.d.; c) c.i.; d) c.ag.; e) cs. 103. În propoziţia: „Ai mei pierduţi sunt, pasă, toţi”, cuvintele subliniate sunt: a) atr.pron. în G, b) sb. în N, c) at.adj. în N; d) sb. în G; e) apoz. în N. 104. Cuvântul subliniat din exemplul: Virtutea e uşoară / când ai ce-ţi trebuie. este: a) c.d. în N; b) c.d. în Ac.; c) sb. în Ac.; d) sb. în N; e) c.i. în Ac. 105. Predicatele din exemplele: 1. Pantofii sunt lustruiţi de mine; 2. Pantofii sunt lustruiţi, nu murdari. sunt: a) 1, 2 – predicate verbale; b) 1 – pr.nom, 2’, 2’’ – predicate nominale; c) 1 – pr.nom, 2’, 2’’ – predicate verbale; d) 1 – pr.verbal, 2 – predicat nominal cu nume predicativ multiplu; e) 1 – pr.verbal, 2’, 2’’ – predicate nominale. 106. Substantivul din exemplul: „Tu crezi c-a fost iubire – adevărată?” este: a) sb. în N; b) n.p. în N; c) c.d. în Ac.; d) n.p. în Ac; e) c.d. în N. 107. Predicatul din exemplul: Era atât de nalt pe-atunci plafonul. este: a) era; b) era înalt; c) era atât de înalt; d) era atât de; e) era plafonul. 108. Predicatele din exemplul: Eu vin din lumea-n care / Nu-i ceru – albastru. sunt: 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) vin – pr.verb., nu-i – pr.verb.; b) vin – pr.verb., Nu-i ceru – pr.nom.; c) vin din lumea – pr.verb., nu-i – pr.verb.; d) vin din lumea – pr.verb., nu-i albastru – pr.nom.; e) vin – pr.verb., nu-i albastru – pr.nom. 109. Predicatele din exemplele: 1. La vârsta ta somnul e tihnit; 2. Armata era dezorganizată chiar de domnul ţării, sunt: a) 1 – pr.nom., 2 – pr.verb.; b) 1, 2 – pr.verbale; c) 1 – pr.verb., 2 – pr.nom.; d) 1, 2 – pr.nom. e) 1,2 pr.verb. - locuţ.verb. 110. Predicatul din exemplul: „De ce păşind pe drum cu grijă, / Erai la faţă atât de voios. este: a) erai; b) erai la faţă; c) erai voios; d) erai atât de; e) erai atât de voios. 111. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. Ce s-a petrecut în sufletul lui atunci a fost desigur mai iute ca fulgerul; 2. Desigur că prietenul nostru ne va fi urmat multă vreme cu privirea. au funcţia de: a) 1, 2 – c.m.; b) 1, 2 – pr.v.; c) 1, 2 – nume pred.; d) 1 – c.m., 2 – pr.verb.; e) 1 – n.pred, 2 – pr.verb. 112. Predicatele din exemplele: 1. El a fost nevoit a se retrage de pe front; 2. Nici n-a bănuit de ce lovitură fusese izbit; 3) Ea era otrăvită de duşmănie, sunt: a) 1, 2, 3 – pr.verb.; b) 1, 2, 3 – pr.nom.; c) 1, 3 – pr.verb.; 2 – pr.nom.; d) 2, 3 – pr.nom.; 1 – pr.verb.; e) 1, 2 – pr.verb.; 3 – pr.nom. 113. Cuvintele subliniate din exemplul: A nu crede în miracol este a nu admite surpriza în viaţă, sunt din punct de vedere sintactic: a) sb., n.p.; b) pr.verb., pr.verb.; c) c.d., n.pred.; d) n.pred., c.d.; e) sb., c.d. 114. Cuvântul subliniat din exemplul: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost? a) at.adj.(adj.dem.); b) sb. (pron.dem.); c) sb. (adj.dem.); d) n.pred. (pron.dem.); e) n.pred. (adj.dem.). 18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 115. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. Redeşteptă în faţă-mi amintiri plăcute; 2. S-a aşezat în faţa-mi; 3. Câinele s-a repezit asupra-i. sunt: a) 1, 2, 3 – c.i. în D; b) 1, 2, 3 – at.pron. în G; c) 1, 2 – c.i. în D; 3 – c.l. în D; d) 1, 2 – c.l. în D; 3 – c.i. în G; e) 1, 2, 3 – c.l. în D. 116. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. A zburat ca vijelia, mânat de groaza de a nu-i vedea pe ai săi; 2. A fost trădat şi prădat de ultimii tovarăşi; 3. Drumul trecea prin acelaşi ţinut înflorit de semănături. sunt: a) 1, 2, 3 – c.i.; b) 1, 2, 3, - c.ag.; c) 1, 2, 3 – cz.; d) 1 – cz., 2 – c.ag., 3 – c.i.; e) 1, 2 – cz., 3 – c.ag.; 117. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. Uşa a fost deschisă de vânt, 2. Uşa a fost deschisă de tine; 3. Era prea emoţionat de examen. sunt: a) 1, 2 – c.ag., 3 – cz.; b) 1, 2, 3 – cz.; c) 1, 2, 3 – c.i.; d) 1 – c.i., 2, 3 – c.ag.; e) 1, 3 – c.cz., 2 – c.ag. 118. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. De multe ori au fost citate cărţile lui pentru graţia lor melancolică; 2. Plângea de obosită; 3. Pentru aceea n-are ursul coadă. sunt: a) 1 – c.i.; 2 – c.z.; 3 – c.s.; b) 1 – c.i.; 2, 3 – c.z.; c) 1, 3 – c.z.; 2 – c.i.; d) 1, 2, 3 – c.z.; e) 1, 3 – c.s.; 2 – c.z.; 119. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. S-a aşezat în clasă în urma colegului; 2. A răspuns la examen în urma mea; 3. A murit în urma unui accident., au funcţia de: a) 1 – c.l.; 2 – c.t.; 3 – c.z.; b) 1 – c.l.; 2, 3 – c.t.; c) 1, 2, 3 – c.t.; d) 1, 2 – c.t.; 3 – c.z.; e) 1, 3 – c.t.; 2 – c.l.; 120. Cuvintele subliniate din exemplul: O femeie, venind în urma copilului, se crezu obligată a răspunde la întrebări, sintactic sunt: a) at.vb., c.i.; b) c.t., c.i.; c) c.m., c.i.; d) c.t., c.s.; e) cz., c.i; 19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 121. Cuvintele subliniate din exemplele: 1. A murit sub bici; 2. S-a ascuns sub pat; 3. Şi-a realizat toate dorinţele sub şefia lui., sunt: a) 1, 2 – c.l.; 3 – c.m.; b) 1, 3 – c.m.; 2 – c.l.; c) 1– c.z.; 2 – c.l.; 3 – c.t; d) 1– c.z.; 2 – c.l.; 3 – c.m; e) 1– c.z.; 2 – c.l.; 3 – c.i; 122. În propoziţia: S-a scurs ceva vreme de atunci, cuvintele subliniate sunt: a) ceva – at.pron., vreme – c.d.; b) ceva – at.adj., vreme – c.d.; c) ceva – cd., vreme – at.subst.; d) ceva – at.pron., vreme – sb.; e) ceva – c.d., vreme – at.subst.; 123. Există circumstanţiale de cauză în exemplele: 1. A greşit din neatenţie; 2. A pus rufele la uscat; 3. A fost depunctat pentru greşeli: 4. S-a pregătit mult pentru examen; a) în toate; b) în nici unul; c) în 1, 4; d) în 1, 3, 4; e) în 1, 3. 124. Analiza corectă a cuvintelor subliniate din enunţul: Nu-ţi imaginezi cât de rău e ce mi-a destăinuit., este în varianta: a) c.m.; n.pred, c.d.; b) n.pred. sb.; c) n.pred. – c.d.; d) c.m., c.m., n.pred.; e) c.m., c.m., c.d. 125. În fraza: Casa se umpluse cu ce adunaseră toată viaţa, cuvintele subliniate au funcţia de: a) c.i.; b) c.d.; c) cz.; d) sb.; e) cm. 126. În exemplele: 10 Soarele, în asfinţit, arunca o lumină dulce 20 Plecaseră de acasă pe lună ca să ajungă la timp 30 Mi-e foarte frig 40 Au mers kilometri întregi pe jos au funcţia de: a) 10, 20 ct; 30 sb; 40 cd; b) 10, 20 ct; 30, 40 cd; c) 10 at.subst.; 20 ct; 30, 40 cd; d) 10, 20 ct; 30, 40 cm; e) 10, 20 ct; 30 sb; 40 cm. 20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 127. Subiectul din exemplul: Cât de frumoasă te-ai gătit / Naturo tu! / Ca o virgină! este: a) inclus; b) tu; c) naturo; d) subînţeles; e) nedeterminat. 128. Cum din subordonata frazei: Cum ajunge acolo, se şi prinde în joc este: a) cm; b) n pred.; c) c.t; d) conj. fără funcţie; e) adv. rel. fără funcţie. 129. Cuvintele subliniate din exemplul: Era mai uşor de dat decât de îndeplinit o asemenea poruncă sunt: a) cs, cd; b) n. pred., n. pred.; c) cm, n. pred.; d) n. pred., sb; e) sb, cd. 130. Cuvintele subliniate din exemplul: În întrebarea lui se simţea o uşoară urmă de durere sunt: a)ci, at.pron.genit., cd; b) cl, at.pron.genit., sb; c) cl, at.adj., sb; d) ci, at.pron. în D, cd; e) ci, at.pron. în G, sb. 131. Predicatele din fraza Bineînţeles că ar trebui să fii atent sunt: a) ar trebui - pr.verb, să fii atent - pr.nom.; b) bineînţeles - pr.verb., ar trebui - pr.verb., să fii atent - pr.nom.; c) bineînţeles - pr.nom., ar trebui - pr.verb., să fii atent - pr.nom.; d) ar trebui - pr.verb., să fii atent - pr. verb.; e) bineînţeles că - pr.nom., ar trebui - pr.verb., să fii atent - pr.nom. 132. Predicatele din enunţul: Dacă te-ai fi arătat mai des până acum, am fi putut fi prieteni sunt: a) te-ai fi arătat - pr.verb., am fi putut - pr.verb.; b) ai fi arătat - pr.verb., am fi putut - pr.verb.; c) te-ai fi arătat - pr.nom., am fi putut fi prieteni - pr. nom.; d) te-ai fi arătat - pr.verb., am fi putut - pr.verb., fi prieteni - pr.nom.; e) ai fi arătat - pr.verb., am fi putut - pr.verb., fi prieteni - pr.nom. 133. Cuvintele subliniate din enunţul: Mi-e inima de lacrimi plină au funcţia de: a)ci, ci; b) ci, cz; 21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) at.pron., ci; d) fără funcţie, ci; e) at.pron., cz. 134. Predicatele din versurile: Dar mi-e ruşine şi mi-e greu / Că scoală satu-n caoul meu sunt: a) mi-e ruşine, mi-e greu - pr.nom., scoală - pr.verb.; b) e ruşine,e greu - pr.nom., scoală - pr.verb.; c) mi-e, scoală - pr.verb., e greu - pr.nom.; d) e, e greu - pr.nom., scoală satu-n cap - pr. verb.; e) e, e greu - pr.nom., scoală satu-n capul meu - pr.verb. 135. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 E vrednic de milă 20 Plânge de ruşine 30 Şi-a îmbrăcat haine de vară 40 Se pregăteşte de examen sunt: a) 10, 20 cz, 30, 40 cs; b) 10, 20 ci, 30, 40 cs; c) 10 cz, 20 ci, 30, 40 cs; d) 10, 20 cz, 30 at.subst., 40 cs; e) 10ci, 20 cz, 30 at.subst., 40 cs. 136. Predicatele din exemplul: De piatră de-ai fi fost, şi nu se putea să nu-ţi salte inima de bucurie sunt: a) ai fi fost de piatră - pr.nom., nu se putea - pr.verb., să nu salte - pr.verb.; b) ai fi fost piatră - pr.nom., nu se putea - pr.verb., să nu salte - pr.verb.; c) ai fi fost piatră - pr.verb., nu putea - pr.verb., să nu salte de bucurie - pr.verb.; d) ai fi fost, nu putea, să nu salte - pr.verb.; e) ai fi fost, nu se putea - pr.verb., să nu salte inima - pr.nom. 137. Cuvintele subliniate din exemplul: Eu ţi-oi răspunde domniei-tale, Alexandre, au funcţia sintactică de: a) amândouă ci.; b) domniei-tale ci., Alexandre apoz.V; c) domniei-tale ci., Alexandre fără funcţie (V); d) domniei-tale ci., Alexandre apoz.N; e) domniei-tale ci., Alexandre at.subst. în Ac. 138. Cuvintele subliniate din exemplul: Mă gândeam la ce viaţă falsă trăim noi, sunt: a) c.i; b) at.pron.; c) at.adj.; d) c.s; e) cz. 139. Predicatele din propoziţiile: Mustăţile lui erau cât se poate de ridicole sunt: a) erau - pr.verb., se poate - pr.verb.; b) erau cât - pr.nom., se poate - pr.verb.; c) erau cât de - pr.nom., se poate - pr.verb.; 22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) erau ridicole - pr.nom., poate - pr.verb.; e) erau ridicole - pr.nom., se poate - pr.verb. 140. Cum din exemplele: 10 Cum veniră, se făcură toţi o apă şi-un pământ 20 Ştiu cum vei proceda 30 Ştiam cum eşti 40 Cum era frig afară, am rămas în casă are funcţia sintactică de: a)10 ct, 20 cm, 30 n.pred., 40 conjcţ.; b) 10 ct, 20, 30 cm, 40 cz; c) 10, 40 cz, 20, 30 cm; d) 10 ct, 20, 40 cm, 30 n.pred.; e) 10, 40 conjcţ., 20cm, 30 n.pred. 141. Cuvintele subliniate din propoziţia: El insistă în a lucra sunt: a)cl; b) ci; c) ct; d) cs; e) cz. 142. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Lângă lacul care-n tremur somnoros şi lin se bate 20 A venit imediat după ieşirea mea din casă 30 Va veni ora patru 40 L-am găsit după trei ore au funcţia sintactică: a) în 10 cm, în 20 cl, în 30, 40 at.adj.; b) în 10 at.adj., în 20 cl., în 30, 40 at.adj.; c) în 10 at.adj., în 20 at.subst., în 30 apoz., în 40 at.adj.; d) în 10 cm, în 20 cl, în 30, 40 at. apoz.; e) în 10 ct, în 20 cl, în 30, 40 at. adj. 143. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Avea o anume eleganţă a ei 20 Avea ceva specific în mişcările ei 30 Să nu-ţi fie cu supărare ce ţi-am spus 40 Ne-a comunicat data la care să fim acolo sunt: a) în 10 at.adv., în 20 cl., în 30, 40 cm; b) în 10 at.adv., în 20, 30 cm, în 40 at.adj; c) în 10 at.adj., în 20, 40 ct., în 30 n.pred.; d) în 10 at.adj., în 20 ci, în 30 n.p., în 40 ct; e) în 10 at.adv., în 20 ci, în 30 n.pred., 40 at.pron. 144. Cuvintele subliniate din enunţurile: 10 Toţi ştiam că nu e un nimeni 20 Din capul locului am crezut că ai dreptate 30 Figura lui pare a ascunde adevărul 40 Imaginea ei în oglindă a speriat-o au funcţia sintactică de: a) în 10, 30 n.pred., în 20 cm., în 40cl; b) în 10, 30 cd., în 20, 40 cl.; 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) în 10 sb, în 20 cm., în 30 n.p.; d) în 10 sb, în 20, 40 cl, în 30 n.p.; e) în 10, 30 nume pred., în 20 ct., în 40 at.subst. 145. Cuvintele subliniate din enunţurile: 10 Întâmplările îi rămăseseră vii în amintire. 20 S-a rugat de mine ceva vreme. 30 Se simţea copilul nimănui. 40 Lupta lor e de trei ori mai sfântă. au următoarele funcţii sintactice: a) în 10 ci, în 20 at.pron., în 30 at.pron., în 40 cm.; b) în 10 ct, în 20, 30 at.pron., în 40 cm.; c) în 10 cl, în 20, 30 at.pron., în 40 cm.; d) în 10, 20 ct., în 30 ci, în 40 n.p.; e) în 10, 20, 40 ct, în 30 c i. 146. Cuvintele subliniate din enunţurile: 10 În fiecare din noi trăieşte un mic tiran 20 După inundaţii a rămas pe drumuri 30 Rămăsese cu amândoi la intrarea în facultate 40 S-a plictisit urmărind spectacolul la televizor au următoarele funcţii sintactice: a) în 10 at.pron., în 20, 30 cl., în 40 ct.; b) în 10 at.pron., în 20 n.pred., în 30 cl, în 40 ci.; c) în 10, 20, 30 cl., în 40cm.; d) în 10 at.adj., în 20, 30 cl., în 40 cz.; e) în 10, 40 ci., în 20, 30 n.pred. 147. Cuvintele subliniate din enunţurile: 10 Nu-şi dădea seama de ce se întâmplă cu ea 20 Îl cunoşteam de copil 30 Am să vin poate mâine 40 Bate vântul şi de aceea e frig au următoarele funcţii sintactice: a) în 10, 20, 40 ci, în 30 cm; b) în 10, 20 ci, în 30 cm, în 40 cz; c) în 10 sb, în 20 ct, în 30 cm, în 40 cz; d) în 10, 40 cz, în 20 ct, în 30 pred.verb.; e) în 10 sb, în 20 ct, în 30 n.pred, în 40 cs. 148. Cuvintele subliniate din exemplul: Se îngrozeşte la gândul că nu poate veni, au funcţia de: a) cz; b) ct; c) cs; d) ci; e) cm. 149. Cuvintele subliniate din exemplul: Te plictiseşte cu vorbăria lui sunt: a) cm; b) ct; c) cz; d) cs; 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) ci. 150. Cuvintele subliniate din exemplul: Credeam că-i bun de făcut fluiere sunt: a) ci; b) n.p: c) cz; d) cm; e) cs. 151. Cuvântul subliniat din propoziţia: Se zăreau umbre fugind în depărtare este: a) at.verb.; b) at.adj.; c) ct; d) cm; e) cz. 152. Cuvântul subliniat din propoziţia: Nu-i ajunge o singură oră de somn este: a) cd; b) n.p.; c) sb; d) ct; e) at.subst. 153. Cuvintele subliniate din exemplul: N-am niciun minut de pierdut cu tine sunt: a) at.adj.; b) cs; c) ci; d) cd; e) at.verb. 154. Cuvântul subliniat din propoziţia: Mi-e ruşine de tine este: a) sb; b) n.p.; c) cm; d) cd; e) cd. 155. Cuvântul subliniat din propoziţia: Faţa îi era roşie şi pătată este: a) ci; b) at.pron. în D (dativ pos.); c) at.pron. în G; d) fără funcţii (dativ etic); e) at.adj. în D. 156. Cuvântul subliniat din propoziţia: Poarta ruginită de stejar scârţâi are funcţia de: a) c.ag.; b) ci; c) at.subst.prep.; d) cm; 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) cz. 157. Cuvântul subliniat din propoziţia: A cui eşti tu, fata mea este: a) at.pron.genit.; b) ci în G; c) at.pron. în D; d) n.pred. în G; e) sb în D. 158. Cuvântul subliniat din exemplul: Alerga întruna căutând un refugiu este: a) cm; b) ct; c) ci; d) cz; e) cs. 159. Cuvintele subliniate din enunţul: Grădina e beată de roze este: a) ci; b) cag; c) cz; d) at.sb.prep.; e) n.pred. 160. Cuvântul subliniat din exemplul: S-a repezit asupra cui a ieşit primul este: a) ci în D; b) sb în D; c) ci în G; d) sb în G; e) cl în G. 161. Cuvintele subliniate din exemplul: Aceşti îmbogăţiţi prin şarlatanii şu furturi conduc acum oraşul sunt: a) cm; b) cz; c) at.subst.prep.; d) ci; e) cl. 162. Cuvântul subliniat din exemplul: Dăm note bune cui merită este: a) ci în D; b) ci în G; c) sb în G; d) sb în D; e) cd în D. 163. Gerunziile din exemplele: 10 Se aude strigând afară 20 De atâtea nopţi aud plouând 30 S-a săturat strigând la microfon 40 Vine alergând au funcţia sintactică de: 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a)10 sb, 20 cd, 30 ci, 40 cm; b) 10, 20 cd, 30, 40 cm; c) 10 sb, 20, 30, 40 cm; d) 10, 20 cd, 30 ci, 40 cm; e) 10, 20 cd, 30 cz, 40 cm. 164. Relativul ce din fraza: Uitase mult din ce-i relatase prietenul său. este: a) ci; b) cd; c) sb; d) at.adj.; e) at.pron.prep. 165. Pronumele în acuzativ din propoziţia: Îi e necaz pe mine are funcţia sintactică de: a) cd; b) cm; c) ci; d) cz; e) cs. 166. Subiectul propoziţiei principale din fraza: Că ai greşit, asta este vina ta este: a) asta; b) vina; c) nedeterminat; d) P1 + asta sb. reluat; e) asta sb. reluat. 167. Cuvântul subliniat din exemplul: Prietenii dimprejurul meu m-au ajutat este: a) at.adj. (adj.pos. în G); b) at.adj. (adj.pos. în Ac); c) at.adj.prep. (adj.pos. în Ac); d) at.pron.prep. (pron.pos. în G); e) at.pron.prep.(adj.pos. în Ac). 168. Cuvântul subliniat din exemplul: Din roşu s-a făcut verde este: a)ci; b) cz; c) sb; d) n.pred.; e) cd. 169. Cuvântul subliniat din propoziţia: Scrisul părea al aceleiaşi persoane este: a) at.subst. în G; b) n.pred. în G; c) n.pred. în Ac; d) cm în Ac; e) ci în D. 170. Pronumele din propoziţia: Faţa îi era roşie şi pătată are funcţia sintactică de: a) ci în D; 27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) at.adj. în D; c) at.pron. în D (dativ pos.); d) are valoare neutră, fără funcţie; e) fără funcţie (dativ etic). 171. Cuvântul subliniat din propoziţia: Vă minţiţi pe voi înşivă este din punct de vedere sintactic: a) at.pron. - pron. de întărire; b) apoz. - pron. de întărire; c) apoz. - adj. de întărire; d) at.adj. - adj. de întărire; e) cd - pron. de întărire. 172. Cuvintele subliniate din propoziţia: Numai casele de dincolo erau mai arătoase au funcţia sintactică de: a) at.adj. - loc. adj.; b) cl - loc. adv.; c) at.adv. - loc. adv; d) cl - adv. cu prep.; e) at.adv. - adv. cu prep. 173. Predicatul din propoziţia: Nu se putea descrie bucuria lui este: a) nu putea; b) nu se putea; c) se descrie; d) se descrie bucuria; e) nu se putea bucuria. 174. În propoziţia: El era fericit de a fi scăpat nepedepsit, cuvintele subliniate sunt: a) c. cz; b) ci; c) cm; d) p.verb.; e) p. nom. 175. Ce din exemplul: Ce-a uitat ea a fost lumea de lângă ea este: a) sb - pron.relat.; b) sb - adv.relat.; c) cd - pron.relat.; d) cd - adj.relat.; e) cm - adv.relat. 176. În propoziţia: N-a râs niciodată din toată inima, cuvintele subliniate sunt: a) din inima - ci; toată at.adj.; b) din inima - cm; toată - at.adj.; c) din toată inima - cm.-loc.subst.; d) din toată inima - cm.-loc.adv.; e) din toată inima - cm.-loc.adj. 177. De ce din exemplul: Mă vei întreba de ce nu m-am adresat altei persoane este: 28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) ci - pr.rel.; b) ci - pron.interog.; c) c.cz. - loc.adv.relat.; d) c.cz - loc.pron.relat.; e) c.cz - pron.rel. cu prep. 178. Cuvântul subliniat din propoziţia: Am fost eroul acelei povestiri îndeplineşte funcţia de: a) n.pred. N; b) n.pred. Ac; c) sb în N; d) cd - Ac; e) cm - Ac. 179. Cui din exemplul Eu i-am plătit cui m-a ajutat are funcţia de: a) ci în D; b) sb în D; c) ci în G; d) cd în D; e) sb în G. 180. Cuvintele subliniate din exemplul: Fulgerele adunat-au contra fulgerului care/ În turbarea-i furtunoasă au stârnit pământ şi mare. sunt: a) cm în D; b) cm în G; c) ci în G; d) cz în G; e) cs în G. 181. Cuvintele subliniate din versurile: În urmă-mi popoarele cântă / Cântări de la mine-nvăţate. sunt: a) at.pron; b) cl; c) cm; d) ci; e) cz. 182. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Rătăcit de ceilalţi băiatul s-a speriat 20 Bârnele erau mâncate de cari 30 Trăia într-o casă înnegrită de vremea rea 40 Lipsită de iubire, se izolase de oameni sunt: a) toate ci; b) toate cz; c) 10, 20 ci, 30, 40 cz; d) 10, 20 c.ag., 30 cz, 40 ci; e) 10, 40 ci, 20 c.ag., 30 cz. 183. Cuvântul milă din exemplul: Mi s-a făcut milă de el. este: a) sb; 29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) n.pred.; c) cd; d) cm; e) ci. 184. Cuvintele subliniate din propoziţia: Părăsit de oştile(1) sale, se temu de a nu fi prins(2) de duşmani(3) sunt: a) 1, 3 ci; 2 cz; b) 1, 3 cag; 2 ci; c) 1, 2, 3 ci; d) 1, 2, 3, cz; e) 1, 2 cz; 3 cag. 185. Cuvântul subliniat din propoziţia: A murit în luptă este: a) ci; b) cm; c) ct; d) cz; e) cs. 186. Cuvântul subliniat din exemplul; Iscusinţa lui George ajunsese de poveste este: a) cm; b) ci; c) cd; d) n.pred.; e) at.subst.prep. 187. Cuvântul subliniat din propoziţia: Se găti repede de drum şi ieşi din casă este: a) ci; b) cz; c) cm; d) ct; e) cs. 188. Cuvintele subliniate din exemplul: Răvăşeam hârtiile ca să văd ce se poate găsi de ars sunt: a) cs; b) ci; c) n.pred.; d) cm; e) cz. 189. Cuvintele subliniate din exemplul: A fi patriot(1) înseamnă a-ţi iubi(2) ţara sunt: a) 1 sb, 2 cd; b) 1 sb, 2 n.pred.; c) 1 n.pred., 2 sb; d) 1 cd, 2 np; e) 1 sb, 2 cm. 190. Predicatele din exemplele: 30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 10 El este venit în oraş de curând 20 Pomul este înflorit 30 El este iubit de părinţi 40 Radu este foarte agreat de colegi sunt: a) 10, 30 pred.verb., 20 pr.nom., 40 pr.verb.; b) 10, 30, 40 pred.verb., 20 pred.nom.; c) 10, 20, 40 pred. nom., 30 pred.verb.; d) 10, 20 pr.verb., 30, 40 pred.nom.; e) toate pred.nom. 191. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Bine că ai venit 20 Fireşte că ai dreptate 30 Vine şi el poate mâine 40 Poate că vine mâine sunt: a) în 10, 20, 30, 40 cm; b) în 10, 20 n.pred., în 30, 40 cm; c) în 10, 20, 40 pred.verb., 30 cm; d) în 10 n.pred., în 20, 40 pred.verb., în 30 cm; e) în 10, 20, 30, 40 pred.verb. 192. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 De cine a fost spart geamul? 20 De cine s-a lovit? 30 Nu ştiu de cine te temi 40 Mă gândesc la cine n-a venit sunt: a) 10, 20, 30, 40 ci; b) 10, 20, 40 ci, 30 cz; c) 10, 20, cag, 30, 40 cz; d) 10 cag, 20, 30, 40 ci; e) 10 cag, 20, 30 ci, 40 sb. 193. Cuvintele subliniate din exemplul: A fost certat pentru a nu-şi fi făcut temele sunt: a) cz; b) ci; c) cs; d) cd; e) cm. 194. De aceea din exemplul: De aceea nici n-a mai venit este: a) cz - pron.demonstr. cu prep.; b) cz - locuţ.adv.; c) cs - pron.demonstr. cu prep.; d) cs - locuţ.adv.; e) ci - locuţ.adv. 195. Cuvintele subliniate din exemplul: Mă gândesc şi acum de ce a plecat atât de repede au funcţia sintactică de: a) cz; 31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) cs; c) ci; d) cd; e) cdţ. 196. Apoi din exemplul: Dacă n-ai învăţat, apoi de ce ai venit la examen? este: a) cz; b) ct; c) cs; d) adv. fără funcţie; e) cm. 197. Cuvântul subliniat din propoziţia: A plecat în anchetă este: a) ci; b) cs; c) cl; d) cz; e) cm. 198. Cuvântul subliniat din propoziţia: Am venit cu intenţia de a ne cunoaşte este: a) ci; b) cz; c) cs; d) cm; e) ct. 199. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Vorbeşte din ce în ce mai bine 20 Este mai bine acum 30 Azi e mai cald decât ieri 40 A răspuns puţin ironic sunt: a) 10, 20, 40 cm, 30 ct; b) 10, 20 cm, 30, 40 ct; c) 10, 40 cm, 20 n.pred., 30 ct; d) 10, 30, 40 cm, 20 n.pred.; e) 10 cm, 20 n.pred., 30, 40 ct. 200. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Doarme de-a lungul patului 20 Am discutat diverse de-a lungul drumului 30 De-a lungul drumului există copaci sunt: a) toate cl; b) toate cm; c) 10, 20 cl, 30 cm; d) 10, 30 cl, 20 ct; e) 10 cm, 20 ct, 30 cl. 201. Cuvântul subliniat din fraza: Ofer pixul cui are nevoie are funcţia sintactică de Ş a) sb în D; b) ci în D; 32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) ci în G; d) at.pron. în D; e) at. pron. în G. 202. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 E noapte 20 E ger 30 E zăpadă multă 40 Mi-e bine au funcţia sintactică de: a) toate subiecte; b) 10, 20, 30 sb(subst), 40 n.pred.(adv.); c) 10, 40 n.pred.(adv.), 20, 30 sb(subst); d) 10, 40 n.pred.(adv.), 20, 30 cd(subst); e) 10, 20, 30 sb(subst), 40 cm(adv.) 203. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 M-e milă 20 Au mai plecat dintre colegi 30 După azi vine mâine 40 A venit la lume sunt: a) în 10, 30 cd în Ac; 20, 40 ci în Ac; b) în 10, 30 sb în Ac; 20, 40 ci în Ac; c) în 10, 30 sb în N; 20, 40 sb în Ac; d) în 10 n.p.N; în 20, 40 ci în Ac, în 30 cd în Ac: e) 10, 20, 30, 40 sb în Ac. 204. Cuvintele subliniate din exemplul: E foc şi jale în ţară sunt: a) cd multiplu; b) cm multiplu; c) n. pred. multiplu; d) sb multiplu; e) ci multiplu. 205. Cuvântul subliniate din exemplul: Îi place a fi admirat este: a) cd; b) cm; c) ci; d) cz; e) sb. 206. Cuvântul subliniate din exemplul: Salcâmul trebuia tăiat este: a) sb (vb. la infin. diat.pasivă); b) sb (vb. la part.); c) cm(adj.); d) cd(adj.); e) sb (participiu). 207. Cuvintele subliniate din exemplul: E uşor de zis, e greu de făcut sunt: a) cd; b) ci; 33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) sb; d) cm; e) cz. 208. Cuvântul subliniate din exemplul: Am plecat acasă, zvonindu-se că vine furtuna este: a) ci; b) cz; c) ct; d) cs; e) cm. 209. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 E joi; 20 E de mirare ce se întâmplă 30 E lesne 40 Mi-e lene sunt: a) toate subiecte; b) toate nume predicative; c) toate circumstanţiale de mod; d) 10, 40 subiecte; 20, 30 nume predicative; e) 10, 20, 40 nume predicative; 30 circumstanţial de mod. 210. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Poate că vine şi el 20 El poate vine mâine 30 Cât pe-aci să cadă 40 Posibil să ne mai vedem 50 Păcat că nu s-au revăzut au funcţia sintactică de: a) toate n.pred.; b) toate cm; c) toate pred.verb.; d) 10, 20, 40 cm; 30, 50 n. pred.; e) 10 pred.verb.; 20 cm; 30, 40, 50 n. pred. 211. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 S-a dat de trei ori peste cap şi s-a făcut vultur 20 S-a prefăcut în vultur au funcţia sintactică de: a) 10 n.pred., 20 ci; b) 10, 20 cm; c) 10, 20 ci; d) 10 cm, 20 ci; e) 10 n.pred., 20 cm. 212. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Rămâne orfan 20 Rămâne de văzut au funcţia sintactică de: a) 10, 20 n.pr.; b) 10 n.pred., 20 sb; c) 10 n.pred., 20 ci; 34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 10, 20 cm; e) 10 cm, 20 cs. 213. Predicatele din exemplele: 10 El este nou venit în oraş 20 El este iubit şi răsfăţat de părinţi 30 El este bun şi apreciat de colegi sunt: a) în 10 este nou venit -pred.nomin.; în 20 şi 30 pred.nom.; b) în 10 este venit -pred.verb.; în 20 şi 30 pred.verb.; c) în 10 este venit -pred.verb.; în 20 este iubit şi (este) răsfăţat pred.verb.; în 30 este bun -pred.nom, (este) apreciat -pred.verb.; d) în 10 este venit -pred.verb.; în 20, 30 pred.nom. cu nume pred. multiplu; e) în 10 este nou venit -pred.verb.; în 20, 30 pred.verb. 214. Cuvintele subliniate din propoziţia: El este împotriva alor mei este: a) nume pred - pron. pasiv în D: b) cm - pron.pos. în G; c) ci - pron.pos. în D; d) nume pred - pron.pos în G; e) nume pred - adj.pos. în G. 215. Cuvintele subliniate din propoziţia: Apa este de băut sunt: a) nume pred. - adj. cu prep.; b) ci - vb.particip.; c) cm - vb. supin; d) cs - vb.part.; e) nume pred. - vb. supin. 216. Cuvintele subliniate din exemplul: Frumoasă(1)mi(2)-e ţara străveche! au funcţia sintactică de: a) 1 -nume pred., 2 -atr.pron. în D; b) 1 -nume pred., 2 -atr.pron. în G; c) 1 cm, 1 ci în D; d) 1 at.adj., 2 at.pron. în D; e) 1 at.adj., 2 ci în G. 217. Cuvintele subliniate din exemplul: A fost întârziată trimiterea de ajutoare sinistraţilor. au funcţia sintactică de: a) cag, ci; b) at.subst.prep, at.subst. în D; c) ci în Ac; ci în D; d) at.subst.prep., at.subst. în G; e) cag, at.subst. în G. 218. Cuvântul subliniat din exemplul: Acordarea de burse studenţilor se face anual este: a) ci în D; b) ci în G; c) at.subst. în D; 35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) at.subst. în G; e) apoz. în D. 219. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 El este vărul soţiei mele 20 Este văr soţiei mele au funcţia de: a) 10 cd, at.subst. în G; 20 nume pred., at.subst. în D; b) 10 nume pred., ci în G; 20 nume pred., ci în G; c) 10 cm, at.subst.genitiv; 20 cm, at.subst. în D; d) 10 nume pred., at.subst.genit.; 20 nume pred.ast.subst. în D; e) 10 cd, at.subst. în D; 20 cd at.subst. în D. 220. Cuvântul subliniat din exemplul: Un clovn râzând prosteşte a apărut pe scenă are funcţia sintactică de: a) ct; b) cm; c) at. verb.; d) at.apoz.; e) at.adj. 221. Cuvântul subliniat din exemplul: Se obişnuise cu sculatul târziu este: a) at.adv.; b) at.adj.; c) cm; d) ct; e) cz. 222. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu simţi în dumneata(1) demnitatea(3) rănită? sunt: a) cl, at.adv., cd; b) ci, cd, sb; c) ci, cm, cd; d) ci, at.verb., cd; e) cl, cd, sb. 223. Cuvintele subliniate din exemplul: Am văzut de astea multe sunt: a) ci -pron.demonstr.; b) ci -locuţ.pronom.; c) cd -pron.demonstr.; d) cd -locuţ.pronom.; e) cd -locuţ.adv. 224. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Daţi-mi din florile acestea 20 Mă gândesc la ce vom face 30 Trăieşte din ce câştigă sunt: a) 10, 20, 30 ci; b) 10, 30 cl, 20 ci; c) 10, 30 cl, 20 cd; d) 10, 20, 30 cd; 36
gemând(2)
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 10, 20 cd, 30 cs. 225. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 S-a cufundat în gânduri 20 Înclină spre iertare 30 Din cele spuse de tine reiese adevărul sunt: a) 10, 20, 30 cl; b) 10, 20 cm, 30 cl; c) 10, 30 ci, 20 cs; d) 10, 20 cm, 30 ci; e) 10, 20, 30 ci. 226. Cuvântul subliniat din exemplul: L-a vândut pe dolari este: a) ci; b) cm; c) cs; d) cd; e) cz. 227. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Mă bucur de venirea ta 20 Mă bucură venirea ta 30 Mă bazez pe intuiţia mea 40 Mă bazez pe mine 50 Mă supără lumina sunt: a) 10, 30, 40 ci; 20, 50 cd; b) 10, 30, 40 ci; 20, 50 sb; c) toate cd; d) toate ci; e) 10 cz; 20, 50 cd; 30 ci. 228. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 S-a săturat de fumat 20 S-a plictisit plimbându-se sunt: a) 10 ci, 20 cz; b) 10, 20 cz; c) 10 ci, 20 cm; d) 10, 20 ci; e) 10, 20 cs. 229. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 De cine a fost spart geamul? 20 De ce a fost spart geamul? sunt: a) 10, 20 cag -pron.interog.; b) 10, 20 ci -pron.interog.; c) 10 cag -pron.interog., 20 ci -locuţ.pron.; d) 10, 20 cz -pron.interog; e) 10 cag -pron.interog; 20 cz -pron.interog. 230. Cuvintele subliniate din exemplele: 37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 10 A rămas ţintuit locului 20 A străbătut strada toată 30 A parcurs kilometri întregi pe jos sunt: a) 10 cl în D, 20, 30 cd; b) 10, 20, 30 ci; c) 10 ci în D; 20 cd; 30 cm; d) 10 ci în G; 20, 30 cd; e) 10 cl în G; 20, 30 cl. 231. Complementul circumstanţial de timp din exemplul: A venit cu câteva zile înainte este: a) înainte; b) înainte cu zile; c) cu zile; d) înainte cu; e) cu câteva zile înainte. 232. Circumstanţialul de timp din exemplul: Ne-am întâlnit cu o zi în urmă este: a) cu o zi; b) cu zi; c) în urmă cu zi; d) în urmă; e) cu o zi în urmă. 233. Cuvintele subliniate din exemplul: Auzisem eu din popor despre cele întâmplate sunt: a) cl; b) cm; c) cd; d) ci; e) apoz. 234. Cuvântul subliniat din exemplul: Au dat pânza în apă la ghilit este: a) cm; b) ci; c) at.adv.; d) cl; e) cs. 235. Cuvintele subliniate din propoziţia: El este puţin(1) ironic(2) sunt: a) 1 cm-adv., 2 nume pred.-adj.; b) 1, 2 nume pred.-adj.; c) 1 nume pred. -adj., 2 cm.adv.; d) 1, 2 cm -adv.; e) 1 cm -adv., 2 cd. -subst. 236. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Sună a noapte 20 Sună a pustiu 30 A scris cu greşeli sunt: 38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 10, 20, 30 ci -subst. cu prep.; b) 10, 20, 30 cm -subst. cu prep.; c) 10 cm -adv.; 20 cm -subst.; 30 ci -subst. cu prep. d) 10, 20 ci -subst.artic. cu art.pos. a; 30 cm - subst. cu prep.; e) 10, 20 cm -adv.; 30 cd -subst. cu prep. 237. Cuvintele subliniate din exemplele: Îi era ciudă pe el(1) că era cel mai bun dintre băieţi(2) sunt: a) 1, 2 ci; b) 1 cd, 2 ci; c) 1 ci, 2 cm; d) 1 cd, 2 cm; e) 1 cz, 2 ci. 238. Verbele subliniate din propoziţia: E mai plăcut a te plimba(1) decât a învăţa(2) au funcţia sintactică de: a) 1 cd, 2 ci; b) 1 cz, 2 ci; c) 1 sb, 2 ci; d) 1 sb, 2 cmc; e) 1 cs, 2 cmc. 239. Cuvântul subliniat din propoziţia: Văzând trebile bine făcute s-a umplut de bucurie este: a) cz; b) cm; c) cs; d) sb în Ac; e) ci. 240. Cuvintele subliniate din exemplul: De-abia îl ţineau picioarele de trudit(1) ce(2) era sunt: a) 1 cz, 2 nume pred.; b) 1 cz, 2 cd; c) 1 cz, 2 sb; d) 1 ci, 2 nume pred.; e) 1 cm, 2 nume pred. 241. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 A murit sub lovituri 20 A făcut-o dintr-o ambiţie 30 A obosit cu învăţatul 40 A făcut-o cu intenţie sunt: a) toate cm; b) 10, 20, 30 cz; 40 cs; c) toate ci; d) 10 cl; 20, 30 ci; 40 cs; e) 10 ct; 20 cm; 30 cz; 40 cs. 242. Cuvintele subliniate din exemplele: 39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 10 A fost înmormântat după datină 20 Poliţia a venit acasă după hoţi 30 După răspuns a părăsit sala sunt: a) 10 cm; 20, 30 cz; b) 10 ci; 20, 30 ct; c) 10 cm; 20 cs; 30 ct; d) 10 cm; 20, 30 ct; e) 10, 20, 30 ci. 243. Cuvintele subliniate din exemplul: Să nu vorbeşti cuiva despre ceea ce a urmat între noi sunt: a) ci; b) cd; c) at.pron.; d) sb; e) cag. 244. Subiectele din exemplele: 10 Primim zilnic abonamente 20 Se primesc zilnic abonamente 30 N-a răspuns la nicio întrebare 40 Bate la poartă a) în 10, 30, 40 nedeterminat, în 20 abonamente; b) 10, 20, 30, 40 inclus; c) 10, 30 inclus; 20 abonamente; 40 subînţeles; d) 10, 30, 40 subînţeles, 20 abonamente; e) 10 inclus; 20 abonamente; 30 subînţeles; 40 nedeterminat. 245. Care din exemplele: 10 Nu ştiu care este vinovatul 20 Nu ştiu care este vinovat 30 Colegul căruia i-ai dat cartea n-a venit azi 40 Nu ştiu cui i s-a dat premiul este: a) 10 nume pred.; 20 sb; 30, 40 ci; b) 10, 20 nume pred.; 30, 40 ci; c) 10, 20, 40 sb; 30 ci; d) 10, 20 nume pred.; 30, 40 ci; e) 10 nume pred.; 20 sb; 30 at.pron.; 40 ci. 246. Felul subiectelor din exemplele: 10 Ai primit flori 20 S-au ofilit repede 30 Îmi petrec vremea scriind 40 Sună la uşă este: a) subînţeles în toate; b) în 10, 30 inclus; în 20 subînţeles; în 40 nedeterminat; c) 10, 20, 30 subînţeles; 40 nedeterminat; d) 10, 20 subînţeles; 30, 40 inclus; e) nedeterminat în toate.
40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 247. Predicatele din exemplele: 10 Mi-e foarte foame 20 El este înaintat în vârstă 30 El este ascultat zilnic 40 E iarnă sunt: a) toate predicate nominale; b) toate predicate verbale; c) 10, 30, 40 pred.verb.; 20 pred.nom.; d) 10, 40 pred. Verb.; 20, 30 pred.nom.; e) 10, 20, 30 pred.nom.; 40 pred.verb. 248. Cuvintele subliniate din exemplul: În astfel de împrejurări e lesne de priceput adevărul sunt: a) cm -adv.; cd –vb. La supin; b) at.adv. –adv.; cd –vb. la supin; c) at.adj. –adj.; cm –vb. la supin; d) at.adj. –adj.; sb - vb. la supin; e) at.adj. –adj.; ci - vb. la supin. 249. Cuvintele subliniate din propiziţia: Oamenii, nu din asigurarea socială trăiesc sunt: a) at.subst.; b) cm; c) cz; d) cs; e) ci. 250. Cuvintele subliniate din exemplul: Se urzise în jurul a ce publicase un adevărat complot sunt: a) cd; b) ci; c) cl; d) sb; e) cm. 251. Cuvintele subliniate din exemplul: Poate că cel cuminte-s Eu sunt: a) cel cuminte -sb; b) cel cuminte -nume pred.; c) cel -sb; cuminte -at.adj.; d) cel cuminte -cm; e) cel -sb; cuminte -nume pred. 252. Predicatele din exemplul: Îşi putea pune problema dacă are să se întâmple ceva sunt: a) îşi putea, are să se întâmple; b) îşi putea pune, are să se întâmple; c) putea; are să se întâmple; d) putea pune; are să se întâmple; e) îşi putea, are, să se întâmple.
41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 253. Cuvântul subliniat din exemplul: Ea a rezolvat totul este: a) pron.nehot. –cd; b) adj. substantivizat –cd; c) subst. –cm; d) subst. –cd; e) pron.nehot. –cm. 254. Predicatul din exemplul: Nu-şi putea da seama de greşeală este: a) nu-şi putea; b) nu-şi putea da seama; c) nu-şi putea da; d) da seama; e) nu putea. 255. Relativul din fraza: Ştiu acum ce e necazul are funcţia de : a) nume pred.; b) at.pron.; c) cd; d) sb; e) at.adj. 256. Relativul din fraza: A fost prins teroristul de groaza căruia tremura toată ţara este: a) at.adj, -adj.rel.; b) at.pron.genit. –pron.rel.; c) cz –pron.rel.; d) at.pron.prep. –pron.rel.; e) at.pron. în D –pron.rel. 257. Cuvintele subliniate din fraza: Dacă el rămâne la Bucureşti, înseamnă că el va tunde oile şi cine ştie ce are să facă cu lâna sunt: a) prepoz. CD; b) prepoz. SB; c) prepoz. PR; d) cd -locuţ.pron.nehot.; e) cd –pron.rel. compus. 258. Cuvântul subliniat din exemplul: A venit la director o elevă deţinătoare a medaliei de aur este: a) at.subst.genit- pt. elevă; b) at.subst.prep. în Ac – pt. elevă; c) at.subst.genit- pt. deţinătoare; d) ci - pt. deţinătoare; e) at.subst.prep. în Ac- pt. deţinătoare. 259. O din exemplul: Ajunge o măciucă la un car de oale este: a) art.nehot.; b) cd. –pron.pers.; c) at.adj. –adj.pron.nehot.; d) pron.pers. cu valoare neutră – fără funcţie; 42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) at.adj. –nume card. cu valoare adj. 260. Pronumele în Acuzativ din propoziţia, Îi e necaz pe mine este: a) ci; b) cz; c) cd; d) cm; e) cs. 261. Cuvântul subliniat din exemplul: Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare este: a) at.pron.; b) at.adj.; c) at.pron.apoz.; d) apoz; e) cm. 262. Părţile secundare ale propoziţiei din : Cotropirea României de către turci a durat secole sunt: a) ci, cag, ct; b) apoz, cag, cd; c) at.subst.genit., at,subst.prep., ct; d) at.subst.genit., ci, ct; e) at.subst. în D, cag, cd. 263. Relativul din fraza: Nu spusese nimănui de ceea ce văzuse are funcţia sintactică de: a) ci; b) sb; c) cm; d) cd; e) cz. 264. Cuvintele subliniate din exemplul: De multe ori la drum se rabdă de foame şi de sete sunt: a) cz; b) sb; c) cm; d) cd; e) ci. 265. Cuvintele subliniate din exemplul: Ogoarele păreau a fi cultivate sunt: a) pred.verb.; b) nume pred.; c) pred.nom.; d) cd; e) cm. 266. În exemplul: Fiecare batjocoreşte aşa cum e deprins a fi batjocorit, cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: 43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) ci; b) cd; c) sb; d) cm; e) cs. 267. Cuvântul subliniat din exemplul: Sperăm că e bun de preşedinte este: a) cm; b) nume pred; c) ci; d) at.subst.prep.; e) cs. 268. Relativul din fraza: Corect e să te mulţumeşti cu ceea ce se poate este: a) cz – Ac; b) sb –N; c) cd – Ac; d) sb – Ac; e) ci – Ac. 269. Circumstanţialul de loc din exemplul: Oraşul se află la poalele celui din urmă şir de munţi este: a) la poalele celui … şir; b) la poalele celui; c) la poalele celui din urmă; d) la poalele … şir; e) la poalele. 270. Cuvântul subliniat din propoziţia: Societatea, în evoluţia ei istorică e plină de neprevăzut este: a) ct; b) at.subst.prep.; c) cz; d) ci; e) cm. 271. Pronumele negativ din exemplul: Nimic nu-ţi mai place este: a) sb; b) cd; c) nume pred.; d) cz; e) cm. 272. Cuvântul subliniat din exemplul: E bun de făcut glume este: a) cs; b) cm; c) ci; d) at.verb.; e) nume pred.
44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 273. Cuvintele subliniate din exemplul: Susţinerea României de către Occident este foarte necesară acum sunt: a) cag; b) ci; c) cz; d) at.subst.prep.; e) cm. 274. În exemplul: Ajunsese a se întreba dacă merită să mai încerce, a se întreba este: a) ci; b) cd; c) cm; d) sb; e) nume pred. 275. Cuvântul subliniat din fraza: Ea râdea de fericită ce era este: a) nume pred. –pron.rel.; b) nume pred. –adv.rel.; c) sb –pron.rel.; d) cd –pron.rel.; e) at.adj. –adj.rel. 276. În exemplele: 10 Când îl zări, iepurele ţâşti! în tufiş 20 Când ne zări, iepurele ţâşti! Sări în tufiş interjecţiile sunt: a) 10 predicat; 20 cm; b) 10, 20 cm; c) 10, 20 prepoziţii; d) 10, 20 atr.; e) 10, 20 predicate. 277. Relativele din fraza: Nu cine(1) eşti interesează, ci care(2)-ţi este sinele sunt: a) 1, 2 cd; b) 1, 2 nume pred.; c) 1 nume pred., 2 sb; d) 1 sb, 2 nume pred.; e) 1 sb, 2 cd. 278. Cuvintele subliniate din exemplul: Ia-ţi şi ceva de mâncare cu tine sunt: a) cd, cd; b) cd, at.verb.; c) at.pron., cd; d) cd, at.subst.prep.; e) cd, cs. 279. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Duce maşina la reparat 20 Se întoarce de la secerat sunt: a) 10, 20 cs; b) 10, 20 cl; 45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 10, 20 ci; d) 10 cs, 20 cl; e) 10 ci, 20 cl. 280. În exemplul: Neştiind ce să răspundă a plecat capul ruşinat, cuvântul subliniat este: a) ci; b) ct; c) cm; d) cs; e) cz. 281. Cuvântul subliniat din propoziţia: Au căutat într-adins locuri adânci şi cuiburi este: a) cm –locuţ.adv. de mod; b) ci –subst. Cu prep.; c) cz –locuţadv. De cauză; d) cl –adv. Cu prep.; e) cs –locuţ.adv. de scop. 282. Cineva din fraza: El nu putea crede că poate fi cineva mai bun ca el pe lumea asta este: a) sb –pt. fi; b) sb –pt. poate; c) cd – pt. poate; d) nume pred – pt. fi; e) sb pt. poate şi fi. 283. În exemplul: Victoria lor e de zece ori mai măreaţă. cuvintele subliniate sunt: a) cm; b) nume pred.; c) at.adv. (regent măreaţă); d) at.adv. (regent victoria); e) cz. 284. În exemplul: Este o banalitate ce trebuie să-ţi fie amintită, ce este: a) sb –pt. să-ţi fie amintită; b) at.adj. –pt. banalitate; c) sb –pt. trebuie; d) nume pred. –pt. este; e) cd – pt. să-ţi fie amintită. 285. Cuvântul subliniat din propoziţia: Ei adunau firimituri rămase în urma mesei este: a) at.subst.genit.; b) cl; c) ct; d) nume pred.; e) cz.
46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 286. Pronumele din propoziţia: Am venit să-ţi veghez somnul este: a) ci – pron.pers. în D; b) ci – pron.refl. în D; c) fără funcţie sintactică –Dativ etic; d) at.pron. în D (dativ posesiv); e) marcă a diat.refl. fără funcţie – pron refl. 287. Cuvintele subliniate din propoziţia: Era gata de sacrificiu sunt: a) cd; b) sb; c) cs; d) cm; e) ci. 288. Cuvântul subliniat din exemplul: Românul venea singur pe drumul plin de soare este: a) ci; b) cag; c) cz; d) cm; e) at.subst.prep. 289. În exemplul: Ea răspunde, zâmbind cu drag, cuvintele subliniate sunt: a) cm –locuţ.adj.; b) cm –locuţ.adv.; c) ci –adj. cu prep.; d) ci –locuţ.adj.; e) cm –adv. cu prep. 290. Relativul din fraza: Iaca ce belea-i pe capul lor este: a) nume pred.; b) cd; c) at.adj.; d) at.pron.; e) sb. 291. Cuvintele subliniate din exemplul: Sigur(1) că în politică greşelile(2) se plătesc sunt: a) pred.verb –adj. N; cd –subst. Ac; b) pred.nom. –adv.; cd –subst. Ac; c) cm –adj. N; sb – subst. N; d) nume pred. –adv.; sb – subst. N; e) pred.verb. –adv.; sb – subst. N. 292. În exemplul: I-au legat pe toţi de prăjini(1), de mâini şi de picioare(2), cuvintele subliniate sunt: a) 1, 2 cag; b) 1, 2 ci; c) 1, 2 cl; d) 1, 2 cm; 47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 1 ci, 2 cm. 293. Substantivele subliniate din exemplele: 10 Nu vedea pădurea, de copaci 20 Nu vedea de aici pădurea de mesteceni sunt: a) 10 cz, 20 at.subst.prep.; b) 10, 20 cz; c) 10, 20 ci; d) 10, 20 at.subst.prep.; e) 10 at.subst.prep.; 20 cz. 294. În fraza: Nu m-a preocupat niciodată ce vrea el să devină, relativul are funcţia sintactică de: a) sb; b) nume pred.; c) cd; d) cm; e) ci. 295. În exemplul: Oşteni ca noi(1) se mai găsesc, voievod ca Măria ta, ba, cuvintele subliniate sunt: a) 1 at.pron.prep., 2 at.subst.prep.; b) 1, 2 apoz; c) 1, 2 at.pron.prep.; d) 1, 2 cmc; e) 1, 2 ci. 296. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din exemplele: 10 Azi a mers de două ori în oraş 20 M-a văzut de două ori azi şi a doua oară mi-a spus acest lucru 30 Ridicase a treia oară paharul în cinstea lui este: a) 10, 20, 30 ct; b) 10, 20, 30 cm; c) 10, 20 cm, 30 ct; d) 10, 30 cm, 20 ct; e) 10, 20, 30 ct. 297. Cu certitudine din propoziţia: Cu certitudine a aflat adevărul are funcţia sintactică de: a) ci; b) pred.verb.; c) nume pred.; d) fără funcţie; e) cm. 298. Substantivele din propoziţia: Plecarea lui în străinătate a însemnat un dezastru au următoarele funcţii sintactice: a) sb, at.subst.prep., nume pred.; b) sb, cl, cd; c) sb, ci, nume pred.; 48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) sb, cm, cd; e) sb, cs, nume pred. 299. Predicatul din P2 din fraza: Lucrurile erau mai grave decât s-ar fi putut gândi el este: a) s-ar fi putut; b) ar fi putut; c) s-ar fi putut gândi; d) gândi; e) s-ar gândi. 300. Cuvintele subliniate din exemplul: S-au dovedit întotdeauna a fi împotriva noastră sunt: a) cm – pron.pos. în G; b) cm – adj.pos. în G; c) nume pred. –adj.pos. în Ac; d) nume pred. –adj.pos. în G; e) cm - adj.pos. în Ac. 301. Subiectul din propoziţia: Erau cinci cu toţii în cameră este: a) inclus; b) subînţeles; c) cinci; d) cu toţii; e) cinci cu toţii 302. În exemplul: Acum e seară, cuvântul subliniat este: a) ct-adv; b) sb+subst; c) cd-subst; d) ct-subst; e) sb-adv. 303. În fraza: Oamenii nu se gândesc întotdeauna la ce va fi în viitor, cuvântul subliniat este: a) ci; b) cd; c) sb; d) nume pred.; e) cs. 304. În fraza: Ziua(1) scade, noaptea(2) creşte/ şi frunzişul mi-l răreşte, cuvintele subliniate sunt: a)1,2 ct-adv; b) 1,2 ct-subst; c) 1,2 cd-subst; d) sb-subst; e) sb-adv.
49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 305. Cuvântul subliniat din propoziţia: De aici se aude vorbindu-se despre tot ce-ai spus, este: a) cm; b) ct; c) ci; d) cd; e) sb. 306. În exemplul: "Din văzduh cumplita(1) iarnă(2) cerne norii de zăpadă", cuvintele subliniate sunt: a) 1 at-adj, 2 sb; b) 1 sb, 2 at.subst; c) 1 sb, 2 ct; d) 1 cm, 2 sb; e) 1,2 sb. 307. În propoziţia: Iubirea şi ura se cheamă una pe alta subiectul este: a) iubirea; b) iubirea şi ura; c) ura; d) una pe alta; e) iubirea şi ura, una pe alta. 308. Cuvintele subliniate din enunţul: Poate că e o dovadă(1) de egoism refuzul(2) meu sunt: a) 1, 2 sb; b) 1, 2 nume pred.; c) 1 nume pred, 2 sb; d) 1 cd, 2 sb; e) 1 nume pred, 2 cd. 309. În propoziţia: În aer era o mireasmă de flori, predicatul este: a) era o mireasmă de flori; b) era în aer; c) era o mireasmă; d) era; e) era mireasmă. 310. Cuvântul subliniat din exemplul: Tânărul se făcu un porumbel este: a) cd; b) sb; c) ci; d) cm; e) nume pred. 311. În exemplul: S-a dat de trei ori peste cap şi s-a prefăcut în muscă, cuvântul subliniat este: a) c.i.; b) cm; c) nume pred; 50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cd; e) cs. 312. Predicatul din propoziţia: Azi te poţi duce în oraş este: a) te poţi; b) poţi; c) te poţi duce; d) poţi duce; e) duce. 313. Numele predicativ din propoziţia: Era cât blocul de mare este: a) cât de; b) cât; c) mare; d) casa; e) cât casa. 314. În exemplul: Munţii erau mai golaşi şi mai puţin locuiţi de oameni, există: a) un pred, nom şi un c.m.; b) două pred. nom; c) două pred verb.; d) un pred nom şi un pred. verb; e) un pred, nom cu nume predicativ multiplu. 315. În exemplul: Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii există: a) un pred, verb şi un cd; b) două pred nominale; c) două pred verb; d) un pred nominal cu nume predicativ multiplu; e) un pred nominal şi un pred verbal. 316. Predicatele din fraza: Nu mi-e casa casă, nu mi-e masa masă sunt: a) nu e casă; nu e masă; b) nu e casa, nu e masa; c) nu e; nu e; d) nu mi-e; nu mi-e; e) nu e casa casă, nu e masa masă. 317. În fraza: Cine sunt şi ce vreau să fiu, predicatele sunt: a) sunt, vreau, să fiu; b) cine sunt, vreau, ce să fiu; c) cine sunt, ce vreau, să fiu; d) sunt, ce vreau, să fiu; e) cine sunt, ce vreau, să fiu ce. 318. În enunţul Ţi-o fi spus cine ştie cine aşa ceva există: a) două pred verb; b) un pred nominal şi unul verbal; c) un singur pred verbal; d) două pred. nominal; 51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) un pred verbal şi unul nominal. 319. În exemplul Masa e încărcată şi paharul plin există: a) un pred nominal şi unul verb; b) un pred nominal cu nume pred multiplu; c) două pred verbale; d) două pred nominale; e) un pred verbal şi unul nominal. 320. În enunţul: Ciudat mod de favorizare acesta de a-mi înjumătăţi partea cuvenită, predicatul este: a) a-mi înjumătăţi; b) (e) cuvenită; c) (e) ciudat; d) (e) acesta; e (e) mod. 321. Cuvintele din exemplul: Nu sunt dispus să fac această concesie sunt: a) nu sunt dispus - pred. nominal (vb. copul+adj. nume pred.); b) nu sunt dispus - pred. verb (locuţ. verb.); c) nu sunt dispus - pred. verb. (verb la diateza pasivă); d) nu sunt - pred. verb, supus - cm (adj); e) nu sunt - pred. verb, supus - cm (adv). 322. Cuvântul subliniat din exemplul De aur sunt cerceii? este: a) ci; b) nume pred; c) cmi; d) cd; e) at. subst. prep. 323. Cuvintele subliniate din exemplul Era ca un doliu adânc şi dureros sunt: a) cm; b) cd; c) nume pred.; d) ci; e) apoz. 324. Cuvintele subliniate din exemplul Din ce este inelul? sunt: a) ci; b) cm; c) cz; d) nume pred; e) at. subst. prep. i. 325. Cuvântul subliniat din exemplul Dintre surori dumnealor două mai trăiau este: a) sb; b) at. subst. genit; c) at. adj; d) apoz; 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) cm. 326. Cuvântul subliniat din propoziţia Ajunge în două ore este: a) apoz; b) at. subst. prep; c) at. adj.; d) ct; e) cm. 327. În propoziţia Ce înseamnă lipsa asta de încredere în oameni? cuvântul subliniat este: a) at. subst. prep; b) ci; c) cl; d) nume pred; e) cs. 328. Cuvintele subliniate din exemplul Să-ţi spun una bună de-a dumisale sunt: a) at. pron. - la una; b) ci -la bună; c) ci - la una; d) ci - la să spun; e) at. adj - la una. 329. Cuvântul subliniat din exemplul A cerut şi ceva de luat în gură cu vinul este: a)ci; b) at. verb.; c) cs; d) cd; e) at. subst. prep. 330. Cuvântul profesoarei din exemplul Datorită profesoarei a reuşit este: a) at. în D; b) at în G; c) ci în D; d) cz în G; e) cz în D. 331. Cuvintele subliniate din propoziţia Ea era asemenea fraţilor săi sunt: a) cz în D; b) cm în G; c) nume pred în G; d) nume pred în D; e) cs în D. 332. În exemplul Mersul în trăsură(1) e mai romantic decât cel în maşină(2), cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: a) 1, 2 ci; b) 1, 2 cl; c) 1 cl, 2 cm; 53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1 at. subst. prep., 2 nume pred; e) 1, 2 at subst. prep. 333. Cuvântul subliniat din exemplul Şi totuşi ajunsesem aici, soluţie care mă lăsa indiferent este: a) apoz; b) sb; c) nume pred; d) cd; e) ci. 334. În propoziţia În iarna anului 1989 a început revoluţia, cuvântul subliniat este: a) ct; b) at. adj; c) apoz; d) at aubst; e) fără funcţie sintactică. 335. În exemplul: inexplicabilele-i monologuri, i este: a) at. adj; b) at. pron. în D; c) at. pron. în G; d) ci în D; e) ci în G. 336. Mi din exemplul Mi-i mintea plină de suspiciuni este: a) sb; b) ci; c) at. adj; d) at pron în D; e) nume pred. 337. Cuvântul subliniat din exemplul Cel mai bun dintre ai săi n-a venit este: a) ci; b) at.adj.; c) cm; d) cl; e) at. pron. prep. 338. Cuvântul subliniat din exemplul: plecarea băiatului la studii este: a) at. subst. prep; b) cl; c) cs; d) ci; e) nume pred. 339. În propoziţia Am citit paginile unui incomparabil artist, atributul substantivului paginile este: a) unui; b) unui artist; 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) unui incomparabil; d) artist; e) unui incomparabil artist. 340. Cuvântul subliniat din exemplul aducerea-aminte de anii de liceu este: a) ci; b) c. ag.; c) at. subct. prep.; d) cs; e) nume pred. 341. Patru din exemplul În rândul patru, banca de la geam are funcţia sintactică de: a) at. subst - nume cu val. subst.; b) apoz - numeral cu val. subst.; c) cd - num. cu val. subst.; d) at. adj - num. cu val. adj.; e) cm - num. cu val. adv. 342. În exemplul: ziua dinaintea(1) plecării(2), cuvintele subliniate sunt: a) 1 - ct, 2 at. subst+genit; b) dinaintea plecării - ct; c) 1 - at.adv., 2 - at. subst. genit; d) 1- at. adv, 2 ci; e) dinaintea plecării - at. subst. prep. 343. În enunţul Simt venind spre mine o adiere de vânt, cuvântul subliniat este: a) cd; b) cm; c) cz; d) cs; e) ct. 344. Cuvântul subliniat din exemplul: "Văd venind o oaste-mpărătească ...." este: a) cm; b) cd; c) ct; d) cz; e) cs. 345. Cuvântul subliniat din exemplul : "Văd venind o oaste-mpărătească/ Mergând voios la Plevna cu dor s-o cucerească" este: a) cm; b) ct; c) at.verb.; d) cs; e) cz. 346. În exemplul: Colegul din dreapta mea, cuvintele subliniate sunt: a) at. pron. în G; b) at. adj. în G; 55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) at.adj. în D; d) at. adj. în Ac; e) cl. adv+pron.pos. 347. Cuvintele subliniate din exemplul: A trăit din ce a câştigat sunt: a) ci; b) cs; c) cm; d) cz; e) cd. 348. Cuvântul subliniat din exemplul: "Râdea şi spunea la glume ..." este: a) cd; b) sb; c) ci; d) cs; e) cm. 349. În propoziţia: Datorită acestei operaţii mi-am schimbat viaţa, cuvântul subliniat este: a) cz; b) ci; c) cd; d) cm; e) at. subst. prep. 350. În exemplul: Casa era plină de vechituri, cuvântul subliniat este: a) c. ag.; b) cz; c) ci; d) nume pred; e) cm. 351. Cuvântul subliniat din exemplul: A ajuns acasă pe soare, este: a) cm; b) ci; c) nume pred; d) ct; e cz. 352. În exemplele: 10 S-a repezit asupra copilului 20 Asupra oraşului s-a lăsat întunericul, cuvintele subliniate sunt: a) 10, 20 ci; b) 10, 20 cl; c) 10, 20 cm; d) 10 cl, 20 ci; e) 10 ci, 20 cl. 353. Cuvintele subliniate din exemplele: 56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 10 Casa e plină de copii 20 Cuvintele sunt rostite de ei sunt: a) 10 ci, 20 c. ag; b) 10 c. ag, 20 ci; c) 10, 20 ci; d) 10, 20 c. ag; e) 10 cz, 20 c.ag. 354. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Vorbiţi prea mult de examen 20 Vă pregătiţi serios de examen sunt: a) 10, 20 cz; b) 10 ci, 20 cs; c) 10, 20 cs; d) 10, 20 ci; e) 10 cz, 20 cs. 355. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 L-am cumpărat pentru tine 20 L-a certat pentru prostiile făcute sunt: a) 10, 20 cz; b) 10, 20 cs; c) 10 ci, 20 cz; d) 10, 20 ci; e) 10 cs, 20 cz. 356. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Le ţine pentru el 20 A plecat pentru viză sunt: a) 10, 20 cz; b) 10, 20 ci; c) 10, 20 cs; d) 10 ci, 20 cs; e) 10 ct, 20 cz. 357. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Intră în clasă după tine 20 Merge la poliţie după paşapoarte sunt: a) 10, 20 ct; b) 10, 20 cz; c) 10 cl, 20 cs; d) 10 ct, 20 cz; e) 10 ct, 20 cs. 358. În exemplele: 10 S-a plictisit sunând la uşă 20 Vine sărind ,cuvintele subliniate sunt: a) 10 ci, 20 cm; b) 10 cz, 20 cm; c) 10, 20 ct; 57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 10 cs, 20 cm; e) 10, 20 cm. 359. Cuvântul subliniat din exemplul: A intrat pe uşă podidită de plâns este: a) ci; b) cz; c) c. ag; d) cm; e) cd. 360. Cuvântul subliniat din exemplul: Casa era bântuită de stafii este: a) ci; b) cz; c) c.ag; d) cm; e) nume pred. 361. În enunţul: Asemenea fapte nu se fac de te miri cine, cuvintele subliniate sunt: a) cag; b) c. ag; c) ci; d) ci; e) sb. 362. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 I s-a făcut rău, mâncând prea mult 20 S-a plictisit mâncând sunt: a) 10, 20 cz; b) 10, 20 ci; c) 10, 20 ct; d) 10 cz, 20 ci; e) 10 ct, 20 cm. 363. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Stai locului 20 Du-te naibii sunt: a) 10, 20 cl în G; b) 10, 20 ci în D; c) ci în G; d) 10 cl în D, 20 ci în D; e) 10, 20 cl în D. 364. Cuvântul subliniat din exemplul: Sărutase pământul pe care semănase grâu este: a) cl; b) cd; c) ci; d) at. pron. prep; e) at. adj.
58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 365. Cuvântul subliniat din exemplul: Vorbele le-am rostit chiar eu în scurtul somn este: a) cm; b) ct; c) ci; d) cz; e) cl. 366. Cuvintele subliniate din exemplul: De la cearta de ieri, nu şi-au mai vorbit până azi sunt: a) cz; b) ci; c) ct; d) cm; e) cl. 367. Cuvintele subliniate din propoziţia: Se cunoşteau din copilărie sunt: a) cz; b) ci; c) cl; d) ct; e) cm. 368. Verbul al doilea din propoziţia: Calculează-ţi banii înainte de a cumpăra este: a) ct; b) cm; c) ci; d) cs; e) at. verb. 369. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Învăţa noaptea(1) şi când venea ziua(2) se culca sunt: a) 10, 20 ct; b) 10 ct, 20 sb; c) 10 cd, 20 sb; d) 10 ct, 20 cd; e) 10 cm, 20 sb. 370. Cum din exemplul: Cum(1) bea, cum(2) se îmbătă este: a) 10, 20 cm; b) 10, 20 ct; c) 10 fără funcţie sintactică, 20 ct; d) 10 ct, 20 fără funcţie sintactică; e) 10, 20 fără funcţie sintactică. 371. Cum din exemplele: 10 Întreabă cum e timpul 20 Cum ţi s-a părut filmul? 30 El a lucrat cum i-ai cerut este: a) 10, 20, 30 cm; 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 10, 20, 30 nume pred.; c) 10 cm, 20, 30 nume pred.; d) 10, 20 nume pred., 30 cm; e) 10, 20, 30 fără funcţie. 372. De încăpăţânată din fraza: De încăpăţânată ce ai fost, ai pierdut totul este: a) cv; b) ci; c) ct; d) cm; e) cz. 373. De ce din exemplul: De ce(1) creşte, de ce(2) devine mai zburdalnic este: a) 1, 2 cm; b) 1 fără funcţie sintactică, 2 cm; c) 1, 2 fără funcţie sintactică; d) 1, 2 ct; e) 1 ct, 2 cz. 374. Cuvintele subliniate din exemplul: Pentru ce te îmbraci frumos? sunt: a) cs; b) ci; c) cz; d) cd; e) fără funcţie sintactică. 375. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 A murit sub lovituri de bici 20 A murit sub dărâmături sunt: a) 10, 20 cl; b) 10, 20 ct; c) 10 cz, 20 cl; d) 10, 20 cz; e) 10, 20 cm. 376. În exemplele: 10 De aceea mă grăbesc, ca să nu întârzii 20 De aceea n-am ajuns, că a fost viscol, cuvintele subliniate sunt: a) 10, 20 ci; b) 10, 20 cz; c) 10, 20 cs; d) 10 cs, 20 cz; e) 10 cz, 20 cs. 377. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 S-au certat pe avere 20 I-a vândut pe bani grei sunt: a) 10, 20 ci; b) 10, 20 cz; c) 10 cz, 20 cd; 60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 10 ci, 20 cz; e) 10 cz, 20 ci. 378. Cuvintele subliniate din exemplul: Ai făcut-o dinadins(1) sau fiind obligat(2) sunt: a) 1 cs, 2 cz; b) 1 cm, 2 cz; c) 1, 2 cs; d) 1 ci, c cm; e) 1, 2 cm. 379. În propoziţia: Umbla după câştig, cuvintele subliniate au funcţia de: a) ct; b) cs; c) ci; d) cm; e) cz. 380. În propoziţia: L-a moralizat mai mult spre îndreptarea lui, cuvântul subliniat este: a) cm; b) cl; c) cs; d) ci; e) cz. 381. Cuvântul subliniat din exemplul: Te-am certat numai pentru a te corecta este: a) cm; b) cz; c) ci; d) cs; e) ct. 382. Cuvântul subliniat din propoziţia: A venit la secretariat după adeverinţă este: a) cz; b) cm; c) ci; d) ct; e) cs. 383. Cuvântul subliniat din propoziţia: S-a îmbolnăvit de prea mult citit este: a) cz; b) ci; c) cm; d) ct; e) cd. 384. În propoziţiile: 10 Întreabă adesea(1) de tine 20 Iar(2) ai greşit 30 Întârzie mereu(3) adverbele sunt: 61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 10, 20, 30 cm; b) 10, 20, 30 ct; c) 10 ct, 20, 30 cm; d) 10, 30 cm, 20 ct; e) 10, 30 cm, 20 fără funcţie sintactică. 385. Cuvântul subliniat din exemplul: A venit copilul căruia i-am citit caietul este: a) at. pron. genit; b) ci în D; c) ci în G; d) at. adj.; e) sb în D. 386. În propoziţia: Sunt supărată pe fraţii mei, cuvântul subliniat este: a) cd; b) cz; c) ci; d) cm; e) cs. 387. Cuvântul subliniat din propoziţia: Îl prefera altora pentru firea sa deschisă are funcţia sintactică de : a) cs; b) cz; c) at. subst. prep.; d) ci; e) cm. 388. Pronumele din exemplul: Ţi-e capul plin de idei are funcţia sintactică de : a) subiect; b) ci; c) at. adj.; d) nume pred.; e) atr. pron. în D. 389. Cuvântul subliniat din propoziţia: Cel mai bun dintre noi n-a venit are următoarea funcţie sintactică: a) cm; b) ci; c) cl; d) at. pron. prep.; e) at. adj. 390. Predicatul din propoziţia: Era unul dintre cei mai buni din clasă este: a) era; b) era unul; c) era unul dintre cei; d) era unul dintre cei mai buni; e) era unul dintre elevi.
62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 391. Cuvântul subliniat din propoziţia: E acolo în cinci zile este: a) apoziţie; b) ct; c) at. subst. prep.; d) at. adj.; e) nume pred. 392. În propoziţia: M-am lăsat pradă frământării din mine, cuvântul subliniat este: a) ci; b) cl; c) at. adj.; d) at. pron. prep.; e) cm. 393. Pronumele din propoziţia: Se citea atâta tristeţe în frumoşii-i ochi" este: a) at. adj.; b) at. pron. genit.; c) at. pron. în Ac; d) ci; e) at. pron. în D. 394. Cuvântul subliniat din exemplul: Înclinarea băiatului spre cercetare este: a) at. subst. prep.; b) cl; c) cs; d) ci; e) cm. 395. În propoziţia: Vecinul a mai luat şi ceva de băut pe deasupra, cuvântul subliniat este: a) ci; b) at. verb; c) cs; d) cd; e) at. subst. prep. 396. În exemplul: A insistat să meargă la şcoală şi David Creangă din Pipirig, bunicul său, cuvântul subliniat este: a) apoziţie; b) cl; c) at subst. prep.; d) ci; e) sb. 397. În enunţul: Eu eram bucuros, el amărât există: a) două pred verb.; b) un pred. nom. cu nume pred. multiplu; c) un pred. verb. şi unul nom.; d) două pred. nom.; e) un pred. nom, un at. adj. 63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 398. În propoziţia: Vă puteţi întoarce mâine, predicatul este: a) vă puteţi; b) vă puteţi întoarce; c) puteţi întoarce; d) întoarce; e) puteţi. 399. În enunţul: Copii erau ajutaţi şi îndrumaţi de părinţi sunt: a) două pred. verb.; b) două pred. nom.; c) un pred. nom. cu nume pred. multiplu; d) un pred nom şi unul verbal; e) un pred. verb. şi unul nom. 400. Numele predicativ din propoziţia: Era aproape cât Ceahlăul de înalt este: a) aproape; b) înalt; c) cât Ceahlăul; d) de înalt; e) cât. 401. Predicatele din propoziţiile: Atunci el nu mai era de faţă, era altundeva., sunt: a) nu era de faţă – predicat nominal; era- predicat verbal; b) era- era-predicat verbal; c) era- predicat verbal; era altundeva- predicat nominal; d) era de faţă , era altundeva– predicate nominale; e) era mai de faţă, - era altundeva- predicate verbale; 402. Cuvântul subliniat din propoziţia: Îl ajută totdeauna când e la strâmtoare., este: a) cl; b) nume predicativ; c) cm; d) cz; e) ci; 403. Cuvintele subliniate din exemplul: Frică (1)să nu-i fie nimănui (2), sunt: a) 1 cd în Ac; 2 ci în D; b) 1 sb în N; 2 ci în G; c) 1 sb în N; 2 ci în D; d) 1sb în N; 2 nume pred. în D; e) 1 nume pred. ăn Ac, 2 ci în G. 404. În propoziţia: Stătea acolo cu o mână ţinând larg deschisă uşa maşinii., cuvântul subliniat este: a) cm; b) ct; c) at. adj; d) at. verb; e) cl;
64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 405. În exemplul …mă ducea spre direcţia întreruptă (1) de imaginaţia mea, la o întâlnire (2) cu prietenii. , cuvintele subliniate sunt: a) 1 cz; 2 ci; b) 1 ci; 2 cl; c) 1 ci; 2 ct; d) 1 cm; 2 cl; e) 1 c ag. 2 ct; 406. Cuvântul subliniat din exemplul: E mult de-atunci, e o veşnicie., este: a) sb; b) cd; c) nume pred.; d) ct; e) cm; 407. Cuvântul subliniat din exemplul: Erau prieteni din studenţie., este: a) at. subst prep.; b) ct; c) cm; d) ci; e) nume pred.; 408. Cuvântul subliniat din exemplul: Ar fi strâns de gât pe oricine pentru dânsul., este: a) cs – pron. pers.; b) ci – pron. pers. de întărire; c) ci – pron. pres; d) cs – pron. de politeţe.; e) cd – pron. pers.; 409. Predicatele din fraza: Era adevărat (1) că era apreciat (2) de toţi., sunt: a) 1,2 pred. nom.; b) 1,2 pred. verb.; c) 1 pred. verb.; 2 pred. nom.; d) 1 pred. nom.;2 pred. verb.; e) 1 era- pred. verb., adevărat- cm; 2 pred. verb.; 410. Cuvântul subliniat din exemplul: „Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă…”, este: a) at. adj. – adj. pron. relat.; b) at. pron. – pron. relat.; c) ci – adj. pron. relat.; d) ci – pron. relat.; e) cd – pron. relat.; 411. Cuvintele subliniate din exemplul: A spus adevărul doar cel care a fost acolo., sunt: a) cel – sb – pron. demonstrativ; care – sb – pron relat.; b) cel – at. adj. – adj. pron. demonstrativ; care – sb – pron relat.; c) cel – sb – pron. demonstrativ; care – nume pred. – pron relat.; 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cel – sb –adj. pron. demonstrativ; care – atr. adj. – adj. pron relat.; e) cel care – sb. pron. relat. compus. 412. De din exemplul: Am citit cartea de mi-ai recomadat-o., este: a) at. adj. - pron. rel.; b) cd – pron. relat.; c) at. pron. – pron. relat.; d) ci – pron. relat.; e) ci – adj. relat.; 413. Cuvintele subliniate din exemplul: „Cât de frumoasă te-ai gătit, naturo, tu ca o virgină.”, sunt: a) at. adv. - locuţ. adv.; b) at. adj. – locuţ. adj.; c) at. adv. – adv. cu prep.; d) cm – adv. cu prep.; e) cm – locuţ. adv.; 414. Subiectul din exemplul: „Cât de frumoasă te-ai gătit, naturo, tu ca o virgină.”, este: a) inclus; b) subînţeles; c) naturo; d) nedeterminat; e) tu; 415. Cui din exemplul: Nu ştiu a cui fată eşti., este: a) at.pron. genit.; b) at.pron. în D.; c) ci – în D; d) ci – în G; e) sb. În G; 416. Cui din exemplul: Hai cu toţi pe la casa cui ne are., este: a) sb în D; b) sb în G; c) ci – în D; d) ci – în G; e) at. pron. genit.; 417. Cui din exemplul: Oferim cadouri şi flori cui ne e drag., este: a) sb în G; b) at. pron. în D; c) sb în D; d) ci – în D; e) ci – în G;
66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 418. Ce din exemplul: Dar ştie acel ce(1) ………pasul şi a pus/ De-i alb ori e negru ce (2)- mparte.”,este: a) 1.2 cm; b) 1,2 cd; c) 1 at. adj., 2 sb.; d) 1,2 sb.; e) 1 sb, 2 cm; 419. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu ştiu de ce om să mă feresc., sunt: a) ci; b) cz; c) cd; d) at. pron.; e) at. adj; 420. Cuvintele subliniate din exemplul: A ştiut tot(1) ce (2) l-a întrebat. sunt: a) 1 cd - pron. nehot., 2 cd - pron. relat.; b) 1 cm - adv, 2 cd - pron. nehot.; c) cm - adj., 2 ci – pron. relat.; d) 1 cd – adj, 2 ci - pron. relat; e) 1,2 cd – adv. ; 421. Cum din exemplele: 1 Ştiam cum eşti. 2 Ştiam cum ai aflat. 3 Cum intrară în clasă se şi aşezară. are funcţia sintactică de: a) 1,2,3 ct; b) 1 nume pred.; 2 cm; 3 fără funcţie; c) 1,3 cm; 2 nume pred.; d) 1 nume pred.; 2 cm; 3; ct; e) 1, 3 ct; 2 cm; 422. Cuvântul subliniat din exemplul: Casa de pe acoperişul căreia te-am privit cândva, a dispărut., are funcţia sintactică de: a) at. adj; b) cl; c) at. pron.genitiv.; d) at. pron. în D; e) at. adj în D; 423. Cuvântul subliniat din exemplul: Să le laşi şi timpul de răsuflare., este: a) cs; b) ci; c) cm; d) at. subst. prep.; e) ct; 424. Predicatul din propoziţia: Nu mi-am putut da seama de cele întâmplate., este: a) nu mi-am putut ; b) nu mi-am putut da; c) am putut da seama; d) mi-da seama; e) nu am putut ;
67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 425. Predicatul din propoziţia a doua: Nu este un om de care să se poată agăţa învinuirile. , este: a) să poată; b) să se poată; c) agăţa; d) să se poată agăţa; e) se… agăţa; 426. În exemplul: Mai e vorbă! cuvintele se analizează: a) mai e – pred. nom.; vorbă – cd; b) mai e – pred. verb.; vorbă – sb; c) mai e – pred. nom.; vorbă – sb;; d) e – pred. verb.; vorbă – cm; e) mai e vorbă – pred. nom.; 427. Subiectul din propoziţia: Mi-a fost penibil. este: a) inclus; b) nedeterminat; c) nu are subiect; d) subînţeles ; e) penibil; 428. Ce din exemplul: Ştiam cu toţi ce-l aşteaptă. este: a) at. adj.; b) cd; c) at. pron.; d) sb.; e) cm; 429. În exemplul Nu era beat, ci numai cu chef. există: a) două pred. nominale; b) două pred. verb.; c) unul nominal şi altul verbal; d) un pred nominal cu nume pred. multiplu; e) un pred. nom. şi un complement de mod; 430. Interjecţiile din exemplele: 1 El poc! Una în spate. 2 El poc! îmi mai dădu una. au funcţia de: a) 1,2 cm; b) 1,2 pred. verb.; c) 1,2 nu au funcţie; d) 1 pred, 2 fără funcţie; e) 1 pred., 2 cm; 431. Cuvântul subliniat din exemplele: În zilele astea este nevoie de mulţi bani. este: a) sb.; b) nume pred. ; c) cd; d) cm; e) ci ; 68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 432. Cuvântul subliniat din propoziţia: Nu-i mai ajunge nimic., este: a) cd ; b) sb.; c) nume pred.; d) cm; e) cz; 433. Cuvântul subliniat din exemplul: Este dinadins aici ca să mă supere. are funcţia sintactică: a) nume pred.; b) cm; c) cs; d) cz; e) cd; 434. Pentru asta din exemplul: Vreau să învăţ şi pentru asta am venit. este: a) ci – locuţ. pron.; b) cz – pron. demonstr. cu prep.; c) cz – locuţ. adv.; d) cs – locuţ. adv.; e) cs – locuţ. pron. ; 435. În propoziţia Temându-ne de viscol ne-am adăpostit acolo., cuvântul subliniat este: a) ct; b) cm; c) ci; d) at. verb.; e) cz; 436. În exemplul: „Frunzele alunecă foşnind” cuvântul subliniat este: a) cm; b) ct; c) cz; d) cs ; e) ci; 437. În exemplul: „Mergând voios la Plevna cu drag s-o cucerească” cuvântul subliniat este: a) ci – subst. cu prep.; b) cm – locuţ. adv.; c) cz – adj. cu prep.; d) cm – adj. cu prep.; e) cs – locuţ. adv. ; 438. Cuvântul subliniat din exemplul: El este cel mai bun din clasa noastră. este: a) cl; b) ci; c) cm; 69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) nume pred.; e) at. subst. prep; 439. Cuvintele subliniate din propoziţia: Abia se ridică, trudindu-se. sunt: a) ct; b) cz; c) ci; d) cm; e) sb; 440. Cuvintele subliniate din propoziţia: Suflă prin ea vânturile iernii. sunt: a) ci; b) cm; c) cz; d) cd; e) cl; 441. Relativul din fraza: Am vizitat satul în care m-am născut. are funcţia sintactică de: a) cl – pron. relat. cu prep.; b) ci – pron. relat. cu prep.; c) at. pron – pron. relat. cu prep.; d) at. adj. - adj. pron.; e) cl – adj. pron.; 442. Cuvintele subliniate din exemplul: Să nu crâcnească de ce se văzuse acolo. sunt: a) ci; b) sb; c) cd; d) cz; e) cs; 443. În propoziţiile: Suntem de partea lor. În scurta-i viaţă a câştigat datorită lui., pronumele personal are în ordinea propoziţiilor funcţiile sintactice: a) ci, at. pron., ci; b) at. pron., ci, nume pred.; c) nume pred., at. pron., ci; d) nume pred.,ci, at. pron.; e) ci, nume pred., at. adj.; 444. În propoziţia: Noi toţi suntem de partea binelui., cuvântul subliniat este: a) ci; b) nume pred. în D; c) cm; d) nume pred. în G; e) at. subst. genit.; 445. În enunţul: Doi dintre cei zece erau mai înalţi ca mine. , este: a) at. adj; b) ci; 70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) at. pron.; d) apoz.; e) at. subst. prep; 446. În propoziţia: Lumea de azi (1) e atacată de forţe (2) obscure., cuvintele subliniate sunt: a) 1 at. adv., 2 c.ag.; b) 1,2 at. subst.; c) 1 at. subst., 2 c. ag.; d) 1at. adv., 2 ci; e) 1 at. adv., 2 cz; 447. Cuvintele subliniate din propoziţia: Contractul de muncă este garantat de legiuitori., sunt: a) ci; b) cz; c) cm; d) c. ag.; e) at. subst. prep.; 448. Cuvintele subliniate din propoziţia: Salariul este asigurat prin lege., sunt: a) c. ag.; b) cm; c) ci; d) nume pred.; e) cz; 449. În exemplul: S-a dat o hotărâre (1) atacabilă de jurişti (2)., cuvintele subliniate sunt: a) 1 cd, 2 c.ag; b) 1 cd, 2 ci; c) 1 sb, 2 c. ag.; d) 1 sb. 2 cm; e) 1 sb.,2 cz; 450. În exemplul: S-a îngrozit la aflarea adevărului., cuvântul subliniat este: a) ct; b) cm; c) ci; d) cz; e) cl; 451. În propoziţia: Mă plictisesc de moarte., cuvintele subliniate sunt: a) cz; b) ci; c) cs; d) cd; e) cm; 452. Cuvintele subliniate din exemplul: Iei pe umeri alta., sunt: 71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) cd; b) cl; c) ci; d) cm; e) cz; 453. Subiectul din propoziţia: „Codrule, Măria Ta ţi s-a uscat frunza”, este: a) frunza; b) subînţeles; c) codrule; d) Măria Ta; e) Codrule, Măria Ta; 454. Cuvintele subliniate din exemplul: Şi mi-e ruşine (1) şi mi-e greu (2) că scoală satu-n capul meu., sunt: a) 1 sb, 2 nume pred.; b) 1,2 nume pred.; c) 1 cd, 2 nume pred.; d) 1cd, 2 cm; e) 1, 2 cm; 455. Cuvintele din exemplul: Nimic din ceea ce a devenit frumos nu-i mai aparţine., sunt: a) ci; b) at. pron.; c) sb.; d) cd; e) nume pred.; 456. Subiectul din propoziţia: Toamna se înserează devreme., este: a) subînţeles; b) nu există; c) nedeterminat; d) inclus; e) toamna; 457. Cuvintele subliniate din exemplul: 1 A fost sancţionat pentru absenţe. 2 Se pregăteşte pentru nuntă., sunt: a)1,2, ci; b) 1,2, cz; c) 1,2, cs; d) 1 cz, 2 cs; e) 1 cz, 2 ci; 458. Relativul din fraza: Ştiam perspicacitatea cu care i se refuză bărbatului orice detaliu., are funcţia sintactică: a) atr. pron.; b) atr. adj.; c) cm; d) cd; 72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) ci; 459. Relativul din fraza:A cerut un amănunt care l-ar lămuri asupra situaţiei lui., este: a) sb.; b) at. adj.; c) at. pron.; d) cd; e) cz; 460. Cuvântul subliniat din exemplul: Era prins de îndoială., este: a) cz; b) ci; c) c. ag.; d) cm; e) cd; 461. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu ştia ce (1) era mai greu de explicat (2)., sunt: a) 1 cd, 2 nume pred.; b) 1 sb, 2 ci; c) 1 sb., 2 nume pred; d) 1 sb, 2 cm; e) 1,2 cd; 462. Cuvintele subliniate din exemplul: Era un om plin de viaţă şi cu sufletu-i vesel în ochi., sunt: a) cm, ci; b) cm, at. adj.; c) ci, ci; d) ci, at. pron. în D; e) c. ag., at. pron. în D; 463. Cuvintele subliniate din exemplul: Ce înseamnă aceste slove nu ştia nimeni., sunt: a) cd, cd; b) sb., nume pred.; c) sb, cd; d) cd, nume pred.; e) nume pred., sb.; 464. Subiectul predicatului începea din fraza: „Un copil de se răstea la el, începea săi tremure barba, să-i bată inima.”, este: a) un copil; b) barba, inima; c) subînţeles; d) nedeterminat; e) să-i tremure barba, să-i bată inima;
73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 465. Ce din fraza: Ai aflat şi tu acum ce e păcatul., este: a) nume pred.; b) sb.; c) cd; d) at. pron.; e) at. adj.; 466. Cuvântul subliniat din exemplul: Copilul meu este totul pentru mine., este: a) cd – pron. nehot.; b) sb.- subst.; c) nume pred. – subst.; d) nume pred. – adj.; e) cm – adv.; 467. În fraza: A fost închis ucigaşul de spaima căruia tremura tot satul., cuvântul subliniat este: a) at. adj.; b) cz; c) at. pron. în D; d) at. pron. genit.; e) at. pron. prep.; 468. Predicatul din propoziţia: Faptele lui sunt mai greu de explicat., este: a) sunt; b) sunt greu; c) sunt mai greu; d) sunt mai greu de explicat; e) sunt de explicat; 469. În exemplul: Nu-i vina(1)ta ce-i vina (2) mea., substantivul vina este: a)1, 2 cd; b) 1, 2 sb.; c) 1 nume pred., 2 sb.; d) 1 sb, 2 nume pred.; e) 1, 2 nume pred.; 470. Substantivul groază din exemplul: Mi-e tare groază de cutremur., este: a) sb.; b) cd; c) nume pred.; d) cm; e) ci; 471. Partea de propoziţie precedată de fără din exemplele: 1 Vorbeşte fără a se teme. 2 Era un om fără servici. 3 Va veni, fără îndoială., este: a) 1, 2, 3 cm; b) 1, 3 cm, 2 at. subst.; c) 1 cm, 2 ci, 3 nume pred.; d) 1 cm, 2 at. subst prep., 2 pred. verb.; e) 1, 3, pred. verb., 2 at. subst. prep.; 74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 472. În propoziţia: Nu-i convine nimănui ocuparea ţării de străini., cuvântul subliniat este: a) ci; b) c. ag; c) at. subst. prep.; d) cz; e) cm; 473. În propoziţia: N-a fost din motive personale., cuvintele subliniate sunt: a) ci; b) cm; c) nume pred.; d) cz; e) cm; 474. Cuvintele subliniate din exemplul: Pe scări i-a venit rău de mirosul urât ., sunt: a) sb.; b) cd; c) ci; d) cm; e) cz; 475. În exemplul: Mâinile îi păreau a fi nespălate., cuvintele subliniate sunt: a) nume pred.; b) pred. verb.; c) pred. nom.; d) cd; e) cm; 476. Cuvintele subliniate din exemplul: Şi tu o să capeţi cu această ocazie patima risipei., sunt: a) cm; b) ct; c) ci; d) cz; e) cs; 477. În exemplul: Aflând de dezastrul pe care l-a provocat a plecat imediat., cuvântul subliniat este: a) ct; b) cm; c) cz; d) ci; e) cs; 478. Cuvântul subliniat din propoziţia: A apelat la toţi cunoscuţii în speranţa aflării adevărului., are funcţia sintactică: a) cz; b) cm; 75
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) ci; d) cs; e) ct; 479. Predicatul propoziţiei principale din fraza: Cea mai concludentă dovadă pentru el că nu este vinovat este faptul că atunci nu era în localitate., este: a) cea mai concludentă este; b) dovadă este; c) este; d) cea mai concludentă dovadă este; e) este faptul; 480. În exemplul: De data asta, tăietura de la mână era de două ori mai profundă., cuvintele subliniate sunt: a) cm; b) cz; c) nume pred.; d) atr. adv.; e) atr. adj.; 481. Cuvântul subliniat din exemplul: I s-a scăzut nota pentru o greşeală minoră., este: a) ci; b) cz; c) cs; d) cm; e) at. subst. prep.; 482. Cuvintele subliniate din exemplul: La un moment dat toţi sunt cred că sunt gata de sacrificiul suprem., sunt: a) cd; b) sb; c) ci; d) cs; e) cm; 483. Funcţia sintactică a pronumelor din exemplele: 1 De teama cui fuge el? 2 Numele căruia nu e pe listă? 3 În numele cui ai venit la mine? este: a) 1 2 3 – at. adj.; b) 1 2 3 – at. pron.; c) 1 2 3 – ci; d) 1 2 – at. pron., 3 - ci; e) 1 3 – ci, 2 – at pron. genit.; 484. Predicatul subordonatei din fraza: „Şi dac-a fost peţită des/E lucru tare denţeles.”, este: a) e; b) e tare; c) e lucru tare; d) e de-nţeles; 76
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) e lucru; 485. În care dintre propoziţii există circumstanţiale de scop? 1 Umblă după cerşit. 2 A obosit după efortul depus. 3 A venit în peţit. 4 A plecat în grabă. a) în 1 şi 3; b) în 1, 3, 4; c) în toate; d) în nici una. e) în 1, 2; 486. În care dintre propoziţii există circumstanţiale de cauză? 1 Plânge de frică. 2 S-a lăsat de tutun. 3 A obosit cu nunta. 4 Râde de fericită. a) în toate; b) în 1, 3, 4; c) în 1, 4; d) în 2, 3; e) în nici una. 487. Cuvintele subliniate din propoziţia: A fost eliminat în urma numărului mare de absenţe., sunt: a) ct; b) ci; c) cz; d) cm; e) at. subst. genit; 488. Funcţia sintactică a cuvintelor precedate de prepoziţia prin din exemplele: 1 I-am transmis prin telefon. 2 Era prin mai. 3 Soarele pătrundea cu greu prin fereastră. , este: a)1, ,2, 3 ct; b) 1 cm, 2 ct, 3 cl; c) 1, 3 cl, 2 ct; d) 1, 3 cl, 2 nume pred.; e) 1, 3 cl, 2 cm; 489. Funcţia sintactică a cuvintelor precedate de prepoziţia pe din exemplele: 1 Stă pe gânduri. 2 S-a supărat pe tine. 3 Colocviul s-a amânat pe săptămâna viitoare. 4 „Pe umeri pletele-i curg râu”, este: a) 1, 2 cm, 3 ct, 4 cl; b) 1, 2, 3, 4 -ci; c) 1 face parte din locuţ.verb., 2 ci, 3ct, 4 cl; d) 1, 4 cm, 2 ci, 4 cl; e) 1 cm, 2 cd, 3 ct, 4 cl; 490. Funcţia sintactică a cuvintelor precedate de prepoziţia din din exemplele: 1 El este din Vrancea. 2 Din cele spuse de el nu reiese adevărul. 3 Zgomotul se aude din depărtare până aici. 4 A făcut-o din greşeală. , este: a) toate ci; b) toate cl; c) 1, 3 cl; 2, 4 ci ; 77
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1, 3 cl; 2 ci; 4 cz; e) 1, 2, 3, cl; 4 cz; 491. Cuvintele subliniate din exemplele: Era mai bucuros de moarte (1) decât de umilire (2)., sunt: a) 1,2 ci; b) 1,2 cz; c) 1 ci, 2 cz; d) 1 cz, 2ci; e) 1 ci, 2 cm; 492. Cuvintele subliniate din exemplul: Asta voia să fie o revoltă împotriva tatălui (1) său (2), care se întristă auzindu-l (3)., sunt: a) 1 at. subst. prep., 2 at. adj., 3 ct; b) 1 ci, 2 at. adj., 3 ct; c) 1 at. subst. în D, 2 at. pron., 3 at, verb.; d) 1 ci, 2 at. adj., 3 ct; e) at. subst. prep., 2 at. pron., 3 cm; 493. Cuvântul subliniat din exemplul: „Cugetă acum, iubite, de-i cinste pentru Răzvan/ O biată căpitănie.”, este: a) cd; b) sb.; c) nume pred.; d) apoz.; e) at. subst.; 494. Cuvântul subliniat din exemplul: Ce mai contează cearta lui dacă suntem împreună., este: a) cd; b) cm; c) sb.; d) cz; e) nume pred.; 495. În care dintre propoziţii există circumstanţiale de loc? 1 M-a întrebat unde te-ai dus? 2 Unde viscoleşte prea tare n-ai mai venit. 3Din spusele lui n-a reieşit nimic clar. 4 Plecarea din oraş s-a făcut în grabă. a) în toate; b) în nici una; c) în 1, 2; d) în 1; e) în 1, 4; 496. Funcţia sintactică a substantivelor din propoziţia: Propunerea lui în consiliul profesoral a fost o idee bună., este: a) sb, cl, cm; b) sb., ci, cd; c) nume pred., at. subst. prep., sb; d) cd, cl, nume pred.; 78
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) sb, at. subst. prep., nume pred.; 497. În care propoziţii există circumstanţiale de cauză? 1 Frunzele au fost mâncate de gândaci. 2 Moşneag albit de zile grele; 3 Răspunsul ei este de netăgăduit. 4 Se teme de lupi. a) în 2; b) în 1, 2; c) în toate; d) în nici una; e) în 1; 498. Cuvântul subliniat din fraza: N-au înţeles de ce se plictiseau atâta la spectacol. este: a) cz; b) ci; c) sb; d) cs; e) cd; 499. Funcţia sintactică a cuvintelor precedate de prepoziţia după din propoziţiile: 1 A fost înmormântat după datină. 2 Îmi era rudă după soţie; 3 După excursie era obosit. 4 Umblă după câştig. , este: a) în 1, 2 cm; în 3, 4 ct; b) în 1, 2, 4 cm; 3 ct; c) în 1, 2 cm; în 3, 4 ci; d) în 1, 2 cm; în 3 c t; 4 cs; e) în 1 cm; în 2 at. subst. prep.; în 3 ct, în 4 cs; 500. Cuvântul subliniat din exemplul: Nu e de glumit să greşeşti le examen. a) nume pred.; b) cd; c) ci; d) cz; e) cm;
79
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. În propoziţia: De vânzare ţi-e pupăza, cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: a) nume pred; b) cs; c) cm; d) cd; e) ci. 2. Predicatul din exemplul: Numai scriitor n-aş putea deveni niciodată este: a) na-ş putea deveni; b) n-aş putea; c) n-aş putea niciodată; d) n-aş putea deveni scriitor; e) n-aş putea numai. 3. Cuvintele subliniate din propoziţia: I se întâmplă şi lui vreo nenorocire sunt: a) adj. cm, subst.-sb; b) adv. cm, subst.-sb; c) adj. pron. nehot-at.adj, subst.-sb; d) adv. at.adv.-subst.sb; e) adj.pron.nehot-at.adj, subst-cd. 4. În propoziţia: Contrar aşteptărilor, s-a descurcat extraordinar, cuvintele subliniate sunt: a) cm; b) ci; c) cdţ; d) cv; e) cd. 5. Cuvintele subliniate din propoziţia: Te bătea la palme pentru cea mică mişcare sunt: a) ci; b) cs; c) cm; d) cdţ; e) cz. 6. Predicatul din propoziţia: E de asemenea la fel de sigur este: a) e sigur; b) e la fel; c) e; d) e la fel de sigur; e) e de asemenea. 7. În propoziţia: Li se vedea trupul sfrijit de muncă grea, cuvântul subliniat este: a) c.ag; b) cz; c) ci; d) cm; 2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) cdţ. 8. Cuvântul subliniat din enunţul: Îmi venea să urlu de singurătate este: a) ci; b) cz; c) cm; d) ct; e) cdţ. 9. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 În locul lui s-a aşezat altcineva 20 În locul lui n-aş fi venit sunt: a) 10, 20 cl; b) 10, 20 cdţ; c) 10 cl-subst. cu prep., 20 locuţ. prep. - fără funcţie sintactică; d) 10, 20 locuţ.prep-- fără funcţie sintactică; e) 10 cdţ, 20 cl. 10. În exemplul: Să faci cum ţi-am spus, altminteri mă supăr, cuvântul subliniat este: a) ct; b) cm; c) cz; d) cdţ; e) cs. 11. În propoziţia: În locul tău, aş sta acasă, cuvintele subliniate sunt: a) ccl; b) în locul - ccl, tău - at.adj; c) în locul - locuţ.prep, tău -at.pron.prep. d) în locul - loc.adv. ccl, tău - at.adj; e) în locul tău - ccdţ. 12. În exemplul: În cazul unei nereuşite, încerc la altă facultate, cuvintele subliniate sunt: a) în cazul - cdţ -subst.cu prep., unei nereuşite - at.subst.genit.-subst; b) în cazul unei nereuşite -cdţ.-subst cu locuţ.prep. în G; c) în cazul unei nereuşite - ct subst cu locuţ.prep; d) în cazul - ct -subst. cu prep, unei nereuşite - at.subst.genuit; e) în cazul - cdţ - subst. cu prep, unei nereuşite - at.adj. 13. Cuvintele subliniate din propoziţia: În caz de pericol, arde! sunt: a) ci; b) cdţ; c) ct; d) ccz; e) ccm. 14. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 De vreme ce nu te-am chemat atunci de ce-ai venit 20 Dacă am nevoie de tine atunci te chem 3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 30 Când te chem, atunci să vii sunt: a) 10, 20, 30 ct; b) 10, 20, 30 cz; c) 10 cz, 20 ccdţ, 30 ct; d) 10, 20 cz, 30 ct; e) 10 cz, 20, 30 cdţ. 15. Cuvântul subliniat din propoziţia: Numai învăţând mereu ai avea şanse de reuşită este: a) cz; b) ct; c) cm; d) cdţ; e) ci. 16. În exemplul: Merg cu tine chiar cu riscul de a întârzia, cuvintele subliniate sunt: a) ci; b) cs; c) cm; d) cdţ; e) cv. 17. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Am venit împotriva voinţei mele 20 Suntem împotriva corupţiei 30 Sa ridicat împotriva adversarilor sunt: a)10 cv, 20 nume pred, 30 ci; b) 10, 30 cv, 20 nume pred; c) 10, 20, 30 cm; d) 10, 20, 30 ci; e) 10, 30 ci, 20 nume pred.; 18. Cuvintele subliniate din exemplul: Unde să macine omul în cazul că moara se închide? Sunt: a) ct; b) cdţ; c) at.subst.prep.; d) cm; e) ci. 19. În propoziţia: Azi cu tot dramatismul mişcărilor ei pe scenă, era tot urâtă, cuvintele subliniate sunt: a) ci; b) cm; c) cv; d) cdţ; e) cns. 20. Cuvântul subliniat din exemplul: Îşi zise că va vorbi negreşit cu Grigore Iuga este: 4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) nume pred.; b) pred. verb; c) ct; d) cm; e) ci. 21. Cuvântul subliniat din exemplul: Neştiind cum să se poarte cu lumea, n-o băga nimeni în seamă are funcţia sintactică de: a) cdţ; b) ct; c) cm; d) cv; e) ccz. 22. Cuvintele subliniate din propoziţia: E de-ajuns să urle un lup, ca să se adune toţi pentru pradă au funcţia sintactică de: a) cs; b) cz; c) ci; d) cm; e) cdţ. 23. În exemplul: Vom face dreptate, căpitani, căci pentru asta am venit în Moldova, cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: a) cz; b) cs; c) ci; d) cdţ; e) cm. 24. Cuvintele subliniate din exemplul: Are prea multă minte pentru a nu reuşi au funcţia sintactică de: a) cs; b) ci; c) cns; d) cm; e) cdţ. 25. În exemplul: Se iubeau aşa de tare ajungând să se căsătorească, cuvântul subliniat este: a) ct; b) ci; c) cm; d) cns; e) cs. 26. Cuvintele subliniate din propoziţia: Muncea până la epuizare sunt: a) ccl; b) ct; c) cs; 5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cns; e) ci. 27. În propoziţia: Mâncase prea mult pentru a nu se sătura, cuvintele subliniate sunt: a) cm; b) cs; c) cdţ; d) ci; e) cns. 28. În propoziţia: Răcnea atât la noi, spărgându-ne timpanele, cuvântul subliniat este: a) cns; b) cm; c) cs d) cz; e) ci. 29. De-a mai mare dragul din propoziţia: Cânta de-a mai mare dragul este: a) cm; b) cns; c) ci; d) cz; e) cdţ. 30. Cuvintele subliniate din propoziţia: De umezeală, obiectele de metal prindeau cocleli este: a) ci; b) cm; c) cz; d) cdţ; e) ct. 31. Cuvintele subliniate din propoziţia: Şi de atunci i-a mers lui Ciubuc numele de omu lui Vodă sunt: a) cz; b) ci; c) cdţ; d) ct; e) cm. 32. Predicatul din propoziţia: N-ai să te poţi obişnui cu viaţa asta este: a) n-ai; b) n-ai să te poţi; c) să poţi obişnui; d) să te obişnui; e) n-ai să poţi. 33. În propoziţia: Venise la el în dorinţa de a-i citi cartea, cuvintele subliniate sunt: a) cs; b) ci; 6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) cm; d) cdţ; e) cz. 34. Cuvintele subliniate din exemplul: Jură-mi-te pe ascuţişul paloşului tău sunt: a) cl; b) ci; c) cd; d) cm; e) cdţ. 35. Pronumele din propoziţia: Durere nespusă e bucuria de tine simţită este: a) at.pron; b) at.adj; c) cag; d) ci; e) cz. 36. Pronumele negativ din propoziţia: În vântul de nimeni stârnit hieratic Orientul te binecuvântează este: a) ci; b) cz; c) at. pron; d) cag; e) at.adj. 37. Predicatul din exemplul: Iubirea mea e atâta de curată este: a) e; b) e atâta; c) e atâta de; d) e atâta de c urată; e) e curată. 38. Cuvintele subliniate din enunţul: Manifestanţii au fost opriţi de un cordon de sergenţi sunt: a) cag; b) ci; c) cm; d) cz; e) cdţ. 39. Cuvintele subliniate din enunţul: Avea o obsesie de a se înconjura de oamenii pe care-i dispreţuia sunt: a) ci; b) cag; c) cm; d) cd; e) sb în Ac.
7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 40. În propoziţia: Ei sunt lepădaţi de oameni şi asemuiţi fiarelor, cuvintele subliniate sunt: a) ci; b) at.subst.prep; c) cag; d) cm; e) cz. 41. În exemplul: Moromete se apucă de legat snopi, cuvântul subliniat este: a) cs; b) ct; c) at.adj; d) ci; e) at,verb. 42. Cuvântul subliniat din exemplul: Sunt capabil de orice laşitate, numai să nu mor, are funcţia sintactică de: a) cag; b) cm; c) cv; d) cz; e) ci. 43. În propoziţia: Ţăranul se minună de iuţeala cuconaşului, cuvântul subliniat este: a) ci; b) cag; c) cm; d) ccz; e) cd. 44. În propoziţia: Mine ca la Roşia-Montana pline de văgăuni, nu mai sunt în toată lumea, cuvântul subliniat este: a) cag; b) ci; c) cm; d) cz; e) cdţ. 45. Cărora din fraza: Sunt oamenii cărora trebuie să le impui să nu te cunoască, are funcţia sintactică de: a) at.pron.genit; b) at.pron. în D; c) ci în D; d) ci în G; e) at.adj. 46. Pentru toate din exemplul: Peste un an Mitru le-a mulţumit frumos pentru toate, are funcţia sintactică de: a) cm; b) cs; 8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) cz; d) ci; e) cdţ. 47. Relativele din fraza: Caută la ce răspunde omul, dar uită-te mai ales la ce întreabă sunt: a) ci, ci; b) cd, ci; c) ci, cd; d) cd, cl; e) cd, cd. 48. Cuvântul subliniat din exemplul: Când sfârşi de citit, Toma se întoarse către uriaş este: a) cd; b) ci; c) cm; d) cz; e) cs. 49. Cuvintele subliniate din exemplul: Ella a zis c-aşa e voia ei, să audă o cântare ca aceea de la secere sunt: a) at.adj., at.adj; b) at.pron., at.pron; c) at.pron., at.adj; d) at.adj., at. pron; e) at.pron., cm. 50. Cuvântul subliniat din exemplul: „ … cu mila lui Dumnezeu domn pământului Moldovei” este: a) at.subst.genit; b) ci în G; c) at.subst. în D; d) ci în D; e) apoz. În D. 51. Cui din exemplul: Lumea e-a cui o înţelege cu gândul este: a) at.pron.genit; b) num.pred; c) ci; d) sb în G; e) at,adj. În G. 52. Cuvintele subliniate din exemplul: Sunt şi de aceea care cred încă în zâne sunt: a) nume pred; b) ci; c) cm; d) cd; e) sb.
9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 53. Cuvintele subliniate din exemplul: Cu toţii se îngrămădeau în odaie sunt: a) sb; b) cm; c) ci; d) cd; e) cs. 54. Cuvintele subliniate din exemplul: O broscuţă se bucură şi ea de răcoarea dimineţii sunt: a) cz; b) ci; c) cag; d) cm; e) at.subst.prep. 55. Cuvântul subliniat din exemplul: Sunt solitarul pustiilor pieţe este: a) sb; b) cd; c) nume pred; d) cm; e) apoz. 56. Cuvântul subliniat din exemplul: Vibra de amărăciunea de a nu fi înţeles este: a) ci; b) cm; c) cdţ; d) cd; e) cz. 57. Cuvântul din propoziţia: Căuta în mine o hotărâre care să fie pentru Otilia un adio sublim este: a) cm; b) cd; c) sb; d) atr.subst; e) nume pred. 58. Cuvântul subliniat din exemplul: …strigă Tomşa făcând mişcarea de nerăbdare este: a) at.subst.prep.; b) ci; c) cz; d) cs; e) cdţ. 59. De-aceea din exemplul: Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul / Şi de-aceea tot ce mişcă-n …. / Mi-e prieten numai mie …” este: a) ci; b) cz; c) cs; 10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cns; e) fără funcţie sintactică. 60. Predicatul din propoziţia: A rămas cerul fierbinte şi gol este: a) a rămas; b) cerul a rămas; c) a rămas fierbinte şi gol; d) a rămas gol; e) cerul a rămas fierbinte. 61. Cuvântul fierbinte din exemplul: A rămas cerul fierbinte şi gol, are funcţia de: a) at.adj.; b) at.adv.; c) cm; d) nume pred.; e) cd. 62. Cuvintele subliniate din exemplul: A fi clasic înseamnă a păstra tradiţia sunt: a) sb, cd; b) cd, cd; c) cd, nume pred.; d) sb, cm; e) sb, nume pred. 63. Cuvintele subliniate din exemplul: Domniţa intră podidită de plâns în iatacul ei de cleştar sunt: a) cag; b) cz; c) ci; d) cm; e) cdţ. 64. Cuvintele subliniate din exemplul: Altul este al tău suflet sunt: a) sb, at.adj; b) nume pred., at.adj.; c) cm, at.adj; d) cd, at.adj; e) nume pred., at.pronom. 65. În propoziţia: Spre a se încredinţa de supunerea tânărului, Otilia se aşeză pe canapea foarte aproape de el, cuvintele subliniate sunt: a) ci; b) cz; c) cs; d) cdţ; e) cns. 66. În exemplele: 10 Vino cu taxiul, altfel întârziem 20 El e altfel 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 30 Încearcă şi altfel, cuvintele subliniate sunt: a) cm; b) cdţ; c) fără funcţie sintactică; d) 10 cdţ, 20 nume pred., 30 cm; e) 10 cdţ, 20, 30 cm. 67. În frazele: 10 Dacă vii tu, atunci merg şi eu 20 Când ajungi la mine, atunci îţi spun. cuvintele subliniate sunt: a) 10, 20 cdţ; b) 10, 20 ct; c) 10 ct, 20 cdţ; d) nu are funcţie sintactică; e) 10 cdţ, 20 ct. 68. Cuvintele subliniate din exemplul: Am fost în pădure la cules bureţi sunt: a) cs; b) ci; c) cl; d) cm; e) cns. 69. Cuvântul subliniat din exemplul: Nu cer sprijinul nimănui este: a) ci în D; b) at.pron.genit.; c) at.pfron.adj; d) at.pron. în D: e) ci în G. 70. Relativul din fraza: Uite podul căruia îi lipseşte balustrada are funcţia sintactică de: a) at.pron.genit; b) at.pron. în D; c) ci în D; d) ci în G; e) sb în D. 71. Predicatul din propoziţia: El este un om de ispravă este: a) este; b) este om; c) este de ispravă; d) este un om; e) este el. 72. Cuvântul subliniat din propoziţia: Inima lui e plină de milă este: a) cm; b) nume pred.; c) cz; d) cd; 12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) ci. 73. Cuvântul subliniat din exemplul: Privirile de farmec bete / Mi le-am întors către pământ este: a) ci; b) cz; c) at.subst.prep; d) cz; e) cag. 74. În exemplul: Iar tu de omor / Să nu le spui lor, cuvântul subliniat este: a) cd; b) ci; c) cm; d) cz; e) cdţ. 75. Ţi din exemplul 10 Ţi-am admirat fotografia 20 Ţi-am adus o fotografie este: a) 10 ci în D, 20 ci în D; b) 10 ci în G, 20 ci în G; c) 10 at.pron. în D, 20 ci în D; d) 10 ci în D, 20 at.pron. în D; e) 10 at.pron. în D, 20 ci în D. 76. În propoziţia: Suntem, după nevoie şi lacrimă şi dinte, cuvântul subliniat este: a) ct; b) cm; c) ci; d) cdţ; e) cz. 77. Verbul subliniat din propoziţia: Eram acolo pentru a căpăta voie să nu mă fac popă are funcţia sintactică de: a) ci; b) cz; c) cdţ; d) cm; e) cs. 78. Cuvântul subliniat din exemplul: Stăruind mult, îl vom putea convinge este: a) cdţ; b) cm; c) ci; d) cz; e) cv. 79. Cuvintele subliniate din exemplul: Chiar fără efort, a ieşit primul la concurs sunt: a) cm; 13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) cv; c) ci; d) cdţ; e) nume pred. 80. În fraza: Slăbiţi de foame, căzură şi dădură ochii peste cap, cuvântul subliniat este: a) cag; b) ci; c) cz; d) cm; e) at.subst.prep. 81. Predicatul din propoziţia: Îmi vei da ascultare întru toate este: a) vei da; b) îmi vei da; c) îmi vei da ascultare; d) vei da ascultare; e) vei da ascultare întru toate. 82. Predicatul din propoziţia: Li se făcea pe plac celor trei este: a) se făcea – pred. vb.; b) li se făcea – pred-verb.; c) li se făcea pe plac – pred.nom; d) făcea pe plac – pred. vb.; e) se făcea pe plac – pred.verb. 83. Cuvintele subliniate din exemplul: A fost abandonat de către cine i-a fost tată au funcţia sintactică de: a) sb, nume pred.; b) ci, nume pred.; c) nume pred., sb; d) ci, cd; e) sb, cm. 84. Relativul din fraza: Avea o gândire nouă apropiată de soarta lui de om tânăr, în faţa căruia stăteau deschise atâtea drumuri, are funcţia sintactică de: a) at.pron.genit; b) cl; c) at.pron. în D; d) at.adj. în G; e) at.adj. în D. 85. În fraza: Nu-şi dă seama ce e cu el şi cine e, relative sunt din punct de vedere sintactic: a) cd, sb; b) nume pred, nume preed; c) sb, nume pred; d) nume pred, sb; e) sb, sb. 14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 86. Cuvintele subliniate din exemplul: Parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie sunt: a) ci, ci; b) at.adj., ci; c) fără funcţie, cz; d) at.pron. în D, cz; e) at. Pron. În G, cz. 87. Cuvintele subliniate din exemplul: Plecarea celor trei în cauză nu era întâmplătoare sunt; a) cl; b) cs; c) cz; d) at.subst.prep.; e) at.adj. 88. Pronumele din propoziţia: Pentru mine numai două merţe de orz şi două de ovăz a dat tata este: a) ci; b) cs; c) cm; d) cz; e) cdţ. 89. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu l-a schimbat în cine ştie ce floare sunt: a) în floare -cm, cine ştie ce – at.pron.locuţ.pron; b) în floare –ci, cine ştie ce –at.adj.locuţ.adj; c) în cine ştie ce floare-cm; d) în cine ştie ce floare-ci; e) în floare-ci, cine ştie ce-prop.incidentă. 90. Cuvintele subliniate din exemplul: Întreaga soartă a lumii e dusă de-o mână de şireţi sunt: a) cag, at.subst; b) ci, at.subst.prep; c) at.adj. cag; d) at.subst.prep, cag; e) at.adj., ci. 91. Gerunziul din exemplul: Colora într-atâta gesturile lor, relevând un substrat de crispare este: a) ct; b) cm; c) cs; d) cns; e) at.verb 92. Cuvântul subliniat din exemplul: Era un proletar cumulând în el mai multe valori este: a) cm; 15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) cz; c) cdţ; d) at.adj.; e) at.adv. 93. În propoziţia: Vaporul spintecă netezişul apei aurit de cele din urmă raze ale soarelui sunt: a) cele din urmă –at.adj., de raze-cag; b) cele din urmă-cag, raze-ci; c) de cele din urmă-at.subst.prep, de raze-cag; d) de cele din urmă raze.ci; e) de cele din urmă raze-cz. 94. Mi din exemplul: Pleoapele-mi căzură grele peste ochi este: a) ci în D; b) at. pron. în D; c) ci în G; d) at.adj; e) în D. etic –fără funcţie sintactică. 95. În propoziţia: Se opriseră în ajun pentru odihna cailor, cuvântul subliniat este: a) ci; b) cz; c) cs; d) cm; e) cdţ. 96. În exemplul: Dorea să-i spună o vorbă de mângâiere, cuvântul subliniat este: a) at.adj.; b) cm; c) cs; d) at.subst.prep.; e) cz. 97. În propoziţia: A iubi înseamnă a găsi fericirea, cuvintele subliniate sunt: a) cd, cd; b) sb, nume pred.; c) sb, sb; d) nume pred, sb; e) sb, cd. 98. În propoziţia: Vede numai cusurile altora, cuvântul subliniat este: a) at.pron.genit; b) at.adj.; c) at.pron în D; d) ci în D; e) ci în G. 99. Cuvântul subliniat din propoziţia: Intrând pe poartă o zări pe Urcăneasa, soacra ei este: 16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) cm; b) ct; c) cdţ; d) cz; e) cv. 100. I din versurile: Blându-i sunet se împarte peste văi împrăştiet este: a) ci în D; b) ci în G; c) at.pron în D; d) at.pron în G: e) în Dativ etic – fără funcţie sintactică. 101. Predicatele din exemplele: 10 Părerile au fost împărţite 20 Cărţile au fost împărţite sunt: a) 10 pred.verb., 20 pred. nom.; b) 10, 20 pred.verb.; c) 10, 20 pred.nom.; d) 10 pred.nom., 20 pred.verb.; e) au fost -pred.verb., împărţite -cm; 20 pred.nom. 102. Cuvântul subliniat din exemplul: Supărându-se pe Radu n-a mai venit este: a) cd; b) ci; c) cz; d) cm; e) cdţ. 103. Cuvintele subliniate din propoziţia: Mă durea inima de mila lui, au funcţia sintactică de: a) cd, ci; b) cd, cz; c) sb, cz; d) sb, ci; e) sb, cm. 104. Relativul din fraza: Îl durea sufletul de ceea ce vedea este: a) sb; b) ci; c) cz; d) cd; e) cdţ. 105. În propoziţia: Călătoria lui la munte a fost de neuitat, cuvintele subliniate sunt: a) cl, cm; b) cl, ci; c) cl, nume pred.; d) at.subst.prep., cm; e) at.subst.prep., nume pred. 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 106. Cuvintele subliniate din exemplul: Mi-e lene să vin sunt: a) ci, sb; b) ci, cm; c) ci, cd; d) at.pron. în D - sb; e) at.pron. în D -cd. 107. În propoziţia: Clănţăne din dinţi de frig, cuvintele subliniate sunt: a) cm, ci; b) ci, cz; c) ci, ci; d) cm, cz; e) cl, ccz. 108. Cuvintele subliniate din propoziţia: Se va lupta din răsputeri pentru graţierea lui sunt: a) cz; b) ci; c) cs; d) cdţ; e) at.subst.prep. 109. În propoziţia: Mănâncă de speriat, cuvântul subliniat are funcţia sintactică de: a) cm; b) ci; c) cz; d) cns; e) cdţ. 110. Dintre toţi din propoziţia: El e cel mai bun dintre toţi, are funcţia sintactică de: a) ci; b) nume pred.; c) sb; d) cl; e) cm. 111. Al cui din exemplul: Al cui băiat eşti? este din punct de vedere sintactic: a) at.pron.genit.; b) adt.adj.; c) at.pron, în D; d) nume.pred.; e) ci. 112. În exemplul: El e pe punctul de a nu mai înţelege, cuvintele subliniate sunt: a) cm; b) nume pred.; c) ci; d) cd; e) cl. 18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 113. Predicatele din exemplele: 10 Veştile vor fi transmise şi recepţionate prin fax 20 Puterile lui sunt înzecite sunt: a) 10 pred.verb., pred.verb.; 20 pred.verb.; b) 10 pred.nominale, 20 pred.verb.; c) 10 pred.verb., pred.verb.; 20 pred. nominal; d) 10 pred.nominal cu nume pred. multiplu; 20 pred. nominal; e) 10 pred.nominal cu nume pred. multiplu; 20 pred.verb. 114. În propoziţia: S-a mâniat pe noi, cuvintele subliniate sunt: a) cd; b) cz; c) cm; d) cdţ; e) ci. 115. Cuvântul subliniat din exemplul: Păcat că nu vine este: a) sb; b) cd; c) cm; d) nume pred.; e) cz. 116. Pronumele din propoziţia: Plecarea de la voi va fi pe jos este: a) at.pron.prep.; b) at.adj.prep.; c) ci; d) cl; e) apoz. 117. În exemplul: Cartea a fost citită, conspectată şi restituită la timp, există: a) un predicat nominal cu nume pred. multiplu; b) trei predicate verbale; c) trei predicate nominale; d) un predicat verbal şi două predicate nominale; e) un predicat nominal şi două predicate verbale. 118. În propoziţia: Câţiva copii au fost trimişi pentru tratament la spitalul Fundeni, cuvintele subliniate sunt: a) ci; b) cz; c) cs; d) cl; e) cns. 119. În exemplul: Din neglijenţă atinsei o clapă necunoscută, cuvântul subliniat este: a) cm; b) ci; c) cdţ; 19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cz; e) cns. 120. Cuvintele subliniate din propoziţia; De pe urma ei a rămas ceva în artă sunt din punct de vedere sintactic: a) cl; b) nume pred.; c) cm; d) cz; e) ci. 121. În exemplul: N-am înţeles niciodată ce se întâmplase atunci în viaţa lui, cuvintele subliniate sunt: a) sb, at.pron.genit.; b) cd, at.pron.genit.; c) sb, at.pron. în D; d) sb, at.adj.; e) cd, at.pron. în D. 122. Gerunziul din exemplul: Plictisindu-se singur, îl ia la vânătoare şi pe văru-meu Sandu, are funcţia sintactică de: a) ct; b) cz; c) ci; d) cm; e) cdţ. 123. Cuvintele subliniate din exemplul: Nimeni nu era îngrijorat de soarta bateriei sunt: a) cm, ci; b) nume pred., cz; c) nume pred., ci; d) cm, cz; e) nume pred., cdţ. 124. În exemplul: Iar Vodă cuminţit şi mult îmblânzit a suspinat, aducându-şi aminte de tinereţi, cuvintele subliniate sunt: a) ct multiplu; b) cz multiplu; c) cm multiplu; d) at.adj. multiplu; e) nume pred. multiplu. 125. Cuvântul subliniat din exemplul: Avea ochii plini de lacrimi este din punct de vedere sintactic: a) cm; b) cag; c) cz; d) cdţ; e) ci. 20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 126. Cuvintele subliniate din exemplul: Geniul strategic al muştelor universului, la un loc, ar fi rămas neputincios faţă de cutremurul prăpăditor sunt: a) cm, ci; b) cl, ci; c) cl, cm; d) cv, ci; e) cv, cm. 127. În exemplul: Aici zac mulţi de-ai mei, iar mai încolo e casa în care m-am născut, cuvintele subliniate sunt: a) sb, at.adj.; b) at.pron.prep, cl; c) ci, cl; d) sb, cl; e) cd, cl. 128. Cuvintele subliniate din exemplul: Au murit într-o sărăcie mai mare decât aceea din ţară sunt: a) ci, cl; b) cm, cl; c) cm, at.subst.prep.; d) cz, at.subst.prep.; e) cz, cl. 129. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Primăvara îmi place mai mult decât alt anotimp 20 Primăvara renaşte vegetaţia sunt: a) 10 sb, 20 sb; b) 10 cd, 20 sb; c) 10 cd, 20 ct; d) 10 sb, 20 ct; e) 10 ct, 20 ct. 130. Cuvintele subliniate din exemplul: Scriitorul copilăreşte până la şcolarizare în casa din Humuleşti ce se vede până azi sunt: a) cns, cd; b) cns, sb; c) ct, at.adj.; d) ct, at.pron.; e) ct, sb. 131. Cuvintele subliniate din exemplul: Tu-mi aduci ce are să fie peste ani pe plaiul dezrobit de Tudor sunt: a) sb, cag; b) sb, ci; c) cd, ci; d) cd, cag; e) ci, cag.
21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 132. În exemplul; Zise cu un fel de mulţumire, rotindu-şi ochii asupra tuturora, cuvintele subliniate sunt: a) at.adv., ct; b) at.adj., ct; c) at.adj., cm; d) at.adj., at.verb.; e) at.adv., , at.verb. 133. În propoziţia: Stăpânirea romană în Dacia s-a instaurat prin violenţă, cuvântul subliniat este: a) ci; b) cz; c) cm; d) cdţ; e) csv. 134. În exemplul: Buzele-i sunt arse de sete, cuvintele subliniate sunt: a) ci, ci; b) ci, cag; c) ci, ci; d) at. pron. în D, cz; e) at. pron. în D, cag. 135. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Se scutură salcâmii de vânt 20 Se scutură salcâmii de frunze sunt: a) 10, 20 cz; b) 10, 20 ci; c) 10 cag, 20 ci; d) 10 cz, 20 at.subst.prep.; e) 10 cz, 20 ci. 136. În exemplul: Când am sosit amorţit de frig la Cocorăşti, îmi era frică să mă duc acasă, cuvintele subliniate sunt: a) cz, sb; b) cz, nume pred.; b) cag, sb; c) ci, cm; d) cz, cd; e) ci, nume pred. 137. Vi şi i din versurile; Blând tainele vi(1)le desface / din sânu-i(2) milostiva glie, sintactic sunt: a) 1, 2 ci; b) 1 ci, 2 at.pron. în D; c) 1, 2 at.pron. în D; d) 1 ci, 2 at.pron. în G; e) 1 at.pron. în D, 2 ci. 138. Gerunziul din exemplul: Dormind visase c-a plouat are funcţia sintactică de : 22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) cz; b) cdţ; c) ct; d) cm; e) ci. 139. Cuvântul subliniat din exemplul: Spre sărbătorirea deplinei mele biruinţi, aprinsei o ţigară, este: a) ci; b) cm; c) cz; d) cs; e) cns. 140. Gerunziul din exemplul: Sinan-Paşa, văzând retragerea românilor, a prins mai mult curaj, are funcţia sintactică de: a) cv; b) at.verb.; c) at.adj.; d) cdţ; e) cz. 141. Cuvintele subliniate din exemplul: Având nevoie de mai mult timp pentru cules murele, era cât pe-aci să-şi piardă oile, sunt: a) cs, nume pred.; b) cs, cm; c) at.subst.prep., nume pred.; d) at.verb., cm; e) ci, nume pred. 142. Pentru aceea din exemplul: Pentru aceea, el va tăbărî acolo cu oştile sale puind strajă în deosebite părţi, este: a) cz; b) cs; c) ci; d) cdţ; e) cv. 143. În versurile: Şi tot văzduhul era plin / De cântece ciripitoare, cuvintele subliniate sunt: a) at.pron., ci; b) at.adj., cag; c) at.adj., ci; d) at.adj., cz; e) at.pron., cz. 144. Cuvintele subliniate din exemplul: Trec furnici ducând în gură de făină marii saci, au funcţia sintactică de: a) ct, ci; b) cm, at.subst.prep.; 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) ct, at.subst.prep.; d) at.verb., at.subst.prep.; e) at.verb., ci. 145. Cuvintele subliniate din fraza: Prea bine! zise dascălul Clăiţă când află despre hotărârea lui Huţu, au funcţia sintactică de: a) pred.verb, cd; b) pred.verb., ci; c) cm, ci; d) nume pred., cd; e) nume pred. ci. 146. Cuvintele subliniate din propoziţia: E multă învăţătură în lume sunt: a) sb, cl; b) cd, ci; c) nume pred., ci; d) cd, cl; e) sb, cm. 147. Cuvintele subliniate din exemplul: Pentru mine ameninţarea lui e ca o bute goală ce se rostogoleşte sunt: a) cm, cd; b) nume pred., sb; c) nume pred., cd; d) cm, sb; e) nume pred., at.adj. 148. În propoziţia: Avea ochii cârpiţi de somn, cuvântul subliniat este: a) cag; b) ci; c) cz; d) cm; e) at.subst.prep. 149. Cuvintele subliniate din exemplul: Vom trăi chiar de-ar fi Crassus de zece ori mai tare, au funcţia sintactică de: a) cm, cm; b) ct, cm; c) nume pred., cm; d) cm, nume pred.; e) ct, num e pred. 150. Gerunziul din exemplul: O suflare de vânt, strecurându-se printre frunzişuri se stinse tânguios, are funcţia sintactică de : a) at.verb.; b) at.adj.; c) cm; d) cdţ; e) ct.
24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 151. În exemplul: Limba română este latina transmisă din tată în fiu, modificată de generaţiile succesive, cuvintele subliniate sunt sintactic: a) cm, cag; b) cm, ci; c) ci, cag; d) cm, cz; e) ci, cag. 152. În exemplul: Şi dezrădăcinând o stâncă ce-mi căzu la îndemână o răsturnai peste capătul priponului, cuvintele subliniate sunt: a) cm, cd; b) ct, sb; c) ct, cd; d) cm, sb; e) cz, sb. 153. În exemplul: Descoperim, fără a fi lingvişti, asemănările dintre limba română şi latină, cuvintele subliniate sunt: a) cm; b) cd; c) cv; d) ci; e) cdţ. 154. Cuvintele subliniate din versurile: A mea(1) e lacrima (2) ce(3)-n tremur / Prin sita genelor se frânge, sintactic sunt: a) sb, nume pred., cd; b) at.pron., nume pred., cd; c) sb, nume pred., sb; d) nume pred., sb, sb; e) sb, nume pred., at.pron. 155. În exemplul: Al meu e cântul ce-n pustie / Neputincioasa jale-şi plânge, cuvintele subliniate sunt: a) at.pron., ci; b) at.adj., ci; c) sb, at.pron. în D; d) nume pred., ci; e) nume pred., at.pron. în D. 156. Cuvântul subliniat din exemplul: Muza mea satirică v-a-nchinat de drag la toate / Câte-o strofă lirică, este: a) cz; b) ci; c) cm; d) cdţ; e) cs. 157. Cuvintele subliniate din exemplul: Vedeam Ceahlăul ... Un uriaş cu fruntea-n soare / De pază ţării noastre pus, sunt: 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) ci, cm; b) cs, at.adj; c) cs, cm; d) ci, at.adj.; e) cs, at.verb. 158. De aceea din exemplul: De aceea mătrăguna / A-nvăţat un brusture ..., este: a) ci; b) cs; c) cz; d) cdţ; e) cns. 159. În exemplul: Pot să mă îmbolnăvesc de dorul ei, cuvântul subliniat este: a) ci; b) cag; c) cdţ; d) cz; e) cm. 160. Cuvântul subliniat din exemplul: Stă frunza în codri ciulită / Să-i dea primejdia, glas este: a) nume pred.; b) cm; c) cd; d) apoz; e) sb. 161. În exemplul: Acolo sus e ferit de iscusinţa vânătorului, cuvântul subliniat este: a) ci; b) cag; c) cz; d) cs; e) cm. 162. Gerunziul din propoziţia: Apoi făcând câţiva paşi, se aşeză în jilţ, este: a) cm; b) ct; c) cdţ; d) cv; e) ci. 163. În exemplul: A fost luat în răspăr de babele satului pentru isprăvile făcute cu puşca, cuvântul subliniat este: a) cs; b) cdţ; c) cz; d) ci; e) cm.
26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 164. În exemplul: Icoană într-un altar s-o pui / La închinat, cuvântul subliniat este: a) cl; b) ci; c) cz; d) cs; e) cm. 165. Cuvântul subliniat din exemplul: Nenorocitul întinse mâinile spre milostenie a) cm; b) cz; c) cdţ; d) cl; e) ccs. 166. În exemplul: La nevoie, m-aş duce şi acolo, cuvântul subliniat are funcţia sintactică de : a) cdţ: b) ct; c) ci; d) cz; e) cs. 167. În exemplul: Fabula-i o pildă în care în locul omului vorbesc dobitoacele, cuvintele subliniate au funcţia de: a) cd, cl; b) nume pred., ci; c) nume pred., at.pron.; d) nume pred., at.adj.; e) cm, ci. 168. În versurile: Robul neputând, pe vremuri să crâcnească, căuta ascuns în pilde, ticluit să se rostească, gerunziul are funcţia sintactică de: a) cm; b) ci; c) cz; d) cdţ; e) at.adj. 169. În exemplul: Se cade şi blestemul, pentru cât mai mult folos / A fi scris şi spus frumos, cuvântul subliniat este: a) at.subst.prep.; b) ci; c) cz; d) cs; e) cns. 170. Cuvintele subliniate din exemplul: Se cade ca şi blestemul a fi spus frumos sunt: a) cd, cd; b) cd, cm; c) sb, at.verb.; 27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cd, sb; e) sb, sb. 171. Predicatele din fraza: Banciu a fost atât de surprins, încât era gata să mă felicite sunt: a) a fost surprins, era gata, să felicite; b) a fost, era, să felicite; c) a fost atât, era gata, să felicite; d) a fost atât de surprins, era gata, să mă felicite; e) a fost, era gata, să mă felicite. 172. În exemplul: Jocul întâmplării al cărei erou eram s-a destrămat, cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: a) at.pron.genit., cd; b) at.pron.genit., nume pred.; c) at.pron.genit., sb; d) at.adj., nume pred.; e) at.adj., cd. 173. Cuvintele subliniate din exemplul: De nervos ce eram simţeam nevoia să vorbesc neapărat cu ea sunt: a) ci, cd; b) cz, cd; c) cz, nume pred.; d) ci, nume pred.; e) cdţ, nume pred. 174. În exemplul: Cine ştie cât ar mai fi ţinut iubirea fără amestecul binevoitorilor, cuvântul subliniat este: a) at.subst.prep; b) cm; c) ci; d) cdţ; e) cv. 175. Cuvântul subliniat din exemplul: Fusesem obsedat de o discuţie amânată din frică, este: a) ci; b) cm; c) cag; d) cdţ; e) cz. 176. Cuvântul subliniat din exemplul: Era prea necuviincios pentru a mai vorbi cineva cu el este: a) cns; b) cs; c) cm; d) cz; e) ci. 28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 177. În exemplul: 10 Nerecunoscându-i-se meritele, a plecat supărată 20 Era indignată de atâta ipocrizie, cuvintele subliniate sunt: a) 10, 20 ci; b) 10, 20 cz; c) 10 cz, 20 cag; d) 10 cz, 20 ci; e) 10 cdţ, 20 cag. 178. Cuvântul subliniat din exemplul: Trebuie să ne grăbim, altfel nu ajungem la timp este: a) cm; b) ct; c) cdţ; d) cz; e) nume pred. 179. Cuvintele subliniate din propoziţia: În pofida grijii părinteşti, ajunsese pe drumuri sunt: a) ci; b) cm; c) cdţ; d) cv; e) cz. 180. În care variantă există un complement de agent? a) Rezolvarea testului de către candidaţi a fost corectă b) Nu s-a mirat de cele întâmplate c) S-au mai văzut de astea şi până acum; d) A fost întrebat de cine îi e mai frică de el e) S-au dat teste rezolvabile de către studenţi. 181. Cuvântul subliniat din exemplul: În situaţia ta, aş proceda altfel, este: a) cdţ; b) ct; c) cm; d) cz; e) ci. 182. În propoziţia: Îşi pregătise din timp argumentele pentru discuţia cu ei, cuvântul subliniat este: a) ci; b) cs; d) cz; c) at.subst.prep.; e) cdţ. 183. Cuvintele subliniate din exemplul: E prea naivă pentru a ajunge ce şi-a propus sunt: 29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) ci; b) cns; c) cs; d) cz; e) cdţ. 184. În exemplul: Îi mulţumi prietenei că a scăpat-o de acel nebun furios, cuvintele subliniate sunt: a) cz, cz; b) ci, cz; c) ci, ci; d) ci,cm; e) ci, cdţ. 185. Cuvântul subliniat din exemplul: În scurta lui viaţă nu i-a fost ciudă pe nimeni este: a) cd; b) cm; c) at.pron.; d) ci; e) nume pred. 186. Ce din exemplul: Ce remarcabilă comportare are! Este: a) at.pron.; b) at.adj.; c) at.adv.; d) cd; e) cm. 187. În propoziţia: I-a vizitat din curiozitate, cuvântul subliniat este: a) cz; b) ci; c) cm; d) cs; e) cdţ. 188. În exemplele: 10 Ce-ai devenit deodată aşa mofturoasă? 20 Nu moare nimeni de asta, cuvintele subliniate sunt: a) 10 cd, 20 ci; b) 10, 20 cz; c) 10 nume pred., 20 cz; d) 10 cz, 20 ci; e) 10 cs, 20 cz. 189. Cuvintele subliniate din exemplul: A făcut totul cu o anumită intenţie sunt: a) ci; b) cm; c) cs; d) cdţ; 30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) ccz. 190. Cuvântul subliniat din propoziţia: Răutatea celor din jur o păgubise de bucuria de a trăi este: a) cag; b) cm; c) cs; d) ci; e) cz. 191. În care variantă există un complement indirect? a) Plângea de ciudă; b) Ţi-a luat haine de iarnă; c) Totul părea împotrivă-i; d) Era apreciată de colegi; e) S-a bazat pe voi. 192. Cuvântul subliniat din exemplul: Despărţit de grup, s-a rătăcit este: a) ci; b) cag; c) cm; d) at.subst.prep.; e) cz. 193. Predicatul din propoziţia: Nu şi-ar putea da seama nici acum este: a) nu şi-ar putea; b) nu ar putea; c) nu şi-ar putea da; d) nu şi-ar putea da seama; e) nu şi-ar da seama. 194. În exemplele: 10 Din palid s-a făcut roşu 20 Se cunoşteau din tinereţe 30 Din afirmaţiile ei nu rezultă nimic credibil, cuvintele precedate de prepoziţia din sunt: a) 10, 20, 30 ci; b) 10, 20, 30 cm; c) 10, 20 ci, 30 cl; d) 10, 30 ci, 20 ct; e) 10 ci; 20 ct, 30 cl. 195. În exemplul: Ziceau unii şi alţii că iarna trecută n-a fost zăpadă, subiectele sunt: a) unii; b) bunii şi alţii; c) subînţeles, zăpadă; d) inclus, zăpadă; e) unii şi alţii, zăpadă. 196. În care variantă nu există complement direct? 31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) S-a bazat pe prieteni; b) L-am cunoscut de mult; c) Spuneau la glume!; d) N-am văzut-o demult; e) Nu-mi vine să te cred. 197. Cuvintele subliniate din exemplul: Se plângea fiecăruia(1) de necazul(2) ei sunt: a) 1 ci, 2 cz; b) 1, 2 ci; c) 1, 2 cz; d) 1 ci, 2 cdţ; e) 1, 2 cm. 198. Ce din exemplul: Fiecare om trebuie să se mulţumească cu ce i se dă de la Dumnezeu este: a) ci; b) cd; c) sb; d) cz; e) cm. 199. În exemplul: Se simţea cutremurat de un fulger al amintirii, cuvintele subliniate sunt: a) cm; b) cs; c) cdţ; d) cag; e) cns. 200. Cuvântul subliniat din exemplul: Era mulţumită cu poziţia ei socială este: a) cz; b) cm; c) cs; d) cdţ; e) ci. 201. Subordonata din fraza: Că te-am iubit e a mea vină., este: a) SB; b) CD; c) PR; d) CZ; e) CI. 202. Subordonatele din fraza: „Dar cum Eu sunt ce-am fost mereu,/ Poate că cel cuminte-s Eu.”, sunt: a) CM, CZ, PR; b) CV,PR,SB; c) CZ,PR, SB; d) CV, CD, SB; e) CM, PR, CD. 32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 203. Subordonata din fraza: „Să-l văd venind, / Aş mai trăi o viaţă.”, este: a) CDŢ; b) CS; c) CI; d) CZ; e) CM. 204. În fraza: Fără îndoială că tot ce ţi-am spus e adevărat., propoziţiile sunt: a) P, SB,AT; b) P, CD, CD; c) P, AT, CZ; d) P, CZ, AT; e) P, SB, APOZ. 205. Subordonata din fraza: Pe urmă s-a strârnit în sat atâta zarvă, de parcă era nuntă., este: a) CNS; b) CZ; c) CS; d) AT; e) CM. 206. Subordonatele din fraza: Ploaia iar începe să se înteţească, dar e bine dacă nu începe să bată piatra., sunt: a) CD, SB, SB; b) SB, CDŢ, SB; c) CD, CDŢ, CD; d) CD, CZ, SB; e) SB, CD, SB. 207. Subordonatele din fraza: „Andronache, Andronache, când aş şti că ar fi să-ţi semene vreun copil, l-aş omorî de acum cu mâinile mele.”, sunt: a) CT, CD, SB; b) CDŢ, CD, SB; c) CV, CD, SB; d) CT, CD, CD; e) CDŢ, CZ, CD. 208. Subordonata din fraza: Copilul, dacă a furat un fruct, a făcut-o de poftă sau de foame., este: a) CD, b) CDŢ; c) CV; d) CZ; e) AT. 209. În fraza: Şi deoarece când era beat uita tot ce spunea, se îmbăta din ce în ce mai des., subordonatele sunt: a) CZ, CT, AT; 33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CZ, CD, CD; c) CZ, CV, CD; d) CZ, CDŢ, CD; e) CV, CT, AT. 210. Propoziţiile din fraza: Iată de ce te-am chemat: că mi-eşti drag şi să te felicit., sunt: a) P, CI, CZ, CNS; b) P, CD, CZ, CS; c) P, CD, CD, CS; d) P, CD, CZ, CZ; e) P, CD, CS, CS. 211. Subordonata din fraza: Ne părea rău că nu ne-am cunoscut mai devreme., este: a) CZ; b) CI; c) SB; d) CV; e) CD. 212. Propoziţiile din fraza: Oamenii nu sunt întotdeauna cum aştepţi tu să fie., sunt: a) P, CM, CD; b) P, PR, CD; c) P, PR, CI; d) P, CM, CS; e) P, PR, CV. 213. Propoziţiile din fraza: Cum mă hotărâsem să devin avocat, citeam numai literatură juridică., sunt: a) CM, CD, P; b) CT, CD, P; c) CZ, CD, P; d) CM, CS, P; e) CZ, CI, P. 214. Propoziţiile din fraza: Am să revin fără să-ţi spun când şi unde., sunt: a) P, CM, CD; b) P, CV, CD; c) P, CV, CD, CD; d) P, CV, CD; e) P, CM, CD, CD. 215. Subordonatele din fraza: Bun, încât n-a avut duşmani cât a trăit a fost duşmănit după moarte. sunt: a) CNS, CT, b) CNS, CM; c) CNS, CZ; d) CS, CT; e) CNS, CV.
34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 216. În fraza: „Bine-ţi pare să fii singur, crai bătrân fără de minţi,/ Să oftezi dup-a ta fată cu ciubucul între dinţi.”, subordonatele sunt: a) CS, CS; b) CDŢ, CDŢ; c) SB, SB; d) CD, CD; e) CI, CI. 217. Subordonata introdusă prin că din fraza: E uşor de crezut că după cele întâmplate nu mai dorea să-l întâlnească., este: a) CD; b) SB; c) CZ; d) CV; e) CNS. 218. Subordonata din fraza: Îmi pare bine că te-am cunoscut. este: a) PR; b) SB; c) CI; d) CZ; e) CDŢ. 219. Subordonata din fraza: „ Au venit şi-n ţara noastră/ De-au cerut pământ şi apă.” este: a) AT; b) APOZ; c) CZ; d) CS; e) CNS. 220. Propoziţiile din exemplul: „ Iar dacă împreună va fi ca să murim,/ Să nu ne ducă-n triste zidiri de ţintirim.” sunt: a) SB, PR, P; b) CDŢ, P, PR ; c) CZ, CD, P ; d) CDŢ, SB, P ; e) P, CDŢ, SB. 221. Subordonata introdusă prin să din fraza: De dragul tău aş nesocoti interdicţia, deşi mi-ar plăcea să rămâi mai mult aici., este: a) SB; b) CD; c) CI; d) CS; e) CZ. 222. Propoziţiile din fraza: Să mai urce şi azi în vârful muntelui însemna să-şi rişte din nou viaţa., sunt: a) PR, P, SB; 35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CDŢ, P, PR; c) CS, P, CS; d) SB, P, PR; e) CDŢ, P, CS. 223. Subordonata din fraza: El nu dormea deseori noaptea când a doua zi avea examen., este: a) AT; b) CT; c) CZ; d) CDŢ; e) CV. 224. Subordonatele introduse prin care din fraza: Doar nu e greu de înţeles azi care dintre averi sunt bine şi care sunt rău agonisite., sunt: a) SB, SB; b) AT, AT; c) CD, CD; d) CM, CM; e) CI, CI. 225. Subordonata din fraza: Primul grup se alăturase profesioniştilor, la ceea ce se cheamă economişti de carieră., este: a) AT; b) CI; c) CL; d) APOZ; e) CZ. 226. În fraza: Cum a venit acasă, cum a început să se joace, cum fac de obicei copiii., propoziţiile sunt: a) CM, P, CT; b) P, CM, CM; c) P, CT, CM; d) P, CT, CT; e) CT, P, CM. 227. Subordonata din fraza: Masa era plină de ce bunătăţi pregătiseră toată ziua. este: a) CI; b) CAG; c) CZ; d) CS; e) CD. 228. În fraza: Cât cere el pe casă nu strângi toată viaţa., subordonata este: a) CM; b) CV; c) CD; d) CDŢ; 36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CT. 229. Subordonata din fraza: Ceea ce mă impresiona la ea erau sinceritatea şi bunătatea., este: a) CD; b) SB; c) AT; d) PR; e) CM. 230. Propoziţiile din fraza: Dacă a fost convinsă că-i vreau binele, trebuia să se poarte aşa?, sunt: a) CZ, CI, P, SB; b) CV, CD, P, CD; c) CDŢ, CI, P, SB; d) CDŢ, CD, P, SB; e) CZ, CD, P, SB. 231. În fraza: Ne îndeamnă necuratul de pornim la drum în toiul nopţii., subordonata este: a) CNS; b) AT; c) CI; d) CS; e) CZ. 232. Subordonatele din exemplele: 1 o Îi vine să plângă. 2o Mă bizui pe ce mi-ai promis. 3o Îi pare rău că te-a dezamăgit., sunt: a) 1o CD, 2o CI, 3o CZ; b) 1o PR, 2o CZ, 3o CI ; c) 1o SB, 2o CD, 3o PR; d) 1o SB, 2o CI, 3o CI; e) 1o PR, 2o PR, 3o SB. 233. Propoziţiile din fraza: Să iei credite mari de la bănci, când se ştie bine că nu ai veniturile corespunzătoare este o greşeală de nepermis pentru un om de afaceri., este: a) CDŢ, CT, SB, P; b) SB, CV, SB, P; c) SB, CT, SB, P ; d) CV, CT, CD, P; e) SB, CDŢ, CD, P. 234. Subordonata din fraza: Întoarcerea în grabă acasă de unde fusese plecată a fost o surpriză pentru cei dragi., este: a) AT; b) CL; c) CZ; d) CV; e) CDŢ.
37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 235. Subordonatele din fraza: Se vede că deplasarea prin oraş va fi mai periculoasă ca altădată de vreme ce se anunţă că va viscoli din nou., sunt: a) CD, CT, SB; b) CD, CZ, CD; c) SB, CZ, SB; d) CZ, CT, SB; e) CV, CZ, CD. 236. Subordonata introdusă prin dacă din fraza: Cred că grila aceasta e foarte dificilă, dacă nici tu n-o poţi rezolva., este: a) CV; b) CD; c) CDŢ; d) AT; e) CZ. 237. Subordonata din fraza: „Şi dac-a fost peţită des/ E lucru tare de-nţeles.”, este: a) PR; b) CD; c) CDŢ; d) CZ; e) SB. 238. Subordonatele din fraza: Desigur că i-a fost mare iubirea, dacă el, ca s-o uite, a fost nevoit să-şi părăsească satul natal., sunt: a) CD, CZ, CS, CI; b) SB, CZ, CS, CI; c) SB, CT, CS, CD; d) SB, CV, CS, CD; e) SB, CDŢ, CNS, CI. 239. Subordonata din fraza: Mi-e ciudă şi acum că nu l-am oprit la timp., este: a) CI; b) CZ; c) CDŢ; d) CNS; e) AT. 240. Propoziţiile din fraza: Este o greşeală banală care trebuie să fie evitată., sunt: a) P, AT, SB; b) P, PR, CD; c) P, AT, CS; d) P, APOZ, SB; e) P, APOZ, CD. 241. Subordonatele din fraza: Nu te baza pe ce spune, dar mai ales pe cine-ţi trimite el., sunt: a) CD, CD ; b) CL, CD; c) CL, CI; 38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CI, CI; e) CI, CZ. 242. Subordonatele din fraza: Trebuie să te obişnuieşti cu ideea că viaţa nu e cum crezi tu., sunt: a) CD, AT, CM; b) SB, CI, PR; c) SB, AT, PR; d) SB, CZ, CM; e) SB, CV, PR. 243. Subordonatele din fraza: Desigur că ţi-ar fi fost mai uşor să rezolvi problema dacă ai fi învăţat tot., sunt: a) SB, SB, CDŢ; b) SB, CD, CZ; c) PR, SB, CZ; d) CD, CD, CDŢ; e) SB, SB, CV. 244. Propoziţiile introduse prin unde din exemplele: 1o Nu se ştie niciodată unde te poartă paşii. 2o „Când m-aş pune eu la mintea ta, bărbate, unde aş ajunge?” 3o Unde era prea ger afară, i-au îngheţat picioarele. 4o N-a aflat locul unde s-a ascuns., sunt: a) CD, CL, CZ, AT; b) SB, CL, CV, AT; c) SB, P, CDŢ, CL; d) CI, P, CZ, CL; e) SB, P, CZ, AT. 245. Subordonatele din fraza: Se aşezase pe un scăunel, jos, gata să sară oricând era nevoie de ceva., sunt: a) CI, CT; b) CS, CT; c) CI, CV; d) CZ, CI; e) CS, CDŢ. 246. Subordonata introdusă prin că din fraza: De bună seamă că şi tu ştii adevărul. este: a) CD; b) CI; c) SB; d) CV; e) CDŢ. 247. În care variantă e o circumstanţială de loc? a) S-a mutat din casa unde a locuit în copilărie. b) „Unde nu e cap, e vai de picioare.” c) Când m-aş încrede în tine, unde aş ajunge? 39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) Unde s-ar duce, tot acasă se întoarce. e) Unde se credea bolnavă, mergea aşa des la medic. 248. În care variantă există o predicativă? 1o Fata moşului e cum rar se mai află. 2o A rămas să ne întâlnim altădată. 3o „Părea că printre nouri a fost deschis-o poartă.” 4o El a ieşit ce şi-a dorit. a) în toate; b) 2o, 3o, 4o; c) 1o, 3o, 4o; d) 1o, 2o, 4o; e) 1o, 4o. 249. Subordonata din fraza: A fost un bal cum n-a mai fost altul la palat., este: a) AT; b) CM; c) CNS; d) APOZ; e) CZ. 250. Subordonatele din frazele: 1o A rămas cum îl ştii. 2o Nu i-a rămas decât să recunoască adevărul. 3o A rămas când a avut nevoie de tine. 4o A rămas numai că i-ai spus tu., sunt: a) 1o PR, 2o PR, 3o PR, 4o PR ; b) 1oCM, 2o CD, 3o CT, 4o CZ; c) 1o PR, 2o SB, 3o CT, 4o CZ; d) 1o PR, 2o SB, 3oCDŢ, 4o PR; e) 1oSB, 2o SB, 3o SB, 4oCZ. 251. În care dintre frazele următoare există circumstanţiale de scop? 1 „Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă.” 2 Vino de vezi ce e aici! 3 A venit cu dorinţa să te ajute. 4 Mi-e drag să-l privesc. a) în 1, 2; b) în toate; c) în nici una; d) în 3, 4; e) 1, 2, 4 . 252. Subordonatele din fraza: Dacă ai vândut-o bine, ai făcut-o, că e un preţ bun., sunt: a) CDŢ, CZ; b) CD, CZ; c) SB, CZ; d) CV, CD; e) CT, CD. 253. Subordonata introdusă prin să din fraza: Se întrista când îl vedea că locuieşte în casa care ar fi fost să fie a lui., este: a) PR; 40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CS; c) SB; d) CI; e) CD. 254. Subordonata din fraza: Ceea ce îl supăra tot mai mult era gerul năprasnic., este: a) PR; b) CD; c) SB; d) APOZ; e) CM. 255. Subordonatele din exemplul următor: „Ai ajuns până acolo/ Să dai mână de ajutor ucigaşilor/ Ce asupră-ţi încercat-au un omor., sunt: a) CNS, AT; b) CS, AT; c) CDŢ, AT; d) CI, AT; e) CV, CI. 256. Subordonatele din fraza: Dar cum nu sunt convins că nu va fi ce mi-ai spus tu, nu te voi urma., sunt: a) CZ, CI, PR; b) CM, SB, CD; c) CZ, CI, SB; d) CT, CI, PR; e) CT, CZ, SB. 257. Propoziţiile subliniate din frazele: 1 Fie ea cum o fi, tot dragă îmi e. 2 Fie ce-o fi, acolo tot nu merge., sunt: a) PR, SB; b) PR, PR; c) SB, SB; d) SB, PR; e) PR, CD. 258. Subordonatele din fraza: 1 Fiind timpul rău cum s-a anunţat la televizor, n-am ieşit din casă. 2 Fiind timpul cum s-a anunţat la televizor, n-am ieşit din casă., sunt: a) AT, AT; b) PR, PR; c) CM, PR; d) AT, PR; e) CM, CM. 259. Propoziţiile din fraza: Codrule, Măria ta/ Lasă-mă sub poala ta/ Că nimic n-oi strica/ Fără numai-o rămurea/ Să-mi atârn armele-n ea., sunt: a) P, CZ, CNS ; b) P, CI, CS; c) P, CI, CNS; d) P, CZ, CS; 41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) P, CV, CNS. 260. Subordonatele din fraza: „Şi doar mă sileam şi eu, într-o părere, s-o fac a înţelege pe mama, că pot să mă îmbolnăvesc de dorul ei… şi să mor printre streini., sunt: a) CS, CZ, CD, CD; b) CI, CD, CD, CD; c) CDŢ, CZ, CD, CD; d) CI, CZ, CS, CD; e) CS, CV, CD, CD. 261. Propoziţiile subordonate din fraza: Această ştire era destul de veche şi Dănilă o spunea Agripinei. … supărat şi mâhnit că veştile cele mari pe care le aştepta nu mai veneau., sunt: a) CI, AT; b) CZ, AT; c) CDŢ, AT; d) CZ, CD; e) CV, AT. 262. Subordonatele din fraza: „Aş vrea să plâng de fericit/ Că simt suflarea ta divină,/ Că pot să văd ce-ai plăsmuit.”, sunt: a) CS, CZ, CZ, CD, CD; b) CD, CZ, CZ, CD, CD; c) CI, CZ, CD, CD, CD; d) CD, CV, CV, CD, CD; e) CD, CDŢ, CDŢ, CD, CD. 263. Subordonatele din fraza: Şi fiindcă Pisicuţa, din iarba înaltă în care stătea înmormântată până la gât, sforăia deznădăjduit, mă dusei s-o dezleg … şi s-o aduc mai înăuntru., sunt: a) CZ, AT, CDŢ, CDŢ; b) CZ, CL, CDŢ, CDŢ; c) CZ, AT, CS, CS; d) CZ, CL, CS, CS; e) CZ, AT, CNS, CNS. 264. Subordonatele din fraza: „Oiţă bârsană/ De eşti năzdrăvană/ Şi de-ar fi să mor/ În câmp de mohor/ Să-i spui lui vrâncean…”, sunt: a) CZ, CZ, CD; b) CDŢ, CDŢ, PR; c) CI, CI, SB; d) CS, CS, PR; e) CDŢ, CDŢ, SB. 265. Subordonatele din fraza: Pârcălabe, vreau poporul meu să fie înştiinţat/ De unirea şi-nrudirea care-aici s-au încheiat/ Ca să pomenească ţara […]/ Ziua când din letopiseţ şi-a şters anii de-nchisoare.”, sunt: a) CD, AT, CS, AT; b) CD, AT, CNS, AT; 42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) PR, AT, CS, CT; d) CD, APOZ, CNS, CT; e) PR, AT, CS, CDŢ. 266. Este subordonată subiectivă subordonata introdusă prin să din varianta: a) Propunerea mea e să ne vedem în altă zi. b) Îi plăcea să aibă grijă de copii. c) Ne bătea gândul să mergem împreună. d) S-a hotărât ea să vină altădată. e) Se gândeşte să-şi amâne plecarea. 267. Subordonatele din fraza: „Ce a fost şi ce a devenit Eminescu este rezultatul geniului său înnăscut…”, sunt: a) PR, PR; b) CD, CD; c) SB, SB; d) SB, CD; e) SB, PR. 268. Subordonatele din exemplul: „Semănat-am mac în prag/ Să vie cine mi-i drag.”, sunt: a) CI, CD; b) CS, CD; c) CNS, SB; d) CS, SB; e) CDŢ, SB. 269. Subordonatele din fraza: Suntem siguri că, oricare i-ar fi condiţia şi oricare ar fi situaţia cuvântului, scriitorul nu trebuie să părăsească omul., sunt: a) CZ, CV, CV, SB; b) CI, CI, CI, SB; c) CI, CV, CV, CD; d) CD, CV, CV, CD; e) CI, CV, CV, SB. 270. Subordonatele din fraza: Nu totdeauna e plăcut să te vezi aşa cum eşti, dar nu poţi urca niciun fel de culmi morale dacă nu ştii cum arăţi., sunt: a) SB, CM, CDŢ, CD; b) CD, CM, CDŢ, CD; c) PR, CM, CV, CD; d) SB, CV, CV, CD; e) SB, CDŢ, CV, CD. 271. Propoziţiile din fraza: Ceea ce m-a uimit, când l-am auzit povestind despre ei, a fost că niciunul dintre acei oameni n-a ajuns ce a visat. sunt: a) PR, CT, P, PR, CD; b) SB, CT, P, PR, PR; c) SB, CV, PR, CM; d) CD, CT, P, CD, CD; e) P, CT, P, PR, CM. 43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 272. Subordonatele din fraza: Dacă de sute de ani sunt deprinşi să afirme că aurul e al lor şi că e drept să-l ia din mină e greu să-i schimbi peste noapte., sunt: a) CV, CD, CD, CD, SB, SB; b) CDŢ, CI, CD, CD, CD, SB; c) CZ, CS, CD, CD, CD, SB, SB; d) CZ, CI, CD, CD, SB, SB; e) CDŢ, CD, CD, PR, SB, SB. 273. Subordonatele din fraza: Poate ar fi fost mai bine să stea acasă cu moş Andrei, să se ducă la pădurice, să mai vadă acolo un iepure sunt: a) CD, CS, CS; b) PR, PR, CS; c) CS, CS, CS; d) SB, SB, CS; e) SB, CS, CNS. 274. Subordonatele din fraza: Ceea ce doream şi mi s-a refuzat mai mult timp, ca să nu văd lucruri care era mai bine să nu fie văzute de ochi atenţi şi critici, era să merg pe teatrul operaţiunilor sunt: a) SB, SB, CS, AT, SB, PR; b) CD, CD, CS, AT, SB, PR; c) SB, SB, CNS, AT, PR, SB; d) SB, SB, CDŢ, AT, SB, SB; e) SB, SB, CI, AT, PR, PR. 275. Subordonatele din fraza: Tragicul e sublim prin definiţie, dar în zilele noastre sublimul e eliminat, tragedia mai mare care rezultă nu înseamnă că aduce un sublim mai mare, ci în mod straniu, dispare, deşi există., sunt: a) AT, SB, CV; b) AT, PR, PR, CV; c) AT, CD, CD, CV; d) AT, PR, SB, CV; e) AT, CZ, CZ, CV. 276. Propoziţiile din fraza: Trecuse la atac ca şi când s-ar fi dovedit între timp cu prisosinţă că n-a fost un laş şi avea acum resentimente împotriva tuturor celor care îl blamaseră sunt: a) P, CM, CD, CD, AT; b) P, CM, SB, SB, AT; c) P, CM, SB, P, AT; d) P, CM, CV, CV, AT; e) P, CM, SB, SB, CI. 277. Subordonatele din fraza: Înţelegeam de ce nu-i mai era acum frică să stea de vorbă cu mine., sunt: a) CI, CI; b) CD, AT; c) CD, CS; d) CD, CI; 44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CM, CI. 278. Subordonatele din fraza: Acum, luminate crăişor, ca să vezi cât poate să-ţi ajute milostenia, stai liniştit… şi ascultă ce ţi-oi spune sunt: a) CNS, CD, SB, CD; b) CS, CT, CD, CD; c) CS, CM, CD, CD; d) CS, CD, CD, CI; e) CS, CD, CD, CD. 279. Subordonata din fraza: Ţie ţi-a fost scris să-ţi fie dată această cinste este: a) SB; b) PR; c) CD; d) CS; e) CDŢ. 280. Propoziţiile din fraza: Dacă învingi momentul acela când îţi trece prin cap că e zadarnic să te mai ascunzi, îţi merge mintea scânteie sunt: a) CV, CT, CD, CD, P; b) CDŢ, AT, SB, SB, P; c) CDŢ, AT, CD, SB, P; d) CZ, CDŢ, SB, CD, P; e) CDŢ, CT, CD, SB, P. 281. Subordonatele din fraza: Aproape că-ţi vine şi ţie să crezi că nu s-a întâmplat nimic sunt: a) PR, CD, CD; b) CZ, SB, CD; c) SB, SB, CD; d) CDŢ, SB, CD; e) CI, SB, CD. 282. Propoziţiile din fraza: „[…] dar se vede că nici poftea el una ca asta, de vreme ce nu-şi astâmpăra gura cătră mai marii săi, măcar să-l fi picat cu ceară.” , sunt: a) P, CD, CT, CV; b) P, CZ, CZ, CV; c) P, SB, CT, CV; d) P, SB, CZ, CV; e) P, SB, CZ, CDŢ. 283. Subordonatele din fraza: „[…] Acolo, chiar dacă e bătrână, femeia pare tânără… iar lucrurile sunt cum ele ne par sunt: a) CV, CM; b) CV, CT; c) CV, CZ; d) CDŢ, PR; e) CV, PR.
45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 284. Propoziţiile din fraza: „Fiecare îşi face despre tine icoana de care e capabil, dar de aici nu urmează că tu eşti dator să te recunoşti în toate.” sunt: a) P, AT, P, SB, CI; b) P, AT, P, SB, CD; c) P, AT, P, CD, CI; d) P, AT, P, SB, CS; e) P, AT, CD, CS. 285. Subordonatele din fraza: „Când mă deşteptai a doua zi, … băgai de seamă că soarele fusese cu mult mai harnic decât mine, căci părea că se înălţase pe ceruri, în vârful degetelor…” sunt: a) CT, CI, CZ, PR; b) CT, CD, CZ, SB; c) CV, CD, CZ, PR; d) CT, CI, CZ, CD; e) CT, CI, CZ, CZ. 286. Propoziţiile din fraza: „Când nu-i în slujbă, e omul cel mai de treabă, dar posteşte robul lui Dumnezeu, că n-are ce mânca.” sunt: a) CDŢ, P, CDŢ, CZ; b) CT, P, CT, CZ; c) CT, P, P, CZ; d) CV, P, P, CZ; e) CV, P, CV, CZ. 287. Subordonatele din fraza: Îmi place să cred că de acum înainte va fi ferit de toate aceste necazuri şi în curând îşi va reface viaţa, chiar dacă va fi să ia totul de la capăt sunt: a) CD, CD, CD, CV, PR; b) SB, CD, SB, CV, PR; c) SB, CD, CZ, CZ, SB; d) SB, CD, CD, CV, SB, ; e) CD, CD, CD, CV, CD. 288. Subordonatele din fraza: Mă doare că i-a fost dat să treacă prin atâtea momente dificile sunt: a) CZ, CD; b) SB, CS; c) CV, CS; d) SB, PR; e) SB, SB. 289. Propoziţiile din fraza: Îmi spunea că, dacă nu va reuşi să treacă acest mare obstacol, pentru ea va însemna un an de viaţă pierdut şi că va ajunge să fie obsedată de acest eşec sunt: a) P, CD, SB, CD, CD, PR; b) P, CD, CDŢ, CD, CD, PR; c) P, CD, CZ, CD, CD, CM; d) P, CD, CV, CD, CD, SB; e) P, CD, CI, CD, CD, CI. 46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 290. Subordonatele din fraza: Cum se vor desfăşura examenele, dacă va fi suficient pregătită, toate acestea stăruiau în mintea ei sunt: a) CM, CDŢ; b) SB, SB; c) APOZ, APOZ; d) CM, CV; e) CT, CDŢ. 291. Subordonatele din fraza: Când măriţi o fată e ca şi cum ţi-ar arde casa., sunt: a) CT, CM; b) SB, CM; c) SB, PR; d) CDŢ, PR; e) CZ, PR. 292. Subordonatele din fraza: Dându-mi seama că singurul mijloc de a mă răzbuna era să nu las în urma mea nimic de care să se folosească alţii, am considerat acel complot ca binevenit sunt: a) CD, PR, AT; b) CZ, PR, AT; c) CDŢ, PR, AT; d) CI, PR, AT; e) CV, PR, AT. 293. Subordonatele din fraza: Că au fost la Paris în aceeaşi perioadă, fără să ştie unul de altul, e adevărat, dar tot atât de adevărat e că, chiar dacă ar fi ştiut fiecare când pleacă celălalt, ar fi evitat întâlnirea sunt: a) SB, CM, SB, CV, CD; b) CDŢ, CV, SB, CV, CD; c) CV, CM, SB, CV, CD; d) SB, CM, SB, CV, CT; e) CZ, CM, SB, CV, CD. 294. Subordonatele din fraza: Şi nu mi-ar fi teamă că aş putea fi atât de nelegiuit, să pot veni la tine şi să-ţi evoc o lume, fără să fiu implicat în această interogaţie continuă sunt: a) CZ, CS, CS, CM; b) CI, CNS, CNS, CM; c) CDŢ, CNS, CNS, CM; d) CI, CNS, CNS, CI; e) CI, CDŢ, CDŢ, CM. 295. Subordonatele din fraza: Aproape că-i veni să se ridice şi să fugă, să ajungă acolo sunt: a) SB, PR, PR, CS; b) SB, CD, CD, CS; c) SB, SB, SB, CS; d) SB, CS, CS, CS; e) SB, SB, SB, CNS. 47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 296. Subordonatele din fraza: Adevărul e că pare ciudat ceea ce vă spun, dar dacă aţi fi sinceri cu voi aţi recunoaşte că se întâmplă destul de des ca fiecare să descopere aceste zone profunde ale spiritului sunt: a) PR, SB, CDŢ, CD, SB; b) PR, CD, CDŢ, CD, SB; c) CZ, SB, CDŢ, CD, SB; d) PR, SB, CI, CD, SB; e) PR, SB, CV, CD, CS. 297. Subordonatele din fraza: E cu putinţă ca Maiorescu… să fi încercat să scape delicat de Creangă, spunând că nu e acasă în ziua când acesta l-ar fi căutat sunt: a) CD, CD, CD, AT; b) PR, CD, CD, CT; c) SB, CD, CD, AT; d) CS, CD, CD, CT; e) CNS, CD, CD, AT. 298. Subordonata introdusă prin unde este circumstanţială de cauză în varianta: a) Să se ducă unde ştie.; b) Nu i s-a spus unde să-şi încerce norocul.; c) E un punct însă unde drumul se bifurcă.; d) „Bucuria tatălui era mare unde vedea că fiu-său are să fie procopsit.”; e) Întrebarea este unde vrea să plece. 299. Subordonatele din fraza: M-am gândit că unde e aproape cu casa şi era spre seară, vrea să se scalde şi ea sunt: a) CD, CL, CT, CD; b) CI, CZ, CZ, CD; c) CZ, CZ, CZ, CD; d) CV, CZ, CZ, CD; e) CI, CL, CZ, CD. 300. Subordonatele introduse prin ca să din exemplele: 1 „Ca să vadă un chip se uită/Cum aleargă apa-n cercuri.” 2 „Am jurat ca peste dânşii să trec falnic fără pas.” 3. „Rochia era astfel croită ca să cadă în faţă de sus până jos ca un veşmânt medieval.” 4. Singura lui dorinţă era ca ţara lui să fie liberă sunt: a) 1 CS, 2 CD, 3, CNS, 4 PR; b) 1, 4 CS; 2 CD; 3 CNS; c) 1,3 CS; 2 CD; 4 PR; d) 1, 3 CNS; 2 CD; 4 PR; e)1 CS; 2, 4 CD; 3 CNS . 301. Subordonatele din fraza: Ceea ce nu mi-a comunicat este că nu participă la excursie sunt: a) CD,PR; b) SB, PR; c) PR, SB; d) SB, CD; e) SB, CZ. 48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 302. Propoziţiile din fraza: Dacă n-a venit este că n-are timp sunt: a) CDŢ, P, PR; b) SB, P, CDŢ; c) SB, P, PR; d) CV, P, PR; e) CDŢ, P, CZ. 303. Subordonata din fraza: E prea puternic să-l poţi doborî dintr-o lovitură este: a) CV; b) CDŢ; c) CS; d) CNS; e) SB. 304. Propoziţiile din fraza: Dacă n-a venit încă înseamnă că nu găseşte adresa sunt: a) CDŢ, P, CZ; b) SB, P, CZ; c) CZ, P, PR; d) CV, P, PR; e) SB, P, PR. 305. Subordonata din fraza: Îmi pare bine că te-am întâlnit este: a) CI; b) SB; c) CZ; d) CDŢ; e) PR. 306. Subordonatele din fraza: Nimeni nu înţelegea de ce e doar caporal, când putea să fie subofiţer, că ştia cum e făcut şi cum funcţionează un tun sunt: a) CI, CT, CZ, CD, CD, CD; b) CD, CV, CD, CZ, CD, CD; c) CI, CV, CZ, CD, CD, CD; d) CD, CDŢ, CZ, CD, CD, CD; e) CD, CV, CZ, CD, CD, CD. 307. Subordonatele din fraza: Ai să înţelegi îndată ce caut în sat la dumneavoastră, când ţi-oi spune cum mă cheamă sunt: a) CT, CT, CD; b) CD, CDŢ, CM; c) CD, CT, CD; d) CT, CZ, CD; e) CD, CT, CM. 308. Subordonatele din fraza: Bătrânii ajung o vreme rea, şopti oşteanul, când nu înţeleg nimic şi, ca şi copiii, nu se pricep s-o aştepte sunt: a) CT, CT, CD; b) CDŢ, CDŢ, CD; c) AT, AT, CS; 49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CT, CT, CI; e) CV, CV, CI. 309. Subordonata din fraza: Câmpia se întinde cât vezi cu ochii este: a) PR; b) CI; c) CM; d) CD; e) CL. 310. Subordonatele din fraza: „ A doua zi, după ce a lucrat la nişte zăbrele, a presărat mălai prin locul unde văzuse el vrăbiile sunt: a) CT, AT; b) AT, AT; c) CT, CL; d) CZ, CL; e) CZ, AT. 311. Subordonata din fraza: „Şi cum ajung în dreptul teiului, pun demâncarea jos în cărare.” este: a) CM; b) CT; c) CZ; d) CDŢ; e) CV. 312. Subordonata introdusă prin de din exemplul: „De n-ar pica sudoarea pe glii, nar creşte grâul.” este: a) CZ; b) CV; c) CDŢ; d) CI; e) CNS. 313. Subordonatele din fraza: Spune-i şi d-ta băietului, omule ce se cuvine ca să-şi ieie nădejdea şi să-şi caute de drum sunt: a) CD, SB, SB; b) CD, CZ, CZ; c) CD, CDŢ, CDŢ; d) CD, CS, CS; e) CD, CNS, CNS. 314. Subordonatele din fraza: După ce tatăl şi fiica intrară în curtea lor de piatră, oşteanul, ca să poată revedea pe Magda cât mai curând, se despărţise de ei ca să facă un ocol sunt: a) CT, AT, CS; b) CZ, AT, CS; c) CT, CNS, CS; d) CDŢ, CS, CS; e) CT, CS, CS. 50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 315. Propoziţiile din fraza: Semeni vânt/ Culegi furtună. sunt: a) CDŢ, P; b) CZ, P; c) P, CDŢ; d) CV, P; e) P, CV. 316. Subordonata introdusă prin de din fraza: „Şi după mintea ce-o aveam ne-am fi întors chiar atunci, de nu eram daţi în seama lui moş Luca…” este: a) CV; b) CDŢ; c) CT; d) CV; e) CNS. 317. Subordonata introdusă prin dacă din fraza: „Dacă duşmanul vostru ar cere legăminte ruşinoase de la voi, atunci mai bine muriţi prin sabia lui, decât să fiţi privitori împilării ţării voastre.” este: a) CT; b) CZ; c) CDŢ; d) CV; e) CI. 318. Subordonata din fraza: „Fierul, că e fier şi tot se-ndoaie.” este: a) CI; b) CZ; c) CDŢ; d) CV; e) CT. 319. Subordonata introdusă prin să din fraza: „Ştiu c-ai depăşit adesea dreptul dat de o solie,/Că te-ai dus chiar pân-acolo să dai mână de-ajutor/Ucigaşilor…”, este: a) CS; b) CI; c) PR; d) CDŢ; e) CNS. 320. Subordonatele introduse prin că din fraza: „La urmă, Agripina ştia că mai erau pe acasă şi alte gospodine care trebuie să fi fugit […]şi turcii negreşit că se luaseră după ele.” sunt: a) CD, SB; b) CZ, SB; c) CD, PR; d) CD, CD; e) CD, CDŢ. 321. Subordonatele din fraza: Dacă întârzie înseamnă că nu cunoaşte drumul sunt: 51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CDŢ, PR; b) SB, PR; c) PR, SB; d) CD, PR; e) SB, CD. 322. Subordonatele introduse prin de din fraza: „De-o vrea pace, pace fie; iar de-o vrea război, să-i spui/ c-am aflat la el ducaturi, tari mănoase, scumpe scule.” sunt: a) CV, CV; b) CZ, CZ; c) CDŢ, CDŢ; d) CI, CI; e) CT, CT. 323. Subordonatele din exemplul: „Lumina-i bună acum ca apa de izvor/Şi nu e greu s-ajungi la neamuri/De departe / Să trimiţi din vreme veste/Că eşti pe drum şi vei ajunge/Prin păduri degrabă.” sunt: a) CD, CD, AT, AT; b) PR, PR, AT, AT; c) CS, CS, AT, AT; d) SB, SB, AT, AT; e) SB, SB, CZ, CZ. 324. Subordonatele din fraza: Asta nu e important, a răspuns colonelul german, urmează să declaraţi la cercetări de ce, fapt e că l-aţi omorât şi trebuie să fiţi judecaţi cu toţii.” sunt: a) CD, PR, SB, SB, SB; b) SB, CD, PR, SB, SB; c) SB, CI, SB, SB, SB; d) CD, PR, PR, SB, SB; e) SB, CD, SB, SB, SB. 325. Subordonata introdusă prin cum din fraza: …comandantul său îi spuse că erau atât de vulnerabili cum îi atrăsese atenţia colonelul este: a) CM; b) PR; c) CNS; d) CV; e) CDŢ. 326. Subordonatele din fraza: Dar poate că pistolarii, deşi văzuseră că erau aproape de ea, nu putuseră totuşi să-şi mai continue salturile lor lungi? sunt: a) PR, CV, CD, CV; b) SB, CV, CD, CD; c) SB, CV, CZ, CD; d) CD, CV, CD, CD; e) CZ, CV, CD, CD. 327. Subordonata din fraza: „Nu cerem nimănui nimic, însă oricine,/dacă el vrea-l numim şi prieten şi vecine.” este: 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CT; b) CDŢ; c) CV; d) AT; e) CI. 328. Subordonatele din exemplul: „Eu nu ştiu cum să cred atâtea veşti/Când din scrisori eu văd precum matale/Din zi în zi întinereşti.” sunt: a) CM, CZ, CM; b) CD, CT, CD; c) CD, CZ, CD; d) CD, CDŢ, CM; e) CD, CT, CM. 329. Subordonata din fraza: „Când m-aş potrivi eu babei la toate cele, apoi aş lua câmpii.” este: a) CT; b) CV; c) CI; d) CDŢ; e) CZ. 330. Subordonatele din fraza: Că eşti ce eşti este meritul tău sunt: a) CZ, PR; b) CV, PR; c) CDŢ, PR; d) SB, CD; e) SB, PR. 331. Subordonatele din fraza: … „Şi-am început a-i spune cu lacrimi că nu mă mai duc la şcoală, măcar să ştie bine că m-aş omorî.” sunt: a) CD, CV, CD; b) AT, CV, CD; c) CZ, CV, CD; d) CDŢ, CV, CD; e) CD, CV, SB. 332. Subordonatele din fraza: Mai avea atâta minte să cugete că ar fi rămas pe loc trăznită, şi osteneala ei ar fi fost de prisos sunt: a) AT, CD, CD; b) CNS, CI, CI; c) CS, CD, CD; d) CDŢ, CD, CD; e) CV, CI, CI. 333. Subordonatele din fraza: „De piatră de-ai fi fost, şi nu se putea să nu-ţi salte inima de bucurie când auzeai… pe Mihai scripcarul din Humuleşti…” sunt: a) CDŢ, SB, CT; b) CZ, SB, CDŢ; c) CV, SB, CT; 53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CV, CD, CT; e) CV, SB, CDŢ. 334. Subordonatele din fraza: „Firesc ar fi fost să schimb slujba, dacă ţineam să fiu în slujbă şi să trăiesc ca un fecior de bani gata…” sunt: a) CD, CDŢ, CD, CD; b) SB, CS, CDŢ, CD; c) SB, CDŢ, CI, CI; d) PR, CDŢ, CI, CI; e) SB, CNS, CI, CI. 335. Subordonatele din fraza: Plecase cu speranţa că nu va ajunge să i se întâmple ceea ce fusese ameninţat că i se va întâmpla sunt: a) AT, CL, SB, CD; b) CZ, PR, CD, CI; c) AT, CNS, SB, CD; d) AT, PR, SB, CI; e) AT, CI, SB, CI. 336. Subordonatele din fraza: „Într-o vreme, Ilie s-a gândit să le spună că nu e chiar aşa cum zic ei, dar şi-a dat seama că ei se cred mult mai deştepţi decât el.” sunt: a) CD, CD, CM, CI; b) CI, CD, PR, CZ; c) CS, CD, PR, CI; d) CI, CZ, CM, CI; e) CI, CD, CM, CI. 337. Subordonatele din fraza: Este o banalitate ce trebuie să-ţi fie însă amintită, că tristeţea cea mai autentică este a clovnilor sunt: a) AT, SB, AT; b) AT, CD, AT; c) SB, SB, AT; d) SB, SB, CZ; e) AT, SB, CV. 338. Subordonatele introduse prin dacă din fraza: Dacă acum cutez a stărui cu rugăciunea mea este numai că voiesc, dacă aş putea, să-ţi îndeplinesc o dorinţă., sunt: a) CDŢ, CDŢ; b) SB, CDŢ; c) CV, CDŢ; d) CDŢ, CZ; e) SB, CD. 339. Subordonatele din fraza: Cum însă sufletul meu n-a fost în stare să ducă în spate povara ucigătoare a sublimului, […] aş fi ajuns în cele din urmă să găsesc banală rodomontada aceasta a stihiilor sunt: a) CM, CI, PR; b) CZ, CD, CI; c) CZ, CI, PR; 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CV, CI, PR; e) CT, CI, PR. 340. Subordonata din fraza: Soarta îi hărăzise atâtea necazuri că avea nevoie de bunăvoinţa tuturor este: a) AT; b) CZ; c) CI; d) CNS; e) CDŢ. 341. Subordonatele din fraza: Şi-mi pare că, de m-aş întoarce fără veste,/Ar răsări, când s-ar deschide uşa/Un zâmbet grav şi dulce de bunici… sunt: a) SB, CDŢ, CT; b) PR, CDŢ, CT; c) SB, CV, CDŢ; d) CD, CV, CT; e) PR, CV, CDŢ. 342. Subordonatele din fraza: Cum s-a făcut, nu-i bine să cunoaştem sunt: a) CM, CD; b) CD, SB; c) CD, CI; d) CM, SB; e) CV, SB. 343. Subordonatele din fraza: El îşi dete în curând seama că i-ar fi peste putinţă să meargă până la sfârşit., sunt: a) CD, CD; b) CD, CNS; c) CI, SB; d) CV, SB; e) CI, CDŢ. 344. Subordonatele din fraza: Bine, frate, fireşte că sunt curios să aflu ce se spune pe socoteala mea de către amici sunt: a) SB, CD, CD; b) PR, CD, CD; c) SB, CS, CD; d) SB, CI, CD; e) CD, CI, CD. 345. Subordonatele din fraza: Eu n-am iubit niciodată şi poate că nici nu sunt în stare să iubesc sunt: a) SB, CD; b) PR, CI; c) CZ, CD; d) SB, CDŢ; e) SB, CI.
55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 346. Propoziţia introdusă prin să din fraza: Deşi nu au nimic cu trecutul, ci rolul lor e mai degrabă să ducă ţara spre viitor, le-am numi totuşi cetăţi este: a) PR; b) SB; c) AT; d) CS; e) CNS. 347. Subordonata din fraza: Care limbă e destul de bogată, ca să poată exprima asemenea simţiri este: a) CS; b) CNS; c) CM; d) CI; e) AT. 348. Subordonata din fraza: Un sentiment de nelinişte pare că învăluie dorul nostru este: a) SB; b) CM; c) PR; d) CI; e) CD. 349. Subordonatele din fraza: Ni s-a amintit ce zarvă a fost, când s-a zvonit că are să-l mute în alt sat sunt: a) CD, CDŢ, CD; b) SB, CDŢ, SB; c) CI, CT, SB; d) SB, CT, SB; e) SB, CZ, SB. 350. Subordonatele introduse prin că din fraza: Trebuie să recunosc că împrejurarea aceasta mă stânjeneşte puţin, că îmi răpeşte posibilitatea să elogiez un nemuritor sunt: a) CD, CZ; b) CZ, CZ; c) CD, CNS; d) CI, CZ; e) CD, CDŢ. 351. Propoziţiile din fraza: Atunci fata de împărat dete apă lui Prâslea de bău şi prinse mai multă putere sunt: a) P, CS, CS. b) P, CS, P; c) P, CNS, CNS; d) P, CNS, P; e) P, CZ, CZ. 352. Subordonata introdusă prin să din fraza: Apoi după vestea pe care ne-a adus-o el, nu sepoate să nu-i dăm răspuns bun acestui om este: 56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CD; b) SB; c) CI; d) CNS; e) CS; 353. Subordonatele din fraza: ”Copilo, tu eşti gata/ De-a pururea să plângi/ Şi când eşti tristă, Doino, Tu inima ne- frângi.” sunt: a) CS, CDŢ; b) CI, CDŢ; c) CI, CT; d) CD, CT; e) CI, CV. 354. Subordonata din fraza: Băiatul ajunsese să fie mâna dreaptă a împăratului este: a) CL; b) CD; c) CS; d) PR; e) CM. 355. Subordonatele din fraza: Dar ce era mai ciudat era că nu începea desenul ca toţi ceilalţi sunt: a) SB, SB; b) SB, CZ; c) SB, CZ; d) SB, CV; e) SB, PR. 356. Subordonatele din fraza:”Dar cui i-e frică de război/ E liber să plece-napoi.” sunt: a) SB, CI; b) CI, CI; c) SB, CS; d) CI, CS; e) CD, CI. 357. Subordonatele din fraza: „Hai, nu mai sta la îndoială, că mă tem să nu ne apuce noaptea pe aici sunt: a) CI, CI; b) CZ, CI; c) CI, CI; d) CV, CZ; e) CZ, CZ. 358. Subordonata din fraza: „Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai val vârtej/ Oştile leite-nzale de împăraţi şi de viteji?” este: a) CI; b) CV; c) CDŢ; 57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CZ; e) CM. 359. Subordonatele din fraza: Temându-mă să n-o pierd, am ridicat problema muncii noastre şi i-am îndemnat pe oameni să se adune sunt: a) CZ, CI; b) CI, CI; c) CZ, CS; d) CI, CNS; e) CI, CS. 360. Subordonatele din fraza: De aceea nu e de mirare că mă omor să te laud sunt: a) SB, CS; b) CZ, CI; c) SB, CI; d) CZ, CD; e) CDŢ, CI; 361. Subordonatele din fraza: Atunci ai să te poţi duce acolo, că ţie ţi-a fost scris de sus să-ţi fie dată această cinste sunt: a) CNS, SB; b) CZ, CD; c) CI, SB; d) CDT, SB; e) CZ, SB. 362. Subordonata din fraza: Iubita mea, eşti frumoasă duminica când te îmbraci cu hainele de sărbătoare. subordonata este: a) CT; b) AT; c) CDŢ; d) CZ; e) CV. 363. Subordonatele din fraza: Aşa are să-ţi vie la îndemână după asta, de are să ţi se pară că eşti uşor cum îi pana sunt: a) CS, SB, CM; b) CNS, SB, CM; c) CZ, PR, CM; d) CNS, PR, PR; e) CNS, CD, CM. 364. Subordonata introdusă prin fără să din fraza: Busuioc nu era dintre oamenii din curtea cărora poţi să ieşi fără să fii băgat în seamă este: a) CDŢ; b) CNS; c) CM; d) PR e) AT.
58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 365. Subordonata introdusă prin când din fraza: I-a scos dintele când putea să i-l trateze este: a) CT; b) CDŢ; c) CI; d) CV; e) AT; 366. Subordonata din enunţul: O iubeşti ca un copil când ea îi rece ca şi luna lui april este: a) CT; b) AT; c) CDŢ; d) CM; e) CV; 367. Subordonata din fraza: „Din zei de-am fi scoborâtori, C-o moarte toţi suntem datori este: a) CV; b) CDŢ; c) CZ; d) CI; e) CD. 368. Subordonatele din fraza: Are tupeul să-mi spună că n-ar fi trebuit să se întâmple sunt: a) CD, CD, SB; b) AT, CD, SB; c) CNS, CD, SB; d) CNS, CD, CD; e) CZ, CD, SB. 369. Subordonata din fraza: Bunica nu m-ar ierta niciodată dacă mi-aş pierde darul de la ea este: a) CV; b) CI; c) CT; d) CDŢ; e) CNS. 370. Propoziţiile din fraza: Bineînţeles că ar trebui să fii acolo sunt: a) P, SB, CDŢ; b) P, CD, CD; c) P, SB, CD; d) P, CZ, SB; e) P, SB, SB. 371. Subordonatele din fraza: Eram sigură că în cele din urmă trebuia să ajungem să fim de acord asupra unui lucru sunt: a) CI, SB, PR; 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CD, SB, CI; c) CDŢ, CD, PR; d) CZ, SB, PR; e) CV, SB, PR. 372. Subordonata din fraza: Dacă voiam un oraş în plină dezvoltare, m-aş fi mutat într-o metropolă este: a) CI; b) CDŢ; c) CT; d) CV; e) CM. 373. Propoziţiile din fraza: Desigur că motivele care-i determinaseră să ajungă la aceeaşi concluzie erau total diferite sunt. a) P, CZ, AT, CI; b) P, CV, AT, CI; c) P, SB, AT, CI; d) P, SB, AT, CD; e) P, SB, AT, CNS. 374. Propoziţiile din fraza: Dacă te-ai fi arătat la mai multe întâlniri cu familia mea, probabil că am fi fost prieteni până acum sunt în ordine: a) CT, P, SB; b) CT, P, PR; c) CDŢ, P, CDŢ; d) CDŢ, P, SB; e) CDŢ, P, CD. 375. Subordonatele din fraza Bunicul tău n-ar fi fost nevoit să ne şantajeze să lucrăm împreună sunt: a) CI, CS; b) CS, CS; c) CI, CI; d) CDŢ, CI; e) CZ, CNS. 376. Subordonata introdusă prin când din fraza: Când sosi vremea să plece în oraş, îi dădu pe băieţi în primirea mamei este: a) CDŢ; b) CT; c) CV; d) CZ; e) CI. 377. Subordonata din versurile: „ Dar mi-e ruşine şi mi-e greu,/ Că scoală satu-n capul meu este: a) CI; b) CDŢ; c) CZ; 60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) SB; e) CV. 378. Subordonata introdusă prin să din fraza: Când te-am poftit aseară să cinezi cu mine, ţi-am spus obiceiul meu este: a) CI; b) CDŢ; c) CNS; d) CS; e) CL. 379. Propoziţiile din fraza: Mergi de-ţi vezi şi de treburile dumitale sunt: a) P, P; b) P, CZ; c) P, CL; d) P, CS; e) P, CNS. 380. Subordonata din fraza: „Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine sunt: a) CDŢ; b) CI; c) CNS; d) CZ; e) CS. 381. Subordonatele din fraza: Hagiul adoarme, mâhnit că dacă iarna va ţine tot aşa, n-o mai duce fără lemne sunt: a) CI, CDŢ; b) CZ, CZ; c) CI, CI; d) CI, CV; e) CZ, CV. 382. Subordonatele din fraza: Asta n-aş face-o eu, de-ar fi el pe cât este sunt: a) CDŢ, PR; b) CV, PR; c) CV, CM; d) CDŢ, CM; e) CZ, PR. 383. Subordonatele din fraza: De piatră de-ai fi fost, şi nu se putea să nu-ţi salte inima de bucurie sunt: a) CDŢ, CD; b) CV, CD; c) CV, SB; d) CDŢ, SB; e) CT, SB.
61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 384. Subordonatele din fraza:...”piatra cea mare din capul cerbului strălucea, de se părea că Harap Alb soarele cu el aducea” sunt: a) CNS, PR; b) CNS, CD; c) CZ, PR; d) CNS, SB; e) CI, SB. 385. Subordonata din exemplul: „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau.” este: a) CDŢ; b) CZ; c) CI; d) CD; e) CV; 386. Subordonatele din fraza: „Aşa e lumea asta, şi de-ai face ce-ai face, rămâne cum este ea”. sunt: a) CI, CD, CM; b) CDŢ, CD, PR; c) CV, CD, PR; d) CZ, CD,CM; e) CI, CD, PR; 387. Subordonatele din fraza: Băgai de seamă că, dacă eu mă gândeam cu tot dinadinsul la ele, ele habar n-aveau de existenţa mea sunt: a) CI, CDŢ; b) CZ, CV; c) CD, CZ; d) CD, CV; e) CDŢ, CV; 388. Subordonatele din fraza: Trebuia să aibă banii, că asta era chiria bordeiului, chiar dacă nu fusese în stare să-şi facă un bordei sunt: a) SB, CI, CV, CD; b) SB, CZ, CV, CD; c) CD, CZ, CV, CI; d) CI, CZ, cV, cD; e) SB, CZ, CV,CI; 389. Subordonatele din fraza.... iară de-a avea noroc...., să ştii că merg cu tine oriunde mi-i duce sunt: a)CV, CD, CL; b) CD, CV, CL; c) CDŢ, CD, CL; d) CZ, CZ, CV; e) CDŢ, CD, CV; 390. Subordonatele din fraza: Omul e dator să lupte cât a putea cu valurile vieţii sunt: a) CI, CM; b) CD, CM; 62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CD, CT; d) CI, CV; e) CS, CM; 391. Subordonatele din fraza: Era o curată hoţie să ia băiatul şi să-l nenorocească depărtându-l de dăscălie pentru ca să-l facă popă sunt: a) CS, CS, CS, b) SB, SB, CS; c) PR, PR, CS; d) SB, SB, CNS; e) CD, CD, CS; 392. Subordonatele din fraza: Niţel obraz să fi avut, ar fi trebuit să-i fie ruşine să mai dea ochi cu min sunt: a) CV, SB, CNS; b) CDŢ, CD, CI; c) CDŢ, SB, CI; d) CZ, SB, CI; e) CV, SB, CNS; 393. Subordonatele din fraza: Mi-a fost destul de greu să-l conving să-l ia director la liceu sunt: a) CD, CD; b) SB, CD; c) CI, CI; d) SB, CI e) SB, CNS 394. Subordonatele din fraza......”efortul e impus unui convoi obligat să se abată ca să ia un trecător izolat” sunt: a) CS, CS; b) CI, CDŢ; c) CS, CNS; d) CI, CV; e) CI, CS; 395. Subordonata din fraza: Popa, că e popă, şi tot păcătuieşte este: a) CV; b) CZ; c) AT; d) CDŢ; e) CI; 396. Subordonatele din fraza „Bucuroşi le-om duce toate,/ De e pace, de-i război” sunt: a) CDŢ, CDŢ; b) CDŢ, CV, c) CV, CV; d) CT, CV; 63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CDŢ, CT; 397. Subordonata din fraza: Că ai reuşit primul , ne bucurăm enorm este: a) CZ; b) CDŢ; c) CI; d) SB; e) CD; 398. Subordonatele din fraza: Când îi omul în doi peri, să te fereşti de dânsul, catunci e cum îi mai rău. sunt: a) CT, CZ; CM; b) CT, CZ, PR; c) CV, CDŢ, PR; d) CDŢ, CZ, PR; e) CV, CI, PR; 399. Subordonata introdusă prin dacă din enunţul: Dacă te-ai băgat în joc, trebuie să joci este: a) CT; b) CV; c) CI; d) SB; e) CZ; 400. Subordonatele din fraza:” Felul său este numai ca să ucidă pentru ca să se încreadă că e puşcaş” sunt: a) PR, CS, CI; b) AT, CS, Ci; c) PR, CNS, CZ; d) CS, CNS, CZ; e) AT, CS, CI; 401. Subordonata introdusă prin dacă din exemplul: Dacă e atât de cald afară de ce te-ai îmbrăcat cu hainele astea groase? este: a) CZ; b) CDŢ; c) CV; d) CI; e) CM. 402. Subordonata din fraza: Fraţii, că sunt fraţi, şi se ceartă este: a) AT; b) CV; c) CNS; d) CI; e) CDŢ.
64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 403. Subordonata din fraza: I s-a urât să tot aştepte veşti de la noi este: a) CI; b) CZ; c) CS; d) CD; e) SB. 404. Subordonata din fraza: Dacă nu ţi-am reproşat nimic, am făcut-o pentru a nu te supăra este: a) CZ; b) CD; c) CV; d) CI; e) CDŢ. 405. Subordonata din fraza: Se făcea că eram pe altă planetă este: a) CD; b) PR; c) SB; d) CI; e) CZ. 406. Subordonata din fraza: Ce-am fost odată nu mai sunt azi este: a) CD; b) SB; c) CM; d) PR; e) CV. 407. Propoziţiile din fraza: Dacă vine este ca să te ajute sunt: a) CDŢ, P, PR; b) CDŢ, P, CS; c) SB, P, PR; d) CD, P, PR; e) SB, P, CS. 408. Subordonata din fraza: Nemaiajungând ce şi-a dorit, s-a blazat este: a) PR; b) CD; c) SB; d)CM; e) CZ. 409. Subordonata din fraza: Eram obişnuiţi să considerăm cu indiferenţă tot restul lumii este: a) CD; b) CI; c) CS; d) CDŢ; e) CNS. 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 410. Propoziţia introdusă prin ceea ce din fraza: Ne cunoaştem de mult timp şi, ceea ce e mai important, ne iubim este: a) P coord. cu P1; b)P Inc.; c) SB; d) APOZ; e) AT. 411. Subordonata din fraza: Că bei atât, o ştie toată lumea este: a) CZ; b) CDŢ; c) CV; d) CI; e) CD. 412. Subordonata din fraza: Cât vezi cu ochii e numai şes este: a) CL; b) SB; c) CV; d) CM; e) PR. 413. Subordonata din fraza: Ideea asta era obligatoriu s-o ai şi tu este: a) CD; b) SB; c) CS; d) CDŢ; e) CNS. 414. Subordonata din fraza: Nu ne-a rămas decât să recitim textul este: a) PR; b) CD; c) SB; d) CM; e) CDŢ. 415. Subordonata din fraza: Au fost şi ei preocupaţi ca testele să fie rezolvate este: a) CS; b) CNS; c) CDŢ; d) CI; e) AT. 416. Subordonata din fraza: Nefiind programarea cum ne-am aşteptat, ne-am dus la alt medic este: a) CM; b) AT; c) CZ; d) PR; 66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) APOZ. 417. Subordonata din fraza: Să nu vadă fir de praf în casa ei, că ne dă afară este: a) CZ; b) CI; c) CDŢ; d) AT; e) CNS. 418. Subordonata din fraza: Habar n-avea dacă l-ar mai recunoaşte este: a) CD; b) CI; c) SB; d) CDŢ; e) CZ. 419. Subordonata din fraza: Fără el n-ar fi avut niciun haz să fim acolo este: a) CD; b) CI; c) SB; d) CNS; e) CDŢ. 420. Propoziţiile din fraza: Dacă te caută e ca să nu-l uiţi sunt: a) CDŢ, P, CS; b) SB, P, PR; c) CZ, P, CS; d) SB, P, CS; e) CV, P, PR. 421. Subordonatele din fraza: Acum ne pare că e dispus să ne bage în seamă sunt: a) CM, CI; b) CD, CD; c) SB, CI; d) PR, CD; e) PR, CI. 422. Subordonatele din fraza: Se cuvine să vă mulţumim, din moment ce ne-aţi oferit flori sunt: a) SB, CZ; b) CD, CT; c) CI, CZ; d) CS, CZ; e) SB, CT. 423. Subordonata din fraza: Nu-mi face nicio bucurie să-ţi amintesc aşa ceva este: a) CD; b) SB; c) CI; d) CNS; 67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CDŢ. 424. Subordonatele din fraza: De ce ţi-e dat să păţeşti nu scapi sunt: a) CAG, SB; b) CI, CD; c) CI, SB; d) CI, CS; e) CI, CDŢ. 425. Subordonatele din fraza: Sunt momente când se pare că ficţiunea oboseşte sunt: a) CT, PR; b) CT, SB; c) AT, PR; d) AT, SB; e) AT, CD. 426. Subordonatele din fraza: Minodora se aşezase pe un scăunel, jos, gata să sară când trebuie ceva sunt: a) CS, CT; b) CI, CDŢ; c) CM, CT; d) CDŢ, CT; e) CI, CT. 427. Subordonatele din fraza: Bucuroşi le-om duce toate / De e pace, de-i război sunt: a) CDŢ, CV; b) CDŢ, CDŢ; c) CV, CV; d) CT, CT; e) CT, CV. 428. Subordonatele din fraza: Nu avu nevoie să se obişnuiască acolo, că şi trebui să plece sunt: a) AT, CI, SB; b) CI, CZ, SB; c) CI, CI, SB; d) AT, CDŢ, SB; e) CNS, CZ, SB. 429. Subordonatele introduse prin când din fraza: E groaznic când omul se simte slab, dar şi mai groaznic când îl ştiu alţii sunt: a) CT, CT; b) SB, CT; c) CZ, CZ; d) SB, SB; e) CV, CV. 430. Subordonatele introduse prin ca să din exemplele: 10 Nu e destul ca ea să-ţi spună adevărul 20 Prea ai fost rea cu ea ca să te poată ierta. 68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 30 A promis ca mâine să te ajute. 40 Trebuie ca tu să-ţi recunoşti vina sunt: a) 10, 40 SB, 20 CNS, 30 CD; b) 10, 30, 40 CD, 20 CNS; c) 10 SB, 30, 40 CD, 20 CNS; d) 10, 40 SB, 20 CS, 30 CD; e) 10, 40 SB, 20 CDŢ, 30 CS. 431. Subordonatele introduse prin să din fraza: Reuşise să-l determine să fie nemulţumit de el însuşi, că nu el fusese primul care se gândea la bancă sunt: a) CD, CD; b) CD, CI; c) CD, CM; d) CD, CS; e) CD, CNS. 432. Subordonatele din fraza: E limpede că n-a folosit nimic din ce i-a dat sunt: a) CD, CI; b) SB, AT; c) SB, CI; d) CZ, CI; e) CDŢ, AT. 433. Subordonata introdusă prin dacă din fraza: Dacă se întâmplă ceva cu ea, trebuie s-o ştim şi noi este: a) CDŢ; b) CV; c) CD; d) SB; e) CI. 434. Subordonatele din fraza: Neapărat să te obişnuieşti cu ideea că oamenii sunt cum sunt sunt: a) AT, CM; b) AT, PR; c) AT, CD; d) AT, CI; e) AT, SB. 435. Subordonata introdusă prin să din fraza: Când vuia în sobă tăciunele aprins ..., mama îl buchisea acolo cu cleştele să se mai potolească duşmanul este: a) CI; b) CNS; c) CDŢ; d) CM; e) CS. 436. Subordonatele din exemplele: 10 Nu-şi vede capul de câte are de făcut 20 Nu-şi dă seama de câtre greutăţi va întâmpina 69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 30 Din câte se spun despre el e un om bun 40 Nu cred nimic din câte se spun despre tine sunt: a) 10 CZ, 20 CI, 30 CM, 40 AT; b) 10, 20 CZ, 30, 40 CI; c) 10, 20 CZ, 30 CI, 40 AT; d) 10 CZ, 20, 30 CI, 40 AT; e) 10 CZ, 20, 30, 40 CI. 437. Subordonatele din fraza: Şi dac-a fost peţită des / E lucru tare de-nţeles / Că cel mai bun a fost ales sunt: a) CDŢ, SB; b) CZ, SB; c) CZ, CD; d) CV, SB; e) SB, CZ. 438. Subordonata din exemplul: Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau este: a) CDŢ; b) CZ; c) CV; d) CI; e) CT. 439. Subordonatele din fraza: Descoperirea lui era tulburătoare, dar îmi dădeam seama că nici el, nici alţii nu vor înceta vreodată să trăiască în viitor sunt: a)CZ, CD; b)CZ, CNS; c) CD, CD; d) CI, CD; e) CI, CI. 440. În fraza: A te abţine ar fi ca şi când cineva ţi-ar da brânci în apă şi tu nu vrei să dai din braţe să te salvezi, subordonatele sunt: a) CM, CD, CI, CS; b)SB, CD, CNS, CS; c) PR, CD, CI, CS; d) SB, CD, CS, CNS; e) PR, PR, CD, CS. 441. Subordonatele introduse prin să din exemplele: 10 A venit să se înscrie la şcoală 20 Trebuie să citească 30 M-a rugat să nu-l întrerup 40 A crescut atât de mult să nu-l mai recunoşti 50 Să fi învăţat mai mult, ar fi răspuns mai bine sunt: a)10CS, 20 SB, 30 CD, 40 CNS, 50 CDŢ; b) 10, 40 CS, 20, 30 CD, 50 CDŢ; c) 10, 40 CS, 20 SB, 30 CD, 50 CDŢ; d) 10CI, 20 SB, 30 CD, 40 CNS, 50 CDŢ; e) 10, 40 CNS, 20, 30 SB, 50 CDŢ. 70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 442. Subordonata introdusă prin dacă din fraza: Dacă oamenii ar şti ce vorbeşte unul despre altul n-ar mai fi prieteni în lume, este: a)CT; b) CDŢ; c) CV; d) CZ; e) CI. 443. Subordonatele din fraza: Era atât de cretin că numai doi inşi talentaţi cum era el, l-ar fi putut imagina astfel sunt: a)CZ, AT; b) CNS, AT; c) CNS, CM; d) CV, CM; e) CV, AT. 444. Subordonatele din fraza: Ceea ce arată până la uimire, cât de complicat este sistemul relativităţilor în iubire e că în acest timp eu îl invidiam cu emoţie pe Ladima …, sunt: a)SB, CM, PR; b) CD, CD, PR; c)SB, CD, CZ; d) SB, CD, PR; e) CD, CM, PR. 445. În fraza: Când fug de un surâs poate înseamnă că îl doresc, subordonatele sunt: a)CT, PR; b) CDŢ, PR; c) CV, CD; d) SB, CD; e) SB, PR. 446. Subordonatele introduse prin că din fraza: I s-a raportat că podarul din sat a avut o întâmplare ciudată cu doi oameni care au trecut Siretul aşa cum se ştie că l-au trecut, sunt: a)SB, SB; b) CD, CD; c) CZ, SB; d) CI, SB; e) SB, CNS. 447. Subordonatele din fraza: Dacă o femeie râde nu mai înseamnă că e şi veselă, sunt: a)CV, CD; b) SB, PR; c) CDŢ, PR; d) CZ, CD; e) CV, CDŢ.
71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 448. În care dintre frazele următoare există subordonate cauzale?: 10 A întârziat din cauza faptului că a plouat mult 20 Mă bucur că vii 30 Având în vedere că ai gripă, mai bine stai acasă 40 Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau a)în 10, 20; b) în 10, 30; c) în nici una; d) în toate; e) în 10, 30, 40. 449. Felul subordonatelor din frazele: 10 Din cele afirmate reiese că ai dreptate 20 Cine s-a hotărât să meargă la congres? 30 Nu i s-a mai amintit să nu întârzie 40 Mi-aş fi adus aminte dacă mi-ai fi spus, este: a)în 10, 30 CD, în 20 SB, în 40 CDŢ; b) în 10, 20, 30 SB; c) în 10, 30 SB, în 20 CD, în 40 CZ; d) în 10, 30 SB, în 20 CI, în 40 CDŢ; e) în 10, 20 SB, în 30, 40 CDŢ. 450. Subordonatele din fraza: Nu e posibil să ţii minte tot ce citeşti, sunt: a)CS, CD; b) CD, CD; c)PR, AT; d) CI, CD; e) SB, AT. 451. Propoziţiile din fraza: Ce se întrebase era unde vor petrece vacanţa, sunt: a)SB, P, PR; b) CI, P, SB; c) SB, P, CL; d) SB, P, CD; e) CD, P, SB. 452. Subordonatele din fraza: Se tunse şi se arse uitând ceea ce îi spusese Luchi, că îi stătea bine aşa cum arăta, sunt: a)CI, CD, CM; b)CD, APOZ, CM; c) CD, CZ, CM; d) CD, CD, CM; e) CI, APOZ, CM. 453. Subordonata introdusă prin de din exemplul: Nu spera când vezi mişeii La izbândă făcând punte, / Te-or întrece nătărăii,/ De ai fi cu stea în frunte, este: a)CDŢ; b) CI; c) CNS; d) CV; 72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CT. 454. Subordonatele din fraza: Şi de-ar fi fost lăsat prin lume / Să treci ca orice om de rând / Ce lesne-ai fi pus frâu durerii …, sunt: a)CV, SB; b) CDŢ, CS; c) CDŢ, SB; d)CDŢ, CD; e) CZ, SB. 455. Subordonata din exemplul: Dar ţi-a fost dat să fii deasupra / Acestor inimi seci şi strâmte, este: a)SB; b) CD; c) CNS; d) PR; e) CDŢ. 456. Subordonatele din fraza: În unele legende ni se spune că cerul ar fi fost atât de aproape de pământ că l-ai fi putut atinge cu mâna, dacă te-ai fi urcat pe un gard, sunt: a)CD, CNS, CDŢ; b) SB, CNS, CDŢ; c) SB, CZ, CDŢ; d) SB, CDŢ, CDŢ; e) CDŢ, CNS, CDŢ. 457. Subordonatele din fraza: Nu dai din braţe să te salvezi, ci că nu-ţi place să fii aruncat în apă, sunt: a)CI, CZ, CD; b) CS, CZ, CD; c) CS, CZ, SB; d) CI, CZ, SB; e) CS, CV, SB. 458. Subordonata din fraza: Bocetul femeii părea să nu se mai oprească, este: a)CD; b) CI; c) CNS; d)PR; e) CM. 459. Subordonatele din fraza: Faptul arăta că cei doi încercau să se uite unul pe altul ca şi când n-ar fi fost nimic între ei, sunt: a)CZ, CD, CM; b) AT, CD, CMC; c) CD, CS, CMC; d) CD, CI, PR; e) CD, CD, CMC.
73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 460. Subordonatele din fraza: Câte odată îi venea să strige că s-a împlinit gândul de a avea de toate, numai să vrea dânsul, că toate numai de voinţa lui atârnă, sunt: a)SB, CD, CDŢ, CZ; b) CD, CD, CDŢ, CDŢ; c) SB, CD, CS, CZ; d) PR, CD, CDŢ, CNS; e) SB, CD, CS, CV. 461. În fraza: Pătru se hotărî să nu piardă timpul şi să pună la cale ceea ce s-ar fi cuvenit să facă de mult, subordonatele sunt: a)CS, CS, CD, SB; b) CI, CI, CD, SB; c) CD, CD, CD, SB; d) CD, CD, CD, CD; e) CNS, CNS, CD, SB. 462. În fraza: Printre fete se mai rătăceşte şi câte o nevastă tânără, gata să intre în horă, dacă s-ar întâmpla să-i vie chef bărbatului ei să joace, subordonatele sunt: a)CD, CDŢ, SB, AT; b) CI, CDŢ, CD, AT; c) CI, CDŢ, SB, CI; d) CS, CDŢ, SB, AT; e) CI, CV, CD, CI. 463. În fraza: În ziua când veni avocatul, fetele şi mama plecară în Armadia, la doamna Filipoiu să se sfătuiască asupra ultimelor amănunte, subordonatele sunt: a)CT, CS; b) CT, CNS; c) AT, CI; d) AT, CS; e) CT, CI. 464. Subordonatele din fraza: … Herdelea munci o noapte întreagă să facă două scrisori către cei doi, rugându-i să pună o vorbă bună unde cred dânşii, sunt: a)CI, CD, AT; b) CS, CS, AT; c) CI, CS, CL; d) CDŢ, CD, CL; e) CS, CD, CL. 465. În fraza: Păstram în minte, de când eram mic, ideea că un fel de trudă ţi se aşează pe creier şi îţi vine la un moment dat să uiţi de toate, subordonatele sunt: a)CT, AT, AT, SB; b) AT, AT, AT, SB; c) CT, CZ, CZ, SB; d) CT, AT, AT, CD; e) CT, CDŢ, CDŢ, CD. 466. Subordonatele din exemplul: Ascultă, copile, ce-mi spune viaţa: De-a pururi să torci al tău gând, Când simţi în pleoapă o lacrim-arzând, sunt: 74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a)CD, CD, CT; b) CD, APOZ, CT; c) CD, APOZ, CDŢ; d) CI, APOZ, CT; e) CI, AT, CDŢ. 467. Subordonatele din fraza: Cum însă teologia era înlocuită prin religia ateismului, nu se putea spune despre el că ar fi singurul organ al revelaţiei divine!, sunt: a)CM, CD; b) CV, CD; c) CZ, SB; d) CZ, CD; e) CM, SB. 468. Subordonatele din fraza: Şi cum Bălosu avea de gând să-l întrebe din nou despre locul de casă, nu voia să lase să se creadă că îl urmăreşte pe vecin la strâmtoare, sunt: a)CM, CD, CD, CS, SB; b) CV, CD, CD, CD, CD; c) CZ, CS, CD, CD, SB; d) CZ, CD, CD, CD, SB; e) CZ, CD, CD, CI, CD. 469. Subordonatele din fraza: Ar fi trebuit ca în toamnă, cum era un an bun, să se însoare şi el ca orice flăcău, sunt: a) CD, CM; b) SB, CM; c) CZ, CD; d) CV, SB; e) SB, CZ. 470. Subordonatele din fraza: El ridicase paharul în care lucea un vin rubiniu şi se apucară cu toţii să mănânce liniştiţi ca şi cum s-ar fi aflat în excursie, sunt: a)AT, CI, CM; b) CL, CD, CM; c) AT, CS, CM; d) CL, CDŢ, CM; e) AT, CD, CNS. 471. Subordonatele din fraza: Fugea fără să închidă uşa spre sinagoga de peste drum, unde năvălea cu acelaşi aer de om fugărit, sunt: a)CV, CL; b) CM, AT; c) CM, CL; d) CV, CL; e) CV, AT. 472. Subordonatele din fraza: O luă singur pe drumul de întoarcere, fără să se uite dacă fiul avea de gând să-l urmeze, sunt: a)CM, CD, CD; 75
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CV, CD, CD; c) CM, CDŢ, CD; d) CM, CI, CD; e) CV, CV, CD. 473. Subordonatele din fraza: Esenţial pentru mine era să ştiu că nu făcea nici în faţa mea elogiul acelui om, cum făcuseră cei doi colegi ai mei, sunt: a)CD, CD, CM; b) SB, CD, CM; c) PR, CD, CM; d) PR, CD, AT; e) PR, CV, CM. 474. Subordonatele din fraza: Mi s-a părut că nu este capabil să fii ceea ce se spune că trebuie să fii, sunt: a)SB, CI, PR, SB, SB, SB; b) R, CI, PR, SB, SB, SB; c) SB, CI, PR, SB, SB, SB; d) CD, CS, PR, CD, SB, SB; e) SB, CNS, CD, SB, SB. 475. În fraza: Nu e o simplă întâmplare că toţi creatorii s-au mulţumit să scrie bine ş-ai neglijat floricelele stilistice, subordonatele sunt: a)CD, CI, CD; b) SB, CI, SB; c) PR, CI, PR; d) CZ, CI, CZ; e) AT, CI, AT. 476. În fraza: I se mai întâmplase odată să ţină la o fată şi nici atunci nu înţelese pentru ce la început fetei îi plăcuse şi mai pe urmă nu mai vrusese să iasă la poartă, subordonatele sunt: a)SB, CD, CD, CD; b) CD, CD, CD, CD; c) SB, CI, CI, CD; d) SB, CS, CS, CD; e) SB, CZ, CZ, CD. 477. În fraza: Pentru Ţugurlan era limpede că oamenii erau aceia care erau vinovaţi că acum … nu s-a împărţit şi a doua moşie, subordonatele sunt: a)CD, AT, CI; b) SB, AT, CI; c) SB, AT, CZ; d) CM, AT, CZ; e) CZ, AT, CI. 478. În fraza: Mai întâi trebuie să mărturisesc că nu am avut vreme de scris un articol, întrucât nu mi-a trecut prin minte să respect anumite cerinţe programatice, subordonatele introduse prin să sunt: a)SB, CD; 76
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CD, CD; c) SB, SB; d) SB, CNS; e) CZ, SB. 479. Subordonatele din fraza: Guvernul se zicea că se luptă cu dificultăţile financiare şi că se sileşte să amâne deschiderea Camerelor unde vor avea multe complicaţii de înfruntat, sunt: a)CD, CD, CI, AT; b) SB, SB, CD, AT; c) CD, CD, CS, AT; d) SB, SB, CI, AT; e) SB, SB, CS, CL. 480. Subordonatele din fraza: Povestea cu lux de amănunte, cât de bine l-a primit cutare şi cât e de sigur că toată nenorocirea asta e spre binele lui, sunt: a)CD, CD, CI; b) CD, CD, CZ; c) AT, AT, CI; d) CM, CM, CI; e) CD, CD, SB. 481. Subordonatele din fraza: Iar acum se bucura că mortul era într-un fel faţă bisericească şi se gândea că se face o pomană mai omenească, sunt: a)CZ, CI; b) CI, CI; c) CZ, CD; d) CD, CD; e) CDŢ, CI. 482. Subordonata din fraza: George se silea din răsputeri să-l înveţe un cântec nou, este: a)CD; b) CS; c) CI; d) CNS; e) CM. 483. Subordonatele din fraza: Hotărî să se gândească să plece în lume, încredinţat că aiurea oamenii vor fi mai voioşi să se sacrifice pe altarul unei idei, sunt: a)CD, CD, CI, CS; b) CD, CI, CZ, CS; c) CD, CS, CZ, CI; d) CD, CI, CI, CI; e) SB, CI, CI, CI. 484. Subordonatele din fraza: Puteai să te convingi cum că apa iazului mic, unde îl ţinuseră un timp, nu era o exagerare a imaginaţiei locului, sunt: a)CD, CI, AT; b) CD, CI, CL; 77
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CD, CDŢ, CL; d) CD, CD, AT; e) CS, CI, AT. 485. Subordonatele din fraza: Nu-mi plăcuse însă că era distant cu mine şi se complăcea să fie înconjurat de adulatori găunoşi, sunt: a)CD, CD, CI; b) SB, SB, CI; c) SB, SB, CM; d) CZ, CZ, CI; e) CV, CV, CI. 486. Subordonatele din fraza: Acum i se păru că ar fi nepotrivit cu slujba lui să tăifăsuiască cu un băieţandru, sunt: a)PR, CD; b) SB, CD; c) SB, SB; d) PR, SB; e) SB, CDŢ. 487. În fraza: Oprise pe flăcău, fără să ştie cine este numai ca să-şi răcorească necazul, subordonatele sunt: a)CM, CD, CI; b) CV, CD, CI; c) CDŢ, CD, CS; d) CV, CD, CS; e) CV, CD, CNS. 488. Subordonatele din fraza: A venit ora când li se va cerşi ceea ce ei socotesc că nu mai pot da şi sunt hotărâţi să fie duri şi nemiloşi, sunt: a)CT, CD, CD, CT, CI; b) CT, CI, CZ, CT, CD; c) AT, CD, CD, AT, CNS; d) AT, SB, CV, AT, CI; e) AT, SB, CD, CD, CI. 489. Subordonatele din fraza: Zilnic i se şopteau la ureche lucruri care o speriau atât de tare că îi era frică până să-mi şi spună, sunt: a)AT, CNS, CI; b) AT, CNS, CZ; c)AT, CZ, CZ; d) AT, CNS, CS; e) AT, CNS, CT. 490. Subordonatele din fraza: Tata ştia că sunt oameni inteligenţi şi s-ar fi dus la ei să le explice că cea ce aveau ei de gând era curată sinucidere, sunt: a)CD, CI, CD, AT; b) CD, CS, CD, SB; c) CD, CNS, CD, AT; d) CD, CDŢ, CD, SB; 78
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CD, CS, CD, CD. 491. Propoziţiile din fraza: Dacă el îndrăznea însemna că el ştia, sunt: a)CDŢ, P, PR; b) SB, P, CD; c) SB, P, PR; d) CV, P, PR; e)CDŢ, P, CZ. 492. Subordonatele din fraza: Îi venea greu să creadă că peste câteva zile n-are să se mai scoale cu noaptea în cap, să scoată oile din obor …, sunt: a)CD, CD, CI; b) CDŢ, CD, CS; c) CNS, CD, CS; d) SB, CD, CS; e)CS, CD, CI. 493. Subordonatele din fraza: Nu-l negai, ca să înţeleagă şi ea ce înseamnă să aluneci în zone care trebuie să rămână intangibile, sunt: a)CI, CD, PR, AT, CD; b) CNS, CD, PR, AT, SB; c) CDŢ, CD, PR, AT, SB; d) CS, CD, CD, AT, SB; e) CS, CD, PR, AT, SB. 494. Subordonatele din fraza: M-am gândit cum aş fi putut interveni şi l-am aşteptat ca să vorbesc cu el, sunt: a)CI, CS; b) CM, CS; c) CD, CS; d) CI, CI; e) CI, CNS. 495. Subordonatele din fraza: Nu-i de vină cine face, ci de vină-i cine-l pune să facă, sunt: a)PR, PR, CI; b) SB, SB, CI; c) SB, SB, CNS; d) SB, SB, CS; e) PR, PR, CS. 496. În fraza: Mă hotărâi că nu trebuie s-o vorbesc decât de bine, deşi glasul ei mă îndemnase să povestesc despre ea râzând, subordonatele sunt: a)CD, SB, CV, CI; b) CI, SB, CV, CS; c) CI, SB, CV, CI; d) CZ, SB, CV, CI; e) CI, CD, CV, CI.
79
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 497. În fraza: Îmi vine să mă reped în ei şi să le dau la picioare în spate până i-aş pune pe fugă, ca să piară din ochii mei, subordonatele sunt: a)CD, CD, CT, CNS; b) CDŢ, CDŢ, CT, CS; c) SB, SB, CNS, CNS; d) SB, SB, CT, CS; e) PR, PR, CT, CS. 498. Subordonata din fraza: Oricât te-ai împotrivi eşti dus pas cu pas într-acolo, este: a)CT; b) CM; c) CZ; d) CDŢ; e)CV. 499. Subordonatele din exemplul: Dar dacă vrei cu crezământ / Să te-ndrăgesc pe tine / Tu te coboară pe pământ …, sunt: a)CDŢ, CD; b) CV, CD; c) CZ, CD; d) CI, CD; e) CT, CD. 500. Subordonatele din fraza: Pălărie nu poartă niciodată, că i se pare că-i suflă vântul prin creier, sunt: a)CZ, PR; b) CZ, SB; c) CZ, CD; d) CI, CD; e) CV, SB.
80
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. Subordonata din fraza: Că aşa stau lucrurile dovedeşte nu doar succesul forţelor de dreapta, ci şi eliminarea nostalgicilor., este: a) CD; b) SB; c) AT; d) AP; e) CZ; 2. Propoziţiile din fraza: Când ajunge inima să fie sleită de dragoste, apoi curând piere şi mila., sunt: a) CDŢ, CNS, P; b) CDŢ, PR, P; c) CT, CNS, P; d) CT, CI, P; e) CT, CD, P; 3. În fraza: De n-ar fi fost să cadă frunzele şi să rămână scheleţi copacii, nimic n-ar fi trădat sosirea toamnei., subordonatele sunt: a) CDŢ, PR, PR; b) SB, PR, PR; c) CDŢ, SB, SB; d) CV, SB, CV; e) CV, CD, CV. 4. Subordonatele din versurile: „Duce-m-aş în cale lungă,/ Dor să nu mă mai ajungă,/ Duce-m-aş şi m-aş tot duce / Dor să nu mă mai apuce”, sunt: a) CNS, CS; b) CNS, CZ; c) CS, CS; d) APOZ, APOZ; e) CS, INS; 5. Subordonata introdusă prin să din fraza: Îl împinge inima să cumpere toate astea, pentru că are bani., este: a) CNS; b) CD; c) SB; d) CS; e) CI; 6. Subordonatele din fraza: Eram sigură că în cele din urmă trebuie să ajungem să fim de acord., sunt: a) CI, SB, PR; b) CZ, SB, CI; c) CI, SB, CNS; d) CD, SB, CS; e) CI, CD, PR;
2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 7. Subordonatele din fraza: El se întreabă cum va reacţiona când îi vor mărturisi dragostea lui., sunt: a) SB, CT; b) CD, CT; c) CI, CT; d) CD, CDŢ; e) CI, CDŢ; 8. Subordonata din fraza: Vorbi cu glas scăzut ca să nu trezească copilul., este: a) CI; b) CNS; c) CS; d) CZ; e) CD; 9. Subordonatele din fraza: După cum se prezentau lucrurile de rău se părea că va fi nevoie de un detector de metale ca să găsească cheia., sunt: a) CZ, SB, CS; b) CM, PR, CS; c) CM, SB, CNS; d)CM, SB, CS; e) CZ, SB, CZ; 10. În fraza: El s-a hotărât în ultimul moment să vină să mă aştepte la gară., subordonatele sunt: a) CS, CS; b)CI, CS; c) CD, CS; d) CS, CNS; e) AT, CS; 11. Subordonatele din fraza: Şi dacă această suferinţă era atât de mare, de ce n-a făcut niciun demers să ne împăcăm., sunt: a) CZ, CDŢ; b) CT, AT; c) CZ, CS; d) CV, CS; e) CR, AT; 12. Subordonatele din fraza: Când ai mâncat asta, sigur că ţi-a fost rău., sunt: a) CT, SB; b) CDŢ, PR; c) CZ, CZ; d) CT, PR; e) CZ, SB; 13. Subordonata din fraza: Cum era prea întuneric, nu se vedea bine., este: a) CZ; b) CT; 3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CM; d) CV; e) SB; 14. Subordonata din fraza: Digul e ca să nu treacă apa., este: a) PR; b) CS; c) CNS; d) CM; e) CDŢ; 15. Subordonata din exemplul: “De eşti tu acela, nu-ţi sunt mamă eu”., este: a) CZ; b) CT; c) CDŢ; d) CS; e) CI; 16. Subordonata din fraza: “Dar atât nu e de ajuns, să ne readucă pofta de mâncare”., este: a) CZ; b) PR; c) CI; d) CNS; e) CV; 17. În exemplul: “N-ai nici tu, nici împăratul/ Bani să-mi cupere băiatul”, subordonata este: a) AT; b) CI; c) CS; d) CD; e) CNS; 18. Propoziţia a doua din fraza: Am plecat de la teatru, mă plictisea piesa., este: a) CZ; b) P; c) CNS; d) CI; e) CDŢ; 19. Subordonata din fraza: Dacă i-ai da un milion în plus, şi încă ţi-ar mai cere., este: a) CDŢ; b) CV; c) CI; d) CT; e) CD; 4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 20. Subordonatele din fraza: N-ar fi exclus să mi se pară că am auzit frazele respective în vis., sunt: a) SB, PR; b) SB, CD; c) SB, SB; d) CD, PR; e) SB, CI; 21. Subordonatele din fraza: Toţi şi-au dat seama că nu e bine şi, mai ales, nu e practic să mergi., sunt: a) CD, CD, SB; b) CZ, CZ, SB; c) CI, CI, CD; d) CI, CI, SB; e) CI, CI, CS; 22. Subordonatele din fraza: “Mă gândeam şi eu ce tristă experienţă e să-ţi condiţionezi fericirea ta de capriciul femeii”., sunt: a) CD, PR; b) CI, SB; c) CD, CNS; d) CI, CS; e) CI, PR; 23. Subordonatele din fraza: Bineînţeles că trebuie să fii dintre ce care au nevoie să adore cu adevărat cartea., sunt: a) SB, SB, AT, CI; b) CD, CD, AT, AT; c) CZ, SB, AT, CI; d) PR, SB, AT, CI; e) SB, CS, AT, CI; 24. Subordonatele din fraza: “Dacă nu ţi-am cerut decât un sărut a fost pentru că te iubesc atât de mult, că nu doresc să fii a mea decât ca nevastă”., sunt: a) CDŢ, CZ, CZ, CD; b) SB, CZ, CNS, CD; c) CZ, PR, CDŢ, CD; d) SB, CZ, CV, CD; e) CT, CZ, CNS, CD; 25. Subordonatele din fraza: Ştiu că dacă ar lovi chiar în muchia râpii, obuzul ar veni tot în noi., sunt: a) CD, CT; b) CD, CZ; c) CD, CV; d) CD, CDŢ; e) CD, CDŢ;
5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 26. Subordonatele din fraza: Destul că el nu punea niciun preţ pe averea altora, fiindcă nu se îndoia că va fi odată şi el avut., sunt: a) PR, CZ, CI; b) SB, CZ, CZ; c) CZ, CZ, CI; d) SB, CZ, CI; e) PR, CZ, CDŢ; 27. Subordonatele din fraza: Ba poate că nici chiar aşa săraci n-ar fi cum sunt, dacă nu i-ar fi intrat în cap ideea că el are să fie odată om cu stare., sunt: a) SB, PR, CDŢ, AT; b) CD, CM, CDŢ, AT; c) PR, CM, CDŢ, AT; d) SB, CM, CDŢ, AT; e) SB, PR, CV, AT; 28. Subordonatele din fraza: Nu trebuie să se ştie că am iubit asemenea femeie., sunt: a) CS, SB; b) SB, SB; c) SB, CZ; d) SB, CS; e) CD, SB; 29. Subordonatele din fraza: L-am întrebat dacă e de acord să public convorbirea şi, pentru că a încuviinţat, am început să-l descos., sunt: a) CDŢ, CI, CZ, CD; b) CZ, CI, CZ, CD; c) CD, CI, CZ, CD; d) CD, CS, CZ, CD; e) CV, CI, CZ, CD; 30. Subordonatele din fraza: Nu se ştie ce aş fi ajuns în viaţă dacă jocul întâmplării s-ar fi destrămat şi aş fi apărut în ochii învăţătorului cum eram., sunt: a) SB, CZ, CZ, CM; b) SB, CV, CV, CM; c) CD, CDŢ, CDŢ, PR; d) SB, CDŢ, CDŢ, CM; e) SB, CT, CT, CM; 31. Subordonata din fraza: Cum era un om mândru, primea anevoie dovezile răului., este: a) CM; b) CT; c) CV; d) CI; e) CZ; 32. Subordonatele din fraza: Fireşte că eu îi rezervasem locul de lângă mine, dar a trebuit să fac la fel cu ceilalţi., sunt: a) SB, SB; 6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) PR, SB; c) CZ, SB; d) SB, CS; e) SB, CD; 33. Subordonatele din fraza: ...” mă consolează gândul că, dacă nu o voi sfârşi-o printr-un infarct, unui nebun furios i se va face milă de mine”., sunt: a) AT, CZ; b) AT, CDŢ; c) AT, CT; d) AT, CV; e) AT, CI; 34. Subordonatele din fraza: Mi s-a părut că ar fi fost de-a dreptul vulgar s-o întreb mai mult., sunt: a) PR, SB; b) SB, SB; c) CZ, SB; d) SB, CNS; e) CV, SB; 35. Subordonatele din fraza: Prin cuvinte ar putea mai uşor să ne convingă că a sosit momentul să ne opunem sunt: a) SB, CI, CI; b) CS, CI, AT; c) CD, CI, CNS; d) CD, CI, AT; e) CS, CI, AT; 36. Subordonata din fraza: Pesemne că se distraseră mult pe seama celor doi, este: a) CD; b) CZ; c) CI; d) PR; e) SB; 37. Subordonata introdusă prin să din fraza: Începea să crească în mine trufia de care am amintit, este: a) SB; b) CD; c) CM; d) CS; e) CNS; 38. Subordonatele din fraza: Ar fi trebuit să fii surd să n-auzi muzica auzită în momentul acela sunt: a) SB, SB; b) SB, CNS; c) SB, CS; 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) SB, CI; e) SB, CV; 39. Subordonata din fraza următoare este: Era prea blândă ca să nu fie afectată de o asemenea experienţă, este: a) CS; b) CI; c) CNS; d) CDŢ; e) CM; 40. Subordonatele din fraza: Am făcut ceea ce trebuia când am părăsit şcoala ca să merg să lucrez în fabrica asta, sunt: a) CD, CT, CNS, CS; b) CD, CT, CI, CS; c) CD, CDŢ, CNS, CS; d) CD, CT, CS, CS; e) CD, CT, CNS, CNS; 41. Subordonatele din fraza: Era atât de preocupat să se uite în faţă încercând s-o zărească, că nu-şi dădu seama cine se afla drept în faţa lui, sunt: a) CI, CD, CNS, CI; b) CM, CD, CV, CI; c) CI, CD, CDŢ, CI; d) CS, CD, CNS, CI; e) CS, CD, CNS, CD; 42. Subordonatele din fraza: I-am mărturisit cât de mult ne-au izit asemănările dintre noi, încât mi-a fost chiar teamă că ce voi face va fi socotit imitaţie a operei lui, sunt: a) CM, CNS, CZ, AT; b) CD, CNS, CI, AT; c) CM, CNS, CDŢ, AT; d) CD, CNS, CI, SB; e) CDŢ, CNS, CI, SB; 43. Subordonatele din fraza: “Îi făcea placere că Elena e frumoasă prin diferenţă şi era mândru că e soţul surorii celei regale”, sunt: a) CD, CI; b) SB, CI; c) CD, CZ; d) CI, CI; e) CZ, CZ; 44. Subordonatele din fraza: Se pare că te-a văzut plecând cu maşina şi se întreba de ce nu suntem împreună, sunt: a) PR, SB; b) SB, SB; c) SB, CD; d) SB, CZ; 8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) SB, CI; 45. Subordonatele din fraza: Dacă cumva or să se certe, crezi că vor fi în stare să mai realizeze o conversaţie, sunt: a) CV, CD, CI; b) CT, CD, CI; c) CDŢ, CD, CS; d) CDŢ, CD, CI; e) CDŢ, CD, CNS; 46. Subordonatele din fraza: Poate că e plătit să te distrugă şi pe tine, sunt: a) CD, CI; b) PR, CI; c) SB, CNS; d) SB, CDŢ; e) SB, CS; 47. Subordonatele din fraza: Bunicul tău n-ar fi fost nevoit să ne şantajeze să lucrăm împreună, sunt: a) CI, CS; b) CI, CI; c) CS, CS; d) CI, CDŢ; e) CI, CNS; 48. Subordonatele din fraza: Dacă vă purtaţi frumos la masă, vă las să vă alegeţi ce vreţi voi la desert, sunt: a) CT, CD, CD; b) CDŢ, CD, CD; c) CZ, CD, CD; d) CI, CD, CD; e) CT, CS, CD; 49. Subordonatele din fraza: Din moment ce te-ai descurcat atât de bine în seara asta ce-ar fi să ai grijă de ei şi mâine seară? sunt: a) CT, PR; b) CT, SB; c) CZ, CD; d) CZ, SB; e) CZ, PR; 50. Propoziţiile din fraza: Dacă mi-aş lua o geantă mai mică, unde mi-aş pune toate astea?, sunt: a) CDŢ, CL; b) P, CL; c) CT, P; d) CDŢ, P; e) CV, P;
9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 51. Felul subordonatele din fraza: Poate că era mai bine să nu ştie., este: a) CZ, SB; b) CI, SB; c) PR, SB; d) CD, CD; e) SB, SB; 52. Subordonatele din fraza: Una e să alergi ca mine peste şapte coclauri să faci un material despre însămânţări şi alta e să te duci la Filarmonică pentru o cronichetă muzicală sunt: a) SB, CS, SB; b) SB, CDŢ, SB; c) PR, CS, PR; d) PR, CDŢ, PR; e) CD, CS, CD. 53. Subordonatele din fraza: A fost om, pe care, dacă îl urmărim în arcuirea largă a vieţii, va trebui să-l stimăm pentru sinceritatea lui, sunt: a) AT, CV, SB; b) AT, CDŢ, SB; c) AT, CDŢ, CD; d) AT, CDŢ, PR; e)AT, CZ, SB. 54. Subordonata introdusă prin că din exemplul: Radu a pus atâta patimă în tot ce a întreprins că a pierdut la un moment dat orice tact în toate domeniile este: a) CDŢ; b) CZ; c) CNS; d) CI; e) CV. 55. În fraza: Fără să-şi dea seama că nu ştie deloc să se prefacă, jupân Ieremia se înclină repezit de parcă podeaua i-ar fi ars tălpile, subordonatele sunt: a) CD, CD, CM; b) CI, CD, CNS; c) CD, CD, CNS; d) CI, CD, CM; e) CZ, CD, CNS. 56. Subordonatele din fraza: Cum eram incapabil să arăt, mâna părintelui îmi smulse "căciula" pentru "oprire" sunt: a) CM, CD; b) CT, CD; c) CZ, CD; d) CT, CI; e) CZ, CI. 57. În fraza: E adevărat că mă plâng, dar cu toate acestea îmi place aşa de mult să trăiesc, subordonatele sunt: 10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) SB, SB; b) CD, CD; c) SB, CD; d) PR, CD; e) PR, SB. 58. Subordonatele din fraza: Era greu să se ştie ce sentimente trezeau în sufletul lui stiva de cristale şi celelalte lucruri strălucitoare, sunt: a) CD, SB; b) SB, SB; c) CS, SB; d) SB, CD; e) CDŢ, SB. 59. Subordonatele din fraza: Era firesc să arate morocănoasă şi să nu zâmbească niciodată, sunt: a) PR, PR; b) CD, CD; c) SB, SB; d) CS, CS; e) CI, CI. 60. Subordonatele din fraza: Mi-am dat seama că are dreptate şi m-am gândit bine că ar putea să fie aşa. sunt: a) CD, CD, SB; b) CI, CD, SB; c) CI, CZ, CI; d) CI, CI, SB; e) CI, CNS, CD. 61. Subordonata din fraza: Să arunci ancora pe un uragan ca ăsta ar fi un act de nebunie este: a) SB; b) PR; c) CD; d) CDŢ; e) CS. 62. Subordonatele din fraza: Asta înseamnă că mergi într-un loc cunoscut, deşi nu înţeleg cum ai putut să ajungi acolo din moment ce veneai dinspre ocean, sunt: a) CD, CV, CD, CD, CZ; b) PR, CV, CD, CD, CZ; c) CD, CV, CM, CD, CZ; d) PR, CV, CM, CD, CZ; e) PR, CV, CD, CD, CT. 63. Subordonatele din fraza: Părerea mea este că nu sunteţi informat pe cât credeţi şi că voi găsi mijlocul să vă dovedesc cinstea mea, sunt: a) CD, CM, CD, AT; b) PR, CM, CM, AT; 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) PR, CM, PR, AT; d) SB, CM, SB, AT; e) PR, CT, PR, AT: 64. Subordonatele din fraza: Mi s-a părut că e o datorie de politeţe să profit de primul prilej ca să le mulţumesc pentru amabilele lor intenţii, sunt: a) CD, SB, CS; b) SB, SB, AT; c) SB, AT, CS; d) SB, SB, CS; e) SB, CS, AT. 65. În fraza: De dimineaţă fugise de oameni şi acum ar fi vrut să se întâlnească cu unul, oricine ar fi fost şi de oriunde, numai să-i audă vorba, propoziţiile sunt: a) P, P, CD, P, P, CS; b) P, P, CS, CV, CV, CS; c) P, P, CD, SB, CL, CS; d) P, P, CV, CV, CDŢ; e) P, P, CD, CV, CV, CS. 66. Subordonatele din fraza: Dar ne-a spus-o aşa ca nu cumva să credem că el s-ar dezice de cele afirmate mai înainte sunt: a) CS, CD; b) CNS, CD; c) CZ, CD; d) CI, CD; e) CNS, CD. 67. În fraza: A venit vremea să se aşeze lucrurile la locul lor, şi de ne-ar înţepa şi de n-ar curge sânge, subordonatele sunt: a) CS, CV, CV; b) AT, CV, CV; c) AT, CDŢ, CDŢ; d) CI, CV, CV; e) CDŢ, CV, CV. 68. Propoziţiile din fraza: Bine-ar fi s-ajung chiar să mă urăşti, mamă, că team minţit, sunt: a) P, CD, CNS, CZ; b) P, PR, CNS, CZ; c) SB, PR, CZ; d) SB, CI, CZ; e) SB, PR, CI. 69. În fraza: N-ar fi rău dacă v-aţi gândi câte-o dată ce veţi face când nu va mai fi aur, subordonatele sunt: a) CDŢ, CD, CT; b) SB, CD, CT; c) CI, CI, CT; 12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) SB, CI, CT e) CD, CI, CV. 70. În fraza: E adevărat ce ţi-am scris: când m-aş crede în tine - n-aş mai crede în nimic, subordonatele sunt: a) SB, CDŢ, APOZ; b) CDŢ, CT, APOZ; c) SB, CT, CZ; d) SB, CT, CZ; e) CD, CDŢ, APOZ. 71. Fraza: Aflaţi că ce v-am transmis n-a fost ideea mea., are următoarele propoziţii: a) P, CD, P; b) P, CD, SB; c) P, CD, CD; d) CDŢ, CD, P; e) P, CV, P; 72. În fraza: Se vede că problema aceasta e mai primejdioasă ca toate, dacă şi părinţii sunt încurcaţi şi posomorâţi., subordonata introdusă prin dacă este: a) CDŢ; b) CNS; c) CZ; d) CV; e) CV; 73. Subordonatele din fraza: Şi iată că din instinct sau din experienţă, ea îşi dădu seama că îl privea cu alţi ochi., sunt în ordine: a) SB, CM; b) CD, SB; c) PR, SB; d) CZ, CI; e) CD, CI; 74. În fraza: Şi trebuie să-i fi fost mare iubirea, dacă el, ca s-o uite, a trebuit să-şi părăsească locurile natale., subordonata introdusă prin dacă este: a) AT; b) CT; c) CDŢ; d) CV; e) CZ; 75. În fraza: Fii încredinţat că am să le fac pe toate., subordonata este: a) CI; b) CD; c) CZ; d) CS; e) CDŢ;
13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 76. Subordonatele din exemplele: 10 Mi se pare că n-a înţeles. 20 Pare ciudat că n-a înţeles. 30 Pare că nici el n-a înţeles. 40 El pare că ar înţelege, sunt: a) SB (10, 20, 30), PR (40); b) SB (10), PR (20, 30, 40); c) CD (10), PR (20, 30), CD (40); d) SB (10), CD (20, 30), PR (40); e) SB (10, 20, 30, 40); 77. Subordonata din fraza: Vin numai din dorinţa să te văd., este: a) CS; b) CDŢ; c) AT; d) CI; e) CM; 78. Subordonata din fraza: Să ajungă la timp, numai la asta se gândea., este: a) PR; b) APOZ; c) CI; d) CS; e) SB; 79. Felul propoziţiilor din fraza: Erau colegi şi ceea ce e foarte important, se înţelegeau de minune., este: a) P, P/nc, P; b) P, SB, P; c) P, SB, SB; d) P, APOZ, P; e) P, CZ, P; 80. Subordonata din fraza: “Pătimaş şi îndărătnic o iubeşti ca un copil / Când ea-i trece şi cu toane ca şi luna lui April”., este: a) CT; b) CZ; c) CDŢ; d) CNS; e) CV; 81. Subordonata din fraza: Pe măsură ce înaintam în pădure, drumul era mai greu., este: a) CM; b) CT; c) CZ; d) AT; e) CDŢ; 82. Subordonatele din exemplele: 10 Aminteşte-mi să-mi iau paşaportul. 20 Miaş fi amintit dacă ai fi spus. 30 Nu i s-a mai amintit să nu vină azi. 40 Cine s-a hotătât să meargă?, sunt: 14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 10, 20, 40 – CI, 30 – SB; b) 10 – CD, 20 – CDŢ, 30 – SB, 40 – CI; c) 10 – CI, 20 – CDŢ, 30, 40 – SB; d) 10 – CD, 30 – CI, 30, 40 – SB; e) 10, 40 – CI, 20 – CDŢ, 30 – SB; 83. Subordonatele din fraza: Nu e posibil să reţii tot ce înveţi., sunt: a) PR, AT; b) CD, CD; c) SB, AT; d) CI, CD; e) CS, CD; 84. Subordonata din fraza: Convins să facă aşa, a venit imediat., este: a) CZ; b) CDŢ; c) CM; d) CI; e) CS; 85. Subordonata din fraza: Ceea ce îl îngrozea foarte mult era frigul., este: a) CD; b) SB; c) APOZ; d) CZ; e) PR; 86. În fraza: “Cugetă acum, iubite, de-i cinste pentru Răzvan / O biată căpitănie”., subordonata este: a) CI; b) CD; c) CDŢ; d) CV; e) CS; 87. Propoziţiile din fraza: Ce-mi pasă că nu sunt slobod când stăpânul nu-i acasă?, sunt: a) P, SB, CV; b) P, CI, CZ; c) P, CV, CT; d) SB, CD, CT; e) P, CD, CDŢ; 88. Propoziţiile din fraza: Dar cum sunt sigur că nu se va întâmpla ce mi-ai spus tu, voi rămâne aici., sunt: a) P, CI, SB, P; b) P, CM, CD, CD; c) P, CZ, CI, SB; d) CT, CZ, SB, P; e) P, CV, CI, SB; 15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 89. Subordonatele intorduse prin oriunde din exemplele: 10 Oriunde te vei duce, norocul să-ţi fie tovarăş. 20 Am să vin la tine, oriunde te vei afla., sunt: a) 10, 20 CV; b) 10, 20 CL; c) 10 CV, 20 CL; d) 10 CL, 20 CV; e) 10 CV, 20 CDŢ; 90. Subordonata din fraza: Avea în privire o teamă de parcă totul ar fi pus la cale de ea., este: a) CNS; b) CM; c) CI; d) CZ; e) AT; 91. Subordonata introdusă prin dacă din fraza: Dacă te iert, aceasta nu înseamnă că te mai iubesc., este: a) SB; b) CDŢ; c) CV; d) CT; e) APOZ; 92. Subordonatele din fraza: M-a rugat să-i fac rost de o săptămână de concediu, să meargă acasă, să-şi asigure averea., sunt: a) CD, CS, CNS; b) CD, CS, CS; c) CD, CI, CS; d) CD, CS, CI; e) CD, CDŢ, CS; 93. În fraza: Trecuse miezul nopţii şi el, obosit cum era, se tot plimba neastâmpărat prin casă., subordonata este: a) CZ; b) CV; c) CM; d) CDŢ; e) AT; 94. Subordonatele din fraza: Perceptorul urmărea pe cei care conversau şi îndată ce băga de seamă că sunt gata să zâmbească, el râdea cu entuziasm., sunt: a) AT, CT, CD, CD; b) AT, CT, CD, CI; c) AT, CT, CI, CD; d) AT, CT, CI, CI; e) AT, CT, CT, CS;
16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 95. Subordonatele din fraza: N-am putut să acumulez în aceşti ani cât am servit, decât prea puţină experienţă sunt: a) CD, CM; b) CD, APOZ; c) CI, AP; d) CS, AT; e) CD, AT; 96. Subordonata din fraza: Pe orice fier ar pune acest deget, fierul se supune şi se desface., este: a) CV; b) APOZ; c) CDŢ; d) AT; e) CT; 97. Subordonata din fraza: Cad de acord ca a doua zi să se întâlnească în altă parte., este: a) CD; b) CI; c) CS; d) CDŢ; e) AT; 98. Precizaţi felul subordonatei din fraza: Cum îl văzu, cum îl recunscu. a) CDŢ; b) CM; c) CT; d) CV; e) CNS; 99. Subordonata din fraza: Semeni vânt, culegi furtună., este: a) CZ; b) CT; c) CV; d) CDŢ; e) CNS; 100. Subordonata din fraza: Dacă pleci mai devreme, asta înseamnă lipsă de respect., este: a) CD; b) CDŢ; c) CV; d) PR; e) SB; 101. Subordonatele din fraza: Ceea ce vă doresc sincer e să nu reveniţi niciodată la filosofie sunt: a) SB, PR; 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) PR, SB; c) CD, PR; d) SB, CS; e) SB, CDŢ. 102. În fraza: Eram convinsă că nu pricepe şi de aceea stăruie, subordonatele sunt: a) CZ, CZ; b) CI, CI; c) CI, CZ; d) CI, CS; e) CD, CD. 103. Prima principală din fraza: Mai ales cu paranteza, ştiam eu, şi ştiu toţi la ce fac aluzie este: a) mai ales cu paranteza, ştiam eu; b) mai ales ştiam eu; c) ştiam eu; d) cu paranteza ştiam eu; e) ştiam. 104. În fraza: Pe înserate a început să burniţeze, P2 este: a) CD; b) PR; c) CI; d) SB; e) CS. 105. Subordonata introdusă prin de din fraza: Fugim, căci e totuna de stai pe loc este: a) CI; b) CM; c) CD; d) PR; e) SB. 106. Prima propoziţie din fraza: Să rămân la ea mă plictisea oarecum este: a) P; b) PR; c) CD; d) SB; e) CDŢ. 107. Subordonata din fraza: A devenit limpede că nu ştie nimic este: a) SB; b) CD; c) PR; d) CZ; e) CI. 108. Subordonatele din fraza: Că s-a speriat e că i-ai apărut brusc sunt: a) SB, PR; 18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) SB, CZ; c) CDŢ, SB; d) CD, CZ; e) SB, CDŢ. 109. Subordonata introdusă prin să din fraza: Chiar de-ar fi să fie raiul pe pământ, nu mă duc este: a) PR; b) CD; c) SB; d) CMI; e) CNS. 110. Subordonatele introduse prin că din fraza: Că s-a înfuriat e că nimeni nu i-a spus ce riscant e ce face sunt: a) SB, PR; b) SB, CD; c) CZ, PR; d) SB, CZ; e) SB, CDŢ. 111. În frazele: 10 E bine cum lucrează 20 Face cum l-ai învăţat subordonatele sunt: a) 10, 20 CM; b) 10, 20 PR; c) 10 PR, 20 CM; d) 10 CD, 20 CM; e) 10 SB, 20 CM. 112. Propoziţiile introduse prin unde din frazele: 10 E plăcut unde stă 20 Se simte bine unde stă sunt: a) 10 SB, 20 CL; b) 10, 20 SB; c) 10, 20 CL; d) 10 CL, 20 SB; e) 10, 20 CD. 113. Subordonatele introduse prin unde din frazele: 10 Nu li s-a anunţat unde au fost mutaţi 20 Nu i-a anunţat unde au fost mutaţi sunt: a) 10, 20 CL; b) 10 SB, 20 CD; c) 10, 20 SB; d) 10, 20 CD; e) 10 CD, 20 CL. 114. În fraza: Cui place să roşească, roşească subordonatele sunt: a) CI, CD; 19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CI, SB; c) SB, SB; d) SB, CD; e) SB, CM. 115. Subordonatele din exemplele: 10 Mă urmăreşte şi azi ceea ce ai spus 20 Urmăreşte atent ceea ce spune sunt: a) 10, 20 CD; b) 10 CD, 20 SB; c) 10, 20 SB; d) 10 SB, 20 CD; e) 10 SB, 20 CI. 116. Subordonatele din fraza: Suferise atâta, că ajunsese să nu mai suporte nimic de la nimeni sunt: a) CNS, CS; b) CZ, CD; c) CNS, CI; d) CDŢ, PR; e) CNS, PR 117. În exemplele: 10 Cum e turcul şi pistolul 20 Cum e turcul, aşa e şi pistolul, subordonatele sunt: a) 10 PR, 20 CM; b) 10 CM, 20 PR; c) 10 CZ, 20 CM; d) 10 PR, 20 APOZ; e) 10 CZ, 20 APOZ. 118. Subordonata introdusă prin că din fraza: Omul pare că n-ar stăpâni până moare este: a) CD; b) PR; c) CM; d) CI; e) CZ. 119. Subordonatele din fraza: Nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte sunt: a) 1, 2 SB; b) 1,2, CD; c) 1, 2 PR; d) 1, 2 CS; e) 1, 2 CI. 120. Subordonatele din fraza: Să-i dai bani unui om bogat e ca şi cum i-ai arunca în vânt sunt: a) SB, CM; 20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CDŢ, PR; c) CD, PR; d) SB, PR; e) CV, PR. 121. Subordonatele din fraza: Să ai încredere în el acum înseamnă să-ţi recunoşti înfrângerea, sunt: a) CDŢ, PR; b) SB, CD; c) CV, PR; d) CD, PR; e) SB, PR. 122. Subordonata din fraza: Îţi ajunge cât ţi-am dat este: a) SB; b) PR; c) CD; d) CM; e) CZ. 123. Subordonata din fraza: Îi ajunge cât te-a suportat este: a) PR; b) SB; c) CM; d) CT; e) CZ. 124. Propoziţia a doua din fraza: Şi pe urmă ne lămuresc misterul: au prins de veste că fugim de ei este: a) AT; b) CZ; c) APOZ; d) CS; e) CDŢ. 125. Subordonata din fraza: Un gând nu-i dădea pace: să reuşească, este: a) CS; b) CZ; c) AT; d) APOZ: e) CI. 126. În fraza: Îi era suspectată de toţi ura ei evidentă contra oricui era acolo, subordonata este: a) CI; b) CD; c) CZ; d) CM; e) AT.
21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 127. Subordonata introdusă prin dacă din fraza: Mă întreb o clipă dacă să-l lovesc, aşa rănit cum e el este: a)CD; b) CI; c) AT; d) CDŢ; e) CV. 128. Propoziţiile introduse prin orice din frazele: Plăteşte el orice cumperi. Plăteşte el, orice ai cumpăra sunt: a) CD, CD; b) CD, CV; c) CM, CM; d) CV, CD; e) CD, CDŢ. 129. Subordonatele din fraza: Mă întrebam când trebuie să plec sunt: a) CT;, SB; b) CI, CD; c) CD, SB; d) CI, CS; e) CDŢ, SB. 130. În fraza: Ea fusese povăţuită să nu se mai grăbească la examen, subordonata este: a) CS; b) CI; c) CM; d) CD; e) CNS. 131. Subordonatele introduse prin că din fraza: Mă gândesc cu bucurie că m-am înşelat, că e probabil că femeia mă iubeşte este: a) CD, CD, CD; b) CI, CI, CI; c) CV, CV, SB; d) CI, CZ, SB; e) CI, CI, SB. 132. În frazele: Se îndreaptă spre cine îl strigă. Petele pe faţă se observă la cine suferă de ficat, subordonatele sunt: a) CL, CI; b) CI, CI; c) CL, CL; d) CL, CI; e) CS, CI. 133. Subordonatele din frazele: Sunt fericit că vii. Sunt fericit, că vii sunt: a) CI, CI; b) CI, CZ; 22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CZ, CZ; d) CZ, CI; e) CI, CDŢ. 134. Subordonatele din fraza: Eram convins, din ceea ce i se vedea pe chip, că i-a mers bine sunt: a) CL, CI; b) CI, CDŢ; c) CI, CI; d) CI, CD; e) CI, CNS. 135. În fraza: Nimic nu se ştie din ceea ce i s-a întâmplat, subordonata este: a) CD; b) CL; c) AT; d) CI; e) CM. 136. Subordonata din fraza: Este preocupat cui i-a revenit câştigul este: a) CZ; b) CS; c) CD; d) SB; e) CI. 137. În fraza: Era interesat de ce ai întârziat atât, subordonata este: a) CI; b) SB; c) CD; d) CZ; e) CS. 138. Subordonata din fraza: Nu mă aşteptam să se poarte aşa este: a) CS; b) CI; c) CDŢ; d) CNS; e) CD. 139. Subordonatele din fraza: Ţineam mult să ajung să fiu un bun specialist sunt: a) CD, CD; b) CI, CI; c) CI, PR; d) CI, CM; e) CI, CNS. 140. În fraza: Nu era în stare să mintă, subordonata este: a) CD; b) CM; c) AT; 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CI; e) CNS. 141. Subordonata din fraza: Nu era capabil să rezolve singur problema este: a) CNS; b) CD; c) CM; d) CZ; e) CI. 142. Subordonatele din frazele: 10 Era vorba să nu spună nimic 20 Vorba era să nu spună nimic sunt: a) CI, PR; b) CI, CD; c) SB, PR; d) AT, PR; e) SB, CD. 143. În fraza: O să-i pară rău că n-a venit, subordonata este: a) SB; b) CI; c) CZ; d) CD; e) CDŢ. 144. Subordonatele din frazele: 10 Să mă cobor la nivelul lor, nici nu putea fi vorbă 20 Nici nu încape vorbă să mă cobor la nivelul lor sunt: a) SB, SB; b) AT, AT; c) CI, CI; d) CI, AT; e) CNS, CI. 145. În frazele: 10 S-a plictisit de câtă treabă a făcut 20 Cântă la câte instrumente ştie, subordonatele sunt: a)CZ, CI; b) CI, CM; c) CDŢ, CM; d) CI, CI; e) CDŢ, CI. 146. Subordonatele din exemplele: 10 Supraveiţuieşte din ce adună de la oameni 20 Necazul îi vine din ce-a făcut sunt: a) CL, CL; b) CDŢ, CL; c) CI, CZ; 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CL, CZ; e) CI, CI. 147. În frazele: 10 Trăieşte din ce câştigă 20 Toate i se trag din ce-a spus, subordonatele sunt: a) CM, CL; b) CL, CM; c) CI, CZ; d) CI, CI; e) CM, CZ. 148. Subordonatele din exemplele: 10 Veselă-i că te vede 20 Supărată-i că pleci sunt: a) CI, CI; b) CI, CZ; c) CZ, CZ; d) CDŢ, CI; e) CDŢ, CDŢ. 149. În exemplele: Bucuroasă-s c-ai venit. Întristată-s că pleci, subordonatele sunt: a) CZ, CZ; b) CI, CI; c) CI, CZ; d) CV, CZ; e) CV, CDŢ. 150. Subordonata din fraza: Nu mai încape îndoială că e nevinovat este: a) AT; b) CD; c) CI; d) CZ; e) CDŢ. 151. În frazele: 10 Era surprinsă de ce i s-a întâmplat 20 Ea a fost surprinsă asupra faptului de cine a întrebat, subordonatele sunt: a) CAG, CAG; b) CI, CI; c) CZ, CZ; d) CI, CAG; e) CZ, CAG. 152. În frazele: 10 S-a îndreptat către cine îl strigase 20 Se plângea către cine îl asculta, subordonatele sunt: a)CI, CI; b) CL, CL; c) CI, CL; 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CL, CM; e) CL, CI. 153. Subordonatele din exemplele: 10 Întâlneşti oameni buni oriunde te duci 20 Oriunde te duci, fără mine nu faci nimic sunt: a) CL, CV; b) CV, CV; c) CL, CL; d) CV, CL; e) CL, CZ. 154. În frazele: 10 Bat cât bat şi pleacă 20 Învaţă cât poate subordonatele sunt: a) CT, CT; b) CT, CM; c) CM, CM; d) CM, CT; e) CV, CM. 155. Subordonata introdusă prin când din fraza: Când ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar feri este: a) CT; b) CV; c) CDŢ; d) CI; e) CZ. 156. Subordonata din fraza: Cum a scăpat de necazuri, ne-a întors spatele, este: a) CZ; b) CM; c) CV; d) CT; e) AT. 157. În frazele: 10 A plecat în noaptea când nu era lună pe cer 20 Pleacă la noapte, când răsare luna, subordonatele sunt: a) CT, CT; b) AT, AT; c) CZ, CT; d) AT, CDŢ; e) AT, CT. 158. Subordonatele din frazele: 10 Pleacă după ce mănâncă 20 Pleacă după ce nu are sunt: a) CT, CS; b) CT, CT; 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CT, CZ; d) CV, CS; e) CDŢ, CS. 159. În frazele: 10 Scrie fără să greşească 20 A rezolvat grilele corect, fără să ştie prea multă gramatică subordonatele sunt: a) CM, CM; b) CM, CV; c) CV, CM; d) CS, CV; e) CM, CDŢ. 160. În fraza: De rea ce era, ne enerva pe toţi, există o subordonată: a) SB; b) PR; c) CM; d) CZ; e) CI. 161. Subordonatele din exemplele: 10 Acasă a ajuns cum a putut 20 Cum ai face, tot e rău sunt: a)CM, CM; b) CV, CV; c) PR, CV; d) CM, CV; e) CV, CM. 162. Subordonatele din frazele: 10 Vorbeşte româneşte ca şi cum ar fi român 20 A se întâlni cu ea e ca şi cum ar răsări soarele sunt: a)CM, CM; b) CDŢ, CM; c) CM, CDŢ; d) PR, CM; e) CM, PR: 163. În fraza: Când mănânci atât, sigur că te îngraşi, subordonatele sunt: a) CZ, SB; b) CT, SB; c) CZ, CD; d) CDŢ, CD; e) CZ, PR. 164. Propoziţiile din fraza: A alergat prea mult, de aceea a şi obosit aşa de rău, sunt: a) P, CZ; b) P, P; c) CZ, P; d) P, CS; 27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CV, P. 165. Subordonata din fraza: Cum era prea întuneric, nu se vedea nimic este: a) CT; b) CM; c) CZ; d) CI; e) CNS. 166. În fraza: Unde se ştia răutăcios, nu vorbea cu nimeni, subordonata este: a) CL; b) CV; c) CDŢ; d) CZ; e) CS. 167. Subordonata din fraza: Gardul e ca să nu iasă câinii din curte este: a) PR; b) CI; c) CM; d) CNS; e) CS. 168. În fraza: Şi dacă această suferinţă era atât de mare, de ce n-ai făcut nici un demers să ne împăcăm, subordonatele sunt: a) CZ, CS; b) CZ, AT; c) CT, CNS; d) CZ, CNS; e) CZ, CI. 169. Subordonatele introduse prin să din exemplul "Şi dacă ramuri bat în geam Şi se cutremur plopii E ca în minte să te am Şi-ncet să mi te apropii" sunt: a) PR, PR; b) CS, CS; c) CZ, CZ; d) CS, CS; e)SB, SB. 170. În fraza: Ea s-a decis în ultimul moment să vină cu maşina să mă ia de acasă subordonatele sunt: a) CS, CS; b)CI, CI; c) CI, CS; d) CD, CS; e) CD, CI.
28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 171. În frazele: 10 M-am temut ca nu cumva să se supere 20 I-am anunţat din timp ca nu cumva să se supere 30 Spune-le, ca nu cumva să se supere subordonatele sunt: a) 10, 20, 30 CI; b) 10, 20, 30 CS; c) 10 CI, 20 CS, 30 CD; d) 10 CI, 20, 30 CS; e) 10 CZ, 20, 30 CS. 172. Subordonatele din fraza: A plecat din timp ca, şi dacă întârzie să vă întâlniţi sunt: a) CDŢ, CS; b) CV, CI; c) CZ, CI; d) CZ, CS; e) CZ, CV. 173. Subordonata din fraza: Când m-aş scula aşa devreme ca tine, aş face astenie este: a)CDŢ; b) CV; c) CM; d) CT; e) CI. 174. În fraza: De eşti tu acela, nu-ţi sunt mamă eu, subordonata este: a) CZ; b) CDŢ; c) CV; d) CI; e) CT. 175. Propoziţiile din fraza: Bine faci, bine găseşti sunt: a) P, P; b) CI; c) P, CDŢ; d) P, CZ; e) P, CNS. 176. Propoziţiile din fraza: N-avea pereche în sat, atât era de frumoasă sunt: a) P,P; b) P, CNS; c) CV, P; d) CNS, P; e) CZ, P. 177. Subordonata din fraza: Toţi prietenii mi-au adus atâtea flori, de mi-e casa plină este: a) CV; 29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) AT; c) CI; d) CZ; e) CNS. 178. Subordonatele din fraza: I-au dat atâta mâncare, de a trebuit să mai dea şi altora sunt: a) CNS, SB; b) CZ, SB; c) CNS, CD; d) CI, SB; e) CDŢ, SB. 179. În fraza: Cu aur de m-ar cumpăra, şi nu l-aş lua de bărbat, propoziţiile sunt: a) P, P; b) CV, P; c) CDŢ, P; d) P, CV; e) CNS, P. 180. Subordonatele din fraza: S-o tai şi sare să-i pui pe răni, şi tot nu te crede sunt: a) CD, CD; b) CI, CI; c) CDŢ, CDŢ; d) CV, CV; e) CT, CT. 181. În exemplele: 10 Cât îmi eşti de dragă, ştie doar inima mea 20 Cât îmi eşti de dragă, şi nu te iert, subordonatele sunt: a) CD, CD; b) CM, CM; c) CD, CV; d) CV, CD; e) CD, CZ. 182. Subordonatele din frazele: 10 Fără să se gândească, n-ar putea rezolva problema 20 Răspunde fără să se gândească sunt: a) CM, CM; b) CDŢ, CDŢ; c) CV, CV; d) CV, CM; e) CDŢ, CM. 183. În fraza: Vrei, nu vrei, bea, Grigore, agheasmă, propoziţiile sunt: a) P, P, P; b) CV, CV, P; c) CDŢ, CDŢ, P; d) CV, CDŢ, P; 30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CDŢ, CV, P. 184. În fraza: Mergi până oboseşti, subordonata este: a) CT; b) CM; c) CNS; d) CV; e) CL. 185. Elementul de relaţie din fraza: A plecat mai înainte ca să vii tu este: a) să; b) ca să; c) înainte să; d) înainte ca să; e) mai înainte ca să. 186. Subordonata din fraza: Bucătarul nostru era prea neşlefuit ca să poată pregăti o masă aşa de subţire este: a) CS; b) CNS; c) CI; d) CDŢ; e) CM. 187. Subordonatele din fraza: Când aş spune tot ce ştiu, altfel ar sta lucrurile sunt: a) CT, CD; b) CT, AT; c) CDŢ, AT; d) CV, CD; e) CV, AT. 188. În fraza: Dar atât nu e de ajuns, ca să ne reducă pofta de mâncare sunordonatele sunt: a) PR; b) CI; c) CS; d) CNS; e) SB. 189. Subordonata din fraza: Era aşa de întuneric, de nu mai vedeai la doi paşi înainte este: a) CT; b) AT; c) CDŢ; d) CM; e) CNS. 190. În fraza: Să-l facă de râs acum, îşi punea în cap toţi cunoscuţii subordonatele sunt: a) CDŢ; 31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CI; c) CM; d) CV; e) CZ. 191. Propoziţiile din fraza: Rău faci, rău găseşti sunt: a) P, P; b) CDŢ, P; c) P, CDŢ; d) P, CM; e) CM, P. 192. În frazele: 10 Fă oricum vrei 20 Oricum te-ai purta, nu te mai iert 30 În viaţă nu poţi fi oricum doreşti, subordonatele sunt: a) 10, 20, 30 CM; b) 10, 20, 30 CV; c) 10 CM, 20 CV, 30 PR; d) 10, 30 CM, 20 CV; e) 10, 30 PR, 20 CV. 193. În fraza: De vreme ce nu poţi, nu e cazul să doreşti mai mult, subordonata subliniată este: a) CT; b) SB; c) CM; d) CZ; e) CDŢ. 194. Subordonatele din frazele: 10 Unde e prea frig afară, nu se plimbă 20 Unde-l pui acolo rămâne 30 Unde l-ai pune, tot nu-i bine, sunt: a) 10, 20, 30 CZ; b) 10, 20, 30 CL; c) 10, 20, 30 CV; d) 10, 20 CZ, 30 CV; e) 10 CZ, 20 CL, 30 CV. 195. În fraza: Începe cu ce i se pare mai uşor, subordonata este: a) CI; b) CM; c) CD; d) SB; e) CDŢ. 196. Subordonata din fraza: Totul s-a aflat din ce i-ai destăinuit este: a) CL; b) CI; 32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CM; d) CD; e) CDŢ. 197. Subordonata din fraza: El se mai hotărâse cândva să nu mai meargă acolo este: a) CS; b) CD; c) CDŢ; d) CM; e) CI. 198. Subordonata din fraza: I se întâmplaseră atâtea în ultimul timp încât ajunsese să nu mai creadă în nimic este: a) PR; b) CI; c) CD; d) CL; e) CM. 199. Propoziţiile din fraza: Ce ne-a dezamăgit mai mult la el e cum s-a purtat cu foştii colegi, sunt: a) CD, P, PR; b) SB, P, PR; c) SB, P, CM; d) SB, P, CV; e) PR, P, SB. 200. În fraza: Nu era nici o cale să mai mascheze adevărul, subordonata este: a) SB; b) CI; c) AT; d) CNS; e) CDŢ. 201. Subordonatele din fraza: Atunci i s-a părut că trupul ei se risipea în aer de nu rămâneau decât oasele sunt: a) SB, CNS; b) PR, CNS; c) SB, AT; d) CD, AT; e) CD, CDŢ. 202. Subordonata din fraza Ceea ce, în alte împrejurări, s-ar fi putut numi faţă era o alcătuire, împocişală de ciolane este: a) PR; b) SB; c) CD; d) CI; e) CZ.
33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 203. Subordonata din fraza: E adevărat că cititul îndelungat are de multe ori şi urmări rele este: a) CZ; c) CDŢ; c) SB; d) CD; e) CI. 204. În fraza: Ca să ai ceva pentru totdeauna trebuie să rumegi în tine, subordonatele sunt: a) CZ, SB; b) CS, CD; c) CNS, CD; d) CS, SB; e) CS, PR. 205. Propoziţiile din fraza: Se zice că dacă moare cineva, trage după sine şi pe alţii, sunt: a) P, CD, CDŢ; b) P, PR, CDŢ; c) P, SB, CI; d) P, SB, CT; e) P, SB, CDŢ; 206. Propoziţiile din fraza: Dacă el s-ar fi gândit mai bine la nestatornicia lucrurilor omeneşti, negreşit că s-ar fi oprit aici sunt: a) CDŢ, P, SB; b) CT, P, SB; c) CDŢ, P, CD; d) CT, P, SB; e) CDŢ, P, CI. 207. Propoziţiile din fraza: Nu puteam să ne dumirim dacă ceea ce înşine facem e lucru aievea sunt: a) P, CD, CD, SB; b) P, CD, CI, SB; c) P, CS, CI, SB; d) P, CD, CDŢ, SB; e) P, CD, CV, SB. 208. Subordonata din fraza: Mi s-a părut că mânia mea i-ar sfărâma nervii, este: a) CM; b) CZ; c) SB; d) PR; e) CI. 209. Subordonatele din fraza: Am ajuns să cred că nu e nimic în lume, care să impresioneze pe om în prea mult bine sau prea mult rău sunt: a) CM, CD, AT; 34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CI, CD, AT; c) CL, CD, AT; d) PR, CD, AT; e) CNS, CD, AT. 210. În fraza: Soarele împrăştia raze palide, care păreau că abia răzbesc prin ceaţă subordonatele sunt: a) AT, CM; b) AT, CD; c) AT, SB; d) AT, CDŢ; e) AT, PR. 211. Subordonatele introduse prin să din fraza Se ducea repede să-i comunice bătrânului că părerea lui ar fi să profite de ezitările ţăranilor sunt: a) CI, SB; b) CS, PR; c) CI, PR; d) CZ, CD; e) CS, CD. 212. Subordonata din fraza: Taina e să nu deznădăjduieşti la cea dintâi dezamăgire este: a) CD; b) PR; c) CM; d) CS; e) CNS. 213. Subordonata introdusă prin să din fraza: Adevărul e că Burghezia şi moşierimea tindeau la ce oră să câştige adeziuni în rândurile micii burghezii este: a) CD; b) AT; c) CI; d) CS; e) CM. 214. Subordonata introdusă prin că din fraza: Părea că e cineva pe mine care-mi stinge suflarea este: a) PR; b) CM; c)CI; d) SB; e) CZ. 215. Propoziţiile din fraza: Soluţia litigioasă trebuie s-o dea analogia, adică trebuie să ne orientăm după cazurile similare, dar nelitigioase sunt: a) P, P, SB, SB; b) P, SB, P, CD; c) P, APOZ, CS, SB; 35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) P, P, CM, SB; e) SB, P, APOZ, SB. 216. Subordonata introdusă prin să din fraza: Când ocheam cu puşca, aveam o singură preocupare: să las pe cel ochit la pământ, fără ajutor, este: a) APOZ; b) AT; c) CS; d) CD; e) CNS. 217. Subordonatele din fraza: În şcoală văd că suntem umbre fără voinţă care facem ceea ce ne e dat să facem sunt: a) CD, AT, PR; b) CD, AT, CD, SB; c) CD, AT, CI; d) CZ, AT, SB; e) CDŢ, AT, SB. 218. Subordonata din versurile: A, nu mă mir că ţi se dete / O zodie atât de tristă este: a) CZ; b) CD; c) CI; d) CDŢ; e CNS. 219. Subordonatele din fraza: Ne gândeam că poate şi-a găsit soţia şi ne sileam s-o recunoaştem de pe cântec sunt: a) CD, CD; b) CI, CS; c) CI, CD; d) CI, CI; e) CI, CNS. 220. Subordonatele din fraza: Dacă ar exista duhuri rele, sunt sigur că n-ar putea da dovadă de o mai mare sete de distrugere, sunt: a) CDŢ, CZ; b) CT, CI; c) CDŢ, CD; d) CT, CZ; e) CDŢ, CI. 221. În fraza: Aşteptă în cămara lui până să se însereze, şi cum s-a înserat, ieşi din cetate, subordonatele sunt: a) CT, CT; b) CD, CT; c) CD, CZ; d) CS, CT; e) CS, CZ.
36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 222. Subordonatele din fraza: Cu cât mă cufund mai adânc în puful dulce al somnului, cu atât ştiu mai bine că dorm sunt: a) CM, CZ; b) CM, CD; c) CZ, CD; d) CZ, CZ; e) CM, CI. 223. Subordonatele introduse prin să din fraza: I-an stai oleacă, să te duc eu la tatătău şi să văd dacă el te-a trimis cu pupăzi de vânzare să spurci iarmarocul? sunt: a) CS, CS, CS; b) CZ, CZ; CS; c) CI, CI, CI; d) CS, CS, CNS; e) CI, CI, CNS. 224. În fraza: Un grădinar hrănea lângă coliba lui un şarpe şi viind vremea iernii ca să nu îngheţe afară, îl băgă în sân să-l încălzească, subordonatele sunt: a) AT, CS; b) AT, CNS; c) CS, CS; d) CS, CNS; e) CZ, CNS. 225. Subordonatele din fraza: Deodată deteră într-un ostrov nisipos, unde se împotmoliră amândoi de nu se mai puteau întoarce nici unul, nici altul sunt: a) CL, CS; b) AT, CS; c) AT, AT; d) AT, CNS; e) CL, CS. 226. Subordonatele din fraza: Acceptă, te rog, să ne întoarcem cu sute de ani înapoi, ca să ne încredinţăm cum că vânătorile cu acompaniament nu sunt o deşartă închipuire sunt: a) CD, CS, CI; b) CS, CS, CI; c) CD, CNS, CI; d) CD, CI, CI; e) CD, CS, CD. 227. În fraza: Voi umple plosca cu apă, ca să avem de drum, că mai încolo nu prea mai sunt fântâni, subordonatele sunt: a) CNS, CZ; b) CS, CZ; c) AT, CZ; d) CI, CZ; e) CI, CI.
37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 228. Subordonata din fraza: În ziua următoare vrajba s-a lăţit, că era târg la Rodna este: a) CNS; b) CI; c) CZ; d) CM; e) CDŢ. 229. Subordonatele din fraza: Bine ar fi să poată merge cât mai mulţi, ca să vază boierii că întreg norodul cere pământ sunt: a)CD, CS, CD; b) PR, CS, CD; c) CD, CNS, CD; d) SB, CS, CD; e) CI, CS, CD. 230. Subordonata introdusă prin oricât din fraza: Numai scriitor ştiu că oricât aş vrea, n-aş putea deveni niciodată este: a) CM; b) CI; c) CZ; d) CD; e) CV. 231. În fraza: Prîslea mai strânse o dată pe zmeu de-i pârâiră oasele, subordonata este: a)CNS; b) CS; c) CI; d) CM; e) CZ. 232. În fraza: Biata babă, slabă şi stâlcită în bătaie cum era, căzu la pat bolnavă de moarte, subordonata este: a) AT; b) CM; c) CT; d) CV; e) CI. 233. Subordonatele din fraza: Dar deodată păru că gaura din cer devenea din ce în ce mai largă, că prin ea se vedea deasupra boltei albastre, sunt: a) CM, CNS; b) PR, CNS; c) SB, CNS; d) SB, CZ; e) CD, CNS. 234. Subordonata introdusă prin de din fraza: De vor fi atacaţi, vor şti ce să facă cei rămaşi în urmă, este: 38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CI; b) CT; c) CZ; d) CDŢ; e) CNS. 235. Subordonatele din fraza: Un câine se împrietenise cu un cucoş, iar dacă se întâmplă să însereze în vreun codru, cucoşul se suia în copac, sunt: a) CDŢ, CD; b) CT, CD; c) CV, SB; d) CV, CD; e) CDŢ, SB. 236. Subordonata introdusă prin de din fraza: Lăsase acasă două calfe să-i ascundă bine cojoacele rămase, că de nu, face altele din pielea lor, este: a) CDŢ; b) CV; c) CI; d) CZ; e) CNS. 237. În fraza: S-ar părea că dându-şi fiecare seama de esenţa propriei vieţi, încearcă să se influenţeze reciproc, subordonatele sunt: a) CD, CD; b) SB, CD; c) CI, CD; d) CV, CD; e) SB, CS. 238. Propoziţia subliniată din fraza: Seara, fără să-l îndemne nimeni, a adus câteva braţe de lemne este: a) P/nc; b) CV; c) CM; d) CDŢ; e) AT. 239. Subordonatele din fraza: Omul trebuie să fie tare şi curajos când i se întâmplă vreo nenorocire, că fiind dimpotrivă slab şi fricos, se va pierde cu totul sunt: a) SB, CDŢ, CZ; b) CD, CT, CDŢ; c) PR, CT, CZ; d) SB, CT, CZ; e) CD, CDŢ, CD. 240. În fraza: Iată de ce G. Călinescu poate susţine fără să se contrazică de fel că scriitorul este un anxios permanent preocupat, subordonatele sunt: a) CI, CM, CD; b) CD, CV, AT; 39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CZ, CM, CD; d) CS, CM, CD; e) CD, CV, CD., 241. Subordonatele din fraza: Şi-a plimbat ochii în jur fără să ne vadă, că privirea lui dintr-o dată se cufundase în alt timp sunt: a) CM, CZ; b) CV, CZ; c) CI, CZ; d) CM, CNS; e) CI, CNS. 242. Subordonata din fraza: Adevărul e că niciodată nu s-a zidit în Moldova atât de mult, marcându-se profilul unei epoci este: a) CD; b) PR; c) CM; d) CZ; e) CDŢ. 243. Subordonatele din fraza: Şi chiar Mara să fii, te moi când simţi că e bine să fii om în lumea aceasta sunt: a) CDŢ, CZ, CD, SB; b) CV, CDŢ, CD, SB; c) CV, CT, CD, SB; d) CV, CT, CD, CD; e) CV, CT, CT, CI. 244. Subordonatele din fraza: Cine nu cunoaşte nevoia legii nu cunoaşte slobozenia, că nu poate fi slobozenie fără lege sunt: a) SB, CND; b) SB, CDŢ; c) SB, CI; d) SB, CZ; e) SB, CM. 245. Subordonatele subliniate din fraza: Atunci jură-mi pe ascuţişul paloşului tău cămi vei da ascultare ... chiar şi-n foc de ţi-aş zice să te arunci sunt: a) CI, CDŢ; b) CZ, CV; c) CI, CNS; d) CM, CV; e) CD, CV. 246. Subordonata introdusă prin să din fraza: Să ştii, Ivane, că de acum înainte ai să fii bucuros să mori, este: a) CI; b) CD; c) CZ; d) CS; 40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CM. 247. Subordonatele din fraza: Acum e rândul ei să-l privească cu dorinţa de a citi în faţa lui cât adevăr e în cuvinte sunt: a) CD, CM; b) CI, CD; c) CS, CM; d) SB, CD; e) PR, CD. 248. Subordonatele din fraza: Nu-i venea să creadă şi nu putea să-şi dea seama dacă simţământul ei viu e bucurie, sunt: a) CD, CD, CZ; b) SB, CD, CDŢ; c) SB, CD, CI; d) PR, CD, CI; e) CM, CD, CI. 249. Subordonatele din fraza: Atâta meşteşug puse în vorbirea sa, că împăratul crezu că pe nedrept ar fi să omoare pe acei oameni, sunt: a) CNS, CD, CD; b) CZ, CD, SB; c) CNS, CD, CI; d) CNS, CD, SB; e) CI, CD, SB. 250. Subordonatele din fraza: Dar ce rău ţi-am făcut eu de mă pierzi aşa cu asuprire, că nimeni nu va şti de pieirea mea, sunt: a) CZ, CZ; b) CI, CZ; c) CI, CNS; d) CNS, CDŢ; e) CNS, CZ. 251. În fraza: Şi nu mi-ar fi necaz de mi-ar fi moartea de la niscai dobitoace harnice, cum sunt caii sau boii, subordonata introdusă prin de este: a) CDŢ; b) CI; c) CNS; d) CZ; e) CD. 252. Subordonatele din fraza: ...iar dacă fu silit ca să treacă, trecu şi fata îl lovi cu mărul, sunt: a) CZ, CD; b) CDŢ, CI; c) CZ, CI; d) CZ, CS; e) CI, CS.
41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 253. Subordonata din fraza: Subprefectul se hotărî de astă dată să nu mai fie slab, este: a)CD; b) CI; c) CM; d) CS; e) CNS. 254. Subordonata din fraza: Se aşezară sub un copac stufos să se adăpostească puţin de arşiţa soarelui, este: a) CI; b) CM; c) CS; d) CNS; e) CZ. 255. În fraza: Nu ştiu de ce mi se părea mie că lumea nu poate încăpea un om aşa supărăcios, în stare să te bată la palmă pentru cea mai mică mişcare, subordonatele sunt: a) CD, CD, CI; b) CI, CD, CI; c) CD, SB. CM; d) CD, SB. CI; e) CZ, SB, CI. 256. Subordonata din fraza: Mă miram grozav cum zgomotul străzii nu-l scoate din răbdări, este: a) CM; b) CT; c) CZ; d) CD; e) CI. 257. Primele două subordonate din fraza: Du-te îndată să mi-o aduci, şi dacă vei izbuti, pe cinstea mea împărătească mă jur că te fac sfetnicul cel dintâi, sunt: a) CI, CDŢ; b) CNS, CDŢ; c) CS, CZ; d) CI, CZ; e) CS, CDŢ. 258. Subordonatele din fraza: Ce ţi-a ieşi înainte întâi şi întâi, de-a fi om, de-a fi şerpe pune-l în traistă, sunt: a) CD, CV, CV; b) SB, CV, CV; c) CD, CDŢ, CDŢ; d) CD, CZ, CZ; e) CD, CM, CM.
42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 259. Subordonatele din fraza: Ia adu-ţi aminte ce ţi-am spus odată, că şi asta, cât îi de bună şi blajină, tot are o coastă de drac într-însa, sunt: a) CD, CM; b) CI, CV; c) CZ, CV; d) CD, CNS; 260. Subordonatele din fraza: Era într-o pădure cu copaci groşi şi înalţi, de nu le puteai vedea vârfurile să fi avut cinci perechi de ochi, sunt: a) CM, CDŢ; b) CNS, CI; c) CNS, CV; d) AT, CV; e) CM, CV; e) CI, CDŢ. 261. Subordonatele din fraza: Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boierii au pus mână de la mână să-i îmbrace frumos de se mirau ţăranii ce berechet i-a găsit, sunt: a)CM, CI, CNS, CD; b) CT, CS, CNS, CD; c) CZ, CS, CNS, CD; d) CT, CS, CNS, CI; e) CV, CI, CNS, CI. 262. Subordonatele din fraza: Dar se vede că nici poftea el una aşa, de vreme ce nu-şi astâmpăra gura cătră mai marii săi, sunt: a) SB, CT; b) CD, CZ; c) CI, CZ; d) CZ, CZ; e) SB, CZ. 263. În fraza: Câteodată îi venea să strige în gura mare că de acum poate avea şi pământ şi de toate, numai să vrea dânsul subordonatele sunt: a) SB, CD, CDŢ; b) CD, CD, CS; c) SB, CD, CZ; d) CI, CD, CDŢ; e) SB, CV, CDŢ. 264. Subordonata din fraza: Ce minunat ar fi, excelenţă, dacă inima şi creierul ar fi rămas împreună, îngemănate, este: a) CI; b) SB; c) CD; d) CZ; e) CV. 265. Subordonatele din fraza: Se înţelege că atunci trebuie să ne despărţim sunt: a) CI, SB; 43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) SB, CD; c) SB, SB; d) CD, CD; e) CD, sb. 266. Subordonatele din fraza: Îl rugă frumos să-i deschidă şi lui capul, că el e prost şi nu se dumireşte în niciun chip cum de nu se poate el mântui de această datorie sunt: a)CSm CZ, CZ, CM; b) CD, CV, CV, CI; c) CD, CDŢ, CDŢ, CM; d) CD, CZ, CZ, CI; e) CI, CZ, CZ, CI. 267. Subordonatele din fraza: Îmi place să am astfel impresia că m-am închis ca să nu fiu tulburată sunt: a) CD, CI, CS; b) CD, AT, CNS; c) SB, CI, CNS; d) SB, CI, CZ; e) SB, AT, CS. 268. Subordonata introdusă prin că din fraza: E de presupus că tocmai cei mândri sunt cei care suferă cu adevărat, este: a) SB; b) CD; c) CI; d) CZ; e) CDŢ. 269. Subordonatele din fraza: Mă întreb uneori dacă nu cumva, oricine vorbeşte despre dragoste n-ar trebui să evite să vorbească în numele celorlalţi, sunt: a) CDŢ, SB, SB, CD; b) CD, SB, SB, CD; c) CI, SB, SB, CD; d) CD, CV, SB, CD; e) CZ, CV, SB, CD. 270. Subordonata fin fraza: Icoana ei se adumbreşte aşa duios că nu o pot întregi decât prin lacrimi este: a) CZ; b) CV; c) CNS; d) CI; e) CM. 271. În fraza: Ori de câte ori m-am aflat din nou la ţară încă o dată mi-am dat seama că puterea lor numai electricitatea poate s-o învingă, subordonatele sunt: a) CM, CD, CD; b) CT, CD, CD; c) CT, CZ, CI; 44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CT, CI, CI; e) CT, CI, CS. 272. Subordonata din fraza: Am fost silit să mă opresc aici este: a) CD; b) CS; c) CNS; d) CZ; e) CI. 273. Propoziţiile din fraza: Să ştii că pe harta asta a lor, fie că au o hartă ca asta, fie că n-au, numele lui Anton e trecut cu albastru sunt: a) P, CD, CV, CV; b) P, CD, P, P; c) P, CD, CDŢ, CDŢ; d) P, CD, CZ, CZ; e) P, CD, CI, CI. 274. Subordonatele din fraza: N-am să mai viu pe aici să-mi stric gleznele prin cele băltoace, că voi nu-mi cumpăraţi altele sunt: a) CI, CZ; b) CNS, CZ; c) CDŢ, CZ; d) CNS, CI; e) CM, CZ. 275. Subordonatele din fraza: De va fugi, să-l giniţi până îl veţi prinde şi să-l aduceţi la mine, că am auzit că este cuminte şi înţelept sunt: a) CT, CT, CZ, CD; b) CDŢ, CT, CZ, CD; c) CZ, CT, CZ, CD; d) CV, CT, CZ, CD; e) CDŢ, CT, CI, CD. 276. Subordonata din fraza: Iar el, deşteptându-se a mers la locul arătat să caute aurul, este: a) CI; b) CNS; c) CS; d) AT; e) CZ. 277. În fraza: ... şi-l mâncă aşa de iute şi cu aşa poftă, de-ţi părea că nici pe-o măsea n-are ce pune, subordonatele sunt: a) CI, CD; b) CNS, PR; c) CNS, CM; d) CNS, SB; e) CNS, CD.
45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 278. În fraza: Ceea ce mă speria şi mai rău era că străinul nu părea să fie nici el în apele sale, subordonatele sunt: a) SB, CZ, CD; b) SB, PR, CD; c) SB, PR, CM; d) SB, CD, PR; e) SB, PR, PR. 279. Subordonatele din fraza: A fost scris să fie să ne împrietenim fulgerător sunt: a) SB, SB; b) SB, PR; c)SB, CD; d) SB, CM; e) SB, CNS. 280. Subordonatele din fraza: Oricât i s-ar fi spus prinţesei că tinerii din vremea noastră trebuie să-şi făurească singuri soarta, ea nu putea crede una ca asta sunt: a) CV, CD, SB; b) CV, SB, SB; c) CM, CD, SB; d) CV, SB, CD; e) CM, SB, CD. 281. Subordonata din fraza: Un surâs dăruit e un lucru prea frumos ca să fie măsurat cu vreum echivalent este: a) CI; b) CM; c) CNS; d) CZ; e) CDŢ. 282. Subordonatele din fraza: Câtă vreme fusese în stare să spumege împotriva gloatei, fusese foarte înveselitor sunt: a) CT, CD; b) CZ, CD; c) CT, CM; d) CT, CI; e) CDŢ, CI. 283. Subordonata din fraza: Îi părea rău lui Ghiţă că grăieşte aceste cuvinte, este: a) CZ; b) SB; c) CM; d) PR; e) CI. 284. În fraza: Ca să ajungă să-şi dea licenţa, îşi vânduse ca S. umbra unui director omnipotent, subordonatele sunt: a) CS, PR; b) CS, CI; 46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CS, CM; d) CZ, PR; e) CZ, CI. 285. Subordonatele din fraza: Mă gândii să spun că treaba nu-i cum spune el, sunt: a) CD, CM; b) CI, PR; c) CD, PR; d) CI, CM; e) CS, PR. 286. Subordonatele din fraza: Ca să-mi dea şi mie o ocupaţie, mi-au dat pe "voluntari", ca să ţin şcoală cu ei sunt: a) CS, CNS; b) CZ, CS; c) CS, CS; d) CS, CI; e) CS, CZ. 287. Subordonatele din fraza: Sunt atâtea ceasuri în viaţă când, ca să poţi fi cu adevărat mulţumit, simţi nevoia de singurătate, sunt: a) CT, CS; b) CT, CZ; c) AT, CDŢ; d) AT, CS; e) AT, CZ. 288. În fraza: Nu m-aş fi oprit pe loc ca să-i studiez nici măcar o jumătate de zi, că nu-mi puteam scurta concediul, sunt: a) CI, CZ; b) CZ, CI; c) AT, CZ; d) CNS, CZ; e) CS, CZ. 289. Subordonata introdusă prin de din fraza: Şi acuma, de n-ar fi chelia şi şuviţa albă în barbă, nu aş băga de seamă că mai am numai un an până la aşa zisa maturitate, este: a) CDŢ; b) CV; c) CZ; d) CI; e) CT. 290. Subordonatele din fraza: Ceea ce căuta să evite oficialitatea, ca să nu ne spună adevărul, aflam totuşi pe alte căi, sunt: a) SB, CD, CS; b) CD, CD, CS; c) CD, SB, CS; d) CD, CD, CI; 47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CD, CD, CZ. 291. Propoziţiile din fraza: Cred şi eu că te poţi îndrăgosti fără să-ţi dai seama de ce sunt: a) P, CD, CV; b) P, CD, CM. c) P, CD, CM, CI; d) P, CD, CM, CD; e) P, CD, CV, CS. 292. Subordonatele din fraza: Urma să mă conving dacă a fost ce-mi relatase el, sunt: a) CD, CI, PR; b) SB, CD, PR; c) CD, CD, SB; d) SB, CI, SB; e) SB, CI, PR. 293. Subordonata din fraza: M-am săturat să-i tot aud vorbind de război, este: a) CD; b) CZ; c) CS; d) CDŢ; e) CI. 294. Subordonatele din fraza: Oricât s-a chinuit să scoată o vorbă nouă de la el, a fost în zadar să-l convingă sunt: a) CV, CI, SB; b) CM, CD, SB; c) CV, CD, SB; c) CV, CS, PR; d) CV, CI, CD: e) CM, CI, PR. 295. Subordonata din fraza: E de asemenea la fel de sigur că această răzbunătoare suverană acorda toată favoarea ei numai oamenilor de la Curte, este: a) CD; b) CI; c) CZ; d) CM; e) CDŢ. 296. Subordonata introdusă prin să din fraza: Era curios să ştie ce are Mihai de gând este: a) CD; b) SB; c) CI; d) CS; e) CNS.
48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 297. Subordonatele din fraza: Poteca nu-i de noi, fie că-i păzită, fie că nu, că, de-o luăm pe-acolo, ne sugrumă ca pe miei sunt: a) CV, CV, CZ, CI; b) CV, CV, CZ, CZ; c) CI, CI, CZ, CDŢ; d) CV, CV, CZ, CDŢ; e) CI, CI, CZ, CNS. 298. Subordonata din fraza: Mă tem că s-ar putea interpreta drept un gest de necuviinţă este: a) CZ; b) CM; c) CDŢ; d) CD; e) CI. 299. În fraza: Cu siguranţă că n-ai să te poţi obişnui să faci instrucţie cu toţi burghezii ăştia, subordonatele sunt: a) SB, CI; b) SB, CD; c) CD, CD; d) CM, CI; e) SB, CNS. 300. Subordonatele din fraza: Ca să nu dăm naştere la comentarii, m-ar bucura dacă mi-aţi face cinstea de a mă însoţi, sunt: a) CS, CZ; b) CS, SB; c) CNS, CI; d) CS, CD; e) CS, CDŢ. 301. Subordonatele din fraza: Ideea este să ştii cu cine vorbeşti, ca să ştii pe cine apuci la nevoie., sunt: a) PR, CD, CS, CD; b) CD, CD, CS, CD; c) PR, CD, CNS, CD; d) PR, CD, CZ, CD; e) SB, CD, CS, CD; 302. Subordonatele din fraza: Îi venea greu să creadă că peste câteva zile n-are să se mai scoale cu noaptea în cap., sunt: a) CD, CD; b) SB, CD; c) CDŢ, CD; d) CZ, CD; e) CI, CD; 303. Subordonatele introduse prin să din fraza: Nu-l negai ca să înţeleagă şi ea ce înseamnă să aluneci în zone care trebuie să rămână intangibile., sunt: 49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) PR, SB; b) CD, SB; c) SB, SB; d) CS, SB; e) SB, CD; 304. Subordonatele din fraza: „E drept că niciodată nu se arătase Jupuitul atât de categoric, dar poate că îl lua şi pe el la rost perceptorul.”, sunt: a) CD, SB; b) CZ, SB; c) CDŢ, SB; d) SB, SB; e) SB, CD; 305. Subordonata din fraza: Îi părea peste putinţă ca feciorul lui să umble pe la şcolile cele mari., este: a) CI; b) CD; c) CZ; d) CNS; e) SB; 306. În fraza: Aşa e lumea asta, şi de-ai face, ce-ai face, rămâne cum este ea., subordonatele sunt: a) CDŢ, CD, CM; b) CV, CD, CM; c) CNS, CD, PR; d) CZ, CD, PR; e) CV, CD, PR; 307. În fraza: De-ar şti omul ce-ar păţi,/ Dinainte s-ar păzi., subordonatele sunt: a) CDŢ, CD; b) CT, CD; c) CV, CD; d) CI, CD; e) CZ, CD; 308. Subordonata din fraza: Nu-şi dă minerul cinstea pe ruşine/Să fie greul cât de greu., este: a) CDŢ; b) CV; c) CI; d) CZ; e) CNS; 309. Subordonatele din fraza: Hangiul doarme mâhnit că dacă iarna va ţine tot aşa, n-o mai duce fără lemne., sunt: a) CZ, CDŢ; b) CI, CZ; c) CI, CDŢ; d) CI, CT; 50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CI, CV; 310. Subordonatele din fraza: Se gândea că tot ar fi cu neputinţă să se întoarcă la copilul iubit., sunt: a) CD, SB; b) CI, CD; c) CZ, SB; d) CI, SB; e) CV, SB; 311. Subordonata introdusă prin ca să din fraza: Tatăl său nu era din aceia pe care un copil, ca să i se împlinească dorinţa, trebuie să-l sâcâie cu acelaşi lucru., este: a) AT; b) CI; c) CNS; d) CS; e) CDŢ; 312. În fraza: Gândul că s-ar putea să-l apuce toamna fără casă îl neliniştea atât de mult, că se hotărî să facă rost de bani., subordonatele sunt: a) AT, SB, CDŢ, CD; b) AT, SB, CNS, SB; c) AT, CD, CNS, CI; d) AT, CM, CNS, CI; e) AT, SB, CNS, CI; 313. În fraza: Îl ţinea fără să clipească sub privirea tăioasă a ochilor lui negri şi se părea că are să scoată curând la iveală ceva decisiv din comportarea lor., subordonatele sunt: a) CM, SB; b) CV, SB; c) CDŢ, SB; d) CM, PR; e) CM, CD; 314. Subordonatele din fraza: Nişte oameni înfricoşători la vedere te păzeau şi erau gata să te împuşte dacă ai fi încercat să fugi., sunt: a) CS, CDŢ, CD; b) CI, CDŢ, CD; c) CI, CZ, CD; d) CI, CV, CD; e) CS, CV, CD; 315. Subordonatele din fraza: Şi o să ajungi să fii şi mulţumit şi nici n-o să-ţi dai seama ce rău ai ajuns., sunt: a) CI, CI; b) CNS, CI; c) PR, CI; d) PR, CD; e) PR, CZ; 51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 316. Subordonatele introduse prin să şi că din fraza: „Dă-mi mâna plină de pământ să ţi-o sărut / Că-i mâna care m-a crescut.”sunt: a) CZ, CZ; b) CS, CDŢ; c) CNS, CZ; d) CS, CZ; e) CI, CZ; 317. Subordonatele din fraza: „De piatră de-ai fi fost şi nu se putea să-ţi salte inima de bucurie...”, sunt: a) CDŢ, SB; b) CDŢ, CD; c) CZ, SB; d) CV, CI; e) CV, SB; 318. Subordonata introdusă prin că din fraza: Începu să dea din pleoape că vederea nu i se limpezise.este: a) CZ; b) CI; c) CDŢ; d) AT; e) CV; 319. Subordonata introdusă prin când din fraza: Nimeni nu înţelege de ce e caporal, când putea fi ofiţer., este: a) CT; b) CV; c) CZ; d) AT; e) CI; 320. Subordonatele din fraza: Dacă învingi momentul acela, când îţi trece prin cap că e zadarnic să te mai ascunzi, îţi merge mintea scânteie., sunt: a) CDŢ, AT, SB, CD; b) CV, AT, SB, SB; c) CDŢ, CT, CD, CD; d) CDŢ, CT, CD, SB; e) CDŢ, AT, SB, SB; 321. Subordonatele din fraza: Aproape că îţi vine şi ţie să crezi că nu s-a întâmplat nimic., sunt: a) SB, SB, CD; b) SB, CD, CD; c) SB; CS, CD; d) CZ, SB,. CD; e) CD, SB, CZ; 322. Subordonatele din fraza: Ceea ce m-a mirat a fost că niciunul dintre aceşti oameni nu a ajuns ceea ce a visat., sunt: a) SB, CD, PR; 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) SB, PR, PR; c) SB, PR, CI; d) PR, CZ, PR; e) SB, CZ, PR; 323. Subordonata introdusă prin de din fraza: Am râs de m-am prăpădit când am citit pentru prima oară Hagi-Tudose a lui Delavrancea., este: a) CS; b) CI; c) CNS; d) CM; e) CZ; 324. Subordonatele din fraza: Ţineam atât de mult la meseria mea, că mi se părea un lucru foarte hazliu să vină unul să-mi spună că nu fac mare brânză umblând pe acoperişuri cu oala de vopsea după mine., sunt: a) CNS, PR, AT, CD; b) CZ, SB, CI, CD; c) CI, SB, CI, CD; d) CNS, SB, CS, CD; e) CI, CD, CI, CD; 325. Subordonatele din fraza: Dar ceea ce îl chinuia cel mai mult era faptul că cei mari îl sileau să se ia la luptă cu cei mari., sunt: a) PR, AT, CDŢ; b) SB, AT, CNS; c) CD, AT, CI; d) SB, CZ, CI; e) SB, AT, CI; 326. Subordonatele din fraza: Mă hotărâi că nu trebuie s-o vorbesc decât de bine., sunt: a) CI, SB; b) CZ, SB ; c) CZ, CD; d) CDŢ, SB; e) CV, SB; 327. Subordonata din fraza: Oricât te-ai împotrivi, eşti dus pas cu pas într-acolo., este: a) CM; b) CV; c) CI; d) CDŢ; e) CT; 328. Subordonatele din fraza: I se părea că toată lumea se prăbuşea şi-i era frică să nu se prăbuşească tribunalul peste dânsul., sunt: a) CM, CZ; b) SB, CZ; c) SB, CI; 53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CM, CI; e) PR, CI; 329. Subordonata introdusă prin dacă din fraza: Achim chiar promise că dacă Bisisica rămâne stearpă, are s-o vândă., este: a) CI; b) CZ; c) CV; d) CDŢ; e) CD; 330. Subordonata introdusă prin că din fraza: Pălărie nu poartă niciodată fiindcă i se pare că-i suflă vântul prin creieri., este: a) CD; b) PR; c) CM; d) CNS; e) SB; 331. Subordonatele din fraza: Dacă n-ar fi avut încrederea fantastică în steaua lui, ar fi trebuit să se întoarcă la coarnele plugului., sunt: a) CDŢ, SB; b) CI, SB; c) CV, SB; d) CI, CD; e) CT, SB; 332. Subordonatele din fraza: Când era gata să tragă concluzia că omul din faţa lui bătea totuşi câmpii, locotenentul atacă frontal subiectul., sunt: a) CV, CI, AT; b) CT, CI, AT; c) CT, CI, CI; d) CV, CD, AT; e) CV, CI, CZ; 333. Subordonatele din fraza: „Şi când se gândea la aceste, îi venea oarecum să se bucure că Lică îl scoate de la Moara cu Noroc.”, sunt: a) CT, SB, CZ; b) CV, SB, CZ; c) CT, SB, CI; d) CT, CD CZ; e) CDŢ, SB, CI; 334. În fraza: Poate că şi-o fi dat şi el seama că într-o bună zi s-ar putea să nu mai cumpere nimeni o astfel de marfă., subordonatele sunt: a) CD, CZ, SB; b) SB, CI, CD; c) SB, CDŢ, SB; d) SB, CI, SB; e) CDŢ, SB, CI; 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 335. Subordonatele din fraza: Pesemne că de atâţia ani de când trăia bine, Aristide ajunsese să creadă că şi alţii o duceau tot aşa., sunt: a)SB, CT, PR, CZ; b) SB, AT, PR, CI; c) CD, AT, CD, CI; d) SB, CT, CNS, CD; e) SB, AT, PR, CD; 336. Subordonata introdusă prin câte din fraza: Mă înspăimânta ideea de a nu fi pus şi în alte situaţii din care să mă conving câte calităţi îmi lipsesc ., este: a) CI; b) CM; c) CD; d) CDŢ; e) CZ; 337. Subordonatele din fraza: „Să fi crăpat Pirgu cu vreo zece-doisprezece ani înainte, credeam noi că ar fi ajuns Gore ceea ce era? ”., sunt: a) CDŢ, CD, CM; b) CDŢ, CD, PR; c) CZ, CD, PR; d) CV, CD, CM; e) CNS, CD, PR; 338. Subordonatele din fraza: Dacă ea vine înseamnă că i-e dor., sunt: a) CDŢ, PR; b) CZ, CD; c) SB, PR; d) CV, PR; e) CD, PR; 339. În fraza: Mi se părea că este peste putinţă să-i conving pe aceşti locuitori că nevoile şi suferinţele mele nu erau o minciună., subordonatele sunt: a) CD, CD, CI; b) CM, SB, CI; c) SB, SB, CD; d) SB, SB, CI; e) SB, CI, CI; 340. Subordonata din fraza: Sunt fericită că nu-mi eşti rudă., este: a) CZ; b) CM; c) CDŢ; d) CS; e) CI; 341. Subordonatele din fraza: A fost scris să fie să ne împrietenim fulgerător., sunt: a) SB, SB; b) CD, PR; 55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CD, SB; d) CD, CD; e) SB, CNS; 342. Propoziţiile din fraza: Mi-a părut rău, după ce l-am cunoscut personal, că nu am putut restabili cu el legăturile cordiale anterioare., sunt: a) P, P inc., CI; b) P, CT, CI; c) P, CT, CZ; d) P, P inc., CZ; e) P, CT, CNS; 343. În fraza: Didi se gândeşte că ar fi bine să mai iasă şi ea ca să mai vadă niţică lume, că e şi ea tânără., sunt: a) CD, SB, CS, CZ; b) CZ, SB, CS, CZ; c) CI, SB, CS , CZ; d) CI, CDŢ, CS, CZ; e) CI, SB, CNS, CZ; 344. Subordonatele din fraza: Nu întotdeauna e plăcut să te vezi aşa cum eşti., sunt: a) CD, CM; b) CI, CM; c) CD, APOZ.; d) SB, CM; e) SB, APOZ.; 345. Subordonatele din fraza: Cum îmi devenise imposibil să mai tac, confidenţele către el nu mi se păreau deloc ridicole., sunt: a) CT, CD; b) CM, CZ; c) CZ, CD; d) CZ, CI; e) CZ, SB; 346. Subordonatele din fraza: Înţelepciunea lor n-ar trebui să se numească înţelepciune, căci ea nu se aseamănă deloc cu adevărata înţelepciune., sunt: a) SB, CZ; b) SB, CI; c) CD, CZ; d) SB, CNS; e) SB, CV; 347. Subordonata introdusă prin ca să din fraza: Cineva n-ar fi voit să creadă în ce murdărie mergea acel impunător domn ca să se afunde până la ziuă., este: a) CNS; b) CS; c) CZ; d) CI; e) CL; 56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 348. Subordonatele din fraza: Niţel obraz să fi avut ar fi trebuit să-i fie ruşine să mai dea ochi cu lumea., sunt: a) CV, SB, CI; b) CDŢ, SB, CZ; c) CDŢ, SB, CI; d) CZ, SB, CI; e) CZ, SB, CZ; 349. În fraza: La veneticul acesta despre care se zvoneşte că nu-şi destăinuia obârşia că ar fi fost prea joasă, se învederau semnele unei înalte stirpe în decădere., subordonatele sunt: a) AT, CD, CI; b) AT,SB, AT; c) AT, SB, CDŢ; d) AT, SB, CZ; e) AT; SB; CI; 350. Subordonatele din fraza: Dacă l-am fi sfătuit la timp ce trebuie să facă şi cum e bine să-şi organizeze munca, ar fi putut ocoli încurcătura asta., sunt: a) CV, CD, SB, SB, SB; b) CV, CD, SB, CD, CI; c) CDŢ, CD, CD, CM, SB; d) CDŢ, CD, SB, CM, CNS; e) CDŢ, CD, SB, CD, SB; 351. Subordonata din fraza: „Maică-sa îl ocrotea şi-l apăra de câte ori în ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea.”, este: a) CT; b) CM; c) CI; d) CZ; e) CDŢ; 352. Subordonatele din fraza: Mai avea atâta minte să cugete că osteneala de până atunci ar fi fost de prisos., sunt: a) AT, CI; b) CNS, CI; c) AT, CD; d) CNS, CD; e) CS, CI; 353. În fraza: „Nene Tache, orice ai spune, e fermecătoare naivitatea.”, subordonata este: a) CM; b) CI; c) CV; d) CZ; e) CS;
57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 354. Subordonatele din fraza: Un lucru e să iubeşti pitorescul şi altceva e să asimilezi motive şi elemente străine într-o viziune de pitoresc., sunt: a) PR, PR; b) CD, CD; c) CS, CS; d) SB, SB; e) CNS, CNS; 355. În fraza: Dacă i-e ruşine e posibil să dea amândouă săruturile miresei., subordonatele sunt: a) CZ, SB; b) CDŢ, CD; c) CZ, CI; d) CDŢ, CS; e) CDŢ, SB; 356. Subordonata introdusă prin să din fraza: Tovarăşul meu era fricos ca un iepure şi nu-mi venea să cred că va străbate singur până în inima pădurii., este: a) SB; b) PR; c) CD; d) CI; e) CM; 357. Subordonata din fraza: În facultate, se face azi la noi, ceea ce cu mulţi ani înainte producea ştiinţa primelor grămătici., este: a) ) PR; b) SB; c) CD; d) CM; e) APOZ.; 358. Subordonatele introduse prin să din fraza: Trahanache e un îndemânatic în politică, căci reuşeşte să-l pună la punct pe Caţavencu, încât acesta vine umilit să ceară iertare lui Zoe., sunt: a) CD, CI; b) CM, CI; c) CD, CS; d) CD, CZ; e) CD, CNS; 359. În fraza: Eram atât de convins că, dacă vream ca toţi ceilalţi să respecte legile, trebuie eu întâi să fiu pătruns de respectul legilor., subordonatele sunt: a) CD, CZ, CD, SB; b) CD, CZ, CS, SB; c) CI, CV, CD, SB; d) CI, CDŢ, CD, SB; e) CI, CDŢ, CD, CD;
58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 360. Subordonata introdusă prin pentru ca să din fraza: Destul de lucid pentru ca să nu-şi dea seama de mişcările sale sufleteşti, el nu putu să nu recunoască un sentiment de atracţie personală faţă de ea., este: a) CNS; b) CS; c) CZ; d) CM; e) CI; 361. Subordonata introdusă prin să din fraza: Ştiu că este firesc să-i preferi pe cei cu care te asemeni., este: a) CD; b) SB; c) PR; d) CM; e) CI; 362. În fraza: El porni hotărât înainte prin înghesuială fără să-i pese de nimic., subordonata este: a) CI; b) CV; c) CM; d) CDŢ; e) CS; 363. Subordonatele din fraza: Era atât de încredinţat că nu se va mai isprăvi aurul din mină, că nu mai avea decât un singur gând: cum să scoată şi mai mult aur., sunt: a) CZ, CNS, AT; b) CI, CZ, AT; c) CI, CNS, CM; d) CI, CNS, APOZ.; e) CDŢ, CNS, APOZ.; 364. Subordonatele din fraza: Dacă nu izbutea să se căsătorească cu el, poate că va putea împrumuta bani de la el, făgăduindu-i orice., sunt: a)CZ, CD, CD; b) CT, CD, SB; c) CV, CD, CD; d) CI, CD, SB; e) CDŢ, CD, SB; 365. Subordonatele din fraza: Atunci eu le-am zis că mi-e totuna cum m-or omorî., sunt: a) CD, SB; b) CZ, CM; c) CD, CV; d) CD, CM; e) CD, CI;
59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 366. Subordonatele din fraza: Să cinezi cu el era mai pasionant decât să faci cumpărături, că se pricepea ce să comande., sunt: a) CD, CZ, CM, CD; b) SB, CM, CZ, CI; c) SB, CM, CNS, CI; d) CS, CM, CZ, CI; e) SB, CM, CZ, CM; 367. Subordonatele din fraza: Fără să vrea, îi veni în minte gândul că asociatul nu va fi niciodată în stare să facă repede o socoteală în gând., sunt: a) CV, AT, CD; b) CM, CZ, CI; c) CM, AT, CI; d) CV, CZ, CI; e) CM, CDŢ, CI; 368. Propoziţiile din fraza: E adevărat că m-am potolit în curând, dar mi-am zis că nare niciun sens să-mi fac zile amare., sunt: a) P, SB, SB, CD, CD; b) P, SB, P, CD, CD; c) P, CZ, P, CD, CNS; d) P, SB, P, CD, SB; e) P, CZ, P, CZ, SB; 369. Subordonata introdusă prin să din fraza: Spune şi tu dacă merită să mai pretinzi că trăieşti în zilele noastre., este: a) CD; b) CNS; c) CI; d) CDŢ; e) SB; 370. Subordonatele din fraza: Îmi pare totuşi bine că am ajuns să mai văd şi oameni recunoscători., sunt: a) CI, PR; b) CV, PR; c) CI, CI; d) CI, CNS; e) CZ, PR; 371. Propoziţiile din fraza: I se părea că ar fi mai uşor s-o născocească., sunt: a) P, PR, SB; b) P, SB, SB; c) P, PR, CS; d) P, SB, CM ; e) P, PR, CNS; 372. Subordonatele din fraza: Marcel îi spuse pe un ton glumeţ că n-ar avea rost să i-l zugrăvească pe Roger, că ea îl cunoaşte la fel de bine ca el., sunt: a) CD, CD, CZ; 60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CD, CI, CZ ; c) CD, SB, CZ; d) CD, SB, CNS; e) CD, SB, CI; 373. Subordonatele din fraza: Dar că aveau nevoie să vorbească, nimeni n-o putea tăgădui., sunt: a) CD, SB; b) CZ, CD; c) CZ, CI; d) CD, CI; e) CD, AT; 374. Subordonatele din fraza: Îşi dădea seama că nu are rost s-o ţină aşa, de parcă sar fi temut să nu i-o ia cineva din mână., sunt: a) CD, CD, CM, CI; b) CI, CD, CM, CI; c) CZ, SB, CM, CI; d) CI, CD, CNS, CI; e) CI, SB, CM, CI; 375. Subordonatele din fraza: Era pentru prima oară în timp de zece ani că un arestat avea tupeul să-şi dea aere de mare bancher., sunt: a) SB, AT; b) PR, AT; c) AT, CNS; d) SB, CNS; e) CD, AT; 376. Subordonata din fraza: Ca să-i alunge apăsătoarele ei gânduri, povestea toate întâmplările din vecini., este: a) CI; b) CS; c) CZ; d) CDŢ; e) CNS; 377. Propoziţiile din fraza: Este ciudat cum viaţa fiecărui individ apare pe două planuri şi noi nu cunoaştem de obicei decât unul singur., sunt: a) P, CM, P; b) P, SB, SB; c) P, CD, P; d) P, CD, CD; e) P, CM, CM; 378. Subordonatele din fraza: Şi mă gândeam că nici la dânşii nu are cine să iasă la coasă., sunt: a) CI, PR; b) CD, PR; c) CI, SB; 61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CD, SB; e) CM, SB; 379. Subordonatele din fraza: Ceea ce e de mirat este că s-au dezvoltat repede aceste simpatii., sunt: a) SB, CZ; b) SB, CDŢ; c) CD, CZ; d) SB, CS; e) SB, PR; 380. Subordonatele din fraza: Se posomorî fără să-şi dea seama că răspunde înverşunat, gata să se apere., sunt: a) CM, CI, CI; b) CV, CI, CI; c) CM, CI, CS ; d) CDŢ, CI, CI; e) CDŢ, CI, CS; 381. Subordonata introdusă prin de din fraza: „Harap Alb fiindcă eşti aşa de bun, de ţi-a fost milă de viaţa noastră, vreau să-ţi fac şi eu un bine”., este: a) CZ; b) CNS; c) CI; d) CM; e) CS; 382. Subordonatele din fraza: Dacă îmi veţi aduce apă de la fântâna aceea ca să mă spăl cu ea, îmi vor râde amândoi ochii., sunt: a) CT, CS; b) CDŢ, CNS; c) CDŢ, AT; d) CDŢ, CS; e) CZ, CS ; 383. Subordonatele din fraza: De ţi-ar fi sufletul cum îţi este faţa te-aş chema în casă., sunt: a) CDŢ, CM; b) CDŢ, AT; c) CDŢ, PR; d) CV, CM; e) CV, AT; 384. Subordonatele din fraza: Să fi ştiut că sunteţi duşmani şi tot v-aş fi primit, că am văzut un rănit., sunt: a) CDŢ, CD, CZ; b) CZ, CD, CZ; c)CV, CD, CNS; d) CV, CD; CZ; e) CV; CI; CD; 62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 385. Subordonatele din fraza: De bună seamă că nu te poţi gândi serios să iei în căsătorie un om ca el., sunt: a) SB, CD; b) PR, CD; c) SB, CNS; d) CZ, CI; e) SB, CI; 386. Subordonatele din fraza: Pleacă la joc cu gândul că, dacă va pierde şi ultimii bani, să vândă vioara., sunt: a) AT, CDŢ; b) CS, CDŢ; c) AT, CZ; d) AT, CV; e) CS; CV; 387. Subordonatele din fraza: El trebuie să fi întâmpinat de mic mari lipsuri şi necazuri, de vreme ce nun învăţase nicio meserie., sunt: a) CD; CZ; b) SB; CZ; c) SB, CT; d) PR, CZ; e) CD, CT; 388. Subordonata din fraza: Renunţă să se mai ducă mai departe., este: a) CD; b) CS; c) CI; d) CNS; e) SB; 389. Subordonatele din fraza: Scuze nu mi-ar fi greu să-i cer, că sunt vinovat., sunt: a)AT, CZ; b) CI, CZ; c) CNS, CZ; d) SB, CZ; e) CD, CZ; 390. Subordonatele din fraza: mi-eşti drag., sunt: a) CD, CI, CD; b) CD, CDŢ, CD; c) CD, CZ, CZ; d) CNS, CZ, CD; e) CD, CZ, CD;
Acum eu ştiu c-au să mă înjunghie, că au înţeles că
391. Subordonatele din fraza: Şi-a luat cu sine tărie, de care trebuie să te temi, că eşti numai unul singur., sunt: a) AT, SB, CZ; 63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) AT, CD, CI; c) AT, CD, CDŢ; d) AT, SB, CV; e) AT, CD, CI; 392. Subordonatele din fraza: Fără să-şi dea seama, jupân Ieremia se înclină repezit de parcă perdeaua i-ar fi ars tălpile ., sunt: a) CV, CNS; b) CM, CM; c) CV, CM; d) CM, CNS; e) CM, CI; 393. Subordonatele din fraza: Ceea ce nu ştia era de unde veneau aceşti duşmani, că nu întotdeauna era încredinţat că sunt într-adevăr oamenii lui Iancu-Vodă., sunt: a) SB, CL, CZ, CM; b) SB, PR, CZ, CD; c) SB, PR, CZ, CI; d) SB, CL, CDŢ, CI; e) SB, PR, CZ, CM; 394. Subordonatele din fraza: Mă mir cum a putut să scoată acte de pauperitate când avea moşie în judeţ., sunt: a) CM, CT; b) CZ, CT; c) CI, CT; d) CI, CV; e) CI, CZ; 395. Subordonatele din fraza: Îl ciupesc ca să se convingă că nu este o stafie precum se vorbeşte., sunt: a) CS, CD, CM; b) CNS, CI, PR; c) CZ, CI, CM; d) CI, CI, CM; e) CS, CI, CM; 396. În fraza: Era suficient să prezinte un proiect grandios, convins că va reuşi să formeze o orchestră. , sunt: a) SB, CI, CD; b) SB, CD, CD; c) SB, CZ, CD; d) CD, CI, CD; e) CS, CI, CD; 397. Subordonatele din fraza: Dacă am pleca toţi de câte ori nu se alege candidatul propus de noi, s-ar goli Academia., sunt: a) CV, CT; b) CDŢ, CT; c) CZ, CT; 64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) CZ, CM; e) CDŢ, CM; 398. Subordonatele din fraza: Desigur că un suflet românesc va face operă românească, orice subiect şi-ar alege, căci va privi viaţa străină printr-o prismă românească., sunt: a) CD, CM, CZ; b) CZ, CV, CZ; c) SB, CV, CZ; d) CI, CV, CZ; e) CI, CM, CZ; 399. În fraza: Îşi agăţă haina lângă uşă în aşa fel încât oricine ar fi trecut pe culoar să deducă după epoleţi, că înăuntru se află un ofiţer., subordonata introdusă prin oricine este: a) CV; b) CNS; c) CD; d) SB; e) CM; 400. Subordonatele din fraza: Îi stătea mereu pe limbă să poruncească şoferului să meargă mai cu băgare de seamă, dar parcă-i era ruşine să-şi arate frica., sunt: a) CD, CD, CI; b) SB, CS, CI; c) CI, CD, CI; d) SB, CD, CZ; e) SB, CD, CI; Cecilia 401. Cea de-a doua propoziţie din fraza I-a venit să râdă când te-a auzit. este: a) CD; b) SB; c) PR; d) CI; e) CM. 402. Nu pot avea subiect verbele şi locuţiunile verbale din seria: a) a ninge, a ploua, a gerui, a se înnopta, a-i părea rău; b) a ninge, a ploua, a gerui, a se înnopta, a-l durea; c) a ninge, a ploua, a gerui, a se înnopta, a-i plăcea; d) a ninge, a ploua, a gerui, a se înnopta, a-i conveni; e) a ninge, a ploua, a gerui, a se înnopta, a-i trebui. 403. În care dintre seriile următoare, toate subiectele sunt exprimate prin substantive provenit din alte părţi de vorbire: a) Răul nu se uită niciodată., Se auzea tunând., Lipseşte „cu” din propoziţie.; b) Răul nu se uită niciodată., Se auzea tunetul., Lipseşte ceva din propoziţie.; c) Răul nu se uită niciodată., Se auzea oftatul., Lipseşte asta din propoziţie.; 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) Răul nu se uită niciodată., Se auzea un pleosc., Lipseşte totul din sertar.; e) Răul nu se uită niciodată., Se auzea ceva., Lipseşte „cu” din propoziţie. 404. Subiectele din propoziţiile: 1. Se poate spune şi aşa.; 2. Se aude tunând.; 3. Trebuie a fi spus de câteva ori.; 4. Se cuvine de adăugat că... sunt: a) verb la infinitiv (1,3), verb la gerunziu (2), verb la supin (4); b) pron.reflexiv (1), verb la gerunziu (2), verb la inf.prezent, pasiv (3), verb la supin (4); c) verb la infinitiv (1), verb la gerunziu (2), verb la infinitiv perfect (3), propoziţie subordonată (4); d) verb la infinitiv (1), verb la gerunziu (2), verb la inf.prezent, pasiv (3), verb la supin (4); e) verb la infinitiv (1,3), verb la gerunziu (2), verb la participiu (4). 405. Subordonatele din fraza Mă sperie ce s-a întâmplat şi mă dezgustă cum s-a procedat. sunt: a) SB, SB; b) CD, CD; c) SB, CM; d) CD, SB; e) CI, SB. 406. Subordonatele din fraza Mă interesează cui i se va da premiul, încotro ne orientăm şi de ce n-au venit toţi. sunt: a) SB, CL, CZ; b) SB, SB, SB; c) CI, CL, CZ; d) SB, CL, CS; e) CD, CD, CD. 407. Pronumele relative care introduc subordonatele subiective din frazele: 1. Ni se spune pe cine să votăm.; 2. Nu se ştie cui îi lipseşte geanta.; 3. Nu ni se spune ale cui sunt cărţile.; 4. Nu se ştie încă despre ce vom discuta. sunt în cazul: a) Ac. (1,4), D (2), G (3); b) Ac. (1,4), G (2,3); c) Ac. (1), D (2), G (3), N (4); d) Ac. (1,4), D (2,3); e) N (1), Ac. (4), D (2), G (3). 408. În care dintre frazele următoare există o subordonată subiectivă: 1. Mă miră că a procedat astfel.; 2. Mă mir că ai greşit.; 3. Nu-i place să calce.; 4. Rămâne să mai aşteptăm.; 5. Rămâne la ghişeu să achite factura. a) 1,2,3,4,5; b) 1,3,4,5; c) 1,3,4; d) 1,2,4,5; e) 3,4.
66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 409. În care dintre frazele următoare există o subordonată subiectivă: 1. Se bănuieşte că a minţit.; 2. Era să cad.; 3. Merită să încerci.; 4. Mă bucur că spui asta.; 5. Presupunându-se că are dreptate, cere-i iertare! a) 1,2,3,5; b) 1,2,3,4,5; c) 2,3,4,5; d) 3,4,5; e) 1,2,3. 410. În care dintre frazele următoare există o subordonată subiectivă: 1. Depinde numai de tine dacă vei reuşi.; 2. Nu ni se va lua drept lipsă de modestie dacă vom îndrăzni a-l combate.; 3. Nu contează dacă pierde.; 4. Mă priveşte şi pe mine că nu procedezi corect.? a) 1,2,3,4; b) 2,3,4; c) 1,3; d) 2,4; e) 1,2,3. 411. În ce caz este subiectul subordonatei subiective din frazele: 1. Dau oricui cere.; 2. Cunosc pe oricare mă salută.; 3. Ideea oricui citeşte romanul e aceeaşi. 4. Efectul a ceea ce s-a întâmplat e grav.? a) D (1,3), Ac (2), Ac cu sens de G (4); b) D (1), Ac (2), G (3), Ac cu sens de G (4); c) G (1,3), Ac (2,4); d) D (1), Ac (2,4), G (3); e) D (1), Ac (2), G (3,4). 412. În care dintre exemplele următoare există subiect dublu exprimat: 1. Vine el tata.; 2. Tata şi el zicea la fel.; 3. Oamenii admit rareori şi ei că au greşit.? a) 1,2,3; b) 1,2; c) 1,3; d) 2,3; e) 2. 413. În care dintre exemplele următoare există subiect inclus: 1. Învăţăm.; 2. Veţi învăţa.; 3. O să înveţe.; 4. N-are să vină.; 5. N-aş veni.? a) 1,2,3,4,5; b) 1,2,3,5; c) 1,2,5; d) 1,2,3,4; e) 3,4. 414. În care dintre exemplele următoare există propoziţii cu subiect subînţeles: 1. Mama vrea să plece.; 2. Părinţii l-au făcut pe copil să renunţe.; 3. Vremea a început să fie urâtă.; 4. Nu se scrie ce s-a întâmplat.? a) 1,2,3,4; b) 1,2; c) 1,2,4; 67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1,2,3; e) 1,2,4. 415. În care serie sunt identificate corect subiectele din enunţurile: 1. Mi-e foame.; 2. E noapte.; 3. E nevoie de tine.; 4. Nu e voie să...; 5. E vorba să...; 6. Nu era cazul să...; 7. E frig.? a) foame, noapte, vorba, cazul; b) foame, noapte, nevoie, voie, vorba, cazul; c) foame, noapte, vorba, cazul, bine; d) noapte, cazul; e) foame, noapte, nevoie, voie, vorba, cazul, frig. 416. În fraza Probabil /1 că ar trebui /2 să li se spună / 3 că nu le e îngăduit /4 să se comporte astfel./5 există următoarele subiective: a) 2,3,4,5; b) 2,3; c) 2,3,5; d) 3,4,5; e) 4,5. 417. Subiectele din enunţurile: 1. Cărţile sunt pasiunea mea.; 2. Pasiunea mea sunt cărţile. sunt: a) cărţile (1,2); b) cărţile (1), pasiunea (2); c) pasiunea (1,2); d) pasiunea (1), cărţile (2); e) cărţile (1), pasiunea mea (2). 418. Subiectul din enunţul: E mult mai greu de învăţat decât de citit. este: a) mult; b) mai greu; c) de învăţat; d) de citit; e) subînţeles. 419. Câte subiective există în fraza: Cui îi convine să procedeze aşa, n-are decât, mie însă nu-mi place să fac lucrul ăsta. a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 420. Subiectele din enunţul E cazul / 1să discutăm despre examen./2 sunt: a) cazul, inclus; b) nedeterminat, inclus; c) P2=SB, inclus; d) subînţeles, inclus; e) cazul, subînţeles.
68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 421. Câte subiective există în fraza: Nu mai contează cum s-a ajuns să se creadă că are dreptate în ceea ce priveşte exportul. a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) niciuna. 422. Subiectele propoziţiilor din enunţurile: 1. Rămâne de văzut /1cum vor evolua lucrurile./2; 2. A devenit aproape un risc libertatea. sunt: a) de văzut, lucrurile, liberatea; b) de văzut, lucrurile, un risc; c) P2= SB, lucrurile, libertatea; d) subînţeles, lucrurile, libertatea; e) de văzut, subînţeles, un risc. 423. Cuvintele subliniate din enunţul: E greu de găsit un artist adevărat. sunt, în ordine: a) nume predicativ, subiect, subiect; b) subiect, subiect, subiect; c) nume predicativ, subiect, complement direct; d) nume predicativ, complement direct, subiect; e) nume predicativ, complement direct, complement direct. 424. Subiectele propoziţiilor din fraza: Din ce e pe lume, /1nu mă interesează /2şi nu-mi face plăcere /3decât să trăiesc frumos./4 sunt: a) ce, subînţeles, P4= SB, inclus; b) din ce, P4= SB, P4= SB, inclus; c) subînţeles, subînţeles, subînţeles, inclus; d) inexistent, subînţeles, P4=SB, inclus; e) ce, inclus, inclus, inclus. 425. Subiectele din enunţurile următoare: 1. Ce-ţi pofteşte inima?; 2. Acolo se face o bifurcaţie.; 3. Care este ăla?; 4. Date fiind condiţiile, plecăm. sunt, în ordine: a) inima, o bifurcaţie, ăla, condiţiile; b) inima, o bifurcaţie, ăla, condiţiile, inclus; c) ce, o bifurcaţie, ăla, condiţiile, inclus; d) inima, o bifurcaţie, ăla, condiţiile, inclus; e) inima, o bifurcaţie, care, inclus. 426. În enunţul Există de ăştia ca tine, câţi vrei!, subiectele / subiectul sunt /este: a) de ăştia, câţi; b) subînţeles, inclus; c) inclus, inclus; d) de ăştia, inclus; e) inclus, subînţeles. 427. Subordonatele din enunţurile: 1. Mă mâhneşte că nu ţi-ai respectat promisiunea.; 2. Mă mâhneşte faptul că nu ţi-ai respectat promisiunea. sunt: a) SB (1,2); 69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) SB, AT; c) CZ, AT; d) CD, AT; e) CD (1,2). 428. Pronumele personal o din enunţurile: 1. Primeşte mingea şi o dă în bară.; 2. N-a învăţat şi a dat-o în bară la matematică.; 3. Munceşte mult şi o duce bine.; 4. Nici Panasonic n-o duce prea bine.; 5. A luat tava şi a dus-o bine până în bucătărie. este: a) fără funcţie sintactică (1,2,3,4,5); b) c.d.(1,5), fără funcţie sintactică (2,3,4); c) fără funcţie sintactică (1,2,3,4), c.d. (5); d) fără funcţie sintactică (1,3,4), c.d. (2,5); e) fără funcţie sintactică (1,4), c.d. (2,3,5). 429. Alegeţi seria în care predicatele din enunţurile: 1. Iepurele ţuşti! în pădure.; 2. A se agita bine înainte de folosire!; 3. Negreşit că vine.; 4. Drept înainte! sunt corect analizate: a) predicat verbal – interjecţie (1); predicat verbal- verb la infinitiv prezent (2); predicat verbal – adv., pred. vb. – vb. (3); predicat eliptic (4); b) predicat verbal – interjecţie (1); predicat verbal- verb la imperativ (2); predicat nominal – adv., pred.vb. – vb. (3); predicat eliptic (4); c) predicat verbal – interjecţie (1); predicat verbal- verb la infinitiv prezent (2); predicat nominal – adj., pred.vb. – vb. (3); predicat eliptic (4); d) predicat verbal – interjecţie (1); predicat verbal- verb la infinitiv prezent (2); predicat verbal – adj. cu val adv., pred.vb. – vb. (3); predicat - adverb (4); e) predicat verbal – interjecţie (1); predicat verbal- verb la infinitiv prezent (2); predicat verbal – verb la participiu, pred.vb. – vb.(3); predicat eliptic (4). 430. Câte predicate sunt în enunţurile: 1. Mama a plecat la Bucureşti, iar tata, la Cluj.; 2. A venit nu Maria, ci Elena.; 3. Primul a răspuns, al doilea nu, al treilea, nici vorbă.? a) 6; b) 5; c) 4; d) 3; e) 7. 431. Care dintre serii conţine toate numele predicative din enunţurile: 1. Înainte de a ajunge ziarist, a lucrat ca inginer.; 2. Fiind bolnavă, nu s-a dus la şcoală.; 3. Într-o ţară fostă comunistă s-au întâmplat toate astea. 4. Rămas sărac, s-a apucat de furat.? a) ziarist, bolnavă, comunistă, sărac; b) bolnavă, sărac; c) bolnavă, comunistă, sărac; d) bolnavă, comunistă; e) bolnavă.
70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 432. Numele predicative din exemplele următoare: 1. Situaţia este de nesuportat.; 2. El e de la munte.; 3. Cămaşa e de damă.; 4. Noi suntem de partea lui. sunt exprimate prin: a) verb la supin (1), substantiv în Ac cu prepoz. (2,3), pron.personal în D precedat de locuţ.prepoz. (4); b) locuţ.adjectivală (1), substantiv în Ac cu prepoz. (2,3), pron.personal în G precedat de locuţ.prepoz. (4); c) verb la supin (1), substantiv în Ac cu prepoz. (2,3), pron.personal în G precedat de locuţ.prepoz. (4); d) verb la supin (1), substantiv în Ac cu prepoz. (2,3,4); e) locuţ.adverbială (1), substantiv în Ac cu prepoz. (2,3), pron.personal în G precedat de locuţ.prepoz. (4). 433. Numele predicativ din exemplele: 1. Cel mai mare duşman e cel pe care nu-l ştii.; 2. Visul lui e acelaşi.; 3. Ai rămas tu însuţi.; 4. Se teme de ce vei ajunge. sunt exprimate prin: a) pron.demonstr. (1), pron. demonstr. de identitate (2); pron.de întărire. (3), pron.relativ precedat de prepoz. (4); b) pron.relativ. (1), pron. demonstr. de identitate (2); pron.pers. (3), pron.relativ precedat de prepoz. (4); c) pron.demonstr. (1), pron. demonstr. de identitate (2); pron.pers. (3), pron.relativ precedat de prepoz. (4); d) art.demonstrativ. (1), pron. demonstr. de identitate (2); pron.pers. (3), pron.relativ precedat de prepoz. (4); e) pron.demonstr. (1), pron. demonstr. de identitate (2); pron.pers. (3), pron.interogativ (4). 434. Numele predicativ din exemplele:1. Gândul morţii înseamnă a te închina ei.; 2. Durerea ei e de nesuportat.; 3. Omul acela e băut. ; 4. Sora ta e cu scaun la cap. sunt: a) verb la indic.perf.compus (1), verb la supin (2), adjectiv participial (3), locuţ. adjectivală (4); b) verb la infinitiv (1), loc.adjectivală (2,4), adjectiv participial (3); c) verb la infinitiv (1), verb la supin (2), locuţ. adjectivală (4); d) verb la infinitiv (1), verb la supin (2), adjectiv participial (3), subst. în Ac cu prepoz. (4); e) verb la infinitiv (1), verb la supin (2), adjectiv participial (3), locuţ. adjectivală (4). 435. Câte subordonate predicative există în enunţurile: 1. Important e să nu pierdem.; 2. Ce bine e să fii funcţionar public.; 3. Destinul lui e să fie lider., 4. De speriat este că nimic nu ne mai sperie.; 5. Adevărul este că n-are bani.? a) 5; b) 4(2,3,4,5); c) 3(2,4,5); d) 2(3,5); e) 1 (3).
71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 436. Numele predicative din exemplele: 1. Tot profesor a fost şi tatăl lui.; 2. Nu ştiu cine este noul tău vecin.; 3. Pagubă mare e prostia.; 4. Asta s-a întâmplat când era tata copil. sunt: a) profesor, cine, pagubă, copil; b) tatăl, cine, pagubă, copil; c) profesor, vecin, pagubă, copil; d) profesor, cine, prostia, copil; e) profesor, cine, pagubă, tata. 437. Cuvântul subliniat şi subordonata din textul: Culmea era /1că-şi făcuse o rochie de casă dintr-un fel de caşmir. sunt: a) nume predicativ, SB; b) subiect, PR; c) c.m., SB; d) c.m., PR; e) c.d., PR. 438. Verbul a fi din enunţurile: 1. E tare frig.; 2. E nevoie de tine.; 3. E vorba să vină.; 4. Cred că nu e cazul să vii.; 5. E vineri. este: a) predicativ (1,2,3,4,5); b) predicativ (3,4), copulativ (1,2,5); c) copulativ (1,2,3,4,5); d) predicativ (2,3), copulativ (1,4,5); e) predicativ (5), copulativ (1,2,3,4). 439. Predicatele din fraza Cartea fusese căutată şi găsită, în cele din urmă, în biblioteca şcolii şi noi regretăm că n-am fost în stare s-o fi găsit mai repede. sunt: a) verbal, verbal, verbal, nominal, verbal; b) nominal, verbal, verbal, nominal, verbal; c) nominal, nominal, verbal, nominal, verbal; d) nominal cu nume predicativ multiplu, verbal, nominal, verbal; e) verbal, verbal, verbal, nominal, nominal. 440. Predicatele din versurile „Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,.../ Căci unul erau toate şi totul era una...” sunt, în ordine: a) nu era, unul erau, totul era; b) nu era moarte, unul erau, totul era; c) nu era moarte, nimic, unul era, totul era; d) nu era, erau toate, era una; e) nu era moarte, erau toate, era una. 441. Nume predicativ din enunţul Realegerea lui X ni se pare cel puţin jenantă. este: a) cel puţin jenantă; b) cel puţin; c) jenantă; d) puţin; e) cel mai puţin.
72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 442. În care dintre enunţurile următoare: 1 Eşti legat de ea emoţional.; 2. Sportivul acela e bine legat.; 3. Lucrarea a fost legată în două volume. există predicate nominale: a) 1,2,3; b) în niciunul; c) 1,2; d) 2; e) 2,3. 443. Subordonata din fraza Motivele lui nu par să constituie un argument hotărâtor. este: a) CD; b) PR; c) CM; d) SB; e) CS. 444. În care dintre enunţurile: 1. Ciorapii şi sacoul sunt curaţi.; 2. Pantofii şi sacourile sunt curate.; 3. Papucii şi geanta au fost cumpărate ieri.; 4. Pantofii şi sacoul sunt negri.; 5. Papucii şi halatul sunt negri., se realizează corect acordul: a) 2, 5; b) 2, 3, 5; c) 1, 2, 5; d) 2, 4; e) 1, 2, 3, 4, 5. 445. Cuvintele subliniate din enunţul Imposibil de descoperit autorul acestei lucrări, câtă vreme...sunt, în ordine: a) pr.vb., sb, cd; b) np, sb, sb; c) np, cd, sb; d) pr.vb., cd, sb; e) np, sb, cd. 446. Cuvintele subliniate din enunţul Datorită a ceea ce s-a întâmplat, rămânem prieteni. sunt, în ordine: a) sb / pron.relativ compus în Ac, np / substantiv în N; b) sb / pron.relativ compus în D, np / adjectiv în N; c) cz / pron.relativ compus în Ac cu sens de D, np / substantiv în N; d) sb / pron.relativ compus în D, cd / substantiv în N; e) sb / pron.relativ compus în Ac cu sens de D, np / substantiv în N. 447. Cuvintele subliniate din enunţul L-a întâlnit acum un an pe cel ce i-a devenit soţ. sunt, în ordine: a) cd / pron.relativ în Ac precedat de prepoz., sb / pron. relativ în N; b) cd / pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz., np / pron. relativ în N; c) cd / pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz., sb / pron. relativ în N; d) cd / pron.relativ compus în Ac precedat de prepoz.; e) sb / pron. relativ compus în Ac precedat de prepoz.
73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 448. În care dintre enunţurile următoare: 1. Mă bazez întotdeauna pe tine.; 2. S-a supărat pe mine.; 3. Se poate bizui pe voi.; 4. Nu pot conta pe el.; 5. Nu pot să-l aştept. există complemente directe exprimate prin pronume personale în: a) 1,2,3,4,5; b) 1,2,3; c) 1,2,5; d) 5; e) 4,5. 449. Pronumele relative din enunţurile: 1. Cui nu-i place dragostea, Dumnezeu să nu i-o dea.; 2. Răspunde-i cui te întreabă.; 3. Nu ştie cui să se adreseze.; 4. Trimite-o cui i-ai promis! sunt: a) sb în subordonată, caz D (1,2,3,4); b) ci în subordonată, caz D (1,2,3,4); c) sb în subordonată, caz D (2), ci în subordonată, caz D (1,3,4); d) sb în subordonată, caz D (2,3), ci în subordonată, caz D (1,4); e) sb în subordonată, caz D (2,4), ci în subordonată, caz D (1,3). 450. Cuvintele subliniate din enunţul Alinierea preţurilor cu cele din ţări civilizate s-a realizat. sunt: a) ci / pronume demonstrativ în Ac cu prepoz.; b) ci / adjectiv pronom. demonstrativ în Ac; c) atr.pron.prepoz./ pron.demonstrativ în Ac precedat de prepoz.; d) atr.pron.prepoz./ pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; e) ci / pron. relativ în Ac cu prepoz. 451. Secvenţa subliniată din enunţul O schimbare de 180º nu se mai poate petrece curând. este: a) at.subst.prepoz.; b) at.adj. / numeral cu valoare adjectivală; c) at.numeral; d) at.adj. / locuţ. adjectivală; e) at.subst. apoziţional. 452. Subordonata şi cuvintele subliniate din enunţul Afirmă contrariul a ceea ce afirma sub regimul trecut. sunt: a) CI, cd, ci; b) CI, at.pron.genitival, ct; c) AT, at.pron.genit., ct; d) AT, cd, ct; e) AT, cd, ci. 453. Cuvintele subliniate din enunţul Nu i-a putut fi împlinită dorinţa de a rămâne tânăr. sunt: a) atr.verbal / verb la inf.prez. precedat de prepoz., np / adjectiv propriu-zis; b) atr.verbal / verb la inf.prez. precedat de prepoz., cd / adjectiv propriu-zis; c) atr.prepoz. / verb la inf.prez. precedat de prepoz., np / adjectiv propriu-zis; d) atr.verbal / verb la inf.prez. precedat de prepoz., cm / adjectiv propriu-zis; e) atr.prepoz. / verb la inf.prez. precedat de prepoz., cm / adjectiv propriu-zis.
74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 454. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac.; 2. Apelul la înţelegere a fost bine primit. 3. Anul acesta au fructe cu carul! sunt: a) atribute prepoziţionale (1,2,3); b) cm comparativ (1), atribute prepoziţ. (2,3); c) cm comparativ (1), ci (2), atribut adjectival / locuţ.adjectivală (3); d) cm comparativ (1), ci (2), cm (3); e) atribute prepoziţionale (1,2), atribut adjectival / locuţ.adjectivală (3). 455. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Îmi plac casele ale căror ferestre sunt mari.; 2. Nu mi-a plăcut purtarea alor săi.; 3. Genele-i sunt deosebit de lungi.; 4. Conferirea de medalii unora i-a indispus pe câţiva. sunt: a) atr.pron.genitival (1,2), atr.pron.în D (3,4); b) atr.pron.genitival (1,2,3), atr.pron.în D (4); c) atr.pron.genitival (1,2,3,4); d) atr.pron.genitival (1,2,4), atr.pron.în D (3); e) atr.pron.genitival (1), atr.pron.în D (2,3,4). 456. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Vrea o prăjitură de asta.; 2. Un om ca tine se găseşte greu.; 3. Propunerea în sine nu chiar rea.; 4. Invidia pe ea o rodea tot mai mult. sunt: a) atr.pron.prepoz. / pron.demonstrativ (1), pron.personal (2,4), pron.refl. (3); b) atr.adj./adj.pron.demonstrativ (1), atr.pron.prepoz./ pron.personal (2,4), pron.refl. (3); c) atr.pron.prepoz. / pron.demonstrativ (1), pron.personal (2,4), locuţ.pronominală (3); d) atr.pron.prepoz. / pron.demonstrativ (1), pron.personal (2,4), atr.adj. / locuţ.adj. (3); e) atr.pron.prepoz. / pron.demonstrativ (1), cm comparativ / pron.personal (2), atr.pron.prepoz. / pron.refl. (3), atr.pron.prepoz. / pron.pers.(4). 457. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Trezitul devreme nu înseamnă neapărat hărnicie.; 2. Mi-a propus mărirea de două ori a fotografiei.; 3. Cititul noaptea nu-i recomandat.; 4. Învăţatul pe de rost are dezavantaje. sunt: a) atr.adverbiale / adv. (1), numer.cu val adv. (2), subst.cu val. adv. (3), locuţ.adv.(4); b) atr.adverbiale / adv. (1), numer.cu val adv. (2), subst.cu val. adv. (3), atr.adj. / locuţ.adj.(4); c) atr.adverbiale / adv. (1), numer.cu val adv. (2), subst.cu val. adv. (3), atr.adv. /locuţ.adv.(4); d) atr.adverbiale / adv. (1,3), numer.cu val adv. (2), locuţ.adv.(4); e) atr.adverbiale / adv. (1,2,3), locuţ.adv.(4). 458. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Tipărirea textului fără a-l corecta nu e recomandabilă.; 2. Citirea pentru a înţelege e cea mai bună.; 3. Dorinţa lui de a face casa e foarte mare.; 4. Toţi oamenii râzând sunt frumoşi. sunt: a) atr.verbale /vb. la inf. (1,2,3), vb. la gerunziu (4); b) cm / vb. la inf. (1), atr.verbale /vb. la inf. (2,3), vb. la gerunziu (4); c) atr.verbale /vb. la inf. (1,3), vb. la gerunziu (4), cs / vb. la inf. (2); d) atr.verbale /vb. la inf. (1,2,3), atr. adj. / vb. la gerunziu (4); 75
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) atr.verbale /vb. la inf. (1,2), vb. la gerunziu (4), cd / vb. la inf.(3). 459. În care dintre frazele următoare: 1. Întrebarea de câţi bani are nevoie e potrivită.; 2. A strigat-o pe Maria, după care a plecat.; 3. Locul de unde a plecat nu poate fi uitat.; 4. N-a vorbit despre loc, de unde am înţeles că era supărat. există atributive? a) 1,2,3,4; b) 1,2,3; c) 1,2,4; d) 1,3; e) 1,4. 460. În care dintre frazele următoare: 1. Se usca de dorul cui ştiu eu.; 2. Datoria oricui vede un răufăcător este să-l denunţe.; 3. Recunoştinţa faţă de cine te-a ajutat e mare.; 4. Era impresionat de modul cum îl primise. există atributive? a) 1,2,3,4; b) 2,3,4; c) 3,4; d) 1,2,3; e) 2,4. 461. Cuvântul subliniat din enunţul Mi-e dor de ai mei. este: a) sb / subst.în N; b) cd / subst. în Ac; c) np / subst. în N; d) cm / subst. în Ac; e) nu are funcţie sintactică, e element locuţional. 462. Cuvintele subliniate din enunţul La intrare, a fost bine, dar la ieşire, a fost huiduit. sunt: a) cl / subst. în Ac precedat de prepoz.; b) ct / subst. în Ac precedat de prepoz.; c) ct / loc.substantivală; d) cl / loc.subtantivală; e) ci / subst. în Ac precedat de prepoz. 463. Cuvântul subliniat din enunţul Oricât de mare ţi-e durerea, încearcă să te stăpâneşti! este: a) atr.adj. / adj.propriu-zis; b) cm / adv. provenit din adj.; c) np / adj. propriu-zis; d) sb / adj. substantivizat; e) cm comparativ / adj. propriu-zis. 464. Cuvântul subliniat din enunţul Se plictisise aşteptând autobuzul. este: a) cm / vb la gerunziu; b) cd / vb la gerunziu; c) sb / vb la gerunziu; d) ct / vb la gerunziu; e) ci / vb la gerunziu. 76
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 465. Subordonatele din frazele următoare: 1. Problema e că nu ştie nimic.; 2. Ce crezi că a devenit Maria?; 3. Iată că a venit!; 4. Ce trebuie să mai cumpărăm? sunt: a) PR (1), CI (2), CD (3) SB (4); b) PR (1), CD (2,3,4); c) SB (1,4), CD (2,3); d) PR (1), CD (2) SB (3,4); e) PR (1), CD (2,3), SB (4). 466. Cuvântul subliniat din enunţul Nevenindu-i a pleca, a invitat-o pe gazdă la dans. este: a) cd / vb la inf.prez.; b) cm / vb la inf.prez.; c) sb / vb la inf.prez.; d) ci / vb la inf.prez.; e) cs / vb la inf.prez. 467. Predicatele din enunţurile: 1. Munţii sunt împăduriţi.; 2. Oraşul e aşezat între dealuri.; 3. Geamurile sunt spălate şi se vede bine prin ele.; 4. Vânzătorul e plecat după marfă. sunt: a) nominale (1,2,3,4); b) verbale (1,2,3,4); c) nominale (1,2,4), verbal (3); d) nominale (1,4), verbale (2,3); e) nominale (1,3), verbale (2,4). 468. Cuvintele subliniate din enunţul Secţia ar putea fi acreditată în mai. sunt: a) cm / vb la diateza pasivă, inf. prez.; b) cd / vb la diateza pasivă, inf. prez.; c) cd / vb, inf. prez., np / vb, participiu; d) np / vb la diateza pasivă, inf. prez.; e) cd / vb, inf. prez., cd / vb la participiu. 469. Subordonata şi elementul de relaţie subordonator din fraza Unde se ştia vinovat, n-a mai scos niciun cuvânt. sunt: a) CZ, adv.relativ; b) CL, adv. relativ; c) CZ, adv. cu valoare de conjuncţie; d) CT, adv.relativ; e) CS, adv.relativ. 470. Subordonatele din fraza Trebuie să venim să-l ajutăm, că de nu, o să fie vai de capul lui. sunt, în ordine: a) SB, CS, CZ, COND.; b) SB, CI, CZ, COND.; c) SB, CS, CZ; d) SB, CS, COND.; e) CD, CS, CZ, COND.
77
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 471. Subordonatele din fraza Mai rămâne să spui ora la care o să ne întâlnim ca să plecăm. sunt, în ordine: a) CD, AT, CS; b) SB, CT, CS; c) SB, AT, CS; d) CD, CT, CS; e) SB, AT, CZ. 472. Subordonatele din fraza Dacă o să procedăm astfel este ca să atragem atenţia asupra lucrurilor care merg prost. sunt, în ordine: a) PR, SB, AT; b) SB, PR, AT; c) COND, PR, AT; d) SB, CS, AT; e) CZ, PR, AT. 473. Subordonatele din fraza Întâmplă-se ce s-o întâmpla, că nu-mi mai pasă dacă eşti sau nu cu mine. sunt, în ordine: a) SB, CZ, CI, CI; b) CD, CZ, CI, CI; c) SB, CZ, CI; d) CD, CZ, CI; e) SB, CZ, CD, CD. 474. Subordonatele din fraza Nu ştiu exact când şi unde se va duce, dar e de aşteptat c-o va face. sunt, în ordine: a) CD, SB; b) CD, CD, CD; c) CD, CD, CI; d) CD, CD, SB; e) CD, CD. 475. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Au terminat de citit romanul.; 2. Pleosc o palmă!; 3. Poate pleca.; 4. N-a spus cine ştie ce. sunt: a) cd / vb la supin, cd / subst., cd / vb la inf.prez., cd / locuţ.pronom.; b) cd / vb la supin, sb / subst., cd / vb la inf.prez., cd / locuţ.pronom.; c) cd / vb la supin, cd / subst., cm / vb la inf.prez., cd / locuţ.pronom.; d) cd / vb la supin, cd / subst., cd / vb la inf.prez., CD; e) cd / vb la supin, cd / subst., sb / vb la inf.prez., cd / locuţ.pronom. 476. Subordonatele din frazele: 1. Aflaţi despre mine căci sunt sănătos.; 2. Nu înţelege cum de a fost posibil.; 3. Uite cum facem!; 4. I-a adus din ceea ce a găsit. sunt: a) CZ (1), CD (2,3,4); b) CD (1,2,4), SB (3); c) CD (1,2,3,4); d) CZ (1), CD (2,4), SB (3); e) CD (1,3,4), CM (2).
78
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 477. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Mănâncă şi tu din pâinea de pe masă!; 2. A mai cumpărat din astea.; 3. Are de toate.; 4. A mâncat la prăjituri! sunt: a) cd (1,2,3,4); b) cd (1,2,3) atr.adj. (3); c) atr.subst.prepoz. (1), cd (2,3,4); d) ci (1,2), cd (3,4); e) cd (1,2,3), atr.adj., cd (4). 478. Subordonatele din frazele: 1. Pe cine crezi c-a întâlnit?; 2. Pe cine trebuie să întâlneşti?; 3. Ce zice c-a văzut?; 4. Cui crezi c-a spus? sunt: a) CD (1,2,3,4); b) CD (1,3,4), SB (2); c) CD (1,2,3), CI (4); d) CD (1,2), SB (3), CI (4); e) CD (1,4), SB (2), CI (3). 479. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Bravo lui!; 2. Vai de tine!; 3. Acestea sunt practici păgubitoare oricui.; 4. Îi e fidel.; 5. Na-ţi-o! sunt: a) ci / pron. pers. D (1,4), pron.pers. Ac (2,5), pron.nehotărât D (3); b) ci / pron.pers.D (1,4), pron.pers.Ac (2), pron.nehot. D (3); cd / pron.pers.Ac (5); c) ci / pron.pers.D (1,4), pron.pers.Ac (2), pron.nehot. G (3); cd / pron.pers.Ac (5); d) ci / pron.pers.D (1,4), pron.pers.Ac (2), pron.nehot. D (3); cd / pron.pers.Ac (5); e) ci / pron.pers.G (1), pron.pers. D (4), pron.pers.Ac (2), pron.nehot. D (3); cd / pron.pers.Ac (5). 480. Subordonatele şi elementele lor de relaţie din frazele: 1. Cer sfaturi cui se pricepe.; 2. Cartea îi e utilă oricui doreşte o mai bună informare.; 3. Mă bazez pe cine e harnic. 4. S-a apucat să mănânce. sunt: a) CI; pron.relativ D (1), pron.nehot. D (2), pron.relativ Ac (3), conjuncţie subord. (4); b) CI; pron.relativ D (1), pron.nehot. D (2); CD; pron.relativ Ac (3); CI; conjuncţie subord. (4); c) CI; pron.relativ D (1), pron.nehot. D (2); CD; pron.relativ Ac (3), conjuncţie subord. (4); d) AT; pron.relativ D (1); CI pron.nehot. D (2), pron.relativ Ac (3), conjuncţie subord. (4); e) CI; pron.relativ D (1), pron.nehot. D (2), pron.relativ Ac (3); SB, conjuncţie subord. (4). 481. Subordonatele din frazele: 1. Nu-i pasă cine va lua premiul.; 2. Se teme că a greşit.; 3. Nu e apt să transmită mesajul.; 4. Îşi dă seama cât de nepriceput era atunci. sunt: a) CD (1), CI (2,3,4); b) CI (1,2,3), CD (4); c) CI (1,2,3,4); d) CD (1), CI (2,4), CM (3); e) CI (1,2,3), CM (4). 482. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Lovit de soartă, n-a mai luptat.; 2. Persecutat ani la rând de regimul politic, a avut tăria să-l înfrunte.; 3. S-a afirmat de cineva că textul e ambiguu. 4. E apreciată de toţi. sunt: 79
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) cag / subst. (1,2), pron.nehot.(3,4); b) ci / subst. (1), cag / subst. (2), pron.nehot.(3,4); c) ci / subst. (1,2), cag / pron.nehot.(3,4); d) ci / subst. (1,2), pron.nehot. (3); cag / pron.nehot.(4); e) cag / subst. (1,2), pron.nehot.(4); sb / pron.nehot.(3). 483. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. E mai bun decât mine.; 2. I-a dat mai mult lui decât mie.; 3.Era mai cald ieri decât azi.; 4. E mai uşor a promite decât a-ţi respecta promisiunea. sunt: a) cm comparative / pron.pers. Ac (1), pron.pers.D (2), adverb (3), vb la infinitiv prez. (4); b) cm comparative / pron.pers. Ac (1,2), adverb (3), vb la infinitiv prez. (4); c) cm comparative / pron.pers. Ac (1), pron.pers.D (2), adverb (3); cm / vb la infinitiv prez. (4); d) cm comparative / pron.pers. Ac (1,2), adverb (3); sb / vb la infinitiv prez. (4); e) cm comparative / pron.pers. Ac (1), pron.pers.D (2), adverb (3); sb /vb la infinitiv prez. (4). 484. Subordonatele din frazele: 1. Să nu ne dea Dumnezeu mai multă nenorocire decât putem duce.; 2. E cel mai bun dintre care vă aflaţi aici. sunt: a) CM COMP. (1,2); b) AT (1), CM COMP. (2); c) CM COMP. (1), CI (2); d) CI (1,2); e) CM COMP. (1), AT (2). 485. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. În tinereţe se baza pe părinţi.; 2. Acum o săptămână, nu ştia nimic.; 3. A ajuns odată cu tine.; 4. Ajuns acasă, a observat că-i lipseşte telefonul. sunt: a) ct / subst. Ac precedat de prepoz. (1,2), pron.pers. în Ac precedat de locuţ. prepoz. (3), participiu (4); b) ct / subst. Ac precedat de prepoz. (1), subst. Ac precedat de adv.cu valoare prepoz. (2), adv. de timp, prepoz., pron.pers. (3), participiu (4); c) ct / subst. Ac precedat de prepoz. (1), subst. Ac precedat de adv.cu valoare prepoz. (2), pron.pers. în Ac precedat de locuţ. prepoz. (3), atr.adj. / adj.participial (4); d) ct / subst. Ac precedat de prepoz. (1), subst. Ac precedat de adv.cu valoare prepoz. (2), pron.pers. în Ac precedat de locuţ. prepoz. (3), indic.perf.compus (4); e) ct / subst. Ac precedat de prepoz. (1), subst. Ac precedat de adv.cu valoare prepoz. (2), pron.pers. în Ac precedat de locuţ. prepoz. (3), atr.adj. circ. / adj. participial (4). 486. Subordonatele din frazele: 1. Dar azi, când dorul mă usucă, /Sunt osândit numai să plâng.; 2. Cum ar putea proceda altfel, când tu eşti aşa de îngăduitor? sunt: a) APOZ, CI (1), CZ (2); b) CT, CI (1), CZ (2); c) APOZ, CI (1), CT (2); d) APOZ, CS (1), CZ (2); e) CT, CI (1), CT (2). 80
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 487. Subordonatele din frazele: 1. Nici nu se aşeză la masă, că şi începu scandalul.; 2. Cum te vede, cum începe să-ţi ceară câte ceva. sunt: a) CT (1), CM, CD (2); b) CT (1), CT, CD (2); c) CZ (1), CT, CD (2); d) CT (1), COND, CD (2); e) CZ (1), CZ, CD (2). 488. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Ne cunoaştem de copii.; 2. E gata întro clipă. sunt: a) ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), cm / locuţ. adv. (2); b) ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), ct / prepoz., numeral card., subst. (2); c) ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), ct / locuţ. adv. (2); d) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), ct / locuţ. adv. (2); e) CT / predicat eliptic, subst. în Ac precedat de prepoz. (1), ct / locuţ. adv. (2). 489. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Nu i-a plăcut prăjitura necoaptă la mijloc.; 2. Iată alături casa lui!; 3. Avea un miel alb în creştet.; 4. Îi face mare plăcere munca în grădină. sunt: a) cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,3), adv. (2), atr.subst.prepoz. / subst.în Ac precedat de prepoz. (4); b) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,3), adv. (2), atr.subst.prepoz. / subst.în Ac precedat de prepoz (4).; c) cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,3), cm /adv. (2), atr.subst.prepoz. / subst.în Ac precedat de prepoz. (4); d) cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,3), adv. (2), cl / subst.în Ac precedat de prepoz. (4); e) atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,3), adv. (2), atr.subst.prepoz. / subst.în Ac precedat de prepoz. (4). 490. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Ici-colo au răsărit ghiocei.; 2. Aleargă încolo-încoace fără rost.; 3. Aceştia migrează din loc în loc.; 4. De jur împrejur au plantat nuci. sunt: a) cl / locuţ. adv. (1,2,3,4); b) cl / adv.compus (1,2,3,4); c) cl / adv.compus (1,2), subst. în Ac precedat de prepoz. (3), locuţ. adv. (4); d) cl / adv.compus (1), locuţ. adv. (2,3,4); e) cl / adv.compus (1,2), locuţ. adv. (3,4). 491. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. La noi sunt codrii verzi de brad...; 2. Tu stăteai îndărătul lui.; 3. S-a aşezat înainte-ţi.; 4. A răspuns înainte-ţi. sunt: a) cl / pron pers. în Ac precedat de prepoz. (1), pron.pers.în G precedat de prepoz. (2), pron.pers. în D precedat de prepoz. (3,4); b) cl / pron pers. în Ac precedat de prepoz. (1), pron.pers.în G precedat de prepoz. (2), pron.pers. în D precedat de prepoz. (3); ct / pron.pers. în D precedat de prepoz. (4); c) ci / pron pers. în Ac precedat de prepoz. (1); cl / pron.pers.în G precedat de prepoz. (2), pron.pers. în D precedat de prepoz. (3); ct / pron.pers. în D precedat de prepoz. (4); 81
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cl / pron pers. în Ac precedat de prepoz. (1), pron.pers.în D precedat de prepoz. (2,3); ct / pron.pers. în D precedat de prepoz. (4); e) cl / pron pers. în Ac precedat de prepoz. (1), pron.pers.în D precedat de prepoz. (2,3,4). 492. Cuvintele subliniate din enunţurile: a) Stai locului!; 2. Editează-ţi fotografiile pe loc!; 3. Până aici e bine, dar mai încolo sunt destule greşeli.; 4. De-afară se auzeau ţipete. sunt: a) cl / subst. în D locativ (1), adv. la comparativ de superior. (3), adv. precedat de prepoz. (4); ct / locuţ.adv. (2); b) cl / subst. în D locativ (1), subst. în Ac. precedat de prepoz. (2), adv. la comparativ de superior. (3), adv. precedat de prepoz. (4); c) cl / subst. în D locativ (1), locuţ.adv. (2,4), adv. la comparativ de superior. (3); d) cl / subst. în D locativ (1), locuţ.adv. (2,3,4); e) cl / subst. în D locativ (1), subst. în Ac precedat de prepoz. (2), adv. (3), adv. precedat de prepoz. (4). 493. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Conduce cu atenţie.; 2. Îmi amintesc perfect întâmplarea.; 3. Vorbeşte neîntrerupt.; 4. Casa a fost construită după planul arhitectului. sunt: a) cm / locuţ.adv. (1), adv. provenit din adj. (2), adv. provenit din adj. participial (3), subst. în Ac precedat de prepoz. (4); b) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,4), adv. provenit din adj. (2); ct / adv. provenit din adj. participial (3); c) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,4), adv. provenit din adj. (2), adv. provenit din adj. participial (3); d) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), adv. provenit din adj. (2), adv. provenit din adj. participial (3), ci / subst. în Ac precedat de prepoz. (4); e) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), adv. provenit din adj. (2), adv. provenit din adj. participial (3); cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (4). 494. Subordonatele din frazele: 1. Vine ca şi cum ar zbura.; 2. Am descoperit secretul fără să fac vreun efort.; 3. Decide după cum îi place.; 4. Aşa să faci, cum te-am învăţat! sunt: a) CM (1,2,4), CD (3); b) CM (1,2,3), APOZ (4); c) CM (1,3,4), CV (2); d) CM (1,2,3,4); e) CM (1,2,3) CD (4). 495. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Lucrează fără a se grăbi.; 2. Vorbeşte ca tine.; 3. Au dat cadourile, împărţindu-le fiecărui copil.; 4. Ne tot întreabă de tine. sunt: a) cm / vb, inf.prez. (1), pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2), vb la gerunziu (3), adv. (4); b) cv / vb, inf.prez. (1); cm / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2), adv. (4); cz / vb la gerunziu (3); c) cm / vb, inf.prez. (1), pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2), vb la gerunziu (3); fără funcţie sint./ adv. (4);
82
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cm / vb, inf.prez. (1), vb la gerunziu (3), adv. (4); cm comparativ / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2); e) cm / vb, inf.prez. (1), pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (2), vb la gerunziu (3); ct / adv. (4). 496. Subordonatele din frazele: 1. Dacă nu s-a pregătit, apoi cum să ştie răspunsul?; 2. Vrea concediu, pe motiv că nu se simte bine.; 3. Odată ce ţi-ai dat cuvântul, respectă-l!; 4. Având în vedere că pleci, trebuie să-ţi iei rămas bun! sunt: a) CZ (1,2,3,4), SB (4); b) CZ (1,2,3), SB, SB (4); c) CZ (1,2,3), CD, SB (4); d) COND(1) CZ (2,3), CD, SB (4); e) CZ (1,3), AT (2), CD, SB (4). 497. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. La ce nu plăteşti, dacă eşti dator?; 2. Ce te miri?; 3. De ce te văicăreşti?; 4. De-asta nu merg, că nu m-a invitat. sunt: a) cz / locuţ.adv. (1,3,4), adv.(2); b) cz / locuţ.adv. (1,4), adv.(2), pron.interog. în Ac precedat de prepozi. (3); c) cz / adv. precedat de prepoz.(1,3), locuţ. adv. (4), adv.(2); d) cz / locuţ.adv. (1,3,4), adv.(2); e) cz / locuţ.adv. (1,3), adv.(2), pron. demonstr. precedat de prepoz. (4). 498. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Era enervată de vulgaritatea vorbelor lui.; 2. A greşit din neatenţie.; 3. I se înnegrise degetul sub apăsarea greutăţii.; 3. L-au certat pentru tine. sunt: a) cag / subst. în Ac precedat de prepoz. (1) cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (2,3), pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (4); b) cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,3), pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (4); cm / subst. în Ac precedat de prepoz.; c) cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2,3), pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (4); d) cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2), cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (3), pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (4); e) cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2,3); ci / pron.pers. în Ac precedat de prepoz. (4). 499. Subordonatele din frazele: 1. Hai cu ei, să nu creadă că ne-am supărat!; 2. A venit să mă convingă să accept propunerea.; 3. Nu vii doar să-mi ţii predici!; 4. A început cu ţigănismele, doar-doar o spune şi adversarul ceva. sunt: a) CZ, CD (1), CS, CI (2), CS (3), CS (4); b) CS, CD (1), CZ, CI (2), CS (3), CS (4); c) CS, CD (1), CS, CI (2), CZ (3), CS (4); d) CS, CD (1), CS, CI (2), CS (3), CZ (4); e) CS, CD (1), CS, CI (2), CS (3), CS (4). 500. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. I-a apărut cartea, spre bucuria prietenilor.; 2. Infractorul a acţionat cu intenţia de a-şi intimida adversarul.; 3. Pentru orice eventualitate, a angajat un avocat.; 4. Învaţă engleza, în vederea obţinerii bursei. sunt: 83
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2,3), subst. în G precedat de locuţ. prepoz. (4); b) cs / locuţ.adv. (1,2,3), subst. în G precedat de locuţ. prepoz. (4); c) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,3), locuţ.adv. (2), subst. în G precedat de locuţ. prepoz. (4); d) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2), ci / subst. în Ac precedat de prepoz. (3), cs / subst. în G precedat de locuţ. prepoz. (4); e) cs / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (2,3), cs / subst. în G precedat de locuţ. prepoz. (4).
84
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. Subordonatele din fraza: Privirea ei îmi spunea un lucru: suntem străini, iar, ce urmează să se întâmple, ne depăşeşte. sunt: a) APOZ, APOZ , SB, SB; b) APOZ, SB, SB; c) SB, SB; d) CD, SB; e) APOZ, APOZ , CD, SB. 2. Cuvântul subliniat din enunţul: Logica s-ar găsi în ceea ce ar fi zis pastorul. este: a) cl; b) ci; c) cd; d) ct; e) cm. 3. Subordonata /Subordonatele din fraza: Buletinele de vot erau gata ştampilate, nu vă spun în favoarea cui, că ştiţi dumneavoastră. este / sunt: a) CZ; b) CD, CZ; c) APOZ, CZ; d) CI, CZ; e) APOZ. 4. Cuvintele subliniate din enunţul: Criteriile de delimitare le constituie fidelitatea faţă de valorile morale. sunt, în ordine: a) sb, cd, atr.subst.prepoz.; b) sb, cd, ci; c) cd, sb, atr.subst.prepoz.; c) cd, sb, atr.subst.prepoz.; d) np, sb., atr.subst prepoz.; e) np, sb, ci. 5. Cuvântul subliniat din enunţul: Auzim mereu vorbindu-se de o relativă redresare economică. este: a) ct; b) cm; c) cd; d) ci; e) cz. 6. Subordonata din fraza Unde mi-am pus ochelarii, nu ştiu şi nici nu mă mai interesează. este, în raport cu regenta / regentele: a) CL; b) CD; c) SB; d) CD / CL; e) CD /SB. 7. Cuvântul subliniat din enunţul E un timp ideal pentru o plimbare. este: 2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) cs; b) atr.subst.prepoz.; c) ci; d) cz; e) np. 8. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. L-a cunoscut pe navetă.; 2. Trebuie să-ţi iei rămas-bun la plecare.; 3. Vedem noi mai la urmă care are dreptate.; 4. Nici măcar în singurătate n-a fost curajos. sunt: a) ct / subst în Ac precedat de prepoz. (1,2,4), locuţ.adv. la comparativ de superioritate (3); b) cl / subst în Ac precedat de prepoz. (1,2,4), locuţ.adv. la comparativ de superioritate (3); c) cl / subst în Ac precedat de prepoz. (1,2), ct /locuţ.adv. la comparativ de superioritate (3), cl / subst. în Ac precedat de prepoz. (4); d) ct / subst în Ac precedat de prepoz. (1,2,4); cm /locuţ.adv. la comparativ de superioritate (3); e) cl / subst în Ac precedat de prepoz. (1,4), ct / subst în Ac precedat de prepoz. (2), locuţ.adv. la comparativ de superioritate (3). 9. Cuvintele subliniate şi subordonatele din enunţul Sub totalitarism, ceea ce ajunge în cele din urmă să fie cotropit este eul interior. sunt: a) ct, ct, sb, SB, CI; b) cl, cm, sb, SB, PR; c) ci, ct, np, SB, CI; d) ct, ct, np, SB, PR; e) ct, ct, sb, SB, PR. 10. Subordonatele din frazele: 1. S-a făcut roşu cum e focul.; 2. S-a făcut foc cum te-a văzut.; 3. S-a făcut cum e focul. sunt: a) CM (1,2,3); b) CM (1,2), PR (3); c) CM (1), CT (2), PR (3); d) CM (1), PR (2,3); e) CM (1), CZ (2), PR (3). 11. Subordonatele din frazele: 1. Cum e turcul, şi pistolul.; 2. Ce eşti tu, sunt şi eu.; 3. Ce eşti tu, nu pot fi eu. sunt: a) PR (1,2), CD (3); b) PR (1), SB (2), CD (3); c) PR (1), SB (2,3); d) CM (1), PR (2), CD (3); e) CM (1), CD (2,3). 12. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. S-a supărat pentru faptul că l-am neglijat şi pe motivul că nu l-am ajutat.; 2. - De ce ai venit? Să lucrezi? sunt, în ordine: a) cs, cz (1), cs (2); b) cz, cz (1), cs (2); c) cz, cz (1), cz (2); 3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cs, cs (1), cs (2); e) cs, cs (1), cz (2). 13. Subordonatele din fraza: Unde nu ai fost atent, de-aia ai greşit, dar, când ştii că ştii, de ce nu te concentrezi? sunt, în ordine: a) CZ, CZ, CD; b) CL, CZ, CD; c) CZ, CT, CD; d) CL, CT, CD; e) CZ, COND, CD. 14. Subordonatele din fraza: Una e dacă se va resemna şi va accepta, şi alta să consimtă la muşamalizarea abuzurilor locative ale unora dintre partenerii de coaliţie. sunt: a) SB, SB, SB; b) PR, PR, PR; c) SB, SB; d) PR, PR; e) CD, CD, CD. 15. Subordonatele din frazele: 1. S-a dus cu scopul să-l cumpere.; 2. A trecut pe acolo cu intenţia să-l vadă.; 3. Du-te de mănâncă!; 4. A plecat cu gândul să revină curând. sunt: a) CS (1,2,3,4); b) CS (1,3,4), AT (2); c) AT (1,2,3), CS (3); d) CS (1,3), AT (2,4); e) AT (1,2), CS (3,4). 16. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. A muncit mult pentru a se impune.; 2. Poliţiştii au răscolit pădurea în căutarea criminalului.; 3. A fost audiat în vederea extrădării.; 4. A venit anume să te cunoască. sunt: a) cs / vb la inf.prez. (1), cz / subst. în Ac precedat de prepoz. (2), cs / subst. în G precedat de locuţ.prepoz. (3), cs / adv. (4); b) cz / vb la inf.prez. (1), subst. în Ac precedat de prepoz. (2), subst. în G precedat de locuţ.prepoz. (3), cs / adv. (4); c) cs / vb la inf.prez. (1), subst. în Ac precedat de prepoz. (2), subst. în G precedat de locuţ.prepoz. (3), adv. (4); d) cz / vb la inf.prez. (1), subst. în Ac precedat de prepoz. (2), subst. în G precedat de locuţ.prepoz. (3), adv. (4); e) cs / vb la inf.prez. (1), subst. în Ac precedat de prepoz. (2), cz / subst. în G precedat de locuţ.prepoz. (3), cs / adv. (4). 17. Subordonatele şi cuvintele subliniate din fraza: ...au silit-o pe doctoriţa de la mine din sat să mă ia în şareta care o aştepta în fiecare zi în gară, să nu mai fac cei trei kilometri, dus şi întors, prin crâng. sunt: a) CI, AT, CS, atr.pron.prepoz., atr.subst.prepoz.; b) CS, AT, CS, atr.pron.prepoz., atr.subst.prepoz.; c) CI, AT, CZ, atr.pron.prepoz., atr.subst.prepoz.; d) CS, AT, CZ, atr.pron.prepoz., atr.subst.prepoz.; 4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CI, AT, CS, atr.pron.prepoz., cl. 18. Subordonatele din frazele: 1. Medicamentele homeopatice sunt utile dacă medicamentele tradiţionale provoacă alergii.; 2. Dacă te interesează, atunci citeşte!; 3. Vin doar dacă mă chemi.; 4. Să fi bănuit, nu venea. sunt: a) COND (1,2,3,4); b) CT (1), COND (2,3,4); c) CT (1,2), COND (3,4); d) CT (1,2,3), COND (4); e) COND (1,3,4), CZ (2). 19. Subordonatele din frazele: 1. Du-te, că de nu, mă enervez!; 2. Fără să mă pricep, nu m-aş fi angajat.; 3. Să vii, dacă nu, mă supăr!; 4. Fără să trudeşti, nu reuşeşti. sunt: a) CZ (1), COND (2), COND, CZ (3), COND (4); b) CZ, COND (1), COND (2), COND (3), COND (4); c) CZ, COND (1), CM (2), COND, CZ (3), COND (4); d) CZ, COND (1), COND (2), COND, CZ (3), CM (4); e) CZ, COND (1), COND (2), COND, CZ (3), COND (4). 20. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. A trebuit să plece, altminteri l-ar fi certat.; 2. Invit-o, altfel se supără.; 3. Aşază-te în faţă, căci doar aşa vei vedea mai bine.; 4. Studiază mai mult, căci numai în felul acesta o să te remarci.; 5. Trebuie să răspundă; în caz contrar va pierde examenul. sunt: a) cond / adv. (1,2,3), locuţ.adv. (4,5); b) cm / adv. (1,2,3), cond / locuţ.adv. (4,5); c) cond / adv. (1,2,3), locuţ.adv. (4) ct / lo.adv.(5); d) ct / adv. (1), cond / adv. (2,3), locuţ.adv. (4,5); e) ct / adv. (1,2), cond / adv. (3), locuţ.adv. (4,5). 21. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Cu un efort, ar reuşi.; 2. Fără talent, najungea atât de sus!; 3. În absenţa muncii, ar fi fost unul oarecare.; 4. În cazul în care va câştiga procesul, i-ar închide gura pentru totdeauna. sunt: a) cond / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2,3,4); b) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1), cond / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2,3,4); c) cond / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2,3), ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (4); d) ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2,3,4); e) cm / subst. în Ac precedat de prepoz. (1,2,3,4). 22. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. În caz de cutremur, adăpostiţi-vă!; 2. În locul lui, plecam.; 3. În alte împrejurări, ar fi acceptat invitaţia.; 4. Cercetând documentele, ar putea afla adevărul. sunt: a) ct/ subst. în Ac precedat de loc.prepoz. (1), cond / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (2), subst. în Ac precedat de prepoz. (3), vb la gerunziu; b) cond / subst. în Ac precedat de loc.prepoz. (1); ct / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (2); cond / subst. în Ac precedat de prepoz. (3), vb la gerunziu; c) cond / subst. în Ac precedat de loc.prepoz. (1), pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (2); ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (3), vb la gerunziu; 5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) cond / subst. în Ac precedat de loc.prepoz. (1), pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (2), subst. în Ac precedat de prepoz. (3); ct / vb la gerunziu; e) cond / subst. în Ac precedat de loc.prepoz. (1), pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (2), subst. în Ac precedat de prepoz. (3), vb la gerunziu. 23. Subordonatele din frazele: 1. Continuă să critice, chiar când ştie că n-are dreptate.; 2. Cât i-ar fi de greu, nu se lasă.; 3. Oricum am proceda, tot la concluzia asta am ajunge.; 4. Facă ce-o vrea, tot îl susţine lumea. sunt: a) CD, CV, CD (1), CV (2), CV (3), CV, CD (4); b) CD, CV, CD (1), CV (2), CM (3), CV, CD (4); c) CD, CV, CD (1), CV (2), CV (3), CD (4); d) CD, CT, CD (1), CV (2), CV (3), CV, CD (4); e) CD, CT, CD (1), CT (2), CV (3), CV, CD (4). 24. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Nu acceptă nici în ruptul capului.; 2. În niciun caz nu-l va suţine.; 3. A muncit mult, cu toate astea n-a câştigat prea mulţi bani. sunt: a) cv / loc.adv. (1,2,3); b) cm / loc.adv. (1,2); cv / loc.adv. (3); c) cv / loc.adv. (1,3); ct / prepoz., adj.pron.negativ, subst. în Ac (2); d) cv / loc.adv. (1); ct / loc.adv.(2); cv / prepoz.adj.pron.nehotărât, pron.demonstrativ (3); e) cm / loc.adv. (1,2); fără funcţie sintactică / loc.conjuncţ.(3). 25. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. S-a căsătorit împotriva voinţei lor.; 2. Cu tot elanul, n-a rezistat prea mult. sunt: a) cm / subst. în G precedat de prepoz. (1), subst. în Ac precedat de loc.prepoz. (2); b) cv / subst. în G precedat de prepoz. (1), subst. în Ac precedat de loc.prepoz. (2); c) cm / subst. în G precedat de prepoz. (1), cv / subst. în Ac precedat de loc.prepoz. (2); d) cv / subst. în D precedat de prepoz. (1), subst. în Ac precedat de loc.prepoz. (2); e) cv / subst. în G precedat de prepoz. (1), subst. în Ac precedat de prepoz. (2). 26. Subordonatele din frazele: 1. Ţipă de se-aude în tot blocul.; 2. Era aşa frig, că nu mai suportam.; 3. E prea inteligent, să nu înţeleagă totul. ; 4. A cumpărat atâta mâncare, să-i ajungă o săptămână. sunt: a) CNS (1,2,3,4); b) CM (1), CNS (2,3,4); c) CNS (1,2,3), AT (4); d) CM (1,2), CNS (3,4); e) CS (1), CNS (2,3,4). 27. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. E suficient de inteligentă pentru a înţelege asta.; 2. S-a schimbat enorm, de nerecunoscut.; 3. Tânăra care a muncit până la epuizare a murit.; 4. Spre uimirea tuturor, şi-a revenit din comă. sunt: a) cs / vb la inf.prez. (1); cns / vb la supin (2), subst. în Ac precedat de prepoz.compusă (3), subst. în Ac precedat de prepoz. (4); b) cns / vb la inf.prez. (1),; cm / vb la supin (2); cns / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă (3), subst. în Ac precedat de prepoz. (4); 6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) cns / vb la inf.prez. (1), vb la supin (2), subst. în Ac precedat de prepoz.compusă (3), subst. în Ac precedat de prepoz. (4); d) cns / vb la inf.prez. (1), vb la supin (2); ct / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă (3), cns / subst. în Ac precedat de prepoz. (4); e) cns / vb la inf.prez. (1), vb la supin (2), subst. în Ac precedat de prepoz.compusă (3); ct / subst. în Ac precedat de prepoz. (4). 28. Cuvintele subliniate şi subordonata din fraza: În ciuda faptului că ninge, el are chef să iasă la plimbare. sunt: a) cv, AT; b) CV; c) cv, CV; d) cond, AT; e) CT. 29. Câte propoziţii şi ce fel de propoziţii sunt în fraza: Fie că vine sau nu, eu tot plec, deci, fie ce-o fi, nu-l mai aştept.? a) 8 propoziţii: 2P, 3 CV, 3 SB; b) 6 propoziţii: 2 P, 3 CV, 1 PR; c) 6 propoziţii: 2 P, 3 CV, 1 SB; d) 8 propoziţii: 2 P, 3 CV, 3 PR; e) 6 propoziţii: 2 P, 4 CV. 30. Cuvintele subliniate şi subordonatele din fraza: Indiferent dacă are sau nu habar ce înseamnă asta, omul foloseşte, în condiţii similare, cuvintele pe care le aude în emisiuni tv. sunt: a) sb, ct, ct, CV, CV, CI, AT; b) np, cond, ct, CV, CV, CI, AT; c) np, ct, ct, CV, CV, CD, AT; d) np, ct, ct, CV, CV, CI, AT; e) np, ct, cl, CV, CV, CI. 31. Cuvintele subliniate din fraza: Nu cred că de o asemenea decizie, fie ea şi corectă, mai are nevoie acum. sunt: a) conjuncţ. coordonat. disjunctivă, sb, adv. fără funcţie sintactică, np = APOZ; b) p.nominal, sb, adv. fără funcţie sintactică= apoziţie dezvoltată; c) p.nominal (fie...corectă), sb, adv. fără funcţie sintactică = CV incidentă; d) conjuncţ. coordonat. disjunctivă, sb, atr.adjectival = P incidentă; e) p.verbal, sb, atr.adjectival, adv fără funcţie sintactică = AT. 32. Subordonatele din fraza: Puterea e acea forţă strivitoare care, indiferent de ideile în numele cărora se exercită, degradează oameni. sunt: a) AT, CV; b) AT, AT; c) AT, CV, AT; d) AT, CS; e) AT, CM. 33. Subordonatele din fraza: Era inevitabil ca această presiune să se manifeste într-o devalorizare, indiferent dacă existau sau nu speculaţii valutare. sunt: 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) SB, CV, CV; b) CD, CV, CV; c) SB, CV; d) SB, COND, COND; e) SB, COND. 34. În care dintre enunţurile: 1: Deşi mizerabilă, viaţa trebuie trăită.; 2. Oricum ar proceda, e rău.; 3. Să fi vrut, şi nu putea.; 4. În ciuda faptului că a întârziat, a intrat totuşi. există subordonate concesive: a) 3,4; b) 2,3,4; c) 1,2,3,4; d) 1,2,3; e) 2,3. 35. Câte subordonate concesive există în fraza: Nu se poate angaja, indiferent cât de ispititoare, indiferent cât de fermă, indiferent din partea cui şi cum ar veni această ofertă.? a) niciuna; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4. 36. Subordonatele din frazele următoare: 1. Prost să fi fost, te descurcai!; 2. Se îmbată, fie că e vesel, fie că e trist.; 3. Oriunde-ai fi, te găsesc eu.; 4. De-ar fi la capătul pământului, tot dau de el.; 5. Fără să vreau, l-am supărat. sunt: a) CV (1,4); COND, COND (2); CL (3); CM (5); b) CV (1,3,4); CZ, CZ (2); CM (5); c) CV (1,3,4,5); CZ, CZ (2); d) CV (1,2,3,4,5); e) COND (1), CZ, CZ (2), CL (3), CV (4,5). 37. Funcţia sintactică şi termenul regent ale cuvântului subliniat din fraza: Normal e /1să stabilim mai întâi /2 ce gen de societate vrem /3să avem./4 sunt: a) cd; vrem; b) cd; să avem; c) cd; să stabilim; d) cd; societate; e) sb; e normal. 38. Subordonatele din fraza: Sunt tot mai preocupaţi să ştie pe mâna cui se dau. sunt, în ordine: a) CI, AT; b) CZ, AT; c) CZ, CD; d) CS, AT; e) CI, CD.
8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 39. Prima propoziţie din fraza: Cel sub conducerea căruia se petrec asemenea nereguli nu are nicio responsabilitate? este: a) cel sub conducerea...nu are nicio responsabilitate; b) nu are nicio responsabilitate; c) cel... nu are nicio responsabilitate; d) cel sub conducerea căruia se petrec asemenea nereguli; e) sub conducerea căruia... nu are nicio responsabilitate. 40. Subordonatele şi cuvintele subliniate din fraza: Fără a te preocupa /1 în ce direcţie vrei /2 să te îndrepţi,/3 n-o să reuşeşti nicicând./1 sunt, în ordine: a) CI, CD; cond, cl+atr.adj (în P3); b) SB, CD; cond, cd+atr.adj. (în P2); c) CD, CD; cz, cl+atr.adj. (în P3); d) CI, CD; cz, cd+atr.adj. (în P2); e) SB, CD; cond, cl+atr.adj. (în P3). 41. Subordonatele din fraza: Cât de mari şanse ar fi avut, e greu de spus. Nu văd de ce, în caz că ar fi existat un plan, existenţa lui ar trebui să fie ascunsă. sunt, în ordine: a) SB, CD, COND, SB; b) SB, CD, CZ, SB; c) CD, CD, CZ, SB; d) CD, CD, COND, CD; e) CD, CD, COND, SB. 42. Subordonatele şi predicatele din fraza: ...una e să-şi fi apărat cineva şansele profesionale prin apartenenţa la partidul unic, într-o societate confiscată de stat, şi cu totul altceva să n-ai o profesie, de fapt, nicio meserie adevărată, să-ţi faci din titlul de „revoluţionar de profesie” o profesie. (Octavian Paler) sunt, în ordine: a) SB, SB, SB; una e, să fi apărat, altceva (e), să n-ai, să faci; b) PR, PR, PR; e, să fi apărat, (e), n-ai, să faci; c) SB, SB, CNS; una e, să fi apărat, altceva (e), să n-ai, să faci; d) PR, PR, CNS; e, să fi apărat, (e), să n-ai, să faci; e) SB, SB, CS; una e, să fi apărat, altceva (e), să n-ai, să faci. 43. Subordonatele din fraza: Nu va depinde de sistemul politic rezultat din alegeri, ci de bunul-simţ şi de reacţia la beţia puterii a celor împuterniciţi să ne guverneze, dacă vom evolua spre un regim autoritar sau vom evita riscurile posibile ale restauraţiei. (Octavian Paler) sunt, în ordine: a) CI, CD, CD; b) AT, SB, SB; c) CI, SB, SB; d) CS, CD, CD; e) CS, SB, SB. 44. Subordonatele din fraza: Dacă mi-ar conveni ce mi-ai spus să fac, ar însemna să mă intereseze ce cred ceilalţi despre asta. sunt, în ordine: a) SB, SB, CD, PR, SB; b) COND, SB, CD, PR, SB; 9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) COND, CD, CD, PR, SB; d) SB, CD, CD, PR, SB; e) SB, SB, PR, CD. 45. Subordonatele din fraza: Tot ce ştim este că nu ştim tot, dar s-o recunoaştem, nu ne place. sunt, în ordine: a) SB, PR, SB; b) AT, PR, CD; c) AT, PR, SB; d) PR, SB, SB; e) AT, PR, CS. 46. Subordonatele din fraza: Dacă te caută mereu e ca să nu-l uiţi. sunt, în ordine: a) CZ, CS; b) COND, PR; c) SB, PR; d) SB, CS; e) COND, CS. 47. Subordonatele din fraza: A fi atent la tot ce se întâmplă în jur e o necesitate, rămânând ca faptele observate să fie îndelung analizate. sunt, în ordine: a) AT, SB; b) CI, SB; c) AT, PR; d) AT, CNS; e) AT, CD. 48. Subordonatele din fraza: Dat fiind faptul că nu e posibil să se stabilească exact cât mai are de încasat şi dat fiind că termenul a fost depăşit, e recomandabil să încheiem acţiunea. sunt, în ordine: a) AT, SB, SB, SB, SB; b) CZ, SB, SB, CD, SB; c) AT, SB, CD, SB, SB; d) CZ, SB, CD, SB, SB; e) AT, SB, SB, CD, CD. 49. Subordonatele din fraza: A fost suficient ca Mihai să spună două-trei fraze cu tonul ăsta îngâmfat de om care e deţinătorul adevărului absolut în indiferent ce domeniu, că mintea mi-a şi luat-o razna. sunt, în ordine: a) SB, AT, CNS; b) CD, AT, CNS; c) SB, AT, CZ; d) CD, AT, CZ; e) CS, AT, CNS. 50. Cuvintele subliniate din enunţul: Talentul oratoric nu se referă la ce se spune, ci la cum se spune ceva. sunt: a) cd / pron relativ în Ac precedat de prepoz. / element de relaţie; cm / adv.relativ precedat de prepoz. / element de relaţie;
10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) ci / pron relativ în Ac precedat de prepoz. / element de relaţie; cm / adv.relativ precedat de prepoz. / element de relaţie; c) sb / pron relativ în Ac precedat de prepoz. / element de relaţie; sb / adv.relativ precedat de prepoz. / element de relaţie; d) sb / pron relativ în Ac precedat de prepoz. / element de relaţie; cm / locuţ.adv. / element de relaţie; e) sb / pron relativ în Ac precedat de prepoz. / element de relaţie; cm / adv.relativ precedat de prepoz. / element de relaţie. 51. Cuvintele subliniate din enunţul: E de partea lui şi împotriva ei. sunt, în ordine: a) cm / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (1), pron.pers. în G precedat de prepoz. (2); b) np / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (1), pron.pers. în G precedat de prepoz. (2); c) np / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (1), pron.pers. în D precedat de prepoz. (2); d) np / subst în Ac precedat de prepoz + atr.pron.genitival / pron.pers. în G (1), pron.pers. în G precedat de prepoz. (2); e) np / pron.pers. în G precedat de loc.prepoz. (1), np / adv. + atr.pron.genitival / pron.pers. în G (2). 52. Cuvintele subliniate din enunţul: Pasiunea lui o constituie informatica. sunt, în ordine: a) sb, cd; b) sb, np; c) cd, sb; d) cd, cd; e) np, sb. 53. Cuvintele subliniate din enunţul: Au mai plecat din musafiri, dar nu toţi. sunt: a) sb / subst. în Ac precedat de prepoz.; b) atr.subst. prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz.; c) cd / subst. în Ac precedat de prepoz.; d) ccm / subst în Ac precedat de prepoz.; e) ci / subst. în Ac precedat de prepoz. 54. Subordonatele din fraza: Dacă ţi-am adus aminte întâmplarea e ca să te înveselesc. sunt, în ordine: a) SB, PR; b) COND, SB; c) COND, PR; d) SB, CS; e) COND, CS. 55. Subordonatele din fraza: Pare nimerit să te hotărăşti degrabă ce specializare să-ţi alegi. sunt, în ordine: a) SB, CI; b) CM, SB; c) PR, SB; 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) SB, CD; e) SB, SB. 56. Subordonatele din fraza: Fiind mereu invidioasă pe oricine avea succes, a reuşit trista performanţă să-şi piardă toţi prietenii. sunt, în ordine: a) CI, AT; b) CD, AT; c) CI, CNS; d) CD, CNS; e) CZ, AT. 57. Subordonatele din fraza: Neputându-se dovedi că e vinovat, s-a hotărât să fie eliberat, cu toate că e posibil să apară dovezi incriminatoare. sunt, în ordine: a) CD, SB, CV, SB; b) SB, CD, CV, SB; c) CD, CD, CV, SB; d) SB, SB, CV, SB; e) SB, SB, CV, CD. 58. Subordonatele din fraza: Se vede că nu-ţi place să înveţi, altfel ai citi mai mult. sunt, în ordine: a) CD, SB; b) CD, CD; c) SB, SB; d) SB, CD; e) SB, CI. 59. Subordonatele din fraza: Dacă nu poţi să mă ajuţi, nu înseamnă că nu putem să ne consultăm în anumite privinţe. sunt, în ordine: a) SB, CD, PR, CD; b) COND, CD, PR, CD; c) COND, CD, SB, CD; d) CZ, CD, SB, CD; e) CZ, CD, PR, CD. 60. Subordonatele din fraza: Chit că s-au cam fâstâcit parlamentarii până să adopte legea votului uninominal, iată că, până la urmă, proiectul a trecut de plenul celor două Camere. sunt, în ordine: a) CV, CT, CD; b) CV, CNS, CD; c) CV, CZ, CD; d) CV, CT, CM; e) CV, CZ, SB. 61. Subordonatele din fraza: Cum a ajuns să să fie şef, e prea puţin dispus să povestească, dar e clar că ştie graţie cui. sunt, în ordine: a) CM, PR, CI, SB, CD; b) CD, CI, CI, SB, CD; c) CD, PR, CD, SB, CD; d) CD, PR, CI, SB, CD; 12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CD, CD, CI, SB, CD. 62. Subordoantele din fraza: Dacă are cineva vreo nelămurire şi îl interesează cum se poate obţine ceva din ce a văzut, abia aştept momentul să-l ajut. sunt, în ordine: a) CT, CT, SB, CI, AT; b) COND, COND, CD, CI, AT; c) COND, COND, SB, CI, AT; d) COND, COND, SB, AT, AT; e) COND, COND, CD, AT, AT. 63. Subordonatele din fraza: Nu va ajunge niciodată ceea ce îşi imaginează, cu toate că ar fi posibil s-o facă. sunt, în ordine: a) CI, CV, SB; b) PR, CV, CD; c) CI, CV, CD; d) CL, CV, SB; e) PR, CV, SB. 64. Subordonatele din fraza: Ce vrea să demonstreze e că nu-l deranjează articolul, ci dimpotrivă, dar partea proastă e că ce scrie îl contrazice. sunt, în ordine: a) SB, CD, CD, CD, PR, SB; b) SB, CD, PR, PR, SB, SB; c) SB, CD, PR, PR, PR, SB; d) PR, CD, SB, SB, PR, SB; e) SB, CD, PR, PR, SB. 65. Subordonatele din fraza: Se vede că nici aceste victime nu au fost chiar atât de inocente, cum ar fi fost normal să fie nişte fete la 11-13 ani, din moment ce au cedat uşor avansurilor celui care putea să le fie bunic. sunt, în ordine: a) CD, CM, SB, CZ, AT, CD; b) SB, CNS, SB, CZ, AT, CD; c) SB, CM, CD, CZ, AT, CD; d) SB, CM, SB, CZ, AT, CD; e) SB, AT, SB, CZ, AT, CD. 66. Subordonatele din fraza: Reprezentanţii firmelor sau angajaţii acestora cunoşteau "tariful" perceput, nefiind nevoie ca vameşii să pretindă explicit, la fiecare vămuire, ce sumă doresc. sunt, în ordine: a) CI, CD; b) SB, CD; c) CD, CD; d) AT, CD; e) CNS, CD. 67. Subordonatele din textul: Ce s-a întâmplat este, fireşte, joc politic. Era de presupus că se vor ridica de la masă, refuzând să-i legitimeze în felul acesta pe foştii lor membri de până mai ieri. sunt, în ordine: a) PR, SB, CD; 13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) SB, SB, CD; c) SB, CD, CD; d) SB, SB, CNS; e) SB, CD, CS. 68. Subordonatele din fraza: A şti să mori ca un om cumsecade cred că rezumă perfect ce-am vrut să spun despre măreţia şi decăderea monştrilor sacri ai cinematografului. sunt, în ordine: a) CD, CD, SB, CD; b) CD, CD, CD, CD; c) CM, CD, CD, CD; d) SB, CD, CD, CD; e) CD, CD, CD, CM. 69. Subordonatele din fraza: În Parlament se lucrează ca la dansul pinguinului se iau unul după altul şi, până să se dumirească încotro se duc tot ţopăind, hop şi DNA-ul, tacticos, ca foca, să-i sperie... sunt, în ordine: a) APOZ, CT, CI, APOZ, CS; b) CT, CI, CS; c) APOZ, CT, CD, APOZ, CS; d) APOZ, CT, CI, APOZ, CZ; e) APOZ, CT, CI, APOZ, CI. 70. Subordonatele din textul: Dacă vrea să afle ce şi cum, prim-ministrul se duce la sală să tragă de fiare. sunt, în ordine: a) CZ, CD, CD, CD, CS; b) COND, CD, CD, CD, CS; c) CT, CD, CD, CD, CS; d) CZ, CD, CD, CD, CI; e) CZ, CD, CD, CS. 71. Cuvintele subliniate din enunţul: Numărul publicaţiilor s-a mărit până la dambla, iar publicistica a devenit o profesie, râvnită de toţi. sunt, în ordine: a) cns / loc.adv., np / subst. în N, cag / pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz.; b) cm / loc.adv., np / subst. în N, cag / pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz.; c) cns / subst în Ac precedat de prepoz., np / subst. în N, cag / pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz.; d) cns / loc.adv., sb / subst. în N, cag / pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz.; e) cns / loc.adv., np / subst. în N, ci / pron.nehotărât în Ac precedat de prepoz.. 72. Cuvintele subliniate din enunţul: Mi se vorbeşte de dreptul (omului) de a asculta ce vrea, dar nu se ia în seamă dreptul meu de a nu asculta ce vor alţii. sunt, în ordine: a) atr.verbal / vb la inf.prez.precedat de prepoz., sb / subst. în N, atr.adj. / adj.pron.posesiv; b) atr.verbal / vb la inf.prez.precedat de prepoz., cd / subst. în Ac, atr.adj. / adj.pron.posesiv; c) atr.verbal / vb la inf.prez.precedat de prepoz., cd / subst. în N, atr.adj. / adj.pron.posesiv;
14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) atr.verbal / vb la inf.prez.precedat de prepoz., cd / subst. în Ac, atr.adj. / pron.personal; e) atr.verbal / vb la inf.prez.precedat de prepoz., cd / subst. în Ac, atr.pron.genitival. / pron.pers. în G. 73. Cuvintele subliniate din enunţul: Sunt superstiţios până la ridicol, aparţin lumii de dinaintea conceptului. (Emil Cioran) sunt, în ordine: a) cl / subst. provenit din adj. în Ac precedat de prepoz. compusă, atr.subst. prepoz. / subst. în G precedat de loc.prepoz.; b) cm / subst. provenit din adj. în Ac precedat de prepoz. compusă, atr.subst. prepoz. / subst. în G precedat de loc.prepoz.; c) cm / loc.adv., atr.subst. prepoz. / subst. în G precedat de loc.prepoz.; d) cns / loc.adv., atr.subst. prepoz. / subst. în G precedat de loc.prepoz.; e) cns / subst. provenit din adj. în Ac precedat de prepoz. compusă, atr.subst. prepoz. / subst. în G precedat de loc.prepoz. 74. Cuvintele subliniate din enunţul: … orice judecată e nedreaptă, având în vedere că nimeni nu e răspunzător pentru ceea ce este şi nici măcar pentru ceea ce face. (Emil Cioran) sunt, în ordine: a) cz / loc.verbală la gerunziu, np / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz., cd / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz.; b) cond / loc.verbală la gerunziu, np / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz., cd / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz.; c) ct / loc.verbală la gerunziu, np / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz., cd / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz.; d) cz / loc.verbală la gerunziu, sb / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz., cd / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz.; e) cond / loc.verbală la gerunziu, cd / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz., cd / pron.rel.compus în Ac precedat de prepoz. 75. Cuvintele subliniate din enunţul: E mai lesne de acceptat asta decât a mărturisi în ce stare eşti. sunt, în ordine: a) sb / vb la supin, cd / pron.demonstrativ, cm comparativ / vb la inf.prez; b) sb / vb la supin, sb / pron.demonstrativ, cm comparativ / vb la inf.prez; c) sb / vb la supin, cd / pron.demonstrativ, ci / vb la inf.prez; d) cd / vb la supin, cd / pron.demonstrativ, cm comparativ / vb la inf.prez; e) cd / vb la supin, sb / pron.demonstrativ, cm comparativ / vb la inf.prez. 76. Cuvintele subliniate şi prima subordonată din fraza: Cum îşi găsise românca asta sibiancă algerianul cu care locuia, habar n-am. sunt, în ordine: a) cd / subst. în Ac, sb / subst. în N, ci / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; CI; b) sb / subst. în N, cd / subst. în Ac, atr.pron.prepoz. / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; CI; c) sb / subst. în N, cd / subst. în Ac, ci / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; CD; d) sb / subst. în N, cd / subst. în Ac, ci / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; CI; e) sb / subst. în N, cd / subst. în Ac, ci / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; CM.
15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 77. Cuvintele subliniate şi subordonatele din fraza: ...afirmaţia e adevărată, cu condiţia să adăugăm că sunt şi unii care caută durerea şi că aceea e tot o căutare a plăcerii. sunt, în ordine: a) fără funcţie sintactică / loc.conjuncţ. (cu condiţia să), sb / pron.nehot. în N, np / subst. în N; COND, CD, AT, CD; b) cond / subst. în Ac precedat de prepoz., np / pron.nehot. în N, np / subst. în N; AT, CD, AT, CD; c) cond / subst. în Ac precedat de prepoz., sb / pron.nehot. în N, np / subst. în N; AT, CD, AT, CD; d) cz / subst. în Ac precedat de prepoz., sb / pron.nehot. în N, np / subst. în N; AT, CD, AT, CD; e) cond / subst. în Ac precedat de prepoz., sb / pron.nehot. în N, sb / subst. în N; AT, CD, AT, CD. 78. Cuvintele subliniate din textul: Evită cu orice preţ să te repeţi. Nimic nu e mai rău decât automatismul, mai ales în gândire. sunt, în ordine: a) cv / loc.adv., sb / pron.negativ în N, cm comparativ / subst. în Ac precedat de prepoz.; b) cm / loc.adv., sb / pron.negativ în N, cm comparativ / subst. în Ac precedat de prepoz.; c) cv / loc.adv., sb / pron.nehotărât în N, cm comparativ / subst. în Ac precedat de prepoz.; d) cv / loc.adv., sb / pron.negativ în N, ci / subst. în Ac precedat de prepoz.; e) cv / loc.adv., sb / pron.nehotărât în N, cm comparativ / subst. în G precedat de prepoz. 79. Cuvintele subliniate şi subordonatele din textul: Lucrul cel mai stupid, cel mai puţin “filozofic” din toate e să invidiezi pe cineva. Nu ştiu nici o fiinţă pe care miar plăcea s-o pizmuiesc. (Emil Cioran) sunt, în ordine: a) cm comparativ / pron. nehotărât în Ac precedat de prepoz., cd / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; PR, AT, SB; b) ci / pron. nehotărât în Ac precedat de prepoz., cd / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; PR, AT, SB; c) cm comparativ / pron. nehotărât în Ac precedat de prepoz., cd / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; SB, AT, SB; d) cm comparativ / pron. nehotărât în Ac precedat de prepoz., cd / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; PR, AT, CD; e) cm comparativ / pron. nehotărât în Ac precedat de prepoz., cd / pron.relativ în Ac precedat de prepoz.; SB, AT, CD. 80. Subordonatele din textul: Atât de mult mă tem să nu fiu umilit încât, ca să numi asum acest risc, prefer să stau deoparte. sunt, în ordine: a) CZ, CNS, CS, CD; b) CI, CNS, CZ, CD; c) CI, CNS, CS, CD; d) CS, CNS, CS, CD; e) CI, CNS, CS, SB. 81. Cuvintele subliniate şi subordonatele din fraza: Să nu-ţi renegi niciodată originile, oricâte motive ai avea să roşeşti pentru ele. sunt, în ordine: 16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) atr.adj. / adj.pron.nehotărât, ci / pron.pers.în Ac precedat de prepoz.; CV, CNS; b) atr.adj. / adj.pron.nehotărât, cs / pron.pers.în Ac precedat de prepoz.; CV, CNS; c) atr.adj. / adj.pron.nehotărât, cz / pron.pers.în Ac precedat de prepoz.; CZ, CNS; d) atr.adj. / adj.pron.nehotărât, cz / pron.pers.în Ac precedat de prepoz.; CV, CI; e) atr.adj. / adj.pron.nehotărât, cz / pron.pers.în Ac precedat de prepoz.; CV, CNS. 82. Cuvintele subliniate şi subordonatele din fraza: Un prieten nesincer şi care se interesează de noi doar ca să ne spioneze e mai rău decât un torţionar. sunt, în ordine: a) atr.pron. / pron.rel. în N, cm comparativ / subst. art.nehot., în Ac precedat de prepoz.; AT, CS; b) sb / pron.rel. în N, ci / subst. art.nehot., în Ac precedat de prepoz.; AT, CS; c) sb / pron.rel. în N, cm comparativ / subst. art.nehot., în Ac precedat de prepoz.; AT, CZ; d) sb / pron.rel. în N, cm comparativ / subst. art.nehot., în D precedat de prepoz.; AT, CS; e) sb / pron.rel. în N, cm comparativ / subst. art.nehot., în Ac precedat de prepoz.; AT, CS. 83. Subordonatele din textul: Ceea ce numim instinct creator nu este decât o pervertire a naturii umane. Nu ca să inovăm am fost lăsaţi pe lume, ci ca să trăim. (Emil Cioran) sunt, în ordine: a) SB, CS, CS; b) CD, CS, CS; c) SB, CZ, CZ; d) SB, CI, CI; e) PR, CS, CS. 84. Cuvintele subliniate şi subordonatele din textul: Cu cât îmbătrânesc, cu atât am mai puţin caracter. De câte ori dau dovadă de caracter, îmi par un ins care n-a înţeles chiar nimic. (Emil Cioran) sunt, în ordine: a) atr.adj. / adj.pron.nehot. la compar. de superioritate, p.verbal / locuţ.vb. la indic.prez., pers. I sg, np / subst. în N; CM, CT, AT; b) atr.adj. / adj.pron.nehot. la compar. de superioritate, p.verbal /vb. la indic.prez., pers. I sg, cd / subst. în Ac, np / subst. în N; CM, CT, AT; c) atr.adj. / adj.pron.nehot. la compar. de superioritate, p.verbal / locuţ.vb. la indic.prez., pers. I sg, sb / subst. în N; CM, CT, AT; d) atr.adj. / adj.pron.nehot. la compar. de superioritate, p.verbal / locuţ.vb. la indic.prez., pers. I sg, np / subst. în N; CM COMP, CT, AT; e) atr.adj. / adj.pron.nehot. la compar. de superioritate, p.verbal / locuţ.vb. la indic.prez., pers. I sg, np / subst. în N; CM, CZ, AT. 85. Subordonatele din fraza: La noi curajul nu înseamnă să salvezi un om din foc, ci curajul curajului ar fi să salvezi la gura Oborului un mititel de pe jeratec şi să-l mănânci în timpul vieţii. (Mircea Dinescu) sunt, în ordine: a) PR, PR, PR; b) SB, SB, SB; c) CD, CD, CD; d) SB, PR, PR; e) PR, SB, SB. 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 86. Subordonatele din fraza: Dar indiferent spre ce ne îndeamnă o conjunctură sau alta, trebuie să înţelegem că nu putem vorbi de intelectuali, dacă nu le acordăm beneficiul unei « diferenţe specifice ». (Andrei Pleşu) sunt, în ordine: a) CM, SB, CD, COND; b) CV, SB, CD, CT; c) CV, SB, CD, CZ; d) CV, CD, CD, COND; e) CV, SB, CD, COND. 87. Subordonatele din textul: Am învăţat (târziu) că nu te poţi război cu propria natură. Mai exact că singura şansă de a domina este să o asumi. Integral. Nu e rentabil – şi nici cinstit – să-ţi faci un portret public cosmetizat. (Andrei Pleşu) sunt, în ordine: a) CD, SB, PR, SB; b) CD, CD, PR, SB; c) CD, PR, SB, SB; d) CD, SB, PR, CD; e) CD,APOZ, PR, SB. 88. Cuvintele subliniate şi subordonatele din textul: Ceea ce nu poţi, fără a risca perversiunea, e să mănânci cârnaţi cu frişcă sau să deguşti, cu ohtături echivalente oratoria lui Cicero şi pe aceea a lui Vanghelie. (Andrei Pleşu) sunt, în ordine: a) cz / vb la inf.prez., cd / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz.; SB, PR, PR; b) cv / vb la inf.prez., cd / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz.; SB, PR, PR; c) cond / vb la inf.prez., cd / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz.; SB, PR, PR; d) cs / vb la inf.prez., cd / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz.; PR, SB, SB; e) cond / vb la inf.prez., cd / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz.; PR, SB, SB. 89. Cuvintele subliniate şi subordonatele din textul: Am fost puşi în situaţia să cântărim ce mai poate rămâne din noi, după ce lumea la care trebuise să ne adaptăm se făcuse scrum. (Andrei Pleşu) sunt, în ordine: a) sb / pron.rel. în N, ci / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., np / subst. în N; AT, CD, CT, AT, SB; b) cd / pron.rel. în N, ci / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., np / subst. în N; AT, CD, CT, AT, SB; c) sb / pron.rel. în N, sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., np / subst. în N; AT, CD, CT, AT, SB; d) sb / pron.rel. în N, ci / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., cm / subst. în N; AT, CD, CT, AT, SB; e) sb / pron.rel. în N, ci / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., np / subst. în N; AT, CD, CT, AT, CD. 90. Subordonatele din fraza: Semnalam că, indiferent dacă ne place ori nu, dacă ni se pare drept ori nu, realitatea era şi este că cele mai multe cancelarii politice ale lumii reacţionează mai prompt când este vorba de ostracizarea unor foste figuri politice, decât când reprimat este un scriitor. sunt, în ordine: 18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CD, CV, CV, CV, CV, PR, CT, CM COMP; b) CD, CV, CV, COND, COND, PR, CT, CM COMP; c) CD, CV, CV, CV, CV, CD, SB, CT, CM COMP; d) CD, CV, CV, CV, CV, CD, PR, COND, CM COMP; e) CD, CV, CV, CV, CV, CD, PR, CT, CM COMP. 91. Subordonatele din fraza: Ca să te convingi că revolta se bucură de o cinstire nemeritată, e suficient să te gândeşti cum sunt calificaţi cei ce nu sunt făcuţi pentru ea. sunt, în ordine : a) CS, CI, SB, CI, AT; b) CS, CD, SB, CD, AT; c) CS, CZ, SB, CI, AT; d) CS, CI, CD, CI, AT; e) CS, CI, SB, CI, SB. 92. Cuvintele subliniate şi subordonatele din textul: Nu vrea să accepte că e nepoliticos să ridice tonul în biserică, la cimitir sau într-un muzeu. Un nesimţit care vorbeşte încet este o contradicţie în termeni. (Radu Paraschivescu) sunt, în ordine: a) np / adj., sb / pron.relativ în N ; CD, CD, SB, AT; b) np / adv.provenit din adj., sb / pron.relativ în N ; CD, CD, SB, AT; c) np / adv.provenit din adj., atr.pron. / pron.relativ în N ; CD, CD, SB, AT; d) np / adv.provenit din adj., sb / pron.relativ în N ; CD, CD, CD, AT; e) np / adj., sb / pron.relativ în N ; CD, CD, CM, AT. 93. Subordonatele din fraza : Cine vrea să se specializeze în acest domeniu, va fi prea ocupat să mai înveţe şi altceva. sunt, în ordine: a) SB, CD, CNS; b) SB, CD, CI; c) SB, CD, CS; d) SB, CD, COND; e) SB, CD, CM. 94. Subordonatele din fraza: Era indicat să se prezinte, de vreme ce se ştia că e bine pregătit şi că niciunul dintre contracandidaţi nu are cum să-l învingă. sunt, în ordine: a) SB, CT, SB, SB, CD; b) SB, COND, SB, SB, CD; c) SB, CZ, CD, CD, CD; d) CD, CZ, SB, SB, CD; e) SB, CZ, SB, SB, CD. 95. Subordonatele din textul: Mi-e imposibil să ştiu dacă mă iau sau nu în serios. Drama detaşării este că nu-i poţi măsura progresul. sunt, în ordine: a) SB, CD, PR; b) SB, CD, SB; c) SB, CD, CD, PR; d) CD, CD, CD, PR; e) SB, CD, CD, AT.
19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 96. Cuvintele subliniate şi subordonatele din fraza: Dacă Einstein a luat premiul Nobel pentru fizică, înseamnă că, orice l-am întreba, el va da răspunsuri de premiant. sunt, în ordine: a) atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., cd / pron.nehot. în Ac; SB, PR, CV; b) ci / subst. în Ac precedat de prepoz., cd / pron.nehot. în Ac; SB, PR, CV; c) atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., cv / pron.nehot. în Ac; SB, PR, CV; d) atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., cd / pron.nehot. în Ac; COND, PR, CV; e) atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., cd / pron.nehot. în Ac ; SB, PR, CT. 97. Cuvintele subliniate şi subordonatele din fraza: Ar trebui ca politicienii să aibă orgoliul să fie decenţi şi să se preocupe nu de prostirea electoratului, ci de înnobilarea lui. sunt, în ordine: a) p.nominal/ vb. copulativ la conj.prez., pers. a III-a pl., np / adj., cs / subst. în Ac precedat de prepoz.; SB, AT, AT; b) p.nominal/ vb. copulativ la conj.prez., pers. a III-a pl., np / adj., ci / subst. în Ac precedat de prepoz.; CD, AT, AT; c) p.nominal/ vb. copulativ la conj.prez., pers. a III-a pl., np / adj., ci / subst. în Ac precedat de prepoz.; SB, CI, CI; d) p.verbal/ vb., diateza pasivă, conj.prez., pers. a III-a pl., ci / subst. în Ac precedat de prepoz.; SB, AT, AT; e) p.nominal/ vb. copulativ la conj.prez., pers. a III-a pl., np / adj., ci / subst. în Ac precedat de prepoz.; SB, AT, AT. 98. Subordonatele din fraza: Mă uit pentru că n-am mai avut niciodată ocazia să văd atâtea talk-show-uri, pentru că mi-e lene să mă mut de pe fotoliu pe pat, pentru că e altceva de văzut, pentru că nu-mi vine să cred ce văd. sunt, în ordine: a) CZ, CI, CZ, CI, CZ, CZ, SB, CD; b) CZ, AT, CZ, AT, CZ, CZ, SB, CD; c) CZ, AT, CZ, CI, CZ, CZ, SB, CD; d) CZ, AT, CZ, CI, CZ, CZ, CD, CD; e) CZ, CI, CZ, AT, CZ, CZ, SB, CD. 99. Subordonatele din fraza: În mintea mea, impostor nu e acela care, în chip deliberat, se dă drept ceea ce nu e, ci acela care nu poate coincide cu nimic, care păstrează o prea mare distanţă faţă de tot ce face ca să mai poată incarna o atitudine sau o idee. sunt, în ordine: a) AT, CD, AT, AT, AT, CNS; b) AT, CM, AT, AT, AT, CNS; c) AT, PR, AT, AT, AT, CS; d) AT, PR, AT, AT, AT, CNS; e) AT, PR, AT, AT, CI, CNS. 100. Subordonatele din fraza: Să vezi în calomnie cuvinte şi nimic altceva e singura modalitate să o minimalizezi şi să o reduci la nimic în aşa fel ca să o suporţi fără să suferi. sunt, în ordine: a) SB, AT, AT, CNS, CM; 20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) SB, AT, AT, CS, CM; c) SB, AT, AT, CS, CV; d) SB, AT, AT, CNS, CV; e) SB, SB, AT, AT, CNS, CM. 101. Subordonatele din fraza: Ajunge să deschizi un manual, un ghid sau un ziar, ajunge să te uiţi cinci minute la ştiri şi ai cules deja mănunchiul de clişee. sunt, în ordine: a) SB, SB; b) CD, CD; c) PR, PR; d) SB, SB, SB; e) PR, PR, PR. 102. Subordonatele din fraza: …am sperat totuşi că asprimea mea a fost excesivă şi că realitatea îmi va da motive să revin cu scuze. sunt, în ordine: a) CI, CI, CI; b) CI, CI, AT; c) CM, CM, AT; d) CD, CD, CI; e) CD, CD, AT. 103. Subordonata din fraza: Şi atunci, dacă tot am intrat cu atâta indiferenţă în clişeistica vieţii de zi cu zi, de ce ne-am delimita de clişeele de exprimare? este: a) CZ; b) COND; c) CT; d) CV; e) APOZ. 104. Subordonatele din fraza: Caracteristica alibiurilor e că justifică fără să explice. sunt, în ordine: a) PR, CM; b) SB, CV; c) AT, CM; d) PR, CV; e) SB, CM. 105. Subordonatele din fraza: S-ar putea însă ca explicaţiile să fie mult mai simple decât credeam. sunt, în ordine: a) CD, CM; b) CD, CM COMP; c) SB, CM COMP; d) CD, CI; e) SB, CI. 106. Subordonatele din fraza: Ziaristul care nu e preocupat să umble în toate sipetele limbii şi să scoată de acolo ceea ce merită valorificat va recurge la clişee. sunt, în ordine: a) AT, CI, CI, CD; 21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) AT, CZ, CZ, CD; c) AT, CI, CI, AT; d) AT, CS, CS, CD; e) AT, CI, CI, SB. 107. Subordonatele din fraza: Cu toate acestea, ceea ce urmează să citiţi nu trebuie luat ca dojană colegială şi cu atât mai puţin ca lecţie de dirigenţie media. sunt, în ordine: a) SB, SB; b) CV, SB, SB; c) SB, CD; d) CV, CD, CD; e) CV, SB, CD. 108. Subordonatele din fraza: În banalitatea lor rotundă, ele vestesc că învinsul e decis să se scuture şi să continue, oricât de puternică a fost lovitura şi oricât de nefericite urmările. sunt, în ordine: a) CD, CI, CI, CV, CV; b) CD, CD, CD, CV, CV; c) CD, CI, CI, CV; d) CD, CD, CD, CV; e) CI, CI, CI, CV, CV. 109. Subordonatele din fraza: Morala pare la îndemână: e inutil să-ţi spui că speranţa moare ultima când vrei să scapi de omniprezenţa acestui clişeu. sunt, în ordine: a) APOZ, SB, CD, COND; b) APOZ, SB, CD, CT; c) APOZ, SB, CD, CZ; d) SB, CD, COND; e) SB, CD, CZ. 110. Subordonatele şi cuvintele subliniate din fraza: Clişeul e ca elasticul: atâta tragi de el până nu mai poţi, iar el se întinde ascultător. sunt, în ordine: a) APOZ, CT, APOZ; np / subst. în Ac precedat de prepoz.; b) APOZ, CT, CT; np / subst. în Ac precedat de prepoz.; c) APOZ, CNS, CNS; np / subst. în Ac precedat de prepoz.; d) APOZ, CNS, APOZ; cm comp / subst. în Ac precedat de prepoz.; e) APOZ, CNS, APOZ; np / subst. în Ac precedat de prepoz. 111. Subordonatele şi cuvintele subliniate din fraza: Cine are destulă răbdare va observa cum arată familiile de clişee care poluează discursul public. sunt, în ordine: a) SB, CM, AT, np / adv.rel.; b) SB, CD, AT, np / adv.rel.; c) SB, SB, AT, np / adv.rel.; d) SB, CD, AT, cm / adv.rel.; e) SB, SB, AT, cm / adv.rel..
22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 112. Subordonatele şi cuvântul subliniat din fraza: Să ştiţi că nu-i deloc uşor să te uiţi în ochii reporterului şi să rosteşti la microfon, cu aerul că dezlegi toate enigmele omenirii, că ai pierdut… sunt, în ordine: a) CD, CM, CM, AT, CD; cm / adv.; b) CD, SB, SB, AT, CD; np / adv.; c) CD, SB, SB, AT, AT; cm / adv.; d) CD, SB, SB, AT, CD; cm / adv.; e) CD, SB, SB, AT, AT; np / adv. 113. Subordonatele şi cuvintele subliniate din fraza: Dacă ai trecut la timp prin toate clişeele, se cheamă că eşti bine ancorat în chestiune şi poţi dezvolta comportamente mecanice. sunt, în ordine: a) COND, PR, PR; ct / loc.adv.; b) COND, SB, SB; ct / loc.adv.; c) SB, PR, PR; cm / loc.adv.; d) SB, PR, PR; ct / loc.adv.; e) CZ, SB, SB; ct / loc.adv. 114. Subordonatele şi cuvintele subliniate din fraza: …înfrângerea nu înseamnă că adversarul a fost mai bun, ci că învinsul a căzut victimă unui plan mârşav. sunt, în ordine: a) CD, CD; ci / subst., art.nehot., în D; b) PR, PR; atr.subst genitival / subst., art.nehot., în G; c) CM, CM; ci / subst., art.nehot., în D; d) PR, CD; ci / subst., art.nehot., în D; e) PR, PR; ci / subst., art.nehot., în D. 115. Subordonatele şi cuvântul subliniat din fraza: Că eşti ce eşti e meritul tău şi, dacă e să-ţi spun adevărul, îmi place că eşti ce eşti. sunt, în ordine: a) SB, PR, COND, SB, SB, PR; np / pron.rel. în N; b) PR, PR, COND, SB, SB, PR; np / pron.rel. în N; c) SB, PR, CZ, SB, SB, PR; sb / pron.rel. în N; d) SB, PR, COND, PR, SB, PR; np / pron.rel. în N; e) SB, PR, COND, SB, CD, PR; np / pron.rel. în N. 116. Subordonatele şi cuvântul subliniat din fraza: Ce a fost şi ce a devenit Eminescu este rezultatul geniului său înnăscut, care era prea puternic în a sa proprie fiinţă, încât să-l fi abătut vreun contact cu lumea de la drumul său firesc. (Titu Maiorescu) sunt, în ordine: a) PR, PR, AT, CNS; np / subst. în N; b) SB, SB, AT, CNS; np / subst. în N; c) PR, PR, AT, CNS; sb / subst. în N; d) CD, CD, AT, CNS; np / subst. în N; e) SB, SB, AT, CM; np / subst. în N. 117. Subordonatele din fraza: D’aia trecem indiferenţi pe lângă omul căzut pe stradă, gata să-l facem beţiv pe cel lovit de infarct – fiindcă e mai comod să fii abonatul mijloacelor de comunicare în masă, decât să-ţi complici existenţa comunicând cu omul de vis-à-vis. (Mircea Dinescu) sunt, în ordine: a) CM, CZ, SB, CM COMP; 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CI, CZ, CM, CM COMP; c) CI, CZ, SB, CM COMP; d) CI, CZ, SB, CI; e) CZ, CI, CZ, SB, CM COMP. 118. Subordonatele din fraza: Ceea ce face din viaţa mea o suferinţă permanentă e faptul că lucrurile care există pentru ceilalţi nu există pentru mine ... (Emil Cioran) sunt, în ordine: a) SB, AT, AT; b) PR, AT, AT; c) AT, AT, AT; d) SB, CZ, AT; e) AT, CZ, AT. 119. Subordonatele din fraza: Nu este obligatoriu ca dintr-o familie de părinţi nenorociţi să iasă un copil nenorocit, fiindcă un copil are discernământul lui şi poate la un moment dat să vadă şi alte familii şi alţi părinţi, şi poate să-i judece pe părinţii lui, dar fiindcă ştie că aceia sunt părinţii lui, deci are la cine să se raporteze. sunt, în ordine: a) SB, CZ, CZ, CD, CZ, CD, CZ, CD, CD, CD; b) SB, CZ, SB, CZ, SB, CZ, CD, CD, CD; c) SB, CZ, CD, CD, CZ, CD, CD, CD; d) SB, CZ, CZ, CD, CZ, CD, CZ, CD, CD; e) SB, CZ, CZ, CD, CZ, CD, CD, CD. 120. Subordonatele din fraza: Deşi am trecut prin tot ce-am trecut, nu regret greutăţile în care m-am vârât, din pricină că ele m-au adus în locul unde am dorit să ajung. sunt, în ordine: a) CV, AT, CZ, AT, CD; b) CV, AT, AT, AT, AT, CD; c) CV, CI, AT, CZ, AT, CD; d) CV, AT, AT, CZ, CL, CD; e) CV, AT, AT, CZ, AT, CD. 121. Subordonatele din fraza: Una e să accepţi semnele de la Dumnezeu şi să înţelegi că îngerii se folosesc de gura aproapelui nostru ca să ne dea sfaturi şi alta, să fii incapabil să iei hotărâri şi să cauţi permanent un mod de a face ca să ne spună ceilalţi ce trebuie să facem noi. sunt, în ordine: a) SB, SB, CD, CS, SB, CI, CI, CD, CD, SB; b) PR, PR, CD, CS, PR, CI, CI, CD, CD, SB; c) SB, SB, CD, CS, PR, CI, CI, CD, CD, SB; d) SB, SB, CD, CS, SB, CI, CI, CNS, CD, SB; e) SB, SB, CD, CS, SB, CI, CI, CD, CD, CD. 122. Subordonatele din fraza: Dacă ne gândim atât de rar la un fenomen care absoarbe cel puţin o treime din întreaga viaţă e pentru că o anumită modestie e necesară să-i apreciem calităţile. sunt, în ordine: a) COND, AT, CZ, CI; b) SB, AT, PR, CI; c) SB, AT, CZ, CI; 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) SB, AT, CZ, CNS; e) SB, AT, CZ, SB. 123. Subordonatele din fraza: Marea noastră greşeală este că încercăm să solicităm fiecăruia în parte virtuţile pe care nu le are, neglijând a cultiva pe cele ce le posedă…Mă mir întruna că atât de puţini m-au urât... sunt, în ordine: a) PR, CD, AT, AT, CI; b) SB, CD, AT, AT, CI; c) PR, CD, AT, CD, CI; d) PR, CD, AT, AT, SB; e) PR, CD, AT, AT, CZ. 124. Subordonatele din fraza: Vom stărui mai mult asupra bivalenţei semantice a cuvântului „oaspe”, tocmai pentru motivul că scriitorului i s-a adus imputarea, cum am văzut, că ar crea confuzie în folosirea acestei vocabule, deşi accepţia de „gazdă” a termenului reiese limpede din context. sunt, în ordine: a) CZ, CM INC, AT, CV; b) AT, CM, AT, CV; c) AT, CM INC, CI, CV; d) AT, CM INC, AT, CV; e) AT, AT, CV. 125. Subordonatele din fraza: Pentru ca să se asigure înţelegerea exactă a comunicării, propoziţiile trebuie astfel construite încât să reiasă clar care este subiectul fiecăruia dintre cele două verbe. sunt, în ordine: a) CS, CNS, SB; b) CNS, CNS, SB; c) CS, CNS, CD; d) CS, SB, CNS, SB; e) CS, CNS, AT. 126. Subordonatele din fraza: Se constată că propoziţiile secundare subliniate exprimă câte un fapt care ar putea să împiedice realizarea acţiunii din regente, însă n-a împiedicat-o. sunt, în ordine: a) CD, AT, CD, AT; b) SB, AT, CD; c) SB, AT, SB, AT; d) SB, AT, CD, CD; e) SB, AT, CD, AT. 127. Subordonatele din fraza: Toate lucrările recente vădesc preocuparea de a evidenţia caracterul relaţional al acestei categorii, chiar dacă se consideră că ceea ce primează este forma adjectivului sau a adverbului. sunt, în ordine: a) CV, SB, SB; b) CV, CD, SB; c) CV, CD, CD; d) COND, SB, SB; e) CV, SB, CD.
25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 128. Subordonatele din fraza: Ne menţinem la ideea conform căreia era de demonstrat că transformarea limbii e posibil să aibă loc, dar nu e necesar să se şi producă. sunt, în ordine: a) CI, SB, SB, SB, SB; b) AT, SB, SB, CD, SB; c) AT, SB, SB, SB, SB; d) AT, SB, CD, CD, SB; e) AT, SB, CD, CD, CD. 129. Subordonatele din fraza: Asta nu înseamnă că trebuie să-i dai mereu dreptate celuilalt, căci să ştii să asculţi este o artă, după cum să te abţii să dai mereu sfaturi e o dovadă de înţelepciune. sunt, în ordine: a) SB, SB, CZ, SB, CM, SB, CD, CI; b) PR, SB, CZ, CD, CM, SB, CD, CI; c) PR, SB, CZ, SB, CM, CD, CD, CI; d) PR, SB, CZ, SB, CM, SB, CI; e) PR, SB, CZ, SB, CD, CM, SB, CI. 130. Subordonatele din fraza: Este bine să respecţi opinia celuilalt, chiar dacă diferă de a ta, deoarece s-ar putea să fie întemeiată. Asta nu înseamnă să renunţi la propria opinie şi nici s-o consideri minoră. sunt, în ordine: a) SB, CV, CZ, SB, PR, PR; b) SB, CV, CZ, CD, PR, PR; c) SB, CV, CZ, SB, SB, SB; d) SB, CV, CZ, CD, SB, SB; e) CD, CV, CZ, SB, PR, PR. 131. Subordonatele din fraza: Să exişti înseamnă să judeci, înseamnă să fii nedrept. Căci orice judecată e nedreaptă, avându-se în vedere că nimeni nu e răspunzător pentru ceea ce este şi nici măcar pentru ceea ce face. sunt, în ordine: a) PR, SB, SB, CZ, SB, CI, CI; b) SB, PR, PR, CZ, CD, CI, CI; c) SB, PR, PR, CZ, SB, CZ, CZ; d) PR, SB, SB, CZ, SB, CZ, CZ; e) SB, PR, PR, CZ, SB, CI, CI. 132. Subordonatele din fraza: Ceea ce numim instinct creator nu este decât o pervertire a naturii umane, căci nu ca să inovăm am fost lăsaţi pe lume, ci ca să trăim. sunt, în ordine: a) PR, CZ, CS, CS; b) SB, CZ, CS, CS; c) SB, CZ, CI, CI; d) PR, CZ, CI, CI; e) SB, CNS, CS, CS. 133. Subordonatele din fraza: Mai bine să nu mai scrii deloc decât să scrii o carte oarecare. Evită cu orice preţ să te repeţi. Nimic nu e mai rău decât să ai automatisme, mai ales în gândire. sunt, în ordine: a) SB, CM COMP, SB, CM COMP; b) CM COMP, CD, CM COMP; 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) SB, CM COMP, CD, CM COMP; d) SB, CI, CD, CI; e) SB, CM COMP, CZ, CM COMP. 134. Subordonatele din fraza: Gustul pentru activităţile sterile e atât de dezvoltat la mine, că nu e zi să nu-mi incriminez naşterea. Şi totuşi, incriminarea asta nu-i chiar atât de lipsită de sens, căci naşterea e într-adevăr unul din factorii cei mai importanţi ai neliniştii de a fi. sunt, în ordine: a) CNS, AT, CZ; b) CZ, AT, CZ; c) CNS, CNS, CZ; d) CNS, CS, CZ; e) CNS, CI, CZ. 135. Subordonatele din fraza: Am înceta să existăm dacă am şti cât suntem de ireali. Dacă vrei să trăieşti, nu trebuie să te gândeşti la viaţă, nici s-o izolezi în univers, nici să-ţi propui s-o defineşti. sunt, în ordine: a) CM, COND, CD, COND, CD, SB, SB, SB, CD; b) CD, COND, CD, COND, CD, CD, CD, CD, CD; c) CD, COND, CD, COND, CD, SB, SB, SB, CD; d) CD, CZ, CD, COND, CD, SB, SB, SB, CD; e) CD, COND, CD, COND, CD, SB, CD, CD, CD. 136. Subordonatele din fraza: Huiduma era atât de drăgălaşă şi timidă încât nu se putea să nu ia o decoraţie. sunt, în ordine: a) CNS, SB; b) CNS, CD; c) CZ, SB; d) CZ, CD; e) CV, SB. 137. Subordonatele din fraza: Ne-am aştepta ca domnul P, ispitit cum este de tablourile ample, să vadă, ca mai toată lumea, oroarea monumentală … sunt, în ordine: a) CD, CZ; b) CD, CM; c) CI, CM; d) SB, CM; e) CI, AT. 138. Subordonatele din fraza: Am putea întreba, fireşte, cum se face că cineva care vrea să relativizeze culpa Securităţii prin recurs la nuanţe, invocă dintr-o dată serviciul militar la arma respectivă ca pe o culpă latentă. sunt, în ordine: a) CI, SB, AT, CD; b) CD, SB, AT, CD; c) CD, CD, AT, CD; d) CI, CD, AT, CD; e) CD, PR, AT, CD.
27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 139. Subordonatele din fraza: Dacă e să ne luăm după ton, avem cu siguranţă de a face cu un eveniment din această categorie… sunt, în ordine: a) COND, SB; b) CT, SB; c) CZ, SB; d) COND, PR; e) CV, SB. 140. Cuvintele subliniate din enunţul: …aici nu e vorba de pensulă, ci de bidinea. sunt, în ordine: a) predicat nominal / vb. copulativ., np / subst. în N, ci / subst. în Ac precedat de prepoz; b) predicat vb. / locuţ.verbală, ci / subst. în Ac precedat de prepoz; c) predicat vb. / vb. copulativ, sb / subst. în N, ci / subst. în Ac precedat de prepoz; d) predicat vb. / locuţ. verbală, ci / subst. în Ac; e) predicat vb. / vb. predic., sb / subst. în N, ci / subst. în Ac precedat de prepoz. 141. Cuvintele subliniate din enunţul: Căci dacă un sfert din ce stă scris în dedicaţiile de mai sus era, la data compunerii, adevărat, atunci, în decembrie, dl P trebuia… sunt, în ordine: a) cm / numer.fracţ., sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., atr.adj. / locuţ. adj., np / adj.; b) sb / numer.fracţ., cd / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., atr.adj. / locuţ. adj., np / adj.; c) sb / numer.fracţ., sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., atr.adj. / locuţ. adj., np / adj.; d) sb / numer.fracţ., sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., atr.adv. / locuţ. adv., np / adj.; e) sb / numer.fracţ., sb / pron.rel. în Ac precedat de prepoz., atr.adj. / locuţ. adj., np / adv. 142. Cuvintele subliniate din enunţul: Minciuna ajunsese dezmăţ, presa centrală, ca şi literatura omagială, arătau a pornografie. sunt, în ordine: a) np / subst. în N, np / subst. în Ac precedat de prepoz.; b) np / subst. în N, cm / subst. în Ac precedat de prepoz.; c) np / subst. în N, ci / subst. în Ac precedat de prepoz.; d) np / subst. în N, cm comp. / subst. în Ac precedat de prepoz.; e) ci / subst. în N, np / subst. în Ac precedat de prepoz. 143. Cuvintele subliniate din enunţul: Ideea era că cine vede străini, le vinde pe nimic secrete. sunt, în ordine: a) sb / pron.rel în N, cd / pron.pers. în Ac, cm / loc.adv.; b) sb / pron.rel în N, ci / pron.pers. în D, ci / pron.neg. în Ac; c) sb / pron.rel în N, ci / pron.pers. în D, cm / loc.adv.; d) cd / pron.rel în Ac, ci / pron.pers. în D, cm / loc.adv.; e) sb / pron.rel în N, ci / pron.pers. în D, cm / pron.neg. în Ac precdat de prepoz. 144. Cuvintele subliniate din enunţul: E greu de spus ce e mai de plâns: stilul, gramatica sau ideile. sunt, în ordine: a) sb / adv., np / vb la supin, sb / pron.rel. în N, apoz. / subst. în N; 28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) cm / adv., np / vb la supin, sb / pron.rel. în N, apoz. / subst. în N; c) cm / adv., sb / vb la supin, sb / pron.rel. în N, apoz. / subst. în N; d) np / adv., sb / vb la supin, sb / pron.rel. în N, apoz. / subst. în N; e) np / adv., sb / vb la supin, sb anticipat / pron.rel. în N, sb / subst. în N. 145. Cuvintele subliniate din enunţul: O asemenea cursă nu se poate termina bine, dacă nu ştii să te retragi la timp. sunt, în ordine: a) atr.adj. / adj., pred.vb. / vb, cd / vb, diateza refl., ct / locuţ. adv.; b) atr.adv. / adv., pred.vb. / vb, cd / vb, diateza refl., ct / locuţ. adv.; c) atr.adj. / adj., pred.vb. / vb, diat.refl., cd / vb, ct / locuţ. adv.; d) atr.adj. / adj., pred.vb. / vb, cd / vb, diateza refl., cm / locuţ. adv.; e) atr.adj. / adj., pred.vb. / vb, cd / vb, diateza refl., ct / subst. în Ac precedat de prepoz. 146. Cuvintele subliniate din enunţul: …crede că a fi intelectual e a fi băiat deştept… sunt, în ordine: a) np / vb, inf. prez., np /subst. în N, sb / vb, inf.prez., np /subst. în N, atr.adj. / adj.; b) sb / vb, inf. prez., np /subst. în N, np / vb, inf.prez., np /subst. în N, atr.adj. / adj.; c) sb / vb, inf. prez., np /subst. în N, np / vb, inf.prez., np /locuţ.adj.; d) sb / vb, inf. prez., np /adj., np / vb, inf.prez., np /subst. în N, atr.adj. / adj.; e) sb / vb, inf. prez., np /subst. în N, np / vb, inf.prez., cm /subst. în N, atr.adj. / adj. 147. Cuvintele subliniate din enunţul: Sunt solidari în numele unui rebut de umanitate. sunt, în ordine: a) np / adj., cs / subst. art.nehot. în G, precedat de loc.prepoz.; b) np / adj., ci / subst în Ac precedat de prepoz., atr.subst.genitival / subst. art.nehot. în G.; c) cm / adj., cs / subst. art.nehot. în G, precedat de loc.prepoz.; d) np / adj., cz / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subst.genitival / subst. art.nehot. în G; e) np / adj., cs / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subst.genitival / subst. art.nehot. în G. 148. Cuvintele subliniate din enunţul: Al doilea răspuns…e că una e gustul privat, alta e acţiunea de pe scenă. sunt, în ordine: a) sb / pron.nehot. în N, np / subst. în N, sb / pron.nehot. în N, np / subst. în N, atr.subst.prepoziţional / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă; b) np / pron.nehot. în N, sb / subst. în N, np / pron.nehot. în N, sb / subst. în N, cl / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă; c) np / pron.nehot. în Ac, sb / subst. în N, np / pron.nehot. în Ac, sb / subst. în N, atr.subst.prepoziţional / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă; d) np / pron.nehot. în N, sb / subst. în N, np / pron.nehot. în N, sb / subst. în N, atr.subst.prepoziţional / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă; e) np / pron.nehot. în N, sb / subst. în N, np / pron.nehot. în N, sb / subst. în N, atr.subst.prepoziţional / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz.
29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 149. Cuvintele subliniate din enunţul: În România se vorbeşte mult. Suntem un popor epic, liric, dramatic, gata oricând să practice confesiunea… sunt, în ordine: a) cd / pron.nehot. în Ac., np / subst. în N, atr.adj. / adj., ct / adv.; b) cm / adv., sb / subst. în N, atr.adj. / adj., ct / adv.; c) cm / adv., np / subst. în N, atr.adj. / adj., cm / adv.; d) cm / adv., np / subst. în N, atr.adj. / adj., atr.adv / adv.; e) cm / adv., np / subst. în N, atr.adj. / adj., ct / adv. 150. Cuvintele subliniate din enunţul: …există totuşi o categorie care – în mare – a rămas neschimbată, chiar dacă şi-a modificat cu totul metodele. sunt, în ordine: a) cv / adv., sb / subst. în N, sb / pron.rel. în N, np / adj., cm / locuţ. adv.; b) cm / adv., sb / subst. în N, sb / pron.rel. în N, np / adj., cm / locuţ. adv.; c) cv / adv., cd / subst. în N, sb / pron.rel. în N, np / adj., cm / locuţ. adv.; d) cv / adv., sb / subst. în N, atr.pron. / pron.rel. în N, np / adj., cm / locuţ. adv.; e) cv / adv., sb / subst. în N, sb / pron.rel. în N, np / adj., ci / pron.rel. cu valoare subst. în Ac precedat de prepoz. 151. Cuvintele subliniate din enunţul: E o agresiune culpabilă la adresa cititorilor şi un afront nemeritat adus profesiunii de gazetar. sunt, în ordine: a) ci / subst. în Ac precdat de prepoz, atr.subst.genitival / subst. în G, np / subst. în N, ci / subst. în D; b) atr.subst.prepoz. / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., np / subst. în N, ci / subst. în D; c) atr.subst.prepoz. / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., np / subst. în N, ci / subst. în D; d) atr.subst.prepoz. / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., np / subst. în N, ci / subst. în D; e) atr.subst.prepoz. / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., np / subst. în N, ci / subst. în D. 152. Cuvintele subliniate din enunţul: Foarte bine că au luat măsurile care se impuneau. sunt, în ordine: a) pred.vb. / adv., superl.abs., sb / pron.rel. în N; b) np / adv., superl.abs., atr.pron. / pron.rel. în N; c) np / adv., superl.abs., sb / pron.rel. în N; d) np / adj., superl.abs., sb / pron.rel. în N; e) np / adv., superl.abs., cd / pron.rel. în N. 153. Cuvintele subliniate din enunţul: De neînţeles e, însă, disponibilitatea fără limite a politicienilor înşişi. sunt, în ordine: a) sb / vb, supin, np / subst. în N, atr.adj. / adj.pron.de întărire în G; b) np / vb, supin, sb / subst. în N, atr.adj. / adj.pron.de întărire în D; c) np / vb, supin, sb / subst. în N, atr.adj. / adj.pron.de întărire în G; d) sb / vb, supin, np / subst. în N, atr.adj. / pron.de întărire în G; e) np / vb, supin, sb / subst. în N, atr.pron. / pron.de întărire în G. 154. Cuvintele subliniate din enunţul: Ideea ar fi că ultimul lucru care te interesează când priveşti emisiunea despre starea vremii este starea vremii. sunt, în ordine: 30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) sb / subst. în N, sb / pron.rel. în N, np / subst. în N, atr.subst. genitival / subst. în G; b) np / subst. în N, sb / pron.rel. în N, sb / subst. în N, atr.subst. genitival / subst. în G; c) sb / subst. în N, atr.pron. / pron.rel. în N, np / subst. în N, atr.subst. genitival / subst. în G; d) sb / subst. în N, element de relaţie fără funcţie sintactică / pron.rel. în N, np / subst. în N, atr.subst. genitival / subst. în G; e) cd / subst. în N, sb / pron.rel. în N, np / subst. în N, atr.subst. genitival / subst. în G. 155. Cuvintele subliniate din enunţul: Mă uit…pentru că mi-e lene să mă mut de pe fotoliu în pat, pentru că nu e altceva de văzut… sunt, în ordine: a) ci / pron.pers. în D, sb / subst. în N, sb / pron.nehot în N, atr.vb. / vb, supin; b) ci / pron.pers. în D, np / subst. în N, cd / pron.nehot în Ac, sb / vb, supin; c) ci / pron.pers. în D, sb / subst. în N, cd / pron.nehot în Ac, atr.vb. / vb, supin; d) ci / pron.pers. în D, cd / subst. în N, sb / pron.nehot în N, atr.vb. / vb, supin; e) ci / pron.pers. în D, sb / subst. în N, sb / pron.nehot în N, cns / vb, supin. 156. Cuvintele subliniate din enunţul: Dialogul e de negândit fără instituţia respectului, fără deprinderea unei atente considerări a celuilalt. sunt, în ordine: a) cm / vb, supin, cond / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.genitival / pron.demonstr. în G; b) np / vb, supin, cond / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.genitival / pron.demonstr. în G; c) np / vb, supin, ct / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.genitival / pron.demonstr. în G; d) np / vb, supin, cond / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron. / pron.demonstr. în D; e) np / locuţ. adj., cond / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.genitival / pron.demonstr. în G. 157. Cuvintele subliniate din enunţul: …vom rămâne prieteni până la sfârşit cu o parte din cei care, de voie sau de nevoie, ne turnau la poliţie. sunt, în ordine: a) cd / subst. în N, ct / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă, ci / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.prepoz. / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz.; b) cm / subst. în N, ct / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă, ci / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.prepoz. / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz.; c) np / subst. în N, cm / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă, ci / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.prepoz. / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz.; d) np / subst. în N, ct / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă, atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.prepoz. / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz.; e) np / subst. în N, ct / subst. în Ac precedat de prepoz.compusă, ci / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.prepoz. / pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. 158. Cuvintele subliniate din enunţul: N-am văzut pe nimeni, până acum, tras la răspundere pentru sustragere şi publicare ilegală de materiale secrete. sunt, în ordine:
31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) ci / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subt.prepoz. / subst. în Ac precedat prepoz.; b) cs / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subt.prepoz. / subst. în Ac precedat prepoz.; c) cz / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subt.prepoz. / subst. în Ac precedat prepoz.; d) cz / subst. în Ac precedat de prepoz., ci / subst. în Ac precedat de prepoz.; e) ct / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subt.prepoz. / subst. în Ac precedat prepoz.
de de de
de
159. Cuvintele subliniate din enunţul: Trecerea intelectualităţii de partea pragmatismului cotidian, angajarea lor în lupta politică, constituie o adevărată răsturnare morală… sunt, în ordine: a) cl / subst. în G, precedat de locuţ.prepoz., cd / subst. în Ac; b) ci / subst. în G, precedat de locuţ.prepoz., cd / subst. în Ac; c) atr.subst.prepoz. / subst. în G, precedat de locuţ.prepoz., np / subst. în Ac; d) atr.subst.prepoz. / subst. în G, precedat de locuţ.prepoz., cd / subst. în Ac; e) cl / subst. în G, precedat de locuţ.prepoz., np / subst. în Ac. 160. Cuvintele subliniate din enunţul: Intelectualitatea n-a făcut decât să cauţioneze o manevră politică a cărei finalitate era consolidarea sistemului… sunt, în ordine: a) atr.pron. / pron.rel. în D, sb / subst. în N, np / subst. în N; b) atr.pron.genitival / pron.rel. în G, np / subst. în N, sb / subst. în N; c) atr.pron.genitival / pron.rel. în G, sb / subst. în N, np / subst. în N; d) atr.adj/ adj. pron.rel. în G, atr.subst. / subst. în G, np / subst. în N; e) atr.pron.genitival / pron.rel. în G, sb / subst. în N, cd / subst. în N. 161. Cuvintele subliniate din enunţul: A vorbi, în mod global, de intelectualitate este, de la bun început, un exces. sunt, în ordine: a) sb / vb, inf.prez., ci / subst. în Ac precedat de prepoz., np / subst. în N; b) np / vb, inf.prez., ci / subst. în Ac precedat de prepoz., sb / subst. în N; c) sb / vb, inf.prez., cm/ subst. în Ac precedat de prepoz., np / subst. în N; d) d) sb / vb, inf.prez., ci / subst. în Ac precedat de prepoz., cd / subst. în N; e) e) sb / vb, inf.prez., ci / subst. în D precedat de prepoz., np / subst. în N. 162. Cuvintele subliniate din enunţul: Argumentul cel mai des invocat pentru justificarea angajării politice a intelectualilor este autoritatea lor morală. sunt, în ordine: a) ct / adv. la comp. de superior., cs / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.genitival / pron.pers. în G; b) cm / adv. la comp. de superior., cz / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.genitival / pron.pers. în G; c) cm / adv. la comp. de superior., cs / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.genitival / pron.pers. în G; d) atr.adj. / adj. la comp. de superior., cs / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.pron.genitival / pron.pers. în G; e) cm / adv. la comp. de superior., cs / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adj./ adj.pron.posesiv.
32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 163. Cuvintele subliniate din enunţul: După un an intens de angajare politică, reflexele vieţii intelectuale sunt grav deteriorate. sunt, în ordine: a) ct / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adj. / numer.card., pred.nominal / vb. copulativ şi np / adj. participial, cm / adv.; b) ct / subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz., pred.nominal / vb. copulativ şi np / adj. participial, cm / adv.; c) ct / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adj. / numer.card., pred.vb. / vb. diateza pasivă, indic.prez., cm / adv.; d) cz / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adj. / numer.card., pred.nominal / vb. copulativ şi np / adj. participial, cm / adv.; e) cns / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adj. / numer.card., pred.nominal / vb. copulativ şi np / adj. participial, cm / adv. 164. Cuvintele subliniate din enunţul: Fără nostalgia perpetuă a ceea ce îi este propriu, intelectualul activ cade sub condiţia sa de intelectual, după cum fără obsesia Ithacăi, Ulysse nu e decât un aventurier de rând, sortit tuturor naufragiilor. sunt, în ordine: a) atr.pron.genitival / pron.rel.compus în Ac cu valoare de G, cond / subst. în Ac precedat de prepoz.; b) sb / pron.rel.compus în Ac cu valoare de G, cond / subst. în Ac precedat de prepoz.; c) sb / pron.rel.compus în Ac cu valoare de G, cm / subst. în Ac precedat de prepoz.; d) sb / pron.rel.compus în Ac cu valoare de G, ci / subst. în Ac precedat de prepoz.; e) sb / pron.rel.compus în N, cond / subst. în Ac precedat de prepoz. 165. Cuvintele subliniate din enunţul: …în ciuda absurdului lui, a imposibilităţii lui de principiu, comunismul a durat atât de mult. sunt, în ordine: a) cv / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., atr.subt.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., cm / adv. şi prepoz., ct / adv.; b) cv subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subst.genitival / subst. în G, atr.subt.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., cm / adv. şi prepoz., ct / adv.; c) cv / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., cm / subst. în Ac precedat de prepoz., cm / adv. şi prepoz., ct / adv.; d) cv / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., atr.subt.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., cm / adv., superl.absolut; e) cv / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., atr.subt.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., ct / adv. superl.absolut. 166. Cuvintele subliniate din enunţul: Îi spui of-ul tău intim, îi arăţi cine eşti, îi ceri ca măcar el – împotriva tuturor – să te înţeleagă. sunt, în ordine: a) cd / interj., np / pron.rel. în N, cv / pron.nehot. în G precedat de prepoz.; b) cd / subst. provenit din interj., cazul Ac, sb / pron.rel. în N, cv / pron.nehot. în G precedat de prepoz.; c) cd / subst. provenit din interj., cazul Ac, np / pron.rel. în N, cv / pron.nehot. în G precedat de prepoz.; d) cd / subst. provenit din interj., cazul Ac, np / pron.rel. în N, ci / pron.nehot. în G precedat de prepoz.;
33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) cd / subst. provenit din interj., cazul Ac, np / pron.rel. în Ac, cv / pron.nehot. în G precedat de prepoz. 167. Cuvintele subliniate din enunţul: Un tip de petent e cel care nu-ţi cere nimic. sunt, în ordine: a) sb / subst. art.nehot. în N, atr.subst.prepoz. / subst. în Ac, precedat de prepoz., np / pron.demonstr. de depărtare în N, sb / pron.rel. în N; b) atr.adj. / locuţ.adj., sb / subst. în N, np / pron.demonstr. de depărtare în N, sb / pron.rel. în N; c) sb / subst. art.nehot. în N, atr.subst.prepoz. / subst. în Ac, precedat de prepoz., np / pron.rel. compus în N; d) sb / subst. art.nehot. în N, atr.subst.prepoz. / subst. în Ac, precedat de prepoz., np / pron.demonstr. de depărtare în N, atr.pron. / pron.rel. în N; e) sb / subst. art.nehot. în N, atr.adj. / adj., np / pron.demonstr. de depărtare în N, sb / pron.rel. în N. 168. Cuvintele subliniate din enunţul: E destul să întinzi mâna pentru a lua ceea ce ţi se oferă… sunt, în ordine: a) np / adj., cns / vb, inf.prez. precedat de prepoz., sb / pron.rel.compus; b) np / adv., cs / vb, inf.prez. precedat de prepoz., sb / pron.rel.compus; c) np / adv., cns / vb, inf.prez. precedat de prepoz., cd / pron.rel.compus; d) np / adv., cns / vb, inf.prez. precedat de prepoz., sb / pron.rel.compus; e) np / adv., cz / vb, inf.prez. precedat de prepoz., sb / pron.rel.compus. 169. Cuvintele subliniate din enunţul: Şomajul, scumpirile, corupţia sunt floare la ureche pe lângă grija faţă de “imaginea” ţării. sunt, în ordine: a) np / locuţ.adj., cm comp. / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz.; b) np / subst. în N, atr.subst.prepoz. / subst. în Ac, cm comp. / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz.; c) np / locuţ.adj., ci / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz.; d) np / subst. în N, cl / subst. în Ac, cm comp. / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz.; e) cd / locuţ.adj., cm comp. / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz.; 170. Cuvintele subliniate din enunţul: Îşi dă seama că îmi cere cam mult, dar contează pe înţelegerea mea. sunt, în ordine: a) cm / adv., ci / subst. în Ac, precedat de prepoz.; b) cd / pron.nehot. în Ac, cd / subst. în Ac, precedat de prepoz.; c) cm / adv., cd / subst. în Ac, precedat de prepoz.; d) cd / pron.nehot. în Ac, ci / subst. în Ac, precedat de prepoz.; e) cm / pron.nehot. în Ac, ci / subst. în Ac, precedat de prepoz. 171. Cuvintele subliniate din enunţul: Dar era clar că şi exerciţiul puterii şi cel al revendicării sufereau de inadecvare retorică şi inconsistenţă. sunt, în ordine: a) np / adj., sb multiplu / subst. şi pron.demonstr. de depărtare în N, ci multiplu / substantive în Ac, precedate de prepoz.; b) np / adv., sb multiplu / subst. şi art.demonstr. în N, ci multiplu / substantive în Ac, precedate de prepoz.; c) np / adv., sb multiplu / subst. şi pron.demonstr. de depărtare în N, ci multiplu / substantive în Ac, precedate de prepoz.; 34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) np / adv., sb multiplu / subst. şi pron.demonstr. de depărtare în N, cz multiplu / substantive în Ac, precedate de prepoz.; e) cm / adv., sb multiplu / subst. şi pron.demonstr. de depărtare în N, ci multiplu / substantive în Ac, precedate de prepoz. 172. Cuvintele subliniate din enunţul: Deocamdată ne lipsesc amândouă. sunt, în ordine: a) ct / adv., ci / pron.pers.neacc. în D, sb / numeral colectiv, N; b) cm / adv., ci / pron.pers.neacc. în D, sb / numeral colectiv, N; c) ct / adv., atr.pron. / pron.pers.neacc. în D, sb / numeral colectiv, N; d) ct / adv., ci / pron.pers.neacc. în D, cd / numeral colectiv, N; e) cm / adv., atr.pron. / pron.pers.neacc. în D, sb / numeral colectiv, N. 173. Cuvintele subliniate din enunţul: Să poftească dumnealor să meargă cu trenul prin Moldova! sunt, în ordine: a) pred.vb. / vb la conj.prez., ci / pron.pers.de politeţe, pers. 3 pl. în D, cl / subst. propriu în Ac, precedat de prepoz.; b) pred.vb. / vb la conj.prez. cu valoare imperativă, ci / pron.pers.de politeţe, pers. 3 pl. în D, cl / subst. propriu în Ac, precedat de prepoz.; c) pred.vb. / vb la conj.prez. cu valoare imperativă, sb / pron.pers.de politeţe, pers. 3 pl., atr.subst.prepoz. / subst. propriu în Ac, precedat de prepoz.; d) pred.vb. / vb la conj.prez. cu valoare imperativă, sb / pron.pers.de politeţe, pers. 3 pl., cl / subst. propriu în Ac, precedat de prepoz.; e) pred.vb. / vb la imperativ, sb / pron.pers.de politeţe, pers. 3 pl., cl / subst. propriu în Ac, precedat de prepoz. 174. Cuvintele subliniate din enunţul: Nu ne bucurăm de nimic, dacă ni se ia dreptul de a bombăni. sunt, în ordine: a) cz / pron.negativ în N, sb / subst. în N, atr.vb / vb, inf.prez. precedat de prepoz.; b) ci / pron.negativ în N, cd / subst. în N, atr.vb / vb, inf.prez. precedat de prepoz.; c) cz / pron.negativ în N, cd / subst. în N, atr.vb / vb, inf.prez. precedat de prepoz.; d) cz / pron.negativ în N, cd / subst. în N, ci / vb, inf.prez. precedat de prepoz.; e) ci / pron.negativ în N, sb / subst. în N, atr.vb / vb, inf.prez. precedat de prepoz. 175. Cuvintele subliniate din enunţul: Care va să zică avem de a face cu o situaţiune strămoşească: plublicul preţuieşte mai mult spiritul critic decât spiritul acomodant. sunt, în ordine: a) fără funcţie sintact. / locuţ.conjuncţională concluzivă, pred.vb / locuţ.vb, indic.prez., cm comp. / subst. în Ac precedat de prepoz.; b) sb / pron.rel. în N, pred. vb / vb, indic.prez., pred.vb / vb, conj.prez., pred.vb / locuţ.vb, indic.prez., cm comp. / subst. în Ac precedat de prepoz.; c) fără funcţie sintact. / locuţ.conjuncţională concluzivă, pred.vb / vb, indic.prez., cd / vb, inf.prez. precedat de prepoz., cm comp. / subst. în Ac precedat de prepoz.; d) fără funcţie sintact. / locuţ.conjuncţională concluzivă, pred.vb / locuţ.vb, indic.prez., ci / subst. în Ac precedat de prepoz.; e) sb / pron.rel. în N, pred. vb / vb, indic.prez., pred.vb / vb, conj.prez., pred.vb / locuţ.vb, indic.prez., ci / subst. în Ac precedat de prepoz. 176. Cuvintele subliniate din enunţul: De observat că cei de care regele se teme cel mai mult sunt ultraşoviniştii. sunt, în ordine: 35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) np / vb, supin, sb / pron.demonstr. în N, ci / pron.rel. în Ac, precedat de prepoz., np / subst. în N; b) pred.vb / vb, supin, sb / pron.demonstr. în N, ci / pron.rel. în Ac, precedat de prepoz., np / subst. în N; c) np / vb, supin, np / pron.demonstr. în N, ci / pron.rel. în Ac, precedat de prepoz., sb / subst. în N; d) np / vb, supin, sb / pron.demonstr. în N, cz / pron.rel. în Ac, precedat de prepoz., np / subst. în N; e) np / vb, supin, sb / pron.demonstr. în N, ci / pron.rel. în Ac, precedat de prepoz., np / adj. 177. Cuvintele subliniate din enunţul: Era de dorit ca guvernul să ia măsuri nu pentru a minimaliza meritele martirilor, ci, dimpotrivă, pentru a curăţa această imagine de trivialitatea profitului… sunt, în ordine: a) sb / vb, supin, cs / vb, inf.prez., precedat de prepoz., cs / vb, inf.prez., precedat de prepoz.; b) np / vb, supin, cs / vb, inf.prez., precedat de prepoz., cs / vb, inf.prez., precedat de prepoz.; c) np / vb, supin, cz / vb, inf.prez., precedat de prepoz., cs / vb, inf.prez., precedat de prepoz.; d) np / vb, supin, cs / vb, inf.prez., precedat de prepoz., cz / vb, inf.prez., precedat de prepoz.; e) np / vb, supin, cz / vb, inf.prez., precedat de prepoz., cz / vb, inf.prez., precedat de prepoz. 178. Cuvintele subliniate din enunţul: Dacă, pentru avantaje minore, revoluţionarii protestatari de azi sunt dispuşi să rişte atât de mult, te întrebi, inevitabil, ce fel de oameni sunt? sunt, în ordine: a) cz / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adv. / adv. precedat de prepoz., cm / adv. şi prepoz., cm / adv.; b) cs / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subst.prepoz. / subst. precedat de prepoz., cm / adv. şi prepoz., cm / adv.; c) cs / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adv. / adv. precedat de prepoz., cm / adv., superl.absolut; d) ci / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adv. / adv. precedat de prepoz., cm / adv. şi prepoz., cm / adv.; e) cs / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adv. / adv. precedat de prepoz., cm / adv. şi prepoz., cm / adv. 179. Cuvintele subliniate din enunţul: După ce am acceptat, de frică, mizerii şi umilinţe infinite, vom reuşi oare să îndurăm, de bunăvoie, un episod de strâmtoare terapeutică? sunt, în ordine: a) cm / subst. în Ac precedat de prepoz., cd multiplu / substantive în Ac, cm / locuţ.adv., cd / subst. în Ac; b) cz multiplu / substantive în Ac precedat de prepoz., cm / locuţ.adv., cd / subst. în Ac; c) cz / subst. în Ac precedat de prepoz., cd multiplu / substantive în Ac, cz / locuţ.adv., cd / subst. în Ac; d) cm / subst. în Ac precedat de prepoz., cd multiplu / substantive în Ac, cz / locuţ.adv., cd / subst. în Ac; 36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) cz / subst. în Ac precedat de prepoz., cd multiplu / substantive în Ac, cm / locuţ.adv., cd / subst. în Ac. 180. Subordonatele din fraza: De-aia trecem indiferenţi, fiindcă e mai comod să fii abonatul mijloacelor de comunicare în masă, decât să-ţi complici existenţa comunicând cu omul de vis-à-vis. sunt, în ordine: a) CI, SB, CM COMP; b) CZ, SB, CI; c) CZ, CD, CM COMP; d) CZ, CM, CM COMP; e) CZ, SB, CM COMP. 181. Subordonatele din fraza: Să te asociezi cu cineva, prin căsătorie sau în alt mod, înseamnă să-i poţi pune în cârcă toate neplăcerile ce le trăieşti. sunt, în ordine: a) SB, PR, AT; b) PR, SB, AT; c) CD, PR, AT; d) SB, CD, AT; e) SB, PR, CD. 182. Subordonatele din fraza: Să vezi că e peste poate să ştii cine a greşit şi cine nu şi să continui să judeci e un lucru pe care îl facem toţi. sunt, în ordine: a) CD, CD, SB, CD, CD, SB, CD, AT; b) SB, CD, CD, CD, CD, CD, CD, AT; c) SB, CD, SB, CD, CD, SB, CD, AT; d) SB, CD, CM, CD, CD, SB, CD, AT; e) SB, CD, CM, CD, CD, CM, CD, AT. 183. Subordonatele din fraza: Opinia prin care se afirmase că numai un om lipsit de simţul raţiunii se poate declara neinteresat de politică este probabil depăşită, dar definiţia din care rezultă asta rămâne valabilă. sunt, în ordine: a) AT, CM, AT; b) AT, SB, CL; c) AT, SB, CI; d) AT, SB, AT; e) AT, CD, AT. 184. Subordonatele din fraza: Se poate să devii mai conştient de ceea ce se petrece în jurul tău şi de influenţa pe care deciziile luate de alte persoane o poate avea asupra ta. sunt, în ordine: a) SB, CI, AT; b) CD, CI, AT; c) SB, CZ, AT; d) CD, CZ, AT; e) CM, CI, AT. 185. Subordonatele din fraza: Nu este obligatoriu ca dintre toţi elevii să te remarci tu, fiindcă eşti cu adevărat mai bun decât sunt colegii tăi şi poate la un moment dat că se va remarca un altul. sunt, în ordine: 37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CD, CZ, CM COMP, SB; b) SB, CZ, CM COMP, SB; c) SB, CZ, CI, SB; d) SB, CZ, CM COMP, CD; e) SB, CZ, CI, CD. 186. Subordonatele din fraza: Deşi am trecut prin tot ce-am trecut, nu regret greutăţile în care m-am vârât, din pricină că ele m-au adus în locul unde am dorit să ajung. sunt, în ordine: a) CV, CI, AT, CZ, AT, CD; b) CV, AT, AT, AT, AT, CD; c) CV, AT, AT, CZ, AT, CL; d) CV, AT, AT, CZ, AT, CD; e) CNS, AT, AT, CZ, AT, CD. 187. Subordonatele din fraza: Acum, tot ce are e casa, dar şi pe aceea doreşte s-o încredinţez oricui doreşte să-şi întemeieze un cămin. sunt, în ordine: a) AT, CD, CI, CD; b) SB, CD, CI, CD; c) AT, AT, CD, CI, CD; d) CD, CD, CI, CD; e) CD, CD, CD, CI, CD. 188. Subordonatele din fraza: Una e să accepţi că e posibil să fie aşa şi să înţelegi că procedează astfel ca să ne dea sfaturi şi alta e să fii incapabil să iei hotărâri. sunt, în ordine: a) CD, CD, SB, SB, CD, CS, CD, CI; b) SB, CD, CD, SB, CD, CS, SB, CI; c) SB, CD, SB, SB, CD, CS, SB, CI; d) PR, CD, SB, SB, CD, CS, PR, CI; e) SB, CD, SB, SB, CD, CS, SB, CS. 189. Subordonatele din fraza: Cei care promit şi nu se ţin de ceea ce au promis îşi pierd respectul de sine, se ruşinează de faptele lor. sunt, în ordine: a) AT, AT, CI; b) SB, SB, CI; c) AT, AT, AT; d) SB, AT, CI; e) AT, AT, CM. 190. Subordonatele din fraza: Primul mod în care acţionăm este acela în care vrem să se vadă ce cerem să se întâmple, încercând să ascundem ce-ar trebui să facem. sunt, în ordine: a) SB, AT, CD, SB, CD, CD, CD, SB; b) AT, AT, CD, CD, CD, CD, CD, SB; c) AT, AT, CD, SB, CD, CD, CD, SB; d) AT, AT, CD, SB, CD, CD, CD, CD; e) AT, AT, CD, CD, CD, CD, CD, CD.
38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 191. Subordonatele din fraza: Nu-i e ruşine să plângă din pricina că are necazuri sau să se bucure că descoperă câte ceva. sunt, în ordine: a) CI, CZ, CI, CI; b) CZ, CZ, CZ, CI; c) CI, CZ, CZ, CZ; d) CZ, CZ, CZ, CZ; e) CI, AT, AT, CI. 192. Subordonatele din fraza: Când simte că a venit ce aştepta să vină, pleacă să încerce o nouă aventură. sunt, în ordine: a) CT, CD, CD, CD, CS; b) CT, CD, SB, CD, CZ; c) CT, CD, CD, CD, CZ; d) CT, CD, SB, CD, CS; e) CT, CD, SB, CM, CS. 193. Subordonatele din fraza: Când pricepe că e cum nu trebuie să fie, iese din luptă, şi de s-ar îndoi după aceea că a făcut asta. sunt, în ordine: a) CT, CD, CM, SB, CV, CZ; b) CT, CD, PR, CD, CV, CZ; c) CT, CD, PR, SB, CV, CI; d) CT, CD, CD, SB, CV, CI; e) CT, CD, PR, SB, CV, CI. 194. Subordonatele din fraza: Dacă hotărârea i-a fost corectă, va ieşi victorios şi de-ar durea lucrul ăsta mai mult decât prevăzuse. sunt, în ordine: a) COND, CV, CM COMP; b) CZ, CV, CM COMP; c) CT, CV, CM COMP; d) COND, COND, CM COMP; e) COND, CV, CI. 195. Subordonatele din fraza: Pentru că sufletul nostru este imaterial, oamenilor, celor mai mulţi, care nu ştiu cât de greu poate el să atârne uneori, nu le vine să creadă că sufletul doare cum dor un picior, burta sau capul. sunt, în ordine: a) CZ, AT, CD, SB, SB, CD, CM; b) CZ, AT, CD, CD, SB, CD, CM; c) CZ, AT, CD, CD, CD, CD, CM; d) CZ, AT, CD, CD, CD, CNS, CM; e) CZ, AT, CD, CD, SB, CD, CM COMP. 196. Subordonatele din fraza: Credeam că trebuie să-i transfer ceea ce mă făcea pe mine încrezător şi că asta era ce puteam să fac: să-i spun ori de câte ori aveam ocazia că îl iubesc. sunt, în ordine: a) CD, SB, CD, CD, PR, CD, APOZ, CT, CD; b) CD, CD, CD, CD, PR, CD, APOZ, CT, CD; c) CD, SB, CD, CD, SB, CD, APOZ, CM, CD; d) CD, SB, CD, CD, PR, CD, AT, CT, CD; e) CD, SB, CD, CD, PR, CD, CD, CT, CD.
39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 197. Subordonatele din fraza: Îţi spun numai că am ţinut secretul după cum mi-ai cerut să fac, cu toate că eram gata să învinovăţesc pe oricine ar fi îndrăznit să riposteze. sunt, în ordine: a) CZ, CM, CD, CV, CI, CD, CD; b) CD, CM, CD, CNS, CI, CD, CD; c) CD, CM, CD, CV, CS, CD, CD; d) CD, CM, CD, CV, CI, CD, CD; e) CD, CM, CD, CV, CZ, CD, CD. 198. Subordonatele din fraza: Deşi e foarte inteligent, omul acesta nu găseşte întotdeauna ce ar urma să facă şi spune vorbe menite să-i îndulcească viaţa, prea banale însă ca să mai amăgească pe cineva. sunt, în ordine: a) CV, CD, SB, CI, CNS; b) CV, CD, CD, CI, CNS; c) CV, CD, SB, CM, CNS; d) CV, CD, SB, CI, CS; e) CV, CD, SB, CM, CS. 199. Subordonatele din fraza: Să spună că zilele-i sunt numărate nu mai înseamnă nimic, căci dintotdeauna a fost cum e acum. sunt, în ordine: a) SB, CD, CZ, PR; b) PR, CD, CZ, CD; c) SB, CD, CZ, SB; d) PR, CD, CZ, PR; e) SB, CD, CZ, CD. 200. Subordonatele din fraza: Ambiguitatea modului care ne împiedică să zărim limpede ţinta către care înaintăm fără încetare, devine tot mai mică pe măsură ce înaintăm în vârstă. sunt, în ordine: a) AT, CD, AT, CM; b) AT, CI, AT, CM; c) AT, CI, AT, CT; d) AT, CM, AT, CM; e) AT, CI, CL, CM. 201. Subordonatele din fraza: Chiar aici, în mediul tău, mişcarea bruscă a cuiva e de ajuns să te facă a tresări în tine un instinct graţie căruia simţi dorinţa să reacţionezi. sunt, în ordine: a) CS, AT, AT; b) CNS, CI, AT; c) CNS, AT, CM; d) CS, AT, CM; e) CNS, AT, AT. 202. Subordonatele din fraza: Probabil că îmi tempera nerăbdarea care însemna că devoram - indiferent unde sau la ce oră- primul fel, ca şi cum voiam să pun capăt îndemnurilor foamei. sunt, în ordine: a) CD, AT, PR, CV, CV, CM, CD; b) SB, AT, SB, CV, CV, CM, CD; c) SB, AT, PR, CM, CD; 40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) SB, AT, CD, CV, CV, CM, CD; e) SB, AT, PR, CV, CV, CM, CD. 203. Subordonatele din fraza: Este de la sine înţeles că cel care a cunoscut doar lipsurile autoimpuse sau a făcut temporar foamea n-are dreptul să se laude cu abstinenţa. sunt, în ordine: a) CD, AT, AT, AT; b) SB, AT, AT, AT; c) SB, CD, CD, AT; d) CD, CD, CD, AT; e) SB, AT, AT, CI. 204. Subordonatele din fraza: El nu-şi poate permite să se deosebească de cei care sunt în jur, iar tu ştii că felurile deosebirilor sunt prea numeroase ca să rămână neobservate. sunt, în ordine: a) CD, CD, AT, CD, CNS; b) CD, AT, CD, CNS; c) CD, CI, CD, CNS; d) CD, AT, CD, CS; e) CD, CD, CI, CD, CNS. 205. Subordonatele din fraza: Să recunoaştem că şi unora şi altora le e teamă de ce s-ar putea întâmpla, fie pentru că sunt fricoşi, fie pentru că nu le place să înfrunte necunoscutul! sunt, în ordine: a) CD, CI, CZ, CZ, SB; b) SB, CD, CI, CZ, CZ, SB; c) CD, CZ, CZ, CZ, SB; d) CD, CI, CZ, CZ, CD; e) CD, CZ, CZ, CZ, CD. 206. Subordonatele din fraza: Încrederea în Dumnezeu ne este dată de faptul că ieşim uneori din moarte şi că ieşim neschimbaţi, deoarece o ciudată interdicţie ne opreşte să luăm cu noi tot ce-a mai rămas din vise. sunt, în ordine: a) CI, CI, CZ, CI, AT; b) AT, AT, CNS, CI, AT; c) AT, AT, CZ, CI, AT; d) AT, AT, CZ, CI, CD; e) CAG, CAG, CZ, CI, AT. 207. Subordonatele din fraza: În acest caz, plăcerea constă să te laşi conştient în voia preafericitei inconştienţe, acceptând să devii imperceptibil mai slab, mai greoi, mai uşor, mai detaşat decât eşti tu însuţi. sunt, în ordine: a) CI, SB, CM COMP; b) CI, CD, CI; c) CS, CD, CM COMP; d) CI, CD, CM COMP; e) CI, CD, CM.
41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 208. Subordonatele din fraza: Dacă ne gândim la un lucru care înseamnă ceea ce vrem noi să însemne e pentru că nu suntem capabili să-l înţelegem altfel. sunt, în ordine: a) SB, AT, PR, CD, CZ, CI; b) COND, AT, PR, CD, CZ, CI; c) SB, AT, SB, CD, CZ, CI; d) SB, AT, PR, CD, PR, CI; e) SB, AT, PR, CD, CZ, CNS. 209. Subordonatele din fraza: Ca toată lumea, nu prea dispun de mijloace ca sămi dau seama cât valorează existenţa omenească, căci cercetarea propriului eu e prea dificilă să realizezi acest lucru. sunt, în ordine: a) CS, CI, CZ, CNS; b) CNS, CD, CZ, CNS; c) CNS, CI, CZ, CNS; d) CNS, CI, CZ, CS; e) CS, CD, CZ, CNS. 210. Subordonatele din fraza: Succesele tale, dacă i-ar fi fost dat să le fie martor, nu l-ar fi surprins câtuşi de puţin, căci orgoliul era atât de mare încât se înţelegea de la sine că nu le-ar fi acordat vreo importanţă. sunt, în ordine: a) COND, SB, CZ, CNS, SB; b) CT, SB, CZ, CNS, SB; c) COND, CD, CZ, CNS, SB; d) COND, SB, CNS, CNS, SB; e) COND, SB, CZ, CNS, CD. 211. Subordonatele din fraza: Greşim că încercăm să cerem fiecăruia în parte ceea ce nu are, uitând adeseori să scoatem la iveală ceea ce posedă fiecare. sunt, în ordine: a) CD, CD, CD, CD, CD; b) CI, CD, CD, CD, CD; c) CZ, CD, CD, CD, CD; d) CZ, CD, CD, CI, CD; e) CZ, CD, CD, CD, AT. 212. Subordonatele din fraza: Te miri că te-au evitat şi că n-ai întrebat nimic, iar dacă ţi-ar fi spus adevărul, e sigur că nu ţi-ar fi convenit. sunt, în ordine: a) CZ, CZ, COND, SB; b) CI, CI, SB, SB; c) SB, SB, COND, SB; d) CI, CI, COND, SB; e) CZ, CZ, COND, CD. 213. Subordonatele din fraza: A rămas ceea ce a fost dintotdeauna şi ce va fi până la moarte; calitatea sa constă din ceea ce a dobândit, graţie unei experienţe de excepţie. sunt, în ordine: a) PR, PR, CI; b) SB, SB, CI; c) PR, PR, AT; 42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) SB, SB, AT; e) CM, CM, CI. 214. Subordonatele din fraza: Era gata să facă tot posibilul să mă ajute să avansez, chiar dacă nu sunt sigur că meritam, dar şi să mă trateze cu mai mare severitate decât pe altul, dacă m-aş fi arătat incompetent. sunt, în ordine: a) CD, CNS, CI, CV, CD, CI, COND; b) CI, CS, CI, CV, CI, CI, COND; c) CI, CNS, CI, CV, CD, CI, COND; d) CI, CNS, CD, CV, CI, CI, COND; e) CI, CNS, CI, CV, CI, CI, COND. 215. Subordonatele din fraza: Nu-mi plăcea să imit stilul altcuiva, dar eram foarte atent să-i ascult pe colegi spunând fraze ce-mi păreau că sunt interesante. sunt, în ordine: a) CD, CI, AT, PR; b) SB, CS, AT, PR; c) SB, CI, AT, PR; d) SB, CZ, AT, PR; e) SB, CI, AT, SB. 216. Subordonatele din fraza: Nu era comod să spui că succesul nu-ţi aparţinea şi că altcineva se putea bucura că reuşise. sunt, în ordine: a) SB, CD, CD, CI; b) CD, CD, CD, CI; c) SB, CD, SB, CI; d) SB, CD, CD, CZ; e) CD, CD, CD, CZ. 217. Subordonatele din fraza: Era destul de ocupat ca să nu se teamă că nu va termina şi totuşi, a reuşit să-şi impună o disciplină care nu-i era deloc potrivită. sunt, în ordine: a) CI, CI, CD, AT; b) CNS, CZ, CD, AT; c) CNS, CI, CS, AT; d) CS, CI, CD, AT; e) CNS, CI, CD, AT. 218. Subordonatele din fraza: Îmi era ciudă pe cei care reuşeau cu mai puţin efort decât făceam eu şi pentru că nu întrezăream niciodată o soluţie mai uşoară. sunt, în ordine: a) AT, CM COMP, CZ; b) CI, CM COMP, CZ; c) AT, CI, CZ; d) CI, CI, CZ; e) AT, CM COMP, CI. 219. Se dă următorul text: Ca să te convingi că revolta se bucură de o cinstire nemeritată, e suficient să te gândeşti cum sunt calificaţi cei ce nu sunt făcuţi
43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 pentru ea. Analizaţi acest text din punctul de vedere al sintaxei frazei şi stabiliţi câte propoziţii există în ea: a. 5 b. 6 c. 4 d. 7 e. 3. 220. Se să următorul text: Eliberarea, dacă ţinem cu adevărat la ea, trebuie să izvorască din noi: în niciun caz nu trebuie să o căutăm aiurea, într-un sistem gata făcut ori în nu ştiu ce doctrină orientală. Analizaţi această frază şi stabiliţi numărul propoziţiilor din care este formată. a. 7 b. 6 c. 4 d. 5 e. 3. 221. Precizaţi câte propoziţii conţine textul de mai jos: E totuşi ceea ce li se întâmplă adesea unor spirite însetate, cum se spune, de absolut. a. 3 b. 2 c. 5 d. 4 e. 6. 222. Se dă textul: Tatăl meu a făcut o singură călătorie, care a durat vreo cinci ani, străbătând câteva ţări dus şi întors, şi care nu i-a lăsat o amintire prea plăcută deşi a întreprins-o gratuit. Câte propoziţii sunt în această frază? a. 5 b. 3 c. 4 d. 2 e. 6. 223. În fraza: Ca să-l cuprinzi mai bine, ar trebui să recurgi la o categorie aparte, căci totul e, în ce-l priveşte, neobişnuit: nu-i oare primul care a colonizat cerul, instalându-şi acolo zeul său?, subordonatele sunt, în ordine: a.CI, CD, CS, AT b.CS, SB, CS, AT c.CZ, SB, CZ, AT d.CS, CD, CZ, AT e. CS, SB, CZ, AT. 224. În fraza: Este aproape sigur că refuzăm orice gen de înţelepciune pentru că desluşim în ea o nevolnicie transfigurată, există în ordine propoziţiile: a. PP, SB, CZ b. PP, SB, CS c. PP, PR, CZ d. PP, SB, CI 44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. PP, PR, CI. 225. În fraza: Mi-e imposibil să ştiu dacă mă iau sau nu în serios, există în ordine: a. PP, SB, CD b. PP, SB, CI, CI c. PP, PR, SB, SB d. PP, SB, CD, CD e. PP, SB, CI. 226. În textul de mai jos există, în ordine, propoziţiile: Ca să te descotoroseşti de trecut, de naivităţile tale, îţi trebuie o iniţiere în delir. Lucru lesnicios pentru cine înţelege că frica, altoindu-se pe materie, a silit-o să facă saltul a cărui ultimă tresărire suntem noi. a. CS, PP, PP, AT, CD, CI, AT b. CZ, PP, PP, AT, CD, CI, AT c. CS, PP, PP, CI, CD, CI, AT d. CZ, PP, PP, CI, CI, CI, AT e. CS, PP, PP, CI, CD, CD, AT. 227. În fraza: Cred cu toată tăria că, dacă am rezistat până acum e pentru că fiecărei tristeţi care m-a copleşit, i-am opus o tristeţe atât de mare, ca s-o neutralizez, s-o îmblânzesc, există, în ordine, propoziţiile: a. PP, CD, SB, PP, CZ, AT, CNS, CNS b. PP, CD, SB, PP, PR, AT, CNS, CNS c. PP, CI, SB, PP, CZ, AT, CNS, CNS d. PP, CD, SB, PP, CZ, AT, CS, CS e. PP, CI, SB, PP, CZ, AT, CS, CS. 228. În fraza: Sarcasmul e cel care dă viaţă şi teoriilor, şi atitudinilor noastre, subordonata şi cuvântul subliniat sunt: a. SB, subiect b. APOZ, nume predicativ c. PR, subiect d. AT, nume predicativ e. AT, subiect. 229. Precizaţi ce fel de subordonate sunt propoziţiile nr.2 şi nr.4 din textul: Poate fiindcă n-a dorit-o şi a fost constrâns să voiajeze. a. CZ, CZ b. CD, CS c. CZ, CI d. CD, CI e. CZ, CS. 230. În textul: Ar trebui să învăţăm să murim departe de noi înşine şi să ne privim propria agonie cu totală detaşare, ca şi cum ar fi un accident întâmplat altcuiva., există, alături de alte subordonate, şi: a. o SB şi o CM b. o SB şi o CI 45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. o SB şi o CZ d. o AT şi o CI e. o CD şi o CI. 231. În textul Mă cunosc cum nu e îngăduit să te cunoşti, dar nu mă cunosc cum mă cunosc ceilalţi: nu izbutesc să-mi fiu propriul spectator, pur, dezinteresat şi în fond indiferent, nici să-mi imaginez propria moarte ca o chestiune ce nu mă priveşte direct., există, alături de alte subordonate, şi : a. 2 CM şi 3 CD b. 2 CM şi 2 CI c. 1 SB şi 2 CI d. 2 CM şi 2 CD e. 1 SB şi 2 CZ. 232. Subordonatele şi cuvântul subliniat din textul: Eu, unul, cred că e preferabil să ai cât mai multe păcate de mărturisit, sunt: a. CD, SB, apoziţie b. CD, CD, apoziţie c. CD, SB, subiect d. CD, CI, subiect e. CD, CI, apoziţie. 233. Precizaţi felul propoziţiilor subliniate din fraza următoare: Se afla la coasă, în acel an, când a sunat mobilizarea, după glontele de la Sarajevo, şi a fost înrolat. a. CT, PP b. AT, PP c. CT, CT d. AT, AT e. CT, AT. 234. Propoziţia introdusă prin conjuncţia că din fraza: Uită că au dispărut câinii din cartier în hăul maşinii de tocat, este: a. SB b. CD c. CI d. CZ e. CS. 235. În fraza: Eu nu sunt scârbit decât de ceea ce a făcut uneori omul din viaţă, subordonata este: a. CI b. CZ c. AT d. CD e. CV. 236. Propoziţia subliniată din fraza: Ca să nu mă doboare prima deznădejde, miam impus o a doua, mai puternică, este: a. CZ 46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. COND c. CNS d. CV e. CS. 237. În enunţul: A fost pedepsit pentru minciună. cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. prepoziţie, substantiv/ ci b. prepoziţie, substantiv / cz c. prepoziţie, substantiv/ at d. conjuncţie, substantiv/ cz e. conjuncţie, substantiv/ ci. 238. În enunţul: Simţul echilibrului (pe care ţi-l cunosc) nu prevesteşte nimic bun, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. subst. în G / atr.subst.genitival; pron.negativ / subiect; adj. / atr.adjectival b. subst. în D/ atr.subst.; pron.negativ / cd; adj. / atr.adjectival c. subst. în G / atr.subst.genitival; pron.negativ / cd; adj. / atr.adjectival d. subst. în G / atr.subst.genitival; pron.negativ / cd; adv. / cm e. subst. în D / atr.subst.; pron.negativ / cd; adv./ cm. 239. În enunţul: Iar acest sarcasm, aflat la rădăcina vitalităţii noastre, explică de ce înaintăm străini de paşii noştri, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. subst. în Ac, precedat de prepoz. / atr., adj.pron.posesiv / atr.adj. b. subst. în Ac, precedat de prepoz. / ci, pron. posesiv/ atr.pron. c. subst. în Ac, precedat de prepoz. / cz, adj.pron.posesiv / atr.adj. d. subst. în Ac, precedat de prepoz. / ci, adj.pron.posesiv / atr.adj. e. subst. în Ac, precedat de prepoz. / atr, pron.posesiv / atr.pron. 240. Cuvintele subliniate din propoziţia: Clasicismul îşi găseşte legile în el însuşi şi le conformează : trăieşte un prezent fără istorie sunt în ordine: a. subst. în Ac / cd; subst. în Ac / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoziţional b. subst. în N / subiect; subst. în Ac / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoziţional c. subst. în Ac / cd; subst. în N/ subiect; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoziţional d. subst. în Ac / cd; subst. în Ac / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / cm e. subst. în N / subiect; subst. în N / subiect; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoziţional. 241. Cuvintele subliniate din fraza: E politica salutară a nenorocirii maxime – salutară pentru mine, în orice caz sunt: a. subst. în G cu art.pos.genitival / cz; pron.pers. 1 sg. în Ac precedat de prepoz. /ci b. subst. în G cu art.pos.genitival / atr.subst.genitival; pron.pers. 1 sg. în Ac precedat de prepoz. /ci c. subst. în G cu art.pos.genitival / atr.subst.genitival; pron.pers. 1 sg. în Ac precedat de prepoz. /cd d. subst. în D / atr.subst; pron.pers. 1 sg. în Ac precedat de prepoz. /ci 47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. subst. în G cu art.pos.genitival / atr.subst.genitival; pron.pers. 1 sg. în Ac precedat de prepoz. /cm. 242. Cuvintele subliniate din fraza: Este o metodă greu de aplicat, dar e singura pentru cei ce se văd asaltaţi aproape zilnic de crize de descurajare sunt: a. subst. în N / np; pron.demonstr. compus în Ac precedat de prepoz. / ci; b. subst. în N / subiect; pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.relativ în N / subiect c. subst. în N / np; pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.relativ în N / subiect d. subst. în Ac / cd; pron.demonstr. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.relativ în N / subiect e. subst. în N / subiect; pron.demonstr. compus în Ac precedat de prepoz. / ci. 243. Cuvintele subliniate din fraza: Refuz un paradis în care n-aş avea dreptul să iubesc sunt: a. subst. art.nehotărât, în N/ subiect; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ccl b. subst. art.nehotărât, în Ac/ cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci c. subst. art.nehotărât, în N/ subiect; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci d. subst. art.nehotărât, în Ac/ cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ccl e. subst. art.nehotărât, în Ac/ ci; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ccl. 244. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: Să-l dorească alţii, cei plictisiţi de viaţă şi scârbiţi de ea a. pron.nehotărât / subiect; subst. în Ac precedat de prepoz. / cz b. pron.nehotărât / subiect; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci c. pron.nehotărât / subiect; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz. d. pron.nehotărât / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci e. pron.nehotărât / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / cd. 245. În cadrul propoziţiei La originea slăbiciunilor memoriei stă instinctul de conservare, cuvântul instinctul îndeplineşte funcţia sintactică de : a. complement indirect b. complement direct c. atribut d. subiect e. nume predicativ. 246. Care sunt funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din fraza: La noi curaj nu înseamnă să salvezi un om din foc, ci curajul curajului ar fi să salvezi la gura Oborului un mititel de pe jeratec. a. ci, ccl b. ccl, atr c. ccl; ccl d. ci, atr e. ci, ci. 247. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: Dar niciun artist n-a avut răgazul să spună tot în opera sa. a. atr.adjectival; subiect; cd 48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. atr.pron; subiect; cd c. atr.adjectival; cd; cd d. atr.pron; subiect; subiect e. atr.adjectival; subiect; ci. 248. Cuvântul subliniat din enunţul: Cititul este o activitate nefastă şi sterilizantă este: a. substantiv provenit din verb la gerunziu / subiect b. substantiv provenit din verb la supin / subiect c. substantiv provenit din verb la participiu / nume predicativ d. substantiv provenit din verb la supin / nume predicativ e. substantiv provenit din verb la participiu / subiect. 249. Cuvântul subliniat din enunţul: Drama detaşării este că nu-i poţi măsura progresul este: a. verb la infinitiv prez. / cd b. verb la infinitiv prez. / predicat verbal c. verb la infinitiv prez. / subiect d. verb la indicativ prez. / predicat verbal e. verb la infinitiv trecut / cd. 250. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: De altfel, rostul “regelui-filozof” nu e decât să dovedească perfecta lor compatibilitate a. atr.substantival ; subiect b. atr.substantival genitival; cd c. atr.substantival genitival; subiect d. atr.substantival genitival; nume predicativ e. atr.substantival; ci. 251. În enunţul: Un prieten nesincer şi care se interesează de noi doar ca să ne spioneze e mai rău decât un torţionar. Regulă generală: orice prieten este invidios. Aproape că ne pizmuieşte şi pentru defectele noastre, predicatele sunt: a. se interesează, să spioneze, e mai rău, eliptic: este, este invidios, pizmuieşte b. se interesează, să spioneze, e rău, eliptic: este, este invidios, aproape, pizmuieşte c. se interesează, să spioneze, e mai rău, eliptic: este, este invidios, aproape, pizmuieşte d. interesează, să spioneze, e rău, eliptic: este, este invidios, aproape, pizmuieşte e. se interesează, să spioneze, e rău, eliptic: este, este, aproape, pizmuieşte. 252. Câte predicate există în textul: În mintea mea, impostor nu e acela care, în chip deliberat, se dă drept ceea ce nu e, ci acela care nu poate coincide cu nimic, care păstrează o prea mare distanţă faţă de tot ce face ca să mai poată incarna o atitudine sau o idee.. a. 8 predicate b. 10 c. 9 d. 7 e. 11. 49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 253. În exemplul: Îi vom cere, deci, să-şi dea cu presupusul despre fericire, despre nemurirea sufletului şi despre viitorul omenirii şi vom lua de bune toate platitudinile sale, contând pe înzestrarea lui supremă. Intelectualul e cineva care ştie anumite lucruri, multe lucruri, predicatele sunt: a. vom cere, să-şi dea cu presupusul, vom lua, e cineva, ştie b. vom cere, să dea, vom lua, e cineva, ştie c. vom cere, să-şi dea cu presupusul, vom lua, e, ştie d. vom cere, să dea, vom lua, e, ştie e. vom cere, să-şi dea cu presupusul, vom lua de bune, e cineva, ştie. 254. Indicaţi predicatele existente în următoarea frază: Pentru progresul, pentru menţinerea în formă a minţii, e mai bine să mâzgăleşti hârtia şi să baţi câmpii, să spui prostii din capul tău, decât să trăieşti ca parazit al celorlalţi a. e bine, să mâzgăleşti, să baţi câmpii, să spui, să trăieşti b. e bine, să mâzgăleşti, să baţi, să spui, să trăieşti c. e mai bine, să mâzgăleşti, să baţi, să spui, să trăieşti d. e mai bine, să mâzgăleşti, să baţi câmpii, să spui, să trăieşti e. e, să mâzgăleşti, să baţi câmpii, să spui, să trăieşti. 255. Indicaţi predicatele nominale din următorul text: Cel care ne spune ce se spune despre noi ne este cel mai mare duşman. Este imposibil să nu apleci urechea la o calomnie care te priveşte şi care ţi se aduce la cunoştinţă. Ce vulnerabili suntem! a. este cel mai mare duşman, etse imposibil, suntem vulnerabili b. este duşman, este imposibil, suntem vulnerabili c. este duşman, suntem vulnerabili d. este duşman, este imposibil, ce suntem e. este imposibil, suntem vulnerabili. 256. Stabiliţi felul predicatelor din următoarea frază: N-am fost alungaţi, ci noi neam luat tălpăşiţa. a. predicat verbal; predicat verbal b. predicat nominal; predicat verbal c. predicat verbal; predicat nominal d. predicat nominal; predicat verbal e. predicat verbal; predicat eliptic 257. Indicaţi numărul predicatelor verbale din următorul context: Chiar credincios de-aş fi, în elanul meu către Dumnezeu tot ar intra o anume rezervă şi un strop de nesinceritate. E omeneşte imposibil să ierţi o vorbă ce te răneşte; poţi doar s-o uiţi a. 6 b. 4 c. 5 d. 3 e. 7 258. În fraza: Nefericirea mea a fost că, destul de devreme am învăţat să nu mă încred în nimic sunt: 50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. 2 predicat nominal, 2 predicate verbale b. 1 predicat nominal, 2 predicate verbale c. 1 predicat nominal, 1 predicate verbale d. 2 predicat nominal, 1 predicate verbale e. 1 predicat nominal, 3 predicate verbale. 259. Se dă următorul text: Sarcasmul e cel care dă viaţă şi teoriilor, şi atitudinilor noastre. Iar acest sarcasm, aflat la rădăcina vitalităţii noastre, explică de ce şi cum înaintăm străini de paşii noştri. Clasicismul îşi găseşte legile în el însuşi şi le conformează : trăieşte un prezent fără istorie. Stabiliți câte propoziții există: a. 6 b. 9 c. 7 d. 8 e. 5. 260. Se să următorul text: N-am fost alungaţi, ci noi ne-am luat tălpăşiţa. Refuz un paradis în care n-aş avea dreptul să iubesc. Să-l dorească alţii, cei plictisiţi de viaţă şi scârbiţi de ea, nu noi. Stabiliți numărul propozițiilor din care este formată. a. 5 b. 6 c. 7 d. 8 e. 9. 261. Precizaţi câte propoziţii conţine textul de mai jos: Obişnuiţi cu intimitatea plăcută a muntelui, ne hotărâm sau nu ieşirea din rezervă şi nu ne mărturisim uşor sentimentele. Preferăm să iubim şi nu să facem declaraţii de dragoste. a. 4 b. 8 c. 5 d. 6 e. 7. 262. Se dă textul: Există forme de înţelepciune şi de izbăvire pe care nu le putem percepe lăuntric. Eliberarea, dacă ţinem cu adevărat la ea, trebuie să izvorască din noi: în nici un caz nu trebuie să o căutăm aiurea, într-un sistem gata făcut ori în nu ştiu ce doctrină orientală. Câte propoziţii sunt în această frază? a. 7 b. 8 c. 9 d. 6 e. 5. 263. În fraza: Dacă ar fi o copilărie să judecăm caracterele după altitudinea la care s-au format, în ce ne priveşte înţelegem, de ce nu prea ştim să fim degajaţi, subordonatele sunt, în ordine: a. CZ, CD, AT, CD, CD b. SB, CD, AT, CD, CD c. COND, SB, AT, CD, CD 51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. COND, CD, AT, CD, CD e. SB, SB, AT, CD, CD. 264. În fraza: Nu înseamnă vitejie să salvezi pe cineva, ci înseamnă vitejie să te salvezi pe tine şi să trăieşti fericit., propoziţiile sunt, în ordine: a. PP, SB, PP, SB, SB b. PP, PR, PP, PR, PR c. PP, CD, PP, CD, CD d. SB, PP, SB, PP, PP e. PP, CM, PP, CM, CM. 265. În fraza: Gioconda celor din secolele următoare / 1 s-ar putea/2 să nu mai fie nici măcar Gioconda /1 pe care o vedem noi./3 , există, în ordine: a. PP, CD, AT b. PP, SB, AT c. PP, AT, AT d. SB, SB, AT e. SB, PP, AT. 266. În textul de mai jos există, în ordine, propoziţiile: Şi poate că, mai târziu, cei care vor vrea să vadă Gioconda, cum o vedem noi, nu se vor mai duce la Luvru, ci vor deschide albumele din secolul al XX-lea, admiţând că aspectul acestor reproduceri nu se va schimba la rândul său. a. PP, CD, AT, CD, CM, SB, CD b. PP, SB, SB, CD, CM, SB, CD c. PP, SB, AT, CD, INCID, SB, CD d. PP, SB, AT, CD, CM, SB, CD e. PP, SB, AT, CD, CM, SB, SB. 267. În fraza: Poate că nimeni nu cunoaşte mai bine ce dar nepreţuit e viaţa decât un om care e mereu la un pas de a o pierde, există, în ordine, propoziţiile: a. PP, SB, CD, AT b. PP, CD, CD, AT c. PP, SB, CM, AT d. PP, CM, CD, AT e. PP, SB, CM COMP, AT. 268. În fraza: Trecătorule, care treci prin faţa lui, nu fi laş!, subordonata şi cuvântul subliniat sunt: a. AT, subiect b. APOZ, subiect c. AT, cd d. AT, fără funcţie sintactică e. AT, apoziţie. 269. Precizaţi ce fel de subordonate sunt propoziţiile nr.2 şi nr.3 din textul: Se pare că nu e periculos să ne vâre cineva cu forţa în paradis. a. PR, PR b. CD, CD c. SB, SB 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. SB, CD e. PR, SB. 270. În textul: Asta e ceea ce spune, într-un plan mai general, Bhagavat-Gita, când susţine că mai bine pieri pe calea (sau în legea?) ta decât să te mântui pe calea altuia, există alături de alte subordonate şi: a. o SB, o CT b. o PR; o COMP c. o PR, o SB d. o SB, o CI e. o PR, o CI. 271. Subordonatele şi cuvântul subliniat din textul: Pentru progresul, pentru menţinerea în formă a minţii, e mai bine să mâzgăleşti hârtia şi să baţi câmpii, să spui prostii din capul tău, decât să trăieşti ca parazit al celorlalţi, sunt: a. CD, CD, CD, COMP, circ. de scop b. SB, SB, SB, CI, circ. de scop c. SB, SB, SB, COMP, ci d. SB, SB, SB, SB, circ. de scop e. SB, SB, SB, COMP, circ. de scop. 272. Precizaţi felul propoziţiilor evidenţiate în fraza următoare: Niciunul n-a murit, cred,. cu sentimentul că a terminat de spus ce avea de spus. a. PP, AT, CD b. PP incid, CD, CD c. PP incid, AT, CD d. PP incid, AT, SB e. APOZ, AT, CD. 273. Propoziţia introdusă prin conjuncţia că din fraza: Nefericirea mea a fost că, destul de devreme am învăţat să nu mă încred în nimic, este: a. PR b. SB c. CD d. CM e. CZ. 274. În fraza: Dar niciun artist n-a avut răgazul să spună tot în opera sa, subordonata este: a. CI b. AT c. CS d. CNS e. CZ. 275. Propoziţia subliniată din fraza: Oricât de nedreaptă ar fi o asemenea reacţie, nu mi-o pot reprima nici chiar faţă de taoism, este: a. CZ b. CNS c. CD 53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. SB e. CV. 276. În enunţul: Dar şi actul de arhivă poate osteni spiritul pentru că stimulează enorm fantezia să recompună din cojile oferite forma întreagă de pe care au fost desprinse şi ale cărei contururi esenţiale le sugerează irezistibil, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. cd; ci; atr.pron.genitival b. pred.vb.; ci; atr.pron.genitival c. cd; ccl; atr.pron.genitival d. cd; ci; atr.adjectival e. pred.vb.; ccl; atr.pron.genitival. 277. În enunţul: Astfel de spectacole în care lupta pentru putere aruncă în umbră grija pentru problemele ţării riscă să compromită democraţia înainte de a o instaura cu adevărat, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. locuţ.adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoziţional b. locuţ.adv. / atr.adv.; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoziţional c. locuţ.adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci d. locuţ.adv. / atr.adv.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci e. locuţ.adj. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccs. 278. În enunţul: Din clipa în care practicăm meseria de a trăi, suntem aidoma celorlalţi, nu valorăm deloc mai mult ca ei, cuvintele subliniate sunt, în ordine : a. atr.verbal; nume pred., ci, circ.de mod comparativ b. atr.verbal; nume pred., ci c. atr.prepoziţional; nume pred., circ.de mod comparativ d. atr.verbal; nume pred., circ.de mod comparativ e. atr.prepoziţional; nume pred., ci, circ.de mod comparativ. 279. Cuvintele subliniate din fraza: Ai devenit imperceptibil mai slab, mai detaşat decât eşti tu însuţi de obicei., sunt, în ordine: a. ccm, np, atr.adj. b. np, ccm, atr.adj. c. ccm, np, atr.pron. d. np, ccm, atr.pron. e. np, np, atr.adj. 280. Cuvintele subliniate din fraza: Ne încredinţăm lui şi pentru că ne vindecă temporar de oboseală prin cel mai radical dintre procedee: făcând ca şi cum nam mai exista, sunt, în ordine: a. ci, ci, atr.adj., element de relaţie b. fără funcţie sintactică, ci, atr.adj., element de relaţie c. cd, ci, atr.adj., element de relaţie d. cd, ci, ci, element de relaţie e. cd, ci, atr.adj., ccm. 281. Cuvintele subliniate din fraza: Puţini sunt aceia pe care nu-i poţi învăţa să facă mulţumitor ceva, sunt, în ordine: a. np, subiect, cd 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. subiect, np, cd c. np, subiect, pred.vb d. subiect, np, predicat vb. e. subiect, subiect, cd. 282. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Revenind la concertul muzicienilor germani, trebuie apreciată voinţa de finalizare eficientă, pe care o probează acest brav colectiv de artişti.: a. ci, subiect, cd, cd reluat b. ccl, subiect, cd, cd reluat c. ci, cd, cd, cd reluat d. ci, ccm, cd, cd reluat e. ci, subiect, cd, cd anticipat. 283. În cadrul propoziţiei Nu există un punct de mijloc între democraţia liberală şi restul lumii, cuvintele subliniate îndeplinesc funcția sintactică de: a. atr.subst. în Ac b. atr.adjectival c. atr.subst.prepoziţional d. atr.subst.apoziţional e. atr.adverbial. 284. Funcţia sintactică a substantivului subliniat din fraza: Numai un om lipsit de simţul raţiunii (un “idiot”) se poate declara neinteresat de politică. este: a. ci b. cag c. cz d. ccm e. cv. 285. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: Nu ar fi inutil de menţionat că mulţi artişti şi intelectuali prestigioşi au reacţiona în opera lor, împotriva consecinţelor, uneori groteşti, ale dogmatizării caricaturale a acestui principiu, iniţial generos, cum am spus. a. np, ci, cct b. subiect, ci, cct c. cd, ci, cct d. subiect, cv, cct e. subiect, ci, ccm. 286. Cuvântul subliniat din enunţul: Dezamăgiţi de mănuşa moale a pugiliştilor noştri la Olimpiadă, românii primesc, iată, o compensaţie neaşteptată, este: a. ci, cct, pred.vb. b. cag, cct, pred.vb. c. ci, ccl, pred.vb. d. ci, cct, fără funcţie sintactică e. cag, ccl, pred.vb. 287. Cuvântul subliniat din enunţul: Există în mine tot felul de imnuri fulgerate, făcute ţăndări, o explozie de regrete, este: 55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. cd b. subiect c. atr.subst.prepoziţional d. ccm e. atr.subst. în Ac. 288. Cuvintele subliniate din următorul enunţ: Izgonit din paradis, unde să-mi găsesc locul, unde să găsesc un acasă? sunt: a. atr.pron. în D posesiv / pron.pers. în D, cd / subst. provenit din adverb b. atr.pron. în G/ pron.pers. în G, cd / subst. provenit din adverb c. atr.pron. în D posesiv / pron.pers. în D, cd / adverb d. atr.pron. / pron.pers. , ccl / subst. provenit din adverb e. atr.pron. în D posesiv / pron.pers. în D, ccl / subst. provenit din adverb. 289. În enunţul: Incapacitatea mea de a trăi nu este egalată decât de incapacitatea de a-mi câştiga existenţa, cuvintele subliniate sunt: a. pred.vb., atr.vb., atr.pron. în D b. pred.nominal, atr.vb., atr.pron. în D c. pred.vb., cd, atr.pron. în D d. pred.nominal, cd, atr.pron. în D e. pred.vb., atr.vb., atr.pron.genitival. 290. Câte şi ce fel de predicate există în enunţul următor: Nu e rentabil – şi nici cinstit – să-ţi faci un portret public cosmetizat… Fireşte că nu e recomandabil să exhibi impudic, fiecare centimă de slăbiciune proprie sau să ieşi în piaţă cu lucruri care sunt, prin natura lor, private.. a. 4 pred. nominale, 4 pred.verbale b. 5 pred. nominale, 3 pred.verbale c. 3 pred. nominale, 4 pred.verbale d. 2 pred. nominale, 6 pred.verbale e. 6 pred. nominale, 2 pred.verbale. 291. În exemplul: Să fie aşa pentru că mi se pare că a mers mai departe decât mine?, subordonatele sunt: a. SB, CZ, SB b. CZ, SB c. PR, SB d. SB, SB e. SB, SB, SB. 292. Indicaţi numărul şi felul predicatelor existente în următoarea frază: Nu mai e nevoie ca intelectualii să devină miniştri, prim-miniştri sau preşedinţi. Dacă vor să-şi păstreze puterea de intervenţie, ei trebuie mai curând să evite asemenea posturi. Li se cere doar să comenteze critic faptele guvernanţilor, să devină „polul” social al lucidităţii. a. 7 predicate verbale, 2 predicate nominale b. 6 predicate verbale, 2 predicate nominale c. 6 predicate verbale, 3 predicate nominale d. 8 predicate verbale, 2 predicate nominale e. 7 predicate verbale, 1 predicat nominal. 56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 293. Indicaţi numărul predicatelor verbale din următorul text: Cine – atribuindumi perfecţiuni geometrice – e dezamăgit să-mi vadă ridurile, şi-a creat un interlocutor fals şi nu am de gând să încurajez o asemenea anomalie. Invers, cine găsindu-mă în „Plai cu boi” va continua să mă crediteze, ca şi până acum, pe alte teme, mai puţin frivole – e pregătit pentru un dialog mai sănătos şi mai adevărat. a. 6 b. 7 c. 8 d. 5 e. 4. 294. În fraza: Ca să creezi o operă, e nevoie de un minimum de credinţă – în tine însuţi sau în ceea ce faci. Dar să te îndoieşti de tine şi de acţiunile tale, până-ntratât că această îndoială se înalţă la rang de credinţă! Credinţă negativă şi stearpă, care nu duce la nimic, doar la complicaţii fără sfârşit, sau la strigăte sugrumate., subordonatele sunt, în ordine: a. CS, AT, CNS, AT; b. CZ, CI, CNS, AT; c. CS, CI, CNS, AT; d. CS, CI, CI, CNS, AT; e. CS, CI, CI, CM, AT. 295. Indicaţi numărul predicatelor verbale din următorul context: E de observat că, în efortul său de a da un diagnostic crizei naţionale, regele Carol I nu umblă după cauze externe. Nu caută comploturi antiromâneşti, ghinioane geopolitice, fatalităţi istorice. Buba e, pentru el, înăuntru şi nu se va vindeca niciodată dacă o vom contempla mioritic, cu compătimirea de sine a victimei de profesie. a. 5 b. 6 c. 7 d. 4 e. 3. 296. În fraza: Să-ţi asumi prostia altora, ca şi cum a ta nu ţi-e de ajuns, să fii fascinat de politica de plotonier-majur a actualilor guvernanţi când e vorba de tratatul cu ungurii, uitând că tratatul cu românii, încheiat în decembrie ’89, e încălcat de cinci ani de zile cu acelaşi elan pompieristic, să ajungi un biet Funar de catifea, cu care Văcăroiu îşi lustruieşte bombeul la mahmureală, - iertaţi-mă, dar o frază aşa de lungă nu mai pot s-o închei, că mă apucă lehamitea, predicatele sunt: a. să asumi, nu e, să fii fascinat, e, e încălcat, să ajungi un Funar, lustruieşte, iertaţi, nu pot, închei, apucă; b. să asumi, nu e de ajuns, să fii fascinat, e, e încălcat, să ajungi un Funar, lustruieşte, iertaţi, nu pot, să închei, apucă; c. să asumi, nu e de ajuns, să fii fascinat, e vorba, e încălcat, să ajungi un Funar, lustruieşte, iertaţi, nu pot, să închei, apucă; d. să asumi, nu e de ajuns, să fii fascinat, e, e încălcat, să ajungi un biet, lustruieşte, iertaţi, nu pot, să închei, apucă; 57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. să asumi, nu e de ajuns, să fii fascinat, e vorba, e încălcat, să ajungi biet, lustruieşte, iertaţi, nu pot, să închei, apucă. 297. Se dă următorul text: E sau nu politica salutară a nenorocirii maxime. Este o metodă greu de aplicat, dar e singura pentru cei ce se văd asaltaţi aproape zilnic de crize de descurajare. Indicaţi câte propoziţii există: a. 5 b. 6 c. 4 d. 2 e. 3. 298. Se dă următorul text: Aminteşte-ţi câţi strămoşi căzură vitejeşte la Plevna sau Smîrdan. Nu căta că sunt turci prin preajmă. Mănâncă şi murmură în gând “Noi suntem români”. Indicaţi predicatele: a. aminteşte-ţi, căzură, nu căta, sunt, mănâncă, murmură, suntem români b. aminteşte, căzură, nu căta, sunt, mănâncă, murmură, suntem români c. aminteşte-ţi, căzură, nu căta, sunt turci, mănâncă, murmură, suntem români d. aminteşte-ţi, căzură, nu căta, sunt, mănâncă, murmură, suntem noi e. aminteşte, căzură, nu căta, sunt turci, mănâncă, murmură, suntem români. 299. Precizaţi câte propoziţii conţine textul de mai jos: El luptă şi nu ştie când îi va suna ceasul, cu inevitabilul risc al celui care, mizând totul, poate pierde totul. a. 2 b. 6 c. 4 d. 5 e. 3. 300. Se dă textul: De aceea vreau să declar de la început că pe mine nu mă deranjează atât paradisul, cât povestea cu şarpele şi mărul. Gândiţi-vă câte suspine, câte regrete, câte priviri întoarse înapoi au căutat mereu paradisul pierdut. Propoziţiile sunt, în ordine: a. PP, CD, CD, CD, PP, CI; b. PP, CD, SB, CD, PP, CI; c. PP, CD, CD, PP, CI; d. PP, CD, CD, PP, CD; e. PP, CD, CD, CD, PP, CI, CI, CI. 301. În fraza: Ca să regăsim, ce? O grădină unde e interzis să iubeşti? Un fel de parc în care scrie să nu călcăm pe iarbă” , şi nu să nu ne iubim., subordonatele sunt, în ordine: a. CS, AT, SB, AT, CD, AT, CD b. CS, CL, SB, AT, CD, AT, CD c. CS, AT, CD, AT, CD, AT, CD d. CS, AT, SB, CL, CD, AT, CD e. CS, AT, SB, AT, CD, CD.
58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 302. În fraza: Nesimţitul nu coboară spre şoaptă în nici o împrejurare. Nimic nu-l poate convinge. Şi nici nu acceptă că e nepoliticos să ridice tonul în biserică, la cimitir sau într-un muzeu. Un nesimţit care vorbeşte încet este o contradicţie în termeni, există, în ordine: a. PP, PP, PP, CD, SB, PP, CD b. PP, PP, PP, CD, CD, PP, AT c. PP, PP, PP, SB, CD, PP, AT d. PP, PP, PP, SB, SB, PP, AT e. PP, PP, PP, CD, SB, PP, AT. 303. În textul de mai jos există, în ordine, propoziţiile: În mintea mea, impostor nu e acela care, în chip deliberat, se prezintă altfel, ci acela care nu poate coincide cu nimic, care păstrează o prea mare distanţă faţă de tot ce face ca să mai poată incarna o atitudine sau o idee. a. PP, AT, PP, AT, AT, AT, CNS b. PP, SB, PP, AT, AT, AT, CS c. PP, AT, PP, AT, AT, AT, CZ d. PP, AT, PP, AT, AT, CD, CS e. PP, AT, PP, AT, AT, CI, CZ. 304. În fraza: E foarte grav să ni se dea de ştire când cineva ne vorbeşte de rău. Să ne ferim de indiscreţii care în aparenţă ne vor binele, există, în ordine, propozițiile: a. PP, SB, CD, PP, AT b. PP, SB, SB, PP, AT c. PP, SB, SB, CS, AT d. PP, SB, CT, PP, AT e. PP, PR, PR, PP, AT. 305. În fraza: Se cuvine de adăugat că, în limbaj curent, nu asta se înţelege prin impostură, care înseamnă întotdeauna voinţa de a înşela., subordonatele şi cuvântul subliniat sunt: a. SB, AT, cd b. CS, AT, subiect c. CD, AT, subiect d. SB, AT, cm e. CD, AT, cm. 306. Precizaţi ce fel de subordonate sunt propoziţiile nr.2 şi nr.3 din textul: Cel care ne spune ce se spune despre noi ne este cel mai mare duşman. a. SB, CI b. AT, SB c. SB, CD d. AT, CI e. AT, CD. 307. În textul: Mi-e greu să hotărăsc dacă accept sau nu. Problema este că nu pot găsi un răspuns. Aştept, dar nu ştiu ce-o să fie. , există, alături de alte subordonate, şi: a. două PR şi o CD 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. două SB şi două CD c. două PR şi două CD d. o SB şi trei CD e. o PR şi două SB . 308. Subordonata şi cuvântul subliniat din textul: Verbul lui trebuie să fie sonor până la timorare şi excesiv până la vertij, sunt: a. CI, cns b. CD, cns c. SB, cns d. AT, ccm e. SB, ccm. 309. Precizaţi felul propoziţiilor subordonate din fraza următoare: Un prieten nesincer şi care se interesează de noi doar ca să ne spioneze e mai rău decât un torţionar. a. AT, CM b. AT, CS c. CD, CS d. AT, CZ e. AT, CNS. 310. Propoziţia introdusă prin conjuncţia că din fraza: Aproape că ne pizmuieşte şi pentru defectele noastre, este: a. AT b. PR c. CD d. SB e. CI . 311. În fraza: Nu mai e nevoie ca intelectualii să devină miniştri, prim-miniştri sau preşedinţi, subordonata este: a. CI b. AT c. PR d. SB e. CZ 312. Propoziţia subliniată din fraza: Intelectualul e cineva care ştie anumite lucruri, multe lucruri, este: a. CD b. APOZ c. CI d. CV e. AT 313. În enunţul: De fapt, toţi artiştii, inclusiv Tiţian care a murit la aproape o sută de ani, au murit prea devreme, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. adj.pron.nehotărât / atr.adj., numeral cardinal în Ac precedat de prepoz. / cct, adv. de aproximare / fără funcţie sintactică 60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. pron.nehotărât / atr.pron., numeral cardinal în Ac precedat de prepoz. / cct, adv. de aproximare / fără funcţie sintactică c. adj.pron.nehotărât / atr.adj., subst. în Ac precedat de prepoz. / cct, adv. de aproximare / fără funcţie sintactică d. adj.pron.nehotărât / atr.adj., numeral cardinal / atr. adj., substantiv în Ac precedat de prepoz. / cct, adv. de aproximare / fără funcţie sintactică e. adj.pron.nehotărât / atr.adj., numeral cardinal în Ac precedat de prepoz. / cct, adv. de aproximare / ccm. 314. În enunţul: Omul cu principii morale pare spectator aiurit la crosul celorlalţi pentru supravieţuire., cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. atr.subst.prepoziţional, np, atr.pron.genitival, atr.subst.prepoziţional b. ci, np, atr.pron.genitival, atr.subst.prepoziţional c.atr.subst.prepoziţional,apoz., atr.pron.genitival, atr.subst.prepoziţional d. atr. subst.prepoziţional, np, atr.pron.genitival, cs e. atr. subst.prepoziţional, ccm, cs. 315. În enunţul: Brusc, o spaimă cumplită: cine e omul ăsta?, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. cct, np, sb b. ccm, np, sb c. ccm, sb, np d. cct, sb, np e. cz, np, sb. 316. Cuvintele subliniate din propoziţia: Am rămas aşa vreo treizeci de secunde, sunt în ordine: a. adv. / np, adv. / fără funcţie sintactică, numer.cardinal / atr.adj., subst. / cct b. adj. / ccm, adv. / fără funcţie sintactică, numer.cardinal / atr.adj., subst. / cct c. adj. / np, adv. / fără funcţie sintactică, numer.cardinal / atr.adj., subst. / cct d. adj. / np, adv. / ccm, numer.cardinal / atr.adj., subst. / cct e. adj. / np, adv. / fără funcţie sintactică, numer.cardinal / cct, subst. / atr.subst.prepoz. 317. Cuvintele subliniate din fraza: Că preotul n-a ştiut, deunăzi, să le descifreze copiilor taina oului înroşit, nu m-a mirat prea tare, fiindcă până nu demult în calendarul ortodox ni se explica doar de ce e roşu steagul partidului, sunt: a. ccm, cz, ci, np b. ccm, cct, cd, np c. ccm, cct, ci, np d. ccm, cct, fără funcţie sintactică, np e. ccm, cct, ci, ccm. 318. Cuvintele subliniate din fraza: Naiv e cel ce crede că Securitatea română sa manifestat ca un simplu bici în mâna tiranului, sunt: a. ccm, subiect, subiect, atr.adj. b. np, subiect, subiect, atr.adj. c. np, subiect, atr.adj. d. subiect, np, subiect, atr.adj. 61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. np, subiect, cd, atr.adj. 319. Cuvintele subliniate din fraza: Pendulând între sanatoriu şi circ, măcar eu am reuşit să pescuiesc în balta CPUN-ului de odinioară dreptul timbrului literar în valoare de doi lei, când cu doi lei puteai cumpăra jumătate de franzelă, sunt: a. atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de prepoz., atr.adj. /numer.cardinal, cd / vb la infinitiv, cd / subst.provenit din numeral b. atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz., atr.adj. /numer.cardinal, pred.vb / vb la indic.prez. pers. 3 sg, cd / subst.provenit din numeral c. atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz., atr.adj. /numer.cardinal, cd / vb la infinitiv, atr.adj. / numeral fracţ. cu valoare adj. d. atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz., atr.adj. /numer.cardinal, cd / vb la infinitiv, cd / subst.provenit din numeral e. atr.subst.prepoz. / subst. în Ac precedat de locuţ.prepoz., atr.adj. /numer.cardinal, ccm / vb la infinitiv, cd / subst.provenit din numeral. 320. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: Pârdalnicul nume Vasile şi-a cerut cu timpul drepturile, fiindcă, se ştie, cuvintele atrag realul. a. atr.adj. / adj., sb / subst., atr.pron.în D / pron.refl. în D, cd / subst. b. sb / subst.provenit din adj., atr.subst. / subst., atr.pron.în D / pron.refl. în D, cd / subst. c. atr.adj. / adj., sb / subst., atr.pron.în D / pron.pers. în D, cd / subst. d. atr.adj. / adj., sb / subst., atr.pron.în D / pron.refl. în D, cd / adj. e. atr.adj. / adj., sb / subst., ci / pron.refl. în D, cd / subst. 321. În cadrul propoziţiei: Am văzut o fotografie cu o celebritate a arenei ţinând într-o mână sabia şi muleta, iar în cealaltă un ceasornic, cuvintele subliniate îndeplinesc funcţia sintactică de : a. atr.subst.prepoz., ccl b. ci, ccl c. atr.subst.prepoz., ci d. atr.subst.prepoz., atr.pron. prepoz. e. ci, ci. 322. Funcţia sintactică a substantivului subliniat din fraza: Văd că până acum nu s-a temut nimeni de sărăcie. a. ci b. cz c. ccm d. cns e. atr.subst.prepoz. 323. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: Nu există o genă a furtului, deşi ştiinţa a dezvoltat un complex biologic al violenţei, aşa cum nu există o genă a datului din coate sau a tîrguielilor cu principiile. a. cd, atr.subst.genitival, atr.subst.prepoz. 62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. sb, atr.subst.genitival, atr.subst.prepoz. c. sb, atr.subst.genitival, atr.subst.prepoz., atr.subst.prepoz. d. cd, atr.subst.genitival, atr.subst.prepoz., atr.subst.prepoz. e. sb, atr.subst.genitival, ci. 324. Cuvintele subliniate din enunţul: Religia, ştiinţa şi arta trebuie să se împlinească în templu, formând împreună omul deplin, oglindă a Binelui suprem. sunt: a. cd, apoziţie b. ccm, cd c. subiect, apoziţie d. ccm, apoziţie e. ccm, atr.subst. 325. Cuvintele subliniate din enunţul: Ştiinţa şi arta din timpul nostru sunt împinse în jocul aparenţelor, adevărul şi exactitatea fiind înlocuite de ficţiuni utile sau plăcute, savantul şi artistul mulţumindu-se cu precizia şi cu speranţa legate de experienţa deschisă, este: a. cd, ci, ci b. sb, cag, ci c. sb, cag, ccm d. sb, ci, ccm e.sb, ci, ci. 326. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: Mirarea mea cea mai mare este cum de nu înnebunesc toţi care creează opere hotărâtoare în aceste domenii. a. fără funcţie sintactică, sb, sb b. ccm, fără funcţie sintactică, sb, sb c. ccm, fără funcţie sintactică, atr.adj., sb d. fără funcţie sintactică, atr.adj., atr.adj. e. ccm, fără funcţie sintactică, atr.adj., atr.adj. 327. În enunţul: Cu un buget sărac şi cu un guvernări obsedate să pună în obrăjorii palizi ai statisticilor naţionale, nu este greu de bănuit care dintre aceste două politici va avea sorţi de a fi urmată, predicatele sunt: a. să pună, nu e greu, va avea b. să pună, nu e de bănuit, va avea c. să pună, nu e greu, va avea sorţi d. să pună, nu e de bănuit, va avea sorţi e. să pună, nu e, va avea. 328. În enunţul Acum, cum ştim noi ce e sus în lumea din care a căzut omul, când nu vedem bine ce e în lumea aceasta, în care e omul – e altă chestiune. Dar rezultatul e acesta: că descriind pe om ca o fiinţă decăzută, îl înţelegi în toată plinătatea vieţii lui; explicându-l de jos în sus, îl înţelegi numai pe jumătate. Nici o ştiinţă nu explică de jos în sus păcatul acesta prea omenesc. Ni se spune de pildă că omul păcătuieşte din voluptate. există: a. 11 predicate verbale, 2 predicate nominale b. 8 predicate verbale, 5 predicate nominale 63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. 9 predicate verbale, 4 predicate nominale d. 13 predicate verbale e. 10 predicate verbale, 3 predicate nominale. 329. În enunţul: Să deznădăjduim ? Mi se pare că e ultimul lucru pe care ar trebui să-l facem. Sunt atâtea de întreprins, înainte de a deznădăjdui, încât nu e cu putinţă ca deznădejdea să fie altceva decât o mască, predicatele sunt: a. să deznădăjduim, mi se pare, e lucru, ar trebui, să facem, sunt, nu e cu putinţă, să fie altceva b. să deznădăjduim, se pare, e lucru, ar trebui, să facem, sunt, nu e cu putinţă, să fie altceva c. să deznădăjduim, se pare, e ultimul, ar trebui, să facem, sunt, nu e cu putinţă, să fie altceva d. să deznădăjduim, se pare, e lucru, ar trebui, să facem, sunt atâtea, nu e cu putinţă, să fie altceva e. să deznădăjduim, se pare, e lucru, ar trebui, să facem, sunt de întreprins, nu e cu putinţă, să fie altceva. 330. Predicatele din următoarea frază: Nu mai suntem datori să închinăm, cel puţin jumătate din puterea noastră de a vroi şi visa, unui ideal pe care lumea nu-l putea şti apropiat, dar pentru care era datoare să lupte în prezentul vieţii ei istorice. sunt: a. nu suntem, să închinăm, nu putea, era datoare, să lupte b. nu suntem datori, să închinăm, nu putea şti, era datoare, să lupte c. nu suntem datori, să închinăm, nu putea, era datoare, să lupte d. nu suntem datori, să închinăm, nu putea, şti, era datoare, să lupte e. nu suntem datori, să închinăm, a vroi, visa, nu putea, era datoare, să lupte. 331. Predicatele din următoarea frază: Bunul-simţ are poate dreptate când spune: cărturarul trebuie să fie idealist. Numai că, iată, conţinutul idealismului e puţin diferit de ceea ce presupune bunul-simţ. Căci, într-un cuvânt, în loc să fie, cum vroia acesta, o ignorare a concretului, este cea mai sigură înţelegere a lui. Concretul şi nimic altceva trebuie să fie materia cărturăriei noastre. sunt: a. are dreptate, spune, trebuie, să fie idealist, iată, e diferit, presupune, să fie o ignorare, vroia, este înţelegere, trebuie, să fie materia; b. are, spune, trebuie, să fie idealist, iată, e diferit, presupune, să fie o ignorare, vroia, este înţelegere, trebuie, să fie materia; c. are dreptate, spune, trebuie, să fie idealist, e puţin diferit, presupune, să fie o ignorare, vroia, este înţelegere, trebuie, să fie materia; d. are dreptate, spune, trebuie, să fie idealist, iată, e puţin, presupune, să fie o ignorare, vroia, este înţelegere, trebuie, să fie materia; e. are dreptate, spune, trebuie, să fie idealist, iată, e diferit, presupune, să fie, vroia, este cea mai sigură, trebuie, să fie materia. 332. Indicaţi numărul predicatelor verbale şi al celor nominale din următorul context: Nu e numai o glumă a lui Grigore Alexandrescu faptul că fericirea generală depinde de cea individuală şi că deci e bine să ne înstărim şi să fim egoişti. Pe plan material, lucrurile sunt deci perfect exacte: cu cât suntem fiecare mai înstăriţi, cu atât e comunitatea mai bogată. Dar aşa e pe plan 64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 material, şi numai pe plan material. Căci pe plan spiritual se întâmplă tocmai pe dos: naţiunile sunt fericite nu atunci când indivizii care le alcătuiesc, luaţi în parte, sunt fericiţi, ci în clipa când înţeleg, participă, se dăruiesc şi suferă pentru comunitate. a. 8 predicate verbale, 9 predicate nominale; b. 9 predicate verbale, 8 predicate nominale; c. 10 predicate verbale, 7 predicate nominale; d. 7 predicate verbale, 10 predicate nominale; e. 6 predicate verbale, 11 predicate nominale. 333. În fraza: E ceva sănătos în rezerva faţă de inteligenţa goală: e ceva semnificativ în trăirea aspră a naţionalismelor, e ceva triumfător în primatul subiectivităţii. În schimb cine, crezând că-şi înţelege timpul, vorbeşte despre o nouă subjugare a inteligenţei la obiect şi a individului la colectivitate nu ştie nici ce anume înfrânge, nici prin ce mijloace o face. Căci nu e vorba de inteligenţă, ci de spirit: iar acela nu poate fi subjugat. Şi nu e vorba de individ, ci de persoană: iar aceasta nu poate fi oprimată, predicatele sunt: a. e, e, e, înţelege, vorbeşte, nu ştie, înfrânge, face, nu e, eliptic: e, nu poate, nu e, eliptic: e, nu poate b. e sănătos, e semnificativ, e triumfător, înţelege, vorbeşte, nu ştie, înfrânge, face, nu e, nu poate, nu e, nu poate c. e ceva, e ceva, e ceva, înţelege, vorbeşte, nu ştie, înfrânge, face, nu e, eliptic: e, nu poate, nu e, eliptic: e, nu poate d. e, e, e, înţelege, vorbeşte, nu ştie, înfrânge, face, nu e, nu poate fi, nu e, nu poate fi e. e, e, e, înţelege, vorbeşte, nu ştie, înfrânge, face, nu e, nu poate, fi subjugat, nu e, nu poate, fi oprimată. 334. Predicatele şi subiectele din următorul text: Că amănuntul era gândit pentru el însuşi pentru că, în fond, occidentul de altă dată avea sensul organicităţii întregului, sens care singur justifică amănuntul – e altă temă de discutat. Acum stăm în faţa faptului acestuia impresionant, că o civilizaţie care te cucereşte prin înţelesurile ei locale pierde cheia lor. sunt: a. era gândit, avea, justifică, e temă, stăm, cucereşte, pierde; amănuntul, occidentul, care, subînţeles (subordonata SB), inclus, care, subînţeles („civilizaţie”) b. era gândit, avea sensul, justifică, e temă, stăm, cucereşte, pierde; amănuntul, occidentul, care, subînţeles (subordonata SB), inclus, care, subînţeles („civilizaţie”) c. era gândit, avea, justifică, e altă, stăm, cucereşte, pierde; amănuntul, occidentul, care, subînţeles (subordonata SB), inclus, care, subînţeles („civilizaţie”) d. era gândit, avea, justifică, e temă, stăm, cucereşte, pierde; amănuntul, occidentul, sens, subînţeles (subordonata SB), inclus, care, subînţeles („civilizaţie”) e. era gândit, avea, justifică, e temă, stăm, cucereşte, pierde; amănuntul, occidentul, care, subînţeles („sens”), inclus, care, subînţeles („civilizaţie”). 335. Se dă următorul text: Cu aceeaşi uşurinţă, ei le repetă altora remarcile noastre veninoase. Urile profunde se nasc aproape toate din vorbe colportate. 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 Este imposibil să nu apleci urechea la o calomnie care te priveşte şi care ţi se aduce la cunoştinţă. Ce vulnerabili suntem! Subiectele şi predicatele sunt: a. ei, urile, SB, nedeterminat, care, care, inclus; repetă, se nasc, este imposibil, să nu apleci, priveşte, se aduce la cunoştinţă, suntem vulnerabili; b. ei, toate, SB, nedeterminat, care, care, inclus; repetă, se nasc, este imposibil, să nu apleci, priveşte, se aduce la cunoştinţă, suntem vulnerabili; c. ei, urile, subînţeles, nedeterminat, care, care, inclus; repetă, se nasc, este imposibil, să nu apleci, priveşte, se aduce la cunoştinţă, suntem vulnerabili; d. ei, urile, SB, inclus, care, care, inclus; repetă, se nasc, este imposibil, să nu apleci, priveşte, se aduce la cunoştinţă, suntem vulnerabili; e. ei, urile, SB, nedeterminat, care, care, inclus; repetă, se nasc, este imposibil, să nu apleci, priveşte, se aduce, suntem vulnerabili. 336. Se dă următorul text: Îi vom cere, deci, să-şi dea cu presupusul despre fericire, despre nemurirea sufletului şi despre viitorul omenirii şi vom lua de bune toate platitudinile sale, contând pe înzestrarea lui supremă. Subiectele sunt : a. inclus, subînţeles, inclus; b. inclus, inclus, inclus; c. subînţeles, subînţeles, inclus; d. subînţeles, subînţeles, subînţeles; e. nedeterminat, subînţeles, nedeterminat. 337. Predicatele şi subiectele din textul de mai jos: Fără nostalgia perpetuă a ceea ce îi e propriu, intelectualul activ politic cade sub condiţia sa de intelectual, după cum, fără obsesia Ithacăi, Ulysse nu e decât un aventurier de rând, sortit tuturor naufragiilor, sunt: a. e propriu, cade, nu e decât un aventurier; a ceea ce, intelectualul, Ulysse; b. e propriu, cade, nu e decât un aventurier; a ceea ce, intelectualul, Ulysse; c. ceea ce e, cade, nu e decât un aventurier; a ceea ce, intelectualul, Ulysse; d. e propriu, cade, nu e ... de rând; a ceea ce, intelectualul, Ulysse; e. e propriu, cade, nu e decât un aventurier; subânţeles („nostalgia”), intelectualul, Ulysse. 338. Se dă textul: Buba e, pentru el, înăuntru şi nu se va vindeca niciodată dacă o vom contempla mioritic, cu compătimirea de sine a victimei de profesie. Predicatele şi subiectele sunt: a. e înăuntru, nu se va vindeca, vom contempla; buba, subînţeles („buba”), inclus; b. e, nu va vindeca, vom contempla; buba, subînţeles („buba”), inclus; c. e, nu se va vindeca, vom contempla; buba, inclus, inclus; d. e pentru el, nu se va vindeca, vom contempla; buba, subînţeles („buba”), inclus; e. e, nu se va vindeca, vom contempla; buba, subînţeles („buba”), inclus; 339. În fraza: Dacă Einstein a luat premiul Nobel pentru fizică, înseamnă că, orice l-am întreba, el va da răspunsuri de premiant, subordonatele sunt, în ordine: a. COND, PR, CV b. COND, SB, CV c. SB, PR, CD d. SB, PR, CV e. SB, SB, CD. 66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 340. În fraza: Dacă vor asta,/1 ei /2 trebuie /3 să evite asemenea posturi./2, există în ordine propoziţiile: a. COND, PP, SB b. CS, PP, SB c. COND, SB, PP d. CZ, SB, PP e. CS, SB, PP. 341. În fraza: Li se cere doar să comenteze critic faptele guvernanţilor, să devină „polul” social al lucidităţii, există, în ordine, propoziţiile: a. PP, SB, CS b. PP, CD, SB c. PP, CI, CS d. PP, SB, SB e. PP, CD, CD. 342. În textul: De câte ori un intelectual apare pe scena publică, ceea ce se aşteaptă în primul rând de la el e radicalitatea etică, rezistenţa la compromis, nobleţea atitudinii…, există, în ordine, propoziţiile: a. CV, SB, PP b. CT, SB, PP c. CT, PR, PP d. CZ, SB, PP e. CT, AT, PP. 343. În fraza: Intelectualul poate şi trebuie uneori să intre în politică, dar o va face întotdeauna cu sentimentul că “angajarea” sa e un exil şi că, mai devreme sau mai târziu, va trebui să se întoarcă “acasă”, există, în ordine, propoziţiile: a. PP, PP, CD /SB, PP, AT, AT, SB b. PP, PP, SB, PP, AT, AT, CD c. PP, PP, CI, PP, AT, AT, SB d. PP, PP, CS, PP, AT, AT, SB e. PP, PP, SB, PP, CD, SB, CD. 344. În fraza: Reapare, în prim plan, oficiul „spectatorului angajat”, singurul care convine cu adevărat condiţiei de intelectual. De cine eşti ajutat tu, de acelaşi voi fi ajutat şi eu, predicatele şi subiectele sunt: a. reapare, convine, eşti, voi fi ajutat; oficiul, care, tu, eu; b. reapare, convine, eşti ajutat, voi fi; oficiul, care, tu, eu; c. reapare, convine, eşti ajutat, voi fi ajutat; oficiul, care, tu, eu; d. reapare, convine, eşti ajutat, voi fi ajutat; oficiul, subînţeles, tu, eu; e. reapare, convine, eşti ajutat, voi fi ajutat; oficiul, inclus, tu, eu. 345. Precizaţi ce fel de subordonate sunt propoziţiile nr.2 şi nr.4 din textul: De observat, de asemenea, că cei de care regele se teme cel mai mult sunt „ultraşoviniştii”, mereu dispuşi să-l judece ca „lipsit de iubire pentru ţară”. a. SB, CD b. SB, CS c. CD, CI 67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. SB, CI e. CD, CS. 346. În textul Am învăţat (târziu) că nu te poţi război cu propria natură. Mai exact că singura şansă de a domina este să o asumi, există, alături de alte subordonate, şi: a. două PR b. două SB c. o SB şi o PR d. o CI şi două SB e. o SB şi o CZ. 347. Subordonatele şi cuvântul subliniat din textul: E de dorit, prin urmare, ca intelectualul intrat în politică să nu semene a politician, sunt: a. SB, ccm b. SB, ci c. CD, ci d. SB, np e. CD, ci. 348. Precizaţi felul propoziţiilor din fraza următoare: Fireşte că nu e recomandabil să-ţi exprimi îndoiala sau să scoţi la iveală lucruri care sunt private. a. PP, SB, SB, SB, AT b. PP, SB, CD, CD, AT c. PP, SB, CD, SB, AT d. PP, PR, SB, SB, AT e. PP, SB, SB, SB, CD. 349. Propoziţia introdusă prin conjuncţia că din fraza: E de observat că, în efortul său de a da un diagnostic crizei naţionale, regele Carol I nu umblă după cauze externe, este: a. CV b. PR c. SB d. CD e. CI. 350. În fraza: De altfel, importanţa studiului nu e decât să dovedească adevărului, subordonata este: a. CD b. AT c. SB d. PR e. CM. 351. Propoziţia subliniată din fraza: Nu e obligatoriu – spune Havel cu o voce tot mai decolorată – ca politicul să excludă eticul, este: a. AT b. CI 68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. PR d. CD e. SB. 352. În enunţul: Revenind la temă, trebuie menţionat efortul de documentare pe care l-a demonstrat candidatul.. cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. ci, sb, cd; b. ccl, sb, cd; c. ci, cd, cd; d. cl, cd, cd; e.ci, sb, ci. 353. În enunţul: Oralităţii sale fruste i se opune spiritualitatea recunoscută a celuilalt. cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. atr.pron., atr.adj., ci, atr.pron.genitival; b. atr.pron.genitival., atr.adj., ci, atr.pron.genitival; c. atr.adj., atr.adj., atr.pron în D, atr.pron.genitival; d. atr.adj., atr.adj., ci, atr.adj; e. atr.adj., atr.adj., ci, atr.pron.genitival. 354. În enunţul: Şi, totuşi amândoi, aceşti cei mai influenţi gânditori din timpurile noastre s-au înşelat grav, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. sb, atr.adj., atr.adj., apoziţie, ccm; b. atr.adj., atr.adj., atr.adj., sb, ccm; c. sb, atr.pron., atr.adj., apoziţie, ccm; d. sb, atr.adj., atr.pron., atr.adj., apoziţie, ccm; e. sb, atr.adj., atr.adj., apoziţie, atr.adj. 355. Cuvintele subliniate din propoziţia: Ce-l leagă de primul e doar invidia faţă de delicateţea morală pe care nu o va putea obţine cu toate averile din lume, sunt în ordine: a. cd, ci, atr.subst.prepoz., cv; b. ci, ci, atr.subst.prepoz., cv; c. cd, ccm, atr.subst.prepoz., cv; d. cd, ci, ci, cv; e. cd, ci, atr.subst.prepoz., ci. 356. Predicatele şi subiectele din fraza: Există o latură nobilă a politicii sau, mai exact, a participării în activităţile desfăşurate în sfera publică: devii mai conştient de ceea ce se petrece în jurul tău şi de influenţa pe care deciziile luate de alte persoane o poate avea asupra destinului tău, sunt: a. există, devii mai conştient, se petrece, poate; o latură, nedeterminat, de ceea ce, subînţeles („influenţa”); b. există, devii conştient, se petrece, poate; o latură, nedeterminat, de ceea ce, subînţeles („influenţa”); c. există, devii mai conştient, se petrece, poate avea; o latură, inclus, de ceea ce, subînţeles („influenţa”); d. există, devii mai conştient, se petrece, poate; o latură, nedeterminat, de ceea ce, deciziile;
69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. există, devii mai conştient, se petrece, poate; o latură, inclus, de ceea ce, deciziile. 357. Cuvintele subliniate din fraza: Rămân un universitar care încearcă să înţeleagă prin lecturile sale ce înseamnă politica, spaţiul public şi simţul politic. sunt: a. cd, sb, np, sb; b. np, atr.pron., np, sb; c. np, sb, np, sb; d. np, sb, sb, np; e. cd, sb, sb, np. 358. Cuvintele subliniate din fraza: Domnilor, vreau să reţineţi că adevărata problemă pentru cei care vor să ajute România este reintegrarea acestor copii într-o familie, sunt: a. sb, sb, np, atr.subst.prepoz.; b. fără funcţie sintactică, sb, np, atr.subst.prepoz.; c. fără funcţie sintactică, np, sb, atr.subst.prepoz.; d. fără funcţie sintactică, sb, np, ccl; e. fără funcţie sintactică, np, sb, ccl. 359. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: Cel mai bun orfelinat este mai prost decât cea mai proastă familie. Într-o familie, copilul are arealul lui, are reperele lui. a. sb, ccm comp., atr.adj.; b. cd, ccm comp., atr.adj.; c. sb, ci, atr.adj.; d. cd, ci, atr.adj.; e. np, ccm comp., atr.adj. 360. În enunţul: Civilizaţia provoacă oamenii la acţiune şi pentru realizarea acestor scopuri trebuie cuvinte şi semnificaţii., cuvintele subliniate sunt: a. ccm, cs, atr.adj., sb; b. ci, cz, atr.adj., sb; c. ci, cs, atr.adj., sb; d. ci, cs, atr.adj., cd; e. ci, cz, atr.adj., cd. 361. Predicatele din enunţul: Dacă vreunul a fost „înţepat” când făcea piaţa, este în obişnuinţă să i se spună că s-a păcălit, nu că a fost furat. sunt: a. a fost înţepat, făcea piaţa, este în obişnuinţă, să se spună, s-a păcălit, nu (să se spună), a fost furat; b. a fost înţepat, făcea, este în obişnuinţă, să se spună, s-a păcălit, nu (să se spună), a fost furat; c. a fost înţepat, făcea piaţa, este, să se spună, s-a păcălit, nu (să se spună), a fost furat; d. a fost înţepat, făcea piaţa, este în obişnuinţă, să se spună, s-a păcălit, a fost furat; e. a fost înţepat, făcea, este, să se spună, s-a păcălit, nu (să se spună), a fost furat. 70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 362. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: Vom arăta îndreptăţirea posibilă numai schimbând numele: vom spune facultate de întruchipare în locul puterii de imaginaţie a. cct, cd, atr.subst.prepoz.; b. cz, cd, atr.subst.prepoz.; c. cond, cd, atr.subst.prepoz.; d. cv, cd, atr.subst.prepoz.; e. cond, cd, ci. 363. Cuvintele subliniate din enunţul: Furtul miresei, probabil cel mai răspândit obicei tradiţional românesc, chiar dacă apare sub diferite forme şi la popoarele învecinate, provine din datina romană. sunt: a. apoz., ccm, ci / ccl, ci / ccl; b. np, ccm, ci / ccl, ci / ccl; c. apoz., ci, ci / ccl, ci / ccl; d. apoz., ccm, ccl, ci; e. apoz., ccm, ci, ccl. 364. Cuvântul subliniat din enunţul: Ce rost are să consumi o pasiune între nişte animale nereuşite, fleacuri biologice şi caricaturi cosmice ?, este: a. cd b. sb c. element locuţional d. ccm e. atr.subst. 365. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: În prezentul european încă mai găseşti oameni care să dea bani grei unor „văzătoare în scoică” pentru plecare grabnică şi fără probleme. a. cct, sb, cs, atr.subst.prepoz.; b. ccl, sb, cs, atr.subst.prepoz.; c. cct, atr.pron., cs, atr.subst.prepoz.; d. cct, sb, cz, atr.subst.prepoz.; e. cct, sb, cs, ccm. 366. În enunţul: Sunt atâtea lucruri care se cer iubite! Ce rost are să te mai încurci cu ei! Trebuie urâţi, ca să avem libertatea de a adera la perfecţiuni inutile, la tristeţi de dincolo de timp, la fericiri supraistorice. Dezinfectaţi odată, putem porni la alt drum, pe care nu trebuie să ne urmeze nimeni., predicatele sunt: a. sunt atâtea, se cer, are rost, să te încurci, trebuie, să avem, putem, nu trebuie, să urmeze; b. sunt, se cer, are rost, să te încurci, trebuie, să avem, putem, nu trebuie, să urmeze; c. sunt lucruri, se cer, are rost, să te încurci, trebuie, să avem, putem, nu trebuie, să urmeze; d. sunt, se cer, are, să te încurci, trebuie, să avem, putem, nu trebuie, să urmeze; e. sunt, se cer, are rost, să te încurci, trebuie, să avem, putem porni, nu trebuie, să urmeze. 71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 367. Predicatele din enunţul: E destul să mergi într-o cârciumă, să stai, să asculţi glasul celor mulţi, nu eşti doar uimit, rămâi împietrit. sunt: a. e, să mergi, să stai, să asculţi, nu eşti doar uimit, rămâi împietrit; b. e destul, să mergi, să stai, să asculţi, nu eşti, rămâi împietrit; c. e destul, să mergi, să stai, să asculţi, nu eşti doar uimit, rămâi; d. e, să mergi, să stai, să asculţi, nu eşti, rămâi; e. e destul, să mergi, să stai, să asculţi, nu eşti doar uimit, rămâi împietrit. 368. Predicatele şi subiectele din enunţul: Oamenii care comit fapte reprobabile, sunt certaţi cu normele de conduită socială şi se asociază în vederea comiterii unor infracţiuni sunt numiţi ticăloşi. sunt: a. comit, sunt certaţi, se asociază, sunt ticăloşi; oamenii, care, subînţeles, subînţeles; b. comit, sunt certaţi, se asociază, sunt numiţi; oamenii, care, subînţeles, subînţeles; c. comit, sunt certaţi, se asociază, sunt numiţi; oamenii, subînţeles, subînţeles, subînţeles; d. comit, sunt certaţi, se asociază, sunt numiţi; oamenii, care, inclus, subînţeles; e. comit, sunt certaţi, se asociază, sunt numiţi; oamenii, care, subînţeles, nedeterminat. 369. Indicaţi numărul predicatelor nominale şi verbale din următorul text: Ştim că de-am vorbi toate limbile şi toate dialectele pământului şi de-am fi capabili să clasificăm conform cu clasificarea zecimală toate volumele tipărite în toate limbile pământului de la Gutenberg şi până astăzi şi de am fi tobă de carte şi de erudiţie şi de am cunoaşte întrebuinţarea tuturor temenilor specifici, tuturor ştiinţelor şi tehnicilor tot nu ne putem numi oameni culţi dacă suntem nişte pizmăreţi, nişte bădărani şi nişte răi la suflet. Că ne-o place sau nu, cultura nu este numai acumulare de cunoştinţe ci o subţirime a caracterului şi o capacitate de a nu considera bunătatea drept o simplă virtute desuetă şi sentimentală. a. 4 predicate nominale, 7 predicate verbale; b. 5 predicate nominale, 6 predicate verbale; c. 5 predicate nominale, 7 predicate verbale; d. 4 predicate nominale, 6 predicate verbale; e. 5 predicate nominale, 8 predicate verbale. 370. Predicatele din următoarea frază: Este interesant de observat faptul că nu numai muzicienii solişti, nu numai dirijorii, pot etala – cum este firesc – date de creativitate, cu totul particulare, privind abordarea partiturii muzicale; nu numai ei pot dispune de o distincţie de marcă a personalităţii; intuiţia şi talentul, educaţia profesională, orizontul cultural artistic, puterea şi valoarea imaginaţiei configurează împreună coordonatele ce jalonează profilul unei individualităţi artistice. sunt: a. este interesant, pot, este firesc, pot, configurează, jalonează; b. este de observat, pot, este firesc, pot, configurează, jalonează; c. este interesant, pot etala, este firesc, pot dispune, configurează, jalonează;
72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. este interesant, pot, etala, este firesc, pot, dispune, configurează, jalonează; e. este interesant, pot, cum este, pot, configurează, jalonează; 371. În fraza: Oricât ar părea de ciudat, ansamblurile muzicale, fie că este vorba de ansambluri camerale, fie că ne referim la cele simfonice, acestea pot etala date ce particularizează conduita formaţiei vis-a-vis de o partitură sau de alta, de un stil muzical sau de altul, sunt: a. CV, PP, CV, CV, AT; b. CV, PP, COND, CV, AT; c. CV, PP, COND, COND, AT; d. CV, PP, CV, COND, AT; e. CV, PP, CV, CV, CD. 372. În textul: Ceea ce îi deosebeşte pe oameni de sfinţi nu este orientarea către cer, ci atitudinea faţă de corp. Cerul nu-l are nici un om, dar corp are orice sfânt. Este, pentru oameni, corpul o problemă? În atât cât sunt bolnavi, da. Încolo, şi-l târâie cu inconştienţă. În sfinţenie, însă, el este o obsesie constantă, predicatele sunt: a. deosebeşte, nu este orientarea, ci atitudinea; nu are, are, este o problemă, sunt bolnavi, da (este), târâie, este o obsesie; b. deosebeşte, nu este orientarea, (este) atitudinea, nu are, are, este o problemă, sunt bolnavi, da (este), târâie, este o obsesie; c. deosebeşte, nu este orientarea, (este) atitudinea, nu are, are, este o problemă, sunt bolnavi, târâie, este o obsesie; d. deosebeşte, nu este orientarea, ci atitudinea; nu are, are, este o problemă, sunt bolnavi, târâie, este o obsesie; e. deosebeşte, nu este orientarea, (este) atitudinea, nu are, are, este o problemă, cât sunt, da (este), târâie, este o obsesie. 373. Se dă următorul text: Dar mă deranjează, în primul rând, faptul că cei care le cântă, şi mai ales cei care le ascultă par surzi. Predicatele şi subiectele sunt: a. deranjează, cântă, ascultă, par surzi; faptul, care, care, subînţeles b. mă deranjează, cântă, ascultă, par surzi; faptul, care, care, subînţeles c. deranjează, cântă, ascultă, par; faptul, care, care, subînţeles d. deranjează, cântă, ascultă, par surzi; faptul, care, care, inclus e. deranjează, cântă, ascultă, par surzi; faptul, care, care, nedeterminat. 374. Se dă următorul text: Era fatal ca libertatea post-revoluţionară a cuvântului să producă logoree. Şi era firesc ca logoreea să lovească mai abitir acolo unde, prin definiţie, cuvântul tinde să devină inflaţionar: în gazetărie. Stabiliți numărul propozițiilor din care este formată. a. 2 b. 3 c. 6 d. 4 e. 7. 375. Precizaţi câte propoziţii conţine textul de mai jos: Numărul publicaţiilor s-a mărit până la dambla, iar publicistica a devenit o profesie, râvnită de toţi. …Ar fi 73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 uşor de făcut o antologie a diletantismului şi a prostului gust care ne asaltează cotidian, din paginile – nici măcar destul de ieftine – ale jurnalelor. a. 4 b. 3 c. 5 d. 2 e. 6. 376. Se dă textul: Nu e recomandabil să inviţi la dialog reprezentanţii unor lumi care se ignoră reciproc sau care se dispreţuiesc reciproc. Predicatele şi subiectele sunt: a. nu e, să inviţi, se ignoră, se dispreţuiesc; SB, nedeterminat, care, care; b. nu e recomandabil, să inviţi, ignoră, dispreţuiesc; SB, nedeterminat, care, care; c. nu e recomandabil, să inviţi, se ignoră, se dispreţuiesc; subiect zero (vid), nedeterminat, care, care; d. nu e recomandabil, să inviţi, se ignoră, se dispreţuiesc; SB, nedeterminat, care, care; e. nu e recomandabil, să inviţi, se ignoră, se dispreţuiesc; SB, nedeterminat, subînţeles, subînţeles; 377. În fraza: Cine – atribuindu-mi perfecţiuni geometrice – e dezamăgit să-mi vadă ridurile, şi-a creat un interlocutor fals şi nu am de gând să încurajez o asemenea anomalie., subordonatele sunt, în ordine: a. SB, CD, CI b. AT, CD, CI c. SB, CI, CD d. AT, CI, CD e. CD, CI, CD. 378. În fraza: Cine găsindu-mă în „Plai cu boi” va continua să mă crediteze, ca şi până acum, pe alte teme, mai puţin frivole – e pregătit pentru un dialog mai sănătos şi mai adevărat, există, în ordine, propoziţiile: a. AT, CI, PP b. SB, CD, PP c. SB, AT, PP d. AT, CD, PP e. SB, CI, PP. 379. În fraza: Când apuci pe drumul acesta, e bine să nu te abaţi pe minore cărări colaterale. Să nu te încurci cu fineţuri şi miniaturi., există, în ordine: a. COND, PP, SB, SB b. CT, PP, SB, PP c. COND, PP, SB, PP d. CT, PP, SB, SB e. SB, PP, CD, PP. 380. În textul de mai jos există, în ordine, propoziţiile:
74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 Lăcomia şi vanitatea domnului P. îl împiedică, însă, din păcate, să respecte logica propriei naturi… Nu se înţelege nici de ce a înfierat atât de dârz partidul, nici de ce e atât de drăgălaş acum cu fantomele lui. a. PP, AT, PP, SB, CD b. PP, CD, PP, SB, SB c. PP, CI, PP, CD, CD d. PP, CD, PP, CD, CD e. PP, CI, PP, SB, SB. 381. În fraza: Ceea ce nu poţi, fără a risca perversiunea, e să mănânci cârnaţi cu frişcă sau să deguşti, cu ohtături echivalente, oratoria lui Cicero şi pe aceea a lui Vanghelie, există, în ordine, propoziţiile: a. AT, CM, PP, SB, SB b. SB, PP, PR, PR c. SB, PP, CD, CD d. PR, PP, SB, SB e. SB, CM, PP, PR, PR. 382. În fraza: Dacă am ceva de spus, e aşa tocmai din unghiul complicaţiei mele, al efortului meu zilnic şi al nemulţumirii mele perpetue, subordonata şi cuvântul subliniat sunt: a. COND, cz b. CT, cz c. SB, np d. SB, cz e. SB, ccm. 383. Precizaţi ce fel de subordonate sunt propoziţiile nr.2 şi nr.4 şi predicatele din fraza: Mă uit gândindu-mă la altceva, pentru că e o bună ocupaţie anexă când vrei să mănânci alune. a. CS, CD; mă uit, e o ocupaţie, vrei, să mănânci; b. CZ, CD; mă uit, e o bună, vrei, să mănânci; c. CS, CD; mă uit, e, vrei, să mănânci; d. CZ, CD; uit, e o ocupaţie, vrei, să mănânci; e. CZ, CD; mă uit, e o ocupaţie, vrei, să mănânci. 384. În textul: Dar şi actul de arhivă poate osteni spiritul pentru că stimulează enorm fantezia să recompună din cojile oferite forma întreagă de pe care au fost desprinse şi ale cărei contururi esenţiale le sugerează irezistibil, există, alături de alte subordonate, şi: a. o CZ şi două AT b. o CNS şi două AT c. o CD şi două AT d. două CZ şi 3 AT e. o CZ, o AT. 385. Cuvântul subliniat şi propoziţiile nr. 2 şi nr. 4 din textul: Mi se vorbeşte de dreptul (omului) de a asculta ce vrea, dar nu se ia în seamă dreptul meu de a nu asculta ce vor alţii. sunt: a. atr.vb., CD, CD; 75
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. atr.prepoz., CD, CD; c. atr.vb., SB, CD; d. atr.vb., CD, SB; e. atr.vb., SB, SB. 386. Precizaţi felul propoziţiilor evidenţiate în fraza următoare: Unii oratori păreau să-şi fi propus să demonstreze că demagogia “revoluţionară” poate stârni aceleaşi efecte penibile ca demagogia totalitară ori să discrediteze ideea însăţi de dialog, de pluralism politic. a. SB, CD b. PR, CD c. PR, CM d. CM, CD e. CD, CD 387. Propoziţia introdusă prin conjuncţia că din fraza: Evident că am devenit europeni de Obor şi experţi subtili ai războiului din Sarajevo., este: a. PR b. SB c. AT d. CD e. CI. 388. În fraza: N-are niciun rost să pui faţă-n faţă un credincios şi un ateu, un marxist şi un platonician, un homosexual militant şi un heterosexual inflexibil, subordonata este: a. CD b. AT c. PR d. CI e. SB. 389. Propoziţia subliniată din fraza: Sunt momente când se pare că ficţiunea oboseşte, devine irespirabilă şi atunci a evada în lumea documentului, într-o mapă cu acte de arhivă e o binecuvântare. este: a. CT b. APOZ c. AT d. CD e. CI 390. În enunţul: Că incandescenţa extazului anulează activitatea intelectuală se înţelege de la sine, dar că în răscolirea surdă a vagului sufletesc nu mai putem înţelege nimic în afară de un vis fără fir este mai greu de conceput, predicatele şi subiectele sunt: a. anulează, se înţelege, nu putem, este mai greu; incandescenţa, SB, inclus, de conceput; b. anulează, înţelege, nu putem, este mai greu; incandescenţa, subînţeles, inclus, de conceput;
76
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. anulează, se înţelege, nu putem înţelege, este mai greu; incandescenţa, subînţeles, inclus, de conceput; d. anulează, se înţelege, nu putem, este greu; incandescenţa, inclus, nedeterminat, de conceput; e. anulează, se înţelege, nu putem, este de conceput; incandescenţa, nedeterminat, inclus, subînţeles. 391. În enunţul: De câte ori am făcut apel la filozofie să umple astfel de momente n-am reuşit, cuvintele subliniate sunt, în ordine: a. pred.vb., cd, ci, cd; b. pred.vb., atr.subst.prepoz., cd; c. pred.vb., ci, cd; d. pred.vb., ci, cct; e. pred.vb., cd, ci, cct. 392. În enunţul: Cine nu iubeşte natura nu iubeşte nici muzica, iar acele peisaje, ce nu trezesc reprezentări muzicale, nu pot fi amintiri, predicatele şi subiectele sunt, în ordine : a. nu iubeşte, nu iubeşte, nu trezesc, nu pot; cine, subînţeles, ce, subînţeles; b. nu iubeşte, nu iubeşte, nu trezesc, nu pot fi; cine, subînţeles, ce, subînţeles; c. nu iubeşte, nu iubeşte, nu trezesc, nu pot, fi amintiri; cine, subînţeles, ce, subînţeles; d. nu iubeşte, nu iubeşte, nu trezesc, nu pot; cine, inclus, ce, subînţeles; e. nu iubeşte, nu iubeşte, nu trezesc, nu pot; cine, subînţeles, ce, nedeterminat. 393. Cuvintele subliniate din propoziţia: Are convingerea că mersul pe jos fără girofar şi bodyguarzi e mult mai sănătos fizic şi psihic. sunt în ordine: a. subiect, atr.adv., atr.subst.prepoz., ccm, np; b. cd, atr.adv., atr.subst.prepoz., ccm, np; c. subiect, atr.adj., atr.subst.prepoz., ccm, np; d. subiect, atr.adv., ci, ccm, np; e. subiect, atr.adv., atr.subst.prepoz., np. 394. Cuvintele subliniate din fraza: În însemnările lui Octavian Şuluţiu apare totuşi o scenă în care Noica stânjeneşte: cu prilejul discutării proiectului unei reviste a tinerilor scriitori, el propune ca articolele să nu fie semnate cu nume, ci cu cifre, sunt: a. cct / subst. în Ac, precedat de prepoz., atr.subst.genitival / subst. în G, atr.adj. / adj., ci /subst. în Ac precedat de prepoz.; b. cct / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., atr.adj. / adj., ci / subst. în Ac precedat de prepoz; c. cct / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., atr.subst.genitival / subst. în G, ci /subst. în Ac precedat de prepoz.; d. cct / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., atr.adj. / adj., ccm /subst. în Ac precedat de prepoz.; e. cct / subst. în G precedat de locuţ.prepoz., atr.subst.genitival / subst. în G, ccm /subst. în Ac precedat de prepoz.â 395. Predicatele şi subiectele din fraza: În loc să se privească singur drept un întreg şi să trăiască în armonie faţă de sine, fără uitări şi fără nostalgii, el îşi 77
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 parcelează existenţa sau şi-o închipuie de la început din piese detaşabile, şi trăieşte într-o risipire de sine care ar trebui să înceapă a ne îngrijora., sunt: a. să se privească, să trăiască, parcelează, şi-închipuie, trăieşte, ar trebui, să înceapă; subînţeles, subînţeles, el, subînţeles, subînţeles, SB, care; b. să privească, să trăiască, parcelează, şi-închipuie, trăieşte, ar trebui, să înceapă; subînţeles, subînţeles, el, subînţeles, subînţeles, SB, care; c. să se privească, să trăiască, parcelează, închipuie, trăieşte, ar trebui, să înceapă; subînţeles, subînţeles, el, subînţeles, subînţeles, SB, care; d. să se privească, să trăiască, parcelează, şi-închipuie, trăieşte, ar trebui, să înceapă; inclus, inclus, el, inclus, inclus, SB, care; e. să se privească, să trăiască, parcelează, şi-închipuie, trăieşte, ar trebui, să înceapă; subînţeles, subînţeles, el, subînţeles, subînţeles, subiect zero (vid), care. 396. Cuvintele subliniate din fraza: Există două feluri de-a fi simplu – iar cei care te-ndeamnă la simplitate nu vor să le deosebească: există o simplitate a tuturor şi una a fiecăruia, sunt: a. atr.adj. / numer.cardinal, cd / subst., atr.vb / vb infinitiv, np / adj., ci / subst. în Ac precedat de prepoz. b. atr.adj. / numer.cardinal, sb / subst., atr.vb / vb infinitiv, np / adj., ci / subst. în Ac precedat de prepoz. c. atr.adj. / numer.cardinal, sb / subst., atr.vb / vb infinitiv, ccm / adj., ci / subst. în Ac precedat de prepoz. d. atr.adj. / numer.cardinal, sb / subst., atr.vb / vb infinitiv, np / adj., ccm / subst. în Ac precedat de prepoz. e. atr.subst. / numer.cardinal, sb / subst., atr.vb / vb infinitiv, np / adj., ci / subst. în Ac precedat de prepoz. 397. Predicatele şi subiectele din enunţul: Psihiatria, în imaginaţia mea, era ceva la mijloc, dar eu nu eram un om destul de copt ca să fiu psihiatru. sunt: a. era la mijloc, nu eram un om, să fiu psihiatru; psihiatria, eu, inclus; b. era ceva, nu eram destul de copt, să fiu psihiatru; psihiatria, eu, inclus; c. era ceva, nu eram un om, să fiu psihiatru; psihiatria, eu, inclus; d. era ceva, nu eram un om, să fiu psihiatru; psihiatria, eu, subînţeles; e. era, nu eram un om, să fiu psihiatru; psihiatria, eu, subînţeles. 398. În cadrul propoziţiei: Atâta s-au certat, ajungând să se bată., cuvântul subliniat îndeplineşte funcţia sintactică de: a. cns b. ccm c. cs d. cz e. cond. 399. Predicatele şi subiectele din fraza: Nu vi se pare că existenţa noastră obişnuită seamănă cu acel produs revoltător al cinematografului, cu acel vis urât, acel spectacol crispant care se numeşte Mickey-Mouse? sunt: a. pare, seamănă, se numeşte; SB, existenţa, care; b. vi se pare, seamănă, se numeşte; SB, existenţa, care; c. pare, seamănă, se numeşte Mickey-Mouse; SB, existenţa, care; d. se pare, seamănă, se numeşte Mickey-Mouse; SB, existenţa, care; 78
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. se pare, seamănă, se numeşte; subînţeles, existenţa, care. 400. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: El simte ceea ce a simţit probabil Cristofor Columb în timpul furtunilor năpraznice şi al răzvrătirii marinarilor de pe corăbiile lui, când încă nu ştia – aşa cum ştim noi azi – că va descoperi în cele din urmă America. a. cd, ccm, atr.subst.prepoz., cct; b. ccm, ccm, atr.subst.prepoz., cct; c. cd, np, atr.subst.prepoz., cct; d. cd, ccm, ccl, cct; e. cd, ccm, atr.subst.prepoz., ccm. 401. Cuvintele subliniate din enunţul: Atunci m-a încercat frustrarea îngrozitoare de a fi medic şi nu preot, frustrare pe care am trăit-o de multe ori. sunt: a. sb, atr.vb., np; b. cd, atr.vb., np; c. sb, atr.prepoz., np; d. sb, atr.vb., cd; e. sb, atr.vb., ccm. 402. Cuvintele subliniate din enunţul: Căci fiecare împlinire creatoare şi spirituală atinge un termen simplu. Dar unul propriu vieţii spirituale care se împlineşte. sunt: a. np, atr.adj., ci; b. cd, atr.adj., ci; c. sb, atr.adj., ci; d. cd, np, ci; e. cd, atr.adj., atr.subst. în D. 403. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: A judecat lumea pentru că mai întîi se judecase pe sine însuşi. a. cct, cd, atr.adj. b. ccm, cd, atr.adj. c. cct, ci, atr.adj. d. cct, cd, atr.pron. e. ccm, cd, atr.pron. 404. În enunţul: În jurnalele congenerilor săi, Noica este însă, aşa cum s-a văzut, departe de a fi un personaj incomod: manierat şi gentil, îşi impresionează plăcut interlocutorii prin inteligenţă sau, în cel mai rău caz, îi intimidează, predicatele sunt: a. este...un personaj, impresionează, intimidează; b. este aşa cum, impresionează, intimidează; c. este aşa, impresionează, intimidează; d. este...departe de a fi, impresionează, intimidează; e. este, impresionează, intimidează. 405. În enunţul: Norocul lui este că însemnările datează tocmai din perioada în care scriitorul lucra la romanul Orbitor, despre care noi ştim, acum, că reprezintă, în special prin forţa lui vizionară, printr-un multilingvism practicat, în 79
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 mod curios, în interiorul limbii române şi prin splendoarea desfăşurării caleidoscopice a imaginaţiei, o capodoperă a literaturii române., predicatele sunt: a. este, datează, lucra, ştim, reprezintă; b. norocul este, datează, lucra, ştim, reprezintă; c. este, datează, lucra, ştim, reprezintă o capodoperă; d. este, datează din perioada, lucra, ştim, reprezintă; e. este norocul, datează, lucra, ştim, reprezintă o capodoperă. 406. În enunţul: Hoţul e un personaj descurcăreţ, păgubitul, o fiinţă neajutorată, grea de cap, nătângă., predicatul sau predicatele nominal(e) şi subiectul / subiectele sunt: a. e un personaj, e o fiinţă; hoţul, păgubitul; b. e un personaj descurcăreţ, e o fiinţă neajutorată; hoţul, păgubitul; c. e descurcăreţ, e neajutorată, grea, nătângă; hoţul, păgubitul; d. e hoţul, e păgubitul; un personaj, o fiinţă; e. e un personaj; hoţul. 407. Indicaţi numărul predicatelor nominale din următorul text: Ceea ce mi se pare uimitor şi rar în cazul lui Noica este că evoluţia sa ar fi fost, în orice lume, aproape aceeaşi. A ţinut atât de mult la ideea şcolii sale încât ar fi născocit un Păltiniş oriunde şi în orice epocă. a. 3 b. 2 c. 1 d. niciunul e. 4. 408. Predicatele din următoarea frază: Un motiv pentru care am scris „Ultima cruciadă” era nevoia de a medita asupra a ceea ce ne apasă pe toţi în acel moment, anume îngrozitoarea umilinţă de a fi român, de care cred că nici 11 ani de tranziţie nu ne-au vindecat, ba poate tocmai dimpotrivă. Şi am scris-o cu un sentiment de deplină libertate, fiindcă eram absolut convinsă nu numai că nu se va publica vreodată, dar că nici nu voi face vreo tentativă s-o public. Şi aveam numai două lucruri de spus la acea vârstă. sunt: a. am scris, era, apasă, cred, nu au vindecat, am scris, eram convinsă, nu se va publica, nu voi face, să public, aveam; b. am scris, era nevoia, apasă, cred, nu au vindecat, am scris, eram convinsă, nu se va publica, nu voi face, să public, aveam; c. am scris, era, ne apasă, cred, nu au vindecat, am scris, eram convinsă, nu se va publica, nu voi face, să public, aveam; d. am scris, era, apasă, cred, nu ne-au vindecat, am scris, eram convinsă, nu se va publica, nu voi face, să public, aveam; e. am scris, era, apasă, cred, nu au vindecat, am scris, eram absolut, nu se va publica, nu voi face, să public, aveam. 409. Predicatele şi subiectele din enunţul: Individul care îşi însuşeşte ceva ce aparţine altcuiva e considerat isteţ. sunt: a. însuşeşte, aparţine, e isteţ; care, ce, individul; b. îşi însuşeşte, aparţine, e considerat; care, ce, individul; c. îşi însuşeşte, aparţine, e considerat; care, ce, individul; 80
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. îşi însuşeşte, aparţine, e isteţ; individul, ce, subînţeles; e. însuşeşte, aparţine, e considerat; care, ce, individul. 410. În fraza: Muzeul este şi trebuie să fie un organism viu, în care este firesc să recunoaştem, ca pe chipul oamenilor, semnele trecerii iremediabile a timpului, dar şi consolarea adecvată. Esenţial în acest sens ar fi, cred, asigurarea unor ghidaje bine organizate, atât pentru copii cât şi pentru adulţi. sunt următoarele propoziţii: a. PP, PP, SB, AT, SB, PP, PP INCID; b. PP, SB, AT, SB, PP, PP INCID; c. PP, PP, CD, AT, SB, PP, PP INCID; d. PP, PP, PR, AT, SB, PP, PP INCID; e. PP, PP, SB, AT, SB, CD, PP INCID; 411. Predicatele din următoarea frază: Nae Caranfil nu e un rău, un dur, un necruţător; prin lentilele lui aburite de râs, lumea noastră, aşa mizerabilă cum e, capătă farmec şi mister. După ce ieşi de la film, dacă te opreşte un cerşetor şi-ţi cere, pur şi simplu, bani, îl priveşti nedumerit: cum, vine fără nici un text?, unde e povestea?… sunt: a. nu e un rău, un dur, un necruţător; cum e, capătă, ieşi, opreşte, cere, priveşti, vine, e; b. nu e un rău, un dur, un necruţător; aşa cum e, capătă, ieşi, opreşte, cere, priveşti, vine, e; c. nu e un rău, un dur, un necruţător; aşa e, capătă, ieşi, opreşte, cere, priveşti, vine, e; d. nu e un rău, un dur, un necruţător; cum e, capătă, ieşi, te opreşte, cere, priveşti, vine, e; e. nu e un rău, un dur, un necruţător; cum e, capătă, ieşi, opreşte, cere, priveşti, vine, e povestea. 412. Alege enunţul în care apare un subiect simplu exprimat prin substantiv: a) Îmi place sportul. b) Au înflorit caişii şi merii. c) Se aude tunând. d) Toamna se numără bobocii. e) Noaptea trecută nu a dormit. 413. Care sunt predicatele din următorul enunţ: N-are să înţeleagă nimic dacă nu citeşte cu atenţie textul şi nu se concentrează. a) n-are, să înţeleagă, nu citeşte, nu se concentrează; b) n-are să înţeleagă, nu citeşte, nu se concentrează; c) n-are, să înţeleagă, citeşte, se concentrează; d) n-are să înţeleagă, nu citeşte, nu concentrează; e) n-are, să înţeleagă, citeşte, nu concentrează. 414. Ce funcţie sintactică au cele două substantive din versul: La ce-ai venit, regină, aicea în pustiu? a) subiect, complement circumstanţial de loc; b) fără funcţie sintactică, complement circumstanţial de loc; c) atribut substantival apoziţional, complement circumstanţial de loc; d) subiect, complement indirect; 81
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) atribut substantival apoziţional, complement indirect. 415.. Atributele subliniate în enunţul: Sub umbra sălciilor dese, coliba de pescari abia se zărea sunt, în ordine, în cazurile: a) dativ, dativ, acuzativ; b) genitiv, acuzativ, acuzativ; c) genitiv, genitiv, acuzativ; d) acuzativ, acuzativ, acuzativ; e) genitiv, acuzativ, nominativ. 416.. În care enunţ există un predicat verbal: a) Aşa fusese rugat de prieteni. b) Câmpul era nesfârşit. c) Rămăsese mut în urma accidentului. d) Ajunsese campion olimpic. e) Nu a devenit arhitect. 417. Există un atribut verbal în enunţul: a) Caietul pierdut nu a mai fost găsit. b) Plăcerea ei este de a dansa. c) A recunoscut piesa interpretată de ea. d) Se văd valuri spumegânde. e) Are datoria de a ne ajuta. 418. Care enunţ conţine o propoziţie simplă: a) Afară plouă. b) Mâine e joi. c) Au înflorit zambilele, narcisele şi lalele. d) Mănâncă mult. e) Mi-a plăcut. 419. În care enunţ apare un subiect nexprimat inclus: a) Nu-mi place. b) Îmi pare rău. c) Afară ninge liniştit. d) Citim rapid lecţia. e) Care-i acolo? 420. Există un atribut pronominal genitival în enunţul: a) Părerea sa nu contează. b) Acestui copil nu-i plac jocurile. c) Ceasul celălalt e de colecţie. d) Nu s-a gândit şi la colegii săi. e) Gospodăria lui e îngrijită. 421. Cuvintele subliniate din versul: Zărirăm pe Bărăgan, departe, lucirea unui iaz. sunt, în ordine: a) complement circumstanţial de loc, complement direct, atribut substantival genitival; b) complement circumstanţial de loc, subiect, atribut substantival genitival; 82
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) complement circumstanţial de loc, complement direct, atribut substantival prepoziţional; d) complement circumstanţial de loc, subiect, atribut substantival prepoziţional; e) complement indirect, complement direct, atribut substantival genitival. 422. Cuvintele subliniate din enunţul: Care dintre voi va câştiga medalia? sunt, în ordine: a) subiect, complement indirect; b) complement direct, complement indirect; c) subiect, atribut pronominal prepoziţional; d) subiect, atribut pronominal genitival; e) complement direct, atribut pronominal prepoziţional. 423. Alege enunţul care conţine o propoziţie dezvoltată: a) Nu mai plouă. b) Mama sau tata a venit? c) Era întuneric şi ploua. d) Afară-i viscol. e) Era extrem de elegantă. 424. Prin expasiune, cuvântul subliniat din enunţul: A învăţa înseamnă a reuşi devine: a) SB; b) PR; c) CD; d) CI; e) AT. 425. Prin expasiune, cuvântul subliniat din enunţul: Nu părea supărată, devine: a) SB; b) PR; c) CM; d) CD; e) AT. 426. Prin expasiune, cuvântul subliniat din enunţul: Mă-mbată tril dulce, răsunând departe, devine: a) PR; b) CD; c) AT; d) CM; e) CI. 427. Subordonata din fraza: Îmi pare rău că n-ai venit. este: a) SB; b) PR; c) CZ; d) CI; e) CM. 428. Cuvântul subliniat din enunţul: Corbii croncănind înnegresc zarea. este: 83
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) atribut verbal; b) atribut adjectival; c) complement circumstanţial de mod; d) complement indirect; e) complement direct. 429. În enunţul: Ar fi bine să fie şi aici cineva care să ne ajute. predicatele sunt, în ordine: a) verbal, verbal, verbal; b) nominal, nominal, nominal; c) nominal, verbal, verbal; d) nominal, nominal, verbal; e) nominal, verbal, nominal. 430. Stabileşte felul subordonatelor din enunţul: Nu se ştie dacă va ajunge ce a visat încă din copilărie. a) CD, CM; b) SB, PR; c) CD, PR; d) SB, CM; e) CD, CI. 431. Care este propoziţia principa din fraza: În grădina ce înconjoară conacul, copacii pe care i-am sădit acum câţiva ani au dat rod. a) În grădina ce înconjoară....; b) În grădina...au dat rod...; c) ...copacii au dat rod...; d) În grădina...copacii...au dat rod; e) ...au dat rod. 432. Cuvintele subliniate din enunţul: Nimeni nu rămăsese corigent sunt, în ordine: a) subiect (pronume negativ, nominativ), nume predicativ (adjectiv, nominativ); b) subiect (pronume negativ, nominativ), complement circumstanţial de mod (substantiv, acuzativ); c) subiect (pronume nehotărât, nominativ), nume predicativ (adjectiv, nominativ); d) subiect (pronume nehotărât, nominativ), nume predicativ (substantiv, nominativ); e) subiect (pronume negativ, nominativ), complement circumstanţial de mod (adjectiv, acuzativ). 433. Ce funcţie sintactică are cuvântul evidenţiat din enunţul: E uşor a scrie versuri. a) nume predicativ; b) subiect; c) atribut verbal; d) complement direct; e) complement circumstanţial de mod. 434. Câte propoziţii conţine fraza: E esenţial ca faptul de a arăta bine să fie expresia unui bine real. a) 5; b) 4; 84
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 3; d) 2; e) 1. 435. Prin contragere, propoziţia subordonată din fraza: Se cuvine să-l ajutăm. devine: a) nume predicativ; b) atribut; c) complement direct; d) subiect; e) complement indirect. 436. Prin contragere, propoziţia subordonată din fraza: Totul e să fim vigilenţi. devine: a) nume predicativ; b) subiect; c) complement direct; d) complement circumstanţial de mod; e) atribut. 437. Cuvintele din enunţul: Noaptea se lasă peste satul liniştit. sunt, în ordine: a) subiect, predicat verbal, complement circumstanţial de loc, atribut adjectival; b) complement circumstanţial de timp , predicat verbal, complement circumstanţial de loc, atribut adjectival; c) subiect, predicat verbal, complement indirect, atribut adjectival; d) subiect, predicat verbal, complement circumstanţial de loc, atribut verbal; e) subiect, predicat verbal, complement indirect, atribut verbal. 438. Subordonata atributivă poate avea ca termen regent un: a) verb; b) substantiv; c) adjectiv; d) adverb; e) interjecţie. 439. Cuvântul subliniat din enunţul: Fusese alungat de săteni. este: a) complement indirect; b) complement direct; c) complement de agent; d) atribut substantival; e) nume predicativ. 440. Cuvântul ce din enunţul: Ştie ce se va întâmpla mâine. este: a) complement direct; b) complement indirect; c) nume predicativ; d) subiect; e) complement circumstanţial de timp. 441. Relativul care introduce, în fraza: I-a revăzut pe cei care l-au crescut. a) atributivă; b) completivă directă; 85
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) completivă indirectă; d) subiectivă; e) predicativă. 442. Câte atribute există în enunţul: Presa autohtonă a dedicat acestui fenomen ample şi aprinse dezbateri. a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 443. Subordonatele din fraza: Pleacă, deşi nu ştie încotro s-o apuce. sunt: a) CV, CD; b) CNS, CD; c) CV, CL; d) CNS, CL; e) CV, CI. 444. Subordonatele din fraza: Mi-a venit să râd când l-am auzit cântând. sunt: a) CD, CT; b) SB, CT; c) CI, CT; d) SB, CM; e) CD, CM. 445. Subiectiva din fraza: Este bine că l-aţi aşteptat. are ca termen regent: a) verb activ impersonal; b) verb pasiv impersonal; c) expresie verbală impersonală; d) adverb predicativ; e) verb personal folosit ca impersonal. 446. Conţine un dezacord între subiect şi predicat enunţul: a) Când eşti tânăr, crezi că bătrâneţea şi moartea este pentru alţii. b) Ioana sau Maria te va însoţi? c) Majoritatea elevilor au răspuns bine. d) Ce-i cu banii aceştia pe masă? e) Niciunul nu ştia poezia. 447. Conjuncţia subordonatoare deşi introduce totdeauna o propoziţie: a) CNS; b) CD; c) CI; d) CM; e) CV. 448. Subordonatele din fraza: Chit că a învăţat, nu a promovat nici acum examenul pe care-l picase în iarnă. sunt: a) CV, AT; 86
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CNS, AT; c) CV, CD; d) CM, AT; e) CM, CD. 449. Cuvântul subliniat din enunţul: Împiedicându-se, a căzut. este: a) complement circumstanţial de timp; b) complement circumstanţial de mod; c) complement circumstanţial de cauză; d) complement indirect; e) complement circumstanţial concesiv. 450. Cuvântul subliniat din enunţul: Plecarea lui acolo ne-a surprins. este: a) atribut adverbial; b) atribut adjectival; c) complement circumstanţial de loc; d) complement direct; e) complement indirect. 451. Propoziţiile evidenţiate din fraza: Trebuia să înveţe şi să scrie. sunt: a) subiective coordonate prin juxtapunere; b) subiective coordonate copulativ; c) completive directe coordonate copulativ; d) completive directe coordonate adversativ; e) subiective coordonate adversativ. 452. Cuvintele subliniate din enunţul: O, maică preacurată şi pururea fecioară! sunt, în ordine: a) toate fără funcţie sintactică; b) fără funcţie sintactică, subiect, subiect; c) fără funcţie sintactică, subiect, atribut adjectival; d) fără funcţie sintactică, fără funcţie sintactică, atribut adjectival; e) predicat interjecţional, subiect, fără funcţie sintactică. 453. Cuvintele din următorul vers: S-ar pricepe pe el însuşi acel demon... sunt, în ordine: a) predicat verbal, complement direct, atribut pronominal, atribut adjectival, subiect; b) predicat verbal, complement direct, atribut adjectival, atribut pronominal, subiect; c) predicat verbal, complement direct, atribut adjectival, atribut adjectival, subiect; d) predicat verbal, complement direct, atribut adjectival, atribut adjectival, complement direct; e) predicat verbal, complement direct, atribut adjectival, atribut pronominal, complement direct. 454. Subordonatele din fraza: A venit momentul când trebuie să ne despărţim. sunt: a) CT, SB; b) CT, CD; c) AT, SB; d) AT, CD; e) AT,CI. 87
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 455. Subordonatele din fraza: Se pare că toţi vor ajunge ceea ce trebuie să ajungă. sunt, în ordine: a) SB, PR, SB; b) CD, PR, SB; c) SB, CD, SB; d) CD, CD, CD; e) SB, PR, CD. 456. Câte complemente directe sunt în versurile: Şi iată-mi prietenii uitaţi, şi prima mea iubire, / şi anul şapte ale vieţii mele regăsit, / şi prima mea uimire... a) 2; b) 3; c) 4; d) 5; e) 6. 457. Cuvintele subliniate din versurile: Şi pe ceruri liniştite şi în suflet şi-au deschis / Unghiul dorului de ducă stolurile de cucoare... au, în ordine, următoarele funcţii sintactice: a) complement circumstanţial de loc, complement direct, subiect, atribut substantival genitival; b) complement indirect, complement direct, complement direct, atribut substantival prepoziţional; c) complement circumstanţial de loc, complement direct, subiect, atribut substantival prepoziţional; d) complement indirect, complement direct, subiect, atribut substantival prepoziţional; e) complement circumstanţial de loc, subiect, complement direct, atribut substantival prepoziţional. 458. În care dintre următoarele enunţuri apar predicate nominale: 1. Studentul era mirat de nota obţinută. 2. Imaginea mă urmărea ciudată, în vis. 3. Femeia rămăsese tot ţărancă. 4. Muzica nu înseamnă altceva decât armonie. 5. Nu poate ajunge campion fără antrenament susţinut. a) toate; b) 1, 3, 4; c) 1, 3, 4, 5; d) 1, 2, 3; e) 1, 3. 459. Subiectul neexprimat poate fi: a) doar inclus; b) doar subînţeles; c) doar nedeterminat; d) subînţeles şi inclus; e) subînţeles, inclus şi nedeterminat. 460. În fraza: Nu se ştie încă ce trebuie să învăţăm pentru examen. ce este: a) subiectul verbului trebuie; b) subiectul verbului să învăţăm; 88
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) complementul direct al verbului trebuie; d) complementul direct al verbului să învăţăm; e) subiectul verbului nu se ştie. 461. Subiectul primei propoziţii din fraza: Spunea la radio că mâine va fi cald. este: a) exprimat; b) o propoziţie subiectivă; c) neexprimat inclus; d) neexprimat nedeterminat; e) neexprimat subînţeles. 462. Care este subiectul propoziţiei: Bătrânul ştia el mai bine. a) bătrânul; b) el; c) bătrânul, el (subiect reluat); d) un subiect anticipat (el); e) un subiect reluat (bătrânul). 463. Cuvintele subliniate din versurile: În suflet mi se dezmoţeşte iarna / şi ce-a fost mort învie din uitări... sunt, în ordine: a) complement circumstanţial de timp, subiect, nume predicativ; b) subiect, subiect, nume predicativ; c) subiect, complement direct, nume predicativ; d) subiect, subiect, complement circumstanţial de mod; e) subiect, complement direct, complement circumstanţial de mod. 464. Cuvintele subliniate din versurile: În zadar boltita liră ce din şapte coarde sună, / Tânguirea ta de moarte în cadenţele-i adună...sunt, în ordine: a) subiect, atribut adjectival, atribut adjectival, atribut pronominal; b) subiect, atribut adjectival, atribut pronominal, atribut pronominal; c) complement direct, atribut substantival, atribut adjectival, atribut pronominal; d) subiect, atribut substantival, atribut pronominal, atribut pronominal; e) subiect, complement indirect, atribut adjectival, atribut pronominal. 465. Propoziţia: Ce-aş mai fi mâncat o ciocoloată! este: a) principală, enunţiativă propriu-zisă, exclamativă; b) principală, enunţiativă optativă, exclamativă; c) principală, enunţiativă dubitativă, exclamativă; d) principală, enunţiativă potenţială, exclamativă; e) principală, enunţiativă , imperativă. 466. Ce fel de subiecte apar în propoziţiile din fraza: Fuseseră aduşi toţi copiii şi părinţii care veniseră cu ei au rămas să aştepte afară. a) exprimat, exprimat, exprimat, subînţeles; b) subînţeles, subînţeles, subînţeles, subînţeles; c) exprimat, subînţeles, exprimat, inclus; d) exprimat, exprimat, subînţeles, subînţeles; e) subînţeles, exprimat, exprimat, subînţeles. 467. Cuvântul subliniat din enunţul: Le-am mulţumit cărora ne-au ajutat este: 89
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) complement indirect, pronume relativ, dativ; b) complement indirect, pronume nehotărât, dativ; c) subiect, pronume relativ, nominativ; d) subiect, pronume relativ, dativ; e) complement indirect, pronume relativ, genitiv. 468. Prima propoziţie din fraza: Crezi că ea scrie poezii? este: a) principală, simplă, interogativă propriu-zisă, neexclamativă; b) principală, simplă, interogativă potenţială, exclamativă; c) secundară, simplă interogativă optativă, neexclamativă; d) principală, dezvoltată, interogativă optativă, neexclamativă; e) principală, dezvoltată, interogativă potenţială, neexclamativă. 469. Subiectul nu se poate exprima prin: a) substantiv, pronume; b) verb la gerunziu, verb la infinitiv; c) adverb, adjectiv; d) pronume de întărire, verb la gerunziu; e) pronume interogativ, verb la supin. 470. Ce funcţii sintactice au cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Se aude sunând. 2. Era imposibil a nu înţelege. 3. Îmi place filmul. 4. A învăţa sau nu e totuna. 5. Va fi iar primăvară. a) 1, 3 – complemente directe, 2, 4 – subiecte, 5 – nume predicativ; b) 1 – complement direct, 2, 3, 4 – subiecte, 5 – nume predicativ; c) 1, 2, 3, 4, 5 – subiecte, 5- nume predicativ; d) 1, 2, 4 – subiecte, 3, 5 – complemente directe; e) 1, 2, 3, 4, 5 – subiecte. 471. Predicatul verbal poate fi exprimat prin: a) verb predicativ la moduri personale şi nepersonale; b) locuţiuni verbale la moduri personale şi nepersonale; c) verbe predicative, adjective, adverbe predicative; d) verbe şi locuţiuni verbale la moduri predicative, adverbe predicative, interjecţii predicative; e) doar prin verbe şi locuţiuni verbale predicative. 472. Câte predicate verbale apar în fraza: Studenţii fuseseră chemaţi în sală, examinaţi, notaţi, apoi li se urase succes în continuare. a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4 473. În propoziţia: Ce-nseamnă asta, copii? cuvintele subliniate sunt: a) nume predicativ, subiect; b) subiect, fără funcţie sintactică; c) nume predicativ, fără funcţie sintactică; d) subiect, subiect; 90
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) complement direct, subiect. 474. În versul: Oar' ce să fie asta? Întreabă pe bunica..., termenii subliniaţi sunt: a) subiect, complement direct, complement direct; b) subiect, nume predicativ, complement direct; c) complement direct, subiect, complement direct; d) nume predicativ, subiect, complement direct; e) complement direct, subiect, complement indirect. 475. Câte atribute adjectivale apar în versurile: Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, / N-ai vrea ca nimeni-n uşa ta să bată... a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4. 476. Ce funcţie sintactică au cuvintele subliniate din versurile: Au mai ştiu povestitorii / Ce sunt, oare, zburătorii? a) subiect, subiect, fără funcţie sintactică; b) subiect, nume predicativ, subiect; c) subiect, complement direct, subiect; d) subiect, subiect, nume predicativ; e) subiect, complement direct, nume predicativ. 477. Atributul poate avea ca termeni regenţi: a) substantiv, adjectiv; b) substantiv, pronume, verb nepersonal; c) substantiv, pronume, numeral; d) substantiv, adverb, numeral; e) substantiv, adverb, adjectiv. 478. Cuvântul subliniat din enunţul: Debitul fluviului Dunărea a depăşit cotele de alertă. este: a) atribut substantival apoziţional în nominativ; b) atribut substantival apoziţional în genitiv; c) atribut substantival neprepoziţional în genitiv; d) nu are funcţie sintactică; e) atribut substantival apoziţional în acuzativ. 479. Substantivul participanţilor din enunţul: Decernarea de medalii participanţilor s-a amânat. este: a) atribut substantival în genitiv; b) complement indirect în dativ; c) complement indirect în acuzativ; d) atribut substantival în dativ; e) atribut substantival în acuzativ. 480. În textul: Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chirilă, nepot de soră lui Pândilă.... cuvintele subliniate sunt: 91
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) nume predicativ, nume predicativ, complement indirect; b) subiect, nume predicativ, complement indirect; c) nume predicativ, atribut substantival apoziţional, atribut substantival; d) subiect, atribut substantival apoziţional, atribut substantival; e) nume predicativ, complement indirect, complement indirect. 481. Câte atribute, de orice fel, apar în textul: Când stau înaintea fumegătoarei lumini galbene a lampei mele, când mă uit în ochiul ei roş, când deschid câte o carte bătrână plină de nerozii bătrâne... a) 11; b) 10; c) 8; d) 6; e) 5. 482. Complementul indirect are ca termen regent un adjectiv în enunţul: a) În ochii ei plini de lumină era adevărata fericire. b) Plecată de acasă încă de tânără, nu-şi mai revăzuse părinţii. c) Chiar bolnavă grav, tot merge la şcoală. d) Se teme de şerpi. e) Nu-i e frică de nimeni şi de nimic. 483. Cuvântul subliniat din enunţul: Era o vreme ideală pentru învăţat. este: a) atribut verbal (termen regent – vreme); b) atribut substantival (termen regent – vreme); c) complement indirect (termen regent – ideală); d) complement indirect (termen regent – era); e) nume predicativ al verbului era. 484. Cuvintele subliniate din versurile: Încă de mic / Te cunoşteam pe tine, / Şi guraliv şi de nimic, / Te-ai potrivi cu mine... sunt, în ordine: a) complement circumstanţial de timp – adjectiv, complement direct – pronume personal, complement indirect – pronume personal; b) complement indirect – adjectiv, complement direct – pronume reflexiv, complement indirect – pronume personal; c) complement circumstanţial de timp – adjectiv, complement direct – pronume reflexiv, complement indirect – pronume personal; d) complement circumstanţial de timp – substantiv provenit din adjectiv, complement direct – pronume personal, complement indirect – pronume personal; e) complement circumstanţial de timp – adjectiv, complement direct – pronume reflexiv, complement direct – pronume personal. 485. Cuvântul subliniat din enunţul: A reuşit să cucerească aurul, spre mirarea tuturor. este: a) complement indirect; b) complement circumstanţial de mod; c) complement circumstanţial consecutiv; d) complement circumstanţial concesiv; e) complement circumstanţial de scop.
92
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 486. Structura subliniată din enunţul: Cu toată stăruinţa, n-a reuşit să termine de învăţat. este: a) atribut adjectival, complement indirect; b) atribut adjectival, complement circumstanţial concesiv; c) atribut adjectival, complement circumstanţial de mod; d) complement circumstanţial concesiv; e) atribut pronominal, complement circumstanţial de mod. 487. Cuvintele subliniate şi propoziţiile subordonate din fraza: Şi tainic genele le plec, / Căci mi le împle plânsul / Când ale apei valuri trec / Călătorind spre dânsul. sunt: a) subiect, subiect, CZ, CT; b) complement direct, complement direct, CZ, CT; c) subiect, complement direct, CZ, CZ; d) complement direct, subiect, CS, CT; e) subiect, subiect, CI, CT. 488. Propoziţiile din versurile: Drumeţul intră, zice: Bine-am găsit, Ursane! / Un aspru glas răspunde: Bine-ai venit, moş Dane! sunt: a) 1-PP, 2-PP, 3-PP, 4-PP; b) 1-PP, 2-PP, 3-PP,4-PP, 5-PP; c) 1-PP, 2-PP, 3-CD, 4-PP, 5-CD; d) 1-PP, 2-PP, 3-SB, 4-PP, 5-SB; e) 1-PP, 2-PP, 3-APOZ, 4-PP, 5-APOZ. 489. Cuvintele subliniate şi subordonatele din textul: El strigă: Steie faţă / Cui place vitejia, cui s-a urât de viaţă... sunt: a) complement indirect, subiect, complement indirect, SB, SB; b) subiect, complement direct, complement indirect, SB. SB; c) complement indirect, subiect, complement indirect, CD, CI, CI; d) subiect, complement direct, complement indirect, CI, CI; e) complement indirect, subiect, complement indirect, CD, SB, SB. 490. În versurile: Ruşinea-i o rugină pe-o armă de viteaz / Un verme ce mănâncă albeaţa din obraz..., cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) atribut substantival, complement direct, complement direct; b) atribut substantival, subiect, complement direct; c) atribut substantival, subiect, subiect; d) complement indirect, complement direct, subiect; e) atribut substantival, nume predicativ, subiect. 491. Cuvintele subliniate din enunţul: Participanţii înscrişi la simpozion, profesori, elevi, părinţi, şi-au prezentat lucrările într-un cadru agreabil. sunt, din punct de vedere sintactic: a) subiect dezvoltat; b) subiect multiplu; c) subiect compus; d) participanţii – subiect simplu, profesori, elevi, parinţi- atribute substantivale apoziţionale; e) participanţii – subiect, profesori, elevi, părinţi – nume predicative ale unui verb copulativ eliptic. 93
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 492. În versurile: Credinţa zugrăveşte icoanele-n biserici / Şi-n sufletu-mi pusese icoanele-i feerici, /Dar de-ale vieţii valuri, de al furtunii pas, / Abia conture triste şi umbre-au mai rămas..., cuvintele subliniate sunt, din punct de vedere sintactic: a) -mi, -i -atribute adjectivale, (de) valuri, (de) pas – complemente circumstanţiale de cauză; b) -mi, -i -atribute pronominale, (de) valuri, (de) pas – complemente circumstanţiale de cauză; c) -mi, -i -atribute adjectivale, (de) valuri, (de) pas – complemente indirecte; d) -mi, -i -atribute pronominale, (de) valuri, (de) pas – complemente indirecte; e) -mi, -i -complemente indirecte, (de) valuri, (de) pas – complement circumstanţial de cauză. 493. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvântului subliniat din fraza: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă / Prin care trece albă regina nopţii moartă. a) SB, AT, complement circumstanţial de loc; b) PR, AT, atribut adjectival; c) CD, AT,atribut pronominal; d) CM, AT, complement circumstanţial de loc; e) CI, AT, complement indirect. 494. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din versurile: Şi când gândesc la viaţa-mi îmi pare că ea cură / Încet repovestită de o străină gură, / Ca şi când n-ar fi viaţa-mi, ca şi când n-aş fi fost... a) CT, SB, CM, CM, complement de agent, nume predicativ, predicat verbal; b) CT, PR, CM, CM, complement de agent, subiect, predicat verbal; c) CT, SB, CM, CM,complement indirect, nume predicativ, predicat nominal incomplet; d) CT, SB, CM, CM, complement de agent,subiect, predicat verbal; e) CZ, PR, CM, CM, complement de agent, nume predicativ, predicat verbal. 495. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din versurile: Mi-ar părea cum că natura / Toată mintea ei şi-a pus, / Decât orişice făptură / Să te facă mai presus... a) SB, CS, fără funcţie sintactică (intră într-o locuţiune verbală), atribut adjectival; b) PR, CS,fără funcţie sintactică (intră într-o locuţiune verbală), atribut pronominal; c) SB, CZ, complement direct, atribut adjectival; d) PR, CZ, complement direct, atribut pronominal; e) PR, CI, complement direct, atribut adjectival. 496. Stabileşte felul subordonatei din fraza: S-a făcut ca ceara albă faţa roşă ca un măr / Şi atâta de subţire să o tai c-un fir de păr... a) PR; b) CM; c) CNS; d) CV; e) CI.
94
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 497. Câte subordonate subiective există în fraza: Cată să se ştie că sus-numitul hidalgo se puse pe citit cărţi cavalereşti, că nu se putea abţine de la această patimă, iar curiozitatea şi sminteala îi ajunseră atât de departe, încât îşi vându multe pogoane pentru a-şi cumpăra cărţi. a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 498. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Luaţi seama cu câtă înfocare îl mustră, încât s-a zice că e gata să-i tragă o duzină de lovituri în cap. a) CI, CNS, CD, CI, atribut adjectival, atribut substantival prepoziţional; b) CI, CNS, SB, CI, atribut adjectival, atribut substantival prepoziţional; c) CD, CNS, SB, CD, complement circumstanţial de mod, complement direct; d) CI, CS, SB, CI, complement indirect, complement direct; e) CD, CS, CD, CI, atribut pronominal, atribut substantival prepoziţional. 499. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi râurile care sar sprintene la munte / Şi-şi prăvălesc spumoasă năvala lor, când ies / Aici, pe unde nu e o piatră să le-nfrunte, / Adorm în mersul leneş al netedului şes. a) AT, AT, CT, CL, subiect, atribut pronominal; b) AT, AT, CT, Cl, subiect, complement indirect; c) SB, CT, AT, atribut adjectival, complement indirect; d) AT, AT, CT, AT, atribut pronominal, atribut pronominal; e) SB, SB, CT, CL, subiect, complement indirect. 500. Câte atribute conţine enunţul: Credinţa în monştri, în lucruri imposibile natural, în posibilitatea unor experienţe miraculoase era firească. a) 7; b) 6; c) 5; d) 4; e) 3.
95
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Pentru mine, ceea ce e suprem constă şi în renunţare, este corectă în seria: a. pron. demonstr. / sb, pron.relativ / apoz., element de relaţie; adj. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; b. pron.relativ compus / sb, element de relaţie; adv. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. pron.relativ compus / sb, element de relaţie; adj. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; d. pron.relativ compus / sb, element de relaţie; adj. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; e. pron.relativ compus / sb, element de relaţie; adj. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci. 2. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Falsificatorii trimit mii de mesaje, chipurile de pe adresa instituţiei gestionare a creditului, prin care avertizează clienţii că pot rămâne fără cont, dacă... este corectă în seria: a. numeral card. / atr.adj.; subst. în Ac precedat de prepoz. / cd; subst. cu valoare adv./ ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / np; b. subst. provenit din numeral card. / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst. prepoz.; subst. cu valoare adv./ fără funcţie sintactică; subst. în Ac precedat de prepoz. / np; c. subst. provenit din numeral card. / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst. prepoz.; subst. cu valoare adv./ ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; d. subst. provenit din numeral card. / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst. prepoz.; adv./ ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / np; e. subst. provenit din numeral card. / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst. prepoz.; subst. cu valoare adv./ ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci. 3. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: La ce bun să deschizi cartea unui autor sau a altuia? Ştiu sigur că de mult nu mai are nimic de spus; dar preferă să plictisească decât să fie uitat... este corectă în seria: a. pron.interogativ în Ac precedat de prepoz. / cs; adj. / np; pron.nehot. / atr.pron.genitival; prepoz.+adv. / cct; b. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cs, element de relaţie; adj. / np; pron.nehot. / atr.pron.genitival; prepoz.+adv. / cct; c. pron.interogativ în Ac precedat de prepoz. / cs; adv. / np; adj pron.nehot. / atr.pron.genitival; prepoz.+adv. / cct; d. pron.interogativ în Ac precedat de prepoz. / cs; adj. / np; pron.nehot. / atr.pron.genitival; locuţ.adv. / cct; e. pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cs, element de relaţie; adj. cu val. adv. / np; pron.nehot. / atr.pron.genitival; locuţ.adv. / cct. 4. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: În fond, în viaţă poţi să devii mai profund sau să devii superficial, poţi adică să evoluezi, dar nu să te metamorfozezi, este corectă în seria: 2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. subst. în Ac precedat de prepoz. / ccl; adj. la comparativ de superioritate /np; pron.refl. în Ac / cd; b. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; adj. la comparativ de superioritate /ccm; pron.refl. în Ac / cd; c. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; adj. la comparativ de superioritate /cd; pron.refl. în Ac / cd; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; adj. la comparativ de superioritate /np; pron.refl. în Ac / cd; e. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; adj. la comparativ de superioritate /np; pron.refl. în Ac / cd. 5. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Celibatarul nu e un egoist, cum se afirmă de obicei, ci un ins căruia nu-i place să chinuie pe nimeni, este corectă în seria: a. adv.relativ / element de relaţie; subst. art.nehot. în N /np; pron.relativ în D / ci, element de relaţie; b. adv.relativ / ccm, element de relaţie; subst. art.nehot. în N /np; pron.relativ în D / ci, element de relaţie; c. adv.relativ / ccm, element de relaţie; subst. art.nehot. în Ac /np; pron.relativ în D / ci, element de relaţie; d. adv.relativ / ccm, element de relaţie; subst. art.nehot. în N /np; pron.relativ în D / sb, element de relaţie; e. adv.relativ / element de relaţie; subst. art.nehot. în Ac /np; pron.relativ în G / ci, element de relaţie. 6. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Iată de ce în orice prietenie e ceva “putred”, iar aproapele nu ni-l iubim cu adevărat decât în măsura în care este victimă, este corectă în seria: a. interjecţie / fără funcţie sintactică; subst. provenit din adv. / cd; pron.pers. în D / atr.pron. în D; pron.pers. în Ac / cd reluat; b. interjecţie pred. / pred.vb.; adv. / cd; pron.pers. în D / atr.pron. în D; pron.pers. în Ac / cd reluat; c. interjecţie pred. / pred.vb.; subst. provenit din adv. / cd; pron.pers. în D / ci; pron.pers. în Ac / cd reluat; d. interjecţie pred. / pred.vb.; subst. provenit din adv. / cd; pron.pers. în D / atr.pron. în D; pron.pers. în Ac / cd reluat; e. interjecţie pred. / pred.vb.; subst. provenit din adv. / cd; pron.pers. în D / atr.pron. în D; pron.pers. în Ac / cd anticipat. 7. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: La drept vorbind, nimeni nu suportă să faci abstracţie de el, şi dacă ai o minimă conştiinţă a meritelor tale, îţi e cu neputinţă să tolerezi indiferenţa celorlalţi. este corectă în seria: a. locuţ.adv. / cond; pron.pers. în Ac / ci; adj.pron.posesiv / atr.adj.; pron.demonstrativ / atr.pron.genitival; b. locuţ.adv. / ccm; pron.pers. în Ac / cz; adj.pron.posesiv / atr.adj.; pron.demonstrativ / atr.pron.genitival; c. locuţ.adv. / ccm; pron.pers. în Ac / ci; adj.pron.posesiv / atr.adj.; pron.demonstrativ / atr.pron.genitival;
3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. locuţ.adv. / ccm; pron.pers. în Ac / ci; pron.posesiv / atr.adj.; pron.demonstrativ / atr.pron.genitival; e. locuţ.adv. / ccm; pron.pers. în Ac / ci; adj.pron.posesiv / atr.adj.; adj. pron.demonstrativ / atr.pron.genitival. 8. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Muzica răscoleşte tot ce-i impur în mine şi îmi trezeşte pornirile pe care în mod normal îmi e ruşine să mi le mărturisesc chiar mie însumi., este corectă în seria: a. adv.nehot. / cd; pron.relativ / sb, element de relaţie; vb.copulativ, indic.prez.3 sg. + adj. / predicat nominal; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; b. pron.nehot. / cd; pron.relativ / np, element de relaţie; vb.copulativ, indic.prez.3 sg. + adj. / predicat nominal; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; c. pron.nehot. / cd; pron.relativ / sb, element de relaţie; pron.pers. 3 sg D / ci; adj. / np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; d. pron.nehot. / cd; pron.relativ / sb, element de relaţie; vb.copulativ, indic.prez.3 sg. + adj. / predicat nominal; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd, element de relaţie; e. pron.nehot. / cd; pron.relativ / sb, element de relaţie; vb.copulativ, indic.prez.3 sg. + adj. / predicat nominal; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci, element de relaţie. 9. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Nimeni nu ajunge să fie încredinţat de neantul înfăptuirilor sale. În orice formă, „creaţia” presupune o participare a fiinţei noastre. este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / cv; adj.pron.nehotărât / atr. adj.; b. subst. în Ac precedat de prepoz. / cag; subst. în Ac precedat de prepoz. / cv; adj.pron.nehotărât / atr. adj.; c. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm; adj.pron.nehotărât / atr. adj.; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / cv; pron.nehotărât / atr. adj.; e. subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; subst. în Ac precedat de prepoz. / cv; adj.pron.nehotărât / atr. adj. 10. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Atitudinea alterată se perpetuează de generaţii, fiind rezultatul unui proces de durată... este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; vb copulativ, gerunziu / cz; subst. în N / np; b. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; vb copulativ, gerunziu / cns; subst. în N / np; c. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; vb copulativ, gerunziu / cz; subst. în N / sb; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; vb copulativ, gerunziu / cv; subst. în N / np;
4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e. subst. în Ac precedat de prepoz. / cct; vb copulativ, gerunziu / cz; subst. în N / np. 11. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Nutrim faţă de orice om mai cunoscut, mult mai cunoscut decât noi, un amestec de pizmă şi de compătimire. Fiindcă ştim că a obţinut lucrul pe care-l dorim, pierzânduse totodată pe sine prin însăşi reuşita lui., este corectă în seria: a. pron.nehot. / ccm; pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ci; adv. / ccm; pron.refl. acc. în Ac precedat de prepoz. / cd; b. adv. / ccm; pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ccm comp.; adv. / ccm; pron.refl. acc. în Ac precedat de prepoz. / cd; c. adv. / ccm; pron.pers. în Ac precedat de adv.comparativ / ccm; adv. / ccm; pron.refl. acc. în Ac precedat de prepoz. / cd; d. adv. / ccm; pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ci; adv. / cct; pron.refl. acc. în Ac precedat de prepoz. / cd; e. adv. / ccm; pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ci; adv. / ccm; pron.refl. acc. în Ac precedat de prepoz. / cd reluat. 12. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Dacă rămâi cât de cât fidel propriei tale fiinţe – ceea ce nu-ţi reuşeşte decât prin izolare şi anonimat –, capeţi nu orgoliu, ci ceva mai înalt. este corectă în seria: a. locuţ.adv. / ccm; adj. / np; subst. în D / ci; pron.relativ compus în Ac / cd, element de relaţie; b. locuţ.adv. / cct; adj. / np; subst. în D / ci; pron.relativ compus în Ac / cd, element de relaţie; c. locuţ.adv. / ccm; adj. / ccm; subst. în D / ci; pron.relativ compus în Ac / cd, element de relaţie; d. locuţ.adv. / ccm; adj. / np; subst. în G / ci; pron.relativ compus în Ac / cd, element de relaţie; e. locuţ.adv. / ccm; adj. / np; subst. în D / ci; pron.relativ compus în N / sb, element de relaţie. 13. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Un om care a fost renumit nu se va putea resemna nicicând să nu mai fie: ca să scapi de otrava gloriei e nevoie de o adevărată mutaţie, de un miracol, nici mai mult nici mai puţin, este corectă în seria: a. vb. copulativ + adj. / pred. nominal; vb. copulativ / pred.nominal incomplet; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; b. vb. predicativ / pred. vb; vb. copulativ / pred.nominal incomplet; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. vb. copulativ + adj. / pred. nominal; vb. predicativ / pred.vb.; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci; d. vb. copulativ + adj. / pred. nominal; vb. copulativ / pred.nominal incomplet; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; e. vb. pred. / pred. vb.; vb. predicativ / pred.vb; subst. art.nehot. în Ac precedat de prepoz. / ci. 14. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Fie el şi geniu, cel care nu e punctual la întâlnire e “terminat” în ochii mei. este corectă în seria: 5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. conj.coord.disjunctivă / fără funcţie sintactică, element de relaţie; pron.pers. / sb; subst. / np; pron.demonstrativ / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie; b. vb. copulativ + pron. pers. 3 sg. N/ pred. nominal; subst. / np; pron.demonstrativ / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie; c. vb. copulativ / pred. nominal (cu np: geniu); pron.pers. / sb; subst. / cd; pron.demonstrativ / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie; d. vb. copulativ / pred. nominal (cu np: geniu); pron.pers. / sb; subst. / np; pron.relativ compus / sb, element de relaţie; e. vb. copulativ / pred. nominal (cu np: geniu); pron.pers. / sb; subst. / np; pron.demonstrativ / sb; pron.relativ / sb, element de relaţie. 15. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Sunt acuzat de lene, de sterilitate, şi se uită că astea sunt defectele elogiate, şi că e ridicol să-i ceri dinamism unuia care a proclamat mereu inutilitatea a toate cele., este corectă în seria: a. subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; pron.demonstrativ / sb; adj.pron.nehot. / atr.adj.; pron.demonstrativ în Ac cu valoare de G / atr.pron.genitival; b. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.demonstrativ / np; adj.pron.nehot. / atr.adj.; pron.demonstrativ în Ac cu valoare de G / atr.pron.genitival; c. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.demonstrativ / sb; pron.nehot. în Ac precedat de prepoz., cu valoare de G / atr.pron.genitival.; adj. pron.demonstrativ / atr.adj; d. subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.demonstrativ / sb; adj.pron.nehot. / atr.adj.; pron.demonstrativ în Ac cu valoare de G / atr.pron.genitival; e. subst. în Ac precedat de prepoz. / cz; pron.demonstrativ / cd; adj.pron.nehot. / atr.adj.; pron.demonstrativ în Ac cu valoare de G / atr.pron.genitival. 16. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Ceea ce face din viaţa mea o suferinţă permanentă e faptul că lucrurile care există pentru ceilalţi nu există pentru mine..., este corectă în seria: a. pron.relativ compus în N / cd, element de relaţie; subst. / np; pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ci; b. pron.relativ compus în N / np, element de relaţie; subst. / sb; pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. pron.relativ compus în N / sb, element de relaţie; subst. / np; pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / cz; d. pron.relativ compus în N / sb, element de relaţie; subst. / np; pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ci; e. pron.relativ compus în N / element de relaţie; subst. / np; pron.pers. în Ac precedat de prepoz. / ci. 17. Analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Ca să afli taina unei fiinţe, trebuie să cauţi ce e mai josnic în ea. Nu pentru că s-ar reduce la acele părţi meschine de care-o suspectăm şi pe care desigur le posedă, ci pentru că ele explică – nu către ce se îndreaptă, ci de ce acţionează în general. este corectă în seria: a. pron.relativ / np, element de relaţie; adj. comparativ de superioritate / np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. /ccl;
6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b. pron.relativ / sb, element de relaţie; adj. comparativ de superioritate / ccm; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. /ccl; c. pron.relativ / sb, element de relaţie; adj. comparativ de superioritate / np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. /ccl; d. pron.relativ / sb, element de relaţie; adj. comparativ de superioritate / np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cz; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / cd; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. /ccl; e. pron.relativ / sb, element de relaţie; adj. comparativ de superioritate / np; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.relativ în Ac precedat de prepoz. /ccl. 18. În care serie, analiza morfologică a cuvintelor subliniate din textul: Cât despre nea Sică, să-i scutească, dar prea se dădea drept altcineva. este corectă? a. adv.relativ, prepoz., subst.masc., subst.propriu masc., adv., prepoz., adj.pron.nehotărât; b. locuţ.prepoz., subst.masc., subst.propriu masc., adv., prepoz., pron.nehotărât; c. adv.interog., prepoz., subst.masc., subst.propriu masc., adv., prepoz., pron.nehotărât; d. adv.relativ, prepoz., subst. fem., subst.propriu masc., adv., prepoz., pron.nehotărât; e. adv.relativ, prepoz., subst.masc., subst.propriu fem., adv., adv., pron.nehotărât. 19. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: La margine de rând, Mişu Clanţă tresărise imperceptibil la auzul cuvântului „propensiune”+. este corectă? a. prepoz., subst. /ccl; prepoz., subst. /atr.subst.prepoz.; adv. /ccm; prepoz., subst. /cct; subst. /atr.subst. în N; b locuţ.prepoz., subst. /ccl; adv. /ccm; prepoz., subst. /cct; subst. /atr.subst. în N; c. prepoz., subst. /ccl; prepoz., subst. /atr.subst.prepoz.; adj. /ccm; prepoz., subst. /cct; subst. /atr.subst. în N; d. prepoz., subst. /ccl; prepoz., subst. /atr.subst.prepoz.; adv. /ccm; prepoz., subst. /cz; subst. /atr.subst. în N; e. prepoz., subst. /ccl; prepoz., subst. /atr.subst.prepoz.; adv. /ccm; prepoz., subst. /cct; subst. /apoziţie. 20. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Văzând că golisem halba şi că nu păream decis să comand o a doua, încerca acum să mă facă să eliberez masa, animat de nădejdea că următorul client avea să consume mai aproape de nivelul aşteptărilor. este corectă? a. vb. gerunziu / ccm; adj.participial / np; numeral ordinal substantivizat / cd; subst. precedat de prepoz. / ci; adv. la comparativ de superioritate / ccm; subst. precedat de prepoz. / ci; b. vb. gerunziu / cz; adj.participial / ccm; numeral ordinal substantivizat / cd; subst. precedat de prepoz. / ci; adv. la comparativ de superioritate / ccm; subst. precedat de prepoz. / ci; c. vb. gerunziu / cz; adj.participial / np; numeral ordinal / atr.adj.; subst. precedat de prepoz. / ci; adv. la comparativ de superioritate / ccm; subst. precedat de prepoz. / ci; 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. vb. gerunziu / cz; adj.participial / np; numeral ordinal substantivizat / cd; subst. precedat de prepoz. / ci; loc.prepoz., subst. / ccm; e. vb. gerunziu / cz; adj.participial / np; numeral ordinal substantivizat / cd; subst. precedat de prepoz. / ci; adv. la comparativ de superioritate / ccm; subst. precedat de prepoz. / ci. 21. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: E uimitor ce se poate isca dintr-o greşeală de tipar. este corectă? a. adv. / np; pron.relativ / sb; vb. infinitiv prez. / cd; subst. precedat de prepoz. / ci; b. adj. / np; pron.relativ / sb; vb. infinitiv prez. / cd; subst. precedat de prepoz. / ci; c. adj. / np; pron.relativ / cd; vb. infinitiv prez. / cd; subst. precedat de prepoz. / ci; d. adj. / np; pron.relativ / sb; vb. indic. imperfect / pred.vb.; subst. precedat de prepoz. / ci; e. adj. / np; pron.relativ / sb; vb. infinitiv prez. / cd; subst. precedat de prepoz. / ccl. 22. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cum tocmai primisem un premiu – cel dintâi din carieră – pentru reportaj, am acceptat fără nazuri invitaţia. este corectă? a. adv.relativ /ccm, element de relaţie; adv. / cct; numeral ordinal / apoziţie; subst. precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; loc.adv. / ccm; b. conjuncţ. /fără funcţie sintactică; adv. / cct; numeral ordinal / atr.subst.; subst. precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; loc.adv. / ccm; c. conjuncţ. /fără funcţie sintactică; adv. / cct; numeral ordinal / apoziţie; subst. precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. precedat de prepoz. / ccm; d. conjuncţ. /fără funcţie sintactică; adv. / cct; numeral ordinal / apoziţie; subst. precedat de prepoz. / ci; subst. precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; loc.adv. / ccm; e. conjuncţ. /fără funcţie sintactică; adv. / cct; numeral ordinal / apoziţie; subst. precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. precedat de prepoz. / ci. 23. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: ...răspunsurile celor intervievaţi erau primul semn că ... este corectă? a. subst. / sb; pron.demonstr. / atr.pron.genitival; adj.participial / atr.adj.; subst. / np; b. subst. / np; pron.demonstr. / atr.pron.genitival; adj.participial / atr.adj.; subst. / sb; c. subst. / sb; art.demonstr., adj.participial / atr.subst.genitival.; subst. / np; d. subst. / sb; pron.demonstr. / atr.pron.genitival; vb. participiu / atr.vb.; subst. / np; e. subst. / sb; adj.substantivizat / atr.subst.; subst. / np. 24. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Invitat în cele din urmă să ia cuvântul, oferi mulţimii imaginea unui om mişcat până la lacrimi de primirea făcută. este corectă?
8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. adj. partcipial / cct; loc.adv. / cct; subst. precedat de prepoz.compusă / cns; subst. precedat de prepoz. / ci; b. adj. partcipial / atr.adj.; loc.adv. / ccm; subst. precedat de prepoz.compusă / cns; subst. precedat de prepoz. / ci; c. adj. partcipial / atr.adj.; loc.adv. / cct; subst. precedat de prepoz.compusă / cns; subst. precedat de prepoz. / ci; d. adj. partcipial / atr.adj.; loc.adv. / cct; subst. precedat de prepoz.compusă / ccm; subst. precedat de prepoz. / ci; e. adj. partcipial / atr.adj.; loc.adv. / cct; subst. precedat de prepoz.compusă / cns; subst. precedat de prepoz. / cag. 25. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Existau însă şi oameni pentru care vremea proastă nu putea fi un impediment, iar obstacolele de circumstanţă nu însemnau nimic. este corectă? a. subst. / cd; pron.relativ în Ac, precedat de prepoz. / ci; vb, infinitiv prez. / cd; subst. / np; pron.negativ / np; b. subst. / sb; pron.relativ în Ac, precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz.; vb, infinitiv prez. / pred.vb; subst. / np; pron.negativ / np; c. subst. / sb; pron.relativ în Ac, precedat de prepoz. / ci; vb, infinitiv prez. / cd; subst. / cd; pron.negativ / np; d. subst. / sb; pron.relativ în Ac, precedat de prepoz. / ci; vb, infinitiv prez. / cd; subst. / np; pron.negativ / cd; e. subst. / sb; pron.relativ în Ac, precedat de prepoz. / ci; vb, infinitiv prez. / cd; subst. / np; pron.negativ / np. 26. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cum ar veni, câştigător iese cel ce face pentru cofetăria Expres Magazin cele mai dolofane braţe de zahăr ars pentru Venus. este corectă? a. subst. / np; pron.demonstr. / sb; pron.relativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; b. subst. / sb; pron.demonstr. / np; pron.relativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; c. subst. / np; pron.relativ compus / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; d. subst. / np; pron.demonstr. / sb; pron.relativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; e. subst. / np; pron.demonstr. / sb; pron.relativ / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz. 27. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Sigur că dacă virgula dintre subiect şi predicat ar putea face explozie, jumătate din parlamentarii români s-ar umple de schije... este corectă? a. adj. / np; substantive în Ac, coordonate cu conjuncţ. coordonatoare / atr.subst.prepoz.; locuţ.vb / cd; subst. / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; b. adv. / np; substantiv în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. precedat de conjuncţ. coordonatoare / ci; locuţ.vb / cd; subst. / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. adv. / np; substantive în Ac, coordonate cu conjuncţ. coordonatoare / atr.subst.prepoz.; locuţ.vb / cd; subst. / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci;
9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d. adv. / np; substantive în Ac, coordonate cu conjuncţ. coordonatoare / atr.subst.prepoz.; vb, inf.prez. / cd; subst. în Ac / cd; subst. / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; e. adv. / np; substantive în Ac, coordonate cu conjuncţ. coordonatoare / atr.subst.prepoz.; locuţ.vb / cd; subst. / atr.subst.; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci. 28. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: ...iată, academicienii de pe Dealul Mitropoliei sunt rumeni şi sănătoşi, absenţa operelor fiind compensată din plin de abundenţa glucidelor de la bufet. este corectă? a. interj. / pred.vb; adj. / np; subst. / sb; adj. participial / np; locuţ.adv. / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; b. interj. / fără funcţie sintactică; adj. / np; subst. / sb; adj. participial / np; locuţ.adv. / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; c. interj. / pred.vb; adj. / np; subst. / cd; adj. participial / np; locuţ.adv. / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; d. interj. / pred.vb; adj. / np; subst. / sb; adj. participial / ccm; locuţ.adv. / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; e. interj. / pred.vb; adj. / np; subst. / sb; adj. participial / np; locuţ.adv. / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / cag. 29. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cum arată, bine că nu trebuie să se ducă la serviciu, căci ar fi de râsul lumii. este corectă? a. adv. relativ / element de relaţie, fără funcţie sintactică; adv. / np; locuţ.adj. / np; b. adv. relativ / np; adv. / np; locuţ.adj. / np; c. adv. relativ / np; adv. / pred.nominal; locuţ.adj. / np; d. adv. relativ / np; adv. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / np; subst. în G / atr.subst.genitival e. adv. relativ / np; adv. / np; locuţ.adj. / cd. 30. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: ...mitologia facilă este întotdeauna mai iute de picior decât cântărirea lucidă a realităţii, aşa încât ea, realitatea, s-a transformat de la sine într-o legendă ieftioară. este corectă? a. locuţ. adj. / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; pron.pers. 3 sg, N /sb; subst. în N / apoziţie; locuţ.adv. / ccm; b. locuţ. adj. la comparativ de superioritate / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm comparativ; pron.pers. 3 sg, N /sb. anticipat; subst. în N / sb; locuţ.adv. / ccm; c. locuţ. adj. la comparativ de superioritate / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm comparativ; pron.pers. 3 sg, N /sb; subst. în N / apoziţie; locuţ.adv. / ccm; d. locuţ. adj. la comparativ de superioritate / ccm; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm comparativ; pron.pers. 3 sg, N /sb; subst. în N / apoziţie; locuţ.adv. / ccm; e. locuţ. adj. la comparativ de superioritate / np; subst. în Ac precedat de prepoz. / ccm comparativ; pron.pers. 3 sg, N /sb; subst. în N / apoziţie; pron.refl.acc. precedat de prepoz.compusă / ccm. 31. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Cele mai multe cancelarii politice ale lumii reacţionează mai prompt când este vorba
10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 de ostracizarea unor foste figuri politice, de felul Celor şase, decât când reprimat este un scriitor. este corectă? a. subst. / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. art.nehot. în G / atr.subst.genitival; adj.participial / atr.adj.; subst. / sb; b. subst. / cd; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. art.nehot. în G / atr.subst.genitival; adj.participial / atr.adj.; subst. / sb; c. subst. / element din loc.vb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. art.nehot. în G / atr.subst.genitival; adj.participial / atr.adj.; subst. / sb; d. subst. / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / atr.subst.prepoz.; subst. art.nehot. în G / atr.subst.genitival; adj.participial / atr.adj.; subst. / sb; e. subst. / sb; subst. în Ac precedat de prepoz. / ci; subst. art.nehot. în G / atr.subst.genitival; adj.participial / atr.adj.; subst. / cd. 32. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Să fii nesincer înseamnă să ascunzi adevărul, sau un interes, sau Dumnezeu ştie ce. este corectă? a. adj. / np; subst. / cd; locuţ.pron.nehotărâtă / cd; b. adj. / ccm; subst. / cd; locuţ.pron.nehotărâtă / cd; c, adj. / np; subst. / sb; locuţ.pron.nehotărâtă / cd; d. adj. / np; subst. / cd; subst.propriu / sb; vb indic.prez. 3 sg / pred. vb; pron. relativ / cd; e. adj. / np; subst. / cd; locuţ.pron.nehotărâtă / sb. 33. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Niciun om lucid n-ar trebui să scrie – decât dacă-i place să se tortureze. Încrederea în sine e totuna cu a poseda „harul”. este corectă? a. adj.pron.nehotărât / atr.adj.; pron.pers.3 sg. D / ci; pron.refl. acc., 3 sg Ac precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz.; adv. / np; vb. la inf.prez. precedat de prepoz. / ci; b. adj.pron.negativ / atr.adj.; pron.pers.3 sg. G / ci; pron.refl. acc., 3 sg Ac precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz.; adv. / np; vb. la inf.prez. precedat de prepoz. / ci; c. adj.pron.negativ / atr.adj.; pron.pers.3 sg. D / ci; loc.adj. / atr.adj.; adv. / np; vb. la inf.prez. precedat de prepoz. / ci; d. adj.pron.negativ / atr.adj.; pron.pers.3 sg. D / ci; pron.refl. acc., 3 sg Ac precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz.; adv. / np; vb. la inf.prez. precedat de prepoz. / ccm comparativ; e. adj.pron.negativ / atr.adj.; pron.pers.3 sg. D / ci; pron.refl. acc., 3 sg Ac precedat de prepoz. / atr.pron.prepoz.; adv. / np; vb. la inf.prez. precedat de prepoz. / ci. 34. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Convertirile nu vin oare din neputinţa de a mai suporta luciditatea ? Nu sunt ele datul celui excesiv de sensibil – pentru a se fi analizat prea des ? este corectă? a. vb., inf.prez. precedat de prepoz. / atr.vb; subst. provenit din vb la supin / np; pron.demonstr. în G / atr.pron.genitival; adv.+prepoz. / ccm; adj. / atr.adj.; vb la diateza activă, inf.perf. precedat de prepoz. / cz; b. vb., inf.prez. precedat de prepoz. / cd; subst. provenit din vb la supin / np; pron.demonstr. în G / atr.pron.genitival; adv.+prepoz. / ccm; adj. / atr.adj.; vb la diateza activă, inf.perf. precedat de prepoz. / cz; 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c. vb., inf.prez. precedat de prepoz. / atr.vb; subst. provenit din vb la partcipiu / np; pron.demonstr. în G / atr.pron.genitival; adv.+prepoz. / ccm; adj. / atr.adj.; vb la diateza activă, inf.perf. precedat de prepoz. / cz; d. vb., inf.prez. precedat de prepoz. / atr.vb; subst. provenit din vb la supin / np; adj. substantivizat cu art.demonstr. în G / atr.subst.genitival; adv.+prepoz. / ccm; adj. / atr.adj.; vb la diateza activă, inf.perf. precedat de prepoz. / cz; e. vb., inf.prez. precedat de prepoz. / atr.vb; subst. provenit din vb la supin / np; pron.demonstr. în G / atr.pron.genitival; adv.+prepoz. / ccm; adj. / atr.adj.; vb la diateza activă, inf.perf. precedat de prepoz. / cns. 35. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: Aidoma multor colegi, puteam să cochetez cu păcatul negustoresc de-a pune ştampila pe o naţie ca pe o halcă de carne... este corectă? a. subst. în G precedat de prepoz. / ccm; adj.pron.nehotărât / atr.adj.; subst. în Ac / ccm; b. subst. în D precedat de prepoz. / ccm comparativ; adj.pron.nehotărât / atr.adj.; subst. în Ac / ccm; c. subst. în D precedat de prepoz. / ccm; adj.pron.nehotărât / atr.adj.; subst. în Ac / ccm comparativ; d. subst. în D precedat de prepoz. / ccm comparativ; adj.pron.nehotărât / atr.adj.; subst. în Ac / ccm comparativ; e. subst. în D precedat de prepoz. / ccm; adj.pron.nehotărât / atr.adj.; subst. în Ac / ccm. 36. În care serie, analiza morfo-sintactică a cuvintelor subliniate din textul: ...dacă alte căi sunt, pentru moment, nesigure, calea aleasă este o primejdie sigură. Ea riscă să ducă la pierderea, poate definitivă, a şanselor României de a deveni o ţară cu adevărat democratică. este corectă? a. adj. / np; adv. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. / np; b. adj. / ccm; adv. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. / np; c. adj. / np; adv. / fără funcţie sintactică; adj. / atr.adj.; subst. / np; d. adj. / np; adv. / ccm; adj. / ccm; subst. / np; e. adj. / np; adv. / ccm; adj. / atr.adj.; subst. / cd. 37. Sunt părţi de vorbire flexibile: a) articolul, substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul; b) adverbul, pronumele, interjecţia, verbul, adverbul; c) substantivul, adjectivul, numeralul, verbul, adverbul; d) prepoziţia, conjuncţia, interjecţia, articolul; e) prepoziţia, adverbul, interjecţia, conjuncţia. 38. Sunt defective de plural toate substantivele din seria: a) şale, zori, câlţi, ochelari; b) ochi, arici, ardei, pui; c) făină, unt, foame, romantism; d) masă, corn, cap, acordor; e) acoperământ, lege, desagă. 39. Sunt masculine toate substantivele din seria: a) popă, vodă, vlădică; 12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) munte, lac, podiş; c) despot, gâtlej, minaret; d) ibric, joben, ostrov; e) macrou, jubileu, lincs. 40. Conţine un substantiv provenit, prin conversiune, din adjectiv, enunţul: a) Limpezimea cerului m-a fermecat. b) Albul zăpezii mă orbea. c) Au trecut peste o apă repede. d) Oamenii tineri au mai multă energie. e) Îi era dor de bătrâna-i mamă. 41. Substantivele subliniate din versurile: Unde-i râul ce ne-a dus copilăria / Pe oglinda lui de gheaţă? sunt, în ordine: a) subiect, complement direct, atribut substantival prepoziţional; b) nume predicativ, complement direct, atribut substantival prepoziţional; c) subiect, subiect, complement indirect; d) complement direct, subiect, complement indirect; e) nume predicativ, subiect, atribut substantival prepoziţional. 42. Adjectivul evidenţiat din enunţul: I-a telefonat bunului său prieten. este în cazul: a) nominativ; b) genitiv; c) dativ; d) acuzativ; e) vocativ. 43. Cuvântul subliniat din enunţul: Sacoşa este a dânsului. este: a) pronume personal de politeţe, genitiv, nume predicativ; b) pronume personal, genitiv, nume predicativ; c) pronume personal, genitiv, atribut substantival genitival; d) pronume personal, dativ, complement indirect; e) pronume personal de politeţe, dativ, complement indirect. 44. Conţine doar pronume posesive seria: a) al meu, al ei, al său; b) al nostru, al lor, a ta; c) al vostru, a sa, ai tăi; d) al lor, a ei, ai lui; e) a ei, a sa, a voastră. 45. Cuvintele: 1. altul, 2. nimeni, 3. oricare, 4. vreunul, 5. nimic, 6. niciunul sunt: a) 1, 3, 4 – pronume nehotărâte, 2, 5, 6 – pronume negative; b) toate – pronume nehotărâte; c) toate – pronume negative; d) 1, 3 – pronume nehotărâte, 2, 4, 5, 6 – pronume negative; e) 2, 5, 6 – pronume nehotărâte, 1, 3, 4 – pronume negative; 46. În enunţul: Totul era de un alb strălucitor, totul, respectiv alb sunt: a) substantive comune; 13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) pronume nehotărât, adjectiv propriu-zis; c) substantiv comun, adjectiv propriu-zis; d) pronume nehotărât, substantiv comun; e) adjectiv pronominal, substantiv comun. 47. Conţine un substantiv provenit prin conversiune din pronume nehotărât enunţul: a) Altul a absentat azi. b) Tot ce-mi spui e important. c) A înţeles totul. d) Vreunul dintre ei e colegul tău? e) Niciunul nu înţelege nimic. 48. Cuvintele subliniate din versul: Ce-a fost adânc în noapte se face mai adânc. sunt: a) adverbe de mod, nume predicative; b) adjective propriu-zise, nume predicative; c) adverbe de mod, complemente circumstanţiale de mod; d) adjective propriu-zise, complemente circumstanţiale de mod; e) adjectiv propriu-zis, nume predicativ; adverb de mod, complement circumstanţial de mod. 49. Conţine un adjectiv la gradul superlativ absolut enunţul: a) Este cel mai înalt din echipă. b) Nu are rezultate prea bune. c) Era destul de inteligent. d) Cerul era cam întunecat. e) Era un scriitor extrem de talentat. 50. Numeralele: 1. tustrei, 2. câte doi, 3. de trei ori, 4. câteşipatru, 5. înzecit, 6. amândoi sunt: a) 1, 4, 6 – colective, 2 – distributiv, 3 – adverbial, 5 – multiplicativ; b) 1, 2, 4, 6 – colective, 3 – fracţionar, 5 – multiplicativ; c) toate – cardinale propriu-zise; d) 1, 4, 6 – colective, 2, 3 – adverbial, 5- multiplicativ; e) toate – colective. 51. Numeralul este incorect folosit în enunţul: a) Le-a mulţumit fetelor amândurora. b) A vorbit cu amândouă. c) Le-a recunoscut amândurora meritele. d) A vorbit cu alemândouă. e) Amândurora le place filmul. 52. Stabileşte , în ordinea apariţiei, cazul cuvintelor subliniate din textul: În sânge mi se dezmorţeşte iarna... a) acuzativ, dativ, acuzativ, acuzativ; b) acuzativ, dativ, acuzativ, nominativ; c) acuzativ, genitiv, acuzativ, nominativ; d) nominativ, dativ, acuzativ, acuzativ; e) acuzativ, dativ, nominativ, acuzativ.
14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 53. Substantivul evidenţiat din enunţul: Fusese lovit de unul dintre colegii de clasă. are funcţia sintactică de: a) complement de agent; b) complement indirect; c) atribut substantival genitival; d) atribut substantival prepoziţional; e) complement direct. 54. Este incorect realizat acordul adjectivului pronominal demonstrativ în enunţul: a) Celălalt elev a lipsit. b) Elevului celălalt i-am dat cartea. c) Celuilalt elev i-am dat cartea. d) Pe celălalt elev l-au sancţionat. e) S-a pierdut carnetul celuilalt elev. 55. Există un atribut pronominal genitival în enunţul: a) Cartea de la ei e interesantă. b) Veştile despre el ne-au surprins. c) Învaţă la fel ca el. d) Versurile lui dovedesc forţă interioară şi talent. e) Lui i se cuvin laude. 56. Există un atribut adjectival exprimat prin locuţiune adjectivală în enunţul: a) Era un om de treabă. b) Omul de zăpadă era uriaş. c) Cartea de citit e pe raftul acela. d) Se vede lume alergând. e) Podul de piatră s-a dărâmat. 57. Verbul a fi are valoare copulativă în enunţul: a) Este aici de câteva ore. b) Nu era niciun adăpost prin apropiere. c) Cerul fusese senin dimineaţă. d) Au fost la Bucureşti. e) Cartea este 10 lei. 58. Sunt la modul indicativ, timpul perfect compus toate verbele din seria: a) cânta, avea, citea; b) cântase, avusese, citise; c) cântai, avuseşi, citişi; d) a cântat, a avut, a citit; e) cântă, are, citeşte. 59. Verbele să alerg, să scrii sunt la: a) conjunctiv, prezent; b) conjunctiv, perfect; c) condiţional-optativ, prezent; d) indicativ, prezent; e) imperativ.
15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 60. Conţine un verb la imperativ enunţul: a) Daţi de mâncare tuturor animalelor. b) Asculţi doar muzică simfonică? c) Mergi la Paris. d) Nu te mai agita atât! e) Ce mare crescuse! 61. Câte predicate verbale sunt în enunţul: Ca să adoarmă, mama îi cânta sau îi spunea poveşti, dar nimic nu-l liniştea ca poeziile spuse şoptit. a) 6; b) 5; c) 4; d) 3; e) 2. 62. Nu pot fi predicate verbale verbele la modul; a) indicativ; b) supin; c) conjunctiv; d) condiţional-optativ; e) imperativ. 63. Există un predicat nominal în enunţul: a) Ajunsese devreme acasă. b) Copiii rămân aici. c) Iese mereu la plimbare. d) Nimeni nu ajunge campion fără a munci. e) Pâinea se face rapid. 64. Verbul a avea nu are valoare auxiliară în enunţul: a) Are să vină mâine. b) Au doar o maşină. c) Au scris toată poezia. d) Ar veni şi ei. e) Ar fi mers la teatru. 65. Este incorectă forma de imperativ din enunţul: a) Du cartea la raft! b) Nu faceţi gălăgie! c) Nu fă atâta hărmălaie! d) Nu mai face mofturi! e) Nu te duce acolo! 66. Ce este pronume relativ în enunţul: a) Ce carte citeşti? b) Nu ştiai ce minciună să-i spui. c) Are tot ce-i trebuie. d) S-a aflat ce premiu a obţinut. e) Ce ţi s-a întâmplat?
16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 67. Relativul care din enunţul: El este colegul care m-a ajutat. este: a) atribut pronominal; b) atribut adjectival; c) complement direct; d) subiect; e) complement indirect. 68. Structura subliniată din enunţul: Întâia frunză cade, întâia barză pleacă este corect analizată în seria: a) adverb, complement circumstanţial de timp; substantiv comun, nominativ, subiect; b) numeral cardinal, nominativ, atribut adjectival; substantiv comun, nominativ, subiect; c) numeral ordinal, nominativ, atribut adjectival; substantiv comun, nominativ, subiect; d) numeral ordinal, nominativ, subiect; substantiv comun, nominativ, atribut apoziţional; e) numeral adverbial, complement circumstanţial de mod; substantiv comun, nominativ, subiect. 69. Este de conjugarea a II-a verbul: a) a dori; b) a coborî; c) a bea; d) a face; e) a cânta. 70. Numeralul din enunţul: O treime din recoltă era compromisă. este: a) cardinal propriu-zis; b) fracţionar; c) colectiv; d) adverbial; e) distributiv. 71. Pronumele relativ din fraza: Nu-mi place modul în care procedezi. este: a) atribut pronominal; b) complement indirect; c) complement circumstanţial de mod; d) atribut adjectival; e) subiect. 72. Conţine un verb predicativ impersonal enunţul: a) Mă gândeam la vacanţă. b) Plouă torenţial. c) În zare vede castelul. d) Era indicat să înveţe. e) Cerul era senin. 73. Conţine o locuţiune verbală enunţul: a) A trecut strada neatent. b) Este extrem de inteligent. 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) Mi-a trecut prin cap o idee. d) Trece pe la mine zi de zi. e) Autobuzul a trecut acum cinci minute. 74. Este în cazul dativ substantivul din enunţul: a) Nu procedaţi asemenea unor oameni necinstiţi. b) Locuia deasupra magazinului. c) Mă îndrept spre teatru. d) Ramurile copacului erau grele de rod. e) Domeniul era al unui duce. 75. Este coret folosit articolul hotărât în enunţul: a) I-am dat lui Maria cartea. b) I-a mulţumit lui Matilda. c) Îi telefonează Ionescului. d) Rezultatele lui Ingrid sunt cele mai bune. e) Lui mama nu-i place să pierd timpul. 76. Înseamnă şi însemnează sunt: a) forme diferenţiate semantic ale verbului a însemna; b) variante literare libere; c) doar prima formă e corectă; d) doar a doua formă e corectă; e) niciuna nu este corectă. 77. Cuvintele subliniate din versul: Cu mâinile-amândouă eu faţa îmi ascund... sunt, în ordine: a) prepoziţie, numeral multiplicativ, pronume personal; b) prepoziţie, numeral colectiv, pronume personal; c) prepoziţie, numeral colectiv, pronume reflexiv; d) conjuncţie, numeral colectiv, pronume reflexiv; e) conjuncţie, numeral colectiv, pronume personal. 78. Cuvintele subliniate din enunţul: În zadar mai insişti. sunt: a) locuţiune adjectivală; b) locuţiune adverbială; c) prepoziţie + substantiv; d) prepoziţie + adjectiv; e) prepoziţie+adverb. 79. Conţine o locuţiune adverbială enunţul: a) Ne urmărea cu sufletul la gură. b) Umblă cu mare băgare de seamă. c) Este un om de prisos. d) Copilul nu era în stare de nimic. e) Mai-marii comunităţii au ţinut o şedinţă. 80. Este corect utilizată forma de plural a substantivului cot în enunţul: a) A cumpărat doi coţi de pânză. b) Nu mai da atât din coate. 18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) La coturile râului se formează vârtejuri. d) Coturile burlanelor sunt ruginite. e) toate enunţurile de la a, b, c, d. 81. Există o interjecţie predicativă în enunţul: a) Hei, tu, fii atent! b) Priveşte soarele! c) Uite castelul! d) Nu uita umbrela! e) Ei, aşa-i viaţa! 82. Dintre substantivele: 1. gâscan, 2. beţivan, 3. ciocârlan, 4. curcan, 5. pehlivan, 6. bădăran sunt moţionale: a) toate; b) 1, 3, 4; c) 1, 2, 3,4; d) 2, 5, 6; e) 1, 3, 4, 6. 83. Sunt neutre toate substantivele din seria: a) ianuarie, tablou, radio, marţi, do: b) sânge, grâu, macrou, aur, nord; c) vest, ochelari, cod, deal, joi; d) iunie, calculator, unt, crivăţ, gorun; e) lapte, miercuri, mai, miere. 84. Sunt compuse toate substantivele din seria: a) băgare de seamă, aducere aminte, floarea-soarelui, cal-de-mare; b) punct de vedere, lovitură de colţ, ardei iute, ardei gras; c) telecomandă, bibliotecă, bibliografie, antropofag; d) cravată de mătase, cal de curse, dare de seamă; e) traista-ciobanului, salată de roşii, colţul ruşinii. 85. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria: a) Facultatea de Drept, Muzeul Literaturii Române, Dacia literară, Evenimentul zilei; b) Facultatea de Drept, Muzeul Literaturii Române, Dacia Literară, Evenimentul Zilei; c) Facultatea de drept, Muzeul literaturii române, Dacia literară, Evenimentul zilei; d) Facultatea de drept, Muzeul Literaturii române, Dacia literară, Evenimentul zilei; e) Facultatea de Drept, Muzeul literaturii române, Dacia Literară, Evenimentul zilei. 86. Conţine doar substantive epicene seria: a) varză, masă, casă, poartă, stradă; b) girafă, vidră, cămilă, leopard, varan; c) dantelăreasă, lenjereasă, croitoreasă; d) bărbat, cal, taur, bou, ţap; e) leu, urs, tigru, franţuzoaică. 87. Sunt mobile toate substantivele din seria: a) femeie, oaie, vacă, capră, iapă; b) gâscă, ciocârlie, curcă, raţă, vulpe; 19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) elev, colonel, bărbat, profesor, sergent; d) televizor, calculator, radio, computer; e) deal, munte, deşert, câmp, podiş. 88. Substantivele: viţică, epopee, odisee, făină, luntre au la genitiv – dativ formele: a) viţelei, epopeii, odiseei, făinii, luntrii; b) viţicii, epopeei, odiseei, făinii, luntrei; c) viţicii, epopeii, odiseii, făinei, luntrei; d) viţelei, epopeei, odiseei, făinei, luntrei; e) viţicăi, epopeei, odiseii, făinei, luntrii. 89. Sunt corecte toate formele de genitiv-dativ din seria: a) încălţămintei, corabiei, saniei, poienii, melopeii; b) încălţăminţii, corăbiei, săniei, poienei, melopeei; c) încălţămintei, corăbiei, saniei, poianei, melopeii; d) încălţămintei, corăbiei, săniei, poienii, melopeii; e) încălţăminţii, corabiei, saniei, poienei, melopeii. 90. Sunt acceptate de normele limbii literare cele două forme de genitiv-dativ din seria: a) rămuricii / rămurelei; b) monedei / monezii; c) vrabiei / vrăbiei; d) copertei / coperţii; e) băuturicii / băuturelei. 91. Conţine forme corecte de genitiv-dativ ale substantivelor proprii seria: a) Florii, Rodicăi, Mioarei, Ilenei, Floricăi; b) Floarei, Rodichii, Mioarei, Ileanei, Floricăi; c) Floarei, Rodichii, Miorii, Ileanei, Floricăi; d) Floarei, Rodicăi, Mioarei, Ilenei / Ileanei, Floricăi / Florichii; e) Florii, Rodicăi, Miorii, Ilenei, Floricăi. 92. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria: a) turniruri, vaccinuri, limanuri, monologuri, fundaluri; b) turnire, vaccine, limane, monoloage, fundale; c) turniruri, vaccine, limane, monoloage, fundaluri; d) turniruri, vaccinuri, limane, monologuri, fundale; e) turnire, vaccinuri, limanuri, monoloage, fundaluri. 93. Cuvintele subliniate din enunţul: Bine-ai venit, Măria Ta, ce pofteşti de la noi? sunt, în ordine: a) substantiv, adjectiv pronominal posesiv, pronume relativ, pronume personal; b) locuţiune pronominală de politeţe, pronume interogativ, pronume personal; c) locuţiune pronominală de politeţe, pronume relativ, pronume personal; d) locuţiune pronominală de politeţe, pronume interogativ, pronume posesiv; e) substantiv, adjectiv pronominal posesiv, pronume interogativ, pronume personal. 94. Substamtivele subliniate din enunţul: Trimiterea de scrisori de către copii părinţilor a devenit o raritate azi. sunt, în ordine, ăn ca: 20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) subiect, atribut substantival prepoziţional, atribut substantival, nume predicativ; b) complement direct, complement de agent, complement indirect, nume predicativ; c) subiect, complement de agent, complement indirect, nume predicativ; d) subiect, atribut substantival prepoziţional, complement indirect, complement direct; e) complement direct, atribut substantival prepoziţional, complement indirect, complement direct. 95. Câte substantive în acuzativ există în textul: Tot mai miroase via a tămâios şi coarnă, / Mustos a piersici coapte şi crud a foi de nuc...: a) 6; b) 5; c) 4; d) 3; e) 2. 96. Substantivul în vocativ: a) nu are niciodată funcţie sintactică; b) poate fi atribut substantival prepoziţional; c) poate fi atribut substantival apoziţional; d) uneori poate fi nume predicativ; e) uneori poate fi subiect. 97. Substantivele subliniate din versurile: Şi când gândesc la viaţa-mi îmi pare că ea cură / Încet repovestită de o străină gură ( M. Eminescu) sunt, în ordine: a) ambele – complemente indirecte în acuzativ; b) complement indirect în acuzativ, complement de agent în acuzativ; c) complement direct în acuzativ, complement indirect în acuzativ; d) complement indirect în dativ, complement circumstanţial de mod în acuzativ; e) complement indirect în dativ, complement de agent în acuzativ. 98. Câte substantive neologice conţine următorul text: În rezumat, referentul nu e chemat să exprime o opinie, ci să oblojească un convalescent, evaluarea are, preponderent, un obiectiv terapeutic, căci pacientul trebuie să se simtă bine. a) 10; b) 7; c) 8; d) 5; e) 4. 99. Cuvintele subliniate din versurile: Verde nou al primăverii, roş al zilelor de vară, / Toamnă, galbenul din frunza ta tărzie mi-e mai drag...sunt, din punct de vedere morfologic: a) exclusiv substantive; b) verde, roş – adjective, primăvară, galbenul, toamnă – substantive; c) verde, roş – adjective, primăvară, galbenul – substantive, toamnă – adverb; d) verde, roş, galbenul – adjective, toamnă – substantiv; e) exclusiv adjective.
21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 100. Au forme duble de plural, acceptate de normele limbii literare şi nediferenţiate semantic, substantivele din seria: a) tuneluri / tunele, hoteluri / hotele, defileuri / defilee; b) canafuri / canafi, cicatrice / cicatrici, căpşune / căpşuni; c) monede / monezi, coale / coli, case / căşi; d) caiace / caiacuri, ibrice / ibricuri, festivaluri / festivale; e) eşafoade / eşafoduri, panaceuri / panacee, pâraie / pârâuri. 101. Substantivele subliniate din versurile: Stelele-n cer, / Deasupra mărilor / Ard depărtărilor, / Până ce pier. sunt, în ordine: a) complemente circumstanţiale de loc în genitiv (ambele); b) complemente indirecte în dativ (ambele); c) complemente circumstanţiale de loc în genitiv, respectiv în dativ; d) atribut substantival prepoziţional în genitiv, complement indirect în dativ; e) complement circumstanţial de loc, complement indirect, ambele în dativ. 102. Este incorect utilizat articolul demonstrativ (adjectval) în enunţul: a) Elevul cel silitor e apreciat de profesori. b) Priveau spre steaua cea strălucitoare. c) Razele soarelui cel auriu ne mângâiau obrajii. d) I-a oferit fetei celei frumoase un buchet de trandafiri. e) E cel mai bun din clasă. 103. Câte articole (de orice fel) conţine următorul text: Pe ţărmul cel liniştit al râului, în pacea zilelor de vară, sălciile şopteau poveştile vrăjite ale copilăriei: a) 11; b) 10; c) 9; d) 8; e) 7. 104. Alege seria care conţine exclusiv adjective invariabile: a) crem, roz, bleumarin, oranj; b) tenace, auriu, mare, decent; c) cumsecade, limpede, repede, servil; d) frust, arămiu, slăbuţ, deştept; e) sagace, atroce, special, familiar. 105. Adjectivele subliniate din enunţul: Toamnă aurie, covorul tău foşnitor de frunze moarte mă-nfioară! sunt, în ordine: a) atribute adjectivale în acuzativ (toate); b) fără funcţie sintactică, vocativ (primul), atribute adjectivale în acuzativ; c) atribute adjectivale în vocativ, nominativ, respectiv acuzativ; d) atribute adjectivale în nominativ (toate); e) atribute adjectivale în nominativ (primele două), atribut adjectival în acuzativ. 106. Adjectivul poate îndeplini toate funcţiile sintactice din seria: a) nume predicativ, atribut adjectival, complement indirect, circumstanţial de cauză, de mod;
22
complement
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) nume predicativ, atribut adjectival, complement circumstanţial de cauză, de mod, de loc, de timp; c) doar atribut adjectival şi nume predicativ; d) subiect, atribut adjectival, nume predicativ; e) predicat nominal, atribut adjectival. 107. Pronumele personal de persoana I şi a II-a, singular, cazul genitiv, are următoarele forme a) nu are forme: b) mea, ta; c) mie, ţie; d) mi-, ţi-; e) îmi, îţi. 108. Pronumele subliniate din enunţul: Mi ţi l-a dus în pădure ca să-l omoare. sunt, în ordine: a) mi, ţi – complemente indirecte în dativ, l – complement direct, acuzativ; b) mi – complement indirect, dativ, ţi – atribut pronominal, dativ, l – complement direct, acuzativ c) toate – complemente indirecte în dativ; d) mi, ţi - forme de dativ etic, fără funcţie sintactică, l - complement direct, acuzativ; e) toate – complemente directe în acuzativ. 109. Un este articol nehotărât în enunţul: a) Are doar un frate. b) Are un frate şi două surori. c) A văzut un copil şi nişte bătrâni plimbându-se prin parc. d) Pe un mal al râului creşteau sălcii, celălalt era pustiu. e) Mai are o singură dorinţă: să-şi revadă copiii. 110. Sunt corect scrise toate adjectivele din combinaţiile: a) argintii nori, ochelarii fumurii, fiii proprii, pustii codri; b) argintiii nori, ochelarii fumuriii, fiii propriii, pustiii codri; c) argintiii nori, ochelarii fumurii, fiii proprii, pustiii codri; d) argintii nori, ochelarii fumuriii, fiii propriii, pustii codri; e) argintiii nori, ochelarii fumuriii, fiii proprii, pustii codri. 111. Alege enunţul în care adjectivul pronominal de identitate este incorect utilizat: a) Mie însumi mi se pare greu să devin profesor. b) Fetei înseşi i-am oferit flori. c) Noi înşine, colegii tăi, te-am ajutat. d) Ţie însăţi, prietena mea, ţi se cuvin mulţumiri. e) Noi însene, fetele, v-am ajutat. 112. Valorile morfologic ale lui o, în textul: sunt, în ordine: Pe o stradă lăturalnică am luat-o la sănătoasa, căci ni s-a părut că doar o casă din cele două rămăsese tăcută. sunt, în ordine: a) articole nehotărâte (toate); b) articol nehotărât, pronume personal cu valoare neutră, numeral cardinal; c) articol nehotărât, pronume personal cu valoare neutră, pronume personal; 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) pronume personal cu valoare neutră, pronume personal, numeral cardinal; e) numeral cardinal, pronume personal, articol nehotărât. 113. Pentru persoana a III-a plural (mai mulţi posesori), pronumele posesiv are formele: a) al, a, ai, ale lor; b) al său, a sa, ai săi, ale sale; c) al, a, ai, ale lui; d) al, a, ai, ale ei; e) nu are. 114. Cuvintele subliniate din versurile: Ţi-ai dezbrăcat de haine ca de-o coajă / Migala trupului cu gust amar... sunt, în ordine: a) pronume personal, dativ, complement indirect; substantiv comun, complement indirect, acuzativ; b) pronume reflexiv, dativ, atribut pronominal; substantiv comun, acuzativ, atribut substantival prepoziţional; c) pronume reflexiv, dativ, complement indirect; substantiv comun, acuzativ, atribut substantival prepoziţional; d) pronume personal, dativ, atribut substantival; substantiv comun, acuzativ, atribut substantival prepoziţional; e) pronume reflexiv, dativ, complement indirect; substantiv comun, acuzativ, complement indirect. 115. Cuvintele subliniate din versurile: Şi pe ceruri liniştite şi în suflet şi-au dechis / Unghiul dorului de ducă stolurile de cucoare...sunt, în ordine: a) pronume reflexiv, dativ, complement indirect; substantiv comun, acuzativ, complement direct; substantiv comun, nominativ, subiect; b) pronume reflexiv, dativ, atribut pronominal; substantiv comun, acuzativ, complement direct,; substantiv comun, nominativ, subiect; c) pronume personal, dativ, complement indirect; substantiv comun, nominativ, subiect; substantiv comun, acuzativ, complement direct; d) pronume reflexiv, dativ, atribut pronominal; substantiv comun, nominativ, subiect; substantiv comun, acuzativ, complement direct; e) pronume personal, dativ, atribut pronominal; substantiv comun, acuzativ, complement direct ; substantiv comun, nominativ, subiect. 116. Cuvintele subliniate din versurile: De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet, / Pe-al meu propriu rug mă topesc în flăcări sunt, în ordine: a) pronume posesiv, acuzativ, complement circumstanţial de loc (ambele); b) pronume posesiv, genitiv, atribut pronominal genitival (ambele); c) adjective pronominale posesive, acuzativ, atribut adjectival (ambele); d) adjectiv pronominale posesiv, genitiv, atribut adjectival (ambele); e) pronume posesiv, acuzativ, complement indirect; pronume posesiv, acuzativ, complement circumstanţial de loc. 117. Prin conversiune, nu pot deveni adjective pronominale pronumele: a) relativ, posesiv, negativ; b) personal, de politeţe, reflexiv; c) interogativ, personal, demonstrativ; 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) de politeţe, de întărire, negativ; e) personal, relativ, demonstrativ. 118. Cuvintele subliniate din enunţul: Şi de ciudă începusem a-mi descărca mânia asupra câinilor sunt, în ordine: a) conjuncţie coordonatoare, pronume reflexiv, prepoziţie de genitiv; b) adverb de întărire, pronume personal, prepoziţie de acuzativ; c) conjuncţie coordonatoare, pronume personal, prepoziţie de genitiv; d) pronume reflexiv, pronume personal, prepoziţie de genitiv; e) conjuncţie subordonatoare, pronume personal, prepoziţie de genitiv. 119. În textul: Şi dacă ochii ce-am iubit / N-or fi de raze plini...., cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) pronume relativ, complement direct; substantiv comun, complement indirect; adjectiv propriu-zis, atribut adjectival; b) pronume relativ, complement direct; substantiv comun, complement indirect; adjectiv propriu-zis, nume predicativ; c) pronume relativ, subiect; substantiv comun, nume predicativ; adjectiv propriu-zis, nume predicativ; d) adjectiv pronominal relativ, atribut adjectival; substantiv comun, complement indirect; adjectiv propriu-zis, nume predicativ; e) pronume relativ, complement direct; substantiv comun, complement de agent; adjectiv propriu-zis, nume predicativ. 120. Câte pronume conţine textul: În jurul lui înserarea îşi ţesea aceeaşi pânză întunecată ale cărei falduri cădeau grele peste toate câte erau: a) 7; b) 6; c) 5; d) 4; e) 3. 121. Ce valori morfologice are cuvântul nişte din enunţurile: 1. Are nişte colegi de treabă. 2 A băut nişte apă. 3. Doreşte nişte sare. 4. Vorbea cu nişte fete: a) toate - articole nehotărâte; b) toate – adjective pronominale nehotărâte; c) 1, 4 – articole nehotărâte; 2, 3 – adjective pronominale nehotărâte; d) 1, 2, 3 – articole nehotărâte; 4 – adjectiv pronominal nehotărât; e) 1, 4 – adjective pronominale nehotărâte; 2, 3 – articole nehotărâte. 122. Pronumele reflexiv nu are forme pentru cazul / cazurile: a) nominativ; b) nominativ, genitiv şi vocativ; c) dativ şi acuzativ; d) genitiv; e) ;vocativ. 123. Cuvintele subliniate din textul: Ştiam că bunul meu amic are multă influenţă asupra unei persoane de care atârnau nişte interese ale mele de mare importanţă...au, în ordine, următoarele valori morfologice: 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) substantiv comun, pronume posesiv, articol nehotărât, articol nehotărât, pronume posesiv; b) adjectiv propriu-zis, adjectiv pronominal posesiv, articol nehotărât, articol nehotărât, adjectiv pronominal posesiv; c) adjectiv propriu-zis, adjectiv pronominal posesiv, articol nehotărât, articol nehotărât, pronume posesiv; d) substantiv comun, adjectiv pronominal posesiv, articol nehotărât, articol nehotărât, adjectiv pronominal posesiv; e) substantiv comun, adjectiv pronominal posesiv, articol nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adjectiv pronominal posesiv. 124. Este incorect realizat acordul adjectivului pronominal demonstrativ în enunţul: a) Fetei acesteia îi trebuie un caiet. b) Acestei fete nu-i place mişcarea. c) Această elevă n-a învăţat. d) Nu-i poate reproşa nimic fetei aceasta. e) Pe fata aceasta n-o cunosc. 125. Ce valoare morfologică au cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Vorbeau liniştiţi. 2. Stătuse trează toată noaptea. 3. Sunetele vibrează vii. 4. Stau lungiţi pe nisip. a) toate – adverbe; b) toate – adjective; c) 1, 3, 4 – adverbe, 2 – adjectiv; d) 1, 2 – adverbe, 3, 4 – adjective; e) 1, 2 – adjective, 3, 4 – adverbe; 126. Structura subliniată din propoziţia: Îndoiala cu privire la formula aplicată îl frământa. este: a) substantiv cu prepoziţie, acuzativ, atribut substantival prepoziţional; substantiv cu prepoziţie, acuzativ, atribut substantival prepoziţional; b) substantiv cu prepoziţie, acuzativ, atribut substantival prepoziţional; substantiv cu prepoziţie, acuzativ, complement indirect; c) substantiv cu prepoziţie, acuzativ, complement indirect; substantiv cu prepoziţie, acuzativ, atribut substantival prepoziţional; d) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională, acuzativ, atribut substantival prepoziţional; e) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională, acuzativ, complement indirect. 127. Câte locuţiuni adjectivale există în enunţul: Unii oameni sunt de treabă, alţii – de nimic, de aceea îi place să se înconjoare de prieteni de nădejde, chiar dacă nu sunt persoane de seamă. a) 5; b) 4; c) 3; d) 2; e) 1. 128. Cuvântul un este adjectiv pronominal nehotărât în enunţul: a) Are un surâs cuceritor. 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) Pe un drum merg eu, pe altul, tu. c) Se auzi un zgomot asurzitor. d) Numai un ceas trebuia să aştepte. e) Are un stilou şi două creioane. 129. Care este adjectiv pronominal relativ în genitiv în enunţul: a) Cărei fete i-ai dat cartea? b) Ale căreia dintre ele sunt caietele? c) Se ştie ale căreia sunt caietele. d) Ea este concurenta ale cărei lucrări au fost premiate. e) Se ştie ale cărei fete sunt lucrările cele mai reuşite. 130. Câte pronume personale conţine textul: Au făcut-o lată şi acum le era ruşine să mai dea ochii cu părinţii lor, chiar dacă ştiau că aceştia nu le vor reproşa nimic. a) 6; b) 5; c) 4; d) 3; e) 2. 131. Cuvântul subliniat din enunţul: Are mereu o atitudine de învins, de om care nu crede în posibilitatea de a reuşi. este: a) verb predicativ la supin, atribut verbal; b) verb nepredicativ la supin, atribut verbal; c) verb predicativ la supin, complement direct; d) substantiv comun, acuzativ, atribut substantival prepoziţional; e) verb nepredicativ, participiu, atribut verbal. 132. Apar greşeli de acord în enunţurile: 1. Mamei însăşi i-a spus adevărul. 2. Inginerului acesta îi acord încredere. 3. Înşişi copiii îl ajutau. 4. Tabloul concurentei cealaltă e mai frumos. 5. Fetele înseşi erau de acord. a) toate; b) niciunul; c) 3, 5; d) 1, 2, 4; e) 2, 3, 4. 133. Câte adjective pronominale conţine textul: Niciun nor nu tulbura liniştea acelei dimineţi de vară, iar vulturii pluteau maiestuos deasupra noastră. a) niciunul; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4. 134. Nu au grade de comparaţie toate adjectivele din seria: a) mare, enorm, gigantic, măreţ; 27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) minuscul, mărunt, mic, mititel; c) inferior, superior, maxim, minim; d) sărat, dulce, gustos, amărui; e) frumos, urât, intens, prost. 135. Au trei forme flexionare adjectivele din seria: a) amărui, gălbui, verzui; b) roşu, argintiu, stătător; c) limpede, mare, verde; d) cumsecade, feroce, atroce; e) alb, înalt, scund, frumos. 136. În versul: Toga...abia-şi mai flutură albastrul de-a lungul umerilor goi..., cuvintele evidenţiate sunt, din punct de vedere morfologic: a) pronume reflexiv, adjectiv, substantiv, adjectiv; b) pronume reflexiv, substantiv , locuţiune prepoziţională, adjectiv; c) conjuncţie, substantiv, locuţiune prepoziţională, adjectiv; d) adverb, adjectiv, substantiv, adjectiv; e) adverb, substantiv , locuţiune prepoziţională, adjectiv. 137. Pot avea valoare copulativă toate verbele din seria: a) a fi, a avea, a vrea; b) a fi, a deveni, a ieşi, a ajunge, a se face; c) a fi, a exista, a se afla, a exista; d) a avea, a deţine, a poseda; e) a fi, a sta, a dura, a costa. 138. Sunt variante literare libere: a) înlănţuie / înlănţuieşte; b) destăinuie / destăinuieşte; c) bănuie / bănuieşte; d) tăinuie / tăinuieşte; e) chibzuie / chibzuieşte. 139. Este corectă doar prima formă verbală în: a) chibzui / chibzuiesc; b) târgui / târguiesc; c) bântui / bântuiesc; d) bombănesc / bombăn ; e) bâjbâiesc / bâjbâi. 140. Verbul subliniat din versurile: Jelească-mă apele Cernii / Să-mi bubuie crivăţul iernii... este la modul: a) indicativ; b) conjunctiv; c) imperativ; d) condiţional-optativ; e) infinitiv. 141. Formele verbului a fi sunt scrise corect în enunţul: 28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) Fii cuminte, nu fii obraznic! b) Să fii venit şi el, ar fi fost mai puţin plictisitor. c) Să fii respectuos, altfel vei fi pedepsit! d) Fi serios, nu ar fi făcut el asta. e) Aş fii la fel de îngrijorat, dacă aş fii în locul tău. 142. Conţine doar forme verbale scrise corect seria: a) Mă sfii să-ţi spun adevărul. b) Nu-ţi propuse-se a venii cu noi. c) Uraganul pustii totul în cale. d) Nu-mi priii mâncarea. e) Ajunse-se a citi zece ore pe zi. 143. Conţine doar verbe predicative enunţul: a) A rămas mut de uimire când l-a văzut. b) Dacă se antrenează constant, toţi pot ajunge campioni. c) Aleargă zi de zi pentru a se menţine în formă. d) A privit munţii de departe: păreau uriaşi. e) Când va absolvi facultatea va ieşi inginer. 144. A fi apare cu valoare auxiliară în enunţul: a) Este certat mereu de părinţi. b) Este acolo de trei ore. c) Filmul va fi interesant. d) Să fii cuminte nu e prea greu. e) Fii atent! 145. Verbul evidenţiat din propoziţia: Monahul fusese chemat la Securitate. este: a) predicativ, intră în alcătuirea diatezei pasive; b) auxiliar, intră în alcătuirea diatezei pasive; c) copulativ, intră în alcătuirea predicatului nominal; d) auxiliar, ajuta la formarea mai-mult-ca-perfectului; e) predicativ, formează singur predicatul verbal. 146. Conţine doar forme corecte de indicativ prezent, persoana a III-a, singular seria: a) accede, concede, succedă, precedă; b) accede, concede, succede, precede; c) accede, concede, succede, precedează; d) accedă, concedă, succedă, precedă; e) accede, concede, succede, precedează. 147. Este corectă forma verbală din enunţul: a) Luna viitoare va apare un nou roman de Marin Preda. b) Nu mi-ar displăcea să ne întâlnim. c) E imposibil a-i place aşa ceva. d) De-ar tace, ar fi mai bine. e) E ca şi cum ai bătea la uşi închise. 148. Sunt corecte toate formele de infinitiv prezent din seria: a) a tace, a bate, a zace, a place; 29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) a tăcea, a bătea, a zăcea, a plăcea; c) a tace, a bate, a zace, a plăcea; d) a tăcea, a bate, a zăcea, a plăcea; e) a tace, a bate, a zăcea, a plăcea. 149. Sunt corecte toate formele de indicativ prezent, persoana I, singular din seria: a) tăcem, bătem, zăcem, plăcem, apărem; b) tacem, batem, zacem, placem, aparem; c) tăcem, batem, zăcem, plăcem, apărem; d) tacem, bătem, zăcem, placem, apărem; e) tăcem, batem, zacem, plăcem, apărem. 150. Verbele din textul: E vară, cerul e tânăr, marea n-are azi niciun rid. sunt, în ordine: a) copulativ, copulativ, copulativ; b) predicativ, copulativ, predicativ; c) predicativ, copulativ, auxiliar; d) predicativ, predicativ, predicativ; e) auxiliar, copulativ, predicativ. 151. Verbul evidenţiat prin subliniere din enunţul: Vorbeam despre modul nostru de a fi în lume. este: a) predicativ, nepersonal, atribut verbal; b) nepredicativ, nepersonal, atribut verbal; c) copulativ, personal, intră în alcătuirea predicatului nominal; d) copulativ, nepersonal, atribut verbal; e) auxiliar. 152. Verbul evidenţiat din enunţul: Are de învăţat la matematică. este: a) predicativ, nepersonal, nume predicativ; b) nepredicativ, nepersonal, complement direct; c) predicativ, nepersonal, complement direct; d) predicativ, personal, predicat verbal; e) predicativ, personal, complement direct. 153. Verbul subliniat din enunţul: Fiind chemat la audieri, s-a cam speriat. este: a) copulativ, personal, formează împreună cu numele predicatv chemat un predicat nominal; b) copulativ, nepersonal, intră în alcătuirea complement circumstanţial de cauză; c) predicativ, personal, complement circumstanţial de cauză; d) auxiliar, marcă a diatezei pasive a verbului a chema; e) auxiliar, marcă a gerunziului. 154. Verbele subliniate din enunţul: A învăţa nu înseamnă totdeauna a şti sunt: a) nepredicative, complemente directe (ambele); b) predicative, predicate verbale (ambele); c) predicative, subiect, respectiv nume predicativ; d) predicative, subiect, respectiv complement direct; e) nepredicative, subiect, respectiv nume predicativ.
30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 155. Câte predicate apar în enunţul: Învaţă te miri ce, după aceea spune cine ştie ce prostie şi nu înţelege de ce ia notă mică. a) 6; b) 5; c) 4; d) 3; e) 2. 156. Verbele la infinitiv din enunţurile: 1. Îi era imposibil a înţelege ceva. 2. Datoria lui era de a-i supraveghea. 3. Vorbeşte fără a gândi. 4. Fără a citi lecţia, nu vei şti la lucrare. au următoarele funcţii sintactice: a) 1 - complement direct, 2 - nume predicativ, 3, 4 -complement circumstanţial de mod; b) 1- subiect, 2- atribut verbal, 3 - complement circumstanţial de mod, 4 - complement circumstanţial condiţional; c) 1 - subiect, 2 - nume predicativ, 3 -complement circumstanţial de mod, 4 complement circumstanţial condiţional; d) 1, 2 - complement direct, 3, 4 - complement circumstanţial de mod; e) 1 – subiect, 2 – complement direct, 3, 4 – complement circumstanţial de mod; 157. Verbele la supin din enunţurile: 1. Are de citit. 2. S-a săturat de citit. 3. A plecat la cules de mure. 4. Cartea este de colorat. au următoarele funcţii sintactice: a) 1 – complement direct, 2 – complement indirect, 3 – complement circumstanţial de scop, 4 – nume predicativ; b) 1, 2 – complement direct, 3 – complement circumstanţial de loc, 4 – nume predicativ; c) 1 – complement direct, 2 – complement indirect, 3 – complement circumstanţial de loc, 4 – nume predicativ; d) 1 – subiect, 2 – complement indirect, 3 – complement circumstanţial de scop, 4 – nume predicativ; e) 1 – complement direct, 2, 4 – complement indirect, 3 – complement circumstanţial de loc. 158. Verbele din enunţul: Mă dusesem să văd dacă l-aş putea ajuta. sunt, la modurile: a) indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, indicativ; b) mai-mult-ca-perfect, conjunctiv, condiţional-optativ, indicativ; c) indicativ, indicativ, condiţional-optativ, infinitiv; d) indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, infinitiv; e) indicativ, conjunctiv, indicativ, infinitiv. 159. Conţine doar pronume relative seria: a) care, oricare, orice; b) când, cum, unde; c) care, cine, ce, ceea ce; d) cine, oricine, orice; e) oriunde, oricând, oricum. 160. Conţine doar pronume negative seria: a) nicăieri, niciunde, nicicând; b) nimeni, nimic, niciunul, niciuna; 31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) niciunii, niciunele, nicicum; d) niciunde, nimeni, nimic; e) nicicând, niciuna, nimic. 161. În enunţul: Cei doi nu se puteau gândi la nimic. verbele sunt la diatezele: a) nu se puteau – reflexivă, gândi – activă; b) nu puteau – activă, se gândi – reflexivă; c) ambele – activă; d) ambele – reflexivă; e) nu se puteau gândi – reflexivă. 162. Câte cuvinte, indiferent de valoarea lor morfologică, sunt în cazul nominativ în versurile: Paşii tinereţii mele mă urmează în ecou / Umbra mea de altădată umblă-n miezul umbrei mele. a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 163. Câte cuvinte, indiferent de valoarea lor morfologică, sunt în cazul acuzativ în versurile: Şi chipul meu de lut, ce n-a ştiut / Să fie sufletului un locaş, / Îşi va topi netrebnicul său rost / În valul primitorului pământ. a) 5; b) 4; c) 6; d) 2; e) 7. 164. Cuvântul ce din enunţul: Mă întreb unde-i omul ce am fost şi eu odată. este: a) pronume interogativ, nominativ, subiect; b) pronume interogativ, nominativ, nume predicativ; c) pronume relativ, nominativ, subiect; d) pronume relativ, nominativ, nume predicativ; e) adjectiv pronominal relativ, nominativ, atribut adjevtival. 165. Verbele evidenţiate din versurile: De unde pot veni când ochii-mi, / Plini de regrete şi tristeţi, / Par două candelabre-aprinse în cripta marilor poeţi sunt, în ordinea apariţiei: a) predicativ, predicativ, predicativ; b) predicativ, predicativ, copulativ; c) predicativ, nepredicativ, predicativ; d) predicativ, nepredicativ, copulativ; e) nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ. 166. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Toamna încep şcolile. 2. Toamna aceasta merge la şcoală. 3. La toamnă va ploua mai mult. 4. Era o toamnă rece. sunt: a) 1, 2, 3, 4 – adverbe; b) 1, 3 – adverbe, 2, 4 – substantive; c) 1- adverb, 2, 3, 4 – substantive; 32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1- substantive, 2, 3, 4 – adverbe; e) 1, 2, 4 – substantive, 3- adverb. 167. Ce valori morfologice are a în enunţurile: 1. A citit lecţia. 2. E inutil a insista. 3. Miroase a tei. 4. Cartea e a lui. a) 1 -verb auxiliar, 2, 3, 4 – articole posesive (genitivale); b) 1 – verb auxiliar, 2, 3 – prepoziţii, 4 – articol genitival; c) 1- verb predicativ, 2, 3, 4 – prepoziţii; d) 1- verb copulativ, 2, 3 – prepoziţii, 4 – articol genitival; e) 1, 2 – verbe auxiliare, 3, 4 – prepoziţii. 168. În enunţul Ce minunat e peisajul! ce este: a) adverb de mod; b) pronume relativ; c) pronume interogativ; d) pronume exclamativ; e) adverb interogativ. 169. În enunţul: Şi-au luat şi prietenul cel mai bun şi au plecat, şi este, în ordine: a) conjuncţie, conjuncţie, conjuncţie; b) pronume reflexiv, pronume reflexiv, conjuncţie; c) pronume reflexiv, conjuncţie, conjuncţie; d) pronume reflexiv, adverb, conjuncţie; e) adverb, adverb, conjuncţie. 170. În enunţul: Stă care pe unde poate. care este: a) pronume relativ; b) pronume interogativ; c) substantiv; d) pronume nehotărât; e) adjectiv pronominal nehotărât. 171. Există un gerunziu substantivizat în enunţul: a) Vedea valuri spumegânde. b) Alergatul e indicat dimineaţa. c) Era un intrând întunecos. d) Venea alergând. e) Mersul pe jos îl relaxa. 172. Cuvintele subliniate din enunţul: S-ar pricepe pe el însuşi acel demon, au, în ordine, următoarele valori morfologice: a) conjuncţie, verb auxiliar, adjectiv pronominal de întărire, adjectiv pronominal demonstrativ; b) pronume reflexiv, verb auxiliar, adjectiv pronominal de întărire, adjectiv pronominal demonstrativ; c) pronume reflexiv, verb predicativ, pronume de întărire, pronume demonstrativ; d) conjuncţie, verb predicativ, pronume de întărire, adjectiv pronominal demonstrativ; e) pronume reflexiv, verb auxiliar, pronume de întărire, adjectiv pronominal demonstrativ.
33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 173. Cuvintele subliniate din versul: Întreaga-i frumuseţe e-n lume de prisos sunt, în ordine: a) substantiv comun, pronume personal, locuţiune adjectivală; b) adjectiv propriu-zis, pronume personal, prepoziţie+substantiv comun; c) adjectiv propriu-zis, pronume personal, locuţiune adjectivală; d) adjectiv propriu-zis, pronume posesiv, locuţiune adjectivală; e) adjectiv propriu-zis, pronume personal, locuţiune adverbială. 174. Care dintre următoarele îmbinări sunt corecte din punctul de vedere al folosirii articolului posesiv (genitival): 1. secretele alor mei, 2. centru de informare al populaţiei, 3. împotriva insectelor şi a şoarecilor, 4. datorită tatălui şi a mamei, 5. din punct de vedere al legilor: a) 1, 3; b) 1, 2, 3, 4, 5; c) 1, 2, 3; d) 1,3, 5; e) 2, 3, 4. 175. La ce grad de comparaţie sunt adjectivele din enunţurile: 1. Este destul de inteligent. 2. Se simte tare obosită. 3. Nu e din cale-afară de frumoasă. 4. Are o faţă suficient de expresivă. 5. Aşteptarea extrem de încordată l-a obosit. a) toate la superlativ absolut; b) toate la pozitiv; c) 1, 4 – pozitiv, 2, 3, 5 – superlativ absolut; d) 3 – pozitiv, 1, 2, 4, 5 – superlativ absolut; e) 2, 5 – pozitiv, 1, 3, 4 – superlativ absolut. 176. Câte dintre următoarele substantive sunt articulate hotărât: vizitii, copii, fii, rândunele, zile, stele, micşunele, basmale: a) niciunul; b) toate; c) 6; d) 5; e) 3. 177. Au pluralul în desinenţa -uri toate substantivele din seria: a) abis, adaos, alambic, albuş, anacolut; b) barem, caiac, centiron, canal, chei; c) cantalup, candelabre, ciucure, defileu; d) codicil, edem, concern, frâu; e) firman, gabarit, furnir, noroc. 178. Au pluralul în desinenţa -e toate substantivele din seria: a) nodul, necrolog, albuş, gălbenuş; b) ochean, ibric, barem, parapet; c) ţărancă, răsplată, remarcă, circă; d) trafic, trahee, turnir, vaccin; e) vină, păşune, liman, gogoaşă.
34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 179. Ce valori morfologice au cuvintele subliniate din enunţurile: 1. E frumos a scrie versuri...2. E inutil să insişti. 3. Era adevărat că-l văzuse. 4. Ar fi fost bine să fi venit cu noi. 5. Nu-i rău să ştii carte. a) toate – adjective; b) toate – adverbe; c) 1, 2, 3 – adjective, 4, 5 – adverbe; d) 1, 3, 5 – adjective, 2, 4 – adverbe; e) 1, 2, 5 – adjective, 3, 4 – adverbe. 180. Câte locuţiuni, de orice fel, conţine textul: Am băgat de seamă că omul era cam într-o ureche, pentru că tot mormăia nu ştiu ce, dar nu mi-a trecut prin minte că ar putea fi agresiv, prin urmare nu am putut prevedea lucrul ieşit din comun care urma să se întâmple: a) 8; b) 7; c) 6; d) 5; e) 4; 181. Cuvintele subliniate din structurile: 1 măşti râzânde, 2. lebădă murindă, 3. valuri spumegând, 4. pâine aburind, 5. bătrână suferindă sunt, din punct de vedere morfologic: a) atribute verbale; b) atribute adjectivale; c) 1, 2, 5 – adjective provenite din gerunziu, 3, 4 – verbe predicative la gerunziu; d) 1, 2, 5 - adjective provenite din gerunziu, 3, 4 – verbe nepredicative la gerunziu; e) toate – adjective provenite din verbe la gerunziului. 182. Există un adverb predicativ în enunţul: a) Poate va reuşi. b) Nu e bine să insişti. c) Mâine va ploua. d) Desigur că ştie. e) Acolo e casa mea. 183. Se construiesc totdeauna cu cazul acuzativ toate prepoziţiile din seria: a) spre, cu, în, la; b) deasupra, contra, împotriva; c) graţie, datorită, mulţumită; d) potrivit, conform, contrar; e) despre, asupra, înaintea. 184. Fiindcă este: a) conjuncţie coordonatoare compusă; b) conjuncţie coordonatoare simplă; c) conjuncţie subordonatoare simplă; d) conjuncţie subordonatoare compusă; e) prepoziţie compusă. 185. Conţine un substantiv în genitiv cu prepoziţie enunţul: 35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) Contrar aşteptărilor, a reuşit. b) Toţi sunt contra fumatului. c) A ajuns la timp mulţumită mamei. d) Asupra ta planau multe suspiciuni. e) A acţionat conform înţelegerii. 186. Conţine doar locuţiuni prepoziţionale seria: a) de la, de pe la, de către, pe lângă; b) ca să, pentru ca să, de vreme ce; c) din cauză că, din pricină că, în caz că; d) odată cu, în faţa, împreună cu, în spatele; e) fără de, de peste, pe sub, de pe sub. 187. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Noaptea nu poate învăţa. 2. Noaptea se lasă rece peste sat. 3 În noaptea asta e foarte frig. 4. E o noapte rece, sunt: a) toate – substantive; b) toate – adverbe; c) 2, 3, 4 – substantive, 1 – adverb; d) 1, 3 – substantive, 2, 4 – adverbe; e) 4 – substantiv, 1, 2, 3 – adverbe. 188. În enunţul: Îi e dor, din când în când(1), de mâncarea de acasă(2), structurile subliniate sunt, în ordine: a) 1, 2 – locuţiuni adverbiale; b) 1 – locuţiune adverbială, 2 – substantiv cu prepoziţie; c) 1 – locuţiune adverbială, 2- adverb cu prepoziţie; d) 1, 2 – adverbe cu prepoziţii; e) 1- adverbe cu prepoziţii, 2- locuţiune adverbială. 189. Sunt corecte toate formele adjectivelor din seria: a) pitorească, grotescă, livrescă, dantescă; b) pitorescă, dantescă, grotescă, livrescă; c) pitorească, grotească, livrească, dantească; d) pitorească, grotească, livrescă, dantescă; e) pitorescă, grotescă, livrească, dantească. 190. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Întâi stabilim programul. 2. Întâiul a abandonat cursa. 3. Întâiul concurent a trecut linia de sosire. sunt, în ordine: a) toate – numerale ordinale; b) toate – adverbe; c) 1, 2- numerale ordinale cu valoare substantivală, 3 – numeral ordinal cu valoare adjectivală; d) 1 – adverb, 2- numeral ordinal cu valoare substantivală, 3 – numeral ordinal cu valoare adjectivală; e) 1- numeral ordinal cu valoare adverbială, 2 – numeral ordinal cu valoare adjectivală, 3 - numeral ordinal cu valoare substantivală. 191. Care dintre următoarele îmbinări sunt corecte: 1 ambii miniştrii. 2. toţi vizitii, 3. amândoi arbitri, 4. cei doi monştrii: a) toate; 36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 1, 2; c) 1, 2, 3; d) 3, 4; e) niciuna. 192. Alege seria care conţine doar forme corecte ale numeralelor cardinale: a) patrusprezece, şasesprezece, şaptesprezece, optsprezece; b) paiprezece, şaisprezece, şaptesprezece, optsprezece; c) patrusprezece, şasesprezece, şaptisprezece, optisprezece; d) paisprezece, şaisprezece, şaptisprezece, optusprezece; e) patrusprezece, şaisprezece, şaptesprezece, optîsprezece. 193. Alege seria care conţine doar forme corecte ale numeralelor ordinale: a) al optsprezecelea, al treizecilea, al o sutălea, al o mielea; b) al optusprezecelea, al treizecelea, al o sutelea, al o miilea; c) al optsprezecilea, al treizecilea, al o sutălea, al o mielea; d) al optsprezecelea, al treizecelea, al o sutelea, al o mielea; e) al optisprezecelea, al treizecilea, al o sutălea, al o miilea 194. Cuvântul mi din enunţurile: 1. Mi-ai oferit o carte. 2. Mi-am dat seama de greşeală. 3. Mi-am cumpărat un caiet. 4. Mi-a spus adevărul. 5. Mi-am fracturat piciorul. sunt: a) toate – pronume personale; b) toate – pronume reflexive; c) 1, 4 – pronume personale, 2, 3, 5 – pronume reflexive; d) 1, 3, 4, 5 – pronume personale, 2 – pronume reflexiv; e) 1, 3, 4 – pronume personale, 2, 5 – pronume reflexive. 195. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. E un om de nimic. 2. E un nimic. 3. N-a învăţat nimic. 4. Îl preocupă tot felul de nimicuri. 5. Nimicul mă înspăimântă. sunt: a) toate – pronume negative; b) 1 – locuţiune adjectivală, 2, 4, 5 – substantive, 3 – pronume negativ; c) 1, 2, 4, 5 – substantive, 3 – pronume negativ; d) 1 – locuţiune adjectivală, 2, 3, 4, 5 – pronume negative; e) 1 – locuţiune pronominală, 2, 4, 5 – substantive, 3 – pronume negativ. 196. Sunt pronume cu forme personale: a) personal, de politeţe, reflexiv, de întărire; b) personal, de politeţe, posesiv, demonstrativ; c) personal, de politeţe, demonstrativ, nehotarât; d) personal, de politeţe, reflexiv, nehotărât, negativ; e) personal, de politeţe, relativ, interogativ. 197. În care dintre enunţurile următoare apar verbe copulative: 1. Părea că va ploua. 2. Fata părea supărată. 3. Rămâne să ne vedem mâine. 4. A rămas acasă. 5. A rămas uimită văzându-te. a) toate; b) 2, 5; c) 1, 3, 5; d) 2, 3, 4; 37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) niciunul. 198. Apar verbe impersonale în enunţurile: 1. Părea că va ninge. 2. Este rău să nu înveţi. 3. E cam indisciplinat. 4. Părea furioasă. 5. Plouă întruna. a) 3, 4; b) 5; c) 1, 2, 5; d) niciunul; e) toate. 199. Ce valori morfologice au cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Priveşte doar în faţă. 2. Stă în spate. 3. Pe faţa lui nu se citea nimic. 4. S-a aşezat în spatele unui coleg. 5. Duce în spate un sac greu. a) 1, 2 – locuţiuni adverbiale, 2, 3, 4 - locuţiuni prepoziţionale; b) 1, 2 – locuţiuni adverbiale, 4 - locuţiune prepoziţională, 3, 5 – substantiv cu prepoziţie; c) toate – substantive cu prepoziţie; d) 1, 2, 4 – locuţiuni prepoziţionale, 3, 5 – substantive cu prepoziţie; e) toate – locuţiuni adverbiale. 200. Conţine doar conjuncţii coordonatoare adversative seria: a) şi, nici, deci; b) dar, sau, ori; c) sau, ori, fie; d) dar, iar însă, ci; e) deci, dar, însă, fie. 201. Conţine doar locuţiuni conjuncţionale subordonatoare seria: a) odată ce, odată cu, împreună cu; b) de vreme ce, înainte să, odată ce; c) dat fiind că, în cazul că, cu condiţia să; d) în vederea, de-a lungul, de-a curmezişul; e) ca să, pentru ca să, faţă de. 202. În următorul enunţ: Trecând pe lângă o livadă, am apucat-o la dreapta până am ajuns la o răscruce unde era doar o singură casă, o este, în ordine: a) numeral cardinal, pronume personal, articol nehotărât, numeral cardinal; b) articol nehotărât, pronume personal cu valoare neutră, articol nehotărât, numeral cardinal; c) numeral cardinal, pronume personal în dativ etic, articol nehotărât, articol nehotărât; d) adjectiv pronominal nehotărât, pronume personal cu valoare neutră, articol nehotărât, numeral cardinal; e) articol nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, articol nehotărât, numeral cardinal. 203. Prin conversiune, substantivul poate deveni: a) pronume; b) adverb; c) verb; d) conjuncţie; 38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) numeral. 204. În enunţurile: Ia lasă-mă-n pace! Ia, te rog, cartea şi citeşte-mi ce scrie! El ia, într-adevăr, cartea şi-i citeşte…, ia este, în ordine: a) interjecţie, verb indicativ, verb imperativ; b) verb imperativ, verb imperativ, verb imperativ; c) interjecţie, verb imperativ, verb indicativ; d) verb imperativ, verb imperativ, verb indicativ; e) interjecţie, verb indicativ, verb indicativ. 205. Indicaţi forma corectă a pronumelui relativ: a) Elevul, a cărui colege erau…. b) Elevul, ai cărui colege erau…. c) Elevul, a cărei colege…. d) Elevul, ale cărui colege…. e) Elevul, ale cărei colege..... 206. În enunţul: Nu-i credea, pentru că i-au spus multe minciuni şi-i dădea cu gura, susţinând că are dreptate…, i este: a) pronume personal, dativ; pronume personal, dativ; pronume personal, dativ; b) pronume personal, acuzativ; pronume personal, valoare neutră, dativ; pronume personal, dativ; c) pronume personal, acuzativ; pronume personal, dativ; pronume personal, valoare neutră, dativ; d) verb auxiliar; pronume personal, dativ; pronume personal, valoare neutră, dativ; e) pronume personal, acuzativ; pronume personal, dativ; verb auxiliar. 207. Verbul piară din enunţul: Dar piară oamenii cu toţi, . S-ar naşte iarăşi oameni, este la modul: a) indicativ; b) conjunctiv; c) condiţional-optativ; d) imperativ; e) prezumtiv. 208. Alegeţi varianta în care adjectivul pronominal de întărire este greşit întrebuinţat: a) Nouă însene ne-ai dăruit florile. b) Vouă înşivă vi s-au rupt pantalonii. c) Mie însămi mi-ai dat dreptate. d) Fetelor înseşi le plac florile. e) Copiilor înşişi le dau acest joc. 209. Cuvântul subliniat din enunţul: Ştiu ce mult ai învăţat, este, din punct de vedere morfologic: a) pronume relativ; b)adverb relativ; c) pronume interogativ; d) pronume nehotărât; e) conjuncţie subordonatoare.
39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 210. Genitivul pronumelui de politeţe dumneata, forma literară, este: a) dumneata; b) dumnitale; c) dumneatale; d) dumitale; e) doamnitale. 211. Sunt corecte formele de imperativ: 1 nu fă! 2 nu fii!; 3 nu te du!, 4 nu zi!, 5 nu bei!, 6 nu stai!, 7 nu vezi!, 8 nu cânţi!, 9 nu adu!, 10 nu pui!: a) 1, 3, 4, 9; b) 1, 3 10; c) niciuna; d) 2, 6, 7; e) 9. 212. Sunt corect scrise toate formele din seria: a) adu-su-mi-i-am, lăuda-tu-m-au, adu-su-ţi-l-ai; b) adusu-mi-iam, lăudatu-mau, adusu-ţi-lai; c) adusumi-i-am, lăudatum-au, adusuţi-l-ai; d) adusu-mi-i-am, lăudat-u-m-au, adus-u-ţi-l-ai; e) adusu-mi-i-am, lăudatu-m-au, adusu-ţi-l-ai. 213. Care dintre următoarele forme ale substantivelor articulate cu articol hotărât sunt corecte: 1. clickuri, 2. gadget-uri, 3. trenduri, 4. showuri, 5. party-uri, 6. story-uri: a) 1, 3, 5, 6; b) 1, 3, 4; c) 2, 5, 6; d) niciuna; e) toate. 214. Adjectivele analog şi omolog au la feminin formele: a) doar analogă şi omologă; b) doar analoagă şi omoloagă; c) analoagă / analogă, omoloagă / omologă; d) doar omologă, analoagă / omoloagă; e) doar analoagă, omoloagă / omoloagă. 215. Sunt corecte toate formele substantivelor feminine din seria: a) filologă, pedagogă, psihologă, patriotă, filozoafă; b) filoloagă, pedagogă, psiholoagă, patrioată, filozoafă; c) filologă, pedagogă, psihologă, patrioată, filozofă; d) filoloagă, pedagogă, psihologă, patrioată, filozofă; e) filologă, pedagoagă, psihologă, patrioată, filozoafă. 216. Stabileşte genul substantivelor: 1. story, 2. show, 3. party, 4. gadget, 5. trend, 6. click: a) toate – masculine; b) toate – neutre; c) 1, 3 – feminine, 2, 4, 5, 6 – neutre; d) 1, 3 – feminine, 2, 6 – neutre, 4, 5 – masculine; 40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 1, 3 – feminine, 3, 4 -neutre, 5, 6 – masculine. 217. Cuvintele evidenţiate din enunţurile: 1. Dar ape moi în juru-ţi parcă sună. 2. În jurul meu se face întuneric. 3. Se adunaseră în jurul ei. sunt, în ordine: a) 1, 2, 3 pronume personale, genitiv, complement circumstanţial de loc; b) 1 - pronume personal, dativ, complement circumstanţial de loc, 2- adjectiv pronominal posesiv, acuzativ, complement circumstanţial de loc, 3- pronume personal, genitiv, complement circumstanţial de loc; c) 1, 3 – pronume personal, genitiv, complement circumstanţial de loc, 2 – pronume posesiv, genitiv, complement circumstanţial de loc; d) 1, 2 - pronume personal, dativ, complement circumstanţial de loc, 3 – adjectiv pronominal posesiv, genitiv, complement circumstanţial de loc; e) 1, 2- pronume personal, genitiv, complement indirect, 3 – pronume posesiv, genitiv, complement indirect. 218. Stabileşte valorile morfologice ale lui ce în enunţurile: 1. Ce frumos este peisajul! 2. Stă ce stă, apoi pleacă. 3. Nu-l suport de rău ce e. 4. Nu se ştie ce va face mâine. 5. Peisajul ce-l admiri e destul de pitoresc. a) toate – adverbe; b) 1, 2, 3 – adverbe, 4, 5 – pronume relative; c) 1 – adverb, 2, 3, 4 – pronume relative, 5 – adjectiv pronominal relativ; d) 1, 2 – adverbe, 3, 4, 5 – pronume relative; e) 1 - adverb, 3, 4, – pronume relative, 5 – adjectiv pronominal relativ. 219. Verbul a rămâne are, în enunţurile: 1. Rămâne să stabilim amănuntele. 2. I-a rămas doar să repete. 3. Ceea ce e valoros rămâne. 4. A rămas mută de uimire. 5. Cine nu învaţă rămâne repetent. următoarele valori: a) 1, 2, 3 – predicativ personal, 4, 5 – copulativ personal; b) 1, 2 – predicativ impersonal, 3 – predicativ personal, 4, 5 – copulativ personal; c) 1, 2, 3 – predicativ impersonal, 4 – copulativ personal, 5 – copulativ impersonal; d) 2, 3 – predicativ personal, 1 5 – predicativ impersonal, 4 – copulativ personal; e) 1, 2, 3, 4, 5 – predicativ personal. 220. Cuvintele subliniate din versurile: Reverse dulci scântei / Atotştiutoarea, / Deasupra-mi crengi de tei / Să-şi scuture floarea... sunt, în ordine: a) substantiv comun, nominativ, subiect; pronume personal, genitiv, compl circumstanţial de loc; pronume reflexiv, dativ, complement indirect; b) adjectiv propriu-zis, nominativ, atribut adjectival; pronume personal, genitiv, complement circumstanţial de loc; c) substantiv comun, nominativ, subiect; pronume personal, dativ, complement circumstanţial de loc; pronume reflexiv, dativ, atribut pronominal; d) substantiv comun, acuzativ, complement direct; pronume personal, genitiv, comple circumstanţial de loc; pronume reflexiv, dativ, atribut pronominal; e) adjectiv provenit din substantiv, nominativ, subiect; pronume personal, dativ, comple circumstanţial de loc; pronume reflexiv, dativ, atribut pronominal. 221. Cu ce valori apare verbul a fi în enunţurile: 1. Sunt douăzeci de ani de atunci. 2. N-a fost împărat să nu-şi poarte pe aici dorul de cucerire. 3. Şi de-o fi să mor / În câmp de mohor...4. E toamnă. 5. Mi-e sete. 41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 1, 2, 3, 4, 5 – copulativ; b) 1, 2, 3-predicativ, 4, 5 – copulativ; c) 1, 2 – predicativ, 3, 4, 5 – copulativ; d) 1, 2, 3, 4, 5 predicativ; e) 1 – predicativ, 2, 3 – auxiliar, 4, 5 – copulativ. 222. Există verbe dublu tranzitive în toată seria: a) a cere, a asculta, a examina, a vedea; b) a auzi, a explica, a pretinde, a durea; c) a părea, a cânta, a saluta, a lăuda; d) a dori, a plăcea, a rezulta, a simţi; e) a ruga, a sfătui, a trece, a învăţa. 223. Care dintre enunţurile următoare conţine verbe reflexiv-pasive: 1. S-a ordonat o acţiune periculoasă. 2. S-au tras zăvoarele. 3. Nu s-a terminat luna. 4. Se astupă gropile. 5. Ce vorbe s-au mai spus? a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 1, 2, 4, 5; c) 4; d) 4, 5; e) 2, 4, 5. 224. Care dintre enunţurile următoare conţine verbe activ-pronominale obiective: 1. Nu se vede nimic. 2. Se priveşte în oglindă. 3. Nu mă mai recunosc. 4. Îmbracă-te în pielea cea de urs! 5. Ciutura se leagănă în vânt. a) 2, 3, 4; b) 2, 3; c) 3, 4; d) 1, 2, 3, 4, 5; e) 1, 5. 225. La ce mod şi timp sunt verbele subliniate din enunţurile: 1. Trăiască mirii! 2. Zâmbească întreaga natură, eu tot trist mă simt. 3. Vântu-n trestii lin foşnească...4. Dar piară oamenii cu toţi.... a) 1, 2, 3, 4 – imperativ; b) 1- imperativ, 2, 3, 4 – indicativ prezent; c) 1- imperativ, 2, 3, 4 – conjunctiv prezent; d) 1, 2, 3, 4 – conjunctiv prezent; e) 1, 2 – imperativ, 3, 4 – indicativ prezent. 226. Ce valori morfologice au cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Le are cu alergatul. 2 De atâta alergat a obosit. 3. Totul i s-a tras de la alergatul pe zăpadă. 4. S-a săturat de alergat. 5. E pregătit pentru alergat. a) 1, 2, 3, 4, 5 – substantive; b) 1, 2, 3, 4, 5 – verbe la supin; c) 1, 2, 3 – substantive, 4, 5 – verbe la supin; d) 1, 2, 3 – substantive, 4, 5 – verbe la participiu; e) 1, 2 – substantive, 3 – verb la participiu, 4, 5 – verbe la supin.
42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 227. Dintre verbele: 1. a concede 2. a converge 3. a deceda 4. a transcende 5. a divide, sunt defective: a) niciunul; b) toate; c) 1, 2, 4, 5; d) 1,5; e) 3. 228. În care dintre următoarele enunţuri apar verbe active impersonale: 1. Începe să se înnopteze. 2. Continuă să se înnoreze. 3. Plouă. 4. Tună. 5. Ieri a nins. a) 1, 2, 3; b) 3, 4, 5; c) 1, 2, 3, 4, 5; d) 3, 4; e) 5. 229. În care dintre enunţurile următoare verbul a fi e folosit cu valoare auxiliară: 1. Ar fi fost cuminte să nu se abată din drum. 2. A fost chemat acasă. 3. Ar fi mâncat nişte ciocolată. 4. Să fi venit şi ei, ne-am fi bucurat. 5. Să fi fost de prisos efortul lui? a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 3, 4; c) 3, 4, 5; d) 1, 2; e) 2, 3, 4, 5. 230. Ce valori morfologice au cuvintele subliniate din enunţurile următoare: 1. Bea nişte lapte. 2. Mergem la alde Vasile. 3. Cutare om n-are ce căuta aici. 4. Fiece lucru trebuie pus la locul lui. 4. Vine oricare vrea. a) 1 , 2 – articol nehotărât, 3, 4, 5 pronume nehotărâte; b) 1 , 2 – articol nehotărât, 3, 4, 5 adjective pronominale nehotărâte; c) 1, 2, 3, 4, 5 – adjective pronominale nehotărâte; d) 1, 2, 3, 4 – adjective pronominale nehotărâte, 5 – pronume nehotărât; e) 1, 2, 3, 4 – adjective pronominale nehotărâte, 5 – pronume relativ. 231. În ce caz stau următoarele structuri: 1. contra-mi 2. asupra ta 3. împotriva alor noştri 4. înapoia lui 5. în faţa voastră: a) 1, 2, 3, 4, 5 – genitiv; b) 1- dativ, 2, 5 – acuzativ, 3, 4 – genitiv; c) 1- dativ, 2, 3, 4, 5 – genitiv; d) 1, 3, 4 – genitiv, 2, 5 – acuzativ; e) 1, 3, 4 – dativ, 2, 5 – genitiv. 232. Câte substantive conţin versurile: Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare, / Un soare de s-ar stinge-n cer / S-aprinde iarăşi soare : a) 8; b) 7; c) 6; d) 5; e) 4.
43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 233. Adjectivul nu poate fi termen regent pentru: a) complement indirect; b) complement circumstanţial de mod; c) atribut; d) complement circumstanţial de timp; e) complement circumstanţial de loc. 234. Verbul intranzitiv nu poate fi termen regent pentru: a) complement direct; b) complement indirect; c) complement circumstanţial de timp; d) complement circumstanţial de loc; e) complement circumstanţial de mod. 235. În care dintre enunţuri următoare apar substantive provenite din pronume, prin conversiune: 1. E un nimeni. 2. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele. 3. Îşi spunea asta în sinea lui. 4. E un prăpădit, un ăla...5. Fata are un ce anume. a) 1, 5; b) 1, 2, 3, 4, 5; c) 2, 4, 5; d) 1, 2, 4, 5; e) 2, 5. 236. Precizaţi în care dintre exemplele următoare a este prepoziţie: 1. A doua învaţă; 2. Ea era a mai bună; 3. Cealaltă a plecat; 4. Se temea a pleca singur; 5. Câinii urlă a pustiu; 6. Acesta e preţul a două maşini; 7. Asta rezultă din depoziţiile a doi martori: a) în toate; b) 1, 2, 3, 7; c) 4, 5, 6, 7; d) 4, 5, 7 e) 1, 4, 5, 7. 237. Câte dintre următoarele verbe au forme distincte, diferenţiate semantic: a acorda, a manifesta, a mântui, a concura, a contracta, a însemna, a turna, a îndoi: a) 8; b) 6; c) 5; d) 4; e) 2.. 238. În care dintre structurile următoare cuvântul potrivit are valoare prepoziţională: 1. timp potrivit pentru plajă 2. măsuri potrivite 3. potrivit aşteptărilor 4. gest potrivit într-o împrejurare 5. potrivit purtătorului de cuvânt: a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 3, 5; c) 2, 4; d) 1, 3, 5; e) 5.
44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 239. În care dintre enunţurile următoare apar pronume în dativul posesiv: 1. Nu ţi-s obosiţi ochii? 2. I-i amară gura de la medicamente. 3. Tacă-ţi gura! 4. V-au murit toţi peştii. 5. Ne căutăm pixurile. a) 1, 4; b) 1, 3, 5; c) 2; d) 3, 4; e) 1, 2, 3, 4, 5. 240. Care dintre următoarele forme ale pronumelui / adjectivului pronominal posesiv sunt acceptate de normele limbii literare: 1. un prieten al meu 2. un prieten de-al meu 3. un prieten de-ai mei 4 o prietenă de-ale mele 5. unei prietene a mea 6. unei prietene a noastră: a) toate; b) 1, 2, 5, 6; c) 1, 5, 6; d) 1, 2, 3, 4; e) 5, 6. 241. Ce valori morfologice au cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Cum n-a ştiut, a luat notă mică. 2. Când ar fi mai atent, n-ar greşi atât. 3. Unde e aproape cu casa, vine zilnic la scăldat. a) 1, 2, 3 – conjuncţii subordonatoare; b) 1, 2, 3 adverbe relative; c) 1 – conjuncţie subordonatoare, 2, 3 adverbe relative; d) 1, 2 – conjuncţii subordonatoare, 3 – adverb relativ; e) 1, 3 – conjuncţii subordonatoare, 2 – adverb relativ. 242. Ce valori morfologice au cuvintele subliniate din enunţul: Fluturele zboară când pe o frunză, când pe alta, iar când a obosit se aşază delicat pe o petală de trandafir. a) conjuncţie coordonatoare, adjectiv pronominal nehotărât, adverb relativ, verb auxiliar, articol nehotărât; b) adverb interogativ, adjectiv pronominal nehotărât, adverb relativ, prepoziţie, articol nehotărât; c) adverb relativ, numeral cardinal, adverb relativ, verb auxiliar, articol nehotărât; d) conjuncţie coordonatoare, articol nehotărât, adverb relativ, verb auxiliar, articol nehotărât; e) adverb de timp, adjectiv pronominal nehotărât, adverb relativ, articol posesiv, numeral cardinal. 243. Cuvântul subliniat din enunţul: Mersul pe jos îl relaxează este: a) substantiv provenit din participiu; b) substantiv provenit din supin; c) substantiv provenit din adjectiv; d) adjectiv substantivizat; e) verb la participiu articulat hotărât. 244. Cuvintele subliniate din următoarele enunţuri: 1. De aceea s-a supărat, că nu-l înţelege nimeni. 2. Nu se teme de aceea. 3. S-au certat pentru aceea dintre ele care era mai frumoasă. 4. Pentru aceea au venit, să ne ajute. 5. De aia m-ai căutat? sunt: 45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) toate – pronume demonstrative; b) 1, 2, 4, 5 – pronume demonstrative, 3 – adjectiv pronominal demonstrativ; c) 1, 4, 5 – locuţiuni adverbiale, 2, 3 – pronume demonstrative; d) 1, 4, 5 - locuţiuni adverbiale, 2 – pronume demonstrativ, 3 - adjectiv pronominal demonstrativ; e) locuţiuni pronominale. 245. În ce caz stau cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Contrar a ce crede lumea, nu e un om rău. 2. Va reuşi împotriva a toţi şi a toate. 3. Vă revoltaţi contra a ce ni se întâmplă. 4. S-au năpustit asupra noastră. a) toate – genitiv cu prepoziţie; b) 1 – dativ, 2, 3 – genitiv, 4 – acuzativ; c) 1 – dativ, 2, 3, 4 – genitiv; d) toate – acuzativ; e) 1, 3 – dativ, 2, 4 – genitiv. 246. Care seria conţine doar verbe intranzitive: a) a face, a spune, a gândi, a hotărî; b) a se gândi, a cânta, a dori, a fugi; c) a alerga, a mânca, a scrie, a se hotărî; d) a fi, a deveni, a ajunge, a rămâne; e) a se face, a trece, a spune, a se preface. 247. Există un verb nepredicativ la mod nepredicativ în enunţul: a) Adormind devreme, s-a trezit odihnit. b) Nu va deveni campion. c) Are de citit trei romane. d) Ar fi fost mai bine dacă ar fi plecat. e) Îşi propusese a ajunge arhitect. 248. Cuvintele subliniate din enunţul: Prieten drag, a noastră întâlnire nu-i întâmplătoare! sunt în cazul: a) nominativ, nominativ, genitiv, nominativ; b) vocativ, vocativ, nominativ, nominativ; c) vocativ, nominativ, genitiv, acuzativ; d) vocativ, vocativ, genitiv, nominativ; e) vocativ, vocativ, nominativ, acuzativ. 249. Ce valori morfologice au, în ordine, cuvintele subliniate: E casa aceasta făcută chiar de părinţii mei, de aceea ţin atât de mult să n-o înstrăinez. a) verb copulativ, adjectiv pronominal posesiv, pronume demonstrativ, adverb; b) verb predicativ, pronume posesiv,pronume demonstrativ, adverb; c) verb auxiliar, adjectiv pronominal posesiv, locuţiune adverbială, adverb; d) verb auxiliar, adjectiv pronominal posesiv, pronume demonstrativ, pronume nehotărât; e) verb copulativ, pronume posesiv, locuţiune adverbială, adverb. 250. În enunţul: Va avea şi el un ce profit din această afacere? ce este, din punct de vedere morfologic: a) substantiv 46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) adjectiv pronominal relativ; c) adjectiv pronominal nehotărât; d) pronume nehotărât; e) pronume interogativ. 251. În care dintre enunţurile următoare pronumele personal nu are funcţie sintactică: 1. Le are cu matematica. 2. Zi-i înainte! 3. A făcut-o lată. 4. Hei, tu, fii atent! 5. Au luat-o la sănătoasa. a) 3, 5; b) 2, 3, 5; c) 4; d) 1, 2, 3, 4, 5; e) 3, 4, 5. 252. În care dintre următoarele enunţuri apar pronume în dativul etic: 1. Bunica mi-l alintă ziua toată. 2. Deodată ţi-l înşfacă pe zmeu. 3. Mi te-au bătut? 4. Îşi pierde capul uşor. 5. Şi-a fracturat mâna. a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 1, 2, 3; c) 4, 5; d) 1, 3; e) 2. 253. În care dintre următoarele enunţuri a este prepoziţie: 1. Miroase a tei. 2. Au început a dansa. 3. Cumpără pixuri a un leu bucata. 4. Din propunerile a trei dintre membri au fost votate două. 5. A plecat ieri. a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 1, 3, 4; c) 1, 2, 3, 4; d) 3, 4; e) 1. 254. Verbele predicative impersonale pot fi regente pentru o subordonată: a) SB; b) PR; c) CD; d) CI; e) AT. 255. Câte conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale apar în versurile: Se pare cum că alte valuri / Cobor mereu pe-acelaşi vad, / Se pare cum că-i altă toamnă, / Ci-n veci aceleaşi frunze cad. a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4.
47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 256. Cuvintele subliniate din versurile: Dar când inima-ţi frâmîntă / Doruri vii şi patimi multe, / Şi-a lor glasuri a ta minte / Stă pe toate să le-asculte...sunt, în ordine, în cazurile: a) dativ, dativ, nominativ, dativ; b) dativ, genitiv, genitiv, acuzativ; c) dativ, genitiv, nominativ, acuzativ; d) genitiv, genitiv, genitiv, acuzativ; e) dativ, genitiv, nominativ, dativ. 257. Câte locuţiuni, indiferent de felul lor, apar în textul: După ce şi-a dat seama că e cam într-o ureche, pentru că voia să evite orice încurcătură, ştiind că e de prisos să mai insiste, şi-a luat imediat picioarele la spinare. a) 7; b) 6; c) 5; d) 4; e) 3. 258. În care dintre următoarele enunţuri apar adverbe: 1. Nu-i păcat să nu înveţi? 2. Nu e chip să te înţelegi cu el. 3. Îi era lesne a vorbi. 4. Nu-i bine ce faci. 5. E chiar culmea să reuşească! a) 4; b) 3, 4; c) 1, 2, 3, 4, 5; d) 1, 2, 3,4; e) 3, 4, 5. 259. Câte cuvinte în nominativ apar în textul: Zâmbetul său cuceritor, privirea inteligentă sufletul deschis erau însuşirile ce o făceau iubită. a) 10; b) 9; c) 8; d) 7; e) 6. 260. Câte adjective în nominativ apar în versurile: În veci aceleaşi doruri mascate cualtă haină /Şi-n toată omenirea în veci acelaşi om... a) 5; b) 4; c) 3; d) 2; e) 1. 261. Câte cuvinte în acuzativ conţin versurile: Din valurile vremii, iubita mea, răsai / Cu braţele de marmur, cu părul lung, bălai... a) 8; b) 7; c) 6; d) 5; e) 4. 48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 262. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. Nu a văzut filmul. 2. Îi plac florile. 3. Ploaia bate în geam au următoarele funcţii sintactice: a) toate – subiecte; b) toate – complemente directe; c) 1 – complement direct, 2, 3 – subiecte; d) 1, 2 – complement direct, 3 – subiect; e) 1, 3 – complement direct, 2 – subiect. 263. Câte predicate verbale apar în enunţul: Înainte de a se decide dacă vor veni cu noi s-au consultat cu toţi factorii de decizie pentru a nu li se reproşa apoi că au cheltuit fără rost banii publici. a) 5; b) 4; c) 3; d) 2; e) 1. 264. Cuvintele subliniate din enunţul: Întămplarea aceasta nu poate fi adevărată. sunt: a) predicat nominal (verb copulativ+nume predicativ); b) complement direct (verb copulativ+nume predicativ); c) complement direct (verb nepredicativ), complement circumstanţial de mod (adjectiv); d) complement direct (verb nepredicativ), atribut adjectival (adjectiv); e) subiect (verb copulativ+nume predicativ). 265. Cuvântul subliniat din enunţul: Fiind bolnav, a stat acasă. este: a) complement circumstanţial de cauză (adjectiv); b) atribut adjectival (adjectiv); c) complement circumstanţial de mod (adverb); d) nume predicativ (adjectiv); e) nume predicativ (adverb). 266. Cuvintele subliniate din enunţul: Ar fi putut fi acuzat de crimă. sunt: a) predicat nominal (verb copulativ+nume predicativ); b) predicat verbal (verb predicativ, diateza pasivă); c) complement direct (verb predicativ, diateza pasivă); d) subiect (verb predicativ, diateza pasivă); e) complement direct (verb la infinitiv), complement direct (verb la participiu). 267. Cuvintele subliniate din enunţul: Fiind împinsă, a căzut. sunt: a) complement circumstanţial de cauză (verb predicativ, gerunziu, diateza pasivă); b) complement circumstanţial de cauză (verb copulativ la gerunziu + nume predicativ); c) complement circumstanţial de cauză (verb predicativ, gerunziu), complement circumstanţial de mod (adjectiv); d) predicat verbal (gerunziu cu valoare de indicativ prezent, diateza pasivă); e) complement circumstanţial de timp (verb copulativ la gerunziu + nume predicativ).
49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 268. Stabileşte felul subordonatelor şi numărul predicatelor verbale din fraza: Cu alte cuvinte, nu e destul să se aleagă noi preşedinţi, să fie promovat tineretul, sau să se acorde un rol sporit femeilor. a) SB, SB, SB, 3; b) CD, CD, CD, 3; c) SB, CD, CD, 2; d) SB, SB, SB 4; e) CD, CD, CD, 2. 269. Care este subiectul propoziţiei principale din fraza: Importante sunt spiritul care guvernează asemenea mişcări, îndrăzneala de substanţă, autenticitatea şi radicalitatea efortului de transformare. a) spiritul, care; b) spiritul, îndrăzneala; c) spiritul, îndrăzneala, autenticitatea; d) spiritul, îndrăzneala, autenticitatea şi radicalitatea; e) îndrăzneala, autenticitatea şi radicalitatea. 270. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Timpul, care până mai ieri curgea molcom în vechea lui albie, se umple acum de lucruri neaşteptate, apte, prin ineditul lor să seducă sau să indispună. a) AT, CD, CD, subiect, atribut adjectival, atribut adjectival; b) AT, CI, CI, subiect, atribut adjectival, atribut pronominal; c) AT, CS, CS, atribut pronominal, atribut adjectival, atribut pronominal; d) SB, CI, CI, atribut pronominal, atribut adjectival, atribut adjectival; e) SB, CS, CS, subiect, complement circumstanţial de loc , atribut adjectival. 271. Câte subordonate completive indirecte există în fraza: Nu-ţi poţi reţine admiraţia pentru lucidităţile României, căreia nu-i e ruşine să-şi bată joc de ea însăşi, să-şi scuture neantul în autodispreţ sau să se compromită într-un scepticism dezolant, fiind sigură că nimeni nu o poate critica mai bine decât o face ea însăşi. a) 5; b) 4; c) 3; d) 2; e) 1. 272. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Ca să poţi exista trebuie să te deosebeşti, să te diferenţiezi de ambianţă prin lucrurile pe care le ai ireductibile şi originale. a) CS, SB, SB, AT, complement direct, complement direct; b) CS, SB, SB, AT, predicat verbal, complement direct; c) CNS, SB, SB, AT, complement direct, complement indirect; d) CI, SB, SB, AT, predicat verbal, complement direct; e) CS, CD, CD, AT, complement direct, atribut pronominal. 273. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Trebuie să mărturisesc că nu văd în Bucureşti atâta lume câtă văd în câteva zile, ori de câte ori mă duc la mine în sat.
50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CD, CD, AT, CT, atribut adjectival, complement direct, complement circumstanţial de timp; b) SB, CD, AT, CT, atribut adjectival, complement direct, complement circumstanţial de timp; c) SB, CD, AT, CT, atribut adjectival, complement direct, fără funcţie sintactică; d) CD, CD, AT, CT, complement direct, complement direct, comple cir de timp; e) SB, CD, AT, CT, atribut adjectival, atribut adjectival, fără funcţie sintactică. 274. Stabileşte felul subordonatei şi funcţia sintactică a cuvântului subliniat din fraza: Că modernismul poate fi el însuşi o manieră, o dovedeşte poezia lui Camil Baltazar. a) SB, nume predicativ; b) SB, complement direct; c) CD, nume predicativ; d) CD, complement direct; e) CI, complement direct. 275. Cuvintele subliniate din versurile: De unde pot veni când ochii-mi / Plini de regrete şi tristeţi, / Par două candelabre aprinse în cripta marilor poeţi? sunt: a) complement direct (verb nepredicativ), atribut pronominal (genitiv), complement indirect (acuzativ), complement direct (acuzativ); b) complement direct (verb predicativ), atribut pronominal (dativ), complement indirect (acuzativ), nume predicativ (nominativ); c) complement direct (verb nepredicativ), atribut pronominal (dativ), complement indirect (acuzativ), nume predicativ (acuzativ); d) predicat verbal (verb predicativ), atribut pronominal (genitiv), complement indirect (acuzativ), complement direct (acuzativ); e) predicat verbal (verb predicativ), atribut pronominal (genitiv), complement indirect (acuzativ), nume predicativ (nominativ). 276. Subordonatele din versurile: Şi-n urma lor, când i-am pierdut în zare, / Un chiot am zvârlit aşa păgân, / Că peste ţări şi veacuri tot îmi pare / Că îmi aud năprasnicul stăpân. sunt: a) CT, CZ, PR; b) CT, CS, PR; c) CT, CNS, PR; d) CT, CNS, SB; e) CT, CS, SB. 277. Atributele adjectivale din textul: În faţa mea, la masă, copilul meu citeşte / Cu fruntea încreţită puţin de încordarea / Ce-l face să urmeze povestea...sunt, în ordine: a) mea, meu, încreţită, ce; b) mea, meu, încreţită; c) meu, încreţită; d) încreţită, ce; e) încreţită. 278. Stabileşte numărul total al propoziţiilor şi felul subordonatelor din fraza: Şi aici esenţial este nu planul realist al evocării, ci aspectul fabulos în care nebuna descântă stelele ca să-şi întoarcă iubitul de pe celălalt tărâm. a) 5, SB, SB, AT, CS; 51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 4, SB, AT, CS; c) 3, AT, CS; d) 4, PR, AT, CI; e) 3, AT, CI. 279. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: De câte ori văd talk-show-uri politice, la care participă reprezentanţi ai partidelor parlamentare, mi se pare că toţi seamănă între ei nepermis de mult. a) CT, AT, PR, fără funcţie sintactică, complement indirect, predicat nominal incomplet; b) CT, AT, PR, complement circumstanţial de timp, complement indirect, predicat nominal incomplet; c) CT, AT, SB, fără funcţie sintactică, complement indirect, predicat verbal; d) CT, AT, SB, complement circumstanţial de timp, complement indirect, predicat verbal; e) CT, AT, SB, complement circumstanţial de timp, complement indirect, predicat nominal incomplet. 280. Cuvântul subliniat din fraza: S-a întâmplat ce trebuia să se întâmple. este: a) subiectul verbului trebuia; b) complementul direct al verbului trebuia; c) subiectul verbului să se întâmple; d) complementul direct al verbului să se întâmple; e) subiectul verbului s-a întâmplat. 281. Cuvântul subliniat din propoziţia: Ale cui sunt florile? este: a) atribut pronominal genitival, pronume interogativ; b) complement indirect pronume interogativ; c) complement indirect, pronume relativ; d) nume predicativ, pronume interogativ; e) nume predicativ, pronume relativ. 282. Cuvântul subliniat din propoziţia: Ale cărui lucrări au fos premiate? este: a) atribut adjectival, adjectiv pronominal interogativ; b) atribut pronominal genitival, pronume interogativ; c) atribut adjectival, pronume relativ; d) complement indirect, pronume interogativ; e) complement indirect, pronume relativ. 283. Cuvântul subliniat din enunţul: M-a întrebat cu ce autobuz a plecat. este: a) atribut pronominal, pronume relativ; b) atribut pronominal, pronume interogativ; c) atribut adjectival, adjectiv pronominal relativ; d) complement indirect, pronume relativ; e) complement indirect, pronume interogativ. 284. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Iată ce ţi se cere: să fii politicos, să te exprimi clar, să adopţi un ton rece. a) CD, CD, CD, CD; b) SB, CD, CD, CD, CD; 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) SB, APOZ, APOZ, APOZ; d) CD, APOZ, APOZ, APOZ; e) CD, AT, AT, AT. 285. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Ceea ce regizorii acestei fine coregrafii nu par să ia în considerare e că indicaţiile lor au şi un alt efect. a) SB, PR, PR; b) CD, CD, PR; c) CD, PR, PR; d) SB, CD, PR; e) SB, CD, CD. 286. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Dar dacă ar încerca să vadă cum e, ar înţelege imediat că nu e o treabă atât de tihnită. a) CŢ, CD, CD, CD, complement circumstanţial de mod, nume predicativ; b) CŢ, CD, CD, CD, nume predicativ, nume predicativ; c) CŢ, SB, CD, CD, complement circumstanţial de mod, nume predicativ; d) CZ, SB, CD, CD, complement circumstanţial de mod, subiect; e) CZ, CD, CD, CD, nume predicativ, subiect. 287. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: A fi tânăr şi talentat e ca şi cum ai avea aripi. a) PR, subiect (verb copulativ+nume predicativ multiplu); b) PR, subiect, complement circumstanţial de mod, complement circumstanţial de mod; c) CM, subiect (verb copulativ+nume predicativ multiplu); d) CM, subiect, complement circumstanţial de mod, complement circumstanţial de mod; e) PR, predicat nominal. 288. Cuvintele subliniate din enunţul: Cred că fiecare scriitor al cărui talent a înflorit târziu a urmat un proces mai mult sau mai puţin similar cu acesta. sunt, în ordine: a) atribut adjectival (adjectiv pronominal nehotărât, nominativ), atribut adjectival (adjectiv pronominal relativ, genitiv), atribut adjectival (adjectiv, acuzativ); b) subiect (pronume nehotărât, nominativ), atribut adjectival (adjectiv pronominal relativ, genitiv), atribut adjectival (adjectiv, acuzativ); c) atribut adjectival (adjectiv pronominal nehotărât, nominativ), atribut pronominal genitival (pronume relativ, genitiv), atribut adjectival (adjectiv, acuzativ); d) subiect (pronume nehotărât, nominativ), atribut pronominal (pronume relativ, genitiv), complement circumstanţial de mod (adverb); e) subiect (pronume nehotărât, nominativ), atribut adjectival (adjectiv pronominal relativ, genitiv), complement circumstanţial de mod (adverb). 289. Câte subordonate predicative există în fraza: Ce putem face noi e să ne schimbăm sau să ne distorsionăm pe noi înşine prin repetiţii încăpăţânate, apoi să le asimilăm în personalitatea noastră. a) 0; b) 1; c) 2; 53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 3; e) 4. 290. Stabileşte felul subordonatelor şi numărul predicatelor verbale din fraza: Oamenii au fost făcuţi să se ţină de ceea ce le place şi să abandoneze ce nu le place. a) CS, CI, CS, CD, 5 predicate verbale; b) CS, CI, CS, CD, 4 predicate verbale; c) CI, CI, CI, CI, 5 predicate verbale; d) CI, CD, CI, CD, 4 predicate verbale; e) CS, CI, CS, CI, 4 predicate verbale. 291. Subordonata din fraza: De ce se mărea, de ce se făcea mai ascultător. este: a) CZ; b) CM; c) CD; d) CI; e) CS. 292. Stabileşte felul subordonatei din fraza: Nefiind cum crezuse la început, l-a părăsit. a) PR; b) CZ; c) CM; d) CI; e) CD. 293. Stabileşte felul subordonatei din fraza: Ajungându-i căt învăţase în ziua aceea, a ieşit la plimbare. a) SB; b) PR; c) CM; d) CD; e) CZ. 294. Stabileşte felul subordonatei din fraza: Fără a se fi anunţat că va fi furtună, au rămas totuşi în adăpost. a) CV; b) CŢ; c) SB; d) CZ; e) CD. 295. Stabileşte felul subordonatei din fraza: Ieşiseră la schiat înainte de a se fi anunţat că va fi furtună. a) CT; b) CZ; c) CV; d) CM; e) SB.
54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 296. Stabileşte felul subordonatei din fraza: Gândindu-se că nu va reuşi, nici măcar nu s-a prezentat la examen. a) CT; b) CZ; c) CI; d) CV; e) CD. 297. Stabileşte felul subordonatei din fraza: Hotărându-se în şedinţă ca acel avocat să-i reprezinte, toţi au plecat liniştiţi. a) CZ; b) CD; c) CI; d) CT; e) SB. 298. Stabileşte felul subordonatei din fraza: De ce n-ai învăţat, de vreme ce ştiai că examenul va fi greu? a) CZ; b) CV; c) CI; d) CS; e) CNS. 299. A doua propoziţie din fraza: Avea mereu una şi aceeaşi preocupare: să nu rateze nicio petrecere. este: a) PP; b) AT; c) APOZ; d) CD; e) CI. 300. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Oricât de rău am sta, trebuie să ne silim măcar să nu se ştie. a) CM, SB, CI; b) CV, SB, CS; c) CM, CD, CI; d) CV, SB, CI; e) CV, CD, CS. 301. Cuvintele subliniate din enunţul: De aceea s-a supărat, că nu l-am aşteptat şi pe el. sunt: a) complement circumstanţial de cauză (pronume demonstrativ, acuzativ); b) complement circumstanţial de cauză (locuţiune adverbială, acuzativ); c) complement circumstanţial de cauză (locuţiune adverbială); d) complement indirect (pronume demonstrativ, acuzativ); e) complement indirect (locuţiune adverbială). 302. Cuvântul subliniat din enunţul Locuieşte la etajul doi. este: a) atribut adjectival (numeral cardinal, valoare adjectivală, acuzativ); 55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) atribut substantival apoziţional (numeral cardinal, valoare substantivală, acuzativ); c) atribut substantival apoziţional (numeral cardinal, valoare substantivală, nominativ); d) atribut adjectival (numeral cardinal, valoare adjectivală, nominativ); e) complement circumstanţial de loc (numeral cardinal, acuzativ). 303. Cuvântul subliniat din enunţul: Nu stă o clipă locului! este: a) complement indirect, dativ; b) complement circumstanţial de loc, dativ; c) complement circumstanţial de mod, dativ; d) complement circumstanţial de loc, genitiv; e) complement circumstanţial de loc, acuzativ. 304. Este corect acordul dintre subiect şi predicat în enunţul: a) Împăratul şi fetele au rămas uimite. b) Băiatul şi fetele erau frumoase. c) Mihai, Alina şi Ana sunt silitoare. d) Pereţii şi gardul sunt văruite. e) Cavalerul şi doamnele sunt eleganţi. 305. Cuvântul subliniat din enunţul: Mi-am aşteptat prietenul. este: a) complement indirect (pronume personal, dativ); b) complement indirect (pronume reflexiv, dativ); c) atribut pronominal (pronume personal, dativ); d) atribut pronominal (pronume reflexiv, dativ); e) atribut adjectival (pronume posesiv, dativ). 306. Cuvântul subliniat din enunţul: Propriii-i copii nu-l înţeleg. este: a) complement indirect (pronume personal, dativ); b) complement indirect (pronume reflexiv, dativ); c) atribut pronominal (pronume personal, dativ); d) atribut pronominal (pronume reflexiv, dativ); e) atribut adjectival (pronume posesiv, dativ). 307. Stabileşte felul subordonatei şi funcţia sintactică a cuvântului subliniat din fraza: Neastâmpărat cum este, a răsturnat masa. a) CZ, nume predicativ; b) CZ, complement circumstanţial de mod; c) CM, complement circumstanţial de mod; d) CM, nume predicativ; e) CZ, fără funcţie sintactică. 308. Stabileşte felul subordonatei şi funcţia sintactică a cuvântului subliniat din fraza: Esenţial este ca lucrările lor să fie apreciate de juriu. a) PR, atribut pronominal genitival ( pronume personal); b) PR, atribut adjectival (adjectiv pronominal posesiv); c) SB, atribut pronominal genitival ( pronume personal); d) SB, atribut adjectival (adjectiv pronominal posesiv); e) CD, atribut pronominal genitival ( pronume personal).
56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 309. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Întrucât lumea nu s-a schimbat, ni s-a părut că trebuie să ne schimbăm noi, ca să nu încremenim în proiect. a) CV, SB, SB, CS; b) CZ, SB, SB, CS; c) CZ, PR, SB, CS; d) CV, PR, SB, CI; e) CZ, PR, CD, CS. 310. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: E bine să ai dileme când eşti înclinat să arunci asupra semenului tău o judecată morală definitivă. a) SB, CT, CI, predicat verbal, atribut pronominal; b) SB, CT, CI, predicat nominal, atribut adjectival; c) CD, CT, CI, predicat verbal, atribut pronominal; d) CD, CT, CS, predicat nominal, atribut adjectival; e) SB, CT, CS, predicat nominal, atribut pronominal. 311. Există un complement circumstanţial de timp exprimat prin adverb în enunţul; a) În seara asta e un film interesant. b) Au plecat într-o seară. c) Seara de iulie era caniculară. d) Vom veni într-o seară, când vom fi mai liberi. e) Este seară. 312. În enunţul: Căutarea de sine şi construcţia interioară înseamnă că eşti preocupat de propria identitate, dar nu te interesează să fii apreciat de publicul larg. există următoarele subordonate: a) SB, PR, PR, SB; b) PR, PR, SB; c) PR, PR, CD; d) CD, CD, SB; e) CD, CD, CD. 313. Stabileşte numărul subordonatelor completive indirecte din fraza: Capabilă să reînvie din propria cenuşă, să se refacă după orice colaps, nu era însă prea sigură că de această dată îşi va mai reveni. a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4. 314. Câte subordonate necircumstanţiale există în fraza: Mi s-a întâmplat uneori să fiu întrebat de prietenii din vest ce înseamnă ortodoxia şi să aleg o cale anecdotică de a răspunde, căci nu-mi place tonul sofisticat în discuţiile amicale. a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 315. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Tot ce subminează speranţa e fals, numai ceea ce o întreţine e adevărat. a) SB, SB; b) AT, SB; c) AT, AT; d) AT, CD; e) SB, CD. 316. Stabileşte numărul subordonatelor completive directe din fraza: Mi se pare de neconceput de oricine ca un om care se respectă să poată să dorească şi să accepte aplauze. a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 317. Câte atribute pronominale există în enunţul: Ţi-ai luat haina, ţi-ai pus sacul în spate, apoi ai apucat pe drumul tău, spre zările a căror chemare o simţeai de mic. a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 318. Câte complemente directe apar în versurile: În cinstea ta, / Cea mai frumoasă şi mai nebună dintre fete, / Voi scrie trei ode, / Trei romanţe, / Trei elegii / Şi trei sonete... a) 3; b) 4; c) 5; d) 6; e) 7. 319. În fraza: Dacă visurile lui au devenit realitate este că li s-a dedicat deplin. apar următoarele propoziţii: a) CŢ, PP, CZ; b) CŢ, PP, PR; c) SB, PP, CZ; d) SB, PP, PR; e) SB, PP, CD. 320. Subordonata din fraza: Când aş avea eu atâta timp, m-aş plimba toată ziua. este: a) CT; b) CZ; c) CŢ; d) CV; e) CM.
58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 321. În versurile: Ca s-ajung până la tine, i-am zis calului : Grăbeşte / Pune-ţi aripi ca în basme /Şi te-nalţă pân' la nori... există urmâtoarele propoziţii: a) CS, PP, CD, CD, CD; b) CS, PP, PP, PP, PP; c) CS, PP, APOZ, APOZ APOZ; d) CZ, PP, PP, PP, PP; e) CZ, PP, CD, CD, CD. 322. Propoziţia principală din versurile: În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână / Nu răsună pe trotuare / Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână....este: a) În oraşu ...nu răsună...; b) ...nu răsună...; c) În oraşu ...nu răsună...decât paşii; d) În oraşu ...nu răsună pe trotuare...decât paşii; e) În oraşu ...nu răsună pe trotuare...decât paşii celor. 323. Câte atribute apar în versurile: Acolo jos, peste cununa / Întunecatului boschet, / Sclipeşte-n aer semiluna / Din vârful unui minaret. a) 5; b) 4; c) 3; d) 2; e) 1. 324. Câte subordonate completive directe există în fraza: Se plângea Mara că-i merg treburile rău de tot şi ar fi fost în stare să jure că pierde cu pădurea şi ar ajunge în sapă de lemn dacă nu s-ar ajuta cu plutele pe care le vinde cu preţ bun. a) 5; b) 4; c) 3; d) 2; e) 1. 325. Cuvintele subliniate din enunţul: Se deprinsese a nu-şi vedea fata, care era peste râul Mureş. sunt, în ordine: a) complement indirect, atribut pronominal, subiect, atribut substantival apoziţional; b) complement indirect, atribut pronominal, subiect, complement circumstanţial de loc; c) complement indirect, complement indirect, subiect, atribut substantival apoziţional; d) complement direct, complement indirect, atribut pronominal, atribut substantival apoziţional; e) predicat verbal, complement indirect, atribut adjectival, atribut substantival apoziţional. 326. Structura subliniată din enunţul: E mândru de ceea ce a devenit. este: a) complement indirect ; b) complement direct; c) subiect; d) nume predicativ; 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) complement circumstanţial de cauză. 327. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Vai de cine se sminteşte, dar mai vai de cel prin care vine sminteala! a) CI, AT, nume predicativ, complement indirect; b) CI, AT, predicat verbal, complement indirect; c) CI, CI, nume predicativ, complement indirect; d) CI, CI, predicat verbal, complement indirect; e) SB, AT, predicat verbal, complement indirect. 328. Subordonata din fraza: Şi cum ajunge, intră în ogradă şi cere găzduire. este: a) CM; b) CŢ; c) CT; d) CZ; e) CL. 329. Stabileşte tipul subordonatei şi natura elementului relaţional din fraza: Vorbeşte în timp ce mănâncă. a) CT, locuţiune prepoziţională; b) CT, locuţiune conjuncţională; c) CT, pronume relativ; d) CZ, pronume relativ; e) CZ, locuţiune conjuncţională; 330. Stabileşte tipul subordonatei şi natura elementului relaţional din fraza: Cum nu e niciodată atent, ia note mici. a) CZ, conjuncţie subordonatoare; b) CZ, adverb relativ; c) CT, conjuncţie subordonatoare; d) CT, adverb relativ; e) CŢ, conjuncţie subordonatoare. 331. Stabileşte felul subordonatei şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: De leneş ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca. a) CZ, nume predicativ, atribut pronominal; b) CZ, complement circumstanţial de mod, complement indirect; c) CM, complement circumstanţial de mod, complement indirect; d) CM, nume predicativ, atribut pronominal; e) CZ, nume predicativ, complement indirect. 332. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Şi cum a pornit el prin pădure, pe loc s-a pornit un viscol cumplit, de nu vedeai nici înainte, nici înapoi. a) CT, CNS, complement circumstanţial de mod, subiect; b) CT, CNS, complement circumstanţial de mod, complement direct; c) CM, CNS, complement circumstanţial de mod, subiect; d) CM, CM, complement circumstanţial de timp, complement direct; e) CT, CNS, fără funcţie sintactică, subiect.
60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 333. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva şi undeva şi sunt lucruri vieţuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. a) AT, AT, CD, nume predicativ, nume predicativ; b) AT, AT, CD, subiect, nume predicativ; c) AT, AT, CI subiect, subiect; d) SB, AT, CD, subiect, nume predicativ; e) SB, AT, CI, nume predicativ, nume predicativ. 334. Structura subliniată din enunţul: De făcut treabă nu cade coada nimănui. este : a) complement circumstanţial de cauză, verb predicativ la modul supin; b) complement circumstanţial de cauză, verb nepredicativ la modul supin; c) complement circumstanţial de cauză, verb nepredicativ la modul participiu; d) complement indirect, verb predicativ la modul supin; e) complement indirect, verb predicativ la modul participiu. 335. Structura subliniată din enunţul: S-a enervat de a nu fi fost ascultat. este : a) complement circumstanţial de cauză, verb predicativ, infinitiv prezent, diateza pasivă; b) complement circumstanţial de cauză, verb predicativ, infinitiv perfect, diateza pasivă; c) complement circumstanţial de cauză, verb predicativ, infinitiv prezent, diateza activă; d) complement indirect, verb nepredicativ, infinitiv perfect, diateza pasivă; e) complement indirect, verb predicativ, infinitiv perfect, diateza activă. 336. În enunţul: Gândurile mi se întorc la anii copilăriei. cuvântul subliniat este: a) atribut pronominal în dativ; b) complement indirect în dativ; c) atribut pronominal genitival; d) atribut adjectival; e) nu are funcţie sintactică. 337. În enunţul: Era mai decis ca oricând a face ceva. infinitivul este: a) subiect; b) complement direct; c) complement indirect; d) complement circumstanţial de scop; e) complement circumstanţial de mod. 338. Subiectele din versurile: Mai stai de mă alintă / Cu mâna ta cea mică / Şi spunemi de ce-i toamnă / Şi frunza de ce pică... sunt, în ordine: a) inclus, inclus, inclus, subînţeles, exprimat; b) subînţeles, subînţeles, subînţeles, subînţeles, exprimat; c) inclus, inclus, inclus, nedeterminat, exprimat; d) inclus, subînţeles, subînţeles, exprimat, exprimat; e) inclus, inclus, inclus, exprimat, exprimat. 339. Stabileşte funcţia sintactică a cuvântului subliniat: Vino, altfel mă supăr. a) complement circumstanţial de mod; 61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) complement circumstanţial condiţional; c) complement circumstanţial de cauză; d) fără funcţie sintactică; e) complement circumstanţial de scop. 340. Nu se desparte niciodată prin virgulă: a) atributul de substantiv; b) complementul circumstanţial de cauză de regentul lui; c) complementul circumstanţial condiţional de regentul lui; d) complementul circumstanţial de timp de regentul lui; e) subiectul de predicat. 341. Se desparte prin virgulă de regenta ei subordonata: a) predicativă; b) subiectivă; c) completivă directă; d) completiva indirectă; e) circumstanţiala concesivă. 342. Subiectiva nu poate avea ca termen regent: a) verb impersonal la mod nepersonal; b) adverb predicativ; c) verb reflexiv impersonal; d) verb personal la mod personal; e) expresie verbală impersonală. 343. Cuvintele subliniate din enunţul: Elevii nu se pot aşeza. sunt: a) nu pot = predicat verbal, se aşeza = complement direct; b) nu se pot = predicat verbal, aşeza = complement direct; c) nu se pot = predicat verbal, aşeza =predicat verbal; d) nu pot = predicat verbal, se aşeza = predicat verbal; e) nu se pot = predicat verbal, se aşeza = predicat verbal. 344. Câte propoziţii conţine fraza: Ce a fost acea vorbă pe care a vrut să o lase, cui şi unde? a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 345. Câte propoziţii principale conţine fraza: Cum putuse un om atât de trupeş să sară din mersul oricât de încetinit al trăsurii şi încă fără ca vizitiul să simtă, pe unde rătăcise, ce i se întâmplase înainte să ajungă acolo unde fusese găsit? a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5.
62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 346. Ce funcţie sintactică au cuvintele subliniate din enunţul: Ar fi o osteneală de prisos, coane Rache! a) subiect, atribut substantival prepoziţional, atribut substantival apoziţional; b) nume predicativ, atribut adjectival, atribut substantival apoziţional; c) nume predicativ, atribut substantival prepoziţional, fără funcţie sintactică; d) subiect, atribut substantival prepoziţional, fără funcţie sintactică; e) complement direct, atribut adjectival, atribut substantival apoziţional. 347. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Măgulit că-l admirasem, nu trebui să-l rog de două ori să istorisească păţania cea de pe urmă a doamnei X. a) CZ, SB, CI; b) CZ, SB, CD; c) CZ, CD, CD; d) CI, CD, CI; e) CI, SB, CD. 348. Câte subordonate circumstanţiale apar în fraza: Dacă admiţi că o căsnicie e o asociaţie pentru bunul trai e ruşinos să protestezi atunci când e dizolvată, dar cum să primeşti formula de metafizică vulgară că iubirea sufletească e o conjugare de entităţi abstracte? a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 349. Câte subordonate necircumstanţiale apar în fraza: Dacă admiţi că o căsnicie e o asociaţie pentru bunul trai e ruşinos să protestezi atunci când e dizolvată, dar cum să primeşti formula de metafizică vulgară că iubirea sufletească e o conjugare de entităţi abstracte? a) 5; b) 4; c) 3; d) 2; e) 1. 350. În enunţul: – Bufon abject, îl certă Paşadia. există: a) două propoziţii principale, coordonate prin juxtapunere; b) o singură propoziţie; c) o propoziţie principală şi una cauzală; d) o propoziţie principală şi una completivă directă; e) o propoziţie principală şi o propoziţie principală incidentă. 351. Cuvântul cum din enunţul: A aflat cum fusese în tinereţe. este: a) complement circumstanţial de mod, adverb relativ; b) complement circumstanţial de mod, pronume relativ; c) nume predicativ, adverb de mod, cazul acuzativ; d) nume predicativ, adverb relativ; e) complement circumstanţial de mod, adverb de mod, cazul acuzativ.
63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 352. Cuvântul cine din enunţul: Vine cine trebuie să vină. este a) subiectul verbului trebuia; b) subiectul verbului să vină; c) complementul direct al verbului trebuia; d) complementul direct al verbului să vină; e) nu are funcţie sintactică. 353. Cuvintele subliniate din versurile: Zărirăm...pe Bărăgan, departe, lucirea unui iaz: / Opală moartă prinsă într-un inel de sare. au, în ordine, următoarele funcţii sintactice: a) complement circumstanţial de loc, atribut substantival genitival, subiect, atribut adjectival; b) complement indirect, atribut substantival genitival, atribut adjectival, complement direct; c) complement circumstanţial de loc, complement indirect, atribut adjectival, atribut substantival apoziţional; d) complement circumstanţial de loc, atribut substantival genitival, atribut adjectival, atribut adjectival; e) complement circumstanţial de loc, atribut substantival genitival, atribut substantival apoziţional, atribut adjectival. 354. În care dintre enunţurile următoare apar complemente directe: 1. Se baza pe ajutorul meu. 2. Conta pe mine. 3. L-a pârât directorului. 4. Mizează pe un câştig uriaş. 5. Nu se bizuia pe nimeni. a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 2, 3, 5; c) 2, 3; d) 3; e) 2, 5. 355. Structura subliniată din enunţul: Suntem împotriva cui ne asupreşte. este: a) nume predicativ, pronume relativ, genitiv; b) nume predicativ, pronume relativ, dativ; c) complement indirect, pronume relativ, genitiv; d) subiect, pronume relativ, nominativ; e) subiect, pronume relativ, genitiv; 356. Structura subliniată din enunţul: S-a aşezat în faţa noastră. este: a) complement circumstanţial de loc, pronume posesiv, genitiv; b) complement circumstanţial de loc, pronume posesiv, acuzativ; c) complement circumstanţial de loc, adjectiv pronominal posesiv, acuzativ; d) complement circumstanţial de loc, adjectiv pronominal posesiv, genitiv; e) complement circumstanţial de loc, pronume posesiv, dativ. 357. Structura subliniată din enunţul: Era împotrivă-ne de mult timp. este: a) nume predicativ, pronume reflexiv, dativ; b) complement indirect, pronume personal, dativ; c) complement circumstanţial de mod, pronume personal, genitiv; d) nume predicativ, pronume personal, genitiv; e) nume predicativ, pronume personal, dativ. 64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 358. Structura subliniată din enunţul: Se revoltă împotriva cărora mint. este: a) nume predicativ, pronume relativ, genitiv; b) nume predicativ, pronume relativ, dativ; c) complement indirect, pronume relativ, genitiv; d) subiect, pronume relativ, nominativ; e) subiect, pronume relativ, genitiv. 359. Cuvântul subliniat din enunţul: Mulţumeşte cui îl ajută. este: a) complement indirect, dativ; b) subiect, nominativ; c) subiect, dativ; d) complement indirect, genitiv; e) subiect, genitiv. 360. Structura subliniată din enunţul: Copiii erau surprinşi de ce auzeau. este : a) subiect, pronume relativ, acuzativ; b) complement direct, pronume relativ, acuzativ; c) complement de agent, pronume relativ, acuzativ; d) subiect, pronume relativ, nominativ; e) complement indirect, pronume relativ, acuzativ. 361. Structura subliniată din enunţul: Se mai întâmplă şi de acestea. este: a) complement direct, acuzativ; b) subiect, nominativ; c) subiect, acuzativ; d) atribut pronominal prepoziţional, acuzativ; e) complement indirect, acuzativ. 362. Structura subliniată din enunţul: Am mai văzut noi de acestea. este: a) atribut pronominal prepoziţional, acuzativ; b) subiect, nominativ; c) subiect, acuzativ; d) complement direct, acuzativ; e) complement indirect, acuzativ. 363. În care dintre următoarele fraze apar subordonate atributive: 1. Plecăm cu condiţia să venţi şi voi. 2. În cazul că nu veniţi, anunţaţi-ne! 3. A reuşit, în ciuda faptului că n-a învăţat prea mult. a) niciuna; b) 1; c) 1, 2; d) 2, 3; e) 1, 2, 3. 364. În care dintre următoarele fraze apar subordonate subiective: 1. Dat fiind că plouă, stăm acasă. 2. Ajungându-i cât a mâncat, s-a ridicat de la masă. 3. Am sărbătorit chiar înainte de a ni se confirma că am câştigat. a) 1, 2, 3; b) 2, 3; 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 1, 2; d) 1; e) niciuna. 365. În care dintre enunţurile următoare apar complemente indirecte: 1. E nervos pe toată lumea. 2. Contează pe Mihai ca să-şi rezolve problemele. 3. Se teme de furtună. a) 3; b) 1, 2; c) 1, 2, 3; d) 2, 3; e) 1. 366. Câte propoziţii conţine fraza: Nu speri fiindcă ai de ce, ci fiindcă nu ai de ce, tocmai în ciuda faptului că nu ai de ce. a) 9; b) 7; c) 5; d) 4; e) 3. 367. Ce subordonate apar în fraza următoare şi ce valoare are verbul a fi: Dacă vii atât de des pe la noi este ca să ne ajuţi la treburile gospodăreşti. a) SB, PR, copulativă; b) SB, CS, predicativă; c) CŢ, PR, copulativă; d) CŢ, CS, predicativă; e) SB, CZ, predicativă. 368. Câte subiective apar în fraza: Cată să se ştie că se pusese pe citit cu patimă, că-şi cumpăra mereu cărţi, că trebuia să i se spună mereu să nu confunde literatura cu viaţa. a) 6; b) 5; c) 4; d) 3; e) 2. 369. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: S-a apucat de pictat, măcar că nici el nu ştia de ce, că nu prea are talent şi nici nu pare să fie sensibil la culori. a) CV, CD, CZ, CZ, PR; b) CV, CZ, CZ, PR; c) CV, CD, CZ, CZ, CM; d) CV, CZ, CZ, CD; e) CM, CZ, CZ, CD. 370. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Ajungând să cunoască atât de bine Parisul, că nicio străduţă nu mai avea vreun secret pentru el, e greu de crezut că a putut fi atras în cursă de duşmanii săi. a) CM, CNS, CD; b) PR, CNS, CD, CD; 66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) PR, CNS, CD; d) CM, CV, SB; e) PR, CNS, SB. 371. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Trebuind să plecăm cine ştie unde şi fără a şti că vom fi însoţiţi din umbră tocmai de care ne trimiteau acolo, ne-am temut ca nu cumva să devenim victimele unui adversar de temut. a) SB, CL, CM, CD, C Ag, CI; b) SB, CD, CAg, CI; c) CZ, CL, CM, CD, C Ag, CI; d) CZ, CM, CD, C Ag, CI; e) SB, CL, CD, C Ag, CD. 372. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Înainte de a se hotărî care dintre ei avea să ne reprezinte la congres şi părându-ni-se că niciunul nu e demn de sarcina ce urmează a i se încredinţa, ne-am gândit că ar fi bine să avem un plan de rezervă. a) SB, SB, AT, CI, SB; b) SB, SB, AT, CD, CI, SB; c) CT, AT, CZ, AT, CI; d) CT, SB, CD, CZ, SB, AT, CI; e) SB, CD, AT, CI, SB. 373. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Nedreptatea o facem nu numai când nu-i dăm cuiva ce i se cuvine, ci şi când îi dăm ceea ce nu i se cuvine. a) CT, CD, CT, CD, subiect, subiect; b) CT, CD, CT, CD, complement direct, complement direct; c) CŢ, CD, CŢ, CD, complement direct, complement direct; d) CŢ, CD, CŢ, CD, subiect, subiect; e) CT, CI, CT, CI, complement direct, complement direct. 374. Stabileşte felul subordonatelor şi numârul atributelor din fraza: A mai vorbi de bunătate în vremurile acestea când principiul luptei pentru existenţă umple, ca un Dumnezeu neînduplecat, tot cerul creaţiunii, pare o naivitate sau o ironie. a) SB, AT, 6; b) SB, CT, 7; c) AT, 6; d) CT, 5; e) AT., 5. 375. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Bătrânul, care nu se putea baza doar pe ce-i spuneam noi, măcar că ne ştia oameni cu carte, s-a gândit că ar fi bine să mai ceară şi altcuiva părerea. a) AT, CI, CV, CI, CD; b) AT, CD, CV, CD, SB; c) AT, CD, CV, CI, SB; d) AT, CI, CV, CD, SB; e) AT, CI, CV, CI, SB.
67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 376. Câte subordonate completive directe apar în fraza: Cu ce prilej, în ce împrejurări făcuse aşa de timpuriu călătorii aşa de minunate nu spunea, precum nici cine era, ce şi de unde. a) 6; b) 5; c) 4; d) 3; e) 2. 377. Câte propoziţii conţine fraza: Cu ce prilej, în ce împrejurări făcuse aşa de timpuriu călătorii aşa de minunate nu spunea, precum nici cine era, ce şi de unde. a) 8; b) 7; c) 6; d) 5; e) 4 378. Structura subliniată din enunţul: Nu s-au pus de acord asupra a ceea ce s-a întâmplat. este a) subiect, pronume relativ, genitiv; b) subiect, pronume relativ, acuzativ; c) complement indirect, pronume relativ, genitiv; d) complement indirect, pronume relativ, acuzativ; e) complement direct, pronume relativ, acuzativ. 379. Structura subliniată din enunţul: Nu s-au pus de acord asupra a ceea ce trebuie să facă mâine. a) subiect, pronume relativ, genitiv; b) subiect, pronume relativ, acuzativ; c) complement indirect, pronume relativ, genitiv; d) complement indirect, pronume relativ, acuzativ; e) complement direct, pronume relativ, acuzativ. 380. Cuvintele subliniate din enunţul: Şi-a supărat mama fără a-şi da seama. sunt: a) atribut pronominal, pronume reflexiv, dativ; complement indirect, pronume reflexiv, dativ; b) complement indirect, pronume reflexiv, dativ; complement indirect, pronume reflexiv, dativ; c) atribut pronominal, pronume reflexiv, dativ; fără funcţie sintactică, pronume reflexiv, dativ; d) complement indirect, pronume reflexiv, dativ; fără funcţie sintactică, pronume reflexiv, dativ; e) ambele – fără funcţie sintactică, pronume relativ, dativ, marcă a diatezei reflexive. 381. Cuvintele subliniate din enunţul: Pornirea aceasta împotriva noastră mi se pare de neînţeles. sunt: a) atribut pronominal, pronume posesiv, acuzativ; b) atribut pronominal, pronume posesiv, genitiv; c) atribut adjectival, adjectiv, pronominal posesiv, acuzativ; d) complement indirect, pronume posesiv, genitiv; 68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) complement indirect, adjectiv, pronominal posesiv, acuzativ. 382. Există subiecte exprimate în enunţurile: 1. Mi-e lene să învăţ. 2. E deja dimineaţă. 3. Afară era o ploaie teribilă. 4. Nu-i plac merele. a) 2; b) 1, 3; c) 1, 2, 3; d) 2, 3, 4; e) 1, 2, 3, 4. 383. Există nume predicative în enunţurile: 1. Mi-e dor de tine. 2. Părea mai inteligent decât mine. 3. Rămânând corigent, părinţii l-au pedepsit. 4. Fiind acuzat pe nedrept, a ripostat. 5. Era prea serios pentru vârsta lui. a) 2, 3, 5; b) 1, 2, 3, 4, 5; c) 3, 5; d) 2, 5; e) 2, 3, 4, 5. 384. Stabileşte felul propoziţiilor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Este foarte încăpăţânat, de aceea nu-l vei putea convinge că ai intenţii bune. a) PP, CZ, CI, complement circumstanţial de cauză (pronume demonstrativ), complement direct (verb nepredicativ); b) PP, CZ, CI, complement circumstanţial de cauză (locuţiune adverbială), complement direct (verb predicativ); c) PP, PP, CI, complement circumstanţial de cauză (pronume demonstrativ), complement direct (verb nepredicativ); d) PP, PP, CI, complement circumstanţial de cauză (locuţiune adverbială), complement direct (verb predicativ); e) PP, CZ, CS, complement circumstanţial de cauză (locuţiune adverbială), complement direct (verb predicativ). 385. Substantivele subliniate din enunţul: Trimiterea de scrisori de către copii părinţilor a devenit o raritate azi. sunt, în ordine: a) subiect, atribut substantival prepoziţional, atribut substantival, nume predicativ; b) complement direct, complement de agent, complement indirect, nume predicativ; c) subiect, complement de agent, complement indirect, nume predicativ; d) subiect, atribut substantival prepoziţional, complement indirect, complement direct; e) complement direct, atribut substantival prepoziţional, complement indirect, complement direct. 386. Stabileşte felul subordonatelor şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: Iartă şi mata, căci o prietenie care ne-a legat aşa strâns nu poate să fie ruptă fără ciudă de acel care rămâne singur. a) CZ, AT, CD, AT, predicat nominal, complement circumstanţial de mod; b) CZ, AT, CD, AT, predicat verbal, nume predicativ; c) CZ, AT, CD, C Ag, predicat nominal, complement circumstanţial de mod; d) CZ, AT, SB, AT, predicat nominal, complement circumstanţial de mod; e) CZ, AT, CD, C Ag, predicat verbal, nume predicativ.
69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 387. Stabileşte felul subordonatelor din fraza :Nevenindu-i să creadă ce auzea şi dorind să se convingă că ceea ce se spunea despre director nu e o minciună, a stat de vorbă cu mai mulţi angajaţi. a) CZ, CD, CZ, CD, CI, CD; b) SB, CD, CD, CI, SB; c) CD, CD, CD, CI, SB; d) SB, CD, CD, CI, CD; e) SB, CD, CD, CD, SB. 388. Stabileşte felul subordonatelor din fraza: Viaţa lui, din care i se întâmpla rar să dezvăluie ceva, fusese o crâncenă luptă începută de timpuriu, de vreme ce, întors în ţară, fusese jefuit, hărţuit, prigonit şi trădat de toată lumea. a) AT, SB, CZ, CZ, CZ, CZ; b) AT, SB, CZ; c) AT, SB, CT; d) AT, CD, CZ; e) AT, CD, CZ, CZ, CZ, CZ. 389. Stabileşte felul subordonatei subliniate din fraza: Cu cât scădea ziua, ne întâlneam mai devreme, ne despărţeam mai tărziu şi să nu mai fi fost zi, ca să rămânem împreună mereu, rău nu mi-ar fi părut. a) CŢ; b) CI; c) CM; d) CZ; e) CS. 390. Cuvântul ce din enunţul: Nu-mi poţi spune ce înseamnă asta şi nici ce urmează să devină el, dacă nu trece examenul. este: a) subiect, pronume relativ, nominativ; nume predicativ, pronume relativ, nominativ; b) nume predicativ, pronume relativ, nominativ; complement direct, pronume relativ, acuzativ; c) complement direct, pronume relativ, acuzativ; nume predicativ, pronume relativ, nominativ; d) nume predicativ, pronume relativ, nominativ; nume predicativ, pronume relativ, nominativ; e) nume predicativ, adverb relativ; subiect, pronume relativ, nominativ. 391. În enunţurile: 1. Dacă vine, o face din amabilitate. 2. Dacă vine şi el, de asta nu ne pasă. 3. Dacă vine cu noi, asta e prea puţin important. subordonatele sunt: a) 1, 2, 3 – CD; b) 1 – CD, 2 – CI, 3 – SB; c) 1, 2, 3 – SB; d) 1, 2 – CD, 3 – SB; e) 1, 3 – SB, 2 – CI. 392. În enunţurile: 1. Venindu-i să râdă, a ieşit din sală. 2. Neconvenindu-i cu cât e plătit, şi-a dat demisia. 3. Nu am acceptat propunerea, pe mine interesându-mă să fiu mai aproape de casă. subordonatele sunt: a) 1, 2, 3 – CZ; 70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 1, 2, 3 – SB; c) 1- CZ, 2, 3 – CD; d) 1, 2 – SB, 3 – CZ; e) 1, 2 – CD, 3 – CZ. 393. În enunţurile: 1. Deranjat că nu e ascultat a părăsit sala. 2. Hotărât să reuşească, s-a apucat de învăţat. 3. Nu s-a lăsat intimidat, fiind decis să reuşească. subordonatele sunt: a) 1, 2, 3 – CI; b) 1, 2 – CI, 3 – CZ; c) 1, 2, 3 – CZ; d) 1 – CI, 2 – CD, 3 – CZ; e) 1, 3 – CZ, 2 – CD. 394. În enunţurile: 1. Dacă reuşeşte este meritul lui. 2. Merită să încerci. 3. Începe să plouă. 4. E greu de crezut ce-mi spui. subordonatele sunt: a) 1 – CȚ, 2, 3 – CD, 4 - SB; b) 1, 2, 4– SB, 3-CD; c) 1, 2, 3, 4 - SB; d) 1 – CȚ, 2, 3 – SB, 4 - CD; e) 1, 2, 3 – SB, 4-CD; 395. În enunţurile: 1. Că e aşa de bine pregătit înţeleg. 2. Să vină cu voi, asta n-ar face-o în ruptul capului. 3. E imposibil de reţinut de oricine ce ne dă profesorul acesta. subordonatele sunt: a) 1, 2 – CD, 3 - SB b) 1, 2, 3 - CD c) 1, 2 – SB, 3 - CD d) 1, 2 – CD, 3 – C Ag e) 1, 2 – CI, 3 – CD. 396. Dintre structurile: 1. contra-mi 2. asupră-ne, 3. deasupra sa 4. în faţa lui 5. împotriva ei sunt în genitiv: a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 4, 5; c) 1, 2; d) 1, 2, 4, 5; e) 1, 2, 3; 397. În care enunţuri există nume predicative exprimate prin pronume relative 1. Toţi sunteţi ceea ce v-aţi dorit. 2. Nimeni nu va ajunge ce poate să ajungă. 3. Se ştie ce puteau să devină, dacă ar fi avut noroc. 4. Ştiu care este numele tău. a) 2, 3, 4 b) 1, 2 c) 1, 2, 4 d) 2, 4 e) 1, 2, 3.
71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 398. În care dintre seriile următoare există construcţii pleonastice: 10 Cel mai spectaculos show; 20Nativii născuţi în zona gemenilor; 30 O surpriză neaşteptată; 40 În eventualitatea imprevizibilă; 50 Nu poate fi locuibil; 60 Contribuţia adusă la ... ? a) 2,3,4 b) 1,3,5 c) 1,2,3,4,5 d) 1,2,3,4,5,6 e) 2,4,5. 399. Cuvintele ortoepie (1), ortografie (2) şi caligrafie (3) sunt: a) Sinonime (1=2=3) b) Sinonime (1=2) c) Sinonime (2=3) d) Derivate cu prefixe (1,2,3) e) Compuse cu elemente de compunere comune (1 şi 2; 2 şi 3). 400. Cuvântul preopinent înseamnă: a) care întâmpină pe cineva/ ceva b) care se teme de ceva/ de cineva c) care a emis o părere înaintea cuiva d) care stă în faţa cuiva e) care depăşeşte pe cineva. 401. Câte greşeli sunt în enunţurile: Două mii de euro, atât au pierdut fiecare stelist. Mai poate fi posibilă în România propaganda? Până acum aveau nişte salarii foarte mici vizavi de profitul care-l aveau patroniii. a) 7 greşeli b) 3 greşeli c) 4 greşeli d) 6 greşeli e) 5 greşeli. 402. Cuvântul summit înseamnă: a) întâlnire politică b) reuniune ştiinţifică c) întâlnire (politică) la cel mai înalt nivel d) vârf e) congres internaţional. 403. Cuvântul a frustra înseamnă: a) a certa pe cineva b) a lovi pe cineva c) a priva pe cineva de ceva d) a fi frust, natural e) a judeca pe cineva. 404. Indicaţi seria care cuprinde numai cuvinte derivate cu prefixul de: a) a deborda, a deduce, demâncare; b) a decapita, deficient, deplin; c) a desăra, a deşuruba, a devirusa; 72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) a deconcerta, definitiv, a depune; e) decont, a dejuga, derâdere. 405. Fructul galben cu gust acrișor-amărui a unui arbore subtropical se numeşte corect: a) gref b) grefă c) grepf(ă) d) grepă e) grep. 406. Au perechi omonimice numai neologismele: a) curs, a radia; b) lapsus, morbid; c) insolit, morgă; d) pueril, parchet; e) rentier, expres. 407. Cuvântul indolent înseamnă: a) energic b) nesimţit c) obraznic d) apatic e) special. 408. Boala mintală care se manifestă prin lipsă de logică, idei fixe, mania persecuţiei se numeşte: a) schizofrenie b) paranoia c) sindrom maniaco-depresiv d) patofobie e) oligofrenie. 409. Indicaţi seria în care nu toate cuvintele sunt derivate cu prefixul răs-: a) a răscoace, a răsfierbe, răspoimâine b) răscopt, a răsfăţa, a se răspândi c) a răscroi, a răsfira, răspoimâine d) răscruce, a răsfoi, răsputere e) a răscumpăra, răsfrânt, a răsturna. 410. Fac parte din vocabularul fundamental numai cuvintele din seria: a) grad, nişte, fum b) gram, orice, galben c) gras, a ieşi, fulger d) lup, motiv, deşi (conj.) e) a merge, balcon, cal. 411. Prin accentuare diferită, cuvintele: 10 paria, 20 mozaic, 30 corector, 40 protector, 50 barem devin: a) omonime lexicale (1,2,3,4,5) 73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) omonime lexicale (1,2,3,5); omonime gramaticale (4) c) omonime lexicale (1,2,5); omonime gramaticale (3,4) d) omonime lexicale (2,5); omonime gramaticale (1,3,4) e) omonime gramaticale (1,2,3,4,5). 412. Care dintre cuvintele: 10 a ciocăni; 20 cetăţean, 30 cuvios, 40 demontabil, 50 a împleti, 60 a împotrivi, 70 definiţie sunt derivate cu sufixe, în limba română: a) 1,2,3,5,6 b) 1,2,5,6 c) 1,2,6 d) 1,3,5,6 e) 1,5,6,7. 413. Cuvântul cu sensul de “a anula o lege, o dispoziţie oficială” este: a) a amenda b) a suprima c) a abroga d) a ratifica e) a promulga. 414. Rădăcina cuvântului bucătărioară este: a) bucătărb) bucătăric) bucătăd) bucăte) buc415. Care din compusele următoare 10 bună-purtare, 20 bună-ştiinţă, 30 bun-gust, 40 bună dimineaţa, 50 bun-simţ, 60 nou-născut, 70 nou nouţ, 80 nou-venit, 90 bunăstare, 100 binevenit, sunt scrise corect: a) 2,3,5,6,8,9 b) 3,5,6,7,8,9 c) 3,4,5,6,8,9 d) 1,2,3,5,6,8,9 e) 3,4,5,6,8. 416. Precizaţi care dintre cuvintele: 10 cumsecade, 20 zgârie-nori, 30 gură-cască, 40 laba-gâştei, 50 sărut mâna!, 60 bună seara, 70 salată de fructe, 80 salcie aplecată sunt compuse: a) 2,3,4,5,6 b) 2,3,4,6 c) 1,2,3,4,5,6 d) 3,4,5,6,7,8 e) 1,2,3,4,6. 417. Rădăcina cuvântului încercănat este: a) încercănb) încercc) cercd) încercăna74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) cearcăn418. Expresia grosso modo înseamnă: a) în mod serios b) în mod suficient c) în mod detaliat d) sumar e) în mod arbitrar. 419. „Mania sau tendinţa patologică de a fura” poartă numele de: a) mitomanie b) ipohondrie c) paranoia d) cleptomanie e) misandrie. 420. Cuvântul obstinat înseamnă: a) nedestinat b) destinat c) ascultător d) încăpăţânat e) neregulamentar. 421. Epistemologia studiază: a) teoria cunoaşterii b) apariţa şi evoluţia omului c) sisteme de scriere d) bolile pământului e) procesul memorării involuntare. 422. Alegeţi seria care cuprinde numai cuvinte derivate cu ajutorul sufixului –ie: a) boierie, slobozenie, hărnicie b) căsnicie, strungărie, trăinicie c) instrucţie, ruginie, mândrie d) perie, proclamaţie, felie e) prăpădenie, tâmpenie, domnie. 423. Precizaţi rădăcina cuvântului neîmpădurire: a) împădurirb) împădurc) pădurird) pădure) neîmpădurir424. Indicaţi sensul cuvântului acrofobie: a) aversiune faţă de gustul acru b) care provoacă o reacţie gustativă astringentă c) teamă patologică de locuri înalte d) plăcerea de a merge în locuri înalte e) aversiunea faţă de exactitate, rigoare. 75
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 425. Precizaţi rădăcina cuvântului nedespărţit: a) părţb) despărţic) despărţd) nedespărţie) despărţi426. Indicaţi sensul cuvântului calomnie: a) minciună b) defăimare c) ură d) întinare e) panegiric. 427. Indicaţi sensul neologismului xenofob: a) antisemit b) naţionalist c) (persoană) care manifestă admiraţie exagerată faţă de străini d) (persoană) care manifestă ură faţă de străini e) (persoană) care manifestă teamă exagerată faţă de spaţii închise. 428. Precizaţi rădăcina cuvântului neştiinţific: a) neştiinţb) ştiic) ştid) ştiinţific e) ştiinţ429. Sunt scrise corect toate cuvintele compuse din seria: a) aşa zis, bun-rămas, bun-gust, bună voinţă b) aşa-zis, bun-rămas, bun-gust, bunăvoinţă c) aşa zis, bun rămas, bun gust, bună voinţă d) aşa-zis, bun-rămas, bun-gust, bună voinţă e) aşa zis, bun-rămas, bun gust, bunăvoinţă. 430. Sensul adjectivului neologic soft este: a. greu b. programat c. uşor d. dificil e. nou. 431. Sensul adjectivului neologic procesat este: a. referitor la proces b. de durată c. procesual d. decis printr-un proces e. prelucrat
76
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 432. Sensul neologismului restart este: a. repunere în funcţiune b. plecare repetată c. repetarea startului d. aflat în restanţă e. referitor la rest 433. Unul dintre sinonimele verbului a realiza este: a. a proiecta b. a derula c. a reuşi d. a ţine seama e. a-şi da seama 434. Sensul adjectivului instant este: a. mobil b. rapid c. continuu d. precar e. sumar 435. Sinonimul cuvântului mimetism este: a. schimbare b. confuzie c. imitare d. atitudine e. îndoială 436. Sunt scrise corect toate unităţile lexicale din seria: a. a binedispune, cu bună ştiinţă, de bunăvoie, delincvenţă; b. preşedinţial, en gros, centr-african, contra-cronometru; c. dis de dimineaţă, cearceaf, diseară, curriculum vitae; d. întru-totul, o dată cu, angro, curicular; e. din moşi strămoşi, o dată ce, whiscky, watt. 437. În care dintre seriile următoare, toate îmbinările lexicale sunt locuţiuni? a. aducere-aminte, a lua loc, batjocură; b. a face gât, a ţine calea, răbdări prăjite; c. a face valuri, fier de călcat, a ţine minte; d. a face faţă, a sta pe gânduri, bătaie de joc; e. a avea de gând, combină muzicală, bătut în cap. 438. Rădăcina cuvântului nedesfundat este: a. desfundb. fundc. desfundad. înfundae. nedesfund439. În care dintre serii, toate enunţurile sunt greşite? 77
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a. reducerea salariilor şi pensiilor; cu participarea, de exemplu, elevilor; doamna guvernatoare; b. predarea limbii şi literaturii române; o comisie formată din 3 persoane; încercăm să ne dumerim; c. doamna director; magna cum laude; e obedient şi ascultător; d. negocierile dintre FMI şi guvern; mamă ta; va schimba adică va înlocui; e. cică, se scumpeşte; vine însă acum; ori vine, ori nu. 440. În care dintre serii, toate cuvintele sunt numai prepoziţii? a. înaintea, dinapoia, împotriva; b. după, graţie, înăuntrul; c. înainte, datorită, împrejurul; d. încă, împotrivă, înapoia; e. contra, başca, deasupra. 441. În care dintre serii, fiecare cuvânt este şi adverb, şi prepoziţie? a. asupra, anume, potrivit; b. dimpotrivă, contrar, dinafară; c. dinainte, dincolo, înainte; d. dintru, împotrivă, conform; e. contra, başca, deasupra. 442. Sensul adjectivului argotic cool este: a. formidabil; b. modern; c. fiţos; d. obiectiv; e. sever. 443. Sensul anglicismului no-man’s-land este: a. ţară nelocuită; b. ţara nimănui; c. frontieră; d. vamă; e. ţară a cuiva. 444. În care serie, toate cuvintele şi expresiile aparţin numai limbajului colocvial? a. naşpa, diliu, haleală; b. canci, fezandat, mardeală; c. capsat, a face gât, miserupist; d. expirat, hip-hop, ioc; e. emo, mânăreală, peşte. 445. Sensul neologismului a upgrada este: a. a actualiza; b. a completa; c. a înnoi; d. a reduce; e. a îmbunătăţi.
78
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 446. Sensul neologismului a updata este: a. a evolua; b. a ameliora; c. a actualiza; d. a fixa; e. a redata. 447. Sensul neologismului axiologie este: a. filosofia cunoaşterii; b. studiul valorilor morale; c. ştiinţa ideilor fundamentale; d. critică; e. fundament ştiinţific. 448. Sensul cuvântului coercitiv este: a. liber; b. admis; c. constrângător; d. legal; e. interzis. 449. Unul dintre sensurile cuvântului recidivă este: a. repetarea aceleiaşi infracţiuni; b. repetarea unei fapte bune; c. repetarea pedepsei; d. reconstituirea unui delict; e. nerepetarea unei infracţiuni. 450. Sensul cuvântului inamovibil este: a. care nu poate fi destituit; b.care nu poate fi înlocuit; c. care nu poate fi transferat; d. care nu poate fi destituit, înlocuit sau transferat; e. care nu poate fi mutat. 451. În care serie, toate cuvintele sunt derivate cu sufixe? a. cruciş, morţiş, acoperiş; b. finiş, pieptiş, desiş; c. tufiş, podiş, afiş; d. suiş, zmeuriş, agriş; e. pietriş, caniş, măcriş. 452. Conţine doar cuvinte aparţinând vocabularului fundamental seria: a) computer, celebritate, televiziune, formalitate, pledoarie; b) sfială, opţiune, masă, martie, semafor, şcoală; c) icoană, biserică, pronaos, evanghelie, preot; d) ţară, fiică, februarie, picior, pădure, brânză; e) viitură, internet, deplasare, verosimil, pian. 453. Sunt formate prin derivare cu prefix toate cuvintele din seria: 79
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) inovaţie, inacceptabil, inerent; b) preveni, prezent, preleva; c) îndruma, încetini, îndatoritor; d) apolitic, apoetic, anormal; e) despotic, despărţitură, destoinic. 454. Este derivat cu sufix diminutival: a) furculiţă; b) cosiţă; c) mironosiţă; d) lădiţă; e) cobiliţă. 455. Cuvintele eminent – iminent sunt: a) sinonime; b) antonime; c) paronime; d) omonime; e) polisemantice. 456. Este corectă prima formă din seria: a) intreprindere / întreprindere; b) delicvent / delincvent; c) patrusprezece / paisprezece; d) ieşan / ieşean; e) anticameră / antecameră. 457. Cuvintele evidenţiate din enunţul Lefegiii erau înarmaţi cu flinte sunt: a) arhaisme; b) regionalisme; c) neologisme; d) termeni ştiinţifici; e) elemente de jargon. 458. Sunt monosemantice toate cuvintele din seria: a) coroană, a duce, mână; b) coronarian, pleistocen, radiu; c) posomorât, a lăsa, ochi; d) minuscul, reţine, a realiza; e) picior, adormit, sedativ. 459. Alege seria în care cuvântul evidenţiat nu intră în relaţie de polisemie cu celelalte: a) Lucrase ca miner într-o baie de aur. b) Îşi renovase recent baia. c) Vara face baie în râul din apropiere. d) Merge anual la băi. e) Adoră băile de soare. 460. Cuvântul agil nu este sinonim cu: 80
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) abil; b) sprinten; c) vioi; d) iute; e) ager. 461. Substamtivul cap, care are la plural formele capi, capuri, capete, prezintă a) omonimie totală; b) omonimie morfologică; c) omonimie parţială; d) omonimie sintactică; e) omonimie simplă. 462. Conţine numai cuvinte aparţinând aceleiaşi familii lexicale seria: a) noapte, noptatic, a înnopta, nopticică, nocturn, noctambul; b) a crede, credul, credulitate, credincios, necredincios; c) (a) lucra, lucrător, lucrătură, lucrativ, lucruşor; d) bun, bunicel, bunătate, îmbuna, bunic, străbunic; e) seară, serată, a înserare, înserat, (pe) înserate. 463. Este neomogenă seria de cuvinte derivate: a) tractorist, arcaş, aurar, reclamagiu, anarhist, cârciumar; b) zaharniţă, stropitoare, mestecău, tocător, râşniţă, întrerupător; c) poştaş, căruţaş, copilaş, tăuraş, mintenaş, drăgălaş, cosaş; d) căţelandru, buboi, lădoaie, căsoi, măturoi, flăcăiandru; e) oltean, craiovean, cipriot, mangaliot, chinez, sinăian. 464. Este omogenă, din punctul de vedere al sufixelor folosite, seria derivatelor: a) arcaş, poştaş, căruţaş, băieţaş; b) lungime, asprime, nobilime, ţărănime; c) croitor, muncitor, întrerupător, spoitor; d) amărui, gălbui, albăstrui, verzui; e) haitian, romaşcan, beţivan, prostan. 465. Există numai cuvinte compuse în seria: a) numai, gura-leului, nevăzut, legământ, bineînţeles; b) aprozar, fărădelege, binecuvânta, mai-marele, gură-cască; c) logician, postmodernist, antemeridian, herculean, autoservire; d) zahăr pudră, cravată de mătase, sângele-voinicului, carte de vizită; e) preelectoral, antemeridian, antiglonţ, hipersensibil, hipotensiv. 466. Câte dintre cuvintele următoare au în structura lor prefixe conduce, confirma, concetăţean, conlucra, constituent, consătean, convorbi: a) 5; b) 3; c) 2; d) toate; e) 4. 467. Este derivat parasintetic: 81
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) telecomandă; b) preîntâmpina; c) învineţi; d) prefăcut; e) folositor; 468. Conţine numai derivate moţionale seria: a) lăptucă, mămucă, porumbiţă, fătucă, fetiţă; b) curcan, ciocârlan, doctoriţă, croitoreasă, contesă; c) vulpoi, cotoi, gâscan, beţivan, pehlivan, pisoi; d) bunică, fetică, mătuşică, băieţică, pitică; e) băcănie, cofetărie, brutărie, croitorie. 469. Conţine sinonime seria: a) sempitern = efemer, trecător, vremelnic; b) pernicios = dăunător, nociv, vătămător; c) specios = special, aparte, deosebit; d) poltron = curajos, temerar, îndrăzneţ; e) inextricabil = rezistent, durabil, trainic. 470. Antonimele neologice ale cuvintelor leneş, curajos, efemer, zori sunt: a) sârguincios, mişel, peren, amurg; b) diligent, poltron, sempitern, crepuscul; c) activ, fricos, etern, scăpătat; d) muncitor, nedemn, veşnic, înserare; e) harnic, laş, perpetuu, înserat. 471. Dintre termenii 1. marchiză, 2. nimfă, 3. ramă, 4. a fereca, 5. etichetă, prezintă omonimie: a) toate; b) 3, 5; c) 2, 3, 5; d) 1, 3, 4, 5; e) 1, 2, 5. 472. Dintre cuvintele 1. adagio / adagiu, 2. tendă / tentă, 3. prelat / prelată, 4. ax / axă, 5. candel / candelă, constituie perechi paronimice: a) 1, 4; b) 1, 2, 4; c) 2, 5; d) 2, 3, 5; e) toate. 473. Dintre cuvintele 1. tămâie, 2. dresuri, 3 veselă, 4. director, 5. corector, 6. tipic, 7. mozaic, prezintă diferenţe semantice datorită accentuării (sunt omografe): a) 3,4,5; b) 3, 4, 5, 6, 7; c) 1, 3, 5,7; d) 1, 2, 3, 4, 5; e) toate. 82
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 474. Sunt derivate cu sufixe pentru denumiri abstracte toate cuvintele din seria: a) răutate, ciudăţenie, omenie, frumuseţe ; b) benzinărie, aurărie, muţenie, biruinţă; c) cutezanţă, sperietură, nobilime, făget; d) îndoitură, teşitură, zguduitură, scurtătură; e) drumeţ, certăreţ, pădureţ, nătăfleţ. 475. Conţine dublete etimologice seria: a) pământ – pământiu, aramă – arămiu, argint – argintiu; b) nobil-aristocrat, tristeţe – melancolie, reflecta – medita; c) seară – serată, credul – credibil, verosimil – veridic; d) drept – direct, biserică – basilică, subţire – subtil; e) luminat – laminat, eminent – iminent, report – raport. 476. Vechiul sens bisericesc al cuvântului mironosiţă este: a) fiecare dintre femeile care au dus balsamuri la mormântul lui Isus pentru a-i unge trupul; b) epitet dat unei femei prefăcute, care simulează nevinovăţia, modestia; c) specie de fluture cu aripile din faţă albe cu pete cafenii şi cu cele din spate cenuşiialbăstrii; d) specie de flori care se folosesc în ritualurile funebre; e) însuşirea de a se preface credincioasă. 477. În enunţurile 1. Adormise legănat de braţele pădurii. 2. Unul din braţele macarelei era defect. 3. Mi-am fracturat braţul drept. 4. A dat calului un braţ de fân. cuvântul subliniat este folosit, în ordine, cu sens: a) secundar, secundar, propriu de bază, figurat; b) figurat, secundar, secundar, propriu de bază; c) figurat, secundar, propriu de bază, secundar; d) secundar, secundar, secundar, figurat; e) secundar, propriu de bază, propriu de bază, secundar. 478. Conţine doar combinaţii corecte de cuvinte seria: a) primire glaciară, eră glaciară, reuniune familiară, limbaj familiar; b) primire glacială, eră glacială, reuniune familială, limbaj familial; c) primire glaciară, eră glaciară, reuniune familială, limbaj familial; d) primire glacială, eră glacială, reuniune familiară, limbaj familiar; e) primire glacială, eră glaciară, reuniune familială, limbaj familiar; 479. Sunt corect scrise toate derivatele din seria: a) oblojeală, greşeală, huşean, clujean, bănuială; b) oblojală, greşală, huşan, clujan, bănueală; c) oblojeală, greşeală, huşan, clujan, bănuială; d) oblojeală, greşală, huşean, clujean, bănuială; e) oblojală, greşeală, huşean, clujean, bănueală; 480. Conţine formele corecte ale denumirii locuitorilor din Madagascar, Iaşi, Madrid, Bordeaux, Oaş seria: a) malgaş, ieşean, madrilen, bordelez, oşean; 83
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) malgaş, ieşan, madrilen, bordelez, oşan; c) madagascarean, ieşean, madrilez, bordelean, oşean; d) madagascarez, ieşan, madrilez, bordelean, oşan; e) madagascarean, ieşan, madrilen, bordelez, oşan. 481. Cuvântul nuizibil este sinonim cu: a) vătămător, dăunător; b) înceţoşat, tulbure; c) abătut, posomorât; d) perfid, ipocrit; e) amăgitor, înşelător. 482. Cuvântul recesiune este definit corect în: a) sădere a producţiei, caracteristică perioadelor de criză economică; b) ostilitate faţă de progres; c) consultarea populaţiei prin vot; d) profanare a lucrurilor sfinte; e) retrocedare a unor bunuri peirdute în urma unui proces. 483. Cuvântul camarilă înseamnă: a) subofiţer care conducea fanfara militară; b) despărţitură în gheaţă; c) vale adâncă pe unde curg râurile; d) oameni din anturajul unui rege sau şef de stat care influenţează politica statală în interes personal; e) specie de cămilă cu două cocoaşe. 484. Verbul a aliena înseamnă: a) a transmite cuiva un drept sau un lucru prin vânzare, cesiune etc.; b) a înstrăina; c) a deveni ostil societăţii, factorilor de civilizaţie, a se simţi izolat în societatea modernă; d) sensurile de la a şi b; e) toate sensurile a, b, c. 485. Conţine explicaţia corectă a sensului următoarelor cuvinte agorafobie, angevin seria: a) teama de locuri înalte; care vădeşte naturaleţe, simplitate; b) defectul de a nu distinge culorile; care suferă de angină; c) teamă de locurile deschise, de spaţiile largi; care este din provincia Anjou; d) frica de pisici; care nu poate fi tăgăduit; e) teama de a nu fi judecat; ingenuu. 486. Este corect enunţul: a) Spaniolii i-au decimat pe aborigenii din America de Sud. b) Triburile arborigene trăiesc în condiţii primitive. c) Arborigenii se hrănesc doar cu fructe. d) Aborigenii sosiţi au fost bine primiţi de localnici. e) Pentru arborigenii australieni ritualurile iniţiatice sunt foarte importante.
84
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 487. Expresia latinească sine die înseamnă: a) fără părtinire, obiectiv; b) fărădelege; c) fără de sine; d) fără o dată precisă; e) pentru sine. 488. Expresia latinească sine qua non înseamnă: a) fără de care nu se poate; b) fără muncă; c) fără speranţă; d) fără măsură; e) pentru aceasta. 489. Sunt corecte toate formele din seria: a) argentifer, băjenie, filigran, maiou, manichiură, itinerar; b) argintifer, băjenie, filigram, maiou, manichiură, itinerariu; c) argintifer, bejanie, filigran, maieu, manichiură, itinerar; d) argentifer, băjenie, filigram, maiou, manechiură, itinerar; e) argentifer, bejanie, filigran, maieu, manechiură, itinerariu. 490. Nu este corect scris numele următoarei personalităţi: a) Luigi Cazavilan; b) Bogdan Petriceicu Hasdeu; c) Ion Frunzetti; d) Ion Pillat; e) Alexandru Philippide. 491. Câte neologisme conţine următorul text: Tema dictatorului, în literatură, marchează drumul parcurs de la nostalgia libertăţii către conştientizarea şi transformarea în fapt a acestei latenţe. a) 11; b) 10; c) 8; d) 7; e) 5. 492. Alege seria în care sufixoidele sunt în relaţie de antonimie: a) bibliofil / bibliograf; b) xenofob / xenoman; c) ortogramă / ortografie; d) insecticid / energofag; e) antropofag / germanofil. 493. Care dintre următoarele îmbinări sunt pleonasme 1. dune de nisip, 2. contrabandă ilegală, 3. mijloace mass-media, 4. a dăinui permanent, 5. atac violent, 6. blazon de nobleţe: a) toate; b) 2, 3,4; c) 1, 2, 4,5; 85
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1, 2, 5, 6; e) 3, 5, 6. 494. Perechile de cuvinte matrice / matriţă, regenţă / regentă, batard / bastard sunt: a) variante literare libere; b) sinonime; c) paronime; d) omonime; e) doar a doua formă e corectă, prima fiind o variantă incorectă. 495. Prezintă omonimie toate cuvintele din seria: a) palatin, pupilă, etichetă, lob; b) lipan, dor, a lua, a merge; c) margine, canal, a pune, prezenţă; d) lumină, soare, noapte, darnic; e) banchiză, durere, calcul, culoar. 496. Sensul neologismelor culant, respectiv calin este: a) natural, firesc;magic, misterios; b) fluent, cursiv; cabalistic, obscur; c) uşor,plăcut; complotist, intrigant; d) generos, mărinimos; tandru, mângâietor; e) maleabil, flexibil; cabalin, propriu cailor. 497. Sunt scrise corect toate neologismele din seria: a) kechup, minion, imbrolio, kitch, fair-play, show-bussiness; b) ketchup, minion, imbrolio, kitsch, fair-play, show-business; c) ketchup, mignon, imbroglio, kitsch, fairplay, show-business; d) kechup, mignon, imbroglio, kitch, fairplay, show-bussines; e) ketchup, minion, imbrolio, kitsch, fairplay, showbusiness; 498. Cuvântul coluziune înseamnă: a) ciocnire violentă între două corpuri; b) înţelegere secretă între două părţi, două persoane etc. în prejudiciul unei a treia; c) încetare a respectării sau a exercitării unei legi; d) care este propriu unei ţări ; e) teorie care consideră că principala funcţie a artei este aceea de a delecta. 499. Conţine variante literare libere seria: a) ablaţie / ablaţiune, cafeină / cofeină, extravertit / extrovertit; b) dandy / dandi, aisberg / iceberg, criblură / griblură; c) bleumarin / bleumaren, bezmetic / besmetic, trăsnet, trăznet; d) detenţie / detenţiune, emoţie / emoţiune, condiţie / condiţiune; e) bliţ / blitz, delincvent / delicvent, disident / dizident. 500. Expresia latinească ad usum delphini se foloseşte: a) ironic, despre orice ediţie prescurtată în folosul unei cauze; b) ca mod de adresare către prinţul moştenitor; c) ca formulă specifică în lucrările de specialitate despre delfini; d) în exprimarea livrescă, despre speciile marine; 86
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) ca îndemn spre luarea unei hotărâri îndrăneţe. 501. Expresia oul lui Columb înseamnă: a) detaliu individualizant, paradoxal în aparenţă; b) soluţie simplă a unei probleme aparent de nerezolvat; c) un efort încununat de succes; d) zădărnicia unui efort; e) călăuză salvatoare.
87
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. Aparţin aceleiaşi familii toate cuvintele din varianta: a) a cumpăra, cumpărător, cumpănă, a cumpăni; b)dor, a dori, dorinţă condor, doleanţă; c) stil, a stila, stilet, stilistică; d) frunză, frunzar, a frunzări, frunzuliţă; e) mare, măricel, a mări, mareşal. 2. Sunt formate prin compunere cuvintele din varianta: 1. telegraf; 2. Curtea de Apel; 3. rochie de seară; 4. cale ferată a) 1, 2, 4, b) toate; c) niciunul; d) 2, 3, 4; e) 2, 4. 3. Morbid din enunţul: Are reacţii morbide înseamnă a) lugubru; b) anormal; c) bolnăvicios; d) necuviincios; e) extravagant. 4. Există cuvinte formate numai cu sufixe de agent în varianta: a) măcelar, pungaş, doctor; b) infanterist, muncitor, băietan; c) cuţitaş, doctoraş, vânzător; d) acar, barcagiu, luntraş, cumpărător; e) croitor, câinos, bucătăreasă, actriţă. 5. Cuvântul patronim înseamnă: a) prenumele tatălui; b) patriot; c) onomastic; d) toponim; e) nume de familie. 6. Au aceeaşi rădăcină cuvintele din seria: a) a cumpăra, cumpărător, cumpănă, descumpăni; b) şti, ştiutor, ştiucă, ştirbit; c) a fura, furăcios, furnicar, furnicătură; d) floare, florar, a înflori, floricică; e) cot, a cota, cotă, cotitură. 7. A deroga înseamnă: a) a aproba o lege; b) a se abate de la o lege/un regulament; c) a desfiinţa o lege/un regulament; d) a audia o persoană; e) a ameninţa pe cineva. 2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010
8. Fac parte din fondul principal lexical toate cuvintele din seria: a) pom, casă, a avea, bun de b) avere, a şti, ca să, bunăstare c) bine, fiindcă, bunic, însă d) eu, cumva, habar, deoarece 9. Cuvântul subliniat este folosit corect în varianta: a) Audiţia martorilor a durat două ore; b) Actorul acesta este în plină ascensiune; c) Are bluză cu motive florare; d) Deşi ponderat, nu se abţine de la dulciuri; e) Ce deferent a fost între voi? 10. Sunt derivate cu sufixe colective cuvintele din varianta: 1. brădet; 2. inişte; 3. răget; 4. prostime; 5. tutungerie a) toate; b) 1, 3; c) 3, 5; d) 1, 2, 4, 5; e) niciunul. 11. Sunt formate numai prin derivare cuvintele din varianta: 1. preambul; 2. eternitate; 3. binoclu; 4. posibil; 5. lamentabil a) toate; b) 1, 2, 4; c) 2, 5; d) 2, 5; e) 1, 2, 4, 5. 12. Fac parte din aceeaşi familie lexicală toate cuvintele din seria: a) aur, aureolă, a auri, auricul b) cânt, a cânta, cântăreţ, cântar c) frez, frezie, frezor, a freza d) grădină, grădinărit, a îngrădi, grădinar e) şcoală, şcolar, a şcolariza, şcolăreşte 13. Antonimele cuvântului egocentric sunt: a) exocentric; b) lăudăros; c) emancipat; d)empatic; e) altruist. 14. Structura lexicală a cuvântului dezlănţuire este: a) dez-prefix, lănţ-rădăcină, -ui-sufix, -re-sufix; b) dezlănţui-rădăcină, -re-sufix; 3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) dez-prefix, lănţui-rădăcină, -re-sufix; d) dez-prefix, lanţ-rădăcină, -uire-sufix; e) dezlănţuir-rădăcină, -e-sufix. 15. Au perechi omonime toate cuvintele din varianta: a) poartă, acru, capră, râs b) corp, pricepe, cale, lac c) membru, sa, la, codru d) tort, blană, volan, rămas 16. Sunt paronime cuvintele din varianta: 1. profesează/proliferează injurii; 2. tanc petrolier/petrolifer; 3. endogen-exogen; 4. concis/succint a) toate; b) 1, 2; c) 3; d) nici unul; e) 3, 4. 17. Sinonimul cuvântului vindicativ este: a) vicios; b) vindecabil; c) răzbunător; d) intolerant; e) sugestiv. 18. Suzeran din structura stat suzeran înseamnă: a) care este beneficiar; b) stat condus de un împărat; c) stăpân pe destinul propriu; d) cu puteri depline pe plan internaţional; e) care nu depinde alt stat. 19. Sagace are sinonimul corect in varianta; a) salvator; b) incisiv; c) sănătos; d) providenţial; e) ager 20. Prezumţie are sinonimul corect în varianta: a) presupunere, supoziţie; b) profanare, defăimare; c) abilitate, agerime; d) naivitate, superficialitate; e) uneltire, intrigă. 21. Sinonimele corecte ale adjectivului sofistic sunt in varianta: a) de la Sofia; b) fals, eronat; 4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) înţelept, inteligent; d) adevărat, real; e) maiestuos, impunător. 22. Sinonimele corecte pentru crucial sunt în varianta: a) în formă de cruce; b) crucificat, răstignit; c) hotărâtor, decisiv; d) încrucişat, cruciş; e) ceresc, astral. 23. Sinonimele corecte pentru caduc sunt toate în varianta: a) slab, influenţabil; b) comunicativ, sociabil; c) curat, pur; d) trecător, şubred, care nu mai are putere legală; e) insolent, impertinent, obraznic.
24. Toate sinonimele pentru fulminant sunt corecte în varianta: a) fulgerător, flagrant; b) inflamabil, inflamator; c) adeziv, lipicios; d) violent, provocator, aţâţător; e) clar, explicit. 25. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din varianta: a) gâscan, sătean, răţoi; b) actriţă, băieţoi, african; c) româncă, idealist, vânzătoare; d) studentă, comisar, franceză; e) bucătăreasă, răţoi, doctoriţă. 26. Sunt derivate cu prefixe toate cuvintele din varianta: a) prescripţie, a reveni, anormal; b) alfabet, precoce, preîntâmpina; c) predecesor, premiant, presupus; d) rescriere, revelaţie, registru; e) animalic, analfabet, conceptual. 27. Perechile de cuvinte 1. suveran-suzeran; 2. prepoziţie-propoziţie; 3. arbitrararbitral sunt: a) toate sinonime; b) toate paronime; c) 3-antonime; d) 1-pleonasme; e) toate omonime. 28. Îndepărtare are următoarea structură lexicală: a) îndepărta + -re sufix; b) în-, de- prefixe, părta- rădăcină; -e sufix; 5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) în –prefix; de –prefix; părt –rădăcină –a sufix; -re sufix; d) în –prefix; depărta –rădăcină –re sufix; e) îndepărtar – rădăcină; -e sufix. 29. Există pleonasme în varianta: 1. A avut loc un summit la vârf; 2. Are şanse favorabile de a reuşi; 3. în atac frontal; 4. catar sezonier: a) în toate; b) în niciuna; c) în 2, 3; d) în 1, 2; e) în 2, 3, 4. 30. O persoană care vorbeşte mult este considerat; a) gureş, gurmand, obedient; b) gură-cască, empatic, impulsiv; c) retoric, extravagant, despotic; d) ezoteric, impetuos, năvalnic; e) guraliv, locvace, volubil. 31. Apatrid înseamnă; a) fără patrie; b) părtinitor; c) partinic; d) patriot; e) naţionalist.
32. Erudit este antonim cu: a) instruit; b) ignorant; c) coroziv; d) elucubrant; e) abordabil. 33. Există numai sufixe de agent în varianta: a) –ar, -os, -ic, -nic; b) –ean, -er, -oaie, -el; c) –giu, -easă, -tor, -ar; d) –ică, -ie, -iţă, -că; e) –cios, -ist, -bil, -ui. 34. Claustrofobie are sensul corect în varianta: a) frică de înălţimi; b) frică de lumină; c) zonă lacustră; d) frică, teamă de spaţii închise; e) dorinţă de răzbunare. 35. Forfetar are semnificaţia corectă în varianta: 6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) contribuabil; b) convertibil; c) exhaustiv; d) care se poate susţine; e) fixat dinainte la o sumă uniformă. 36. Fortuit are sinonime corecte în varianta: a) neprevăzut, inopinat; b) forţat, grăbit; c) în forţă puternic; d) gratuit, gratis; e) izbitor, flagrant. 37. Busculadă are sinonime corecte în varianta: a) ceartă, discordie; b) învălmăşeală, înghesuială; c) agresiune, atac; d) ceaţă, opacitate; e) amestec, imixtiune. 38. Sunt scrise corect neologismele din seria: a) faximil, facs, excamota, escroca; b) facsimil, fax, excamonta, excroca; c) faximil, estorca, excroc, fax; d) xerox, fax, escroc, escamonta; e) ruxac, excroca, faximil, escorta. 39. Neologismul aleatoriu este sinonim cu: a) necunoscut; b) surprinzător; c) incisiv; d) discordant; e) întâmplător. 40. Cuvântul despărţitor are următoarea structură lexicală: a) des – prefix; părţ – rădăcină; i – sufix; - tor – sufix; b) despărţi – rădăcină; - tor – sufix; c) despărţ – rădăcină; - itor – sufix; d) des – prefix; parte – rădăcină; - tor – sufix; e) desparţe – rădăcină; - itor – sufix; 41. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din varianta: a) binefăcător; fire; nu-mă-uita; rămas bun; b) binefacere; plafar; zgârie – nori; despre; c) deoarece; anorganic; la revedere; chiar dacă; d) fiindcă; Gara de Nord; mai mult ca perfect; inoportun; c) concetăţean; mareşal; cascador; Oceanul Îngheţat de Nord; 42. Sunt derivate cu sufixe verbale neologice, toate verbele din varianta: 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) a aburi; a glorifica; a ratifica; b) a imagina; a organiza; a amputa; c) a ironiza; a valorifica; a pietrifica; d) a racorda; a aerisi; a cântări; e) a plănui; a escorta; a fixa. 43. Fac parte din aceeaşi familie toate cuvintele din varianta: a) frică, fricos, a înfricoşa, înfricoşător; b) bold, imbold, îmboldi, îmboldire; c) accent, accentua, accelerat, accesibil; d) mână, a înmâna, manual, mânios; e) floare, floră, floretă, fluorescenţă. 44. Sunt formate cu sufixul augmentativ – oi, toate cuvintele din seria: a) pisoi, oboi, amândoi, măturoi; b) băieţoi, butoi, vulpoi, căsoi; c) cerboi, măturoi, răţoi, tărăboi; d) lădoi, căsoi, măturoi, băieţoi; e) cimpoi, oboi, cărţoi, înfoia. 45. Sunt arhaisme toate cuvintele din seria: a) flintă, sâneaţă, perjă, harbuz; b) aprod, băjenie, sarailie, ţug; c) mârşav, ban, căpitan, plai; d) vodă, cneaz, rege, ţarină; e) ienicer, spahiu, flintă, poştie. 46. Sunt formate prin derivare numai cuvintele din seria: a) înfloritor, cumpărături, florărie, a descuraja; b) plafar, acar, inerent, imbold; c) telefon, amabil, comestibil, evoluţie; d) a cânta, a brăzda, veşnic, picior; e) preambul, a mâna, mânios, infidel.
47. Sunt derivate cu prefixe toate cuvintele din varianta: a) a îndatora, a înota, a înjura, a înconjura; b) colocatar, a conlucra, a convieţui, supravieţuitor; c) concurent, a concepe, precoce, inconştient; d) a reveni, a regăsi, a regreta, regiune; e) a remunera, a revoca, a reactualiza, a contribui. 48. Cuvintele de bază ale derivatelor: îndepărtare, îndemânatic, descurajator, împătimit, sunt: a) părt -, mân -, cura -, păt -; b) depărta, mâna, descurca, pătimi; c) parte, mână, curaj, patimă; d) depărtare, îndemână, descuraja, împătimi; e) a depărta, a îndemna, a descuraja, a pătimi. 8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 49. Au sinonime neologice cuvintele din varianta: 1. rânjet = zâmbet; 2. mânios = înfuriat; 3. sătesc = rural; 4. arvună = acont; 5. ciubuc = bacşiş. a) 1, 3; b) 1, 2, 4; c) niciunul; d) 3, 4; e) 1, 3, 5. 50. Adjectivul draconic din legi draconice este sinonim cu: a) diavolesc; b) satanic; c) necurat, drăcesc; d) nelegitim, ilegal; e) sever, excesiv, foarte aspru. 51. Sunt corect folosite cuvintele paronime din seria: 1. Adevărul a fost eludat şi acum; 2. Când se eludează o vocală se foloseşte cratima; 3. După douăzeci de ani, pedeapsa se prescrie; 4. I-au fost prescrise greşit medicamente: a) 1, 2; b) 3, 4; c) 1, 4; d) 2, 3; e) 1, 3. 52. Rădăcina cuvântului desfiinţare este: a) fi; b) fii; c) desfi; d) fiinţ; e) fiinţa. 53. Sunt formate prin conversiune, cuvintele din varianta: 1. Mersul pe jos e sănătos; 2. Zoe, fii bărbată!; 3. A trecut în nefiinţă; 4. Mai avem de mers doi kilometri; 5. S-a întâlnit cu bunul său coleg. a) în toate; b) în 1, 2; c) în 1, 2, 3; d) în 1, 5; e) în 3, 4, 5. 54. Sunt formate prin conversiune cuvintele din varianta: 1. Binele se uită, răul se ţine minte; 2. Bine faci, bine găseşti; 3. Plângea de înfometat; 4. Foamea e cel mai bun bucătar; 5. Admiră seninul nopţilor de vară. a) în 1, 2, 4; b) în 1, 5; c) în 1, 2, 5; d) în toate; 9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) în 3, 4, 5. 55. Există sinonime neologice numai în varianta: 1. sărat = salin; 2. necuviinţă = obrăznicie: 3. primejdios = periculos: 4. a stârni = a isca; 5. leac = medicament. a) în 1, 2, 5; b) în 3, 5; c) în 2, 3; d) în 1, 2, 3, 5; e) în toate. 56. Fac parte din fondul principal lexical toate cuvintele din varianta: a) de, de la, primăvară, munte, acasă; b) şi, însă, afară, câine, oraş; c) ce, plug, pâine, dreptunghi, primar; d) pâine, buză, întotdeauna, a voi, cu; e) a fi, a avea, casă, din, eu. 57. Paronimul potrivit din contextele: 1. proferează injurii; 2. proliferează injurii; 3. tanc petrolifer; 4. tanc petrolier; 5. câmpiile alizee; 6. câmpiile elizee, este în: a) în 1, 4, 6; b) în 2, 3, 5; c) în 1, 2; d) în 4, 5; e) în toate. 58. Sensul corect al cuvântului xenofobie este cel din varianta: a) antisemitism; b) ură faţă de străini; c) naţionalism; d) admiraţie exagerată faţă de străini; e) teamă de spaţii închise. 59. Rădăcina cuvântului împărţitor este precizată corect în varianta: a) împărţ; b) împărţi; c) părţ-; d) împărţit; e) parte. 60. Sunt elemente de argou toate cuvintele din varianta: a) mişto, profu, beizadea, păpuşoi; b) şase, diriga, ţug, peşcheş; c) şogor, baclava, vlădică, şaşiu; d) a gini, sticlete, mititica, curcan; e) capă, dirigu, crumpenă, piştari. 61. Sunt derivate cu sufixul diminutival – uş / – uşă , toate cuvintele din varianta: a) acuş, trepăduş, mătuşă, căuş; b) păpuşă, guşă, uşă, lăcătuş; 10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) ţăruş, bătăuş, ţigănuş, niţeluş; d) măgăruş, căţeluşă, mănuşă, bărbătuş, e) bebeluş, ţigăruşă, cureluşă, găinuşă. 62. Există cuvinte derivate cu sufixe colective, numai în varianta: a) studenţime, făget, cânepişte; b) duet, noian, regret; c) preoţime, mirişte, tutungerie; d) triplet, inişte, tineret; e) mulţime, adâncime, fumăraie. 63. Fac parte din aceeaşi familie toate cuvintele din varianta: a) gaz, a gaza, gazdă, a găzdui; b) bun, bunătate, a îmbuna, bunişor; c) a opune, opozant, opus, oprtunist; d) negru, negreală, negreaţă, negreşit; e) regret, a regreta, regretabil, regres. 64. Sinonimul cuvântului insidios este în varianta: a) pătrunzător; b) invidios; c) perfid; d) inconsecvent; e) insistent. 65. Sinonimul cuvântului cutumă este în varianta: a) traumă; b) care ţine de cultura unui popor; c) costum; d) obicei; e) rezervă. 66. Verbul a ratifica din exemplul: Tratatul a fost ratificat este sinonim cu, a) a respinge; b) a schimba; c) a modifica; d) a aproba; e) a anula. 67. Mitoman este persoana care: a) dă mită; b) cere mită; c) primeşte mită; d) studiază miturile; e) denaturează realitatea. 68. Actul prin acre se anuluază răspunderea penală este denumit: a) amnistie; b) cezură; 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) cenzură; d) bonificaţie; e) evaziune; 69. Paronimul este corect subliniat în varianta: a) reflexia/reflecţia luminii; b) erupţia/irupţia torentului; c) computer friabil/fiabil; d) vegetaţie luxurioasă/luxuriantă; e) monument impozabil/impozant. 70. Au perechi omonime cuvintele din seria: a) corp, cot, timp, percepe; b) la, da, dar, ca, scop; c) acon, vie, baie, ciubuc; d) capră, legat, rănit, purtat, verde; e) post, port, cost, tort. 71. Sunt formate cu prefixul con - / com, toate cuvintele din varianta: a) comic, comestibil, confort, colabora; b) compara, compromite, compensaţie, conduce; c) complex, continua, compact, concepe; d) convieţui, concetăţean, conlucra, combate; e) combustibil, combustie, conlocuitor, context. 72. Comunicare şi comunicaţie sunt cuvinte: a) polisemantice; b) antonime; c) sinonime; d) omonime; e) paronime. 73. Albastru şi alabastru sunt cuvinte: a) paronime; b) eufemisme, c) omonime; d) antonime; e) sinonime. 74. Lacom şi lapidar sunt cuvinte: a) antonime; b) sinonime; c) polisemantice; d) eufemisme; e) sofisme. 75. Stringent este sinonim cu: a) răzbunător; b) nemilos; c) ipotetic; 12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) neapărat, imperios necesar; e) astringent. 76. Alienat din: persoană alienată, are sinonimul corect în varianta: a) persoană altruistă; b) persoană aliniată la un partid; c) persoană nebună; d) persoană alintată; e) persoană insensibilă. 77. Bibliofil desemnează persoana care: a) iubeşte biblia; b) are o boală de sânge; c) sângeros; d) iubeşte cartea; e) iubeşte străinii. 78. Cuvântul prolix are sinonimul corect în varianta: a) profund; b) perfid; c) lapidar; d) detaliat; e) confuz. 79. Prohibiţie are antonimele corecte în varianta: a) permisiune, aprobare, permitere; b) interzicere, oprire; c) exilare, extrădare; d) disconfort, neplăcere; e) surghiun, domiciliu forţat. 80. Verbul a disipa are sinonimele corecte în varianta: a) a aduna, a colecta; b) a împrăştia, a risipi; c) a denigra; d) a acuza, a inculpa; e) a radia, a iradia. 81. Sunt cuvinte bază numai cele din varianta: a) departe, disproporţie, neajuns, vorbă; b) brazdă, a închipui, uşor, firav; c) var, dar, a repeta, vânt; d) a imagina, posibil, integral, avânt; e) recepţie, cald, şcolar, a despărţi. 82. Cuvântul inimaginabil are structura mor … corectă în varianta: a) inimagina – rădăcină, bil – sufix; b) in – prefix, imagina – rădăcină, abil – sufix; c) in – prefix, imagine – rădăcină, abil – sufix; d) in – prefix, imagin – rădăcină; -a, bil – sufixe; 13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) inimagin – rădăcină, abil – sufix. 83. Sensul cuvântului ad-hoc din guvern ad-hoc, este cel din varianta: a) arbitrar; b) tehnocrat; c) diplomatic; d) permanent; e) pentru un anumit scop; anume. 84. Sunt edrivate cu prefixul a - / an – toate cuvintele din varianta: a) apatrid, anorganic, anormal; b) anacolut, antreu, apofiză; c) antipatic, antenă, analfabet; d) anual, analgezi, anodin; e) anormal, anod, animal. 85. Sunt derivate cu sufixul – ic toate cuvintele din varianta: a) picnic, autentic, puternic; b) economic, chimic, anatomic; c) critic, polemic, analgezic; d) tipic, identic, pustnic; e) molatic, zănatic, sălbatic. 86. Proscris are sensul corect numai în varianta: a) scris dinainte; b) prescurtat; c) scos în afara legii; d) aprobat, admis; e) adulat.
87. Fiasco are sinonimul corect în varianta: a) fiestă; b) festivitate; c) filieră; d) eşec, insucces; e) succes, noroc. 88. Verbele: 1. a inculca şi 2. a inculpa sunt: a) sinonime (a culpabiliza); b) antonime (1 – a dezvinovăţi, 2 – a acuza); c) sinonime (1 – aproba, 2 – a admite); d) paronime (1 – a găzdui, a caza, 2 – a învinovăţi); e) paronime (1 – a fixa în minte o idee, 2 – a acuza). 89. Vestigiu are sinonimul corect în varianta: a) urmă a trecutului; b) faimă, celebritate; c) vestibul; d) vestic, occidental; 14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) efemer, trecător. 90. În care variantă există numai cuvinte formate prin contopire? a) gura leului, concetăţean, liber cugetător; b) dreptunghi, fiindcă, întrucât, bunăvoinţă; c) antroponime, punct de vedere, deoarece; d) însă, aducere – aminte, ochi de pisică; e) hipertensiune, alaltăieri, dezgheţ. 91. Sunt derivate atât cu prefix, cât şi cu sufix toate cuvintele din varianta: a) avântare, judiciar, xenofob; b) antidot, antedată, primărie; c) îmbolnăvi, înjosi, inculpare; d) desprimăvăra, văratic, nedescris; e) prescriere, prefaţă, predestina. 92. Toate cuvintele sunt arhaice în varianta: a) zmeu, cotoranţă, ţechin; b) armaş, poştalion, împărăteasă; c) iatagan, iatac, terchea – berchea; d) vodă, ienicer, sâneaţă, bucoavă; e) flintă, megieş, a gini, mogâldeaţă. 93. Varianta fără pleonasme este: a) comportament bizar; b) hidrocentrală cu apă; c) alocuţiune scurtă; d) happy – end fericit; e) avansaţi înainte. 94. Recesiune are sinonimul corect în varianta: a) recensământ; b) retragere, diminuare temporară; c) depresiune nervoasă; d) repunere în drepturi; e) represiune. 95. Sunt regionalisme toate cuvintele din varianta: a) lubeniţă, păpuşoi, mârţoagă; b) cloţă, harbuz, smecher; c) perjă, brâncă, bolund, copârşeu; d) barabulă, necioplit, curechi. 96. Sinonimul corect al cuvântului filantrop este în varianta: a) modest, timid; b) prietenos, amabil; c) insidios, perfid; d) mărinimos, darnic; e) egoist, laş.
15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 97. Cuvântul ultraj are sinonimul corect în varianta: a) apreciere, admiraţie; b) atac, agresiune; c) admonestare, ripostă; d) neînţelegere, dezacord; e) ofensă, jignire. 98. Există numai cuvinte omonime în varianta: a) membru, râs, linx; b) acru, ogor, poartă; c) complement, masă, caz; d) blană, vlădică, nene; e) vatră, carte, strănepot; f) vie, cer, tuş. 99. Sunt derivate cu prefixele: co-, con-, com-, toate cuvintele din seria: a) concav, convex, coopera, coaliţie; b) comasa, constrânge, combatant, colateral; c) codaş, cocoaşă, contopire, conţopist; d) colac, colocatar, completa, conduită; e) coechipier, compact, concis, conducător. 100. Există numai cuvinte polisemantice în varianta: a) acid, strung, omoplat; b) bun, suculent, grâu, ofensă; c) bun, a face, a conduce, a trata; d) vas, ramură, fruct, etate; e) a prescrie, logaritm, frază, comportament. 101. Peremptoriu are sinonimul corect în varianta: a) incert; b) inadecvat, nepotrivit; c) dezagreabil, neplăcut; d) evident, neîndoielnic; e) imperios, nesigur. 102. Sunt toate sufixe de agent, numai în varianta: a) –ar, -tor, -ic, -ist; b) –et, -el, -iv, -nic; c) –ar, -aş, -iţă, -ică; d) –an, -os, -tor, -utor; e) –ar, -aş, -tor, -er, -giu. 103. Sunt derivate numai cu sufixe colective toate cuvintele din seria: a) studenţime, tineret, apăraie, inişte; b) înălţime, brădeţ, păpuriş, detaşament; c) frunziş, turmă, mirişte, prostie; d) prostime, mulţime, lăţime, grosime; e) cânepişte, tutungerie, grădinărit, cireadă.
16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 104. Există numai sufixe de agent în varianta: a) –iţă, -oi, -er, -uţă; b) –ist, -ar, -aş, -er; c) –tor, -el, -ean, -că; d) –et, -aş, -ist, -ic; e) –easă, -ar, -os, -aş; 105. Sunt toate sufixe diminutivele numai în varianta; a)-işor, -uc, -ar, -oi; b)-an, -el, -iv, -ic; c)-uleţ, -icică, -ică, -aş; d)-uş, -ioară, -iţă, -andru; e)-el, -os, -ucă, -uţă; 106. Sunt derivate cu prefixul des-/dez- toate cuvintele din varianta: a) destin, dezavua, dezbate, descompune; b) desculţ, desăra, deznoda, despărţi; c) dejuca, desprinde, destoinic, dezbina; d) dezdoi, destinde, dezrobi, dezvălui; e) dezastru, dezosare, desant, desen. 107. Există cuvinte arhaice numai în varianta: a) ţechin, cheş, isprarnic, piparcă; b) armaş, flinţă, ciubuc, emul; c) ortac, ocoş, logofăt, argat; d) prefect, flintă, arcaş, voievod; e) armie, poştalion, paharnic, ienicer. 108. Sunt regionalisme toate cuvintele din varianta: a) cloţă, ogheal, curechi, ghezaş; b) lubeniţă, fain, mişto, perjă; c) ţug, copaie, poplon, uică; d) prunc, nat, diriga, maică; e) ocoş, beteag, apel, crumpenă. 109. Fac parte din aceeaşi familie toate cuvintele din varianta: a) fi, fiinţă, desfiinţa, fizic; b) copil, copilaş, a copilări, copilărie; c) mână, a înmâna, manual, mâncăcios; d) alb, a albi, a înălbi, albină; e) scrie, scris, scrisoare, descrie, scrimă. 110. Sunt corecte enunţurile din varianta: 1o Pentru tratament mergem în staţie (a)/ staţiune(b). 2o Am consultat direcţia (a) direcţiunea (b) şcolii într-o problemă. 3o Are o reacţiune (a)/ reacţie(b) ciudată faţă de noi. 4o Un tren petrolifer (a)/ petrolier (b) a trecut a trecut prin gară. a) în 1o,2o(a); în 3o,4o (b); b) în 1o,3o(a); în 2o(b), în 4o(a); c)în toate(b); d) în 1o, 2o(b), în 3o(a); în 4o(b); e) în 1o,2o,3o,4o(a)
17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 111. Este corect enunţul numai în varianta: a) Pentru purtarea lui exemplară i-a făcut o concesiune. b) Între copii şi părinţi există legături familiare. c) Ea este originală din Vrancea. d) Incidentul din tren va fi judecat de colegiul arbitral. e) O machetă frumoasă îmbracă pardoseală. 112. Cuvântul anxietate are sinonimul corect în varianta: a)alergie; b)obedienţă; c)anvergură; d)empatie; e)angoasă. 113. Cuvântul vivacitate are sinonimul corect în varianta: a)agerime, b)trăinicie; c)bogăţie; d)insinuare; e) senectute; 114. Structura morfematică a cuvântului dezghiocare este: a) dez-(prefix); ghioc (rădăcină); -are(sufix) b) dez-(prefix); ghioc(rădăcină); -a, -re(sufixe) c) dezghioc (rădăcină); -a, -re(sufixe) d) dezghioc(rădăcină); -are(sufix) e) dezghioca(rădăcină); -ie(sufix) 115. Structura morfematică a cuvântului: dezaburizare este: a)dezaburiza(rădăcină); -re(sufix) b)dez-(prefix); aburiza(rădăcină); -re(sufix); c)dez-(rădăcină); abur(rădăcina); -iza, -re(sufix); d)dez-(prefix); aburiza(rădăcină); -re, -(sufix); e)dezaburiz(rădăcină); -re(sufix). 116. Există cuvinte antonime numai în varianta: a)perfid, insidios; b)arid, steril; c)contract, contact; d)perfid, franc; e) linx, râs; 117. Sinonimul cuvântului caustic este în varianta: a)malefic; b)benefic; c)cu multă sodă; d)salin; e) ironic. 118. Perechea de cuvinte colector-corector sunt: 18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) paronime; b)antonime; c)omonime; d) polisemantice; e)pleonasme 119. Aparţin fondului principal lexical toate cuvintele din varianta: a) bun, a face, deseară, astăzi; b) câine, a fi, la, iarbă; c) bărbat, ceresc, eu, verde; d) cal, pe, loc, infecţie; e) corect, vin, posibil, a prigoni. 120. Cuvântul răscroială este format cu: a)sufixul-ală; b)prefixul răs-, şi sufixul –ălă; c)prefixul răs- şi sufixul –eală; d) prefixul răs- şi sufixul –ială; e) cu sufixul –ă 121. Cuvintele ienicer şi pivnicer sunt: a) neologisme; b) antonime; c)polisemantice; d) arhaisme; e) cuvinte de argou. 122. Cuvintele caritate-calitate sunt: a) sinonime; b)antonime; c)pleonastice; d)paronime; e) sofisme. 123. Sinonimul cuvântului morbid este în varianta: a)mortal; b) nociv; toxic; c)avid; d)narcotic; e) bolnăvicios 124. Sunt derivate cu sufixul-ie toate cuvintele din varianta: a) organizaţie, veselie, farfurie, mândrie; b) reflexie, bucurie, mânie, albie; c) nebunie, ortoepie, calorie, reverie; d) discordie, audiţie, sinonime, felie; e) dărnicie, antonime, bucurie, duşmănie. 125. Structura morfemetică a cuvântului despărţitor este corectă în varianta: a)des-(prefix); părt(rădăcina); i-, tor(sufixe) b)despărţ(rădăcină); -i, -tor (sufixe) 19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c)despărţi(rădăcină); -tor(sufix) d)des-(prefix); părţi(rădăcină); -tor(sufix) e)des-(prefix); părţit(rădăcină); -or(sufix) 126. Sunt derivate cu prefixul de –toate cuvintele din varianta: a)desăra, denumi, degrabă, defunct; b)decalcifia, deveni, decupla, denatura; c)defect, declara, depărta, denatura; d)deseară, devreme, desculţ, demonic; e)delapida, deveni, democrat, delăsa. 127. Are sinonim neologic numai cuvântul din varianta: a)uşuratic=afemeiat, iubăreţ; b) hazliu=de râs; d)călătorie=drumeţie; e) mândru=îngâmfat
c)a
128. Are sinonim neologic numai cuvântul din varianta: a)amânare=tărăgănare; b) steag=standard; c) încărunţit=albit; d) a uimi=a stupefia; e)otrăvitor=dăunător; 129. Cuvântul a estorca are sensul de: a)a elimina; b)a extirpa; c)a anula; d)a repatria, e)a obţine ceva prin şantaj; 130. Componentele cuvintelor xenofob şi xenofobie au sensul de: a)xeno-(străin) ; -fob(frică, ură), -fil(iubitor) ; b)xeno-(xerox); fob şi –fil(copie); c)xeno-(străin) ; -fob şi –fil(ură) ; d)xeno-(străin) ; -fob şi -fil(simpatic) ; e)xeno-(autohton); fob şi –fil(antipatic); 131. Cuvintele 1oinsolent şi 2oinsolit au sensurile şi sunt: a)1o,2o insolvabil(sinonime) ; b)1o însorit, 2o surprinzător (paronime); c)1o însorit ; 2o umbrit, noros(antonime) ; d)1o obraznic ; 2o neobişnuit (paronime) ; e)1o nepoliticos ; 2o anormal (paronime) ; 132. Sinonimul pentru cronofag este în varianta a) cronicar, b) anticar, c) care studiază cronicele d)care studiază timpul, e) consummator de timp;
20
premări=a
elogia;
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 133. Sinonimul cuvântului posibil este în varianta: a)care poate fi supus la, b)care poate pasa ; c)care poate fi acceptat ; d)impunător; e)impozant; 134. Sensul cuvântului apostilă este cel din varianta: a)cuvânt stilizat ; b)rezoluţie scrisă pe un raport ; c)ariditate, desecare ; d)ştampilă ; e)erată ; 135. Cuvintele solitar –solidar sunt : a) sinonime; b) antonime; c) paronime; d) polisemantice; e) pleonastice; 136. Antonimul cuvântului bravură este în varianta : a)cutezanţă ; b)abnegaţie ; c)ipocrizie ; d)laşitate; e)impetuozitate; 137. Fac parte din familia cuvântului faţă, toate cuvintele din varianta: a)faţă, feţişoară, înfăţişa, faţetă ; b)făţos, făţiş, făţarnic, înfăţişa, faţetat ; c)făţărnicie, înfăţişare, făţuire, fiţuică ; d)făţuire, fiţos, înfăţa, fatidic ; e)feţişoare, făţiş, făţărnicie, făţui. 138. Structura morfematică a cuvântului prelungire este corectă în varianta : a)pre-(prefix) ; lung(rădăcină) ; -i, -re(sufixe) ; b)prelung(rădăcină) ; -i ; -ie(sufixe) ; c)prelung(rădăcină) ; -ire(sufix) ; d)prelungi(rădăcină) ; -re(sufix) ; e)pre-(prefix), lungi(rădăcină) ; -re(sufix). 139. Există numai sufixe verbale neologice în varianta : a)-iza,-isi,-a ; b)–iza, -ifica, -iona ; c)-iona, -ui, -i; d)-ifica, -âi, -ni; e)-iza, -iona, -isi; 140. Toate sufixele sunt adverbiale numai în varianta: 21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a)-iş,-este,-ic; b)-iv, -ic, -mente; c)-iş, -os, -el; d –mente, -andru, -an, e –iş,- âş, -mente 141. Varianta fără pleonasme este: a)revenire periculoasă; b)conlucrare împreună; c)prezumţie de nevinovăţie; d)a surveni pe neaşteptate ; e)ortografie corectă ; 142. Varianta fără pleonasme este : a)arivist parvenit ; b)scurtă alocuţiune ; c)burlac necăsătorit ; d)pericol iminent ; e)zănatic de minte. 143. Varianta fără pleonasme este : a)comportare remarcabilă ; b)a reedita din nou ; c)aroganţă impertinentă ; d)a vocifera cu glas tare ; e)ritm cadenţat ; 144. Varianta fără pleonasme este : a)tânăr adolescent ; b)rit catolic ; c)bancnotă de hârtie ; d)servilism slugarnic ; e)summit la vârf. 145. Varianta fără pleonasme este: a)caligrafie frumoasă; b)avansaţi mai în faţă ; c)seism puternic ; d)pridvor exterior ; e)şansă favorabilă. 146. Sunt derivate cu prefixul a-/an- toate cuvintele din varianta: a)amoral, aritmic, anorganic, abataj; b)analfabet, afront, apatrid, antic; c)abiotic, anormal, abdica, aliniat; d)apolitic, analfabet, anormalitate, amoral; e)anodin, animozitate, anaerob, anual. 147. Sunt derivate cu prefixul pre- toate cuvintele din varianta: a)prezice, premier, preface; b)prescrie, presupunere, preşedinte; c)prenatal, prevedea, precum; d)predispoziţie, precar, precipitaţie; 22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e)predestine, prevedea, preşcolar; 148. Sunt derivate cu prefixul răz-/răs- toate cuvintele din varianta: a)răzbate, răspândi, răzgândi; b)răsad, răscoli, răzui; c)răzuire, război, răspunde; d)răsplăti, răpune, răzui; e) răspoimâine, război, răsuflat; 149. Sunt derivate cu prefixul în-/îm- toate cuvintele din varianta: a)împreună, împerechea, îmbuna; b)închipui, îmbolnăvi, împărţi; c)înjunghia, împietri, înalt, d)înarma, înălţa, împletici; e)împărat, îmbuiba, încotro. 150. Structura morfematică a cuvântului îmbelşugare este: a) îm-(prefix); belşug (rădăcină); -a, re-sufixe b) îmbelşug(rădăcină); -a, -re(sufixe); c) îm-(prefix)belşug (rădăcină); -are(suffix); d) îm-(prefix), belşuga( rădăcină), -re(suffix); e) îmbelşuga(rădăcină), -re(sufix). 151. Sunt formate prin conversiune toate cuvintele într-un dintre variante: 1o El este alesul inimii. 2o Admir seninul nopţilor de vară. 3o Marele om s-a impus şi acum. 4o Pe seninul cer nu plutea niciun nor. 5o El a fost ales preşedinte. a) în toate; b)în 1o,2o; c) în 3o,4o; d) în niciuna; e)în 1o,2o,4o,5o. 152. Sunt formate prin conversiune toate cuvintele subliniate numai din varianta : 1o Binele se uită repede. 2o Mult rău a făcut la viaţa lui. 3o El este un om de bine. 4o A reuşit graţie efortului. 5o Casa are un intrând. a)în niciuna ; b)în toate ; c)în 1o,2o,4o,5o ; d)în 3o ; e)în 1o,5o. 153. Sunt formate prin conversiune toate cuvintele subliniate din varianta :1o Zoe, fii bărbat ! 2o S-a supărat foc. 3o A cerut foc pentru ţigară. 4o A procedat conform obiceiului. 5o Vine acasă noaptea târziu. a)în toate ; b)în niciuna ; c)în 1o,2o ; d) în 1o,2o,4o,5o ; e)în 1o,2o,3o,5o. 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 154. Sunt formate prin conversiune toate cuvintele subliniate numai din varianta: 1 o Îi admira şi acum verdele ochilor săi. 2o Verdele lan se legăna sub soare. 3o Întâi gândeşti şi apoi vorbeşti. 4o De omul rău să te fereşti. 5o Iarna ninge şi îngheaţă. a)în niciuna; b)în 2o,3o,4o; c)în 2o,4o; d)în 1o,5o; e)în 1o,3o,5o; 155. Sunt formate prin abreviere toate cuvintele din seria: a) plafar, Navrom, CFR; b) PNL, ROMTELECOM, autogară; c)SRL, TAROM, telecomandă; d) ceferist, aragaz, standby; e)PSD, RDS, omnipresent. 156. Sunt formate prin compunere toate cuvintele numai în varianta: a)dreptunghi, patrulater, ţinere de minte; b)Târgu-Jiu, binevoitor, cumsecade; c)nu-mă-uita, habar n-am, casă de piatră; d) primăvară, electrocardiogramă, festivitate; e)decimetru, decembrist, anotimp. 157. Nu există niciun cuvânt derivat decât în varianta : a) fundiţă, baniţă, altor; b)lăptişor, mirişte, tractor; c) avion, tractor, mirişte; d) lopătar, expune, meschin; e) tractorist, ţeapăn, posibil. 158. Toate cuvintele sunt monosemantice numai în varianta: a)termometru, cap, curent ; b)centimetru, bun, codru ; c)carte, gură, supersonic ; d)romb, centimetru, strung ; e)pian, vas, eprubetă. 159. Toate cuvintele sunt monosemantice numai în varianta: a)ceai, arc, membru ; b)enciclopedic, faţă, trac ; c)agricol, arie, a consulta ; d)circular, dreptunghi, binom ; e) monom, alcalin, omonim. 160. Structura morfematică a cuvântului împiedicare este corectă în varianta : a)împiedic(rădăcină) ; -are(sufix) ; b)împiedica(rădăcină) ; -re(sufiX) ; c)îm-(prefix) piedică(rădăcină) ; -re(sufix) ; d)împiedic(rădăcină); -a(sufix); -re(sufix); 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e)îm-(prefix); piedic(rădăcină); -a, -re(sufixe). 161. Există numai cuvinte de jargon în varianta: a)bonsoar, soarea, ambeta ; b)star, starletă, monoclu ; c)darling, schepsis, poplan; d)peşcheş, happy-end, pa; e)pension, libret, mahăr. 162. Există numai cuvinte de jargon în varianta: a)bai-bai, servus, etui ; b)monşer, demoazelă, ambeta ; c)maltrata, radios, subterfugiu ; d)lider, avangardist, epitolă ; e)malnutrit, en gros, summit. 163. Există cuvinte compuse prin contopire numai în varianta : a) colocatar, analgezice, miocard b)fiindcă, fiică, retroperspectivă c)niciodată, alaltăieri, malformaţie d)înspre, anotimp, desprindere e)hidrocentrală, anormalitate, hipertensiune. 164. Sensul cuvântului a degreva este corect în varianta: a)a părăsi greva; b)a participa la grevă; c)a refuza ideile greviştilor ; d)a reduce, a suprima sarcinile care revin unei persoane ; e)a împovăra o persoană cu sarcini. 165. Sensul cuvântului mercurial este corect în varianta: a)legat de ziua de miercuri ; b)comercial ; c)vamal ; d)meniu ; e)listă de preţuri afişată în perete. 166. Sensul corect al verbului a refula este cel din varianta: a)a respinge, a înăbuşi o dorinţă; b)a distra; c)a epata; d)a simpatiza; e)a agrava ; 167. Varianta fără pleonasme este : a)a coborî în jos ; b)a aboli sclavia ; c)a reveni iar ; d)a împietri ca stana ; e)alienat mintal. 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 168. Există derivate cu hipo-(antonim)al lui hiper, doar în varianta a) hipocratic; b) hipocorist; c) hipocalcemie; d) hipofag; e) hipofiza. 169. Sunt derivate atât cu prefixe, cât şi cu sufixe toate cuvintele din varianta: a)imposibil, inactivitate, analfabetism; b)important, adoraţie, extracţie; c)evazionism, impenetrabil, auditiv; d)imposibilitate, conlocuitor, îndurerat; e)reactive, analgesic, alfabetism. 170. Sunt derivate atât cu sufixe, cât şi cu prefixe toate cuvintele din varianta: a)alfabetic, anacronic, reanaliza; b)producere, proferare, injurie; c)dezacordat, defilare, refulare; d)decapita, infecţios, recalcitrant; e)informativ, inoportunitate, dezagreabil. 171. Structura morfematică a cuvântului dezlănţuire este corectă în varianta: a)dez-(prefix); lănţ(rădăcină); -ui, re(sufix); b)dezlănţui(rădăcină); -re(sufix); c)dezlănţ(rădăcină); -ui, -re(sufixe); d)dezlănţ(rădăcină); -uire(sufix); e)dez-(prefix) lănţui(rădăcină); -re(sufix). 172. Dintre cuvintele: 1 o colaborator; 2o dreptunghi; 3o eternitate; 4o plafar; 5o perfectul simplu sunt formate prin derivare numai cele din varianta: a) în 1o,4o; b) în 1o,3o; c) în 2o, 5o; d)niciunul; e)toate; 173. Dintre cuvintele: 1o floarea soarelui; 2o nu-mă-uita; 3o hectolitru; 4o niciodată; 5o mărul lui Adam sunt formate prin compunere numai cele din varianta: a)1o,5o; b)1o,2o,5o; c)toate; d)3o,4o; e)1o,4o. 174. Sunt derivate cu prefixe toate cuvintele numai în varianta: a)prefera; preface; propoziţi; b)realitate; reveni; redescoperi; c)retardat, repaus; înnoi; d)înnoda; împăca; răzbuna; 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e)răspuns; prefera; propune. 175. Sunt derivate cu prefixe toate cuvintele numai în varianta: a)înnota, înscrie, costumaţie; b)deznodământ, dezbinare, deseară; c)deseori, debil, desăra; d)democraţie, reţinere, retină; e)împodobi, îngrăşa, compromite; 176. Sensul cuvântului mizantrop este corect în varianta a)ursuz, nesociabil; b)fără miză; c)mizerabil; d)căruia îi place mizeria morală; e)cu miză mare; 177. Substantivul călătorie este format de la cuvântul de bază: a) cale – cu sufixele –ător, -i, -ie; b)călători – cu sufixul –ie; c)călător- cu sufixul –ie; d)călă – cu sufixul –torie; e)cal – cu sufixul –tor, -ie; 178. Cuvântul pluvial se referă semantic la: a)apă; b)ploaie; c)fluviu; d)o parte a capului; e) numele unei boli; 179. Cuvântul erudiţie are antonimul corect în varianta: a)ştiinţă; b)avariţie; c)ignoranţă; d)empatie; e)restricţie; 180. Cuvântul pauperitate are antonimul corect în varianta: a)sărăcie; b)indulgenţă; c)naivitate; d)bogăţie; e)strălucire; 181. Cuvântul pedant are sinonimul corect în varianta: a) perdant; b)dezordonat; c)vigilent; d)meticulos; e)formalist; 27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 182. Cuvântul reactualizare are structura morfematică: a)re-(prefix); actualiza(rădăcină); -re(sufix); b)re-(prefix); actual(rădăcină); -iza, -re(sufixe); c) reactual(rădăcină); -iza, -re(sufixe); d)reactualiza(rădăcină); -re(sufix); e)re-(prefix) actualiz(rădăcină); -re(sufix); 183. Sunt formate cu sufixe augmentative toate cuvintele din seria: a)căsoi, trifoi, maimuţoi; b)păpuşoi, oloi, puşcoi; c)flăcăiandru, fătoaie, lădoi; d)băieţandru, oaie, leandru; e)picioroange, muşoroi, băieţoi; 184. Sunt formate cu sufixe diminutivele toate cuvintele din varianta: a)altiţă, scufiţă, găluşcă; b)matriţă, linguriţă, uşiţă; c)căţeluş, arcuş, suiş; d)viţeluşă, băieţaş, păpuşică; e)mămică, băieţel, cărăuş; 185. Nu există niciun cuvânt derivat în varianta. a)albire, albină, albitură; b)căpuşă, mătuşă, cureluşă; c)a micşora, a reduce, pojghiţă; d)căniţă, căuş, program; e)mămică, băieţel, cărăuş; 186. Sunt formate cu sufixe colective toate cuvintele din varianta: a)moşierime, nucet, cânepişte; b)lăcăraie, tineret, pajişte; c)aglomeraţie, rufăraie, frunzar; d)frunziş, grăpiş, fumăraie; e)studenţime, frăgezime, tineret; 187. Teritoriul locuit de o anumită etnie, dar înconjurat de teritoriul unei alte etnii se numeşte: a)autonomie locală; b)enclavă; c)rezervaţie; d) şovinism; e)lagună; 188. Sinonimul cuvântului acribie este cel din varianta: a)trufie, infatuare; b)tupeu, obrăznicie; c)exactitate, rigurozitate; d)inadvertenţă, nepotrivire; e)obedienţă, umilinţă; 28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 189. Cuvântul altruism are antonimul corect în varianta: a)nepotism; b)favoritism; c)bunăvoinţă; d)egoism; e)fanatism; 190. Sensul cuvântului abulic este cel din varianta: a)alcolic; b)îndrăzneţ, curajos; c)meschin; d)activ, dinamic; e)nehotărât, lipsit de voinţă; 191. Toate cuvintele sunt polisemantice numai în varianta: a)vas, cap, a trata; b)picior, ochi, sublim, c)a urma, vârstă, a acuza; d)a judeca, a apăra, imun; e)a câştiga, moş, a demonstra; 192. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din varianta: a)arcaş, fruntaş, mărginaş; b)tapiţer, poştaş, barcagiu; c)cititor, actor, navetist; d)culegător, obositor, luminos; e)şcolar, lunar, muscular; 193. Sunt formate prin abreviere toate cuvintele din varianta: a)aeroport, autonom, aprozar; b)HIV, penelist, hipodrom; c)BRD, plafar, modarom; d)Navrom, FMI, fotomodel; e)SRI, gerontolog, Vodafone; 194. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria: a)curcan, muntean, cioroi; b)actriţă, căpriţă, săteancă; c)olteancă, mămucă, stâncă; d)comisoaie, vulpoi, croitoreasă; e)hangiţă, pompiţă, doctoriţă; 195. Sunt derivate cu sufixe diminutivele toate cuvintele din varianta: a)năsuc, bursuc, cărţulie; b)căţeluşă, mănuşă, păpuşă; c)vânticel, băieţel, inel; d)mioară, surioară, vioară; e)aripioară, ineluş, tinerică;
29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 196. Cuvintele albastru şi alabastru sunt: a) paronime; b)omonime; c)sinonime; d)antonime; e)cuvinte polisemantice; 197. Cuvintele abuz şi exces sunt. a)antonime; b)sinonime; c)paronime; d)polisemantice; e)omonime; 198. Cuvintele a învesti şi a investi sunt: a)antonime; b)sinonime; c)paronime; d)omonime; e)cuvinte polisemantice; 199. Sensul corect al cuvântului implacabil este cel din varianta: a)nepliabil; b)neplacat; c)neplăcut; d)neîndurat, neînduplecat; e)nepotolit; 200. Cuvântul encomiastic are sinonimul în varianta: a)religios, sacru; b)economic, redus; c)abscons, insidios; d)laudativ, elogois; e)comic, ilar, 201. Fac parte din fondul principal lexical toate cuvintele din seria: a) casă, pâine, alb, a fi; b) unul, a preda, albeaţă, înspre; c) acum, spre, până la, fire; d) rău, pe, de la, deseară; e) urât, a face, a preface, caniculă; 202. Cuvântul limbă din exemplele: 10 Ştie multe limbi., 20 A scos limba la tine., 30 Împărat peste mai multe limbi., este: a) sinonim; b) polisemantic; c) omonim; d) antonim; e) pleonasm;
30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 203. Sinonimele sunt cuvintele: a) cu aceeaşi formă şi sens opus; b) cu formă apropiată şi sens diferit; c) cu formă diferită şi sens apropiat sau indentic; d) cu formă diferită şi sens opus ; e) cu aceeaşi formă şi sens diferit; 204. Cuvântul subliniat din exemplul: Avea doi copii: o fată şi un fecior. este sinonim cu: a) flăcău; b) tânăr, june; c) lacheu; d) fiu, băiat; e) valet; 205. Sunt sinonime cuvintele din varianta: a) a corecta, a controla; b) a corecta, a greşi; c) a corecta, a corela; d) a corecta, a corobora; e) a corecta, a îndrepta; 206. Sinonime neologice pentru zăpuşeală sunt numai în varianta: a) caniculă; b) arşiţă, dogoare; c) vipie; d) năduşeală; e) pripeală; 207. Antonimele sunt cuvintele: a) cu aceeaşi formă şi sens opus; b) cu formă diferită şi sens opus ; c) cu formă apropiată şi sens diferit; d) cu formă diferită şi sens apropiat sau indentic; e) cu aceeaşi formă şi sens diferit; 208. Sinonime argotice ale cuvântului hoţ sunt numai cele din varianta: a) pungaş, şarlatan; b) pezevenchi, tâlhar; c) şuţ, manglitor; d) lotru, fur; e) haiduc, prădător; 209. Sinonimul popular pentru leneş este: a) dulghiş; b) tembel; c) indolent; d) puturos; e) apatic; 210. Sunt paronime numai cuvintele din seria: 31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) mut, muţenie; b) a muta, mutare; c) mut, mutant; d) mutabil, mutulică; e) mut, mutual; 211. Sunt paronime toate cuvintele din varianta: a) a solicita, solicitare; b) solicitare, solicitudine; c) solicita, solitudine; d) a solicita, a cere; e) a solicita, a saluta; 212. Sunt paronime toate cuvintele din varianta: a) a stimula, stimulator; b) a stimula, a simula; c) a stimula, a intensifica; d) a stimula, a mima; e) ) a stimula, a stipula ; 213. Omonimele sunt definite corect în varianta: a) cu formă apropiată şi înţeles opus ; b) cu formă diferită şi înţeles opus; c) cu aceeaşi formă şi înţeles diferit; d) cu aceeaşi formă şi înţeles opus ; e) cu formă diferită şi înţeles apropiat sau identic; 214. Cuvintele coş, port realizează relaţii de: a) sinonimie; b) polisemie; c) antinomie; d) omonimie; e) pleonastice; 215. Cuvintele din varianta temerar, temător sunt: a) sinonime; b) antonime; c) pleonasme; d) omonime; e) paronime; 216. Sunt neologisme toate cuvintele din seria: a) salariu, frontal, a venera, televizor; b) mamă, matern, prunc, conductă; c) ginere, admirativ, fântână, cadou; d) dar, apeduct, patern, papa; e) hotar, oraş, stradă, televizor; 217. Cuvintele de bază ale derivatelor biruinţă, măicuţă sunt: 32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) bir, mai; b) birui, maică; c) biruire, măici; d) birică, maic; e) biruit, măicuţ; 218. Rădăcina cuvintelor încremeni, îngrămădi este corect identificată numai în varianta: a) cremeni, grămezi; b) cremen, îngrămăd; c) cremene, grămadă; d) încremen, îngrămăd; e) cremen, grămădi; 219. Rădăcina cuvintelor înmuguri, mărunţică este: a) înmugur, măr; b) muguri, mărun; c) mugurire, mărunţi; d) mugur, mărunt; e) mugure, mărunţit; 220. Rădăcina cuvintelor duşmănesc, puţinică este corect identificată numai în varianta: a) duş, puţ; b) duşmăne, puţi; c) duşman, puţini; d) duşmănesc, puţini; e) duşmăn, puţin; 221. Structura morfematică a cuvântului împăciuitor este: a) îm- (prefix); păc(i); -ui, -tor (sufix); b) îm- (prefix); pac(e) (rădăcina); -itor (sufix); c) împăci (rădăcina); -tor (sufix) ; d) împăc (rădăcina); -iui; -tor (sufix) ; e) îm- (prefix); păciui (rădăcina); -tor (sufix); 222. Structura morfematică a cuvântului înfăţişare este: a) înfăţişa (rădăcina); -re (sufix); b) în- (prefix); făţ (rădăcina); -iş, -a, -re (sufixe); c) înfăţiş (rădăcina); -are (sufix); d) înfăţiş (rădăcina); -a, -re (sufixe) ; e) în- (prefix); făţişa (rădăcina); -re (sufix) ; 223. Sinonime neologice pentru nevinovat sunt toate din varinata: a) neştiutor, naiv; b) neprihănit, credul; c) candid, ingenuu; d) feciorelnic, inocent; e) cast, neîntinat;
33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 224. Cuvintele faţă, vatră realizează fiecare relaţii: a) sinonimice; b) antonimice; c) pleonastice; d) polisemantice; e) omonimice; 225. Sinonime neologice pentru cuvântul înviorare sunt numai în varinata: a) refacere, înnoire; b) împrospătare, aerobică; c) însufleţre, îndemn; d) reîmprospătare, prefacere; e) redresare, reviriment; 226. Sufixele –tor şi –ist sunt: a) substantivale şi adjectivale; b) numai substantivale; c) numai adjectivale; d) substantivale şi adverbiale ; e) numai verbale; 227. Sunt sufixe diminutivale toate din varianta: a) –el, -iş, -eală, -inţă ; b) –icel, -aş, -uţă. -ucă; c) –icel, -ic, -eţe, -aş; d) –uş, -ar, -iţă, -atură; e) –ime, -nic, -işor, -ică; 228. Sunt toate sufixe substantivale numai cele din varianta: a) –ar, -eţe, -iş; b) –inţă, -ătură, -mente; c) –eală, -ime, -ie; d) –el, -iş, -andru ; e) -işor, -os, -işte; 229. Sunt toate sufixe substantivale numai cele din varianta: a) –mente, -ui, -iţă; b) –ătură, -et, -os ; c) –oaie, -esc, -enţă; d) –i’ă, -ism, -toare; e) –ământ, -eşte, -ism;
230. Sunt monosemantice toate cuvintele numai în varianta: a) flexiune, masă, înainte; b) lentilă, masculin, război; c) acord, iamb, a aduna; d) termen, ochi, propoziţie; e) sintagmă, predicat, feminin;
34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 231. Sunt monosemantice toate cuvintele numai în varianta: a) juristconsult, iamb, dicţionar; b) maşă, sună, pact; c) tratat, grup, complex; d) figurant, cât, apropiat; e) ochi, lampadar, circulaţie; 232. Sunt antonime numai cuvintele din varianta: a) tulbure, turbure; b) tulbure, liniştit; c) tulbure, neclar; d) tulbure, vag; e) tulbure, lin; 233. Sunt paronime numai cuvintele din varianta: a) linie, a linia; b) linie, cratimă; c) a linia, a alinia; d) aliniat, alineat; e) a linia, a sublinia; 234. Se formează antonime prin adăugarea prefixelor la toate cuvintele din varianta: a) a divorţa, calm, a urî; b) îngust, lacună; c) just, normal, posibil; d) copt, prealabil, lagună; e) avantaj, a iubi, a aprinde; 235. Cuvintele care, vie au perechi: a) sinonime; b) antonime; c) polisemantice; d) omonime; e) pleonastice; 236. Sunt arhaisme toate cuvintele numai în varianta: a) argat, cătuşă, a colcăi; b) bazilică, maslu, parodică; c) arnăut, locotenent, barcă; d) băjenie, vistier, vornic; e) işlic, armaş, căpitan; 237. Sunt regionalisme toate cuvintele numai din varianta: a) ai, burţă, chel; b) golumb, pântece, a ciupi; c) temeleu, muiere, usturoi; d) iuţică, poplon, a vopsi; e) paplon, hulub, curechi;
35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 238. Aparţin jargonului toate cuvintele numai din varianta: a) pamplezir, fifti-fifti, darling; b) musiu, husar, abandon; c) demoazelă, mersi, alde; d) alevoa, ţaţă, palavre; e) niscai, poplon, bonjur; 239. Aparţin jargonului toate cuvintele numai din varianta: a) maman, comedie, lila; b) şarmat, tujur, faivocloc; c) bonsoir, parolă, preget; d) rezon, acord, baclava; e) psihi-miu, mercenar, mason; 240. Sunt formate cu sufixe de agent toate cuvintele din varianta: a) arcaş, albeaţă, albinărit; b) impostor, străjer, auditoriu; c) lenjereasă, acar, învăţătoare; d) obositor, căuş, lăcătuş; e) oltenesc, brutărie, morar; 241. Există numai sufixe verbale în varianta: a) –a, -oi, -ni; b) –ni, -işa, -nic; c) –ăni, -i, -e; d) –iza, -isi, -iona; e) –miza, -i, -a; 242. Sunt formate atât cu sufixe, cât si cu prefixe toate cuvintele din varinta: a) deschide, căpetenie, reeducat; b) inepţie, inadecvat, despărţitor; c) pătimaş, îndărădnic, reanimat; d) deseară, imaginabil, imposibil; e) inegalitate, despărţire, impracticabil; 243. Structura morfematică a cuvântului desfrunzire este: a) des- (prefix); frunz-(rădăcină); -i, -re (sufixe); b) des- (prefix); frunză-(rădăcină); -i, -re (sufixe); c) desfrunz-(rădăcină); -i, -re (sufixe); d) desfrunzi (rădăcină); -re (sufix); e) des- (prefix); frunzi (rădăcină); -re (sufix); 244. Sunt derivate cu prefixul arhi- cuvintele din varianta: a) arhipeleag, arhivă; b) arhiplin, arhicunoscut; c) arhivar, arhivistică; d) arhitect, arhiloc; e) arhitectură, arhitectonic; 245. Sunt derivate cu prefixul extra- toate cuvintele din varianta: 36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) extractiv, extrăda; b) extracţie, extravaganţă; c) extraordinar, extrabugetar; d) extrage, extrădare; e) extras, extrapolare; 246. Sunt derivate cu prefixul com- numai cuvintele din varianta: a) comanda, complex; b) combustibil, comestibil; c) comitet, combinezon; d) combate, compatriot; e) compliment, comparabil; 247. Sunt derivate cu prefixul in- numai cuvintele din varianta: a) incinera, invers; b) inunda, incursiune; c) instanţă, insular; d) ingrat, invada; e) inapetenţă, indecent; 248. Sunt derivate cu prefixul in- numai cuvintele din varianta: a) incoerent, inofensiv; b) insulă, insolaţie; c) indemnizaţie, ingrat; d) indicator, incident; e) indice, inspector; 249. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din varianta: a) curmeziş, al doilea, târâş-grăpiş ; b) totuna, cumva, ceea ce; c) de vreme ce, din când în când, arar; d) doi şi un sfert, de-a dreptul, vorbă de bine; e) treisprezece, bou cu coarne, apă de ploaie; 250. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din varianta: a) fiindcă, cu stare; b) rochie de ocazie, triunghi; c) după-amiază, bunăvoinţă; d) extraterestru, ultramodern; e) casă de cultură, rea de plată; 251. Sunt compuse toate cuvintele din varianta: a) zi de zi, pierde-vară; b) drum de ţară, nu-mă-uita; c) te miri ce, de-a latul; d) binefacere, prim-plan; e) de multe ori, odată; 252. Sunt derivate cu prefixul stră- toate cuvintele din varianta: a) străduinţă, strămoş; 37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) străjui, străin; c) străveziu, strălucitor; d) strădanie, străpunge; e) străbate, strănepot; 253. Sunt derivate cu prefixul sub- toate cuvintele din varianta: a) subretă, subiect; b) subsol, sublinia; c) subaltern, subzista; d) subteran, subofiţer; e) subvenţie, subsuoară; 254. Sunt derivate cu prefixul sub- toate cuvintele din varianta: a) subacvatic, subordin; b) substantival, subintitula; c) subjonctiv, subordonat; d) subvenţiona, subfebril; e) subcarpatic, subsecvent; 255. Sunt derivate cu prefixul re- toate cuvintele din varianta: a) recipisă, recoltabil; b) recicla, recopia; c) reface, regla; d) remaniere, recent; e) remiză, repune; 256. Sunt derivate cu prefixul pre- toate cuvintele din varianta: a) prefera, premiat; b) prelată, preţios; c) prelungire, premilitar; d) preaviz, predicat; e) precipitaţie, precumpăni; 257. Sunt derivate cu prefixul răs-/răz- toate cuvintele din varianta: a) răzui, războinic; b) răbătător, răstigni; c) răsti, răţoi; d) răzgândi, răstălmăci; e) răspundere, răsări; 258. Sunt derivate cu prefixul răs-/răz- toate cuvintele din seria: a) răsăritean, răscroi; b) răsfoi, răspuns; c) răsfierbe, răsădi; d) răscoace, răstoacă; e) răzbuna, răzgândi; 259. Sunt derivate cu prefixul trans- toate cuvintele din varianta: a) transoceanic, transforma; b) transparenţă, transpiraţie; 38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) transdanubian, transcedental; d) transperant, transă; e) transportabil, transfer; 260. Fac parte din aceeaşi familie toate cuvintele din varianta: a) bun, bunătate, a îmbuna, bunic, bundă, bundiţă ; b) gard, gărduleţ, a îngrădi, îngrădire; c) cuvânt, cuvinţel, a cuvânta, cuvios, preacuvios; d) gest, a gesticula, gesticulare, gestant, gestaţie; e) verde, verdeaţă, a înverzi, verdict; 261. Au valoare superlativă toate prefixele din seria: a) ante-, inter-, prea-; b) ultra-, an-, super-; c) arhi-, supra-, super-; d) supra-, sub-, trans-; e) hiper-, extra-, trans-; 262. Sunt derivate cu prefixul post- toate cuvintele din varianta: a) post-mortem, postament; b) postbelic, post-restant; c) postdata, postelnic; d) postpunere, postliceal; e) postură, postmeridian; 263. Sunt derivate cu sufixe adjectivale toate cuvintele din varianta: a) posibil, sincer; b) curios, osos; c) necesar, muscular; d) comestibil, variabil; e) puternic, obositor; 264. De la cuvântul pădure obţinem cuvinte noi prin derivare numai cu sufixele din seria: a) –ie, -el, -a; b) –iza, -ime, -inţă; c) –ar, -os, -i; d) –et, -ică, -ăraie; e) –ifica, -ui, -eală; 265. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din varianta: a) convieţui, consătean, dezinformare; b) exclus, impus, posibil; c) untdelemn, încât, bunăvoinţă; d) plafar, aerobică, urât; e) concis, concluzie, concludent; 266. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din varianta: a) destinaţie, despot; b) destăinui, deslipi; 39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) tustrei, cocostârc; d) despre, desprinde; e) despotism, desuet; 267. În care variantă toate sufixele sunt numai adjectivale? a) –eşte, -iş, -oi; b) –ime, -an, -andru; c) –esc, -al, -bil; d) –ui, -aş, -îş; e) –ică, - mente, -âu; 268. În care variantă există numai sufixe colective: a) –erie, -ar, -eşte; b) –ime, -enţă, -itate; c) –işte, -easă, - er; d) –ime, -et, -işte; e) –inţă, -ar, -ie; 269. Structura morfematică a cuvântului încrezător este: a) în- (prefix); crez (rădăcină); -ător (sufix); b) în- (prefix); cred (rădăcină); -tor (sufix) ; c) încrez (rădăcină); -ător (sufix); d) în- (prefix); crede (rădăcină); -tor (sufix); e) încreză (rădăcină); -tor (sufix); 270. Structura morfematică a cuvântului prelungitor este: a) pre- (prefix); lungi (rădăcină); -tor (sufix); b) pre- (prefix); lung (rădăcină); -i, -tor (sufixe) ; c) prelung (rădăcină); -itor (sufix); d) prelungi (rădăcină); -itor (sufix); e) prelungit (rădăcină); -or (sufix); 271. Structura morfematică a cuvântului învăluitoare este: a) în- (prefix); văl (rădăcină); -uire (sufix) ; b) învăluit (rădăcină); -oare (sufix); c) în- (prefix); văl (rădăcină); -ui, -toare (sufixe); d) în- (prefix); văl (rădăcină); -toare, (sufix); e) învăluitor (rădăcină); -e (sufix); 272. Sunt derivate cu sufixul –oi toate cuvintele din varianta: a) noroi, cotoi; b) amândoi, greoi; c) vulpoi, tărănoi; d) trifoi, muşuroi; e) răţoi, binevoi; 273. În care variantă există doar sufixe diminutivale: a) –el, -uşcă, -icea; b) –inţă, -iţă, -uc; c) –os, -icel, -uţ; 40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) –uţă, -işor, -ime; e) –ică, -uliţă, -ean; 274. În care variantă toate cuvintele sunt derivate doar cu prefixul pre-? a) pretenţie, preget; b) prelegere, preşedinţie; c) preveni, pretins; d) precugeta, precumpăni; e) precizie, prefix; 275. Structura morfematică a cuvântului prevestitoare este: a) pre- (prefix); vestitoar (rădăcină); -e (sufix); b) pre- (prefix); vesti (rădăcină); -tor, -e (sufixe) ; c) pre- (prefix); vest (rădăcină); -itoare (sufix); d) pre- (prefix); vest (rădăcină); -i, -toare (sufixe); e) prevesti (rădăcină); -toare (sufix); 276. În are variantă toate cuvintele sunt derivate cu prefixul ante-? a) antebraţ, antecedent; b) antreu, anteriu; c) antedata, anterioritare; d) amtemeridian, antevorbitor; e) anteversie, antenă; 277. În are variantă toate cuvintele sunt derivate cu prefixul anti-? a) anticipa, anticameră; b) anticariat, antică; c) antibiotic, anticipare; d) antilopă, anticipaţie; e) antitanc, antiaerian; 278. Fac parte din aceeaşi familie toate cuvintele din varianta: a) familie, familial, familiar, familiarizare ; b) fascina, fascinaţie, fascinant, fascicol; c) cale, a călători, călător, călătorie, cal; d) cald, căldură, a încălzi, calorifer, calm; e) des, deseori, adeseori, îndesi, îndesat; 279. În care variantă există construcţii pleonastice: a) ceai de tei; b) pilaf de orez; c) piure de cartofi; d) apă de ploaie; e) bâzâit de albine; 280. Adjectivul partizan are antonimul corect în varianta: a) adept; b) discipol; c) rival; d) partinic; 41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) inoportun; 281. Antonimul cuvântului repulsie este cel din varianta: a) dezgust; b) dizgraţie; c) impuls; d) atracţie pentru cineva sau ceva; e) respingere pentru cineva sau ceva ; 282. Antonimul corect al cuvântului advers este cel din varianta: a) ploaie în rafale; b) invers; c) agresiv; d) repulsie; e) revers; 283. Antonimul corect al cuvântului provizoriu este cel din varianta: a) temporal ; b) temporar; c) aprovizionat; d) care aduce provizii; e) definitiv, categoric; 284. Sinonimul corect al cuvântului mediator este cel din varianta: a) intermediar, mijlocitor; b) meditator; c) avocat, apărător; d) vinovat, culpabil; e) median; 285. Sinonimul corect al verbului a media este cel din varianta: a) a face media; b) a mijloci, a intermedia o înţelegere; c) a transmite la radio sau televiziune; d) a calma, a linişti; e) a apăra un inculpat; 286. Antonimul corect al cuvântului inhibiţie este cel din varianta: a) prohibiţie; b) indispoziţie; c) excitaţie, stimulare; d) inchiziţie, acuzaţie; e) dispoziţie, aşezare; 287. Antonimul corect al cuvântului efemer este cel din varianta: a) efeminat; b) euforic; c) temporar, provizoriu; d) etern, veşnic; e) viabil, durabil; 42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 288. Sinonimul corect al verbului a demoraliza este cel din varianta: a) a moraliza; b) a denatura; c) a aduce acuze cuiva; d) a încuraja, a stimula; e) a deprima, a descuraja; 289. În are variantă există construcţii pleonastice: a) a reveni din nou; b) a trage la poartă; c) a şuta în gol; d) a da pe dinafară; e) a aprinde de la foc; 290. În care variantă există numai cuvinte din argou? a) huidumă, a duhni; b) biştari, a gini; c) musiu, dovleac; d) pintenog, lubeniţă; e) iordan, năsfiros; 291. În care variantă există numai cuvinte populare? a) diblă, tron; b) a meşteri, chil; c) mâţă, mârtan; d) bojdeucă, răcan; e) fasoleală, cotoi; 292. Antonimul corect al cuvântului meschin se află în varianta: a) josnic, nesuferit; b) laş, trădător; c) influenţabil; d) mărinimos, nobil; e) misogin; 293. Antonimul corect al cuvântului profan este: a) admirator al unei persoane; b) fanatic; c) credul, încrezător ; d) fatalist; e) cunoscător, iniţiat; 294. Antonimul cuvântului retrograd este corect numai în varianta: a) retroradat; b) admirator al modei retro; c) conservator, demodat; d) laş, josnic; e) progresist, înaintat;
43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 295. Sinonimul cuvântului prohibiţie este corect numai în varianta: a) interdicţie, restricţie; b) progres, dezvoltare; c) animozitate; d) profunzime, adâncime; e) procesiune, cortegiu; 296. Sinonimul corect al cuvântului profet este numai în varianta: a) credincios, creştin; b) proroc, prezicător; c) ascet, pustnic; d) platonic; e) arhanghel, demon; 297. Sinonimul corect al cuvântului privilegiu este: a) protector, apărător; b) ofertă; c) supraveghere, priveghi; d) prerogativă, avantaj; e) refuz, dezacord; 298. Sinonimul corect al cuvântului recrudescenţă este: a) proferare; b) cruzime; c) înrăutăţire, intensificare; d) răutate, sadism; e) acalmie, linişte; 299. Sinonimul corect al cuvântului reflecţie este în varianta: a) reflex; b) reacţie, replică; c) automatism; d) cuget, părere, meditaţie; e) alinare, împăcare, refugiu; 300. Sinonimul corect al cuvântului remuneraţie este în varianta: a) renumărare, numărare; b) remuşcare, regret; c) spor, câştig; d) înflorire, împrospătare; e) retribuţie, plată; 301. În care dintre variante niciun cuvânt nu este derivat cu prefixe: a) a preţui, postelnic, a rătăci; b) a răzui, a răstălmăci, arăci; c) a refuza, a reveni, postăvărie; d) a recupera, a revedea, teleguţă; e) a redacta, a redata, a se război. 302. În care dintre variante toate cuvintele derivate cu sufixul aş au sens peiorativ? 44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) păgubaş, codaş, copilaş; b) scriitoraş, volumaş, directoraş; c) poştaş, mijlocaş, arcaş; d) fruntaş, directoraş, armaş; e) păunaş, cosaş, fluieraş. 303. În care dintre variante există numai cuvinte derivate cu sufixe gramaticale: a) franceză, gălbează, a brăzda; b) a chinui, bărbătesc, a repeta; c) fumează, reuşesc, creează; d) fetiţă, munceşte, vitejeşte; e) a albi, a încorona, a asculta. 304. În care dintre variante toate cuvintele sunt derivate cu sufixul de agent aş? a) fruntaş, puşcaş, îngeraş; b) băieţaş, arcaş, fluieraş; c) luntraş, copilaş, abraş; d) năsturaş, scriitoraş, butonaş; e) poştaş, cosaş, arcaş. 305. Sinonimul corect al cuvântului condescendenţă este cel din varianta: a) respect; b) influenţă negativă; c) agresivitate; d) antipatie; e) atitudine binevoitoare faţă de un inferior. 306. În care dintre exemplele: 10 Lui i se acordă(1) acordează(2) premiul 20 Muşchii se contractă(1) se contractează(2) 30 Greviştii manifestă(1) manifestează(2) în faţa Parlamentului a) 10 1, 20 1, 30 2; b) 10 1, 20 1, 30 1; c) 10 1,2; 20 1,2; 30 1,2; d) 10 2, 20 2, 30 2; e) 10 2, 20 1, 30 1. 307. În care dintre variante toate cuvintele sunt derivate cu prefixe? a) demodat, a răspunde, a contribui; b) a convieţui, a împăca, a desconsidera; c) a descotorosi, parazitar, important; d) a provoca, a proscrie, prostie; e) reostat, reprogramare, a refuza. 308. În care dintre variante niciun cuvânt nu este derivat cu sufixul augmentativ oi: a) fătoi, căsoi, lădoi; b) ciocoi, năsoi, bărbătoi; c) croi, trifoi, gunoi; d) furcoi, tărăboi, război; e) cimpoi, tărăboi, măldăroi. 45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 309. În care dintre variante cele două cuvinte sunt antonime: a) iluzie / aluzie; b) chetă anchetă; c) a costa / a acosta; d) a minţi /a dezminţi; e) astru / dezastru. 310. În care dintre variante cele două cuvinte sunt antonime? a) a prima / a deprima; b) cerb / acerb; c) front / afront; d) a seca / a diseca; e) cuplare /decuplare. 311. În care dintre variante niciun cuvânt nu este derivat cu sufixul diminutival iţă: a) prepeliţă, actriţă, suliţă; b) doctoriţă, fetiţă, umbriţă; c) căpriţă, codiţă, căpiţă; d) suliţă, măgăriţă, notiţă, e) funtiţă, actriţă, grădiniţă. 312. În care dintre variante toate cuvintele sunt derivate cu sufixul diminutival iţă: a) fustiţă, căpiţă, perniţă; b) notiţă, guriţă, costiţă; c) rămăşiţă, frunzuliţă, codiţă; d) cobiliţă, costiţă, fetiţă; e) funtiţă, actriţă, grădiniţă. 313. Sunt derivate cu sufixe şi cu prefixe toate cuvintele din varianta: a) răsfăţare, întâmpinare, preocupare; b) răspundere, prescriere, suspectare; c) a închipui, răspopire, răstălmăcire; d) întrebare, răscolire, provizoriu; e) îmbogăţire, nebunie, examinare. 314. Aparţin aceleiaşi familii toate cuvintele din varianta: a) orb, a orbi, orbitor, orbită; b) gest, a gesticula, gestic, gestant; c) vorbă, vorbitor, a vorbi, vornic; d) alb, a albi, albire, albituri; e) mare, a mări, mărişor, maritim. 315. Fac parte din fondul principal lexical toate cuvintele din varianta: a) cireaşă, cozoroc, colaborator; b) cocoş, a lua, telefon; c) antenă, a fi, chiuvetă; d) a vedea, nepot, cinema; e) a lua, eu, mână.
46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 316. În care dintre variante perechile de cuvinte sunt paronime? a) înserare – inserare; b) somn –domn; c) mândru – orgolios; d) apropiat – îndepărtat; e) soare – sare. 317. În care dintre exemple cuvântul este corect folosit: 10 alternanţă(1) / alternare(2);vocalică 20 activitate celebrală(1) /cerebrală(2) 30 misiune oficială(1) oficioasă(2) a) 10 2, 20 2, 30 1; b) 10 1, 20 2, 30 1; c) 10 2, 20 2, 30 2; d) 10 1, 20 1, 30 1; e) 10 1, 20 1, 30 2. 318. În care dintre variante cuvântul este corect folosit? 10 babetă(a) /bavetă(b) 20 a-şi pierde cunoştinţa)a) / conştiinţa(b) 30 negaţia(a) / negarea(b) vinovăţiei a) 10 a, 20 b, 30 a; b) 10 a, 20 a, 30 a; c) 10 b, 20 a, 30 b; d) 10 b, 20 b, 30 b; e) 10 a, b; 20 a, b; 30 a, b. 319. Forma corectă a cuvintelor: 10 repercursiune(a) / repercusiune(b) 20 surescitant(a) / surexcitant(b) 30 cazino(a) / cazinou(b) este în varianta: a) 10 a, 20 a, 30 a; b) 10 b, 20 b, 30 b; c) 10 b, 20 a,b; 30 a, b; d) 10 a, 20 a, 30 b; e) 10 b, 20 a, 30 a. 320. Aparţin aceleiaşi familii lexicale toate cuvintele din varianta: a) frică, fricos, neînfricat, înfricoşa; b) brusc, a brusca, bruscare, brutalitate; c) a vedea, vedere, prevedere, revedea, vendetă; d) bun, bunişor, a îmbuna, bundiţă; e) a duce, a reduce, a produce, duce. 321. În care dintre exemplele: 10 dependenţă(a) /dependinţă(b) de medicamente 20 virtuos(a) / virtuoz(b) al pianului 30 pericol iminent(a) / imanent(b), paronimul este corect folosit: a) 10 a, 20 a, 30 a; b) 10 a, 20 b, 30 a; 47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 10 b, 20 b, 30 b; d) 10 b, 20 b, 30 a; e) 10 b, 20 a, 30 b. 322. În care dintre exemplele: 10 alineat(a) / aliniat(b) /alienat(c)la un partid 20 motivul invocat(a) / evocat(b) 30 şedere temporară(a) / temporală(b), paronimul este corect folosit: a) 10 a, 20 a, 30 a; b) 10 a, 20 a, 30 c; c) 10 b, 20 a, 30 a; d) 10 b, 20 b, 30 c; e) 10 a, b; 20 a, b; 30 b, c. 323. Forma corectă a cuvintelor din exemplele: 10 aşează(a)/ aşază(b); 20 înoda(a)/ înnoda(b); 30 aranjază(a)/ aranjează(b) este cea din varianta: a) 10 a, 20 a, 30 a; b) 10 a, 20 b, 30 a; c) 10 b, 20 a, 30 a; d) 10 b, 20 b, 30 b; e) 10 a, b; 20 a, b; 30 a, b. 324. Forma corectă a cuvintelor din exemplele: 10 agrea(a) / agreia(b) / agreea(c) 20 facsimil(a) / faximul(b) 30 fax(a) / facs(b), este în varianta: a) 10 a, 20 a, 30 b; b) 10 b, 20 b, 30 b; c) 10 c, 20 a, 30 b; d) 10 c, 20 b, 30 a; e) 10 a, 20 a, 30 a. 325. În care dintre exemplele: 10 Ei au emigrat(a) / imigrat(b) din ţară 20 Va apare(a) / va apărea(b) mâine 30 Bea wisky(a) / whisky(b) cu gheaţă a) 10 b, 20 b, 30 b; b) 10 a, 20 a, 30 b; c) 10 a, 20 b, 30 a; d) 10 b, 20 a, 30 a; e) 10 a, b; 20 a, b; 30 a, b. 326. În care dintre exemplele: 10 filmul se turnează(a) / se toarnă(b) 20 în ceea ce priveşte(a) / în ceea ce privesc(b) discuţiile anterioare 30 era plin de solicitare(a) / solicitudine(b) faţă de noi? a) 10 a, 20 a, 30 a; b) 10 a, 20 a, 30 b; 48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 10 b, 20 b, 30 b; d) 10 b, 20 b, 30 a; e) 10 a, b; 20 a, b; 30 a, b. 327. Cuvântul imanent are sinonimul în varianta: a) eminent; b) iminent; c) intrinsec, permanent; d) superficial, efemer; e) imergent. 328. În care dintre exemplele: 10 delincvenţă(a) / delicvenţă(b) 20 se simte frustat(a) / frustrat(b) 30 oprobriu(a) / oprobiu(b) / opropriu(c) cuvântul este corect scris: a) 10 a, 20 a, 30 a; b) 10 b, 20 b, 30 c; c) 10 b, 20 a, 30 a; d) 10 a, 20 b, 30 a; e) 10 a, b; 20 a, b; 30 a, b. 329. În care dintre variante există o formulare pleonastică? 10 Operele studiate au aceeaşi trăsătură comună 20 Preferă mai bine să rămână 30 Au studiat vestigiile trecutului 40 În studiourile Buftea se turnează un film a) în toate; b) în nici una; c) în 10, 20; d) în 20, 30; e) în 10, 20, 30. 330. Sunt formate prin schimbarea valorii gramaticale cuvintele subliniate din exemplele: 10 Mersul pe jos e sănătos 20 Mai avem mult de mers până acasă 30 Nu are o vedere prea bună 40 În acele locuri, vânatul era interzis a) 10, 40; b) în toate; c) în nici una; d) în 20, 30; e) în 30, 40. 331. În care dintre variante toate cuvintele aparţin aceleiaşi familii? a) greu, greutate, greoi, a îngreuna, grefă; b) drept, a îndrepta, îndreptar, îndreptăţi, îndreptare; c) mână, a înmâna, manual, înmânare, mânie; d) a genera, generare, generator, degenerare, degeaba; e) germene, a germina, germinativ, germinaţie, ger. 49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 332. Structura morfematică a cuvântului: îmbogăţire este corect precizată în varianta: a) îm(prefix), bogăţi(rădăcină), re(sufix); b) îmbogăţ(rădăcină), i, re(sufixe); c) îm(prefix), bogăţire(rădăcină); d) îm(prefix), bogăţ(rădăcină), i, re(sufixe); e) îmbogăţ(rădăcimă), ire(sufix). 333. În care dintre variante există numai cuvinte bază: a) mărturie, martor, a dispreţui; b) hrană, număra, gând; c) pomană, a urî, a dori; d) a păşi, lumină, păpuşă; e) pas, număr, sunet. 334. Sinonimul corect al verbului a interpela este corect în varianta: a) a pune întrebări cuiva asupra unei chestiuni; b) a acuza de o infracţiune; c) a ancheta un caz de corupţie; d) a interpola; e) a amâna o hotărâre judiciară. 335. Sinonimul corect al cuvântului interpolare este cel din varianta: a) acţiune a interpolului; b) inserare, introducere de cuvinte într-un text; c) întrebare adresată în Parlament; d) corectare a unui manuscris; e) hotărâre judecătorească definitivă. 336. Sinonimul corect al cuvântului punitiv este cel din varianta: a) purificator; b) puritan; c) pedepsitor; d) volitiv; e) coerent. 337. Alegeţi varianta în care cuvintele sunt corecte: 10 A dat dovadă de multă bunăvoinţă(a) / bună-voinţă(b) 20 A venit de bunăvoie(a) / bună-voie(b) 30 Nu totdeauna dă dovadă de bună-cuviinţă(a) / bunăcuviinţă(b) / bunăcuvinţă(c) a) 10 a, 20 a, 30 c; b) 10 b, 20 b, 30 b; c) 10 a, 20 b, 30 c; d) 10 a, 20 b, 30 b; e) 10 a, 20 a, 30 a. 338. În care dintre exemplele: 10 (a) Purtarea lui m-a scos din fire (b) A scos din fire un ghem mare 20 (a) Pentru a te ajuta se dă şi peste cap (b) La ora de sport s-a dat peste cap de trei ori 50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 30 (a) A dat pe faţă cu cremă (b) A dat pe faţă toată minciuna, unităţile frazeologice subliniate au sens figurat: a) în 10 a, 20 a, 30 a; b) 10 b, 20 b, 30 b; c) 10 a, 20 b, 30 b; d) 10 a, 20 a, 30 b; e) 10 a, b; 20 a, 30 a, b. 339. Antonimul corect al cuvântului virtual este cel din varianta: a) real; b) vicios; c) posibil, ireal; d) virtuos; e) involuntar. 340. Antonimul corect al cuvântului septentrional este cel din varianta: a) boreal, nordic; b) meridional, sudic; c) apusean, vestic; d) oriental, estic; e) văratic, estival. 341. Antonimul corect al cuvântului indigen este cel din varianta: a) băştinaş, aborigen; b) ambigen; c) alogen, străin; d) alofon, bilingv; e) indolent, leneş. 342. Antonimul corect al cuvântului amonte este cel din varianta: a) deal; b) alpin; c) montan; d) aval; e) muntos. 343. Antonimul corect al cuvântului altruism este cel din varianta: a) truism; b) sinceritate; c) invidie; d) dinamism; e) egoism. 344. Sunt sinonime toate cuvintele din varianta: a) ascuns, criptic, ocult; b) a cerceta, a descoperi, a inova; c) cauză, mobil, imobil; d) dornic, generos, auster; e) paşnic, placid, versatil.
51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 345. Sunt sinonime toate cuvintele din varianta: a) ilustru, faimos, anodin; b) a chibzui, a gândi, a cugeta; c) avantaj, beneficiu, doleanţă; d) a pretinde, a solicita, a revindeca; e) profit, câştig, daună. 346. Cuvintele versatil - schimbător sunt: a) antonime; b) omonime; c) sinonime; d) polisemantice; e) pleonastice. 347. Cuvintele drastic - sever sunt: a) antonime; b) omonime; c) polisemantice; d) sinonime; e) eufemisme. 348. Cuvintele subliniate din exemplul: Munţii noştri aur poartă / Noi cerşim din poartă-n poartă sunt: a) eufemisme; b) sinonime; c) antonime; d) omonime lexicale; e) omonime lexico-gramaticale. 349. Cuvintele subliniate din exemplul: Maică-ta de-i vie, spune-i ca să vie / Sus în deal la vie, sunt: a) omonime lexico-gramaticale; b) omonime lexicale; c) un cuvânt polisemantic; d) sinonime; e) paronime. 350. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Ea sare tot mai sus 20 Pune sare în bucate sunt: a) sinonime; b) omonime lexico-gramaticale; c) omonime lexicale; d) paronime; e) un cuvânt polisemantic. 351. Cuvântul masă din exemplul: 10 Masa este din lemn de stejar 20 Masa de oameni se deplasa cu greu a) un cuvânt polisemantic; 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) un sinonim; c) un omonim; d) un paronim; e) un eufemism. 352. Cuvintele a desena - a desemna sunt: a) antonime; b) sinonime; c) omonime lexicale; d) paronime; e) omofone. 353. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Vis a părut totul 20 Vi s-a părut totul aievea sunt: a) sinonime; b) antonime; c) paronime; d) omonime lexicale; e) omofone. 354. Cuvintele subliniate din exemplul: S-au dus cu toţii la masă sau au rămas cu toţii aici sunt: a) omofone; b) omografe; c) paronime; d) antonime; e) sinonime. 355. Cuvintele stupefiat - stupefiant sunt: a) sinonime; b) paronime; c) antonime; d) omofone; e) omonime lexico-gramaticale. 356. Cuvintele a arde - a incinera sunt: a) paronime; b) omonime; c) sinonime; d) antonime; e) omografe. 357. Capră din exemplele: 10 Capra sare masa şi iada sare casa 20 Tăiau lemnele pe capră este: a) sinonim; b) antonim; c)omonim lexical; d) paronim; 53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) cuvânt polisemantic. 358. Structura morfematică a cuvântului reprogramare este corectă în varianta: a) reprograma(rădăcină), -re(sufix); b) re-(prefix), programare(rădăcină); c) re-(prefix), programa(rădăcină), -re (sufix); d) re-(prefix), program(rădăcină), a, -re(sufixe); e) re-(prefix), program(rădăcină), -are(sufix). 359. Structura morfematică a cuvântului despăgubire este corectă în varianta: a) despăpgubi(rădăcină), -re (sufix); b) des-prefix), păgubi(rădăcină), -re(sufix); c) des-(prefix), păgubire(rădăcină); d) des-(prefix), păgub(rădăcină), -ire(sufix); e) des-(prefix), păgub(rădăcină), -i, -re(sufixe). 360. Structura morfematică a cuvântului înfrunzire este corect precizată în varianta: a) în(prefix), frunz(rădăcină), -i, -re(sufixe); b) înfrunz(rădăcină), i, re(sufixe); c) înfrunz(rădăcină), ire(sufix); d) în-(prefix), frunză(rădăcină), -i, -re(sufixe); e) în-(prefix), frunzi(rădăcină), -re(sufix). 361. Sunt derivate cu sufixe verbale toate verbele numai din varianta: a) a ara, a brăzda, a reface; b) a înnora, a însera, a păcătui; c) a chinui, a vopsi, a audia; d) a lipsi, a ajuta, a izvorî; e) a omorî, a doborî, a dogori. 362. Sunt derivate cu sufixe şi prefixe toate verbele din varianta: a) a reveni, a redresa, a îngrăşa; b) a reprograma, a reîncepe, a dispune; c) a reproduce, a reînnoi, a refuza; d) a deziluziona, a împietri, a înlemni; e) a preschimba, a prescrie, a proscrie. 363. Sunt derivate cu prefixe toate verbele din varianta: a) a demonstra, a înfia, a declara; b) a despăgubi, a cotrobăi, a colabora; c) a desprinde, a incomoda, a dezechilibra; d) a dezamorsa, a străbate, a încuraja; e) a deplânge, a alfabetiza, a sincopa. 364. Sinonimul corect al cuvântului alean este cel din varianta: a) repulsie; b) aport; c) iluzie; d) cerinţă; e) dor. 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 365. Sunt derivate cu sufixe colective toate substantivele din varianta: a) înălţime, albitură, grăsime; b) tufiş, brădet, inişte; c) linişte, grăpiş, aluniş; d) prostime, detaşament, lăcăraie; e) fumăraie, ţigaret, mirişte. 366. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din varianta: a) arcaş, arpacaş, volumaş; b) miner, pionier, sculer; c) tapiţer, scriitor, geamgiu; d) inginer, autor, navetist; e) fruntaş, pungaş, ofiţer. 367. Sunt derivate cu prefixul a -/ an toate cuvintele din varianta: a) apolitic, afront, atac; b) alean, antic, anchetă; c) anorganic, anason, androgin; d) apatrid, aritmic, analfabet; e) anormal, antren, ansamblu. 368. Sunt derivate cu prefixele: ră-/răs-/răz- toate cuvintele din varianta: a) a răbda, a răscoli, a război; b) a răpi, a răspopi, a răpăi; c) a răzgândi, a răspunde, a răzui; d) a răsufla, a rări, a răsfoi; e) a răzbuna, a răsfrânge, a răzgândi. 369. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria: a) actriţă, săteancă, ursoaică; b) dorinţă, chelneriţă, bucătăreasă; c) mătuşă, căinţă, armeancă; d) răţoi, vulpoi, cotoi; e) învăţătoare, gâscan, ciocoi. 370. Sunt derivate cu sufixul ic toate cuvintele din varianta: a) exotic, frenetic, fizic; b) chimic, algebric, anatomic; c) balistic, puternic, benefic; d) epic, mic, lăuntric; e) episodic, malefic, excentric. 371. Sunt derivate cu prefixul inter toate cuvintele din varianta: a) interior, interimar, interdicţie; b) interpune, interpret, interstatal; c) interesa, intercepta, interlop; d) interastral, internaţional, interdisciplinar; e) interval, interna, internat.
55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 372. Sunt derivate cu prefixul sub toate cuvintele din varianta: a) subnutrit, subraţ, sublim; b) subretă, subscrie, subţire; c) suburbie, subvenţiona, subţia; d) subsuma, subtil, subsuoară; e) subprodus, sublinia, subînţelege. 373. Sunt derivate cu prefixul în toate cuvintele din varianta: a) îngropa, încovoia, îngădui; b) însera, îndopa, înfige; c) înfiripa, înfoca, înfrupta; d) înflori, înroşi, înfiinţa; e) înfiera, îngădui, îngăima. 374. Sunt derivate cu prefixul ne toate cuvintele din varianta: a) nelinişte, nehotărât, neadecvat; b) neputincios, nervos, nemţesc; c) negru, neant, neatent; d) nedrept, neutru, negricios; e) neutron, negaţie, nefondat. 375. Sunt derivate cu prefixul in toate cuvintele din varianta: a) interes, intelectual, insomnie; b) insesizabil, inseparabil, insolubil; c) inspector, insectă, insolit; c) instanţă, insuficienţă, instrui d) integral, insuportabil, insectar; e) insultă, instabil, instrument. 376. Cuvintele déşi şi deşí sunt: a) sinonime; b) antonime; c) omografe; d) omofone; e) paronime. 377. Cuvintele subliniate din exemplul: A primit un dar de ziua lui, dar nu i-a plăcut prea mult, sunt: a) paronime; b) antonime; c) sinonime; d) omografe; e) un cuvânt polisemantic. 378. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Mă simţeam bine în compania lui 20 După un an compania a fost trimisă în altă parte sunt: a) paronime; b) sinonime; c) omofone; 56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) antonime; e) omografe. 379. Cuvintele companie şi campanie sunt: a) paronime; b) omonime; c) antonime; d) sinonime; e) cuvinte pleonastice. 380. În care dintre variante toate cuvintele derivate cu prefixe sunt antonime ale cuvintelor fără prefixe: a) important, îndestulat, încovoiat; b) imposibil, inadecvat, dezinformat; c) îngrozitor, inspectat, intoxicat; c) inteligent, destrămat, intelectual; e) iraţional, îngâmfat, intendent. 381. Sinonimul corect al cuvântului euforie este cel din varianta: a) eutanasie; b) empatie; c) beatitudine; d) complex de inferioritate; e) insistenţă: 382. Sunt derivate cu sufixe diminutivale toate cuvintele din seria: a) băieţaş, poznaş, luntraş; b) frunzuliţă, actriţă, peniţă; c) mămică, bunică, rândunică; d) râuleţ, grădiniţă, puişor; e) altiţă, binişor, Ionică. 383. În care dintre variante există numai cuvinte tehnico-ştiinţifice? a) frază, masă, informaţie; b) stomac, freză, insultă; c) depresiune, ochi, lacrimogen; d) raboteză, maxim, cocioabă; e) complement, acid, moleculă. 384. Care dintre variante conţine numai cuvinte tehnico-ştiinţifice? a) metaforă, atom, anacolut; b) a marca, poartă, scaun; c) banchiză, telefon, hârtie; d) deviz, anchetă, tricou; e) piesă, actor, elev. 385. Structura morfematică a cuvântului înmulţitor este corect analizată în varianta: a) în-(prefix), mulţi(rădăcină), -tor(sufix); b) în-(prefix), mulţ(rădăcină), -i, -tor(sufixe); c) înmulţ(rădăcină), -i, -tor(sufixe); 57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) înmulţi(rădăcină), -tor(sufix); e) în-(prefix), mulţ(rădăcină), -itor(sufix). 386. Analogie are sinonimul corect în varianta: a) paronimie; b) sinonimie; c) asemănare între două sau mai multe fenomene, obiecte, noţiuni; d) deosebire între două sau mai multe fenomene, obiecte, noţiuni; e) frazeologie. 387. Cuvântul anecdotă este sinonim cu Ş a) baladă; b) poem; c) schiţă; d) povestire hazlie cu final neaşteptat; e) idilă. 388. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din varianta: a) plafar, anotimp, comportament; b) navetist, biologie, subsuoară; c) a binevoi, nu-mă-uita, aducere-aminte; d) a binecuvânta, bunătate, mai mult ca perfect; e) bunăvoinţă, bună-credinţă, floare-de-colţ. 389. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din varianta: a) floarea-soarelui, blocnotes, Sfânta Treime; b) fotograf, analfabet, transcarpatic; c) bloc-turn, conglomerat, beatitudine; d) grura-leului, gură-de-lup, gură de mâncare; e) dintr-adins, grafologie, punct de vedere. 390. Sunt derivate cu sufixe de agent toate cuvintele din varianta: a) poznaş, pantalonaş, poştaş; b) fierar, macaragiu, matriţer; c) balerin, inginer, actor; d) actriţă, dorinţă, obositor; e) armaş, curcan, bostan. 391. Sunt derivate pe teren românesc cu sufixul bil toate adjectivele din varianta: a) favorabil, posibil, lizibil; b) imposibil, amabil, rentabil; c) montabil, lăudabil, admirabil; d) plauzibil, lizibil, credibil; e) incredibil, comestibil, fezabil. 392. Cuvintele comunicare - comunicaţie sunt: a) antonime; b) sinonime; c) omonime; d) paronime; 58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) cuvinte pleonastice. 393. Cuvântul anacolut are sensul corect precizat în varianta: a) greşeală ortografică; b) greşeală morfologică; c) greşeală ortoepică; d) greşeală lexicală; e) greşeală sintactică. 394. Cuvântul emfază are sinonimul corect în varianta: a)exagerare, afectare b) respingere, repulsie; c) etapă, perioadă; d) dezacord, neconcordanţă e) apreciere excesivă. 395. Cuvintele perifrază şi parafrază sunt: a)sinonime; b) paronime; c) omonime; d) antonime; e) eufemisme. 396. În care dintre variante există numai cuvinte monosemantice: a) limbă, carte, ac; b) propoziţie, careu, acid; c) insulă, a conduce, a ţine; d) complement, atom, neuron; e) a petrece, a audia, bază. 397. În care dintre variante toate cuvintele intră în relaţie de omonimie? a) membru, car, flacără; b) blană, lămâi, arc. c) ochi, colţ, centru; d) frig, compliment, enunţ; e) marcă, element, vază. 398. Cuvintele lacună şi lagună sunt: a) sinonime; b) antonime; c) omonime; d) pleonasme; e) paronime. 399. În care dintre variante cuvântul este scris corect: 10 petic(a) / petec(b) 20 glonte(a) /glonţ(b) 30 glasvand(a) / glazvand(b) a) 10 a, 20 b, 30 b; b) 10 a, 20 a, 30 a; 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 10 b, 20 b, 30 b; d) 10 b, 20 b, 30 b; e) 10 a, 20 a, b; 30 a, b. 400. În care dintre exemplele: 10 maro(a) / maron(b) 20 dizident(a) / disident(b) 30 distructiv(a) / destructiv(b) cuvântul este scris corect? a) 10 b, 20 a, 30 b; b) 10 a, 20 b, 30 a; c) 10 a, 20 a, 30 a; d) 10 b, 20 b, 30 b; e) 10 a, 20 a, b; 30 a, b. 401. Sensul cuvântului piroman este corect în varianta: a) incendiator; b) pătimaş; c) obsedat; d) cleptoman; e) mizantrop. Cecilia 402. Marcaţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) Leonardo da Vinci, Ştefan cel Mare, Negruzzi, Mateiu Caragiale; b) Leonardo Da Vinci, Ştefan cel Mare, Negruzzi, Mateiu Caragiale; c) Leonardo da Vinci, Ştefan cel Mare, Negruzzi, Matei Caragiale; d) Leonardo da Vinci, Ştefan Cel Mare, Negruzzi, Mateiu Caragiale; e) Leonardo da Vinci, Ştefan cel Mare, Negruzi, Mateiu Caragiale. 403. Marcaţi seria în care toate cuvintele care desemnează sărbători religioase sunt scrise corect: a) Anul Nou, Bunavestire, Duminica rusaliilor; b) Anul nou, Bunavestire, Duminica Rusaliilor; c) Anul Nou, Buna-Vestire, Duminica Rusaliilor; d) Anul Nou, Bunavestire, duminica Rusaliilor; e) Anul Nou, Buna Vestire, Duminica Rusaliilor. 404. În care serie, toate substantivele compuse sunt scrise corect: a) floarea-soarelui, gura-leului, ochiul-boului, mai-mult-ca-perfect, gură-spartă, bloc-turn; b) floarea-soarelui, gura-leului, ochiul-boului, mai-mult-ca-perfect, gură-spartă, bună-stare; c) după amiază, gura-leului, ochiul-boului, mai-mult-ca-perfect, gură-spartă, blocturn; d) floarea-soarelui, gura-leului, director-adjunct, mai-mult-ca-perfect, gură-spartă, bloc-turn; e) floarea-soarelui, gura-leului, ochiul-boului, mai-mult-ca-perfect, gură-spartă, primprocuror.
60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 405. Marcaţi seria în care ambele variante sunt corecte: a) căpşuni / căpşune, cireşi / cireşe, coperţi / coperte, cearceaf / cearşaf, vişine vişini, corcoduşe / corcoduşi; b) căpşuni / căpşune, cireşi / cireşe, coperţi / coperte, cearceaf / cearşaf, foarfece foarfecă, corcoduşe / corcoduşi; c) căpşuni / căpşune, cireşi / cireşe, coperţi / coperte, cearşaf / cearceaf, găluşte găluşti; d) căpşuni / căpşune, cireşi / cireşe, coperţi / coperte, cearceaf / cearşaf, vişine vişini, cartilaj / cartilagiu; e) căpşuni / căpşune, cireşi / cireşe, coperţi / coperte, cearşeaf / cearşaf, vişine vişini, corcoduşe / corcoduşi.
/ / / / /
406. Marcaţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) oşan, mureşan, doljan, băimărean, clujan, oltean; b) oşean, mureşean, doljean, băimărean, clujean, oltean; c) oşan, mureşan, doljean, băimărean, clujean, oltean; d) oşean, mureşean, doljean, băimărean, clujan, oltean; e) oşean, mureşan, doljean, băimărean, clujan, oltean. 407. Alegeţi seria care cuprinde numai forme literare: a) el absolvă, ei se succedă, ei anticipează, el cheltuie, el bombăneşte; b) el absolvă, ei se succedă, ei anticipează / anticipă, el cheltuieşte / cheltuie, el bombăne; c) el absolvesc, ei se succedă, ei anticipează, el cheltuie, el bombăne; d) el absolvă, ei se succed, ei anticipează, el cheltuie, el bombăne; e) el absolvesc, ei se succed, ei anticipează, el cheltuie, el dăinuieşte. 408. În care serie sunt scrise corect toate cuvintele: a) proces verbal, perfect simplu, perfect compus, mâine-seară, dis-de-dimineaţă, azinoapte; b) proces-verbal, perfect-simplu, perfect-compus, mâine-seară, dis-de-dimineaţă, azinoapte; c) proces-verbal, perfect simplu, perfect compus, mâine seară, dis-de-dimineaţă, azinoapte; d) proces-verbal, perfect simplu, perfect compus, mâine-seară, dis-de-dimineaţă, azinoapte; e) proces-verbal, perfect simplu, perfect compus, mâine seară, dis-de-dimineaţă, azi noapte. 409. Marcaţi seria în care toate variantele sunt corecte: a) biciuieşte / biciuie, biruieşte / biruie, chefuieşte / chefuie, destăinuie / destăinuieşte, dibuie / dibuieşte, cheltuieşte / cheltuie; b) biciuieşte / biciuie, biruieşte / biruie, chinuieşte / chinuie, destăinuie / destăinuieşte, dibuie / dibuieşte, chituieşte / chituie; c) biciuieşte / biciuie, biruieşte / biruie, chinuieşte / chinuie, destăinuie / destăinuieşte, dibuie / dibuieşte, cheltuieşte / cheltuie; d) biciuieşte / biciuie, hărţuieşte / hărţuie, chinuieşte / chinuie, destăinuie / destăinuieşte, dibuie / dibuieşte, cheltuieşte / cheltuie; e) biciuieşte / biciuie, biruieşte / biruie, chinuieşte / chinuie, încercuie / încercuieşte, dibuie / dibuieşte, cheltuieşte / cheltuie. 61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 410. Alegeţi seria cu toate formele corecte: a) mituieşte, schingiuie, tăinuieşte, târguieşte, tânguieşte, tencuieşte, văruieşte; b) mituieşte, schingiuieşte, tăinuieşte, târguie, tânguieşte, tencuieşte, văruieşte; c) mituieşte, schingiuieşte, tăinuieşte, târguieşte, tânguieşte, tencuie, văruieşte; d) mituie, schingiuie, tăinuieşte, târguieşte, tânguieşte, tencuieşte, văruieşte; e) mituieşte, schingiuieşte, tăinuieşte, târguieşte, tânguieşte / tânguie, tencuieşte, văruieşte. 411. Alegeţi seria în care există numai forme corecte: a) escroc, (a) excroca, escortă, identitate, inopinat, sculptură, patriotă, bleumarin, sufleor; b) escroc, (a) escroca, escortă, identitate, inopinant, sculptură, patriotă, bleumarin, sufleor; c) escroc, (a) escroca, escortă, identitate, inopinat, sculptură, patriotă, bleumarin, sufleor; d) escroc, (a) escroca, excortă, identitate, inopinat, sculptură, patriotă, bleumarin, sufleor; e) escroc, (a) escroca, escortă, identitate, inopinat, sculptură, patrioată, bleumarin, sufleor. 412. Marcaţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) pulovăr, bomfaier, foraibăr, ştecăr, spicher; b) pulover, bomfaier, foraibăr, ştecher, spicher; c) pulover, bomfaier, foraibăr, ştecăr, spiker; d) pulover, bomfaiăr, foraibăr, ştecăr, spicher; e) pulover, bomfaier, foraibăr, ştecăr, spicher. 413. Marcaţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) dealer, folder, container, mixer, şvaiţer; b) dealer, foldăr, container, mixer, şvaiţer; c) dealer, folder, containăr, mixer, şvaiţer; d) dealer, folder, container, micser, şvaiţer; e) dealer, folder, container, mixer, şvaiţăr. 414. Marcaţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) prompter, buncăr, picamăr, chelnăr, boiler; b) prompter, buncăr, picamăr/pickhammer, chelner, boiler; c) prompter, buncăr, picamer, chelner, boiler; d) prompter, buncăr, picamăr, chelner, boilăr; e) prompter, buncăr, pickamăr, chelner, boiler. 415. Care dintre seriile următoare conţine numai forme incorecte: a) filologă, ministră, piepten, economă, reting; b) filoloagă, ministresă, piepten, economă, reting; c) filologă, ministresă, pieptăn / pieptene, econoamă, rating; d) filoloagă, ministră, piepten, econoamă, reting; e) filoloagă, ministră, piepten, economă, reting. 416. Care dintre seriile următoare conţine numai forme literare: 62
şofer, şofer, şofer, şofer, şofer,
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) mărfar, apropo, învestitură, ninja, pampers; b) marfar, apropo, învestitură, ninja, pempers; c) mărfar, apropou, învestitură, ninja, pampers; d) marfar, apropo, învestitură, ninja, pampers; e) marfar, apropo, învestitură, ninjia, pampers. 417. Marcaţi varianta care conţine rădăcina cuvântului conlocuitoare: a) conlocui-; b) -locui-; c) -loc-; d) conlocuitor-; e) -locuit418. Marcaţi seria în care toate cuvintele au sufixe diminutivale: a) alunel, băieţel, dovlecel, directoraş, fluieraş, locaş, bătrânică; b) alunel, băieţel, dovlecel, directoraş, fruntaş, fluieraş, bătrânică; c) alunel, băieţel, directoraş, fluieraş, locaş, bătrânică, tufănică; d) alunel, băieţel, dovlecel, directoraş, fluieraş, bătrânică; e) alunel, băieţel, dovlecel, directoraş, fruntaş, bătrânică, tufănică. 419. Cuvintele din care serie au perechi omonime: a) pară, car, broască, mai, poartă; b) par, car, broască, mai, cam; b) pară, sare, broască, mai, gând; c) parc, car, broască, mai, poartă; d) pară, cer, loc, mai, poartă; e) pară, car, lin, om , port. 420. Care dintre seriile următoare conţine doar cuvinte compuse: a) bineînţeles, niciun, optsprezece, mass-media, astă-vară, despre; b) bineînţeles, de vreme ce, optsprezece, mass-media, astă-vară, despre; c) neînţeles, niciun, optsprezece, mass-media, astă-vară, despre; d) bineînţeles, agale, optsprezece, mass-media, astă-vară, despre; e) bineînţeles, niciun, optzeci, mass-media, astă-vară, peste. 421. Indicaţi seria în care toate cuvintele aparţin vocabularului fundamental: a) cine, cinci, deoarece, să, de, avea; b) numai, cum, picior, a fi, apă, societate; c) cap, faţă, a avea, bun, doi, cu; d) mea, alb, aseară, sărman, casă, şi; e) mamă, nimic, orice, gât, odată, slovă. 422. Marcaţi seria care conţine doar forme literare: a) adaus, balonzaid, coliniar, deconspira, griş, parodontoză; b) adaos, balonzaid, coliniar, deconspira, griş, parodontoză; c) adaos, balonzaider, coliniar, deconspira, griş, parodontoză; d) adaos, balonzaid, coliniar, desconspira, griş, parodontoză; e) adaos, balonzaid, coliniar, deconspira, gris, parodontoză. 423. Marcaţi seria care conţine doar forme literare: 63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) guerilă, ghetou, ghips, embargo, acont, a se dumiri / dumeri, adineaori / adineauri; b) gherilă, gheto, ghips, embargo, aconto, a se dumiri / dumeri, adineaori / adineauri; c) gherilă, ghetou, gips, embargo, acont/aconto, a se dumeri, adineaori / adineauri; d) gherilă, ghetou, ghips, embargo, acont/aconto, a se dumiri / dumeri, adineaori / adineauri; e) gherilă, ghetou, ghips, embargou, acont/aconto, a se dumiri / dumeri, adineaori. 424. Care e seria care conţine doar forme literare: a) disident, filosof / filozof, erbivor, maiou, a ingurgita, a curăţa; b) dizident, filosof, erbivor, maiou, a ingurgita, a curăţa; c) disident, filozof, ierbivor, maiou, a ingurgita, a curăţa; d) disident, filozof, erbivor, maieu, a ingurgita, a curăţa; e) disident, filozof, erbivor, maiou, a îngurgita, a curăţi. 425. Marcaţi seria în care apare corect schema structurii lexicale a unor cuvinte (rădăcină + afixe): a) nedespăgubit = ne+des-+pagubă+-i+-t; b) neîndoielnic =ne+îndoi+elnic; c) bucătărioară= bucătărie+oară; d) cârciumăreasă= cârciumar+easă; e) cenuşăreasă=cenuşar+easă. 426. Care serie conţine perechi de sinonime: a) conflict=diferend, teamă=anxietate, a luxa= a scrânti, binevoitor=afabil, încăpăţânare=obstinaţie; b) lacom=avid, sărat=sacru, a povesti= a nara, a opri= a sista, prielnic=favorabil; c) accepţie= semnificaţie, acerb=iute, aserţiune=enunţ, autentic=original, aversiune=repulsie; d) caritate=filantropie, coercitiv=constrângător, copios=abundent, confient=confidenţial, a se blaza= a se plictisi; e) arierat=nebun, autumnal=de toamnă, asterisc=semn tipografic, alocuţiune=cuvântare scurtă, abominabil=îngrozitor. 427. Alegeţi seria care conţine numai variante literare: a) berbece, ciucure, pieptene, sanda, itinerar, linoleum; b) berbec, ciucur, pieptene, sanda, itinerar, linoleum; c) berbec, ciucure, piepten, sanda, itinerar, linoleum; d) berbec, ciucure, pieptene, sandală, itinerar, linoleum; e) berbec, ciucure, pieptene, sanda, itinerar, linoleum. 428. Alegeţi seria care conţine numai variante literare: a) opium, serviciu, tangou, seminar, proroc, corigent, repaus; b) opiu, serviciu, tangou, seminar, proroc, corijent / corigent, repaus; c) opiu, serviciu, tango, seminar, proroc, corigent, repaus; d) opiu, serviciu, tangou, seminariu, proroc, corigent, repaus; e) opiu, serviciu, tangou, seminar, prooroc, corijent, repaus. 429. Alegeţi seria care conţine numai variante literare: a) ostatec, prerie, lunatic, repercusiune, tumoră, jurisconsult; b) ostatic, preerie, lunatic, repercusiune, tumoră, jurisconsult; 64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) ostatic, prerie, lunatec, repercusiune, tumoare, jurisconsult; d) ostatic, prerie, lunatic, repercursiune, tumoră, jurist-consult; e) ostatic, prerie, lunatic, repercusiune, tumoare / tumoră, jurisconsult. 430. Alegeţi seria care conţine numai variante literare: a) tutore, enfază, delincvent, oprobriu, stres, uzufruct; b) tutore, emfază, delicvent, oprobriu, stres, uzufruct; c) tutore, emfază, delincvent, oprobriu, stres, uzufruct; d) tutore, emfază, delincvent, oprobriu, stress, uzufruct; e) tutore, emfază, delincvent, oprobiu, stres, uzufruct. 431. Alegeţi seria care conţine numai variante literare: a) filigran, jurisdicţie, preşedinţie, seringă, magazioner, state de plată; b) filigram, jurisdicţie, preşedinţie, seringă, magazioner, state de plată; c) filigran, juristdicţie, preşedinţie, seringă, magazioner, state de plată; d) filigran, jurisdicţie, preşedinţie, siringă, magazioner, ştate de plată; e) filigran, jurisdicţie, preşedinţie, seringă, magaziner, state de plată. 432. Alegeţi seria care conţine numai variante literare: a) bulgăr, caramea, cârnat, compatrioată, ghiuden, grep, monogramă; b) bulgăr, caramelă, cârnaţ, compatrioată, ghiuden, grep, monogramă; c) bulgăr, caramelă, cârnat, compatriotă, ghiuden, grep, monogramă; d) bulgăr / bulgăre, caramelă, cârnat, compatrioată, ghiuden / ghiudem, grep, monogramă; e) bulgăr, caramelă, cârnat, compatrioată, ghiuden, grep, monogram. 433. Care serie conţine cuvinte derivate cu sufixe moţionale: a) avocată, româncă, preoteasă, veveriţă, curcan, vulpoi; b) călăuză, româncă, preoteasă, doctoriţă, curcan, vulpoi; c) avocată, româncă, preoteasă, doctoriţă, curcan, vulpoi; d) avocată, doică, doctoriţă, curcan, vulpoi; e) avocată, româncă, preoteasă, doctoriţă, pelican, vulpoi. 434. Care serie conţine numai cuvinte derivate: a) tufiş, acnee, desagă, înfrăţire, bunic; b) atlet, îndoielnic, amarnic, a bocăni, amărui; c) necaz, căpetenie, bărbie, desiş, cântăreţ; d) acru, adeverinţă, gălbui, aiureală, credincios; e) pieptiş, avuţie, arcuş, amorţeală, bădiţă. 435. Câte afixe derivative are cuvântul nedespăgubit: a) unul; b) două; c) trei; d) patru; e) cinci. 436. Care serie conţine doar cuvinte compuse: a) a contraindica, atotputernic, decât, deoarece, deocamdată, deseară; b) contracţie, atotputernic, decât, deoarece, deocamdată, deseară; 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) a contraindica, atotputernic, a denatura, deoarece, deocamdată, deseară; d) a contraindica, atotputernic, decât, deoarece, deocamdată, desfiinţa; e) a contraindica, atotputernic, decât, deoarece, deocamdată, decădere. 437. Care serie nu conţine numai cuvinte derivate: a) demult, departe, defavoare, definiţie; b) degrada, dezinteresa, demachia, demarcat; c) denumi, descrie, dereglare, detoxificare; d) detensiona, depuncta, deodată, deprinde; e) deveni, decablare, despădurit, despărţitor. 438. Care serie conţine numai arhaisme: a) treabă, vileag, hac, preajmă, aga, ienicer; b) seamă, vileag, hac, preajmă, aga, ienicer; c) seamă, vileag, haz, preajmă, aga, ienicer; d) seamă, vileag, hac, nevoie, aga, ienicer; e) speze, vileag, hac, preajmă, aga, ienicer. 439. Care serie conţine numai regionalisme: a) crumpene, curechi, glajă, paporniţă, gătej; b) cătană, curechi, glajă, paporniţă, gătej; c) crumpene, curechi, glajă, paporniţă, colb; d) crumpene, curechi, glajă, paporniţă, slovă; e) crumpene, curechi, buruiană, paporniţă, gătej. 440. Care serie conţine numai neologisme: a) a aloca, alienare, sponsor, hit, incizie; b) a purta, alienare, sponsor, hit, incizie; c) a aloca, alienare, sponsor, june, incizie; d) alb, alienare, sponsor, hit, incizie; e) a bea, alienare, sponsor, hit, incizie. 441. Care serie conţine abrevieri scrise corect: a) dvs., dl, Plafar, ş.a., vs, CFR; b) dvs, dl, Plafar, ş.a., vs, CFR; c) dvs., dl., Plafar, ş.a., vs, CFR; d) dvs., dl., Plafar, ş.a., vs., CFR; e) dvs., dl, Plafar, şa, vs, C.F.R. 442. În care dintre exemplele următoare există construcţii pleonastice: 1. Insuficienţa energiei termice a fost cauzată de nenumărate motive.; 2. A urmat apoi o vizită la muzeu.; 3. Principala cauză care a cauzat criza instituţională este… ; 4. În urma accidentului a rezultat moartea violentă a şoferului.; 5. Demersul a avut ca scop intenţia de a afla adevărul. ? a) 1,2,3,4,5 ; b) 2,3,4,5 ; c) 3,4,5 ; d) 2,4,5 ; e) 4,5.
66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 443. Alegeţi seria în care neologismele sunt corect scrise: a) showuri, job-uri, globe-trotters, bodyguardi, yes-man-i, dealeri; b) show-uri, joburi, globe-trotteri, bodyguarzi, yesmeni, dealeri; c) showuri, job-uri, globe-trotteri, bodigarzi, yes-man-i, dealeri; d) showuri, job-uri, globe-trotters, badyguardi, yesmani, dealeri; e) showuri, job-uri, globe-trotters, badyguarzi, yes-man-i, dealeri. 444. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt derivate cu prefixul pre- : a) preacinstit, prealabil, predecesor, preelectoral; b) preamărit, prefabrica, pregăti, prejudicia; c) precădere, prevesti, precumpăni, (a se) prelinge; d) preclasic, predispoziţie, preîntâmpina, premedita; e) precursor, preface, prelua, prestanţă. 445. Alegeţi seria în care toate substantivele sunt derivate cu ajutorul sufixului – inţă: a) cerinţă, adeverinţă, catrinţă, biruinţă; b) conştiinţă, dorinţă, fiinţă, reşedinţă; c) şedinţă, silinţă, suferinţă, trebuinţă; d) tendinţă, sârguinţă, voinţă, referinţă; e) chibzuinţă, cunoştinţă, folosinţă, îngăduinţă. 446. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt derivate cu prefixul re- : a) reafişat, reales, realiza; b) reacţie, revenire, recitit ; c) rebel, recepţie, readucere; d) rebus, reclamă, reexaminare; e) redare, redatare, refacere. 447. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt derivate cu prefixul des- : a) descrescut, desenat, desluşit; b) despachetat, despăgubit, destituit; c) destăinuit, desfacere, deshăma; d) destoinic, destrăbălat, destupat; e) desime, destituire, descânt. 448. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt derivate cu prefixul ne- : a) neabilitat, neaoş, neapărat; b) necăjit, neîndoielnic, nesăbuinţă; c) necesar, nefast, negaţie; d) nebun, nelămurire, nepăsare; e) nervozitate, netezire, nevoie. 449. Sunt derivate cu prefixul în- cuvintele din seria: a) înăuntru, încărunţit, a se încleşta, a încuia; b) încaltea, a încerca, a încolona, îndată; c) a încasa, încercănat, a încorpora, îndeajuns; d) a încărca, a încheia, încotro, înot; e) a înarma, a înavuţi, a închipui, a încleşta. 450. Sunt derivate cu prefixul de- toate cuvintele din seria: 67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) debil, a deduce, a deseca, a determina; b) deasupra, dement, a desemna, dezavantaj; c) a decurge, a denumi, a desăvârşi, a decădea; d) deblocat, demisie, a desluşi, a decupa; e) a deraia, a descărca, a deveni, a debarca. 451. Sunt derivate cu sufixul –ie toate cuvintele din seria: a) bărbăţie, felie, lămâie, situaţie; b) măreţie, cutie, gutuie, linie; c) vitejie, câmpie, bucurie, beţie; d) chirurgie, albie, aprilie, curăţenie; e) murdărie, duşmănie, librărie, chilie. 452. Care este seria în care toate construcţiile aparţin domeniului juridic: a) instanţă judecătorească, clauză penală, depoziţie testimonială, mărturie judiciară; b) a da în judecată, luare de cuvânt, contract comercial, procedură penală; c) a avea legătură cu cazul, în vigoare, regim juridic, instanţă judecătorească; d) a fi dat în urmărire, a face obiectul, drept civil, sub prestare de jurământ; e) a depune mărturie, de cauză, delincvenţă juvenilă, a audia martorii. 453. Alegeţi seria care conţine numai construcţii pleonastice: a) arhicunoscut de toţi, structură organizatorică, atac armat, ceremonie protocolară; b) necesitate imperioasă, demnitate umană, a anunţa evenimentul, convingere fermă; c) aproximativ 5-10 minute, un mare geniu, poţi fi în stare, soluţia rezolvării; d) a adăuga un aditiv, alegeri electorale, altercaţie scurtă, de comun acord; e) lucrează la elaborarea, alocuţiune orală, perspectivă ciudată. 454. În care dintre seriile următoare, nu toate cuvintele sunt neologisme: a) clauză, glorie, legendar, patrie; b) declinare, grefă, magistru, a şicana; c) ocluziune, inerţie, metaforă, a şifona; d) parazit, ispită, test, progres; e) paralel, juriu, nebulos, autor. 455. În care serie există explicaţii corecte pentru semnificaţiile cuvintelor: 1. misogin şi 2. mizantrop: a) om nesociabil (1); (bărbat) care are repulsie faţă de femei (2); b) bărbat care se teme de căsătorie (1); bărbat care manifestă simpatie faţă de oameni (2); c) (bărbat) care manifestă repulsie faţă de femei (1); om nesociabil (2); d) bărbat care manifestă ură faţă de bărbaţi (1); cel care crede într-o miză (2); e) cel care se teme de murdărie (1); om nesociabil (2). 456. Cuvântul claustrofobie înseamnă: a) plăcerea de a sta izolat; b) teama de a rămâne singur; c) plăcerea pentru spaţiu închis; d) teama de spaţiu închis; e) teama de hoţi.
68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 457. Cuvintele: 1. oportun şi 2. oportunist au semnificaţia: a) fortuit (1); parvenit (2); b) întâmplător (1); abil (2); c) accidental (1); opozant al oricărei idei (2); d) potrivit (momentului) (1); persoană care îşi schimbă ideile potrivit interesului personal (2); e) nepotrivit (1); egocentric (2). 458. Cuvântul impostor este sinonim cu: a) fals; b) şarlatan; c) profitor; d) inadecvat; e) ireal. 459. Care dintre seriile următoare cuprinde variante admise de normele limbii literare: a) detaliat / detailat, maro / maron, opiu / opium, dizenterie / dezinterie; b) hieroglifă / ieroglifă, adineaori / adineauri, concluziv / conclusiv, start / ştart; c) maiou / maieu, ingurgita / îngurgita, preşedinţie / preşedenţie, magazioner / magaziner; d) bungalow / bungalou, adopţie / adopţiune, ax / axă, diseară / deseară; e) filosofic / filozofic, cafeină / cofeină, extravertit / extrovertit, cearşaf / cearceaf. 460. Cuvintele subliniate din enunţurile: 1. discurs fulminant; 2. formă edulcorată. înseamnă: a) grav; negativă; b) exploziv; atenuată; c) surprinzător; brusc; d) liber, blând; e) serios; afectiv. 461. Semnificaţia verbului a rezilia din enunţul A reziliat contractul. este: a) a încheia; b) a reglementa; c) a concepe; d) a desface; e) a schimba. 462. În care dintre serii, toate neologismele sunt scrise corect: a) dummping, a se eschiva, embargo; b) a se exchiva, camikaze, embargou; c) exhibiţie, a importuna, libido; d) eschibiţie, management, fac-totum; e) a inoportuna, libidou, factotum. 463. Sinonimul cuvântului locvace este: a) guraliv; b) taciturn; c) elocvent; d) locutor; 69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) vocal. 464. Sinonimul cuvântului fatidic este: a) obosit; b) fatal; c) evitabil; d) destin; e) norocos. 465. Semnificaţia cuvântului euforie este: a) stare de bună dispoziţie exagerată; b) succesiunea armonioasă de sunete; c) cuvânt care înlocuieşte un altul neplăcut; d) epitropie; e) fericire. 466. Semnificaţia verbului a exceda este: a) a se remarca; b) a ceda presiunilor; c) a întrece măsura, nivelul obişnuit; d) care se află în afara centrului; e) a abuza. 467. Semnificaţia cuvântului reticent este: a) care manifestă reţinere; b) care reţine apa; c) care este întârziat; d) care îşi retrage afirmaţiile; e) care se contractă. 468. Semnificaţia cuvântului benign este: a) care aduce profit; b) lipsit de gravitate; c) grav; d) simplu; e) bun. 469. Semnificaţia cuvântului plauzibil este: a) care poate fi redat; b) care poate fi planificat; c) verosimil; d) care poate fi organizat; e) care poate fi discutat. 470. Semnificaţia cuvântului labil este: a) nestatornic; b) care labializează; c) care se articulează cu ajutorul buzelor; c) care necesită muncă; d) stabil; 70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) inadmisibil. 471. Semnificaţia cuvântului lucrativ este: a) rentabil; b) referitor la lucru; c) unde se lucrează; d) care lucrează; e) inutil. 472. Semnificaţia cuvântului impostor este: a) irealizabil; b) care înlocuieşte pe cineva; c) şarlatan; d) neputincios; e) incompetent. 473. Semnificaţia cuvântului carierist este: a) care luptă pe orice cale pentru a parveni; b) persoană care are o carieră; c) care lucrează într-un domeniu; d) care lucrează într-o exploatare minieră de suprafaţă; e) care are carii dentare. 474. Semnificaţia cuvântului paranoic este: a) care e lipsit de logică, are orgoliu nemăsurat; b) anormal; c) care face paralogie; d) care se află în afară de ceea ce e normal; e) care pierde contactul cu realitatea. 475. Semnificaţia cuvântului vanitate este: a) calitate; b) defect; c) trufie; d) altruism; e) insolenţă. 476. Semnificaţia cuvântului inadvertenţă este: a) nepotrivire; b) opunere; c) nemodificare; d) distracţie; e) nesocotinţă. 477. Semnificaţia cuvântului venal este: a) lipsit de respect; b) cu pretenţii nejustificate; c) lipsit de scrupule; d) favorabil; e) care impune respect. 71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 478. Semnificaţia cuvântului a recuza este: a) a respinge; b) a refuza; c) a nu recunoaşte competenţa sau autoritatea unui judecător, a unui martor; d) a infirma; e) a înlocui un judecător, martor. 479. Semnificaţia cuvântului reprobabil este: a) cu probabilitate mare; b) care poate fi probat; c) care poate fi reprodus; d) condamnabil; e) care necesită reprobare. 480. Semnificaţia cuvântului ireconciliabil este: a) care nu se poate pune de acord; b) înţelegător; c) neacordabil; d) care e contrar raţiunii; e) care nu poate fi respins. 481. Semnificaţia cuvântului persuasiune este: a) puterea de a convinge pe cineva; b) puterea de a trata amănunţit; c) agerime; d) posibilitatea de a realiza; e) puterea de a se menţine. 482. Semnificaţia cuvântului inavuabil este: a) care nu poate fi avut; b) care nu se poate pierde; c) care nu poate fi mărturisit; d) care nu corespunde; e) care nu poate fi adaptat. 483. În care din următoarele anunţuri publicitare există greşeli de exprimare: 10Supraveghez copii sau ajutor menaj. 20 Doamnă serioasă doresc angajare menaj, îngrijire copil. 30 Angajăm persoană serioasă pentru menaj firmă. 40 Angajăm menajeră pentru curăţenie birou. 50 Ofer servicii de menajerie, eventual de babysitter? a) 1,2,3,4,5 b) 1,3,5 c) 3,5 d) 3,4,5 e) 4,5. 484. Care dintre seriile următoare conţine construcţii pleonastice? 10 consens unanim; extrem de supersensibil 20 a reafirmat iarăşi; a anexat actul 30 avantajul favorabil; clănţănea din dinţi 40 e concesiv şi îngăduitor; imprudenţă nesăbuită. 72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 3 b) 4 c) 3,4 d) 1,2 e) 1,3,4. 485. În care dintre seriile următoare, construcţia prepoziţională a unor verbe atribuie enunţurilor caracter colocvial? 10 Se va lăsa cu epurări politice? 20 Liceenii o vor pune de-o revistă. 30 Ungurii pun de un parlament în România. 40 Delegaţii de la conferinţă au dat-o pe excursii. 50 Ministrul de Externe a mai rărit-o cu vizitele în ultima vreme. a) 2,3 b) 4,5 c) 2,3,4,5 d) 1,2,3,4,5 e) 3,4,5. 486. Cuvântul fotofobie are sensul: 10 teama de a se lăsa fotografiat. 20 plăcerea de a se fotografia; 30 teama de lumină; 40 plăcerea de a sta în spaţii luminoase; 50 aversiunea faţă de lumină, cauzată de sensibilitatea ochiului la lumină. a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5. 487. Cuvintele incest, inefabil, insalubru, insidios sunt sinonime cu: a) legătură sexuală oprită de lege; deosebit; murdar; insinuant b) legătură sexuală între rude apropiate; inexprimabil; dăunător sănătăţii; perfid c) legătură sexuală între fraţi; minunat; mizerabil; viclean d) căsătorie între rude apropiate; fermecător; jegos; şarlatan e) căsătorie între rude apropiate; de neşters; nesănătos, perfid. 488. Antonimele cuvintelor: intermitent, intangibil, insolit, laconic, laic sunt: a) continuu; tangibil; obişnuit; prolix; bisericesc b) terminat; tangibil; respectuos; lapidar; nelaic c) termitent; neintangibil; neinsolit; nelaconic; nelaic d) întrerupt; apropiat; neobişnuit; concis; religios e) continuu; tangibil; special; succint; nelaic. 489. Cuvintele licenţios şi licit înseamnă: a) referitor la licenţă; permis b) greşit; neîngăduit de lege c) libertin; parte dintr-o licitaţie d) eliminat; ofertă la o licitaţie e) imoral; legal. 490. Cuvintele leal, loial, ludic au ca sinonime: a) sincer; sincer; referitor la jocuri b) cinstit; fidel; neserios 73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) legal, legal; infidel d) referitor la lege; credincios; necredincios e) referitor la lege, ataşat, jucăuş. 491. În care serie sunt scrise corect cuvintele care se pronunţă: “panc”, “pazl”, “lizing”, “lavstori”, “chidnaping”, “andărgraund”? a) punck; puzzle; leasing; love-story; kidnaping; underground b) punk, puzle, leasing, love-story; kidnapping; underground c) punk; puzzle; leasing; love-story; kidnapping; underground d) punck; puzzle; leesing; love-story; kidnapping, underground e) punk; puzzle; leesing; love story; kidnaping; undergraund. 492. Expresiile mea culpa, mutatis mutandis şi mass-media înseamnă: a) vina mea; prin mutare; presa scrisă b) greşeala mea; inversarea elementelor; presa scrisă c) nerecunoaşterea propriei vinovăţii; schimbare; totalitatea mijloacelor de informare d) recunoaştere a greşelii; esenţa neschimbată în ciuda unor modificări; totalitatea mijloacelor de comunicare în masă a informaţiilor e) cunoaşterea vinovăţiei; apelul la modificări; transmiterea informaţiilor. 493. Abrevierile uzuale ale cuvintelor imperfect, imperativ, interjecţie, interogativ, acuzativ, singular sunt: a) imp.; imper.; inter.; interog.; Ac.; sing. b) imperf.; imper.; interj.; interog.; ac.; sg. c) imp.; imper.; inter.; interog.; A.; sing. d) imperf.; imp.; interj.; inter.; acuz.; sing. e) imper.; imp.; interj.; interog.; acuz.; s. 494. Cuvântul patriotard are sensul de: a) devotat poporului său b) iubitor al ţării sale c) însufleţit de patriotism d) care face paradă de patriotism e) lipsit de patriotism. 495. Alegeţi seria fără greşeli de ortografie. a) adă-ţi aminte!; mingii de baschet; aceiaşi miniştri; a venit întradins; b) nu ştie deloc; într-una dintre acestea; odată ce a venit…; nu de acestea vrea, ci de alt fel; c) a venit deasemeni; e liber cugetător; e un cuvânt binevenit; plouă într-una; d) premiul e bine meritat; Buna Vestire e o sărbătoare religioasă; n-are buna-cuviinţă; a făcut un gheşeft; e) e din Gana; citeşte cu luare-aminte; Albă ca Zăpăda; Statu-Palmă-Barbă-Cot. 496. În care dintre seriile următoare, indicarea rădăcinii lexicale şi a afixelor cuvântului neîncrezător este corectă? a) ne (prefix) + încrez (rădăcină) + ător (sufix) b) ne (prefix) + în (prefix) + creză (rădăcină) + tor (sufix) c) ne (prefix) + în (prefix) + crez (rădăcină) + ător (sufix) d) ne (prefix) + în (prefix) + crede (rădăcină) + ă (sufix) + tor (sufix) 74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) ne (prefix) + în (prefix) + crede (rădăcină) + ăt (sufix) + or (sufix). 497. Cuvântul ocurent are sensul de: a) absent b) obişnuit c) neobişnuit d) care se întâlneşte într-un text e) circumstanţial. 498. În care din seriile următoare, toate asocierile sunt potrivite din punct de vedere semantic: a) situaţie prodigioasă; menţinerea continuă; în memoria celor prezenţi b) paritate echivalentă, drepturi privative; novice experimentat c nelivrare în termen; recunoştinţă şi gratitudine; ameliorarea deficienţelor d) spor negativ; va apărea recent; împuternicit autorizat e) sub patronajul; contract oneros; drept de preempţiune. 499. Alegeţi varianta corectă: a) El venii să-mi ceară bani.; Luaţi-vă gândul!; Banii, ţi dă? b) Eu venii să mi-i iau.; Lua-ţi-ai mai repede permisul! Nu mi-i de voi, ci de mine! c) Lua-ţi-vă înapoi cărţile!; Văzut-u-mi-ai ochelarii?; D-ale Carnavalului; d) Aduce-ţi mi-l degrabă!; Într-una vorbeşte.; S-au trezit s-au nu? e) M-ai că te-ai supărat!; Nu fii prost!; Ion ieşii adineaori. 500. Cuvinetele francofon (1), francofil (2) şi francofob (3) au, în ordine, sensul de: a) iubitor de cultură și civilizaţie franceză; vorbitor de franceză; cu repulsie faţă de Franţa; b) vorbitor de franceză; prieten cu un francez; îndrăgostit de francezi; c) vorbitor de franceză; admirator a tot ceea ce este francez; cu aversiune faţă de ceea ce e francez; d) cunoscător de limbă franceză; amic al Franţei; fricos din cauza francezilor; e) vorbitor de franceză; cunoscător al culturii şi civilizaţiei franceze; îndrăgostit de cultura şi civilizaţia franceză.
75
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. Definiţia corectă şi completă a morfologiei apare în varianta: a) Morfologia este o ramură a lingvisticii, care are ca obiect de studiu forma cuvintelor şi modificarea formei cuvintelor în vorbire; b) Morfologia este o ramură a gramaticii, care are ca obiect de studiu forma cuvintelor şi modificarea formei cuvintelor în vorbire; c) Morfologia este o ramură a gramaticii, care are ca obiect de studiu forma cuvintelor, modificarea formei cuvintelor după gen, număr, caz şi funcţia lor sintactică în vorbire; d) Morfologia este o ramură a gramaticii, care are ca obiect de studiu forma cuvintelor, modificarea formei cuvintelor după gen, număr, caz şi funcţia lor sintactică în propoziţie; e) Morfologia studiază forma şi modificarea formei cuvintelor în vorbire. 2. Categoriile morfologice specifice substantivului sunt indicate corect în varianta: a) genul, numărul, cazul, articularea enclitică; b) genul, numărul, cazul, articularea enclitică sau proclitică; c) genul, numărul, cazul; d) genul, numărul, cazul, articularea enclitică sau proclitică, funcţia sintactică; e) genul, numărul (majoritatea substantivelor), cazul. 3. În enunţul „Din fundul ei se-ntind pe sub valuri, nenumărate braţe de piatră, gata s-apuce vasul şi să-l farme-n bucăţi la cea mai mică nebăgare de seamă.” (Al. Vlahuţă), numărul total de substantive în acuzativ care au funcţie sintactică de parte de propoziţie este: a) 4; b) 5; c) 6; d) 7; e) 8. 4. În enunţul „Atunci, în mijlocul acelei tăceri de spaimă, prin care trecea suflarea morţii…, se auzi o zângănitură înfundată de cătuşe şi de lanţuri” (Al. Odobescu), numărul total de substantive în cazul acuzativ cu funcţie sintactică de parte de propoziţie este: a) 7; b) 6 c) 5 d) 3; e) 4. 5. În enunţul „Rareori numai albastrul cerului limpede al cerului subţire se pătează de un punct negru; e un vultur prădalnic care ocheşte, poate, din înălţimile văzduhului vreo sprinţară veveriţă” (C. Hogaş), numărul total de substantive în cazul acuzativ este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; 2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 5. 6. În enunţul „Patria e aducerea-aminte de zilele copilăriei” (Al. Russo), există, în ordine: a) substantiv propriu în nominativ, verb copulativ, substantiv comun în nominativ, adverb de mod, prepoziţie, substantiv comun în acuzativ, substantiv comun în genitiv; b) substantiv comun în nominativ, verb copulativ, locuţiune substantivală în nominativ, prepoziţie, substantiv comun în acuzativ, substantiv comun în genitiv; c) substantiv comun în nominativ, verb copulativ, locuţiune substantivală, prepoziţie în acuzativ, substantiv comun în acuzativ, substantiv comun în genitiv; d) substantiv comun în nominativ, verb copulativ, locuţiune substantivală în nominativ, prepoziţie, substantiv comun în acuzativ, substantiv comun în genitiv; e) substantiv comun în nominativ, verb predicativ, locuţiune substantivală în acuzativ, prepoziţie, substantiv comun în acuzativ, substantiv comun în genitiv. 7. În enunţurile următoare: „Cartea împrumutată de la biblioteca şcolii i-a fost de mare ajutor elevului.”, „- Stai, măi băiete, locului!”, „I-am comunicat prin email lui Mihai opinia mea asupra referatului său.”, „După întâmplarea de ieri, Mihai se comportă conform aşteptărilor tuturor.”, numărul total al părţilor de propoziţie exprimate prin substantive în cazul dativ este: a) 2; b) 3; c) 4; d) 5; e) 6. 8. În următoarele versuri populare: „Alei! murgul meu voinic, / Aşterne-te drumului/ Ca şi iarba câmpului / La suflarea vântului!”, substantivele subliniate au, în ordine, următoarele funcţii sintactice: a) complement circumstanţial de loc, complement circumstanţial de loc, complement indirect; b) complement indirect, complement indirect, complement indirect; c) complement circumstanţial de loc, atribut substantival genitival, complement indirect; d) complement circumstanţial de loc, atribut substantival genitival, atribut substantival genitival; e) complement circumstanţial de loc, atribut substantival genitival, subiect gramatical. 9. În enunţul „Atunci, în mijlocul acelei tăceri de spaimă, prin care trecea suflarea morţii…, se auzi o zângănitură înfundată de cătuşe şi de lanţuri” (Al. Odobescu), numărul total de substantive în cazul nominativ este: a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; 3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 4. 10. În enunţul „În enunţul „O luptă-i viaţa, deci te luptă/ Cu dragoste de ea, cu dor.” (G. Coşbuc), numărul total de substantive în cazul nominativ este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 11. În enunţul „Rareori numai albastrul cerului limpede al cerului subţire se pătează de un punct negru; e un vultur prădalnic care ocheşte, poate, din înălţimile văzduhului vreo sprinţară veveriţă” (C. Hogaş), numărul total de substantive în cazul nominativ este: a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4. 12. Cuvântul subliniat în enunţurile 1° Copile năzdrăvan, unde te duci? 2° Copile, năzdrăvanule, unde te duci? 3° Năzdrăvanule, unde te duci? 4° Năzdrăvanule copil, unde te duci? 5° Năzdrăvanul copil se duce la joacă? sunt interpretate corect în varianta: a) 1° adjectiv în vocativ, fără funcţie sintactică; 2° substantiv în vocativ, fără funcţie sintactică; 3° substantiv în vocativ, fără funcţie sintactică; 4° adjectiv în vocativ, fără funcţie sintactică; 5° substantiv în nominativ, subiect gramatical; b) 1° adjectiv în vocativ, atribut adjectival; 2° substantiv în vocativ, fără funcţie sintactică; 3° substantiv în vocativ, fără funcţie sintactică; 4° adjectiv în vocativ, atribut adjectival; 5° adjectiv în nominativ, atribut adjectival; c) 1° adjectiv în vocativ, atribut adjectival; 2° substantiv în vocativ, atribut substantival apoziţional; 3°. substantiv în vocativ, fără funcţie sintactică; 4° adjectiv în vocativ, atribut adjectival; 5° adjectiv în vocativ, atribut adjectival; d) 1° adjectiv în vocativ, atribut adjectival; 2° substantiv în vocativ, atribut substantival apoziţional; 3° substantiv în vocativ, fără funcţie sintactică; 4° adjectiv în vocativ, atribut adjectival; 5° adjectiv în nominativ, atribut adjectival; e) 1° adjectiv în nominativ, atribut adjectival; 2° substantiv în nominativ, atribut substantival apoziţional; 3° substantiv în nominativ, subiect gramatical; 4° substantiv în nominativ, subiect gramatical; 5° substantiv în nominativ, subiect gramatical. 13. Toate substantivele sunt scrise corect în varianta: a) „– Spune-mi mai întâi unde ţi se arată această stea…? Manolaş îi răspunse… Adăugă că o vede deasupra celor trei stele ale rariţei. – Amice, rariţa de care spui este orionul, regina constelaţiilor.” b) „– Spune-mi mai întâi unde ţi se arată această Stea…? Manolaş îi răspunse… 4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 Adăugă că o vede deasupra celor trei Stele ale Rariţei. – Amice, Rariţa de care spui este Orionul, Regina Constelaţiilor.” c) „– Spune-mi mai întâi unde ţi se arată această stea…? Manolaş îi răspunse… Adăugă că o vede deasupra celor trei stele ale rariţei. – Amice, rariţa de care spui este Orionul, regina constelaţiilor.” d) „– Spune-mi mai întâi unde ţi se arată această stea…? Manolaş îi răspunse… Adăugă că o vede deasupra celor trei stele ale Rariţei. – Amice, Rariţa de care spui este orionul, regina constelaţiilor.” e) „– Spune-mi mai întâi unde ţi se arată această stea…? Manolaş îi răspunse… Adăugă că o vede deasupra celor trei stele ale Rariţei. – Amice, Rariţa de care spui este Orionul, regina constelaţiilor.” 14. Toate substantivele sunt scrise corect în varianta: a) „– Ştii una, moş Luca – zise Zaharia de la o vreme – Găinuşa-i spre asfinţit, Rariţele de asemine…; Haidem să pornim la drum!”; b) „– Ştii una, moş Luca – zise Zaharia de la o vreme – Găinuşa-i spre asfinţit, Rariţele de asemine…; Haidem să pornim la drum!”; c) „– Ştii una, Moş Luca – zise Zaharia de la o vreme – Găinuşa-i spre Asfinţit, Rariţele de asemine…; Haidem să pornim la drum!”; d) „– Ştii una, moş Luca – zise Zaharia de la o vreme – găinuşa-i spre asfinţit, rariţele de asemine…; Haidem să pornim la drum!”; e) „– Ştii una, moş Luca – zise Zaharia de la o vreme – Găinuşa-i spre Asfinţit, Rariţele de asemine…; Haidem să pornim la drum!”. 15. Interpretarea corectă a cuvintelor subliniate în enunţurile: 1° Mai marele meu frate este inginer. 2° Mai-marele meu este inginer. este corectă în varianta: a) 1° mai marele – adjectiv propriu-zis, gradul comparativ de superioritate, meu – adjectiv pronominal posesiv în nominativ; 2° mai-marele – locuţiune substantivală în nominativ, meu – adjectiv pronominal posesiv în nominativ; b) 1° mai marele – adjectiv propriu-zis, gradul comparativ de superioritate, meu – adjectiv pronominal posesiv în genitiv; 2: mai-marele – locuţiune substantivală în nominativ, meu – adjectiv pronominal posesiv în genitiv; c) mai marele – adjectiv propriu-zis, gradul comparativ de superioritate, meu – pronume posesiv în genitiv; 2° mai-marele – locuţiune substantivală în nominativ, meu – pronume posesiv în genitiv; d) 1° mai marele – adjectiv propriu-zis, gradul comparativ de superioritate; meu – adjectiv pronominal posesiv în nominativ; 2° mai-marele – substantiv comun compus, meu – adjectiv pronominal posesiv în nominativ; e) 1° mai marele – substantiv propriu compus, meu – pronume posesiv în genitiv; 2° mai-marele – locuţiune substantivală în nominativ, meu – pronume posesiv în genitiv. 16. Substantivele se pot clasifica după: a) înţeles (comune/ proprii), structură (simple/ multiple); b) înţeles (comune/ proprii), structură (simple/ compuse); c) înţeles (comune/ proprii), structură (simple/ compuse/ multiple); d) înţeles (mobile/ epicene), structură (simple/ compuse); e) înţeles (comune/ proprii), structură (simple/ compuse/ locuţiuni substantivale).
5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 17. Faptul că un substantiv este mobil sau epicen ţine de categoria gramaticală/ categoriile gramaticale de: a) gen; b) număr; c) caz; d) gen şi număr; e) gen, număr şi caz. 18. Faptul că un substantiv are sens colectiv ţine de categoria gramaticală/ categoriile gramaticale de: a) gen; b) număr; c) caz; d) gen şi număr; e) gen, număr şi caz. 19. Sunt scrise corect toate substantivele proprii compuse: a) Rilă-iepurilă, Harap-alb, Făt-frumos, Sfarmă-piatră, Strâmbă-lemne; b) Rilă Iepurilă, Arap Alb, Făt Frumos, Sfarmă Piatră, Strâmbă Lemne; c) Rilă iepurilă, Arap alb, Făt frumos, Sfarmă piatră, Strâmbă lemne; d) Rilă-Iepurilă, Harap-Alb, Făt-Frumos, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne; e) Rilă Iepurilă, Harap-Alb, Făt-Frumos, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne; 20. Toate substantivele sunt corect scrise în varianta: a) Un clujean de la Fabrica de Încălţăminte „Clujana” s-a pensionat ieri. b) Un clujan de la Fabrica de Încălţăminte „Clujana” s-a pensionat ieri. c) Un clujean de la Fabrica de Încălţăminte „Clujeana” s-a pensionat ieri. d) Un clujian de la Fabrica de Încălţăminte „Clujiana” s-a pensionat ieri. e) Un clujean de la Fabrica de încălţăminte Clujana s-a pensionat ieri. 21. Toate substantivele sunt corect scrise în varianta: a) La Restaurantul „Doljana” din Craiova lucrează o vecină doljeancă. b) La Restaurantul „Doljeana” din Craiova lucrează o vecină doljeancă. c) La Restaurantul „Doljana” din Craiova lucrează o vecină doljancă. d) La Restaurantul Doljana din Craiova lucrează o vecină doljancă. e) La Restaurantul Doljiana din Craiova lucrează o vecină doljiancă. 22. Toate numele sărbătorilor sunt corect scrise în varianta: a) Crăciunul, Paştele, Anul Nou, Întâi Mai, Ziua Internaţională a Femeii; b) Crăciunul, Paştele, Anul Nou, Unu Mai, Ziua Internaţională a Femeii; c) Crăciunul, Paştile, Anul Nou, 1 Mai, Ziua Internaţională a Femeii; d) Crăciunul, Paştele, Anul nou, Întâi Mai, Ziua internaţională a femeii; e) Crăciunul, Paştile, Anul Nou, Întâi Mai, Ziua Inter-naţională a Femeii. 23. Toate numele proprii sunt corect scrise în varianta: a) Ion Agîrbiceanu, Dinu Lipatti, Anghel Saligny, Nicolae Tonitza; b) Ion Agârbiceanu, Dinu Lipatti, Anghel Saligny, Nicolae Tonitza; c) Ion Agîrbiceanu, Dinu Lipati, Anghel Saligny, Nicolae Tonitza; d) Ion Agîrbiceanu, Dinu Lipatti, Anghel Saligni, Nicolae Tonitza; e) Ion Agîrbiceanu, Dinu Lipatti, Anghel Saligny, Nicolae Toniza. 6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 24. Toate substantivele sunt corect scrise în varianta: a) Niciun lugojean (locuitor al oraşului Lugoj) n-a participat anul acesta la Festivalul Internaţional de Folclor „Ana Lugojana”. b) Niciun lugojan (locuitor al oraşului Lugoj) n-a participat anul acesta la Festivalul Internaţional de Folclor „Ana Lugojana”. c) Niciun lugojean (locuitor al oraşului Lugoj) n-a participat anul acesta la Festivalul Internaţional de Folclor „Ana Lugojeana”. d) Niciun lugojian (locuitor al oraşului Lugoji) n-a participat anul acesta la Festivalul Internaţional de Folclor „Ana Lugojiana”. e) Niciun lugojean (locuitor al oraşului Lugoj) n-a participat anul acesta la Festivalul internaţional de folclor „Ana lugojana”. 25. Toate substantivele sunt corect scrise în enunţul/ enunţurile: 1° La ora de istorie, am discutat despre Primul Război Mondial. 2°La ora de istorie, am discutat despre primul Război Mondial. 3° La ora de Istorie, am discutat despre primul război mondial. 4° Participanţii la al X-lea Congres Internaţional al Lingviştilor au fost mulţumiţi de rezultate. 5° Participanţii la Al X-lea Congres Internaţional al Lingviştilor au fost mulţumiţi de rezultate. a) 3°, 5°; b) 2°, 4°; c) 1°, 4°; d) 1°, 3°, 4°; e) 5°. 26. Toate substantivele proprii compuse sunt scrise corect în varianta: a) Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative Nicolae Titulescu, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 22 Mircea Eliade; b) Facultatea de drept şi ştiinţe administrative Nicolae Titulescu, Şcoala cu clasele IVIII nr. 22 Mircea Eliade; c) Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative Nicolae Titulescu, Şcoala cu clasele IVIII Nr. 22 Mircea Eliade; d) Facultatea de Drept şi Ştinţe Administrative „Nicolae Titulescu”, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 22 „Mircea Eliade”; e) Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative „Nicolae Titulescu”, Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 22 „Mircea Eliade”. 27. Toate substantivele proprii compuse sunt scrise corect în varianta: a) Cheile-Bicazului, Podişul-Transilvaniei, Delta-Dunării, Munţii-Apuseni, BicazChei; b) Cheile-Bicazului, Podişul-Transilvaniei, Delta Dunării, Munţii Apuseni, BicazChei; c) Cheile Bicazului, Podişul Transilvaniei, Delta Dunării, Munţii Apuseni, Bicaz Chei; d) Cheile Bicazului, Podişu Transilvaniei, Delta Dunării, Munţi Apuseni, BicazChei; e) Cheile Bicazului, Podişul Transilvaniei, Delta Dunării, Munţii Apuseni, Bicaz-Chei.
7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 28. Toate substantivele sunt scrise corect în varianta: a) Comuna din Paris, Renaşterea, Unirea Principatelor, Evul mediu, Revoluţia din Decembrie 1989; b) Comuna din Paris, Renaşterea, Unirea principatelor, Evul mediu, Revoluţia din decembrie 1989; c) Comuna din Paris, Renaşterea, Unirea principatelor, Evul mediu, Revoluţia din decembrie 1989; d) Comuna din Paris, Renaşterea, Unirea principatelor, Evul mediu, revoluţia din Decembrie 1989; e) Comuna din Paris, Renaşterea, Unirea Principatelor, Evul Mediu, Revoluţia din Decembrie 1989. 29. Forma cuvintelor şi informaţiile privind valoarea morfologică, genul şi numărul acestora sunt toate corect indicate în varianta: a) Paşte (sărbătoare) – substantiv propriu simplu, masculin, singular; Sfintele Paşti – substantiv propriu compus, masculin, plural; la Paştele cailor (niciodată) – locuţiune adverbială de timp; b) Paşti (sărbătoare) – substantiv propriu simplu, masculin, singular; Sfintele Paşti – substantiv propriu compus, neutru, plural; la Paştele Cailor (niciodată) – locuţiune adverbială de timp; c) Paşte (sărbătoare) – substantiv propriu simplu, masculin, singular; Sfintele Paşti– substantiv propriu compus, neutru, plural; la Paştele Cailor (niciodată) – substantiv propriu compus însoţit de prepoziţia la; d) Paşte (sărbătoare) – substantiv propriu simplu, masculin, singular; Sfintele Paşti– substantiv propriu compus, neutru, plural; la Paştele cailor (niciodată) – locuţiune adverbială de timp; e) Paşti (sărbătoare) – substantiv propriu simplu, masculin, plural; Sfintele Paşti – substantiv propriu compus, neutru, plural; „la paştele cailor” (niciodată) – locuţiune adverbială de timp. 30. Toate substantivele proprii compuse sunt scrise corect în varianta: a) Statu-Palmă-Barbă-Cot, Constantin Rădulescu-Motru, Aleodor-Împărat, Sinan-Paşa, Mihnea-Vodă cel rău; b) Statu-Palmă Barba-Cot, Constantin Rădulescu-Motru, Aleodor-Împărat, Sinan-Paşa, Mihnea-Vodă cel Rău; c) Statu-Palmă-Barba-Cot, Constantin Rădulescu-Motru, Aleodor Împărat, Sinan Paşa, Mihnea Vodă cel Rău; d) Statu-Palmă-Barba-Cot, Constantin Rădulescu-Motru, Aleodor-împărat, Sinan-paşa, Mihnea-vodă cel Rău; e) Statu-Palmă-Barba-Cot, Constantin Rădulescu-Motru, Aleodor-Împărat, Sinan-Paşa, Mihnea-Vodă cel Rău. 31. Toate substantivele proprii compuse sunt scrise corect în varianta: a) Cloşca-cu-Pui, Ciobanul-cu-Oile, Carul-Mare, Carul-Mic (constelaţii); Broşteni Deal, Domneşti Sat, Lehliu Gară (nume geografice); b) Cloşca cu Pui, Ciobanul cu Oile, Carul Mare, Carul Mic (constelaţii); Broşteni-Deal, Domneşti-Sat, Lehliu-Gară (nume geografice); c) Cloşca-cu-Pui, Ciobanul-cu-Oile, Carul-Mare, Carul-Mic (constelaţii); Broşteni-deal, Domneşti-sat, Lehliu-gară (nume geografice); d) Cloşca-cu-Pui, Ciobanul-cu-Oile, Carul-Mare, Carul-Mic (constelaţii); 8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 Broşteni-Deal, Domneşti-Sat, Lehliu-Gară (nume geografice); e) Cloşca-cu-pui, Ciobanul-cu-oile, Carul-mare, Carul-mic (constelaţii); Broşteni-Deal, Domneşti-Sat, Lehliu-Gară (nume geografice); 32. Toate numele proprii geografice sunt scrise corect în varianta: a) Bistriţa Năsăud, Cluj Napoca, Baia Sprie, Africa Centrală, America de Nord; b) Bistriţa-Năsăud, Cluj-Napoca, Baia-Sprie, Africa-Centrală, America-de-Nord; c) Bistriţa-Năsăud, Cluj-Napoca, Baia Sprie, Africa Centrală, America de Nord; d) Bistriţa-Năsăud, Cluj Napoca, Baia Sprie, Africa Centrală, America de Nord; e) Bistriţa-Năsăud, Cluj-Napoca, Baia-Sprie, Africa Centrală, America de Nord. 33. Toate numele proprii geografice sunt scrise corect în varianta: a) Popeşti-Leordeni, Iezer-Păpuşa, Orientul Mijlociu, Curtea de Argeş, America de Sud, Bolintinul din Vale; b) Popeşti Leordeni, Iezer Păpuşa, Orientul Mijlociu, Curtea de Argeş, America de Sud, Bolintinul din Vale; c) Popeşti-Leordeni, Iezer-Păpuşa, Orientul-Mijlociu, Curtea-de-Argeş, Americade-Sud, Bolintinul-din-Vale; d) Popeşti-Leordeni, Iezer-Păpuşa, Orientul mijlociu, Curtea de Argeş, America de sud, Bolintinul din vale; e) Popeşti-Liordeni, Ezer-Păpuşea, Orientu Mijlociu, Curtea de Argeş, America de Sud, Bolintinu din Vale. 34. Toate substantivele proprii compuse sunt scrise corect în varianta: a) Coţofenii din Dos (localitate), Lăpuş-Argeş (cartier), Craioviţa-Nouă (cartier); b) Coţofenii din Dos (localitate), Lăpuşi-Argeşi (cartier), Craioviţa Nouă (cartier); c) Coţofenii din Dos (localitate), Lăpuş-Argeş (cartier), Craioviţa Nouă (cartier); d) Coţofenii din Dos (localitate), Lăpuşi-Argeş (cartier), Craioviţa-Nouă (cartier); e) Coţofenii-din-Dos (localitate), Lăpuş-Argeş (cartier), Craioviţa-Nouă (cartier). 35. Toate substantivele proprii compuse şi cuvintele formate de la ele sunt scrise corect în varianta : a) Alba-Iulia (localitate), albaiulian (substantiv şi adjectiv); b) Alba Iulia (localitate), albaiulian (substantiv şi adjectiv); c) Albaiulia (localitate), albaiulian (substantiv şi adjectiv) d) Alba-Iulia (localitate), alba-iulian (substantiv şi adjectiv); e) Alba Iulia (localitate), alba iulian (substantiv şi adjectiv). 36. Toate substantivele proprii compuse şi cuvintele formate de la ele sunt scrise corect în varianta : a) Târgu-Jiu (localitate), târgu-jian (substantiv şi adjectiv); b) Târgu Jiu (localitate), târgujiian (substantiv şi adjectiv); c) Târgujiu (localitate), târgujian (substantiv şi adjectiv) d) Târgu-Jiu (localitate), târgujian (substantiv şi adjectiv); e) Târgu Jiu (localitate), târgu jian (substantiv şi adjectiv). 37. Toate substantivele proprii compuse şi cuvintele formate de la ele sunt scrise corect în varianta : a) Drobeta Turnu-Severin (localitate), turnuseverinean (substantiv şi adjectiv); b) Drobeta-Turnu-Severin (localitate), severinean (substantiv şi adjectiv); 9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) Drobeta Turnu Severin (localitate), turnseverinean (subtsantiv şi adjectiv) d) Drobeta-Turnu Severin (localitate), severinean (substantiv şi adjectiv); e) Drobeta-Turnu-Severin (localitate), turnuseverinean (substantiv şi adjectiv). 38. Toate substantivele proprii compuse şi cuvintele formate de la ele sunt scrise corect în varianta : a) Anton Pan (scriitor), anton panesc (adjectiv); b) Anton Pan (scriitor), antonpanesc (adjectiv); c) Anton Pann (scriitor), anton pannesc (adjectiv); d) Anton-Pann (scriitor), anton-pannesc (adjectiv); e) Anton Pann (scriitor), antonpannesc (adjectiv). 39. Sunt scrise corect toate substantivele proprii compuse: a) România literară (revistă), Gazeta de Sud (ziar), Balade şi idile (de G. Coşbuc), Istoria lui Mihai Viteazul (de N. Iorga), Regulamentul Organic (document); b) România Literară (revistă), Gazeta de Sud (ziar), Balade şi Idile (de G. Coşbuc), Istoria lui Mihai Viteazul (de N. Iorga), Regulamentul Organic (document); c) România literară (revistă), Gazeta de sud (ziar), Balade şi idile (de G. Coşbuc), Istoria lui Mihai Viteazu (de N. Iorga), Regulamentul organic (document); d) România literară (revistă), Gazeta de sud (ziar), Balade şi idile (de G. Coşbuc), Istoria lui mihai viteazul (de N. Iorga), Regulamentul organic (document); e) România literară (revistă), Gazeta de sud (ziar), Balade şi idile (de G. Coşbuc), Istoria lui Mihai Viteazul (de N. Iorga), Regulamentul organic (document). 40. Sunt scrise corect toate substantivele din seria: a) ciuboţica-cucului, ciuboţelei-cucului; floarea-soarelui, florii-soarelui; ochiul-boului; b) ciuboţica-cucului, ciuboţicii-cucului; floarea-soarelui, florii-soarelui; ochiulboului, ochiului-boului; c) ciuboţica-cucului, ciuboţelei-cucului; floarea-soarelui, flori-soarelui; ochiulboului; d) ciuboţica-cucului, ciuboţicii-cucului; floarea-soarelui, flori-soarelui; ochiulboului; e) ciuboţica-cucului, ciuboţelei-cucului; floarea-soarelui, floarei-soarelui; ochiul-boului. 41. În enunţul „Moşneagul, fiind un gură-cască…se uita în coarnele ei şi ce-i spunea ea, sfânt era.” (Ion Creangă), cuvintele subliniate sunt: a) substantiv comun simplu în nominativ, locuţiune verbală substantivizată în nominativ, adjectiv propriu-zis în nominativ; b) substantiv propriu simplu în nominativ, locuţiune verbală substantivizată în nominativ, adjectiv propriu-zis în nominativ; c) substantiv comun simplu în nominativ, substantiv comun compus în acuzativ, substantiv comun simplu în nominativ d) substantiv comun simplu în nominativ, substantiv comun compus în nominativ, adverb de mod; e) substantiv comun simplu în nominativ, substantiv comun compus în 10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 nominativ, adjectiv propriu-zis în nominativ. 42. Sunt scrise corect toate substantivele din seria: a) pasărea-paradisului, păsărei-paradisului; câinele-lup, câinelui-lup, câinele său lup; zi-muncă, zilei-muncă; b) pasărea-paradisului, păsării-paradisului; câinele-lup, câinelui-lup, câinelesău-lup; zi-muncă, zilei-muncă; c) pasărea-paradisului, păsării-paradisului; câinele-lup, câinelui-lup, câinele său lup; zi-muncă, zilei-munci; d) pasărea-paradisului, păsării-paradisului; câinele-lup, câinelui-lup, câinele său lup; zi-muncă, zilei-muncă; e) pasărea paradisului, păsării paradisului; câinele lup, câinelui lup, câinele său lup; zi muncă, zilei muncă. 43. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) bună-credinţă (onestitate), bună-creştere (politeţe)/ bună creştere (dezvoltare bună); bună-dimineaţa (plantă), bună dimineaţa (formulă de salut); b) bunăcredinţă (onestitate), bunăcreştere (politeţe)/ bună creştere (dezvoltare bună); bună-dimineaţa (plantă), bună dimineaţa (formulă de salut); c) bună-credinţă (onestitate), bună-creştere (politeţe)/ (dezvoltare bună); bunădimineaţa (plantă), Bună dimineaţa (formulă de salut); d) bună credinţă (onestitate), bună creştere (politeţe)/ (dezvoltare bună); bună dimineaţa (plantă), Bună dimineaţa (formulă de salut); e) bună-credinţă (onestitate), bună creştere (politeţe)/ bună creştere (dezvoltare bună); bună-dimineaţa (plantă), Bună dimineaţa (formulă de salut). 44. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) bună cuviinţă (politeţe), buna cuviinţă, buna lui cuviinţă, bunei cuviinţe; bună purtare (comportament bun); b) bună-cuviinţă (politeţe), buna-cuviinţă, buna-lui-cuviinţă, bunei-cuviinţe; bună-purtare (comportament bun); c) bună-cuviinţă (politeţe), buna-cuviinţă, buna-lui-cuviinţă, bunei-cuviinţe; bună-purtare (comportament bun); d) bună-cuviinţă (politeţe), buna-cuviinţă, buna lui cuviinţă, bunei-cuviinţe; bună purtare (comportament bun); e) bună-cuvinţă (politeţe), buna-cuvinţă, buna lui cuvinţă, bunei-cuvinţe; bună purtare (comportament bun). 45. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) bună seara (formulă de salut), bunăstare (prosperitate, stare materială bună), bună stare (stare bună); bunăvoinţă (atitudine binevoitoare); b) Bună seara (formulă de salut), bună-stare (prosperitate, stare materială bună), bună stare (stare bună); bună-voinţă (atitudine binevoitoare); c) bună seara (formulă de salut), bunăstare (prosperitate, stare materială bună), bună stare (stare bună); bună-voinţă (atitudine binevoitoare); d) bună seara (formulă de salut), bunăstare (prosperitate, stare materială bună), bună stare (stare bună); bună-voinţă (atitudine binevoitoare); e) Bună seara (formulă de salut), bunăstare (prosperitate, stare materială bună), bună stare (stare bună); bună-voinţă (atitudine binevoitoare).
11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 46. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) bună voie (veselie), de bunăvoie (locuţiune adverbială), bună ziua (formulă de salut), la revedere (formulă de salut); b) bună voie (veselie), de bunăvoie (locuţiune adverbială), Bună ziua (formulă de salut), La revedere (formulă de salut); c) bunăvoie (veselie), de bună voie (locuţiune adverbială), bună ziua (formulă de salut), la revedere (formulă de salut); d) bunăvoie (veselie), de bună voie (locuţiune adverbială), Bună ziua (formulă de alut), La revedere (formulă de salut); e) bunăvoie (veselie), de bunăvoie (locuţiune adverbială), bună ziua (formulă de salut), la revedere (formulă de salut). 47. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) bună-credinţă, rea-credinţă, rea-voinţă, bună-cuviinţă; b) bunăcredinţă, reacredinţă, reavoinţă, bunăcuviinţă; c) bună-credinţă, rea-credinţă, rea-voinţă, bunăcuviinţă; d) bună-credinţă, rea-credinţă, reavoinţă, bunăcuviinţă; e) bunăcredinţă, rea credinţă, reavoinţă, bunăcuviinţă. 48. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) primă-doamnă, primadonă, prim ajutor, primăvară, prim-balerin; b) primă doamnă, primadonă, prim ajutor, primăvară, prim balerin; c) primădoamnă, primadonă, primajutor, primăvară, primbalerin; d) primă-doamnă, primadonă, prim-ajutor, primăvară, prim-balerin; e) primă-doamnă, prima-donă, prim-ajutor, primăvară, prim-balerin. 49. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) prim-balerină, prime-time, primipară, prim-plan, primprejur; b) prim balerină, prime time, primipară, prim plan, primprejur; c) prim-balerină, prim-time, primipară, prim-plan, primprejur; d) prim-balerină, prime-time, primi-pară, prim-plan, prim-prejur; e) prim-balerină, prime-time, primipară, prim-plan, prin.p.rejur. 50. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) prim-pretor, prim-procuror, prim rang (loc. adj.), prim-secretar, prim-solistă; b) prim pretor, prim procuror, prim rang (loc. adj.), prim secretar, prim solistă; c) prim-pretor, prim-procuror, prim-rang (loc. adj.), prim-secretar, prim-solistă; d) prim-pretor, prim-procuror, prim rang (loc. adj.), prim-secretar, primă-solistă; e) primul-pretor, primul-procuror, primul rang (loc. adj.), primul-secretar, prima-solistă. 51. Seria: gură-cască / cască-gură, papă-lapte, târâie-brâu, zgârie-brânză, numă-uita este alcătuită din: a) locuţiuni verbale; b) locuţiuni substantivale; c) patru locuţiuni substantivale şi un verb; d) substantive compuse invariabile; e) patru substantive compuse şi un verb. 52.
Formele flexionare ale substantivului sunt indicate corect în varianta: 12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) (acest) prim-ministru, (aceşti) prim-miniştri, prim-ministrul (acesta), primminiştrii (aceştia); prim-ministrului (acestuia), prim-miniştrilor (acestora); b) (acest) prim ministru, (aceşti) prim miniştri, prim ministrul (acesta), prim miniştrii (aceştia); prim ministrului (acestuia), prim miniştrilor (acestora); c) (acest) prim-ministru/ prim ministru, (aceşti) prim-miniştri/ prim miniştri, prim-ministrul/ prim ministrul (acesta), prim-miniştrii/ prim miniştrii (aceştia); prim-ministrului/ prim ministrului (acestuia), prim-miniştrilor/ prim miniştrilor (acestora); d) (acest) prim-ministru, (aceşti) prim-miniştri / primi-miniştri, prim-ministrul / primul-ministru (acesta), prim-miniştrii / primii-miniştri (aceştia); primministrului/ primului-ministru (acestuia), prim-miniştrilor/ primilor-miniştri (acestora); e) (acest) prim-ministru, (aceşti) prim-miniştri, prim-ministrul (acesta), primminiştri (aceştia); prim-ministrului (acestuia), prim-miniştrilor (acestora). 53. Formele flexionare ale substantivului sunt indicate corect în varianta: a) (acest) prim-procuror, (aceşti) prim-procurori, prim-procurorul (acesta), prim-procurorii (aceştia); prim-procurorului (acestuia), prim-procurorilor (acestora); b) (acest) prim procuror, (aceşti) prim procuror, prim procurorul (acesta), prim procurorii (aceştia); prim procurorului (acestuia), prim procurorilor (acestora); c) (acest) prim-procuror/ prim procuror, (aceşti) prim-procurori/ prim procurori, prim-procurorul/ prim procurorul (acesta), prim-procurorii/ prim procurorii (aceştia); prim-procurorului/ prim procurorului (acestuia), prim-procurorilor/ prim procurorilor (acestora); d) (acest) prim-procuror, (aceşti) prim-procurori/ primi-procurori, primprocurorul/ primul-procuror (acesta), prim-procurorii/ primii-procurori (aceştia); prim-procurorului / primului-procuror (acestuia), prim-procurorilor/ primilor-procurori (acestora); e) (acest) primprocuror, (aceşti) primprocurori, primprocurorul (acesta), primprocurorii (aceştia); primprocurorului (acestuia), primprocurorilor (acestora). 54. Formele flexionare ale substantivului sunt indicate corect în varianta: a) (acest) vicepreşedinte, (aceşti) vicepreşedinţi, vicepreşedintele (acesta), vicepreşedinţii (aceştia); vicepreşedintelui (acestuia), vicepreşedinţilor (acestora); b) (acest) vice-preşedinte, (aceşti) vice-preşedinţi, vice-preşedintele (acesta), vicepreşedinţii (aceştia); vice-preşedintelui (acestuia), vice-preşedinţilor (acestora); c) (acest) vicepreşedinte/ vice-preşedinte, (aceşti) vicepreşedinţi/ vice-preşedinţi, vicepreşedintele/ vice-preşedintele (acesta), vicepreşedinţii/ vice-preşedinţii (aceştia); vicepreşedintelui/ vice preşedintelui (acestuia), vicepreşedinţilor/ vicepreşedinţilor (acestora); d) (acest) vicepreşedinte, (aceşti) vicepreşedinţii, vicepreşedintele (acesta), vicepreşedinţii (aceştia); vicepreşedintelui (acestuia), vicepreşedinţilor (acestora); e) (acest) vicepreşedinte, (aceşti) vicepreşedinţi, vicepreşedintele (acesta), vicepreşedinţi (aceştia); vicepreşedintelui (acestuia), vicepreşedinţilor (acestora);
13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 55. Formele flexionare ale substantivului sunt indicate corect în varianta: a) (acest) prim-viceprim-ministru, (aceşti) prim-viceprim-miniştri, primviceprim-ministrul (acesta), prim-viceprim-miniştrii (aceştia); prim-viceprimministrului (acestuia), prim-viceprim-miniştrilor (acestora); b) (acest) prim viceprim-ministru, (aceşti) prim viceprim-miniştri, prim viceprimministrul (acesta), prim viceprim-miniştrii (aceştia); prim viceprim-ministrului (acestuia), prim viceprim-miniştrilor (acestora); c) (acest) prim-viceprim ministru/ prim viceprim-ministru, (aceşti) prim-viceprim miniştri/ prim viceprim-miniştri, prim-viceprim ministrul/ prim viceprimministrul (acesta), prim-viceprim miniştrii/ prim viceprim-miniştrii (aceştia); prim-viceprim ministrului/ prim viceprim-ministrului (acestuia), prim-viceprim miniştrilor/ prim viceprim-miniştrilor (acestora); d) (acest) primviceprimministru, (aceşti) primviceprimminiştri / primiviceprim miniştri, primviceprimministrul /primulviceprimministru (acesta), primviceprimminiştrii / primiiviceprimminiştri (aceştia); primviceprimministrului/ primuluiviceprimministru (acestuia), primviceprimminiştrilor/ primilorviceprimminiştri (acestora); e) (acest) prim-vice-prim-ministru, (aceşti) prim-vice-prim-miniştri, prim-viceprim-ministrul (acesta), prim-vice-prim-miniştrii (aceştia); prim-vice-primministrului (acestuia), prim-vice-prim-miniştrilor (acestora). 56. Definiţia corectă şi completă a substantivului apare în varianta: a) Substantivul este o parte de vorbire flexibilă care denumeşte obiecte în sens larg. b) Substantivul este o parte de vorbire flexibilă care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii. c) Substantivul este o parte de vorbire neflexibilă care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii. d) Substantivul este o parte principală de propoziţie care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii. e) Substantivul este o parte de vorbire flexibilă care denumeşte nume de fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii. 57. Definiţia corectă şi completă a morfologiei apare în varianta: a) Morfologia este o ramură a lingvisticii, care are ca obiect de studiu forma cuvintelor şi modificarea formei cuvintelor în vorbire; b) Morfologia este o ramură a gramaticii, care are ca obiect de studiu forma cuvintelor şi modificarea formei cuvintelor în vorbire; c) Morfologia este o ramură a gramaticii, care are ca obiect de studiu forma cuvintelor, modificarea formei cuvintelor după gen, număr, caz şi funcţia lor sintactică în vorbire; d) Morfologia este o ramură a gramaticii, care are ca obiect de studiu forma cuvintelor, modificarea formei cuvintelor după gen, număr, caz şi funcţia lor sintactică propoziţie; e) Morfologia studiază forma şi modificarea formei cuvintelor în vorbire. 58. În enunţul „- Fie-mi iertat, sire, a arăta Măriei tale că aceşti viteji n-au făcut decât datoria lor patriotică” (C. Negruzzi), numărul total de substantive este: a) 1; b) 2; 14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 3; d) 4; e) 5. 59. În enunţul „Un tunet răzleţ… răscoli clocotitor nemărginirile rotunde şi un ropot…nedesluşit vestea de pretutindeni apropierea prăpăstioasă a artileriei cereşti” (C. Hogaş), numărul total de substantive este: a) 4; b) 5; c) 6; d) 7; e) 8. 60. În enunţul „O luptă-i viaţa, deci te luptă/ Cu dragoste de ea, cu dor.” (G. Coşbuc), numărul total de substantive este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 61. În enunţul „Rareori numai albastrul cerului limpede al cerului subţire se pătează de un punct negru; e un vultur prădalnic care ocheşte, poate, din înălţimile văzduhului vreo sprinţară veveriţă” (C. Hogaş), numărul total de substantive este: a) 4; b) 5; c) 6; d) 7; e) 8. 62. În propoziţia Vouă vă este mai dor de ei decât lor de voi., cuvântul subliniat este: a) adjectiv la gradul comparativ – nume predicativ; b) substantiv la gradul comparativ – nume predicativ; c) adjectiv la gradul comparativ – complement circumstanţial de mod; d) substantiv la gradul comparativ – subiect gramatical; e) substantiv la gradul comparativ – complement circumstanţial de mod. 63. În enunţul „- Fie-mi iertat, sire, a arăta Măriei tale că aceşti viteji n-au făcut decât datoria lor patriotică” (C. Negruzzi), numărul total de substantive care au funcţie sintactică de parte de propoziţie este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 64. În enunţul „Atunci, în mijlocul acelei tăceri de spaimă, prin care trecea suflarea morţii…, se auzi o zângănitură înfundată de cătuşe şi de lanţuri” (Al.
15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 Odobescu), numărul total de substantive care au funcţie sintactică de parte de propoziţie este: a) 4; b) 5; c) 6; d) 7; e) 8. 65. În enunţurile: 1° „De o parte şi de alta a râului se-ntinde mândra aşezare a satului Broşteni. De aici încolo Bistriţa se îmblânzeşte.” (Alex. Vlahuţă) 2° Înainte de a ajunge la Bucureşti, trenul trece prin Buftea. substantivele proprii sunt, în ordine, de genul: a) masculin, feminin, masculin, feminin; b) neutru, feminin, neutru, feminin; c) neutru, neutru, neutru, neutru; d) neutru, feminin, neutru, neutru; e) feminin, feminin, feminin, feminin. 66. Sunt corect grupate după gen substantivele din varianta: a) masculin – codru, iulie, bădiţă; neutru – porumb, hectar, ar; feminin – Gabi, santinelă, slugă; b) masculin – paşă, tată, cent; neutru – cinema, grâu, aluminiu; feminin– vodă, santinelă, ordonanţă; c) masculin – raia, picolo, boa; neutru – tineret, tufiş, sote; feminin – cacao, miss, madam; d) masculin – prâslea, paria, căpşun; neutru – du-te-vino, bumbac, fier; feminin – paşa, santinelă, slugă; e) masculin – cătană, tei, zebu; neutru – orz, porumb, cristal; feminin – tanti, mami, colibri. 67. Structura mass-media este: a) substantiv comun compus, de genul neutru, numărul plural; b) substantiv comun simplu, de genul neutru, numărul plural; c) substantiv comun simplu, de genul feminin, numărul plural; d) substantiv comun simplu, de genul feminin, numărul singular; e) locuţiune substantivală, de genul feminin, numărul singular. 68. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria: a) carnaval, barem; b) radical, cardinal; c) radical, carnaval; d) radical, barem; e) cardinal, barem. 69. Sunt de genul masculin toate substantivele din seria: a) carnaval, barem; b) radical, cardinal; c) radical, carnaval; 16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) radical, barem; e) cardinal, barem. 70. Formele de nominativ şi acuzativ plural ale substantivelor barem, cardinal, carnaval, radical sunt corectă în varianta: a) baremuri, carnavale, cardinali, radicali; b) bareme / baremuri, carnavale / carnavaluri, cardinalur i/ cardinali, radicaluri / radicali; c) baremuri, carnavaluri, cardinaluri, radicaluri; d) bareme, carnavaluri, cardinali, radicali; e) bareme, carnavale, cardinale, radicale. 71. Substantivul comun simplu radical: a) este de genul masculin şi are la plural forma radicaluri; b) este de genul neutru şi are la plural forma radicaluri; c) este de genul masculin şi are la plural forma radicali/ radicaluri; d) este de genul masculin şi are la plural forma radicali; e) este de genul neutru şi are la plural forma radicaluri / radicali. 72. Sunt la numărul plural toate substantivele din seria: a) omenire, boierime, făget, aluniş, lăcăraie; b) Craiova, Calafat, Slatina, Balş, Caracal; c) mass-media, oameni, boieri, fagi, aluni; d) mass-media, funeralii, echipe, clasă; e) pantaloni, ochelari, lapţi, icre, represalii. 73. Categoria gramaticală de gen este indicată corect pentru toate numele de sărbători în seria: a) Anul Nou (masculin), Crăciun (neutru), Bobotează (feminin), Paşte (masculin); b) Anul Nou (masculin), Crăciun (masculin), Bobotează (feminin), Paşte (masculin); c) Anul Nou (masculin), Crăciun (neutru), Bobotează (feminin), Paşte (neutru); d) Anul Nou (neutru), Crăciun (neutru), Bobotează (feminin), Paşte (neutru); e) Anul Nou (feminin), Crăciun (feminin ), Bobotează (feminin), Paşte (feminin). 74. Categoria gramaticală de gen este indicată corect pentru toate substantivele în seria: a) grâu (masculin/ neutru: grâne/ grâie), orz (masculin/ neutru: orzuri, oarze), argint (masculin/ neutru), fotbal (neutru); b) grâu (neutru), orz (neutru), argint (neutru), fotbal (neutru); c) grâu (masculin), orz (masculin), argint (masculin), fotbal (masculin); d) grâu (masculin/ neutru), orz (masculin/ neutru), argint (masculin/ neutru), fotbal (masculin/ neutru); e) grâu (masculin/ feminin), orz (masculin), argint (masculin/ neutru), fotbal (neutru). 75. Categoria gramaticală de gen este indicată corect pentru toate substantivele în seria: a) zmeu (neutru), mei (neutru), tenis (neutru); 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) zmeu (masculin/ neutru), mei (masculin/ neutru), tenis (masculin/ neutru); c) zmeu (masculin), mei (masculin), tenis (masculin); d) zmeu (masculin), mei (masculin/ neutru), tenis (masculin/ neutru); e) zmeu (masculin), mei (neutru), tenis (neutru). 76. Categoria gramaticală de gen este indicată corect pentru toate substantivele în seria: a) aur (masculin/neutru), fier (masculin/neutru), vin (masculin/neutru), argint (masculin/ neutru); b) aur (neutru), fier (neutru), vin (neutru), argint (neutru); c) aur (neutru), fier (neutru), vin (neutru), argint (masculin/ neutru); d) aur (masculin), fier (masculin), vin (masculin), argint (masculin); e) aur (neutru), fier (masculin/neutru), vin (neutru), argint (masculin/ neutru). 77. În enunţul „Din fundul ei se-ntind pe sub valuri, nenumărate braţe de piatră, gata s-apuce vasul şi să-l farme-n bucăţi la cea mai mică nebăgare de seamă.” (Al. Vlahuţă), structura subliniată este formată din: a) la … nebăgare de seamă – locuţiune substantivală însoţită de prepoziţie; cea mai mică – adjectiv propriu-zis, gradul superlativ absolut de superioritate; b) la … nebăgare de seamă – substantiv comun compus însoţit de prepoziţie; cea mai mică – adjectiv propriu-zis, gradul superlativ relativ de superioritate; c) la … nebăgare de seamă – locuţiune substantivală însoţită de prepoziţie; cea mai mică – adjectiv propriu-zis, gradul superlativ relativ de superioritate; d) la cea mai mică – adjectiv propriu-zis cu valoare substantivală, gradul superlativ relativ de superioritate; nebăgare de seamă – locuţiune adverbială; e) la cea mai mică nebăgare de seamă– locuţiune substantivală însoţită de prepoziţie. 78. Substantivul este: a) o clasă morfologică; b) o clasă sintactică; c) o clasă morfologică şi sintactică; d) o categorie gramaticală; e) o clasă gramaticală. 79. Au câte două forme de plural, în funcţie de sens, substantivele din seria: a) bandă, copcă, dată, vară, mâncare; b) dulceaţă, lână, lipsă, ghicitoare, trecătoare; c) poartă, roată, căpşună, cireaşă, coardă; d) boală, apărătoare, treabă, alamă, mătase; e) iarbă, vreme, politeţe, favoare, cârjă. 80. Au câte două forme de plural, în funcţie de sens, substantivele din seria: a) cămin, raport, ghem, ghiveci, cot; b) canat, ciubuc, itinerar, ghişeu, albuş; c) corn, minut, barem, tunel, chipiu; d) cablu, seminar, atu, caro, câmp; e) zmeu, tenis, elan, franc, centru.
18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 81. Scrierea, valoarea morfologică şi cazul cuvântului sunt toate corecte în varianta: a) Sire – pronume personal de politeţe, masculin, vocativ; b) Sire – substantiv, masculin, nominativ; c) sire – substantiv, masculin, vocativ; d) Sire – substantiv, masculin, vocativ; e) sire – pronume personal de politeţe, masculin, vocativ. 82. În enunţul „- Fie-mi iertat, sire, a arăta Măriei tale că aceşti viteji n-au făcut decât datoria lor patriotică.” (C. Negruzzi), numărul total de substantive scrise corect este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 83. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) Măria Voastră, Meritul Ştiinţific, România literară, Munţii Pădurea Neagră, Ordinul ,,Mihai Viteazul”; b) Măria Voastră, Meritul ştiinţific, România Literară, munţii Pădurea Neagră, ordinul ,,Mihai Viteazul”; c) meritul Ştiinţific, România Literară, munţii Pădurea Neagră, ordinul ,,Mihai Viteazul”, Măria voastră; d) România literară, meritul Ştiinţific, Munţii Pădurea Neagră, Ordinul ,,Mihai Viteazul”, Măria voastră; e) Ordinul ,,Mihai Viteazul”, munţii Pădurea Neagră, Meritul Ştiinţific, Măria Voastră, România Literară; 84. Au desinenţe comune la toate formele flexionare substantivele din seria: a) craioveancă, olteancă, vâlceancă, ţigancă, ţărancă; b) cameră, casă, clasă, fată, mamă; c) cameră, casă, clasă, fată, roată; d) vulpe, floare, carte, vreme, lapte; e) copertă, ţigancă, ţărancă, roată, faşă. 85. Au desinenţe comune la toate formele flexionare literare substantivele din seria: a) inimă, marfă, jantă, ţigancă, ţărancă, copertă; b) inimă, geantă, jantă, ţigancă, ţărancă, verdeaţă; c) inimă, geantă, coadă, ţigancă, ţărancă, copertă; d) inimă, geantă, papă, ţigancă, ţărancă, copertă; e) inimă, geantă, jantă, stână, ţărancă, copertă. 86. Au desinenţe comune la toate formele flexionare literare substantivele din seria: a) poezie, pălărie, sabie, câmpie, vulpe; b) poezie, pălărie, floare, câmpie, sufragerie; c) poezie, pălărie, sabie, carte, sufragerie; d) poezie, pălărie, sabie, câmpie, sufragerie; 19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) poezie, pălărie, corabie, câmp, armonie. 87. Nu au desinenţe comune la toate formele flexionare substantivele din seria: a) birou, cavou, depou, ecou, ou, panou; b) bombeu, eseu, pneu, rateu, reşou, reziduu; c) birou, cavou, depou, bombeu, eseu, pneu; d) rateu, reşou, reziduu, sacou, eseu, şopru; e) sacou, eseu, şopru, birou, cavou, depou. 88. Litera „u” notează o desinenţă în toate cuvintele din seria: a) astrul, profesorul, omagiul, stagiul; b) astrul, învăţătorul, barcagiul, camionagiul; c) astrul, ministrul, cireşul, camionagiul; d) astrul, ministrul, cireşul, prunul; e) astrul, ministrul, barcagiul, camionagiul. 89. Litera „u” notează desinenţă o în toate cuvintele din seria: a) prunul, corcoduşul, cireşul, caisul; b) caisul, elevul, cocoşul, circul; c) caisul, elevul, chefliul, cherestegiul d) chiulangiul, geamgiul cocoşul, circul e) chefliul, cherestegiul, chiulangiul, geamgiul. 90. Litera „u” notează o desinenţă în toate cuvintele din seria: a) circul, parcul, patul, zidul; b) circul, parcul, colegul, macaragiul; c) circul, parcul, teatrul, cadrul; d) teatrul, cadrul, ministrul, astrul; e) ministrul, astrul, patul, zidul. 91. Litera „u” notează o desinenţă în toate cuvintele din seria: a) xeroxul, ceasul, pixul, faxul; b) harabagiul, mahalagiul, pilangiul, reclamagiul; c) caietul, firul, oraşul, ceasul; d) xeroxul, creionul, pixul, faxul; e) apartamentul, televizorul, scaunul, trăsnetul. 92. Litera „u” notează o desinenţă în toate cuvintele din seria: a) nasul, degetul, capul, piciorul; b) teatrul, cadrul, lucrul, cifrul; c) nasul, degetul, lucrul, cifrul; d) capul, piciorul teatrul, cadrul; e) nasul, teatrul, degetul, cadrul. 93. Litera „e” notează o desinenţă de singular în toate cuvintele din seria: a) ideii, aleii, Anei, Stanei; b) nucleului, ateului, mamei, fetei; c) satelor, comunelor, oraşelor; d) muzeului, antreului, zmeului; e) câinelui, iepurelui, fratelui. 20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 94. Litera „e” notează o desinenţă de plural în toate cuvintele din seria: a) mame, mamei, case, casei, clase, clasei; b) mame, mamei, mamelor, case, casei, caselor, clase, clasei, claselor; c) mamei, mamelor, casei, caselor, caselor, clasei, claselor; d) mame, mamelor, case, caselor, clase, claselor; e) mamei, casei, clasei. 95. Litera „e” notează desinenţă o de plural în toate cuvintele din seria: a) mantale, baclavale, paşale; b) vale, cale, jale, ţoale; c) vreme, carte, floare, vulpe; d) teatre, cadre, coperte, mase; e) sufragerie, prostie, nebunie, agonie. 96. Ultima literă „i” notează o desinenţă de plural în toate cuvintele din seria: a) unghi, triunghi, dreptunghi, unchi, trunchi; b) unghiuri, triunghiuri, dreptunghiuri, lucruri, facturi; c) spahii, sufragii, surugii, poezii, săbii, muchii; d) spahii, sufragii, surugii, poezii, săbii, corăbii; e) copiii, fiii, socrii, cuscrii, miniştrii. 97. Grupul de litere „-le” notează o desinenţă de plural în toate cuvintele din seria: a) baclavale, basmale, ţoale; b) baclavale, vale, mantale; c) baclavale, basmale, mantale; d) boale, basmale, mantale; e) învăţătoarele, muncitoarele, indicele. 98. Grupul de litere „-le” notează o desinenţă de plural în toate cuvintele din seria: a) cazmale, ţoale, sandale, cale; b) cazmale, curele, sandale, ţoale; c) cazmale, mantale, sandale, baclavale; d) cazmale, ţoale, sandale, vale; e) cazmale, ţoale, sandale, cale. 99. Formează pluralul cu desinenţa „-uri” toate substantivele: a) şopru, lucru, soclu, birou, cazinou, ecou; b) codru, lucru, soclu, birou, cazinou, ecou; c) haiku, lucru, soclu, biciclu, cazinou, ecou; d) haiku, lucru, soclu, birou, antreu, ecou; e) ceas, lucru, soclu, birou, antreu, ecou. 100. Formează pluralul cu desinenţa „-uri” toate substantivele: a) bombeu, curcubeu, niplu, pneu, rateu; b) bombeu, cuplu, niplu, crustaceu, rateu; c) bombeu, ateu, niplu, pneu, mausoleu; d) bombeu, eseu, niplu, pneu, rateu; e) apogeu, eseu, crustaceu, pneu, rateu.
21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 101. Grupul de litere „-ur-” apare ca rest al desinenţei de plural „-uri” în cuvântul: a) păduros; b) securist; c) bucuros; d) deluros; e) aburos. 102. Grupul de litere „-ur-” apare ca rest al desinenţei de plural „-uri” în cuvântul: a) auriu; b) purpuriu; c) alburiu; d) fumuriu; e) abureală. 103. Nu are desinenţa de N şi Ac plural „-uri” substantivul: a) biciclu; b) triciclu; c) monoclu; d) binoclu; e) vinclu. 104. Au desinenţe comune la toate formele flexionare substantivele din seria: a) casă, fată, roată; b) vulpe, floare, frate; c) carte, roată, pâine; d) câine, iepure, frate; e) marfă, verdeaţă, inimă. 105. Sunetul marcat prin litera „u” este desinenţă în toate substantivele din seria: a) pomul, elevul, oraşul, circul; b) codrul, astrul, fiul, zapciul; c) codrul, astrul, fiul, zapciul, pomul, elevul, oraşul, circul; d) codrul, astrul, pomul, elevul, oraşul, circul; e) codrul, astrul, fiul, pomul, elevul, oraşul. 106. Litera finală „i” notează desinenţa de plural în toate substantivele din seria: a) codri, câini, vulpi, fraţi, poezii, pălării, sufragerii, fii, geamgii; b) codri, câini, vulpi, fraţi, lucruri, parcuri, socluri, titluri, cenacluri; c) codrii, câinii, vulpii, fraţii, poezii, pălării, sufragerii, fii, geamgii; d) codri, câini, vulpi, fraţi, ochi, ardei, pui, unchi, indici; e) codri, câini, fraţi, fii, copii, geamgii, unghiuri, triunghiuri, dreptunghiuri. 107. Litera „e” situată imediat după rădăcina/ radicalul substantivului „mamă” notează desinenţa de plural în toate formele flexionare din seria: a) (aceste) mame, mamele (acestea), (acestei) mame, (acestor) mame, mamei (acesteia), mamelor (acestora); b) (aceste) mame, (acestei) mame, (acestor) mame; c) mamele (acestea), mamei (acesteia), mamelor (acestora); d) (aceste) mame, mamele (acestea), (acestor) mame, mamelor (acestora); e) mamele (acestea), mamelor (acestora). 22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 108. Formele de genitiv şi dativ articulate enclitic ale substantivelor: mamă, masă, cameră, casă, vulpe, roată sunt toate corecte în varianta: a) mamei, mesei/ mesii, camerii, casei/ căşii, vulpei, roatei; b) mamei/ mamii, mesei/ mesii/ masei, camerei/ camerii, casei/ căşii, vulpii/ vulpei, roţii/ roatei; c) mamei, mesei/ masei, camerei, casei, vulpei, roatei; d) mamei, mesei/ masei, camerei, casei, vulpii, roţii; e) mamei, mesei/ masei, camerei, căşii, vulpii, roţii. 109. Formele de nominativ şi acuzativ plural nearticulate enclitic şi cele de genitiv şi dativ singular articulate enclitic ale substantivelor: corabie, poezie, pălărie, sabie sunt toate corecte în varianta: a) corabii, corabiei; poezii, poeziei; pălării, pălăriei; sabii, sabiei; b) corăbii, corăbiei; poezii, poeziei; pălării, pălăriei; săbii, săbiei; c) corăbii, corabiei; poezii, poeziei; pălării, pălăriei; săbii, sabiei; d) corăbii, corabiei; poezi, poeziei; pălări, pălăriei; săbii, sabiei; e) corăbii, corabiei/ corăbiei; poezii, poeziei; pălării, pălăriei; săbii, sabiei/ săbiei. 110. Formele de nominativ şi acuzativ plural nearticulate enclitic şi cele de genitiv şi dativ singular articulate enclitic ale substantivelor: copertă, olteancă, ţărancă, ţigancă sunt toate corecte în varianta: a) coperţi, coperţii; oltenci, oltencii; ţărănci, ţărăncii; ţigănci, ţigăncii; b) coperţi/ coperte, coperţii/ copertei; oltence, oltencei; ţărănci, ţărăncii; ţigănci, ţigăncii; c) coperte, copertei; oltence, oltencei; ţărance, ţărancei; ţigance, ţigancei; d) coperţi/ coperte, coperţii/ copertei; oltenci/ oltence, oltencii/ oltencei; ţărănci/ ţărance, ţărăncii/ ţărancei; ţigănci/ ţigance, ţigăncii/ ţigancei; e) coperţi/ coperte, coperţii/ copertei; oltence, oltencei; ţărănci/ ţărance, ţărăncii/ ţărancei; ţigănci/ ţigance, ţigăncii/ ţigancei. 111. Formele de nominativ şi acuzativ plural nearticulate enclitic şi cele de genitiv şi dativ singular articulate enclitic ale substantivelor: vreme, marfă, verdeaţă sunt toate corecte în varianta: a) vremi, vremii; mărfi, mărfii; verdeţi, verdeţii; b) vremuri/ vremi, vremii; mărfuri/ mărfi, mărfii; verdeţuri/ verdeţi, verdeţii; c) vremuri, vremi; mărfuri, mărfi; verdeţuri, verdeţi; d) vremuri, vremii; mărfuri, mărfii; verdeţuri, verdeţii; e) vremuri, vremei; mărfuri, marfei; verdeţuri, verdeţei. 112. Formele de nominativ şi acuzativ plural nearticulate enclitic şi cele de genitiv şi dativ plural articulate enclitic ale substantivelor: manta, baclava, ou sunt toate corecte în varianta: a) mantăi, mantăilor; baclavale, baclavalelor; ouă, ouălor b) mantale, mantalelor; baclavale, baclavalelor; ouă, ouălelor c) mantalele, mantalelelor; baclavalele, baclavalelelor; ouăle, ouălelor d) mantale/ mantăi, mantalelor/ mantăilor ; baclavale, baclavalelor; ouă, ouălelor e) mantale, mantalelor; baclavale, baclavalelor; ouă, ouălor. 113.
Au desinenţe comune la toate formele flexionare substantivele din seria: 23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) astru, ministru, monstru, lucru, socru, cifru; b) astru, ministru, monstru, ansamblu, cenaclu, cuplu; c) astru, ministru, monstru, fiu, zapciu, hangiu; d) astru, ministru, monstru, pom, cais, cireş; e) astru, ministru, monstru, teatru, cadru, surugiu. 114. Nu au desinenţe comune la toate formele flexionare substantivele din seria: a) ansamblu, cenaclu, ciclu, cuplu, biciclu; b) ansamblu, cenaclu, ciclu, cuplu, monoclu; c) ansamblu, cenaclu, ciclu, cuplu, subtitlu; d) ansamblu, cenaclu, ciclu, cuplu, niplu; e) ansamblu, cenaclu, ciclu, cuplu, binoclu. 115. Desinenţa este: a) un sunet sau un grup de litere prin care se diferenţiază genul, numărul şi cazul (la substantive) sau persoana şi numărul (la verbe); b) un sunet sau un grup de sunete prin care se diferenţiază genul, numărul şi cazul (la substantive) sau modul, timpul, persoana şi numărul (la verbe); c) un sunet sau un grup de sunete prin care se diferenţiază genul, numărul şi cazul (la substantive şi adjective) sau persoana şi numărul (la verbe); d) un sunet sau un grup de sunete prin care se diferenţiază persoana, numărul şi cazul (la substantive) sau persoana, numărul şi cazul (la verbe); e) un sunet sau un grup de litere prin care se diferenţiază genul, numărul şi cazul (la substantive) sau numărul şi cazul (la verbe). 116. Structura morfologică a substantivului „mării” din exemplul „nici însuşi cerul mării” este corect indicată în varianta: a) „măr-” – rădăcină/ radical; „i1” – desinenţă de feminin, plural, genitiv; „i2” – articol hotărât enclitic; b) „mare-” – rădăcină/ radical; „i1” – desinenţă de feminin, singular, genitiv; „i2” – articol hotărât enclitic; c) „mare-” – rădăcină/ radical; „i1” – desinenţă de feminin, plural, genitiv; „i2” – articol hotărât enclitic; d) „măr-” – rădăcină/ radical; „i1” – desinenţă de feminin, singular, genitiv; „i2” – articol hotărât enclitic; e) „măr-” – rădăcină; „ii” – articol hotărât enclitic. 117. În substantivele din seria mamă, mămică, mămucă, mămiţică, mămucuţă, numărul total de radicali este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 118. În seria şcolar, şcolari, şcolarul, şcolarii, şcolarului, şcolarilor, numărul total de radicali este: a) 1; b) 2; c) 3; 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 4; e) 5. 119. În seria şcoală, şcolar, preşcolar, şcolăriţă, şcolăresc, numărul total de radicali este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 120. Rădăcina substantivelor lucru / lucruri, ciclu / cicluri, teatru / teatre este indicată corect în varianta: a) lucru-, ciclu-, teatru-; b) lucru- / lucrur-, ciclu- / ciclur-, teatr-; c) lucr-, cicl-, teatr-; d) luc-, cic-, teatr-; e) lucr-, ciclu-, teatr-. 121. În seria elev, elevi, elevul, elevii, elevului, elevilor, numărul total de substantive este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 6. 122. În seria elev, elevă, elevi, eleve, elevului, elevelor, numărul total de substantive este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 6. 123. În seria codru, codruţ, codruleţ, codrişor, codrean, codreancă numărul total de substantive este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 6. 124. Substantivele din seria codru, codrul, codrului, codruleţ, codruleţul, codruleţului, au rădăcina/ rădăcinile: a) codru-; b) codru-, codruleţ-; c) codr-, codruleţ-; d) codr-; e) cod-. 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 125. În substantivele din seria mamă, mămică, mămucă, mămiţică, mămucuţă, numărul total de rădăcini este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 126. În seria şcoală, şcoli, şcoala, şcolile, şcolii, şcolilor, numărul total de rădăcini este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 127. În seria şcolar, şcolari, şcolarul, şcolarii, şcolarului, şcolarilor, numărul total de rădăcini este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 128. Substantivele din seria lucru, lucruri, soclu, socluri, codru, codri, ministru, miniştri au rădăcinile: a) lucru-, soclu-, ministr-/miniştr-; b) lucr-, socl-, mini-/mini-; c) lucr-, socl-, ministr-/miniştr-; d) lucru-, soclu-, ministru-/miniştri-; e) lucr-, soclu-, ministr-/miniştr-. 129. Structura morfologică a substantivului codruleţ este indicată corect în varianta: a) codruleţ- (rădăcină sau radical), -uleţ (sufix lexical), ø (desinenţă); b) codr- (rădăcină), -u- (desinenţă de singular), -l- (articol hotărât enclitic), codruleţ(radical), ø (desinenţă); c) codru- (rădăcină), codruleţ- (radical), ø (desinenţă); d) codr- (rădăcină), -u- (desinenţă de singular), -l- (articol hotărât enclitic); e) codr- (rădăcină), codruleţ- (radical), ø (desinenţă). 130. Structura morfologică a substantivelor indicelui şi numelui este corect şi complet indicată în varianta: a) rădăcina indic-, desinenţa -e-, articolul hotărât enclitic -lui; rădăcina nume-, desinenţa -e-, articolul hotărât enclitic -lui; b) rădăcina indice-, articolul hotărât enclitic -lui; rădăcina nume-, articolul hotărât enclitic -lui; c) rădăcina indic-, articolul hotărât enclitic -lui; rădăcina num-, articolul hotărât enclitic -lui; d) rădăcina indice-, desinenţa ø, articolul hotărât enclitic -lui; rădăcina nume-, 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 desinenţa ø, articolul hotărât enclitic -lui; e) rădăcina indicel-, desinenţa -u-, articolul hotărât enclitic -i; rădăcina numel-, desinenţa -u-, articolul hotărât enclitic -i. 131. Structura morfologică a formelor de genitiv şi dativ ale substantivelor învăţătoarei şi profesoarei este corect indicată în varianta: a) învăţătoar- (rădăcină/ radical), -e- (desinenţă), -i (articol hotărât); profesoar(rădăcină/ radical), -e- (desinenţă), -i (articol hotărât); b) învăţ- (radical), -e- (desinenţă), -i (articol hotărât); profesoar- (rădăcină/ radical), -e- (desinenţă), -i (articol hotărât); c) învăţătoare- (radical), -i (articol hotărât); profesoar- (rădăcină/ radical), -e(desinenţă), -i (articol hotărât); d) învăţătoare- (rădăcină/ radical), -i (articol hotărât); profesoar- (rădăcină/ radical), -e- (desinenţă), -i (articol hotărât); e) învăţ- (radical), -i (articol hotărât); profes- (rădăcină/ radical), -e- (desinenţă), -i (articol hotărât). 132. În seria şcoală, şcoli, şcoala, şcolile, şcolii, şcolilor, numărul total de rădăcini şi radicali este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 133. În seria şcolar, şcolari, şcolarul, şcolarii, şcolarului, şcolarilor, numărul total de rădăcini şi radicali este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 134. Formele flexionare ale substantivului papă sunt indicate corect în varianta: a) (acest) papă, (aceşti) papi, papa (acesta), papii (aceştia); papei (acestuia), papilor (acestora); b) (acest) papă, (aceşti) papi, papa (acesta), papii (aceştia); papii (acestuia), papilor (acestora); c) (acest) papă, (aceşti) papi, papa (acesta), papi (aceştia); papii (acestuia), papilor (acestora); d) (acest) papă, (aceşti) papii, papa (acesta), papiii (aceştia); papii (acestuia), papilor (acestora); e) (acest) papă, (aceşti) papi, papă (acesta), papii (aceştia); papii (acestuia), papilor (acestora). 135. Toate formele flexionare ale substantivului tată sunt indicate corect în varianta: a) (acest) tată, (aceşti) taţi, tata/ tatăl (acesta), taţii (aceştia); tatii/ tatălui (acestuia), taţilor (acestora); b) (acest) tată, (aceşti) taţi, tata/ tatăl (acesta), taţi (aceştia); tatei/ tatălui (acestuia), 27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 taţilor (acestora); c) (acest) tată, (aceşti) taţi, tata/ tatăl (acesta), taţii (aceştia); tatei/ tatălui (acestuia), taţilor (acestora); d) (acest) tat, (aceşti) taţi, tata / tatul (acesta), taţii (aceştia); tatei/ tatălui (acestuia), taţilor (acestora); e) (acest) tată, (aceşti) taţii, tata/ tatăl (acesta), taţii (aceştia); tatei/ tatălui (acestuia), taţilor (acestora). 136. Formele flexionare ale substantivului paşă sunt indicate corect în varianta: a) (acest) paşă, (aceşti) paşi, paşa (acesta), paşii (aceştia); paşii (acestuia), paşilor (acestora); b) (acest) paşă, (aceşti) paşi, paşa (acesta), paşii (aceştia); paşii (acestuia), paşiilor (acestora); c) (acest) paşă, (aceşti) paşi, paşa (acesta), paşii (aceştia); paşei (acestuia), paşilor (acestora); d) (acest) paşa, (aceşti) paşi, paşa (acesta), paşii (aceştia); paşei (acestuia), paşilor (acestora); e) (acest) paşă, (aceste) paşe, paşa (acesta), paşele (aceştia); paşei (acestuia), paşelor (acestora). 137. Formele flexionare ale substantivului paşa sunt indicate corect în varianta: a) (această) paşa, (aceste) paşăi, paşaua (aceasta), paşăile (acestea), (acestei) paşăi, ac]estor) paşăi, paşăii (acesteia), paşăilor (acestora); b) (această) paşa, (aceste) paşale, paşa (aceasta), paşalele (acestea), (acestei) paşa, (acestor) paşale, paşalei (acesteia), paşalelor (acestora); c) (această) paşa, (aceste) paşale, paşaua (aceasta), paşalele (acestea), (acestei) paşale, (acestor) paşale, paşalei (acesteia), paşalelor (acestora); d) (această) paşa, (aceste) paşale, paşaoa (aceasta), paşalele (acestea), (acestei) paşale, (acestor) paşale, paşalei (acesteia), paşalelelor (acestora); e) (această) paşa, (aceste) paşa, paşaua (aceasta), paşale (acestea), (acestei) paşale, (acestor) paşale, paşalei (acesteia), paşalelor (acestora). 138. În propoziţia Vara trecută am fost angajată., cuvântul subliniat este: a) adverb de timp; b) adverb de timp în acuzativ; c) adverb de mod; d) substantiv în acuzativ; e) substantiv în nominativ. 139. Substantivele proprii Bucureşti; Buftea sunt interpretate corect din punct de vedere morfologic în varianta: a) masculin, singular, formă de nominativ şi acuzativ, articulat enclitic Bucureştiul; feminin, singular, formă de nominativ şi acuzativ; b) masculin, singular, formă de nominativ şi acuzativ, articulat enclitic Bucureştiul / Bucureştii; feminin, singular, formă de nominativ şi acuzativ; c) neutru, singular, formă de nominativ şi acuzativ, articulat enclitic Bucureştiul; neutru, singular, formă de nominativ şi acuzativ; d) masculin, singular, formă de nominativ, articulat enclitic Bucureştiul / Bucureştii Bucureştii; feminin, singular, formă de nominativ; e) masculin, plural, formă de nominativ, articulat enclitic Bucureştiul; feminin, 28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 plural, formă de nominativ. 140. Analiza structurii morfologice a cuvântului străduţele din enunţul Pe străduţele orăşelului de munte este curăţenie. este corect realizată în varianta: a) Este format din rădăcina/ radicalul străd-, desinenţa de feminin, plural, acuzativ -eşi articolul hotărât enclitic -le. b) Este format din rădăcina/ radicalul străduţ-, desinenţa de feminin, plural, acuzativ -e- şi articolul hotărât enclitic -le. c) Este format din rădăcina străd-, sufixul -uţe-, desinenţa de feminin, plural, acuzativ -e- şi articolul hotărât enclitic -le; d) Este format din rădăcina străd-/ radicalul străduţ-, desinenţa de feminin, plural, acuzativ -e- şi articolul hotărât enclitic -le. e) Este format din rădăcina străd-/ radicalul străduţ- şi articolul hotărât enclitic -ele. 141. Analiza structurii morfologice a cuvântului orăşelului din enunţul Pe străduţele orăşelului de munte este curăţenie. este corect realizată în varianta: a) Este format din rădăcina orăş- / radicalul orăşel- şi articolul hotărât enclitic -ului. b) Este format din rădăcina/ radicalul orăş-, desinenţa -u- şi articolul hotărât enclitic -lui. c) Este format din rădăcina/ radicalul orăşel- şi articolul hotărât enclitic -lui. d) Este format din rădăcina orăş-, sufixul lexical diminutival -el-, sunetul/ vocala de legătură -u-şi articolul hotărât enclitic -lui. e) Este format din rădăcina orăş-/ radicalul orăşel-, sunetul/ vocala de legătură -u- şi articolul hotărât enclitic -lui. 142. Analiza structurii morfologice a cuvântului curăţenie din enunţul Pe străduţele orăşelului de munte este curăţenie. este corect realizată în varianta: a) Este format din rădăcina curăţ- şi sufixul lexical -enie. b) Este format din rădăcina/ radicalul curăţ- şi desinenţa de nominativ singular -e. c) Este format din rădăcina curăţ-/ radicalul curăţeni- şi desinenţa de nominativ singular -e. d) Este format din rădăcina/ radicalul curăţeni- şi desinenţa de nominativ singular -e. e) Este format din rădăcina curăţ-/ radicalul curăţeni- şi desinenţa de nominativ şi acuzativ singular -e. 143. Varianta în care există un articol genitival cu formă corectă de acord este: a) S-a organizat o campanie de strângere de semnături a celor ce vor să ajute copiii. b) Pe toţi ne-au aşteptat la gară colegii băiatului celui mic. c) Am un coleg al cărui tată participase la o expediţie polară. d) Am vizitat şantierele de arheologie a Dobrogeii. e) Colegii de clasă a fiicei domnului Popescu au înfiinţat o echipă de volei. 144. În enunţul „Iar Tudor cu soţia lui Aniţa, şi Mihu şi toţi ceilalţi răzăşi au fost urgisiţi şi prigoniţi”, numărul total de articole hotărâte este: a) 0; b) 1; c) 2; d) 3; e) 4. 29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 145. În enunţurile: 1° L-am ajutat azi pe un om bătrân. 2° L-am ajutat azi pe un bătrân om. 3° L-am ajutat azi pe un bătrân., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) adjectiv, substantiv, substantiv; b) substantiv, substantiv, substantiv; c) adjectiv, adjectiv, adjectiv; d) adjectiv, adjectiv, substantiv; e) adjectiv, substantiv, adjectiv. 146. În enunţurile: 1° L-am ajutat azi pe omul bătrân. 2° L-am ajutat azi pe bătrânul om. 3° L-am ajutat azi pe bătrânul acesta., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) adjectiv, substantiv, substantiv; b) substantiv, substantiv, substantiv; c) adjectiv, adjectiv, substantiv; d) adjectiv, substantiv, adjectiv; e) adjectiv, adjectiv, adjectiv. 147. În enunţurile: 1°L-am ajutat azi pe omul cel bătrân. 2° L-am ajutat azi pe cel bătrân. 3° L-am ajutat azi pe cel om., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) adjectiv, adjectiv, substantiv; b) adjectiv, adjectiv, adjectiv; c) adjectiv, substantiv, substantiv; d) adjectiv, substantiv, adjectiv; e) substantiv, substantiv, substantiv. 148. În enunţurile: 1° L-am ajutat azi pe cel mai bătrân om. 2°. L-am ajutat azi pe cel mai bătrân. 3° L-am ajutat azi pe cel mai bătrân dintre oameni., cuvintele subliniate au valoarea morfologică de: a) adjectiv, adjectiv, adjectiv; b) adjectiv substantivizat, adjectiv substantivizat, adjectiv substantivizat; c) adjectiv substantivizat, adjectiv, adjectiv; d) adjectiv, adjectiv substantivizat, adjectiv substantivizat; e) adjectiv substantivizat, adjectiv, adjectiv substantivizat; 149. În enunţurile: 1° Un om bătrân trece pe stradă. 2° Nişte oameni bătrâni trec pe stradă. 3° Un bătrân om trece pe stradă., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) adjectiv, adjectiv, substantiv; b) substantiv, substantiv, substantiv; c) adjectiv, adjectiv, adjectiv; d) substantiv, substantiv, adjectiv; e) adjectiv, substantiv, adjectiv. 150. În enunţurile: 1° Un om bătrân trece pe stradă. 2° Nişte oameni bătrâni trec pe stradă. 3° Nişte bătrâni oameni trec pe stradă., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) adjectiv, adjectiv, substantiv; 30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) substantiv, substantiv, substantiv; c) adjectiv, adjectiv, adjectiv; d) substantiv, substantiv, adjectiv; e) adjectiv, substantiv, adjectiv. 151. În enunţurile: 1° Un bătrân om trece pe stradă. 2° Nişte bătrâni oameni trec pe stradă. 3° Un bătrân trece pe stradă., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) substantiv, substantiv, substantiv; b) adjectiv, adjectiv, adjectiv; c) adjectiv, substantiv, adjectiv; d) adjectiv, adjectiv, substantiv; e) substantiv, adjectiv, adjectiv. 152. În enunţurile: 1° Un bătrân om trece pe stradă. 2° Un bătrân trece pe stradă. 3° Un bătrân dintre oamenii aceia trece pe stradă., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) adjectiv, adjectiv, adjectiv; b) substantiv, substantiv, substantiv; c) substantiv, substantiv, adjectiv; d) adjectiv, substantiv, substantiv; e) substantiv, adjectiv, substantiv. 153. În enunţurile: 1°. Un bătrân om trece pe stradă. 2° Un bătrân trece pe stradă. 3° Bătrânul om trece pe stradă., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) adjectiv, adjectiv, adjectiv; b) substantiv, substantiv, substantiv; c) adjectiv, substantiv, adjectiv; d) substantiv, substantiv, adjectiv; e) adjectiv, substantiv, substantiv. 154. În enunţurile: 1° Bătrânul om trece pe stradă. 2° Bătrânul trece pe stradă. 3°Cel mai bătrân dintre oameni trece pe stradă., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) substantiv, substantiv, adjectiv; b) substantiv, substantiv, substantiv; c) substantiv, substantiv, adjectiv; d) adjectiv, adjectiv, adjectiv; e) adjectiv, substantiv, substantiv. 155. În propoziţia Din alb s-a făcut roşu”, cuvântul subliniat este: a) complement circumstanţial de mod exprimat prin substantiv; b) complement circumstanţial de mod exprimat prin adjectiv; c) complement indirect exprimat prin adjectiv precedat de prepoziţie; d) complement circumstanţial de mod exprimat prin adverb precedat de prepoziţie; e) complement indirect exprimat prin adverb precedat de prepoziţie.
31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 156. În enunţurile: 1° Bătrânul om trece pe stradă. 2°Bătrânii oameni trec pe stradă. 3° Bătrânul trece pe stradă., cuvintele subliniate au, în ordine, valoarea morfologică de: a) adjectiv, adjectiv, substantiv; b) adjectiv, adjectiv, adjectiv; c) substantiv, substantiv, substantiv; d) atribut, atribut, subiect; e) subiect, subiect, subiect. 157. Numărul total de adjective din seria: frumos, frumoasă, frumoşi, frumoase, frumosul, frumoasa, frumosului, frumoasei, frumoşilor, frumoaselor este corect indicat în varianta: a) 10; b) 6; c) 4; d) 2; e) 1. 158. Numărul total de adjective din seria frumos, urât, frumoasă, urâtă, frumoşi, urâţi, frumoase, urâte, este corect indicat în varianta: a) 8; b) 6; c) 4; d) 2; e) 1. 159. Numărul total de adjective din seria frumuseţe, frumuseţi, frumuseţea, frumuseţile frumuseţii, frumuseţilor este corect indicat în varianta: a) 6; b) 4; c) 2; d) 1; e) 0. 160. Numărul total de adjective din seria urât, urâţenie, frumos, frumuseţe, harnic, hărnicie este corect indicat în varianta: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 6. 161. În enunţul: 1° Dragă prietenă a mea, aştept scrisoarea ta. 2° Draga mea prietenă, aştept scrisoarea ta. 3° Dragă, aştept scrisoarea ta. cuvintele subliniate sunt: a) 1° adjectiv propriu-zis, cazul vocativ, atribut adjectival; 2° substantiv comun, cazul vocativ, fără funcţie sintactică; 3° substantiv comun, cazul vocativ, fără funcţie sintactică;
32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 1° adjectiv propriu-zis, cazul vocativ, atribut adjectival; 2° adjectiv propriu-zis, cazul vocativ, atribut adjectival; 3° adjectiv propriu-zis, cazul vocativ, fără funcţie sintactică; c) 1° adjectiv propriu-zis, cazul nominativ, atribut adjectival; 2° substantiv comun, cazul vocativ, atribut adjectival; 3° substantiv comun simplu, cazul nominativ, subiect gramatical; d) 1° adjectiv propriu-zis, cazul vocativ, atribut adjectival; 2° adjectiv propriuzis,cazul vocativ, atribut adjectival; 3° substantiv comun simplu, cazul nominativ, fără funcţie sintactică; e) 1° adjectiv propriu-zis, cazul vocativ, atribut adjectival; 2° adjectiv propriu-zis, cazul vocativ, atribut adjectival; 3° substantiv comun simplu, cazul vocativ, fără funcţie sintactică. 162. În propoziţia El părea extrem de bucuros., cuvântul subliniat este: a) complement indirect exprimat prin adverb la superlativ absolut; b) complement indirect exprimat prin adjectiv la comparativ de superioritate; c) nume predicativ exprimat prin adjectiv la superlativ absolut; d) complement circumstanţial de mod exprimat prin adjectiv la superlativ absolut; e) complement direct exprimat prin adjectiv la superlativ absolut. 163. În propoziţia El părea atât de trist., cuvântul subliniat este: a) complement indirect exprimat prin adverb la superlativ absolut; b) nume predicativ exprimat prin adjectiv la pozitiv; c) nume predicativ exprimat prin adjectiv la superlativ absolut; d) complement circumstanţial de mod exprimat prin adjectiv la superlativ absolut; e) complement direct exprimat prin adjectiv la superlativ absolut. 164. În propoziţia El părea aşa de trist., cuvântul subliniat este: a) complement indirect exprimat prin adverb la superlativ absolut; b) nume predicativ exprimat prin adjectiv la pozitiv; c) nume predicativ exprimat prin adjectiv la superlativ absolut; d) complement circumstanţial de mod exprimat prin adjectiv la superlativ absolut; e) complement direct exprimat prin adjectiv la superlativ absolut. 165. În propoziţia Ea este cea mai frumoasă, mai harnică şi deşteaptă din clasă. adjectivele subliniate sunt la gradul: a) superlativ absolut de superioritate (toate); b) superlativ relativ de superioritate (toate); c) superlativ relativ de superioritate (frumoasă), comparativ de superioritate (harnică), pozitiv (deşteaptă); d) pozitiv (toate); e) comparativ de superioritate (toate). 166. Adjectivul subliniat în enunţurile: 1° Ea este frumoasă ca o zână. 2° Ea este aşa de frumoasă! 3. Ea este destul de frumoasă. este la gradul: a) 1°, 2°, 3° superlativ absolut; b) 1°, 2°, 3° pozitiv; c) 1° comparativ de superioritate; 2° superlativ absolut; 3° pozitiv; d) 1° superlativ relativ de superioritate; 2° superlativ absolut; 3° pozitiv; e) 1° comparativ de egalitate; 2° superlativ absolut; 3° pozitiv. 33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 167. Varianta în care adjectivele au formă corectă este: a) copii precoci; oameni stângaci; b) Vai, ce a păţit, beata de ea!; rochia gri sau roză; c) soluţie analoagă cu a ta; câmpie pitorescă; d) eforturi continui; linii continuie; e) adresa dragii mele prietene; dragii mei colegi. 168. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) postliceal, postmeridian, post meridiem, postmodernism, post-mortem; b) postliceal, post-meridian, post meridiem, postmodernism, post-mortem; c) post-liceal, post-meridian, post meridiem, post-modernism, post-mortem; d) postliceal, postmeridian, postmeridiem, postmodernism, post-mortem; e) postliceal, postmeridian, post meridiem, post modernism, post-mortem. 169. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) postnatal, postnominal, postoperatoriu, post-partum, postpaşoptist; b) post-natal, post-nominal, post-operatoriu, post-partum, post-paşoptist; c) postnatal, postnominal, postoperatoriu, post-partum, postpaşoptist; d) postnatal, postnominal, post operatoriu, post-partum, post-paşoptist; e) postnatal, postnominal, postoperatoriu, postpartum, postpaşoptist. 170. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) post-post-scriptum, postprandial, postpunere, postrevoluţionar; b) post-post-scriptum, post-prandial, postpunere, postrevoluţionar; c) post-postscriptum, postprandial, postpunere, post-revoluţionar; d) post-post-scriptum, postprandial, post-punere, postrevoluţionar; e) post-postscriptum, postprandial, postpunere, postrevoluţionar. 171. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) post-scriptum, postşcolar, posttotalitar, posttraumatic, postbelic; b) postscriptum, postşcolar, posttotalitar, posttraumatic, postbelic; c) post-scriptum, post-şcolar, post-totalitar, post-traumatic, post-belic; d) postscriptum, post-şcolar, post-totalitar, post-traumatic, postbelic; e) post-scriptum, postşcolar, post-totalitar, post-traumatic, post-belic. 172. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) postcomunism, postcomunist, (a) postdata, postdatare, postdecembrist; b) post-comunism, post-comunist, (a) post-data, post-datare, post-decembrist; c) postcomunism, post-comunist, (a) postdata, postdatare, post-decembrist; d) post-comunism, post-comunist, (a) postdata, postdatare, post-decembrist; e) post-comunism, post-comunist, (a) postdata, postdatare, postdecembrist. 173. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) postdiluvian, postelectoral, posteminescian, postfaţă; b) post-diluvian, post-electoral, post-eminescian, post-faţă; c) post-diluvian, post-electoral, posteminescian, postfaţă; d) post-diluvian, postelectoral, posteminescian, post-faţă; e) postdiluvian, post-electoral, posteminescian, postfaţă.
34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 174. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) postgaranţie, postglaciar, post-restant, post-scriptum; b) post-garanţie, postglaciar, post-restant, post-scriptum; c) post garanţie, postglaciar, post-restant, post-scriptum; d) postgaranţie, post-glaciar, post-restant, post-scriptum; e) postgaranţie, postglaciar, postrestant, post-scriptum. 175. Alegeţi varianta fără greşeli de scriere: a) aşa-numit, aşa-zis (pretins), aşadar, aşa şi aşa/ aşa şi-aşa, aşa zicând; b) aşanumit, aşazis (pretins), aşadar, aşaşiaşa, aşa zicând; c) aşanumit, aşazis (pretins), aşadar, aşa şi aşa/ aşa şi-aşa, aşa zicând; d) efort asiduu;un continuu eşec; vreo înnoire e) aşa-numit, aşa-zis (pretins), aşadar, aşa şi aşa/ aşa şi-aşa, aşa-zicând. 176. Alegeţi varianta fără greşeli de scriere: a) în proprii ochi; ochi aspri ai tatălui; câmpuri pustii; b) în propriii ochi; ochii aspri ai tatălui; câmpuri pustii; c) în proprii ochi; ochii asprii ai tatălui; câmpuri pustii; d) în propriii ochi; ochii aspriii ai tatălui; câmpuri pustiii; e) în propri ochi; ochi aspri ai tatălui; câmpuri pusti. 177. Alegeţi varianta fără greşeli de scriere: a) efort asiduu; un continuu eşec; vreo înoire; b) efort asidu; un continu eşec; vreo înnoire; c) efort asiduu; un continuu eşec; vro înnoire; d) efort asiduu; un continuu eşec; vreo înnoire; e) efort asidu; un continu eşec; vro înoire. 178. Adjectivul pronominal posesiv poate avea următoarele funcţii sintactice: a) atribut adjectival; b) atribut adjectival, nume predicativ; c) atribut adjectival, nume predicativ; subiect gramatical; d) atribut adjectival, nume predicativ, complement circumstanţial de loc, de timp, cauză, de scop; e) atribut adjectival, nume predicativ, complement direct, indirect, de agent, complement circumstanţial de loc, de timp, cauză, de scop. 179. Toate cuvintele sunt scrise corect în varianta: a) ambii miniştri, trei miniştri, unii codri, toţi codrii; b) ambi miniştri, trei miniştrii, unii codrii, toţi codri; c) ambii miniştri, trei miniştri, uni codri, toţi codrii; d) ambii miniştrii, trei miniştrii, unii codrii, toţi codrii; e) ambi miniştrii, trei miniştrii, unii codri, toţi codri. 180. Pentru analiza gramaticală, numeralul cardinal de aproximaţie extras din enunţul Creierul omenesc, constituit din circa 14 miliarde de celule nervoase, este un organ extrem de complex., este: a) circa 14 miliarde de; b) 14 miliarde; c) 14 miliarde de; 35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) circa 14 miliarde; e) din circa 14 miliarde. 181. În enunţul Crezi tu că vom putea noi singuri secera şi strânge atâta amar de grâu, că doar sute şi mii de braţe trebuie acolo, nu şagă., cuvintele subliniate sunt analizate corect în varianta: a) sute şi mii – complement direct simplu exprimat prin numeral cardinal multiplicativ cu valoare substantivală, Ac; b) sute şi mii – subiect gramatical multiplu format din două subiecte gramaticale simple aflate în raport de coordonare copulativă, exprimate prin numerale cardinale propriu-zise cu valoare substantivală, N c) sute şi mii – subiect gramatical simplu exprimat prin numeral cardinal multiplicativ cu valoare substantivală, N; d) sute şi mii – atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal multiplicativ cu valoare adjectivală, N; e) sute şi mii – atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal multiplicativ cu valoare adjectivală, Ac. 182. Toate numeralele cardinale colective sunt scrise corect în varianta: a) tus-trei/ tus-trele, câte-şi-trei/ câte-şi-trele, amândoi/ amândouă/ amândurora; b) tus trei/ tus trele, câte şi trei/ câte şi trele, amândoi/ amândouă/ amândurora; c) tustrei/ tustrele, câteşitrei/ câteşitrele, amândoi/ amândouă/ amândorora; d) tustrei/ tustrele, câteşitrei/ câteşitrele, amândoi/ amândouă/ amândurora; e) tustrei/ tustrele, câteştrei/ câteştrele, amândoi/ amândouă/ amândurora. 183. Toate numeralele corespunzătoare următoarelor numere: 9, 19, 90 sunt scrise corect în varianta: a) nouă, al noulea, a noulea; nouăsprezece, al nouăsprezecelea, a nouăsprezecea; nouăzeci, al nouăzecilea, a nouăzecea; b) nouă, al nouălea, a noua; nouăsprezece, al nouăsprezecilea, a nouăsprezecea; nouăzeci, al nouăzecilea, a nouăzecea; c) nouă, al nouălea, a noua; nouăsprezece, al nouăsprezecelea, a nouăsprezecea; nouăzeci, al nouăzecelea, a nouăzecea; d) nouă, al noulea, a nouălea; nouăsprezece, al nouăsprezecilea, a nouăsprezecea; nouăzeci, al nouăzecelea, a nouăzecia; e) nouă, al nouălea, a noua; nouăsprezece, al nouăsprezecelea, a nouăsprezecea; nouăzeci, al nouăzecilea, a nouăzecea. 184. Toate numeralele corespunzătoare următoarelor numere: 50, 100, 1000 sunt scrise corect în varianta: a) cincizeci, al cinzecilea, a cinzecea; o sută, al sutălea, a suta; o mie, al o miilea, a o miea; b) cincizeci, al cincizecilea, a cincizecea; o sută, al o sutălea, a o suta; o mie, al o mielea, a o mia; c) cincizeci, al cincizecelea, a cincizecea; o sută, al o sutălea, a o suta; o mie, al o mielea, a o mia; d) cincizeci, al cincizecilea, a cincizecia; osută, al osutălea, a osuta; omie, al omielea, a omia; e) cincizeci, al cincizecilea, a cincizecea; o sută, al o sutelea, a o suta; o mie, al o mielea, a o mia. 36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 185. Varianta în care există un numeral cardinal este: a) Eram la unul dintre colegii noştri de clasă. b) Ei o ţineau una şi bună: că nu sunt vinovaţi. c) Să nu mai spuneţi nimănui una ca asta! d) Una două sărea la bătaie, atât era de arţăgos. e) Eram la unul dintre primele mele examene importante. 186. Conţine numeral cardinal de aproximaţie enunţul: a) Au venit zece colegi. b) Au plecat zece dintre colegi. c) Erau douăzeci şi au plecat zece. d) S-au rătăcit zeci de elevi. e) S-au rătăcit elevi cu zecile. 187. Conţine numeral cardinal de aproximaţie cu valoare adjectivală enunţul: a) Trei sau patru elevi au luat zece. b) Trei dintre elevi au luat zece. c) Trei-patru elevi au luat nouă. d) Treizeci de elevi sunt pe terenul de sport. e) Trei sute de lei este aproximativ preţul legumelor. 188. Numeralul cardinal adverbial nu poate avea funcţia sintactică/ funcţiile sintactice de: a) complement circumstanţial de timp; b) complement circumstanţial de mod; c) atribut adverbial; d) atribut adverbial, complement indirect; e) complement indirect. 189. În enunţul Sper să iau nota zece., cuvintele subliniate sunt analizate corect în varianta: a) complement circumstanţial de mod exprimat prin substantiv în acuzativ + atribut substantival apoziţional exprimat prin numeral cardinal propriu-zis cu valoare adverbială; b) complement direct exprimat prin substantiv în acuzativ + atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal multiplicativ cu valoare adjectivală; c) complement direct exprimat prin substantiv în acuzativ + atribut substantival apoziţional exprimat prin numeral cardinal propriu-zis cu valoare adverbială; d) complement circumstanţial de mod exprimat prin substantiv în acuzativ + atribut substantival apoziţional exprimat prin numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală; e) complement direct exprimat prin substantiv în acuzativ + atribut substantival apoziţional exprimat prin numeral cardinal propriu-zis cu valoare substantivală. 190. În structurile: 1 ianuarie, 2 ianuarie, 12 ianuarie, 21 ianuarie, 22 ianuarie, numărul de dinaintea substantivului este corect scris cu litere în varianta: a) unu, doi, doisprezece, douăzeci şi unu, douăzeci şi doi; b) întâi, doi, doisprezece, douăzeci şi unu, douăzeci şi doi; c) unu, două, douăsprezece, douăzeci şi una, douăzeci şi două; 37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) întâi, două, douăsprezece, douăzeci şi unu, douăzeci şi două; e) unu, doi, doisprezece, douăzeci şi unu, douăzeci şi două. 191. Nu conţine nicio greşeală enunţul: a) Ziua Internaţională a Muncii; 1 Mai, se sărbătoreşte în toată lumea în amintirea mişcărilor de protest ale proletariatului ce au izbucnit în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. b) Ziua Internaţională a Muncii; Întâi Mai, se sărbătoreşte în toată lumea în amintirea mişcărilor de protest ale proletariatului ce au izbucnit în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. c) Ziua Internaţională a Muncii; Unu Mai se sărbătoreşte în toată lumea în amintirea mişcărilor de protest ale proletariatului ce au izbucnit în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. d) Ziua Internaţională a muncii; 1 Mai, se sărbătoreşte în amintirea mişcărilor de protest ale proletariatului ce au izbucnit în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. e) Ziua Internaţională a Muncii; Întâi Mai, se sărbătoreşte în amintirea mişcărilor de protest ale proletariatului ce au izbucnit în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 192. Nu conţine nicio greşeală enunţul: a) Nu mergem la şcoală pe data de 1 Mai 2010. b) Nu mergem la şcoală pe data de 1 mai 2010. c) Nu mergem la şcoală pe 1 mai 2010. d) Nu mergem la şcoală pe 1 Mai 2010. e) Nu mergem la şcoală pe Unu Mai 2010. 193. Nu conţine nicio greşeală enunţul: a) Ziua Internaţională a Femeii; 8 Martie, se sărbătoreşte în toată lumea în amintirea numeroaselor muncitoare care şi-au pierdut viaţa la o fabrică de textile din New York în urma unui incendiu. b) Ziua Internaţională a femeii; 8 Martie, se sărbătoreşte în toată lumea în amintirea numeroaselor muncitoare care şi-au pierdut viaţa la o fabrică de textile din New York în urma unui incendiu. c) Ziua Internaţională a Femeii;, 8 martie, se sărbătoreşte în toată lumea în amintirea numeroaselor muncitoare care şi-au pierdut viaţa la o fabrică de textile din New York în urma unui incendiu. d) Ziua Internaţională a Femeii; 8 Martie, se sărbătoreşte în amintirea numeroaselor muncitoare care şi-au pierdut viaţa la o fabrică de textile din New York în urma unui incendiu. e) Ziua internaţională a femeii; 8 martie, se sărbătoreşte în amintirea numeroaselor muncitoare care şi-au pierdut viaţa la o fabrică de textile din New York în urma unui incendiu. 194. Nu conţine nicio greşeală enunţul: a) Pe data de 8 martie 2010, i-am dus doamnei învăţătoare un buchet de flori. b) Pe data de 8 Martie 2010, i-am dus doamnei învăţătoare un buchet de flori. c) Pe data de 8 Martie 2010, i-am dus Doamnei Învăţătoare un buchet de flori. d) Pe 8 Martie 2010, i-am dus doamnei Învăţătoare un buchet de flori. e) Pe 8 martie 2010, i-am dus doamnei învăţătoare un buchet de flori. 38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 195. Enunţul/ enunţurile în care există numeral cardinal multiplicativ: 1° Am îndoit foaia, ca să nu se vadă ce este scris pe ea. 2° Această foaie îndoită i-am dat-o colegei de bancă. 3° Datorită muncii peste program, a primit un salariu îndoit. 4° Nimeni nu s-a îndoit de capacitatea lui de a reuşi la facultate. 5°. Bătrânul mergea îndoit de spate. 6° Din cauza faptului că a muncit de două ori mai mult, a fost răsplătit. este indicat/ sunt indicate în varianta: a) 1°, 2°, 3°, 6°; b) 3°, 6°; c) 3°; d) 6°; e) 1°, 2°, 3°, 5°, 6°. 196. În structurile: ora 1, ora 2, ora 12, ora 21, ora 22, numărul de după substantiv este corect scris cu litere în varianta: a) unu, doi, doisprezece, douăzeci şi unu, douăzeci şi doi; b) unu, doi, doisprezece, douăzeci şi unu, douăzeci şi doi; c) una, două, douăsprezece, douăzeci şi una, douăzeci şi două; d) unu, două, douăsprezece, douăzeci şi unu, douăzeci şi două; e) unu, doi, doisprezece, douăzeci şi unu, douăzeci şi două. 197. Forma corectă a numeralului ordinal este: a) al optzecilea; b) al optzecelea; c) al optzeciulea; d) al optuzecilea; e) al optâzecilea. 198. Toate numeralele corespunzătoare următoarelor numere: 8, 15, 18 sunt scrise corect în varianta: a) opt, al optulea, a opta; cinsprezece, al cinsprezecelea, a cinsprezecea; optsprezece, al optsprezecelea, a optsprezecea; b) opt, al optelea, a optea; cincisprezece, al cincisprezecelea, a cincisprezecea; optsprezece, al optsprezecelea, a optsprezecea; c) opt, al optălea, a opta; cinsprezece, al cinsprezecelea, a cinsprezecea; optisprezece, al optisprezecelea, a optisprezecea; d) opt, al optulea, a opta; cincisprezece, al cincisprezecelea, a cincisprezecea; optsprezece, al optsprezecelea, a optsprezecea; e) opt, al-optulea, a-opta; cincisprezece, al-cincisprezecelea, a-cincisprezecea; optsprezece, al-optsprezecelea, a-optsprezecea. 199. Toate numeralele corespunzătoare următoarelor numere: 100, 1000, 10000, 1000000, 1000000000 sunt scrise corect în varianta: a) o sută, al o sutelea, a o suta; o mie, al o miilea, a o mia, zece mii, al zece miilea, a zece mia; un milion, al un milionulea; al un miliardulea; b) o sută, al sutălea, a suta; o mie, al o miilea, a o mia, zece mii, al zece mielea, a zece miea; un milion, al milionulea; al miliardulea; c) o sută, al o sutălea, a o suta; o mie, al o mielea, a o mia, zecemii, al zecemiilea, 39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a zecemia; un milion, al un milionulea; al un miliardulea; d) o sută, al o sutălea, a o suta; o mie, al o mielea, a o mia, zece mii, al zece miilea, a zece mia; un milion, al un milionulea; al un miliardulea; e) o sută, al o sutelea, a o suta; o mie, al o mielea, a o mia, zece mii, al zece miilea, a zece mia; un milion, al un milionelea; al un miliardelea. 200. Toate numeralele corespunzătoare următoarelor numere: 100, 200, 2000 sunt scrise corect în varianta: a) o sută, al o sutelea, a o suta; două sute, al două sutelea, a două suta; două mii, al două mielea, a două mia; b) o sută, al o sutălea, a o suta; două sute, al două sutălea, a două suta; două mii, al două mielea, a două mia; c) o sută, al o sutălea, a o suta; două sute, al două sutelea, a două suta; două mii, al două miilea, a două mia; d) o sută, al o sutălea, a o suta; douăsute, al douăsutelea, a douăsuta; douămii, al douămiilea, a douămia; e) o sută, al o sutălea, a o suta; două sute, al două sutelea, a două suta; două mii, al două miilea, a două miea. 201. Sunt numerale şi au valoare substantivală cuvintele subliniate din varianta: a) Prima oară ai greşit, înţelegem. Dar şi a doua oară? b) Oamenii au venit cu miile, cu sutele de mii ! c) „Trei, Doamne, şi toţi trei !” d) Care este dublul lui patru ? e) Iarna temperatura coboară frecvent sub zero grade. 202. În fragmentul subliniat din enunţul „Tu, idol scump şi dulcea mea lumină, / Rămâi în braţul meu întotdeauna…” (Mihai Eminescu), există: a) un pron. pers. în N, două subst. în V, două adj. în V, un pron. pers. în G şi un verb la indicativ; b) un pron. pers. în V, două subst. în N, două adj. în V, un pron. pos. în G şi un verb la imperativ; c) un pron. pers. în V, două subst. în V, trei adj. în V şi un verb la imperativ; d) un pron. pers. în V, două subst. în V, trei adj. în V şi un verb la indicativ; e) un pron. pers. în N, două subst. în V, trei adj. în V şi un verb la imperativ; 203. În propoziţia Şi-a cumpărat o maşină nouă., cuvântul şi- este: a) pron. refl. în D, c.i.; b) pron. refl. în D, fără funcţie sintactică; c) pron. refl. în D, at. pron.; d) pron. refl. în Ac, fără funcţie sintactică; e) conj. coord. cop. 204. Sunt corect analizate cuvintele subliniate din exemplele 1° Ţi-a venit coletul?; 2° Când ţi-a venit această idee? în varianta: a) 1° pron. pers., D posesiv; 2° pron. pers., D ; b) 1°, 2° pron. pers., D posesiv; c) 1° pron. pers., D etic; 2° pron. pers., D; d) 1° pron. pers., D etic; 2° pron. pers., Ac; e) 1° pron. refl., D etic; 2° pron. pers., D. 40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 205. Sunt corect analizate pronumele din exemplele 1° Ia-i de aici!; 2° Cum ţi se pare filmul? în varianta: a) 1° pron. pers. Ac, 2° pron. refl. D, pron. refl. Ac; b) 1° pron. pers. Ac, 2° pron. pers. D, pron. pers. Ac; c) 1° pron. pers. Ac, 2° pron. pers. D, pron. refl. Ac; d) 1° pron. pers. D, 2° pron. pers. D, pron. refl. Ac; e) 1° pron. pers. D, 2° pron. refl. D, pron. refl. Ac. 206. Adjectivul pronominal de întărire este corect folosit în varianta: a) Lor înşilor le-a părut rău. b) Însuşi directoarea în persoană a venit. c) Doctoriţei însuşi i s-a făcut rău. d) Lor înşişi li s-a părut că au cam exagerat. e) Lor însele le-a plăcut parada modei. 207. Adjectivul pronominal de întărire este corect folosit în varianta: a) Ea însuşi mi-a spus, aşa că e adevărat. b) Vor veni chiar ei însuşi să dea o mână de ajutor.. c) Ţie înseţi îţi datorăm multe.. d) Însuşi membrii de partid l-au trădat. e) Nici ele însuşi nu ştiu ce e cu ele. 208. Adjectivul pronominal de întărire este folosit cu forma corectă în propoziţiile: 1° Ele înşile spuneau. 2° Ei înşivă spuneau. 3° Ea înseşi crede. 4° Noi însene am fost certate. 5°El însuşi credea. 6° Tu însuşi erai singur. a) 1°, 2°, 3°, 4° 5°, 6°; b) 1°, 2°, 5°; c) 1°, 2°, 4°, 5°; d) 4°, 5°; e) 2°, 3°, 4°, 5°. 209. În enunţul Elevul cel din prima bancă le-a oferit acestui coleg al său şi celui care stă lângă el câte o carte., cuvintele subliniate sunt, în ordinea din text: a) fără funcţie sintactică, at. pron, c.i.; b) at. adj., at. adj., c.i.; c) at. pron, at. adj., c.d.; d) fără funcţie sintactică, at. adj., at. pron.; e) at. pron, at. adj., c.i. 210. În enunţul Din brânza care s-a adus în magazin, câtă s-a vândut ? “, cuvântul subliniat este: a) subiect exprimat prin pronume interogativ în nominativ; b) complement circumstanţial de mod exprimat prin pronume interogativ în acuzativ; c) complement circumstanţial de mod exprimat prin pronume interogativ în nominativ; d) complement circumstanţial de mod exprimat prin adverb de mod; e) complement circumstanţial de mod exprimat prin pronume relativ. 211.
Nu devin adjective: 41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) pronumele personal, reflexiv, de politeţe, pronumele relativ-interogativ cine şi nehotărâtele formate cu cine, relativul compus, pronumele negative nimeni, nimic; b) pronumele personal şi reflexiv; c) pronumele personal, reflexiv şi de politeţe; d) pronumele personal, reflexiv, de politeţe şi relativ-interogativ; e) pronumele personal, reflexiv, de politeţe, relativ şi negativ. 212. Se pot adjectiviza: a) pronumele de întărire, posesive, demonstrative, toate pronumele relativinterogative, nehotărâte şi negative; b) pronumele de întărire, posesive, demonstrative, unele pronumele relativinterogative, unele pronume nehotărâte şi negativul niciunul; c) pronumele de politeţe, cele de întărire, posesive, demonstrative, unele pronume relativ-interogative, unele nehotărâte şi negative; d) unele pronumele de întărire, toate posesivele şi demonstrativele, unele relativinterogative, toate nehotărâtele; e) toate felurile de pronume. 213. În enunţurile: 1) S-a vorbit cu şefii fiecăruia. 2) Acţionează împotriva oricui. 3) Lucrează pentru nu ştiu cine. 4) I-a dat o carte te miri cui. cuvintele subliniate sunt: a) 1 – pronume nehotărât, atribut pronominal genitival; 2 – pronume nehotărât, complement indirect; 3 – locuţiune pronominală nehotărâtă, complement circumstanţial de mod; 4 – locuţiune pronominală nehotărâtă, complement indirect; b) 1 – pronume relativ, atribut pronominal genitival; 2 – pronume nehotărât, complement circumstanţial de mod; 3 – pronume relativ precedat de prepoziţie, complement circumstanţial de mod; verb, predicat verbal; 4 – verb, predicat verbal; pronume relativ, complement indirect; c) 1 – pronume nehotărât, atribut pronominal genitival; 2 – pronume nehotărât, complement indirect; 3 – pronume relativ precedat de prepoziţie, complement circumstanţial de mod; 4 – verb, predicat verbal; pronume relativ, complement indirect; d) 1 – adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival; 2 – pronume nehotărât, complement circumstanţial de mod; 3 – pronume relativ precedat de prepoziţie, complement circumstanţial de mod; verb, predicat verbal; 4 – pronume personal, complement direct; verb, predicat verbal; pronume relativ, complement indirect; e) 1 – pronume nehotărât, atribut pronominal genitival; 2 – pronume nehotărât, complement indirect; 3, 4 – locuţiune pronominală nehotărâtă, complement indirect. 214. Sunt numai adjective pronominale cuvintele din seria: a) fiecare, oricine, alde; b) oricine, niscai; c) niscai, alde; d) alde, fiecare; e) fiecare, niscai, oricine, alde. 215. Structurile subliniate în enunţul ,,De-or trece anii cum trecură,/ Ea tot mai mult îmi va plăce,/ Pentru că-n toat-a ei făptură/ E un «nu ştiu cum» şi un «nu ştiu ce».” sunt corect interpretate în varianta:
42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) nu ştiu cum – nume predicativ exprimat prin substantiv; nu ştiu ce – nume predicativ exprimat prin substantiv; b) nu ştiu cum – subiect gramatical exprimat prin locuţiune pronominală nehotărâtă; nu ştiu ce – subiect gramatical exprimat prin locuţiune pronominală nehotărâtă; c) nu ştiu – predicat verbal; cum – complement circumstanţial de mod exprimat prin adverb relativ de mod; nu ştiu – predicat verbal; ce – complement direct exprimat prin pronume relativ; d) nu ştiu cum – subiect gramatical exprimat prin substantiv; nu ştiu ce – subiect gramatical exprimat prin substantiv; e) nu ştiu cum – complement direct exprimat prin substantiv; nu ştiu ce – complement direct exprimat prin substantiv. 216. Forma corectă de genitiv şi dativ a pronumelui apare în varianta: a) dumneatale; b) dumitale; c) dumneata; d) dumeatale ; e) dumnitale. 217. În enunţul Na-ţi-o bună că ţi-am dres-o!, cuvântul o este: a) complement direct exprimat prin pronume personal în acuzativ; b) pronume personal cu valoare neutră, fără funcţie sintactică; c) articol nehotărât; d) complement indirect exprimat prin pronume personal în acuzativ; e) pronume personal în dativul etic, fără funcţie sintactică. 218. Cazul şi funcţia cuvintelor subliniate din exemplele următoare 1° S-a convins pe propria-i piele ce înseamnă lipsa de prieteni. 2° S-a îmbrăcat în costumul lui cel bun. sunt corect precizate în varianta: a) 1° genitiv, at.; 2° dativ, at; b) 1° dativ, at; 2° genitiv, at; c) 1° genitiv, at; 2° genitiv, at; d) 1° dativ, at.; 2° dativ, at; e) 1° dativ, ci; 2° genitiv, ci. 219. Structura subliniată în enunţul Dă-i bătaie, că se face seară şi nu ai timp să termini lucrarea. este corect analizată în varianta: a) dă-i bătaie – locuţiune verbală; i – pronume personal, dativ etic, fără funcţie sintactică; b) dă bătaie – locuţiune verbală; i – pronume personal, dativ posesiv, atribut pronominal; c) dă-i bătaie – locuţiune verbală; i – pronume personal cu valoare neutră, dativ, fără funcţie sintactică; d) dă bătaie – locuţiune verbală; i – pronume personal, dativ, complement indirect; e) dă – verb predicativ; bătaie – substantiv, acuzativ, complement direct; i – pronume personal, dativ, complement indirect. 220. În fragmentul ,,Nu i-a chemat la nuntă, pentru că nu i-au dat destulă zestre. De unde zestre, dacă taică-său îi dădea toată ziua cu băutura cu alde Gogoloi pe buza şanţului?”, cuvintele subliniate sunt, în ordinea din text: 43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) i- D – c.i.; i- Ac – c.d.; îi D – cu val. neutră, fără funcţie sintactică; b) i- D – c.i.; i- D – c.i.; îi D – c.i.; c) i- Ac – c.d.; i- D – c.i.; îi D – cu val. neutră, fără funcţie sintactică; d) i- Ac – c.d.; i- Ac – c.i.; îi D – cu val. neutră, fără funcţie sintactică; e) i- Ac – c.d.; i- Ac – c.d.; îi Ac – c.d. 221. În enunţul „Tu, idol scump şi dulcea mea lumină, / Rămâi în braţul meu întotdeauna…” (Mihai Eminescu), cuvântul subliniat este: a) pronume personal, N, subiect gramatical; b) pronume personal, V, subiect gramatical; c) pronume personal, V, fără funcţie sintactică; d) pronume personal, N, atribut pronominal apoziţional; e) pronume personal în V, atribut pronominal apoziţional. 222. Cuvântul subliniat în enunţurile: 1° Tu n-ai învăţat! 2° Tu, învaţă! 3° Învaţă tu! este analizat corect în varianta: a) 1° pron. pers., N, sb; 2°. pron. pers., N, sb; 3° pron. pers., N, sb; b) 1° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; 2° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; 3° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; c) 1° pron. pers., V, sb; 2° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; 3° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; d) 1. pron. pers., N, sb; 2° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; 3° pron. pers., N, sb; e) 1. pron. pers., N, sb; 2. interj., V, fără funcţie sintactică; 3. pron. pers., N, sb. 223. Cuvintele subliniate în enunţurile: 1° Tu, Costele, n-ai învăţat. 2° Tu, Costele, învaţă! sunt analizate corect în varianta: a) 1° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; subst., V, fără funcţie sintactică; 2° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; subst., V, fără funcţie sintactică; b) 1° pron. pers., N, sb gramatical simplu; subst., N, sb gramatical reluat; 2° pron. pers., N, sb gramatical simplu; subst., N, sb gramatical reluat; c) 1° pron. pers., N, sb gramatical simplu; subst., N, atr. subst. apoziţional simplu; 2° pron. pers., N, sb gramatical simplu; subst., N, atr. substantival apoziţional simplu; d) 1° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; subst., N, sb gramatical; 2° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; subst., N, sb gramatical; e) 1° pron. pers., N, sb gramatical simplu; subst., V, fără funcţie sintactică; 2° pron. pers., V, fără funcţie sintactică; subst., V, atr. subst. apoziţional simplu. 224. Varianta de enunţ care conţine greşeli este: a) Li se aduseră tot felul de cărţi. b) Le aduseră şi caiete. c) Spuseră că li-i frică de examen. d) Li-o spuse răspicat elevilor: să fie cuminţi. e) Le-o spuse răspicat elevilor: să nu mai arunce gunoaiele pe fereastră. 225. Se scriu obligatoriu cu iniţială majusculă: a) substantivele care denumesc popoare; b) substantivele care denumesc luni ale anului; c) substantivele care denumesc zilele săptămânii; 44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) substantivele care denumesc disciplinele de învăţământ; e) locuţiunile pronominale de politeţe. 226. În enunţurile: 1° Dragă prietenă a mea, aştept scrisoarea ta. 2° Draga mea prietenă, aştept scrisoarea ta. 3° Draga mea, aştept scrisoarea ta., cuvintele subliniate sunt: a) 1° pronume posesiv, genitiv, atribut pronominal genitival; 2° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, fără funcţie sintactică; 3° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, fără funcţie sintactică; b) 1° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, atribut adjectival; 2° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, atribut adjectival; 3° adjectiv pronominal posesiv, cazul vocativ, apoziţie; c) 1° adjectiv pronominal posesiv, nominativ, atribut adjectival; 2° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, atribut adjectival; 3° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, fără funcţie sintactică; d) 1° pronume posesiv, genitiv, atribut pronominal genitival; 2° pronume personal, genitiv, atribut pronominal genitival; 3° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, atribut adjectival; e) 1° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, atribut adjectival; 2° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, atribut adjectival; 3° adjectiv pronominal posesiv, vocativ, atribut adjectival. 227. Structura subliniată în enunţul Ai tăi sunt banii, a mea este munca. este corect analizată în varianta: a) pron. pos. însoţit de art. pos. ai, N, nume predicativ; b) pron. pos., N, subiect gramatical; c) pron. pos., G, nume predicativ; d) adj. pron. pos., N, nume predicativ; e) pron. pos., N, nume predicativ. 228. Structura subliniată în enunţul Ai tăi sunt bani murdari, ai mei sunt bani curaţi. este corect analizată în varianta: a) pron. pos. însoţit de art. pos.ai, N, subiect gramatical; b) pron. pos., N, subiect gramatical; c) pron. pos., G, nume predicativ; d) adj. pron. pos., N, nume predicativ; e) pron. pers., N, subiect gramatical. 229. Cuvintele subliniate în enunţul următor: Casa noastră nu este ca a sa vilă. sunt analizate corect în varianta: a) noastră – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. I, fem., sg., G; ca… vilă – n. p. / subst. com. s., fem., sg., Ac, + prep. s. ca, neart.; a sa – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., G; b) noastră – atr. pron genitival / pron. pers., m., sg., G; ca… vilă – n. p. / subst. com. s., fem., sg., Ac, + prep. s. ca, neart.; a sa – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., G; c) noastră – atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., atr. pron. genitival / pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., G; d) noastră – atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., N; ca… vilă – n. p. / subst. com. s., fem., sg., Ac + prep. s. ca, neart.; a sa – atr. adj. / adj. pron. pos., pers. a 45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 III-a, fem., sg., G; e) noastră – atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., N; ca… vilă – n. p. / subst. com. s., fem., sg., Ac + prep. s. ca, neart.; a sa – atr. adj. / adj. pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., Ac; 230. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: Casa alor mei nu este ca a sa. sunt analizate corect în varianta: a) alor mei – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. I, pl., masc., G; ca a sa – n.p. / pron. pos., pers. a III-a, sg., fem., G + prep. s. ca; b) alor mei – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. I, pl., masc., D; ca a sa – n.p. / pron. pos., pers.a III-a, sg., fem., Ac + prep. s. ca; c) alor mei – atr. pron. genitival / pron. pers., pers. I, pl., masc., G; ca a sa – n.p. / pron. pos., pers. a III-a, sg., fem., Ac + prep. s. ca; d) alor mei – atr. adj. / adj.pron. pos., pers. I, pl., masc., G; ca a sa – n.p. / pron. dem., pers.a III-a, sg., fem., Ac + prep. s. ca; sa – atr. adj. / adj. pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., G; e) alor mei – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. I, pl., masc., G; ca a sa – n.p. / pron. pos., pers.a III-a, sg., fem., Ac + prep. s. ca. 231. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1° Băieţii aceştia sunt ai lui copii.; 2° Băieţii aceştia sunt ai săi copii. sunt analizate corect în varianta: a) 1° pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. al / atr. pron. genitival; 2° pron. pos., pers. a III-a, masc., pl., G / atr. pron. genitival; b) 1° adj. pron. pos., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. al / atr. adj.; 2° adj. pron. pos., pers. a III-a, masc., pl., G / atr. adj.; c) 1° pron. pos., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. al / atr. pron. genitival; 2° pron. pos., pers. a III-a, masc., pl., N / atr. pron. genitival; d) 1° adj. pron. pos., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., N + art. pos.-gen. al / atr. adj. genitival; 2° adj. pron. pos., pers. a III-a, masc., pl., N / atr. adj.; e) pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. al / atr. pron. genitival; 2° adj. pron. pos., pers. a III-a, masc., pl., N / atr. adj. 232. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1° Băieţii aceştia sunt ai lui.; 2° Băieţii aceştia sunt ai săi. sunt analizate corect în varianta: a) 1° pron. pos., formă acc., pers. a III-a, sg.,G + art. pos.-gen. ai / n.p.; 2° pron. pos., pers. a III-a , pl., masc., G / n.p.; b) 1° pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., G + art. pos.-gen. ai / n.p.; 2° pron. pers., pers. a III-a , pl., masc., G / n.p.; c) 1° pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., G + art. pos.-gen. ai / n.p.; 2° pron. pos., pers. a III-a , pl., masc., N / c.i.; d) 1° pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., G + art. pos.-gen. ai / n.p.; 2° pron. pers., pers. a III-a , pl., masc., G / c.i.; e) 1° pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., G + art. pos.-gen. ai / n.p.; 2° pron. pos., pers. a III-a , pl., masc., N / n.p. 233. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1° Ana e a lui fată.; 2° Ana e a sa fată. sunt analizate corect în varianta: a) 1° atr. pron. genitival / pron. pers., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. a; 2° atr. adj. / adj. pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., N;
46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 1° atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. a; 2° atr. adj. genitival / adj. pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., G; c) 1° atr. pron. genitival / pron. pos., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. a; 2° atr. pron. / adj. pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., N; d) 1° atr. pron. genitival / pron. pers.,formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. a; 2° n.p. / pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., N + art. pos.-gen. a; e) 1° atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., + art. pos.gen. a; 2° n.p. / pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., G. 234. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1° Ana e a lui.; 2° Ana e a sa. sunt analizate corect în varianta: a) 1° n.p. / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., G + art. pos.-gen. a; 2° n.p. / pron. pos., pers. a III-a , sg, fem., N; b) 1° n.p. / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., G + art. pos.-gen. a; 2° n.p. / pron. pers, pers. a III-a , sg, fem., N; c) 1° n.p. / pron. pos., formă acc., pers. a III-a, sg., G + art. pos.-gen. a; 2° c.i. / pron. pos., pers. a III-a , sg, fem., G; d) 1° n.p. / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., G + art. pos.-gen. a; 2° c.i. / pron. pos., pers. a III-a , sg, fem., N + art. pos.-gen. a; e) 1° n.p. / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., G + art. pos.-gen. a; 2° n.p. / pron. pos., pers. a III-a , sg, fem., G. 235. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1° A lui casă e nouă. 2° A sa casă e nouă. 3° A sa este nouă. sunt analizate corect în varianta: a) 1° atr. adj. / adj. pos., pers. a III-a, sg., masc., G ; 2° atr. adj. / adj. pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., N; 3° sb gramatical / pron. pos., pers. a III-a , sg, fim., N; b) 1° atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. a; 2° atr. adj. / adj. pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., G; 3° sb / pron. pos., pers. a III-a , sg, fem., G; c) 1° atr. pron. genitival / pron. pos., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. a; 2° atr. adj. / adj. pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., N; 3° sb gramatical/ pron. pos., pers. a III-a , sg, fem., N; d) 1° atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. a; 2° sb / pron. pos., pers. a III-a, masc., sg., N; 3° sb / pron. pos., pers. a III-a , sg, masc., N; e) 1° atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G + art. pos.-gen. a; 2° atr. adj. / / adj. pron. pos., pers. a III-a, fem., sg., N; 3° sb gramatical / pron. pos., pers. a III-a , sg, fem., N. 236. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1° Casa lui este nouă.; 2° Casa alor săi e nouă.; 3° Casele alor săi sunt noi. sunt analizate corect în varianta: a) lui (1°) – atr. adj. / adj. pron. pos., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., N; alor săi (2°) – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. a III-a, pl., masc., G; alor săi (3°) – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. a III-a, pl., masc., G;
47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) lui (1°) – atr. pron. genitival / pron. posesiv., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G; alor săi (2°) – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. a III-a, pl., masc., G; alor săi (3°) – atr. pron. genitival/ pron. pos., pers. a III-a, pl., masc., G; c) lui (1°) – atr. pron. genitival genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G; alor săi (2°) – atr. pron. / pron. pers., pers. a III-a, sg., masc., G; alor săi (3°) – atr. pron. genitival / pron. pers., pers. a III-a, pl., masc., G; d) lui (1°) – atr. adj. / adj. pron. pos., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., N; alor săi (2°) – atr. adj. / adj. pron. pos., pers. a III-a, pl., masc., N; alor săi (3°) – atr. adj. / adj. pron. pos.,, pers. a III-a, pl., masc., N; e) lui (1°) – atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G; alor săi (2°) – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. a III-a, pl., masc., G; alor săi (3°) – atr. pron. genitival / pron. pos., pers. a III-a, pl., masc., G. 237. Cuvintele subliniate în enunţul Casa ei şi casa mea sunt noi. sunt analizate corect în varianta: a) ei = atr. pron. genitival / pron. pers.,formă acc., pers. a III-a, sg., fem., G; mea = atr. pron. genitival / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., G; b) ei = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., N; mea = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., N; c) ei = atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., fem., G; mea = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., G; d) ei = atr. pron. genitival / pron. pos.,formă acc., pers. a III-a, sg., fem., G; mea = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., N; e) ei = atr. pron. genitival / pron. pers.,formă acc., pers. a III-a, sg., fem., G; mea = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., N. 238. Cuvintele subliniate în enunţul Casele ei şi casele mele sunt noi. sunt analizate corect în varianta: a) ei = atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., fem., G; mele = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., G; b) ei = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., N; mele = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., N; c) ei = c.i. / pron. pers.,formă acc., pers. a III-a, sg., fem., G; mele = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., G; d) ei = atr. pron. genitival / pron. pos.,formă acc., pers. a III-a, sg., fem., G; mele = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., sg., N; e) ei = atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., fem., G; mele = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, fem., pl., N. 239. Cuvintele subliniate în enunţul Casa lui şi a mea sunt noi. sunt analizate corect în varianta: a) lui = atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G; a mea = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, sg., fem., N; b) lui = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, sg., masc., G; a mea = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, sg., fem., N; c) lui = atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G; a mea = atr. pron. genitival / pron. pos., pers. I, sg., fem., G; d) lui = atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G; a = sb / pron. pos., pers. I, nr. sg., fem., N.; mea = atr. adj. / adj. pron. pos., pers. I, sg., fem., G. 48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) lui = atr. pron. genitival / pron. pers., formă acc., pers. a III-a, sg., masc., G; a mea = sb gramatical / pron. pos., pers. I, sg., fem., N. 240. Analiza cuvântului subliniat în enunţul Casa părintească va rămâne a voastră. este corectă în varianta: a) c.i. exprimat prin pron. pos., G; b) n.p. exprimat prin pron. pos.,, N; c) n.p. exprimat prin adj. pron. pos., N; d) c.c.m. exprimat prin pron. pos., G; e) n.p. exprimat prin pron. pers., G. 241. În enunţul Cărţile de la ai tăi ţi-au fost de mare ajutor.”, cuvintele subliniate sunt: a) complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume posesiv în acuzativ; b) atribut pronominal prepoziţional exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în acuzativ; c) atribut pronominal prepoziţional exprimat prin pronume posesiv în acuzativ; d) complement circumstanţial de loc exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în acuzativ; e) atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în acuzativ. 242. Cuvântul subliniat în propoziţia Ai mei au fost azi la şcoală. este în cazul: a) genitiv; b) acuzativ; c) dativ; d) vocativ; e) nominativ. 243. Cuvântul subliniat în propoziţia Ai mei sunt copiii aceştia. este în cazul: a) genitiv; b) acuzativ; c) dativ; d) vocativ; e) nominativ. 244. Cuvântul subliniat în enunţul ,,Altul este al tău suflet,/ Alţii ochii tăi acum…” este: a) pron. pers. în G, at. pron.; b) pron. pos. în G, at. pron.; c) adj. pron. pos., at. adj.; d) adj. pron. pos., at. pron.; e) pron. pos. în N, sb. 245. Cuvântul subliniat în enunţul Ei nu sunt contra noastră. este: a) pronume personal în genitiv; b) pronume posesiv în genitiv; c) adjectiv posesiv în genitiv; d) pronume posesiv în acuzativ; e) adjectiv posesiv în acuzativ;
49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 246. Care este seria în care toate îmbinările de cuvinte au forma corectă: a) un prieten de-al meu, o prietenă de-a mea, nişte prieteni de-a mei, nişte prietene de-a mele; b) un prieten de-al meu, o prietenă de-ale mele, nişte prieteni de-ai mei, nişte prietene de-a mele; c) un prieten de-ai mei/ de-al meu, o prietenă de-ale mele/ de-a mea, nişte prieteni deai mei, nişte prietene de-ale mele; d) un prieten de-a meu, o prietenă de-ale, nişte prieteni de-ai mei, nişte prietene de-a mele ; e) un prieten de-ai mei, o prietenă de-a mele, nişte prieteni de-ai mei, nişte prietene de-ale mele. 247. Structura subliniată în enunţul Ai tăi sunt banii, a lui este munca. este corect analizată în varianta: a) pronume posesiv însoţit de articolul posesiv „ai”, cazul genitiv; nume predicativ b) pronume posesiv, cazul nominativ; subiect gramatical; c) pronume posesiv, cazul genitiv; nume predicativ; d) adjectiv pronominal posesiv; nume predicativ; e) pronume personal, cazul genitiv; nume predicativ. 248. Structura subliniată în enunţul Ai tăi sunt bani murdari, ai lui sunt bani curaţi.” este corect analizată în varianta: a) pronume personal, cazul genitiv; subiect gramatical; b) pronume personal, cazul genitiv; atribut pronominal genitival; c) pronume posesiv, cazul genitiv; nume predicativ; d) adjectiv pronominal posesiv; nume predicativ; e) pronume personal, cazul nominativ; subiect gramatical; 249. Cuvintele subliniate în enunţul Fratelui meu poate să-i fie mai frică mâine. sunt corect analizate în varianta: a) meu – atribut pronominal genitival, pronume posesiv; să fie – predicat verbal, verb predicativ; i – complement indirect, pronume personal; mai frică – subiect gramatical, substantiv comun; b) meu – atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv; să fie – verb copulativ, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; i – complement indirect, pronume personal; mai frică – nume predicativ, substantiv comun; c) meu – atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv; să fie – predicat verbal, verb predicativ; i – complement indirect, pronume personal; mai frică – subiect gramatical, substantiv comun; d) meu – atribut adjectival, adjectiv pronominal posesiv; să fie – predicat verbal, verb predicativ; i – complement indirect, pronume personal; mai frică – subiect gramatical, substantiv comun; e) meu – atribut pronominal, pronume posesiv; să fie – predicat verbal, verb predicativ; i – atribut pronominal în dativ, pronume personal; mai frică – nume predicativ, substantiv comun; 250. Structurile subliniate în enunţul Ai tăi sunt mici, la grădiniţă; ai lui sunt mari, la facultate. este corect analizate în varianta: a) ai tăi – pronume posesiv, genitiv, subiect gramatical; ai lui – pronume personal, genitiv, subiect gramatical; 50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) ai tăi – pronume posesiv, nominativ, subiect gramatical; ai – pronume demonstrativ, nominativ, subiect gramatical; lui – pronume personal, genitiv, atribut pronominal genitival; c) ai tăi – adjectiv pronominal posesiv, nominativ, atribut adjectival; ai lui – pronume personal, genitiv, atribut pronominal genitival d) ai tăi – pronume posesiv, genitiv, atribut pronominal genitival; ai lui – pronume personal, genitiv, atribut pronominal genitival; e) ai tăi – pronume posesiv, nominativ, subiect gramatical; ai lui – pronume personal, genitiv, atribut pronominal genitival. 251. Dintre enunţurile: 1. La şcoală, în locul tău, nu aş face aceasta. 2. La şcoală, în locul meu, a venit altcineva ca profesor. 3. La şcoală, în locul său, a fost angajată altă persoană. 4. La şcoală, în locul meu din ultima bancă, s-a aşezat altcineva. 5. În locul nostru, voi v-aţi fi supărat. conţin complement indirect exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în acuzativ enunţurile: a) 1, 2, 3, 4, 5; b) 1, 2; c) 1, 2, 3; d) 2, 3; e) 1, 2, 3, 5; 252. Funcţia sintactică şi cazul pronumelui reflexiv „şi” din enunţurile: 1. Şi-a pierdut cartea. 2. Şi-a dat o palmă. 3. Şi-a dat hainele de pe el. 4. Şi-a adus aminte. sunt corect indicate în varianta: a) 1. atribut pronominal genitival, genitiv; 2. complement indirect, dativ; 3. atribut pronominal genitival, genitiv; 4. fără funcţie sintactică, dativ; b) 1. atribut pronominal în dativ, dativ posesiv; 2. atribut pronominal în dativ, dativ posesiv; 3. atribut pronominal în dativ, dativ posesiv; 4. complement indirect, dativ; c) 1. atribut pronominal în dativ, dativ posesiv; 2. complement indirect, dativ; 3. atribut pronominal în dativ, dativ posesiv; 4. complement indirect, dativ; d) 1. atribut pronominal în dativ, dativ posesiv; 2. complement indirect, dativ; 3. atribut pronominal în dativ, dativ posesiv; 4. fără funcţie sintactică, dativ; e) 1. complement indirect, dativ posesiv; 2. complement indirect, dativ; 3. complement indirect, dativ posesiv; 4. complement indirect, dativ. 253. Interpretarea gramaticală a cuvintelor subliniate în enunţul: Tare i-i drag cel ce stă în faţa sa. este corectă în varianta: a) cel ce pron. rel. compus, sb gramatical; sa – adj. pron. pos., G, c.c.l.; b) cel – pron. dem., sb gramatical; ce – pron. rel., sb gramatical; sa – adj. pron. pos., Ac, c.c.l.; c) cel ce – pron. rel. compus, sb gramatical; sa – adj. pron. pos., Ac, c.c.l.; d) cel ce – pron. rel. compus, sb gramatical; sa – pron. pos., G, atr. pron. genitival; e) cel ce – pron. rel. compus, sb gramatical; sa – adj. pron. pos., Ac, atr. adj.;
51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 254. Interpretarea gramaticală a cuvintelor subliniate în enunţul: Tare i-i drag cel care stă în faţa ei. este corectă în varianta: a) cel care – pron. rel. compus, sb gramatical; ei – pron. pers., G, c.c.l.; b) cel, care – pron. dem., sb gramatical; ei – pron. pers., D, c.c.l.; c) cel, care – pron. dem., sb gramatical; ei – pron. pers., G, c.c.l.; d) cel, care – pron. dem., sb gramatical; ei – pron. pers., G, atr. pron. genitival; e) cel, care – pron. dem., sb gramatical; ei – pron. pers., D, c.i. 255. Pronumele relativ compus ceea ce din frazele 1° Ne înţelegeam bine, ceea ce e important; 2° Nu înţelegeam bine ceea ce îmi spunea.; 3° Nu se înţelegea bine ceea ce spunea. introduce o subordonată: a) 1°, 2°, 3° SB; b) 1°, 2°, 3° C.D.; c) 1° CM; 2°, 3° C.D.; d) 1°, 2°C.D.; 3° SB; e) 1° APOZ; 2° C.D.; 3° SB. 256. Articolul posesiv-genitival şi structura: a) un băiat al cărei soră; b) un băiat al cărei surori; c) un băiat a cărui soră; d) un băiat a cărei soră; e) un băiat al cărui soră.
pronumelui relativ sunt corect folosite în
257. Articolul posesiv-genitival şi structura: a) un băiat a cărui surori; b) un băiat ale cărei surori; c) un băiat al cărei surori; d) un băiat ale cărui surori; e) un băiat ale căruia surori.
pronumelui relativ sunt corect folosite în
258. Valoarea morfologică şi cazul cuvintelor subliniate în enunţul Simţindu-mă slăbită, mi-am întrerupt lucrul şi m-am gândit cui să-i cer ajutor. sunt corect indicate în varianta: a) pronume reflexiv în acuzativ, pronume reflexiv în dativ, pronume reflexiv în acuzativ, pronumele relativ-interogativ ,,cine” în dativ, pronume personal în dativ; b) pronume personal în acuzativ, pronume personal în dativ, pronume personal în acuzativ, pronumele relativ ,,care” în dativ, pronume personal în dativ, c) pronume reflexiv în acuzativ, pronume reflexiv în dativ, pronumele relativ ,,care” în dativ, pronume personal în dativ; d) pronume reflexiv în acuzativ, pronume reflexiv în dativ, pronume reflexiv în acuzativ, pronumele relativ ,,cine” în dativ, pronume reflexiv în dativ; e) pronume reflexiv în acuzativ, pronume reflexiv în dativ, pronume personal în acuzativ, pronumele relativ ,,care” în dativ, pronume personal în dativ. 259. Articolul posesiv-genitival şi structura: a) o fată a cărui frate;
pronumelui relativ sunt corect folosite în
52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) o fată al cărui frate; c) o fată al căruia frate; d) o fată al căreia frate; e) o fată al cărei frate. 260. Articolul posesiv-genitival şi structura: a) nişte băieţi a căror soră; b) nişte băieţi ai căror soră; c) nişte băieţi a cărora soră; d) nişte băieţi a cărei soră; e) nişte băieţi al cărei soră.
pronumelui relativ sunt corect folosite în
261. Articolul posesiv-genitival şi structura: a) nişte fete ale căror frate; b) nişte fete al căror frate; c) nişte fete al cărora frate; d) nişte fete ale cărui frate; e) nişte fete al cărui frate.
pronumelui relativ sunt corect folosite în
262. Articolul posesiv-genitival şi pronumelui relativ sunt corect folosite în structura: a) un tablou al căruia autor; b) un tablou a cărui autor; c) un tablou al cărui autor; d) un tablou al cărei autor; e) un tablou a cărui autor. 263. Articolul posesiv-genitival şi structura: a) nişte tablouri ale căror autor; b) nişte tablouri ale cărui autor; c) nişte tablouri al căror autor; d) nişte tablouri al cărora autor; e) nişte tablouri ale cărora autor.
pronumelui relativ sunt corect folosite în
264. Articolul posesiv-genitival sau structura: a) nişte tablouri ale căror autori; b) un tablou ale cărui culori; c) un tablou a cărui ramă; d) nişte tablouri ale căror culori; e) un autor al cărui tablou.
pronumelui relativ este incorect folosit în
265. Articolul posesiv-genitival sau structura: a) un pictor ale cărui tablouri; b) o pictoriţă al cărei tablou; c) o pictoriţă ale cărei tablouri;
pronumelui relativ este incorect folosit în
53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) nişte pictori ale căror tablouri; e) nişte pictoriţe ale cărora tablouri. 266. Articolul posesiv-genitival sau structura: a) un televizor al cărui ecran; b) nişte televizoare al căror ecran; c) un xerox al cărui defect; d) nişte xeroxuri ale căror defecte; e) un xerox al căror defecte.
pronumelui relativ este incorect folosit în
267. Articolul posesiv-genitival sau pronumelui relativ este incorect folosit în structura: a) un bunic a cărui nepoată; b) un bunic ale cărei nepoate; c) nişte oameni a căror casă; d) nişte oameni ale căror case; e) nişte bunici a căror nepoată. 268. Articolul posesiv-genitival sau structura: a) o mamă al cărei băiat; b) nişte mătuşi al căror nepot; c) o mamă ai cărei băieţi; d) nişte mame ai căror băieţi; e) nişte bunici ale căror strănepoţi.
pronumelui relativ este incorect folosit în
269. Pronumele relativ-interogativ din exemplele 1° „Vino-n codru la izvorul care tremură pe prund.”; 2° Nu ştii care este numele lui mic?; 3° Am cunoscut un om pe care ar fi bine să-l cunoşti şi tu. este corect analizat în varianta:: a) 1° N, sb; 2° N, sb; 3° Ac, sb; b) 1° N, sb; 2° N, sb; 3° Ac, c.d.; c) 1° N, atr. pron.; 2° N, sb; 3° Ac, c.d.; d) 1° Ac, atr. adj.; 2° N, n.p.; 3° Ac, sb; e) 1° N, sb; 2° Ac, c.d.; 3° Ac, c.d. 270. Pronumele relativ-interogativ din exemplele 1° Care nu ţine la viaţa lui?; 2° Care om nu ţine la viaţa lui?; 3° V-aţi întrebat vreodată pe care oameni nu-i interesează la viaţa lor?. este corect analizat în varianta:: a) 1° N, sb; 2° N, atr. adj.; 3° N, atr. adj.; b) 1° N, sb; 2° N, atr. pron.; 3° Ac, atr. adj.; c) 1° N, sb; 2° N, atr. adj.; 3° Ac, atr. adj.; d) 1° N, sb; 2° N, atr. adj.; 3° Ac, sb; e) 1° N, sb; 2° N, atr. adj.; 3° Ac, c.d.; 271. Dintre formele care, cine, ce, cât, numai valoare pronominală: a) are care; b) au cât şi cine; c) are cine; d) au cine şi ce; 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) au care şi cine. 272. Cazul şi funcţia cuvintelor subliniate din exemplul La un moment dat, de oboseală, propriul cap nu mai ştia al cui este. sunt corect precizate în varianta: a) cap – nominativ, sb; al cui – genitiv, cd; b) cap – nominativ, sb; al cui – genitiv, sb; c) cap – nominativ, sb; al cui – dativ, ci; d) cap – nominativ, sb; al cui – dativ, np; e) cap – nominativ, sb; al cui – genitiv, np. 273. Cuvintele subliniate din exemplul Li se spunea că n-au ce să caute acolo. sunt corect analizate în varianta: a) li – pron. pers., dativ, ci; se – pron. refl., acuz., cd; n-au – verb, indic., pred. vb; ce – pron. rel., acuzativ, cd; b) li – pron. pers., dativ etic, fără funcţie sint.; se – pron. refl., acuz., cd; n-au – verb, indic., pred. vb; ce – conjuncţie. subord.; c) li – pron. pers., dativ, ci ; se – pron. refl, acuz., fără funcţie sint.; n-au – verb, indic., pred. vb; ce – pron. rel., acuz. cd ; d) li – pron. refl., dativ, ci; se – pron. refl., acuz., fără funcţie sint. ; n-au ce – verb, indic.+ ce – pron. rel., acuz. pred. vb; e) li – pron. refl., dativ posesiv, at.; se – pron. refl., acuz. cd; n-au – verb, indic., pred. vb; ce – pron. nehot., acuzativ, cd. 274. Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din exemplele următoare A (1°) venit o femeie, a (2°) de-a (3°) fost şi ieri. sunt corect precizate în varianta: a) 1°, 3° vb. aux. pt. perf. compus; 2° art. genitival; b) 1°, 3° vb. aux. pt. perf. compus; 2° art. adj.; c) 1°, 3° vb. aux. pt. perf. compus; 2° pron. dem.; d) 1°, 3° vb. aux. pt. perf. compus; 2° adj. pron.; e) 1°, 3° vb. aux. pt. perf. compus; 2° prep. 275. În enunţul Noi pare că vom fi studenţi., verbul pare este: a) impersonal, la diateza activă; b) personal, la diateza activă; c) personal, la diateza activă; d) impersonal, la diateza activă; e) impersonal, la diateza reflexivă. 276. În enunţul Voi pare că sunteţi de la Bucureşti., verbul pare este: a) copulativ, impersonal, la diateza activă; b) copulativ, personal, la diateza activă; c) predicativ, personal, la diateza activă; d) predicativ, impersonal, la diateza activă; e) predicativ, impersonal, la diateza reflexivă. 277. În enunţul Tu pare că eşti tristă., verbul pare este: a) impersonal, la diateza activă; b) personal, la diateza activă; c) personal, la diateza activă; d) impersonal, la diateza activă; 55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) impersonal, la diateza reflexivă. 278. În enunţul Eu pare că sunt tristă., verbul pare este: a) copulativ, impersonal, la diateza activă; b) copulativ, personal, la diateza activă; c) predicativ, personal, la diateza activă; d) predicativ, impersonal, la diateza activă; e) predicativ, impersonal, la diateza reflexivă. 279. În enunţul Niciunul dintre elevi nu a fost obligat să participe la concurs, dar niciunuia nu i-a fost permis să copieze de la colegi., verbul a fi este: a) auxiliar; b) copulativ; c) predicativ; d) auxiliar şi copulativ; e) predicativ şi auxiliar. 280. În exemplele 1° Crede-mă, am dreptate.; 2° El se crede mare şi tare.; 3° Se crede deja de toată lumea că poluarea a depăşit valorile admise. 4° Şi-a crezut întotdeauna prietenii., verbul a crede este la diateza: a) 1° activă; 2° activă pronominală; 3° reflexivă cu sens pasiv ; 4° reflexivă; b) 1° reflexivă; 2° activă; 3° reflexivă ; 4° reflexivă; c) 1° activă; 2° activă pronominală; 3° reflexivă cu sens pasiv; 4° activă; d) 1°, 2°, 3°, 4° reflexivă; e) 1°, 2° activă pronominală; 3°, 4° reflexivă; 281. În exemplele 1° Crede-mă, am dreptate.; 2° El se crede mare şi tare.; 3° Se crede că poluarea a depăşit valorile admise., verbul a crede este : a) 1° pers., pred., imperativ; 2° pers., cop., indicativ; 3° impers. pred., indicativ; b) 1° pers., pred., imperativ; 2° pers., cop., indicativ; 3° pers., pred., indicativ; c) 1° pers., pred., indicativ; 2° pers., pred., indicativ; 3° pers., pred., indicativ; d) 1° pers., pred., indicativ; 2° pers., pred., indicativ; 3° impers. pred., indicativ; e) 1° pers., pred., imperativ; 2° pers., pred., indicativ; 3° impers. pred., indicativ. 282. În exemplele 1° El are două case.; 2° El are de terminat un proiect.; 3° Lasă, are să fie bine., verbul a avea este : a) 1° pers., pred., indicativ; 2° pers., cop., indicativ; 3° impers. pred., indicativ; b) 1°, 2° pers., pred., indicativ; 3° pers., auxiliar, indicativ; c) 1°, 2°, 3° pers., pred., indicativ; d) 1° pers., pred., indicativ; 2°, 3° pers. auxiliar, indicativ; e) 1°, 2° pers., pred., indicativ; 3° impers. pred., indicativ. 283. Verbele au formă corectă în varianta: a) Vrea să aibe mereu dreptate.; Nu se vor complăcea în situaţia asta. b) Vrea să aibă mereu dreptate.; Nu se vor complace în situaţia asta. c) Vrea să aivă mereu dreptate.; Nu se vor complace în situaţia asta. d) Vrea să aibă mereu dreptate.; Nu se vor complăcea în situaţia asta. e) Vrea să aibe mereu dreptate.; Nu se vor complace în situaţia asta. 284.
Verbele au formă corectă în varianta: 56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) Să dea Domnul să nu am dreptate!; Nu merită să faci atâtea eforturi. b) Dea Domnul să nu am dreptate!; Nu se merită să faci atâtea eforturi. c) Deie Domnul să nu am dreptate!; Nu merită să faci atâtea eforturi. d) Să deie Domnul să nu am dreptate!; Nu merită să faci atâtea eforturi.. e) Să dea Domnul să nu am dreptate!; Nu se merită să faci atâtea eforturi. 285. Cei trei i din enunţul Tare i1-i2 drag să stea în faţa-i3 sunt corect analizaţi în varianta: a) i1 – verb cop. impers.; i2 – pron. pers., D, c.i.; i3 – pron. pers., D posesiv, atr. pron. în D; b) i1– pron. pers.,D, c.i.; i2 – verb cop. pers.; i3 – pron. pers., G, atr. pron. genitival; c) i1 – pron. pers.,D, c.i.; i2 – verb cop. impers.; i3 – pron. pos., D posesiv, c.c.l.; d) i1– pron. pers.,D, c.i.; i2 – verb cop. impers.; i3 – adj. pron. pos., Ac, atr. adj.; e) i1– pron. pers.,D, c.i.; i2 – verb cop. impers.; i3 – pron. pers., D posesiv, c.c.l. 286. În enunţurile: 1) Cei trei elevi ai clasei au participat la concurs. 2) Cei de acolo nu sunt prietenii mei. 3) Băiatul cel din faţa şcolii îşi aşteaptă colegii. 4) Ştefan cel Mare a purtat multe războaie. 5) Cei care ascultă sunt mai înţelepţi. 6) Am primit cărţile de la cei din ţară. 7) Cât cei pe mere? 8) Am vorbit cu cel de-al doilea. 9) El este cel mai frumos. cuvintele subliniate sunt: a) 1, 2, 5, 6 – pronume demonstrativ; 3, 4 – adjectiv pronominal demonstrativ; 7, 8, 9 – articol demonstrativ; b) 1, 4, 8, 9 – articol demonstrativ; 2, 5, 6 – pronume demonstrativ; 3 – adjectiv pronominal demonstrativ; 7 – verb; c) 1, 4, 8, 9 – articol demonstrativ; 2, 3, 5, 6 – pronume demonstrativ; 7 – verb; d) 1, 8, 9 – articol demonstrativ; 2, 3 – adjectiv pronominal demonstrativ; 4, 5, 6 – pronume demonstrativ; 7 – verb; e) 1, 4, 8, 9 – articol demonstrativ; 5, 6 – pronume demonstrativ; 2, 3 – adjectiv pronominal demonstrativ; 7 – verb; 287. În enunţul Încă din clasa întâi, am fost sfătuiţi şi încurajaţi de doamna noastră învăţătoare., structura sfătuiţi şi încurajaţi este formată din: a) două adjective cu funcţia sintactică de nume predicativ multiplu; b) două verbe nepredicative cu funcţia sintactică de nume predicativ multiplu; c) două adverbe cu funcţia sintactică de nume predicativ multiplu; d) două verbe predicative cu funcţia sintactică de predicat verbal; e) două adverbe cu funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod. 288. În care variantă verbul este la diateza pasivă, iar predicatul este verbal? a) Să se analizeze toate documentele!; b) Medicii au insistat să fie făcută autopsia.; c) De ce eşti supărat pe toţi?; d) Drumurile noastre se vor fi despărţit fără să ne dăm seama; e) Fiind bine înţeleasă de elevi, lecţia părea uşoară. 289. Regent al complementului de agent poate fi: a) un verb la diateza pasivă, un adjectiv obţinut prin derivare progresivă cu sufixul lexical neologic „-bil”;
57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) un verb la diateza pasivă, un verb cu valoare adjectivală, un verb diateza reflexivă, un adjectiv obţinut prin derivare progresivă cu sufixul lexical neologic „-bil”; c) un verb tranzitiv sau intranzitiv la diateza pasivă, un verb tranzitiv sau intranzitiv cu valoare adjectivală, un verb diateza reflexivă, un adjectiv obţinut prin derivare progresivă cu sufixul lexical neologic „-bil” de la un verb tranzitiv; d) un verb la diateza pasivă, un verb tranzitiv cu valoare adjectivală, un verb la diateza reflexivă care la diateza activă este tranzitiv, un adjectiv obţinut prin derivare progresivă cu sufixul lexical neologic „-bil” de la un verb tranzitiv; e) un verb la diateza pasivă, un verb cu valoare adjectivală, un verb diateza reflexivă, un adjectiv obţinut prin derivare progresivă cu sufixul lexical neologic „-bil” de la un verb tranzitiv sau intranzitiv; 290. În enunţurile: 1° Tu n-ai învăţat! 2° Tu, învaţă! 3° Învaţă tu! 4° Tu, Costele, nai învăţat! 5° Tu, Costele, învaţă! verbul este la modul: a) 1° imperativ; 2° imperativ; 3°. imperativ; 4° imperativ; 5° imperativ; b) 1° indicativ; 2° imperativ; 3° imperativ; 4°imperativ; 5°. imperativ; c) 1° indicativ; 2° imperativ; 3° imperativ; 4° indicativ; 5° indicativ; d) 1° indicativ; 2° imperativ; 3° imperativ; 4° imperativ; 5° indicativ; e) 1° indicativ; 2° imperativ; 3° imperativ; 4° indicativ; 5° imperativ. 291. În versurile: „Şi nime-n urma mea/ Nu-mi plângă la creştet, / Doar toamna glas să dea /Frunzişului veşted.” (Mihai Eminescu), verbele sunt, în ordinea în care apar, la modul: a) indicativ, conjunctiv; b) conjunctiv, conjunctiv; c) imperativ, imperativ; d) imperativ, conjunctiv; e) indicativ, imperativ. 292. În versurile: „Pe când cu zgomot cad/ Izvoarele-ntr-una, / Alunece luna / Prin vârfuri lungi de brad.” (Mihai Eminescu), verbele sunt, în ordinea în care apar, la modul: a) indicativ, conjunctiv; b) conjunctiv, imperativ; c) imperativ, conjunctiv; d) condiţional-optativ, conjunctiv; e) indicativ, imperativ. 293. În versurile: „Pătrunză talanga / Al serii rece vânt, / Deasupră-mi teiul sfânt / Să-şi scuture creanga.” (Mihai Eminescu), verbele sunt, în ordinea în care apar, la modul: a) indicativ, conjunctiv; b) conjunctiv, conjunctiv; c) imperativ, imperativ; d) imperativ, condiţional-optativ; e) indicativ, imperativ. 294. În propoziţia Fiindu-mi foame, am mâncat., cuvântul subliniat este: a) fără funcţie sintactică, verb la gerunziu; b) complement circumstanţial de mod exprimat prin verb la gerunziu; 58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) complement circumstanţial de scop exprimat prin verb la gerunziu; d) complement circumstanţial de cauză exprimat prin verb la gerunziu; e) complement circumstanţial de timp exprimat prin verb la supin; 295. În care variantă verbul la gerunziu este complement indirect în ambele exemple? a) L-a întrecut scriind o pagină în plus.; Nu se mai sătura admirând apusul. b) Copii s-au împăcat împărţind mărul.; S-a dus în oraş căutând o farmacie. c) L-a ajutat ducându-i bagajele .; Nu-l văd terminând la timp lucrarea. d) Nu m-am gândit la nimic venind la voi.; S-a trezit făcând mătănii prin casă. e) S-a săturat vorbind pereţilor!; Nu te-ai plictisit făcând zilnic acelaşi lucru? 296. Sunt corecte formele de imperativ: 1. Nu fă risipă! 2. Nu ia cartea! obraznic! 4. Fii cuminte! 5. Nu merge repede! 6. Nu ceri asta! a) 1, 2, 3, 4, 5, 6; b) 3, 4, 5; c) 1, 3, 4, 6; d) 1, 2, 3; e) 4, 5, 6.
3. Nu fi
297. Sunt corect analizate cuvintele subliniate din exemplul Unde i1-i2 locul? în varianta: a) i1 pron. pers. D posesiv, i2 pron. pers. Ac; b) i1 , i2 pron. pers. D etic; c) i1 pron. pers. Ac, i2 verb pred. a fi, ind. prez.3 sg. d) pron. pers. D posesiv, i2 pron. pers. Ac e) i1 pron. pers. D posesiv, i2 verb pred. a fi, ind. prez. 3 sg. 298. Varianta cu forme verbale literare este: a) imperfect: dădea, stătea; conjunctiv: să aibă, să plouă; imperativ: fă! – nu face!; b) imperfect: sta, da; conjunctiv: să aibe, să ploaie; imperativ: fă !– nu fă!; c) imperfect: dădia, stătia; conjunctiv: să aibă, să ploo; imperativ: fă! – nu fă!; d) imperfect: dădea, stătea; conjunctiv: să aivă, să ploaie; imperativ: facă! – nu facă!; e) imperfect: da, sta; conjunctiv: să aibă, să plouă; imperative fă! – nu fă!. 299. Formele corecte de imperativ singular negativ ale verbelor a fi, a zice, a duce, a face sunt: a) nu fii, nu zi, nu duce, nu face; b) nu fi, nu zi, nu duce, nu fă; c) nu fii, nu zice, nu duce, nu fă; d) nu fii, nu zice, nu duce, nu face; e) nu fi, nu zice, nu duce, nu face. 300. În textul Lumea este (a) bună sau ni se pare că este (b) bună., verbele a fi şi a părea sunt: a) a fi (a) copulativ, (b) predicativ; a părea predicativ; b) a fi (a), (b) copulativ; a părea predicativ; c) a fi (a), (b) copulativ; a părea copulativ; d) a fi (a), (b) predicativ; a părea copulativ; 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) a fi (a), (b) copulativ; a părea copulativ. 301. Cuvintele subliniate în enunţul: „Acu n-are cine mă spăla, n-are cine mă îngriji, n-are cine-mi spune o vorbă bună.” (M. Sadoveanu, Un om năcăjit) sunt corect analizate în varianta: a) cine – pronume relativ, subiect; mă – pronume personal, complement direct; spăla/ îngriji – verb predicativ, diateza activă, predicat verbal; b) cine – pronume relativ, subiect; mă – pronume personal, complement direct; spăla/ îngriji – complement direct; c) cine – pronume relativ, subiect; mă spăla/ îngriji – verb predicativ, diateza reflexivă, predicat verbal; d) cine – pronume relativ, subiect; mă – pronume personal, complement direct; spăla/ îngriji – subiect gramatical; e) cine – pronume nehotărât, subiect; mă – pronume personal, complement direct, spăla/ îngriji – subiect gramatical. 302. Cuvintele subliniate în enunţul: „Acu n-are cine mă spăla, n-are cine mă îngriji, n-are cine-mi spune o vorbă bună.” (M. Sadoveanu, Un om năcăjit) sunt corect analizate în varianta: a) cine – pronume relativ, subiect; mi – pronume personal, complement indirect, spăla/ îngriji – verb predicativ, diateza activă, predicat verbal; b) cine – pronume relativ, subiect; mi – pronume personal, complement indirect, spăla/ îngriji – complement direct; c) cine – pronume relativ, subiect; mi spăla/ îngriji – verb predicativ, diateza reflexivă, predicat verbal; d) cine – pronume relativ, subiect; mi – pronume personal, atribut pronominal în dativ; spăla/ îngriji – subiect gramatical; e) cine – pronume nehotărât, subiect; mi – pronume personal, complement indirect; spăla/ îngriji – subiect gramatical. 303. Cuvintele din structura subliniată în enunţul: „Acu n-are cine mă spăla, n-are cine mă îngriji, n-are cine-mi spune o vorbă bună.” (M. Sadoveanu, Un om năcăjit) sunt corect analizate în varianta: a) n-are – verb predicativ, intranzitiv, diateza activă, predicat verbal; spăla – verb nepredicativ, tranzitiv, diateza activă, subiect gramatical; b) n-are – verb predicativ, tranzitiv, diateza activă, predicat verbal; spăla – verb nepredicativ, tranzitiv, diateza activă, subiect gramatical; c) n-are – verb predicativ, intranzitiv, diateza activă, predicat verbal; spăla – verb predicativ, tranzitiv, diateza reflexivă, predicat verbal; d) n-are – verb copulativ, intranzitiv, diateza activă, predicat nominal incomplet; spăla – verb nepredicativ, tranzitiv, diateza activă, subiect gramatical; e) n-are – verb predicativ, intranzitiv, diateza activă, predicat verbal; spăla – verb predicativ, tranzitiv, diateza activă, subiect gramatical. 304. Cuvintele din structura subliniată în enunţul: „Nu-i cine-i purta de grijă lui Niculăeş.” sunt corect analizate în varianta: a) locuţiune verbală, infinitiv prezent cu valoare de conjunctiv, predicat verbal; b) locuţiune verbală, infinitiv prezent, complement direct; 60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) locuţiune verbală, infinitiv prezent, nume predicativ; d) locuţiune verbală, indicativ prezent, predicat verbal; e) locuţiune verbală, infinitiv prezent, subiect; 305. În enunţurile: 1) Nu-mi place a fura munca altuia. 2) Bucuria lui era de a fi băgat în seamă. 3) Obligaţia de a învăţa o are orice candidat. 4) Se aude plouând. 5) S-a săturat de copiat exerciţiile. cuvintele subliniate sunt în ordine: a) complement direct, nume predicativ, atribut verbal, complement direct, complement indirect; b) subiect, nume predicativ, atribut verbal, subiect, complement indirect; c) complement direct, complement direct, atribut verbal, complement circumstanţial de mod; complement indirect; d) complement direct, complement circumstanţial de mod, atribut verbal, complement direct, complement direct; e) complement direct, complement circumstanţial de mod, atribut verbal, subiect, complement direct 306. Toate verbele cu funcţie de atribut din enunţurile următoare: 1. Bucuria de a vedea primii fulgi de nea vine, uneori, chiar de Moş Nicolae. 2. Bătrânii spun că zăpada căzând lin reprezintă fire din barba sfântului căruia Dumnezeu i-a dat grija de a ţine din scurt Soarele. 3. Astrul are un drum de urmat, dar caută mereu un mijloc de tras pe sfoară paza. 4. Sfântul îl prinde, dar Soarele, care are aerul de a spune că într-o zi va scăpa de supraveghere, nu se astâmpără. sunt corect indicate în varianta: a) (de) a vedea, căzând, (de) a ţine, de urmat, de tras, de a spune, de supraveghere; b) (de) a vedea, (de) a ţine din scurt, de urmat, de tras pe sfoară, de a spune, de supraveghere; c) (de) a vedea, căzând, (de) a ţine din scurt, de urmat, de tras pe sfoară, de a spune; d) (de) a vedea, căzând, (de) a ţine din scurt, de urmat, de tras pe sfoară, de a spune, de supraveghere; e) (de) a vedea, căzând, (de) a ţine din scurt, de urmat, de tras pe sfoară, de a spune că; 307. În enunţurile: 1. Are de învăţat. 2) N-are ce face. 3) Învăţând, asculţi muzică. 4) N-avea unde pleca în concediu. 5) Are cine-l ajuta. cuvintele subliniate sunt în ordine: a) complement direct, complement direct, complement circumstanţial de timp, complement circumstanţial de mod, complement direct; b) complement direct, complement direct, complement circumstanţial de timp, complement direct, subiect gramatical; c) complement direct, complement indirect, complement circumstanţial de mod, complement indirect, complement direct; d) complement indirect, complement direct, complement circumstanţial de mod, complement direct, complement direct;
61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) complement indirect, complement direct, complement circumstanţial de mod, complement circumstanţial de mod, nume predicativ. 308. Verbul a şti este scris corect în 1° (a) vei ştii / (b) vei şti; 2° (a) ai să ştii / (b) ai să şti; 3° (a) De-ai ştii! / (b) De-ai şti !; a) 1° a 2° a; 3° b; b) 1° b; 2° a; 3° b; c) 1° b; 2° b; 3° b; d) 1° b; 2° a; 3° a; e) 1° a; 2° b; 3° b. 309. Verbul a şti este scris corect în 1° (a) N-am ce şti. / (b) N-am ce ştii. 2° (a) Ştii ceva? / (b) Şti ceva? 3° Parcă poţi ştii (a) / şti (b)?: a) 1° b; 2° b; 3° b; b) 1° a; 2° a; 3° a; c) 1° b; 2° a; 3° b; d) 1° a; 2° a; 3° b; e) 1° b; 2° a; 3° a; 310. În care exemple sunt conjugate corect verbele a suferi şi a scrie 1° Eu (a) sufăr / (b) sufer.; Ei (c) suferă (d) sufăr (e) sufer.; 2° Tu (a) scri / (b) scrii corect. a) 1° a, c; 2° b; b) 1° b, d; 2° a; c) 1° b, e; 2° b; d) 1° b, c ; 2° b; e) 1° a, c; 2° a; 311. Sunt corecte toate formele din seria: a) dă-i-i, să aibă, usuc, să îngraşe; b) usc, să aibe, dă-i-i, să îngraşă; c) să aibă, dă i-i, să îngraşe, usc; d) să îngraşe, usuc, dăi-i, să aibă; e) usuc, să aibă, să îngraşă, dăi-i; 312. Sunt corecte toate structurile din seria: a) spusu-ţi-s-a, chemându-i-o, închipuiţi-vă, dusu-s-a; b) spusu-ţi-sa, chemândui-o, închipui-ţi-vă, dusus-a; c) spusu-ţi-sa, chemându-i-o, închipuiţivă, dusu-s-a; d) spusu-ţi-sa, chemându-io, închipuiţi-vă, dusu-sa; e) spusuţi-s-a, chemânduio, închipuiţi-vă, dusus-a; 313. Verbele au formă corectă în varianta: a) Aşează toate la locul lor!; Pe el nu-l înşeală nimeni. b) Ei se chinuiesc mult.; Unele obiceiuri dăinuie peste veacuri. c) Ei se chinuie mult; Unele obiceiuri dăinuiesc peste veacuri. d) O, dacă ar tace, să fie linişte!; Ce bine ar fi dacă ar mai scade preţurile! e) Cartea înfăţişază realitatea aşa cu e.; Dacă vine însemnează că nu e supărat. 314. Verbele au formă corectă în varianta: a) Ei creiază modele interesante; Vor să creieze mereu modele noi.. 62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) Pentru a crea ceva nou trebuie imaginaţie.; Cine a creeat acest model?. c) Am dori să nu creăm panică.; Creând, copiii îşi dezvoltă imaginaţia. d) Nu poţi crea nimic fără talent.; Creind panică printre oameni, poţi face rău. e) Ar vrea să creeze numai pentru export.; Pentru a creia are nevoie de condiţii. 315. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/ Când prin această lume să trecem ne e scris / Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), verbul subliniat este: a) auxiliar; b) copulativ, impersonal; c) predicativ, impersonal; d) copulativ, personal; e) predicativ, personal. 316. Verbul a fi din enunţul „În lumea asta sunt femei / Cu ochi ce izvorăsc scântei” este a) auxiliar; b) copulativ, impersonal; c) predicativ, personal; d) copulativ, personal; e) predicativ, personal. 317.Cuvântul subliniat în propoziţia Mi-era sete. este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) adverb – subiect; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 318. Cuvântul subliniat în propoziţia Mi-e foame. este: a) adjectiv – nume predicativ; b) adverb – nume predicativ; c) adverb – subiect; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 319. Cuvântul subliniat în propoziţia Lui nu-i este teamă de examen.. este: a) adjectiv – nume predicativ; b) adverb – nume predicativ; c) adverb – subiect; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 320. Cuvântul subliniat în propoziţia De ce vă este foarte frică de examen?. este: a) adjectiv – nume predicativ; b) adverb – nume predicativ; c) adverb – subiect; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect.
63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 321. Cuvântul subliniat în propoziţia E joi. este: a) adjectiv – nume predicativ; b) adverb – nume predicativ; c) adverb – subiect; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 322. Cuvântul subliniat în propoziţia Azi e joi. este: a) adjectiv – nume predicativ; b) adverb – nume predicativ; c) adverb – subiect; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 323. Cuvântul subliniat în propoziţia Azi e joi. este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) adverb – subiect; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 324. Cuvântul subliniat în propoziţia Toate cele relatate au fost joi. este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) adverb – complement circumstanţial de timp; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 325. Cuvântul subliniat în propoziţia Ne vom reîntâlni sâmbătă după-amiază. este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) adverb – complement circumstanţial de timp; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 326. Cuvântul subliniat în Nu ţi-ar fi ruşine să-ţi fie! este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) adverb – complement circumstanţial de timp; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 327. Cuvântul subliniat în De mi-ar fi fost frică, nu participam la examen. este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) adverb – complement circumstanţial de timp; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 328.
Cuvântul subliniat în Iarna trecută a fost foarte frig. este: 64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) adverb – complement circumstanţial de timp; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 329. Cuvântul subliniat în Cui îi este teamă de lup nu se duce în pădure. este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) adverb – complement circumstanţial de timp; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 330. Cuvântul subliniat în Mi-este atât de dor de satu-n care m-am născut! este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) adverb – complement circumstanţial de timp; d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 331. Cuvântul subliniat în Cui îi este silă de muncă, aceluia ar trebui să-i fie silă şi de bani. este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) substantiv – fără funcţie sintactică (face parte dintr-o locuţiune verbală); d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 332. Cuvântul subliniat în Mi-e milă de ei. este: a) adjectiv – nume predicativ b) adverb – nume predicativ; c) substantiv – fără funcţie sintactică (face parte dintr-o locuţiune verbală); d) adjectiv – subiect; e) substantiv – subiect. 333. Felul verbelor din enunţurile: 1° A reuşi în viaţă nu înseamnă numai a avea bani. 2° Să reuşeşti în viaţă nu înseamnă numai să ai bani., este corect indicat în varianta: a) 1° nepredicativ, predicativ, nepredicativ; 2° predicativ, nepredicativ, predicativ; b) 1° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ; 2° predicativ, nepredicativ, predicativ; c) 1° predicativ, nepredicativ, predicativ; 2° predicativ, predicativ, predicativ; d) 1° predicativ, nepredicativ, predicativ; 2° predicativ, nepredicativ, predicativ; e) 1° predicativ, predicativ, predicativ; 2° predicativ, predicativ, predicativ. 334. Felul verbelor din enunţurile: 1° A fi bogat nu înseamnă întotdeauna a fi fericit. 2° Să fii bogat nu înseamnă întotdeauna a fi fericit. este corect indicat în varianta: a) 1° nepredicativ, predicativ, nepredicativ; 2° nepredicativ, predicativ, nepredicativ; b) 1° nepredicativ, predicativ, nepredicativ; 2° predicativ, predicativ, predicativ; c) 1° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ; 2° predicativ, predicativ, predicativ; 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ; 2° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ; e) 1° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ; 2° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ; 335. În exemplul „Lumea este (a) sau ni se pare că este (b).”, verbele a fi şi a părea sunt: a) a fi (a) copulativ, (b) predicativ; a părea predicativ; b) a fi (a), (b) copulativ; a părea predicativ; c) a fi (a), (b) copulativ; a părea copulativ; d) a fi (a), (b) predicativ; a părea copulativ; e) a fi (a), (b) predicativ; a părea predicativ. 336. Felul verbelor din enunţurile: 1° A fi bogat nu înseamnă întotdeauna a-ţi fost sortit a fi fericit. 2° Să fii bogat nu înseamnă întotdeauna să-ţi fi fost dat să fii fericit. este corect indicat în varianta: a) 1° nepredicativ, predicativ, nepredicativ, predicativ, nepredicativ; 2° nepredicativ, predicativ, nepredicativ, predicativ, nepredicativ; b) 1° nepredicativ, predicativ, predicativ, predicativ, nepredicativ; 2° predicativ, predicativ, predicativ, predicativ, predicativ; c) 1° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ; 2° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ; d) 1° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ, predicativ, nepredicativ; 2° nepredicativ, nepredicativ, predicativ, predicativ, nepredicativ; e) 1° nepredicativ, nepredicativ, nepredicativ, predicativ, nepredicativ nepredicativ, nepredicativ, 2° nepredicativ, predicativ, nepredicativ. 337. Verbul a ajunge este predicativ în ambele exemple din varianta: a) 1° Fiecare adăuga câte ceva la textul iniţial, astfel că s-a ajuns la nişte poezii foarte diferite faţă de prima lor formă. 2 ° Până unde aţi ajuns cu construcţia casei? b) 1° Băiatul, silitor, a ajuns mare şef. 2° Vai, ce repede aţi ajuns! c) 1° Gata, ajunge cât aţi muncit astăzi! 2° Ce rău a ajuns acest copil!; d) 1° V-a ajuns mâncarea la toţi? 2° Nu ajungeai pe drumuri dacă ascultai! e) 1° Vezi ce departe ai ajuns dacă ai muncit bine? 2° A ajuns să fie apreciat de toţi. 338. Verbul a ajunge este copulativ în ambele exemple din varianta: a) 1° Nu vei ajunge la timp la ore. 2 ° Rămas orfan, copilul a ajuns pe drumuri. b) 1° Ne ajunge cât am răbdat. 2° A ajuns tare rău vecinul nostru! c) 1° Ajungând ce si-a dorit, a uitat de prieteni .2° De-ajuns de acum cu gălăgia! d) 1° Vei ajunge preşedinte! 2° În ritmul ăsta, vei ajunge la capătul puterilor. e) 1° Oare va ajunge la vorbele noastre? 2° Cum aţi ajuns aşa de repede? 339. În enunţul Mi-a fost dat să văd multe până la vârsta aceasta, structura subliniată este corect interpretată în varianta: a) pronume personal în dativ + verb copulativ + verb la participiu cu valoare adjectivală; b) locuţiune verbală la diateza reflexivă; c) locuţiune verbală la diateza pasivă; 66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) pronume personal în dativ + verb predicativ la diateza reflexivă; e) pronume personal în dativ + verb predicativ la diateza pasivă; 340. În enunţul Ţi-a fost sortit să înduri destule., structura subliniată este corect interpretată în varianta: a) pronume personal în dativ + verb copulativ + verb la participiu cu valoare adjectivală; b) locuţiune verbală la diateza reflexivă; c) locuţiune verbală la diateza pasivă; d) pronume personal în dativ + verb predicativ la diateza reflexivă; e) pronume personal în dativ + verb predicativ la diateza pasivă; 341. Cuvântul subliniat în enunţul Peste câţiva ani, aş putea ajunge jurist. este corect analizat în varianta: a) substantiv în cazul acuzativ; complement direct; b) substantiv în cazul acuzativ; nume predicativ; c) substantiv în cazul nominativ; nume predicativ; d) substantiv în cazul acuzativ; complement circumstanţial de mod; e) adverb de mod; nume predicativ; 342. Cuvântul subliniat în enunţul Băiatul acesta pare a fi deştept. este corect analizat în varianta: a) adverb de mod; nume predicativ; b) adjectiv propriu-zis în cazul acuzativ; nume predicativ; c) adverb de mod în cazul nominativ; nume predicativ; d) adjectiv propriu-zis în cazul nominativ; nume predicativ; e) verb la participiu cu valoare adjectivală în cazul nominativ; nume predicativ. 343. Cuvintele din structura subliniată în enunţul: Nu-i cine-i da o cană cu apă acestui bătrân. sunt corect analizate în varianta: a) verb predicativ, intranzitiv, personal; predicat verbal; b) verb copulativ, intranzitiv, personal; predicat nominal incomplet; c) verb predicativ, intranzitiv, impersonal; predicat verbal; d) verb predicativ, tranzitiv, impersonal; predicat verbal; e) verb auxiliar, intranzitiv, personal; fără funcţie sintactică de parte de propoziţie. 344. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/ Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), grupul subliniat este format din: a) verb copulativ personal + verb la participiu cu valoare adjectivală; b) verb copulativ impersonal + verb la participiu cu valoare adjectivală; c) verb auxiliar + verb la participiu cu valoare adverbială; d) verb auxiliar + verb predicativ personal; e) verb auxiliar + verb predicativ impersonal. 345. În enunţul Nu i-a dat prin gând să sublinieze întâi predicatul., structura subliniată este corect interpretată în varianta: a) adverb de mod negativ + pronume personal în dativ + verb predicativ + prepoziţie + substantiv; b) locuţiune verbală la diateza reflexivă; 67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) locuţiune verbală la diateza pasivă; d) pronume personal în dativ + locuţiune verbală personală la diateza activă; e) pronume personal în dativ + locuţiune verbală impersonală la diateza activă; 346. În enunţul Multe îi sunt hărăzite omului în viaţa lui., structura subliniată este corect interpretată în varianta: a) pronume personal în dativ + verb copulativ + verb la participiu cu valoare adjectivală; b) locuţiune verbală la diateza reflexivă; c) locuţiune verbală la diateza pasivă; d) pronume personal în dativ + verb predicativ la diateza reflexivă; e) pronume personal în dativ + verb predicativ la diateza pasivă; 347. În propoziţia Luându-mi liber, nu trebuie a mai merge la serviciu., cuvântul subliniat este: a) verb nepredicativ, complement circumstanţial de timp; b) verb nepredicativ, complement circumstanţial de cauză; c) verb predicativ, complement circumstanţial de cauză; d) verb copulativ, fără funcţie sintactică; e) verb nepredicativ, complement circumstanţial de scop. 348. Se exprimă prin câte o desinenţă identică la toate timpurile verbului la modul indicativ: a) persoanele I şi a II-a plural; b) persoanele I şi a II-a singular; c) persoana a III-a singular şi plural; d) persoana I singular şi plural; e) persoana a II-a singular şi plural. 349. Desinenţa de persoana a III-a singular indicativ prezent a verbelor acoperi, suferi, oferi şi preceda este: a) ,,-e”; b) ,,-ează“; c) ,,-ă “; d) ,,-eşte“; e) ,,-e“ (la acoperi, suferi, preceda) şi ,,-ă” (la oferi). 350. În enunţul Fiind foarte bolnav, nu este în stare să-şi dea seama ce ar fi dacă ar fi operat chiar azi. valorile gramaticale ale verbului a fi sunt în ordine: a) auxiliar, predicativ, copulativ, copulativ; b) predicativ, predicativ, predicativ, copulativ; c) copulativ, predicativ, predicativ, auxiliar; d) copulativ, copulativ, predicativ, auxiliar; e) copulativ, predicativ, copulativ, copulativ 351. În care dintre exemplele 1° Toţi erau oameni de rând.; 2° Copiii s-au înşirat pe mai multe rânduri.; 3° Soseau pe rând.; 4° În primul rând şi-a aranjat ţinuta, apoi a intrat.; 5° S-a aşezat în primul rând din faţă. există locuţiuni; ce fel de locuţiuni sunt acestea? a) 1° adj., 3°, 4° adv.; 68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 1° adj., 2° vb., 3° adv.; c) 1° subst., 2° vb., 3°, 4° adv.; d) 2° vb., 3° adv.; e) 1° adj., 3° adv. 352. Adverbele de aproximaţie sunt folosite corect în varianta: a) A aşteptat cam vreo două ore.; A băut aproximativ aproape trei litri de alcool. b) Au venit aproximativ douăzeci de oameni.; S-au strâns cam douăzeci. c) Cam peste vreo două zile vom reveni.; Aproximativ cam câţi sunteţi?. d) Sunt în piaţă cam circa zece mii de oameni.; Costă cam în jur de 200 de lei. e) Mai bine de circa zece copii s-au îmbolnăvit.; Temperatura va fi peste zero grade. 353. Adverbele sunt corect folosite ca topică în varianta: a) Mai ar încerca o dată.; Tot ar mânca toată ziua. b) Mai a venit de atunci?; Prea şi+au făcut de cap! c) Mai îţi aduci aminte de noi?; S-a cam grăbit cu plecarea. d) „Îţi mai aduci aminte, doamnă?”; Se cam grăbeşte. e) Nici nu mai îmi amintesc.; Nu prea ar veni. 354. Cum este adverb nehotărât şi introduce o subordonată circumstanţială în varianta: a) Nu se prea ştie cum s-a întâmplat.; b) Cum s-ar purta, părinţii tot îl iartă, fiind singurul lor băiat.; c) Felul cum te porţi şi vorbeşti arată că eşti um om educat.; d) Întrebarea noastră e ce e de făcut într-un asemenea caz.; e) Te-ai gândit cum se vor termina toate acestea?. 355. Cum este adverb relativ şi introduce o subordonată necircumstanţială în frazele: 1° Rău cum e, te poţi aştepta la orice de la el.; 2° Nu cred că v-aţi gândit cum să vă descurcaţi singuri.; 3° Cum crezi că se va termina totul?; 4° Îmi place cum vă trataţi prietenii.; 5° Cum plouă, se şi umflă râul: a) 2°, 4°; b) 1°, 2°, 3°, 4°; c) 3°; d) 1°, 3°, 4°; e) 1°, 4°, 5°. 356. Adverbul când poate introduce următoarele subordonate circumstanţiale: a) CT, CL, CZ, CNS; b) CT, CV, CM; c) CT, CV, CS; d) CT, COND, CS; e) CT, CZ, COND, CV. 357. Adverbul când poate introduce următoarele subordonate necircumstanţiale: a) numai AT; b) numai SB,AT, C.D.; c) numai SB, PR, C.D., CI; d) numai C.D., CI; e) SB, PR, AT, C.D., CI. 69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 358. Cum este adverb relativ şi introduce o subordonată circumstanţială în varianta: a) Cum a intrat în casă, a şi început ploaia; b) Cum era seară şi ploua, nu am mai plecat de acasă.; c) Nu văd cum se poate rezolva problema ta.; d) Nu-mi place cum pui tu problema. ; e) Am făcut exact aşa cum m-ai sfătuit. 359. Cât este adverb relativ şi introduce o necircumstanţială în varianta: a) Întrebarea e cât drum mai au de făcut. b) A văzut clar cât alcool a consumat. c) Abia acum îşi dă seama cât timp a pierdut cu lucruri inutile. d) A terminat în cât timp i s-a spus.; e) Nu se pune la socoteală cât ai câştigat. 360. În enunţul La toamnă, voi fi deja student., structura subliniată este: a) substantiv, complement indirect; b) substantiv, subiect gramatical; c) adverb de timp, complement circumstanţial de timp; d) adverb de mod, complement circumstanţial de mod; e) locuţiune adverbială de timp, complement circumstanţial de timp. 361. Cuvântul ,,ce” din enunţul ,,Ce tristă-i toamna pe alei!” este: a) pronume interogativ; b) pronume relativ; c) adjectiv relativ; d) adjectiv interogativ; e) adverb exclamativ de mod 362. Valorile morfologice ale cuvântului drept din enunţurile: 1° Drept cine mă consideră ei?! 2° La drept vorbind, mi-aş fi dorit o casă mai mare. 3° De fapt şi de drept, el este şeful şi trebuie să-l ascult. 4° Cea mai mare coloană de manifestanţi a plecat din dreptul Fabricii de Avioane din Craiova. 5° Drept-credinciosul voievod a apărat ţara de duşmani. 6° A fost împuşcat în ambele picioare: din dreptul i-au scos două gloanţe. a) 1° adv.; 2°, 3°,4° loc.adv.; 5°, 6° subst.; b) 1° prep.; 2°, 3° loc.adv.; 4° loc.prep.; 5° adv.; 6° subst.; c) 1° adverb; 2°, 3°, 4°, 6° loc.prep.; 5° subst.; d) 1° prep.; 2°, 3° loc.adv.; 4°, 5°, 6° subst.; e) 1°, 5° subst.; 2°, 4° adj.; 3°, 6° loc. prep. 363. Valorile morfologice ale cuvântului şi din enunţurile: „Sunt flori care-şi înclină boiul şi mor topite de visare, / Mai sunt şi ochi ce plâng în noapte şi-adorm când soarele răsare.” sunt, în nordinea din text: a) (care)-şi – pron. refl., D posesiv; şi (mor) – conj. coord. cop.; şi (ochi) – adv. de mod (de întărire); şi-(adorm) – conj. coord. cop.; b) care)-şi – pron. refl., D; şi (mor) – conj. coord. cop.; şi (ochi) – conjuncţie coord. cop.; şi-(adorm) – conj. coord. cop.; c) (care)-şi – pron. pers., D posesiv; şi (mor) – conj. coord. cop.; şi (ochi) – adv. de mod (de întărire); şi-(adorm) – conj. coord. cop.; 70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) (care)-şi – pron. refl., D posesiv; şi (mor) – conj. coord. cop.; şi (ochi) – adv. de mod (de întărire); şi-(adorm) – pron. refl., D; e) (care)-şi – pron. refl., D posesiv; şi (mor) – conj. coord. advers.; şi (ochi) – adv. de mod (de întărire); şi-(adorm) – conj. coord. cop. 364. Varianta fără greşeli de scriere sau de folosire este: a) Nu vine de cât pentru o zi. b) Decât a muncit îl dor spatele. c) Vine de cât pentru o zi.. d) Nu vine decât pentru o zi. e) Vine decât pentru o zi. 365. Varianta fără greşeli de folosire este: a) Are destui de puţini prieteni. b) S-au adunat destul de mulţi candidaţi. c) Pomii nu sunt destui de rari. d) S-au adunat destui de mulţi. e) Sunt destui de bine pregătiţi. 366. Există un adverb predicativ în varianta.: a) Evident că trebuie să terminaţi.; Puţin probabil să vină azi. b) Poate că vom veni şi noi.; Fireşte că vă înţelegem. c) El poate pleca?; Voi, desigur, aţi refuzat. d) Poate ne ajutaţi să termină.; Nu vine, măcar că l-au rugat toţi. e) Cum poate spune aşa ceva?; Las' că vă ajungem din urmă. 367. Există predicate exprimate prin adverbe / locuţiuni adverbiale în exemplele 1° Mai-mai să te înghită apele.; 2°. M-am aventurat, pesemne, prea mult în apa adâncă.; 3° Era cât pe-aci să mă înec.; 4° Fusesem gata-gata să mă înec.: a) în toate; b) în niciunul.; c) în 4°; d) în 2°; e) în 1°, 2°. 368. Cât este adverb de mod şi introduce o circumstanţială în varianta: a) Timpul cât îl ai la dispoziţie să îl foloseşti cu rost. b) Munceşte cât poate. c) S-a făcut cât e bradul. d) A plătit cât i s-a cerut. e) I-au lăsat pe copii să se joace cât timp au vrut ei. 369. În enunţul De frumoasă ce pare din poveste. , cuvintele subliniate sunt: a) complement circumstanţial de mod exprimat prin adverb şi complement circumstanţial de mod exprimat prin substantiv; b) complement indirect exprimat prin adjectiv şi complement indirect exprimat prin adjectiv; c) complement circumstanţial de cauză exprimat prin adverb şi complement indirect exprimat prin adjectiv;
71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) complement circumstanţial de cauză exprimat prin adjectiv cu prepoziţie şi nume predicativ exprimat prin adverb de mod; e) complement circumstanţial de mod exprimat prin adjectiv şi complement circumstanţial de mod exprimat prin substantiv; 370. Toate cuvintele subliniate din exemplele următoare sunt prepoziţii în varianta: a) 1° Ochii lui seamănă a laţ.; 2° Din cauza a ceea ce ai făcut te-a pedepsit. b) 1° Stau aici până mâine.; 2° Stau aici până vii tu. c) 1° De aici plec la voi.; 2° De vrei, vino! d) 1° L-am primit drept recompensă.; 2° Avea spatele drept ca lumânarea. e) 1° Mereu eşti contra mea.; 2° Nu te contra cu cine e mai puternic decât tine! 371. În enunţurile: 1) În privinţa lor, am unele obiecţii. 2) Cu totul erau şapte oameni. 3) Mânca, de parcă era hămesit. 4) De asta nu învăţ, pentru că nu-mi place.5) Au plecat toţi, afar cuvintele subliniate sunt: a) 1, 6-locuţiune prepoziţională; 2, 4-locuţiune adverbială; 3, 5, 7-locuţiune conjuncţională; b) 1, 5, 6-locuţiune adverbială; 2, 3, 4-locuţiune prepoziţională; 7-locuţiune conjuncţională; c) 1, 5-locuţiune prepoziţională; 2, 4, 6-locuţiune adverbială; 3, 7-locuţiune conjuncţională; d) 1, 5, 6-locuţiune prepoziţională; 2, 4-locuţiune adverbială; 3, 7-locuţiune conjuncţională; e) 1, 6-locuţiune prepoziţională; 2, 3, 4-locuţiune adverbială; 5, 7-locuţiune conjuncţională. 372. Sunt conjuncţii coordonatoare toate cuvintele din seria: a) şi, iar, însă, căci; b) ori,sau, dar, deşi; c) ci, şi, iar, însă; d) şi, însă, ci, deşi; e) ori, căci, sau, iar. 373. În enunţurile: 1. Nu se ştie ce a făcut. 2. Înţelesese ce importanţă au notele mari. 3. De ce se apropia de vârful muntelui, se simţea mai obosit. 4. E incredibil ce frumos e parcul dimineaţa., cuvântul ce este: a) pron. rel.; adj. rel.; loc. conj.; adv.; b) pron. rel.; pron. rel.; pron. rel.; adj. rel.; c) pron. rel.; loc. conj.; loc. conj.; adv.; d) adv. rel.; adj. rel.; loc. conj.; pron. rel.; e) pron. rel.; adj. rel.; pron. rel.; loc. conj. 374. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/ Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), cuvintele subliniate sunt: a) adverb relativ de timp; verb la participiu cu valoare adjectivală, prepoziţie simplă; b) adverb relativ de timp; verb la participiu cu valoare adjectivală, adverb de mod comparativ; c) pronume relativ, verb predicativ, prepoziţie simplă; d) conjuncţie subordonatoare, verb predicativ, prepoziţie simplă; 72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) conjuncţie subordonatoare, verb predicativ, conjuncţie subordonatoare. 375. În enunţul „– Mihai, până începe a se înnopta şi apar stelele trebuie să-ţi faci toate temele.”, există: a) o prepoziţie, o conjuncţie coordonatoare, o conjuncţie subordonatoare, patru verbe predicative, un verb nepredicativ; b) o prepoziţie, două conjuncţii subordonatoare, o conjuncţie coordonatoare, trei verbe predicative, un verb nepredicativ; c) o prepoziţie, trei conjuncţii subordonatoare, o conjuncţie coordonatoare, cinci verbe predicative; d) o prepoziţie, două conjuncţii subordonatoare, o conjuncţie coordonatoare, cinci verbe predicative; e) o prepoziţie, două conjuncţii subordonatoare, două conjuncţii coordonatoare, cinci verbe predicative. 376. Sunt corecte enunţurile din varianta: a) Învaţă ca să poţi reuşi în viaţă! b) Vreau ca să plec acasă. c) Trebuie ca să vii neapărat.. d) Ideea ca să plecăm chiar dacă plouă nu e bună.! e) Nu ţi-ai dorit ca să mergi cu noi? 377. În enunţul „Andreea şi cine stă lângă ea sunt nişte isteţe.”, cuvântul „şi” este: a) conjuncţie coordonatoare copulativă, leagă o propoziţie subordonată de regenta sa; b) conjuncţie subordonatoare, leagă o propoziţie subordonată de regenta sa; c) conjuncţie coordonatoare copulativă, împreună cu pronumele relativ „cine” leagă o propoziţie subordonată de regenta sa; d) conjuncţie coordonatoare copulativă, leagă două părţi de propoziţie realizate diferit; e) adverb de mod de întărire, fără rol sintactic. 378. Dintre enunţurile: 1. Prepoziţia şi conjuncţia au funcţie sintactică. 2. Prepoziţia şi conjuncţia nu au funcţie sintactică. 3. Prepoziţia şi conjuncţia nu au funcţie sintactică de parte de propoziţie. 4. Prepoziţia şi conjuncţia leagă părţi de vorbire. 5. Prepoziţia leagă o parte de propoziţie de o altă parte de propoziţie, iar conjuncţia leagă părţi de propoziţie sau propoziţii. sunt adevărate: a) 2, 3, 5; b) 1, 3, 5; c) 1, 2, 3, 5; d) 1, 3; e) 3, 5; 379. În enunţul „Hanul (tătarilor) se afla tot la Scărpăteşti, unde sosise şi MustafaPaşa cu Bogdan-Vodă.” (N. Bălcescu), cuvintele subliniate sunt: a) „şi” – adverb de mod de întărire, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; „Mustafa-Paşa cu Bogdan-Vodă” – subiect gramatical multiplu; b) „şi” – adverb de mod de întărire, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; „Mustafa” – subiect gramatical; „Paşa” – atribut substantival apoziţional; „cu” – 73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 prepoziţie simplă, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; „Bogdan” – complement indirect; „Vodă” – atribut substantival apoziţional; c) „şi” – conjuncţie coordonatoare copulativă, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; „Mustafa-Paşa” – subiect gramatical; „cu” – prepoziţie simplă, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; „Bogdan-Vodă” – complement indirect; d) „şi” – adverb de mod de întărire, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; „Mustafa-Paşa” – subiect gramatical; „cu” – prepoziţie simplă, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; „Bogdan-Vodă” – complement indirect; e) „şi” – conjuncţie coordonatoare copulativă, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; „Mustafa-Paşa” – subiect gramatical; „cu” – conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; „Bogdan-Vodă” – complement indirect; 380. Conţine o interjecţie enunţul: a) Pui apă la flori, apoi pleci la joacă. b) Pui, veniţi la mama, cheamă gospodina puii. c) Pui-pui, cheamă gospodina puii. d) Pui de lele ce-mi eşti! e) Arde-te-ar focul, pui de năpârcă!! 381. Valorile lui o din exemplele următoare 1° Mă aşteptam la o palmă.; 2° O, paşă, cât de darnic eşti!; 3° Tu ia-o la stânga, iar eu o iau la dreapta.; 4° Ai făcut o faptă bună azi ?; 5° Alcool se scrie cu doi o, iar proroc cu unul. sunt corect analizate în varianta: a)1° adj. pron. nehot.; 2° interj.; 3° pron. pers.; 4° numeral card. cu val. adj.; 5° numeral card. cu val. subst.; b) 1° numeral cu val. adj.; 2° interj.; 3° pron. pers. cu val. neutră; 4° art. nehot.; 5° subst.; c) 1°, 4°, 5° art. nehot.; 2° interj.; 3° pron. pers. cu val. neutră; d) 1° numeral cu val. adj.; 2° interj.; 3° pron. nehot.; 4° art. nehot.; 5° subst. e) 1°, 4°, 5° numeral card. cu val. adj.; 2° interj.; 3° pron. pers. 382. Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din exemplele următoare 1° A cui eşti; 2° Spune: Aaa!; 3° Aici miroase a minciună!; 4° A nu se călca pe iarbă! sunt corect precizate în varianta: a) 1° art. genitival; 2° interj.; 3°, 4° prep.; b) 1° art. adj.; 2° interj.; 3° adv.; 4° vb. aux.; c) 1°, 2°, 3°, 4° prep.; d) 1° pron.; 2° interj.; 3°, 4° prep.; e) 1° art. genitival ; 2° subst. ; 3° vb. aux. 383. Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din exemplele următoare 1° A veni ea şi vremea aia.; 2° A! Ce tare doare!; 3° A poate fi substantiv? sunt corect precizate în varianta: a) 1° vb. aux. pt. viitor I; 2° interj.; 3° art.; b) 1° vb. aux. pt. viitor II; 2 interj.; 3° prep.; c) 1° vb. aux. pt. cond.-optativ; 2° interj.; 3° conjcţ.; d) 1° vb aux. pt viitor ; 2° interj. ; 3° subst. ; e) 1° vb. aux. pt. perf. compus ; 2° interj. ; 3° pron.
74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 384. Există numai interjecţii provenite din alte părţi de vorbire în exemplele 1° Na! Poftim! Am pierdut trenul!; 2° Drace! Ce căutaţi voi aici?; 3° Afară cu voi!.; 4° Păzea că trece o maşină.; 5° Iată ce aveţi de făcut!.: a) în 1°, 2°, 4°; b) în niciunul; c) în toate d) în 1°, 5°; e) în 1°, 2°, 4°, 5°. 385. Există numai interjecţii cu funcţie sintactică de parte de propoziţie în exemplele 1° Hai tu în locul ei!; 2° Era vai de capul ei.; 3° Vorbea într-una, bla, bla, bla.; 4° Avem o colegă pfii!; 5° Cioc, cioc în uşă.: a) în toate; b) în niciunul; c) în 1°, 2°, 3°, 4°; d) în 1°, 5°; e) în 1°, 2°, 4°, 5°. 386. În exemplele 1° Hai, vino!; 2° Hai să mergem, cuvântul subliniat este: a) 1° interj. pred. / propoziţie independentă; 2° interj. pred. / propoziţie principală regentă; b) 1° interj. / fără funcţie sintactică; 2° verb, imperativ / pred. verbal; c) 1° verb imperativ / pred. verbal; verb, imperativ / pred. verbal; d) interj., imperativ / pred. interjecţional; interj, imperativ / pred. verbal; e) verb, imperativ / propoziţie independentă; 2° verb, im perativ, propoziţie regentă 387. În exemplele 1° E cam tralala.; 2° Are o maşină mamă-mamă!, cuvântul subliniat este: a) 1° interj. / n. p.; 2° subst., V / atr. subst.; b) 1° interj. / c.c.m.; 2° subst. V / atr. subst.; c) 1° interj. / n. p.; 2° interj. / fără funcţie sintactică; d) 1° interj. / n. p.; 2° interj. / atr.; e) 1° adj. / n. p.; 2° interj. / atr. 388. În enunţurile: 1° Ia vino la tablă! 2° Ia caietul şi vino să văd cum ţi-ai făcut tema! 3° El ia caietul şi se duce la profesor, cuvântul ia este, în ordine: a) interjecţie, verb la indicativ, verb la imperativ; b) verb la imperativ, verb la imperativ, verb la imperativ; c) verb la imperativ, verb la imperativ, verb la indicativ prezent; d) interjecţie, verb la imperativ, verb la indicativ prezent; d) verb la imperativ, verb la indicativ, verb la indicativ. 389. Sunt corecte sub toate aspectele enunţurile: 1° „A fost odată ca-n poveşti.”! 2° Fă ca cei dinaintea ta. 3° Explică ca toţi să înţeleagă. 4° Eu prieten îţi dau un sfat ca şi: renunţă!: a) 1°; b) toate; c) 1°, 4°; d) 1°, 2°, 4°; d) 1°, 2°. 75
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 390. Cuvintele subliniate din textul El este nepotul lui Mircea. sunt corect analizate în varianta: a) nepotul – subst., N; lui – pron. pers., D; Mircea – subst., D; b) nepotul – subst., N; lui – pron. pers., G; Mircea – subst., G; c) nepotul – subst., N; lui – art. hot. proclitic, G; Mircea – subst., G; d) nepotul – subst., N; lui – art. hot. proclitic, D, G; Mircea – subst., D; e) nepotul – subst., N; lui – pron. pos., G; Mircea – subst., G. 391. Cuvintele subliniate din textele S-au luat măsuri împotriva a cinci elevi. sunt corect analizate în varianta: a) a – prep.; cinci – numeral card., val. adj., Ac; elevi – subst., Ac, sens de G; b) a – prep.; cinci – numeral card., val. adj., G; elevi – subst., G; c) a – art. pos., G; cinci – numeral card., val. adj., G; elevi – subst., G; d) a – prep., G; cinci – numeral card., val. subst., Ac; elevi – subst., N; e) a – art. pos., Ac; cinci – numeral card., val. adj., Ac; elevi – subst., Ac. 392. Cuvintele subliniate din textele S-au luat măsuri împotriva celor cinci elevi. sunt corect analizate în varianta: a) celor – adj. pron. dem., G; cinci – numeral card., val. adj., D; elevi – subst., D; b) celor – pron. dem., G; cinci – numeral card., val. adj., D; elevi – subst., D; c) celor – art. adj., D; cinci – numeral card., val. adj., D; elevi – subst., D; d) celor – art. adj. G; cinci – numeral card., val. adj., G; elevi – subst., G; e) celor – art. adj. G; cinci – numeral card., val. adj., G; elevi – subst., G. 393. Cuvintele subliniate din textele S-au luat măsuri împotriva a cinci dintre elevi. sunt corect analizate în varianta: a) a – art. pos., G; cinci – numeral card., val. adj., G; elevi – subst., Ac; b) a – art. pos., D; cinci – numeral card., val. adj., D; elevi – subst., D; c) a – prep.; cinci – numeral card., val. adj., Ac, sens de G; elevi – subst., Ac; d) a – art. pos., G; cinci – numeral card., val. adj., G; elevi – subst., G; e) a – prep.; cinci – numeral card., val. adj., G; elevi – subst., Ac. 394. Partea de vorbire şi cazul cuvintelor subliniate din textul „Poate că acesta-i vestitul Ochilă, […] nepot de soră lui Pândilă. sunt corect indicate în varianta: a) Ochilă – subst., N; lui – art. hot. proclitic, G; Pândilă – subst., G; b) Ochilă – subst., N; lui – art. hot. proclitic, D; Pândilă - subst., D; c) Ochilă – subst., N; lui – pron. pers., D; Pândilă – subst., D; d) Ochilă – subst., N; lui – pron. pers., G; Pândilă – subst., G; e) Ochilă – subst., N; lui – pron. pos., D; Pândilă – subst., D. 395. Cuvintele subliniate din textul: Eu mă mir de ceea ce (1°) mi-a transmis mama mea (2°) sunt corect analizate în varianta: a) 1° c.d., pron. rel. comp., Ac; 2° at. pron. genitival, pron. posesiv, G; b) 1° c.i., pron. rel. comp., Ac; 2° at. pron. Genitival, pron. posesiv, G; c) 1° c.i., pron. rel. comp., Ac; 2° at. adj., adj. pron. posesiv, N; d) 1° sb, pron. rel. comp., Ac; 2° at. adj., adj. pron. posesiv, N. e) 1° c.d., pron. rel. comp., Ac; 2° at. adj., adj.pron. posesiv, N.
76
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 396. Cuvintele subliniate din textul: „Cine (1°) şi când (2°) ne-a despărţit este întrebarea (3°) sufletului meu.” sunt corect analizate în varianta: a) 1° sb, prin pron. rel., N; 2° c.c.t., adv. rel.; 3° n.p., subst., N; b) 1° sb, pron. rel., N; 2° c.c.t., adv. rel., Ac; 3° sb, subst., N; c) 1°, 2° sb multiplu, pron. rel. N, adv. rel.; 2° n.p., subst., N; d) 1° sb, pron. rel., N; 2° adv. rel., fără funcţie sint. e) 1° 1°, 2° sb multiplu, pron. rel., N, adv. rel., N; 2° n.p., subst., N. 397. În fraza „Minciuni de ar fi fost câte se spun despre tine, este clar că nu ai ajuns ceea ce ţi-ai pus în gând şi ai urmărit cu ardoare numai pentru calităţile tale, pe care, din păcate, din când în când, fără motive întemeiate, le-ai ignorat.”, cuvintele de legătură între propoziţii sunt, în ordine: a) câte, că, ce, care, fără ; b) de, câte, că, ceea ce, şi, pe care; c) de, câte, că, ceea, şi, pe, fără; d) de, câte, că, ceea ce, pe care ; e) câte, că nu, ceea ce, şi, pentru, pe care, fără. 398. În textele 1° Mânâncă orice. 2° Mânâncă orice i se dă., cuvintele cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) 1° pron. nehot, Ac, c.d.; 2° pron. nehot. relativ, N, sb; b) 1° pron. nehot, N, sb.; 2° pron. nehot. relativ, Ac, c.d.; c) 1° pron. nehot, Ac., c.d.; 2° pron. nehot. relativ, Ac, c.d.; d) 1° pron. nehot, Ac., c.d.; 2° pron. relativ, N, sb; e) 1° pron. nehot, Ac., c.d.; 2° pron. relativ, Ac, c.d. 399. În textele 1° Înghite orice mâncare are în faţă.; 2° Înghite orice mâncare i se pune în faţă., cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) 1° pron. nehot., Ac., c.d.; 2° pron. nehot. rel., Ac, c.d.; b) 1° adj. pron. nehot., Ac., atr. adj.; 2° adj. pron. nehot. relativ, N, atr. Adj. c) 1° adj. pron. nehot., Ac., atr. adj.; 2° adj. pron. relativ, Ac, atr. adj.; d) 1° pron. nehot., Ac., c.d.; 2° pron. relativ, N, atr. pron.; e) 1° adj. pron. nehot., Ac., atr. adj.; 2° adj. pron. relativ, N, atr. adj. 400. În textul 1°„Lasă-ţi lumea ta uitată, / Mi te dă cu totul mie […]”, cuvintele subliniate sunt, din punct de vedere morfologie, în ordinea din text: a) -ţi = pron. refl., D posesiv, ta = adj. pos., Ac, mi = pron. pers. D, te = pron. refl, Ac, cu totul = loc. adv.; b) -ţi = pron. refl, D, ta = adj. pos., Ac, mi = pron. pers. D, te = pron. refl, Ac, cu totul = prep. simplă, subst. + art. hot., c.i.; adj. pron. nehot., Ac, at. adj.; c) -ţi = pron. pers., D posesiv, ta = adj. pos., Ac, mi = pron. refl. D, te = pron. pers., Ac, cu totul = loc. adv.; d) -ţi = pron. refl., D, ta = pron. pos., Ac, mi = pron. pers. D, te = pron. refl, Ac, cu totul = loc. adv.; e) -ţi = pron. pos., D, ta = adj. pos., Ac, mi = pron. pers. D, te = pron. refl, Ac, cu totul = loc. adv., superlativ absolut. 401. Definiţia sintaxei este corectă şi completă în varianta: a) Sintaxa este o ramură a gramaticii şi are ca obiect de studiu relaţiile dintre cuvinte în propoziţie şi relaţiile dintre propoziţii în frază; 77
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) Sintaxa este o ramură a gramaticii şi are ca obiect de studiu relaţiile dintre cuvinte în propoziţie, relaţiile dintre propoziţii în frază şi relaţiile dintre fraze în text; c) Sintaxa este o ramură a gramaticii şi are ca obiect de studiu relaţiile dintre cuvinte în propoziţie, relaţiile dintre propoziţii în frază, relaţiile dintre fraze în text şi relaţiile dintre vorbirea directă şi vorbirea indirectă; d) Sintaxa este o ramură a gramaticii şi are ca obiect de studiu forma şi modificarea formei cuvintelor în vorbire, relaţiile dintre cuvinte în propoziţie, relaţiile dintre propoziţii în frază; e) Sintaxa este o ramură a gramaticii şi are ca obiect de studiu forma şi modificarea formei cuvintelor în vorbire, relaţiile dintre cuvinte în propoziţie, relaţiile dintre propoziţii în frază, relaţiile dintre fraze în text şi relaţiile dintre vorbirea directă şi vorbirea indirectă; 402. Atributul şi complementul se definesc: a) în relaţie cu o parte de vorbire; b) în relaţie cu o parte de propoziţie; c) unul prin altul; d) în relaţie cu o parte de vorbire sau una de propoziţie; e) primul – în relaţie cu un subiect, un nume predicativ sau un alt atribut, iar al doilea – în relaţie cu predicatul sau un alt complement. 403. Subiectul şi predicatul se definesc: a) în relaţie cu o parte de vorbire; b) în relaţie cu o parte de propoziţie; c) unul prin altul; d) în relaţie cu o parte de vorbire sau una de propoziţie; e) primul – în relaţie cu un alt subiect, iar al doilea – în relaţie cu un alt predicat. 404. Între subiect şi predicat: a) există o relaţie de coordonare; b) există o relaţie de subordonare; c) există o relaţie de supraordonare; d) există o relaţie de interdependenţă; e) nu există nicio relaţie. 405. Partea de propoziţie este: a) o ramură a sintaxei; b) o ramură a morfologiei; c) un element al unei sintagme nonpropoziţionale; d) un element al unei sintagme propoziţionale; e) un element al unei sintagme propoziţionale sau nonpropoziţionale; 406. Ramurile gramaticii sunt: a) morfologia şi sintaxa; b) morfologia, sintaxa şi fonetica; c) morfologia, sintaxa, fonetica şi vocabularul; d) morfologia, sintaxa, fonetica, vocabularul şi ortografia; e) morfologia, sintaxa, fonetica, vocabularul, ortografia şi punctuaţia. 407.
Partea de vorbire este: 78
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) o ramură a sintaxei; b) o ramură a morfologiei; c) un element al unei sintagme nonpropoziţionale; d) un element al unei sintagme propoziţionale; e) un element al unei sintagme propoziţionale sau nonpropoziţionale; 408. Delimitarea felul propoziţiilor din enunţul Profesorul a zis care băiat trebuia să fie punctual. sunt corecte în varianta: a) Profesorul a zis 1/ care2/ băiat3/ trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. subiectivă; b) Profesorul a zis 1/ care băiat trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. subiectivă; c) Profesorul a zis 1/ care băiat trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. completivă directă; d) Profesorul a zis 1/ care2/ băiat3/ trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. completivă directă; e) Profesorul a zis 1/ care2/ băiat3/ trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. atributivă; 409. Delimitarea felul propoziţiilor din enunţul Profesorul a zis care dintre băieţi trebuia să fie punctual. sunt corecte în varianta: a) Profesorul a zis 1/ care2/ dintre băieţi 3/ trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. subiectivă; b) Profesorul a zis 1/ care dintre băieţi trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. completivă directă; c) Profesorul a zis 1/ care dintre băieţi trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. subiectivă; d) Profesorul a zis 1/ care2/ dintre băieţi 3/ trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. completivă directă; e) Profesorul a zis 1/ care2/ dintre băieţi 3/ trebuia 2/ să fie punctual. 3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. atributivă; 410. Subiectele exprimate prin substantive din versurile „Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,/ Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,/ Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeauna,/Căci unul erau toate şi toate erau una;[…] ” sunt corect indicate în varianta: a) moarte, nimic, sâmburul, unul; b) moarte, nimic, sâmburul, azi, mâne, ieri, totdeauna, unul, toate; c) moarte, sâmburul, azi, mâne, ieri, totdeauna; d) moarte, nimic, sâmburul, azi, mâne, ieri, totdeauna; e) moarte, sâmburul. 411. Interpretarea corectă a cuvintelor din enunţul Bunicii mele are cine-i face mâncare.: a) complement indirect, atribut pronominal, predicat verbal, subiect, complement indirect, predicat verbal, complement direct; b) complement indirect, atribut adjectival, predicat verbal, subiect, complement indirect, predicat verbal, complement direct; c) complement indirect, atribut adjectival, predicat verbal, complement direct;
79
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) complement indirect, atribut adjectival, predicat verbal, complement indirect predicat nominal, complement direct; e) complement indirect, atribut adjectival, predicat verbal, subiect, complement indirect, subiect, complement direct. 412. Delimitarea felul propoziţiilor din enunţul Profesorul a zis că eu trebuia să fiu punctual. sunt corecte în varianta: a) Profesorul a zis1/ că eu trebuia2/ să fiu punctual.3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. subiectivă; b) Profesorul a zis1/ că eu trebuia2/ să fiu punctual.3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. completivă directă; c) Profesorul a zis1/ că2/ eu trebuia 3/ să fiu punctual. 2/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. subiectivă; d) Profesorul a zis1/ că2/ eu3/ trebuia2/ să fiu punctual.3/; 1. principală, 2. completivă directă, 3. subiectivă; e) Profesorul a zis1/ că eu trebuia să fiu punctual. 2/; 1. principală, 2. completivă directă; 413. Delimitarea felul propoziţiilor din enunţul Profesorul a zis că eu trebuia să fiu punctual. sunt corecte în varianta: a) Profesorul a zis1/ cine trebuia2/ să fie punctual.3/ 1. principală, 2. completivă directă, 3. completivă directă; b) Profesorul a zis1/ cine 2/ trebuia3/ să fie punctual. 2/ 1. principală, 2. completivă directă, 3. subiectivă; c) Profesorul a zis1/ cine trebuia2/ să fie punctual.3/ 1. principală, 2. completivă directă, 3. completivă directă; d) Profesorul a zis1/ cine trebuia2/ să fie punctual.3/ 1. principală, 2. completivă directă, 3. predicativă; e) Profesorul a zis1/ cine trebuia2/ să fie punctual.3/ 1. principală, 2. completivă directă, 3. subiectivă; 414. În enunţurile: 1. Un om bătrân trece pe stradă. 2. Nişte oameni bătrâni trec pe stradă., subiectul gramatical este: a) un om bătrân, nişte oameni bătrâni; b) un bătrân, nişte bătrâni; c) om, oameni; d) un om, nişte oameni; e) om bătrân, oameni bătrâni; 415. În enunţurile: 1. Un bătrân om trece pe stradă. 2. Nişte bătrâni oameni trec pe stradă., subiectul gramatical este: a) un om bătrân, nişte oameni bătrâni; b) un bătrân, nişte bătrâni; c) un om, nişte oameni; d) om, oameni; e) om bătrân, oameni bătrâni; 416. În enunţurile: 1. Un bătrân om trece pe stradă. 2. Un bătrân trece pe stradă., subiectul gramatical este: a) un om, subînţeles (un om); 80
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) un bătrân, subînţeles (un om); c) un bătrân om, un bătrân; d) om, bătrân; e) un om, un bătrân; 417. În enunţurile: 1. Un bătrân om trece pe stradă. 2. Un bătrân trece pe stradă. 3. Bătrânul om trece pe stradă., subiectul gramatical este: a) un om, un bătrân, bătrânul; b) un bătrân om, un bătrân, bătrânul om; c) un om, subînţeles (om), bătrânul; d) om, bătrân, om; e) un om, un bătrân, om; 418. În enunţurile: 1. Bătrânul om trece pe stradă. 2. Bătrânul trece pe stradă., subiectul gramatical este: a) om, bătrânul; b) bătrânul, bătrânul; c) bătrânul om, bătrânul; d) om, subînţeles (om); e) bătrânul, subînţeles (om). 419. În enunţurile: 1. Bătrânul om trece pe stradă. 2. Bătrânii oameni trec pe stradă., 3. Bătrânul trece pe stradă., subiectul gramatical este: a) bătrânul, bătrânii, bătrânul; b) om, oameni, bătrânul; c) om, oameni, subînţeles (om); d) bătrânul om, bătrânii oameni, bătrânul; e) bătrânul, bătrânii, subînţeles (om); 420. În enunţurile: 1. „Capra cu trei iezi este ilustrarea iubirii de mamă; […]; Fata babei şi fata moşneagului este vestita dramă a copiilor vitregi.” (G. Călinescu), funcţia de subiect gramatical o au cuvintele: a) Capra; Fata… şi fata; b) ilustrarea; dramă; c) Capra cu … iezi; fata babei şi fata moşneagului; d) Capra cu trei iezi; Fata babei şi fata moşneagului; e) ilustrarea iubirii de mamă; vestita dramă a copiilor vitregi 421. În enunţul „– Ştii una, moş Luca – zise Zaharia de la o vreme – Găinuşa-i spre asfinţit, Rariţele de asemine…” (Ion Creangă), există: a) 3 subiecte gramaticale (în ordine: Zaharia, Găinuşa, Rariţele); b) 4 subiecte gramaticale (în ordine: subînţeles, Zaharia, Găinuşa, Rariţele); c) 3 subiecte gramaticale (în ordine: inclus, Zaharia, Găinuşa); d) 4 subiecte gramaticale (în ordine: inclus, Zaharia, Găinuşa, Rariţele); e) 4 subiecte gramaticale (în ordine: Luca, Zaharia, Găinuşa, Rariţele); 422. Între subiectul gramatical şi predicat: a) există o relaţie sintactică de subordonare: subiectul determină predicatul; b) există o relaţie sintactică de subordonare: predicatul determină subiectul; 81
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) există o relaţie sintactică de coordonare; d) există o relaţie sintactică de interdependenţă; e) nu există nicio relaţie sintactică. 423. Interpretarea cuvintelor subliniate în enunţurile următoare: 1. Al Mariei este băiat cuminte. 2. Băiat cuminte este al Mariei. 3. Al ei este băiat cuminte. 4. Băiat cuminte este al ei. 5. Al său este băiat cuminte. 6. Băiat cuminte este al său. este corectă în varianta: a) 1, 3, 5 – subiect gramatical; 2, 4, 6 – nume predicativ; b) 1, 2, 3, 4, 5, 6 – subiect gramatical; c) 1, 2, 3, 4, 5, 6 – nume predicativ; d) 1, 2 – atribut substantival genitival; 3, 4 5, 6 – atribut pronominal genitival; e) 1, 2 – atribut substantival genitival; 3, 4 – atribut pronominal genitival; 5, 6 – subiect gramatical. 424. Interpretarea cuvintelor subliniate în enunţurile următoare: 1. Al acesteia este băiat rău. 2. Băiat rău este al acesteia. 3. Al alteia este băiat isteţ. 4. Băiat isteţ este al alteia. 5. Al meu este băiat cuminte. 6. Băiat cuminte este al meu. este corectă în varianta: a) 1, 3, 5, - subiect gramatical; 2, 4, 6 – nume predicativ; b) 1, 2, 3, 4, 5, 6 – subiect gramatical; c) 1, 2, 3, 4, 5, 6 – nume predicativ; d) 1, 2, 3, 4 – atribut pronominal genitival; 5, 6 – subiect gramatical; e) 1, 2, 3, 4, 5, 6 – atribut pronominal genitival. 425. În enunţul „Iar Tudor cu soţia lui Aniţa, şi Mihu şi toţi ceilalţi răzăşi au fost urgisiţi şi prigoniţi.” (Mihail Sadoveanu), există: a) un subiect gramatical multiplu (Tudor cu soţia…, şi Mihu şi … răzăşi); b) un subiect gramatical multiplu (Tudor…, şi Mihu şi … răzăşi) şi un subiect gramatical subînţeles; c) un subiect gramatical multiplu (Tudor cu soţia…, şi Mihu şi … răzăşi) şi un subiect gramatical subînţeles; d) un subiect gramatical multiplu (Tudor cu soţia…, şi Mihu şi … răzăşi) şi un subiect gramatical inclus; e) un subiect gramatical multiplu (Tudor cu soţia…, şi Mihu şi … ceilalţi) şi un subiect gramatical subînţeles; 426. Interpretarea a cuvintelor subliniate în enunţurile: 1. Nu se mai înţelege om cu om. 2. Nu se mai înţeleg om cu om. este corectă în varianta: a) 1. om – subiect gramatical exprimat prin substantiv în nominativ, cu om – complement indirect exprimat prin substantiv în acuzativ; 2. om cu om – 82
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 complement circumstanţial de mod exprimat prin locuţiune adverbială de mod în nominativ; b) 1. om – subiect gramatical exprimat prin substantiv în nominativ, cu om – complement indirect exprimat prin substantiv în acuzativ; 2. om cu om – complement circumstanţial de mod exprimat prin locuţiune adverbială de mod în acuzativ; c) 1. om cu om – subiect gramatical exprimat prin locuţiune substantivală în nominativ; 2. om cu om – complement circumstanţial de mod exprimat prin locuţiune adverbială de mod; d) 1. om – subiect gramatical exprimat prin substantiv în nominativ, cu om – complement indirect exprimat prin substantiv în acuzativ; 2. om cu om – complement circumstanţial de mod exprimat prin locuţiune adverbială de mod; e) 1. om – subiect gramatical exprimat prin substantiv în nominativ, cu om – complement indirect exprimat prin substantiv în acuzativ; 2. om – complement circumstanţial de mod exprimat prin substantiv cu valoare adverbială, cu om – complement circumstanţial de mod exprimat prin substantiv în acuzativ. 427. În propoziţia Părea impresionat de toate vorbele profesorului său., numărul total al părţilor propoziţie exprimate este indicat corect în varianta: a) 3; b) 4; c) 5; d) 6; e) 7. 428. În propoziţia „A câştigat aproape douăzeci şi două de premii.”, numărul total al părţilor propoziţie exprimate este indicat corect în varianta: a) 3; b) 4; c) 6; d) 7; e) 8. 429. În propoziţia Părea impresionat de toate vorbele profesorului său., numărul total al părţilor propoziţie existente (exprimate sau neexprimate) este indicat corect în varianta: a) 3; b) 4; c) 5; d) 6; e) 7. 430. În propoziţia S-au câştigat aproape douăzeci şi două de premii., numărul total al părţilor propoziţie exprimate este indicat corect în varianta: a) 3; b) 4; c) 6; d) 7; e) 8.
83
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 431. În propoziţia „S-au câştigat aproape douăzeci şi două de premii.”, numărul total al părţilor propoziţie existente (exprimate sau neexprimate) este indicat corect în varianta: a) 3; b) 4; c) 6; d) 7; e) 8. 432. În propoziţia Am fost vara trecută cu părinţii la munte., cuvântul subliniat este: a) complement direct exprimat prin substantiv în acuzativ; b) complement circumstanţial de timp exprimat prin adverb de timp; c) complement circumstanţial de timp exprimat prin adverb de timp în acuzativ; d) complement circumstanţial de timp exprimat prin substantiv în acuzativ; e) complement circumstanţial de timp exprimat prin substantiv în nominativ; 433. În propoziţia Am stat toată vara la ţară., cuvântul subliniat este: a) complement direct exprimat prin substantiv în acuzativ; b) complement circumstanţial de timp exprimat prin adverb de timp; c) complement circumstanţial de timp exprimat prin adverb de timp în acuzativ; d) complement circumstanţial de timp exprimat prin substantiv în acuzativ; e) complement circumstanţial de timp exprimat prin substantiv în nominativ; 434. În propoziţia Toată vara mi-am petrecut-o la ţară., cuvântul subliniat este: a) complement direct exprimat prin substantiv în acuzativ; b) complement circumstanţial de timp exprimat prin adverb de timp; c) complement circumstanţial de timp exprimat prin adverb de timp în acuzativ; d) complement circumstanţial de timp exprimat prin substantiv în acuzativ; e) complement circumstanţial de timp exprimat prin substantiv în nominativ; 435. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), propoziţia al cărei predicat este exprimat prin structura „e scris”: a) are subiect exprimat sub forma propoziţii; b) are subiect exprimat sub forma unui cuvânt; c) are subiect neexprimat (subînţeles); d) are subiect neexprimat (inclus); e) nu are subiect (nici exprimat, nici neexprimat). 436. În care variantă subiectul este inclus în desinenţa verbului? a) Ducă-se pe pustii! b) Faceţi ce puteţi şi veniţi. c) Să facă ce pot şi să vină! d) Cum vă cheamă? e) Îţi mai este foame? 437. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), a doua propoziţie, în ordinea predicatelor, este: 84
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) „ Când prin această lume să trecem” – circumstanţială de timp; b) „ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis” – subiectivă; c) „” – ; d) „prin această lume să trecem… Ca visul unei umbre şi umbra unui vis” – subiectivă; e) „„prin această lume să trecem… Ca visul unei umbre şi umbra unui vis” – completivă directă;” – . 438. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), ultima propoziţie, în ordinea predicatelor, este: a) „Când…ne e scris” – subiectivă; b) „ne e scris Ca visul unei umbre şi umbra unui vis” – principală; c) „La ce statornicia părerilor de rău,/… ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis” – d) „Când…ne e scris” – circumstanţială condiţională; e) „„Când prin această lume…ne e scris” – circumstanţială de timp. 439. Fragmentul subliniat din textul „A fi fericit e o stare durabilă.” se poate dezvolta într-o propoziţie: a) AT; b) CS; c) CD; d) SB; e) PR. 440. În care frază există o subordonată subiectivă? 1° Nu-mi vine să cred că am reuşit.; 2° A fost eşecul meu că în faţa lor am devenit un nimeni.; 3° De la sine înţeles că toţi suntem plini de secrete. 4° Duminica îmi plăcea să merg la biserică. a) în 1, 4; b) în 3, 4; c) în 1, 3, 4; d) în niciuna; e) în toate. 441. Subordonata introdusă prin că din fraza „Minciuni de ar fi fost câte se spun despre tine, este clar că nu ai ajuns ceea ce ţi-ai pus în gând şi ai urmărit cu ardoare numai pentru calităţile tale, pe care, din păcate, din când în când, fără motive întemeiate, le-ai ignorat.” este: a) CD ; b) PR; c) SB; d) CZ; e) CM. 442. Există o subordonată subiectivă în fraza 1° Nici nu mai conta că nu eram vinovat. ; 2° Ce-ar fi s-o şterg din oraş? ; 3° Asta ar fi presupus să mă consider vinovat. este: a) 1°, 2°, 3° ; b) 1°, 3°; 85
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) în niciuna; d) 1°, 2°; e) 2°. 443. Există o subordonată subiectivă în fraza 1° „Ce-a mâncat lupul e bun mâncat.” ; 2° „Ce poţi face singur nu lăsa să-ţi facă alţii.” ; 3° „Câinele ce stă la bucătărie nu e pentru vânătoare.”: a) 1°, 3° ; b) 1°; c) în niciuna; d) 1°, 2°, 3°; e) 1°, 2°. 444. Subordonata introdusă prin ceea ce din fraza „Îmi amintesc totul cu atâta exactitate pentru că atunci mi s-a întâmplat pentru prima oară ceea ce mai apoi avea să se repete cu regularitate.” este: a) CD; b) CT; c) CM; d) AT; e) PR. 445. Subordonata introdusă prin că din fraza „Că reflectez acum la perioade destul de îndelungate e pentru mine un lux destul de recent dobândit.” este: a) CZ; b) CNS; c) PR; d) APOZ; e) SB. 446. În fraza Fugim1/, căci e totuna2 / de stai pe loc3 /., ultima propoziţie este: a) PR; b) COND; c) CD; d) SB; e) CL. 447. Există subiective în frazele 1° „Cel ce se uită la vânt nu va semăna, cel ce caută la nori nu va secera”. ; 2° „E firesc să preferaţi un loc aşa de frumos, însă nu se va putea să rămâneţi.”; 3° „Desigur că în ştiinţă lipsa de documente supără şi întârzie găsirea adevărului.”; 4° „… nu e cu putinţă să faci istorie literară fără examen critic.”: a) în niciuna ; b) în 1°, 2°, 3°, 4°; c) în 2°, 3°, 4°; d) 2°; e) 1°, 2°. 448. Prima subordonată din fraza „Ceea ce umbrea întreaga vâlcea era un salcâm uriaş, care, la început, pentru că era înalt şi stufos, nu era băgat în seamă.” este: 86
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CD; b) AT; c) PR; d) SB; e) P. 449. Prima subordonată din fraza „Fireşte că niciunul n-ar fi cutezat să-şi exprime dispreţul ori invidia.” este: a) SB; b) CM; c) CD; d) PR ; e) CI. 450. Propoziţiile introduse prin ce din fraza „[…] iar ce înţelege nu i se spune, fiindcă ce i se spune nu înţelege […].” sunt: a) PR, PR; b) CD, CZ; c) CD, CD; d) SB, CZ ; e) SB, SB. 451. Propoziţiile din fraza „Ţine de priceperea sau nepriceperea cuiva să-şi pună frâu la limbă ori o are nesocotit de lungă.” sunt: a) P, CI, P; b) P, CD, P; c) P, SB, P; d) P, CD, CD ; e) P, SB, SB. 452. Subordonata din fraza Este bine că vii iar la serviciu. este: a) CV; b) CZ; c) SB; d) CD; e) PR. 453. Subordonata este subiectivă în fraza 1°Îmi pare bine că vii la mine .2° E bine că vii la mine; 3° Mi-e frică să vin la tine.; 4° Fireşte că voi veni la tine. este: a) 1°, 2°, 4°; b) 2°, 3°; c) 1°, 2°; d) 2°, 4°; e) 1°, 2°, 3°. 454. Subordonatele din fraza Bineînţeles că nu îi deranjează că trebuie să te duci acolo. sunt: a) CD, CD, CD; b) SB, SB, SB; c) PR, CD, SB; 87
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) SB, CD, SB e) CD, SB, SB 455. Subordonata este subiectivă în fraza 1°Pare că se va face vreme bună .2° El părea că nu înţelege nimic; 3° Mi se pare că are nevoie de ajutor.; 4° Cum ţi se pare ce am scris?. este: a) 1°, 3°, 4°; b) 3°, 4°; c) 3°; d) 1°, 4°; e) în toate. 456. Există o subordonată subiectivă în fraza/ frazele 1° Am repetat jumătate de materie, rămânând ca mâine să repet ce a mai rămas.; 2° Nimeni nu mai ştie ce făceam anul trecut pe vremea sta?; 3° Acum nu mai contează dacă a spus adevărul sau a minţit.: 4° Contează mult ce spui tu.: a) 3°, 4°; b) 2°, 3°, 4°; c) 3°; d) 1°, 3°, 4°; e) în toate. 457. Există o subordonată subiectivă în enunţurile 1° Poate că nimeni nu a vrut să te supere.; 2° Poate rămâne până mâine?; 3° Poate să rămână şi el până mâine.: 4° Ce poate să facă el?: a) 1°, 3°, 4°; b) 1°, 2°, 3°, 4°; c) 1°, 3°; d) 1°; e) 1°, 2°, 4°. 458. Propoziţia subliniată din fraza „[…] nici ceea ce învăţau în mod obligatoriu nu se lipea de ei.” este: a) CD; b) P; c) CV; d) SB; e) CZ. 459. În fraza „De bună seamă că în cer nu trebuie să le meargă mai bine ca pe pământ.”, există următoarele propoziţii: a) P, PR, SB; b) P, CD, CD; c) P, SB, CD; d) P, SB; e) P, SB, SB. 460. În fraza „Poate că aceste imagini nici nu mi-ar fi trecut vreodată prin minte dacă acei cântură-rele dintre vecini […] n-ar fi pus cu toţii umărul la frica mea.”, prima subordonată este: 88
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CD; b) SB; c) PR; d) COND; e) PR. 461. În fraza Dacă ar fi fost să fie a ta maşina, unde te-ai fi dus în vacanţă?, a doua propoziţie este: a) PR; b) CD; c) SB; d) CS; e) CI. 462. Subordonata din fraza Fără doar şi poate că voi reuşi la examen. este: a) CD; b) CI; c) SB; d) PR; e) CM. 463. În enunţul „Persoanele chemate în faţa completului de judecată nu erau chiar aşa de vinovate, iar judecătorii nu mai aveau ce face decât să analizeze documentele care fuseseră depuse la dosar şi să dea verdictul.” există: a) trei predicate nominale şi patru predicate verbale; b) două predicate nominale şi patru predicate verbale; c) un predicat nominal şi cinci predicate verbale; d) un predicat nominal şi patru predicate verbale; e) un predicat nominal şi trei predicate verbale; 464. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1. Desigur o să vină. 2. Bineînţeles va avea tema scrisă. 3. Fireşte va participa la discuţie. 4. Poate îi va impresiona pe toţi colegii. 5. Pesemne va lua nota maximă. sunt din punct de vedere sintactic: a) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat nominal; b) 1, 2, 3, 4, 5 – fără funcţie sintactică; c) 1, 2, 3 – predicat verbal; 4, 5 – fără funcţie sintactică; d) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat verbal; e) 1 – predicat verbal; 2, 3, 4, 5 – predicat nominal; 465. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1. Alexandru desigur că o să vină. 2. El bineînţeles că va avea tema scrisă. 3. Acesta fireşte că va participa la discuţie. 4. El, Alexandru, poate că îi va impresiona pe toţi colegii. 5. El, nu altul, pesemne că va lua nota maximă. sunt din punct de vedere sintactic: 89
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat nominal; b) 1, 2, 3, 4, 5 – fără funcţie sintactică; c) 1, 2, 3 – predicat verbal; 4, 5 – fără funcţie sintactică; d) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat verbal; e) 1 – predicat verbal; 2, 3, 4, 5 – predicat nominal; 466. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1. Alexandru desigur o să vină. 2. El bineînţeles va avea tema scrisă. 3. Acesta fireşte va participa la discuţie. 4. El, Alexandru, poate îi va impresiona pe toţi colegii. 5. El, nu altul, pesemne va lua nota maximă. sunt din punct de vedere sintactic: a) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat nominal; b) 1, 2, 3, 4, 5 – fără funcţie sintactică; c) 1, 2, 3 – predicat verbal; 4, 5 – fără funcţie sintactică; d) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat verbal; e) 1 – predicat verbal; 2, 3, 4, 5 – predicat nominal. 467. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1. Alexandru, desigur, o să vină. 2. El, bineînţeles, va avea tema scrisă. 3. Acesta ,fireşte, va participa la discuţie. 4. El, Alexandru, poate, îi va impresiona pe toţi colegii. 5. El, nu altul, pesemne, va lua nota maximă. sunt din punct de vedere sintactic: a) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat nominal; b) 1, 2, 3, 4, 5 – fără funcţie sintactică; c) 1, 2, 3 – predicat verbal; 4, 5 – fără funcţie sintactică; d) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat verbal; e) 1 – predicat verbal; 2, 3, 4, 5 – predicat nominal. 468. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1. Este bine să înveţi. 2. Este imposibil să nu reuşeşti. 3. Este posibil să fii admis la cea mai bună facultate. 4. Este preferabil să optezi pentru o facultate de drept. 5. Este cel mai bine că ai optat pentru Facultatea de Drept din Craiova. sunt din punct de vedere sintactic: a) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat nominal; b) 1, 2, 3, 4, 5 – fără funcţie sintactică; c) 1, 2, 3 – predicat verbal; 4, 5 – fără funcţie sintactică; d) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat verbal; e) 1, 2, 3, 4, 5 – nume predicativ. 469. Cuvintele subliniate în enunţurile următoare: 1. Bine că înveţi. 2. Imposibil să nu reuşeşti. 3. Posibil să fii admis la cea mai bună facultate. 4. Este de preferat să-ţi continui studiile într-o facultate de drept. 90
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 5. Este preferabil să faci şi un masterat. sunt din punct de vedere sintactic: a) 1, 2, 3 – predicat verbal; 4, 5 – predicat nominal; b) 1, 2, 3, 4 – predicat verbal; 5 – predicat nominal; c) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat nominal; d) 1, 2, 3, 4, 5 – predicat verbal; e) 1, 2, 3, 4, 5 – nume predicativ. 470. Cuvintele subliniate în enunţul Lui îi este foarte frig. sunt corect analizate în varianta: a) lui – subiect gramatical; este foarte frig – predicat nominal; b) lui – complement indirect; este foarte frig – predicat nominal; c) lui – complement indirect; este – predicat verbal; foarte frig – subiect gramatical exprimat prin adjectiv; d) lui – complement indirect; este – predicat verbal; foarte frig – subiect gramatical exprimat prin substantiv; e) lui – complement indirect; este – predicat verbal; foarte frig – complement circumstanţial de mod exprimat prin adverb de mod; 471. În enunţul Ei au fost tot timpul iubiţi şi ajutaţi de părinţi., există: a) două predicate verbale; b) un predicat verbal şi un predicat nominal; c) un predicat nominal; d) două predicate nominale; e) trei predicate verbale. 472. În enunţul „Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii”, structura „bolnavă şi împovărată” conţine: a) un nume predicativ multiplu; b) două predicate verbale; c) un nume predicativ şi un predicat verbal; d) un complement circumstanţial de mod multiplu; e) un atribut adjectival multiplu. 473. Primul predicat din fiecare dintre enunţurile: 1. Pare bine să optezi pentru o facultate din Craiova. 2. Îmi pare bine să optezi pentru o facultate din Craiova. 3. Pare rău să renunţi la continuarea studiilor. 4. Mi-ar părea foarte rău să renunţi la continuarea studiilor. 5. Îmi pare foarte bine că vrei a urma Dreptul., este: a) nominal, nominal, nominal, nominal, nominal; b) verbal, verbal, verbal, verbal, verbal; c) nominal, nominal, nominal, nominal, verbal; d) nominal, verbal, nominal, verbal, verbal; e) verbal, verbal, nominal, verbal, verbal; 474. În enunţul Pare a fi mai frumoasă azi., există: a) un nume predicativ; b) două nume predicative; 91
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) un complement circumstanţial de mod; d) două complemente circumstanţiale de mod; e) un nume predicativ şi un complement circumstanţial de mod 475. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/ Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), există: a) un predicat nominal şi un predicat verbal; b) două predicate nominale şi un predicat verbal; c) un predicat nominal şi două predicate verbale; d) două predicate verbale; e) un singur predicat verbal. 476. Predicatele din textul Lumea este sau ni se pare că este. sunt: a) este, se pare, este: (cu n. p. subînţelese); b) este, este: nominale (cu n. p. subînţelese); se pare: verbal; c) este, este: nominale (cu n. p. subînţelese); se pare (că este): nominal incomplet (cu PR pe poziţia numelui predicativ); d) este, este: verbale: este, este; nominal incomplet (cu PR pe poziţia numelui predicativ)se pare (că este); e) este, se pare, este: verbale. 477. Predicatele din textul Lumea este bună sau ni se pare nouă că este? sunt: a) este bună, este (bună): nominale; se pare: verbal; b) este bună, se pare (bună), este (bună): nominale; c) este bună: nominal; se pare, este: verbale; d) lumea este: nominal;, se pare, este: verbale; e) este bună, se pare nouă, este (bună): nominale. 478. Subiectul predicatelor subliniate din textul „Istorie se cheamă ceea ce s-a întâmplat, nu ceea ce am vrea să se întâmple.” este: a) istorie; inclus; b) ceea ce; noi c) subiectiva ceea ce am vrea; subînţeles; d) subiectiva ceea ce s-a întâmplat; inclus; e) subiectiva ceea ce s-a întâmplat; inclus. 479. Predicatele din textul „Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură / Înfunda mişcarea-i creaţă între stuf la iezătură: […].” sunt: a) sură-i; e sură; b) sură-i; înfunda; c) sură-i; mişcarea-i; d) –i; înfunda; e) sură-i; -i creaţă. 480. În enunţurile: 1. Andreea este frumoasă şi isteaţă. 2. Ea este isteaţă, dar timidă. 3. Ea este harnică, el – leneş. 4. Ea este harnică, el, leneş. 5. El este când atent, când neatent la ore. 92
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 numărul total de nume predicative multiple este: a) 1; b) 2 c) 3 d) 4 e) 5. 481. Numele predicativ este exprimat prin adjectiv / locuţiune adjectivală în exemplele 1° Nimeni nu e sigur pe ce va fi mâine. ; 2° Durerea ta e de frunte sau de ceafă?; 3° Cât e de frumos afară; 4° Cine e cel mai bine dintre colegii noştri?; 5° Este îngrijorător de târziu ca să mai pleci!: sunt corect indicate în varianta: a) 1° (sigur) ; 4° (cel mai bine) ; b) 1° (sigur); 2° (de frunte); 3° (frumos); 5° (îngrijorător); c) 1° (sigur); 3° (frumos); 5° (îngrijorător); d) 1° (sigur); 2° (de frunte); 3° (frumos); 5° (târziu); e) 1° (sigur); 2° (de frunte); 3° (de frumos); 4° (cel mai bine); 5° (îngrijorător). 482. În versurile: „Şi dacă norii deşi se duc/ De iese-n luciu luna,/ E ca aminte sămi aduc/ De tine-ntotdeauna” (M. Eminescu), subordonatele sunt, în ordinea predicatelor: a) circumstanţială condiţională, circumstanţială de mod, circumstanţială de scop; b) circumstanţială condiţională, circumstanţială condiţională, predicativă; c) subiectivă, circumstanţială de cauză, circumstanţială de scop; d) subiectivă, circumstanţială consecutivă, circumstanţială de scop; e) subiectivă, consecutivă, predicativă. 483. Subordonata din fraza frazele „Timpul însă părea că contrariază înadins mania de lux şi opulenţă a fanariotului…” este: a) SB; b) PR; c) CD; d) CM ; e) AT. 484. Propoziţiile din fraza Dacă mai vii pe la mine înseamnă că ţi-a trecut supărarea. sunt: a) SB, P, PR; b) COND, P, PR; c) SB, P, CD; d) PR, P, SB; e) CV, P, PR. 485. Felul propoziţiilor subordonate din enunţurile următoare: 1. Pare că înţelegi. 2. Pare că înţelege. este corect indicat în varianta: a) subiectivă, predicativă; b) predicativă, predicativă; c) circumstanţială de mod, predicativă; d) predicativă, circumstanţială de mod; e) circumstanţială de mod, circumstanţială de mod.
93
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 486. Fragmentele subliniate din textul „A fi fericit nu înseamnă a te izola de trecut.” se pot dezvolta în subordonate: a) CS (Să fii fericit); CD (să te izolezi de trecut); b) SB (Să fii fericit); PR (să te izolezi de trecut); c) COND (Dacă eşti fericit); PR (că te izolezi de trecut); d) CT (Când eşti fericit); CD (că te izolezi de trecut); e) SB (Să fii fericit); CD (să te izolezi de trecut). 487. În versurile: „Şi dacă ramuri bat în geam/ Şi se cutremur plopii/ E ca în minte să te am/ Şi-ncet să te apropii.”(M. Eminescu), subordonatele sunt, în ordinea predicatelor: a) circumstanţială condiţională, circumstanţială condiţională, predicativă, predicativă; b) circumstanţială condiţională, circumstanţială condiţională, circumstanţială de scop, circumstanţială de scop; c) circumstanţială concesivă, circumstanţială concesivă, circumstanţială de scop, circumstanţială de scop; d) subiectivă, subiectivă, circumstanţială de scop, circumstanţială de scop; e) subiectivă, subiectivă, circumstanţială de cauză, circumstanţială de cauză. 488. În enunţul Fratelui meu poate oricând să i se facă mai frică decât acum., propoziţia subordonată este: a) oricând să i se facă mai frică decât acum (completivă directă); b) oricând să i se facă mai frică decât acum (predicativă); c) oricând să i se facă mai frică decât acum (subiectivă); d) Fratelui meu oricând să i se facă mai frică decât acum (completivă directă); e) Fratelui meu oricând să i se facă mai frică decât acum (subiectivă). 489. Propoziţia subordonată din fiecare dintre enunţurile următoare: 1. Pare bine să optezi pentru o facultate din Craiova. 2. Îmi pare bine să optezi pentru o facultate din Craiova. 3. Pare rău să renunţi la continuarea studiilor. 4. Mi-ar părea foarte rău să renunţi la continuarea studiilor. 5. Îmi pare foarte bine că vrei a urma Dreptul., este: a) predicativă (în toate); b) completivă indirectă (în toate); c) predicativă, completivă indirectă, predicativă, completivă indirectă, circumstanţială de cauză; d) predicativă, completivă indirectă, predicativă, completivă indirectă, completivă indirectă; e) circumstanţială de cauză, completivă indirectă, circumstanţială de cauză, completivă indirectă, 490. Subordonatele din frazele 1° „Nu e pentru cine se pregăteşte, ci e pentru cine se nimereşte.”; 2° 63 Norocu-i după cum şi-l face omul.” sunt: a) 1° SB, SB; 2° PR; b) 1° PR, PR; 2° PR; c) 1° CI, CI; 2° PR; d) 1° PR, PR; 2° CM ; e) 1° CI, CI; 2° CM. 94
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 491. În textele 1° „… Niţă ajunsese să scrie aşa de frumos, încât, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie, scris de mână.”; 2° „Părerea mea este că ar trebui să desfiinţăm intermediarii.”; 3° „Faptele … sunt mai mult ceea ce voim noi, sau ceea ce dorim noi să fie.”; 4° „Talentul mei … nu e ce pari a crede.”, sunt predicative subordonatele introduse prin elementele de legătură indicate: a) 1° să, că; 2° că, să; 3° să; 4° a; b) 1° că; 2° că; 3° să; 4° ce; c) 1° să; 2° că; 3° ceea ce, ceea ce; 4° ce; d) 1° că; 2° să; 3° ceea ce, ceea ce; 4° ce; e) 1° să, că; 2° să; 3° ceea ce, ceea ce, să; 4° a. 492. A doua subordonată din fraza Ceea ce îmi place este că mi-ai adus tabloul dorit. este: a) SB; b) CD; c) CZ; d) PR; e) CV. 493. Subordonata din fraza Rămâne cum am stabilit. este: a) CMC; b) CM; c) CD; d) SB; e) PR. 494. Subordonatele din fraza „Ştiam ce înseamnă să vorbeşti şi să taci, ce nu cunoşteam erau acele intermezzi ale tăcerii vorbite fără niciun conţinut.”. sunt: a) CD, CS, CS; b) CD, COND, COND; c) CD, PR, PR; d) CD, CD, CD; e) CD, SB, SB. 495. Subordonata din fraza ,,Dorinţa lui ajungând să devină magistrat, a urmat Facultatea de Drept din Craiova” este: a) SB; b) PR; c) AT; d) CD; e) CM. 496. Numărul total de atribute din enunţurile: 1) Sosise momentul de a pleca, fiindcă aşa era programul de azi al excursiei. 2) Folosind maşina de cusut, face o rochie hm-hm! 3) Moda de demult cerea să ai la gât eşarfe fluturând. 4) Fata ţinând nasul pe sus îmi amintea de colega mea. 5) Greşeala de a ridica în slavă orice năzdrăvănie a copilului a determinat răsfăţul acestuia. 95
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 9; b) 10; c) 12; d) 13; e) 14. 497. Fragmentul subliniat din textul „Pe dumneavoastră, uncheşilor, care-mi sunteţi părinţi şi rude, tot am a vă întreba, a doua oară, ceva.” se poate contrage în: a) at. subst. apoz.; b) ccz; c) at. subst. genitival; d) cd; e) ci. 498. Atributele din textul „Dându-şi trestia-ntr-o parte, / Stă copila lin plecată / Trandafiri aruncă roşii / Peste unda fermecată ” sunt corect precizate în varianta: a) -şi – atr. pron.; roşii, fermecată – atr. adj.; b) roşii, fermecată – atr. adj.; c) plecată, fermecată – atr. adj.; d) plecată, roşii, fermecată – atr. adj.; e) -şi – atr. pron.; plecată, roşii, fermecată – atr. adj. 499. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în propoziţiile următoare: 1. Omul cel mai harnic era părintele. 2. Cel mai harnic om era părintele. 3. Harnicul om era părintele. 4. Harnicul era părintele. este corect indicată în varianta: a) 1. atribut adjectival; 2. atribut adjectival; 3. subiect gramatical; 4. subiect gramatical; b) 1. nume predicativ; 2. atribut adjectival; 3. atribut adjectival; 4. subiect gramatical; c) 1. atribut adjectival; 2. atribut adjectival; 3. atribut adjectival; 4. subiect gramatical; d) 1. atribut adjectival; 2. atribut adjectival; 3. atribut adjectival; 4. subiect gramatical; e) 1. atribut adjectival; 2. atribut adjectival; 3. atribut adjectival; 4. nume predicativ; 1. atribut adjectival; 2. nume predicativ; 3. subiect gramatical; 4. subiect gramatical; 500. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în propoziţiile următoare: 1. Părintele era omul cel mai harnic. 2. Părintele era cel mai harnic om. 3. Părintele era harnicul om. 4. Părintele era harnicul. este corect indicată în varianta: a) 1. atribut adjectival; 2. atribut adjectival; 3. nume predicativ; 4. nume predicativ; b) 1. nume predicativ; 2. atribut adjectival; 3. atribut adjectival; 4. subiect gramatical; c) 1. atribut adjectival; 2. atribut adjectival; 3. atribut adjectival; 4. nume predicativ; d) 1. atribut adjectival; 2. atribut adjectival; 3. atribut adjectival; 4. subiect gramatical; e) 1. atribut adjectival; 2. atribut adjectival; 3. atribut adjectival; 4. nume predicativ; 1. atribut adjectival; 2. nume predicativ; 3. subiect gramatical; 4. subiect gramatical;
96
Stimaţi candidaţi,
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii din Craiova vine în sprijinul dumneavoastră pentru a vă pregăti examenul de admitere la facultatea noastră, oferindu-vă un fond orientativ de întrebări tip grilă, asupra cărora Universitatea din Craiova are drepturi de autor. Sunt 11 fişiere a câte 500 de întrebări tip grilă, care acoperă întreaga tematică a examenului de admitere. Vă aşteptăm în perioada de înscriere 14-23
iulie 2011!
Vă reamintim că: • Examenul tip grilă se va susţine pe 26 • Afişarea rezultatelor: 28 iulie 2011
iulie 2011
CONDIŢII DE ADMITERE: Domeniul: DREPT Specializarea: DREPT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat: - Probă scrisă, tip grilă, la disciplina "Limba română" Pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%.
Domeniul: ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE: Specializările: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ şi ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ŞI SECRETARIAT Pentru locurile finanţate de la bugetul de stat şi pentru locurile cu taxă: - Concurs pe bază de dosar, media de admitere fiind media de la examenul de bacalaureat 100%. Criteriul de departajare, în situaţia în care aceasta se impune: 1. Media obţinută la proba “Limba română”, la examenul de bacalaureat. Vă dorim mult succes! Decan, Prof.univ.dr Dan Claudiu Dănişor
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. În enunţul „Florile albastre de cicoare, ale căror priviri mai curate ca albastrul cerului răsar din loc în loc pe marginea drumurilor înguste, şi vântul uşor al dimineţii, şi ciocârlia care urcă cu spinarea în sus spre cerul adânc, şi floarea galbenă a spicelor de grâu, toate acestea răzbat cu putere din viaţa câmpiei şi pătrund înlăuntrul omului, subjugându-l.” (Marin Preda, Moromeţii), numărul total de atribute adjectivale este: a) 6; b) 7; c) 8; d) 10; e) 11; 2. În enunţul „Din fundul ei se-ntind pe sub valuri, nenumărate braţe de piatră, gata s-apuce vasul şi să-l farme-n bucăţi la cea mai mică nebăgare de seamă.” (Al. Vlahuţă), cuvântul subliniat este: a) atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis; b) atribut adverbial exprimat prin adverb de mod propriu-zis; c) atribut adjectival exprimat prin adjectiv provenit din adverb; d) atribut adverbial exprimat prin adverb de mod provenit di adjectiv; e) nume predicativ exprimat prin adjectiv provenit din adverb; 3. Dintre propoziţiile: 1. Vântul de afară este rece. 2. Ploaia de ieri a fost puternică. 3. Ploaia de astăzi este rece. 4. Venirea din sus este uşoară. 5. Venirea de sus este uşoară. 6. Lustra de deasupra este aprinsă. conţin atribut adverbial exprimat prin adverb însoţit de prepoziţie: a) 1, 2, 5; b) 1, 2, 3, 4, 5, 6; c) 1, 2, 4, 5, 6; d) 1, 2, 3, 5; e) niciuna; 4. Dintre propoziţiile: 1. Vântul de afară este rece. 2. Ploaia de ieri a fost puternică. 3. Ploaia de astăzi este rece. 4. Venirea din sus este uşoară. 5. Venirea de sus este uşoară. 6. Lustra de deasupra este aprinsă. conţin atribut adverbial exprimat prin locuţiune adverbială: a) toate; b) 1, 2, 4, 5, 6; c) niciuna; d) 4, 6; e) 1, 2, 3, 5;
2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 5. Regentul unui atribut poate fi: a) un substantiv, un pronume, o locuţiune substantivală, o locuţiune pronominală, un numeral, un adjectiv, orice parte de vorbire cu valoare substantivală (în metalimbaj); b) un substantiv, un pronume, o locuţiune substantivală, o locuţiune pronominală, un numeral cu valoare adjectivală, un adjectiv provenit din verb la participiu sau gerunziu, orice parte de vorbire cu valoare substantivală (în metalimbaj); c) un substantiv, un pronume, o locuţiune substantivală, o locuţiune pronominală, un numeral cu valoare substantivală, un adjectiv cu valoare substantivală, orice parte de vorbire cu valoare substantivală (în metalimbaj); d) un substantiv, un pronume, un numeral, un adjectiv, orice parte de vorbire cu valoare substantivală (în metalimbaj); e) un substantiv, un pronume, un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjecţie. 6. Dintre propoziţiile: 1. Împăratul avea o fată mm! 2. Cu ajutorul maşinii de cusut face o rochie hm-hm! 3. Sunetul tic-tac! al ceasului se aude mereu. 4. Zgomotul pic-pic! al ploii se aude la fereastră. 5. Pupăza zbârrr! pe o dugheană. 6. Berzele coboară fâl-fâl!. conţin atribut interjecţional exprimat prin interjecţie simplă: a) 1, 2, 4; b) 1; c) 1, 5; d) 2, 3, 4, 6; e) 1, 2, 3, 4, 5, 6 ; 7. Toate atributele pronominale din textul: De onomastica lui, pe 30 noiembrie, colegul meu de bancă, Andrei, şi-a invitat prietenii la o mică petrecere. Dorinţa alor săi de a împodobi locuinţa ne-a amintit tuturor de obiceiurile noastre populare., sunt corect indicate în seria: a) lui, meu, alor săi, noastre; b) lui, meu,şi, alor săi, ne, tuturor, noastre; c) lui, alor săi; d) lui, şi, alor săi; e) meu, lui, alor săi; 8. Cuvintele subliniate în textul următor: Păreri asemenea acesteia nu mai avea nimeni, dar n-am îndrăznit să manifestăm o atitudine dezaprobatoare faţă de ea. Cadourile de la noi l-au bucurat pe Andrei, care le-a pus pe măsuţa din faţa lui ca să le admire. , sunt corect analizate în seria: a) asemenea – atribut adjectival; acesteia – atribut pronominal genitival; faţă de ea – complement indirect; de la noi – atribut pronominal prepoziţional; din faţa lui – atribut pronominal prepoziţional. b) asemenea – atribut adjectival; acesteia – complement indirect; faţă de ea – complement indirect; de la noi – atribut pronominal prepoziţional; din faţa lui – complement circumstanţial de loc;
3
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) asemenea acesteia – atribut pronominal genitival; faţă de ea – complement indirect; de la noi – atribut pronominal prepoziţional; din faţa lui – atribut pronominal prepoziţional. d) asemenea acesteia – atribut pronominal prepoziţional; faţă de ea – complement indirect; de la noi – atribut pronominal prepoziţional; din faţa lui – complement circumstanţial de loc; e) asemenea acesteia – atribut pronominal prepoziţional; faţă de ea – complement indirect; de la noi – atribut pronominal prepoziţional; din faţa lui – atribut pronominal prepoziţional. 9. Cuvintele subliniate în textul următor: La plecare, mama colegului meu a tăiat din pomii din preajma noastră ramuri de măr, păr şi prun şi ne-a spus să le punem în apă, fiindcă au să înflorească şi putem face de Sfântul Vasile sorcove pentru fraţii mai mici. , sunt corect analizate în seria: a) meu – atribut pronominal genitival simplu; din preajma noastră – atribut pronominal prepoziţional simplu; Sfântul Vasile – complement circumstanţial de timp simplu; b) meu – atribut pronominal genitival simplu; din preajma – atribut substantival prepoziţional; noastră – atribut pronominal genitival simplu; Sfântul – complement circumstanţial de timp simplu; Vasile – atribut substantival apoziţional; c) meu – atribut adjectival simplu; din preajma noastră – atribut pronominal prepoziţional simplu; Sfântul – complement circumstanţial de timp simplu; Vasile – atribut substantival apoziţional; d) meu – atribut adjectival simplu; din preajma noastră – atribut pronominal prepoziţional simplu; Sfântul Vasile – complement circumstanţial de timp simplu e) meu – atribut adjectival simplu; din preajma noastră – atribut pronominal genitival simplu; Sfântul Vasile – complement circumstanţial de timp simplu 10. Cuvintele subliniate în textul următor: Când a sunat, George a constatat cu surprindere că uşa fusese dată cu usturoi tăvălit în funingine de către bunica, a cărei convingere era că numai astfel opreşte duhurile necurate. În noaptea Sfântului Andrei, e singura apărare împotriva lor, sunt corect analizate în seria: a) cărei – atribut adjectival; Sfântului Andrei – atribut substantival genitival; împotriva lor – atribut pronominal genitival; b) cărei – atribut pronominal genitival; Sfântului – atribut substantival genitival; Andrei – atribut substantival apoziţional; împotriva lor – atribut pronominal genitival; c) cărei – atribut pronominal prepoziţional; Sfântului Andrei – atribut substantival genitival; împotriva lor – atribut pronominal prepoziţional; d) cărei – atribut pronominal genitival; Sfântului Andrei – atribut substantival genitival; împotriva lor – atribut pronominal prepoziţional; e) cărei – atribut pronominal genitival; Sfântului Andrei – atribut substantival genitival; împotriva lor – atribut pronominal genitival. 11. Cuvintele subliniate în enunţul următor: În locurile din juru-ne iarna, alta, sosise., a) din juru-ne – atribut pronominal prepoziţional; iarna – subiect gramatical simplu; alta – subiect gramatical reluat;
4
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) din juru-ne – atribut pronominal prepoziţional; iarna, alta – subiect gramatical multiplu; c) din juru-ne – atribut pronominal prepoziţional; iarna – complement circumstanţial de timp simplu; alta – subiect gramatical simplu; d) din juru-ne – atribut pronominal prepoziţional; iarna – subiect gramatical simplu; alta – atribut pronominal apoziţional; e) din juru – atribut prepoziţional; ne – atribut adjectival; iarna – subiect gramatical simplu; alta – atribut pronominal apoziţional; 12. Funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în enunţurile: 1. Casa lui este nouă. 2. Maşina sa este nouă. 3. Maşina alor săi este nouă. 4. Maşina-i este nouă. a) 1. atribut pronominal, genitiv; 2. atribut pronominal, genitiv; 3. atribut pronominal, genitiv; 4. atribut pronominal, dativ posesiv; b) 1. atribut pronominal, genitiv; 2. atribut adjectival, nominativ; 3. atribut adjectival, genitiv; 4. atribut pronominal, dativ posesiv; c) 1. atribut pronominal, genitiv; 2. atribut adjectival, nominativ; 3. atribut pronominal, genitiv; 4. atribut pronominal, dativ; d) 1. atribut pronominal, genitiv; 2. atribut adjectival, nominativ; 3. atribut pronominal, genitiv; 4. atribut pronominal, dativ posesiv; e) 1. atribut pronominal, genitiv; 2. atribut adjectival, nominativ; 3. atribut pronominal, genitiv; 4. atribut pronominal, genitiv; 13. Funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în enunţurile: 1. Unul dintre ei pleacă. 2. Purtarea faţă de ea n-a fost politicoasă. 3. Plângerile împotriva lor au fost numeroase. 4. Căţelul din spatele lor este de rasă. 5. Îmi displac gesturi asemenea acestora. a) 1, 2. atribut pronominal prepoziţional, acuzativ; 3, 4. atribut pronominal genitival, genitiv; 5. atribut pronominal prepoziţional, dativ; b) 1, 2. atribut pronominal prepoziţional, acuzativ; 3, 4, 5. atribut pronominal prepoziţional, genitiv; c) 1, 2. atribut pronominal prepoziţional, acuzativ; 3, 4. atribut pronominal prepoziţional, genitiv; 5. atribut pronominal prepoziţional, dativ; d) 1. atribut pronominal prepoziţional, acuzativ; 2. complement indirect, acuzativ; 3, 4. atribut pronominal prepoziţional, genitiv; 5. atribut pronominal prepoziţional, dativ; e) 1, 2. atribut pronominal prepoziţional, acuzativ; 3. atribut pronominal prepoziţional, genitiv; 4. complement circumstanţial de loc, genitiv; 5. atribut pronominal prepoziţional, dativ. 14. Funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în enunţurile: 1. Sufletu-mi trist plânge. 2. Şi-a pierdut cartea. 3. Conferirea de medalii acestora este lăudabilă. 4. Ion, nepot acestuia, strânge recolta. a) 1, 2, 3, 4. atribut pronominal, dativ; 5
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 1, 2. atribut adjectival, dativ posesiv; 3. atribut pronominal, dativ; 4. atribut pronominal, dativ posesiv; c) 1, 2, 3 4. atribut pronominal, dativ posesiv; d) 1, 2. atribut pronominal, dativ posesiv; 3. complement indirect, dativ; 4. atribut pronominal, genitiv; e) 1, 2, 4. atribut pronominal, dativ posesiv; 3. atribut pronominal, dativ. 15. În textul: „Aşteptă pe franţuz să-şi deie părerea în limba lui străină, către beizade, şi înţelese că se spun lucruri de laudă… Luându-şi răgaz, după ce împinse la o parte strachina înflorită cu smalţ, abatele privi curios la sarmale. Ochii nu mai văzuseră aşa ceva, însă nările îi dădeau o bună înştiinţare, aşa încât urmă pilda boierului ş-a căpitanului Ilie, aducând cu lingura la buzele-i cărnoase unul din bulzişorii aurii. Îndată ochii îi crescuseră rotunzi şi sprâncenele i se înălţaseră.”(Mihail Sadoveanu), numărul total de atribute pronominale în dativ este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 16. Dintre enunţurile: 1. Casa lui este frumoasă. 2. O casă a lui este frumoasă. 3. A lui casă este frumoasă. 4. Aceasta este casa lui. 5. Aceasta este o casă a lui. 6. Aceasta este a lui. 7. A lui este frumoasă. 8. A lui este casa. conţin atribut pronominal genitival exprimat prin pronume personal în genitiv: a) 1, 4; b) 2, 3, 5, 6, 7, 8; c) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8; d) 1, 2, 3, 4, 5; e) 1, 2, 3, 4, 5, 7; 17. Dintre enunţurile: 1. Maşina sa este frumoasă. 2. O maşină a sa este frumoasă. 3. A sa maşină este frumoasă. 4. Aceasta este a sa. 5. Aceasta este a sa maşină. 6. Aceasta este a sa. 7. A alor săi este frumoasă. 8. A sa este maşina. conţin atribut pronominal genitival exprimat prin pronume posesiv în genitiv: a) 1, 2, 3, 5; b) 1, 2, 3; c) 2, 3, 5; 6
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 7; e) 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8; 18. În enunţul „Florile albastre de cicoare, ale căror priviri mai curate ca albastrul cerului răsar din loc în loc pe marginea drumurilor înguste, şi vântul uşor al dimineţii, şi ciocârlia care urcă cu spinarea în sus spre cerul adânc, şi floarea galbenă a spicelor de grâu, toate acestea răzbat cu putere din viaţa câmpiei şi pătrund înlăuntrul omului, subjugându-l.” (Marin Preda, Moromeţii), prima propoziţie principală este: a) „Florile albastre de cicoare, … răsar din loc în loc pe marginea drumurilor înguste”; b) „Florile albastre de cicoare, ale căror priviri mai curate ca albastrul cerului răsar din loc în loc pe marginea drumurilor înguste, şi vântul uşor al dimineţii, şi ciocârlia care urcă cu spinarea în sus spre cerul adânc, şi floarea galbenă a spicelor de grâu, toate acestea răzbat cu putere din viaţa câmpiei”; c) „Florile…, … şi vântul…, şi ciocârlia, … şi floarea, toate acestea răzbat cu putere din viaţa câmpiei”; d) „Florile albastre de cicoare, …, şi vântul uşor al dimineţii, şi ciocârlia…, şi floarea galbenă a spicelor de grâu, toate acestea răzbat cu putere din viaţa câmpiei”; e) „Florile albastre de cicoare, …, şi vântul uşor al dimineţii, şi ciocârlia…, şi floarea galbenă a spicelor de grâu, toate acestea răzbat cu putere din viaţa câmpiei şi pătrund înlăuntrul omului, subjugându-l.” 19. Principala din fraza „La steaua care-a răsărit / E-o calea-atât de lungă / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă.“ este: a) E-o calea-atât de lungă; b) Luminii să ne-ajungă; c) La steaua … e-o cale-atât de lungă; d) La steaua a răsărit; e) La steaua care-a răsărit. 20. În fraza „Şi cu aceasta am ajuns din nou la contrariul a ceea ce s-ar putea numi fericire […]”, propoziţiile sunt: a) … am ajuns din nou la contrariul1/ a ceea ce s-ar putea numi fericire 2/; b) … am ajuns din nou la contrariul a 1/ ceea ce s-ar putea numi fericire 2/; c) … am ajuns din nou la contrariul a ceea 1/ ce s-ar putea numi fericire 2/ ; d) … am ajuns din nou la contrariul 1/ a ceea ce s-ar putea 2/ numi fericire 3/; e) … am ajuns din nou la contrariul a ceea 1/ ce s-ar putea 2/ numi fericire 3/. 21. Există o atributivă în textele 1° Îmi stăruie în minte ce îmi spusese cândva un prieten.; 2° „Ce fel de limbă mai e şi asta în care nu există niciun cuvânt pentru cadavrul unui înecat?”; 3° „Nu ştiu cum se cheamă satul acesta, dar ştiu că pretutindeni unde m-ai dus, unde s-a vorbit româneşte este pământul patriei mele. sunt: a) în niciunul ; b) în 1° şi 2°; c) în 2°; d) 1° şi 3°; e) în toate trei textele. 7
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 22. Subordonata din fraza „[…] există lucruri despre care se tace […].” este: a) AT; b) CD; c) CI; d) APOZ; e) PR. 23. În fraza „Pe toţi îi obseda întrebarea bine ştiută: trebuie să fug de aici, dar cum o fac?”, propoziţiile subliniate sunt: a) P, P; b) APOZ, APOZ; c) P, SB; d) P, CD; e) AT, AT. 24. În frazele 1° „Vai de pasărea ce scapă din colivie şi cade în laş. ”; 2° „;Rana ce nu se vede, aceea-i mai grea. ”; 3° „Nu dorm toţi câţi au ochii închişi. ” propoziţiile sunt, în ordine: a) 1° P, AT, AT; 2° P, AT; 3° P, AT; b) 1° P, AT, P; 2° P, APOZ; 3° P, AT; c) 1° P, AT, AT; 2° P, AT; 3° P, SB; d) 1° P, AT, P; 2° P, P; 3° P, SB; e) 1° P, AT, AT; 2° P, P; 3° P, AT. 25. În fraza „Tu vezi un lucru: că umblu ziua-n amiaza mare pe drumul de ţară şi nimeni nu mă opreşte în cale […].” , propoziţiile legate prin şi sunt: a) APOZ, P; b) CD, CD; c) APOZ, APOZ; d) AT, AT; e) CD, P. 26. În fraza „În cele din urmă, păru că ia o hotărâre: ca şi mine, aşeză şi el perna la părete în curmezişul patului şi se culcă.” , propoziţia subliniată este: a) CMC; b) APOZ; c) P; d) AT; e) CD. 27. În frazele 1° „Nu cunosc o altă ţară unde iubirea să fi fost aşa de flămândă de libertate ca în România.” ; 2° „Avea […] nişte porţi fermecate cum n-am mai văzut în zilele mele.” , subordonatele sunt: a) CL, CM; b) AT, AT; c) AT, CM; d) CL, CM; e) AT, PR. 8
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 28. În fraza Nu am niciun mijloc ca să pot pătrunde acolo., subordonata este: a) CI; b) CZ; c) AT; d) CS; e) CNS. 29. Subordonata din fraza Am stabilit astfel: până luni să termin de redactat grilele. este: a) CD; b) CM; c) AP; d) COND; e) CS. 30. În enunţurile: 1. L-am ajutat azi pe un om bătrân. 2. L-am ajutat azi pe un bătrân om. 3. L-am ajutat azi pe un bătrân. , complementul direct exprimat prin substantiv este: a) pe un om, pe un bătrân, pe un bătrân; b) pe un om bătrân, pe un bătrân om, pe un bătrân; c) pe un om, pe un om, pe un bătrân; d) pe un bătrân, pe un bătrân, pe un bătrân; e) pe un om, pe un om, pe un (om - subînţeles). 31. În enunţurile: 1. L-am ajutat azi pe omul bătrân. 2. L-am ajutat azi pe bătrânul om. 3. L-am ajutat azi pe bătrânul acesta. , complementul direct exprimat prin substantiv este: a) pe omul, pe bătrânul, pe bătrânul; b) pe bătrân, pe bătrânul, pe bătrânul; c) pe omul bătrân, pe bătrânul om, pe bătrânul; d) pe omul, pe om, pe bătrânul; e) pe omul, pe om, pe (omul - subînţeles). 32. În enunţurile: 1. L-am ajutat azi pe omul cel bătrân. 2. L-am ajutat azi pe cel bătrân. 3. L-am ajutat azi pe cel om., complementul direct exprimat prin substantiv este: a) pe omul, pe cel bătrân, pe cel om; b) pe omul, pe cel bătrân, pe om; c) pe cel bătrân, pe cel bătrân, pe cel om; d) pe cel bătrân, pe cel bătrân, pe om; e) pe omul cel bătrân, pe cel bătrân, pe cel om. 33. În enunţurile: 1. L-am ajutat azi pe cel mai bătrân om. 2. L-am ajutat azi pe cel mai bătrân. 3. L-am ajutat azi pe cel mai bătrân dintre oameni., complementul direct exprimat prin substantiv este: a) pe om, pe cel mai bătrân, oameni; b) pe cel mai bătrân, pe cel mai bătrân, pe cel mai bătrân; c) pe om, pe cel mai bătrân, pe cel mai bătrân; 9
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) pe cel mai bătrân om, pe cel mai bătrân, pe cel mai bătrân dintre oameni; e) pe cel bătrân om, pe cel bătrân, pe cel bătrân. 34. Interpretarea cuvintelor subliniate în enunţul „L-am văzut pe al Mariei în clasă.” este corectă în varianta: a) „pe al Mariei ” – complement direct exprimat prin substantiv propriu însoţit de articolul posesiv-genitival „al” şi prepoziţia simplă „pe”; b) „pe al Mariei” – atribut substantival genitival exprimat prin substantiv propriu însoţit de articolul posesiv-genitival „al” şi prepoziţia simplă „pe”; c) „pe (băiatul)” – complement direct subînţeles; „al Mariei” – atribut substantival genitival exprimat prin substantiv propriu însoţit de articolul posesiv-genitival „al”; d) „pe (băiatul)” – complement direct exprimat prin substantiv; „al Mariei” – atribut substantival prepoziţional exprimat prin substantiv propriu însoţit de articolul posesivgenitival „al”; e) „pe (băiatul)” – complement circumstanţial de loc exprimat prin substantiv; „al Mariei” – atribut substantival genitival exprimat prin substantiv propriu însoţit de articolul posesiv-genitival „al”. 35. Felul propoziţiilor subordonate din enunţurile următoare: 1. Eu pot să rezolv. 2. Eu poate că voi rezolva. 3. Eu par că înţeleg. este corect indicat în varianta: a) completivă directă, completivă directă, circumstanţială de mod; b) completivă directă, completivă directă, predicativă; c) completivă directă, subiectivă, circumstanţială de mod; d) completivă directă, subiectivă, predicativă; e) circumstanţială de mod, circumstanţială de mod, circumstanţială de mod. 36. Felul propoziţiilor subordonate din enunţurile următoare: 1. Eu pare că înţeleg. 2. Tu poţi să rezolvi. 3. Tu poate că vei rezolva. este corect indicat în varianta: a) circumstanţială de mod, completivă directă, subiectivă; b) subiectivă, circumstanţială de mod, subiectivă; c) predicativă, completivă directă, subiectivă; d) subiectivă, completivă directă, subiectivă; e) predicativă, completivă directă, circumstanţială de mod. 37. Felul propoziţiilor subordonate din enunţurile următoare: 1. Tu poţi să rezolvi. 2. Tu poate că vei rezolva. 3. Tu pari că înţelegi. este corect indicat în varianta: a) completivă directă, completivă directă, circumstanţială de mod; b) completivă directă, completivă directă, predicativă; c) completivă directă, subiectivă, circumstanţială de mod; d) completivă directă, subiectivă, predicativă; e) circumstanţială de mod, circumstanţială de mod, circumstanţială de mod. 38. Felul propoziţiilor subordonate din enunţurile următoare: 1. Tu pare că vei rezolva. 2. El poate să rezolve. 3. El poate că va rezolva. este corect indicat în varianta: a) circumstanţială de mod, completivă directă, subiectivă; 10
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) subiectivă, circumstanţială de mod, subiectivă; c) predicativă, completivă directă, subiectivă; d) subiectivă, completivă directă, subiectivă; e) predicativă, completivă directă, circumstanţială de mod. 39. Felul propoziţiilor subordonate din enunţurile următoare: 1. El pare că înţelege. 2. Eu se pare că înţeleg. 3. Tu se poate să nu fi înţeles. a) predicativă, subiectivă, subiectivă; b) circumstanţială de mod, subiectivă, subiectivă; c) predicativă, predicativă, subiectivă; d) predicativă, predicativă, completivă directă; e) predicativă, circumstanţială de mod, subiectivă. 40. În enunţurile: 1. E greu de rezolvat problema aceasta. 2. E greu a se rezolva problema aceasta. 3. Profesorul mi-a dat o problemă de rezolvat. 4. Profesorul mi-a dat de rezolvat o problemă. 5. Elevilor li s-a dat de către profesor o problemă grea. cuvântul subliniat are funcţia sintactică de: a) 1. subiect; 2. subiect; 3. complement direct; 4. complement direct; 5. complement direct; b) 1. subiect; 2. subiect; 3. complement direct; 4. subiect; 5. subiect; c) 1. subiect; 2.complement direct; 3. complement direct; 4. complement direct; 5. subiect; d) 1. subiect; 2. subiect; 3. complement direct; 4. complement direct; 5. subiect; e) 1. complement direct; 2. complement direct; 3. complement direct; 4. complement direct; 5. complement direct. 41. În enunţul Fratele meu poate deveni din ce în ce mai bun, complementul direct este: a) deveni; b) mai bun; c) deveni mai bun; d) deveni din ce în ce; e) deveni din ce în ce mai bun. 42. În enunţul Ţie poate a-ţi fi din ce în ce mai frică, complementul direct este: a) a fi; b) a-ţi fi; c) a-ţi fi mai frică; d) a-ţi fi frică; e) a-ţi fi din ce în ce mai frică. 43. În enunţul „Oricui poate a-i fi la examen teamă”, complementul direct este: a) a fi; b) a-i fi; c) a fi teamă; d) a-i fi frică; 11
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) a-i fi la examen teamă. 44. În enunţul „Fratele meu se poate face astfel jurist.”, complementul direct este: a) se poate face astfel jurist; b) se face astfel; c) face astfel; d) se face jurist; e) face jurist. 45. În enunţurile: 1. Gheorghe duce pe izlaz la păscut vaca. 2. Vaca paşte iarba. 3. Iarba o paşte vaca. 4. Se duce la păscut vaca. 5. Gheorghe se duce pe izlaz ca să pască vaca. substantivul „vaca” are funcţia sintactică de: a) subiect gramatical, subiect gramatical, subiect gramatical, subiect gramatical; b) complement direct, subiect gramatical, subiect gramatical, complement direct; c) complement direct, subiect gramatical, complement direct, subiect gramatical; d) complement direct, subiect gramatical, subiect gramatical, subiect gramatical; e) complement direct, subiect gramatical, complement direct, complement direct.
subiect gramatical, complement direct, subiect gramatical, subiect gramatical, complement direct,
46. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textele 1° A terminat de scris lecţiile. 2° Merele nu s-au terminat de cules. este corect indicată în varianta: a) 1° de scris – cd ; lecţiile – cd; 2° Merele – sb; de cules – ci; b) 1° de scris – sb ; lecţiile – cd; 2° Merele – sb; de cules – cd; c) 1° de scris – cd ; lecţiile – cd; 2° Merele – cd; de cules – cd; d) 1° de scris – cd ; lecţiile – cd; 2° Merele – cd; de cules – sb; e) 1° de scris – cd ; lecţiile – cd; 2° Merele – sb; de cules – sb. 47. Au funcţia de complement direct cuvintele subliniate din textele 1° Neîndrăznind a-l contrazice, a ieşit din cameră. 2° Nevenindu-i a-l contrazice, a ieşit din cameră. 3° Nu se putea a-l contratice. 4° El nu putea a se contrazice.: a) 1°; 4°; b) 1°, 2°, 3°, 4°; c) în nici un text ele nu sunt cd; d) 1°, 3°, 4°; e) 1°, 2° , 4°. 48. Felul propoziţiilor, în ordinea predicatelor) şi funcţia sintactică a structurilor subliniate din enunţul Nu-i cine ştie cine omul acesta, n-are cine ştie ce în casă.” sunt indicate corect în varianta: a) PP, PR, PP, CD; cine ştie cine – atribut adjectival; cine ştie ce – complement direct; 12
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) PP, PR, PP, CD; cine – nume predicativ, ştie – predicat verbal, cine – subiect gramatical; cine – subiect gramatical, ştie – predicat verbal, ce – complement direct; c) PP, PP; cine ştie cine – atribut pronominal, cine ştie ce – complement direct; d) PP, PP; cine ştie cine – atribut adjectival, cine ştie ce – atribut adjectival (în relaţie cu substantivul subînţeles „lucruri”); e) PP, PP; cine ştie cine – nume predicativ, cine ştie ce – complement direct. 49. În enunţul Noi pare că vom fi studenţi., propoziţia subordonată este: a) completivă directă; b) predicativă; c) subiectivă; d) atributivă. e) circumstanţială de mod. 50. În enunţul Voi pare că sunteţi de la Bucureşti., propoziţia subordonată este: a) subiectivă; b) predicativă; c) completivă directă; d) atributivă. e) circumstanţială de mod. 51. În enunţul Tu pare că eşti tristă., propoziţia subordonată este: a) predicativă; b) subiectivă; c) completivă directă; d) atributivă. e) circumstanţială de mod. 52. În enunţul Eu pare că sunt tristă., propoziţia subordonată este: a) predicativă; b) completivă directă; c) subiectivă; d) atributivă. e) circumstanţială de mod. 53. Felul subordonatei şi funcţia sintactică a pronumelui relativ ce din enunţul N-are ce să i se întâmple până mâine. sunt corect indicate în varianta: a) completivă directă, complement direct; b) completivă directă, subiect gramatical; c) subiectivă, subiect gramatical; d) subiectivă, complement direct; e) predicativă, complement direct. 54. Enunţurile: 1. E greu de rezolvat ce mi-a dat profesorul de matematică. 2. E greu de rezolvat de către elevi ce s-a dat la olimpiadă. 3. Profesorul mi-a dat o problemă ca s-o rezolv. 4. Profesorul mi-a dat să rezolv o problemă. 5. Elevilor li s-a dat de către profesor să rezolve o problemă grea. 13
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 conţin următoarele subordonate: a) 1. subiectivă; 2. subiectivă; 3. de scop; 4. completivă directă; 5. completivă directă; b) 1. completivă directă; 2. subiectivă; 3. de scop; 4. completivă indirectă; 5. subiectivă; c) 1. completivă directă; 2. subiectivă; 3. de scop; 4. completivă directă; 5. subiectivă; d) 1. completivă directă; 2. completivă directă; 3. de scop; 4. completivă directă; 5. completivă directă; e) 1. subiectivă; 2. subiectivă; 3. de scop; 4. subiectivă; 5. subiectivă 55. În fiecare dintre enunţurile: 1. Nu i-a fost dat să fie fericit. 2. Nu i-a dat prin gând să sublinieze întâi predicatul. 3. Nu a gândit că i se va întâmpla lui una ca asta. 4. Nu s-a gândit că i se va întâmpla lui una ca asta. propoziţia subordonată este: a) 1. completivă directă, 2. completivă directă, 3. completivă directă, 4. completivă directă; b) 1. subiectivă, 2. completivă directă, 3. completivă directă, 4. subiectivă; c) 1. subiectivă, 2. subiectivă, 3. completivă indirectă, 4. completivă indirectă d) 1. completivă directă, 2. subiectivă, 3. completivă directă, 4. completivă indirectă e) 1. subiectivă, 2. subiectivă, 3. completivă directă, 4. completivă indirectă. 56. În enunţurile: 1. Cine a înţeles să ridice mâna! 2. Cine a înţeles să ridice mâna. 3. Cine a înţeles să ridice mâna? 4. Să ridice mâna cine a înţeles! 5. Să ridice mâna cine a înţeles? există următoarele tipuri de propoziţii; a) 1. subiectivă + principală; 2. subiectivă + principală; 3. subiectivă + principală; 4. principală + subiectivă; 5. principală + subiectivă; b) 1. principală + completivă directă; 2. principală + completivă directă; 3. principală + completivă directă; 4. principală + subiectivă; 5. principală + subiectivă; c) 1. subiectivă + principală; 2. subiectivă + principală; 3. principală + completivă directă; 4. principală + completivă directă; 5. principală + completivă directă; d) 1. subiectivă + principală; 2. subiectivă + principală; 3. principală + completivă directă; 4. principală + subiectivă; 5. principală + subiectivă; e) 1. subiectivă + principală; 2. subiectivă + completivă directă; 3. subiectivă + principală ; 4. principală + subiectivă; 5. completivă directă + principală. 57. În enunţurile: 1. Pe cel ce-l aştepţi l-am văzut la şcoală. 2. Pe cel ce-l aştepţi, pe acela l-am văzut la şcoală. 3. Pe acela l-am văzut la şcoală, pe cel ce-l aştepţi. a) 1. completivă directă + principală; 2. completivă directă + principală; 3. principală + completivă directă; b) 1. completivă directă + principală; 2. atributivă apozitivă + principală; 3. principală + atributivă apozitivă;
14
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 1. completivă directă + principală; 2. completivă directă + principală; 3. principală + atributivă apozitivă; d) 1. principală + completivă directă; 2. principală + completivă directă; 3. principală + atributivă apozitivă; e) 1. completivă directă + principală; 2. completivă directă + principală; 3. atributivă apozitivă + principală. 58. Propoziţia cu predicatul băgam de seamă din fraza „Cât de cufundat eram în contemplarea cadrelor nu treceam cu vederea nici pe oaspeţi, interesanţi uneori, aşa că printre ei băgam de seamă că se afla nelipsit un tânăr.” este: a) aşa că printre ei băgam de seamă un tânăr; b) că printre ei băgam de seamă un tânăr; c) aşa că băgam de seamă un tânăr; d) aşa că băgam de seamă; e) aşa că printre ei băgam de seamă. 59. Delimitarea principalei din fraza „Pe mine, fata lui Hagi Cănuţă, să-ndrăzneşti tu să mă baţi, păcătosule, janghinosule şi râiosule?!” este corectă în varianta: a) „Pe mine, fata lui Hagi Cănuţă, să-ndrăzneşti tu” b) „Pe mine, fata lui Hagi Cănuţă, să mă baţi, păcătosule, janghinosule şi râiosule?!” c) „să-ndrăzneşti tu, păcătosule, janghinosule şi râiosule?!” d) „ să-ndrăzneşti tu” e) „să-ndrăzneşti, păcătosule, janghinosule şi râiosule?!” 60. În fraza „Dacă ar trebui să mă duc pe o insulă1/ înseamnă2/ că n-aş avea altă alegere3/, şi prin urmare n-aş putea lua cu mine niciuna dintre cărţile4/ pe care le iubesc5/, pentru că ele ar fi din capul locului interzise6/. “, propoziţia 4 este: a) CD coord. concluziv cu nr. 3; b) CD coord. copulativ cu nr. 3; c) PR coord. concluziv cu nr. 3; d) PR coord. copulativ cu nr. 3; e) PP. 61. În fraza Dacă m-am străduit şi dacă te-am necăjit puţin am făcut-o pentru că îţi vreau binele., propoziţiile legate prin şi sunt: a) CD, CD; b) COND, COND; c) COND, CV; d) CD, P; e) SB, SB. 62. În fraza Acum, ori c-a fi trăind calul, ori că n-a fi trăind, asta nu mă priveşte pe mine., propoziţiile introduse prin că sunt: a) CD, CD; b) CT, CT; c) CV, CV; d) CV, CV; e) APOZ, APOZ.
15
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 63. Propoziţiile din fraza „[…] fiecare spune mai puţin decât înţelege şi înţelege mai mult decât i se spune […].” sunt: a) P, CM, P, CD; b) P, P, P, P; c) P, CI, P, CI; d) P, CD, P, CD; e) P, CM, P, CM. 64. Propoziţiile din fraza „Vai de cel ce nu ştie nici când să grăiască, nici când să tacă, dar cu mult mai vai de cel ce nu ştie nici ce să grăiască, nici să tacă.” sunt, în ordine: a) P, CT, CT, P, CD, CD; b) P, CD, CD, P, CD, CD; c) P, AT, CD, CD, P, AT, SB, SB; d) P, CI, CD, CD, P, CI, CD, CD; e) P, CI, CT, CT, P, CI, CD, CD . 65. Propoziţia introdusă prin că din fraza „A trecut câtva timp şi iată că s-au ivit câteva locuri la al treilea minister.” este: a) SB; b) PR; c) CD; d) CI; e) PR. 66. Subordonatele din frazele 1° Nu poţi da cât poţi lua.; 2° Am întrebat cui să mă adresez. sunt: a) 1° CM; 2° CD; b) 1° CD; 2° CD; c) 1° CD; 2° CI; d) 1° CM; 2° CI; e) 1° CD, CD; 2° CD. 67. În frazele 1° Am însemnat locul unde am ascuns banii.; 2° Va veni ea ziua când o să fie bine pentru toţi.; 3° Nu-mi place deloc modul cum te comporţi în societate. Subordonatele sunt: a) 1° CL,2° CT, 3° CM; b) 1° CD, 2°, 3° SB; c) 1°,2°, 3° AT; d) 1°,2°, 3° APOZ; e) 1°, 2°, 3° CD. 68. Propoziţiile subliniate din frazele 1° Am făcut o greşeală: nu am scris adresa pe scrisoare.; 2° Află de la mine că întârzie şi acum!; 3° Se ştie un lucru: că întârzie.; 4° Mai vreau un singur lucru: anume unde va avea loc întâlnirea. sunt: a) 1° P, 2° CD, 3° SB, 4° P; b) 1° P, 2° CD, 3° APOZ, 4° CD; c) 1° P, 2° CD, 3° SB, 4° CD d) 1° APOZ, 2° CD, 3°, 4°APOZ; 16
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 1° P, 2° CD, 3°, 4° APOZ. 69. Propoziţiile subliniate sund CD în fraza 1° Asta mă sperie: întârzie prea mult.; 2° Ce îl nemulţumeşte e că nu mai avem timp să terminăm!; 3° Că ai telefon abia azi am aflat; 4° Că nu răspunde la telefon, asta îmi trezeşte suspiciuni. sunt: a) în 3° ; b) în toate patru; c) în 2°, 3°, 4° d) în nicio frază; e) în 3°, 4°. 70. Propoziţiile subliniate sunt completive directe în frazele 1° Du-te acum, zice el.; 2° Mi-a spus să mă duc acum.; 3° Mi s-a spus să mă duc acum.; 4° Mi s-a comunicat la telefon: Du-te acum. sunt: a) în toate patru; b) în 2°; c) în niciuna; d) în 2°, 3°, 4°; e) în 3°, 4°. 71. Subordonata din fraza „Dumneavoastră, ca fiecare boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, dar n-aţi pus umărul cu noi la adus.” este: a) AT; b) CI; c) CD; d) CS; e) CNS. 72. Subordonata din fraza ,,Iată ce mi s-a întâmplat.” este: a)PR ; b) SB; c) CD; d) CI; e) AP. 73. Subordonata introdusă prin dacă din fraza Dacă atunci v-am căutat, am făcut-o ca să vă arăt că nu sunt supărat. este: a) COND; b) CZ; c) CD; d) CV; e) CS. 74. Subordonata este completivă directă în varianta: a) Păcat că nu ai venit cu noi. b) Şi-a învăţat copiii să spună mereu adevărul. c) De ce nu l-aţi lăsat să se odihnească? d) De-acum, fie ce-o fi şi ce-o vrea Dumnezeu. e) Nu a putut deveni niciodată ce şi-a propus. 17
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 75. Subordonata este completivă directă în varianta: a) Acolo nu părea a fi ce mi-ai spus.. b) Nu-mi face nicio plăcere să te chem la lucru duminica.. c) De subliniat că această atitudine îi face cinste. d) Ce-l supăra cel mai mult este că l-aţi minţit. e) Nu contează ce spun eu; contează ce spuneţi voi... 76. În enunţurile: 1. Nu arde casa. 2. Nu-i arde casa. 3. Nu-i arde de casă., substantivul are funcţia sintactică de: a) complement direct, complement direct, complement indirect; b) subiect gramatical, complement indirect, complement indirect; c) complement direct, complement indirect, complement indirect; d) subiect gramatical, subiect gramatical, complement indirect; e) subiect gramatical, subiect gramatical, complement circumstanţial de cauză. 77. În enunţurile: 1. Nu arde ceea ce a aruncat în foc. 2. Nu-i arde ceea ce a pus pe foc. 3. Nu-i arde de ceea ce a aruncat în foc., relativul are, în ordine, funcţiile sintactice: a) complement direct, complement direct, complement indirect; b) subiect, subiect, complement indirect; c) atribut pronominal apoziţional, atribut pronominal apoziţional, atribut pronominal apoziţional; d) complement direct, complement direct, complement direct; e) atribut adjectival, atribut adjectival, atribut adjectival. 78. În enunţul Niciunul dintre elevi nu a fost obligat să participe la concurs, dar niciunuia nu i-a fost permis să copieze de la colegi, propoziţiile subordonate sunt, în ordinea predicatelor: a) completivă directă, completivă directă; b) completivă indirectă, completivă directă; c) completivă indirectă, subiectivă; d) completivă directă, subiectivă; e) subiectivă, subiectivă. 79. Este formată numai din părţi de vorbire prin care nu se poate exprima complementul indirect seria: a) substantiv, pronume relativ; b) substantiv, verb la infinitiv; c) adverb, verb la infinitiv; d) numeral ordinal, pronume interogativ; e) numeral adverbial, verb la indicativ, 80. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţurile următoare: 1. A dat casa pe apartament. 2. A vândut apartamentul pe o sută de mii de lei. 3. Mobila a dat-o pe nimic. este corectă în varianta:
18
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 1. complement direct exprimat prin substantiv în acuzativ; 2. complement indirect numeral cardinal compus cu valoare substantivală; 3. complement circumstanţial de mod exprimat prin locuţiune adverbială de mod; b) 1. complement direct exprimat prin substantiv în acuzativ; 2. complement direct numeral cardinal compus cu valoare substantivală; 3. complement circumstanţial de mod exprimat prin locuţiune adverbială de mod; c) 1. complement indirect exprimat prin substantiv în acuzativ; 2. complement indirect numeral cardinal compus cu valoare substantivală în acuzativ; 3. complement circumstanţial de mod exprimat prin locuţiune adverbială de mod în acuzativ; d) 1. complement indirect exprimat prin substantiv în acuzativ; 2. complement indirect numeral cardinal compus cu valoare substantivală în acuzativ; 3. complement circumstanţial de mod exprimat prin locuţiune adverbială de mod; e) 1. complement circumstanţial de mod exprimat prin substantiv în acuzativ; 2. complement circumstanţial de mod numeral cardinal compus cu valoare substantivală; 3. complement circumstanţial de mod exprimat prin locuţiune adverbială de mod; 81. În enunţul „Patria e aducerea-aminte de zilele copilăriei” (Al. Russo), cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) nume predicativ, atribut substantival prepoziţional; b) subiect gramatical, atribut substantival prepoziţional; c) nume predicativ, complement indirect; d) subiect gramatical, complement indirect; e) nume predicativ, complement circumstanţial de mod, complement indirect. 82. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), structura subliniată este formată din următoarele părţi de propoziţie: a) complement indirect, subiect gramatical, atribut substantival genitival, atribut substantival prepoziţional; b) complement circumstanţial de cauză, subiect gramatical, atribut substantival genitival; c) complement indirect, complement direct, atribut substantival genitival; d) complement indirect, subiect gramatical, atribut substantival genitival; e) complement indirect, nume predicativ, atribut substantival genitival; 83. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), cuvântul „ce” este: a) complement indirect exprimat prin pronume relativ; b) atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal relativ; c) complement indirect exprimat prin pronume interogativ; d) atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal interogativ; e) complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume interogativ. 84. Subordonata din fraza ,,Silit să renunţe la studii din cauza dificultăţilor materiale, tânărul a suferit foarte mult. este: a) CZ; b) CI; 19
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) CD; d) CM; e) CNS. 85. În enunţul „Se săturase a fi obligat să scrie.”, propoziţia subordonată este: a) completivă directă; b) subiectivă; c) completivă indirectă; d) circumstanţială de scop; e) circumstanţială de mod; 86. În enunţul „Se săturase a fi obligat să tot ceară cu împrumut bani.”, există: a) două complemente directe şi o propoziţie completivă directă; b) un complement indirect şi o propoziţie completivă directă; c) două complemente indirecte şi o propoziţie completivă indirectă; d) un complement indirect şi o propoziţie completivă indirectă; e) un nume predicativ, un verb la diateza pasivă şi o propoziţie completivă indirectă. 87. În enunţurile: 1. Gândeşte că va pleca mâine. 2. Se gândeşte că va pleca mâine. 3. Îi pare bine că va pleca mâine. 4. I se pare bine că va pleca mâine., subordonatele sunt, în ordine: a) completivă directă, completivă indirectă, completivă indirectă, subiectivă; b) completivă directă, completivă directă, completivă indirectă, subiectivă; c) completivă directă, completivă indirectă, subiectivă, subiectivă; d) completivă directă, completivă indirectă, completivă indirectă, completivă indirectă; e) completivă directă, completivă indirectă, circumstanţială de cauză, circumstanţială de cauză. 88. În enunţurile: 1. Hotărăşte să plece mâine. 2. Se hotărăşte să plece mâine. 3. Îi pare bine să plece mâine. 4. I se pare bine să plece mâine., subordonatele sunt, în ordine: a) completivă directă, completivă directă, completivă indirectă, subiectivă; b) completivă directă, completivă indirectă, completivă indirectă, subiectivă; c) completivă directă, completivă indirectă, subiectivă, subiectivă; d) completivă directă, completivă indirectă, completivă indirectă, completivă indirectă; e) completivă directă, completivă indirectă, circumstanţială de cauză, circumstanţială de cauză. 89. În enunţurile: 1. Aşteptam să plecăm a doua zi. 2. Ne aşteptam să plecăm a doua zi. 3. Îi părea rău să plece a doua zi. 4. I se părea rău să plece a doua zi., subordonatele sunt, în ordine: a) completivă directă, completivă directă, completivă indirectă, subiectivă; b) completivă directă, completivă indirectă, subiectivă, subiectivă; c) completivă directă, completivă indirectă, completivă indirectă, completivă indirectă; d) completivă directă, completivă indirectă, circumstanţială de cauză, circumstanţială de cauză. 20
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) completivă directă, completivă indirectă, completivă indirectă, subiectivă; 90. În enunţul „Se săturase să scrie.”, propoziţia subordonată este: a) completivă directă; b) subiectivă; c) completivă indirectă; d) circumstanţială de cauză; e) circumstanţială de mod; 91. În enunţul „Îmi pare bine că aţi înţeles, dar pare mai bine că vreţi să continuaţi.”, subordonatele sunt, în ordinea predicatelor: a) circumstanţială de cauză, subiectivă, completivă directă; b) completivă indirectă, completivă indirectă, completivă directă; c) completivă indirectă, subiectivă, completivă directă; d) completivă directă, completivă directă, completivă directă; e) completivă indirectă, circumstanţială de cauză, completivă directă. 92. În enunţul „Pare rău că n-ai înţeles şi văd că nu-ţi pare rău că n-ai înţeles..”, subordonatele sunt, în ordinea predicatelor: a) circumstanţială de cauză, completivă directă, completivă indirectă; b) circumstanţială de cauză, completivă directă, circumstanţială de cauză; c) subiectivă, completivă directă, completivă indirectă; d) completivă directă, completivă directă, completivă directă; e) completivă indirectă, completivă directă, completivă indirectă. 93. În enunţurile: 1. Nu arde ceea ce a aruncat în foc. 2. Nu-i arde ceea ce a pus pe foc. 3. Nu-i arde de ceea ce a aruncat în foc., subordonatele sunt, în ordine: a) completivă directă, completivă directă, completivă indirectă; b) completivă directă, completivă directă, circumstanţială de cauză; c) subiectivă, subiectivă, completivă indirectă; d) subiectivă, subiectivă, circumstanţială de cauză; e) atributivă, atributivă, atributivă; 94. În enunţurile: 1. Gândesc să organizeze o excursie. 2. Se gândesc să organizeze o excursie. 3. Au hotărât să plece în weekend. 4. S-au hotărât să plece în weekend. 5. S-au săturat să aştepte ziua plecării. propoziţia subordonată este: a) 1. completivă directă; 2. completivă directă ; 3. completivă directă; 4. completivă directă; 5. completivă directă; b) 1. completivă indirectă; 2. completivă indirectă ; 3. completivă indirectă; 4. completivă indirectă; 5. completivă indirectă; c) 1. completivă directă; 2. subiectivă; 3. completivă directă; 4. subiectivă; 5. subiectivă; d) 1. completivă directă; 2. completivă indirectă ; 3. completivă directă; 4. completivă indirectă; 5. completivă indirectă;
21
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 1. completivă indirectă; 2. completivă directă ; 3. completivă indirectă; 4. completivă directă; 5. subiectivă; 95. În enunţul următor: „Din fundul ei se-ntind pe sub valuri, nenumărate braţe de piatră, gata s-apuce vasul şi să-l farme-n bucăţi la cea mai mică nebăgare de seamă.” (Al. Vlahuţă), există, în ordinea predicatelor, următoarele propoziţii: a) principală, atributivă, completivă indirectă, completivă indirectă; b) principală, circumstanţială de scop, circumstanţială de scop; c) circumstanţială de loc, principală, completivă indirectă, completivă indirectă; d) principală, completivă indirectă, completivă indirectă; e) principală, circumstanţială de cauză, circumstanţială de cauză. 96. Propoziţiile din fraza Cui nu-i trebuie nu-i da. sunt: a) P, P; b) SB, P; c) CI, SB; d) P, SB; e) CI, P. 97. Propoziţiile din fraza „Toate [= pietrele, frunza, iarba] sunt nepăsătoare la ce-a fost ieri, la ce vine mâine .” sunt: a) CZ, CZ; b) CI, CI; c) SB, SB; d) CT, CT; e) CI, CZ. 98. Propoziţiile din fraza „Nu da ciomag cui nu eşti drag, nici sabia în mâna vrăjmaşului.” sunt: a) P, AT, P; b) P, CD, P; c) P, CI, P; d) P, CI, CI; e) P, CI, CD. 99. Subordonatele din fraza „Să nu ne prinză dar mirare că ea, încă de mulţi ani, era gata să-şi primească peţitoriii.” sunt: a) CZ, CI; b) CI, CD; c) CZ, CS; d) AT, CS; e) CI, CI. 100. În fraza Mă trezesc într-o seară că mă cheamă cineva afară., subordonata este: a) CI; b) CZ; c) CM; d) CD; e) CT. 22
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 101. Există o completivă indirectă în fraza 1° Să cobor în grădină, nici nu putea fi vorba.; 2° Nici nu încape vorbă să mă ploconesc în faţa lor. ; 3° Vorba a fost să veniţi şi voi.: a) în 1°, 2°; b) în 1°, 2°, 3°; c) în 1°; d) în 2°; e) în 3°. 102. Subordonatele subliniate sunt completive indirecte în fraza 1° Cui n-a mâncat ie foame.; 2° Cui a muncit se cuvine să i se mulţumească..; 3° Contează pe cine e serios.: 4° Contează cine a greşit? sunt : a) în toate frazele; b) în 1°, 2° , 3°; c) în nicio frază; d) în 1°, 2°; e) în 3°. 103. În fraza Îmi pare bine că vii pe la mine., subordonata este: a) CD; b) SB; c) CZ; d) COND; e) CI. 104. Completivele indirecte din fraza „Ca urmare a faptului1 / că nu sunt în stare2 / să aibă o opinie reală3 / şi de discernământ2 /, românii sunt poate şi neamul cel mai sensibil la ridicoul exterior1 /, ei nu-şi dau seama4 / că au de pierdut5 / […].”, subordonata este: a) P3, P5; b) P1, P2, P5; c) nu există completive indirecte; d) P2; e) P5. 105. Subordonatele subliniate sunt completive indirecte în fraza 1° Cui n-a mâncat ie foame.; 2° Cui a muncit se cuvine să i se mulţumească..; 3° Contează pe cine e serios.: 4° Contează cine a greşit? sunt : a) în toate frazele; b) în 1°, 2° , 3°; c) în nicio frază; d) în 1°, 2°; e) în 3°. 106. Propoziţia Compunerea a fost scrisă de el. conţine: a) predicat verbal exprimat prin verb predicativ intranzitiv la diateza pasivă, complement de agent exprimat prin pronume personal;
23
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) predicat nominal format din verb copulativ şi nume predicativ exprimat prin adjectiv, complement indirect exprimat prin pronume personal; c) predicat nominal format din verb auxiliar şi nume predicativ exprimat prin adjectiv, complement indirect exprimat prin pronume personal; d) predicat verbal exprimat prin verb predicativ tranzitiv la diateza pasivă, complement de agent exprimat prin pronume personal; e) predicat verbal exprimat prin verb predicativ intranzitiv la diateza pasivă, complement indirect exprimat prin pronume personal; 107. Propoziţiile Compunerile cele mai bune au fost scrise de elevii cei mai talentaţi. şi Compunerile cele mai bune se scriu de elevii cei mai talentaţi. conţin: a) predicat nominal format din verb copulativ şi nume predicativ exprimat prin adjectiv, predicat verbal exprimat prin verb predicativ tranzitiv la diateza reflexivă; b) predicat verbal exprimat prin verb predicativ tranzitiv la diateza pasivă, predicat verbal exprimat prin verb predicativ tranzitiv la diateza pasivă; c) predicat verbal exprimat prin verb predicativ tranzitiv la diateza pasivă, predicat verbal exprimat prin verb predicativ tranzitiv la diateza reflexivă; d) predicat verbal exprimat prin verb nepredicativ tranzitiv la diateza pasivă, predicat verbal exprimat prin verb predicativ tranzitiv la diateza pasivă; e) predicat verbal exprimat prin verb auxiliar tranzitiv la diateza pasivă, predicat verbal exprimat prin verb predicativ intranzitiv la diateza pasivă; 108. În enunţurile Problemele cele mai grele se rezolvă de olimpici. şi Problemele rezolvate de olimpici sunt grele., cuvintele subliniate sunt: a) predicat verbal/ verb predicativ la diateza reflexivă, complement de agent; atribut adjectival/ adjectiv provenit din verb la participiu, complement de agent; b) predicat verbal/ verb predicativ la diateza pasivă, complement de agent; predicat verbal/ verb predicativ la diateza pasivă (se subînţelege verbul auxiliar), complement de agent; c) predicat verbal/ verb predicativ la diateza reflexivă, complement de indirect; atribut adjectival/ adjectiv provenit din verb la participiu, complement de agent; d) predicat verbal/ verb predicativ la diateza reflexivă, complement indirect; atribut adjectival/ adjectiv provenit din verb la participiu, complement indirect; e) predicat verbal/ verb predicativ la diateza reflexivă, complement de agent; atribut adjectival/ adjectiv provenit din verb la participiu, complement de agent; 109. Enunţul Băiatul a fost tratat de gripă. conţine: a) subiect gramatical, predicat verbal/ verb predicativ la diateza pasivă, complement de agent; b) subiect gramatical, predicat verbal/ verb predicativ la diateza pasivă, complement circumstanţial de cauză; c) subiect gramatical, predicat verbal/ verb predicativ la diateza pasivă, complement indirect; d) subiect gramatical, predicat nominal, complement indirect; e) complement direct, predicat verbal/ verb predicativ la diateza pasivă, subiect gramatical (excepţie de la cazul nominativ). 110. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) citibil, atacabil, convenabil, schimbabil; 24
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) abil, capabil, buvabil, convenabil; c) citibil, atacabil, băubil, mâncabil; d) imperturbabil, probabil, reprobabil; e) improbabil, resorbabil, imperturbabil, implacabil; 111. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) atacabil, neatacabil, inatacabil, inatacabil; b) vindecabil, nevindecabil, impecabil, disecabil; c) rezecabil, eradicabil, ineradicabil; inextricabil; d) practicabil, impracticabil, impecabil, blocabil; e) evocabil, revocabil, irevocabil, inextricabil. 112. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) convocabil, remarcabil, reîncărcabil, formidabil; b) educabil, ineducabil, abil, inabil; c) mascabil, confiscabil, imperturbabil, impecabil; d) demascabil, confiscabil, predabil, impecabil; e) ipotecabil, criticabil, diagnosticabil, alocabil. 113. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) lichidabil, formidabil, consolidabil, intimidabil; b) vandabil, validabil, consolidabil, intimidabil; c) lichidabil, validabil, invandabil, intimidabil; d) lichidabil, validabil, consolidabil, intimidabil; e) lichidabil, validabil, consolidabil, maleabil. 114. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) permeabil, fecundabil, acordabil, lăudabil; b) amendabil, neabil, acordabil, lăudabil; c) amendabil, fecundabil, acordabil, lăudabil; d) amendabil, fecundabil, afabil, lăudabil; e) amendabil, fecundabil, acordabil, inefabil. 115. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) indenegabil, omologabil, apreciabil, negociabil; b) investigabil, infatigabil, apreciabil, negociabil; c) investigabil, omologabil, navigabil, negociabil; d) investigabil, omologabil, apreciabil, negociabil; e) investigabil, omologabil, apreciabil, navigabil. 116. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) sociabil, nesociabil, disociabil, reziliabil; b) disociabil, remediabil, invidiabil, reziliabil; c) comerciabil, remediabil, invidiabil, reziliabil; d) disociabil, fiabil, invidiabil, reziliabil; e) sociabil, disociabil, comerciabil, amiabil. 117. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) viabil, neviabil, serviabil, şanjabil; 25
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) amnistiabil, anesteziabil, amenajabil, şanjabil; c) amnistiabil, anesteziabil, serviabil, şantajabil; d) amnistiabil, anesteziabil, amenajabil, şantajabil; e) serviabil, şanjabil, amenajabil, forjabil. 118. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) labil, semnalabil, reciclabil, apelabil; b) egalabil, prealabil, reciclabil, apelabil; c) egalabil, semnalabil, fiabil, apelabil; d) egalabil, semnalabil, reciclabil, friabil; e) egalabil, semnalabil, reciclabil, filabil. 119. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) asimilabil, controlabil, distilabil, demolabil; b) asimilabil, culpabil, distilabil, demolabil; c) asimilabil, culpabil, amabil, demolabil; d) asimilabil, neasimilabil, distilabil, sustenabil; e) asimilabil, controlabil, distilabil, sustenabil. 120. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) convenabil, blamabil, declamabil, programabil; b) calculabil, blamabil, declamabil, programabil; c) calculabil, termolabil, declamabil, programabil; d) calculabil, blamabil, neamabil, programabil; e) calculabil, blamabil, declamabil, sustenabil. 121. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) abominabil, reprimabil, imprimabil, comprimabil; b) reprogramabil, germinabil, imprimabil, comprimabil; c) reprogramabil, reprimabil, imprimabil, comprimabil; d) reprogramabil, reprimabil, germinabil, comprimabil; e) abominabil, germinabil, imprimabil, comprimabil. 122. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) pardonabil, impardonabil, infirmabil, consumabil; b) suprimabil, pardonabil, infirmabil, consumabil; c) suprimabil, exprimabil, pardonabil, consumabil; +d) suprimabil, exprimabil, infirmabil, consumabil; e) suprimabil, exprimabil, infirmabil, pardonabil. 123. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) rezonabil, vaccinabil, imaginabil, examinabil; b) combinabil, rezonabil, imaginabil, examinabil; c) combinabil, vaccinabil, capabil, examinabil; d) capabil, vaccinabil, imaginabil, rezonabil; e) combinabil, vaccinabil, imaginabil, examinabil. 124. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) extirpabil, reparabil, imparabil, operabil; 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) execrabil, reparabil, imparabil, operabil; c) extirpabil, ponderabil, imparabil, operabil; d) dezirabil, ponderabil, imparabil, operabil; e) execrabil, dezirabil, ponderabil,operabil. 125. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) imemorabil, numărabil, cumpărabil, răscumpărabil; b) comparabil, numărabil, cumpărabil, răscumpărabil; c) comparabil, indezirabil, cumpărabil, răscumpărabil; d) comparabil, numărabil, evaporabil, răscumpărabil; e) comparabil, numărabil, evaporabil, curabil. 126. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) vulnerabil, tolerabil, reparabil, reperabil; b) durabil, tolerabil, reparabil, reperabil; c) prelucrabil, tolerabil, reparabil, reperabil; d) vulnerabil, durabil, reparabil, reperabil; e) prelucrabil, tolerabil, reparabil, vulnerabil. 127. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) colorabil, durabil, explorabil, comemorabil; b) colorabil, durabil, probabil, comemorabil; c) colorabil, implorabil, explorabil, durabil; d) colorabil, implorabil, explorabil, comemorabil; e) inexorabil, implorabil, explorabil, comemorabil. 128. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) alterabil, descifrabil, integrabil, forabil; b) enumerabil, inexorabil, integrabil, forabil; c) alterabil, alienabil, integrabil, forabil; d) enumerabil, descifrabil, integrabil, mizerabil; e) enumerabil, descifrabil, integrabil, forabil. 129. În enunţurile: 1. S-a împiedicat de un băiat care stătea liniştit pe marginea terenului de sport. 2. S-a împiedicat de un băiat să marcheze golul victoriei. 3. Lui îi este teamă de insucces. 4. El se teme de insucces. cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: a) 1. complement indirect; 2. complement indirect; 3. complement indirect; 4. complement indirect; b) 1. complement indirect; 2. complement indirect; 3. complement circumstanţial de cauză; 4. complement circumstanţial de cauză; c) 1. complement de agent; 2. complement de agent; 3. complement indirect; 4. complement indirect; d) 1. complement indirect; 2. complement de agent; 3. complement indirect; 4. complement indirect; e) 1. complement circumstanţial de cauză; 2. complement de agent; 3. complement indirect; 4. complement circumstanţial de cauză. 27
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 130. Pot fi determinate de un complement de agent următoare adjective: a) fiabil, expiabil, variabil, invariabil; b) premiabil, apropriabil, expropriabil; c) expiabil, pliabil, premiabil, apropriabil, expropriabil; d) pliabil, variabil, apropriabil, expropriabil; e) pliabil, premiabil, invariabil, expropriabil. 131. În care variantă există o completivă de agent? a) Se spuneau vrute şi nevrute de către oricine din sală. b) Cabana e vizibilă de oriunde de uiţi. c) Cine greşeşte plăteşte. d) A putut fi întrebat de oricine avea nelămuriri . e) De ce ţi-e frică nu scapi. 132. În fraza „Ea căută în raft nu lipsită de un răsfăţ interior…ştiut de cine ar fi avut ochi buni să vadă.” (Const. Ţoiu), a doua propoziţie este: a) CD; b) CI; c) CM; d) CZ; e) CAG. 133. Interpretarea corectă a cuvintelor subliniate în enunţurile următoare: 1. În locul său, va veni altcineva antrenor. 2. În locul lui, a fost numit alt director. 3. În locul ei, a fost angajată altă persoană. 4. În locul meu din ultima bancă, s-a aşezat altcineva. a) 1. complement indirect exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în genitiv; 2, 3. complement indirect exprimat prin pronume personal în genitiv; 4. complement circumstanţial de loc exprimat prin substantiv în acuzativ + atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în genitiv; b) 1. complement indirect exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în acuzativ; 2, 3. complement indirect exprimat prin pronume personal în genitiv; 4. complement circumstanţial de loc exprimat prin substantiv în acuzativ + atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în acuzativ; c) 1, 2, 3 – complement indirect exprimat prin pronume posesiv în genitiv; 4 – complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume posesiv în genitiv; d) 1, 2, 3 – complement indirect exprimat prin pronume personal în genitiv; 4 – complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume personal în genitiv; e) 1, 4 – complement circumstanţial de loc exprimat prin adjectiv pronominal posesiv în acuzativ; 2, 3 – complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume personal în genitiv; 134. Cuvântul subliniat în enunţul Am primit de la un prieten din SUA o scrisoare. este corect analizat în varianta: a) substantiv în cazul acuzativ, articulat nehotărât, însoţit de prepoziţia compusă „de la”; complement indirect;
28
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) substantiv în cazul acuzativ, nearticulat, însoţit de prepoziţia compusă „de la”; complement circumstanţial de loc; c) substantiv în cazul acuzativ, nearticulat, însoţit de prepoziţia compusă „de la”; complement indirect; d) substantiv în cazul acuzativ, articulat nehotărât, însoţit de prepoziţia compusă „de la”; complement circumstanţial de loc; e) substantiv în cazul acuzativ, articulat nehotărât, însoţit de locuţiunea prepoziţională „de la”; complement circumstanţial de loc. 135. Cuvântul subliniat în enunţul „Am aflat de la un prieten despre acest concurs.” este corect analizat în varianta: a) substantiv în cazul acuzativ, articulat nehotărât, însoţit de prepoziţia compusă „de la”; complement indirect; b) substantiv în cazul acuzativ, nearticulat, însoţit de prepoziţia compusă „de la”; complement circumstanţial de loc; c) substantiv în cazul acuzativ, nearticulat, însoţit de prepoziţia compusă „de la”; complement indirect; d) substantiv în cazul acuzativ, articulat nehotărât, însoţit de prepoziţia compusă „de la”; complement circumstanţial de loc; e) substantiv în cazul acuzativ, articulat nehotărât, însoţit de locuţiunea prepoziţională „de la”; complement indirect. 136. 11. În care variantă cazul şi funcţia cuvintelor subliniate din următoarele exemple sunt corect precizate? 1° Mulţumită nouă aţi reuşit.; 2° Din partea mea, dute!; 3° E un proces mai ciudat: tată contra fiu.; 4° În faţa casei este un nuc.: a) 1° dativ, cz; 2°, 3° genitiv, at.; 4° genitiv, ccl; b) 1° dativ, ci; 2° genitiv, ccl; 3° acuzativ, at; 4° genitive, ccl; c) 1° genitiv, ci; 2° acuzativ, ci; 3°, 4° genitiv, at; d) 1° dativ, ci; 2° ac., ci.; 3° acuzativ, at; 4° genitive, ccl; e) 1° dativ, ci; 2° acuzativ, ci; 3° nominativ, at; 4° genitiv, ccl. 137. Au funcţia de complement circumstanţial de loc cuvintele subliniate din varianta.: a) Mersul înainte şi înapoi i-a obosit pe toţi; b) Nimic nu mai este ca înainte. c) Nimeni să nu sosească înainte! d) A înflorit caisul dinaintea casei. e) Toţi se afla înaintea lui cu un pas. 138. Propoziţia subliniată este circumstanţială de loc în fraza 1°„Oriîncotro te-i uita, vezi colori felurite ca un întins curcubeu[…].”; 2° „Oriîncotro te-i duce, tot te vom urma.”; 3° „Unde soarele pătrunde / Printre ramuri a ei unde, / Ea în valuri sperioase / Se ascunde.”; 4° Nu mă interesează unde te duci.; 5° „Unde nu mai avea mult până acasă, s-a dus pe jos.”: a) în 1°, 2°, 3°; b) în toate; c) 3°; d) 1°, 3°; e) 1°, 2°, 3°, 5°. 29
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 139. În fraza „Acolo unde nu e lege, nu e nici slobozenie, şi acolo unde legea e numai pentru unii şi ceilalţi sunt scutiţi de subt ascultarea ei, slobozenia a pierit … şi fericirea e stinsă.”, circumstanţialele de loc au ca regent propoziţiile: a) nu e lege; e numai pentru unii, ceilalţi sunt scutiţi de subt ascultarea ei, slobozenia a pierit, fericirea e stinsă; b) nu e nici slobozenie, e numai pentru unii, slobozenia a pierit, fericirea e stinsă; c) Acolo … nu e nici slobozenie; acolo… e numai pentru unii, slobozenia a pierit, fericirea e stinsă; d) nu e nici slobozenie; fericirea e stinsă; e) Acolo … nu e lege , acolo … slobozenia a pierit, fericirea e stinsă. 140. Există circumstanţiale de loc în frazele 1°„Au cine o să ştie de unde-s, cine sunt?”; 2° „Danţul, muzica , pădurea / Pe acestea le-ndrăgii, / Nu chiliile pustii / Unde plângi, gândind aiurea.” ; 3° Să vii, că de unde nu, mă supăr rău de tot.: a) în 3°; b) în 2°; c) în 1° şi 2°; d) în toate trei; e) în niciuna . 141. Adverbul unde introduce o circumstanţială de loc în varianta: a) Să se ducă unde ştie. b) Unde mi-ai spus să mă duc? c) „Bucuria tatălui era aşa de mare unde vedea că fiu-său are să fie procopsit.” d) „[…] au adus 10 căpăţâni de zahăr … de unde făgăduise 12 căpăţâni.” e) De unde ai ştiut unde să cauţi? 142. În propoziţia Luându-mi rămas-bun, am plecat de acolo. cuvântul subliniat este: a) verb nepredicativ, complement circumstanţial de cauză; b) verb nepredicativ, complement circumstanţial de timp; c) verb predicativ, complement circumstanţial de timp; d) verb predicativ, complement circumstanţial de timp e) verb nepredicativ, fără funcţie sintactică. 143. Felul subordonatei şi valoarea morfologică cuvintelor prin care este introdusă subordonata: 1. În timp ce dormeai, a sosit bunica. 2. În vreme ce dormeai, au sosit părinţii de la serviciu. 3. În timpul ce a trecut, multe s-au petrecut. 4. De vreme ce dormeai, nu au făcut zgomot. sunt corect indicate în varianta: a) circumstanţială de timp (1, 2, 3, 4); locuţiune conjuncţională (1, 2, 3, 4); b) circumstanţială de timp (1, 2, 3); circumstanţială de cauză (4); locuţiune conjuncţională (1, 2, 3, 4); c) atributivă (1, 2, 3), circumstanţială de cauză (4); pronume relativ (1, 2, 3), locuţiune conjuncţională (4); d) atributivă (1, 2, 3, 4); pronume relativ (1, 2, 3, 4);
30
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) circumstanţială de timp (1, 2), atributivă (3), circumstanţială de cauză (4); locuţiune conjuncţională (1, 2, 4), pronume relativ (3). 144. Felul subordonatei şi valoarea morfologică cuvintelor prin care este introdusă subordonata: 1. Până să plec la şcoală, mi-am scris toate temele. 2. Înainte să plec la şcoală, am stins lumina şi aragazul. 3. Am ajuns la gară înainte ca trenul să fie tras la peron. 4. Mai înainte ca trenul de Timişoara să fie tras la peron, a plecat cel de Bucureşti. sunt corect indicate în varianta: a) circumstanţială de timp (în toate enunţurile); locuţiune conjuncţională subordonatoare (în enunţul 1), conjuncţie subordonatoare simplă (în enunţul 2), conjuncţie subordonatoare compusă (în enunţurile 3, 4); b) circumstanţială de timp (în enunţul 1), completivă indirectă (în enunţurile 2, 3, 4); locuţiune conjuncţională subordonatoare (în enunţul 1), conjuncţie subordonatoare simplă (în enunţul 2), conjuncţie subordonatoare compusă (în enunţurile 3, 4); c) circumstanţială de timp (în enunţurile 1, 2, 3), completivă indirectă (în enunţul 4); locuţiune conjuncţională subordonatoare (în enunţurile 1, 2, 3), conjuncţie subordonatoare compusă (în enunţurile 4); d) circumstanţială de timp (în toate enunţurile); locuţiune conjuncţională subordonatoare (în toate enunţurile); e) circumstanţială de timp (în toate enunţurile); conjuncţie simplă însoţită de prepoziţie (în enunţul 1), conjuncţie subordonatoare compusă (în enunţurile 3, 4). 145. Felul subordonatei şi valoarea morfologică cuvintelor prin care este introdusă subordonata: 1. Îndată ce sunt gata de plecare, chem un taxi. 2. De îndată ce ajung în faţa blocului, soseşte taxiul. 3. Odată ce sunt în taxi, în acelaşi timp mă gândesc la programul de şcoală. 4. Odată ce sunt în taxi, voi ajunge mai repede decât cu tramvaiul. sunt corect indicate în varianta: a) circumstanţială de timp (1, 2, 3), circumstanţială de cauză (4); locuţiune adverbială de timp (1, 2, 3), locuţiune adverbială de cauză (4) b) circumstanţială de timp (1, 2, 3), circumstanţială de cauză (4); pronume relativ precedat de adverb sau locuţiune adverbială de timp (în toate enunţurile); c) circumstanţială de timp (1, 2), atributivă (3, 4); locuţiune conjuncţională (1, 2), pronume relativ (3, 4) d) circumstanţială de timp (1, 2, 3), circumstanţială de cauză (4); locuţiune conjuncţională (în toate enunţurile); e) circumstanţială de timp (în toate enunţurile); locuţiune conjuncţională (în toate enunţurile). 146. Felul subordonatei şi valoarea morfologică cuvintelor prin care este introdusă subordonata: 1. Pe dată ce am intrat în clasă, am şi auzit clopoţelul sunând. 2. Imediat ce vine ora începerii lecţiei., apare profesorul. 3. Până ce profesorul verifică tema , elevii rezolvă un test-grilă. 4. Pe data ce am intrat în clasa întâi, am auzit pentru prima dată clopoţelul sunând. sunt corect indicate în varianta: 31
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) circumstanţială de timp (1, 2, 3, 4); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1, 2, 3, 4); b) circumstanţială de timp (1, 2, 3), atributivă (4); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1, 2), pronume relativ (3, 4); c) circumstanţială de timp (1, 2, 3), atributivă (4); pronume relativ (1, 2, 3, 4); d) circumstanţială de timp (2, 3), atributivă (1, 4); locuţiune conjuncţională subordonatoare (2, 3), pronume relativ (1, 4); e) circumstanţială de timp (1,2,3), atributivă (4); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1,2,3), pronume relativ (4); 147. Felul subordonatei şi valoarea morfologică cuvintelor prin care este introdusă subordonata: 1. Până profesorul verifică tema , trec zece minute. 2. Până ce a verificat profesorul tema, au trecut zece minute. 3. Până când a verificat profesorul tema, au trecut zece minute. 4. A plecat din clasă după ce a terminat lecţia. sunt corect indicate în varianta: a) circumstanţială de timp (1, 2, 3, 4); prepoziţie (1), pronume relativ însoţit de prepoziţie (2,4); adverb relativ însoţit de prepoziţie (3); b) circumstanţială de timp (1, 2, 3, 4); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1, 2, 3, 4); c) circumstanţială de timp (1, 2, 3, 4); adverb relativ însoţit de prepoziţie (1, 3); locuţiune conjuncţională subordonatoare (2, 4); d) circumstanţială de timp (1, 2, 3, 4); adverb relativ însoţit de prepoziţie (1, 3); pronume relativ însoţit de prepoziţie (2,4); e) circumstanţială de timp (1, 2, 3, 4); conjuncţie subordonatoare (1), locuţiune conjuncţională subordonatoare (2, 4); adverb relativ însoţit de prepoziţie (3). 148. Felul propoziţiilor valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţurile următoare: 1. Până când a verificat profesorul tema, au trecut zece minute. 2. Pe când profesorul verifica tema, elevii ascultau atenţi explicaţiile acestuia. 3. Din când în când profesorul depistează greşeli şi îi sfătuieşte pe elevi. sunt corect indicate în varianta: a) circumstanţială de timp + principală (1, 2, 3); adverb relativ de timp însoţit de prepoziţie (1, 2, 3); b) circumstanţială de timp + principală (1, 2, 3); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1, 2, 3); c) circumstanţială de timp + principală (1, 2, 3); adverb relativ de timp însoţit de prepoziţie (1, 2), locuţiune conjuncţională subordonatoare (3); d) circumstanţială de timp+ principală (1, 2), principală + principală (3); adverb relativ de timp însoţit de prepoziţie (1), locuţiune conjuncţională subordonatoare (2), adverb de timp compus (3); e) circumstanţială de timp+ principală (1, 2), principală + principală (3); adverb relativ de timp însoţit de prepoziţie (1), locuţiune conjuncţională subordonatoare (2), locuţiune adverbială de timp (3). 149. Felul propoziţiilor valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţurile următoare: 32
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 1. A plecat din clasă după ce a terminat lecţia. 2. A terminat lecţia, după aceea a plecat din clasă. 3. L-am urmărit cu privirea până a ieşit din clasă. sunt corect indicate în varianta: a) principală + circumstanţială de timp (1, 2, 3); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1, 2), prepoziţie (3); b) principală + circumstanţială de timp (1, 3), principală + principală (2); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1, 2), prepoziţie (3); c) principală + circumstanţială de timp (1, 3), principală + principală (2); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1), pronume demonstrativ însoţit de prepoziţie (2), conjuncţie subordonatoare (3). d) principală + circumstanţială de timp (1, 2, 3); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1), pronume demonstrativ însoţit de prepoziţie (2), conjuncţie subordonatoare (3). e) principală + circumstanţială de timp (1, 3), principală + principală (2); locuţiune conjuncţională subordonatoare (1), locuţiune adverbială de timp (2), conjuncţie subordonatoare (3). 150. Propoziţia circumstanţială de timp determină: a) verb, locuţiune verbală, adverb, adjectiv, substantiv format prin derivare cu sufixul „-re” de la forma de infinitiv a verbului; ; b) verb, locuţiune verbală, locuţiune pronominală, adverb, adjectiv; c) verb, locuţiune verbală, adverb, adjectiv, conjuncţie; d) verb, locuţiune verbală, adverb, adjectiv; e) substantiv, adjectiv, pronume, verb, adverb, adjectiv. 151. Interpretarea cuvintelor prin care este introdusă propoziţia circumstanţială de timp din frazele: 1. Când l-am întrebat, mi-a răspuns. 2. Cât a fost mic, ne - a ascultat. 3. Cum stă ploaia, plec. este corectă în varianta: a) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică; 3. conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică; b) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 3. adverb relativ de mod, complement circumstanţial de mod; c) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 3. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; d) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 3. conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică; e) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. adverb relativ de mod, nume predicativ; 3. conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică; 152. Interpretarea cuvintelor prin care este introdusă propoziţia circumstanţială de timp din frazele: 1. Când l-am întrebat, mi-a răspuns. 2. Cât a fost mic, ne - a ascultat. 3. Vine oricând vrea. este corectă în varianta:
33
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică; 3. conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică; b) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 3. adverb relativ de mod, complement circumstanţial de mod; c) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 3. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; d) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; pronume nehotărât, complement circumstanţial de timp; e) 1. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; 2. adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp; adverb nehotărât de timp, complement circumstanţial de timp; 153. În enunţul „ – Mihai, până începe a se înnopta şi apar stelele trebuie să-ţi faci toate temele.”, felul propoziţiilor, în ordinea predicatelor, este: a) circumstanţială de timp, principală, principală, completivă directă; b) circumstanţială de timp, completivă directă, circumstanţială de timp, principală, subiectivă; c) circumstanţială de timp, completivă directă, circumstanţială de timp, principală, completivă directă; d) principală, principală, principală, completivă directă; e) circumstanţială de timp, circumstanţială de timp, principală, subiectivă. 154. În enunţul „Până începe ploaia, trebuie să se aducă grâul şi porumbul şi să se pună în hambar.”, există, în ordinea predicatelor, următoarele propoziţii: a) circumstanţială de timp, principală, completivă directă, completivă directă; b) principală, subiectivă, subiectivă; c) circumstanţială de timp, subiectivă, subiectivă d) principală, completivă directă, completivă directă; e) circumstanţială de timp, principală, subiectivă, subiectivă. 155. În enunţul „Până începe a se înnora şi a ploua, trebuie să se aducă grâul şi porumbul şi să se pună în hambar.”, există, în ordinea predicatelor, următoarele propoziţii: a) circumstanţială de timp, completivă directă, completivă directă, principală, subiectivă, subiectivă; b) circumstanţială de timp, completivă directă, completivă directă, principală, completivă directă, completivă directă; c) principală, subiectivă, subiectivă; d) principală, completivă directă, completivă directă; e) circumstanţială de timp, principală, subiectivă, subiectivă. 156. Felul subordonatei şi valoarea gramaticală a cuvântului „cum” din enunţul: ,,Cum sfârşi şătrarul aceste cuvinte, jupâneasa Avramia intră cu zama de găină aburind în străchini, având şi pe servele sale după sine, cu alte străchini de zeamă şi de sarmale…” 34
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 sunt corect indicate în varianta: a) circumstanţială de mod; adverb relativ de mod, complement circumstanţial de mod; b) circumstanţială de cauză; adverb relativ de cauză, complement circumstanţial de cauză; c) circumstanţială de cauză; conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; d) circumstanţială de timp; conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; e) circumstanţială de timp; adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp. 157. Felul propoziţiilor şi valoarea gramaticală a cuvântului „cum” din enunţul: Cum m-a văzut,1/ cum a fugit2/ cum fug laşii.”3/ a) 1. circumstanţială de timp, adverb relativ de timp cu funcţie de complement circumstanţial de timp; 2. principală, adverb relativ de timp cu funcţie de complement circumstanţial de timp; 3. circumstanţială de mod, adverb relativ de mod cu funcţie de complement circumstanţial de mod; b) ) 1. circumstanţială de timp, conjuncţie subordonatoare fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; 2. circumstanţială de timp, adverb de timp cu funcţie de complement circumstanţial de timp; 3. circumstanţială de mod, adverb relativ de mod cu funcţie de complement circumstanţial de mod; c) 1. circumstanţială de timp, conjuncţie subordonatoare fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; 2. principală, adverb de timp cu funcţie de complement circumstanţial de timp; 3. circumstanţială de mod, adverb relativ de mod cu funcţie de complement circumstanţial de mod; d) 1. circumstanţială de timp, conjuncţie subordonatoare fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; 2. principală, adverb relativ de timp cu funcţie de complement circumstanţial de timp; 3. circumstanţială de mod, adverb relativ de mod cu funcţie de complement circumstanţial de mod; e) 1. circumstanţială de timp, conjuncţie subordonatoare fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; 2. principală, adverb relativ de timp cu funcţie de complement circumstanţial de timp; 3. circumstanţială de mod, conjuncţie subordonatoare fără funcţie sintactică de parte de propoziţie. 158. În enunţul „ Înainte de a deveni campion, a avut multe eşecuri.”, există: a) o propoziţie circumstanţială de timp; b) un predicat nominal; c) un nume predicativ; d) o locuţiune conjuncţională specifică propoziţiei subordonate temporale; e) un complement indirect exprimat prin verb la infinitiv. 159. Subordonata din fraza „După ce căpătarăm lămuririle trebuincioase, plecarăm înainte.” se poate contrage în: a) În momentul în care am căpătat lămuririle trebuincioase; b) Când am căpătat lămuririle trebuincioase; c) După căpătarea lămuririlor trebuincioase; d) Necăpătând lămuririle trebuincioase; e) Dorind să căpătăm lămuririle trebuincioase.
35
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 160. Ce este adverb şi introduce o circumstanţială de timp în varianta: a) Până ce vii tu, eu termin toată treaba. b) Şi ce mult întârzie, spuse unul dintre ei. c) Din moment ce ai înţeles, nu mai are rost să stai. d) Bunicul merge ce merge şi stă. e) În timp ce citeşti, subliniază ce ţi se pare interesant. 161. Propoziţiile din fraza „Când uşa trebuie împinsă, trag de ea, iar când se cere trasă – o împing.”sunt, în ordinea elementelor de relaţie : a) CT, SB, P, CT, CM, P; b) CT, SB, P, P, CT, CM; c) COND, P, P, COND; d) CT, P, P, CT; e) CV, P, P, CV. 162. Subordonata din frazele 1°Mergi până oboseşti ; 2° Rămâi aici până mă întorc.; 3° Strânge cioburile până nu vine mama. sunt: a) 1° CNS, 2°, 3° CT; b) 1° CV, 2°, 3° CT; c) 1° CL, 2°, 3° CT; d) 1° CM, 2°, 3° CT; e) 1°, 2°, 3° CT. 163. Există o circumstanţială de timp în fraza 1°Cum stă ploaia, plecăm. ; 2° Munceşte în plus de câte ori are ocazia.; 3° De sărbători, scrie întâi adresa pe plic, apoi compune un text poetic.; 4° Înainte să scrie felicitarea se gândeşte la un text frumos.: a) 2°; b) 2°, 3° c) 4°; d) 1°, 2°, 4°; e) 1°, 2°, 3°, 4°. 164. Propoziţiile din fraza Cum l-a văzut, cum l-a ajutat la calcule, cum ar face orice părinte. sunt, în ordine: a) COND, P, CM; b) CT, P, CT; c) CT, CM, CM; d) CM, P, CM; e) CT, P, CM. 165. În enunţul „Deşi mai puţin isteţ, i-a depăşit prin perseverenţă pe mulţi dintre colegii lui.”, există: a) un nume predicativ; b) un complement circumstanţial de mod propriu-zis; c) un complement circumstanţial de mod comparativ; d) un subiect gramatical inclus; e) un atribut adjectival.
36
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 166. În enunţul „Leneş fiind, n-a realizat nimic în viaţa lui.”, există: a) un predicat nominal; b) un nume predicativ; c) un complement circumstanţial de mod propriu-zis; d) un subiect gramatical inclus; e) un atribut adjectival. 167. În enunţul „Din fundul ei se-ntind pe sub valuri, nenumărate braţe de piatră, gata s-apuce vasul şi să-l farme-n bucăţi la cea mai mică nebăgare de seamă.” (Al. Vlahuţă), structura subliniată este alcătuită, în ordine, din următoarele părţi de propoziţie: a) complement indirect, atribut adjectival, complement circumstanţial de mod; b) complement circumstanţial de mod, atribut adjectival, complement circumstanţial de mod; c) complement circumstanţial de mod, atribut adjectival, complement circumstanţial de timp; d) complement circumstanţial de mod, atribut adjectival, complement circumstanţial de timp, atribut substantival prepoziţional; e) complement circumstanţial de mod, atribut adjectival, complement circumstanţial de mod, atribut substantival prepoziţional. 168. Cazul şi funcţia cuvintelor subliniate din exemplele următoare 1° Prietenul meu şi cu mine cunoaştem bine oraşul. 2° Mai bine vrabia din mână decât cerbul din pădure. sunt corect precizate în varianta: a) 1° nominativ, sb; acuzativ, ci; 2° nominativ, sb; acuzativ, ccm; b) 1° nominativ, sb ; nominative, sb ; 2° nominative, np ; acuzativ, ci ; c) 1° nomintiv, sb ; acuzativ, ci ; 2° acuzativ, np ; acuzativ, np ; d) 1° nominativ, sb; acuzativ, sb; 2° acuzativ, cd; acuzativ, ccm; e) 1° nominativ, sb; acuzativ, sb; 2° nominativ, sb; nominativ, sb. 169. Cazul şi funcţia cuvintelor subliniate din exemplele 1°.Nu sta în mijlocul străzii. 2°. Fă aidoma celorlalţi. sunt corect precizate în varianta: a) 1– genitiv, at.; 2 – dativ, ccm.; b) 1 – genitiv, at. ; 2 – dativ, ci ; c) 1– genitiv, ccl; 2 – dativ, ccm; d) 1 – genitiv, at.; 2 – dativ, ccm; e) 1 – dativ, ci ; 2 – dativ, ci. 170. Fragmentul subliniat din textul „Faţa-i roşie ca mărul” se poate dezvolta într-o propoziţie: a) CM; b) PR; c) AT; d) CI; e) APOZ. 171. Structurile subliniate în enunţul Unul dintre cei trei era cel mai înalt din clasă., sunt corect interpretate în varianta: a) dintre cei trei – atribut adjectival, din clasă – complement circumstanţiale de loc; 37
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) dintre cei trei – atribut substantival, din clasă – complement circumstanţiale de mod; c) dintre cei trei – complement indirect, din clasă – circumstanţiale de loc; d) dintre cei – atribut pronominal, trei – atribut adjectival; din clasă – complement circumstanţiale de loc; e) dintre cei trei – complement indirect, din clasă – complement circumstanţiale de mod. 172. Structura subliniată în propoziţia Ea era asemenea fraţilor săi. este corect analizată în varianta: a) asemenea – nume predicativ/ adjectiv, fraţilor – complement indirect/ substantiv în dativ; b) asemenea fraţilor – nume predicativ/ substantiv în dativ; c) asemenea – complement circumstanţial de mod/ adverb de mod, fraţilor – complement indirect/ substantiv în dativ; d) asemenea fraţilor – nume predicativ/ substantiv în genitiv; e) asemenea – nume predicativ/ prepoziţie în dativ, fraţilor – complement indirect/ substantiv în dativ. 173. Structura subliniată în propoziţia El vorbeşte contrar mie. este corect analizată în varianta: a) contrar – compl. circumst. de mod/ adv. de mod, mie – compl. indirect/ pron. pers. în dativ; b) contrar – compl. circumst. de mod/ adv. de mod în dativ, mie – compl. indirect/ pron. pers. în dativ; c) contrar mie – compl. circumst. de mod/ pron. pers. în genitiv; d) contrar mie – compl. circumst. de mod/ pron. pos. în dativ; e) contrar mie – compl. circumst. de mod/ pron. pers. în dativ. 174. Structura subliniată în propoziţia El vorbeşte contrar alor mei. este corect analizată în varianta: a) contrar – compl. circumst. de mod/ adv. de mod, alor mei – compl. indirect/ pron. pos. în dativ; b) contrar – compl. circumst. de mod/ adv. de mod în dativ, alor mei – compl. indirect/ pron. pos. în dativ; c) contrar alor mei – compl. circumst. de mod/ pron. pos. în genitiv; d) contrar alor mei – compl. circumst. de mod/ pron. pos. în dativ; e) contrar alor mei – compl. circumst. de mod/ pron. pers. în dativ. 175. Structura subliniată în propoziţia El vorbeşte contra alor mei. este corect analizată în varianta: a) contra – compl. circumst. de mod/ adv. de mod, alor mei – compl. indirect/ pron. pos. în genitiv; b) contra – compl. circumst. de mod/ adv. de mod în dativ, alor mei – compl. indirect/ pron. pos. în dativ; c) contra alor mei – compl. circumst. de mod/ pron. pos. în genitiv; d) contra alor mei – compl. circumst. de mod/ pron. pos. în dativ; e) contra alor mei – compl. circumst. de mod/ pron. pers. în dativ.
38
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 176. Structura subliniată în propoziţia El vorbeşte contra mea. este corect analizată în varianta: a) contra – compl. circumst. de mod/ adv. de mod, mea – compl. indirect/ pron. pos. în genitiv; b) contra – compl. circumst. de mod/ adv. de mod în dativ, mea – compl. indirect/ adj. pron. pos. în acuzativ; c) contra mea – compl. circumst. de mod/ adj. pron. pos. în genitiv; d) contra mea – compl. circumst. de mod/ adj. pron. pos. în dativ; e) contra mea – compl. circumst. de mod/ adj. pron. pos. în acuzativ 177. Structura subliniată în propoziţia El vorbeşte contra-mi. este corect analizată în varianta: a) contra – compl. circumst. de mod/ adv. de mod, mi – compl. indirect/ pron. pers. în genitiv; b) contra – compl. circumst. de mod/ adv. de mod în dativ, mi – compl. indirect/ pron. pers. în dativ; c) contra-mi – compl. circumst. de mod/ pron. pos. în genitiv; d) contra-mi – compl. circumst. de mod/ pron. pos. în dativ; e) contra-mi – compl. circumst. de mod/ pron. pers. în dativ. 178. Structura subliniată în propoziţia Ea nu este contrară nimănui. este corect analizată în varianta: a) contrară – nume pred./ adj. în N, nimănui – compl. indirect/ pron. neg. în D; b) contrară – nume pred./ adj. în N, nimănui – compl. indirect/ pron. neg. în G; c) contrară – nume pred./ adj. în G, nimănui – compl. indirect/ pron. neg. în D; d) contrară – nume pred./ adj. în D, nimănui – compl. indirect/ pron. neg. în D; e) contrară nimănui– nume pred./ pron. neg. în D. 179. Structura subliniată în propoziţia Ea nu este contra nimănui. este corect analizată în varianta: a) contra – nume pred./ adj. în N, nimănui – compl. indirect/ pron. neg. în D; b) contra – nume pred./ adj. în N, nimănui – compl. indirect/ pron. neg. în G; c) contra – nume pred./ adj. în G, nimănui – compl. indirect/ pron. neg. în D; d) contra – nume pred./ adj. în D, nimănui – compl. indirect/ pron. neg. în D; e) contra nimănui– nume pred./ pron. neg. în G. 180. Structura subliniată în propoziţia Ea nu este contra mea. este corect analizată în varianta: a) contra – compl. circumst. de mod/ adv. de mod, mea – compl. indirect/ pron. pos. în genitiv; b) contra – compl. circumst. de mod/ adv. de mod în dativ, mea – compl. indirect/ adj. pron. pos. în acuzativ; c) contra mea – nume predicativ/ adj. pron. pos. în acuzativ; d) contra mea – nume predicativ / adj. pron. pos. în dativ; e) contra mea – nume predicativ / adj. pron. pos. în genitiv. 181. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în primul enunţ şi felul subordonatei în la doilea enunţ: 1. Problema aceasta este greu de rezolvat. 2. Problema aceasta este greu să fie rezolvată. sunt indicate corect în varianta: 39
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) nume predicativ, complement circumstanţial de mod; subiectivă; b) nume predicativ, complement circumstanţial de mod; circumstanţială de mod; c) complement circumstanţial de mod, nume predicativ; predicativă; d) nume predicativ, nume predicativ; predicativă; e) complement circumstanţial de mod, nume predicativ; subiectivă. 182. Fragmentul subliniat din textul „Ne privea pe toţi fără a spune o vorbă.” se poate dezvolta într-o propoziţie: a) CV (deşi nu spunea o vorbă) b) CT (când spunea o vorbă); c) COND (dacă spunea o vorbă); d) CM (fără să spună o vorbă); e) CMC (ca şi când ar fi spus o vorbă). 183. Ce este adverb şi introduce o circumstanţială de mod în varianta: a) De cuminte ce era, toţi iubeau copilul. b) Toţi se minunau ce copil cuminte este Ionel. c) De-ai şti ce bun este acest spectacol! d) Mânâncă ce găseşte prin cămară. e) Ce repede merge când vrea! 184. Subordonata din frazele 1° Ei bat cât bat şi pleacă.; 2° Învaţă cât poate. este: a) 1° CT, 2° CM; b) 1°, 2° CM; c) 1° CL, 2° CT; d) 1° CT, 2° CD e) 1° CT, 2° COND. 185. Subordonata este circumstanţială de mod în frazele 1° Doarme ce doarme şi se scoală.; 2° De încăpăţânat ce ai fost, ai pierdut totul. 3° De foame ce îi este, ar mânca şi rădăcini.: a) 1°, 2°; b) 2° ; c) 1°, 2°, 3°; d) 2°, 3°; e) 3°. 186. Sunt modale propoziţiile subliniate din fraza 1° „Şi s-aşază toţi la masă, cum li-s anii (a), cum li-i rangul (b) / Lin viorile răsună, iar cobza ţine hangul.”; 2° „Ş-apoi lumea asta nu este cum o vezi (a), ci cum o ştii (b) că este.; 3° Cum spuneai că te cheamă?; 4° Am făcut întocmai cum mi-ai spus.; 5° Tată-său, cum e supărăcios, are să ne certe pe toţi.: a) din 1° a, b, 4°; b) din 1° a, b, 2° a, b, 4°; c) din 1° a, b, 2° b; d) din 1° a, b, 2° a, b, 4°, 5°; e) din 1° a, b, 2° a, 4°, 5°.
40
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 187. Sunt modale subordonatele din fraza 1° A procedat aşa cum a crezut.; 2° Cum se va descurca toată lumea, aşa ne vom descurca şi noi.; 3° Merge ca şi cum nu i-ar păsa de nimic.; 4° Este o vreme de parcă ar fi toamnă.: a) din 1°, 2°, 3°, 4°; b) din 1°, 2°, 3°; c) din 1° ; d) din 1°, 4°; e) din 4°. 188. Subordonata din frazele 1° Deştept cum e, se va descurca şi fără noi.; 2° De deştept ce se crede, a greşit la un calcul elementar.; 3° Cum e deştept, nu va avea probleme la examen. este: a) 1° PR, 2° CM, 3° CZ; b) 1° CM, 2° AT, 3° CZ; c) 1° CM, 2° AT, 3° CT; d) 1°, 2° CM, 3° CZ; e) CZ în toate trei frazele. 189. Subordonata din frazele 1° Munceşte fără să se gândească la profit.; 2° Mai bine renunţ decât să nesocotesc drepturile celorlalţi.; 3° Se descurcă mai bine decât credeam. este : a) 1° CM, CM, 3° CI; b) 1° CM, 2° SB, 3° CI; c) 1° CV, 2°, 3° CMC; d) 1° CM, 2°, 3° CI; e) 1°CM, 2°, 3°CMC. 190. Subordonata este circumstanţială de mod în varianta: a) Se poară cu ei ca şi cum ar fi stăpânul casei. b) Fiind şi el cum eşti tu, o să vă descurcaţi.. c) Când ai nuntă în familie e ca şi cum ar dispărea tot restul lumii. d) Nicăieri nu e mai frumos ca la tine acasă. e) Nu visează decât să ajungă vedetă de cinema. 191. Subordonata din fraza „[…] şi apoi, totuşi, nici nu s-a mai gândit la ea, ca şi când ar fi înghiţit-o pământul.” este : a) CM introdusă prin adverb de mod; b) CMC introdusă prin locuţiune conjuncţională; c) CMC introdusă prin locuţiune adverbială; d) CT introdusă prin adverb de timp; e) CT introdusă prin locuţiune conjuncţională. 192. În enunţul „Moşneagul, fiind un gură-cască…se uita în coarnele ei şi ce-i spunea ea, sfânt era.” (Ion Creangă), cuvintele subliniate au funcţia sintactică de: a) subiect gramatical, complement circumstanţial de cauză, nume predicativ; b) subiect gramatical, complement circumstanţial de cauză, complement circumstanţial de mod; c) subiect gramatical, nume predicativ, nume predicativ; d) subiect gramatical, complement direct, complement circumstanţial de mod; 41
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) subiect gramatical, predicat verbal, nume predicativ. 193. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţurile: 1. Ieri, fiind invalidă, n-ai putut participa la concurs. 2. Invalidă ieri, n-ai putut participa la concurs. 3. Înainte de a fi invalidă, ai putut participa la concurs. a) 1. complement circumstanţial de cauză; 2. complement circumstanţial de cauză; 3. complement circumstanţial de timp; b) 1. complement circumstanţial de mod; 2. complement circumstanţial de cauză; 3. complement circumstanţial de mod; c) 1. nume predicativ; 2. complement circumstanţial de cauză; 3. complement circumstanţial de mod; d) 1. nume predicativ; 2. complement circumstanţial de cauză; 3. nume predicativ; e) 1. nume predicativ; 2. atribut adjectival izolat; 3. complement circumstanţial de timp. 194. Valoarea morfologică a cuvântului drag şi felul subordonatei/ subordonatelor din enunţurile: 1. Tare mi-i drag cel ce stă în faţa mea. 2. Tare mi-i drag cel care stă în faţa mea. 3. Tare mi-i drag să stea el în faţa mea. 4. Tare mi-i drag că stă el în faţa mea. 5. Tare mi-i drag, că are numai note bune. sunt corect indicate în varianta: a) 1. adjectiv, subiectivă; 2. adjectiv, atributivă; 3. adverb, completivă indirectă; 4. adverb, completivă indirectă; 5. adjectiv, circumstanţială de cauză b) 1. adjectiv, subiectivă; 2. adjectiv, atributivă; 3. adverb, completivă indirectă; 4. adverb, subiectivă; 5. adjectiv, circumstanţială de cauză c) 1. adjectiv, atributivă; 2. adjectiv, atributivă; 3. adverb, subiectivă; 4. adverb, circumstanţială de cauză; 5. adjectiv, circumstanţială de cauză d) 1. adjectiv, atributivă; 2. adjectiv, atributivă; 3. adverb, completivă indirectă; 4. adverb, subiectivă; 5. adjectiv, circumstanţială de cauză e) 1. adjectiv, subiectivă; 2. adjectiv, atributivă; 3. adverb, subiectivă; 4. adverb, subiectivă; 5. adjectiv, circumstanţială de cauză. 195. Analiza gramaticală a cuvântului subliniat în enunţul Cum lui i-a plăcut foarte mult gramatica, a optat pentru Facultatea de Drept din Craiova. este corectă în varianta: a) adverb relativ de cauză, complement circumstanţial de cauză; b) adverb relativ de mod, complement circumstanţial de mod; c) conjuncţie subordonatoare, fără funcţie sintactică; d) conjuncţie subordonatoare, complement circumstanţial de cauză; e) adverb relativ de timp, complement circumstanţial de timp. 196. Există un complement circumstanţial de cauză în varianta: a) A obţinut postul în urma unui concurs foarte dur.; b) Toţi au ajuns în urma mea fiindcă au plecat cu întârziere.; c) La radio s-a comunicat că omul a murit în urma unui accident rutier.; d) Sunt în urma voastră cu pregătirile de sărbători. 42
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) Nu mai sta în urma maşinii, că te umpli de praf! 197. Există un complement circumstanţial de cauză în varianta: a) Elevul, cam slăbuţ, nu a putut ocupa un loc între primii zece.; b) De aur de-ar fi şi acum nu-mi mai trebuie.; c) Pentru că n-a prea citit, nu s-a prezentat acceptabil la examen.; d) A plecat la munte cu toată familia. e) La oboseală elevul nu mai poate termina lucrarea la timp. 198. Structura subliniată în propoziţia Din pricina penei de cauciuc, maşina a derapat. este corect analizată în varianta a) penei de cauciuc – atribut în D; b) penei de cauciuc – atribut în G; c) penei de cauciuc – complement circumstanţial de cauză în G; d) penei – complement circumstanţial de cauză în Ac; de cauciuc – atribut în Ac; e) penei – atribut în G; de cauciuc – complement indirect în G. 199. În versurile: „Va geme de patemi / Al mării aspru cânt…/ Ci eu voi fi pământ / În singurătate-mi.” (Mihai Eminescu), funcţia sintactică a cuvintelor subliniate este corect indicată în varianta: a) complement indirect, atribut adjectival; b) atribut substantival, atribut pronominal; c) complement circumstanţial de cauză, atribut pronominal; d) complement circumstanţial de cauză, atribut adjectival; e) complement circumstanţial de cauză, complement indirect. 200. În enunţul De frumoasă ce este, pare din poveste., există o propoziţie subordonată: a) circumstanţială de cauză; b) predicativă c) atributivă; d) circumstanţială de mod; e) circumstanţială concesivă. 201. În fraza ,,Unde n-are el pământ, ar vrea să nu aibă nici alţii.” (Marin Preda), prima propoziţie este: a) CL; b) CZ; c) CNS; d) COND; e) CM. 202. În enunţul De studentă ce este, se face a nu ne mai cunoaşte., există o propoziţie subordonată: a) circumstanţială de cauză; b) predicativă c) atributivă; d) circumstanţială de mod; e) circumstanţială concesivă. 43
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 203. Subordonata din fraza Unde se ştia urât, ieşea rar din casă. este : a) CL; b) COND; c) CZ; d) CM; e) CV. 204. Subordonata din fraza „Dar mi-e ruşine […] , / Că scoală satu’n capul meu….” este: a) CI; b) AT; c) CZ; d) COND; e) CV. 205. Există o circumstanţială de cauză în fraza 1° Nu te enerva; ţi se poate face rău. ; 2° Din moment ce nu ştie cum să ia examenul?; 3° Apoi, dacă n-a învăţat destul, a pierdut examenul.; 4° De vreme ce nu a învăţat, a pierdut examenul.: a) 2°, 4°; b) în nicio frază; c) 1°, 2°, 3°, 4°; d) 2°, 4°; e) 3°;. 206. În fraza Odată ce m-ai ajutat, sunt dator să te ajut şi eu. există, în ordinea predicatelor, următoarele subordonate: a) CZ, CI; b) CT, CS; c) CT, CI; d) CZ, CNS; e) AT, CI. 207. În enunţul Cum nu citeşte destul de repede şi fără a ţine cont de semnele de punctuaţie, există riscul de a nu termina la timp testul şi a face unele greşeli., propoziţiile sunt, în ordinea predicatelor: a) CM, PP; b) CZ, PP; c) CM, CM, PP, AT, AT; d) CZ, CZ, PP, AT, AT; e) CT, PP. 208. În versurile: „Cum n-oi mai fi pribeag / De-atunci înainte, / M-or troieni cu drag / Aduceri-aminte.” (Mihai Eminescu), felul propoziţiei subordonate şi valoarea gramaticală a elementului subordonator sunt indicate corect în varianta: a) CM, adverb relativ de mod; b) CZ, conjuncţie subordonatoare; c) CZ, adverb relativ de cauză; d) CM, conjuncţie subordonatoare; 44
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CT, adverb relativ de timp. 209. În versurile: „Luceferi, ce răsar / Din umbră de cetini, fiindu-mi prieteni, / O sămi zâmbească iar.” felul propoziţiilor, în ordinea predicatelor, şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate sunt indicate corect în varianta: a) AT, CZ, PP; fiindu – fără funcţie sintactică, mi – atribut pronominal în dativ, prieteni – nume predicativ; b) AT, PP; fiindu – complement circumstanţial de cauză, mi – complement indirect, prieteni – nume predicativ; c) AT, PP; fiindu – complement circumstanţial de timp, mi – complement indirect, prieteni – nume predicativ; d) AT, PP; fiindu – fără funcţie sintactică, mi – complement indirect, prieteni – nume predicativ; e) b) AT, PP; fiindu – complement circumstanţial de cauză, mi – complement indirect, prieteni – complement circumstanţial de mod. 210. În enunţul Cum tu n-ai fost suficient de atent, era să te lovească o maşină pe trecerea de pietoni., propoziţiile subliniate sunt, în ordine: a) circumstanţială de mod, predicativă; b) circumstanţială de cauză, subiectivă; c) circumstanţială de cauză, predicativă; d) subiectivă, predicativă; e) circumstanţială de timp, subiectivă. 211. În care variantă verbul este la supin şi are funcţia de complement circumstanţial de scop? a) De la vânătoare s-au întors seara târziu.; b) Pe când mergea la plug, tatei i-a ieşit în drum un urs.; c) Prietenul meu e foarte priceput la prins peşti cu mâna.; d) În sezon, oamenii merg cu toţii la vânătoare de iepuri.; e) În fiecare vară mergem la pescuit. 212. Felul propoziţiilor, în ordinea predicatelor, din enunţul Constatând că studentul s-a pregătit temeinic, profesorul-mentor a lăsat lecţia să se desfăşoare firesc. a) circumstanţială de cauză, principală, circumstanţială de scop; b) completivă directă, principală, circumstanţială de scop; c) completivă directă, principală, atributivă; d) completivă directă, principală, completivă indirectă; e) circumstanţială de mod, principală, circumstanţială de scop. 213. În enunţul Se grăbea să ajungă la timp la şcoală. există: a) 1P, 1SB; b) 1P, 1CS; c) 1P, 1CZ; d) 1P, 1CI; e) 1P, 1CD. 214. Ultima propoziţie din fraza „Să nu faceţi gură3 / când trecem pe lângă moară3 / ca să nu iasă moşul în prag3. / este : 45
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CD; b) SB; c) CZ; d) CS; e) CNS. 215. Subordonata este circumstanţială de scop în varianta: a) Mă tem că astăzi n-am să pot veni la voi. b) Ploaia nu este un motiv ca să nu mergi la întâlnire. c) S-a dus după ce are de cumpărat. d) Pentru a fi fericit, îi ajungea să vadă soarele răsărind. e) Dacă te caută şi azi e spre binele tău. 216. În fraza S-a dus să cumpere pâine., subordonata este : a) SB; b) CI; c) CL; d) CNS; e) CS. 217. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), există, în ordinea predicatelor, următoarele propoziţii: a) cauzală, circumstanţială de timp, principală; b) circumstanţială de scop, circumstanţială de timp, principală; c) principală, circumstanţială de cauză, subiectivă; d) principală, circumstanţială condiţională, subiectivă; e) principală, circumstanţială de cauză, completivă directă. 218. În versurile: „La ce statornicia părerilor de rău,/Când prin această lume să trecem ne e scris/ Ca visul unei umbre şi umbra unui vis?” (M. Eminescu), prima propoziţie, în ordinea predicatelor, este: a) „La ce statornicia părerilor de rău” – completivă indirectă; b) „La ce statornicia părerilor de rău” – subiectivă; c) „La ce statornicia părerilor de rău” – principală; d) „Când prin această lume să trecem” – circumstanţială de timp; e) „Când prin această lume să trecem” – circumstanţială condiţională; 219. În enunţul „Dacă văzu şi văzu că îi vine să plângă, se retrase.”, felul propoziţiilor este: a) circumstanţială de cauză, circumstanţială de cauză, completivă directă, principală; b) circumstanţială de timp, circumstanţială de timp, completivă directă, principală; c) circumstanţială de cauză, principală, subiectivă, principală; d) circumstanţială de timp, circumstanţială de timp, subiectivă, principală; e) circumstanţială condiţională, circumstanţială condiţională, subiectivă, principală. 220. Propoziţiile din frazele 1° Ai ceva de spus, spune acum!; 2° Îţi place, ia-o! sunt: a) 1° P, P, 2° P, P; b) 1° CT, P, 2° CT, P; 46
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 1° CD, P, 2° CZ, P; d) 1° CZ, P, 2° CZ, P; e) 1° COND, P, 2° COND, P. 221. Propoziţiile subliniate din frazele 1° Dacă vrei, poţi.; 2° Când ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar feri.; 3°Veniţi imediat înăuntru, că, de unde nu, o să răciţi.; 4° „De treci codrii de aramă, de departe vezi albind […].” Sunt, în ordinea elementelor de relaţie: a) 1°, 4 COND, 2° CT, 3° CZ, CL; b) 1°, 2°, 4° COND, 3° CZ, COND; c) 1°, 2°, COND, 3° CZ, COND, 4° CT; d) 1°, 2 COND, 3° CV, CT, 4° CT; e) 1°, 2°, 4° COND, 3° CZ, CL. 222. Există o subordonată circumstanţială condiţională în varianta: a) „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau […].” b) El, dacă a avut bani mulţi, şi-a cumpărat de toate. c) Dacă te pregăteşti temeinic, întotdeauna reuşeşti. d) Dacă văzu şi văzu că nu-l poate ajunge, se opri. e) Am să mă mai gândesc dacă voi participa. 223. Există o subordonată circumstanţială condiţională în varianta: a) De mergi, de nu mergi, eu tot mă duc. b) „Împăraţi […] au venit şi-n ţara noastră / De-au cerut pământ şi apă.” c) Cânta de răsuna toată pădurea. d) O, de-am avea aripi să zburăm! e) Cum de nu vrea să te ajute? 224. Există o subordonată circumstanţială condiţională în varianta: a) E prea puternic soarele să mergem acul la plajă. b) Să fi fost de faţă, mi-ai fi putut fi martor că sunt nevinovat. c) A plecat de noapte odată ce vrea să ajungă la timp. d) Să-i faci ce-i face, nu-l faci să renunţa la ideile lui. e) Vine cu condiţia să-i plătiţi drumul. 225. Există o subordonată circumstanţială condiţională în varianta: a) Nu e bine dacă te răzgândeşti. b) Vine cu o singură condiţie: să nu te răzgândeşti. c) În eventualitatea că te răzgândeşti, ştii ce ai de făcut. d) În cazul că te răzgândeşti, ştii ce ai de făcut. e) În caz că te răzgândeşti, ştii ce ai de făcut. 226. În enunţul ,,Şi dacă nu-i trebuie ce i s-a dat înseamnă că degeaba l-am chemat.” există: a) 1 P, 1 COND, 1 CD, 1 PR; b) 1 P, 1 COND, 1 SB, 1 PR; c) 1 P, 1 COND, 2 CD; d) 1 P, 2 SB, 1 PR; e) 1 P, 1 SB, 1 CD, 1 PR. 47
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 227. Subordonata din fraza: ,,Când ar fi toţi copiii înţelepţi, n-ar mai exista bunici.” este: a) CT; b) CV; c) CNS; d) COND; e) CZ. 228. Subordonata din fraza ,,Ai carte, ai parte.” este: a) COND, introdusă prin juxtapunere; b) CZ, introdusă prin conjuncţie subordonatoare subînţeleasă; c) CT, introdusă prin adverbul relativ de timp subînţeles; d) COND, introdusă prin conjuncţia subordonatoare subînţeleasă; e) CNS, introdusă prin conjuncţia subordonatoare subînţeleasă. 229. Subordonata din fraza Să fi lucrat zi şi noapte, şi tot n-aş fi terminat toate grilele. este: a) CZ ; b) CS; c) CNS; d) CV; e) COND . 230. În enunţul Unde m-aş duce, tot în Craiova mă simt cel mai bine., propoziţia subordonată este: a) CL; b) CZ; c) CV; d) COND; e) AT. 231. Felul propoziţiilor (în ordinea predicatelor) şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţurile următoare: 1. Deşi invalidă, ai participat la concurs. 2. Chiar invalidă, ai participat la concurs. 3. Chiar fiind invalidă, te-ai dus la şcoală. 3. Chiar fiindu-ţi teamă, ai participat la concurs. sunt corect indicate în varianta: a) 1. CV, PP; nume predicativ; 2. CV, PP; complement circumstanţial de loc; 3. CV, PP; nume predicativ; 4. CV, PP; subiect; b) 1. PP; nume predicativ; 2. PP; complement; 3. PP; nume predicativ; 4. PP; subiect; c) 1. CV, PP; nume predicativ; 2. CV, PP; complement; 3. CZ, PP; nume predicativ; 4. CZ, PP; subiect; d) 1. CV, PP; nume predicativ; 2. PP; complement; 3. PP; complement circumstanţial de mod; 4. PP; complement circumstanţial de mod; e) 1. CV, PP; nume predicativ; 2. PP; complement indirect; 3. PP; nume predicativ; 4. PP; subiect.
48
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 232. Felul propoziţiilor şi valoarea morfologică a cuvântului „şi” din enunţul Mănânc, şi totuşi sunt flămând. sunt indicate corect în varianta: a) circumstanţială concesivă, principală; adverb de mod de întărire, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; b) circumstanţială concesivă, principală; conjuncţie coordonatoare copulativă, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; c) principală, principală; conjuncţie coordonatoare adversativă, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; d) circumstanţială concesivă, principală; adverb de mod de întărire, complement circumstanţial de mod; e) principală, circumstanţială concesivă; conjuncţie coordonatoare adversativă, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie; 233. Felul propoziţiilor şi valoarea sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul Fie ceo fi fata aceasta (doljeancă sau gorjeancă), tot româncă este. sunt indicate corect în varianta: a) circumstanţială concesivă, predicativă, principală; nume predicativ; b) circumstanţială concesivă, subiectivă; nume predicativ, principală; atribut substantival apoziţional c) principală, predicativă, principală; atribut substantival apoziţional. d) principală, predicativă, principală; nume predicativ; e) circumstanţială concesivă, predicativă, principală; atribut substantival apoziţional. 234. Interpretarea cuvântului subliniat în enunţul Fie ce-o fi fata aceasta (doljeancă sau gorjeancă), tot româncă este.: a) predicat verbal; b) predicat nominal incomplet; c) verb copulativ, formează predicatul nominal împreună cu numele predicativ „ce”; d) verb copulativ, formează predicatul nominal împreună cu numele predicativ „doljeancă sau gorjeancă”; e) verb copulativ, formează predicatul nominal împreună cu numele predicativ „fata”. 235. În fraza „Oricâtă apă bea peştele, o dă afară.”, adjectivul nehotărât introduce o subordonată: a) CV ; b) CD; c) CM; d) COND; e) CZ. 236. Există o subordonată circumstanţială concesivă în varianta: a) El, că e bine îmbrăcat, şi tot a răcit.. b) E aşa de rece, că e imposibil să nu răceşti. c) Nu vine, că nu are cu ce.. d) Abia a ajuns acasă, că a şi început furtuna. e) Fără a cunoaşte pre bine oraşul, tot s-a descurcat.
49
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 237. Există o subordonată concesivă în fraza 1° „Bani de-aş avea, m-aş însura “; 2° „Breaza cât de mult se va găti, tot brează rămâne. “; 3° „Câinele, de este câine, şi tot opreşte pe mâine.“; 4° „Oricât pământ ar fi avut, tot nu-i era de-ajuns.“ : a) 1°,2°, 3°, 4°; b) 3°; c) în niciuna; d) 2°, 3°, 4°; e) 4°. 238. În care variantă există o subordonată concesivă introdusă prin adverbul oriunde? a) Mă duc oriunde e nevoie de mine. b) Oriunde vede un om, se opreşte şi stă de vorbă cu el. c) Trimite-mă oriunde şi vei vedea că mă duc. d) „Punem noi mâna pe tine, oriunde-ai fi!” e) Nu găseşti oriunde oameni ca mine! 239. În care variantă există o subordonată concesivă? a) Hainele fiind cam uzate, chiar spălate şi călcate, tot arătau prost. b) „De piatră de-ai fi fost şi nu se putea să nu-ţi salte inima de bucurie […].” c) În ciuda faptului că nu ne cunoştea, oamenii ne-au găzduit peste noate. d) Chiar muncind 10 ore pe zi, nu va termina la timp.. e) Dacă ai văzut că suntem ăn impas de ce nu ai venit să ne ajuţi?. 240. În enunţul Cum i-aş explica, băiatul acesta tot nu înţelege., felul subordonatei şi valoarea gramaticală a cuvântului „cum” sunt indicate corect în varianta: a) circumstanţială de mod; adverb relativ de mod, complement circumstanţial de mod; b) circumstanţială de cauză; adverb relativ de cauză, complement circumstanţial de cauză; c) circumstanţială concesivă; adverb relativ de mod, complement circumstanţial de mod; d) circumstanţială concesivă; adverb nehotărât de mod, complement circumstanţial de mod; e) circumstanţială concesivă; adverb relativ de mod cu valoare conjuncţională, fără funcţie sintactică de parte de propoziţie. 241. Subordonata din fraza: Cum intră, cum se şi aşeză în bancă. este: a) COND; b) CM; c) CNS; d) CV; e) CT. 242. În enunţul ,,De-or trece anii cum trecură,/ Ea tot mai mult îmi va plăce,/ Pentru că-n toat-a ei făptură/ E un «nu ştiu cum» şi un «nu ştiu ce».” există, indiferent de ordinea predicatelor: a) 1 P, 1 COND, 1 CM, 1 CZ; b) 1P, 1 CV, 1 CM, 1 CZ; c) 1 P, 1 COND, 1 CM, 1 SB; d) 1P, 1 CV, 1 CM, 1 CS; 50
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 1 P, 1 COND, 1 CM, 1 CZ, 2 SB. 243. În care variantă de introduce o consecutivă? a) În fotografie, mama, jigărită de i se lipeşte pielea de os, ţine în braţe o pisică. b) La ziua sorocită, de vei fi la locul de întâlnire, vei afla adevărul. c) Zeiţă de-ar fi, nu găseşti alta mai frumoasă. d) Vino de vezi ce treabă au făcut oamenii de i-ai trimis! e) Cum de nu înţelegi un lucru atât de uşor chiar şi pentru un copil? 244. Felul propoziţiei subordonate şi termenul ei regent din enunţul Este atât de amabil, încât nu-l poţi refuza. sunt indicate corect în varianta: a) circumstanţială consecutivă; predicatul nominal „este atât de amabil”; b) circumstanţială de scop; adjectivul la gradul pozitiv „amabil”; c) circumstanţială consecutivă; adjectivul la gradul superlativ absolut de superioritate „atât de amabil”; d) completivă de scop; adverbul de mod gradul superlativ absolut de superioritate „atât de amabil”; e) circumstanţială consecutivă; verbul copulativ „este”. 245. Felul propoziţiei subordonate şi termenul ei regent din enunţul A înţeles atât de repede, încât m-a uluit. sunt indicate corect în varianta: a) circumstanţială consecutivă; verbul predicativ „a înţeles”; b) circumstanţială de scop; adverbul de mod propriu-zis la gradul superlativ absolut de superioritate „atât de repede”; c) circumstanţială consecutivă; adverbul de mod propriu-zis la gradul pozitiv „repede”; d) circumstanţială consecutivă; adverbul de mod propriu-zis la gradul superlativ absolut de superioritate „atât de repede”; e) circumstanţială de scop; verbul predicativ „a înţeles”. 246. Felul propoziţiei subordonate şi termenul ei regent din enunţul Ne-a tras o chelfăneală, încât n-am mai dat pe la ei. sunt indicate corect în varianta: a) circumstanţială consecutivă; verbul predicativ „a tras”; b) circumstanţială de scop; verbul predicativ „a tras”; c) circumstanţială de scop; locuţiunea verbală „a tras o chelfăneală”; d) circumstanţială consecutivă; locuţiunea verbală „a tras o chelfăneală”; e) circumstanţială consecutivă; predicatul verbal „a tras o chelfăneală”. 247. Enunţul nu conţine nicio greşeală, felul propoziţiei subordonate şi elementul subordonator sunt indicate corect în varianta: a) Minte, de te sperii.(circumstanţială consecutivă; conjuncţia subordonatoare „de”); b) Minte de te sperii.( circumstanţială consecutivă; prepoziţia „de”); c) Minte de te sperii.( circumstanţială de scop; conjuncţia subordonatoare „de”); d) Minte, de te sperii.( circumstanţială consecutivă; adverbul relativ „de”); e) Minte de te sperii. (circumstanţială consecutivă; conjuncţia subordonatoare „de”). 248. Subordonata introdusă prin de din fraza „Cântă puiul cucului / Pe poalele nucului / Şi-aşa cântă de frumos / De pică frunza pe jos.“ este: a) CM; 51
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CNS; c) COND; d) CZ; e) CS. 249. În frazele: 1° E prea departe să mergem pe jos.; 2° A mâncat de ne-a speriat pe toţi.; 3° Faceţi în aşa fel ca să nu vă vadă., 4° Înalt că nu-i puteai vedea niciodată vârful fără zăpadă, muntele acesta ne-a atras mereu., subordonatele sunt: a) 1°, 3° CS, 2° CM, 4°CNS; b) 1°, 2°, 3° CS, 4° CNS; c) 1°, 2° CM, 3°, 4° CNS; d) 1°, 2°, 3° CM, 4° CZ; e) 1°, 2° CNS, 3° AT, 4° CZ. 250. În enunţul „ – Băiete, până începe a se înnopta şi apar stelele trebuie să-ţi faci toate temele.” există: a) o propoziţie simplă şi trei propoziţii dezvoltate; b) două propoziţii simple şi două propoziţii dezvoltate c) patru propoziţii dezvoltate; d) trei propoziţii simple şi o propoziţie dezvoltată; e) o propoziţie simplă şi patru propoziţii dezvoltate; 251. În enunţul Până începe ploaia, trebuie să se aducă grâul şi porumbul şi să se pună în hambar., există: a) o propoziţie simplă şi trei propoziţii dezvoltate; b) două propoziţii simple şi două propoziţii dezvoltate; c) trei propoziţii simple şi o propoziţie dezvoltată; d) patru propoziţii dezvoltate; e) patru propoziţii simple. 252. Enunţul Până a începe ploaia, trebuie a se aduce grâul şi porumbul şi a se pune în hambar. este format din: a) o propoziţie simplă şi o propoziţie dezvoltată; b) trei propoziţii simple şi o propoziţie dezvoltată; c) o propoziţie simplă şi trei propoziţii dezvoltate; d) două propoziţii simple şi două propoziţii dezvoltate; e) o propoziţie dezvoltată 253. Enunţul „Până nu a fost strâns cu uşa şi până nu a fost pus în aplicare regulamentul, infractorul nu a recunoscut nimic din ceea ce se ştia.” este format din: a) patru propoziţii dezvoltate; b) o propoziţie simplă şi trei propoziţii dezvoltate; c) două propoziţii simple şi două propoziţii dezvoltate; d) trei propoziţii simple şi o propoziţie dezvoltată; e) patru propoziţii simple. 254. 16. În care variantă există o singură propoziţie? a) „Mai bine primul într-un sat decât al doilea la Roma.” b) O să afli la timp ce şi cum. 52
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) Deştept cât cuprinde, era foarte apreciat printre specialişti. d) Era un pierde-vară. e) Deşi bolnav, s-a dus la serviciu. 255. Câte propoziţii există în enunţurile următoare?: 1° I-am spus tot adevărul la a nu ştiu câta întâlnire a noastră.; 2° Să nu vină te miri cine şi să te ia la rost, că apoi mă supăr.; 3° Ia nu mai sta atâta pe gânduri!; 4° Fireşte, nu te voi părăsi. a) o propoziţie în 1° şi 3°; trei propoziţii în 2°; două propoziţii în 3°; b) două propoziţii în 1°; patru propoziţii în 2°; două propoziţii în 3° şi 4°; c) două propoziţii în 1°; trei propoziţii în 2°; o propoziţie în 3° şi 4°; d) o propoziţie în 1°, 3° şi 4°; trei propoziţii în 2°; e) două propoziţii în 1° şi 3°; patru propoziţii în 2°; o propoziţie în 4°. 256. În textul Femeia de serviciu se gândise, pesemne, că paharul ajunsese din greşeală la coş., există: a) o propoziţie principală, o principală independentă şi o subordonată; b) o propoziţie principală şi o subordonată; c) o propoziţie principală, o principală incidentă şi o subordonată; d) o propoziţie principală şi două subordonate; e) două propoziţii incidente şi o subordonată. 257. În textul Nu ştiai în faţa cui să vorbeşti sau să taci, când, unde şi cum. există: a) 1 PP şi 2 CD b) 1 PP şi 5 CD; c) 1 PP, 2 CD, 1 CT, 1 CL şi 1 CM; d) 1 PP, 2 AT, 1 CT, 1 CL şi 1 CM; e) 1 PP, 2 AT. 258. Câte propoziţii sunt în fraza „Metalul îşi rostea cântecelul de-a lungul Dunării, depănându-l pe şine cu o claritate atât de neliniştitoare, că-ţi venea să le astupi gura roţilor de tren ca să nu mai vezi şi auzi acel cor de călători prins în flagrant delict. ”? a) 5 propoziţii ; b) 4 propoziţii ; c) 6 propoziţii ; d) 7 propoziţii; e) 3 propoziţii . 259. În fraza „Era mândră Safta că-şi poate mărita fiica, că poate primi oaspeţi nuntaşi şi că-ţi poate desfăşura comorile.” există: a) 1 PP şi 3 CS; b) 1 PP şi 3 CZ; c) 1 P, 3 CD şi 3 SB; d) 1 PP şi 3 CI; e) 1 PP şi 6 CD. 260. În textul Mi se deschisese o perspectivă uluitoare, deşi dorită. există: a) 1 propoziţie (P) ; b) 2 propoziţii (P şi CNS) c) 2 propoziţii (P şi CV); 53
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) 1 propoziţie (CV); e) 2 propoziţii (P şi P incidentă). 261. În fraza Trebuie să ne gândim şi noi cum şi ce să facem pentru a-l îmbuna., există: a) 4 propoziţii (P, SB, CD, CD); b) 5 propoziţii (P, CD, CD, CD, CS); c) 4 propoziţii (P, CD, CD, CD); d) 5 propoziţii (P, SB, CI, CI, CS); e) 4 propoziţii (P, SB, CI, CI). 262. În fraza „Iar când nu poţi / Nici plânge şi nici râde, / Când nu poţi mângâia / Şi nici cânta / Cu-al tău pământ, / Cu cerul tău în faţă, / Tu taci atuncea / Tot în limba ta”, există, după numărul predicatelor: a) 3 propoziţii (CT, CT, P); b) 7 propoziţii (CT, CD, CD, CT, CD, CD, P); c) 7 propoziţii (CV, CD, CD, CV, CD, CD, P); d) 7 propoziţii (COND, CD, CD, COND, CD, CD, P); e) 7 propoziţii (CV, SB, SB, SB, SB, SB, P). 263. Câte propoziţii sunt în fraza Bănuiala că tinerii de la care încercase să afle ce-l frământa nu-i spuseseră adevărul l-a fulgerat în clipa când ea i-a atras atenţia că îi mai văzuse undeva, dar nu-şi putea aminti unde. ? a) 6; b) 7; c) 8; d) 9; e) 10. 264. În fraza: A avut îndrăzneala să pună la îndoială ceea ce am afirmat noi., subordonatele sunt: a) CI, CI; b) CD, CD; c) AT, CI; d) AT, CD; e) AT, AT. 265. În fraza Trebuia sau ai vrut să te duci cu ei?, subordonata este: a) SB pentru P1; CD pentru P2; b) CD, CD pentru ambele propoziţii; c) SB, SB pentru ambele propoziţii; d) CD pentru P2; e) SB pentru P1. 266. În fraza Îmi place şi mă bucur că mă cauţi., subordonata este: a) SB pentru P1; CI pentru P2; b) CD pentru P1; CI pentru P2; c) SB pentru P1; CZ pentru P2; d) CI pentru P2; 54
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) SB pentru P1. 267. În fraza: Pentru că trăiam prima mea victorie, dar eram nevoit să consider asta ca un succes al întregii echipe, bucuria mea nu a fost deplină., propoziţiile sunt: a) CZ, P, CI, P; b) CZ, CZ, CD, P; c) CZ, CV, CD, P; d) CZ, P, CD, P; e) CZ, CZ, CI, P. 268. În fraza: Basmul începea aşa cum se cuvine să înceapă orice basm, şi anume cu „A fost odată ca niciodată”., propoziţiile sunt: a) P, CM, SB, APOZ; b) P, CM, CD, PP independentă; c) P, CM, SB; d) P, CM, CD, CI; e) P, PR, CD, CM. 269. În fraza: Ce mă deranja e că versurile au fost traduse prost., propoziţiile sunt: a) SB, P, PR; b) P, P, PR; c) SB, P, CD; d) SB, P, CZ; e) SB, P, SB. 270. În fraza: După ce eram lăsaţi liberi, ne strângeam toţi ca să ne sfătuim cum e mai bine să procedăm., subordonatele sunt: a) CT, CS, CI, CM; b) CT, CS, CI, SB; c) CT, CS, CD, CM; d) CT, CS, CD, SB; e) CT, CS, CM, CM. 271. În fraza: Vezi, iată că lucrurile se leagă., propoziţiile sunt: a) P, CD, CM; b) P, P, SB; c) P, CD, SB; d) P, CD, CD; e) P, P, CD. 272. În fraza: Când scrii, să nu uiţi data şi să pui întotdeauna un fir de păr în scrisoare, îmi spunea prietenul meu., propoziţiile sunt, în ordine: a) CT, CD, CD, P; b) CT, P, P, P incid; c) CT, P, CD, P incid; d) CDŢ, P, P, P incid; e) CDŢ, CD, CD, P.
55
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 273. În fraza: „Eram aşa de buimăcită, că nici nu mi-a trecut prin minte să întreb cine mă salvase.”, propoziţiile sunt, în ordine: a) P, CNS, SB, SB; b) P, CNS, SB, CD; c) P, CZ, CD, CD; d) P, CZ, SB, CD; e) P, CV, SB, CD. 274. În fraza „Nu-i plăceau jocurile de societate, cu care ceilalţi bărbaţi îşi petreceau sărbătorile, nu-i plăcea jocul de şah ori de cărţi, nici popicele, şi nici să meargă la dans.”, propoziţiile sunt: a) P, AT, P, P; b) P, AT, P, CD; c) P, AT, P, PP, SB; d) P, AT, P, SB; e) P, AT, P, P, CD. 275. În fraza Învăţasem şi eu nu să aştept ca lucrurile să-mi fie spuse în cuvinte, ci să interpretez la celălalt orice tresărire, cât de mică, pe faţa sau în gesturile lui., există următoarele subordonate: a) CD, CD, CD; b) CD, CS, CD; c) CD, CD, CD, AT; d) CD, CS, CD, AT; e) CD, CD, CD, CV. 276. În fraza „În tăcere, lucrurile îţi vin toate deodată: tot ce nu ai spus mult timp, ba chiar şi ceea ce nu vei spune niciodată persistă aici laolaltă.” există următoarele subordonate: a) AT, AT; b) SB, SB; c) AT, SB; d) CD, CD; e) AT, CT. 277. În fraza Ce te tulbură şi te frământă pe tine, pentru alţii este o simplă banalitate, asta îmi spunea prietena mea., propoziţiile sunt: a) CD, CD, P, P; b) PR, PR, P, P; c) CD, CD, P, APOZ; d) SB, SB, P, APOZ; e) SB, SB, P, P incid. 278. În fraza „Că vrem sau nu, că ne place sau nu, anii trec”, subordonatele sunt, în ordine: a) CV, CV, CV, CV; b) CDŢ, CV, CDŢ, CV; c) CV, CDŢ, CV, CDŢ; d) CV, CV; 56
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) CZ, CZ. 279. Subordonatele din fraza „Mi se părea că,dacă tac, frica amorţeşte în mine.” sunt a) PR, CV; b) SB, CV; c) PR, COND; d) CD, COND; e) SB, COND. 280. Subordonatele din fraza La câţiva ani după ce fusesem gata-gata să mă înec, ajunsesem atât de sătulă de hărţuirile lor, că m-am gândit să-mi pun capăt vieţii şi să mă înec în râu. sunt: a) CT, CI, CNS, CI, CI; b) CT, CD, CNS, CD, CD; c) AT, CI, CNS, CD, CD; d) CT, CI, CZ, CI, CI; e) CT, CS, CNS, CI, CI. 281. Subordonatele din fraza „Totul era cum trebuie să fie.” sunt: a) PR, SB; b) PR, CD; c) SB, SB; d) SB, CD; 282. Subordonatele introduse prin că din fraza „Pesemne că a observat că în felul acesta n-o scoate la capăt, fiindcă şi-a schimbat tactica.” sunt: a) CD, CD; b) CM, CD; c) SB, CZ; d) PR, CD; e) SB, CD. 283. În fraza Dacă te ceartă înseamnă că îţi vrea binele.” Subordonatele sunt a) COND, CD; b) CV, PR; c) SB, PR; d) PR, SB e) CZ, CD. 284. Propoziţiile introduse prin dacă şi de din fraza „Apoi, dacă ar fi fost acolo cum spun ei, nu s-ar fi ridicat cu asemenea putere popoarele uniunii să-i bată, cum i-a bătut pe nemţi şi să-i alunge cum i-a alungat, de-i năpustiră până în bârlogul lor.” sunt: a) COND, COND; b) COND, CNS; c) CV, CNS; d) CT, CS; e) COND, CM.
57
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 285. Prima şi ultima subordonată din fraza Cine-şi vopseşte părul 1/ trebuie 2/ să ştie 3 / dacă o face din cochetărie 4/ sau ca să-şi acopere firele albe 5/ . sunt: a) 1 CD, 1 CS; b) 1 SB (regentă 3) şi CD (regentă 4), CZ; c) 1 SB (regentă 3) şi CD (regentă 4), 5 CS; d) SB, CS; e) CD, CS. 286. În fraza Că s-a speriat este din pricină că i-ai apărut brusc în cale., subordonatele sunt, în ordine: a) SB, PR; b) SB, AT; c) SB, CZ; d) CZ, CZ; e) CV, CZ. 287. În frazele 1° E plăcut unde stăm.; 2° Se simte bine unde stă., propoziţiile subordonate sunt, în ordine: a) SB, CL; b) CL, CL; c) CL, SB; d) SB, SB; e) CD, CL. 288. În fraza Să-i dai dreptate acum înseamnă să-i recunoşti superioritatea., subordonatele sunt, în ordine: a) SB, PR; b) SB, CD; c) PR, SB; d) CD, CD; e) PR, CD. 289. Subordonata din fraza Lucrurile pot1 / şi trebuie2 / să fie reduse la o concluzie simplă3 /. este: a) CD (la P1, P2); b) CD (la P1), SB (la P2); c) SB (la P1, P2); d) CD (la P1); e) CD (la P2). 290. Subordonatele din fraza „Cum a sosit în capitalie, întăia lui treabă este să se ducă la Micula, ca să-şi cumpere ochelari sau lornetă cu care să se uite sara obrăzniceşte prin toate lojele teatrului.” sunt, în ordine: a) CZ, PR, CS, AT; b) CM, PR, CS, AT; c) CT, AT, CS, AT; d) CT, CD, CS, AT; e) CT, PR, CS, AT.
58
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 291. Subordonata din fraza Ca educator, nu voiam 1/ sau nu eram în stare2 / să lovesc un copil3 /. este: a) CD (la P1, P2); b) CI (la P2); c) CI (la P1, P2); d) CD (la P1), CI (la P2); e) CD (la 1). 292. Subordonatele din fraza „Chiar dacă aş fi eu, mi-oi primi osânda de la cine se cuvine.” sunt: a) COND, CI; b) COND, SB; c) CV, SB; d) CV, CI; e) CV, AT. 293. Subordonatele din fraza „Aproape că le puteai pipăi gândul, era atât de limpede, că pentru un timp ţăcănitul roţilor de tren părea că repetă la nesfârşit aceleaşi cuvinte.” sunt: a) CD, CZ, CD; b) CL, CNS, PR; c) SB, CNS, CD; d) SB, CNS, PR; e) SB, CZ, PR. 294. Subordonatele din fraza Fiindcă a muncit atât de mult, el pare să fi obosit. sunt: a) CZ, PR; b) CZ, SB; c) CZ, CD; d) CZ, CM; e) CZ, CNS. 295. Subordonatele din fraza Să iei bani de la un sărac e ca şi cum i-ai lua viaţa. sunt: a) PR, P, CD; b) SB, P; CD; c) PR, P, SB; d) SB, P, PR; e) SB, P, CM. 296. Subordonatele din fraza „De schimbat, cărţile nu puteau schimba nimic, ele doar descriau cum arată omul când nu-i rost de nicio fericire .” sunt: a) CM, CT; b) CM, AT; c) CD, AT; d) CD, CT; e) CI, CV. 297. Subordonatele din frazele 1° Plăteşte el orice cumperi.; 2° Plăteşte el orice ai cumpăra. sunt: 59
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 1° CMC; 2° CD; b) 1° CV; 2° CD; c) 1° CV; 2° CV; d) 1° CD; 2° CD; e) 1° CD; 2° CV. 298. Subordonatele din fraza „Ce cărţi aţi lua cu dumneavoastră dacă ar trebui să vă duceţi singur pe o insulă?” sunt: a) CT, SB; b) CV; CD; c) CT; CD; d) COND; CD; e) COND, SB. 299. În frazele 1° „Cine nu are dreptate, acela ţipă mai tare .” ; 2° „Tu, care le ştii pe toate, vino şi mă ajută.”, subordonatele sunt: a) APOZ, PP incidentă; b) SB, AT; c) AT, AT; d) SB, PP incidentă; e) AT, SB. 300. În frazele 1° „Mi-a spus ce şi cum s-a întâmplat.”; 2° „Cine lipseşte sau întârzie acela va pierde totul.” , subordonatele sunt: a) 1° CD; 2° SB, SB; b) 1° CD, CD; 2° SB, SB; c) 1° CD, CD; 2° APOZ, APOZ; d) 1° CD; 2° APOZ, APOZ; e) 1° SB, SB; 2° SB, SB. 301. Propoziţiile introduse prin să din fraza „Şi temându-se împăratul să nu i se întâmple ceva rău, a făcut sfat şi a găsit cu cale să deie fata după feciorul moşneagului, şi îndată a şi trimis-o.” sunt: a) AT, CD; b) CD, CS; c) CZ, CD; d) CD, CD; e) CI, CD. 302. În fraza Ţineam mult să ajung să fiu un bun specialist., subordonatele sunt sunt: a) CD, CD; b) CI, PR; c) CI, CD; d) CD, CNS; e) CI, CL. 303. În fraza „Până ca ei să se lămurească ce anume le cer, am şi apucat să rostesc câteva propoziţii.”, subordonatele sunt, în ordinea elementelor de relaţie: a) CT, SB, CS; 60
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) CT, SB, CD; c) CS, SB, CD; d) CT, CI, CD; e) CT, CD, CD. 304. În fraza „Până ca ei să se lămurească ce anume le cer, am şi apucat să să rostesc câteva propoziţii la rând.”, subordonatele sunt sunt, în ordinea elementelor de relaţie: a) CT, SB, CS; b) CT, SB, CD; c) CS, SB, CD; d) CT, CI, CD; e) CT, CD, CD. 305. Subordonatele din frazele 1° M-am temut ca nu cumva să se supere.; 2° I-am anunţat din timp, ca nu cumva să se supere.; 3° Spune-le ca nu cumva să se supere. sunt: a) 1°, 2°, 3° CZ; b) 1° CI; 2° CZ, 3° CS; c) 1°, 2°, 3° CS; d) 1°, 2°, 3° CI; e) 1° CI; 2° CS, 3° CD. 306. În fraza „Fireşte că până să ajungem aici a mai trebuit să schimb cu ei două-trei vorbe […] despre ce vreau şi ce nu.”, subordonatele sunt sunt, în ordinea elementelor de relaţie: a) SB, SB, CT, CI, CI; b) SB, SB, CT, CD, CD; c) SB, CD, CT, AT, AT; d) SB, SB, CL, CI, CI; e) CD, CD, CT, CI, CI. 307. Propoziţiile din fraza Am, n-am treabă, eu ies în oraş. sunt: a) CV, CV, P; b) CV, COND, P; c) P, P, P; d) CT, CT, P; e) COND, CV, P. 308. Subordonatele din frazele 1° Având în vedere că e iarnă, nu am stat mult în oraş.; 2° Dat fiind că nu a plouat la timp, grâul nu s-a făcut.; 3° Ţinând cont că e doar un copil, am făcut multe popasuri . sunt: a) 1°, 2°, 3° CD; b) 1°, 2°, 3° CZ; c) 1° CD, 2° SB, 3° CI; d) 1°, 2°, 3° SB; e) 1°, 2° CD, 3° CI. 309. Subordonata din fraza E bună, e rea, ia-o!. sunt: 61
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) COND, CV, P; b) COND, COND, P; c) CV, CV, P; d) P, P, P; e) CZ, CV, P. 310. Propoziţiile subliniate din frazele 1° Nu mai ştiu de câte ori am răspuns la întrebarea de unde vin.; 2° De câte ori nu m-a întrebat de unde vin!; 3° De câte ori mă vede, mă întreabă de unde vin. sunt: a) 1°, 2°, 3° CT; b) 1° CD, 2° P, 3° CT; c) 1° CD, 2°, 3° CT; d) 1° CT, 2° P, 3° CT; e) 1° SB, 2° P, 3° CT. 311. Propoziţiile subliniate din frazele 1° Nu mai ştiu de câte ori am răspuns la întrebarea de unde vin.; 2° De câte ori nu m-a întrebat de unde vin!; 3° De câte ori mă vede, mă întreabă de unde vin. sunt: a) 1° AT, 2°, 3° CL; b) 1° AT, 2° CL, 3° CD; c) 1° AT, 2°, 3° CD; d) 1° CI, 2° CD, 3° CL; e) 1° CI, 2°, 3° CL. 312. Subordonata din frazele 1° Simţea o nelinişte, că i s-ar putea întâmpla ceva; 2° Simţea o nelinişte: că i s-ar putea întâmpla ceva; 3° Simţea neliniştea că i s-ar putea întâmpla ceva. sunt: a) 1°, 2° , 3°AT; b) 1° CZ, 2° APOZ, 3° AT; c) 1°, 2° , 3°APOZ; d) 1°, 2° , 3° CZ; e) 1° COND, 2° , 3° APOZ. 313. Subordonata din frazele 1° Doarme ce doarme şi se scoală.; 2° De încăpăţânat ce ai fost, ai pierdut totul. 3° De foame ce îi este, ar mânca şi rădăcini. este: a) 1°, 2°, CM, 3° AT; b) 1° CT, 2° CZ, 3° AT c) 1° CT, 2° CM, 3° AT; d) 1° CT, 2° CV, 3° CM; e) 1° CM, 2°, 3° CZ. 314. În fraza „Fu greu să se înţeleagă dacă Bălcescu se gândea la vagmistrul adevărat sau la colegul său din minister, colonelul Odobescu.”, există următoarele propoziţii, în ordine: a) P, CD, COND; b) P, SB, SB; c) P, SB, CD; d) P, CI, CI; e) P, CI, SB. 62
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 315. În fraza „Dar ce e mai frumos este că n-am un sfanţ, monşer.”, există următoarele propoziţii, în ordinea elementelor de relaţie: a) P, P, SB; b) P, SB, SB; c) P, SB, PR; d) P, P, PR; e) P, PR, PR. 316. Subordonatele din fraza După felul cum vorbea n-ai fi zis că e conştient de situaţia în care se află. sunt: a) AT, CD, AT; b) CM, CD, AT; c) CI, CD, AT; d) AT, SB, AT; e) AT, PR, AT. 317. În fraza „Nu ştiam până unde voi ajunge, nici dacă voi apuca să povestesc ce-am văzut.”, există următoarele subordonate: a) 4 CD; b) 1 CL, 1 COND, 2 CD; c) 1 CD, 1 COND, 2 CD; d) 3 CD, 1 COND; e) 1 CL, 3 CD. 318. În fraza „Şi cum şerpuia poteca la deal, după cum îi venea la îndemână, faţă de îndoiturile largi ale pământului de sub dânsa, tot aşa şi Pisicuţa şerpuia la pas, suflând des şi opintindu-se din greu, când drumul suia pieptiş.”, există următoarele subordonate: a) CM, CM, COND; b) CMC, CM, COND; c) CT, CM, CT; d) CZ, CM, CT; e) CMC, CM, CT. 319. În fraza „Când îi omul în doi peri, să te dânsul c-atunci e cum îi mai rău.”, există următoarele propoziţii, în ordine: a) CT, P, CZ, PR; b) CT, P, CZ, CM; c) COND, CS, CZ, P, PR; d) COND, P, CZ, CM; e) COND, P, CZ, PR. 320. Subordonatele din fraza „Şi cum iese Sfânta Duminică afară, odată şi porneşte prin rouă de culege o poală de somnoroasă.” sunt: a) CT, AT; b) COND, CS; c) CT, CS; d) CM, CS; e) CZ, CS. 63
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 321. Felul subordonatelor introduse prin cum din frazele 1° „Oastea toată se va supune, cum i se va făgădui mai mare simbrie.”; 2° „Boierii […] cum vor vedea că Măria-Ta vii cu putere, îndată vor alerga şi îl vor lăsa.”; 3° „Cum o vede, maiorul se opreşte o clipă ca şi cum ar vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic.” : a) 1°, 2°, 3° CT; b) 1° CZ, 2° CT, 3° CT; c) 1° CZ, 2° CZ, 3° CT; d) 1°, 2°, 3° CM; e) 1°, 2° COND, 3° CT. 322. Felul subordonatele din frazele 1° Bucuraţi-vă că s-au amânat examenele!; 2° Bucuraţi-vă, că s-au amânat examenele.; 3° Că s-au amânat examenele e o mare bucurie.; 4° Norocul e că s-au amânat examenele: a) 1° CI, 2° CI, 3° SB, 4° PR; b) 1° CI, 2° CZ, 3° SB, 4° PR; c) 1° CZ, 2° CZ, 3° SB, 4° PR; d) 1° CI, 2° CZ, 3° PR, 4° PR; e) 11° CI, 2° CZ, 3° SB, 4° AT. 323. Propoziţiile din fraza Vai de cel care ajunge să nu mai aibă prieteni. sunt: a) P, SB, CNS; b) P, CI, PR; c) P, AT, CL; d) P, AT, CI; e) P, CI, CNS. 324. Subordonata din frazele 1° Deştept cum e, se va descurca şi fără noi.; 2° De deştept ce se crede, a greşit la un calcul elementar.; 3° Cum e deştept, nu va avea probleme la examen. este : a) 1° PR, 2° CM, 3° CZ; b) 1° CM, 2° AT, 3° CZ; c) 1° CM, 2° AT, 3° CT; d) 1°, 2° CM, 3° CZ; e) CZ în toate trei frazele. 325. Subordonatele frazele 1° Dat fiind că nu a plouat, vom importa cereale sau vom muri de foame ; 2° Casa fiind cum o ştii, veche şi dărăpănată, trebuie renovată.; 3° Nu se gândeşte decât la câte mai are de făcut.; 4° Râde de cine credem noi? sunt: a) 1° CZ, 2° PR, 3°, 4 CI; b) 1°, 2° CZ, 3° CM, 4° CI; c) 1° SB, 2° PR, 3°, 4° CI; d) 1° SB, 2° PR, 3° CM, 4° CI; e) 1° CD, 2° PR; 3°, 4° CI;. 326. Subordonatele din frazele 1° Din cauza faptului că a întârziat trenul, a pierdut toate legăturile.; 2° Ştiindu-se că dobânzile vor creşte mult, nu s-a mai luat bani de la bancă.; 3° Ţinându-se seama de cât a muncit a fost avansat în funcţie., sunt: a) 1°, 2°, 3° CZ; b) 1° AT, 2°, 3° CD; 64
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) 1° AT, 2° SB, 3° CI; d) 1° AT, 2° CD, 3° CI; e) 1° CZ, 2° SB, 3° CI. 327. Subordonatele din frazele 1° Având în vedere că se apropie vacanţa, şi-a adunat bani pentru mare.; 2° Avându-se în vedere că va candida, mass-media îi speculează orice greşeală politică.; 3° N-a venit la serviciu sub motivul că e bolnav.,sunt: a) 1° CZ, 2° CD, 3° AT; b) 1° CZ, 2° SB; 3° AT; c) 1°, 2° CD, 3° AT; d) 1° CD, 2° SB; 3° CZ e) 1° CD, 2° SB, 3° AT. 328. Subordonatele din frazele 1° Singurul său scop este să ne ceară bani..; 2° Vine numai cu scopul să ne ceară bani.; 3° În ideea că cineva îi va asculta, oamenii au ieşit în stradă.; 3° Se duce la târg cu gândul să-şi cumpere o pereche de boi. sunt: a) 1° SB, 2°, 3°, 4° AT ; b) 1° SB, 2°, 3°, 4° CS; c) 1° PR, 2°, 3°, 4° CS; d) 1°, 2°, 3°, 4° CS; e) 1° PR, 2°, 3°, 4° AT. 329. Subordonatele din frazele 1° Că mă iubiţi, că nu mă iubiţi, eu tot vă iubesc; 2° Vrei, nu vrei, eu tot vin. ; 3°Are, n-are treabă, el iese în oraş.; 4° Fie bună, fie rea, o cumpăr.; 5° Mănâncă, nu mănâncă, tot se îngraşă sunt: a) 1°, 2°, 3°, 4°, 5° COND, CV; b) 1°, 2°, 3°, 4°, 5° CV, COND; c) 1°, 2°, 3°, 4°, 5° COND, COND; d) 1°, 2°, 3°, 4°, 5° CV, CV; e) 1° CZ, CV; în 2°, 3°, 4°, 5° nu există subordonate. 330. Subordonata din fraza „Şi apoi chiar dacă ne-om pricepe şi noi la ceva cine se mai uită în gura noastră?” este: a) COND; b) CT; c) CV; d) CZ; e) SB. 331. Subordonatele din fraza „Logofătul era mai îngrijorat ca boierul să nu se întâmple cumva să se scoale ţăranii. ” este: a) CI, SB; b) CM, SB; c) CI, CD; d) CZ, SB; e) CZ, CD. 332. Subordonatele din fraza În clipele când se gândea la ce făcuse, avea remuşcări. sunt: 65
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) CT, CD; b) AT, CI; c) AT, CD; d) CT, CI; e) AT, CI. 333. Subordonatele din fraza „Sunt capabilă să iert, însă nu pot să uit ce am trăit.” sunt: a) CD, CD, CD; b) CI, CD, CD; c) CS, CD, CD; d) PR, CS, CD; e) CI, CS, CD. 334. Ultima subordonată din fraza „Ştiam că mai trebuie să fac un pas înainte, dar n-am putut singur şi n-a avut cine mă ajuta .” este: a) PR; b) CI; c) SB; d) CD; e) PR. 335. Subordonatele subliniate din fraza „[…] eu pot fi mândru că unul dintre străbunii mei pe linie paternă a avut curajul să-l găzduiască pe Tudor Vladimirescu şi Tudor a avut încredere să pună capul pe perna lui.” sunt: a) CNS, AT; b) CI, CD; c) CZ, CD; d) CI, AT; e) CZ, AT. 336. Subordonata frazele 1° Habar n-avea dacă i se potriveşte această meserie.; 2° E prea rezistent să-l poţi rupe la prima încercare.; 3° Nu mi-a fost prea uşor să te găsesc.; 4° Din cele spuse până acum reiese clar că habar nu are de cele întâmplate. sunt: a) 1° CI, 2° CNS, 3° SB, 4° SB; b) 1° COND, 2° CS, 3° SB, 4° SB; c) 1° CI, 2° CI, 3° CD, 4° SB; d) 1° CI, 2° CNS, 3° CD, 4° CD; e) 1° CI, 2° CNS, 3° CD, 4° SB; 337. Subordonatele din frazele 1° „Problema nu e cum de s-a ajunsi, ci cum de am ajuns aici.”; 2° Nu cum de s-a ajuns, ci cum de am ajuns aici e problema. sunt: a) 1° AT, AT, 2° AT, AT; b) 1° AT, AT, 2° SB, SB; c) 1° SB, SB, 2° PR, PR; d) 1° CM, CM, SB, SB; e) 1° PR, PR, 2° SB, SB.
66
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 338. Subordonatele din frazele 1° Dacă nu a venit înseamnă că are o problemă.; 2° Dacă nu a venit, aceasta înseamnă că are o problemă. sunt: a) 1° CZ, PR; AT, CD b) 1° SB, PR, 2° SB, PR; c) 1° COND, SB, 2° COND, PR; d) 1° SB, PR, 2° AT, PR; e) 1° SB, PR, 2° CZ, SB. 339. Subordonatele din fraza „Un guvern suficient de mare, încât să-ţi dea tot ce ai nevoie, este suficient de puternic ca să-ţi ia tot ce posezi.” sunt, în ordinea elementelor de relaţie : a) CNS, AT, CI, AT; b) CNS, CD, CS, CD; c) CNS, AT, CNS, AT; d) CNS, CD, CNS, CD; e) CNS, AT, CS, AT. 340. Funcţia cuvintelor subliniate din exemplul În vechime, vânătoarea era un mijloc (1°) de existenţă, dar acum a ajuns un sport (1). este: a) (1°), (2°) np.; b) (1°) np; (2°) cd; c) (1°), (2°) cd; d) (1°) np; (2°) sb; e) (1°), (2°) sb. 341. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din exemplul „Tăcerea nu-i o pauză în vorbire, ci o treabă în sine” este corect indicată în varianta: a) o pauză, o treabă – sb; în vorbire – ccl; în sine – at b) o pauză, o treabă – cd; în vorbire – cct;– ; în sine – at; c) o pauză, o treabă – np; în vorbire, în sine – ccl; d) o pauză, o treabă – np; în vorbire, în sine – at; e) o pauză, o treabă – sb; în vorbire, în sine – at. 342. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din exemplele 1° Semnele de pe bancă erau de la cei examinaţi înaintea mea.; 2° Pe drum nu mai era nimeni înaintea mea.; 3° Maşina dinaintea mea avea număr străin.; 4° Scriitorul s-a afirmat în anii dinaintea războiului. sunt corect indicate în varianta: a) 1°, 2° cct; 3°, 4° at; b) 1°, 2° ccl; 3°, 4° at; c) 1°, 2° ci; 3°, 4 at; d) 1° cct; 2°, 3° ccl; 4° ct; e) 1°, 2°, 3°, 4°ci. 343. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din exemplul De ce , când şi cum ajunge iubirea ură . sunt corect indicate în varianta: a) de ce – ci; când – cct; cum – np; ură – np; b) de ce – cz; când – cct; cum – ccm ; ură – np ; c) de ce – cs; când – cct; cum – ccm; ură – np; d) de ce – cs; când – cct; cum – ccm; ură – cd; 67
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) de ce – cz; când – cct; cum – ccm; ură – cd. 344. Cuvintele subliniate din textul: „N-am înţeles cu adevărat (1°) cât de tare se luptau cei (2°) din familia mea fiecare cu rănile (3°) sale (4°) decât atunci când eu însămi (5°) ajunsesem într-o situaţie fără ieşire (6°).” sunt corect analizate în varianta: a) 1° ccm; 2° sb; 3° ci; 4°, 5°, 6° at. aj.; b) 1° ccm; 2° art. dem., fără funcţie sint.; 3°at. subst. prep.; 4° at. pron.; 5°at. adj.; 6°at. subst. prep.; c) 1°ccm; 2°art. dem., fără funcţie sint.; 3°, 6° at. subst. prep.; 4°, 5°, 6°at. adj.; d) 1° ccm; 2°sb; 3° ci ; 4°, 5°at. pron.; 6° at. adj.; e) 1° ccm; 2°sb; 3° ci; 4° at. pron.; 5° at. adj.; 6° at. subst. prep. 345. Cuvintele subliniate din textul: „Lucrul (1°) acesta mi s-a întâmplat în viaţă cu elevi (2°) de-ai mei (3°), oameni (4°) pe care i-am învăţat, dar care n-au ştiut să asculte.” sunt corect analizate în varianta: a) 1° sb; 2° ci; 3° at. pron. adj. 4° at. subst. apoz; b) 1° sb; 2° at. subst. prep.; 3° at. pron. prep.; 4° at. subst. apoz; c) 1° sb; 2° ci; 3° at. pron. prep.; 4° at. subst. apoz; d) 1° cd; 2° ccz; 3° at. pron. genitival ; 4° at. subst. apoz.; e) 1° cd; 2° ci; 3° at. pron. adj.; 4° np. 346. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din textul: „La calul cel bun numai o lovitură îi este de ajuns. este corect indicată în varianta: a) o – at. adj., lovitură cd, îi – cd reluat, este de ajuns – pn; b) o – art. nehot. fără funcţie sint., lovitură cd, îi – ci, este – pv, de ajuns – sb.; c) o – art. nehot. fără funcţie sint., lovitură – sb, îi – ci reluat, este de ajuns – pn; d) o – at. adj., lovitură sb, îi – ci reluat, este de ajuns – pn; e) o – at. adj., lovitură – cd, îi – ci, este – pv, de ajuns – cm. 347. Cuvintele precedate de prepoziţia la din exemplele 1° Se gândeşte la multe.; 2° „Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte”; 3° A pus rufele la uscat. au funcţia sintactică de: a) 1° ccl; 2° ci; 3° ccl. b) 1° ccl; 2° cct; 3° ccs. c) 1° cd; 2° cct; 3° ccl; d) 1° ci; 2° cond; 3° ccl; e) 1° ci; 2° cct; 3° ccs. 348. Cuvintele precedate de prepoziţia la din exemplele 1° „La omul sărac nici boii nu trag.”; 2° A venit la lume!; 3° Haideţi la masă! au funcţia sintactică de: a) 1° ci; 2° ci; 3° ccl; b) 1° ci; 2° sb; 3° cs. c) 1° ccl; 2° sb; 3° cs.; d) 1° ci; 2° sb; 3° ccl; e) 1° ci; 2° ci; 3° ci. 349. Există părţi de propoziţie multiple în exemplele: 1° Soarele şi umbra au şi ele rolul lor.; 2° L-am crezut şi pe el, cum te cred şi pe tine acum.; 3° Mă ajung din urmă 68
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 un domn şi o doamnă.; 4° Pe copil nu l-am mai văzut mult timp.; 5°Am mers zile şi nopţi până am dat de o aşezare omenească. a) 1°, 3°, 5°; b) 1°, 2°, 3°, 4°, 5°; c) 1°, 2°, 3°, 5°; d) 1°, 3°; e) 1°, 2°, 3°. 350. În enunţul Mulţi absolvenţi de liceu din Craiova n-au să se mai ducă la Facultatea de Drept din Bucureşti, întrucât pot fi instruiţi la fel de bine la Facultatea de Drept din Craiova şi ajunge la fel de buni jurişti. sunt predicate: a) două predicate: n-au să se mai ducă, pot fi instruiţi… şi ajunge; b) cinci predicate: n-au, să se ducă, pot, fi instruiţi, ajunge; c) patru predicate: n-au, să se ducă, pot, ajunge; d) două predicate: n-au să se ducă, pot; e) două predicate: n-au să ducă, pot. 351. Care cuvinte din textele „Ştiţi una, boieri? - adaogă baronul Calicevski, scoţând trei carboanţe şi câteva ruble din buzunarul jiletcii. ” fac parte din fondul principal lexical sau din masa vocabularului? a) fond principal lexical: Ştiţi, una, şi, noi, îi, adaogă, scoţând, trei, şi, din ; masa vocabularului: boieri, baronul, carboanţe, câteva, ruble, buzunarul, jiletcii; b) fond principal lexical: Ştiţi, una, şi, noi, îi, trei, şi, din ; masa vocabularului: boieri, adaogă, scoţând, baronul, carboanţe, câteva, ruble, buzunarul, jiletcii; c) fond principal lexical: Ştiţi, una, şi, noi, îi, adaogă, scoţând, buzunarul, trei, şi, din ; masa vocabularului: boieri, baronul, carboanţe, ruble, jiletcii; d) fond principal lexical: Ştiţi, una, şi, noi, îi, adaogă, scoţând, trei, ruble, şi, din ; masa vocabularului: boieri, baronul, carboanţe, câteva, ruble, buzunarul, jiletcii; e) fond principal lexical: Ştiţi, una, şi, noi, îi, adaogă, scoţând, trei, şi, ruble, câteva, din; masa vocabularului: boieri, baronul, carboanţe, buzunarul, jiletcii. 352. Alegeţi varianta în care toate cuvintele fac parte din masa vocabularului: a) computer, arnăut, pasaj, rucsac, ofiţer, front; b) uman, hărnicie, gură, mătuşică, picior, a cânta; c) floricică, a vorbi, drum, excursie, călătorie, zidar; d) maică, mână, părinte, buget, management, impozit; e) pogon, consulting, medicinal, boală, a conversa, sponsor. 353. Care cuvinte din textul „Era un cer plumburiu de toamnă şi vântul apleca prelung copacii.” fac parte din fondul principal lexical sau din masa vocabularului? a) fond principal lexical: era, un, cer, de, toamnă, şi, vântul, apleca, prelung, copacii; masa vocabularului: plumburiu; b) fond principal lexical: era, un, cer, plumburiu, de, toamnă, şi, vântul, apleca, copacii ; masa vocabularului: prelung; c) fond principal lexical: era, un, cer, de, toamnă, şi, vântul, copacii ; masa vocabularului: plumburiu, apleca, prelung; d) fond principal lexical: era, un, cer, de, toamnă, şi, vântul, apleca, copacii; masa vocabularului: plumburiu, prelung; 69
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) fond principal lexical: toate cuvintele; masa vocabularului: niciunul. 354. Care cuvinte din textele 1°„Ei ţipau şi noi îi cujbeam.”; 2°„Ei, doamne! ţaţo, parol, ştii că eşti curioasă!” fac parte din fondul principal lexical sau din masa vocabularului? a) fond principal lexical: 1°ei, şi, noi, îi; 2° doamne, ştii, că, eşti, curioasă ; masa vocabularului: 1° ţipau, cujbeam; 2° ei, ţaţo, parol; b) fond principal lexical: 1°ei, ţipau, şi, noi, îi; 2° doamne, ştii, că, eşti; masa vocabularului: 1°cujbeam; 2° ei, ţaţo, parol, curioasă; c) fond principal lexical: 1°ei, şi, noi, îi; 2° ei, doamne, ştii, că, eşti, curioasă ; masa vocabularului: 1° ţipau, cujbeam; 2° ţaţo, parol; d) fond principal lexical: 1° ei, ţipau, şi, noi, îi; 2° doamne, ştii, că, eşti, curioasă; masa vocabularului: 1°cujbeam; 2° ei, ţaţo, parol; e) fond principal lexical: 1°ei, ţipau, şi, noi, îi; 2° doamne, ştii, că, eşti, curioasă ; masa vocabularului: 1°cujbeam; 2° ei, doamne, ţaţo, parol. 355. Aparţin vocabularului fundamental / fondului principal lexical toate cuvintele din varianta: a) autostradă, container, semnificativ, interesant, actualmente, totuşi, deşi, despre, of; b) binecuvântare, nenorocire, cuminte, cumsecade, aşa, astfel, înspre, vizavi, fiindcă; c) blândeţe, floarea-soarelui, alb, roşu, doisprezece, primul; d) ochi, secară, blând, înalt, jos, mâine, dacă, şi, pe, cu; e) amărăciune, a ocoli, pian, demult, aproape, fiecare, nimeni, ci, chiar, pentru. 356. Au forme arhaice cuvintele din seria: 1° a îmbla, a priimi, a împle; 2° părete, perină, amu; 3° ăla, ăsta, celălant; 4° derept aceea, pre mulţi, gios. a) 1°, 2°, 3°, 4°; b) 1°, 2°, 4°; c) 1°, 4°; d) 1°; e) 4°. 357. Au forme arhaice ambele cuvinte din seria: 1° a rumpe, a rădica; 2° înemă, a adauge; 3° boale, lunge; 4° bolniţă, a împila a) 1°, 2°, 3°; b) 1°, 2°; c) 1°, 2°, 3°, 4°; d) 2°, 3°, 4°; e) 4°. 358. Conţin arhaisme fonetice sau morfologice toate cuvintele din varianta : a) aripe, lunge, a tăbărî, slujbă; b) sineşi, hitlean, văzum, a priimi; c) mişel, mânure, anteriu, aista; d) palaturi, vecernie, înemă, stete; e) ghizdav, a firitisi, tălmăcire, a rumpe.
70
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 359. În care variantă există numai cuvinte regionale? a) păpuşoi, mâţă, vlădică; b) oleacă, o ţâră, niţel; c) curechi, colb, ghebos; d) dupe, trebe, şperţ; e) aista, leurdă, lobodă. 360. În textul „Acum bacii şi sutarii îşi dau samă de toate şi vatamanii lui de la tamazlâcurile de boi din aceleaşi păşuni dintre gârle îi aduc aşijderea sămi cuviincioase şi-i dau socoteală pentru marfa gata să purceadă în tot anul cătră târgul cel mare al membrilor.” există următoarele regionalisme şi fonetisme regionale: a) regionalisme: baci, vataman, a purcede; fonetisme regionale: samă, cătră, aşijderea, cuviincios; b) regionalisme: vataman, tamazlâc, a purcede; fonetisme regionale: samă, cătră; c) regionalisme: baci, sutar, vataman, tamazlâc, gârlă, aşijderea, a purcede; fonetisme regionale: samă, cătră; d) regionalisme: vataman, tamazlâc, gârlă, aşijderea, a purcede; fonetisme regionale: samă, cătră; e) regionalisme: baci, sutar, vataman, tamazlâc, păşuni, gârlă, târg; fonetisme regionale: samă, cătră. 361. În care variantă există numai cuvinte regionale? a) aşijderea, câşlegi, baron, jiletcă, jupâneasă; b) rumenele, baci, a purcede, hatman, pâclă; c) nemţoaică, han, a mototoli, mândreţe, cocon; d) pafta, oghial, birt, mezat, mucles; e) ir, cucuruz, curechi, tătăişă, bocşă. 362. Sunt împrumutate din alte limbi toate cuvintele din varianta: a) automobilist, anulabil, marginal; b) navetist, acuzabil, original; c) progresist, plutibil, mormântal; d) dentist, încadrabil, poştal; e) pianist, onorabil, fenomenal. 363. Cuvântul calorimetru este: a) format prin derivare de la cal; b) format prin compunere din cal şi metru; c) un împrumutat gata format; d) format prin compunere din calorie şi metru; e) format prin compunere din călare şi metru. 364. Sunt scrise corect toate împrumuturile din varianta: a) achis, baner, blugi, copy-right, grapefruit, şpreit ; b) aquis, benăr, blue-jeans, copirait, grapefruit, sprei, c) acqui, bennăr, bluegeans, copyright, gref, sprai; d) acquis, banner, bluejeans,copyright, grepfrut, spray; e) aqui, banăr, blue-geans, copi-right, grefă, sprai.
71
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 365. Cuvintele 1° a opri; 2° robie; 3° nebunie; 4° nemernic au următoarele sinonime neologice : a) 1° a sista; a întrerupe; a stopa; 2° slugărnicie, sclavie,; 3° nechibzuinţă, tulburare; 4° venetic, pribeag; b) 1° a întrerupe, a înceta; 2° dominaţie, subjugare; 3° ghiduşie, ştrengărie; 4° sărman, venetic; c) 1° a conteni, a stăvili; 2° asuprire, exploatare; 3° prostie, greşeală; 4° josnic, nevrednic, ticălos; d) 1° a curma, a bloca; 2° prizonierat, stăpânire; 3° demenţă, alienaţie; 4° mişel, prost; e) 1° a sista, a stopa; 2° captivitate, servitute; 3° demenţă, alienare; 4° infam, mizerabil. 366. Substantivul de origine engleză, care în limba română are sensul calculator portabil, are forma-tip şi toate formele flexionare corect scrise în varianta: a) leptop: leptopuri, leptopul, leptopurile, leptopului, leptopurilor; b) leptop: leptoape, leptopul, leptoapele, leptopului, leptoapelor; c) laptop: laptop-uri, laptop-ul, laptop-urile, laptop-ului, laptop-urilor; d) laptop: laptopuri, laptopul, laptopurile, laptopului, laptopurilor; e) lap-top: lap-top-uri, lap-top-ul, lap-top-urile, lap-top-ului, lap-top-urilor. 367. Substantivul de origine engleză, care în limba română are sensul compact disc, are forma-tip şi toate formele flexionare corect scrise în varianta: a) sidi: sidiuri, sidiul, sidiurile, sidiului, sidiurilor; b) CD: CDuri, CDul, CDurile, CDului, CDurilor; c) cd: cd-uri, cd-ul, cd-urile, cd-ului, cd-urilor; d) CD: CD-uri, CD-ul, CD-urile, CD-ului, CD-urilor; e) cd: cduri, cdul, cdurile, cdului, cdurilor. 368. Cuvântul paradox înseamnă: a) „enunţ contradictoriu şi în acelaşi timp demonstrabil”; b) „enunţ contradictoriu nedemonstrabil”; c) „care se poate demonstra că este adevărat”; d) „fapt care se poate demonstra că este fals”; e) „unitate de măsură a presiunii pe fundul unui vas”. 369. Substantivul de origine engleză, care în limba română are sensul spaţiu pe internet, este corect scris în varianta: a) sait; b) siteul; c) siteuri; d) siteuri-le; e) site-urile. 370. Substantivul de origine engleză, care în limba română are sensul mesaj, este corect scris în varianta: a) email; b) emailul; c) e-mail-ul; 72
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) e-mail-uri-le; e) e-mailurile. 371. Structurile email şi e-mail: a) sunt forme literare ale aceluiaşi cuvânt; b) sunt sinonime; c) email este formă greşită a lui e-mail; d) e-mail este formă greşită a lui email; e) sunt omofone. 372. Forma verbului este corectă în varianta: a) (a) e-maila; b) (eu) e-mail; c) (eu) email; d) (el) e-mailează; e) (el) emailează. 373. Cuvintele 1° îndemânare; 2° cerere; 3° nepărtinitor; 4° vorbăreţ au următoarele sinonime neologice: a) 1° pricepere; 2° solicitare; 3° obiectiv; 4° flecar; b) 1° dexteritate; 2° rugăminte; 3° echitabil; 4° limbut; c) 1° dibăcie; 2° apel; 3° just; 4° guraliv; d) 1° abilitate; 2° revendicare; 3° imparţial; 4° volubil; e) 1° măiestrie; 2° petiţie; 3° drept; 4° comunicativ. 374. Cuvintele 1° a cere; 2° copilăros; 3° ceresc; 4° stea au următoarele sinonime neologice: a) 1° a solicita; 2° infantil; 3° celest; 4° astru; b) 1° a comporta; 2° pueril; 3° divin; 4° soartă; c) 1° a pretinde; 2° naiv; 3° celest; 4° ursită; d) 1° a reclama; 2° nechibzuit; 3° dumnezeiesc; 4° star; e) 1° a revendica; 2° necopt; 3° fermecător; 4° vedetă. 375. Cuvintele 1° ciudat; 2° binevoitor; 3° duşman; 4° îndemânatic au următoarele sinonime neologice: a) 1° bizar; 2° amabil; 3° vrăjmaş; 4° dibaci; b) 1° straniu; 2° afectuos; 3° inamic; 4° abil; c) 1° neobişnuit; 2° cordial; 3° străin; 4° iscusit; d) 1° curios; 2° afabil; 3° potrivnic; 4° comod; e) 1° extravagant; 2° amiabil; 3° viclean; 4° priceput. 376. Toate neologismele sunt corect scrise în varianta: a) show, shouwul, shouwuri; bodyguard,bodyduardul, bodyguarzi; site, siteul, siteuri; b) shou, shoul, shouri; bodigard, bodidardu, bodguarzi; sit, situl, situri; c) show, show-ul, show-uri; bodyguard, bodyguardul, bodyguarzi; site, site-ul, site-uri; d) show, show-ul, show-uri; body-guard, body-guardul, body-guarzi; site, site-ul, site-uri; 73
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) şou, şoul, şouri; bodigard, bodigardul, bodigarzi; sait, saitul, saituri. 377. Cuvintele cash, living-room, manager, weekend sunt: a) derivate cu sufixe; b) împrumuturi neadaptate; c) compuse; d) neologisme adaptate; e) paronime neologice. 378. Adjectivul agramat are sensul: a) „care face greşeli elementare de gramatică şi de ortografie; incult”; b) „care nu face greşeli de gramatică şi de ortografie”; c) „care vorbeşte şi scrie corect, deşi nu cunoaşte regulile gramaticale”; d) „care, deşi cunoaşte regulile gramaticale, vorbeşte şi scrie incorect”; e) „substanţă deficitară, ce nu poate fi măsurată în grame”. 379. Cuvintele 1° purtare; 2° fioros; 3° a înăbuşi; 4° a mări au următoarele sinonime neologice: a) 1° folosire; 2° groaznic; 3° a năpădi; 4° a înteţi; b) 1° comportare; 2° groaznic; 3° a înfrâna; 4° a intensifica; c) 1° atitudine; 2° înspăimântător; 3° a reprima; 4° a spori; d) 1° conduită; 2° îngrozitor; 3° a sufoca; 4° a slăvi; e) 1° conduită; 2° atroce; 3° a asfixia; 4° a amplifica. 380. Cuvintele 1° sărăcie; 2° a micşora; 3° neatent; 4° întunecos au următoarele sinonime neologice: a) 1° nevoie; 2° a scădea; 3° ireverenţios; 4° posac; b) 1° opulenţă; 2° a accentua; 3° galant; 4° luminos; c) 1° paupertate; 2° a limita; 3° absent; 4° obscur; d) 1° mizerie; 2° a diminua; 3° distrat; 4° sumbru; e) 1° avere; 2° a împuţina; 3° zăpăcit; 4° posomorât. 381. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a) stres, a stresa, stresant; b) ştres, a stresa, stresant; c) stress, a stresa, stresant; d) stress, a stressa, stressant; e) ştress, a stresa, stresant; 382. Termenii argotici apar prin: a) folosirea metaforei, compunere, declinare, conjugare, conversiune şi trunchiere; b) declinare, conjugare, articulare, derivare, compunere, abreviere şi conversiune; c) derivare, compunere, abreviere şi conversiune ; d) schimbarea valorii gramaticale, utilizarea de arhaisme sau de regionalisme, împrumuturi din alte limbi, derivare, trunchiere; e) folosirea metaforei, utilizarea de arhaisme sau de regionalisme, împrumuturi din alte limbi, derivare, trunchiere;
74
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 383. În textul „Pentru fărădelegile ce-ai săvârşit asupra neamului meu îţi vei primi pedeapsa numaidecât; ţi-ai bătut joc de binecuvântarea noastră, dată cu tot sufletul, pe când erai viteaz şi neîntinat […]”, există: a) compuse: 3; derivate cu prefix: 1; cuvinte formate prin conversiune: 1; b) compuse: 2; derivate cu prefix: 1; cuvinte formate prin conversiune: 3; c) compuse: 3; derivate cu prefix: 1; derivate cu sufix: 1; d) compuse: 4; derivate cu prefix: 1; derivate cu sufix: 1; cuvinte formate prin conversiune: 1; e) compuse: 4; derivate cu prefix: 1; cuvinte formate prin conversiune: 1. 384. Sunt formate prin mijloace interne toate cuvintele din varianta: a) înspre, nu-mă-uita, străinătate, Dumnezeu, dşoară, SUA, contrabandă; b) printer, primăvară, tractor, dedesubtul, dl, bucătar, a presimţi; c) cheltuială, ceferist, a contraface, untdelemn, CEC, culesul, înaintea; d) CFR, a desăra, miazăzi, fructieră, pt., dă-l, a re-mpărţi; e) sor-ta, bla-bla, sud-est, EKG, îndărătul, învălmăşeală, etc. 385. Alegeţi varianta în care există numai derivate cu sufixe scrise corect: a) prăjală, linguşală, năduşală, tânjală, bâjbâială, şovăială; b) prăjeală, linguşeală, năduşeală, tânjeală, bâjbâială, şovăială; c) prăjeală, linguşeală, năduşeală, tânjală, bâjbâială, şovăială; d) prăjială, linguşială, năduşială, tânjială, bâjbâială, şovăială; e) prăjală, linguşală, năduşală, tânjială, bâjbâială, şovăială. 386. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului sunt: a) derivarea şi compunerea; b) derivarea, compunerea, abrevierea, conversiunea şi împrumutul; c) derivarea, compunerea, abrevierea, trunchierea şi conversiunea ; d) derivarea, compunerea şi conversiunea; e) derivarea cu sufixe şi prefixe, compunerea şi împrumutul. 387. Alegeţi varianta în care există numai derivate cu sufixe scrise corect: a) doljan, făgărăşan, gorjan, ieşan, lugojan, corean, egean, buzoian; b) doljean, făgărăşean, gorjean, ieşean, lugojean, corean, egean, buzăian; c) doljian, făgărăşian, gorjian, ieşian, lugojian, coreian, egeian, buzoean; d) doljean, făgărăşean, gorjean, ieşean, lugojean, coreian, egeian, buzoian; e) doljean, făgărăşean, gorjean, ieşean, lugojean, coreean, egeean, buzoian . 388. Alegeţi varianta în care există numai derivate cu sufixe scrise corect: a) lăcătuşerie, mănuşerie, pielerie, pepenerie, faianţerie, cocserie, parfumerie; b) lăcătuşarie, mănuşarie, pielarie, pepenarie, faianţarie, cocsarie, parfumarie; c) lăcătuşerie, mănuşerie, pielărie, pepenărie, faianţărie, cocserie, parfumărie; d) lăcătuşărie, mănuşărie, pielărie, pepenărie, faianţărie, cocserie, parfumerie; e) lăcătuşărie, mănuşărie, pielărie, pepenărie, faianţerie, cocserie, parfumărie. 389. Alegeţi varianta în care există numai derivate cu sufixe scrise corect: a) tomnatec, primăvăratec, uşuratec, molatec, roşiatec; b) tomnatic, primăvăratic, uşuratic, molatic, roşiatic; c) tomnatec, primăvăratec, uşuratic, molatic, roşiatic; 75
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) tomnatic, primăvăratic, uşuratec, molatec, roşiatec; e) tomnatic, primăvăratic, uşuratic, molatec, roşiatic. 390. Alegeţi varianta în care există numai derivate cu sufixe scrise corect: a) dumnezeiesc, zmeiesc, evreiesc, femeiesc, crăiesc, ostăşesc; b) dumnezeesc, zmeesc, evreesc, femeesc, crăesc, ostăşesc; c) dumnezeesc, zmeesc, evreesc, femeiesc, crăiesc, ostăşăsc; d) dumnezeiesc, zmeiesc, evreiesc, femeesc, crăesc, ostăşăsc; e) dumnezeesc, zmeesc, evreesc, femeiesc, crăiesc, ostăşăsc. 391. Cuvântul tânjală: a) s-a format prin derivare cu sufixul lexical „-eală” de la verbul „(a) tânji”; b) s-a format prin derivare cu sufixul lexical „-ală” de la verbul „(a) tânji”; c) are etimologie necunoscută; d) s-a format prin derivare cu sufixul lexical „-eală” de la substantivul „tânj”; e) s-a format prin derivare cu sufixul lexical „-ală” de la substantivul „tânj”. 392. Numărul total de sufixe lexicale folosite pentru formarea următoarelor substantive mămică, mămiţă, mămiţică, mămucă, mămucuţă este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5; 393. Numărul total de sufixe lexicale folosite pentru formarea cuvintelor bunic, bunică, bunicuţă, bunicel, bunişor este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4 ; e) 5. 394. Structura lexicală a substantivului codruleţ este indicată corect în varianta: a) codru- (rădăcină sau radical), -leţ (sufix lexical); b) codrul- (rădăcină), -eţ (sufix lexical); c) codru- (rădăcină), codruleţ- (radical), -leţ (sufix lexical); d) codr- (rădăcină), codruleţ- (radical), -uleţ (sufix lexical); e) codr- (rădăcină), codruleţ- (radical), -uleţ (sufix lexical), ø (desinenţă). 395. Sunt formate cu sufixe toate cuvintele din varianta: a) automobilist, măsurabil, anual; b) ţărănist, credibil, continental; c) feminist, băubil, orchestral ; d) românist, utilizabil, stradal; e) tractorist, locuibil, săptămânal. 396. Cuvintele nemaivăzut, nemaiauzit, nemaiîntâlnit sunt formate: a) prin derivare cu prefix;
76
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) prin schimbarea valorii gramaticale; c) prin compunere; d) prin derivare cu prefix şi compunere; e) prin derivare cu prefix şi sufix. 397. Cuvintele 1° (a) degrabă, (b) decădea, (c) decât, (d) decalibra; 2° (a) înadins, (b) înaripa, (c) înălbi; 3° (a) subofiţer, (b) subgrupă, (c) sublinia; 4° (a) sus-pus, (b) susţine, (c) sustrage sunt: a) derivate cu prefixe - toate; b) compuse - toate; c) derivate cu prefixe 1° b, d; 2° b, c; 3° c; 4° a, b; compuse 1° a, c; 2° a; 3° a, b; 4° a; d) derivate cu prefixe 1° a, b, c; 2° a, b; 3° a, b, c; 4° b, c; compuse: 1° c; 4° a; e) derivate cu prefixe: 1° d; 3° c; compuse: 1° a, b, c; 2° a, b, c; 3° a, b, c; 4° a, b, c. 398. În care variantă toate cuvintele se pot analiza în trans-/tranz- şi un cuvânt existent în limba română? a) transafrican, transborda, transasiatic, transă; b) transcarpatic, transpărea, transpune, Transnistria; c) transsaharian, transcrie, transoceanic, transsiberian; d) transoceanic, transsiberian, transcendental, tranzitivitate; e) transmite, tranzacţiona, transatlantic, transalpin. 399. Toate cuvintele sunt formate cu prefixul trans-/tranz- în varianta: a) transarabic, tranzistor, transperant, transhumant; b) translator, transpira, transplant, Transilvania; c) transdunărean, transcarpatic, transpacific, transpărea; d) transmediteranian, transsudaţie, transforma, transfer; e) transcaucazian, transforma, transhumanţă, transilvănean. 400. În care variantă există numai adjective derivate cu sufixul diminutival -uţ? a) berbecuţ, ouţ, căluţ, brăduţ; b) bănuţ, goluţ, puţ, prostuţ; c) slăbuţ, hărnicuţ, călduţ, drăguţ; d) ieduţ, lărguţ, căruţ, lunguţ; e) tăticuţ, nouţ, plinuţ, peticuţ. 401. Forma corectă este 1° concurs (a) interşcolar / (b) intraşcolar; 2° competiţie (a) interregională / (b) intraregională; 3° durere (a) intermusculară / (b) intramusculară; 4° intraversiune / (b) introversiune: a) 1° a, b; 2° a, b; 3° b; 4° b; b) 1° b; 2 b; 3 b; 4° b; c) 1° a, b; 2 a, b; 3 a; 4 °a; d) 1° a, b; 2° a, b; 3° b; 4 a; e) 1° a; 2° a; 3° b; 4° b. 402. Conform DOOM2 (2005), numele de locuitori, corespunzătoare numelor proprii geografice, sunt indicate corect în varianta: 77
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) Kosovo – kosovar; Moscova – moscovit; b) Kosovo – kosovit; Moscova – moscovit; c) Kosovo – kosovean; Moscova – moscovean; d) Kosovo – koşovean; Moscova – moscovit; e) Kosovo – kosovar/ kosovit; Moscova – moscovar/ moscovit; 403. Sunt formate atât cu sufixe, cât şi cu prefixe toate cuvintele din varianta: a) surceluţă, susţinătoare, subcomisar, înjurătură; b) conglăsuire, învinovăţire, înveselitor, supravieţuitor; c) înrăi, înrobitor, înserare, dezmoşteni; d) dezvoltare, antiparlamentar, arhieresc; e) comoştenitor, comesean, complotist, compătimi. 404. Sunt formate prin derivare cuvintele: 1° abţine; 2° beteală; 3° consemna; 4° imprevizibil; 5° monopol; 6° moral: a) 1°, 2°, 3°, 4°, 5°; b) 4°, 5°, 6°; c) 1°, 2°, 6°; d) 2°, 4°, 6°; e) 1°, 3°, 4°. 405. Cuvântul răscroială are structura: a) cuvântul de bază răscroi + sufixul -ală; b) prefixul răs- + cuvântul de bază croială; c) prefixul răs- + cuvântul de bază croi + sufixul -eală; d) cuvântul de bază răscro- + sufixul -ială; e) prefixul răs- + cuvântul de bază cro- + sufixul -ială. 406. Cuvântul gălbeneală are structura: a) rădăcina gălben- + sufixul -eală; b) rădăcina galben- + sufixul -eală; c) rădăcina gălb- + sufixele -en, -eală; d) rădăcina gălb- + sufixul -eneală; e) rădăcina gălbeni- + sufixul -eală. 407. Sunt formate atât cu sufixe, cât şi cu prefixe toate cuvintele din varianta: a) preacuvios, cuminţenie, conorăşean,îmbucurător; b) îmbărbăta, învălui, strămoşesc, neascultător; c) înveşmânta, demâncare, cooperare, coabitare; d) încuietoare, a descleia, concreteţe, confruntare; e) mărinimie, răsalaltăieri, preîncălzi, a realinia. 408. Sunt scrise corect toate cuvintele formate cu prefixul răs- în varianta: a) răzbate, răzgândi, răscroi, răszice, răsuci, răssec, răsşti; b) răzînţelege, răzzice, răzciti, răztălmăci, răztimp, răzcoace; c) răssădi, răsscula, răsbuna, răsstrăbun, răsnepot; d) răsstrăbunic, răssufla, răssuci, răssufleca, răssuna; e) răsufla, răsuci, răstrăbun, răsufleca.
78
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 409. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria 1° antiinfecţios, antitalent, antichitate; 2° fetiţă, simplisim, ultrasimplu; 3° rugăciune, măiculiţă, fortăreaţă; 4° anticipa, dulcegărie, reîncarnare: a) toate seriile au numai cuvinte derivate; b) 1°, 2°; c) 2°; d) 1°, 2°, 3°; e) 2°, 4°. 410. În care variantă cuvintele date se pot analiza în anti- şi un cuvânt existent în limba română? a) anticariat, antiguvernamental, antipatie; b) antiromânesc, antichitate, antivirus; c) antibacterian, anticameră, antidepresiv; d) antidot, anticipaţie, anticultură; e) anticreştin, antifurt, anticipare. 411. Pentru formarea cuvintelor codruţ, codruleţ, codrişor, codrean, codreancă s-au folosit următoarele sufixe: a) -uţ, -eţ, -işor, -ean, -eancă; b) -uţ, -uleţ, -şor, -ean, -că; c) -uţ, -uleţ, -işor, -ean, -ean +că; d) -ţ, -leţ, -şor, -an, -ă; e) -uţ, -uleţ, -işor, -ean, -că. 412. Sunt formate cu prefixe toate cuvintele din varianta: a) coasigurare, combustie, conlocuitor; b) coaliţie, complice, convorbire; c) a coagula, a combate, a convieţui; d) codirector, compatriot, concetăţean; e) a coexista,competent, a conlucra. 413. Sufixele -eşte şi -âş sunt specifice: a) substantivului; b) adverbului; c) adjectivului; d) adjectivului şi adverbului; e) adverbului şi substantivului. 414. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din varianta: a) convorbire, concediu, coopta, consiliu; b) mărinimos, deşi, bunăstare; c) convieţuire, compromiţător, copărtaş, consătean; d) răţoi, întrucât, aşadar, biatlon; e) conchis, exclus, articulat, urât. 415. Există numai sufixe substantivale în varianta: a) -eşte,-âş, -ie; b) -iţă, -eaţă. -esc;
79
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) -ui, -nic, -os; d) -andru, -oaică, -işte; e) -ui, -iza, -ifica. 416. Alegeţi varianta în care fiecare cuvânt are cel puţin un prefixoid: a) neurolog, suprarealist, suprapreţ, hipercorect, intracarpatic; b) aerogară, neurolog, bibliotecă, biografie, cronologie, geografie; c) a teleghida, a subaprecia, echidistant, a reconcilia, a supraveghea, superfin; d) multisecular, ultracentral, autobiografie, polisemie, monomolecular, cardiac; e) omnivor, erbicid, ultracentral, cerebral, pisălog, dialog. 417. Alegeţi varianta în care fiecare cuvânt are cel puţin un sufixoid: a) petrolifer, textier, translator, gravor, superman, morman; b) democrat, pedagogie, nevralgie, gogoman, mărinimie, somnifer; c) pediatrie, ortodox, shopping, index, omonim, terapeutică; d) termostat, chirurg, panoramă, gastronoamă, trigonometrie, cumetrie; e) morfologie, fotograf, psihopat, telefon, amorf, policrom. 418. Alegeţi varianta în care există numai cuvinte compuse: a) luare-aminte, aducere-aminte, „Balade vesele şi triste”; b) rânduri-rânduri, ha-ha, „Somnoroase păsărele”; c) băgare de seamă, rea-voinţă, „Prâslea cel Voinic şi merele de aur”; d) binefăcător, gură-cască, „Amintiri din copilărie”; e) dintele-calului, din moşi-strămoşi, „Dicţionar explicativ al limbii române”. 419. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria 1° (a) paisprezece, (b) Câmpulung, (c) omucidere, (d) codalb, (e) dinspre; 2° (a) război-fulger, (b) mamăsoacră, (c) meşter-strică, (d) lasă-mă-să-te-las, (e) ne-nţeles; 3° (a) cale ferată, (b) rochie de seară, (c) Piatra Craiului, (d) de pe la, (e) moalele capului: a) toate cuvintele din toate seriile; b) 1° a, b, c, d, e; 2° a, b, c, d; 3° c, d; c) 1° a, b, c, d; 2 ° a, b; 3° a, b, c, e; d) 1° a, b; 2° a, b, e; 3° c; e) 1a, b, c, d, e; 2 a, b, c, d,; 3 c. 420. Sunt formate prin compunere cu ante- toate cuvintele din seria 1° antecalcul, antebraţ, antebelic; 2° antedata, antecedent, antenă; 3° antepenultim, antepus, antet; 4° antetren, antevorbitor, anteriu: a) 1°, 3°, 4°; b) 1°; c) 1°, 2°, 3°; d) 3°; e) 1°, 4°. 421. Sunt formate prin contopire toate cuvintele din varianta: a) zgârie-nori, plafar, răuvoitor; b) dreptunghi, untdelemn, cuminte; c) codobatură, botgros, mamă-soacră; d) omucidere, Câmpulung, Romarta; 80
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) celălalt, despre, Roşia Montană. 422. Alegeţi varianta în care cuvântul claustrofobie este corect definit: a) „teamă de mănăstire”; b) „ură faţă de viaţa publică”; c) „frică de spaţii închise” (claustr- „închisoare”, -fob „care se fereşte de”); d) „retragere izolare într-o mănăstire”; e) „frica de a rămâne singur”. 423. Sufixoidele sunt antonime în varianta: a) cardiogramă - caligrafie; b) chimioterapie - pediatrie; c) democrat - monarh; d) semafor - aurifer; e) fotofob - bibliofil. 424. Prefixoidele sunt sinonime în varianta: a) multicelular - policlinică ; b) omnivor - zoologie; c) hipodrom - fitotehnie; d) pseudonim - omonim ; e) omolog - homeopatie. 425. Care dintre cuvinte subliniate din exemplele următoare s-au format prin conversiune ? 1° (a) Mi-a făcut un mare bine.; (b) Fratele tău e un bărbat bine.; (c) Nimic nu mai merge bine !; 2° (a) El e un om oarecare.; (b) A venit la noi un oarecare Popescu.; (c) Oare care e mai bun ?; 3° (a) A ieşit glonţ din cameră.; (b) Cât a fost pe front, n-a tras un glonţ.; 4° (a) Fiecare are eul său.; (b) Eu nu am înţeles.; (c) Eu este un simbol chimic pentru europiu.; (d) În filosofie se vorbeşte despre un eu transcendental, care la Kant este (e) eul gânditor. a) 1° a, b, c; 4° a, c, e; b) 2° a, b; 3° a; 4° a, c, d, e; c) 1° a, b; 2° b, 3° a; 4° a, d, e; d) 1° a; 2° a, b, c; 3° a; 4° a, d; e) 1° a; 3° a; 4° a, e. 426. Care dintre cuvinte subliniate din exemplele următoare s-au format prin conversiune ? 1° (a) Balerina are multă graţie.; (b) A reuşit graţie talentului artistic.; (c) Canova a sculptat „Cele trei graţii”.; 2° (a) Ce naşte din pisică şoareci mănâncă.; (b) Avea colega noastră un ce al său.; (c) De bună ce e, toţi o îndrăgesc.; 3° (a) Să faci cum ai fost sfătuit.; (b) Cum nu ştia adresa, nu i-a scris.; 4° (a) Din cuvânt lipseşte un a.; (b) Cuvântul Aaron are doi a. a) 1° b; 2° b, c; 3° b; b) 1° a, b; 2° a, b, c; 3° a, b, c; 4° a, b; c) 1° a, b; 2° b; 3° a; 4° a, b; d) 1° a; 2° a, b, c; 3° a; e) 1° a; 3° a; 4° a, b.
81
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 427. În care exemple cuvintele subliniate s-au format prin conversiune ? 1° Ia-l cu frumosul.; 2° „Trei, Doamne, şi toţi trei.”; 3°salată de vinete; 4° Fă binele şi aruncă-l în drum.; 5° Casa are un intrând. a) în toate; b) în 1°, 2°, 4°, 5°; c) în 1°, 4°; d) în 1°, 3°, 4°, 5°; e) în 1°, 4°, 5°. 428. În care exemple cuvintele subliniate s-au format prin conversiune ? 1° Sătulul (a) nu crede flămândului (b).; 2° alimente cu euri.; 3° Costă doi euro.; 4° Poezia „Trei viteji”; 5° Învăţăm englezeşte. a) în 1° (a), (b), 2°, 3°, 4°, 5°; b) în 1° (a), (b), 2°; c) în 1° (a), (b), 2°, 3°; d) în 1° (a), (b), 2°, 4°; e) în 1° (a), (b), 4°, 5°. 429. În care exemple cuvintele subliniate s-au format prin schimbarea valorii gramaticale? 1° Drumul merge drept.; 2° Este dreptul meu să mă apăr!.; 3° A păşit cu dreptul în viaţă.; 4° Fiecare vrea dreptul său.; 5° Drept cine ne iei?. a) în 1°, 2°, 3°, 4°, 5°; b) în 3°, 5°; c) în 4°, 5°; d) în 3°, 4°, 5°; e) în 2°, 3°, 5°. 430. În care exemple cuvintele subliniate s-au format prin schimbarea valorii gramaticale? 1° Doarme tun.; 2° Nu staţi înaintea maşinii.; 3° Leneşul mai mult aleargă.; 4°Bată-l pustia să-l bată.; 5° Păsările zboară în înaltul cerului. a) în 1°, 2°, 3°, 4°, 5°; b) în 3°, 5°; c) în 4°, 5°; d) în 3°, 4°, 5°; e) în 2°, 3°, 5°. 431. În care exemple cuvintele subliniate s-au format prin schimbarea valorii gramaticale? 1° Iubeşte-ţi aproapele.; 2° Staţi aproape de noi!; 3° Gândea în sinea lui.; 4° Se întreba pe sine.; 5°. Sinele fiecăruia are multe taine. a) în 1°, 2°, 3°, 4°, 5°; b) în 1°, 3°, 5°; c) în 1°, 3°, 4°, 5°; d) în 1°, 4°, 5°; e) în 1°, 2°, 3°, 5°. 432. Există cuvinte formate prin conversiune în varianta: a) Oraşul era plin de ruine fumegânde.; Alergând prin parc, se gândea la examen. b) Nu ne lua drept proşti!; Drumul printre munţi nu era deloc drept. c) Fă tot posibilul şi vino!; Mi-e imposibil să vin. 82
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) „Iar mireasa viorică-i aştepta-dărătul uşii.”; „Vai de biet român, …, îndărăt tot dă ca racul.” e) Se simţea rău.; Taie răul de la rădăcină. 433. Aparţin aceleiaşi familii lexicale toate cuvintele din seria: a) carte, cărticea, cărţoi, cărticică cărţişoară, cărturar; b) carte, cărturar, cărturăreasă, cărticea, cărticică, cărţişoară; c) carte, cărticea, cărţoi, cărticică, cărţişoară, cărţulie; d) carte, cărturăreasă, cărturăresc, cărturăreşte, cărticea; e) carte, cărturar, cărturăreasă, cărturăresc, cărturăreşte. 434. Aparţin aceleiaşi familii lexicale toate cuvintele din seria: a) cărticea, cărturar, cărturăreasă, cărturăresc, cărturăreşte; b) cărturar, cărturăreasă, cărturăresc, cărturăreşte, cărticea; c) cărturar, cărturăreasă, cărturăresc, cărturăreşte, cărturărie, cărturărime; d) carte, cărticea, cărturăresc, cărturăreşte, cărturărie, cărturărime; e) carte, cărticea, cărţoi, cărticică cărţişoară, cărturar. 435. Fac parte din aceeaşi familie toate cuvintele din varianta: a) coastă, costiş, costişă, costiţă; b) clei, cleios, a încheia, clenci; c) faţă, înfăţişa, făţiş, fetid, făţos, fetiş; d) car, căruţ, căruţă, a încărca, a încarcera, a descărca; e) leu, leoaică, leuţ, leucemie, leucă, leuşor, leurdă. 436. Fac parte din aceeaşi familie toate cuvintele din varianta: a) coroană, a încorona, coroniţă, coronarian, corolă; b) familie, familial, familiar, a se familiariza, familist, famelic; c) genunchi, a îngenunchea, genuncher, genunchieră, înmănunchea; d) frunte, fruntaş, frontal, a înfrunta; e) frunză, frunziş, a înfrunzi, frunzar, a frunzări. 437. Fac parte din aceeaşi familie toate cuvintele din varianta: a) pas, a păşi, a depăşi, păşitor, propăşire, pasager; b) vânt, a se avânta, vântoasă, a zvânta, evantai, vântuleţ; c) a umple, umplutură, a umplere, a goli, golire, goliciune; d) trecătoare, trecător, a trece, trecere, trecut, a întrece; e) târg, târguşor, a târgui, târgoveţ, târguială. 438. Sunt formate de la aceeaşi bază toate cuvintele din varianta: a) drumeag, drumeţ, a drumeţi, drumeţie, a îndruma, drumlin; b) versuitor, versurel, verset, a versui, viersui; c) locuinţă, locuitor, conlocuitor, a localiza, localnic, local, locaţie; d) şeptic, şeptar, şeptel, septenal, septet, septentrional; e) şcolar, şcolăreşte, şcolărime, a şcolariza, şcolăresc. 439. Sunt formate de la aceeaşi bază toate cuvintele din varianta: a) ofta, oft, a ofta, oftică, oftalmic; b) şiret, şiretenie, şiretlic;
83
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 c) lătrător, lătrătură, a lătra, lătrat, lătrare; d) a orbi, a orbecăi, orbicular, orbită; e) telegramă, telemea, teleguţă, telefonie, telepurta. 440. Cuvintele subliniate din enunţurile 1° Vizitiul stătea pe capra trăsurii.; 2° Lupul a atacat capra unor vecini.; 3° La ora de sport, când a sărit capra, elevul s-a lovit la picior; 4° De Anul Nou, am mers cu capra la urat. sunt: a) sinonime 1°, 2°, 3°, 4°; b) omonime 1°, 3°; polisemantice 2°, 4°; c) omonime 1°, 4°; polisemantice 2°, 3°; d) polisemantice 1°, 2°, 3°, 4°; e) polisemantice 1°, 2°; omonime 3°, 4°. 441. Cuvintele cu sens diferit şi formă asemănătoare se numesc: a) paronime; b) sinonime; c) omonime; d) antonime; e) monosemantice. 442. Cuvintele cu sens identic sau apropiat şi formă asemănătoare se numesc: a) paronime; b) sinonime; c) omonime; d) antonime; e) monosemantice. 443. Cuvintele cu sens diferit şi formă identică se numesc: a) paronime; b) sinonime; c) omonime; d) antonime; e) monosemantice. 444. Cuvintele cu sens opus şi formă diferită se numesc: a) paronime; b) sinonime; c) omonime; d) antonime; e) monosemantice. 445. În care variantă nu există niciun sinonim neologic? a) a ciujbi, a hoţi, a jefui, a prăda, a şparli, a şterpeli; b) ager, agil, deştept, inteligent, isteţ; c) arşiţă, caniculă, năduf, năduşeală, zăduf, zăpuşeală; d) colorit, cromatică, culoare, coloratură; e) cretin, idiot, imbecil, neghiob, prost, stupid, tâmpit. 446. Cuvintele 1° bizar; 2° cinstit; 3° limpede; 4° sfârşit sunt sinonime pentru: 84
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 a) 1°ciudat, straniu; 2° onest; moral; 3°clar, desluşit; 4° capăt; final; b) 1° bâzâit; straniu; 2° impur; imoral; 3° curat, desluşit; 4° moarte; finalitate; c) 1° ciudat; străin; 2° omenos; simplu; 3° tulbure, murdar; 4° capăt, final; d) 1° misterios, tainic; 2° oneros; moral; 3° clar, desluşit; 4° imbecil; terminat; e) 1° şocant; străin; 2° imbecil; drept; 3° clar, desluşit; 4° capăt, final. 447. Varianta în care există numai perechi de sinonime neologice este: a) atractiv – captivant; sudură – îmbinare; ispită – tentaţie; crimă – omor; b) violet – mov; vitrină – galantar; viteză – repeziciune; a masacra – a măcelări; c) ctitor – întemeietor; subvenţie – ajutor; ademenire – seducţie; succesiune – moştenire; d) sodiu – natriu; subjonctiv – conjunctiv; bilunar – bimensual; maladie – morb; e) periferic – marginal; plagă – rană; a plagia – a copia; plai – meleag. 448. Cuvântul deflagraţie înseamnă: a) „prevenire a unei explozii violente”; b) „stingere a unui incendiu puternic”; c) „combatere a crizei economice prin măsuri energice”; d) „intrare forţată a trupelor de ordine într-un imobil”; e) „conflict generalizat”. 449. În enunţul Ai carte, ai parte, cuvântul carte este, conform DOOM 1998, sinonim cu: a) manual, tom, volum; b) act, document, dovadă; c) carte poştală, scrisoare, epistolă; d) sentinţă, ordin, decizie; e) învăţătură, ştiinţă, cultură; 450. Substantivul propriu Arminden/ Armindeni se referă la un eveniment care se sărbătoreşte pe: a) 1 decembrie; b) 1 martie; c) 1 mai; d) 1 iunie; e) 1 septembrie. 451. Varianta în care există numai sinonime neologice este: a) imbecil, enorm, fabulos, gigant, imens, uriaş; b) ager, agil, deştept, imbecile, gigant, isteţ; c) arşiţă, caniculă, năduf, năduşeală, zăduf, zăpuşeală; colorit, cromatică, culoare, coloratură; e) cretin, idiot, imbecil, neghiob, prost, stupid, tâmpit. 452. Cuvântul tânjală din expresia a se lăsa pe tânjală înseamnă: a) „dorinţă puternică”; b) „lene”; c) „un fel de proţap la car”; d) „neglijenţă”; 85
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) „amânare”. 453. Substantivul comun arminden este sinonim cu: a) sărbătoare; b) depozit de arme; c) primăvară; d) pom; e) altminteri. 454. Sintagmele valoare sintactică şi funcţie sintactică: a) sunt sinonime; b) sunt antonime; c) sunt omonime; d) sunt elemente de argou; e) nu sunt nici sinonime, nici antonime, nici omonime, nici elemente de argou. 455. Sintagmele: 1° valoare morfologică, 2° valoare morfosintactică, 3° valoare sintactico-morfologică”, 4° valoare gramaticală: a) sunt sinonime – toate; b) sunt sinonime – 1°, 2°, 3°; c) sunt sinonime – 2°, 3°, 4°; d) sunt sinonime – 1°, 4°; sunt antonime – 2°, 3°; e) nu sunt nici sinonime, nici antonime. 456. Contumacie înseamnă: a) „neprezentare a unui condamnat de la judecată”; b) „blocare a contului bancar al unui inculpa”; c) „neîndeplinire a obligaţiilor financiare”; d) „absenţă a unui inculpat de la judecată”; e) „condamnarea unei persoane pentru depăşirea numărului legal de absenţe nemotivate de la serviciu”. 457. Insolit înseamnă: a) „impertinent”; b) „necuviincios”; c) „bizar”; d) „introdus (în sol)”; e) „iluminare (a unei suprafeţe de către razele de soare)”; 458. Insolent înseamnă: a) „impertinent”; b) „ciudat, neobişnuit”; c) „bizar”; d) „introdus (în sol)”; e) „insolubil”; 459. Perechile de cuvinte 1° moral – imoral; 2° alocuţiune – elocuţiune; 3° stindard – drapel; 4° odată – o dată; 5° fie (din fie cum o fi) – fie (din fie-mea) sunt: a) 1° antonime ; 2°, 3° sinonime ; 4°, 5° omonime; 86
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 b) 1° antonime; 2 paronime; 3° sinonime; 4° omofone; 5° omografe; c) 1° antonime; 2°, 4° paronime; 3° sinonime; 4° omografe; 5° omonime; d) 1°, 2° antonime; 3° sinonime; 4°, 5° omofone; e) 1° antonime; 2° paronime; 3° sinonime; 4°, 5° omonime. 460. Există numai cuvinte antonime în varianta: a) a deceda – a sucomba; acrobatic – echilibristic; activ – pasiv; acont – arvună; b) uriaş – pitic; colorat – incolor; evident – învederat; lucid – inconştient; c) moarte – naştere; tot – nimic; disconfort – incomoditate; ger – gerar; d) folositor – inutil; a înăcri – a îndulci; bucal – oral; bâlci – gălăgie; e) deştept – prost; geros – torid; a trăi – a sucomba; a albi – a înnegri. 461. Există numai cuvinte antonime în varianta: a) descendent – urmaş, coborâtor; grefă – transplant, grifă; ofensivă – defensivă; b) coborâş – suiş, urcuş; facultativ – obligatoriu; fabulos – minuscul; c) placid – fervent, ardent, focos, înfocat; ocupant – ocupat; plagă – rană, placă; d) folositor – inutil; superstiţie – eres; băştinaş – aborigen, autohton, indigen; e) brutal – blajin, brutar, paşnic, temperat; clipă – eternitate; econom – risipitor. 462. Există numai perechi antonime în varianta: a) a denigra – a elogia; devreme – târziu; a estompa – a accentua; b) fictiv – ignorant; dependenţă – dependinţă; fictiv – nefertil; c) escală – escară; fenomenal – ordinar; fervoare – ardoare; d) fetid – odorant; fictiv – real; fervent – frecvent; e) hulă – laudă; lapidar – succint; marginal – periferic. 463. Cuvântul real poate avea ca sinonime şi antonime neologismele: a) sinonime: material, sesizabil; antonime: scornit, fantastic; b) sinonime: perceptibil, verosimil; antonime: iluzoriu, utopic; c) sinonime: obiectiv, adevărat; antonime: fictiv, fals; d) sinonime: autentic, pipăit; antonime: imaginar, ireal; e) sinonime: concret, realizabil; antonime: inexistent, închipuit. 464. Cuvântul sincer poate avea ca sinonime şi antonime cuvintele: a) sinonime: deschis, franc; antonime: artificial, leal, teatral; b) sinonime: cinstit, neprefăcut; antonime: ipocrit, loaial, perfid; c) sinonime: natural, firesc; antonime: corect, nesincer, perfid; d) sinonime: cinstit, cumsecade; antonime: confident, disimulat, duplicitar; e) sinonime: cinstit, natural, neprefăcut; antonime: făţarnic, ipocrit, nesincer. 465. Cuvântul temporar are următoarele sinonime şi antonime: a) sinonime: pasager, schimbător, trecător; antonime: continuu, etern, ireversibil; b) sinonime: pieritor, provizoriu; antonime: continuu, definitiv, ocazional; c) sinonime: temporal, vremelnic; antonime: neîntrerupt, veşnic; d) sinonime: schimbător, trecător; antonime: etern, sezonier, veşnic; e) sinonime: pasager, trecător; antonime: efemer, irevocabil, nepieritor, veşnic.
87
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 466. Cuvintele subliniate din exemplele El luptă (1) să-şi capete (2) dreptatea.; E o întreagă luptă (3) să cucerească ambele capete (4) ale podului. sunt: a) antonime (1) şi (3); (2) şi (4); b) sinonime (1) şi (2); (3) şi (4); c) omonime (1) şi (3); (2) şi (4); d) paronime (1) şi (3); (2) şi (4); e) pleonasme (1) şi (3); (2) şi (4). 467. Există numai omonime în varianta: a) poliţă (raft) – poliţă (act financiar); corn (de animal) – corn (copac); moţ (smoc de păr) – moţ (ardelean din Apuseni); b) coafor (persoană) – coafor (atelier); bun (bunic) – bun (produs); coamă (păr lung) – coamă (culme de deal sau de munte); c) coadă (rând) – coadă (la animal); tată (părinte) – Tată (Dumnezeu); casă (imobil) – casă (ghişeu); d) mare (adj.) – mare (subst.); strungă (la stână) – strungă (trecătoare); grânar (negustor) – grânar (hambar); e) patron (proprietar) – patron (cartuş); mall (supermarket) – mol (moleculă-gram); studio (atelier) – studio (divan). 468. Varianta în care toate cuvintele pot intra în serii omonimice este: a) a achita, leu, ban, absolut; b) casă, pară, post, relaţie; c) arie, broască, port, război; d) vară, toc, la, amendă; e) pompă, lună, lac, baltă. 469. Varianta în care toate cuvintele pot intra în serii omonimice este: a) bor, dietă, car, coadă; b) bandă, dar, franc, liliac; c) rac, plumb, cristal, debit; d) bancă, pupilă, sală, gură; e) râs, acru, pământ, cot. 470. Varianta în care toate cuvintele pot intra în serii omonimice este: a) a acorda, truc, vârstă, rug; b) campanie, val, smirnă, stat; c) mi, vie, strat, stea, taler; d) mai, parabolă, parchet, evlavie; e) mare, troian, basc, elan. 471. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria 1° bun, blând, doctor, a uita; 2° a lua, vorbitor, intersecţie, cumsecădenie; 3° picior, pian, ochi, tindă; 4° plumb, gură, fluviu, prezent: a) 1°, 4°; b) 1°, 3°; c) 1°, 2°, 3°; d) 1°, 3°, 4°; e) 1°.
88
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 472. În textul „Sunt oameni cu puţin spirit, dar de-un caracter tare”, cuvintele sunt: a) polisemantice: 7, monosemantice: 3; b) polisemantice: 8, monosemantice: 2; c) polisemantice: 5, monosemantice: 5; d) polisemantice toate; e) polisemantice: 2, monosemantice: 8. 473. Sunt indicate corect cuvintele monosemantice din textul „A doua zi după descălecatul oştilor, au făcut Racoţi masă mare şi au cinstit pre amândoi domnii.” în varianta: a) descălecat, oşti, masă, domnii; b) doua, descălecat, oşti, amândoi; c) doua, după, descălecat, oşti, amândoi, domnii; d) după, descălecat, oşti, masă, domnii; e) doua, după, descălecat, Racoţi, oşti, amândoi, domnii. 474. În textul „Să presupunem că doi atomi cu câte un electron necuplat, cu spin opus, se apropie unul de celălalt.”, sunt monosemantice cuvintele: a) atom, electron, necuplat; b) a presupune, atom, electron, necuplat; c) a presupune, atom, electron, spin, necuplat; d) a presupune, atom, electron, necuplat, spin, opus; e) atom, electron. 475. Varianta în care cuvintele sun corect folosite din punct de vedere semantic este: 1° Oamenii (a emigra / a imigra) din România; 2° Vorbeşte cu noi pe un ton (familial / familiar); 3° A fost (a investi / a învesti) în funcţia de ministru.; 4° A realizat un comentariu (literal / literar) foarte bun.; 5° S-a stabilit aici (temporar / temporal). a) 1° emigrează; 2° familiar; 3° învestit; 4° literar; 5° temporar; b) 1° imigrează; 2° familiar; 3° învestit; 4° literar; 5° temporar; c) 1° emigrează; 2 familial; 3° investit; 4° literar; 5° temporal; d) 1 imigrează; 2° familial; 3° investit; 4° literal; 5° temporal; e) 1 emigrează; 2 familial; 3° învestit; 4° literal; 5° temporal. 476. Insolit şi insolent: a) sunt omonime parţiale; b) sunt sinonime; c) sunt paronime; d) sunt antonime; e) variante ale aceluiaşi cuvânt. 477. Cuvintele anual şi anuar sunt: a) paronime; ambele sunt monosemantice; b) antonime; ambele sunt polisemantice; c) sinonime; ambele sunt polisemantice; d) paronime; ambele sunt polisemantice; e) paronime: anual polisemantic; anuar monosemantic.
89
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 478. Varianta în care cuvintele 1° comisie, decizie, hotărâre, pauză (arbitrar / arbitral); 2° evenimente, uşă (fortuit / forţat) sunt corect folosite din punct de vedere semantic este: a) 1° comisie arbitrară, decizie arbitrară, hotărâre arbitrară; 2°evenimente fortuite, uşă fortuită, pauză fortuită; b) 1° comisie arbitrală, decizie arbitrală / arbitrară, hotărâre arbitrală / arbitrară; 2° evenimente fortuite, uşă forţată, pauză fortuită / forţată; c) 1° comisie arbitrală, decizie arbitrală, hotărâre arbitrală ; evenimente fortuite, uşă forţată, pauză forţată ; d) 1°comisie arbitrală / arbitrară, decizie arbitrală / arbitrară, hotărâre arbitrală / arbitrară; 2° evenimente fortuite / forţate, uşă fortuită / forţată, pauză fortuită / forţată ; e) 1° comisie arbitrară, decizie arbitrală, hotărâre arbitrală; 2° evenimente forţate, uşă fortuită, pauză fortuită. 479. Alegeţi cuvântul potrivit în contextele date:1° (Oralul / Orarul) activităţilor a fost bine întocmit.; 2° Textul literar poate crea în mintea cititorului (aluzia / iluzia) realităţii. 3° Cortul este pentru sinistraţi o soluţie (temporală / temporară). a) 1° orarul; 2° aluzia 3° temporară; b) 1° oralul; 2° aluzia; 3° temporală; c) 1° orarul; 2° iluzia; 3° temporară; d) 1° orarul; 2° aluzia / iluzia; 3° temporală; e) 1° orarul; 2° aluzia; 3° temporală. 480. Alegeţi cuvântul potrivit în contextele date: 1° Ne-au fost semnalate câteva (erori / orori) comise de infractori.; 2° Îmi place să merg la ei pentru că sunt oameni (primitivi / primitori).; 3° Cadoul a fost dăruit în ambalajul său (original / originar). a) 1° erori / orori; 2° primitivi / primitori; 3° original; b) 1° erori; 2° primitori; 3° originar; c) 1° orori; 2° primitori; 3° originar; d) 1° erori; 2° primitivi; 3° original; e) 1° orori; 2° primitori; 3° original. 481. Se pot combina cu adjectivele destins şi distins substantivele din varianta: a) o purtare destinsă / distinsă; b) cuvinte destinse / distinse; c) oameni destinşi / distinşi; d) a fi de neam destins / distins; e) o îmbrăcăminte destinsă / destinsă. 482. Varianta în care cuvintele sunt corect folosite din punct de vedere semantic este: 1° Ei sunt (miner / minier) din tată în fiu; 2° A realizat un eseu (original / originar); 3° Vă rog să vă scrieţi numele şi (pronume / prenume) pe lucrare. 4° Transmiteţi-i (complement / compliment) din partea mea.; 5° Nu s-au putut (eluda / elucida) ordinal dat de şeful armatei. a) 1° mineri; 2° originar; 3° prenumele; 4° complimente; 5° elucida; b) 1° mineri; 2° originar; 3° pronumele; 4° complimente; 5° eluda; c) 1° minieri; 2° original; 3° pronumele; 4° complemente; 5° eluda; d) 1° minieri; 2° original; 3° prenumele; 4° complemente; 5° elucida; 90
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 e) 1° mineri; 2° original; 3° prenumele; 4° complimente; 5° eluda. 483. Varianta în care există o pereche de cuvinte paronime este: a) eminent – excepţional; b) eminent – iminent; c) iminent – inevitabil; d) eminent – idiot; e) imanenţă – pertinenţă. 484. Există numai construcţii sau cuvinte pleonastice în varianta: a) extradesăvârşit, grozav de arhiplin, extraordinar de minunat; b) extravilan, extraşcolar, ultra-ultraelegant, supraefort foarte mare; c) arhicunoscut foarte bine de toţi, supraelastic, supracopertă exterioară, superfin; d) superlong în lungime, detaliu superfluu; arhimilionar foarte bogat, supraîncărcat prea mult; e) mai inferior, Extremul Orient, minim cel puţin doi, maxim zece cel mult. 485. Alegeţi varianta fără pleonasme: a) Mijloacele mass-media informează corect.; Plouă afară. b) Bitterul suedez este un panaceu universal eficient.; Ieşiţi toţi afară! c) Rolul protagonistului principal a fost jucat de un cunoscut actor.; A revenit din nou la serviciu. d) A fost de acord, dar a pus o condiţie.; Afară plouă. e) Salariile se diminuează cu un procent de 25 la sută.; Statul mai are monopol exclusiv? 486. Există numai construcţii sau cuvinte pleonastice în varianta: a) a se menţine pe mai departe, averse de ploaie, rezultate superioare, a coexista alături; b) a prefera mai bine, a da un exemplu pilduitor, a decima populaţia oraşului, erou principal al romanului; c) primele priorităţi, aproape spre ora 4, a-şi scrie propria biografie, a se surmena total; d) a avansa în faţă, cel mai principal, prin prisma punctului său de vedere, dar în schimb; e) a rezuma pe scurt, notorietate publică, a-şi însuşi bine material, a face disecţie pe broaşte. 487. În enunţul „Concluzia finală a lucrării a fost apreciată de toţi participanţii la această manifestare comemorativă în memoria marelui romancier epic Liviu Rebreanu.”, numărul total de pleonasme este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e)5.
91
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 488. În enunţul „Mijloacele mass-media au prezentat ieri noi aspecte inedite ale contrabandei ilegale cu ţigări.”, numărul total de pleonasme este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e)5. 489. Există numai construcţii sau cuvinte pleonastice în varianta: a) Am văzut cu ochii mei; Intraţi înăuntru sau ieşiţi afară?; happy-end neaşteptat; Avansaţi înainte sau înapoi.; A conlucra cu conorăşeni; b) babă bătrână; deznodământ final; a coborî în jos; Frigul continuă să se menţină.; a reface din nou iarăşi; c) Lucrul poate fi realizabil; a avea un rol determinant şi hotărâtor; Şi-a făcut harachiri cu sabia.; E deştept, dar în schimb e leneş.; În fond şi la urma urmei e şi el om! d) mai superior; cel mai perfect; Nu te mai autoînvinui fără rost!; hemoragie de sânge; în fel şi chip; ortografie corectă; e) Singurul absent e numai X; antic, vechi şi de demult; a înghiţi hapul; marfă prima-ntâi; of şi vai. 490. Enunţul care nu conţine pleonasm este: a) Militarii români se orientează excelent în Irak, întrucât cunosc foarte bine topografia locului. b) Ei cunosc toponimia tuturor numelor de localităţi din zona în care se află. c) Părinţii lui lucrează la Spitalul Clinic de Urgenţă din Craiova. d) Substantivul „Iulia” este articulat hotărât enclitic cu „-a”. e) Substantivul „Maria” denumeşte un nume de persoană de sex feminin. 491. În enunţul „După ce a fost internat la spitalul clinic în urma unei hemoragii de sânge, bunicul a fost tratat cu un medicament folosit doar pe cobaii de experienţă şi iar şi-a redobândit vitalitatea sa.”, numărul total de pleonasme este: a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5. 492. Alegeţi varianta în care nu există construcţii pleonastice: a) A fost inculpat sub acuzaţia de crimă. b) A fost inculpat pentru crimă. c) Scurta alocuţiune a colegului meu a fost bine primită. d) Nu vă limitaţi numai la a pune întrebări! e) Conlocuiesc împreună cu fratele meu într-un apartament cu chirie. 493. Enunţul care nu conţine pleonasm este: a) Substantivul „Maria” este articulat cu articolul hotărât enclitic „a”. b) Maria are o caligrafie frumoasă. c) Este posibil să se organizeze în toamnă alegeri electorale. 92
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 d) Substantivul „Maria” este articulat hotărât enclitic cu „a”. e) Toamna, aversele de ploaie sunt numeroase. 494. Alegeţi varianta în care cuvintele subliniate se potrivesc în contextele date: 1° Ţiam trimis un (a) mail / (b) e-mail / (c) email.; 2° Nu mă mai (a) enerva / (b) inerva.; 3° Primeşte salariul în (a) euro / (a) euroi. a) 1° a, b, c; 2° b; 3° a; b) 1° a, b; 2° a; 3° a; c) 1° b; 2° b; 3° a, b; d) 1° c; 2° a; 3° a, b; e) 1° a, b, c; 2° a; 3° a, b. 495. Alegeţi varianta în care cuvintele subliniate din exemplele 1° (a) La proces, au fost confruntaţi martorii. / (b) Agricultura s-a confruntat cu lipsa ploilor.; 2° (a) Cei doi s-au consultat înainte de a hotărî ceva. / (b) Medicul a consultat pacienţii din salon.; 3° (a) Poliţia i-a reprimat pe manifestanţi. / (b) Revolta a fost reprimată cu brutalitate.; 4 ° (a) Solicitaţi vânzătorului modelul dorit. / (b) El a solicitat un împrumut la bancă. sunt corect folosite din punct de vedere semantic: a) ° 1 a, b; 2° a, b; 3° a, b; 4° a, b; b) 1° a; 2° a, b; 3° a; 4° a, b; c) 1° a, 2° a; 3° b; 4° b; d) 1° b; 2° b; 3° a; 4° a, b; e) 1° a; 2° a, b;3° a; 4° a, b. 496. Cuvintele subliniate sunt corect folosite în toate exemplele din varianta: a) Meteorologia nu va fi o piedică pentru excursie.; Pentru criza de ulcer, iau ceaiuri vindicative.; b) Nu citiţi jurnalele cuiva fără accepţia autorilor!; Ea şi-a cumpărat un ansamblu din trei piese.; c) Primăria a implementat chioşcuri în parc.; ajutor mutual; d) A încheiat un contract leasing pentru cumpărarea maşinii.; Are în plan o cercetare laborioasă; e) Am stabilit de comun acord să plecăm mâine.; Tu ţi-ai scos amigdalitele? 497. Cuvintele subliniate sunt corect folosite în ambele exemple din varianta: a) Câţi ani de căsnicie aniversează părinţii tăi?; Copilului i s-a scos apendicele? b) I-au prins făcând contrabandă ilegală cu ţigări.; Premierul are întâlniri cotidiene cu presa. c) Poliţia a demarat o anchetă la locul accidentului.; Diurna pe zi a fost prea mică. d) Este cunoscută eficacitatea acestui medicament.; Guvernul organizează alegerile electorale parlamentare, locale, prezidenţiale şi europarlamentare.; e) Aportul tău la acest studiu este foarte important.; El va compărea mâine în faţa instanţei. 498. Alegeţi varianta în care cuvintele subliniate sunt corect folosite din punct de vedere semantic: a) aniversarea a 50 de ani de căsătorie, comemorarea a 50 de ani de la
93
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE MODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 naşterea, sărbătorirea a 20 ani de la căderea comunismului; b) aniversarea independenţei, comemorarea lui Eminescu, sărbătorirea zilei naţionale; c) a aniversa 50 de ani de căsătorie, a comemora naşterea poetului, a sărbători 150 de ani de la moartea artistului ; d) a aniversa doi ani de guvernare, a comemora nunta de aur a părinţilor, a sărbători un secol de libertate; e) A aniversa înseamnă împlini un număr de ani.; A comemora înseamnă a celebra un număr de ani de la un eveniment. A sărbători înseamnă face o petrecere de ziua onomastică. 499. Cuvântul summit este corect definit şi folosit în varianta: a) „masă (amicală) la cel mai înalt nivel”: UE a organizat un summit la vârf a preşedinţilor din ţările membre. b) „întâlnire (politică) la cel mai înalt nivel”: Preşedintele a participat la summitul organizat de UE. c) „întâlnire (politică)”: UE a organizat un summit la nivel înalt al premierilor din ţările membre. d) „întâlnire (ştiinţifică) internaţională”: Savanţii din domeniul fizicii au participat la un summit academic şi la unul ştiinţific. e) „concurs (ştiinţific) internaţional”: Elevii olimpici din ţară se vor întrece la un summit în SUA. 500. Seriile următoare de cuvinte 1° ciocolăţi, conced, salar, stăţii; 2 ° nănaş, foale, barabule, tron; 3° animaţie, diagramă, radio, receptor; 4° iatagan, postelnic, logofăt, voroavă sunt: a) 1°, 3 neologisme; 2° regionalisme; 4° arhaisme; b) 1° neologisme neliterare; 3° neologisme literare; 2°, 4° arhaisme; c) 1° neologisme regionale; 2° regionalisme; 3° neologisme; 4° arhaisme; d) 1° neologisme neliterare; 2°, 4° regionalisme; 3° neologisme literare; e) 1° neologisme neliterare; 2° regionalisme; 3° neologisme literare; 4° arhaisme.
94
