Viata Noastra Pe Pamant Este Doar o Mica Parte Din Ceea Ce Avem de Trait

Viata noastra pe pamant este doar o mica parte din ceea ce avem de trait DUMITRU C. DULCAN - Viata noastra pe pamant este doar o mica parte din ceea ce avem de trait

DUMITRU CONSTANTIN DULCAN - "Viata noastra pe pamant este doar o mica parte din ceea ce avem de trait" Este medic nero!o si psi#iatr$ cercetator in domeni! constiintei$ o %ire crioasa si temerara$ ce a indra&nit sa cate raspnsri despre om in teritorii a!e cnoasterii inca nee'p!orate. Distinse c premii si d ec!arate (estse!!ers$ carti!e domniei sa!e a sc#im(at vi&inea stita despre nivers$ pnand pe andri o intreaa comnitate stiinti%ica. Cea mai recenta aparitie$ Mintea de dinco!o$ n e doar rod! nor !ectri e'trem de vaste$ ci si e'presia nei inte!iente iesite din comn$ ce a resit per%ormanta a(so!t oriina!a de a pne cap !a cap conc!&ii!e %i&icii cantice$ a!e psi#o!oiei transpersona!e si a!e stiinte!or neroconitive$ c e'periente!e re!iioase si a!e mortii c!inice$ pentr a ne o%eri o descriere cat mai aproape de rea!itate a !mii de dinco!o. Un demers impresionant$ ce rea%irma oriinea noastra divina si importanta de a trai dpa !ei spirita!e. "Moartea c!inica este o trecere intre doa !mi" - Domn!e Constantin D!can$ tocmai a ie sit de s( tipar cartea dvs. cea mai recenta$ care adna si sinteti&ea&a stdii si martrii a!e e'perientei mortii c!inice. De ce ati a! es tocmai acest s(iect) *oate e'perienta mortii c!inice sa de&!ee ne!e mistere a!e e'istentei mane) - Nimic din ce am scris pana acm n-a %ost premeditat. M-a mo(i!i&at de %iecare data crio&itatea de a sti ce este dinco!o de noi. As ptea spne ca$ scriind$ mi-am raspns sinr !a m!te intre(ari. Am scris intai Inte!ienta materiei$ pentr ca am vrt sa armente& stiinti%ic intitia ca in spate!e ttror !crri!or se a%!a o Ratine niversa!a care ordonea&a si coordonea&a tot!. +i ca aceasta Ratine e Dmne&e. Daca Dm ne&e e'ista$ atnci si noi$ oamenii$ tre(ie sa avem n sens. Cea de-a doa carte$ ,n catarea sens!i pi erdt$ a %ost motivata de %apt! ca !mea acta!a se inscrie din pnct de vedere mora! pe o cr(a des cendenta. Am pierdt !eatra c Srsa si am itat de ce sntem aici. Sinri$ %ara o (so!a spirita!a$ am a!necat in mare!e impas mora!$ socia! si economic in care ne a%!am. Acm$ ceea ce am incercat in cartea Mintea de dinco!o a %ost sa arat ca e'perienta mortii c!inice vine sa sstina c armente c!are oriinea noastra spirita!a - idee pentr care

p!edea&a descoperiri!e %i&icii cantice$ re!iii!e$ psi#o!oia transpersona!a$ stiinte!e neroconitive si n nmai acestea. Toate srse!e disctate ne spn ca viata noastra pe pamant e doar o mica parte din ceea ce avem de trait$ o !ectie pe care tre(ie sa ne-o inssim pentr evo!tia noastra spirita!a. Scriind aceasta carte$ simt ca am inc#eiat n cic! %ndamenta! a! adevar!i despre noi. Sntem si materie$ sntem si spirit$ a redce e'istenta !mii doar !a dimensinea ei %i&ica inseamna a ne intemeia viata pe n adevar incomp!et. - Ce inseamna concret$ din pnct de vedere medica!$ moartea c!inica)

- Moartea c!inica este acea e'perienta in rma careia individ! traversea&a toate etape!e mortii (io!oice$ dar n de%initiv$ %iindca e resscitat$ reads !a viata spontan sa prin interventie medica!a$ iar %nctii!e sa!e vita!e snt re!ate. Ce traiesc aceste persoane in timp! mortii c!i nice e insa t!(rator. Stdi! e'periente!or de moarte c!inica demonstrea&a ca e'ista n tipar comn !a toata !mea$ indi%erent de rasa$ oriine sa moment a! istoriei. - Snt cnoscte ca&ri!e ce!or care s-a reintors !a viata si a avt$ in timp! mortii c!inice$ o seama de reve!atii. Ce "vad" de %apt aceste persoane) - La incept$ c#iar in moment! mortii$ s(iectii snt con%&i$ n inte!e ce !i se intamp!a. Drerea$ in ca&! ce!or %oarte (o!navi$ incetea&a (rsc. Apoi constienti&ea&a ca a mrit si incep sa-si vada din a%ara !or corp! (o!nav$ ranit sa a(andonat. Se mira ca n pot %i va&ti si n pot %i a&iti de nimeni snt imiti sa-i ada pe cei din r ca-i dec!ara morti. Decorpora!i&ati$ isi cata rde!e$ vor sa !e im(ratise&e$ dar mana !or trece prin corp! acestora %ara sa %ie per cepta. ,ntr-n ca& citat de /ennet# Rin$ n so!dat american mti!at in ra&(oi! din Vietnam si-a va&t corp! de deaspra sa. A va&t e!icopter! american care !-a transportat !a spita! si$ spne e!$ "m-am intre(at nde snt ds si am &(rat dpa e!". Cei mai m!ti indivi&i vor(esc apoi de imainea ni tne!$ prin care snt o(!iati sa treaca$ sinri sa insotiti de #i&i - rde decedate sa ineri. Este trecerea dintre doa !mi$ din !mea noastra %i&ica in !mea spirite!or$ in !mea de din co!o. - ,n ce!e mai m!te ca&ri$ indivi&ii se inta!nesc c o 0iinta de Lmina. E c#iar Dmne&e)

- Dinco!o de tne!$ toti martorii acestor e'periente vad o !mina vie$ de o stra!cire %oarte intensa$ care n or(este totsi. E o !mina %eerica$ inva!itoare si ca!da$ ce o%era manaiere si (crie. Cei care a trait aceste e'periente spn ca e 0iinta Sprema$ Iiss$ 1dd#a sa A!!a#$ in %nctie de apartenenta re!iioasa a %iecaria. O %iinta pe care o descri mai dera(a ca pe o impresie traita$ decat ca pe o %ira concreta. Se si spne ca Dmne&e este asa cm si-! i mainea&a %iecare dintre noi$ dar in rea!itate n este ca in nicina din inc#ipiri!e noastre. Asa cm martrisesc cei care a e'perimentat moartea c!inica$ Dmne&e ii intam pina c o i(ire cop!esitoare$ o pace pro%nda si o stare de (eatitdine despre care toti spn ca n a mai trait-o niciodata. Nici rma de Dmne&e! dr$ amenintator si ac&ator$ cm e descris traditiona!. - ...care in p!s ne va spne !a 2decata de Apoi. - E'ista si in martrii!e acestor oameni n soi de decata. Este %i!m! vietii pe care i! vad cei ansi in %ata 0iintei de Lmina$ n %i!m panoramic c ama nnte in deta!i. Aceasta este$ cred$ e'presia 2decatii De *e Urma$ c care ne-a o(isnit re!iii!e. N ne deca nimeni$ ne decam

sinri$ %iindca$ va&and acest %i!m$ traim$ in toata cr&imea sa$ e%ect! actini!or noastre aspra a!tora. Dannion 1rin3!e4$ n ca& ce!e(r de moarte c!inica$ mercenar anaat in armata$ martriseste ca a simtit drerea provocata de !oante!e trase pe %ront in so!datii armatei inamice$ dar si drerea si disperarea copii!or$ mame!or si sotii!or ce!or cisi in timp! misini!or !i. A martrisit ca a simtit inc!siv drerea propri!i caine$ pe care i! !ovea$ enervat ca ii roade covor!. La %i!m! vietii n esti$ deci$ n simp! spectator$ ci traiesti aievea drerea si tristetea pe care !e-ai prods a!tora$ dar si (cria si recnostinta ce!or pe care i-ai atat sa i-ai i(it. - E'ista$ deci$ o p!ata in cerri a ttror %apte!or noastre) - N Dmne&e ne pedepseste$ ne pe depsim sinri$ aici$ pe pamant. E'ista o !e e cosmica$ dpa care tot ce %acem a!tora se re perctea&a aspra noastra$ mai devreme sa mai tar&i$ prin (oa!a$ neca&ri si ne%ericire. Iad! e mai dera(a o stare de spirit$ o stare a constiintei noastre incarcate de re!e. Toti cercetatorii acestor %enomene a%irma c convinere ca n e'ista dinco!o o pedeapsa divina %ara s%arsit$ pentr nimeni. - Sa revenim !a e'perienta propri-&isa a mortii c!inice. Ce se intamp!a mai departe)

- Dpa ce %i!m! vietii ii %ace sa inte!eaa nde a resit si nde a procedat corect$ ce!or a%!ati in moarte c!inica !i se arata o (ariera$ o pnte sa n ra$ si !i se inter&ice sa treaca. E semn! distinctiv dintre ce!e doa !mi. "N este inca timp!" e ceea ce ad cei mai m!ti dintre ei. A!tora !i se spne$ intr-o %orma sa a!ta$ "D-te inapoi si spne !mii ce ai va&t". Toti cei care a trect prin asa ceva spn desc#is ca n mai a nicin %e! de %rica %ata de moarte. *entr cei care traiesc aceste e'periente e atat de covarsitor$ incat raman constienti si dpa aceea de e'istenta nei dimensini spirita!e in nivers$ dedicand-se$ pe mai departe$ nei vieti spirita!e sa nei vieti pse in s!(a (ine!i. "N creier! enerea&a constiinta$ ci constiinta are i n primire n creier de care se %o!oseste" - Domn!e D!can$ va provoc sa disctam si din pnct de vedere stiinti%ic. Cm se impaca toate aceste descoperiri c %ormatia dvs. de medic nero!o) - Tocmai pentr ca snt medic nero!o si am stdiat creier! pot sa a%irm c tarie ca mintea omeneasca n se redce !a reactii!e (ioc#imice care a !oc in creier. S-a %act masratori a!e moment!i in care snt activate di%erite arii din creier si e!e demonstrea&a ca aceste activari preced c cateva miimi de secnda con stienti&area !or. C a!te cvinte$ deci&ia de e'ectare a nei miscari pare a %i !ata inainte de a %i in%ormat creier!. +i atnci$ daca initiativa creier!i precede$ oarecm$ vointa noastra de a actiona$ ne intre (am %iresc5 andim sa sntem anditi) N avem inca o teorie coerenta re%eritoare !a constiinta. E'perienta mortii c!inice p!edea&a pentr independenta constiintei %ata de creier. N creier! enerea&a constiinta$ asa cm inca se crede !a mod! enera!$ ci constiinta are in primire n creier$ de care se %o!oseste de-a !n! nei vieti$ pentr a se in%orma$ a e'perimenta si a evo!a. - S-a imptat acestor vi&ini avte in timp! mortii c!inice ca ar %i rod! aneste&ice!or s( care se a%!a maoritatea pacienti!or.

- Da$ s-a ads arment! ca ar ptea %i #a!cinatii sa e'presia ni creier in s%erinta$ ca ar %i re&!tat! isc#emiei sa a! nor cri&e epi!eptice. Snt doctor nero!o si pot adce oricand armente medica!e impotriva acestor ipote&e. Despre e%ect! aneste&ic!i n poate %i vor(a$ caci snt si m!ti oameni care a avt aceste e'periente spontan$ %ara nicio in%!enta c#imica.  Apoi$ e'ista oameni care si-a de&vo!tat capacitatea de a ca!atori e'tracorpora!$ ei snt cat se poate de !ci&i si de sanatosi$ iar martrii!e !or se m!ea&a per%ect pe vi&ini!e ce!or care a trait o moarte c!inica. N e vor(a de nicio in%!enta e'terioara. E pr si simp! o a!ta stare a creier!i$ pe care$ vrea n vrea$ stiinta va tre(i sa o accepte. E'ista stdii %acte pe ste de oameni$ de varsta$ se'$ re!iie si provenienta di%erite. Vi&ini!e !or snt asemanatoare$ %ie ca e vor(a de S%anta Tere&a de Avi!a$ de *!aton sa de persoane din &i!e!e noastre. - Adce stdi! mortii c!inice armente concrete in %avoarea rea!itatii !mii de dinco!o) - Un! din ce!e mai pternice armente este %apt! ca in timp! mortii c!inice$ neva&atorii din nastere vad prima oara ce se intamp!a in r. Ei vad c oc#ii spirit!i$ ai corp!i de enerie. Este o dovada ca n avem doar corp %i&ic$ ci si corp s(ti!$ care este insotit de o constiinta detasata de creier! nostr anatomic si care are o a!ta perceptie aspra timp!i si a spati!i. E'perienta este a acestei constiinte$ n a creier!i. Vederea se %ace intr-n n#i de 678 de rade si poate e'p!ora instantane !a orice distanta. Aceasta vedere panoramica apare n nmai ! a cei care a o moarte c!inica$ ci si in stari!e de e'ta& mistic sa in e'perienta nor maestri spirita!i ai Orient!i. Un creier tramati&at poate enera$ desir$ si #a!cinatii$ dar e!e n-a coerenta$ n-a !oica. Tot ceea ce se petrece in e'perienta mortii c!inice are o coerenta$ n sens mora!$ o %i!oso%ie pro%nda$ c re%erire !a viata persoanei imp!icate. ,n rma !or$ invatam intotdeana o !ectie. Un a!t arment e'trem de important este memoria noastra de dinco!o. 0i!m! retrospectiv a! vietii$ care !i se pre&inta ttror ce!or care an dinco!o$ demonstrea&a ca nimic n se ita din ceea ce am trait aici. Se retin si ce!e mai mici amannte$ pe care credeam ca !e-am itat de m!t$ pe care si !e amintesc c#iar si indivi&ii (o!navi de A!&#eimer. ,n timp! vietii noastre$ n memoria se pierde$ ci instrment! de redare$ neron! se atro%ia&a. Memoria ramane in camp! constiintei$ care se e'tinde dinco!o de noi in ace!asi timp c matricea corp!i nostr s(ti!. Armente e'ista c dim!$ dar pro(a(i! ce!e mai pternice snt martrii!e ce!or reintorsi !a viata. - Din toate ca&ri!e pe care !e-ati inta!nit si stdiat$ care vi se pare ce! mai spectac!os) - Cred ca ce! mai impresionant este ca&! Anitei Moorani$ pe care !-a si re!atat intr-o carte ato(iora%ica. Era de patr ani (o!nava de cancer !im%atic cand$ intrata in coma pro%nda$ termina!a$ incepe sa perceapa !mea dinco!o de !imite!e o(isnite. Desi are oc#ii inc#isi$ %iindca e spsa reanimarii$ i! vede pe %rate!e sa in avion! c care venea din India !a 9on /on$ pentr a %i pre&ent !a !time!e sa!e c!ipe de viata. Ade disctii!e intre medici si sot! sa$ desi e!e avea !oc pe n coridor indepartat. +i n doar ca ii ade si vede$ dar !e ade si andri!e. Se e!i(erea&a din trp! %i&ic si constata$ c imire$ ca poate %i in mai m!te !ocri in ace!asi timp. Vede toate manevre!e de reanimare pe care !e %ac medicii$ inte!ee disperarea sot!i si ar vrea sa-i spna %rate!i sa n se ra(easca$ %iindca n va mri pana n va veni. ,nsa nimeni n o ade. Dpa o vreme$ atasament! ei %ata de oameni se es tompea&a si intra intr-o !me minnata$ vernata de (crie si de i(ire neconditionata. ,si revede tata!$ care mrise c &ece ani inainte$ c care sta de vor(a si care o annta ca n a venit inca timp! sa ramana aco!o. ,si vede %i!m! vietii si inte!ee misinea pentr care a sosit pe pamant si ceea ce mai are de %act pentr a o imp!ini. N se (cra !a and! revenirii in corp! (o!nav$ dar inte!ee ca tre(ie sa se intoarca sa transmita !mii n mesa. La iesirea din coma$ !e &am(este medici!or si !e spne ca a %ost vindecata si va trai. Nimeni n-o ia in serios. +i totsi$ peste cateva &i!e$ !a ana!i&e!e e%ectate$ medicii constata semne certe de vindecare. ,nsa Anita Moorani a mai sps ceva in cartea ei ato(iora%ica$ si anme ca$ in spati!

de dinco!o$ in timp! %i!m!i panoramic$ i s-a reve!at si vieti!e pe care !e-a avt pana atnci. "Sntem c adevarat :!mina din Lmina;" - Atineti o c#estine e'trem de controversata$ tema reintrparii$ respinsa$ de a!t%e!$ de re!iia crestina. Avem motive sa credem in asa ceva) - Ideea reintrparii e motiv de mare controversa intre crestini si sstinatorii ei. E'ista insa armente ce tin de impresia %iecaria dintre noi$ de ace! sentiment de d<= v pe care i! avem$ neori$ cand inta!nim o anmita persoana. Din no$ martrii!e oameni!or snt ce!e care a r tre(i sa ne pna ce! mai tare pe andri. Cercetatoarea Sandra Anne Ta4!or adce in disctie n ca& %oarte interesant$ a! ni tanar ara($ care s-a nasct i n mnti$ in Li(an$ si n si-a parasit casa pana !a >8 de ani. S-a intamp!at sa %ie ds oca&iona! intr-o a!ta !oca!itate$ !a ste de 3m distanta$ pe care a recnosct-o imediat ca %iind cea in care a trait anterior. 1a mai m!t$ dintr-n imp!s$ a mers direct !a casa in care se nascse$ i-a identi%icat pe nme pe cei care o !ocia$ !e-a aratat !oc! in care si-a amintit ca a ascns niste (ani si i-a asit. 0ami!ia respectiva era atnci intr-n proces de sta(i!i re a ni #otar intre pamantri. E! si-a amintit nde era vec#i! #otar. A %ost atat de convinator$ incat si stitia i-a acceptat martria. Se nascse in ace!asi anotimp in care$ in rma c >8 de ani$ vec#ea persoana %sese cisa. Reincarnarea !i a %ost$ deci$ imediata. Mai e si ca&! !i Rand 2ameston S#ie!ds$ care in timp! nei morti c!inice retraieste 7? de evenimente din vieti!e anterioare. A retint !oc! nde a trait si cine a %ost. A %act ? vi&ite in ace! oras$ a inventariat @@ dove&i care atesta acea viata si a recnosct 6B de c!adiri. Ca&! !i e ce!e(r si e stdiat de dr. 2im 1.Tc3er$ !a sectia de medicina psi#iatrica din Universitatea Stat!i Virinia. Dar deta!i! care naste ce!e mai m!te intre(ari e c#iar  ca&! Anitei Moorani. Aco!o$ ss$ Cineva i-a sps sa stea !inistita$ ca va %i vindecata si i-a aratat si ce!e!a!te vieti pe care !e-a avt. Daca stiinta a ptt con%irma vindecarea ei mirac!oasa$ anntata in !mea de dinco!o$ de ce n-am crede si in ce!e!a!te !crri va&te de ea aco!o) Este o intre(are ce n poate %i evitata.

- Sntem$ deci$ nemritori. Mrim$ dar continam sa traim s( a!ta %orma. - Continam sa traim in corp! s(ti!$ care e %ormat din !mina de ina!ta %recventa. Cei care a va&t corp! s(ti!$ ceea ce nmim in mod traditiona! "s%!et"$ in timp! e'periente!or e'tracorpora!e$ !-a descris ca %iind %ormat din mi!ioane de pncte !minoase. Daca in ceea ce priveste trp! nostr s-a sps ca "pamant sntem si i n pamant ne vom intoarce"$ in ceea ce priveste s%!et!$ "!mina sntem si in Lmina ne vom intoarce". Sntem c adevarat "!mina din Lmina". E va!a(i! si daca e'trapo!am !a nive! macro. Univers!$ spne David 1o#m$ este o #o!orama i antica.  ,ntre !mea de aici si !mea de dinco!o e doar o di%erenta de %recventa. Ceea ce n vedem n inseamna ca n e'ista. De pi!da$ noi percepem snete!e a caror %recventa se si tea&a intre @7.888 si >8.888 9&. Li!iac! emite si receptea&a !trasnete c %recventa pana !a @B8.888 9&. Iar  de!%inii comnica pe %recvente sitate peste @B8.888 9&. La %e! si c !mina. S( n anmit pra a! %recventei$ !mina se condensea&a in materie %i&ica$ iar deaspra acestia$ !mina devine enerie invi&i(i!a. Sntem aici$ pe pamant$ !imitati de &id! nei %recvente care ne o(trea&a vederea. ,nsa Dmne&e$ in marinimia Li$ ne-a ase&at intr-o %ereastra cosmica$ din ca re ptem vedea nivers!$ din care ni se o%era desc#iderea.

- Vreti sa spneti ca ,! ptem cnoaste pe Dm ne&e pentr ca E! ,nssi vrea sa %ie cnosct)

- Univers! n %ace !crri ratite. ,n vremri!e noastre a e'p!odat o serie de preocpari stiinti%ice care n %ac decat sa con%irme aceasta dimensine spirita!a a nivers!i$ sa demonstre&e ca istoria nivers!i si a om!i e scrisa de aceeasi mana$ ca om si nivers a aceeasi oriine spirita!a. E'perienta mortii c!inice a %ost n mare dar pe care Dmne&e ni !-a dat$ pentr a ne indemna sa sc#im(am drm! resit pe care am mers pana acm si sa ne inssim !ectia cnoasterii si a i(irii$ care e adevarat! sens a! vietii. Avem o sinra sansa de iesire din cri&a in care intreaa omenire este imp!icata5 sa optam pentr o adevarata renastere spirita!a. C a!te cvinte$ sa traim in armonie c Dmne&e$ c noi insine$ c semenii si c natra. N intamp!ator$ Iiss a sps5 "E snt Ca!ea$ Adevar! si Viata". Ni s-a a ratat Adevar!$ ni s-a aratat Ca!ea$ e rand! nostr sa raspndem c#emarii Li.