Program Gindirea pozitiva si succes
(Psihologia pozitiva)
Gindirea pozitiva este cheia succesului
Elaborat:Chifa Irina grupa PJ11M
Verificat: Conf. univ. dr.în psihologie psihologi e Silvia Briceag
Introducere Modul în care gândim în care ne raport!m la noi în"ine si la cei din #ur are o mare importan$! pentru via$a noastr!. %n anumitm tip de gândire ne poate a#uta s! reu"im în via$! s! fim ferici$i iar altul dimpotriv! ne poate &loca de'voltarea personal! ne poate face neferici$i "i nemul$umi$i de noi "i de via$a pe care o avem. (&ilit!$ile talentele "i inteligen$a noastr! sunt f!r! îndoial! importante dar lucrurile fac de cele mai multe ori diferen$a dintre cei care reu"esc "i cei care nu reu"esc sunt: încrederea în sine gândirea po'itiv! capacitatea de a dep!"i o&stacolele perseveren$a am&i$ia etc. )intre toate acestea s! ne oprim asupra gândirii po'itive "i s! vedem ce înseamn! ea de fapt. *ândirea po'itiv! este o atitudine care ne face s! g!sim mai u"or solu$iile aspectele po'itive ale situa$iilor cu care ne întâlnim în via$!. +amenii care gândesc po'itiv nu sunt doar optimi"ti ci ac$ionea'! conform confor m principiului ,s! vedem ce se poate face în aceast! situa$ie-. i sunt deschi"i fa$! de e/perien$e e/per ien$e noi "tiu s! imagine'e solu$iile "i strategiile de urmat atunci când au o pro&lem! iar dac! gre"esc nu se demo&ili'ea'! înva$! ceva din gre"eal!. Cu alte cuvinte ace"ti oameni au o anumit! a&ilitate în a face diverse lucruri "i o anumit! inteligen$! care în a#ut! s! dep!"easc! o&stacolele. i cred cu t!rie c! pot reu"i "i nu e/ist! greut!$i de netrecut. Conform studiilor efectuate de speciali"ti persoanele care gândesc po'itiv reu"esc s! ias! mai repede din situa$ii dificile se descurc! mai &ine în situa$ii de stres au o capacitate de efort mai &un! "i în general o&$in performan$e superioare fa$! de al$ii cu a&ilit!$i asem!n!toare. )e"i e/ist! anumite predispo'i$ii totu"i nimeni nu se na"te cu o gândire po'itiv! gata configurat!. /perien$ele de via$! educa$ia modul în care s0au purtat cu noi p!rin$ii prietenii sau profesorii profesorii credin$ele ra$ionale sau ira$ionale pe care ni le form!m de0a lungul copil!riei "i adolescen$ei sunt elementele care ne formea'! o gândire po'itiv! sau negativ!. Pentru ca gândirea po'itiv! s! devin! o deprindere caut! s! identifici credin$ele tale personale care te conduc spre ideea c! nu po$i s! faci un anumit lucru c! nu po$i reu"i c! nu ai valoare "i altele asemenea. (ceste gânduri sunt în cea mai mare parte ira$ionale adic! nu reflect! realitatea2 real itatea2 ele repre'int! modul t!u de a corela într0o logic! gre"it! evenimente nefericite din trecut cu ceea ce se înt!mpl! în pre'ent "i cu ceea ce se poate întâmpla în viitor. Selectea'! p!r$ile &une "i frumoase ale e/perien$elor tale de via$!. *ânde"te0te c! aceste aspecte po'itive te caracteri'ea'! într0o mai mare m!sur! decât cele negative. )e asemenea este
foarte important s! ac$ione'i. Chiar dac! tu consideri c! ai "anse foarte mici de reu"it! este gre"it s! nu faci nimic. )ac! vei r!mâne pasiv cu siguran$! c! vei pierde "i acele pu$ine "anse pe care $i le dai. +ricum ceea ce înve$i dintr0o e/perien$! chiar dac! nu a fost încununat! de succes î$i poate fi de folos în viitor. 3u în ultimul rând pentru a gândi po'itiv "i a reu"i s! faci ceea ce $i0ai propus g!se"te0$i prieteni care cred în tine rela/ea'!0te "i vei reu"i astfel s! te sim$i &ine în pielea ta.
Scopul programului:
)e'voltarea deprinderilor de gîndire po'itiv! pentru o mai &un! adaptare personal! în via$!. Obiective:
4ormarea unei atmosfere pl!cute de lucru între mem&rii grupului5 )e'voltarea unui mod de gîndire po'itiv "i optimist. )e'voltarea capacit!$ii de autocunoa"tere "i a gîndirii po'itive în via$a personal!5 )e'voltarea a&ilit!$ilor de a schim&a starea interioar! prin afirma$ii po'itive ameliorarea gîndurilor depresive "i an/ietatea. (plicarea pa"ilor simpli care ne pot a#uta s! o&$inem o de'voltare personal! armonioas!. Grupul ţintă: programul este adresat persoanelor de vîrst! preadolescenta si
adolescenta Durata i frecvenţa: Programul include 6 "edin$e. 7edin$a durea'! 86 min cu
frecven$a de 1 dat! pe s!pt!mîn!. !umărul de persoane: grupul este de tip închis "i num!rul de persoane în grup
este limitat între 1901 persoane
Ședinț a nr.1
E"ercițiul # : $ocul numelor Obiectiv: + activitate simpl! de spargere a ghe$ii util! pentru a pre'enta diferite
persoane "i a re$ine numele lor. (cest #oc este folositor mai ales când sunt persoane noi de fa$!. %imp: 19 min. Desfășurare:
Jocul numelor cunoscut "i su& denumirea de #ocul ad#ectivelor2: un participant alege un cuvînt care îl descrie ca persoan!. (cest cuvînt tre&uie s! ai&! aceea"i ini$ial! ca cea a prenumelui. )e e/emplu cliatul îmi spune )oamna Cristina. M! voi pre'enta în felul urm!tor: Bun! 'iua; 3umele meu este o$i participan$ii se vor pre'enta iar ultimul participant va tre&ui sa spun! numele tuturor lucru ce va fi amu'ant pentru to$i participan$ii. E"ercițiul & 'ămaie(lămăiță Obiectiv : de a însuși numele participanților ș i de a de'volta ritmul energiei %imp: 16 min )ateriale: scaune cu unul mai puțin decît num!rul total al participanț ilor
>oți participanții se aș ea'! formînd un cerc. Coordonatorul f!r! scaun2 începe #ocul apropiîndu0se foarte repede de fiecare și spunînd:
? ,l!maiț! @ l!maiț!- și persoana spune numele vecinului din dreapta. ? ,cireas! @ ciresic!- și persoana spune numele vecinului din stînga. /ist! posi&ilitatea de a spune Acos cu fructe- cînd toț i tre&uie s! se schim&e cu locurile iar persoana din centru s! ocupe unul dintre locurile temporar li&ere. )up! ce toți s0au așe'at tre&uie ca fiecare s! spun! numele vecinilor s!i.
E"ercițiul *: E"erciţiul de +ncredere i rela"are Obiectiv : ela/area întregului corp %imp: 1609 min5 )ateriale : Cîteva scaune aran#ate în cerc.
Clien$ii se num!ra de la unu la doi nr. 1 se a"ea'! pe scaune iar nr. vine în spatele acestora. ntre timp se audia'a o melodie rela/ant!. Clien$ii cu nr. vor urm!ri activitatea psihologului care va reali'a unele miscari rele/ante începînd de la cap pîn! la umeri "i mîni. )upa reali'area e/erci$iilor mesatoare participan$ii se schim&a cu locurile. "i continu! s! reali'e'e acela"i lucru. (cesta este un e/erci$iu care rela/ea'! clientul "i îi permite s! con$ienti'e'e ce a facut în timpul 'ilei în ce momente s0 sim$it &ine "i în care s0a sim$it mai pu$in &ine. ,ctivitatea - -Steaua respectului de sineObiective : ( capata increderea in sine si in fortele proprii Durata: #.(&/ minute )ateriale: foi ,-0 planse Desfasurare: Participantii vor primi cite o plansa unnde vor tre&ui sa raspunda la
citeva intre&ari
,ctivitatea . 1Piramida cuvintelor pozitive2 Obiectiv: 4amiliari'area participantilor cu cuvintele care provoaca energie
po'itiva. Durata: 19016 minute Desfasurare: Completea'! piramida al!turat! situând pe prima po'i$ie de sus
cuvintele "i fra'ele care provoaca emotii po'itive apoi descresc!tor pân! la ultima po'i$ie unde vei situa cuvintul care are cea mai eronat! imagine despre tine: S(%: . +rdonea'! descresc!tor începând din vârf spre &a'! cuvintele care valorea'a cel mai mul Ședința nr3 &
,ctivitatea # Scop : stimularea încrederii de sine "i rela/area participantilor
%imp : D016 minute5 Descrierea ,cţiunii: Clien$ii sunt ruga$i s! de deplase'e prin spa$iu asa cum
doresc ei. Ea semnalul Psihologului ace"tia se opresc "i închid ochii rela/îndu0se "i ascultînd voce psihologului "i mu'ica care cînt!. n continuare acesta sugerea'! tinerilor s! fac! un pas la dreapta f!r! a deschide ohii apoi înainte pa"i un pas la stînga se rotesc de dou! ori în #urul lor... Psihologul complic! mi"c!rile pîna în momentul cînd le propune ca în pa$i len$i de dans s! reli'e'e acele"i mi"c!ri emise de el. Su&iec$ii sunt ruga$i la început s! întind! mîinile înainte si prin îndoire de la cot sa le plase'e una peste alta în fa$a peptului aceasta este necesae pentru ca clien$ii s! nu se loveasc! în timpul mi"c!rilor efectuate.2 ,ctivitatea & 4,rt %erapie2
n cadrul acestei ședințe vom apela la terapia prin desen . Scopul: eli&erarea de tensiunea interioar! ș i aplicarea emoț iilor ideilor pe hîrtie
redarea situa$iilor în care participantii au avut succes )ateriale: casetofon coli de hîrtie acuarele goaș pensule creioane radier! ș.a. %imp: F9089 min. Desfășurare: Clienți sunt așe'ați su& forma de cerc la o mas! rotund! sunt ruga0ț i
s! închid! ochii și pe fundalul unei melodii aceștia ascult! povestirea -*r!dina fermecat!- ane/!2 aceasta avînd scopul de a rela/a și de a identifica momentele unde clientul s0a sim$it &ine D019 min.2. )up! ce deschid ochii clien$ii tre&uie s! redea pe hîrtie tot ce au simțit și și0au imaginat pe parcursul pove"tirii 19016 min.2. m&inarea mu'icii și desenului repre'int! o modalitate cu forț! du&l! de stimulare "i reamintire a situa$iilor din trecut unde clientul fiind pus în situa$ie de a lua deci'ii și de a reali'a unele sarcini mai complicate la care a f!cut fa$!. )up! finisarea desenelor clienți reali'ea'! din ele o galerie apoi fiecare din ei are rolul de ghid care pre'int! unui grup de turiști lucrarea sa într0un mod cît mai ingenios. pentru preg!tire se ofer! F06 min. pentru pre'entare F min. fiecare2
Ea finele activit!ții clein$ii formea'! un cerc și încearc! s! redea printr0un semn modul în care s0au simțit pe parcursul ședinț ei. - *r!dina ta de succes 2 (cum cînd ai închis ochii corpul t!u devine foarte li&er ușor gata s!
porneasc! într0o c!l!torie de vis. Pornești acum pe o potec! ea este lung! lat! îngust! sau poate șerpuit!. Mergi pe ea în cale întîlnești niște pietre crengi @ înl!tur! aceste o&stacole mergi în cre'ut mai departe privește în #ur ce ve'iG poți s! te oprești pentru o clip! și admir! poiana din calea ta ce culorite0au fermecatG Hacum urmea'! calea mergi mai departe pe poteca ta vreau s! revii în acele momente de glorie din via$a ta le ve'i daca da fa un semn cu capul. Concentre'!te la ceea ce faciai atunci cum te sim$iG faci f$! lucrurilorG vrau s! te concentr'i la modul cum ai re'olvat unele o&stacole încearc! s! sim$i acele clipe de glorie. Pastrea'!le pentru ceva timp vi'uali'ea'!le. Hfoarte încet te întorci pe potec! ș i revii aici al!turi de noi acum deschide încet ochii. 2 ,ctivitatea * 45erarhizarea valorilor2 Obiectiv: videntierea rolului puterii cuvintelor in viata omului )ateriale: planse Durata: 1609 de minute Desfasurare: >on o&&ins spune despre valori ca Asunt st!ri emoționale care
&a'ate pe e/periențele noastre de viaț! credem c! sunt importante pentru noi s! le e/periment!m sau s! le evit!m.- =alorile po'itive cele spre care tindem s! ne orientam sunt valori ce au conotația pl!cerilor "i ele sunt emoții precum iu&irea fericirea succesul siguranța aventura. (cestea sunt denumite valori vitale. /ista nevoi mai puțin importante ce sunt asem!nate unor instrumente c!ci ne a#ut! s! a#ungem undeva "i mai sunt "i valorile cele mai importante vitale chiar care ne conduc ca "i ființe umane.
# 3
Succes
& 3
7eligie
* 3
8ericire
3
,devăr
. 3
Prietenie
9 3
Dragoste
: 3
%oleranţă
; 3
7euită materială
< 3
Dreptate
#/3Putere
#6666666666666666666 66 &6666666666666666666 66 *6666666666666666666 66 -6666666666666666666 66 .6666666666666666666 66 96666666666666666666 66 6666666666666666666 66 ;6666666666666666666 66 <6666666666666666666 66 #/666666666666666666 66
,ctivitatea . 4Sursele mele de bucurie2 Obiectiv: Con"tienti'area importan$ei atitudinii "i a modului în care privim
lucrurile %imp: 6019 minute Desfasurare: Participantii vor desena sursele lor de &ucurie adic! acele lucruri
din via$a lor care îi fac &ucuro"i. Se discut! despre desene.
=edinţa nr3* E"ercițiul # Plim&area pe Eun! %imp: 9 minute )ateriale: nimic Desfășurarea Intreg grupul se împarte în echipe de F #uc!tori. %na dintre persoane
st! între celelalte dou! și își ține mîinile pe curea sau la talie. Celelalte dou! îi apuc! dintr0 o parte și alta mîinile și îl susțin pentru ca acesta atunci cînd sare s! parcurg! o distanț! cît mai mare posi&il!. >re&uie s! se mențin! o distanț ! suficient! între celelalte grupuri pentru a evita coli'iunile5 dup! o perioad! se schim&! rolurile pentru a da fiec!ruia posi&ilitatea s! mearg! pe Eun!. valuarea la final Cum v! simțeațiG Cum a decurs cola&orareaG 3ote:Persoana care sare poate închide ochii. E"ercițiul & )ă cunosc bineG
%imp: F9 minute >?teriale: hîrtie flip0chart carioca Desfășurarea : Clienții sunt rugați s! se desene'e în centrul unei foi de hîrtie. n
partea de sus a foii în colțul stîng ei tre&uie s! scrie cuvintele: ,Ca persoan!-. n colț ul drept tre&uie s! scrie: ,Ca lucr!tor-. Su& fiecare titlu clienții tre&uie s! scrie cîte 6 cuvinte care îi determin! cel mai &ine ca persoane sau ca lucr!tori. Su& desen ei tre&uie s! scrie lista lucrurilor care le plac și pe care le pot face &ine. )esenul poate fi numit ,Cele mai &une calit!ți ale mele-. )esenele se e/pun pe perete sau pe ta&l!. Clienții tre&uie s! ia cunostinț ! cu desenele afiș ate f!r! a discuta . /erciț iul este discutat de tot grupul. Se vor crea F categorii în dependenț! de urm!toarele calit!ți: personale profesionale ș i de comunicare. Se vor anali'a ideile de conștiinț! de sine constiinț ! de sine po'itiv! autoapreciere și autoacceptare. Ea final se pot discuta urm!toarele pro&leme: 0 p!rerea despre sine este ceva neschim&!tor dar și ea se poate schim&a. )e ceG 0 cum influențea'! autoaprecierea asupra atitudinii faț ! de propria persoan!G 4aț ! de alte persoaneG 4aț! de lucruG 0 discuții la desene 0 v0a fost ușor s! faceți e/ercițiileG 0 ce nout!ți ați aflat despre sine ș i despre alte persoaneG
E"ercițiul * Sculpturi Scopul ( favori'a încrederea în înalte persoane !r3de particpanți: 19 %imp: 9 minute )ateriale: nimic Desfășurare:
Jocul decurge în liniște. Se derulea'! în perechi în care unul este Alutul- modelul2 și cel!lalt e Asculptorul-. Modelul las! sculptorul s!0i miste mîinile picioarele
corpul pentru a construi sculptura. Comunicarea este nonver&al!. Se reali'ea'! e/po'iția dup! care rolurile se schim&!. Ea final se evaluea'! Mai întîi în perechi de e/emplu fiecare spune ce a simțit în am&ele fa'e ce a vrut s! construiasc! cum a decurs comunicarea etc. (poi se va discuta cu întreg grupul.
,ctivitatea - 1Povestea cu tilc despre energia cuvintelor2 Obiective: (mplificarea unei atitudini po'itive %imp: 1909 minute Desfasurare: psihologul va propune participantilor sa audie'e povestea cu tilc
despre po'itivism dupa care vor urma discutii pe &a'a povestii. ( fost odat! un rege african care avea un prieten foarte &un din copil!rie. (cest prieten avea o&iceiul ca indiferent de situa$ia în care se afla fie ea &un! sau rea s! spun! mereu: A E foarte bine!ntr0o 'i regele "i prietenul s!u se aflau la vîn!toare. Prietenul înc!rca "i preg!tea armele pentru rege. )in gre"eal! o arm! s0a desc!rcat "i i0a rete'at regelui &uricul degetului mare de la mîna stîng!. 4!r! s! fie impresionat de situa$ie prietenul a remarcat ca de o&icei: „E foarte bine!”.
egele r!nit "i urlînd de durere a replicat: „Nu, nu e bine deloc!” "i a ordonat ca prietenul lui s! fie aruncat în închisoare.
Peste ceva timp regele vîna într0o 'on! periculoas!. ( fost capturat de un tri& de cani&ali care l0au dus în satul lor. E0au legat de un pro$ap "i se preg!teau s!0l pun!
pe foc. )ar unul dintre cani&ali a o&servat c! regele nu avea &uricul degetului mare. 4iind supersti$io"i cani&alii aveau ca regul! s! nu m!nînce pe nimeni care nu era complet întreg. ("a c! l0au eli&erat pe rege. Ea întoarcerea acas! regele "i0a reamintit de întîmplarea de la vîn!toare cînd î"i pierduse o parte din deget "i cuprins de remu"c!ri a ordonat ca prietenul lui s! fie eli&erat din închisoare. „Ai avut dreptate” i0a spus prietenului proasp!t eli&erat. „A fost foarte bine că iai retezat buricul degetului"” "i a început s!0i povesteasc!
p!$ania cu cani&alii. (poi îi spuse: „#i pare foarte rău că tea triis la $nchisoare at$ta vree" A fost ur$t din partea ea să fac acest lucru"” „Nui adevărat% a replicat prietenul „Este foarte bine că ai $nchis!” „&e vrei să spui cu asta, că este foarte bine'!' &u poate fi bine să stai la $nchisoare'”
)ar r!spunsul îi deschise ochii: „ Dacă n-aş fi fost în puşcărie, aş fi fost cu tine şi mie nu îmi lipseşte nici o bucăţică din deget "” Evaluare: >otul depinde de semnificația pe care o d!m fiec!rei întâmpl!ri. >ot
ceea ce ni se întâmpl! putem s! consider!m c! este &un sau r!u. ns! nimic nu este r!u sau &un în sine ci doar interpretarea noastr! face s! fie într0un anumit fel. Și eu de multe ori m0am plâns c! nu este &ine ce s0a întâmplat totuși fiecare întâmplare mai devreme sau mai târ'iu s0a dovedit a fi un lucru &un pentru mine. Este simplu0 dacă vrei să fii mai fericit0 schimbă semnificația pe care o dai lucrurilor0 stă #// @ +n puterea taA
,ctivitatea . 4Sunt special2 Durata: o "edin$! dar "i câteva 'ile sau s!pt!mâni )ateriale: ecusoane ro"ii "i al&astre Obiective: s! arate participan$ilor c! înainte s!0i respecte pe al$ii ei tre&uie s! se
respecte pe sine.
Desfăurare: activitatea poate fi împ!r$it! în dou! e/erci$ii în aceea"i 'i sau
desf!"urat! pe durata a câtorva 'ile sau s!pt!mâni. partea : fiecare participant prime"te un ecuson ro"u "i0"i scrie numele propriu pe linia aflat! deasupra a dou! cuvinte: este special!2. de e/emplu (na scrie (na este special!2.
4iecare participant face apoi o list! de tr!s!turi po'itive care0l fac special. 4iecare participant se ridic! "i spune câte o tr!s!tur! care0l face unic. Participan$ii poart! ecusoanele cel pu$in o 'i. partea : fiecare participant î"i scrie numele pe o &ucat! de hârtie care este a"e'at! cu fa$a în #os pe mas!. 4iecare participant e/trage un nume. )ac! e/trage propriul nume pune &iletul #os "i e/trage altul. 4iecare participant prime"te un ecuson al&astru "i scrie numele e/tras pe rândul de deasupra cuvintelor este special de e/emplu dac! (na e/trage numele lui Ion ea scrie pe ecusonul al&astru Ion este special. 4iecare participant face o list! cu tr!s!turile care o fac pe persoan! a c!rui nume l0au e/tras special!. i poart! ecusonul cu numele colegilor cel pu$in o s!pt!mân!. 4iecare coleg se ridic! în picioare "i spune o tr!s!tur! care0l face pe colegul lor special.
Ședința -
E"ercițiul # Corul serii Scopul: ( înv!ța a gîndi po'itiv. %imp: 6 minute )ateriale: nimic Desfășurarea *rupul se așea'! formînd un cerc. Psihologul e/plic! ceea ce
fiecare persoan! tre&uie s! spun!. /emplu: 0 numește floarea animalul sau copacul de care iți amintește persoana de al!turi 0 numește o calitate a persoanei și ofer!0i una dinte calit!ț ile tale po'itive 0 numește un cuvînt sau mai multe ce e/prim! sentimentele tale de mulțumire și satisfacție referitor la aflarea ta în grup.
valuarea final! Ți0a fost ușor s! g!sești calit!ț ile po'itive G )ar cum te0ai simț it cînd ai au'it asemenea lucruri po'itive despre tineG
E"ercițiul & Copăcelul meu Scopul: ( favori'a cunoasterea reciproc! și a propriei persoane. ( stimula
încrederea și comunicarea în interiorul grupului. !r de participanți : 19 %imp: 9 minute )ateriale: nimic Desfășurarea 4iecare client desenea'! un copac cel care îi place cel mai mult
ca specie2 cu r!d!cini trunchi crengi frun'e și fructe. Ea r!d!cini va scrie calit!țile și capacit!ț ile ce le are. n crengi trunchi ? calit!țile po'itive lucrurile frumoase ce le face. 4run'ele și fructele vor repre'enta succesele și triumfurile. Ea sfîrșit se face Ae/po'iția- pe parcursul c!reia fiecare va mai ad!uga elemente ce sunt indicate de grup. valuarea final! >e aprecie'i suficientG Ceilalț i au descoperit multe calit!ț i pe care tu nu le0ai inclusG Cum te simțiG E"ercițiul * : )ersul +ncrederii Obiectivul nt!rirea încrederii de sine
%imp: F9 minute )ateriale: casetofon mu'ic! rela/ant! scaun Desfăurarea: %nul din clien$i este rugat s! închid! ochii "i s! întind! mîna
dreapt! înainte. Colega din fa$a ei va întinde mîna stîng! cu plama în sus care se va atinge de palma celuilalt client. (ceasta va fi numit! conduc!tor care este rugat! s! reali'e'e o serie de mi"c!ri cu colega el. Cu pa"i mici încearca s! o conduci pe (na prin spa$iu $inînd contactul cu mîna cesteia. diversific! mi"c!rile. po$i s! faci nici pa"i de dans. + sa va rog ca în continuare s! desprinde$i mîînile "i s! încerci s!0$i conduci colega punînd mîna pe um!rul ei . Conduo din spate. se pot face diferite misc!ri2. (cum te0a" ruga s! o conduci cu a#utorul &at!iii din palme deplasîndute "i departindute încetul cu încetul. ncearc! s!0i strigi numele suficient de tare ca colega ta cu ochii închi"i s! în$eleag! locul de destina$i. /erci$iul se poate comlica daca este nevoie. (poi Clien$ii se schim&a cu rolurile. n final acestea î"i pot e/prima e/perien$a tr!it! în timpul e/erci$iuli.
,ctivitatea - 1'auda de un minut2 %imp: 19 minute Obiectiv: )e a afla energia cuvintelor po'itive Desfasurare: *rupul se imparte in perechi cite doua persoane apoi fiecare pe rind
din grup isi lauda colegul timp de un minut pe o foaieapoi se schim&a cu rolurile. )upa care se schim&a cu foile si isi lauda partenerul colegilor sai. ,ctivitatea . 2Vinatoarea de cuvinte cu energie pozitiva2 Obiectiv: )e'voltarea unui mod de gindire po'itiv %imp: 16 minute )ateriale: nimic
Desfasurarea: %n voluntar va fi ,vân!torul- care va pleca s! vâne'e cuvintele
po'itive >o$i ceilal$i stau a"e'a$i în cerc în timp ce ,vân!torul- st! în mi#loc. Participan$ii transmit comoara un cuvint po'itiv scris pe o foita2 din mân! în mân! "i cel din mi#loc la un anumit semnal tre&uie s! spun! la cine este comoara. Pentru a face #ocul mai interesant participan$ii pot s!0"i imagine'e ,comoara- care este transmis! chiar dac! nu o au într0adev!r în mân!. Cel care st! în mi#loc are F "anse de a ghici "i dac! nu reu"e"te repet! turul. )ac! ,vân!torul- ghice"te la cine este comoara cel care are comoara în mân! trece în mi#loc "i devine vân!tor.
Ședința nr 3.
E"ercițiul # Bolecția Obiectiv ( înt!ri încrederea in sine %imp: 9 minute )ateriale: diferite o&iecte cel puțin cîte unul pentru fiecare persoan! Desfășurarea *rupul e divi'at în su&grupele ( si B. >oți #uc!torii din ( închid
ochii iar cei din B 0 strîng diferite o&iecte creioane foarfece foie etc. 2. Cei din ( tre&uie s! ia un num!r cît mai mare de o&iecte urmînd indicațiile celor din B. (poi ( si B se schim&! cu rolurile. valuarea final! Cum ați perceput spațiulG (ți întîlnit vreo dificultateG Cum vi s0a p!rut comunicarea cu colegulG 3ote:Se poate pune condiția s! se numeasc! o&iectul înainte ca s! se caute altul.
E"ercițiul & )ă cunosc bineG Scopul : ( a#uta clienți s! fie siguri în propriile forț e.
%imp: F9 minute >?teriale: hîrtie flip0chart carioca Desfășurarea : Clienții sunt rugați s! se desene'e în centrul unei foi de hîrtie. n
partea de sus a foii în colțul stîng ei tre&uie s! scrie cuvintele: ,Ca persoan!-. n colț ul drept tre&uie s! scrie: ,Ca lucr!tor-. Su& fiecare titlu clienții tre&uie s! scrie cîte 6 cuvinte care îi determin! cel mai &ine ca persoane sau ca lucr!tori. Su& desen ei tre&uie s! scrie lista lucrurilor care le plac și pe care le pot face &ine. )esenul poate fi numit ,Cele mai &une calit!ți ale mele-. )esenele se e/pun pe perete sau pe ta&l!. Clienții tre&uie s! ia cunostinț ! cu desenele afiș ate f!r! a discuta . /erciț iul este discutat de tot grupul. Se vor crea F categorii în dependenț! de urm!toarele calit!ți: personale profesionale ș i de comunicare. Se vor anali'a ideile de conștiinț! de sine constiinț ! de sine po'itiv! autoapreciere și autoacceptare. Ea final se pot discuta urm!toarele pro&leme: 0 p!rerea despre sine este ceva neschim&!tor dar și ea se poate schim&a. )e ceG 0 cum influențea'! autoaprecierea asupra atitudinii faț ! de propria persoan!G 4aț ! de alte persoaneG 4aț! de lucruG 0 discuții la desene 0 v0a fost ușor s! faceți e/ercițiileG 0 ce nout!ți ați aflat despre sine ș i despre alte persoaneG E"ercițiul * Da si nu Obiectivul : ( favori'a capacitatea de afirmare în ca'ul unei situații ostile. %imp: 9 minute )ateriale: nimic Desfășurarea 4iecare tre&uie s! se limite'e la a spune )( sau 3% f!r! nici o alt!
e/presie ver&al!. *esturile sunt li&ere. Participanț ii se divi'ea'! în dou! grupuri dintr0un num!r egal de
#uc!tori creînd perechi. Cei dintr0un șir spun mereu )( iar ceilalți @ 3%. n timp ce confruntarea avansea'! se va schim&a tonul vocii calm2 pîn! se va a#unge la strig!t apoi revenindu0se din nou la intensitatea iniț ial!. valuarea final! 4iecare își va e/prima emoțiile și elementele ce l0au a#utat s! se manifeste s! se afirme. E"ercitiul - 4Poster2 Durata: 19 minute )ateriale: fise pi/uri careocecoli dehirtie Desfasurare: Psihologul ropune$i participan$ilor s! alc!tuiasc! o list!: a
cuno"tin$elor înv!$ate a deprinderilor "i a atitudinilor formate în timpul activit!$ii temei capitolului 0 pentru evaluare intermediar! sau final!. 4orma$i grupuri mici a câte 80K persoane. împ!r$i$i fiec!rui grup de participan$i materiale carioca "i coli de hârtie2. Participan$ii vor face schim& de opinii "i vor crea o list! comun! a celor înv!$ate evaluare final!2. Evaluare :
mo$iile po'itive pe care le tr!im de la recuno"tin$! &ucurie optimism dragoste încredere în sine curio'itate inspira$ie speran$! amu'ament "i pân! la pacea interioar! #oac! un rol important asupra întregii noastre &un!st!ri contri&uind printre altele la îm&un!t!$irea modului în care gândim a capacit!$ii de concentrare a condi$iei noastre fi'ice "i intelectuale.
E"ercitii si recomandari pentru a avea o gindire pozitiva
)up! ce avem o vi'iune frumoas! în leg!tur! cu viața noastr! ne punem între&area dac! ea se poate transforma în realitate. >re&uie s! înț elegem c! gândurile noastre sunt reale și au energie. *ândește0te la ceea ce faci în fiecare dimineaț! pentru a merge la locul de munc!. >e0ai tre'it imaginea'!0ți locul de munc! și sau ce o&iective tre&uie sa îndeplinești în 'iua respectiv!. =! imaginați în mintea voastr! ceea ce tre&uie s!
faceți pentru a doua 'i sau ce tre&uie s! îndepliniți in viitorul apropiat toate acestea s! decurg! f!r! team! sau ner!&darea de care de regul! d!m dovad!. In funcție de starea în care suntem când proiect!m sau vi'uali'!m acest lucru se va repercuta și imaginea si activitatea noastr! de peste 'i. Poț i face acest lucru cu aproape tot ceea ce faci 'ilnic. Pro&leme sunt atunci când avem imagini negative în mintea noastr! ș i nu ne eli&er!m de gânduri negative pentru a avea o 'i &un! l!sându0ne 'ilele în mâinile destinului. )ac! am avea timp doar câteva minute în fiecare 'i s! gândim c! avem o 'i mare cu reali'!ri aceste energii se vor perpetua e/ponențial și vom avea și o s!pt!mân! &un! chiar și o lun! &un! asta depin'ând numai de a&ordarea gândurilor noastre. 4!când proiecții po'itive în mod repetat acțiunea gândurilor noastre va deveni mai agresiv! dar și po'itiv! influențând comportamentul nostru mental si fi'ic. (tât timp cât emitem energii po'itive influenț a acestora la nivelul sinelui este &enefic! iar unificarea energiilor po'itive emise de un num!r de persoane influențea'! po'itiv din punct de vedere energetic vi&rația p!mântului ceea ce nu poate duce decât la un echili&ru mult dorit. /ercițiu =i'uali'ați prin mintea voastr! și creați energia ca o minge care o puteț i manevra ș i îndrepta în orice direcție doriț i. (tunci când mingea este manevrat! cu uș urinț ! atunci energia voastr! este po'itiv! ș i ușor de manevrat. 4aceți atunci urm!torul e/ercițiu0 stați în picioare cu ele apropiate ș i drepte încercaț i s! v! aplecaț i ș i s! atingeți degetele de la picioare f!r! s! îndoiț i genunchii. =edeț i cât de departe puteți a#unge. )up! asta închideți ochii și imaginați0v! cu puterea minț ii aceeaș i miscare pe care ați f!cut0o înainte pentru a v! atinge degetele de la picioare. )up! acest e/ercițiu mental faceți din nou e/ercițiul fi'ic veț i vedea c! o s! reali'aț i mai mult decât aț i reușit prima dat!.
)ac! repetați apoi e/perimentul mental și alternaț i din nou cu cel fi'ic o s! o&servați un progres important în ceea ce privește ce v0aț i propus în leg!tur! cu reușita e/ercițiului fi'ic. (sta înseamn! c! puterea dumneavoastr! de vi'uali'are acționea'! asupra fi'iologiei corpului sau mai precis gândurile dumneavoastr! provin dintr0o energie mental! care se transform! într0o energie fi'ic! care se întoarce la dumneavoastr! impunându0v! reușita e/erciț iului mai sus menț ionat. (cest proces funcționea'! pentru orice și este procesul vi'uali'!rii. )ac! sete'i ceea ce0ți dorești vi'uali'e'i acel lucru iar apoi te concentre'i ș i te asiguri c! în acele momente gândurile tale vor fi numai po'itive și nu le vei amesteca cu lucruri negative reușita este garantat!. )ac! repeți acest proces de mai multe ori pe 'i vei avea numai de câștigat. Sigur funcționea'!. *ândirea po'itiv! (cesta este re'ultatul gândirii po'itive. 3u vei atrage lucruri po'itive în viaț a ta dac! în mare parte gândești negativ. 3u poți avea &ani dac! tu te gândești tot timpul la lipsa lor nu poți avea un grup de prieteni dac! te gândești tot timpul la faptul c! ești o persoan! dificil!. )ac! ai gri#! ca persoanele din viața ta sau cele care vin în contact cu tine s! fie po'itive atunci vei atrage în prea#ma ta numai persoane po'itive. )ac! faci proiecții po'itive atunci ele îț i vor influenț a în mod po'itiv viața Bibliografie :
1. L66 de #ocuri si activitati *hidul animatorului 2 %nicef . Cartea mare a #ocurilor pentru copii F. .marian0ru#oiu.roNpo'itivism0o0poveste0cu0talcN 8. https:NNastrodeva.ordpress.comN918N9FN91Noptimismul0cheia0fericiriiN
6. http:NNdspace.usar&.md:L9L9N#spuiN&itstreamN1F86KDLONL9LN1Necolgandiri i.pdf
