Orice grup de oameni se aduna pentru realizarea unor teluri comune specifce, cunoscute si acceptate de to parcipani. Cand organizaa are un tel clar si interesant pentru membrii ei, acesa se mobilizeaza, entuziasmul le creste, apropierea de succes creeaza o stare de spirit construcva, plina de bucurie. Fiecare membru al echipei vrea sa parcipe la eort si la succes.
Scopul comun poate f ans prin acunea coordonata a parcipanlor, desasurata conorm unor reguli. Cele 4 principii de baza esenale pentru succesul unei echipe sunt:
. !reocuparea generala pentru soluonarea problemelor comune.
"ste un proces de ulizarea mini, creavitai, logicii si prevederii fecarui #ucator, pen tru ca to membrii grupului sa parcipe la indeplinirea unei sarcini date tcunoascuta si acceptata$. !entru succesul muncii si pentru dezvoltarea spiritului de echipa e nevoie ca deciziile privind acvitatea grupului sa fe luate in comun, nu sa se aca doar recomandari in comun %iar apoi deciziile sa fe luate de un se. Faptul ca orice decizie luata de echipa are eecte si consecinte & nu toate placute & va f resimt de membri sub orma unui stres emoonal si material, care pana la urma caleste echipa si o invata sa aconeze mai efcient. 'aza morala si eca pentru luarea deciziilor responsabile o constuie valorile personale ale membrilor echipei si cele corporave. (ireca de acune este data de viziunea organizaei tutelare )societatea, compania$.
*. Comunicarea.
"ste acunea de transmiterea unei inormai )pe cale verbala sau ne%verbala$ catre ali. Comunicarea are doua sensuri: ea include nu doar e+primarea ideilor proprii, ci si necesitatea necesitatea de a%i asculta acv pe ceilal, cand isi e+pun ideile lor. Coechipierii nu ac aceiasi greseala de doua ori
. Cooperarea: Cooperarea:
-nseamna munca impreuna si intr%a#utorarea, pe baza respectarii si olosirii reciproce a ideilor celor implica. Coechipierii su bine ce au de acut, munca lor find planifcata si coordonata, monitorizata si controlata. "i ancipeaza problemele.
4. -ncrederea:
Fiecare membru al echipei se bazeaza pe susnerea fe emoonala, fe corporala, a celorlal membri, pentru ca in mpul acunii sa se simta in siguranta. Coechipierii Coechipierii de#a orma nu mai considera in mod pesimist ca o sarcina noua e imposibila )si nu gasesc scuze sau move in acest sens$, ci au incredere )pe baza e+perientei comune$ ca vor gasi o solue. otodata ei iau in considerae atat problemele colegilor, cat si cele din aara echipei.
/unca in echipa se bazeaza pe:
(elegarea uncei de conducere, de la un se & catre echipa, as0elca tot managementul tacc, operav, a#unge sa fe eectuat de membrii echipei, iar seul seva ocupa numai de managementul strategic. Clarifcarea detaliata a cadrului organizatoric, de valori, de obiecve, de perormante & in care se desasoara acvitatea echipei. (emocrazarea inormailor si a creavitai: toate inorma ile vor f puse la dispozia nelimitata a tuturor membrilor echipei1 fecare membru are sarcina sa contribuie in vreun el la alimentarea alimentarea echipei cu gandire creava. Cresterea Cresterea perormantelor perormantelor producve, producve, individuale individuale si colecve colecve ale indivizilor si ale grupului. Scaderea cheltuielilor de orice el )de produce, de personal, de scolarizare, de mar2eng, de sanatatea muncii etc.$ necesare pentru obnerea rezultatelor. Cresterea nivelului de sasace )ericire$ atat a membrilor echipei )prin venituri echitabile, recompense meritate etc$. cat si al colegilor si superiorilor de la toate nivelurile ierarhice, sau al clienlor. (e e+emplu, dupa terminarea unei acvita, echipa va sarbatori evenimentul intr%un el oarecare. O sarbatorire bine organizata contribuie mult la cimentarea relailor intre membrii echipei. Oamenii au si nevoi umane, a caror sasacere e o condie importanta pentru obnerea devotamentului si dedicaei lor pentru interesul comun. "chipierii simt nevoia sa fe aprecia, asa ca spiritul de echipa poate f mult intarit daca periodic membrii isi recunosc si apreciaza reciproc acvitatea acvitatea si aportul fecaruia la eortul colecv.
!entru succes, o echipa are nevoie de:
O misiune clar stabilita si insusita de membri1 3esurse umane si materiale adecvate1 !roceduri de lucru clar stabilite si insusite de membri: !rincipii de lucru comune si insusite de membri1 Clarifcarea sarcinilor si aprecierea rolului fecarui membru al echipei: 3elai deschise, de comunicare mullaterala si intelegere reciproca: %daptabilitate si creavitate: /oral bun si sasace.
/isiunea este ce ace echipa, scopul e+istentei sale.
!rocedurile de lucru sunt acvitale cu a#utorul carora echipa )membrii ei$ vor indeplini misiunea. O procedura importanta este modul cum se iau deciziile in echipa.
!rincipiile de lucru stabilesc modul in care membrii echipei vor lucra impreuna si mai ales elul in care se vor trata reciproc. 3egulamentul de unconare al echipei ar putea f as0el:
o membrii echipei se vor trata mereu cu respect si demnitate1 o membrii echipei au raspundere egala pentru rezultatele echipei1 /embrii echipei vor evita limba#ul necorespunzator si vor accepta divergentele de opinii1 /embrii echipei se vor distra cat mai mult, ara a%si ace bancuri neprincipiale.
!reluat din cartea 567 de acvit89i dinamice )#ocuri$ pentru "/%'-;(-<=> scrisa de ?erban (erlogea si =hiocel 'ota.
;umea @n care tr8im impune schimbarea mentalita9ilor conorm c8rora numai individuleste cel care conteaz8, iar interesele predominante sunt cele individuale. Chiar dac8individul este responsabil pentru op9iunile sale , pentru a realiza ce si%a propus, el trebuie s8conving8, sa parcipe la grupuri ormale Ai inormale, s8 negocieze norme, s8@mp8rt8Aeasc8 scopuri, s8 ac9ioneze @n comun cu al9ii. cestea sunt cBteva din lucrurile careac necesar8 reorientarea acvit89ilor organiza9ionale, spre ormarea Ai dezvoltareacompeten9elor de rela9ionare la nivel inter Ai intra grupal Ai de lucru @n echip8."chipa este un grup ormal, construit pentru rezolvarea unor sarcini organiza9ionaleconcrete Ai care ac9ioneaz8 unitar, sub conducerea unui manager. lt8 defni9ie a echipei ar putea f grup, ormal sau inormal, @nalt coeziv Ai e+trem de efcient @n rezolvareasarcinilor comune .!rincipalele caracterisci ale grupului echipei sunt: scopul comun) cel pu9in unul$,m8rimea, structura de statut Ai structura de rol% pozi9ia, rangul, presgiul fec8rui membruAi modele de comportament aAteptate de la aceAa, conducerea )D leadership D$%emergen9a Aiacvitatea liderului Ai coeziunea% abilitatea membrilor de a gBndi Ai ac9iona ca o entate.!entru manager este oarte important s8 Ae cum poate constui echipele , avBnd @nvedere natura sarcinii de lucru. (in punctul de vedere al componen9ei, echipele pot fomogene ormate din persoane cu preg8re Ai e+perien9e similare Ai eterogene ormate din persoane cu preg8ri Ai e+perien9e dierite. (ac8 echipele omogene sunt caracterizate denivel conEictual sc8zut Ai sasac9ie mai mare a membrilor, cele eterogene prezint8 unnivel conEictual mai mare Ai sasac9ie variabil8 a membrilor. n schimb pentru deciziilecare vizeaz8 creavitatea Ai calitatea , sunt de preerat grupurile eterogene. vBnd @n vederecaracteriscile echipelor de lucru, modalit89ile de constuire ale acestora sau de lucrueecv pot f e+trem de diverse.;egea comunic8rii este esen9ial8 @n evolu9ia si progresul omenirii. O comunicareefcient8 @nseamn8 colaborare @ntre persoanele respecve, o echip8 de lucru ce duce la omai buna unc9ionare a companiei respecve. (eci, elementul cheie este comunicarea. Seconsider8 c8 dac8 se poate caAga lupta comunic8rii, s%ar putea s8 @i ac8 pe anga#a9i s8colaboreze pentru binele echipei, al clien9ilor, al tuturor actorilor implica9i.
orice activitate succesul reprezinta rodul efortului comun, al muncii in echipa. Reusitele sau infrangerile nu se datoreaza in exclusivitate nici sefului, nici subalternilor, ci sunt rezultatul ambelor parti. Realitatea ne demonstreaza ca nu e suficient ca un grup profesional sa fie format din personalitati puternice, competente si cu experienta. Daca intre acestea nu exista compatibilitati , intelegere reciproca, viziuni si motivatii comune centrate pe acceptarea scopului propus, nu se pot obtine rezultate laudabile. Valorificarea potentialului de munca al fiecaruia, evolutia in cariera profesionala nu se indeplinesc fara a lucra si a respecta cerintele formarii si mentinerii spiritului de echipa. La aceasta stare care potenteaza calitatea si randamentul muncii fiecaruia se ajunge numai atunci cand oamenii inteleg ca intregul nu este egal cu suma partilor, ci cu ceva mai mult, care se naste din interactiunea cu grupul, din armonia relatiilor interpersonale, din identificarea oamenilor cu valorile si scopurile grupului. A lucra intr-un grup dezbinat in care
certurile si neintelegerile sunt frecvente, orgoliile si antipatiile, atitudinile de izolare, de desconsiderare sau indiferenta predominante, in care fiecare incearca pe cont propriu sa-si rezolve problemele, in care denigrarea celuilalt este practicata in mod curent, este fara indoiala un obstacol serios pentru a munci cu placere. entru a nu se ajunge la aceasta situatie, fiecare trebuie sa contribuie la transformarea unui numar de oameni ce muncesc la un loc, intr-un grup omogen si functional. ! echipa este mai performanta decat suma indivizilor ce o formeaza in context organizational, mai ales cand performanta necesita competente, experiente si abordari diferite. "ajoritatea oamenilor inteleg si recunosc importanta echipelor, iar o parte depun eforturi pentru a face echipele din care fac parte sa si functioneze. #otusi, multi sunt cei care neglijeaza oportunitatile oferite de lucrul in echipa in favoarea unor aparente avantaje personale. $e aflam in perioada dintre apusul erei capitalului financiar si rasaritul erei capitalului uman. %ntr-o adevarata echipa este nevoie de promovarea unor reguli de genul& '. %n cadrul departamentului de expeditii colegii trebuie sa se respecte, sa trateze asa cum ar vrea sa fie tratati, ca pe oameni capabili, cu calitati frumoase, cu trebuinte, aspiratii si orientari catre obtinerea de rezultate meritorii. (. Departamentul de expeditii trebuie sa lucreze eficient si intens, urmarind sa aibe performante nu pentru a-i surclasa pe colegi, a le dovedi ca sunt mai inteligenti si mai priceputi decat ei, sau pentru a demonstra sefului ca sunteti mai valoros decat oricine, ci din intelegerea necesitatilor muncii, a nevoii de a indeplini bine indatoririle de serviciu. ). *omunicarea in cadrul departamentului de expeditii este foarte importanta, informarea si consultarea cu colegii, este de mare ajutor in derularea activitatii specifice +alocarea mijloacelor de transport,analiza si transmiterea comenzii,urmarirea mijlocului de transport precum si a incarcariidescarcarii in caz de succes, bucurati-va impreuna, in caz de esec, pastrati-va calmul si luciditatea, nu va invinuiti unul pe altul cautati impreuna cauzele esecului si reluati de la capat si cu incredere, actiunea initiala. /. Activitatea din cadrul departamentului de expeditii este extrem de stresanta divergentele de opinii si solutii nu trebuie sa fie transformate in motive de cearta sau acuze. riviti-le ca pe ceva firesc, cautati sa sesizati elementele comune, aveti taria de a recunoaste si a aprecia deschis ideea celuilalt atunci cand este mai buna. 0n primul r1nd, comunicarea 2nseamn3 un schimb de idei. 4iecare membru al echipei poate avea o anumit3 viziune asupra unui subiect, ceea ce 2nseamn3 mai multe puncte de vedere care nu fac dec1t s3 2mbun3t35easc3 semnificativ proiectul. "ai multe p3reri 6i schimbul de viziuni scot 2n eviden53 at1t punctele forte ale proiectului, c1t 6i defectele sau aspectele la care se poate lucra 6i se pot perfec5iona.
0n al doilea r1nd, reu6ita unui proiect de echip3, prin comunicare, 2nseamn3 6i oportunitate, pentru fiecare membru, de a c3p3ta experien53, at1t 2n ceea ce prive6te aspectul profesional, c1t 6i aspectul personal. Abilit35ile de socializare,dob1ndite 2n urma unor proiecte comune, sunt 6i ele, la r1ndul lor, importante, deoarece ofer3 individului capacitatea de a-6i 2mbun3t35i modul de interac5iune cu oamenii, 2n special 2n ceea ce prive6te sfera profesional3. rimul contact sau contactul rece este atunci c1nd omul se g3se6te 2n situa5ia de a vorbi, pentru prima dat3, cu un necunoscut, iar 5elul acestei convorbiri este interesarea interlocutorului 2n subiectul abordat. Drept urmare, comunicarea 2ntr-un proiect de echip3 conteaz3 foarte mult, deseori de acest aspect depinz1nd reu6ita proiectului. e de o parte, comunicarea ofer3 mai multe solu5ii pentru aceea6i problem3, mai multe idei pentru acela6i subiect 6i pe de alt3 parte, dezvolt3 abilit35ile de socializare a membrilor echipei, benefice pe termen lung.
LUCRUL IN ECHIPA 1.1. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
La baza societatii si a functionarii sociale in general sta modul in care oamenii imbina efortul si imaginatia pentru a-si imbunatati calitatea vietii prin atingerea obiectivelor comune. 7chipa, locul de munca, obiectivul final, timpul de lucru 7chipa - este un grup +formatie de lucru care functioneaza cu scopuri si obiective precise si care actioneaza cu ajutorul sculelor si dispozitivelor, pentru realizarea unui produs finit care sa corespunda cerintelor clientului. Locul de munca - reprezinta spatiul in care un muncitor sau o formatie de muncitori actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii pentru a le transforma in obiectul finit. !biectul finit - reprezinta rezultatul obtinut de catre muncitori in urma unui proces de productie intr-un timp de lucru. #impul de lucru - este durata reglementata a zilei de munca de care dispune un executant pentru a-si indeplini sarcinile de munca. 1.2. STRUCTURA TIMPULUI DE LUCRU AL EXECUTANTULUI
#%" R!D8*#%V
#imp de pregatire si incheiere& - studierea documentatiei - montarea si strangerea 9.D.V.-urilor - stabilirea regimului de lucru #imp operativ& timp consumat de executant pentru modificarea cantitativa si calitativa a obiectului muncii #imp de deservire& - mentinerea in stare de functionare a utilajelor +gresare, legare furtun aer - pastrarea curateniei la locul de munca #%" $7R!D8*#%V #imp de intrerupere reglementat& - timp de odihna si necesitati fiziologice - timp de intreruperi conditionate de tehnologie +intarire solutie de lipire - A"7R!$. #imp neproductiv #imp de intreruperi nereglementate& - timp de intreruperi independent de executant - timp de intreruperi dependent de executant - incalcarea disciplinei in munca Abordarea propusa pentru lucrul in echipa presupune& - Recapitularea constanta a obiectivelor. - 7xaminarea atenta a mediului inconjurator. - *onstientizarea modului de functionare al echipei. - *reativitatea, flexibilitatea si promptitudinea in fata schimbarii - #olerarea ambiguitatii si a diferentelor in echipa.
- romptitudinea de a accepta nesiguranta odata cu schimbarea. De ce sa lucram in echipa: "otivele sunt urmatoarele& 7chipele pun cel mai bine in aplicare strategiile organizatorice. 7chipele faciliteaza producatorului fabricarea si livrarea produselor, precum si acordarea serviciilor in mod rapid si profitabil. Datorita echipelor, se invata mai eficient. 7chipele multifunctionale promoveaza managementul de inalta calitate. 7chipele multifunctionale pot suferi schimbari rapide. 9e economiseste timp daca activitatile efectuate inainte, pe rand, de mai multe persoane, sunt executate simultan in echipa. !rganizatiile bazate pe echipe, promoveaza inovatia datorita schimbarii de opinii. !rganizatiile cu structura plana, pot fi coordonate si conduse mai eficient, daca unitatea functionala este echipa si nu individual.
e masura ce cerintele cu privire la procesarea informatiei sunt din ce in ce mai sofisticate, spre deosebire de indivizi, echipele asigura integrarea si asocierea in scopul procesarii eficiente a informatiei. "unca bazata pe echipe imbunatateste performanta organizatorica, atat in privinta eficientei cat si a calitatii. *reativitatea si inovatia sunt promovate in organizatiile bazate pe echipe, prin intermediul schimbului de opinii. !bstacolele in calea lucrului eficient in echipa& ierderea efortului& - lenea sociala - caracteristica a comportamentului uman, mai ales in conditiile in care sarcina in sine nu il motiveaza. ;radul redus de eficienta in rezolvarea problemelor si luarea deciziilor& coordonatorii echipei tind sa aiba o autoritate mai mare in luarea deciziilor, indiferent daca au sau nu dreptate.
*reativitatea scazuta& suma ideilor lansate de persoanele care lucrau singure, este mai mare decat in cazul grupului. *!$*L8<%7 e termen lung, productivitatea grupului s-a dovedit a fi mai mare. Acest fenomen se numeste munca sociala, in contrast cu lenea sociala, echipele obtinand castig si nu pierderi pe parcurs. 1.3. MASURI ORGANIZATORICE ALE LOCULUI DE MUNCA
- pregatirea documentatiei tehnice de executie a produsului - asigurarea materialului necesar obtinerii produsului finit - pregatirea locului de munca +spatiu - dotarea cu scule si dispozitive in stare buna - dotarea cu scule si dispozitive performante si eficiente - amenajarea locului de munca - iluminare corespunzatoare - ordine si disciplina la locul de munca - mentinerea ordinii si curateniei - reducerea deplasarilor in fluxul tehnologic - cresterea calificarii muncitorilor - cresterea responsabilitatii executantului - asigurarea autocontrolului. Rolul unui membru in echipa Rolul care se potriveste cel mai bine unui membru al echipei, poate fi stabilit pe baza urmatoarelor caracteristici& - relationarea cu ceilalti membri
- modul prin care el participa la luarea deciziilor - caile prin care obtine informatiile si utilizarea acestora - metoda preferata in organizarea activitatii. Repartizarea sarcinilor in echipa si colaborarea cu membrii echipei pentru indeplinirea lor - repartizarea sarcinilor in echipa se va face astfel incat, rolurile fiecarui membru sa fie definite, avand in vedere abilitatile de evaluare si capacitatile fiecarui muncitor - sprijinul si incurajarea fiecarui membru al echipei, de a fi ajutat sa-si rezolve sarcinile impuse - participarea la luarea deciziilor - motivarea personalului - imbunatatirea comunicarii si cresterea nivelului de cunostinte - relatiile interpersonale din cadrul echipei - luarea deciziilor sa curga din utilizarea deplina a aptitudinilor si cunostintelor membrilor echipei - deciziile sa fie exprimate sub forma de actiuni& fiecare membru al echipei sa stie ce are de facut, cu cine si cand sa trateze deciziile. MUNCA IN ECHIPA
=atru persoane, pe care le vom numi& #!A#A L8"7A, *%$7VA, !R%*%$7, si $%"7$% lucreaza impreuna. *eva important trebuia facut si a fost repartizat la #!A#A L8"7A. #!A#A L8"7A a fost sigura ca *%$7VA o va face. !R%*%$7 o putea face, dar $%"7$% n-a facut-o. Din aceasta cauza, *%$7VA s-a suparat, pentru ca era treaba la #!A#A L8"7A. #!A#A L8"7A a crezut ca !R%*%$7 putea s-o faca, dar $%"7$% n-a realizat ca #!A#A L8"7A n-o va face. %n final, #!A#A L8"7A a dat vina pe *%$7VA cand $%"7$% n-a facut, ceea ce !R%*%$7 putea face.> %n cadrul societatii noastre, structura organizatorica este urmatoarea& - 9ef de productie - care desfasoara procese tehnologice specializate, ce conduc la realizarea produselor contractate si a unora dintre echipamentele tehnice din componenta produselor, sau necesare la realizarea produsului
- *ompartimente functionale, care furnizeaza urmatoarele servicii suport& recrutarea, selectia, evidenta si formarea fortei de munca - proiectarea produselor - proiectarea tehnologica a noilor produse si a proceselor de productie - aprovizionarea si depozitarea - planificarea si supravegherea productiei - managementul calitatii produselor contractate +incluzand verificari cu radiatii ionizante - asistenta financiar-contabila - supravegherea 9istemului "anagementului 9ecuritatii si 9anatatii in "unca.
COMUNICAREA ÎN CADRUL GRUPULUI
REALITATEA COMUNICĂRII Comunicare reprezinta
@nsintare, sre, veste, raport, relae, legatura. Cam acestea ar f
sinonimele care ne sunt oerite de catre diconarul e+plivav pentru comunicare. (esi pare simplu @ntelesul comunicarii este mult mai comple+ si plin de substrat. Comunicarea are o mulme de @ntelesuri, o mulme de scopuri si cam tot aGtea metode de e+primare si maniestare.
o provocare constanta pentru psihologia sociala1
Ø
o acvitate1
Ø
sasacerea nevoi H4H#I*4s le personale1
Ø
legatura @ntre oameni, etc.
!rin comunicare se e+prima ceea ce se petrece, s%a @nGmplat ori se doreste sa aiba loc la nivelul grupului sisau al fecaruia. Ca urmare, realitatea e+primata sau de e+primat se prezinta ca apte, senmente si relai @ntre apte si senmente. Faptele, @nasate ca incontestabile, s@nt alcatuite din ce se vede: inclusiv atudini posturale,
gesturi, culori, orme, fguri, dimensiuni1 ce se aude: vorba, mbrul vocii, muzica, sunetele, zgomotul, ritmul, tacerea, intensitatea intervenei1 ce se spune: cuv@ntul )ca sens$, connuturile1 ce se face: acuni, munca )organizarea ei$, obiectele produse, cercetarea, e+erciile pracce, rezultatele obnute. Senmentele prezente la grup, subgrup sau individ s@nt recunoscute si prelucrate, consent sau
inconsent, de fecare. @n apt, ele s@nt aecvitatea pe care o genereaza sisau o maniesta fecare grup @n modelele sale de tensiune, de sasace, de putere, de euorie. -ndividual, fecare le resimte la el si totodata dierit: pozivnegav, atracerespingere, bucuriedurere, sasacerustrare, ortaslabiciune, indierentaentuziasm. Relaa fapte-senmente se prezinta la nivelul intenei, senzailor, impresiilor, @ntelegerii aptelor, conte+telor, oamenilor. Fiecare persoana are tendinta sa deormeze, sa interpreteze, sa @nrumuseteze ori sa umbreasca ceea ce vede, aude, simte. @n gradul si nivelul de deormare intervin caracterul si e+perientele anterioare (backgroimd-u\). Ca realitate, relaa ia orma de ceea ce s-a perceput: o agresivitate, o maniera atracva de prezentare desi, uneori, aceeasi situae poate f perceputa e+act invers de altcineva1 ceea ce s-a nteles, deoarece si @ntelegerea poate sa diere. (e renut ca aici mai intervine si rolul ambiguitai cuvintelor. Conte+tele @nsele, la r@ndul lor, au semnifcai dierite pentru fecare. se vedea e+perienta #urnalistului, care scri e+act invers dec@t un alt coleg, de alta publicae, desi ambii vorbesc despre acelasi eveniment, din acelasi loc si despre acelasi moment al derularii lui1 ceea ce s-a e!primat, dierentele find date de claritate, trunchieri, aluzii care, uneori, s@nt olosite
pentru a lasa @ntelesul @n seama celui care receponeaza mesa#ul1 ceea ce am vrut sa se e!prime. "ste intervena deschisa a receptorului care, pentru ca a vrut, a asteptat sa auda, sa vada, sa se spuna si a privit as0el @ne@t toate se vorune pe seama persoanelor, locuitorilor, momentelor de care avea nevoie.
ace placere sa conerim o anumita semnifcae celor percepute si sa credem ca sensul acesta )al nostru$ l%am dob@ndit atunci de la ... Orice analiza evidenaza ca @ntelegerea realitai genereaza o perspecva complementara, impun@ndu%se atenei realitatea consenta si e+primata1 realitatea consenta si nee+primata1 realitatea inconsenta. (aca @n realitatea consenta si e!primata rolul ormatorului se reduce la a o ace remarcata celorlal, suger@nd eventual noi tehnici de reormulare si prezentare, pentru realitatea nee!primata subiectul trebuie a#utat sa scoata din ad@ncuri imaginile pe care le pastreaza. Cauzele care l%au dus la neacvarea lor pot f mulple de la interveni brutale p@na la insasaci ad@ncite de educator, la nereusita @n comunicare si la nesmularea cura#ului de maniestare. (e aceea, caile de intervene devin anevoiase daca nu se cunosc antecedentele procesului. Formatorul poate valorifca ambivalentele avorabile ori poate sa le creeze, pentru ca fecare sa e+prime aptele de care are sinta sau ia cunosnta. Realitatea inconsenta este un subiect ca si ine+istenta, chiar daca to ceilal o reclama. rebuie
@nteleasa doar ca o problema personala, e+cepe neac@nd nici cazurile patologice, pentru ca oricine poate sa ignore si chiar ignora ceva din ceea ce ali percep. Formatorului @i
ramîne
posibilitatea sa
intervina cu tact, spre a pune @n evidenta, a ace observat, ceea ce trecuse nesesizat, prezenGnd el @nsusi acest apt ca pe ceva normal. s0el poate genera consenzarea realitai inconsente, dar nu prin bruscare, findca poate aparea reuzul e+primarii acesteia. "ducatorul duce realitatea @n consinta si pe cea nee+primata @n categoria realitalor consente si e+primate, armpni% z@nd relaa apte%senmente cu accent pe ce vrea sa spuna )si c@nd nu o putem ace$, prin gri#a la c@t s%a e+primat din ceea ce am dorit sa devina apte si pe c@t de mult s%a perceput si @nteles, n@nd seama de ceea ce ar f vrut partenerii nostri sa se e+prime, de asteptarile, de senmentele, de trairile lor. -n construca mesa#ului, educatorul porneste, de asemenea, de la ceea ce ar vrea sa spuna ara sa ignore ceea este de zis, din care o parte ar vrea sa spuna si ali desi r@n fnal, @l @ncearca teama ca a ramas doar la tot ce s-a "is. (e aici permanenta stare de @ndoiala ata de reusita comunicarii sale, careia @i asteapta rezultatul @n atudinea elevilor. 3ezultatul comunicarii este dat de starea pe care o induce vorbitorul ascultatorului, fe ca acesta este unul permanent )elevul$, fe ca este doar ocazional. @n vreme ce primul @si cauta
clementele care sa%i aca oportune prezenta acunilor pregate si tema aleasa, celalalt va f dominat @n primul r@nd de ceea ce asteapta si abia apoi de ceea ce vede si asculta, de ceea ce @ntelege si admite ca trebuie renut pentru ca, pe aceasta baza, simte ceva dorit, ul, provocator, incitant. Societatea connua sa e+iste prin transmitere, prin comunicare, dareste corect sa spunem ca ea e+ista in transmitere si in comunicare. "ste mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun1 iar comunicarea este modalitatea prin care ei a#ung sa dena in comun aceste lucruri. !entru a orma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aiba in comun scopuri, convingeri aspirai, cunosnte % o intelegere comuna % Dacelasi spiritD cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispozii emoonale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la asteptari si cerinte. Comunicarea se realizeaza pe trei niveluri: .;ogic !araverbal *. !araverbal .
Comunicarea intrapersonala . "ste comunicarea @n si catre sine.
Ø
Comunicarea interpersonala. "ste comunicarea @ntre oameni.
Ø
Comunicarea de grup. "ste comunicarea @ntre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu al oamenii.
Ø
Comunicarea de masa. "ste comunicarea primita de sau olosita de un numar mare de oameni. Scopul comunicarii:
M sa atenonam pe ali. M sa inormam pe ali. M sa e+plicam ceva. M sa distram. M sa descriem. M sa convingem, etc.
Comunicarea în cadrul grupului -n demersul nostru de idenfcare, dezvoltare si opmizare a cBmpului comple+ de inEuente pe care comunicarea @l poate crea @n #urul metodelor de interacune educaonala, un p aparte cu deosebita relevanta pracca @l reprezinta comunicarea @n cadrul grupului. -ata de ce, @n rBndurile care urmeaza, ne vom opri cu precadere asupra unui p special de grup, si anume echipa educaonala, pe care o putem integra la limitele unor defnii ce preiau si olosesc achiziile teoreco%metodologice, atBt ale psihologiei sociale )reeritor la dinamica grupurilor$, ale psihologiei organizaonale )deoarece echipa educaonala are multe determinante procesuale similare grupului de lucru din organizai$, cBt si % desigur % ale pedagogiei. s0el, vom defni, pentru @nceput, echipele educaonale drept microgrupurile rezultate din divizarea clasei de elevistuden printr%o varietate de tehnici, microgrupuri care, alcatuite pentru @ndeplinirea uneia sau mai multor sarcini educaonale, realizeaza simultan obiecve de p inormav )cunoasterea unei anumite materii$ si unele de p ormav%movaonal, cu un grad ridicat de efcienta, comparav cu @ntreaga clasa sau cu individul izolat. -n acest sens, vom lega direct conceptul de echipa educaonala cu dinamica termenului de perormanta )asupra @ncercarii de defnire a termenului de echipa educaonala vom reveni$.
-mportanta @n acest moment si din aceasta perspecva devine as0el defnirea grupului propriu%zis @n elementele care @l caracterizeaza si pot reprezenta linii de orta @n alcatuirea unor as0el de echipe1 @n lumina acestui considerent, vom dezvolta caracterisci specifce acestuia )spre e+emplu, compea si colaborarea$, segmentele constuve )normele, rolurile etc$. (e asemenea, consideram ul de semnalat disnca pe care o acem % @n aceste rBnduri % @ntre ceea ce reprezinta o echipa didacca )pe care o vedem desemnBnd simpla @mparre a clasei pe microgrupuri ce trebuie sa @ndeplineasca anumite obiecve si sa realizeze sarcini$ si construirea, dezvoltarea si opmizarea conceptului de echipa educaonala. OperBnd @n segmentul delimitarilor conceptuale, un important instrument de lucru regasim la (onelson 3. ForsNth, care ne oera o lista de defnii ale grupului, dintre care preluam la rBndul nostru doua1 as0el, @n viziunea lui are, Dpentru ca o colecvitate de indivizi sa fe considera un grup, ei trebuie sa aiba un numar de interacuniD, iar pentru ShaP, grupul reprezinta Ddoua sau mai multe persoane care interaconeaza @ntre ele @n asemenea maniera @ncBt fecare persoana inEuenteaza si este inEuentata de fecare cealalta persoanaD , chiar autorul citat oera @ntr%o prezentare mai detaliata a grupului cBteva elemente de defnire a acestuia, deosebit de ule @ntr%o analiza procesuala: as0el, grupul presupune interacune, structura )norme, roluri, relai @ntre membri$, scopuri comune, nevoia de grup si interdependenta dinamica. !entru unii dintre autori, claritatea, simplitatea si obiecvarea pracca a defniei sunt importante 1 as0el, grupul @nseamna Ddoua sau mai multe persoane care, pentru mai mult decBt cBteva minute, interaconeaza inEuentBndu%se una pe cealalta si percepBndu%se una pe cealalta ca noi# -n aceeasi arie metodologica se situeaza si concisa defnie oerita de catre
@n cBmpul praccii scolare. s0el se disng urmatoarele ipostaze ale comunicarii: $bisnuitele % normale, sute, cunoscute, gencr@nd siguranta, @ncrederea @n stap@nirea situaei, @n reusita raporturilor cu celalalt ceilal. Cadrul acestor comunicari este unul amiliar, cu elemente bine conturate, e+plorate anterior @n detaliu. n asemenea cadru @l prezinta amilia, scoala1 pentru copiii mai mari, mediul proesional. %eobisnuitele necunoscute, pline de mister, cu elemente ascunse, chiar secrete.
Formatorului @i revine sarcina ca, pornind de la situaile cunoscute, obisnuite, sa provoace e!ercii de comunicare, prin punerea @n situai de comunicare. semenea e+ercii urmaresc ambele posibilita
cu scopul de a se spri#ini unele pe altele, sut find ca, @n realitate, actul de comunicare este ireversibil, ircpetabil iar reusita lui nu poate f negli#ata.
Conorm unor studii putem idenfca mai multe stadii de dezvoltare sub doua paradigme de evolue:
Reuniunea
. Separarea
REUNIREA $ &nierea -n aceasta prima etapa, oamenii se iniaza unii pe ali @n arii dierite, @si verifca credintele si atudinile. (aca ne reerim strict la echipele educaonale, aceasta etapa de iniere este deosebit de importanta: celor care vin pentru prima data @n contact le este oarte greu sa ormeze o echipa efcienta, deoarece atena le este divizata pe doua cBmpuri de acune % pe de o parte, au de rezolvat @n comun o sarcina si, pe de alta parte, trebuie sa interrelaoneze cu ceilal, ceea ce presupune un eort mult mai mare din partea lor. (e aceea, remarcam importanta deosebita a e+erciilor de Dspargere a gheiD @n aceste prime momente, ci dezvoltarea unui climat rela+ant si poziv @n cadrul grupurilor nou%ormate. Si in cazul grupurilor cu mai multa e+perienta acesteae+erii se dovedesc ule. *$ '!perimentarea !ersoanele dezvolta mai mult eort @n a cauta e+periente si interese comune. -n aceasta a doua etapa de e+perimentare apare necesitatea unor acvita comune @ntre partenerii de echipa, acvita care sa depaseasca cadrul non%sarcina al #ocurilor de Dspargere a gheiD, dar care sa se pastreze tot @n intervalul dezvoltarii unor acvita centrate pe celalalt mai degraba decBt pe sarcina ca atare. Ceea ce trebuie de asemenea remarcat este aptul ca proesorul poate olosi tehnici ca interviul reciproc, tehnica interpretarii de roluri . $ &ntensicarea -n aceasta a treia etapa, membrii echipei sunt mai mult mp impreuna, parcipani @ncep sa%si spuna lucruri personale, despre amilie si prieteni. otodata, ei @ncep sa%si @mpartaseasca rustrarile, imperecunile si pre#udecale, ceea ce dovedeste ca a crescut simtor @ncrederea @n echipa. -si spun pe numele de alint, dezvolta prescurtari @n modul de a vorbi, coduri personale si glume pe care le @nteleg
numai ei. devarul capata mare importanta @n cadrul discuilor. (eschiderea ma#ora spre celalalt si spre echipa este un risc @n cadrul intensifcarii1 ea a#uta la evolua relaei. 4$ &ntegrarea Cei din aara echipei se asteapta sa%i vada @mpreuna. (aca vad doar pe cBva dintre ei, acesa sunt @ntreba unde sunt ceilal. Fac mai multe lucruri @mpreuna, au mul prieteni comuni. Fiecare membru @n parte este capabil @ntr%o mare masura sa prezica si sa e+plice comportamentul unui alt membru. ceasta etapa contureaza de#a angerea unui grad de coeziune ridicat @n grup 1 echipa didacca lucreaza e+trem de efcient @mpreuna, membrii au roluri bine defnite si acceptate @n grup, echipa lucreaza armonizat, sistemic. L$ $bligaile reciproce cest ulm stadiu este mai rar @ntBlnit la echipele didacce1 la drept vorbind @nsa, aparia lui @n echipe oera cadrului didacc o libertate de acune si creavitate e+traordinare. -n acest stadiu se ac cBteva anga#amente ormale 1 este mai greu ca oricBnd ca vreunul dintre membrii echipei sa o paraseasca @n avoarea alteia. .
SEPARAREA
$ iferenerea -n aceasta prima etapa a celei de%a doua paradigme de evolue, apare ocalizarea nu pe ceea ce%i apropie pe membrii echipei, ci pe ceea ce%i desparte, pe elementele de dierenta dintre ei. ceste dierente, uneori recunoscute si tolerate anterior prezentei etape, devin puncte centrale pentru discui si argumentari. Coechipierii @si gasesc arii de interes noi si vorbesc din ce @n ce mai pun despre asta @n cadrul echipei respecve. *$ Superciali"area (in ce @n ce mai puna inormae este schimbata de catre membrii echipei. @n acest stadiu, fecare punct de conEict @n interrelaonarile mulple din grup pare mai sigur sa fe reprimat @n topicul discuei, pentru a se evita certurile. Conversaa devine superfciala1 de observat ca, @n acest moment,
turnura negava a interrelaonarilor se mai poate schimba. /embrii echipei aEa @n acest stadiu al relaei @si acopera problemele de relaonare: @si dezvolta o masca pentru cei situa @n aara echipei. $ Stagnarea "ste un mp de inacvitate @n relaonarile din interiorul echipei. /embrii acesteia se limiteaza strict la relaonarile cerute pentru realizarea sarcinii1 @n acelasi mp se simt rustra de inabilitatea lor de a comunica @ntre ei aspecte aecve. @nnderea acestei stari @n mp depinde si de al actori ca, de pilda, DrecompenseleD pe care membrii le pot primi din partea cadrului didacc daca rezolva corect sarcinile. 4$ 'vitarea si terminarea m combinat ulmele etape ale lui Nbels pentru o adaptare mai Ee+ibila la specifcul echipelor didacce. -n aceasta etapa, partenerii din echipa @ncearca sa se evite1 @n cazul @n care cadrul didacc pastreaza pe mai departe echipele respecve, membrii reuza interrelaonarile1 uneori, conEictul este transerat @ntr%un conEict cu cadrul didacc respecv. rebuie remarcat ca cele noua stadii enumerate pBna acum sunt un connuum e+trem de Ee+ibil si adaptabil, @n sensul ca anumite etape pot sa fe incluse @n altele, importanta lor poate scadea pBna a deveni subetape pentru alte stadii sau dimpotriva. (e al0el, @n delimitarea conceptuala a grupului, observam ca acesta, vazut ca sistem, devine generator de energie, energie pe care trebuie sa o concepem @n plan didacc ca find olositoare acvitai de @nvatare%dezvoltare. n alt model privind constuirea si evolua grupurilor ne oera ;arrN =reiner1 el a argumentat ca, @n DcrestereaD lor, organizaile trec prin cinci aze de dezvoltare, fecare dintre ele @ncheindu%se cu o criza de management. -n ceea ce priveste dezideratul pe care ni l%am propus, am dezvoltat aceste etape, relav usor, din perspecva echipelor educaonale 1 si aceasta, deoarece echipele educaonale @mbraca multe dintre caracteriscile grupurilor ormale1 interpretarea oerita de =reiner prin prisma slului managerial se dovedeste interesanta @n perspecva metodelor si tehnicilor care ulizeaza capacitale interacve ale membrilor acestor echipe . -n etapa cu numarul unu, a creavitai, etapa care este presupusa de DnastereaD grupului, grupul ca atare abia @ncepe sa%si recunoasca elementele de individualitate ca grup, drept rezultanta a
unei sume de unghiuri dierite de vedere. s0el, se stabilesc prin negociere mulpla indirecta primele norme de unconare, apar momentele de inter%cunoastere, de schimburi inormaonale reciproce. ;a fnalul acestei etape, =reiner presupune ca apare criza DconduceriiD 1 subliniem iarasi importanta unor tehnici ca e+erciile de Dspargere a gheiD @n aceste prime clipe din constuirea grupului. -n etapa a doua, a direcei, comunicarea nde sa capete sensuri mai bine stabilite. Se cBsga sisau se construiesc statusuri si roluri @n cadrul grupului. ;iderul grupului @ncepe sa capete mai multa autoritate si responsabilitate @n conducerea acvitai. elegarea reprezinta a treia etapa @n cresterea unui grup ormal. @n perspecva unghiului de
vedere cu care operam, situarea unor conduite de putere bazate pe calitatea %dierita % de e+per a membrilor grupului caracterizeaza aceasta etapa. -ntr%adevar, delegarea unor priorita de e+ecue este importanta pentru efcienzarea grupului1 as0el, pentru realizarea unei anumite sarcini nu mai este necesar @ntreg grupul reunit %ba, mai mult, aceasta varianta ar ridica unele probleme %, ci cBteva microgrupuri, @n special cupluri proesionalizate care au abilitari speciale, recunoscute de ma#oritatea grupului @n problemele @n cauza, pot sa rezolve sarcina respecva. Consideram ca aceasta situae dilemaca % chiar daca ramBne @n aria reEecei didacce % nu reprezinta un pericol autenc, daca este sa ne gBndim ca elevii concentra asupra rezolvarii unei par a problemei au nevoie de o privire globala, holisca asupra sarcinii si tocmai integrarea @ntr%un grup @nalt coeziv le oera posibilitale unei e+plorari mai de prounzime, mai adaptate anterioare1 consideram @nsa ca, @n cazul unei dimensionari efciente a eectelor @n aceasta etapa, criza constuie o balanta ula. -n etapa a patra, denumita a coordonarii , apare succesul depasirii crizei controlului prin regasirea locului fresc al fecarei persoane @n cadrul grupului. ceasta reprezinta o rezultanta @ntre rolul pe care persoana crede ca% poate @ndeplini si ceea ce grupul, @n ma#oritatea -ui, considera ca poate sa%i oere. -n sBrsit, cea de%a cincea etapa, si anume colaborarea, presupune largirea demersurilor de coordonare prin integrarea unor dominante aecve, sinergice, conducBnd la consolidarea ma+imala a identai de grup care se situeaza @n termeni echivalen cu identatea fecarei persoane @n parte. -n aceasta ulma etapa, echipa didacca @mprumuta multe dintre caracteriscile unui grup inormai, iar apartenenta la aceasta echipa devine ea @nsasi un prile# de sasace pentru membrii sai. rebuie spus si ca acvitale desasurate de echipa care poseda atributele presupuse de aza colaborarii
sunt vazute ca elemente componente ale acestui model de sasace personala pentru membri, ceea ce oera cadrului didacc posibilita opme de e+presie. Subliniem aici ca ideea introdusa de =reiner privind acunile de DrevolueD si cele de consolidare a stadiului impus de rezolvarea conEictului reprezinta un model, nu nou, dar e+trem de ul @n tratarea enomenelor social%educave, nu ca par izolate si segmente consecuve, ci ca un ansamblu coerent, evoluv si connuu. -n sensul surprinderii ambelor segmente de interacune, lucru e+trem de natural @n cadrul grupurilor speciale reprezentate de echipele didacce. !entru a descrie numeroasele @ntelesuri ale comunicarii pe care o olosim si o traim zilnic, olosim urmatorii trei termeni: a. Forma comunicarii "ste un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul. ceste orme sunt disncte si separate una de alta asa de mult, @ncBt au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesa#elor. s0el, cBnd semnele sunt acute pe oaia de hBre potrivit anumitor reguli )cum sunt cele ale gramacii si ortografei$, atunci noi cream cuvinte si DormaD scrierii. b. /ediul comunicarii n mediu adesea poate implica ulizarea tehnologiei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. Spre e+emplu, o carte este un mediu care oloseste orme ale comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile si desenele. c. /edia "+emple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograul, ziarele si revistele. oate acestea sunt disncte si prin modul prin care pot include un numar de orme de comunicare. Spre e+emplu, televiziunea oera cuvinte, imagini si muzica. desea termenul mass%media iden rta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem.
Observarea si @ntelegerea acestui proces poate sa ne aca sa fm mai consen reeritor la ce se @ntBmpla cBnd comunicam. "ste o alta lectura a comunicarii si semnifcaei sale legata de data aceasta de procese sociale de adancime, cum ar f conservarea identai si coeziunii, e+ercitarea uncei vitale de integrare sociala, de mennere si consolidare a unui humus psihologic comun. -n nici una dintre ipostazele sale ma#ore, societatea nu poate e+ista ara comuni%care: nici in cea de dobandire a unei e+periente comune, nici in cea de transmitere a zestrei culturale, nici in construirea acor%dului asupra unor probleme si dezlegari. Comunicarea semnifca mult mai mult decat schimbul si raspandirea de inormai1 comunicarea creaza si mennea societatea.
DISTORSIUNEA COMUNICĂRII %evoia de celalalt. Comunicarea interpersonala si de grup este reclamata nu doar de dorinta de
inormare si de contact, de legatura cu semenii, ci si de urcusul spre consinta propriului statut. Oamenii au nevoie sa se confrme obiecv unii pe ali. Fiinta umana nu poate e+ista @n aceasta connua oscilare spre sine si spre ceilal, ea av@nd nevoie de @ntelegere, companie dar si de autocon%runtare. "+istam @n masura @n care ne gasim si ne regasim @n ceilal, prin ceilal. Consenzarea acestei nevoi este @nsa direct dependenta de dorinta si mai ales de capacitatea fecaruia de a realiza @mplinirea prin celalalt. @n acest scop, scolii @i revine cea mai mare sansa si datorie. @naintea @nvatarii oricaror reguli, este necesara fascinaa comunicarii efciente, cu eect. !@na ce fecare va s ce ace, copilul se va bucura de reusitele si
nereusitele altora. 'ucuria se dob@ndeste descoperind, cu a#utorul proesorului, ca prin comunicare, la el ca prin rumusete, oamenii Dse distribuie ara sa se @mpartaD )
-n aceasta secune ne%am propus sa ne ocalizam demersul mai mult pe pul de cauze ce n de gradul, numarul si modul de interrelaonare @n cadrul unui grup : una dintre cauzele ma#ore care se @ncadreaza @n aceasta categorie o reprezinta normele de grup. cest actor are o importanta covBrsitoare asupra grupului @n ansamblul sau, cu o zona de impact si asupra individului ca atare.
%orma desemneaza Dstandarde ale comportamentului membrilor unui grup, care se asteapta sa
fe urmate si care sunt @ntrenute de sancuni pozive si negave sau Dreguli pentru comportamente acceptate si asteptate.
% ambiguitatea normei1 % integrarea normei1 % corespondenta si congruenta normei, vazute drept caracterisci defnitorii @n interacune directa cu procesul de @nvatamBnt. -n aceeasi ordine de idei, putem e+trapola e+perimentele lui /uzaer Sheri si putem spune ca, @n lipsa unei norme e+istente @n mod obiecv, parcipani la o acvitate de grup au un punct de reerinta intern care este, dupa parerea noastra, un raport dintre normele pe care individul @n cauza @si doreste sa le gaseasca @n cadrul grupului si inerentele pe care acesta le ace @n unce de normele despre care crede ca ceilal doresc sa unconeze @n cadrul grupului. ROLURILE sI JUCAREA ACESTORA ÎN CADRUL GRUPULUI
!roblema rolurilor @n grup este una e+trem de ecunda @n cercetarile din sintele sociale, dar si e+trem de ula @n analiza actuala a echipelor educaonale 1 de al0el, @n rBndurile de ata ne vom opri doar asupra anumitor aspecte care ne pot urniza un unghi de vedere opmizat asupra metodelor de interacune educaonala. rebuie remarcat ca, @n pracca educaonala, deosebim o @mbinare care nu ne conduce strict la o abordare simpla si concreta a enomenului. O alta problema importanta este caracterizata de rolurile @ndeplinite de membrii grupului @n cadrul conEictului. ;loNd Rr. prezinta mai multe as0el de puri de roluri @n grupuri. m precizat mai devreme ca este necesara o disnce pe care o acem @ntre rolurile @ndeplinite temporar si rolurile care sunt @ndeplinite permanent. /ai precis, putem sa observam e+istenta unor asa%numite roluri secvenale si a unor roluri comportamentale cu un grad de comple+itate si integralitate crescut )acestea ne prezinta un set de atudini constante ale persoanei @n respecvul microgrup, reprezentBnd o perspecva general valabila @n ceea ce%o priveste$ =oodall Rr. ne oera o pologie a acestora din urma: $ ipul Dbunului soldatD este cel care se supune policilor si regulilor organizailor, find o persoana tradionalista si pasiva @n interacunile din grup. Se oera voluntar sa strBnga rezultatele grupului, ace @ntotdeauna ceea ce se asteapta de la el, strategia lui find construita as0el @ncBt sa capete raspunsuri pozive.
*$ DltruistulD este cel care dezvolta strategii pentru ceilal cu costuri si sacrifcii personale. "ste movat de recompense standard, statutul mai @nalt nu% intereseaza, este neconEictual si contribuie la instaurarea unei bune atmosere @n grup. $ D!rintulD aconeaza dupa cum dicteaza circumstantele si doreste sa obna rezultate pozive 1 @si #usfca acunile @n unce de rezultate, aspirBnd sa aiba autoritate si putere.
I$ D(usmanul prietenosD doreste sa apara ca find prieten @n mp ce @si mascheaza adevaratele inteni. @n aparenta pare oarte interesat de ericirea celuilalt si pare sa%i pese oarte mult de ce i se @ntBmpla acestuia. 7$ D!ersoana midaD. !ot f doua eluri: cei cu adevara mizi si cei care olosesc acest aspect ca pe o strategie. Cei din primul p ramBn izola @n grup, ceilal se asociaza cu oricine ara sa%i intereseze prea mult scopurile grupului. $ D
