ACADEMIA FOR ŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” – Comisia de admitere – Domeniul de studiu: Ş tiin tiin ţ e administrative – Sesiunea iulie 2010 –
APROB PREŞEDINTELE COMISIEI DE ADMITERE Lt.col. prof.univ.dr.ing. Ghiţă BÂRSAN
SUBIECTELE PENTRU PROBA a II-a – PSIHOLOGIE, LIMBA ROMÂN ROMÂNĂ ŞI COMUNICARE – 1. În cadrul sistemului de personalitate, aptitudinile reprezintă: a) Latura dinamico-energetică; b) Latura relaţional-valorică; c) Latura expresivă. d) Latura instrumental-operaţională; 2. Tăria de caracter se referă la: a) For ţa cu care sistemul caracterial îşi apăr ă unicitatea; b) Capacitatea de restructurare, de evoluţie în raport cu noile cerinţe; c) Modul de armonizare al tr ăsăturilor cardinale cu cele principale şi cele secundare; d) Nota specifică pe care i-o imprimă tr ăsăturile dominante. 3. În funcţie de structura şi gradul lor de complexitate, aptitudinile se clasifică în: a) Aptitudini simple şi speciale; b) Aptitudini simple şi complexe; c) Aptitudini simple şi generale; d) Aptitudini speciale şi generale. 4. Sensibilitatea kinestezică este o aptitudine: a) Complexă; b) Simplă; c) Generală; d) Specială. 5. Efortul voluntar: a) Este tr ăit ca o stare de tensiune; b) Nu are legătur ă cu tr ăirile afective; c) Neurofuncţional este o organizare a vieţii psihice; d) Nu depinde de modul în care subiectul apreciază obstacolul. 6. Aptitudinile tehnice sunt: a) Simple; b) Complexe; c) Generale. d) Speciale; 7. Puterea voinţei: a) Implică înfruntarea riscurilor într-o manier ă lucidă şi asumată; b) Este expresia capacităţii de autocontrol; c) Este expresia energiei fizice şi nervoase investite, fermitatea, ambiţia în urmărirea scopurilor propuse; d) Implică asumarea deciziilor, a riscurilor, dar şi a posibilelor eşecuri.
1
8. Aptitudinile generale sunt cele care: a) Se refer ă la rezultate obţinute într-un domeniu; b) Permit desf ăşurarea unei anumite forme de activitate; c) Se refer ă la ansamblul de calităţi necesare pentru exercitarea cu succes a unei profesii. d) Se refer ă la o serie de însuşiri dezvoltate peste medie, care permit desf ăşurarea cu un randament sporit a tuturor activităţilor; 9. Forme voluntară a atenţiei: a) Este orientată şi focalizată spre ceva anume; b) Este declanşată de apariţia întâmplătoare a unui stimul; c) Este o dispunere statică a energiei psiho-nervose; d) Nu intervine în orice activitate conştientă. 10. Afectele: a) Au o desf ăşurare puternic unipolar ă; b) Sunt procese afective complexe; c) Au o intensitate redusă; d) Au o durată mare. 11. Volumul atenţiei: a) Reprezintă numărul de activităţi realizate concomitent, unele fiind automatizate; b) Reprezintă numărul de elemente cuprinse simultan în câmpul atenţiei; c) Nu se poate dezvolta prin efort voluntar; d) Se refer ă la schimbarea promptă a direcţiei atenţiei. 12. Dispoziţiile afective: a) Nu pot fi influenţate prin control voluntar; b) Se supun învăţării mai mult decât afectele („învăţare afectivă”); c) Exemple sunt: spaima, gelozia, mânia; d) Sunt difuze, nespecifice, vagi. 13. Procesele afective: a) Reflectă particularităţile subiectului; b) Reflectă particularităţile stimulului; c) Sunt o reflectare subiectivă, situaţională, personală, a gradului de corespondenţă dintre cerinţele subiective şi stimulările obiective; d) Apar numai în activităţile de învăţare, de muncă şi de joc. 14. Reveria reprezintă: a) O imagine primar ă; b) Flux de imagini ce realizează dorinţe în plan imaginar; c) Transpunerea imaginativă a cuiva în gândirea şi simţirea altcuiva; d) O imagine de ansamblu a lumii. 15. Printre însuşirile temperamentului melancolic se numără: a) Sociabil şi energic; b) Vorbăreţ, neîncrezător în sine; c) Sigur pe sine şi comunicativ. d) Sensibil, reţinut, neîncrezător în sine; 16. Procesul opus memoriei este: a) Imaginaţia; b) Uitarea; c) Înţelegerea; d) Disocierea. 17. Formele imaginaţiei voluntare sunt: a) Visul din timpul somnului; b) Reveria; c) Imaginaţia reproductivă, imaginaţia creativă, visul de perspectivă; d) Empatia. 2
18. Printre procedeele imaginaţiei nu se numără: a) Aglutinarea; b) Omisiunea şi multiplicarea; c) Adaptarea; d) Algoritmica. 19. Temperamentul este: a) Cea mai puţin observabilă latur ă a personalităţii; b) O latur ă instrumental-operaţională a personalităţii; c) Cea mai expresivă latur ă a personalităţii; d) Latura relaţional-valorică a personalităţii. 20. Stadiul preoperaţional al dezvoltării inteligenţei este specific vârstei: a) 0-2 ani; b) 2-7 ani; c) 7-11 ani; d) 11-17 ani. 21. Comprehensiunea verbală este: a) Abilitatea de a înţelege cuvintele; b) Abilitatea de a verbaliza rapid; c) Abilitatea de a sesiza rapid detaliile; d) Abilitatea de a găsi regula generală. 22. Preconştientul este o structură premergătoare: a) Conştientului; b) Sistemului psihic uman; c) Sinelui; d) Inconştientului 23. Unul din tipurile modelului constituţional de personalitate elaborat de E. Kretschmer este: a) Tipul nevrotic; b) Tipul astenic; c) Tipul emotiv; d) Tipul sincer. 24. Reflectarea obiectelor şi a fenomenelor care acţionează nemijlocit asupra organelor de simţ este asigurată prin: a) Senzaţii; b) Percepţii; c) Reprezentări; d) Sistemul de personalitate. 25. Atitudinea este: a) Latura relaţional-valorică a personalităţii; b) Tr ăsătur ă generală a personalităţii; c) Tip temperamental; d) Modalitate de raportare la o clasă generală de obiecte sau fenomene. 26. Caracterul desemnează: a) Portretul psiho-moral al persoanei; b) Aspectele formale ale conduitei umane; c) Sistem bio-psiho-socio-cultural; d) Proces cognitiv superior. 27. Legile sensibilităţii se referă la: a) Emoţii; b) Reprezentări; c) Senzaţii; d) Comportament. 3
28. Percepţia spaţiului, timpului, mişcării şi cea interpersonală sunt: a) Legi generale ale percepţiei; b) Percepţii denaturate; c) Caracteristici generale ale percepţiei; d) Forme complexe ale percepţiei. 29. Figurativitatea este o proprietate a: a) Senzaţiilor; b) Percepţiilor; c) Reprezentărilor; d) Personalităţii. 30. După prezenţa elementului de noutate, reprezentările sunt: a) Vizuale, auditive, gustative, motorii; b) Reproductive şi anticipative; c) Individuale şi generale; d) Primare, conceptuale şi formale. 31. Se dau următoarele versuri: „Ar trebui să ne naştem bătrâni Să venim înţelepţi, Să fim în stare a hotărî soarta noastră în lume [...]” (Ana Blandiana – Ar trebui ) Valoarea expresivă a persoanei I plural, utilizate în formele verbale, pronominale şi adjectivale, constă în: a) exprimarea unei viziuni obiective; b) exprimarea unei experienţe particulare; c) exprimarea sentimentelor eului liric; d) exprimarea unei viziuni despre condiţia umană. 32. Nu au grade de comparaţie toate adjectivele din seria: a) superb, str ăvechi, rarisim, optim; b) profitabil, excelent, generos, eficient; c) concis, gratis, economic, elocvent; d) princeps, tehnologic, util, real. 33. Sunetul iniţial se pronunţă e, nu ie, în toate cuvintele din seria: a) erbicid, echer, exil, este; b) euristică, erbivor, ermetic, edil; c) englez, etos, evolua, ei; d) exercita, eram, evapora, eficient. 34. Forme incorecte de plural sunt cuprinse în seria: a) antete, modeme, subansamble, viruşi; b) anteturi, modemuri, subansambluri, virusuri; c) acumulatori, axuri, virajuri, diagnosticuri; d) acumulatoare, axe, viraje, diagnostice. 35. Formele verbale corecte sunt numai în seria: a) Nu povesti! ar veni, a ştii, va dorii; b) Nu povesti! ar veni, a şti, va dori; c) Nu povestii! ar venii, a şti, va dori; d) Nu povestii! ar venii, a şti, va dorii. 36. Apar două cuvinte cu acelaşi număr de silabe numai în seria: a) duraluminiu, despre, dezechipa, dor, descrie, dezambiguiza; b) inapt, inadmisibil, inalienabil, ia, inabil, inestetic; c) sinestezie, sinoptic, subliniere, subofiţer, stereoscopie, sens. d) antroponimic, alo, arterioscleroză, anonim, aerostat, acum; 4
37. Se dau seriile: 1. a abstractiza, calofilie, onctuos 2. comis, paharnic, clucer 3. acreditare, fortuit, inopinat Toate cuvintele din seriile date sunt: a) 1 – neologisme; 2, 3 – arhaisme; b) 1, 2, 3 – neologisme; c) 1, 3 – neologisme; 2 – arhaisme; d) 1 – arhaisme; 2, 3 – neologisme. 38. Selectaţi enunţul care conţine un pleonasm: a) Au avansat muncind mult şi temeinic. b) Copilul tot copil r ămâne! c) Mâine se anunţă averse. d) Şi-a adus aportul la dezvoltarea proiectului internaţional. 39. Selectaţi seria în care se regăsesc numai antonime: a) intrinsec / extrinsec; transparent / opac; b) artistic / beletristic; ştiinţific / tehnic; c) verosimil / veridic; arogant / impertinent; d) orgoliu / demnitate; logic / ilogic. 40. Există cel puţin un hiat în fiecare cuvânt din seria: a) fluid, coagulează, realitate, haos; b) influenţa, coordonare, ceaţă, aceea; c) ireal, strategie, soare, acţiune; d) misterios, continuu, muzeu, idee. 41. În versurile citate „Tot astfel când al nostru dor Pieri în noapte-adâncă, Lumina stinsului amor Ne urmăreşte încă.” (Mihai Eminescu – La steaua) semnificaţia metaforei „Lumina stinsului amor” vizează: a) creaţia poetică; b) iubirea pierdută; c) geneza universului; d) cunoaşterea luciferică. 42. Se dă textul: „Cred că toate cărţile pe care le-am scris – romane sau povestiri – s-au născut din nişte trăiri personale a căror intensitate a atins centrii nevralgici ai personalităţii mele.” (Mario Vargas Llosa) Mijloacele lingvistice de realizare a subiectivităţii emiţătorului sunt precizate în seria: a) caracterul obiectiv al relatării, frecvenţa mare a verbelor; b) caracterul confesiv al relatării, indici ai persoanei I; c) caracterul informativ al relatării, indici ai persoanei a III-a; d) caracterul descriptiv al relatării, frecvenţa mare a adjectivelor. 43. În textul citat „[...] pentru-aciaia cu multă trudă şi vriame-ndelungată, precum am putut mai frumos, am tălmăcit ş-am scris precum au vrut Dumnezău, să poată trage hiria omului cătră cetitul ei.” (Dosoftei – Psaltirea pre versuri tocmit ă) se remarcă utilizarea: a) limbajului neologic; b) limbajului argotic; c) limbajului arhaic; d) jargonului.
5
44. Identificaţi tipul de text ilustrat prin fragmentul citat: „Regulile polemicii civilizate stabilite de Universitatea din Oxford în 1890: * În orice polemică ştiinţifică, socială sau politică, discuţia trebuie să se rezume la schimbul de idei şi numai la acele idei care au contingenţă cu problema respectivă. [...] * Părţile nu au dreptul să aducă în discuţie caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, [...].” ( Regulile polemicii civilizate, www.generatiaeuropeana.ro) a) text narativ; b) text descriptiv; c) text argumentativ; d) text informativ. 45. Fragmentul „Într-adevăr munţii noştri sunt frumoşi, măreţi, arătând mii de vederi pitoreşti dar singuratice, care-ţi plac numai dacă e şti într-adevăr îndrăgostit de aşa ceva şi acoperite de vălul acela nebulos de melancolie, care alcătuieşte deosebirea peisagiilor noastre, vederi, dar nu tablouri largi, puncte [...] desf ăşurându-se în dep ărtare cu păşunile lor grase, aşa cum natura le-a semănat în Elveţia.” (Alecu Russo – Piatra Teiului ) este caracterizat prin următoarea serie de termeni: a) obiectivitate, uniformitate în formulare, caracterul narativ al discursului; b) utilizarea cuvintelor cu sens denotativ, tipare sintactice oficializate prin uz, subiectivitate; c) subiectivitate, structuri şi construcţii inedite, caracterul descriptiv al discursului. d) structuri şi construcţii stereotipe, relatare obiectivă, uniformitate în formulare;
NOTĂ: Timpul de lucru 3 ore. Toate subiectele sunt obligatorii. Se alocă 10 puncte din oficiu.
CADRE DIDACTICE DE SPECIALITATE: Prof.univ. dr. Alin SUMEDREA
Prof. Rodica LUNGU
Prof. Carolina MACOVEI
Prof. Ioana DĂNEŢIU
Prof. Marius MILCU
Prof. Achim STOIAN
Prof. Laura DUMITRU
Prof. Andreea TRIFU
Prof. Steliana NICOLAE
Prof. Mihaela LAMBRU
OPERARE PC P.c.c. Elisabeta-Emilia HALMAGHI
MULTIPLICARE P.c.c. Maria PUCLIŞAN-UŢIU
6
ACADEMIA FOR ŢELOR TERESTRE “NICOLAE BĂLCESCU” - Comisia de admitere – Sesiunea iulie 2010 –
APROB PREŞEDINTELE COMISIEI Lt.col. prof.univ.dr.ing. Ghiţă BÂRSAN
1.
a
GRILĂ DE EVALUARE PROBA a II-a PSIHOLOGIE, LIMBA ROMÂNĂ ŞI COMUNICARE b c d 2. a b c d 3. a
4.
a
b
c
d
5.
a
b
c
d
6.
7.
a
b
c
d
8.
a
b
c
d
9.
10. a
b
c
d
11. a
b
c
13. a
b
c
d
14. a
b
16. a
b
c
d
17. a
19. a
b
c
d
22. a
b
c
25. a
b
28. a
b
c
d
a
b
c
d
a
b
c
d
d
12. a
b
c
d
c
d
15. a
b
c
d
b
c
d
18. a
b
c
d
20. a
b
c
d
21. a
b
c
d
d
23. a
b
c
d
24. a
b
c
d
c
d
26. a
b
c
d
27. a
b
c
d
b
c
d
29. a
b
c
d
30. a
b
c
d
31. a
b
c
d
32. a
b
c
d
33. a
b
c
d
34. a
b
c
d
35. a
b
c
d
36. a
b
c
d
37. a
b
c
d
38. a
b
c
d
39. a
b
c
d
7
40. a
b
c
d
41. a
b
c
d
42. a
b
c
d
43. a
b
c
d
44. a
b
c
d
45. a
b
c
d
Evaluarea itemilor: 1 item = 2 p. 6 item = 12 p. 11 item = 22 p. 16 item = 32 p. 21 item = 42 p. 26 item = 52 p. 31 item = 62 p. 36 item = 72 p. 41 item = 82 p.
2 itemi = 4 p. 7 itemi = 14 p. 12 itemi = 24 p. 17 itemi = 34 p. 22 itemi = 44 p. 27 itemi = 54 p. 32 itemi = 64 p. 37 itemi = 74 p. 42 itemi = 84 p.
3 itemi = 6 p. 8 itemi = 16 p. 13 itemi = 26 p. 18 itemi = 36 p. 23 itemi = 46 p. 28 itemi = 56 p. 33 itemi = 66 p. 38 itemi = 76 p. 43 itemi = 86 p.
4 itemi = 8 p. 9 itemi = 18 p. 14 itemi = 28 p. 19 itemi = 38 p. 24 itemi = 48 p. 29 itemi = 58 p. 34 itemi = 68 p. 39 itemi = 78 p. 44 itemi = 88 p.
5 itemi = 10 p. 10 itemi = 20 p. 15 itemi = 30 p. 20 itemi = 40 p. 25 itemi = 50 p. 30 itemi = 60 p. 35 itemi = 70 p. 40 itemi = 80 p. 45 itemi = 90 p.
Din oficiu: 10 puncte. Total = 100 puncte. Nomograma de transformare a punctajului în notă este: NOTA FINAL Ă = (punctajul ob ţ inut + 10 p. din oficiu) / 10
Prof.
Prof.univ.dr Alin SUMEDREA Lect.univ.dr. Marius MILCU
Prof.
Ioana DĂNEŢIU
Rodica LUNGU Prof.
Prof.
Achim STOIAN
Andreea TRIFU
Prof
Prof.
Mihaela LAMBRU
Carolina MACOVEI
8
Prof.
Laura DUMITRU Prof
Steliana NICOLAE
