Studiile au demonstrat ca acei copii care au atractie inspre muzica, dezvolta o inteligenta superioara fata de copiii care nu prezinta nici un interes fata de aceasta. Acest lucru se datoreaza faptului ca, creierul devine stimulat de ritmul si tonul muzicii. Muzica pentru copii are de asemenea un efect calmant asupra copiilor, ii scuteste de stres, inca din burtica mamei copiii se simt bine in preajma muzicii. Chiar de cand vin pe lume trebuie inconjurati de muzica, ai incercat sa asculti muzica pentru copii cu bebelusul care sufera de pe urma colicilor, sau care nu poate dormi fiind prea agitat? Vei vedea ca se linisteste imediat, mai ales daca pui o melodie pe care o stie din burtica. Unii copii sunt mai sobri prin natura lor, ei par pierduti in propriile ganduri, nu prezinta interes pentru nimic din jurul lor. Pentru acestia exista “terapia prin muzica” ca un mijloc de salvare. Ea le reda copiiilor starea de spirit, le aduce veselia si bucuria in ochii lor. Muzica pentru copii este un limbaj pe care acestia trebuie sa-l invete. Lumea noastra a devenit un sat global datorita revolutiei in domeniul stiintei si IT. Oamenii sunt tot mai interesati de alte culturi si tari iar muzica ii ajuta sa le inteleaga, de aceea copilul tau trebuie sa cresca insotit de “limbajul” muzicii. Cantatul la un instrument solicita zonele functionale ale creierului si ajuta la imbunatatirea abilitatilor motorii. Dragostea copilului pentru muzica incepe deseori cu anumite cantecele de adormit sau rime pe care mama i le spune cand copilul e in patut patut..
Pe masura ce ei cresc, muzica joaca in continuare un rol important in fiecare etapa a educatiei lor.
Artele pot procesului
schimba
complet de
si
aduce
energie invatare.
Este o unealta puternica atunci cand poti sa faci o legatura intre muzica si arte sau alte subiecte de baza. Puterea muzicii poate fi vazuta in multe scoli, fiecare scoala integrand muzica in salile de clasa intr-un mod diferit. Profesorii nostrii fac o multime de conexiuni intre istorie si muzica. Prin integrarea costumelor si muzicii, profesorii pot face lectiile mai interactive pentru studenti, iar conceptele vor fi retinute mai bine. Copiii mici invata bine prin intermediul repetitiei si nu exista un exemplu mai bun al puterii repetitiei decat muzica. Pentru a canta la un instrument muzical, este nevoie de mult exercitiu. Ii ajuta de asemenea sa-si imbunatateasca coordonarea mana/ochi sau a abilitatilor motorii. Utilizarea unui instrument este in mare parte o stiinta. Trebuie sa stii ce se intampla inauntru si cum functioneaza. Muzica ii ajuta pe copii sa inteleaga mai bine subiectele scolare de baza iar efectele ei se pot
observa si in alte aspecte ale dezvoltarii lor. Impactul pozitiv pe care il are asupra stimei de sine si a nivelului de interactiune sociala este crucial. Cand elevii sunt implicati in programe muzicale, intre ei se formeaza o legatura bazata pe un interes comun. Aceasta legatura ii ajuta sa-si formeze caracterul. O multime de studii au aratat faptul ca elevii implicati in arta au note mai bune la scoala fata de cei care nu se implica. Acum un deceniu, s-a realizat o cercetare bazata pe arta pentru elevii cu probleme. Potrivit unui raport, au fost incluse in cercetari masuratori pre-program si post-program ale atitudinii elevilor, ale abilitatilor de viata si ale stimei de sine. Datele au fost suplimentate cu descoperiri calitative de la grupuri de parinti si de la copii. Intrand din nou in legatura cu elevii 5 ani mai tarziu, cercetatorii au descoperit ca, unii elevi participanti la programul de arta si-au dezvoltat, abilitati cruciale de viata care pe care le vor folosi la colegiu, in campul muncii sau in viata de zi cu zi. Participantii au simtit o crestere in domeniul abilitatilor de viata, a stimei de sine si a eficientei personale. In plus, ei au avut o atitudine pozitiva fata de scoala, un indicator important al succesului scolar, iar multi elevi au mers la colegiu.
Vorbind simplist, copiii invata ca prin exercitiu regulat (studiu) poti sa obtii rezultate bune. Rezultatele sunt tangibile si evidente pentru un copil si il motiveaza sa depuna mai mult efort si in alte aspecte ale vietii sale. La nivel de dezvoltare, muzica intareste cresterea intelectuala printr-o vasta arie de canale psihomotorii. Cantatul la un instrument presupune existenta unui ciclu. Vezi muzica pe o pagina, iti simti mainile si fata manipuland instrumentul, urechile tale aud ceea ce tu produci raportat la sunetul combinat, iar ciclul se repeta. Pe masura ce se repeta acest ciclu, sunt solicitate diferite parti ale creierului. Copilul incepe dintr-o data sa auda ceea ce este pe pagina. Copilul care are probleme cu numerele se bazeaza deseori pe memorie. Deoarece muzica este un eveniment temporal, elevii au sentimentul ca sunt proprietarii ei. Spre deosebire de alte functii, cum ar fi vorbitul, care sunt centrate pe anumite parti ale creierului, muzica are legatura cu toate zonele functionale ale creierului. Suntem cu totii creati la fel ca o piesa muzicala. Ritmul, sunetul, sincronizarea. Toate sunt in noi si fac parte din tot ceea ce facem.
Ceva
care
sa
dureze
in
timp.
Muzica, alaturi de alte arte, reprezinta o componenta importanta pentru copii, de la cei mai mici pana la liceeni sau studenti. Parintii nu ar trebui sa subestimeze rolul important pe care il joaca artele in educatia copilului lor.
Rolul muzicii cultice
Datorită simţului ritmic şi auzului muzical, pecare le au majoritatea oamenilor, creştinii se pot ruga lui Dumnezeu, cântând,uniform şi simultan, cântări bisericeşti anume compuse.Dacă în rânduielile cultice rugăciunile n’ar fi cântate, atunci sau n’ar fi cu putinţă ca creştinii să se roage în comun, cu glas auzibil, sau atunci rugăciunea lor s’ar asemăna cu rugăciunea sinagogală. Or, rugăciunea comună, exprimată cu glastare, oferă avantagii netăgăduite.Cântând cântări bisericeşti laolaltă cu alţi fraţi de rugăciune, creştinul sedepăşeşte pe sine d. p. d. v. psihologic. El se vede angrenat într’un organism mareşi unitar, cu care se simte solidar.D. p.d. v. Psihologic, el se simte mai plin decât când cântă singur, mai tareşi mai însufleţit; el nu devine victima unei iluzii, ci această amplificare a vieţiisale sufleteşti e reală. Căci cel ce se roagă astfel nu cântă numai în cor, ci şi cu corul, sau mai bine zis: corul întreg cântă în fiecare din cântăreţii cari îl compun.Un cor, pe-o singură voce sau pe mai multe voci, îl putem asemăna cu o serie de vase comunicante; apa dintr’un asemenea vas formează un întreg cu apadin toate celelalte vase cu cari comunică; o apăsare produsă pe suprafaţa apei dintr’un vas se transmite şi apei din celelalte vase; dacă nu există piedici, nivelul apei dintr’un vas se urcă la înăţimea nivelului apei din celelalte vase. Prin legăturile ce le are cu sufletul omenesc, muzica stabileşte o comuniune sufletească între toţi cei ce se roagă laolaltă; ea este factor
unificator şi solidarizant. Fenomone de inducţie psihică au loc în timpul cântării în comun,chiar şi numai ascultând muzica, şi fiecare cântăreţ sau auditor se simte mai tare decât atunci când s’ar ruga singur. În general, orice acţiune în comun are efectul amplificării forţelor individuale. Am fost creaţi să vieţuim cu Dumnezeu, în comuniune spirituală cu El şi în comuniune sufletească cu semenii noştri. Cine se izolează slăbeşte; cine seasociază se regăseşte pe sine însuşi, deci se fortifică. Dacă până şi mişcările fizice ale unui grup de oameni, cum ar fi exerciţiile fizice sau marşurile,au trebuinţă de concursul muzicii, pentru a fi sincronizate, cu atât mai mult ordonarea rugăciunii în comun, care, fiind un fenomen de ordin intern nu poate fi coordonată decât tot prin ceva intern. (Cor, aci în înţeles de grup de creştini care cântă omofonal, cum se obişnuieşte în Ardeal, unde la sf. Liturghie cântă întreg poporul.) Este adevărat că unii oameni se retrag din societate tocmai pentru ca să se reculeagă şi să-şi fortifice puterile sufleteşti. Dar să nu uităm că asemenea izolări se fac de obicei pentru o scurtă durată şi secretul roadelor lor nu stă în izolarea de societate, ci în exerciţiile şi pregătirile spirituale ce se fac în acel timp.Cu excepţia a foarte puţini monahi(si nu numai), învredniciţi de Dumnezeu cu daruri superioare, creştinul se căleşte şi se desăvârşeşte numai actionand în comun. Orice activitate constructivă, în comun, leagă şi [îi] solidarizează pe cei ce o săvârşesc; muzica, prin însuşirile sale deosebite, realizează acest lucru în măsură deosebit de mare. De altfel cu toţii suntem fiii aceluiaşi Tată ceresc care vrea să ne vadă înfrăţiţi, iubitori unul faţă de altul şi tot înfrăţiţi să ne înfăţişăm şi înaintea Sa în rugăciune. Sf. Ioan Gură de Aur spune despre dulceaţa melodiilor religioase bisericeşti. ”Dumnezeu” – zice el – ”văzând că cea mai mare parte dintre oameni eraunepăsători, puţin dispuşi să citească lucrurile spirituale şi să îndure osteneala, voisă le facă munca plăcută; el adăugă la cuvintele profetice melodia, pentru ca atraşide ritmul cântării, să-i înalţe toți cu căldură imnele sfinte”.
Prin concursul pe care-l dă creştinilor la înţelegerea cu plăcere a textelor religioase şi prin puterea sa revelatoare, muzica ne apare ca o colaboratoare a Duhului Sfânt. Dacă pentru teologi lectura lor prilejuieşte o adevărată desfătare spirituală, desigur că mulţimea credincioşilor nuare răbdare să le audă şi nici putere să le desluşască înţelesul. Cântate însă, eledevin atrăgătoare, plăcute şi chiar memorizate cu uşurinţă.Muzica are mai strânse legături cu memoria decât celelalte arte. Explicaţiaacestei situaţii o găsim în afinitatea muzicii cu viaţa sufletească şi mai ales încaracterul lor ritmic (curgător) comun.Într’adevăr, psihologia de mult a stabilit că ceea ce este mai viu, maiagogic, se imprimă mai adânc în memorie decât ceva static.Un text literar asociat de o melodie ne va apare în minte ori de câte ori neva ”suna în urechi ” melodia respectivă, chemată – sau chiar nechemată – devoinţa noastră.Dar, pe lângă funcţiunea aceasta mnemonică, muzica mai are şi putereade-a ne ajuta să desluşim
înţelesul cuvintelor cântate, căci ea subliniază prinaccente pe cele mai însemnate, iar prin mersul său, ascendent sau descendent, poate oarecum să plasticizeze ideile abstracte construite din acele cuvinte.Iată deci că muzica împrumută textului literar nu numai căldură, ci, într’omăsură oarecare, chiar şi lumină. Efectele muzicii clasice Orice muzica este eficienta, in mod sigur, dar s-a dovedit ca piesele din repertoriul clasic si romantic activeaza cel mai mult creierul. Chiar daca exista asa-numita muzica preferata (unul vrea romante, unul vrea rock), exista tomografia cu emisie de pozitroni care arata cum muzica lui Mozart activeaza 99%100% din scoarta cerebrala. Si, in general, muzica simfonica si de camera activeaza creierul in proportie de 90%, spre deosebire de muzica usoara sau tangoul, de exemplu, care activeaza creierul in proportie de 50%.
Mai mult, nicio muzica nu poate depasi pragul pe care il atinge muzica baroca, de exemplu, ale carei unde sonore au frecvente care se inscriu in zona de activare optima a activitatii cerebrale. Daca ascultam muzica baroca, neuronii capata un ritm de activitate ciclica intre 8 si 12 cicli pe secunda, ceea ce se intampla numai in cazul geniilor! Numai ca geniile il au permanent, in vreme ce omul care asculta muzica il are doar cat asculta muzica, dar este suficient, pentru ca imbunatateste memoria. •
Inseamna ca ar trebui sa ascultam muzica in timp ce invatam? Da, muzica in stil baroc in special, adica Bach, Telemann, Handel. O doctoranda a mea, psihologul Liliana Neagu, a dovedit ca persoanele care invata folosind acest fundal sonor obtin performante cu 40% mai mari la testele de memorie. Poate ca mai tarziu se va putea ca in salile de clasa sa se puna muzica in surdina ca fundal sonor, care sa nu distraga atentia, dar care sa favorizeze memoria.
•
In afara de stimularea memoriei, ce alte efecte mai are muzica? Si ce tipuri de muzica clasica sunt cele mai indicate? Muzica baroca are efecte foarte bune, slava Domnului, si pentru relaxare, si pentru terapie, dar aici, sigur, ii putem include si pe Mozart, pe Beethoven, pe Wagner. De asemenea, efectul antalgic este mare si la muzica preferata. in studiile mele, am pus muzica pe care a vrut-o fiecare, chiar si muzica populara gen “Uhai, bade”. Si aceasta a avut efect antalgic. Dar am pus si muzica clasica si aceasta a avut mai mult succes! Stiu acest lucru pentru ca am avut un aparat care te ciupea si provoca durere, iar intensitatea senzatiei era inregistrata, aparatul spunea cat te doare. Eu va pot spune ca am avut Zona
Zoster, cu dureri mari localizate la ureche, am crezut ca am otita. Am ascultat la casti “Amurgul zeilor” de Wagner – sase ore, de la ora doua la opt dimineata. Ma mai durea foarte putin cand am ajuns la medicul ORL-ist. In alta ordine de idei, o cercetare recenta a colectivului nostru a demonstrat o scadere considerabila a glicemiei pe fondul auditiei muzicii clasice. Toate aceste cercetari nu au alt rol decat sa convinga marele public, dar si lumea medicala, de valoarea muzicoterapiei si sa pregateasca atmosfera in tara noastra pentru introducerea muzicoterapiei ca specialitate complexa, pe care trebuie sa o practice fie un muzicolog cu pregatire de psihologie, fie un psiholog cu educatie medicala, fie un medic care sa aiba o cultura muzicala deosebita si notiuni de psihologie. •
Se spune ca plantele cresc mai bine, ca vacutele dau mai mult lapte pe muzica de Mozart. Este adevarat? Da. Si nu numai Mozart, muzica clasica, muzica armonioasa. Pe de alta parte, ascultand un discurs al lui Hitler, plantele sau chircit, s-au ofilit. Difera impactul pe care il are muzica asupra noastra daca o ascultam in cadrul unui concert la Ateneu, de exemplu, sau acasa, la casti? La un concert, efectul este maxim, deoarece sunt trei factori implicati: in primul rand, concentrarea este mult mai buna, te duci la concert ca sa asculti muzica. Pe de alta parte, este vorba de actiunea sunetelor asupra corpului, intregul corp este invaluit de aceste efluvii sonore la modul direct. Si apoi, conteaza caracterul emotiei colective. Este vorba de fenomenul de contagiune emotionala care potenteaza trairile. Si caracterul de eveniment pe care il are participarea la un concert este important.
•
Sunt artistii, in general, si persoanele care canta, in special, mai sanatosi, mai fericiti sau mai putin stresati decat ceilalti? Aici este vorba despre muzicoterapia activa pe care eu nu am analizat-o, deoarece este mult mai putin la indemana oricui sa cante in casa, sa cante la un instrument chiar, poate cel mult sa cante intr-un cor. Nu sunt studii foarte exacte in acest sens, inca nu avem o statistica si in stiinta nu poti sa mergi numai pe impresii. Dar se pare ca muzicienii traiesc mai mult – cu unele exceptii regretabile, desigur. Uitati-va la marii zei, Herbert von Karajan, Arthur Rubinstein, la 94 de ani canta la pian, Pablo Casals. Muzica stimuleaza imunitatea, iar cine are o imunitate mai buna traieste mai mult. Cel putin din punctul acesta de vedere se poate spera. Dar ascultand muzica, efectele sunt cu siguranta benefice. Sa revenim la gusturile muzicale. Vreau sa retineti un lucru. Nu exista obstacol pentru a beneficia de efectele muzicii asa-zise grele. Nu este valabila ideea ca-ti trebuie neaparat o educatie muzicala. O educatie muzicala favorizeaza un contact mai usor cu aceasta muzica, dar oamenii care sunt foarte inteligenti apreciaza un astfel de gen indiferent de cultura lor muzicala. Dovada stau notele pe care ei le dau pieselor din repertoriul simfonic si de camera. Cele mai noi cercetari pe care le-am facut pe plan international sunt in domeniul muzicodiagnosticului, este un concept prin care reusesc sa imbogatesc examenul psihologic prin felul in care bolnavul descrie, pe baza impresiilor personale, ce ii sugereaza muzica pe care o asculta, fara sa stie cine este compozitorul sau cum se numeste piesa. O sa va dau un exemplu: o femeie de serviciu, cand a ascultat un fragment de Wagner, “Calatoria lui Siegfried pe Rin”, o muzica accesibila, frumoasa, a fost extrem de impresionata si a descris exact ce a vrut sa spuna Wagner, dar intr-o forma modificata, adaptata secolului: si-a amintit de o calatorie a ei nu cu luntrea, ci cu
autobuzul, in care vedea locuri frumoase. I-am spus ca are un nivel de inteligenta ridicat si mi-a zis ca a fost buna la carte, dar n-a putut sa continue. insa copilul ei este olimpic! Deci avea gena aceasta, dar nu s-a putut realiza. ”Muzica lui Mozart activeaza aproape 100% din scoarta cerebrala.”
Compozitori ruşi,germani, italieni, francezi şi alţii, aparţinând altor popoare, vor fi puşi deci însituaţia de-a-şi îndeplini menirea lor primordială: aceea de-a contribui, prin operalor, la împăcarea şi înfrăţirea popoarelor. Din seria acestor compozitori nu vor lipsi, în niciun caz, cei doi titani ai muzicii mondiale Bach şi Beethoven.Bach, a cărui artă a fost numită ”socială” tocmai pentrucă ”nu prezenta un crez personal al său, ci crezul impersonal, comun , al atâtor generaţii animate de impulsul involuntar al aceluiaşi ideal”. Bach al cărui suflet este ”de-o actualitate permanent vie, şi a cărui muzică este nemuritoare pentru că ea vine în atingere cuelementele care sunt în adâncul şi totodată la culmea sufletului nostru, în sensul profunzimii umane şi al înălţimii divine”... Bach, ”cuvântul lui Dumnezeu făcutmuzică”. Bach, despre care un personaj din primele filme sovietice văzute la Sibiu zicea că este ”dumnezeesc”.Şi Beethoven! ”Exponent al spiritului universal uman; apostol al frumosului, implicit deci, un apostol al omenirii şi al cerului. O vagă impresie a superiorităţii artei şi idealului beethovenian am putea avea chiar dacă am lua înconsiderare numai simţirile umane generale , cari au putut da impuls vieţii interioare a titanului. Beethoven a suferit . Şi aici am putea găsi izvorul cel mai sigur al iubirii lui pentru umanitate, izvorul milei sale nelimitate pentru suferinţele ei şi în acelaşi timp izvorul dorinţei lui neînfrânte de a le tămădui” .Ce servicii imense ar aduce idealului păcii şi înfrăţirii popoarelor muzica acestor doi apostoli, dacă ar fi cultivată în acest scop ! •
Ce le transmiteti tinerilor care asculta muzica “suparata”, zgomotoasa?
Sa nu abandoneze o astfel de muzica, dar sa nu devina prizonierii ei, sa incerce si altceva. Sa o asculte la petreceri, mai ales muzica usoara de buna calitate, muzica de film. Si mai ales, sa cante ei insisi, intr-un cor, la un instrument. Ii dezvolta mult. Anihileaza efectul stresului si le finiseaza personalitatea. Ii face mai complecsi. •
Dar manele? Manelele, daca vreti, sunt foarte bune pentru exacerbarea instinctelor. Si am spus tot. Dar exacerbeaza si instinctul de agresivitate, nu doar pe cel sexual, care e bun. Muzica manelelor activeaza toate organele si aparatele “de la buric in jos”, ca sa zic asa, in timp ce muzica cealalta – “de la buric in sus”.
•
De ce se intampla asa? Manelele inseamna in primul rand ritm, iar ritmul stimuleaza instinctele. Melodia stimuleaza afectivitatea, emotiile, le rafineaza, iar armonia sonoritatilor, orchestratia stimuleaza inteligenta. “Bolero”-ul lui Ravel, dupa parerea mea, este exemplul de muzica completa: are un ritm obsedant, este melodic si are o orchestratie care creste progresiv. Acesta este exemplul de muzica in care gasesti toate cele trei trasaturi.
•
Risca sa devina oarecum “autisti” cei care asculta muzica la casti in mijloacele de transport si in toate momentele in care vor sa evadeze? Nu inseamna ca muzica ii face autisti, ci ca aceia care au aceasta inclinatie spre introversie se izoleaza cu ajutorul muzicii. Unii evadeaza si pe calculator. Si eu zic ca in lumea muzicii e mai bine decat in cea a calculatorului. Iar muzica poate fi un ecran foarte folositor pentru studiu, dupa cum spuneam. Revenind insa la casti,
atentie la riscul hipoacuziei! in Germania, o treime din tineri sunt hipoacuzici, iar Germania nu este o tara din lumea a treia, ca noi.
