CULTURA SUMERIANA Cunoscută ca „leagănul civiliza ției” Mesopotamia a servit ca loc de apariție pentru unele dintre cele mai timpurii a șezări umane. Poporul sumerian s-a a șezat pe teritoriul acesta și au început să locuiască în zonele fertile irigate de râurile Tigru și Eufrat.a început erau simpli fermieri care călătoreau dinspre ! spre " după care au început să construiască ora șe-state.Erau de asemenea pescari care locuiau dea-lungul văii Eufratului sau a Tigrului a șa cum fac unii ara#i din zilele noastre. $ceastă cultură a contri#uit la o fuziune agrară cu agricultorii din ! . %ar cea mai importantă contri#u&ie a fost ini&ierea agriculturii intensive în Mesopotamia antică. Printr-o munca tenace' sumerienii au asanat mlaștinile și au construit un sistem ingenios de canale de iriga ții. a muncile muncile campului foloseau plugul plugul tras de #oi' seceri de argilă' piatră' piatră' aramă sau #ronz sau #ronz.. (râul' orzul au fost cultivate pentru prima dată la o scară
mare. "umerienii se ocupau și cu creșterea animalelor )suine' ovine și #ovine *' cuno șteau țesutul și olăritul' făceau vase de lut colorate și ornamentate cu figuri umane de animale și păsări. Civilizația sumeriană ivită în zona pe la +, î.r. a construit primele ora șe-cetăți ale omenirii. /ntr-o epoca in care umanitatea traia in mici sate' sumerienii construiesc construiesc orase. Cel mai mare dintre ele' a fost 0ru1 )2, 3ectare* incon4urat de ziduri din caramida. $r3eologii au reusit sa faca portretul ro#ot al unui oras tip5 era dotat cu un palat regal si constructii cu destinatie administrativa' administrativa' temple' cartiere de locuit' ateliere' gradini' port6 strazi' canale de irigatie... Materialele de constructie folosite erau fragile)caramizi din lut nears pentru pereti si trestie trestie pentru acoperis*si de aceea n-au rezistat până astăzi. Casele erau mici și în interior e7istau doar rogo4ini. rogo4ini. "umerienii făceau comer ț în piețe uriașe. 8n 4urul anului ++ î.r.' î.r.' sumerienii foloseau ni ște discuri de lut pentru a cumpăra diferite #unuri. $ceste îndeletniciri au făcut ca popula ția să crească. $stfel au apărut numeroase ora șe-stat )0r )0r ' 0ru1 ' agaș' !ipur' 0mma*. 0mma*. "umerienii #oga ți nu erau nevoiți să muncească toată ziua' z iua' ci se rela7au ascultând muzică sau 4ucându-se. 8n centrul ora9elor se înal&au temple monumentale' construite pe terase din cărămida' cără mida' zidurile fiind decorate cu plăci din argilă colorată în c3ip de mozaic' în mi4locul unui cartier înc3inat zeului căruia îi apar&inea ora9ul. 8n 4urul anului : î.r.' î.r.' templele aveau forma unor piramide înalte cu zidurile acoperite cu cărămizi smălţuite diferit colorate 'denumite ziggurate. ;igguratul era împăr țit în șapte eta4e' deoarece sumerienii credeau că zeii co#orau din cer în șapte zile.
metri' care se inalta in terase din ce in ce mai mici. Pentru a a4unge în vârful ziguratului' ziguratului' unde se găsea 9i 9i sanctuarul zeului' se folosea folosea fie un drum înclinat' înclinat' fie scări. ;iguratele erau mai ales locuri de o#servare a #ol&ii cere9ti 9i a astrelor.?egele' care era și mare preot' preot' oficia 1
ceremonii religioase și efectua sacrificii în templul situat în vârful turnului .!ici un ziggurat nu a fost descoperit in intregime. "e presupune ca in
Ziguratul din Ur, reconstituire
/n pictura murală la început au utilizat doar culorile5 al#' negru 9i ro9u' ulterior fiind adăugat gal#enul' apoi al#astrul' verdele 9i cafeniul .Culorile erau dizolvate în apă amestecate cu ceară 9i aplicate pe stratul de tencuială uscată sau c3iar pe un strat fin de argilă.
"umerienii cunosteau si metoda topirii metalelor.Ei confectionau in special o#iecte religioase incrustate uneori cu pietre semipretioase5 cristale de stanca' lapis-lazuli' 4asp etc. ierul era considerat un metal pretios'fiind de ,-D ori mai scump decat argintul. $rtizanii faceau din el #i4uterii #atandu-le cu ciocanul. or4area uneltelor sau a armelor presupunea topirea fierului' un procedeu pe care nu-l stapaneau. /n necropola regala de la 0r au fost descoperite multe o#iecte din aur si lapislazuli ) o piatra pretioasa de culoare al#astra intens*'dintr-un alia4 de aur si argint )electrum* sau din os si lapislazuli.
2
"umerienii au inceput prin a numara cu 4etoane din pamant ars de marimi diferite' in functie de valoarea lor. Mai apoi' calculele' asemenea scrisului' erau notate cu semne cuneiforme. Matematica se invata in scoli unde se rezolvau pro#leme practice' precum repartizarea ratiilor de grau' impartirea unui teritoriu etc. Ei foloseau scrierea pe tă#li&e de lut pentru a &ine o eviden&ă a #unurilor 9i materialelor. $cestea au constituit primele sisteme de conta#ilitate. %iferite tipuri de mărfuri au fost reprezentate prin sim#oluri diferite' iar cantită&ile multiple au fost reprezentate de repeti&ie. Trei unită&i de cereale au fost notată cu trei însemne a cerealelor' cinci vase de ulei de au fost notată cu cinci reprezentări a semnului ulei 9.a. $veau cuno9tin&e destul de largi în domeniul aritmeticii 9i geometriei' de care se foloseau la construirea canalelor de iriga&ie' a templelor sau la măsurarea ogoarelor. %e asemenea' ei au sta#ilit unită&ile de măsurare a timpului' a lungimilor 9i a greută&ilor' care au fost folosite de întreaga lume antică 9i care s-au păstrat în parte până în zilele noastre. %enumirea' în sumeriană' a primelor , numere 9i a zecilor dovede9te că sistemele de numărare cincinal şi şesimal datează din vremuri străvec3i. Cuvintele B' D' 2 sunt formate din unirea cuvântului care redă numărul , cu cuvântul care redă numărul corespunzător suplimentar' adică ,FG >' ,:GB etc. Te7tele matematice descriu ridicări la putere' e7tragerea rădăcinilor pătrate 9i cu#ice după anumite formule. Ma4oritatea inscrip&iilor de natură matematică' mai ales aritmetice' sunt ta#le numerice care dau rezultatul unei înmul&iri sau al unei împăr&iri.!o&iuni de alge#ră care au fost folosite sistematic la rezolvarea unor ecuatii cu una sau mai multe necunoscute. "istemul numeric se7agesimal împarte durata zilei ):H ore' > minute' > secunde* 9i cercul )+>I*. %upa , de ani' folosim inca sistemul lor de #aza pentru a diviza orele si minutele sau cercul. !o&iuni primare de geometrie privind dreptung3iul' triung3iul 9i c3iar ale „corzii pentru o săgeată dată” erau cunoscute 9i aplicate în pro#lemele privind loturile agricole. "umerienii au fost primii astronomi care au creat o primă 3artă a stelelor și a constelațiilor. Multe din aceste lucrări sumeriene vor fi întâlnite apoi în astronomia (reciei antice. Primele , planete care se văd cu oc3iul li#er poartă nume sumeriene.
3
Imagine a unui artefact sumerian cu o reprezentare antica a horoscopului
Teoriile general acceptate astazi' despre cunostintele de astronomie ale sumerienilor' spun ca acestia remarcasera' inca de la inceputuri' prezenta pe #olta cereasca a celor cinci planete vizi#ile cu oc3iul li#er 5 Jenus' "aturn' Kupiter' Mercur si Marte' cele care' alaturi de "oare si una' vor da' in ma4oritatea culturilor lumii' sistemul saptamanal de sapte zile. %escoperirea unei placute de lut sumeriene )vezi figura *' a uimit lumea oamenilor de stiinta. !u numai ca sistemul solar' gravat in detaliu' arata toate planetele cunoscute astazi ) inclusiv retrogradata de la stadiul de planeta' Pluto*' #a mai mult' alaturi de cele FF corpuri ceresti recunoscute astazi : "oarele' una' Mercur' Jenus' Terra' Marte' Kupiter' "aturn' 0ranus' !eptun si Pluto' apare reprezentata' la o distanta considera#ila' o alta planeta' numita in mediile academice' si nu numai , Planeta L sau !i#iru. 4
Celebra VA-243 , aflata in prezent la Muzeul de Istorie din Berlin
0nii cercetatori sunt' insa' sceptici cu privire la desenul sumerian' a carui autenticitate' de altfel' se afla dincolo de orice #anuiala. Conform acestora' desenul nu ar reprezenta sistemul solar ci' mai degra#a' ar fi sim#olul ;eului "oare' incon4urat de stele. "i totusi' asezarea respectivelor stele=planete' identica cu cea a planetelor din sistemul solar' lasa loc' pe mai departe' speculatiilor de orice natura. Misterul s-a adancit in momentul in care s-a descoperit ca in religia sumeriana e7istau F: zeitati ma4ore' numar identic cu cel al corpurilor ceresti de pe J$-:H+' zeitati numite in lim#a4ul a11adian drept Anunnaki )Cei de sange regal*. Mai mult' sumerienii credeau ca originea zeitatilor lor se afla in spatiu' mai precis pe enigmatica laneta ! , acolo de unde acestia co#orau pe Terra pentru a crea din lut primii oameni' intr-un loc numit "#den )legatura mai mult decat evidenta cu mitul #i#lic al creatiei*. %e altfel' zeul creator al oamenilor' Marduk ' era asociat in religia sumeriana cu !i#iru' planeta considerata a fi' pe de o parte' Kupiter sau' pe de alta parte' ipotetica planeta reprezentata pe placuta de lut.
?eligia avea caracter politeist . "umerienii puneau în mormânt alături de cel decedat unelte' o#iecte de valoare ceea ce denotă credința lor într-o via ța după moarte. $r3eologii au e7plicat că toată societatea era construită pe o cultură și religie animistă. iecare ora ș a avut propriul său zeu suprem. Temple înc3inate zeilor sunt întâlnite în toate ora șele sumerienilor. iecare ora ș avea un templu cu un mare preot în frunte și o zeitate supremă. E7istau și alte temple pentru celelalte zeită ți dar templul principal caracteriza zeitatea supremă din acel oraș. 0nele dintre aceste ora șe au adoptat mai târziu așa numitul „cult al regelui”. amenii credeau în ;/ )spirite* cărora le slu4eau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. Profesorul KastroN spunea că zeii erau personificarea soarelui și a lunii' putere manifestată în vegeta ție' apă și furtună. Cei din "umer vedeau în apă elementul divin primordial în care se afla începutul vie&ii. Profesorul ?o#ert ?ogers a alcătuit astfel o listă cu > de nume de zeită ți. El 5
spunea că mulți din acești zei erau aceiași' dar aveau nume diferite. $nu era zeul cerului și era considerat zeul-zeilor. Enlil A zeul aerului- el era a4utorul regilor și un mare viteaz. !anna)"in* era zeul lunii. Ea A zeița apei' "3amas3 A zeul soarelui. !in3ursag A zeița-mama' /nanna A zeița fertilită ții și a dragostei. ?ugăciunile erau deseori înso țite de sacrificii animale. amenii aduceau ca 4ertfă uneori vegetale' legume' parfumuri' îm#răcăminteO ;ei ța fertilită ții era foarte respectată deoarece ea era cea care aducea fertilitatea în țară. /nfluența culturii sumeriene porne ște din cele două mari centre cultural-religioase5 Eridu în "ud și !ippur în !ord. !ippur se pare că era centrul religios și cultural al civiliza ției sumeriene dar nici Eridu nu era mult inferior. Știm că fiecare oraș-stat avea propriul lui zeu care era principalul idol al orașului. $stfel Eridu a avut-o pe E$' zei ța apei' iar !ippur pe E!/ zeul furtunii în . ;eița „E$” era principala responsa#ilă de #inecuvântări' zei ța apelor curate terestre și de su# pământ. Era prietena oamenilor învățându-i pe oameni știința' arta și scrisul. amenii din Eridu aveau astfel de la zei ța E$ un set de reguli care tre#uia respectat de întregul ora ș. Eridu era un ora ș-port care' făcând comer ț cu alte popoare' a avut astfel posi#ilitatea de a le cunoaște mai #ine. $cest oraș prezintă un aspect foarte interesant5 cosmologia sus ținută de cetățenii săi afirma că pământul a ieșit de su# apele cele mari formând uscatul de azi. ra șul !ippur nu și-a impus niciodată 3egemonia politică' ci a dominat celelalte orașe pe plan spiritual .
"crierea cuneiformă este prima scriere datată în istorie )depasita ca vec3ime doar de placutele de la Tartaria 4ud. $l#a *.. rimul sistem de scris' conceput de sumerieni' consta în reprezentări stilizate ale o#iectelor cunoscute su# numele de pictograme )+, î.r.*. "im#olurile' ini&ial rudimentare' erau folosite în principal pentru consemnarea tranzac&iilor agricole 9i a o#serva&iilor astronomice. %rept urmare' primele cuvinte atestate au fost cele ce desemnau su#stantive' în mod deose#it animale 9i stele. 8n perioada următoare' scri#ii sumerieni au început să com#ine pictogramele de o#iecte cu ad4ective calificative' o#&inând sim#oluri pentru e7presii ca#izon mic 9i stea strălucitoare. Mândri în mod evident de noua inventie' scri#ii au continuat să-9i modifice sistemul de scriere' iar în prea4ma anului +: î.r.' acest sistem con&inea de4a sim#oluri pentru ver#e6 de e7emplu' cuvântul a adormi era reprezentat de un om culcat. $ceste caractere mai ela#orate sunt numite ideograme. Era însă nevoie de un grad mai înalt de rafinament' deoarece domeniul comunica&iilor interumane con&inea de4a idei a#stracte. $ceste idei 9i-au făcut apari&ia în sistemul de scriere sumerian în 4urul anului +F î.r.' prin folosirea directă a omonimelor. 8nsă îm#oga&irea voca#ularului îngreuna scrierea' iar folosirea pictogramelor limita numărul de idei ce puteau fi e7primate. $ceste dezavanta4e au fost depă9ite de sumerieni prin simplificarea sim#olurilor scrise 9i prin predarea acestor caractere com#inate genera&iei următoare su# forma unor cuvinte de sine stătătoare' numite fonograme. Primele scrieri sunt de fapt tone de ar3ive5 ta#le de piatra pline cu numere ce reprezentau distri#utia #unurilor. $cest scrieri timpurii )cu e7ceptia numerelor* erau de fapt poze sau sc3ite' "umerienii zgaraiau cuvintele in stuf sau pe lut umed ce urma sa se usuce in ta#le de piatra dura' ceea ce a facut aceste scrieri dura#ile si permanente. Ma4oritatea cartilor scrise pe 3artie au disparut' insa ta#lele sumeriene s-au pastrat de-a lungul timpului.
6
8ncercările ulterioare de mărire a vitezei de scriere 9i a cursivită&ii te7tului s-au materializat în folosirea sim#olurilor a#stracte' fiecare dintre acestea reprezentând un sunet dintr-un cuvânt' mai precis o sila#ă. $cest tip de scriere' numită cuneiform$ din termenul latin cuneus” A pană' cui' era folosit de scri#i cu a4utorul unui o#iect de scris de forma unei pene pe tă#li&e de argilă moale. "im#olurile cuneiforme puteau reprezenta 9i o#iecte 9i concepte. "pre sfâr9itul celui de-al treilea mileniu î.r.' sistemul de scriere sumerian devenise suficient de #ogat 9i de fle7i#il pentru a înregistra cele mai comple7e evenimente istorice 9i crea&ii literare. 8nscrise pe tă#li&e pe F: coloane' aceste compuneri literare variază de la imnuri scurte 9i mituri mai lungi la fa#ule pentru copii 9i eseuri 9colare 9i la poeme de dimensiuni epice' unele a4ungând la lungimi de până la F de rânduri. $stfel' cu peste F de ani inainte ca vec3ii evrei să-9i ela#oreze Biblia' iar grecii să creeze Iliada şi %diseea' sumerienii aveau de4a o cantitate semnificativă de literatură scrisă. Corpusul literar "umerian' este de fapt un corpus care numai la origini este "umerian' aproape tot ce e7ista in prezent sunt copii tarzi de origini multiple inclusiv "umeriene dar nu numai. Corpusul "umerian este in mare' compus din , lucrari diferite5 (1) Mitul Creatie si a Potopului6 (:) egendele lui Enmer1ar6 (&) egendele lui ugal#anda6 (') Ciclul (3ilgames3 ) (ilgames3*6 (() Plangerile pentru 0r. "posul )"popeea* lui +hilgame este una din cele
mai vec3i scrieri literare a umanită&ii' datând de la începutul mileniului al ///-lea î.r. apar&inând culturii sumero-#a#iloniene. "-a pastrat' lacunar' pe F: ta#lite de lut' în #i#lioteca regelui asirian $ssur#anipal' de la !inive 9i poveste9te faptele eroice ale legendarului rege al cetă&ii 0ru1. Poemul a fost descoperit a#ia în secolul al L/L-lea. Pro#a#il de origine sumeriană' dar a#sor#it 9i adaptat de civiliza&iile succesive ale Mediteranei orientale' poemul 7
con&ine multe elemente mitologice care vor apărea în literaturile 9i traditiile mitologico-religioase ale civiliza&iilor ulterioare. im#a "umeriana a rezistat aproape F de ani dupa ce poporul "umerian de facto si-a incetat e7istenta fizica. a fel ca E#raica si atina a devenit lim#a sacra si a fost scrisa )si nu vor#ita* pana in prea4ma primelor decenii crestine. "crisul cuneiform logografic a evoluat din scris sila#ic intr-un scris alfa#etic-fonetic pentru utilizarea lui in e7primarea lim#ilor /ndo-Europene. ititi )ittites* au imprumutat cuneiformele "umero-$11adiene' pentru e7primarea lingvistica propice. "umerienilor li se mai atri#uie descoperirea rotii olarului )mai tarziu roata carului* 'precum si inventarea5 calendarelor' sistemelor de irigatii' armurii' carului de lupta' sa#iilor' #arcilor' 3arnasamentului cailor' cuielor' morilor' sandalelor' 3arponului' daltii' inelelor' seilor sau acului. /nfluența sumeriană în perioada începuturilor civilizatiei egiptene este recunoscută azi de egiptologi5 construc țiile din cărămidă' forma corpului navelor' folosirea sigiliilor cilindrice' temele artistice preluate de către egipteni de la sumerieni. $ceastă influență a fost de scurtă durată și că a avut doar un rol stimulent' de catalizator. /nfluen țele suferite nu au devenit insa imita ții. Temele artistice sumeriene - cum o#serva istoricul $. To@n#ee „au dispărut curând”. 8n căile comerciale pe care le-au desc3is și au continuat să le parcurgă ' ei și urmașii lor ' sumerienii s-au arătat mult mai îndrăzne ți în special ca navigatori decât egiptenii sau alte popoare. Putem astfel continua ideea lui To@n#ee și spunem că pe plan economic sumerienii s-au dovedit superiori' în sc3im# egiptenii i-au întrecut pe plan politic realizând aproape c3iar de la începutul istoriei lor unificarea economică și administrativă' politică și culturală a țării lor. analiza o#iectiva a contri#utiei civilizatiei sumeriene in istoria umanitatii ar constitui' cu siguranta' un proiect de amploare pentru orice istoric.. "i daca inventiile enigmaticilor sumerieni depaseau cu mult cunostintele si te3nologia vremii' punand #azele culturilor ce aveau sa le urmeze' o parte insemnata a mostenirii lor nu isi gaseste nici astazi e7plicatia in randul oamenilor de stiinta. /n fapt, istoria omenirii incepe cu sumerienii. Ei sunt cei care' practic' au facut trecerea de la preistorie catre istorie' prin inventarea scrisului si mentionarea' in premiera' a tuturor cunostintelor si credintelor pe care le aveau. Ma4oritatea istoricilor considera "umerul drept prima mare civilizatie a lumii. %incolo de remarca#ilele realizari ale sumerienilor' intr-o epoca in care marile culturi ale lumii erau' cel mult' intr-o faza incipienta' misterele care incon4oara stravec3ea civilizatie sunt departe de a-si gasi o e7plicatie' c3iar si in epoca moderna. Pana in momentul in care descoperirile ar3eologice vor arata ca au e7istat si alte civilizatii mai vec3i de sase milenii' tre#uie sa acordam credit cercetatorilor si sa ii consideram pe sumerieni drept intemeietorii primei civilizatii pe Terra.
?eferat realizat de5 !/C$E Madalina-Cristina !/C$E Miruna-!icoleta Clasa a /L-a C 8
9
