Strategie Durabila Buzau Modificata 28[1].06

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău

CAPITOLUL I

STRATEGIA DE DEZVOLTARE JUDEŢEAĂ – ECESITATE ŞI RAŢIOALITATE

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Buzău 2007 – 2013 a fost elaborată pentru a oferi actorilor locali din judeţul Buzău (autorităţi publice de la nivel local, parteneri economici şi sociali, reprezentanţi ai mediului academic, societate civilă) un instrument indispensabil pentru programarea planificării echilibrate şi integrate a dezvoltării locale. Strategia urmăreşte integrarea pe orizontală a planificării dezvoltării economice, sociale şi spaţiale la nivel zonal, judeţean, regional, naţional şi european, dar şi integrarea pe verticală a dezvoltării pe sectoare de activitate. Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susţinerea unui mediu economicosocial competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor săi reprezintă o necesitate şi constituie o preocupare majoră pentru Consiliul Judeţean Buzău. Elaborarea acestui document strategic reprezintă un pas foarte important în continuarea implementării reformei administraţiei publice în judeţul Buzău prin dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice din judeţ de a planifica, coordona şi implementa politicile, strategiile, programele şi proiectele de dezvoltarea locală. ecesitatea planificării strategice este cu atât mai evidentă cu cât în procesul de descentralizare administrativă şi financiară, noul context legal şi instituţional necesită o capacitate administrativă sporită a autorităţilor publice locale. Strategia de dezvoltare judeţeană este un instrument de management şi programare, deosebit de important şi obligatoriu în vederea accesării oricărei finanţări, europene sau naţionale. Necesitatea existenţei strategiei este dată de importanţa includerii, prioritizării şi planificarii proiectelor propuse la nivel local şi judeţean. Ca o consecinţă logică a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elaborarea şi implementarea de politici, strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală reprezintă pentru Consiliul Judeţean Buzău o prioritate şi preocupare constantă pentru satisfacerea căreia mobilizează resursele materiale, umane şi financiare ale instituţiei. Procesul de realizare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă se integrează în demersul Consiliului Judeţean Buzău de a realiza documente programatice, de dezvoltare atât la nivel Document în lucru

1


integrat cât şi la nivel sectorial pe termen scurt şi mediu. Astfel, o lungă perioadă de timp, activitatea Consiliului Judeţean Buzău s-a concentrat pe elaborarea şi implementarea de programe de dezvoltare economico-socială anuale. Acestea vizau termene foarte scurte (de un an) şi nu existau viziuni clare pe domenii pe termen mediu sau lung, astfel încât s-a schimbat abordarea domeniului strategic. Potrivit noii abordări, demersul de realizare a strategilor integrate şi sectoriale porneşte de la strategiile sectoriale şi ajunge la strategia intersectorială integrată. Până în acest moment, Consiliul Judeţean Buzău a adoptat următoarele politici şi strategii sectoriale: Strategia judeţului Buzău pentru asistenţă socială a adulţilor şi copiilor pe perioada 2006-2010 aprobată prin Hotărârea nr. 25/2006, cu completări aprobate prin Hotărârea nr. 74/2007; •

Strategia Judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice aprobată prin Hotărârea nr. 6 din 31 ianuarie 2007; •

Master planul pentru apă/apă uzată pentru judeţul Buzău aprobat prin Hotărârea nr. 134/2008. Strategia de Dezvoltare Durabilă trebuie să completeze domeniile vieţii economico-sociale deja abordate prin strategii sectoriale şi să trateze sectoarele pentru care nu există documente strategice la momentul actual. Consiliul Judeţean Buzău, potrivit Legii nr. 215/ 2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean şi îndeplineşte atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului şi cooperarea interinstituţională. În exercitarea atribuţiilor privind dezvoltarea economico-socială a judeţului, consiliul judeţean adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora. În exercitarea atribuţiilor privind cooperarea interinstituţională, consiliul judeţean hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean. Astfel, potrivit prevederilor legale menţionate, Consiliul Judeţean Buzău are atribuţia adoptării strategiilor, prognozelor şi programelor de dezvoltare economico-socială a judeţului, fiind singura entitate abilitată prin lege să elaboreze, să adopte şi să implementeze Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Buzău 2007-2013. Implementarea Strategiei este un proces de durată care vizează orizontul de timp 2013, care coincide cu perioada de programare europeană şi naţională. Astfel, în vederea întăririi autonomiei puterilor locale, Guvernul României intervine pentru focalizarea activităţii consiliilor judeţene la coordonarea planurilor de dezvoltare la nivel judeţean, asigurarea corelării acestora cu planurile de dezvoltare regională şi •

Document în lucru

2


planurile operaţionale şi la realizarea investiţiilor în infrastructura de interes judeţean. Cooperarea cu reprezentanţii comunităţilor locale la actul de guvernare se va realiza prin consacrarea legală a mecanismelor de participare publică la elaborarea planificării strategice privind dezvoltarea şi consultarea publică pentru fixarea standardelor de calitate pentru serviciile publice şi evaluarea acestora. Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susţinerea unui mediu economicosocial competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor reprezintă o necesitate şi constituie o preocupare majoră pentru Consiliul Judeţean Buzău. Cu toate acestea, lipsa unei strategii judeţene de dezvoltare integrată duce la inexistenţa sau incoerenţa strategiilor de dezvoltare locală. Aceasta înseamnă că există posibilitatea ca dezvoltarea actuală să se realizeze în mod haotic, existând riscul ca resursele disponibile (financiare, materiale, umane şi de timp) să fie consumate pentru proiecte nesustenabile. Pe de altă parte, inexistenţa strategiei integrate la nivel judeţean, împiedică coagularea polilor de dezvoltare locală, ceea ce implică riscul angajării unor investiţii care blochează resurse în obiective sistate sau abandonate. De asemenea, neprioritizarea intervenţiilor la nivel strategic conduce la alocarea arbitrară a resurselor bugetare deja limitate, privând cetăţenii de servicii de calitate ale administraţiei publice şi reducând gradul de atractibilitate a judeţului pentru potenţialii investitori. Nu în ultimul rând, lipsa programării duce prin ea însăşi la scăderea credibilităţii per ansamblu a judeţului şi a tuturor actorilor vieţii economico-sociale. Asupra autorităţilor administraţiei locale din judeţul Buzău elaborarea şi adoptarea Strategiei va produce efecte semnificative atât la nivelul capacităţii instituţionale cât şi la nivel de imagine – întrucât una din cauzele fenomenului de degradare a imaginii autorităţii publice în societate este, mai ales, disconfortul datorat unor servicii publice deficitare. Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Buzău 2007-2013 va asigura premisele eficientizării activităţii autorităţilor publice locale prin asumarea responsabilităţii implementării acesteia de către toţi actorii locali, prin prioritizarea activităţilor la nivel judeţean şi prin estimarea corectă a resurselor necesare. Implementarea activităţilor cuprinse în Planul de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Durabilă va avea următoarele rezultate: realizarea de strategii locale, intercomunitare şi sectoriale; asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate; sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de oportunităţi si facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini. Parteneriatele care se vor forma în implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă va avea, atât asupra Consiliului Judeţean Buzău cât şi asupra celorlalţi actori locali, următoarele efecte: • • •

• •

întărirea capacităţii de a coordona şi realiza programe de dezvoltare locală; îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul planificării strategice;

Document în lucru

3


dezvoltarea substanţială a abilităţilor de realizarea a documentelor programatice la nivel local şi intercomunitar; dezvoltarea capacităţilor de a stabili corect şi realist priorităţile de acţiune; schimbarea mentalităţii de abordare a problemelor specifice fiecărui segment de populaţie (copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra creşterii capacităţii manageriale şi tehnice în gestionarea resurselor umane şi materiale necesare constituirii unui portofoliu de proiecte în măsură să asigure dezvoltarea durabilă. Autorităţile administraţiei publice locale implicate în implementarea Strategiei îşi vor putea instrui personalul cu atribuţii specifice în elaborarea documentelor programatice şi vor putea replica experienţa acumulată tuturor celorlalte administraţii publice de la nivel local, precum şi celorlalţi actori locali interesaţi şi care au un rol important în dezvoltarea judeţului. Bunele practici ale cooperării între actorii locali parteneri în implementarea Strategiei vor genera capacităţi de relaţionare în vederea dezvoltării durabile locale. Strategia va sta la baza realizării altor documente programatice care să corespundă cerinţelor şi nevoilor actuale şi care va oferi posibilitatea replicării sale la nivel sectorial tuturor actorilor locali interesaţi în elaborarea de strategii şi planuri de acţiune. •

• •

Document în lucru

4


CAPITOLUL II

COTEXTUL GEERAL AL DEZVOLTĂRII COMUITĂŢILOR DI ROMÂIA, STAT MEMBRU AL UIUII EUROPEE

2.1 Contextul european În scopul promovării unei dezvoltări armonioase, Uniunea Europeană acţionează constant pentru întărirea coeziunii economice şi sociale a tuturor statelor membre. Acest obiect vizează reducerea diferenţelor existente între nivelul de dezvoltare a regiunilor sale, inclusiv a zonelor rurale. Politica de coeziune economică şi socială este instrumentul principal utilizat de Comisia Europeană pentru creşterea competitivităţii globale a economiei europene. Originile politicii de coeziune economică se găsesc în Tratatul de la Roma, dar coeziunea economică şi socială (CES) a devenit obiectiv al Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastricht, moment în care politica de coeziune a fost inclusă în Tratatul de constituire a Uniunii Europene. Coeziunea economică şi socială reprezintă solidaritatea statelor membre cu regiunile din Uniunea Europeană. Politica de coeziune favorizează dezvoltarea echilibrată şi durabilă, reducerea diferenţelor structurale dintre regiuni şi ţări şi promovarea şanselor egale. Politica de coeziune se concretizează prin diverse instrumente financiar, şi în special prin fondurile structurale. Reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 a centrat politica regională pe patru niveluri de acţiune: concentrarea tematică;  concentrarea geografică — reducerea procentului de 51% din populaţia Uniunii  beneficiară a sprijinului pentru obiectivele l şi 2, la 35-40% în anul 2006; Document în lucru

5


concentrarea financiară — 2/3 din fonduri alocate obiectivului 1; concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective (Obiectivul1: promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor mai puţin dezvoltate, Obiectivul 2: sprijinirea conversiei economice şi sociale a zonelor care se confruntă cu dificultăţi structurale şi Obiectivul 3: sprijinirea modernizării şi adaptării educaţiei, formării profesionale şi politicilor sistemelor de ocupare a forţei de muncă în regiunile care nu sunt eligibile în cadrul Obiectivului 1). Reforma politicii de coeziune pentru 2007-2013 cuprinde următoarele acţiuni structurale: mai bună orientare către priorităţile strategice comunitare stabilite prin agenda de la  Lisabona şi Goteborg, dezvoltarea unei economii competitive bazate pe cunoaştere; mai bună concentrare a resurselor către cele mai puţin dezvoltate regiuni urmărind  în acelaşi timp şi schimbările din restul regiunilor; mai bună descentralizare care să permită o implementare mai eficientă, simplă şi  transparentă a fondurilor. Obiectivele politicii de coeziune (Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006): Convergenţa statelor membre şi a regiunilor: 251,16 miliarde euro. Acest obiectiv acordă sprijin pentru dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă în statele membre şi regiunile mai puţin dezvoltate, pentru a se crea o reală convergenţă în interiorul Uniunii Europene. Sunt eligibile acele regiuni al căror PIB/locuitor este sub 75% din media Uniunii Europene, în principal regiuni din noile state membre. Până în 2013, suportul comunitar va fi acordat regiunilor al căror PIB/locuitor este sub 75% din media UE-15. Competitivitate şi dezvoltarea resurselor umane: 49,13 miliarde euro. Acest obiectiv sprijină statele membre şi regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul "convergenţă" să se adapteze schimbărilor economice şi sociale, globalizării şi tranziţiei către o societate bazată pe cunoaştere. Cooperare teritorială: 7,75 miliarde euro. Obiectivul Cooperare teritorială stimulează cooperarea transfrontalieră pentru identificarea unor soluţii comune pentru probleme referitoare la dezvoltarea rurală, urbană şi costalieră, dezvoltarea relaţiilor economice între IMM-uri, ca o continuare a experienţei acumulate prin derularea iniţiativei de cooperare interregională Interreg. Obiectivul de convergenţă (fostul Obiectiv 1) are scopul de a accelera convergenţa statelor membre şi regiunilor cu dificultăţi de dezvoltare, îmbunătăţind condiţiile de creştere şi de ocupare a forţei de muncă prin mărirea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul fizic şi uman, dezvoltarea inovaţiei şi a societăţii bazate pe cunoaştere, adaptarea la schimbările economice şi sociale, protecţia şi îmbunătăţirea mediului precum şi a eficienţei administrative. Statele membre şi regiunile mai puţin dezvoltate sunt prioritatea numărul unu pentru politica de coeziune europeană (art. 158 al Tratatului). Obiectivul de competitivitate regională şi ocupare (fostul Obiectiv 2) este destinat, în afara regiunilor mai puţin dezvoltate, să întărească competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi ocuparea forţei de muncă anticipând schimbările socio-economice, inclusiv cele legate de iniţierea schimburilor, prin inovare şi promovarea societăţii bazate pe cunoaştere, antreprenoriat, protecţia şi îmbunătăţirea mediului, precum şi stimularea accesibilităţii, adaptabilităţii angajaţilor şi întreprinderilor şi dezvoltarea pieţelor de muncă  

Document în lucru

6


pentru favorizarea integrării. Obiectivul cooperare teritorială europeană este destinat întăririi cooperării transfrontaliere prin iniţiative cumulate locale, care la nivel transnaţional se concretizează în acţiuni de dezvoltare teritorială integrată legate de priorităţile comunitare şi prin crearea de reţele şi prin schimbul de experienţe la nivel teritorial. Cooperarea între regiunile europene este fără îndoială una dintre cele mai dinamice şi mai vizibile dimensiuni ale valorii adăugate comunitare, indiferent de forma sau scara la care acţiunile respective sunt implementate. În luna octombrie 2008 Comisia Europeană a lansat Carta Verde a Coeziunii Teritoriale şi consultarea publică la nivelul statelor membre privind conceptul de coeziune teritorială şi valoarea sa adăugată ca cea de-a treia dimensiune a politicii de coeziune a Uniunii Europene. La consultările naţionale sunt aşteptate autorităţile publice de la nivel central, regional, local, partenerii economici şi sociali, reprezentanţi ai mediului academic, societăţii civile, cu scopul de a avea o înţelegere mai bună a conceptului de coeziune teritorială şi a implicaţiilor sale asupra conţinutului viitoarei politici de coeziune a Uniunii. Pornind de la ideea ca teritoriul Europei prezintă o structură a aşezărilor marcată de un relativ echilibru între aşezările puternic urbanizate şi cele rurale, Carta Verde subliniază faptul ca acest aspect reprezintă o oportunitate pentru Europa. Pe de alta parte, elemente cu valenţă teritorială, precum concentrarea teritorială, distanţa şi diviziunea administrativă, alături de caracteristicile geografice ale unor teritorii sunt considerate drept principalele obstacole în calea dezvoltării economice şi sociale. Transformarea obstacolelor în linii de acţiune: concentrarea teritorială: depăşirea diferenţelor sub aspectul densităţii. Aglomerările  urbane pot genera atât efecte pozitive (concentrare mare a inovării şi productivităţii) cât şi negative (poluare şi excluziune socială). O coordonare mai bună ar facilita complementaritatea funcţiilor dintre oraşele mari şi regiunile înconjurătoare, ducând la maximizarea contribuţiei fiecărui teritoriu la prosperitatea Uniunii în ansamblul său; distanţa: interconectarea teritoriilor. Accesul la servicii publice (servicii sanitare,  educaţie şi reţele energetice sustenabile, transport eficient, internet) este inegal distribuit la nivelul Uniunii Europene. În unele zone rurale, în medie 40% din populaţie locuieşte la peste 30 minute distanţă de un spital şi 43% la mai mult de 1 oră distanţă de o universitate. La nivelul anului 2007, accesul la internet în zonele rurale a fost, în medie, cu 15% mai scăzut decât în mediul urban; diviziunea administrativă: consolidarea cooperării teritoriale. Problemele de mediu  asociate schimbărilor climatice, inundaţiilor, pierderii biodiversităţii sau problemelor legate de fenomenul navetismului nu ţin cont de limitele administrative. Carta Verde consideră că aceste probleme pot fi abordate mai eficient cu ajutorul unei cooperări consolidate la diverse niveluri administrative (local, regional, transfrontalier etc.). Politica de coeziune a Uniunii Europene sprijină cooperarea teritorială prin intermediul programelor de cooperare teritorială internaţională, transfrontalieră şi interregională, însă Carta Verde sugerează că ar trebui făcut mai mult în acest sens; caracteristicile geografice ale anumitor regiuni: zonele montane, zonele insulare,  regiunile cu densitate scăzută a populaţiei, zonele costiere şi zonele cele mai îndepărtate ale Document în lucru

7


Uniunii sunt, de asemenea, considerate bariere pentru o dezvoltare armonioasa a teritoriului Uniunii Europene. În anul 2007 a fost adoptată Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile şi Agenda Teritorială a Uniunii Europene care conţine principii directoare pentru dezvoltarea spaţială durabilă. Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile consideră că Europa are nevoie de oraşe puternice, iar în acest sens dezvoltarea urbană integrată ar trebui aplicată unitar la nivelul Europei, cadrul cel mai potrivit fiind cel stabilit la nivel naţional şi european. De asemenea, atenţia factorilor de decizie ar trebui să se concentreze asupra comunităţilor urbane defavorizate. Ţintele Agendei Teritoriale a Uniunii Europene vor fi atinse prin intermediul structurilor informale de cooperare, în care ministerelor responsabile cu dezvoltarea teritoriului le revine un rol cheie pentru conştientizarea şi stimularea dezbaterii asupra celor mai importante provocări pentru Europa în domeniul coeziunii teritoriale. Politica agricolă a fost plasată între cele trei politici pe care Tratatul de instituire a Comunităţii Europene le defineşte ca fiind comune. În vederea finanţării unitare a PAC, în ianuarie 1962 Consiliul a decis crearea Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA). FEOGA are doua secţiuni: Orientare şi Garantare şi este un fond cu finalitate structurală, fiind destinat sprijinului structurilor agricole. Printre obiectivele acestui Fond, aşa cum reies din Regulamentul 4256/88, se numără întărirea şi reorganizarea structurilor agricole, depozitarea şi prelucrarea produselor, pescuitul şi silvicultura, dezvoltarea activităţilor complementare în agricultură etc. Primele produse au fost supuse reglementărilor Pieţei Comune în 1962, preţurile fiind însă aplicate în comun încă din 1968. Obiectivele Politicii Agricole Comune au fost definite prin Tratatul de la Roma şi au fost puse în aplicare gradual între 1958-1968 - perioada realizării pieţei unice a produselor agricole. Art. 39 al Tratatului de la Roma menţionează următoarele obiective ale PAC:  creşterea productivităţii agricole, încurajând modernizarea modalităţilor de exploatare agricolă  garantarea unui standard de viaţă echitabil al populaţiei ocupate în agricultură cu populaţia ocupată în alte domenii de activitate  stabilizarea pieţelor produselor agricole, evitând alternanţa dintre creşterea şi prăbuşirea preţurilor  garantarea securităţii aprovizionării cu alimente, dar la preţuri rezonabile pentru consumatori. PAC se ghidează după o serie de principii, dintre care cele mai importante sunt: principiul creării şi menţinerii unei singure pieţe şi a unor preţuri comune; principiul preferinţei comunitare principiul solidarităţii financiare. Aplicarea acestor principii a contribuit la dezvoltarea Uniunii prin asigurarea securităţii aprovizionării cu principalele categorii de produse alimentare, realizarea celei mai bune productivităţi din lume a agricultorilor comunitari, producerea de bunurile esenţiale pentru întreaga Uniune de către producătorii/agricultorii comunitari, transformarea Uniunii într-o putere mondială în domeniul agricol. • • •

Document în lucru

8


Reforma PAC a cuprins în special măsuri pentru limitarea producţiei şi pentru prevenirea prăbuşirii veniturilor rezultate din agricultură. Primele schimbări (1979) au cuprins introducerea taxei de co-responsabilitate la producţia de lapte, instituirea sistemului cotelor la producţia de lapte (1980) şi plafonarea cheltuielilor bugetare agricole (1988). Pilonii PAC sunt: plăţile directe şi măsurile de piaţă (I) şi dezvoltarea rurală (II). Complementaritatea celor doi piloni ai PAC a fost accentuată de reforma care a introdus decuplarea (scindarea legăturii dintre mărimea producţiei şi acordarea sprijinului financiar), conformitatea cu standardele europene şi modularea (transferul de fonduri de la primul la cel de-al doilea pilon PAC). Cadrul strategic european este deosebit de complex, dar cele mai importante documente sunt Orientările Strategice de Coeziune, document de sinteză care are la bază Strategiile sectoriale ale Uniunii Europene, Strategia de Dezvoltare Durabilă şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă. Un alt document de baza este Agenda Lisabona, completată de Concluziile Consiliului European de la Goteborg. Orientările Strategice de Coeziune 2007-2013 conţin principiile şi priorităţile politicii de coeziune şi sugerează modurile în care regiunile europene pot folosi la maximum sumele disponibile pentru programele de ajutor naţional şi regional, acordate pe parcursul celor şapte ani. Liniile directoare macroeconomice recomandate de către Comisie statelor membre sunt asigurarea stabilităţii economice, protejarea dezvoltării economice, promovarea alocării eficiente a resurselor, promovarea unei coerenţe mai puternice între politicile macroeconomice şi cele structurale, asigurarea că sporirea salariilor contribuie la stabilitate şi dezvoltare macroeconomică, contribuţia la o Uniune Economică şi Monetară dinamică şi funcţională. Liniile directoare microeconomice cuprind extinderea şi adâncirea pietei interne, asigurarea de pieţe deschise şi atractive, crearea unui mediu de afaceri mai atractiv, promovarea mai puternică a culturii antreprenoriale şi crearea unui mediu de sprijin pentru IMM-uri, îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii europene şi finalizarea proiectelor transfrontaliere convenite, creşterea şi îmbunătăţirea investiţiei în cercetare-dezvoltare, facilitarea inovaţiei şi concentrarea pe Tehnologiile Informaţionale şi Comunicaţionale, încurajarea utilizării adecvate a resurselor şi întărirea legăturilor dintre protecţia mediului şi dezvoltare, contribuţia la o bază industrială puternică. Linii directoare pentru ocupare includ implementarea politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplină, îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii şi întărirea coeziunii sociale şi teritoriale, promovarea unei abordări a muncii pe tot parcursul vieţii, asigurarea includerii pe piaţa muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi a grupurilor dezavantajate, îmbunătăţirea corelării cu nevoile pieţei muncii, promovarea flexibilităţii combinată cu siguranţa ocupării şi reducerea segmentării pe piaţa muncii, asigurarea de stimulente pentru ocupare şi a altor costuri ale muncii, extinderea şi îmbunătăţirea investiţiei în capitalul uman, adaptarea sistemelor de educaţie şi formare la noile cerinţe de competenţe. Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeana în cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică Document în lucru

9


durabilă cu locuri de munca mai multe şi mai bune şi cu o mai mare coeziune socială şi respect pentru mediu până în 2010 a fost adoptată de către Consiliul European în 2000. Politica de coeziune, în toate dimensiunile sale, trebuie să fie considerată ca o parte integrantă a strategiei de la Lisabona. Strategia, revizuită în 2005 în scopul stimulării creşterii şi creării de locuri de muncă a avut ca scop revitalizarea agendei Lisabona – agenda reformei economice din 2000. Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie sa cuprindă obiectivele de la Lisabona şi de la Goteburg şi să devină un vector important al realizării acestora prin programele de dezvoltare regională şi naţionala. Comisia Europeană a adoptat în 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013, în care obiectivul programelor este de a ridica nivelul competitivităţii şi al creşterii Uniunii Europene lărgite. Promovarea egalităţii de şanse şi a nediscriminării, dezvoltarea durabilă (protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător), societatea informaţională şi, mai nou, multilingvismul, sunt priorităţi agreate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene şi, încorporate, sub titulatura de politici orizontale, în toate politicile Uniunii Europene. Dezvoltarea durabilă este a pornit de la preocuparea faţă de mediu, ideea fiind îmbogăţită în timp cu o dimensiune economică şi una socială. Conform definiţiei dată de Comisia Brundtland, dezvoltarea durabilă este aceea care răspunde necesităţilor generaţiilor actuale fără a afecta capacitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităţi. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene (2001) şi Noua Strategie de Dezvoltare Durabilă (2006) urmăresc, alături de Strategia de la Lisabona, să contribuie la o Europă mai prosperă, mai curată şi mai corectă. Egalitatea de şanse şi nediscriminarea După încheierea anului 2007, desemnat ca "Anul Şanselor Egale pentru Toţi", două treimi dintre europeni cred că minorităţile şi femeile sunt discriminate, cu toate eforturile făcute prin Strategia Europeana pentru Creştere şi Locuri de Muncă. Principiul remunerării egale pentru bărbaţi şi femei a fost introdus de Tratatul de la Roma din 1957, care prevede următoarele clauze anti-discriminatorii: principiul egalităţii sexelor care se aplică tuturor politicilor şi activităţilor;  egalitatea între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte locurile de muncă şi profesiunea  şi discriminarea sexuală ; discriminarea sexuală la şi în afara locului de muncă.  Multilingvismul se află în prezent printre cele opt competenţe-cheie ale învăţării de-a lungul vieţii recomandate de Consiliu şi de Parlamentul European. În cadrul societăţii informaţionale, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC) reprezintă un sector major al activităţii economice, generând aproape 6% din PIB-ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanţă vitală pentru creşterea eficienţei şi competitivităţii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea Europeană urmăreşte să asigure accesul cetăţenilor şi întreprinderilor la o infrastructură de comunicaţii şi la o gamă largă de servicii la standarde internaţionale şi puţin costisitoare. Politica în domeniul turismului La nivel european nu se poate vorbi practic de un cadru politic sau strategic în domeniul turismului, Tratatul Comunităţilor Europene nepermiţând aplicarea unei politici specifice în acest sector. Totuşi, articolul 3(u) al Tratatului, introdus odată cu Tratatul de la Maastricht, autorizează Comisia să ofere linii directoare pentru dezvoltarea turismului, în cadrul altor politici. În acest mod, prevederile referitoare la libera Document în lucru

10


circulaţie a persoanelor, a bunurilor şi a serviciilor, precum şi la micile întreprinderi şi la politica regională, se aplică în aceeaşi măsură şi turismului. La nivel naţional se poate vorbi de o politică pe termen scurt în domeniul turismului Programul de Guvernare 2004-2008, de o politică pe termen mediu – Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, şi de o strategie pe termen lung – Master Planul pentru turismul naţional al României 2007 – 2026.

2.2 Fondurile europene disponibile în perioada 2007 – 2013 Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale. În termeni financiari, aceste instrumente reprezintă al doilea procent ca mărime, alocat din bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene. În terminologia Uniunii Europene, instrumentele structurale cuprind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), cunoscute şi sub denumirea de Fonduri Structurale şi Fondul de Coeziune (FC). Fondul European pentru Dezvoltare Regională sprijină investiţiile care pot fi împărţite în două categorii generale: investiţii în diferite tipuri de infrastructură, premise pentru noi afaceri, dezvoltarea  turismului, regenerare urbană, unităţi medicale, unităţi de învăţământ, îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi a mijloacelor de transport în comun etc; investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri , cercetare şi  dezvoltare, iniţiative de transfer tehnologic, întărirea capacităţii instituţionale la nivel local etc. Fondul Social European sprijină o gamă largă de investiţii în dezvoltarea resurselor umane şi formare în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă, cu accent pe: integrarea în muncă pentru şomeri, prin formare profesională şi diverse măsuri  privind piaţa de muncă; sprijinirea întreprinzătorilor şi măsuri de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi  productivităţii persoanelor angajate; acţiuni de incluziune socială pentru persoane din grupurile marginalizate;  îmbunătăţirea sistemelor de învăţământ, inclusiv cel profesional.  Fondul de Coeziune contribuie la proiecte de infrastructură foarte mari, cum ar fi construcţia culoarelor transeuropene de transport şi investiţii la scară largă în sectorul protecţiei mediului. FC este disponibil pentru statele membre care au PIB-ul mai mic de 90% din nivelul mediu al Uniunii Europene.

Document în lucru

11


Instrumentele structurale europene nu pot să cofinanţeze investiţiile în domeniul generării de energie nucleară, construcţiei de locuinţe, în sectorul apărării sau în dezvoltarea sectorului comercial cu amănuntul. Fondul European Agricol şi pentru Dezvoltare Rurală are ca scop creşterea competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale prin promovarea diversităţii activităţilor economice. Printr-o linie bugetară specială, cunoscută sub numele de LEADER, FEADR finanţează implementarea strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale, precum şi abordări experimentale şi pilot privind dezvoltarea rurală. Fondul European pentru Pescuit investeşte în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare durabilă a zonelor de coastă. Regula n+3 şi n+2 este o regulă pentru cheltuirea fondurilor comunitare, pe care trebuie să o respecte toate statele membre; astfel, angajamentele de plată, pentru un program, asumate în anul n, trebuie efectuate efectiv până la sfârşitul celui de-al doilea an (n+2). Pentru România, până în 2009, se va aplica regula n+3 (cheltuielile trebuie făcute până la sfârşitul celui de-al treilea an). Începând din 2010 se aplică regula n+2. Legislaţia comunitară – Reglementările privind Fondurile Structurale 2007-2013 Pentru perioada 2007-2013, baza legală a instrumentelor care vor susţine realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune este reprezentată de un pachet de cinci regulamente, adoptate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European în iulie 2006: Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 (abrogă Regulamentul nr. 1260/1999) conţine prevederile generale aplicabile Fondului European pentru Dezvoltare Regională, Fondului Social European şi Fondului de Coeziune . Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 (abrogă Regulamentul 1783/1999) conţine prevederile referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 (abrogă Regulamentul nr. 1784/1999) conţine prevederile referitoare la Fondul Social European (FSE). Regulamentul nr. 1084/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2006 (abrogă Regulamentul nr. 1164/94) conţine prevederile referitoare la Fondul de Coeziune (FC).

Document în lucru

12


2.3 Documente strategice naţionale Planul Naţional de Dezvoltare, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi Programele Operaţionale sunt documente de planificare strategică şi financiară ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene, elaborate pentru o perioadă de 7 ani. Planul aţional de Dezvoltare 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvernul României şi elaborat într-un larg parteneriat care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Obiectivul global al PND 2007-2013 este "reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economica între România şi statele membre ale Uniunii Europene". În perioada 2007-2013 România încearcă să recupereze 10 puncte procentuale din decalajul de dezvoltare actual. PND va fi finanţat din surse multiple: interne (buget de stat, bugete locale, etc.) şi externe (instrumentele structurale, fondurile europene de tip structural pentru dezvoltare rurală şi pescuit, credite externe, etc.). Pentru perioada de programare 2007-2013, Planul Naţional de Dezvoltare fundamentează accesul României la instrumentele structurale , reprezentând documentul pe baza căruia s-a negociat Cadrul de Sprijin Comunitar cu Comisia Europeană. În acest context, priorităţile şi obiectivele PND 2007-2013 se concentrează pe domeniile eligibile pentru intervenţiile structurale (Fonduri Structurale şi Fondul de Coeziune). Cadrul aţional Strategic de Referinţă 2007-2013 face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în PND şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere Economică şi Crearea de Locuri de Muncă stabilite în concordanţă cu priorităţile Strategiei Lisabona. Pornind de la situaţia socio-economică actuală şi de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea instrumentelor structurale în scopul reducerii disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015. În acest sens, au fost identificate patru priorităţi tematice şi o prioritate teritorială: dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;  creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;  dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România;  consolidarea unei capacităţi administrative eficiente;  promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.  Implementarea acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi implicit accesarea efectivă a instrumentelor structurale se realizează prin Programe Operaţionale.

Document în lucru

13


PD 2007-2013

POLITICA DE COEZIUE

Cadrul Strategic aţional de Referinţă

Program operaţional

POLITICA AGRICOLĂ COMUA

Plan aţional Strategic de Dezvoltare Rurală

Program a ional Dezv.

POLITICA DE

Plan aţional Strategic de Pescuit

Program operaţional escuit

Programul Operaţional Regional are stabilit drept obiectiv strategic sprijinirea unei dezvoltări echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României, corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, îmbunătăţirea infrastructurii şi mediului de afaceri, pentru a face din regiunile României locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci. Pentru atingerea obiectivului strategic al POR, au fost stabilite următoarele obiective specifice:  creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor;  îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor şi a centrelor urbane, precum şi a legăturilor acestora cu zonele înconjurătoare;  creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor;  creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri;  creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere prin care se acordă sprijin pentru dezvoltarea oraşelor în vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor şi crearea de noi locuri de muncă. Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport (20,35% din bugetul alocat POR) acordă sprijin pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane, inclusiv a şoselelor de centură. Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale, de sănătate şi siguranţă publică în situaţii de urgenţă şi modernizarea infrastructurii educaţionale.

Document în lucru

14


Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local (17% din bugetul alocat POR) prin finanţare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate; sprijinirea micro-întreprinderilor. Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) acordă sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii turistice, îmbunătăţirea calităţii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turişti. Axa Prioritară 6: Asistenţa tehnică (2,65% din bugetul alocat POR) acordă sprijin pentru implementarea transparentă şi eficientă a Programului Operaţional Regional. Programul Operaţional Sectorial Mediu are ca obiectiv global îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu, vizând în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu. Obiectivele specifice>  îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015;  dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor , prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015;  reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015;  protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000;  reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. Axa Prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată; Axa Prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor poluate istoric; Axa Prioritară 3: Reducerea poluării şi a schimbărilor climatice prin reabilitarea sistemelor municipale de termoficare; Axa Prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii; Axa Prioritară 5: Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale Axa Prioritară 6: Asistenţă tehnică. Programul Operaţional Sectorial Transport are ca obiectiv global promovarea în România a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naţional, în cadrul Europei, între şi în cadrul regiunilor României. Axa Prioritară 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele de transport ale Uniunii Europene; Document în lucru

15


Axa Prioritară 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional de transport durabil; Axa Prioritară 3: Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecţiei mediului şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor; Axa Prioritară 4: Asistenţă Tehnică pentru POS-T. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie în domeniul resurselor umane în vederea implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, în cadrul Obiectivului Convergenţă, pentru perioada de programare 2007 - 2013. Obiectivele specifice:  promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă, inclusiv a învăţământului superior şi a cercetării;  promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;  facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii;  dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;  promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;  îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;  facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. Axa Prioritară 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere are ca obiectiv general dezvoltarea rutelor flexibile de învăţare pe tot parcursul vieţii şi creşterea accesului la educaţie şi formare prin furnizarea unei educaţii iniţiale şi continue moderne şi de calitate, incluzând învăţământul superior şi cercetarea. Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii are ca obiectiv general facilitarea accesului la educaţie, creşterea ocupabilităţii şi a nivelului educaţional al resurselor umane, într-o abordare de tip pe tot parcursul vieţii, în contextul societăţii bazate pe cunoaştere. Axa Prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor are ca obiectiv general promovarea culturii antreprenoriale, flexibilităţii şi adaptabilităţii prin sprijinirea forţei de muncă şi a întreprinderilor competente, pregătite şi adaptabile. Axa Prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare are ca obiectiv general creşterea calităţii, eficienţei şi transparenţei serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare. Axa Prioritară 5: Promovarea masurilor active de ocupare are ca obiectiv general facilitarea integrării pe piaţa muncii a şomerilor tinerilor şi a şomerilor de lungă durată, atragerea şi menţinerea unui număr mai mare de persoane pe piaţa muncii, inclusiv în zonele rurale şi sprijinirea ocupării formale. Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale are ca obiectiv general facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile şi promovarea unei societăţi incluzive şi coezive în scopul asigurării bunăstării tuturor cetăţenilor.

Document în lucru

16


Axa Prioritară 7: Asistenţă tehnică are ca obiectiv general sprijinirea procesului de implementare a programului şi utilizarea efectivă a aportului financiar comunitar şi a cofinanţării naţionale. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative contribuie la implementarea celei de-a patra priorităţi de dezvoltare naţională din Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative pentru a avea un impact pozitiv asupra administraţiei publice, pentru a stimula dezvoltarea economică. Obiective specifice:  obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de politici publice;  îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice are ca obiectiv prioritar contribuţia la dezvoltarea sustenabilă a capacităţii administrative publice din România, prin intermediul îmbunătăţirilor structurale şi de proces ale ciclului de management de politici publice. Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea calităţii şi eficacitatea şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare are ca obiectiv general îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor publice la nivel central şi local. Axa Prioritară 3: Asistenţă Tehnică are ca obiectiv general contribuţia la procesul de implementarea al Programului Operaţional, inclusiv pregătirea pentru următoarea perioadă de programare, având ca scop utilizarea eficientă şi transparentă a fondurilor structurale şi a cofinanţării naţionale prin asigurarea unei calităţi ridicate şi a coerenţei măsurilor privind implementarea; mentenanţa unor sisteme eficiente de management şi control pentru aceste fonduri. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice urmăreşte creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creştere medie a productivităţii de aproximativ 5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media Uniunii Europene. Obiective specifice:  consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;  crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;  creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituţii de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI;  valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (întreprinderi, cetăţeni);  creşterea eficienţei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie. Axa Prioritară 1: Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie; Axa Prioritară 2: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare;

Document în lucru

17


Axa Prioritară 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public; Axa Prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării in contextul combaterii schimbărilor climatice; Axa Prioritară 5: Asistenţa tehnică. Programul Operaţional Asistenţa Tehnică are drept obiectiv asigurarea sprijinului pentru coordonarea şi implementarea instrumentelor structurale în România. Obiective specifice:  asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări eficiente şi eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 20072013 şi pregătirea pentru următoarea perioadă de programare a instrumentele structurale;  asigurarea unei diseminări coordonate la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al ACIS pentru comunicare în linie cu Strategia Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale. Axa Prioritară 1: Sprijin în implementarea instrumentelor structurale şi coordonarea programelor; Axa Prioritară 2: Dezvoltări viitoare şi sprijin în funcţionarea Sistemului Unic Informatic de Management; Axa Prioritară 3: Diseminarea informaţiei şi promovarea instrumentelor structurale.

Ariile complementare ale Programul Operaţional Regional cu celelalte Programe Operaţionale: Programul Operaţional Regional

Celelalte Programe Operaţionale

Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere finanţează două tipuri de poli:

Finanţarea polilor de creştere se va realiza complementar din următoarele Programele Operaţionale finanţate din fonduri comunitare :

• poli de creştere • poli urbani de dezvoltare Tipuri de activităţi: • reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban; • dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; • reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale. Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport finanţează: • reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene; • reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi urbane; • construirea / reabilitarea / modernizarea şoselelor de Document în lucru

• POS Creşterea Competitivităţii Economice; • POS Mediu; • POS Dezvoltarea Resurselor Umane; • POS Transport; • PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative; • Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Programul Operaţional Transport finanţează: • drumuri de importanţă naţională şi europeană. Programul aţional pentru Dezvoltare Rurală finanţează: • reabilitarea reţelei de drumuri comunale. 18


centură cu statut de drum judeţean. Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale finanţează:

Programul Operaţional Creştere Competitivităţii Economice finanţează:

• reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; • reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale; • îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă; • reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

• proiecte „e-sănătate”, prin care se introduc sisteme performante de informaţii şi comunicare în domeniul sănătăţii; • proiecte „e-educaţie”, prin care se urmăreşte creşterea performanţelor din domeniul educaţiei prin introducerea sistemelor informatice şi de comunicare. Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane finanţează: • cursuri de formare profesională pentru medici şi alte categorii profesionale din domeniul asistenţei medicale şi serviciilor sociale; • cursuri de formare în domeniul pregătirii tehnice şi profesionale şi a învăţământului continuu, contribuind astfel la creşterea calificărilor şi a cunoştinţelor capitalului uman; • dezvoltarea serviciului public de ocupare, training pentru centrele de formare ale ANOFM şi AJOFM. Programul aţional finanţează:

de

Dezvoltare

Rurală

• investiţii în scopul creării de facilităţi pentru copii şi persoane în vârstă. Axa prioritară 4 Consolidarea mediului de afaceri regional şi local finanţează:

Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice finanţează:

• dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală; • reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi; • sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.

• structuri de sprijinire a afacerilor de importanţă naţională / internaţională; • microîntreprinderi high-tech, spin-off, precum şi activităţi de consultanţă. Programul aţional finanţează:

de

Dezvoltare

Rurală

• microîntreprinderile localizate în mediul rural, precum şi pe cele localizate în mediul urban, dar care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării primare şi secundare a produselor agricole. Programul finanţează:

Operaţional

Sectorial

Mediu

• închiderea / reabilitarea ecologică a siturilor industriale poluate istoric. Axa prioritară 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului finanţează:

Programul aţional finanţează:

• restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea modernizarea infrastructurilor conexe; • crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice;

• proiecte referitoare la patrimoniul cultural local grupa B – localizat în zone rurale; • proiecte referitoare la resursele turistice naturale, structurile de cazare şi infrastructura turistică de agrement, care nu depăşesc 1.500.000 euro şi sunt localizate în staţiuni rurale, cu excepţia staţiunilor

Document în lucru

de

Dezvoltare

Rurală

19


• promovarea potenţialului turistic şi crearea balneare; infrastructurii necesare în scopul creşterii • microîntreprinderi care implementează proiecte ce atractivităţii României ca destinaţie turistică. nu depăşesc 1.500.000 euro localizate în staţiuni din mediul rural, cu excepţia celor situate în staţiuni balneare şi balneo-climaterice; Activităţile de dezvoltare a turismului din POR se vor implementa ţinând cont de principiile dezvoltării durabile pentru a reduce şi a minimiza impactul asupra mediului, în complementaritate cu activităţile din Programul Operaţional Mediu. Axa prioritară 6 Asistenţă tehnică finanţează: • sprijinirea implementării, managementului şi evaluării POR; • sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind POR.

Programul finanţează:

Operaţional

Asistenţă

Tehnică

• realizarea unui plan de comunicare ce va include acţiuni publicitare pentru toate programele operaţionale; • activităţi de pregătire cu o arie mai mare a tematicilor. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative finanţează: • activităţi destinate administraţiei publice pentru a creşte capacitatea de implementare a reformelor în administraţie.

Cooperarea Teritorială Transnaţională Europa de Sud-Est Obiectivul strategic general constă în crearea de parteneriate transnaţionale în domenii de importanţă strategică, în scopul îmbunătăţirii procesului de integrare teritorială, economică şi socială şi al sprijinirii coeziunii, stabilităţii şi competitivităţii. Axele prioritare ale programului:  Axa prioritară 1: Sprijinirea inovării şi antreprenoriatului;  Axa prioritară 2: Protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător;  Axa prioritară 3: Îmbunătăţirea accesibilităţii;  Axa prioritară 4: Dezvoltare sinergiilor transnaţionale ale zonelor cu potenţial. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria Programul sprijină dezvoltarea zonelor de graniţă eligibile din România şi Bulgaria, urmărind să creeze o „punte” între cele două ţări, cu scopul de a sprijini regiunile de graniţă în rezolvarea problemelor similare de dezvoltare, prin colaborare şi promovarea unor soluţii comune. Românii şi bulgarii din zonele de frontiera vor fi încurajaţi să dezvolte noi afaceri, să schimbe informaţii şi să profite de pe urma îmbunătăţirii accesului peste graniţă, colaborând şi pentru prevenirea inundaţiilor, pentru conservarea resurselor naturale şi Document în lucru

20


promovarea turismul, astfel încât zonele de frontieră să devină locuri mai atractive pentru cei care locuiesc şi muncesc acolo, dar şi pentru investitori. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România Obiectivul programului este dezvoltarea socială şi economică a regiunilor de graniţă dintre Ungaria şi România. Axe prioritare: Prioritatea 1 – Îmbunătăţirea condiţiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare: Prioritatea 2 - Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniţă: Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova este unul dintre noile instrumente de finanţare ENPI ale Uniunii Europene, care va fi implementat la graniţele externe ale Europei lărgite în perioada 2007-2013. Scopul acestui program este acela de a îmbunătăţi situaţia economică, socială şi cea a mediului înconjurător în aria programului, în contextul unor graniţe sigure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a graniţei.

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-RomâniaUcraina Programul de cooperare transfrontalieră ENPI CBC Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013 este implementat în decursul perioadei de programare a Uniunii Europene 2007-2013. Programul Operaţional Comun (POC) este fundamentat pe eforturile comune de planificare ale celor patru ţări participante şi are ca scop asigurarea unui cadru pentru activităţile ce vor conduce la intensificarea şi adâncirea cooperării sociale şi economice, între regiunile Ucrainei şi cele ale statelor membre care împart graniţe comune. Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA), Componenta Transfrontalieră şi cofinanţat de Statele Partenere în Program: România şi Serbia. Programul are scopul de a creşte competitivitatea economiei din zona de graniţă RomâniaSerbia şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii comunităţilor din zona de graniţă a ambelor ţări.

Document în lucru

21


Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării egre Programul Operaţional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre 2007-2013 este un program finanţat prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI). Scopul său este de a contribui la o dezvoltare mai puternică şi susţinută, economică şi socială a regiunilor din Bazinul Mării Negre. Programul de Cooperare Teritorială ITERREG IVC Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi Elveţia – state partenere cu statut special. Obiectivul strategic general al programului constă în creşterea eficacităţii politicilor de dezvoltare regională şi a contribuţiei acestora la modernizarea economică şi întărirea competitivităţii în Europa, în domeniile inovării, economiei cunoaşterii, mediului şi prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregională. Axe prioritare:  Axa prioritară 1: Inovare şi economia cunoaşterii (Inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica; Antreprenoriatul si IMM-urile; Societatea informaţională; Ocuparea forţei de munca, capitalul uman si educaţie);  Axa prioritară 2: Mediu şi prevenirea riscului (Riscuri naturale şi tehnologice; Managementul apei; Managementul deşeurilor; Biodiversitatea şi conservarea patrimoniului natural; Energia şi transportul public durabil; Patrimoniul cultural şi peisajul);  Axa prioritară 3: Asistenţă tehnică – Sprijin pentru implementarea programului. Programul de Cooperare Interregională ESPO 2013 ESPON 2013 este un program de sprijinire a elaborării politicii privind coeziunea teritorială şi dezvoltarea armonioasă a teritoriului european prin furnizarea de informaţii, statistici, studii, analize, strategii şi scenarii comparabile de dinamica teritorială. Programul urmăreşte punerea în evidenţă a potenţialului şi posibilităţilor de dezvoltare a regiunilor şi teritoriilor mai mari, cu scopul de a contribui la creşterea competitivităţii, intensificarea cooperării teritoriale şi dezvoltarea echilibrată durabilă a teritoriului european. Priorităţile Programului ESPON 2013:  Prioritatea 1: cercetare aplicată în domeniul dezvoltării teritoriale, competitivităţii şi coeziunii teritoriale (furnizarea de date privind tendinţele teritoriale, perspectivele şi impactul politicilor sectoriale);  Prioritatea 2: analize focalizate spaţial, realizate la cererea utilizatorilor (elaborarea de modele de dezvoltare a diferitelor tipuri de teritorii ţinând cont de situarea acestora în context european); Document în lucru

22


Prioritatea 3: platformă şi instrumente ştiinţifice (elaborarea de indicatori teritoriali comparabili şi de instrumente analitice);  Prioritatea 4: valorificarea rezultatelor cercetărilor, consolidarea spiritului de proprietate asupra rezultatelor, creşterea participării la procesul de luare a deciziei (se urmăreşte stimularea dialogului şi dezvoltarea relaţiilor de comunicare între instituţiile din domeniul cercetării şi autorităţile publice responsabile cu dezvoltarea teritorială);  Prioritatea 5: asistenţă tehnică, sprijin pentru asigurarea coerenţei şi sinergiei conţinutului proiectelor elaborate în cadrul priorităţilor programului şi dezvoltarea capacităţii de comunicare cu beneficiarii programului. Programul de Cooperare Teritorială ITERACT II Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre plus Norvegia şi Elveţia – state partenere cu statut special. 

Obiectivul strategic general al programului constă în creşterea eficienţei şi eficacităţii programelor şi proiectelor de cooperare teritorială în perioada de programare 2007-2013. Axele prioritare ale programului:  Axa prioritară 1 – Dezvoltarea şi livrarea serviciilor;  Axa prioritară 2 – Asistenţă tehnică. Programul de Cooperare Interregională URBACT II Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi Elveţia – state partenere cu statut special, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană pot fi considerate partenere în funcţie de interesul exprimat (statele cu finanţare IPA) precum şi alte state (cu finanţare proprie) vecine cu Uniunea Europeană, care îşi exprimă oficial interesul de a participa în program. Obiectivul strategic general al programului constă în satisfacerea necesarului de informaţii în procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltarea urbană durabilă, prin care toate regiunile europene sunt ajutate să se adapteze viitoarelor circumstanţe de dezvoltare. Axe prioritare:  Axa prioritară 1: Oraşe promotoare ale creşterii economice şi ocupării forţei de muncă;  Axa prioritară 2: Oraşe atractive şi unite;  Axa prioritară 3: Asistenţa tehnică (managementul şi implementarea programului) Comisia Europeană a dezvoltat şi alte instrumente pentru a asista statele membre şi regiunile la îmbunătăţirea calităţii proiectelor acestora şi pentru a creşte efectul de pârghie pe care resursele financiare ale Comisiei îl au asupra politicii de coeziune.

Document în lucru

23


JASPERS Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions este un instrument de asistenţă pentru statele membre în pregătirea proiectelor mari finanţate prin FEDR şi FC; JEREMIE Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises promovează accesul la finanţare al microîntreprinderilor şi IMM-urilor; JESSICA Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas iniţiativă desfăşurată de Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii în colaborare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în cadrul căreia statele membre pot utiliza o parte din fondurile structurale pentru realizarea unor investiţii rambursabile în proiecte care fac parte dintr-un plan integrat de dezvoltare urbană durabilă. Aceste investiţii, care pot lua forma participării la capital, împrumuturilor şi/sau garanţiilor, finanţează proiectele prin intermediul fondurilor de dezvoltare urbană şi, dacă este necesar, prin intermediul fondurilor de participare. JESSICA nu este o sursă nouă de finanţare pentru statele membre, ci mai degrabă o modalitate nouă de utilizare a fondurilor structurale existente pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare urbană. Fondul European de Ajustare la Globalizare este un nou fond european creat pentru a finanţa sprijinul individual acordat lucrătorilor disponibilizaţi datorită globalizării. Acest fond a fost lansat de către Uniunea Europeană în 2007 şi dispune de 500 milioane de euro anual, sumă completată de contribuţiile naţionale (50%). Beneficiarii acestui fond sunt lucrătorii afectaţi de concedieri ca urmare a globalizării. Un stat membru (în numele lucrătorilor disponibilizaţi) poate solicita Comisiei Europene finanţare din FEAG atunci când peste 1.000 de lucrători sunt concediaţi sau, în anumite condiţii expres prevăzute de Regulamentul 1927/2006 privind instituirea FEAG, când este afectat un număr mai mic de lucrători. Programul Progress a fost stabilit prin Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 2006. Programul Comunitar pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială PROGRESS susţine financiar implementarea obiectivelor Uniunii Europene în domeniile ocupării şi al afacerilor sociale, aşa cum au fost stabilite prin Agenda Socială, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona în aceste domenii. Programul PROGRESS este deschis celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, ţărilor din Spaţiul Economic European şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, Croaţiei, Serbiei, fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Potenţialii beneficiari ai Programului PROGRESS sunt: autorităţile locale, regionale; serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi institutele naţionale de statistică; organismele specializate; universităţile şi institutele de cercetare; partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale.

Document în lucru

24


CAPITOLUL III

COORDOATE REGIOALE PRIVID DEZVOLTAREA COMUITĂŢILOR URBAE DI CADRUL REGIUII SUD-EST Î PERIOADA 2007 - 2013

3.1 Prezentarea generală a Regiunii Cadrul geografic şi istoric Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României şi se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea BucureştiIlfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina şi ţărmul Mării Negre. Regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni de dezvoltare, având o suprafaţă de 35.762 km2 (15 % din suprafaţa totală a ţării). Regiunea Sud-Est are graniţe naturale formate de râul Prut, fluviul Dunărea şi Marea Neagră. Cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului şi câmpia Covurluiului, podişul Dobrogei, Munţii Măcinului şi o parte a Carpaţilor de Curbură şi a SubcarpaţiIor de Curbură. Regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km). Clima este temperat-continentală cu ierni geroase în vest şi mai moderate în sud. Zona Câmpiei Române are, de regula, veri caniculare şi ierni blânde. În partea de est, datorită influenţelor marine, toamnele sunt lungi şi primăverile târzii. Administrativ, Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea.

Document în lucru

25


Regiunea Sud-Est cuprinde 11 municipii, 24 oraşe şi 354 comune cu 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanţa cu 306.332 locuitori, urmat de Galaţi 298.366 locuitori, Brăila 218.744 locuitori, Buzău 136.624 locuitori, Focşani 101.083 locuitori şi Tulcea cu 92.874 locuitori (1 iulie 2005). Judeţul Buzău, cu 17,06% din suprafaţa Regiunii este al treilea ca mărime, după Constanţa şi Tulcea. În judeţ se găsesc 2 din cele 11 municipii, 23,16% din numărul total de comune şi 32,82% din numărul total al satelor. Regiunea de dezvoltare / Judeţul

Suprafaţa totală (km2)

Sud -Est Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

35762 4766 6103 7071 4466 8499 4857

umărul oraşelor şi municipiilor 35 4 5 12 4 5 5

din care: municipii

umărul comunelor

umărul satelor

11 1 2 3 2 1 2

354 40 82 58 60 46 68

1447 140 475 188 180 133 331

Regiunea Sud-Est are o populaţie de 2.846.379 locuitori la 1 iulie 2005, reprezentând 13,16 % din populaţia ţării, cu o densitate de 79,6 loc/kmp, sub media pe ţară care este de 90,7 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este întâlnită în judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp) iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp). Resurse naturale: Regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata -Monteoru, Paclele, Oprişeneşti, Ianca), gaze naturale în judeţele Brăila şi Buzău şi în platforma continentală a Mării Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul (Munţii Măcinului), piatra de var (podişul Dobrogei), minereu de fier, pirită de cupru, sulfuri complexe de plumb şi zinc, cuarţ, granit, marmură şi varietăţi de piatră de var, caolin, baritină în dealurile Tulcei, depozite de loess, sare în Buzău. Ape sulfuroase, feruginoase, clorusodice se găsesc în Brăila, Buzău, Constanţa. Platforma continentală a Mării Negre conţine rezerve semnificative de minerale şi hidrocarburi. Rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase se găsesc şi în judeţele Brăila, Vrancea şi Galaţi. Singurul depozit de petrol la suprafaţă din Europa se află în zonele Berca şi Monteoru din judeţul Buzău. Analiza unor caracteristici fizico-geografice, demografice, economice şi de producţie, infrastructură, locuinţe şi mod de locuire, echiparea tehnică a locuinţelor, probleme sociale şi ecologice identifică mai multe zone care prezintă caracteristici asemănătoare. Una din zonele în care predomină factorii favorizanţi ai dezvoltării este Dobrogea de Sud-Est. Pe de alta parte, sunt zonele Deltei Dunării, Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest, Câmpia Bărăganului, zona SubcarpaţiIor de curbură şi a Moldovei de Sud, care în ciuda potenţialului ridicat de dezvoltare, rămân totuşi nedezvoltate. Regiunea dispune de numeroase staţiuni balneoclimaterice aşezate în vecinătatea unor lacuri cu proprietăţi curative (Lacu Sărat în judeţul Brăila, Balta Albă în Document în lucru

26


judeţul Buzău). O atracţie specială a regiunii sunt siturile cultural-istorice şi arheologice precum şi mânăstiri cu valoare etnografică specială. O alta particularitate a regiunii este prezenţa celor mai renumite podgorii şi centre de producţie a vinului din România, acestea găsindu-se în toate judeţele regiunii. Zona Câmpiei Bărăganului (cuprinde suprafeţe din judeţele Buzău, Brăila şi Vrancea) este caracterizată de o seismicitate foarte ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii, potenţial forestier scăzut. Demografic, se înregistrează îmbătrânirea accentuată a populaţiei şi scăderea continuă a numărului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii şi sub medii, dar există posibilităţi de înnoire şi sporire a forţei de muncă mature. Sectorul zootehnic şi activităţile industriale sunt slab reprezentate; atractivitatea turistică este limitată, activităţile neagricole sunt reduse. Terenul arabil are o pondere ridicată din totalul terenului agricol. Predomină locuinţele din materiale nedurabile, cu un grad slab de echipare cu instalaţii de apă şi racordări limitate la reţeaua telefonică.

Dobrogea de Nord (judeţul Tulcea) este zonă specială datorită Deltei Dunării – inclusă în patrimoniul mondial (UNESCO) şi Parcului Naţional Munţii Măcinului pentru conservarea unor specii rare de floră şi faună specifice intersecţiei arealelor mediteranean, balcanic, caucazian. Rezervaţia Biosferei cuprinde 5.800 kmp (53% din suprafaţa judeţului) iar parcul naţional 11.321 ha, reprezentând singura arie protejată din România unde pădurile de stepă sud-mediteraneene şi balcanice sunt prezente împreună şi se află într-o stare bună de conservare. Densitatea populaţiei este foarte redusă, cu un declin demografic accentuat. Activităţile industriale sunt slab reprezentate, terenul agricol în proprietate privată au o pondere foarte redusă, activităţile economice fiind axate pe exploatarea de resurse naturale, turism şi activităţi tradiţionale în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile. În Dobrogea de Sud-Est predomină comune cu talie medie şi mare, cu o densitate ridicată a populaţiei în zona rurală. Se înregistrează stabilitate demografică, cu o uşoară creştere. Zona are un grad foarte mare de atractivitate turistică, dimensiuni relativ mari ale exploataţiilor agricole individuale, pondere ridicată a terenului arabil, posibilităţi de cooperare cu centrele urbane, forţă de muncă calificată şi pondere ridicată a activităţilor neagricole. Este prezent fenomenul de poluare a plajelor datorat în special navelor din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita folosirii pesticidelor. Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest prezintă precipitaţii reduse. Zona are rezervaţii si monumente ale naturii, precum şi resurse complexe. Densitatea populaţiei este redusă, predominând comunele care înregistrează un declin accentuat al populaţiei. Delta Dunării şi aria mai largă a judeţului Tulcea reprezintă o zonă specială datorită în primul rând condiţiilor fizico-geografice. Densitatea populaţiei este redusă, declinul demografic fiind accentuat. Activităţile industriale sunt foarte slab reprezentate, terenul agricol aflat în proprietate privata are pondere redusă, drept urmare gradul de ocupare al populaţiei este foarte redus. Potenţialul forestier este ridicat iar turismul de agrement, itinerant şi ştiinţific au puncte de atracţie în Delta Dunării (diversitatea şi biotopurile unice), monumentele istorice şi religioase (mânăstirile Celic-Dere, Cocoş-Niculiţel, Saon şi Bazilica paleocreştină din satul Niculiţel, cetăţi romane italieneşti, bizantine Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Halmyris, Arganum, Enisala). Zona Moldovei de Sud (părţi din judeţele Galaţi şi Vrancea) se caracterizează prin alunecări de teren frecvente, risc de inundaţii şi seismicitate ridicată. Alimentarea cu apă în sistem centralizat este redusă, accesul direct la reţeaua majoră rutieră şi feroviară este Document în lucru

27


dificil. Se înregistrează un nivel ridicat al mortalităţii infantile şi asistenţă sanitară precară. Zona Subcarpaţilor de Curbură (arii din judeţele Vrancea şi Buzău) are o seismicitate ridicată şi alunecări de teren frecvente, zona montană reprezentând 50% din suprafaţă. Zona cuprinde numeroase rezervaţii şi monumente ale naturii şi o complexitate mare de resurse ale naturii. Demografic se constată îmbătrânirea populaţiei şi scăderea numărului de locuitori. Activităţile neagricole au pondere ridicată, terenul agricol fiind cu preponderenţă în proprietate privată. Agricultura reprezintă activitatea principală pentru 33,2% din totalul populaţiei ocupate, dar sunt deţinerea unor suprafeţe mici de teren, lipsa utilajelor tehnologice moderne determină randamente agricole slabe. Zona este caracterizată prin suprafeţe întinse de păduri.

3.2 Infrastructura în Regiunea Sud-Est Regiunea este străbătută de următoarele căi rutiere şi de cale ferată: Bucureşti – Constanţa, Bucureşti – Brăila - Galaţi şi Bucureşti – Buzău - Focşani (prin Ploieşti sau prin Urziceni), care se continuă spre nord. Regiunea are o conectivitate bună cu coridorul IV (Berlin / Nurenberg – Praga – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa – Istanbul Salonic), coridorul VII (Dunărea cu braţul Sulina şi Canalul Dunăre - Marea eagră ) şi coridorul IX (Helsinki - St. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Ljubasevka – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad - Alexandroupolis). Drumurile naţionale conectate legate de arterele rutiere europene sunt: E60 străbate Franţa, Austria, Slovacia, Ungaria şi România de la Oradea la Constanţa, străbătând Regiunea de la vest la est; E85 străbate Grecia, Bulgaria şi România, intră în ţară prin Giurgiu şi străbate partea de nord-vest a Regiunii trecând prin Buzău şi Focşani; E87 străbate Turcia, Bulgaria, intră în ţară prin Vama Veche, parcurge Dobrogea de la sud la nord, trece prin Constanţa şi se opreşte la Tulcea; E70 care străbate Spania, Franţa, Italia, Croaţia, Serbia, intră în ţară prin Stamora Moraviţa şi străbate Regiunea de la vest la est până la Constanta; E581 străbate partea de nord a Regiunii pe linia Galaţi - Tecuci. La 31.12.2005, Regiunea era situată pe locul IV la nivel naţional cu o reţea de drumuri publice de 10.856 km. Din acestea doar 2.108 km erau drumuri modernizate, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional. Densitatea este de 30,4 km drumuri publice/100 kmp teritoriu. Reţeaua de drumuri se caracterizează prin calitatea slaba a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare şi marcare stradala. În mediu rural situaţia drumurilor este critică, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate. În anul 2005 reţeaua de căi ferate situa Regiunea pe locul II cu 1.750 km din cei 10.948 km la nivel naţional. Cei 477 km de linie ferată electrificată situează Regiunea pe locul V, iar densitatea de 48,9 km linii ferate / 1000 kmp asigură locul II la nivel naţional. Cele mai importante noduri de cale ferată în regiune sunt: Făurei, Buzău şi Barboşi, care asigură tranzitul spre Bucureşti, Moldova şi Dobrogea. Regiunea are două magistrale feroviare: Bucureşti - Galaţi şi Bucureşti Mangalia, care se leagă mai departe cu trasee internaţionale. Document în lucru

28


Problemele care afectează căile ferate sunt legate de elementele rulante, din punct de vedere tehnic dar şi al condiţiilor de confort relativ scăzut al vagoanelor de transport persoane. Podurile Giurgeni - Vadul Oii (rutier) şi Feteşti - Cernavodă (rutier şi feroviar) asigură legătura cu Dobrogea. Transportul naval cuprinde transportul maritim şi transportul pe căile şi canalele navigabile, pe Dunăre şi Marea Neagră. Pe şenalul navigabil dintre Sulina şi Brăila pot intra nave maritime cu pescaj de până la 7 m, pe restul cursului putând circula doar vase cu pescaj de până la 2 m. Porturile de la Dunăre sunt porturi maritime (Constanţa, Mangalia şi Midia) şi fluvialmaritime(Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina). Toate cele patru porturi fluvial-maritime fac parte din reţeaua TEN. Constanţa este al patrulea port maritim în Europa şi cel mai mare la Marea Neagră, situat la intersecţia Coridoarelor de Transport Pan-European IV şi VII. Portul Constanţa are potenţial pentru de a deveni principala poartă pentru Coridorul Europa-Asia. O importanţă deosebită o are canalul Dunăre - Marea Neagră, care face parte din Coridorul Fluvial European Rhin – Main - Dunăre, asigurând legătura dintre porturile Rotterdam şi Constanţa. Transportul aerian cuprinde patru aeroporturi: la Mihail Kogălniceanu (aeroport internaţional situat la 24 km de Constanţa), la Tulcea (care funcţionează în prezent numai pentru curse charter), la Tuzla şi Buzău (aeroporturi utilitare). Aeroporturile au fost construite în perioada 1921-1972 şi reamenajate / reechipate gradual în perioada 19622000, fiind în mare măsura necorespunzătoare cerinţelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave. Toate cele 4 zone libere înfiinţate prin hotărâri de Guvern în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul juridic al zonelor libere din România sunt situate în Regiunea Sud-Est: Zona Liberă Sulina, Zona Liberă Constanţa-Sud şi Zona liberă Basarabi, Zona Liberă Galaţi şi Zona Liberă Brăila. Reţeaua de telecomunicaţii este în general bine dezvoltată, existând acoperire pentru întreaga regiune. S-au făcut investiţii importante în ultimii ani, mai ales din partea firmelor private de telefonie mobilă, astfel încât în perioada 2000-2003 a avut loc o creştere a numărului de abonamente telefonice la reţeaua naţională, urmată de scăderea accentuată a acestor tipuri de abonamente după anul 2004. Mediul rural prezintă un grad scăzut de conectare la reţelele de telecomunicaţii şi acces la internet. Utilităţile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzător, între judeţe existând disparităţi semnificative. Situaţia în anul 2005 se prezintă astfel: ivel naţional Regiunea SE Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

Gaze naturale r. localităţi Lungime reţea 742 27.496 51 1.742 10 327 15 473 4 275 10 435 3 59 9 173

Document în lucru

Energie termică r. localităţi 155 22 2 3 10 2 2 3

Alimentare cu apă r. localităţi Lungime reţea 1.999 50.821 316 8.718 35 1.163 63 1.381 69 2.253 42 1.264 49 1.194 58 1.463 29


Regiunea se situează pe locul VI în ceea ce priveşte numărul localităţilor alimentate cu gaze naturale (6,9% din total pe ţară) şi pe locul II în ceea ce priveşte numărul localităţilor în care se distribuie energie termică. La sfârşitul anului 2005, regiunea a ocupat locul II la nivel naţional în ceea ce priveşte lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (17,4 % din total pe ţară) şi locul III la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă (16,1% din total pe ţară). Sunt multe localităţi în care instalaţiile existente au un grad avansat de uzură. Infrastructura de mediu şi calitatea vieţii Regiunea Sud-Est are 9 bazine hidrografice: Prut, Bârlad, Dunăre, Litpral, Siret, Putna, Milcov, Râmna, Râmnicu Sărat). Majoritatea hidrostructurilor sunt contaminate cu azotaţi datorită naturii solului din zonă şi nu pot constitui surse de alimentare cu apă pentru populaţie. Sursele de poluare a pânzei freatice provin din impurificări cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a lucrărilor miniere sau forajelor, infiltraţii de la suprafaţa solului, nerespectarea zonelor de protecţie sanitară sau a condiţiilor de execuţie în secţiunile de captare a apelor. În Regiune există 75 de staţii de epurare municipale şi industriale: Brăila 16, Buzău 23, Constanţa 12, Galaţi 10, Tulcea 7, Vrancea 7). Starea generală de calitate a atmosferei este determinată de gradul de urbanizare, industrializare, motorizare, chimizare şi densitate demografica. Teritorial, doar în Constanţa există echipament pentru monitorizarea poluării de fond. La nivelul Regiunii există 21 de staţii automate de monitorizare a calităţii aerului: 5 staţii la Brăila, 1 staţie la Buzău, 7 staţii la Constanţa, 5 staţii la Galaţi, 2 staţii la Tulcea şi 1 staţie la Vrancea. Gestiunea deşeurilor În mediul rural colectarea şi depozitarea se face încă necontrolat. Deoarece în Regiune nu se realizează colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile şi nu există staţii de compostare şi nici staţii de tratare mecano-biologică, s-au propus spre construire 41 de staţii de compostare. 90% din deşeurile municipale sunt eliminate prin depozitare, înaintea eliminării finale deşeurile municipale fiind doar compactate. În Regiune sunt 21 de depozite industriale neconforme, din care 14 pentru deşeuri nepericuloase şi 7 pentru deşeuri periculoase. Din cele 44 de instalaţii de incinerare, 28 au fost închise până la sfârşitul anului 2006. Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protecţia mediului înconjurător, atât datorita factorilor naturali, cât şi celor antropici: degradarea pădurilor, poluarea marină, eroziunea plajelor, poluarea cauzată de substanţele industriale sau de pesticide şi îngrăşăminte chimice. În zonele de deal şi de munte din judeţele Vrancea, Buzău şi Galaţi, despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor. În Delta Dunării poluarea complexă a afectat habitatul natural, iar litoralul Mării Negre necesită intervenţii majore pentru combaterea poluării marine şi pentru prevenirea erodării plajelor. O parte a malurilor râurilor din Regiune necesită lucrări de îndiguire şi protejare pentru că în perioadele cu precipitaţii abundente sau dezgheţ, cotele apelor depăşesc albiile naturale, producând inundaţii.

Document în lucru

30


3.3 Situaţia socio-economică În Regiunea Sud-Est se află 3 din primele 10 oraşe ale ţării după numărul de locuitori (la 1 iulie 2005) şi anume: Constanţa, Galaţi şi Brăila. În anul 2005, populaţia urbană reprezenta 55,5 % din totalul populaţiei regiunii, în judeţele Constanţa, Galaţi şi Brăila având loc o concentrare a populaţiei în mediul urban datorită industrializării şi oportunităţilor de angajare oferite în ultimii ani. Judeţele Brăila, Constanţa şi Galaţi au o populaţie rezidentă preponderent în mediul urban, iar judeţele Buzău, Tulcea şi Vrancea au o populaţie rezidentă preponderent în mediul rural. Structura pe sexe a populaţiei din regiune arată o reducere a populaţiei de sex masculin: în mediul urban 764.327 persoane în 2004, faţă de 761.994 persoane în 2005, respectiv în mediul rural: 635.728 persoane în 2004 faţă de 635.023 persoane în 2005. Cele mai importante scăderi ale populaţiei masculine se înregistrează în judeţele Constanţa şi Galaţi. Preponderenţa populaţiei de sex feminin se remarcă în toate judeţele regiunii. Pe judeţe, cea mai importanta scădere a populaţiei s-a înregistrat în Constanţa - 30.893 persoane; în Vrancea s-a înregistrat o creştere a populaţiei totale, respectiv 393.766 persoane în 2004 faţă de 391.220 persoane în anul 2000. Rata natalităţii este în scădere, iar populaţia tânără şi matură migrează în mediul urban, ceea ce duce la îmbătrânirea populaţiei în mediul rural. Pe grupe de vârste se înregistrează aceleaşi valori la nivel national şi regional. Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Conform recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2002, 4,8% din populaţia Regiunii Sud-Est reprezintă minorităţi etnice cu următoarea structură: romi 1,7%, ruşi lipoveni 0,9%, greci 0,1%, turci 1% şi 1,1% tătari. Se întâlnesc următoarele concentrări de comunităţi: în judeţul Tulcea comunitatea ruşilor lipoveni cuprinde 16.350 persoane din 25.464 persoane la nivelul regiunii; •

în judeţul Constanţa comunitatea turcă cuprinde 27.914 persoane din 32.098 persoane la nivel regional, iar comunitatea tătară 23.230 persoane din 23.935 persoane la nivelul ţării. Regiunea Sud-Est se confruntă cu scăderea populaţiei totale, active şi ocupate. În 2005 în Regiune exista un număr de 1.147 mii persoane populaţie ocupată, adică 12,5% din totalul la nivel naţional, cu o scădere foarte accentuată (173.000 persoane) faţă de anul 2000. Forţa de muncă prezintă tendinţă de îmbătrânire, 23,3% din populaţia ocupată în 2005 având între 45-54 ani. În anul 2005, sectoarele care au concentrat cea mai mare parte a populaţiei ocupate sunt: agricultura, industria prelucrătoare, comerţul, cu particularităţi de la un judeţ la altul. Rata şomajului în Regiune a scăzut semnificativ în perioada 2003 - 2005, de la 8,1% la 6,4%. Această scădere se regăseşte şi în judeţe, cu excepţia judeţului Buzău, unde după o scădere uşoară în 2004, în 2005 nivelul şomajului a atins din nou nivelul din 2003. Din totalul şomerilor înregistraţi în anul 2005, aproximativ 43% reprezintă şomeri de sex feminin (30.283 persoane), ponderea femeilor şi a tinerilor în numărul total de şomeri la nivel regional depăşind valorile înregistrate la nivel naţional. •

Document în lucru

31


La nivelul Regiunii există instituţii de învăţământ de toate gradele (preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior) în sectorul public şi privat, centre de reeducare şi reorientare profesională, instituţii de învăţământ special pentru copiii cu deficienţe. În unele zone rurale izolate lipseşte infrastructura de învăţământ, copiii familiilor sărace din aceste zone având acces limitat sau de loc in instituţiile de învăţământ. La nivel regional, în anul şcolar 2005/2006, învăţământul public s-a desfăşurat în următoarele unităţi: 570 grădiniţe (cu program normal, cu program prelungit şi cu program săptămânal), 1.000 de şcoli primare şi gimnaziale (din care 790 şcoli gimnaziale), 176 licee, 9 şcoli profesionale, 11şcoli postliceale, 7 universităţi cu 66 facultăţi. Învăţământul superior de stat este prezent prin numeroase facultăţi, principalele centre universitare fiind la Constanţa (Universitatea Ovidius, Universitatea Maritimă, Academia Navală Militară Mircea cel Bătrân) şi Galaţi (Universitatea Dunărea de Jos). Învăţământul superior privat este prezent în Galaţi (Universitatea Danubius), Brăila (Universitatea Constantin Brâncoveanu), Constanţa (Universitatea Spiru Haret cu 2 facultăţi), Tulcea (Universitatea Ecologică Bucureşti) şi Buzău (Universitatea George Bariţiu Bucureşti cu Facultatea de Ştiinţe Economice şi Universitatea Spiru Haret cu 12 specializări la Centrul Teritorial Buzău). Gradul de cuprindere şcolară la toate nivelele a fost, în perioada 2004/2005, apropiat de gradul înregistrat pe ţară. Zestrea culturală a Regiunii Sud-Est cuprinde vestigii arheologice, mânăstiri, muzee locale şi judeţene, biblioteci, case memoriale şi teatre. La Brăila se organizează odată la doi ani Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclee. Serviciile de sănătate au continuat să se degradeze de la an la an, atât din punct de vedere al dotării şi cheltuielilor curente alocate acestora, cât şi din punct de vedere al calităţii serviciilor. În anul 2005, indicatorii care reflectă calitatea şi nivelul asistenţei sanitare se prezintă astfel:  5,5 paturi în spitale la mia de locuitori (locul VI la nivel naţional);  scădere uşoară a numărului de consultaţii la dispensare;  8,9 medici în regiune din numărul total la nivel naţional (9,4% în anul 2004), regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional; Există o serie de inegalităţi teritoriale în asistenţa medicală oferite în mediul rural şi urban. Se înregistrează şi o creştere a polarizării tipurilor de servicii de sănătate şi a cheltuielilor per capita legate de acestea, în funcţie de veniturile populaţiei. Creşterea proporţiei de servicii de sănătate private, neacoperite de asigurări medicale, tinde să accentueze această polarizare. În toate marile oraşe din regiune au fost înfiinţate instituţii sanitare particulare. Regiunea ocupă locul VI la nivel naţional cu 47 de spitale (11,1% din totalul la nivel naţional), toate spitalele fiind proprietate de stat. În regiune îşi mai desfăşoară activitatea 13 policlinici, 33 dispensare medicale, 9 centre de sănătate, 704 farmacii (majoritatea aparţinând sectorului privat). În regiune mai funcţionează 1.325 cabinete medicale de familie, 17 societăţi medicale civile, 1.107 cabinete stomatologice, 102 laboratoare medicale, 82 laboratoare de tehnica dentară. Infrastructura de sănătate este slab reprezentată, dispensarele medicale au o dotare precară cu echipamente medicale şi medicamente; în mediul rural numărul cadrelor sanitare de specialitate este deficitar, mai ales al celor cu Document în lucru

32


studii superioare, iar serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate în Regiune, principala cauză fiind lipsa fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii. Procesul de restructurare industrială are un puternic impact negativ asupra economiei regiunii de dezvoltare Sud-Est, industria prelucrătoare şi comerţul fiind în declin. Judeţele Buzău şi Vrancea se confrunta cu probleme în zona rurală, procentul populaţiei rurale în aceste judeţe fiind unul din cele mai mari din ţară. Multă vreme agricultura a reprezentat, în Buzău, ramura de bază a economiei; tot judeţul Buzău este singurul producător din România de echipamente şi aparate pentru cale ferată, tot aici realizându-se cea mai mare parte din producţia de cord metalic, sârmă şi produse din sârmă. Se mai produc obiecte decorative din sticlă tip Galee, mobilă, textile, zahăr, ulei, vinuri. O cauză principală de disparitate intraregională o reprezintă şomajul. În anul 2005 rata şomajului era de 6,4% faţă de 5,9% la nivel naţional, cele mai afectate judeţe din regiune fiind Galaţi (8,3%), Constanţa (5,6%) şi Buzău (7,4%). O altă cauză principală de disparitate intraregională este ponderea populaţiei ocupate pe sectoare economice: cea mai mare concentrare este în agricultură (35%), servicii (34,6%) şi industrie (21,6%). Judeţele cu ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate pe domenii sunt Galaţi şi Constanţa pentru industrie, Constanţa şi Buzău pentru agricultură, Constanţa şi Galaţi pentru construcţii, Constanţa şi Galaţi pentru servicii . Zonele tradiţional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combinaţie de rate înalte ale unui şomaj structural şi cu ponderi mari ale forţei de muncă ocupate în agricultură, la care se adaugă migrarea către alte regiuni în căutare de locuri de muncă, infrastructura slab dezvoltată, nivelul mai scăzut al investiţiilor directe pe locuitor.

3.4 Profilul afacerilor la nivel regional Cu un PIB care reprezintă 11,93% (2004) din economia ţării, Regiunea Sud-Est se situează pe locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se situează sub media naţională. Specificul Regiunii Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale complexe, areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Focşani). Prin tradiţie Regiunea Sud-Est este o zonă agricolă. Condiţiile pedoclimatice favorizează culturile de porumb (în principal în nord), grâu (în special în centrul regiunii), orz, plante industriale, floarea soarelui (mai ales în Constanţa - regiunea ocupând locul I la nivel naţional). În Regiunea Sud-Est se află cea mai mare exploataţie agricolă din România, suprafaţa cultivată reprezentând peste 45% din total. Lucrările de îmbunătăţiri funciare din Balta Brăilei (în special asanări) au permis reintroducerea în circuitul producţiei agricole a unei suprafeţe importante de soluri aluvionare. În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este foarte ridicată. Fragmentarea suprafeţelor arabile, potenţialul economic scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole şi constituie obstacole în calea dezvoltării agriculturii. Document în lucru

33


33,22% din populaţia ocupată a Regiunii lucrează în agricultură. Suprafaţa agricolă deţine 65,23% din suprafaţa totală a regiunii. Sectorul privat deţine cea mai mare pondere a terenului agricol şi produce cea mai mare parte a producţiei agricole (92,3% din producţia agricolă totală a regiunii, în 2005). Majoritatea investiţiilor străine in regiune sunt concentrate în industria construcţiilor navale, industria alimentară şi industria uşoară. Industria şi serviciile sunt concentrate in principalele centre urbane. Principalele ramuri ale industriei în Regiune: petrochimie (Năvodari), metalurgie (Galaţi şi Tulcea), construcţia de maşini (Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci), construcţii navale şi platforme de foraj marin (Galaţi, Constanţa, Brăila, Tulcea, Mangalia), materiale de construcţie (Medgidia), confecţii (Brăila, Buzău, Constanţa, Focşani, Galaţi, Tulcea). Industria Regiunii este concentrată în marile oraşe şi foarte puţin prezentă în mediul rural. Industria prelucrătoare deţine ponderea în privinţa cifrei de afaceri, a investiţiilor brute şi nete şi a numărului de angajaţi în raport cu celelalte activităţi industriale. Turismul în regiune este diversificat, aici existând aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croazieră, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv şi de vânătoare, practicarea sporturilor nautice. Turismul este caracterizat de existenţa unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află staţiuni balneo-climaterice renumite în ţară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja), pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane şi în Delta Dunării). Turismul cultural este prezent prin mănăstirile din nordul Dobrogei şi din munţii Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale). O caracteristică a regiunii este potenţialul turistic ridicat, asigurat de existenta unor lacuri naturale cu proprietăţi terapeutice, de vulcanii noroioşi, de rezervaţia Biosferei din Delta Dunării şi de litoralul Mării Negre (13 staţiuni, 82 km plaje cu lăţimi între 50-250 m). Regiunea mai prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, care a luat amploare în judeţele Buzău (Gura-Teghii, Lopătari, Bisoca, Cătina, Calvini), Tulcea (Delta Dunării) şi Vrancea (Soveja, Lepşa). Ariile protejate cuprind 608.931 ha, unele dintre acestea fiind situate total sau parţial pe teritoriul Regiunii. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare îşi menţine cel mai ridicat nivel din ţară pe întreaga durată a anului (37,8% în anul 2005, faţă de media naţională de 33,4%). Regiunea concentrează o treime din structurile de cazare turistică, ocupând primul loc în ceea ce priveşte capacitatea de cazare (47,8 % din valoarea totală la nivel naţional) şi primul loc la numărul de turişti cazaţi (28,8 % din valoarea totală la nivel naţional). În perioada 20022005 numărul unităţilor active din turism a crescut cu 79%, în timp ce numărul de angajaţi a crescut cu 16%. Industria şi serviciile sunt concentrate mai ales în centrele urbane. Aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate în zonă, cele mai productive fiind industria textilă (cu tradiţie în judeţele Brăila, Buzău, Focşani, Tulcea) şi industria alimentară, prezentă în aproape toate oraşele. Un alt punct reprezentativ este industria construcţiilor navale prezentă în patru şantiere: Brăila, Galaţi, Mangalia şi Tulcea.

Document în lucru

34


Alături de activităţi tradiţionale ca transporturile, telecomunicaţiile, comerţul şi sectorul financiar-bancar au apărut şi s-au dezvoltat sectoare noi precum tehnologia informaţiilor, serviciile de consultanţă tehnică, economică şi juridică, activităţi de protecţie a mediului înconjurător. Numărul unităţilor locale active din Regiune o situează pe locul IV la nivel naţional. Cea mai mare pondere o deţinea la nivel regional în 2005 clasa de mărime 0-9 (88,2%). Cea mai mare pondere a investiţiilor în IMM-uri este deţinută de judeţul Constanţa. Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active din Regiune era deţinută de întreprinderile active din comerţ cu 53,23%. Aproape toate întreprinderile active sunt private (96%). Forţa de muncă disponibilizată din marile întreprinderi afectate de procesul de restructurare economica are o capacitate de adaptare redusă, datorita pregătirii profesionale stricte şi în sectoare neperformante şi/sau au o vârstă de peste 40 ani. Activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare În Regiunea Sud-Est funcţionează 2 parcuri ştiinţifice şi tehnologice: Parcul Ştiinţific şi Tehnologic – Parc de Software Galaţi şi Centrul de Informare Tehnologică – Centrul de afaceri Marea Neagră din Mangalia. Începând cu 2008, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi-a propus realizarea unui raport despre inovarea la nivelul regiunilor de dezvoltare – Inobarometru. Inobarometrul este un punct de referinţă dinamic care va fi actualizat permanent pentru autorităţile de decizie. Conform Inobarometrului 2008, regiunile de dezvoltare prezintă următoarea situaţie generală: Scorul pe factori de inovare Potenţialul de Potenţialul de Performanţa Regiune creare a Capacitatea Proprietatea conducere a activităţilor cunoştinţelor de inovare intelectuală inovării de inovare (CDT) 43,97 21,69 42,90 24,18 Nord-Est 8,81 Sud-Est 51,52 4,86 24,38 46,97 20,50 45,16 24,79 21,38 7,34 Sud 25,77 Sud-Vest 16,90 13,61 20,27 40,58 16,00 Vest 35,70 13,47 23,29 37,12 11,50 Nord Vest 43,35 10,06 36,90 31,54 10,81 Centru 38,91 9,63 22,39 36,97 39,24 Bucureşti-Ilfov 76,70 87,50 75,01 51,88 64,36

Document în lucru

35


Potenţialul de conducere a inovării 100 80 60 40

Proprietatea intelectuală

Potenţial de CDT

20 0

Performanţa activităţilor de inovare

Capacitatea de inovare

Sud-Est

Regiune

Potenţialul de conducere a inovării

4 2 3 8 7 Nord-Vest Centru 6 Bucureşti-Ilfov 1 Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest

Document în lucru

Bucureşti-Ilfov

Poziţia în clasamentul pe factori de inovare Potenţialul de Performanţa creare a Capacitatea activităţilor cunoştinţelor de inovare de inovare (CDT) 7 3 7 8 4 2 3 8 2 3 8 4 4 5 5 5 5 2 6 6 6 1 1 1

Proprietatea intelectuală 3 4 8 5 6 7

7 2 1

36

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău 100 80

88.8 68.3

60

57.8 61.3

40 20 0

22.7

26.2 3.5

e i ţ a c u d E

T D C l a n o s r e P

i n g i r i l i n ă v a t o n e n o k i r s r a a e e P m r e n i ţ s u S

46.3

47.6

e e e d d d t c a e i a l e r v b t i u T r T t a a v p p i l D D l c o n a a a i C C i i ţ ţ p n n a e e t C t o o P P

22.5

1.2

6.3

e d a e r e a t r a t e i c p a o p o a c C

i i g o e l d o n a h e r t e a / z i l e a s u e d R o r p

T D C e d i ţ ă t i v i t c A

50 12.1

e ă d ţ i n ţ a l ă t t i u v s i t n c o A c

, e e e c d e i r g i i n i i a t m e ţ v e ţ n a o t o k t e n e n v r m a e o e v n c r i o r m m e B P u o c c o i n D h e t

16.8 3.1 e n e s l e e a d i r i t ş s u e d l e i n d o M

, ) . t c h t g e i r e y t p e o ţ c e r ( , e i l c e r t ă l A m

3.5 Analiza SWOT a Regiunii Sud-Est PUCTE TARI Prezenţa coridoarelor de transport panEuropene; Prezenţa unor porturi şi aeroporturi de  nivel şi capacitate internaţională; Poziţia strategică a Regiunii;  Sectorul turismului bine dezvoltat în  Regiunea SE; Capacitatea ridicată de cazare în  staţiunile de pe malul Mării Negre şi prezenţă turistică ridicată; Sectorul IMM bine dezvoltat  comparativ cu alte regiuni; Industrie diversificată la nivel  regional; Forţă de muncă flexibilă, ieftină,  calificată şi disponibilă. 

PUCTE SLABE Veniturile mici ale populaţiei din Regiune; •

Nivelul redus de eficienţă şi siguranţă a traficului a reţelelor de transport; •

•

Rata şomajului ridicată;

Caracterul sezonier al turismului de litoral; •

Absenţa unor politici şi programe coerente de dezvoltare a turismului; •

Infrastructura de turism este slab dezvoltată sau învechită; •

Dezvoltarea insuficientă a infrastructurilor de serviciilor publice, utilităţi în oraşe şi management necorespunzător al deşeurilor; •

Număr redus al investiţiilor străine şi repartizarea lor neuniformă pe teritoriul Regiunii; •

Nivel redus de dezvoltare a sectorului IMM; •

Document în lucru

•

Emigrarea forţei de muncă;

•

Declin demografic semnificativ;

37

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău •

Fragmentarea terenurilor agricole;

Cheltuielile pentru cercetare, dezvoltare şi inovare foarte mici; •

Dotarea tehnică medicală insuficientă şi insuficienţa personalului medico-sanitar în special în mediul rural; •

Slaba capacitate autorităţilor locale; •

financiară

a

Nivel redus al educaţiei şi formării profesionale. •

OPORTUITĂŢI

AMEIŢĂRI

Potenţial ridicat de dezvoltare a  Fenomenul globalizării / integrării care transportului, fluvial şi maritim (Dunărea şi poate marginaliza anumite sectoare ale Marea Neagră); economiei din Regiune şi chiar să ducă la Transferul traficului de mărfuri de la dispariţia acestora (ex. industria textilă,  transportul rutier la transportul pe cale industria uşoara, prelucrarea produselor alimentare etc.); ferată, maritim / fluvial şi aerian; procesului de Interes crescut la nivel internaţional  Accentuarea  pentru conservarea biodiversităţii şidezindustrializare; promovarea turismului durabil; Riscul migrării masive a populaţiei din  Creşterea cererii de servicii destinate mediul rural către cel urban şi creşterea  şomajului după integrarea României în persoanelor şi firmelor etc; Uniunea Europeană, datorită capacităţii Creşterea numărului de investiţii reduse a gospodăriilor ţărăneşti dar şi a  străine care pot determina o creştere a fermelor de a concura cu produsele competitivităţii prin transfer tehnologic şi comunitare; inovare; Riscul deprofesionalizării;  Creşterea cererii de specialişti prin  adaptarea învăţământului şi a instruirii  Riscul delocalizării unor sectoare profesionale la necesităţile pieţei muncii si industriale către locaţii externe (de ex. Republica Moldova şi Ucraina), din cauza drept rezultat reducerea şomajului; costurilor mai reduse; Creşterea cererii consumatorilor pentru  nerealizării reformei produse ecologice stimulând astfel Riscul administrative în scopul descentralizării îmbunătăţirea ofertei acestora; financiare şi administrative; Oportunitatea existenţei Programelor  Naţionale şi Europene pentru susţinerea  Concurenţa zonelor turistice din dezvoltării/ inovării, cercetării şi transferului regiune cu o ofertă turistică similară din alte regiuni sau ţări învecinate; de tehnologie; Creşterea gradului de utilizare a  Risc mare de producere a calamităţilor  resurselor de energie regenerabilă (biomasă naturale (inundaţii, alunecări de teren, 

Document în lucru

38


agricolă şi forestieră, hidroelectrică, eoliană, erodarea zonei costiere, zonă seismică). solară, geotermală, etc) care duc la creştere economică şi introducerea de noi tehnologii; Existenţa unui potenţial productiv  ridicat în agricultură şi piscicultură - locul II la nivel naţional ca suprafaţă agricolă şi cel mai important potenţial piscicol la nivel naţional; Tendinţa accelerată de concentrare a  terenurilor agricole în ferme deţinute de investitori străini.

3.6 Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a creşte semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică superioară mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Obiective specifice: Creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a Regiunii; Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa şi accelerarea procedurilor administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de creştere a productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative; Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi internaţional; Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu (inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăţirea generală a factorilor de mediu prin protejarea Document în lucru

39


biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane); Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi creşterea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi izolate; Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare continuă pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între unităţile de învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică şi susţinerea cercetării- inovării; Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări; Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă (infrastructura urbană, transport şi mobilitatea populaţiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane. Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului Regiunii, prin valorificarea resurselor locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate a Regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-regionale. Priorităţile de dezvoltare la nivelul Regiunii: Prioritatea 1: Dezvoltarea retelei de transport la nivel regional Prioritatea 2: Crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional Prioritatea 3: Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă Prioritatea 4: Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii de mediu Prioritatea 5: Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale si de sănătate Prioritatea 6: Dezvoltarea sectorului educaţiei Prioritatea 7: Modernizarea economiei rurale Prioritatea 8: Dezvoltare urbană durabilă

Document în lucru

40


CAPITOLUL IV

SITUAŢIA EXISTETĂ LA IVELUL JUDEŢULUI BUZĂU

4.1 Coordonate geografice şi istorice Judeţul Buzău este situat în partea de sud-est a României, între 44°44' şi 45°49' latitudine nordică şi între 26°04' şi 27°26' longitudine estică. având ca vecini judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest; Vrancea la nord –est, Brăila la est; Ialomiţa şi Ilfov la sud şi judeţul Prahova la vest. Suprafaţa judeţului este de 6.102,6 km2 (17% din suprafaţa Regiunii Sud-Est şi 2,6 % din suprafaţa ţării). Judeţul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăşte din curbura Carpaţilor. După mărime, judeţul ocupă locul 3 pe Regiune (după Tulcea şi Constanţa) şi locul 17 pe ţară. Istoric, Buzăul se află în Muntenia, învecinându-se cu celelalte două mari provincii româneşti - Moldova şi Transilvania, fapt care a influenţat dea lungul timpului evoluţia şi dezvoltarea judeţului. Legătura judeţului cu celelalte regiuni din ţară se face prin: DE 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti  spre Suceava, Bacău, Focşani; DN 1B spre Ploieşti;  DN 10 spre Braşov;  DN 2B spre Brăila.  Regiunea Sud-Est este străbătută de coridoarele de transport IV (Berlin – Bucureşti – Constanţa – Salonic), VII (braţul Sulina – Canalul Dunăre Marea Neagră) şi IX (Helsinki – Bucureşti – Alexandroupolis). Document în lucru

41


E85 străbate Grecia şi Bulgaria, intră în ţară prin Giurgiu şi străbate Regiunea Sud-Est prin partea de nord-vest, trecând prin Buzău şi Focşani. Judeţul este străbătut de magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană pe ruta Bucureşti –Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău - Suceava. Încă din secolul XIX gara Buzău era un important nod feroviar, cu linii naţionale spre Brăila, Galaţi, Constanţa şi Braşov, precum şi o linie locală spre Nehoiu. Calea ferată are o lungime de 252 km, din care 113 km electrificaţi. Densitatea liniilor ferate este de 41,3km / 1000 kmp. Judeţul Buzău beneficiază de existenţa, în regiune, a transportului naval (maritim şi pe canale navigabile) prin cele 3 porturi maritime (Constanţa, Mangalia şi Midia) şi 4 porturi fluvial-maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina). Transportul aerian este reprezentat prin aeroportul utilitar din apropierea municipiului Buzău.

Istoric Cercetările arheologice au dat la iveală urme ale prezenţei umane pe terasele înalte ale râurilor, în adăposturile de sub stânci sau în peşteri încă din paleoliticul mijlociu. Unelte şi arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul judeţului, dar şi obiecte ceramice din neolitic şi epoca bronzului aparţinând Culturilor Boian, Gumeşti şi Monteoru. Prima atestare documentară a Buzăului datează din secolul al IV - lea d.H.; într-o scrisoare trimisă de lunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor lui Vasile cel Mare, arhiepiscopul creştin al Cesareei Capadociei se relatează despre martirizarea în apropierea Buzăului a unui misionar creştin, Sava, înecat de goţi în râul Mousaios, care trecea pe lângă polis-ul cu acelaşi nume. Scrisoarea se găseşte la biblioteca Vaticanului (o copie a ei se află la Muzeul Judeţean de Istorie Buzău), iar Sf. Sava Gotul a devenit patronul spiritual al Buzăului. Vestigiile din Epoca Bronzului descoperite în regiunea de dealuri (podoabele şi obiectele de aur de la Pietroasa - tezaurul Cloşca cu puii de aur şi obiectele de podoabă din bronz de la Pârşcov, Gherăseni, Poşta Câlnău, Chiojdu), împreună cu ruinele câmpului roman de la Pietroasele şi ale altor câteva aşezări dacice stau mărturie a continuităţii vieţii şi civilizaţiei pe acest teritoriu. Centru comercial şi meşteşugăresc străvechi, târgul Buzăului este menţionat ca atare într-un document emis de cancelaria domnească în anul 1431, indicând aşezarea ca punct vamal, centru de schimb şi tranzit comercial. În timpul domniei lui Radu cel Mare, la 1500, Buzăul devine reşedinţă episcopală, având un rol important în dezvoltarea spirituală a judeţului. Bănia Buzăului a jucat un rol foarte important în viaţa socială a Ţării Româneşti, culminând cu ridicarea, în anul 1532, a lui Vlad Vintilă Vodă în scaunul Domniei. Tot de origine buzoiană a fost şi Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul. Municipiul Rm. Sărat a fost atestat documentar în 1439 şi amintit ca oraş într-un document din 1574. După ce în 1659 oraşul este ars de turci, ruinat în 1793 şi distrus de război în 1796, la sfârşitul secolului XlX - începutul secolului XX Rm. Sărat avea înfăţişarea unui târg modest. Între 1690-1969 Constantin Brâncoveanu şi unchiul său, Constantin Cantacuzino, au construit Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului pe locul unei biserici de lemn. Cu ocazia cercetărilor arheologice de la această mănăstire au fost găsite în stratul de cultură medieval fragmentele unui vas care aparţine epocii neolitice. Document în lucru

42


Ca formă de organizare, judeţul Buzău a apărut în epoca medievală, odată cu formarea statului medieval al Ţării Româneşti. Prima harta administrativă a Ţării Româneşti alcătuită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700, cuprindea un 17 judeţe, dintre care judeţele Buzău, Râmnic şi Săcuieni se suprapun teritorial cu actualul judeţ Buzău. Până în anul 1844, judeţul se întindea din munţi până la câmpie sub forma unei fâşii, mărginită de cursurile de apa ale Buzăului şi Râmnicului, având aproximativ jumătate din întinderea actuală. După 1844, prin înglobarea parţială a judeţului Săcuieni (desfiinţat) acesta judeţul s-a întins spre vest şi spre nord, incluzând cea mai mare parte din munţii şi Subcarpaţii Buzăului, Mizilului şi parţial Câmpia Gherghiţei. Regulamentul Organic al Ţării Româneşti, reprezentând de facto prima constituţie modernă, confirma existenţa a 18 judeţe, între care şi Buzăul. La 2 aprilie 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea administrativă, în baza căreia erau organizate Consiliile judeţene, unităţile teritoriale din judeţe fiind comuna şi plasa. La 6 decembrie 1950, prin Legea nr. 5, o nouă împărţire administrativă înlocuieşte judeţele existente cu 28 de regiuni. Judeţul Buzău este desfiinţat, fiind organizată o regiune cu sediul la Ploieşti, care cuprindea mai multe raioane. Prin reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1968, judeţul Buzău se reînfiinţează în limitele actuale, încorporând şi 18 comune din fostul judeţ Râmnicu Sărat, iar oraşul Buzău a devenit municipiu. Judeţul Buzău cuprinde azi 87 unităţi administrativ-teritoriale grupate astfel: municipiile Buzău (reşedinţa de judeţ) şi Râmnicu-Sărat, 3 oraşe: Nehoiu, Pătârlagele şi Pogoanele şi 82 de comune cu 482 de sate. Evoluţia localităţilor pe cele două planuri principale - aşezări de câmpie şi aşezări de deal şi de munte - a fost caracterizată de o serie de factori specifici - etnici, culturali, economici, politici, administrativi.

Relieful este variat şi dispus în trei trepte: la nord-vest se găsesc Munţii Buzău, parte a Carpaţilor de Curbură; la sud-est se găseşte câmpia, aparţinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale. Zona de munte cuprinde munţii Buzăului (mai puţin masivul Ciucaş) şi o porţiune din versantul apusean al munţilor Vrancei, identice ca structură şi aspect geografic. Munţii Buzăului cuprind masivele Ivăneţ, Penteleu, Podul Calului, Siriu şi Monteoru. Munţii Vrancei cuprind versantul apusean al masivelor Lăcăuţi, Goru, Giurgiu şi Furu. Ca structură geologică, munţii sunt alcătuiţi din roci puţin dure, de vârstă paleogenă, adică Document în lucru

43


din alternanţe de gresii, marne, şisturi, ceea ce explică altitudinea lor redusă, cuprinsă între 1191 m (Ivăneţ) şi 1784 m (Goru). Zona montană cuprinde bazinele depresionare intramontane Nehoiu – Nehoiaşi - Bâsca, Gura Teghii, unde, în ciuda eroziunilor şi a instabilităţii solului, s-au format centre rurale cu o populaţie numeroasă. În partea centrală a judeţului zona subcarpatică, cu altitudini între 400-800 m, cuprinde o succesiune spectaculoasă de culmi şi depresiuni, fiind constituită din formaţiuni geologice neogene, cutate, unde predomină argile, marne, nisipuri, gresii, iar în unele părţi calcare sarmatice şi conglomerate. Subcarpaţii din zona Buzăului sunt grupaţi în patru unităţi deluroase, delimitate de apele curgătoare şi individualizate prin structură geologică şi poziţie geografică: Grupa centrală - între văile Buzăului şi Slănic, cu altitudini maxime în Dealul Blidisel - 821 m şi Vârful Botanul - 799 m. Eroziunea produsă de apele Sărăţel, Bălaneasa, Sibiciu şi Ruşavăţul a dus la divizarea în dealurile Muscelului, Dilma, Bocului şi Pâclelor unde se află vulcanii noroioşi. Din această grupă face parte şi culoarul depresionar Ratesti – Scorţoasa - Vintilă Vodă. Grupa sudică de dealuri este reprezentată prin Dealul Istriţa (750 m - calcare şi gresii sarmatice) şi Dealul Ciolanul, între care se află depresiunea Niscovului, străbătută de râul Niscov; Grupa estică de dealuri este delimitată de văile Slănic şi Râmnic, între care se află dealurile Bisocii (970 m), Blăjanilor, Budei şi Căpăţânei; Grupa vestică este constituită din dealuri relativ înalte şi cu structură geologică diferită: Corneţel (827 m), Priporul (823 m) şi culmea Salcia (717 m). La Subcarpaţii Buzăului se adaugă depresiunile Pătârlagele, Cislău, Pârscov şi în extremitatea nordică depresiunea Sibiciu - Lopătari, care separă Subcarpaţii de zona montană. Câmpia acoperă sudul şi estul judeţului prin următoarele subdiviziuni ale Câmpiei Române: Câmpia Gherghiţei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzăului, Câmpia Călmăţuiului şi Câmpia Râmnicului. Trecerea la zona colinară se face lent la est de Buzău şi mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istriţa. Clima Buzăul se încadrează în zona de climă temperat continentală de tranziţie, având un grad mai mare de ariditate în partea de sud a judeţului, corespunzătoare arealului de câmpie. Climatul specific al Munţilor Buzău a imprimat celorlalte componente fizicogeografice numeroase diferenţieri. Astfel, climatul montan al specific Carpaţilor de Curbură Document în lucru

44


este caracterizat prin diferenţieri evidente între versanţii cu expoziţie sud-estică, expuşi circulaţiei aerului continental, şi cei cu expunere nord-vestică, cu influenţe oceanice. Culmile înalte cu temperaturi medii anuale de sub -2°C şi precipitaţii de 900 mm corespund etajului subalpin al tufărişurilor. Domeniul forestier din Munţii Buzăului se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-4°C, iar precipitaţiile medii anuale ajung la valori de 800-900 mm. Subcarpaţii Curburii au un climat de dealuri joase (în depresiuni) şi de dealuri înalte (la altitudini mai mari), fiind încadraţi în sectorul cu nuanţă de ariditate. Temperaturile medii anuale variază între 12°C şi 14°C. Temperaturile medii anuale variază între 2°-6°C în zona montană, 8°-10°C în zona de deal şi 12°-13°C la câmpie. Zilele de vară, cu temperaturi de peste 25°C se înregistrează în circa 95-105 zile, iar zile tropicale, cu temperaturi de peste 30°C în 20-30 zile. Temperaturile maxime se înregistrează în luna iulie, până la 37°C, în timp ce temperaturile minime se înregistrează în luna februarie 26°C. Temperatura maximă absolută de 39,6°C în anul 1951, iar minima absolută a avut valoarea de -29,4°C, în anul 1952, ambele înregistrate în municipiul Buzău. Cantitatea medie de precipitaţii are valori situate între 400 mm şi 500 mm, cu 450 mm/an în zona de câmpie şi 1000 mm/an în zona montană. Crivăţul predomină în tot cursul anului, din nord-est şi sud-vest, provocând numeroase viscole. Austrul suflă de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură vara şi temperaturi scăzute iarna. Ambele vânturi influenţează clima judeţului, circulaţia dominantă a maselor de aer fiind cea vestică. Reţeaua hidrografică cuprinde în principal râul Buzău, care, pe o lungime de 140 km, traversează judeţul de la nordvest la sud-est, adunând numeroşi afluenţi, printre care Crasna, Valea Neagră, Siriul Mare şi Nehoiu (pe dreapta); Zăbrătău, Hartagu, Casca si Bâsca Roşilei (pe stânga); în zona subcarpatică, pe partea dreapta Bâsca Chiojdului şi Niscovul, iar pe stânga Sibiciul, Bălăneasa, Sărăţelul, Slănicul şi Câlnăul. În zona de şes afluenţii au un debit extrem de scăzut. Al doilea râu important ca mărime este Râmnicul care străbate estul judeţului pe o lungime de 28 km. Resursele de apă teoretice au fost estimate la 639,7 milioane mc, din care 384,5 milioane mc – resurse de suprafaţă şi 255,2 milioane mc – resurse din subteran. Resursele de apă tehnic utilizabile au fost estimate la 343,3 milioane mc din care 174,8 milioane mc - resurse de suprafaţă şi 168,5 milioane mc – resurse din subteran. Pentru aşezările din bazinul Buzăului, râul Buzău reprezintă principala sursă de apă pentru băut şi pentru irigaţii. Barajul Siriu, care adună un volum de 155 milioane mc de apă, a fost construit în acest context pentru a satisface nevoile de apă potabilă, de apă necesară irigaţiilor, de energie electrică. Barajul Siriu asigură un debit de 2,5 mc/s pentru apă de băut, nevoi industriale şi irigarea a 50.000 ha de zonă agricolă din Valea Buzăului.

Document în lucru

45


Reţeaua hidrografică este completată de lacuri diferite ca mărime, geneză şi stadiu de evoluţie. Dintre cele situate în zona montană, cel mai important este Lacul Vulturilor, considerat cel mai de jos lac de munte din ţară. În apropierea sa se află Mlaştina Vulturilor, formată pe locul unui al doilea lac mult mai mare, astăzi complet drenat şi invadat de vegetaţie. Tot în zona montană se găsesc Lacul Negru, din masivul Penteleu şi Lacul Mociarul de pe versantul estic al Ivăneţului. O alta categorie de lacuri o formează acelea a căror geneză este legată de fenomenele de dizolvare-tasare în zonele cu sare (lacurile Menedic). În zona de câmpie sunt prezente limanele fluviatile Glodeanu Sărat, Boldu, Amara şi Balta Alba, cel din urma cu deosebită importanţă balneo-curativă. Soluri Terenurile arabile fertile reprezintă 45% din suprafaţa judeţului. În zona montană predomină solurile podzolice, unde se găsesc podzolurile humice feriiluviale, solurile brune argilo-humice, solurile brune acide, iar în luncile râurilor soluri aluvionare. Aceste tipuri de soluri sunt favorabile culturilor pomilor fructiferi şi pajiştilor. Solurile din cadrul dealurilor subcarpatice sunt brune podzolice, caracteristice pentru zonele depresionare. Soluri intrazonale legate de rocă, în special rendzine şi pcadorendzine sunt caracteristice masivelor Istriţa şi Ciolanu. Pe pantele cu umezeală accentuată s-au format solurile gleice şi humico-gleice. Alunecările de teren şi rupturile de pantă au dus la o degradare masivă a solurilor pe văile Bălăneasa, Sărăţel, Slănic, Chiojdu. În luncile râurilor solurile sunt de luncă. Solurile din zona dealurilor au fertilitate medie şi sunt favorabile culturilor de cereale păioase, in şi cânepă pentru fibră, plante furajere fibroase, plantaţii de viţă-de-vie şi pomi fructiferi, în special meri. Câmpiile sunt formate în special din cernoziomuri. Zona de la poalele Istriţei, în piemontul Rîmnicului şi zona interfluviului dintre Călmăţui şi Hainţa predomină cernoziomurile levigate. Partea de sud şi est a câmpiei are în componenţă cernoziomurile ciocolatii şi castanii. În Valea Călmăţuiului şi Valea Săratei, în zona localităţii Stîlpu, se întâlnesc solurile sărate, soluri cu o fertilitate mai scăzută. În sudul câmpiei Călmăţuiului se găsesc cernoziomurile levigate nisipoase, acestea stabilizându-se în văile Buzăului, Cîlnăului, Slănicului şi Rîmnicului. Cernoziomurile se pretează culturilor de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi plante medicinale, iar de-a lungul albiei râului Buzău se cultivă legume. În terasa Cîlnăului pânza freatică este la mare adâncime, producţiile agricole fiind, din această cauză, foarte mult condiţionate de precipitaţii.Dintre resursele naturale, principala bogăţie montană o constituie lemnul. Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogăţii naturale ale judeţului, zona montană concentrând cea mai mare parte din suprafaţa acoperită cu păduri şi totodată cel mai însemnat volum de masă lemnoasă, floră şi faună caracteristice acestei zone. Masivele forestiere închegate se extind din vârful Lăcăuţ şi până în culmea Siriului. Din produsele secundare ale pădurii sunt valorificate plantele medicinale şi fructele de pădure. Potenţialul hidrografic este reprezentat de râul Buzău, pe cursul căruia există două amenajări hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrică Nehoiaşu şi barajul Cândeşti, cu amenajarea hidroenergetică Cândeşti-Verneşti-Simileasca. Pe lângă acestea

Document în lucru

46


mai există 5 centrale hidroelectrice de mică putere, amplasate pe râurile Bâsca fără Cale, Bâsca cu Cale, Bâsca şi Slănic. Judeţul Buzău are al doilea potenţial eolian al ţării, după zona Dobrogea, neexploatat până în prezent. Subsolul este bogat în depozite de origine organică (petrol, cărbune, chihlimbar, calcar) şi minerală (sare, gresie, argilă, nisipuri, pietrişuri). Petrolul constituie în prezent principala bogăţie a judeţului, în zonele Berca şi Monteoru găsindu-se singurul depozit la suprafaţă din Europa. În sud-estul judeţului se găsesc gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 de ani. Cărbunele are putere calorică slabă, găsindu-se în cantităţi mici, ceea ce îl face neexploatabil. Calcarele din zona subcarpatică (Istriţa Măgura) au fost exploatate în numeroase cariere, cele mai mari fiind la Ciuta şi Vipereşti. În zona Pătârlagele se extrag nisipuri cuarţoase şi diatomita. La nord-est de municipiul Buzău (Simileasca), la Berca (Sătuc) şi în sud-vestul municipiului Râmnicu Sărat se exploatează argila, de calitate superioară, folosită în industria materialelor de construcţie. În albia Buzăului, a Râmnicului şi a altor râuri se găsesc rezerve importante de pietrişuri şi nisipuri, în multe locuri existând balastiere. Zăcăminte de sare se găsesc la Mânzăleşti, Bisoca, Brătileşti, Goideşti; alături de acestea se află gipsuri şi chihlimbar. Chihlimbarul , datorită varietăţii de nuanţe şi dimensiunilor mari ale bucăţilor extrase, a fost căutat încă din secolul trecut, fără a constitui o operaţie permanentă. Se găseşte în depozitele oligocene din perimetrul Mlajet – Sibiciu – Colţi – Bozioru – Ploştina - Terca. Dimensiunile elementelor variază de la câteva grame până la câteva kilograme, cele mai mari exemplare fiind găsite în albia Sibiciului, în apropiere de Colţi. Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate în iod, se află la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fişici, Balta Albă, Străjeni, Nifon, Lopătari. Izvoarele de la Siriu-Băi, cu o temperatură medie de 30 0C şi un debit de aproape 4000 l/h oferă posibilităţi de tratament în boli reumatismale. Nămolul de la Balta Albă, cu un procent redus de substanţe organice, cu o concentraţie în săruri de 12471,9 mg/kg (în care predomină ionii de clor, sodiu, magneziu), deşi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutică, este în mai mică măsură folosit. Flora prezintă variaţii şi elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de relief: câmpie, deal, munte. La câmpie se dezvoltă o vegetaţie caracteristică stepei şi silvostepei. În stepă vegetaţia a fost înlocuită pe mari întinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excepţia islazurilor, văilor şi sărăturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase şi, mai puţin, cu pomi fructiferi şi viţă de vie. Vegetaţia naturală este reprezentată de specii ierboase: peliniţa, pălămida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului, colilia, scaietele, spinul, brusturul. Vegetaţia lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei şi arbuşti ca măceşul. Document în lucru

47


În silvostepă, pe lângă terenurile ocupate de culturi, apar păduri limitate la arii mai restrânse, rămăşiţe ale codrilor de altădată, cum sunt cele de la Ruşeţu, Brădeanu, Văleanca, Crângul Buzăului, Frasinu, Spătaru şi cele de la nord-est de oraşul Râmnicu Sărat. La sudvest de municipiul Buzău, în câmpie, se află pădurea Spătaru, rezervaţie floristică cu o suprafaţă de 165 ha, unde predomină frasinul pufos (Fraxinus pallisae), stejarul (Quercus robur), stejarul pedunculat (Quercus pedunculiflora), jugastrul (Acer campestre), părul pădureţ (Pirus piraster), arţarul tătăresc (Acer tataricum). Specii asemănătoare vegetează şi în pădurea Frăsinu, rezervaţie cu suprafaţa de 158 ha. Pădurea este de tip frăsinet de depresiune din silvostepă, numai aici găsindu-se împreună cele două specii de frasin: Fraxinus palissae şi Fraxinus angustifolia. Pădurea Brădeanu, rezervaţie forestieră cu suprafaţa de 2,1 ha, reprezintă un rest al vegetaţiei lemnoase din silvostepa Munteniei, aparţinând, din punct de vedere fitogeografic, pădurilor de stejar brumăriu. Zona dealurilor subcarpatice şi zona de munte sunt ocupate de păduri etajate astfel: etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor şi etajul tufărişurilor sau subalpin. Zona subcarpatică este acoperită predominant de stejar în amestec cu fagul. Sub influenţa föhnului şi datorită unor condiţii topoclimatice specifice, în zona colinară se întâlnesc specii de nuanţă submediteraneeană-pontică: cărpiniţa (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus), stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus cerris), gârniţa (Quercus fraenetto), aliorul de stepă (Euphorbia steposa), migdalul pitic (Amigdalus nana), cârcelul (Ephedra distachia), jaleşul plecat (Salvia nutana), unghia găii (Astragalus dasyantus), măciuca ciobanului (Echinops ruthenicus). Între 600 -1200 m altitudine se găseşte regiunea dealurilor înalte unde cresc fagul, carpenul, teiul alb, paltinul, mesteacănul, dârmozul (Viburum lantana), cruşinul (Rhamnus frangula) şi lianele Hedera helix şi Clematis Vitalba. În luminişuri se află o speciile de flori săbiuţa (Gladiolus imbricatus), pana zburătorului (Cynanchum vincetoxicum), sânziana (Galium odoratum), aliorul (Euphorbia amigdaloides), trepădătoarea (Mercurialis perennis); în fâneţele de pe Bâsca Mare: murul (Rubus sulcatus), fragul (Fragaria vesca), năvalnicul (Pteridium aquilinum) ş.a. În pădurile de fag şi de brad, în locuri umbroase şi umede, cresc diverse specii de ciuperci, muşchi şi ferigi (Driopteris filix-mas, Equisetum). În unele sectoare peste jumătate din arboret îl constituie bradul. La această altitudine, în pădurea de fag cresc anemone, pochivnic (Asarum europaeum), leurda (Allium ursinum), socul roşu. În locuri cu exces de umiditate se pot întâlni Athyrium filix-femina, Myosotis palustre, Filipendula ulmaria, Equisetum silvaticum, briofitele Mnium punctatum, Fissidens cristatus – plante hidrofile. Etajul zonei subalpine este reprezentat de pajişti întinse cu ierburi şi tufărişuri. Pe versanţii nordici predomină ienupărul pitic (Juniperus communis). Pe versanţii sudici şi sud-estici cresc afinul (Vaccinium myrtillus), merişorul (Vaccinium vitisidaea) şi - spre poale, pe terenuri abrupte şi umede - arinul verde (Alnus viridis), care formează aici grupuri masive, cu sistem radicular bine dezvoltat, care opreşte declanşarea eroziunilor şi alunecărilor de teren. Fauna Buzăului nu prezintă specii caracteristice, dar este foarte variată. Printre nevertebratele terestre întâlnite aici se numără o serie de moluşte (Helicella, Helix pomatia, Document în lucru

48


Ena montană), insecte, arahnide diverse, printre care o menţiune aparte o merită scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus). Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni (broasca brună de pământ, salamandra, brotăcelul, broasca roşie de munte), reptile (şopârla cenuşie, guşterul, şopârla de munte, şerpi neveninoşi şi, mai rar, vipera), păsări (vrabia, bufniţa, cucuveaua, şoimul, grangurul, gaiţa, pupăza, piţigoiul, sitarul, cucul, ciocănitoarea pestriţă, ciocănitoarea verde românească, mai rar întâlnită în restul ţării, privighetoarea, mierla, forfecuţa, corbul (Corvus corax) - ocrotit de lege, eretele, acvila de munte (Aquila chrysaetos) - ocrotită de lege, cocoşul de munte (Tetrao urogallue – ocrotit), mamifere (orbetele, popândăul, hârciogul, cârtiţa, liliacul, şoarecele de câmp, şoarecele de pădure, dihorul, iepurele, veveriţa, pisica sălbatică, râsul (Lynx Lynx), bursucul, lupul, vulpea, mistreţul, cerbul, ursul (Ursus arctos–ocrotit). În apele curgătoare şi în lacuri sunt multe specii de viermi moluşte, crustacee, amfibieni şi peşti (caras, crap, biban şi chiar păstrăv şi lipan).

4.2 Populaţie şi forţă de muncă 1 Potrivit rezultatelor oficiale ale recensământului din 18 martie 2002, populaţia stabilă din judeţul Buzău număra 496.214 locuitori. Gruparea localităţilor după numărul locuitorilor la 1 iulie 2005 Grupe de municipii, oraşe, comune după numărul locuitorilor Total judeţ ■ Municipii şi oraşe -sub 20000 locuitori -20001 - 80000 locuitori -80001 - 140000 locuitori ■ Comune -sub 1000 locuitori -1000 – 1999 locuitori -2000 – 2999 locuitori -3000 – 3999 locuitori -4000 – 4999 locuitori -5000 – 5999 locuitori -6000 locuitori şi peste

umărul municipiilor, oraşelor şi comunelor Date absolute În % faţă de total 87 100,0 5 5,7 3 3,5 1 1,1 1 1,1 82 94,3 4 4,6 15 17,3 18 20,6 15 17,3 15 17,3 8 9,2 7 8,0

umărul locuitorilor (populaţia stabilă) Date absolute În % faţă de total 494.052 100,0 204.750 41,4 27.836 5,6 40.290 8,1 136.624 27,7 289.302 58,6 29.76 0,6 21.980 4,4 47.343 9,6 51.479 10,4 66.585 13,5 43.727 8,9 55.212 11,2

Comune cu mai puţin de 1000 locuitori (comune mici): Chiliile - 730, Mărgăriteşti - 852, Pardoşi - 548, Valea Sălciei – 846. Comune cu 6000 locuitori şi peste (comune mari): Berca – 9.384, Mărăcineni – 7.646, Merei – 7.037, Pârscov – 6.034, Smeeni – 7.035, Vadu Paşii – 9.302, Verneşti – 8.774. Judeţul Buzău nu are localităţi izolate, definite conform prevederilor Directivei 1999/31/EC şi a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Variaţia numărului total de locuitori în perioada 2000-2008 la nivelul judeţului: 1

Surse: Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău, PJGD, PDR 2007-2013

Document în lucru

49


2000 504.540

2001 503.451

2002 500.160

2003 498.085

2004 495.878

2005 494.052

2006 490.981

510000 505000 500000 495000 490000 485000 480000 475000 470000

2007 488.763

2008 484.724

Evoluţia populaţiei totale

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Creşterea accentuată a numărului de locuitori până în anii 1990 a fost susţinută de dezvoltarea economică şi socială a judeţului. Tendinţa descrescătoare începută în 1992 s-a continuat până în 2008, pe fondul scăderii natalităţii, ratei mari a mortalităţii infantile, migrării populaţiei în Regiune, ţară şi, mai ales, în străinătate, în căutarea unui loc de muncă mai bun. Analiza variaţiei populaţiei judeţului Buzău, pe sexe şi categorii de localităţi, în perioada 2001 - 2005, indică, pe fondul scăderii numărului total de locuitori, o scădere mai accentuată a populaţiei rurale (6.971 locuitori) faţă de scăderea populaţiei urbane (2.428 locuitori). Scăderea totală a populaţiei masculine de 4.654 bărbaţi se regăseşte mai accentuată în mediul rural (2.736) faţă de mediu urban (1.918). Scăderea totală a populaţiei feminine de 4.745 persoane cuprinde o scădere de 4.235 femei în mediu rural (89%) şi 510 în mediul urban (11%). Dacă raportul mediu rural/mediu urban este echilibrat în cazul bărbaţilor 1,42, în cazul femeilor el este de 8,3.

Populaţia judeţului Buzău pe categorii de localităţi, la 1 iulie 100% 80%

296273

301166

299542

290593

289302

207178

198994

198543

205285

204750

60% 40% 20% 0% 2001

2002

2003

Municipii şi oraşe

Document în lucru

2004

2005

Comune

50


Total judeţ-ambele sexe  Municipii şi oraşe  Comune Masculin-total  Municipii şi oraşe  Comune Feminin-total  Municipii şi oraşe  Comune

2001 503.451 207.178 296.273 246.298 100.503 145.795 257.153 106.675 150.478

2002 500.160 198.994 301.166 245.001 96.301 148.700 255.159 102.693 152.466

2003 498.085 198.543 299.542 244.058 95.999 148.059 254.027 102.544 151.483

2004 495.878 205.285 290.593 242.664 99.012 143.652 253.214 106.273 146.941

2005 494.052 204.750 289.302 241.644 98.585 143.059 252.408 106.165 146.243

Densitatea populaţiei la nivelul judeţului Buzău Anul

umăr de locuitori aferenţi judeţului

Densitatea populaţiei (loc/km²)

2001

503.451

82,49

2002

500.160

81,95

2003

498.085

81,61

2004

495.878

81,25

2005

494.052

80,95

Prognoza populaţiei (mii persoane) pentru judeţul Buzău pentru perioada 2003 – 2025, conform datelor publicate în revista editată de Institutul Naţional de Statistică - Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 – ediţie 2004. 2003

2005

2010

2015

2020

2025

Total

498,1

493,4

479,6

462,6

443,3

422,8

Masculin

244,1

241,4

234,0

225,4

215,7

205,5

Feminin

254,0

252,0

254,6

237,2

227,5

217,3

Evoluţia populaţiei proiectată pentru judeţul Buzău, în perioada 2003-2025

În perioada 2003-2025 este prognozată o scădere foarte accentuată a populaţiei judeţului Buzău, de 75,3 mii persoane, reprezentând 15% din populaţia totală a anului 2003. Aceasta va avea ca efect principal scăderea populaţiei în oraşele mici, care se confruntă cu problema locurilor de muncă insuficiente şi nu foarte bine plătite. Document în lucru

51


Evoluţia populaţiei stabile la 1 iulie, pe medii de rezidenţă arată o scădere ridicată a populaţiei din mediul urban în perioada 2005 – 2008 de 5.801 persoane, 63% din scăderea totală de 9.328 persoane:

Total

2005

2006

2007

2008

494.052

490.981

488.763

484.724

500000 400000 Total

300000

Urban

200000

Urban

204.750

203.631

202.090

198.949

Rural

289.302

287.350

286.673

285.775

Rural

100000 0

2005

2006

2007

2008

Indicatorii demografici de bază pentru judeţul Buzău în anul 2005 arată o populaţie rezidentă preponderent în mediul rural, o rată a mortalităţii infantile care depăşeşte media Regiunii şi media pe ţară şi o creştere a duratei de viaţă, pe fondul migraţiei populaţiei tinere şi mature. Judeţul Buzău 41,4 18,8 72,38

Procentul populaţiei urbane Rata mortalităţii infantile (la 1.000 naşteri) Durata de viaţă anticipată (ani)

Regiunea Sud-Est 55,5 16,5 71,69

România 54,9 15,0 71,76

La Recensământul din 2002, structura etnică a populaţiei judeţului în funcţie de libera declaraţie a persoanelor recenzate consemna 481.272 români (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 ruşi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 sârbi, 4 bulgari, 3 tătari, 3 sloveni, 3 chinezi şi 135 de alte etnii. Structura religioasă a populaţiei judeţului Buzău la 18 martie 2002: 490.830 ortodocşi, 2.948 adventişti de ziua a şaptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 creştini după evanghelie, 243 de religie evanghelică, 139 baptişti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54 reformaţi, 22 de religie mozaică, 135 de alte religii, 70 fără religie, 41 atei şi 65 de religie nedeclarată. Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale, la sfârşitul anului: Total Agricultură, vânătoare,silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport, depozitare şi comunicaţii Document în lucru

1992 233,6 106,8

1995 195,6 91,3

2000 188,6 106,4

2001 191,6 104,1

2002 2003 2004 2005 2006 2007 180,6 185,1 182,0 180,5 179,9 181,9 89,1 87,4 80,4 81,0 76,0 74,0

0,2 64,0 3,0 59,0

47,5 2,8 42,7

< 0,1 22,9 2,4 29,1

0,1 34,5 2,3 29,8

36,9 2,3 31,9

< 0,1 37,4 2,0 33,3

41,3 2,2 36,9

< 0,1 40,4 2,0 36,4

< 0,1 40,5 1,6 36,9

0,1 40,1 1,6 36,5

2,0

2,0

2,4

2,4

2,7

2,1

2,2

2,0

2,0

2,0

7,1 13,7 2,8

7,4 14,2 1,0

4,7 11,9 0,6

4,9 13,6 2,0

4,7 16,3 1,4

9,0 18,7 1,2

7,7 19,1 1,2

7,7 18,6 1,7

8,1 20,2 1,7

9,6 21,1 2,0

12,2

9,6

6,5

6,1

6,0

5,8

4,8

5,5

6,1

6,9

52


Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale

1,2

1,1

1,2

1,0

0,9

0,9

1,1

1,1

1,1

1,2

5,4

3,6

2,9

3,2

3,8

3,7

4,5

3,9

4,6

4,9

2,2

2,6

3,4

3,5

3,5

3,8

3,7

3,3

3,7

4,2

7,7 6,5

8,6 5,8

7,7 7,4

7,9 7,8

7,7 7,6

7,5 6,7

8,0 6,0

8,1 6,1

7,9 6,6

7,8 6,7

3,8

2,9

2,0

2,9

2,7

3,0

4,2

3,1

3,4

3,3

120 100 80 60 40 20 0 1992

1995

2000

2001

Agric Agricul ultur tură, ă, vânăto vânătoare are,, silvic silvicult ultură ură Industrie Ind Industr strie prel relucră crătoar toaree Construcţii Hote oteluri luri şi rest restau aura ran nte Intermedier financiare Admin dminis istr traţ aţie ie publ public icăă şi apăr apărar aree Sănă Sănăta tate te şi asis asiste tenţ nţăă soci social alăă

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Pescui Pescuitt şi piscic piscicult ultură ură Industrie extractivă Ene Energie rgie elec electtrică rică şi termi rmică, că, gaze gaze şi apă Comerţ Tran ransport port,, depo epozit zitare are şi comun omunic icaţ aţiii Tranzac zacţii imobilia liare şi alte servicii Învă Învăţă ţămâ mânt nt Cele Celela lalt ltee acti activi vită tăţi ţi ale ale econ econom omie ieii naţi naţion onal alee

Populaţia activă a judeţului la 1 iulie 2005 era de 177.783 persoane, populaţia ocupată de 140.014 persoane, populaţia inactivă fiind de 318.431 persoane. Evoluţia ratei şomajului în perioada 2002-2005 în judeţul Buzău, respectiv evoluţia ratei şomajului în perioada 2003-2005 în judeţul Buzău comparativ cu Regiunea Sud-Est:

Document în lucru

53


9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

12 10 8 6 4

2002 2003 2004 2005

2 0

Regiune Judeţul Buzău

2003

2004

2005

În perioada 2002-2005 rata şomajului a scăzut de la 8,1% la 6,4 % în Regiune, pe când în Buzău, şomajul a revenit în 2005 la 7,4%, valoare înregistrată şi în 2003, depăşind valoarea pe Regiune. Reducerea şomajului se datorează pensionărilor, plecărilor la muncă în străinătate, sau prin depăşirea perioadei de înregistrare la agenţiile de şomaj. Creşterea în anul 2005 a ratei şomajului este prezentă pentru persoanele cu studii primare, gimnaziale şi profesionale. Numărul şomerilor cu studii liceale şi postliceale, respectiv universitare a continuat să scadă în 2005 faţă de anii 2005 şi 2006. Numărul şomerilor înregistraţi, după nivelul de instruire şi rata şomajului Indicatori TOTAL Numărul şomerilor înregistraţi */, din care : Primar, gimnazial şi profesional Liceal şi postliceal Studii universitare -Beneficiari de ajutor de şomaj şi ajutor de integrare profesionalǎ **/ -Beneficiari de alocaţie de sprijin -Şomeri neindemnizaţi -Beneficiari de plăţi compensatorii Rata şomajului FEMII Numărul şomerilor înregistraţi */, din care : Primar, gimnazial şi profesional Liceal şi postliceal Studii universitare -Beneficiari de ajutor de şomaj **/ -Beneficiari de alocaţie de sprijin -Şomeri neîndemnizaţi -Beneficiari de plăţi compensatorii Rata şomajului

2001

2002

2003

2004

2005

26.464 20.092 5924 448 11.302

18.614 14.301 3.886 427 6.851

14.898 10.471 3.875 552 7.801

12.988 8.886 3.498 604 6.605

14.444 11.018 3.062 364 5.437

9.231 5.816 115 12,1

4.830 6.899 34 9,3

232 6.865 7,4

6.383 6,7

9.007 7,4

11.110 7.379 3.496 235 4.206 3.752 3.116 36 10,6

7.192 5.052 1.875 265 2.510 1.702 2.973 7 7,5

6.274 4.183 1.758 333 2.934 55 3.285 6,6

5.516 3.364 1.797 355 2.501 3.015 5,9

5.952 4.199 1.534 219 2.111 3.841 6,3

*) Şomeri înregistraţi la A.J.O.F.M. Buzău; **) Beneficiarii de ajutor de şomaj (persoane care au lucrat) cuprind :  între anii 2002-2004, inclusiv beneficiarii de îndemnizaţii de şomaj conform art. 39 Legea 76 din 2002 (persoane care au lucrat) ; Document în lucru

54


începând cu anul 2005 numai beneficiarii de îndemnizaţie de şomaj (persoane aflate în şomaj ca urmare a pierderii locului de muncǎ) conform art. 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurǎrilor pentru şomaj şi stimularea ocupǎrii forţei de muncǎ. Beneficiarii de ajutor de integrare profesionalǎ cuprind :  între anii 2002 – 2004, inclusiv beneficiarii de îndemnizaţii de şomaj (absolvenţi) conform art. 40 din Legea 76/2002 ;  începând cu anul 2005 numai beneficiarii de îndemnizaţii de şomaj (absolvenţi ai instituţiilor de învǎţǎmânt) conform art. 40 din Legea Legea 76/2002 privind sistemul asigurǎrilor pentru şomaj şi stimularea ocupǎrii forţei de muncǎ. 

4.3 Economia judeţului Buzău Judeţul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei naţionale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comerţ şi servicii. Istoric, activitatea economică din judeţ are la bază comerţul deoarece Buzăul a apărut şi s-a dezvoltat ca târg la întretăierea căilor comerciale care fac legătura între Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania. Exceptând intrarea în municipiul Buzău prin bariera Brăilei, unde au fost amplasate în special obiective industriale, toate celelalte intrări s-au dezvoltat în principal pe segmentul comercial. Preocupările meşteşugăreşti în zona Buzăului există din cele mai vechi timpuri (unelte şi obiecte de artă expuse la Muzeul Judeţean), până în sec. al XVI-lea acestea având un caracter mai mult gospodăresc-agricol. Au apărut apoi breslele, înfrăţirile şi corporaţiile, care în 1846 Buzău aveau în evidenţă: cărămidari, olari, fierari, potcovari, lăcătuşi, căldărari, ciurari, dulgheri, tâmplari, zugravi, curelari, dogari, săpunari, lumânărari, măturări. Secole de-a rândul morile instalate pe „iazul morilor" au constituit un element al economiei buzoiene. În 1694 se dă în folosinţă „un şanţ pentru mori", în 1832 existau la Buzău 5 mori, pentru ca în 1847 să existe 14. Morile erau stabile şi mobile, în sec. XIX apărând şi morile mecanice şi cele sistematice. În paralel cu morile se dezvoltă brutăriile, în 1895 este pomenită în documente prima brutărie, pentru ca în 1910 să existe 19 brutării şi 12 simigerii. „Zalhanalele" (măcelăriile) au apărut pe lângă biserici şi moşii (în 1890 existau 1a Buzău 10 măcelării), dezvoltându-se în paralel industria conservelor (carne sărată, carne afumată, slănină, şuncă, pastramă, mezeluri, peşte sărat sau afumat). În 1861 funcţionau două stabilimente unde se produceau teracotă şi ţiglă şi îşi începe activitatea o piuă de dimie. Din 1896 există trei unităţi de producerea apelor gazoase, una de produse zaharoase „Vulturul de munte", două de ulei, trei distilerii. În domeniul textilelor, în 1883 funcţiona o fabrică de postav pe lângă moara Garofild, care prelucra 20.000 kg de lână. În 1912 fabrica Fulga producea fulare, flanele mănuşi, ciorapi, în 1918 funcţiona Topitoria de in şi cânepă, în 1920 fabrica de vată Hidrofila avea 34 de lucrători. Pe lângă liceul de fete existau un atelier de ţesut covoare. În perioada 1900 - 1915 s-au înfiinţat 6 ateliere pentru producerea frânghiilor, precum şi numeroase cojocarii şi tăbăcării.

Document în lucru

55


Din 1920 funcţionează fabrici de cherestea şi parchet. Zăcămintele din zona colinară Berea - Grăjdana au determinat apariţia unor firmei importante specializate în exploatarea petrolului. Tradiţia Buzăului în domeniul chimiei începe cu o fabrică de „gaz" (petrol lampant) în 1886 şi alte două fabrici de „gaz" în Simileasca în 1890. La 1913| funcţiona rafinăria Saturn, iar din 1919 şi distileria Orion. În 1896 existau la Buzău două fabrici de săpun şi două de ulei. În aprilie 1928 s-a înfiinţat societatea anonimă Metalurgica. În 1920 se organizează Atelierele C.F.R. cu 60 de lucrători, paralel cu care apar depoul, secţia de linii, atelierul de zonă, revizia de vagoane etc. Evoluţia produsului intern brut în perioada 2001-2005 la nivelul judeţului Buzău cunoaşte o evoluţie spectaculoasă, pe fondul creşterii investiţiilor străine şi a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii: 2001 1.926,0

2002 2.374,7

2003

2004

3.350,9

2005

4.237,2

4.538,6

Potenţialul economic al Buzăului a determinat multe firme naţionale şi de peste hotare să-şi deschidă aici reprezentanţe, avantajul principal fiind poziţia geo-economică la intersecţia drumurilor care unesc marile provincii româneşti, căruia i se alătură potenţialul său natural şi posibilitatea de a găsi forţă de muncă ieftină şi bine pregătită. Principalele concerne care au deschis reprezentanţe la Buzău: ABB Alsom Power, Agrana Zucker, AIG Life, Air Liquide, Allianz, Arca, Bosch, Canon, Danone, Europharm, Ford, Gealan, Groupe Societe Generale, ING Nederlanden, Ikea, Kodak, Konica, Lamborghini, Landini, Lukoil, Martelli Europe, Mazda, OMV, Petrom, Raiffeisen Bank, Rompetrol, Romstal, RTC, SAB Brewery, Shell, Skoda, Vaillant , Veka, Xerox. Societăţi comerciale active pe forme de proprietate Denumirea formei de proprietate Societăţi comerciale active Societăţi comerciale proprietate de stat Societăţi comerciale proprietate mixtă Societăţi comerciale proprietate privată (inclusiv cooperatistă, obştească, integral privată) Asociaţii familiale Persoane independente

Anii 2001 2002 2003 2004 2005 6.699 6.776 7.032 8.242 8.234 17 29

12 9

11 11

11 5

9 5

6.653

6.755

7.010

8.226

8.220

1.487 7.403

1.665 5.953

1.832 5.947

1.873 5.949

1.758 5.789

Numărul societăţilor proprietate de stat sau mixtă a scăzut în perioada 2001 – 2005, ca şi numărul de persoane independente care desfăşurau activităţi economice. Cadrul legislativ a fost în schimb favorabil înfiinţării asociaţiilor familiale şi societăţilor comerciale proprietate privată. Societăţi comerciale active după mărime

Document în lucru

56


Anii 2001 2002 2003 2004 2005 6.699 6.776 7.032 8.242 8.234

Denumire indicatori - număr Societăţi comerciale active din care: Micro ( 0 – 9 salariaţi ) Mici ( 10 – 49 salariaţi ) Mijlocii ( 50 – 249 salariaţi) Mari ( peste 250 salariaţi )

6.095 430 134 40

6.158 428 153 37

6.380 462 155 35

7.509 537 160 36

7.443 600 162 29

În evoluţia numărului societăţilor comerciale după mărime se observă cum, pe fondul restructurării cu 27% a numărului de societăţi mari, are loc o creştere cu 22% a microîntreprinderilor, cu 28% a întreprinderilor mici şi cu 20% a întreprinderilor mijlocii. Societăţi comerciale active pe activităţi ale economiei naţionale Denumirea activităţii Societăţi comerciale active din care: Industria extractivă Industria prelucrătoare Energie electrică şi termică, gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transporturi, depozitare şi comunicaţii Tranzacţii imobiliare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi colective, sociale şi personale

Anii 2001 2002 2003 2004 2005 6.699 6.776 7.32 8.242 8.234 3 911 4 260 4.284 215 297 221 4 119 79

3 952 5 283 4.109 223 362 266 6 142 81

4 950 7 302 4.202 147 444 388 4 167 86

6 1.033 8 383 4.889 151 524 573 6 199 95

6 1.062 8 448 4.528 191 580 707 12 212 -

Cele mai mari creşteri sunt în industria extractivă (50%), energie electrică şi termică, gaze apă (50%) în urma înfiinţării operatorilor privaţi, precum şi în domeniul tranzacţiilor imobiliare - 319% urmare a retrocedărilor şi dezvoltării sectorului imobiliar. Evoluţia numărului de societăţi comerciale active în perioada 2001-2005: Evoluţia numǎrului de societǎţi comerciale active în perioada 2001 - 2005

8242

2005

8242

2004

7032

2003

6776

2002

6699

2001 0

1000

Document în lucru

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

57


În Anexa 1 sunt prezentate principalele societăţi comerciale din judeţ, pe domenii şi mărime. Industrie După naţionalizarea din 1948, şi în mod special începând cu anii '60 Buzăul a fost industrializat intens, adeseori forţat. S-au dezvoltat astfel industria metalurgică, industria construcţiilor de maşini, industria echipamentelor electrotehnice, producţia de organe mecanice de asamblare şi de garnituri de frână şi de etanşare, producţia de aparate şi echipamente pentru calea ferată, de filtre de apă şi ulei pentru autovehicule, industria sticlei, industria lemnului, producţia de fire textile, confecţii textile şi de tricotaje, producţia de panouri din beton şi de produse ceramice, producţia de zahăr, lapte şi produse din lapte, ulei, bere, carne şi produse din carne, producţia obiectelor din mase plastice. Alături de aceste produse care îşi găsesc corespondent şi până în 1990, au apărut altele noi, cum sunt: producţia de încălţăminte, de pulberi metalice pentru sinteză fabricarea electrozilor de sudură, de filtre şi sisteme complexe pentru purificarea apei, aparate de purificare a aerului, de piese sinterizate din carburi şi pulberi metalice, mobilă şi mic mobilier, tâmplărie din aluminiu şi plastic etc. Principalele unităţi industriale au fost înfiinţate în perioada 1965 -1975 şi erau concentrate în zona sudică a municipiului Buzău. După 1989, majoritatea societăţilor cu profil industrial şi-au restructurat activitatea, astfel încât au apărut societăţi industriale noi care au continuat activitatea coloşilor industriali de pe platforma industrială buzoiană şi care au introdus noi ramuri industriale în circuitul economic al judeţului. Revigorarea activităţii industriale locale poate fi atribuită investitorilor străini, care au facilitat infuzia de capital necesar pentru retehnologizare şi restructurare. Afluxul investitorilor străini a început în 1995, perioadă din care a început afirmarea, pe plan local, companiilor multinaţionale. La jumătatea anului 2004 în Buzău funcţionau 570 de firme străine sau mixte, doi ani mai târziu numărul lor crescând la 633. Cele mai multe sunt investiţiile italiene (179 de firme), urmate de 79 de firme turceşti, 52 germane, 30 chinezeşti, 25 englezeşti, 24 franţuzeşti şi 23 de reprezentanţe din Moldova, Siria, Cipru şi Belgia. Pentru câteva produse industriale judeţul Buzău este singurul producător din România:  aparate de cale ferată, tirfoane de cale ferată, traverse metalice - VAE APCAROM SA;  garnituri de frână şi elemente de etanşare pentru autovehicule - FERMIT SA Rm. Sărat;  cord metalic pentru armarea cauciucurilor - CORD SA;  pulbere metalică pentru compoziţia electrozilor de sudură, cât şi pentru sinterizarea unor piese mecanice sau pentru recondiţionarea de piese uzate - HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA;  filtre şi sisteme complexe de purificare a apei, precum şi a altor fluide alimentare, marca AQUATOR, care înglobează cartuşe filtrante sau filtrant-absorbante în combinaţie cu alte tehnologii de filtrare (dionizare, oxidare cu lumină ultravioletă, ultrafiltrare) - GRUP ROMET SA; Pentru alte câteva produse Buzăul ocupă un loc important în economia naţională: Document în lucru

58


electrozi de sudură, - DUCTIL S.A.; sârmă trasă cu conţinut scăzut de carbon, sârmă zincată, plase sudate, plase împletite - DUCTIL STEEL SA; parbrize pentru autovehicule - GEROM SA; filtre de aer şi de ulei pentru autovehicule - ROMCARBON SA; organe de asamblare pentru industria electrotehnică şi electronică (şuruburi, şaibe, piuliţe, nituri, prezoane etc.) - ELARS SA Rm. Sărat; produse ale industriei de maşini şi aparataje electrice şi electrotehnice - Contactoare SA, Elmaflux SRL, Eximprod SRL, Sistem Euroteh SRL, Becomotors SRL, Recomplast SRL, Romplast SA, Stip Prodexpo SRL, Mentenanta AMC SRL ş.a. Diversitatea produselor industriei buzoiene este completată cu: geamuri de diverse tipuri, folii termocontractabile, produse injectate şi sinterizate din polietilenă, produse termoformate din poliester, produse din mase plastice pentru construcţii, panouri termoizolante, tâmplărie PVC, tâmplărie din otel şi aluminiu, confecţii metalice, saci şi pungi din diferite materiale plastice, cazane de abur, cazane de apă fierbinte, fitinguri din otel-carbon, compensatori metalici de dilataţie, geam termopan, utilaj tehnologic pentru economia naţională, piese de schimb, relee electrice şi termice, contactoare, panouri electrice, produse din sticlă pentru uz casnic, obiecte decorative de sticlă, cherestea, mobilă, fire acrilice, fire simple sau răsucite, produse ceramice, zahăr, ulei, vinuri, băuturi alcoolice, carne şi produse din carne, pâine şi produse făinoase. Produsul reprezentativ este galle-ul, industria locală cumulând peste 85% dintre firmele de profil care activează pe teritoriul României. La Buzău a fost înfiinţată unica asociaţie a producătorilor de galle-uri din ţară. În totalitate, producţiile de galle-uri sunt exportate, pieţele de destinaţie fiind Orientul Extrem Japonia, SUA, Canada, Uniunea Europeană). La nivelul anului 2006 judeţul Buzău se număra printre cele mai industrializate din ţară, clasându-se pe locul al VII-lea în topul naţional al firmelor, înaintea a cel puţin zece judeţe cu tradiţie economică recunoscută. În top au fost selecţionate 74 firme buzoiene, dintre care 20 au ocupat primele trei locuri, firmele premiate acoperind toate domeniile economiei naţionale. Agricultură Agricultura constituie o ramură de bază a economiei buzoiene, relieful variat, calitatea deosebită a stratului fertil şi condiţiile climatice favorabile determinând un profil agricol diversificat care include cereale, zarzavaturi, fructe, vinuri, ca şi creşterea animalelor (bovine, cai, oi) şi apicultura. Vinurile sunt renumite prin premiile şi medaliile câştigate la concursuri internaţionale de anvergură. După 1990 suprafeţele agricole au fost fărâmiţate şi micii proprietari de terenuri au practicat individual o agricultură de subzistenţă, suportând cu greu costurilor lucrărilor agricole. Începând cu anul 1991 au apărut 23 de societăţi agricole, numărul lor crescând constant cu 18 - 25 de noi societăţi pe an. În anul 2006 erau înfiinţate 126 de societăţi agricole, 362 de asociaţii familiale simple, fără personalitate juridică şi 298 de unităţi obşteşti. De asemenea, 296 de arendaşi lucrau 43.824 ha, în timp ce 226.248 ha erau exploatate la nivelul a 115.119 gospodării individuale. • •

• • •

•

Document în lucru

59


Societăţile agricole cu capital privat şi asociaţiile agricole, au căutat modalităţi de eficientizare a producţiei agricole prin concentrarea unor suprafeţe relativ mari de terenuri şi procurarea utilajelor agricole moderne, situaţie întâlnită şi în pomicultură şi viticultură. Deşi solurile sunt foarte fertile (cernoziomuri), precipitaţiile insuficiente şi vânturile puternice, în special crivăţul, provoacă mari daune, în special în bazinele Săgeata, Costeşti Gherăseni şi Mărăcineni, Săpoca. Stricăciuni foarte mari sunt produse culturilor agricole în această zonă şi de lipsa zăpezii din timpul iernilor precum şi de îngheţurile puternice din timpul iernii. Zona de deal este specializată îndeosebi pe cultura viţei-de-vie. pomilor fructiferi şi a creşterii animalelor. Predomină plantaţiile de vii: podgoria Dealu Mare, centrul viticol de la Pietroasele, podgoria din dealurile Cîlnăului centrele de la Zărneşti şi Blăjani. Plantaţiile de pomi fructiferi (mai ales măr şi prun) se găsesc pe Valea Buzăului, Slănicului şi Rîmnicului Sărat Întinsele suprafeţe cu păşuni din această zonă au determinat dezvoltarea sectorului zootehnic - bovinele şi ovinele şi obţinerea unor fânului, care în mare parte se comercializează. Zona montană (de mai mică întindere) este ocupată cu păduri, păşuni şi fâneţe care oferă condiţii favorabile creşterii animalelor, în special ovinelor. După 1990 au dispărut multe dintre centrele specializate în creşterea animalelor. Sistemul de irigaţii care acoperea 9% din suprafaţa agricolă în 1989, aproape a dispărut din cauza lipsei de educaţie a agricultorilor, care au distrus sistemul de conducte, dar şi din motive financiare. Suprafaţa fondului funciar după modul de folosinţă: Agricolă Arabilă Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole Terenuri neagricole total Păduri şi altă vegetaţie forestieră Ocupată cu ape, bălţi Total hectare

Suprafaţă (hectare)/an 2005 2006 2007 402.168 402.069 402.069 257.673 257.740 257.749 89.241 88.051 89.161 28.739 29.856 28.746 15.406 15.444 15.435 11.109 10.978 10.978 208.087 208.186 208.186 163.905 163.904 163.904 11.362 11.417 11.417 610.255 610.255 610.255

Agricultura judeţului Buzău în perioada 1989 - 2005 a avut o pondere însemnată la nivelul ţării. În dinamica perioadei 1989 - 2005, suprafaţa agricolă a judeţului a scăzut de la 405.027 ha în anul 1989 la 402.120 ha în anul 2005, o scădere cu aproximativ 2.907 ha 1%, ca urmare a mutaţiilor petrecute după adoptarea legilor funciare, precum şi datorită degradării unor suprafeţe însemnate de terenuri agricole. Faţă de anul 1989, la nivelul anului 2005 suprafaţa arabilă a scăzut cu 13.518 ha (5%), suprafaţa patrimoniului pomicol a scăzut cu 2.784 ha (20,6%), ca urmare a tăierilor masive de pomi fructiferi făcute de producătorii particulari în perioada anilor 1991 – 1992, suprafaţa de fâneţe cu 3.052 ha (9,8%), suprafaţa de arbuşti fructiferi a scăzut continuu, de la 344 ha până la desfiinţare în anul 2005. Suprafaţa de 354 ha duzi a dispărut aproape în totalitate. A crescut suprafaţa de păşuni naturale cu 14.840 ha (19,6%), dar, datorită faptului că nu s-au mai aplicat lucrările necesare de întreţinere şi de îmbunătăţire, producţia de masă verde a scăzut continuu. Document în lucru

60


Suprafaţa patrimoniului viticol a crescut cu 1.994 ha (15,1%); suprafeţele cu vie altoită pe rod au scăzut de la 9.904 ha la 8.641 ha, în schimb, suprafeţele cu vii hibride pe rod au crescut continuu, de la 1.639 ha la 6.269 ha în 2005. Analiza principalelor culturi în perioada 2005 – 2007 indică o dublare a suprafeţei cultivată cu leguminoase pentru boabe şi o creştere cu 16% a suprafeţelor cultivate cu plante uleioase (în special floarea soarelui), pe când culturile de tutun au fost desfiinţate, căpşuneriile pe rod au scăzut cu 75% şi livezile pe rod cu 28%. Terenul arabil în repaus a crescut în 2007 cu aproape 8000 ha, reprezentând 134% faţă de 2006. Total Cereale pentru boabe Leguminoase pentru boabe Plante uleioase Tutun Plante medicinale si aromatice Cartofi - total Legume - total Pepeni verzi si galbeni Furaje verzi din teren arabil Furaje verzi anuale Capsunerii pe rod Livezi pe rod Teren arabil in repaus

Suprafaţă (hectare)/an 2005 2006 2007 243.812 247.808 247.609 172.661 170.367 164.511 795 638 1.687 46.153 53.245 53.965 60 18 1.071 114 1.446 1.453 1.720 8.304 7.023 8.354 3.893 3.566 3.523 15.478 15.684 18.932 4.172 2.762 5.503 11 3 3 9.403 8.843 6.767 5.931 5.618 13.921

Judeţul Buzău are un potenţial important privitor la cercetarea ştiinţifică în agricultură, prin activitatea desfăşurată de următoarele staţiuni de cercetare şi producţie:  Staţiunea de cercetare şi producţie viti - vinicolă Pietroasa;  Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă Cândeşti;  Staţiunea de cercetare şi producţie legumicolă Buzău;  Staţiunea de cercetare şi creştere a ovinelor Ruşeţu;  Staţiunea de cercetare şi creştere a vacilor Dulbanu. Staţiunea de cercetări de la Pietroasa s-a înfiinţat în anul 1893, când a-a organizat prima vie experimentală din România, prima şcoală de pivniceri precum şi prima staţie de avertizare a bolilor şi dăunătorilor. Staţiunea a produs renumite soiuri de struguri, cum ar fi Tămâioasa românească, Grasa de Pietroasele, Feteasca Regală, Merlot, Băbeasca Neagră şi Sauvignon. Staţiunea de cercetări legumicole a fost înfiinţată în 1956 desfăşurându-şi activitatea în depistarea atacurilor dăunătorilor şi cercetarea/selecţia legumelor; aici au fost create varza de Buzău, ceapa Diamant, ceapa Aurie şi tomatele timpurii. Staţiunea de cercetări şi producţie pomicolă Cîndeşti se confruntă cu probleme financiare. Suprafaţa de teren arabil este cultivată în special cu cereale - grâu, porumb, orz, orzoaică, mei, plante tehnice, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia, rapiţă, tutun, leguminoase pentru boabe, mazăre, fasole, legume şi zarzavaturi, cartof, plante medicinale. După 1989 au dispărut din culturi inul pentru seminţe, inul pentru fibră, cânepa. Suprafaţa cultivată cu grâu a fost în general de aproximativ 50 ha, mai puţin în anul 2003, când s-au însămânţat numai 7,1 ha, fiind un an foarte secetos. Document în lucru

61

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău Anul 1990

Suprafaţa totală Producţie medie Producţie totală kg/ha ha to 58.939 1.985 117.007

1995

54.005

2.611

141.015

2000

55.512

2.520

139.487

2003

7.109

300

2.124

Pomii fructiferi au cunoscut o creştere a producţiei totale cu peste 2 tone, în condiţiile în care suprafaţa cultivată a scăzut cu mai mult de 2,5 ha în perioada 1009 - 2003. Plantaţiile de pomi fructiferi conţin cu precădere prun, vişin, cireş, păr. 1990

Suprafaţa totală Producţie medie Producţie totală kg/ha (ţo) (ha) 11.045 2.702 30.776

1995

9.789

2.502

2000

9.678

3.201

2003

9.397

3.520

24.492 30.980 32.798

Herghelia de la Ruşeţu, înfiinţată în 1919, funcţionează pe lângă RomSilva Buzău şi se ocupă cu selecţionarea calului de tracţiune şi curse (trăpaş). Herghelia de la Cislău a luat fiinţă în 1894 şi se ocupă de selecţia cailor pur-sânge englez şi galop. Creşterea animalelor a cunoscut o mare fluctuaţie atât ca număr de capete crescute, cât şi ca producţie de carne, lapte sau lână. Zootehnia este sectorul care a avut cel mai mult de suferit după 1990, numărul animalelor a fost într-o continuă scădere, din cauza desfiinţării CAP-urilor şi a multor unităţi specializate din acest sector. Anul

Bovine

Porcine

Ovine

Păsări

Albine

1990

171.000

233.000

515.000

24.500.000

44.000

1995 2000 2003

80.000 86.000 96.000

307.000 250.000 22.000

15.100.000 26.000.000 24.000.000

20.000 19.000 17.500

120.000 126.900 109.000

Efectivele de animale, pe categorii, în perioada 2005 – 2007 au crescut la bovine, ovine, păsări, păsări ouătoare, familii de albine şi iepuri, scăzând numărul de porcine, caprine şi cabaline. Bovine Vaci, bivoliţe şi juninci Juninci Vaci şi bivoliţe Porcine Scroafe de prăsilă Scrofiţe pentru reproducţie Ovine Oi şi mioare Caprine Capre Cabaline

Document în lucru

2005 77.660 45.385

2.131 43.254 156.766 7.297 2.027 188.482 157.605 23.014 22.516 27.203

2006 78.182 42.195 2.233 39.962 160.725 5.700 1.712 197.441 182.286 21.992 21.142 25.497

2007 79.783 43.425 3.184 40.241 143.937 4.213 1.355 210.723 194.338 21.779 20.425 24.408

62

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău Cabaline de muncă Păsări Păsări ouătoare adulte Familii de albine Iepuri

26.103 3.066.717 1.401.422 19.964 3945

20.585 3.107.668 1.466.487 27.406 4.825

20.893 4.038.234 1.642.876 25.301 5.569

Scăderea numărului de capete de animale a dus în mod normal şi la scăderea producţiilor de carne, lapte, ouă şi miere: Carne total (tone) Carne lm\ ine (tone) Carne ovine (tone) Carne porcine (tone) Carne pasăre (tone)

1990 50.229 16.909 ".179 17.319 8.687

Lapte vacă (tone)

817.400

Lapte oaie şi capră (tone)

252.000

Lână (tone)

844,9

Ouă (mii buc.)

176,7

Miere (tone)

303,5

1995 27.036 6.142 4.999 9.334 6.517 1.299.800 108.500 558,2 137,6 344

2000 35.857 5.830 2.829 13.678

2003 34.936 8.760 3.126 12.521

13.472

12.987

11.919.900

12.572.271

80.200

77.300

406,8

382.1

138,7

152.1

366,2

452

Comerţ Comerţul a luat amploare îndeosebi după anul 1300. În secolul al XV-lea se vindeau (chiar şi la export) vite, piei, cereale, miere şi se importau: velur, catifea, bumbac, păr de cămilă, piper. Se făcea negoţ cu amănuntul, dar şi cu „toptanul". În sec. XV - XVI apare comerţul de tranzit. Numeroase documente situează Buzăul din prima jumătate a sec. XV-lea pe locul 5 în relaţiile comerciale cu Braşovul. După înlăturarea monopolului turcesc (1829), comerţul ia o amploare deosebită. Un rol important în dezvoltarea comerţului l-au jucat „târgurile" Buzăului, în oborul care se desfăşura săptămânal, se vindeau cereale, material lemnos, legume şi zarzavaturi, animale, produse animaliere, produse de ceramică şi chiar forţă de muncă. „Nedeea Penteleu" sau „Târgul de două ţări" a fost până în sec. XVIII locul unde se făcea comerţ cu lână. Celebrul târg periodic „Drăgaica" este atestat documentar în „Dania" făcută Alexandru Ipsilanti la 26 august 1788, care dă Episcopiei acest târg cu toate veniturile sale, inclusiv dreptul de monopol asupra desfacerii produselor alcoolice. În Drăgaica se comercializau lână, blănuri, vinuri, cereale, material lemnos, bunuri casnice, produse de manufactură; participau vânzători şi cumpărători locali, dar şi din alte judeţe şi din străinătate, în special comercianţi de stofe englezeşti şi covoare orientale. În 1863 se încearcă dublarea Drăgăicii cu un nou târg - Târgul râului Buzău - care nu va ajunge la rezultatele scontate şi nici la faima Drăgăicii. În 1865 a luat fiinţă camera de Comerţ Buzău, iar în 1867 a apărut prima bancă, În 1873 se organizează „hala de peşte" în „piaţa mare", iar în 1878 se înfiinţa „Piaţa Dacia", important centru comercial. Oraşul Buzău va cunoaşte o dezvoltare comercială deosebită o dată cu construirea liniilor de cale ferată Bucureşti - Buzău - Galaţi (1872) şi Buzău - Mărăşeşti (1881). În 1895 se înfiinţează Agenţia Buzău a Băncii Naţionale (printre primele din ţară), Document în lucru

63


iar în 1896 şi o sucursală a Băncii Agricole. Tot din această perioadă există mărturii despre „Serviciul de măsuri şi greutăţi", cât şi despre „Serviciul statistici”. Comerţul se făcea în această perioadă în magazine, prăvălii, tarabe, dughene, piaţă, târg. După 1989 vechile artere comerciale ale Buzăului au început să se reconfigureze. Reluând activităţile tradiţionale din perioada interbelică, au reînceput să funcţioneze zonele comerciale Marghiloman, bulevardul Gării şi strada Transilvaniei. Artera principală a oraşului, strada Unirii, a devenit în timp cea mai folosită zonă comercială, aici putând fi întâlnit comerţul sub toate formele lui de servicii. Zona centrală, strada istorică Cuza Vodă, zona Bazarului cu Piaţa Teatrului şi bulevardul Bălcescu s-au dezvoltat sub ideea desfăşurării unui comerţ de elită. La nivelul judeţului se identifică zone comerciale dezvoltate de-a lungul principalelor artere de circulaţie: Mărăcineni, Poşta Câlnău, Oreavu (Râmnicu Sărat), Merei. Apariţia show-room-urilor şi reprezentanţelor diferitelor firme (multinaţionale sau româneşti) a constituit un alt pas înainte. Poziţia geo strategică în cadrul teritoriului naţional a atras multe firme de distribuţie înaintea altor zone. Autorităţile locale s-au implicat în modernizarea activităţilor de comerţ prin construirea sau renovarea pieţelor de legume şi fructe; în municipiul Buzău a fost dată în folosinţă o piaţă de mărfuri industriale şi s-a modernizat zona comercială a Bazarului. În anul 2006 în Buzău funcţionau peste 5.000 de firme având ca activitate principală comerţul. Servicii Piaţa serviciilor locale se împarte în două categorii: tradiţionale şi postdecembriste. Societăţile URBIS, Pieţe Târguri şi Oboare, RAM (desprinse din fosta Gospodărie Locală), Poşta şi Romtelecom au constituit infrastructura tradiţională a fostelor servicii concentrate care a rămas tributar mentalităţilor învechite pentru care investiţiile, în sensul eficientizării activităţilor şi a ridicării standardelor de calitate nu au reprezentat o prioritate. Acesta este motivul pentru care piaţa serviciilor publice buzoiene a înregistrat mulţi ani deficienţe în asigurarea apei potabile, apei menajere, a agentului termic ori a serviciilor de apă-canal. S-au reabilitat reţelele de transport a agentului termic prin implementarea unor proiecte finanţate din surse externe şi s-au contorizat consumatorii. Programele implementate de societăţile URBIS şi Pieţe Târguri şi Oboare au urmărit reabilitarea pieţelor agroalimentare şi amenajarea târgului Obor ca acţiuni principale care au marcat o evoluţie în calitatea serviciilor către populaţie. Posta şi Romtelecom s-au adaptat la timpurile moderne asigurând servicii de poştă electronică, poştă rapidă, transferuri bancare on-line, telefonie fixă digitală, internet şi televiziune prin cablu. Sectorul particular are o reprezentare elevată doar la nivelul serviciilor de poştă prin prezenţa firmelor de profil multinaţionale şi naţionale. Serviciile utilitare de energie electrică, gaze, apă-canal sunt reprezentate pe piaţa particulară de opt firme, iar la nivelul salubrizării acestea sunt concesionate sau în administrarea primăriilor teritoriale. Telecomunicaţiile sunt sectorul cel mai dezvoltat, două firme naţionale asigurând servicii de telefonie fixă, internet şi cablu TV. Piaţa serviciilor de comunicaţie modernă este completată de firme specializate pe internet, receptoare digitale şi de toţi operatorii de telefonie mobilă cu acoperire naţională. Document în lucru

64


Piaţa imobiliară număra 524 firme de tranzacţii imobiliare înregistrate la nivelul anului 2006. Numărul firmelor considerate active nu este mai mare de 60, concentrate în proporţie de 97% pe raza municipiului Buzău. Serviciile de transport marfă a evoluat treptat, pe măsură ce agenţii economici acumulau capital şi considerau că pot dezvolta, la nivelul firmelor, inclusiv activităţi de transport. În general, şi datorită prevederilor legislative în domeniul transporturilor şi mediului, serviciile de transporturi marfă se desfăşoară la standarde ridicate, fiind înregistraţi 1.780 operatori. Serviciile de transporturi persoane s-au dezvoltat aleatoriu, în principal în funcţie de mărimea aglomerărilor de populaţie. Procesul de privatizare prin care a trecut fosta întreprindere judeţeană de transport persoane nu a avut îmbunătăţit calitatea serviciilor, în principal din cauza dotării depăşită tehnic în proporţie de 85%. La nivelul anului 2006, pe teritoriul judeţului Buzău circulau 384 de autoturisme tip microbuz pentru transport persoane. Activitatea de referinţă privind transportul de persoane se desfăşoară la nivelul municipiului Buzău, unde sunt înregistrate 400 de autoturisme care funcţionează în regim de taxi (280 de autorizaţii pentru persoane juridice şi 120 pentru persoane fizice) şi alte 103 autoturisme care funcţionează în regim de maxi-taxi. La nivelul anului 2006, media locală acoperea întreg spectrul de manifestare si comunicare, cu patru posturi de televiziune locală şi şase televiziuni cu acoperire naţională, prin corespondenţă, şase posturi de radio cu redacţii funcţionale în Buzău, trei ziare cotidiene şi două săptămânale, două reviste cu apariţie lunară în domeniul economic şi una în domeniul cultural, inclusiv mai multe ediţii electronice sporadice. În Buzău sunt prezente 19 bănci comerciale cu 21 de sucursale, la care se adaugă trezoreria statului şi Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice. CEC deţine agenţii în aproape toate comunele, iar alte cinci sucursalele bancare au agenţii şi în teritoriu. Cele mai multe aparţin Băncii Române de Dezvoltare (patru în municipiul Buzău, una în municipiul Râmnicu Sărat şi una la Berca), Raifeissen Bank (patru în municipiul Buzău, una la Râmnicu Sărat şi una la Nehoiu), Băncii Comerciale Române (trei în municipiul Buzău şi una în Râmnicu Sărat) şi Băncii Transilvania (trei locaţii în municipiul Buzău şi una în municipiul Râmnicu Sărat). Turism Principalele tipuri de turism practicate în judeţul Buzău sunt: turismul de circulaţie, care se poate organiza în tranzit, pe traseele care străbat judeţul; turismul de sejur, îndeosebi în staţiunea Sărata Monteoru; turismul viticol, în podgorii, unde sunt organizate degustări de vinuri şi unde sunt organizate serbări tradiţionale; turismul rural, ecologic şi cultural, organizat pe Valea Buzăului, Slănicului sau Valea Râmnicului, cu cazare si masă în pensiuni agroturistice, unele din ele cuprinse în circuitul european. Atracţiile turistice pot fi grupate în două mari categorii naturale si antropice. Zona de munte cu peisaje naturale foarte puţin antropizate oferă turiştilor posibilitatea de a vizita regiuni aproape virgine. În zona munţilor Buzăului se găsesc numeroase trasee turistice.

Document în lucru

65


Fiecare localitate are în componenţă obiective turistice antropice. Cele mai renumite sunt Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, mănăstirile de la Ciolanu, Tisău şi Răteşti, lacul de acumulare Siriu, staţiunea balneo-climaterică Sărata Monteoru, case memoriale, numeroase monumente istorice: în municipiul Buzău Palatul Episcopal, Palatul comunal, Complexul Marghiloman, Casa Vergu Mănăilă, Muzeul de Istorie, Biblioteca Judeţeană iar în Râmnicu Sărat - Complexul Brâncovenesc. Ca entitate etnografică în care se întrepătrund elemente specifice ale culturii populare româneşti din cele 3 provincii care se întâlnesc aici – Muntenia, Transilvania şi Moldova, judeţul Buzău aparţine tipologic specificului naţional. În afară de obiceiuri şi tradiţii, judeţul Buzău mai conservă şi cântece strămoşeşti în forme aproape nealterate, care după expresia lui Alecu Russo, constituie “arhiva acestor meleaguri”. Pentru zona Buzăului, în mod deosebit la Lopătari şi Mânzăleşti, între decoraţiunile de interior se remarcă ţesăturile din păr de capră, folosite la preşuri şi peretare. Obiectele de acest gen confecţionate de cunoscuta creatoare populară Adela Petre sunt adevărate tapiserii ale epocii moderne. Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, care poate fi admirat astăzi mai mult în colecţiile muzeale, el fiind utilizat cu deosebire la sărbători, în zonele cu tradiţii folclorice. În ansamblul său, costumul popular buzoian se înscrie în tipul carpatic, ale cărui origini se află în portul populaţiei dacice. Costume populare într-o forma nealterată se mai găsesc în zonele de munte (Gura Teghii, Chiojdu, Cătina şi Calvini), pe Valea Râmnicului (Podgoria, Pardoşi, Puieşti). Produsele tradiţionale buzoiene care au fost atestate, prin înscriere în Registrul Naţional, conform Ordonanţei 690/2004, sunt următoarele: cârnaţii de Pleşcoi, pastrama de Pleşcoi, babicul, covrigii de Buzău produşi de SC Boromir SA, brânzeturile din lapte de capră: caşcaval şi brânză de burduf al SC Euroferma SA, vârzovul de păstrăv produs de Vasile Manole din Săgeata, vinul Tămâioasa Românească a Staţiunii Pietroasele, ţuica de Pătârlagele produsă de Viorel Ştefan, pâinea ţărănească a SC Ginar Prod din Buzău. Principalele zone turistice sunt următoarele: rezervaţii naturale: Vulcanii noroioşi (Berca); Chihlimbarul de Buzău (Colţi); Pădurea Lacurilor (Bisoca); Dealul cu lilieci (Cernăteşti); Culmile Siriului (Siriu); aşezări religioase: Complexul de biserici şi chilii rupestre (Bozioru, Colţi, Brăeşti); Episcopia Buzăului (municipiul Buzău); Mânăstirea Ciolanu (Tisău); Ansamblul fostei mânăstiri Adormirea Maicii Domnului (municipiul Rm. Sărat); Mânăstirea Răteşti (Berca);

Document în lucru

66


monumente ale naturii: Focul viu (Lopătari); Piatra Albă “La grunj” (Mânzăleşti) Aşezări şi necropole din epoca bronzului: fortificaţii dacice – Dava dacică (Verneşti), cultura Monteoru, castrul postroman şi termele de la Pietroasele; parcuri dendrologice: Parcul Monteoru (Merei), Parcul Marghiloman (municipiul Buzău); staţiuni şi situri: Sărata Monteoru (Merei), Tabăra de sculptură Măgura (Tisău). Staţiunea Sărata Monteoru îi datorează statutul de staţiune balneoclimaterică, comerciantului grec Grigore Stavri, devenit peste ani boierul Grigore Constantinescu Monteoru. Staţiunea este situată la 86 m altitudine, la doar 18 km de oraşul Buzău, înconjurată de dealuri împădurite şi terase pe care se cultivă viţa-de-vie. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentaţi de izvoare cu ape minerale sărate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase şi de nămolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase. Rezultate remarcabile sunt obţinute în special la tratarea afecţiunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative, articulare, posttraumatice), afecţiunilor ginecologice, gastro-intestinale şi hepato-biliare. Baza de tratament a staţiunii oferă facilităţi pentru: băi calde cu apă minerală şi bazine aflate în aer liber, hidroterapie, electroterapie, magnetoterapie, ultrasunete, aerohelioterapie, cure interne cu apă minerală, gimnastică medicală, masaj, activităţi sportive. Turismul cunoaşte o amploare mai mare în perioada călduroasă, în sezonul rece fiind dezvoltat mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă. Principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică Structuri de primire turistică Total din care: Hoteluri Hanuri şi moteluri Vile turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale

2001 34

2002 36

Anii 2003 38

2004 30

2005 49

10 7 2 1 3 … …

10 7 3 1 3 1 8

10 8 3 1 3 1 8

8 5 3 2 11

12 6 1 3 4 18

În perioada 2001-2005 numărul hotelurilor, hanurilor şi motelurilor a rămas aproximativ constant, dezvoltându-se însă foarte mult pensiunile turistice urbane şi rurale. Baza tehnico-materială este destul de bine reprezentată, aproape jumătate din locurile de cazare fiind în hoteluri de una-trei stele - aproximativ 500 în municipiul Buzău, peste 350 în Sărata Monteoru, peste 70 în Nehoiu. Alte 200 de locuri de cazare sunt oferite de Document în lucru

67


moteluri şi 300 în hanuri, situate de-a lungul drumurilor naţionale. Pensiunile agroturistice sunt amplasate în special în regiunea de deal şi de munte. Numărul de turişti cazaţi în structurile de primire în anul 2005 este în creştere cu 31% faţă de 2001, cu creşteri spectaculoase de 767% în pensiunile turistice urbane şi de 320% în pensiunile turistice rurale.: Structuri de primire turistică Total din care: Hoteluri Hanuri şi moteluri Vile turistice Campinguri Tabere de copii Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale

2001

2002

Anii 2003

2004

2005

48.222

50.192

61.304

68.224

63.226

33.108 4.903 … … … … …

34.460 4.764 … … 8.894 368 1.706

38.792 10.194 … 687 8.961 308 2.322

38.061 12.100 10.993 972 5.465

34.441 10.277 160 9.022 2.825 5.462

Turişti cazaţi în structurile de primire în anul 2005

8.8% 4.5% 14.5%

-Hoteluri -Hanuri şi moteluri -Campinguri -Tabere de copii

0.3%

-Pensiuni turistice urbane -Pensiuni turistice rurale 16.5%

55.4%

Majoritatea structurilor de cazare se găsesc în jurul municipiului Buzău, departe de principalele atracţii turistice ale judeţului. În judeţ nu se găseşte nicio unitate de cazare de patru sau cinci stele. Baza tehnico-materială este completată cu spaţii de agrement şi distracţie: terase, baruri, piscine, discoteci, terenuri de sport, cluburi, majoritatea situate în jurul marilor unităţi hoteliere.

4.4 Infrastructura tehnico-edilitară Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 6/2007, are ca obiectiv fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Strategia judeţeană are orizont 2022 şi este destinată accelerării, modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice. Document în lucru

68


Serviciile comunitare de utilităţi publice avute în vedere sunt serviciile de interes public comunal, orăşenesc, municipal, judeţean şi / sau intercomunal - înfiinţate şi organizate de autorităţile administraţiei publice locale, gestionate şi exploatate sub conducerea / coordonarea, responsabilitatea şi controlul acestora prin care se asigură următoarele utilităţi: alimentarea cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor uzate; salubrizarea localităţilor şi managementul deşeurilor solide; alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; transportul public local; iluminatul public. Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice îşi propune următoarele obiective generale:  atingerea conformităţii cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene aplicabile serviciilor comunitare de utilităţi publice;  respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea acquis-lui comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilităţi publice;  atingerea conformităţii cu standardele comunitare privind calitatea şi cantitatea serviciilor comunitare de utilităţi publice;  creşterea capacităţii de elaborare, promovare şi finanţare a proiectelor de investiţii aferente infrastructurii de interes local;  creşterea graduală a capacităţii de autofinanţare a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător nivelelor acceptate în Uniunea Europeană;  satisfacerea cerinţelor de interes public ale colectivităţilor locale şi creşterea bunăstării populaţiei;  modernizarea şi dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, deschiderea pieţei, eficientizarea furnizării/prestării serviciilor şi creşterea calităţii acestora. Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice are o abordare coerentă şi exhaustivă pentru asigurarea în toate comunităţile judeţului a unui nivel al serviciilor de utilităţi publice similar cu cel din zona urbană. Consiliul Judeţean Buzău a stabilit ca politică dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice în toate localităţile judeţului prin planuri directoare pe arii geografice care definesc responsabilităţi cu delimitare pe zone economice. Corespunzător acestei politici strategice declarate de a se crea un echilibru între toate cele 87 de unităţi administrativ-teritoriale. Au fost determinate 13 zone economice distincte stabilite astfel: 1. Valea Buzăului (cursul superior şi mediu): Siriu, Nehoiu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău, Pătârlagele, Cislău, Măgura, Unguriu, Vipereşti, Berea, Verneşti, Tisău, Mărăcineni, Buzău; 2. Valea Chiojdului: Chiojdu, Cătina, Calvini; 3. Valea Bălăneasa: Brăeşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pârşcov; 4. Valea Sărăţelului: Chiliile, Căneşti, Scorţoasa; Document în lucru

69


5.

Valea Slănicului: Bisoca, Săruleşti, Lopătari, Mânzăleşti, Vintilă Vodă, Beceni, Cernăteşti, Săpoca; 6. Valea Câlnăului: Valea Sălciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Murgeşti, Zărneşti, Blăjani, Racoviţeni, Poşta Câlnău; 7. Valea Râmnicului: Buda, Topliceni, Grebanu, Podgoria, Râmnicu Sărat, Valea Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti; 8. Dealul Istriţa: Năeni, Breaza, Pietroasele, Săhăteni; 9. Valea Sărată: Merei, Ulmeni, Movila Banului, Mihăileşti, Florica, Amaru, Glodeanu Sărat; 10. Valea Buzăului (cursul inferior): Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia, C. A. Rosetti, Robească; 11. Câmpia Buzăului: Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici, Padina, Pogoanele; 12. Valea Călmăţuiului: Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Gherăseni, Smeeni, Luciu, Largu, Ruşetu; 13. Câmpia Râmnicului: Boldu, Balta Albă, Vâlcelele, Ghergheasa, Ziduri, Bălăceanu, Cochirleanca. Alimentare cu apă şi canalizare Reţeaua hidrografică a judeţului Buzău cuprinde patru mari bazine:  bazinul hidrografic Buzău, cu râul Buzău ca şi curs principal de apă, cu afluenţii Basca, Basca Chiojdului, Bălăneasa şi Slănic. În acest bazin hidrografic se regăsesc lacurile artificiale Siriu şi Cândeşti şi lacurile naturale Balta Albă şi Amara;  bazinul hidrografic Rm Sărat, cu râul Rm. Sărat ca şi curs principal de apă; în acest bazin afluenţii sunt de mica importanţă;  bazinul hidrografic Călmăţui, cu râul Călmăţui ca şi curs principal de apă;  bazinul hidrografic Sărata, cu râul Sărata ca şi curs principal de apă. Cele 4 surse subterane de apă identificate în zona hidrografică a Buzăului sunt GWIL02/ în Munţii Ciucaş; GWIL05/ în conul aluvionar Buzău; GWIL06/ în lunca râului Călmăţui; GWIL 12/ în câmpia Gherghiţei. În judeţ operează 5 staţii de tratare a apei şi 52 staţii de clorinare. Canalizarea cuprinde 23 de staţii de epurare municipale şi industriale 2. Alimentarea cu apă potabilă prin instalaţii centralizate se realiza în anul 2008 în 46 (5 oraşe şi 41 de comune) din cele 87 de localităţi ale judeţului. Situaţia reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, în perioada 2005-2007 nu cunoaşte creşteri semnificative nici în sectorul distribuţiei apei potabile nici la canalizare: • • • •

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare

2005 1.352 211

2006 1.380,9 219,4

2007 1.389,4 224,3

Judeţul Buzău are în pregătire o aplicaţie de finanţare din POS Mediu, estimată a fi finalizată în perioada 2010-2013. Aplicaţia de finanţare este pregătită printr-un proiect de 2

Sursa: PDR 2007-2013

Document în lucru

70


Asistenţă Tehnică finanţat din fonduri ISPA şi în prezent se află în etapa de aprobare a Master Planului şi elaborare a studiului de fezabilitate 3. Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile este de circa 872 km, din care 37% în zona urbană. Media ratei de conectare este de 53,2%, 261.000 din cei 490.000 de locuitori fiind conectaţi la sisteme de furnizare a apei potabile. Furnizorii de apă potabilă din judeţul Buzău sunt SC COMPANIA DE APĂ SA Buzău (fosta RAM BUZĂU), SC IGO-SERV SA Berca şi SC ACVATERM SA Rm. Sărat, aceştia asigurând serviciile de furnizare a apei potabile şi colectare a apelor uzate pentru municipiul Buzău, două oraşe şi 20 de comune. Principalul operator de servicii din judeţ este COMPANIA DE APĂ Buzău, care deserveşte municipiul Buzău şi comunele învecinate. În anul 2007 numărul de angajaţi al Companiei a fost de circa 275 de persoane, tarifele practicate de aceasta fiind de 1,54 lei/m³ pentru apă potabilă şi 0,61 lei/m³ pentru apă uzată. Reţeaua colectoare cuprinde circa 220 km, rata de conectare fiind de circa 35 % (140.000 P.E. conectaţi din populaţia echivalentă de 556.000 P.E.) Localităţile dotate cu facilitate de epurare a apelor uzate: Localitatea

Treapta de epurare Secundar Secundar Mecanic Secundar Secundar Mecanic

Buzău Rm. Sărat ehoiu Pătârlagele Pogoanele Merei

Starea funcţională Da Da Da Nu Da Nu

Prognozele privind cererea de apă în judeţul Buzău4: Conectaţi la reţeaua de apă potabilă Total populaţie conectată evoi casnice evoi noncasnice Pierderi de apă Total necesar apă

2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037 266.264 334.141 377.753 404.227 426.101 443.786 434.962 419.011

pers

69,63

79,47

86,48

92,85

99,20

100

100

m³/zi 29,289

36,755

41,553

44,465

46,871

48,816

47,846

46,091

m³/zi 11,420

13,394

14,657

15,430

16,078

16,599

16,256

15,693

m³/zi 10,123

12,548

14,105

15,049

15,830

16,461

16,127

15,536

m³/zi 50,833

62,698

70,315

74,943

78,779

81,876

80,229

77,320

%

54,86

Continuarea încălzirii globale şi reducerea precipitaţiilor vor duce la dificultăţi în asigurarea necesarului de apă pentru populaţie şi activităţi economice, dificultăţi accentuate de creşterea gradului de poluare care impune eforturi financiare suplimentare pentru epurare. 3 4

www.mmediu.ro Conform Master Plan

Document în lucru

71


Prognozele privind debitele de apă uzată şi gradul de poluare pentru judeţul Buzău5: Populaţie conectată la SEAP Total populaţie conectată Apă uzată menajeră Apă uzată industrială Apă din infiltraţii Total apă uzată colectată Gradul de poluare

Pers

2010 149.504

2013 176.412

2015 194.351

2018 336.335

2021 342.840

2025 348.395

2030 348.767

2037 349.139

P.E.

159.270

215.474

252.944

402.426

408.931

414.486

414.858

415.230

m³/zi

19.904

26.521

30.933

49.900

50.734

51.449

51.485

51.521

m³/zi

5.224

7.288

8.663

10.202

10.251

10.290

10.312

10.334

m³/zi

7.539

10.143

11.879

18.031

18.295

18.522

18.539

18.556

m³/zi

32.667

43.952

51.475

78.133

79.280

80.260

80.336

80.411

t/an

3.488

4.719

5.539

8.813

8.956

9.077

9.085

9.094

Pentru judeţul Buzău au fost identificate 67 de aglomerări privind apele uzate. umăr total Localităţi Clustere 0 < aglomerări < 2.000 P.E. 2.000 < aglomerări < 10.000 P.E. aglomerări > 10.000 P.E.

486 38 23 40 4

În ceea ce priveşte alimentarea cu apa potabilă, au fost identificate 23 de zone de alimentare cu apă potabilă bine dezvoltate, câteva aglomerări fiind deja conectate la un sistem centralizat de distribuţie a apei potabile 6. Situaţia finanţărilor accesate în judeţul Buzău pentru realizarea reţelelor de apă şi canalizare, la data de 10.06.2008, se prezintă astfel7:  ISPA – 46,3 km în municipiul Buzău;  Phare – 7 km în municipiul Rm. Sărat;  Sapard – 23 de proiecte;  HG 577 - 17 km în 4 comune (prin proiectul Alimentare cu apă a comunelor situate pe Valea Slănicului din pârâul Jgheab); în prezent este în derulare proiectul Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a comunelor Săpoca şi Mărăcineni;  HG 687/1997 – 2 proiecte;  OG 7/2006 – 23 de proiecte pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate. Pentru colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale nu au fost depuse proiecte.

5

Conform Master Plan Conform Master Plan 7 Vezi Anexa nr. 2 - Situaţia reţelelor de apă şi canalizare din judeţul Buzău la data de 10.06.2008 6

Document în lucru

72


Necesarul total pentru judeţul Buzău cuprinde 4.354,47 km reţele de apă şi 4.354,47 reţele de canalizare. În 64 din cele 87 de localităţi, s-au realizat lucrări parţiale, dar în restul de 23 de localităţi, toate din mediul rural, nu există alimentare cu apă sau canalizare. Situaţia celor 64 de localităţi cu alimentări sau canalizări parţiale cuprinde 1.531,63 km reţele de apă (din necesarul de 3.277,47 km) şi 219,06 km reţele de canalizare (din necesarul de 3.277,47 km). Reţelele de alimentare cu apă potabilă se caracterizează prin vechime şi grad avansat de uzură, cu implicaţii majore în asigurarea necesarului şi calitatea apei potabile destinată consumului populaţiei. Programul de reabilitare, modernizare şi construcţie a sistemelor de colectare şi a staţiilor de epurare are 31 decembrie 2018 termen final de realizare în toate localităţile judeţului. Până la sfârşitul anului 2015 Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice propune realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă, acestea reprezentând investiţii în valoare de 75.523.000 euro pentru realizarea a 2.746 km de reţele de apă, pentru 70% din populaţie până în 2010 şi 100% din populaţie până în 2018. Staţiile de epurare vor deservi 51% din populaţie până în 2010, crescând la 61% în 2013, 77% în 2015 şi 100% în 2018. Situaţia privind alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale la data de 31.07.2006, pe cele 13 zone economice, se prezintă astfel8:

8

Date preluate din Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice Document în lucru

73

4 7 i i e 8 r t 6 e ă a a e 7 . d d d ţ 3 e . r r r o o p c l a  s o a g r

-

-

-

-

7 4 4 . 1

-

- - 0 6

0 7 6 . 1

-

-

0 / 6 6 , 8 8 1

0 / 0

0 / 8 1

0 / 0

0 / 0

0 / 5 7 , 0 7

0 / 9 , 8 1 1

0 0 5 , / 1 6 7 / 1 5 6 / 2 1 9 1

1 5 / 5 , 1 5

0 / 8 2

0 / 0

a 3 i l i 6 r e 8 . e t a d ă a d d ţ e 2 1 . o r r e r s o  p o c g a r

-

-

-

6 0 1

-

6 8 2 . 2

- 0 1 2

6 8

6 2 9

-

6 , 8 3 1

-

5 , 1

-

3 , 1

-

8 5

- 2 -

9 , 2

-

-

2 5 2 . 1

7 2 5

3 0 3

3 1 3 . 3

3 6 6 . 1

7 9 8 . 0 1

0 6 8 1 2 2 2 . 0 . 3 . 2 1 1

4 1 8 . 2

5 9 1

0 5 2

8 , 1 4

2 , 3 6

8 1

8 , 6 3 1

5 1 , 3 7

9 , 1 4 2

5 , 8 , 5 2 4 2 , 9 3 6 2

5 , 6 8

7 , 5 4

2 , 0 3

e p a e r a u c a e v e m i i e g ş l e d e a r n r i u e a v l o l / r a z l u i e ă t o l p l a ţ e l c e n e i a l a v o c r u c a l , e e p l r e m e a a i t n g r c a a e n i z l u l c o L a C n a c e t a z u e p a e r a r 3 u u p e 1 ă i 0 z ş 2 u e r a – B i z l 7 n a 0 a n a e C 0 Ń

2 u ă z u B i u l u Ń e d u j a ă l i b a r u d e r a t l o v z e d e d a i g e t a r t S

e d ) e m l e k ţ ( e r e r a a e i z l m i a g n n a u c L

e d u i i e 1 J 4 r t e ă l a a . e 8 d d d ţ 4 u . o r e i 2 r r l p o i c l a s ă  s o a r g p n a o C u 7 c 6 e r a t n e m i l A

) ă l m a t k o ( ă t p a e a e m d i g e n l e u ţ L e r

0 , 6 9 3

e i d i r l ă a d t o o p t . s r o  g

1 6 0 . 6 6

1 4 3 . 3

8 8 7 . 2

0 7 6

6 3 7 . 7

2 5 2 . 6

6 8 7 . 1 1

4 5 7 1 4 4 8 . 5 . 2 . 4 5 9

9 2 4 . 8

6 3 9 . 8

7 4 7 . 6

) e m m k i g ( z n i u ă r L t s

9 1 , 7 1 7

3 0 1

8 , 9 6 2

0 7

7 3 , 1 2 5

5 5 , 7 5 2

8 , 7 6 4

5 1 , 5 , 3 0 2 1 3 0 4 3

6 8 , 3 6 2

9 , 1 5 2

2 0 2

ă c a i n m o o Z n o c e

i a ă u i i ţ t I i l i i u t r a I I i i l u u u u a r i l i l i i s u l s ă u u u l u u I u l u u u a c a a i c ţ l d e l u i l i u i l S l e ă c u u u j ă n p p n ţ n u a a a a a a a a a a i o l e ă e i e ă l e ă e n l e l n l e m l e l e ă e l m m m z l z m ă z l l l a r l â â e â ă â â a u a h a l a ă a a a a a ă a ă u u l V B V C V B V S V S V C V R D V V B C B V C C R

u r c u l n î t n e m u c o D


Infrastructura de drumuri Situaţia drumurilor publice în judeţul Buzău la 31.12.2005: Drumuri publice - total

Din care modernizate

79.904 10.856 2.646

21.248 2.108 334

Total la nivel naţional Regiunea Sud-Est Judeţul Buzău

Cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare 20.915 4.016 883

Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp de teritoriu 33.5 30,4 43,4

Drumurile publice din judeţul Buzău reprezintă 3% din totalul la nivel naţional şi 24% din totalul la nivel regional. Situaţia este însă nefavorabilă din punct de vedere al lungimii drumurilor modernizate 0,02% din totalul naţional, respectiv 0,16% din totalul regional. Drumurile cu îmbrăcăminţi uşoare reprezintă doar 0,04% , respectiv 22% din totalul naţional, respectiv regional. Densitatea drumurilor publice este superioară valorilor naţionale (cu 23%) şi regionale (30%). Evoluţia infrastructurii de drumuri, în perioada 2005 – 2007: Lungimea drumurilor publice – total: modernizate cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Lungimea drumurilor naţionale – total: modernizate pietruite de pământ Lungimea drumurilor judeţene şi comunale – total: modernizate cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere pietruite de pământ

2005 2.646 334 883 322

2006 2.646 334 883 322

322

322

2007 2.646 334 898 322 322 607

822 2.324

822 2.324

821 2.324

12 883

12 883

12 898 607

822

822

607

593

607

593

821

În anul 2008, starea de viabilitate a drumurilor judeţene din judeţul Buzău era următoarea: Lungime totală (km) 956,58

Beton (km) 11,50

Pământ (km) 41,641

Pietruit (km) 250,271

Asfalt (km) 653,168

Starea de viabilitate a drumurilor judeţene în anul 2008 este detaliată în Anexa 3. Din 182 de poduri pe drumuri judeţene, la 31.12.2005 doar 5 erau în stare tehnică bună, 143 în stare satisfăcătoare şi 44 în stare nesatisfăcătoare. Podurile în stare tehnică „satisfăcătoare” pot fi aduse la starea tehnică „bună” prin lucrări de întreţinere curentă şi periodică. Starea de viabilitate a podurilor pe drumurile judeţene la 31.12.2005 este prezentată în Anexa nr. 4. Lungimea străzilor orăşeneşti din judeţ în perioada 2005 – 2007: Total străzi orăşeneşti: Document în lucru

2005 439

2006 414

2007 425 75


Străzi orăşeneşti modernizate

328

330

331

Consiliul Judeţean Buzău are în administrare o reţea de drumuri judeţene cu o lungime de 956,8 km. În fiecare an, administraţia judeţului Buzău alocă sume considerabile destinate efectuării de lucrări de reparaţii şi îmbunătăţire a unor tronsoane de pe aceste drumuri, potrivit necesităţilor identificate de către specialiştii Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Buzău. Prin realizarea acestor lucrări, se urmăreşte asigurarea unui trafic rutier în condiţii cât mai bune pentru toţi cei care folosesc aceste drumuri, localnici sau turişti. Starea de viabilitate a drumurilor judeţene, comunale şi săteşti, a podurilor şi podeţelor la 1 martie 2009, pe localităţi, este prezentată în Anexa nr. 5. În vederea menţinerii viabilităţii celor 956,8 km de drumuri de interes judeţean, printre lucrările de anvergură efectuate în ultimii ani se numără lucrări de întreţinere curentă a drumurilor şi podurilor (550 km în cursul anului 2006), lucrări destinate asigurării siguranţei circulaţiei (amplasare de indicatoare rutiere şi parapet deformabil), întreţinere drumuri prin balastare, reparaţii îmbrăcăminţi asfaltice prin plombare. La acestea s-au adăugat definitivări ale lucrărilor făcute pentru eliminarea urmărilor calamităţilor naturale produse în anul 2005. Este vorba de 7 poduri la Zeletin, Pătârlagele, Pănătău, Chilii - 2, Nehoiu, Buda şi reparaţii de drumuri în zone cu alunecări de teren. în anul 2007 au fost realizate tronsoane de drumuri care nu au făcut obiectul lucrărilor de reabilitare în ultimii ani, în zonele Mitropolia - Scutelnici, Săhăteni, Buda, Cislău, C. A. Rosetti, Mărgăriteşti, Puieşti, Tisău, Valea Sălciei. Pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri, Consiliul Judeţean Buzău a elaborat şi depus spre evaluare în cadrul Programului Operaţional Regional axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale un număr de 4 proiecte:  Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu potenţial demonstrat ale judeţului Buzău prin care se vor reabilita 57,8 km de drumuri judeţene;  Modernizare drum judeţean DJ 203K, Km 75+000 – 105+000, Vintilă Vodă – Plaiul Nucului, Judeţul Buzău;Reabilitare DJ 203K, km 116+000 – 127+600, Gura Teghii – Nehoiaşu, judeţul Buzău;  Reabilitare DJ 203H, km 0+000 - 16+000, Râmnicu Sărat - Buda, judeţul Buzău. Din păcate, aceste proiecte nu sunt corelate cu proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport din judeţele vecine, în contextul în care una din cauzele principale ale disparităţilor de dezvoltare inter şi intra-regionale o reprezintă accesul diferit al regiunilor la infrastructura de transport judeţeană. Prin Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene (strategie sectorială prioritară a judeţului Buzău) se va realiza diagnosticarea infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene din punct de vedere al stării de viabilitate a acestora, a sumelor alocate şi a conţinutului programelor de lucrări aprobate, a racordării coerente a reţelei judeţene la reţeaua naţională şi europeană. Transport public local Programul multianual privind transportul public local până în anul 2017, cuprins în Anexa 4 a Strategiei judeţene privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice prevede o suplimentare a numărul de maşini cu 130, valoarea estimată a acestora Document în lucru

76


fiind de 14.425.000 euro. 37 dintre acestea, în valoare de 12.150.000 euro sunt prevăzute a fi achiziţionate la nivelul municipiului Buzău, din fonduri proprii. Biroul de transport public judeţean este constituit şi funcţionează în baza Legii nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local şi a ordinului nr.353/2007 al ministrului internelor şi reformei administrative pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 50/2008 modificată şi completată cu Hotararea Consiliului Judeţean Buzău nr.70/2008 a fost aprobat Programul judeţean de transport public de persoane prin servicii regulate cu valabilitate 2008-2011, aferent judeţului Buzău, aflat în derulare. Acest program cuprinde un nr. de 133 trasee judeţene deservite de un numar de 49 operatori de transport rutier ce utilizează un numar de 163 autovehicule. De asemenea la nivelul judeţului Buzău s-au eliberat un numar de 34 licenţe de traseu pentru curse regulate speciale în scopul transportării elevilor la şi de la instituţiile de învăţământ şi a salariaţilor la şi de la locul de muncă. În anul 2010 urmează să se facă actualizarea Programului judeţean de transport public de persoane prin servicii regulate în vederea corelării acestuia cu nevoile de deplasare ale populaţiei. Gestionarea deşeurilor Sistemul de gestiune a deşeurilor în judeţul Buzău se caracterizează prin:  pre-colectare şi colectare preponderent în amestec a deşeurilor municipale;  populaţia deservită cu servicii de salubritate (la nivelul anului 2005) reprezintă aproximativ 24,7956 % din numărul total de locuitori ai judeţului, în mediul urban aria de acoperire fiind de 58%, iar în mediul rural de 1,26 %;  transport direct al deşeurilor către depozite neconforme;  aria de acoperire cu servicii de salubritate se concentrează în zonele urbane şi suburbane;  un număr de 2 depozite neconforme în mediul urban al căror program etapizat de sistare a activităţii este până în anul 2017;  spaţiile de depozitare din mediul rural şi localităţile urbane mici care trebuie închise şi ecologizate până pe data de 16 iulie 2009;  există dificultăţi de colectare în zona rurală, în zonele cu densitate mică a populaţiei şi cu drumuri nemodernizate;  există dificultăţi în ceea ce priveşte gradul de conştientizare publică pentru colectarea selectivă;  în judeţul Buzău nu există la acest moment nicio staţie de transfer funcţională;  nu există staţii / platforme colective de compostare a deşeurilor biodegradabile;  nu există instalaţii de tratare mecano-biologică. Prin Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu, sunt în curs de implementare trei sisteme de management integrat al deşeurilor care acoperă 16 comune 9:

9

Sursa: Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor

Document în lucru

77


Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Slănicului, cu staţia de transfer în comuna Beceni;  Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Bălănesei, Valea Buzăului şi Valea Chiojdului, cu staţia de transfer în comuna Cislău;  Staţie de transfer Râmnicu Sărat – proiect al RER Ecologic SA si Administraţia Fondului de Mediu  Serviciul de gestionare a deşeurilor în regiunea Stîlpu şi Costeşti. Prin aceste proiecte se realizează sisteme de colectare selectivă şi de transport care cuprind staţii de transfer, platforme de colectare, autogunoiere şi pubele pentru colectarea selectivă. Prin Administraţia Fondului de Mediu sunt finanţate construirea celei de a doua celule pentru depozitul de deşeuri menajere de la Gălbinaşi (finalizată) precum şi construirea unei staţii de transfer pentru deşeuri menajere la Rm. Sărat. SC GREENWEEE INTERNAŢIONAL SA are în curs de realizare o uzină de reciclare şi tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, investiţie proprie de 4.500.000 euro. Alte două proiecte privind modernizarea infrastructurii de salubrizare a două comune prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide au fost implementate prin programul Phare 2006 – Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administratiei publice la nivel local III – IV:  Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Căneşti prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide;  Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Valea Rîmnicului prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide. Autorităţile publice locale au realizat prin Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema granturi pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu alte 5 studii de fezabilitate pentru sisteme de management integrat al deşeurilor, care acoperă 53 de localităţi. Activităţile de colectare şi transport al deşeurilor municipale din judeţul Buzău sunt organizate diferit, în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate. Există patru agenţi de salubritate care operează în judeţul Buzău: SC IGOSERV SA Berca, SC SERVCOM SA Nehoiu, SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău şi SC PREST SERV SRL Pătârlagele, care au un grad de acoperire aproximativ constant în perioada 2005-2006: 

AUL

umăr de agenţi de salubritate

2005 2006

4 4

umăr de locuitori deserviţi (nr. loc.) 122.503 122.866

Procent din populaţia totală (%) 24,7956 25,0246

În perioada 2005-2006 populaţia deservită în mediul urban a crescut foarte puţin, cu doar 577 persoane, pe când în mediul rural numărul persoanelor a scăzut cu 60 de persoane: Document în lucru

78


AUL 2005 2006

URBA TOTAL Populaţie Populaţie deservită (număr) (număr) 204.750 118.856 203.631 119.279

Populaţie deservită % 58,05 58,58

RURAL Populaţie deservită (număr) 3647 3587

TOTAL Populaţie (număr) 289.302 287.350

Populaţie deservită % 1,26 1,25

Echipamentele utilizate de agenţii de salubritate pentru colectarea deşeurilor în anul 2006 cuprind 368 pubele, 172 containere, 516 eurocontainere, 13 autogunoiere compactoare, 7 autotransportoare cu container, 8 tractoare cu remorcă şi 4 basculante. Cel mai mare număr de utilaje aparţine SC RER ECOLOGIC SERVICE SA, singurul care deţine, de altfel, eurocontainere, autogunoiere compactoare şi basculante: Tip container

Agent salubritate

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA SC SERVCOM SA SC PREST SERV SRL SC IGOSERV SA

r e n i a t n o C

e l e b u P

Tip vehicul

r e n i a t n o c o r u E

e l e t l A

e r e a o r t e c i o a n p u m g o o c t u A

e r r e a i n o a t t r o n p o s c n u a c r t o t u A

ă u c c r e o r m a e o r t c a r T

e t n a l u c s a B

298

62

516

54

13

4

7

4

70 -

30 30 50

-

5 3

-

1 1 1

1

-

În anul 2007 o parte din comune ( Pietroasele, Breaza, Săhăteni, Mărăcineni, Vadu Paşii, Topliceni) au delegat serviciul de salubritate. Începând din anul 2009, în comuna Berea serviciile de salubritate sunt asigurate de ROSAL. Situaţia punctelor amenajate pentru colectarea selectivă a deşeurilor: umăr containere pe tip de deşeu Anul

2004

2005

2006

Localitatea

umăr puncte de colectare selectivă

Altele (Contracte agenţi, etc.) PET

Hârtie

Carton

Hârtie

PE

Buzău

58

26

7

13

8

4

Rm. Sărat

30

30

-

-

-

-

TOTAL

88

56

7

7

8

4

Buzău

35

28

7

13

11

6

Rm. Sărat

30

30

-

-

-

-

TOTAL

65

58

7

13

11

6

Buzău

150

50

50

Rm. Sărat

30

30

-

-

-

-

Berca

6

3

3

-

-

-

Document în lucru

50

79


TOTAL

186

83

53

În anul 2005 au fost colectate 40 tone deşeuri ambalaje tip PET şi PE şi 462 tone hârtie – carton, fiind predate spre valorificare 41 tone deşeuri PET şi PE şi 473 tone deşeuri hârtiecarton. În anul 2006 au fost colectate selectiv 1370,05 tone deşeuri, din care 14,05 tone PET şi 1356 tone hârtie-carton. Situaţia deşeurilor reciclate în perioada 2003 – 2006 arată creşterea continuă a cantităţilor reciclate, scăderea din anul 2005 având drept cauză scăderea cu 26% a punctelor de colectare selectivă:

În judeţul Buzău, aproape întreaga cantitate de deşeuri municipale colectate este eliminată prin depozitare. Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor şi Planul Judeţean de Gestiune a deşeurilor prevăd existenţa a 2 depozite zonale pentru deşeuri menajere în judeţ şi a 8 staţii de transfer. În anul 2003 s-a pus în funcţiune depozitul ecologic de la Gălbinaşi, care deservea municipiul Buzău, ocupând o suprafaţă de 14,7 ha şi având o capacitate proiectată de 970.000 mc. S.C. RER SERVICII ECOLOGICE SRL Buzău a obţinut autorizaţia integrată de mediu pentru investiţia „Depozit zonal de deşeuri nepericuloase” prin care depozitul ecologic municipal de la Gălbinaşi s-a transformat în depozit zonal de deşeuri nepericuloase, unde urmează să fie depozitate şi deşeurile menajere provenite de la staţiile de transfer, după ce acestea se vor înfiinţa şi deşeurile menajere din localităţile care încheie contracte direct cu firma de salubritate. Se estimează ca an de închidere al depozitului 2024. Depozitul este situat la 10 km sud-est de municipiul Buzău, pe DN 2B, în extravilanul localităţilor Gălbinaşi şi Vadu Paşii, pe malul drept al râului Buzău. Distanţa aproximativă de zonele locuite este de 1,5 km. Obiectivele pe domenii / activităţi propuse la nivel judeţean în cadrul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor sunt: Document în lucru

80


Domeniul / Activitatea Dezvoltarea politicii judeţene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor Aspecte instituţionale şi organizatorice Resurse umane Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor Conştientizarea şi informarea părţilor implicate Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor Prevenirea generării deşeurilor Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor Colectarea şi transportul deşeurilor

Tratarea deşeurilor Deşeuri biodegradabile Deşeuri de ambalaje

Deşeuri din construcţii şi demolări Document în lucru

Obiective 1. Elaborarea cadrului legislativ şi organizatoric la nivel judeţean necesar implementării unui sistem integrat de management al deşeurilor 2. Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor 3.Creşterea eficientei de aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor Dezvoltarea instituţiilor locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico financiare privind gestionarea deşeurilor, pe baza principiilor “poluatorul plăteşte” şi subsidiarităţii Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi europeană Minimizarea cantităţii de deşeuri generate 1. Utilizarea eficientă a tuturor capacităţilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor 2. Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică 1. Asigurarea că, capacitatea de colectare şi transport a deşeurilor este adaptată numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate 2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport a deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi eliminare finală Promovarea tratării deşeurilor Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, din grădini şi parcuri, pieţe prin colectare separată 1. Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate 2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje 3. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare energetică a deşeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi 81


Deşeuri voluminoase Nămol provenit de la staţiile de epurare orăşeneşti Vehicule scoase din uz (VSU)

sănătăţii umane Implementarea colectării separate a deşeurilor voluminoase Managementul ecologic al nămolului provenit de la staţiile de epurare

Elaborarea unui sistem eficient pentru colectarea, valorificarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz, în concordanţă cu legislaţia în vigoare Echipamente electrice şi Organizarea colectării separate a deşeurilor de electronice echipamente electrice şi electronice (DEEE) Deşeurile periculoase din 1.Implementare a serviciilor de colectare şi transport deşeurile municipale pentru deşeurile periculoase 2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic Eliminarea deşeurilor Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătate a populaţiei

Energie electrică Consiliul Judeţean Buzău şi-a exercitat în mod continuu competenţele legale privind alimentarea cu energie electrică în localităţile judeţului prin elaborarea unor programe şi proiecte privind reabilitarea reţelelor de alimentare. Totodată au fost accesate şi alte surse de finanţare, un exemplu în acest sens fiind reabilitarea instalaţiei electrice la Şcoala cu clasele I-IV din satul Fundeni, comuna Zărneşti printr-un program PIN. La nivelul localităţilor judeţului, la 30.02.2009, 2.572 de gospodării erau nealimentate cu energie electrică; dintre acestea 1.971 aveau acces la reţeaua electrică stradală, pentru alimentarea cu energie electrică a diferenţei de 601 gospodării fiind necesară extinderea reţelei electrice de joasă tensiune. În perioada 2006-2008, în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, Consiliul Judeţean Buzău a emis 19 autorizaţii de construire şi 9 avizele de structură pentru eliberarea autorizaţiilor de construire care sunt de competenţa primarilor de comune (care nu au constituite structuri de specialitate proprii). 2006 2007 2008 Total Autorizaţii de construire şi acorduri unice Energie electrică 4 7 8 19 Avize de structură şi acorduri unice pentru comunele care nu au structuri de specialitate proprii Energie electrică 3 3 3 9

Unitatea judeţeană pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judeţean Buzău are următoarele atribuţii principale: elaborează prognoze pe termen scurt şi de perspectivă a lucrărilor de electrificări  rurale şi urbane, supunând, spre aprobare, Consiliului Judeţean Buzău, lucrările care se realizează anual, în limita fondurilor, alocate de Ministerul Economiei şi Comerţului, judeţului Buzău, în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea energiei nr.13/2007 ; Document în lucru

82


urmăreşte realizarea lucrărilor de electrificări rurale şi urbane prevăzute în Programul “Electrificare 2007-2009”, privind alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate; participă la recepţia lucrărilor de electrificări rurale şi urbane, precum şi la recepţia  tuturor lucrărilor energetice din judeţ, potrivit art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. Programul “Electrificare 2007-2009” estima investiţia totală pentru cele 87 de localităţi ale judeţului la 18.801.000 lei, din care 755.000 lei pentru mediul urban. Anexa nr. 6 cuprinde situaţia celor 87 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Buzău în cadrul programului “Electrificare 2007-2009”. În anul 2008 au fost elaborate 5 proiecte pentru care au fost depuse la MAI cereri de finanţare: Râmnicu Sărat-2 proiecte: cart. Alecu Bagdat, bariera Focşani; Mărăcineni- sat Căpătâneşti; Gălbinaşi; Râmnicelu-sat Ştiubei în valoare de 154000 lei. în anul 2009 au fost înaintate 9 cereri de finanţare pentru proiecte în valoare de 10.632.441,84 lei reprezentând comunele Colţi, Mânzăleşti, Siriu, Costieni, Puieşti, Vadu Paşii, Chiojdu, Zărneşti, Verneşti. Pentru gospodăriile care au fost strămutate în 1984 ca urmare a construirii Lacului de acumulare Siriu, alimentarea cu energie electrică se va face din reţelele electrice ale SC Hidroelectrica, proprietară a reţelelor din zonă. Iluminat public Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a realiza programe de dezvoltare, reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de iluminat precum şi programe de înfiinţare a unor reţele noi de iluminat public. Totodată, prin direcţiile de specialitate, autorităţile publice locale coordonează proiectarea şi execuţia lucrărilor tehnico-economice şi aprobă studiile de fezabilitate aferente investiţiilor în cauză. Conform situaţiei locale existente în judeţul Buzău la 30.07.2006, dintr-un total de 4.420 km de străzi, numai 3.569,2 km – reprezentând 80,75% – sunt prevăzuţi cu reţea de iluminat stradal. Nu există zone sau localităţi defavorizate din acest punct de vedere, situaţia localităţilor din mediu rural fiind similară celei existente în mediu rural la nivel naţional. Iluminarea este în prezent asigurată de 19.706 corpuri de iluminat, adică aproximativ un corp de iluminat la 181 m de reţea stradală. Pentru o iluminare optimă şi asigurarea pentru cetăţeni a stării de confort şi securitate, Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice prevede o dotare suplimentară cu 21.300 corpuri de iluminat stradal. Situaţia existenţă privind iluminatul public şi alimentarea cu energie electrică la nivelul judeţului Buzău la 30.07.2006 se prezintă astfel: 

Zona economică

Valea Buzăului Document în lucru

Lungime totală străzi 727,52

Lungime reţele iluminat 581,45

r. corpuri de iluminat 6.636

Gospodării nealimentate cu energie r. total Cu acces la reţea 632 516 83


Valea Chiojdului Valea Bălăneasa Valea Sărăţelului Valea Slănicului Valea Câlnăului Valea Râmnicului Dealul Istriţa Valea Sărată (7 localităţi) Valea Buzăului – curs inferior Câmpia Buzăului Valea Călmăţuiului Câmpia Râmnicului Total:

128,60 208,10 177,0 499,23 328,05 623,85 242,50 460,80

123,60 178,20 87,00 305,50 208,25 556,10 184,50 409,80

184 641 167 1.550 1.311 2.272 1.098 1.118

40 32 9 60 98 67 15

10 10 7 21 79 27 -

301,10

237,70

1.265

320

59

283,60 251,60 187,50 4.419,45

214,30 218,70 164,10 3.569,20

1.098 1.009 1.357 19.706

65 890 59

23 880 54

2.287

1.686

Programul multianual privind iluminatul public 10 al judeţului Buzău până în anul 2017 totalizează 87 studii de fezabilitate, pentru a căror realizare sunt necesare fonduri de 1.520,7 mii euro, cu finalitate în 87 de proiecte în valoare de 42.229 mii euro; dintre acestea, numai 5 proiecte însumând 3.396 mii de euro sunt propuse a fi realizate din fonduri proprii. Sumele propuse reprezintă proiecte de dezvoltare, reabilitare, extindere şi modernizare a sistemelor de iluminat existente precum şi de înfiinţare de noi reţele de iluminat public desfăşurate pe o lungime totală de 3.207,4 km precum şi montarea a cel puţin 56.200 de corpuri de iluminat.

Alimentare cu gaze naturale Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în 2005 11:

ivel naţional Regiunea Sud-Est Judeţul Buzău

Localităţi în care se distribuie gaze naturale Total Din care municipii şi oraşe 742 217 51 17 15 2

Lungimea simplă a conductelor de distribuţie (km) 27.496 1.742 472,8

Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc) Total Din care pentru uz casnic 12.963.284 1.785.624 174,830

2.827.778 169.694 42.557

Alimentarea cu gaze este puţin prezentă în judeţul Buzău, localităţile alimentate cu gaze naturale reprezentând doar 2% din totalul naţional, procent menţinut şi pentru municipii şi oraşe. La nivel regional localităţile alimentate cu gaze reprezintă 29% din total, iar municipiile şi oraşele 12%. Lungimea totală a conductelor, în perioada 2005 – 2007 a crescut cu 7 km până în 2006 şi cu încă 58 de km până în 2007: 2005 Lungimea conductelor de distribuţie

10 11

472,

2006 479,7

2007 537,4

Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi PDR 2007-2013

Document în lucru

84


Situaţia existentă în judeţul Buzău, în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale, la data de 31.07.2006 este următoarea: Zona economică Valea Buzăului Valea Chiojdului Valea Bălăneasa Valea Sărăţelului Valea Slănicului Valea Câlnăului Valea Râmnicului Dealul Istriţa Valea Sărată Valea Buzăului – curs inferior Câmpia Buzăului Valea Călmăţuiului Câmpia Râmnicului

r. de localităţi componente ale zonei economice în care există alimentare cu gaze 6 1 1 1 1 5 4 3 -

În perioada 2006-2008 Consiliul Judeţean Buzău a emis următoarele autorizaţii şi avize: 2006 2007 2008 Total Autorizaţii de construire şi acorduri unice Petrol şi gaze 3 8 19 30 Avize de structură şi acorduri unice pentru comunele care nu au structuri de specialitate proprii Gaze 2 3 11 16

Energie termică Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat funcţionează numai în cele două municipii. Municipiul Buzău dispune de 45 de centrale şi puncte termice care care deservesc un număr de 24.123 de apartamente printr-o reţea termică de 26,1 km. Municipiul Râmnicu Sărat dispune de 8 centrale termice din care 5 au fost reabilitate, reabilitate, care deservesc 893 apartamente printr-o reţea termică de 17 km. Pentru oraşul Nehoiu se vor reabilita, într-o primă fază, reţele de alimentare cu agent termic, după care, prin parteneriat public privat, se va realiza alimentarea cu energie termică a cartierelor de locuinţe. Tot parteneriatul public-privat este identificat ca soluţie pentru restul localităţilor care au blocuri de locuinţe, momentan încălzite individual. Situaţia comparativă a alimentării cu energie termică în anul 2005: Total la nivel naţional Regiunea Sud-Est Judeţul Buzău

Localităţi în care se distribuie energie termică Total Din care municipii şi oraşe 155 129 22 20 2 2

Energia termică se distribuie în 2 municipii şi oraşe, adică 1,2% respectiv 1,5% din totalul localităţilor, respectiv municipiilor şi oraşelor la nivel naţional. La nivel regional, cele două municipii şi oraşe alimentate cu energie termică reprezintă 9%, respectiv 10% În ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică, Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice prevede următoarele: Document în lucru

85


numărul de apartamente care vor utiliza energia termică în sistem centralizat în municipiul Buzău va ajunge la 26.043, cu o creştere faţă de 2006 de 8%; în oraşul Nehoiu, în urma reabilitării din fonduri proprii a 5 puncte termice şi 3,2 km reţea vor fi deservite 872 apartamente; în restul localităţilor volumul investiţiilor propuse se referă la proiecte realizate din fonduri proprii sau externe pentru asigurarea energiei termice necesară încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaţie şi instituţii publice, obiective socialculturale şi operatori economici. Deşi orientarea pentru utilizarea gazului metan a rămas o prioritate, existând un număr relativ mare de unităţi administrative care doresc în continuare concesionarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale, datorită preţului relativ mic comparativ cu a celorlalte surse de energie termică, viitorul surselor de energie îl reprezintă sursele regenerabile (energie solară, eoliană, hidraulică, geotermală, biomasă, biogaz, alcool carburant). La nivelul anului 2009 au fost eliberate 10 certificate de urbanism pentru investiţii în instalaţii eoliene în localităţile: Racoviţeni, Beceni, Stâlpu, Pogoanele, Gălbinaşi, Râmnicelu, Florica, Smeeni, Brădeanu, Topliceni. Tot în anul 2009 au fost eliberate 5 certificate de urbanism pentru instalaţii hidro pe raul Buzău, Bâsca o autorizaţie de construire pentru Gura Teghii-Nehoiu, şi un certificat de urbanism pentru instalaţie biomasă în comuna Cilibia. Judeţul Buzău are un mare potenţial eolian, încă neexploatat, iar pentru populaţie există programul Casa Verde, care subvenţionează în proporţie de 90% costurile de montare a panourilor solare.

Telecomunicaţii Unitatea judeţeană pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judeţean Buzău are ca atribuţii urmărirea realizării programelor de extindere a reţelei telefonice în localităţile judeţului de racordare a satelor la reţeaua telefonică, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Reţeaua de telecomunicaţii este în general bine dezvoltată, existând acoperire pentru întreg judeţul, urmare a investiţiilor din ultimii ani, realizate în principal de firmele private de telefonie mobilă. Astfel se explică scăderea constantă începând cu anul 2004 a numărului de abonamente telefonice la reţeaua naţională de telefonie şi creşterea foarte accentuată a numărului de abonamente la operatorii privaţi, în special la cei de telefonie mobilă. Telecomunicaţiile sunt sectorul cel mai dezvoltat, două firme naţionale asigurând servicii de telefonie fixă, internet şi cablu TV. Piaţa serviciilor de comunicaţie modernă este completată de firme specializate pe internet, receptoare digitale şi de toţi operatorii de telefonie mobilă cu acoperire naţională. În mediul rural sunt probleme în ceea ce priveşte conectarea la reţele de telecomunicaţii şi accesul la internet. Document în lucru

86


Abonamente la radio şi televiziune La nivelul anului 2006, media locală acoperea întreg spectrul de manifestare si comunicare, cu patru posturi de televiziune locală şi şase televiziuni cu acoperire naţională, prin corespondenţă, şase posturi de radio cu redacţii funcţionale în Buzău. Situaţia numărului de abonamente radio-TV a cunoscut fluctuaţii, funcţie de apariţia televiziunii prin cablu, a înfiinţării posturilor locale, respectiv a : 1990

1995

2000 2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Abonamente radio

34.714

150.218

54.577

36.162

45.812

141.163

119.920

114.625

112.884

107.095

Abonamente TV

72.892

92.151

69.694 69.694

64.989

67.125

133.681

129.828 129.828

122.233

121.344

116.561 116.561

160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0

Abonamente radio Abonamente TV

1990

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

4.5 Infrastructura socială Asistenţă socială Strategia judeţului Buzău pentru asistenţă socială a adulţilor şi copiilor pe perioada 20062010 aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 25/2006, şi completată prin Hotărârea nr. 74/2007, are următoarele priorităţi în ceea ce priveşte protecţia şi integrarea socială a persoanelor adulte cu/fără handicap pentru perioada 2006 – 2010:  Prioritatea 1: crearea şi dezvoltarea unui sistem de servicii alternative (la sistemul rezidenţial clasic) comunitare bazate pe standarde şi normative adecvate care să permită persoanelor vârstnice cu/fără handicap să ducă o viaţă independentă;  Prioritatea 2: prevenirea instituţionalizării şi dezvoltarea capacităţii locale de intervenţie timpurie pentru depistarea persoanelor vârstnice cu/fără handicap în situaţie de risc, ca scop principal al politicii de asistenţă socială în domeniu, asigurându-se astfel dreptul acestor persoane la şanse egale în comunitatea din care fac parte;  Prioritatea 3: promovarea unei participări active a persoanelor vârstnice cu/fără handicap în societate la toate nivelurile şi în toate sferele vieţii cotidiene;  Prioritatea 4: dezvoltarea parteneriatului şi cooperării între partenerii implicaţi în respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vârstnice cu/fără handicap; Document în lucru

87


Prioritatea 5: informarea şi sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica persoanelor vârstnice cu/fără handicap;  Prioritatea 6: dezvoltarea unui management al calităţii totale în domeniul resurselor umane şi a celor financiare implicate în protecţia şi asistenţa socială a persoanelor vârstnice cu/fără handicap;  Prioritatea nr. 7: crearea şi dezvoltarea de servicii sociale specializate pentru persoanele vârstnice cu/fără handicap aflate în criza socială. Priorităţile perioade 2006 – 2010 în ceea ce priveşte protecţia şi integrarea socială a copilului:  Dezinstituţionalizarea copiilor şi prevenirea re/instituţionalizării, închiderea centrelor de plasament de tip clasic;  Diminuarea fenomenului de abandon şi reducerea instituţionalizării copiilor;  Diversificarea modalităţilor de intervenţie pentru prevenirea abuzului şi neglijării copilului, sub orice formă, precum şi a fenomenelor care pot determina intrarea copilului în dificultate;  Sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale în procesul de descentralizare a serviciilor sociale în crearea infrastructurii necesare preluării responsabilităţilor de prevenire a separării copilului de familie;  Dezvoltarea ofertei de servicii specializate destinate copiilor cu nevoi speciale;  Adoptarea şi punerea în aplicare a unor planuri de acţiune care să pregătească integrarea socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie;  Conceperea şi aplicarea unor modalităţi de intervenţie pentru prevenirea şi reducerea fenomenului delincvenţei juvenile;  Promovarea adopţiei naţionale;  Crearea de parteneriate interinstituţionale şi public - private în scopul implicării factorilor de răspundere în implementarea legislaţiei speciale în protecţia copilului;  Eficientizarea gestionării resurselor umane şi financiare implicate în domeniul protecţiei copilului. Persoanele dezavantajate / grupuri vulnerabile identificate la nivelul judeţului Buzău: pensionari în agricultură – 28.737;  beneficiari de venit minim garantat – 29.448;  persoane beneficiare de masă la cantinele de ajutor social - 699.  Anexa nr. 7 prezintă situaţia beneficiarilor de ajutor social la nivelul fiecărei localităţi. Beneficiarii de indemnizaţie pentru persoane cu handicap/de buget complementar: 

1.

Nr. crt. Drepturi Indemnizaţie lunară pentru persoana cu handicap adultă - grav

Document în lucru

Număr beneficiari 3.364 88


2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Indemnizaţie lunară pentru persoana cu handicap adultă - accentuat Indemnizaţie însoţitor pentru adultul nevăzător - grav Buget complementar pentru copilul cu handicap - grav Buget complementar pentru copilul cu handicap - accentuat Buget complementar pentru copilul cu handicap - mediu Buget complementar pentru adultul cu handicap - grav Buget complementar pentru adultul cu handicap - accentuat Buget complementar pentru adultul cu handicap - mediu

7.089 992 585 255 331 3.364 7.089 552

Servicii de îngrijire oferite de către DGASPC Buzău 12 şi comunităţile locale, detaliate în Anexa nr. 9, cuprind:  11 servicii de îngrijire de zi aflate în subordinea consiliilor locale;  12 servicii de îngrijire de zi aflate în subordinea DGASPC;  3 servicii de îngrijire de zi aflate în subordinea OPA;  3 servicii de tip rezidenţial aflate în subordinea OPA;  26 servicii de tip rezidenţial aflate în subordinea DGASPC;  3 servicii de tip rezidenţial în domeniul protecţiei sociale a persoanelor adulte aflate în subordinea DGASPC. Există 27 de furnizorii de servicii sociale acreditaţi în judeţul Buzău (inclusiv ONG-uri) care se implică în activităţi de asistenţă socială. Tipuri de servicii oferite: servicii de asigurare a hranei şi suplimentelor nutritive; orientare profesională; consiliere psihologică, reintegrare în comunitate, găzduire pe perioada determinată, logopedie, promovarea relaţiilor sociale (socializare), activităţi socio-culturale13. Tipuri de situaţii: sărăcie, şomaj de lungă durată, abuz (violenţă) şi neglijare, situaţie de dificultate în familie, handicap fizic (somatic), handicap senzorial, handicap neuromotor, lipsa de acces la drepturile sociale, situaţie de dificultate în familie. Beneficiari: familii, copii 0-6 ani, copii 17-18 ani, tineri 18-26 de ani, adulţi, persoane vârstnice. Din 1293 copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, 387 au ambii părinţi plecaţi, 643 un singur părinte plecat, iar 263 copii au părinte unic susţinător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate. Din 183 copii aflaţi în situaţie de risc, 78 sunt îngrijiţi în familii, iar 78 beneficiază de prestaţii şi servicii în centre de zi sau centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi14. Sănătate Primele preocupări privind sănătatea publică au apărut în anul 1792, prin înfiinţarea spitalului Gârlaşi. Alte spitale construite sunt: Pătîrlagele -1894, Pogoanele -1904, Mihăileşti -1925, Vintilă Vodă -1931. În 1893, printr-o hotărâre a Consiliului General al judeţului, se înfiinţează în fiecare plasă teritorială un post de medic.

12

Anexa nr. 8 Anexa nr. 10 14 Anexa nr. 11 13

Document în lucru

89


După 1950 în Buzău, Râmnicu Sărat, Smeeni, Nehoiu sunt construite alte spitale, numărul unităţilor medicale din judeţ, ajungând la 130 de dispensare în 1980, dintre care 17 urbane, 83 rurale, 21 de întreprindere şi 9 şcolare, 40 de case de naşteri, 10 policlinici şi 11 spitale din care cinci funcţionau în mediul rural - Pătîrlagele, Pîrscov, Beceni, Săpoca, Vintil Vodă. Criza din sistemul sanitar şi haosul instalat după 1990 au dus la desfiinţarea unor spitale comunale, a unor dispensare şi cabinete medicale. Sistemul public de sănătate fost completat de sistemul privat care este la standarde de calitate şi preţuri occidentale. Asistenţa de specialitate este asigurată de 208 medici de familie, 260 medici specialişti, 43 medici de medicină generală şi 148 de medici stomatologi. Cu un număr total de 659 de medici în judeţ, număr de locuitori la un medic este de 745. Numărul de cabinete medicale:  206 cabinete de medicină de familie;  106 cabinete de specialitate;  146 cabinete de stomatologie;  20 cabinete medicale şcolare;  12 cabinete stomatologice şcolare. Punctele farmaceutice cuprind 97 de farmacii şi 30 de drogherii. Morbiditatea la nivelul judeţului, pentru anul 2008, a cuprins hipertensiunea arterială – 54.042 cazuri, cardiopatia ischemică – 31.987 cazuri, diabetul zaharat - 16.865 cazuri, tulburări mentale – 8.619 cazuri, boală ulceroasă – 8.225 cazuri, ciroză şi hepatite cronice – 8.091 cazuri, boli pulmonare cronice – 7.825 cazuri şi tumori – 8.619 cazuri. Infrastructura de sănătate cuprinde Serviciul judeţean de ambulanţă Buzău care are în subordine 8 substaţii: Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pogoanele, Pătârlagele, Vintilă Vodă, Smeeni, Parscov şi Mihăileşti. Personalul medico-sanitar al Serviciului judeţean de ambulanţă numără 7 medici specialişti medicină generală, 4 medici rezidenţi medicină de familie, 102 asistenţi medicali, 97 ambulanţieri şi 9 operatori registratori de urgenţă. Dotarea cu mijloace de intervenţie cuprinde 32 de ambulanţe în funcţiune. La nivelul judeţului Buzău funcţionează 8 spitale: Secţii şi compartimente Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău Spitalul Municipal Rm. Sărat Spitalul Orăşenesc ehoiu Spitalul de boli cronice Pătârlagele Spitalul de boli cronice Smeeni Centrul de sănătate Parscov

24 secţii şi compartimente (din care 9 exterioare) 13 secţii si compartimente (din care 2 exterioare ) 6 secţii şi compartimente 3 secţii şi compartimente 2 compartimente

3 secţii şi compartimente 3 secţii şi compartimente Spitalul Comunal Vintilă Document în lucru

Paturi spitalizare continuă 990

Paturi spitalizare de zi 25

482

8

161 40

4 -

40

-

65

-

42

90


Vodă Spitalul de psihiatrie şi 7 secţii pentru măsuri de siguranţă Sapoca

770

-

La nivelul judeţului Buzău funcţionează 8 ambulatorii integrate; dotările medicale ale acestora sunt prezentate în Anexa nr. 12. Prin Schema de finanţare nerambursabilă pentru proiecte de infrastructură mică Phare 2001 Coeziune Economică şi Socială – CFP 3/2002 au fost realizate reabilitarea Secţiei Exterioare Oncologie a Spitalului Judeţean Buzău - valoare totală proiect 213.819 euro şi reabilitarea Secţiei Exterioare Gârlaşi a Spitalului Judeţean Buzău – valoare totală proiect 850.000 euro. Parteneriatul Consiliului Judeţean Buzău cu Flandra de Est s-a concretizat în colaborări privind sistemul de asistenţă medicală, în special reabilitarea clădirii principale a Spitalului Judeţean. Cultură Locuitori ai unor zone bogate în calcar, buzoienii s-au remarcat în mod deosebit ca meşteri pricepuţi în prelucrarea pietrei. Crucerii de la Bădeni sau Breaza, Năeni, Pietroasele şi Ciuta au realizat adevărate dantelării în piatră, care au ajuns până în inima Bărăganului. Buzăul se mândreşte cu cimitirul de la Cotorca, declarat în întregime rezervaţie de patrimoniu. Principalele sărbători tradiţionale populare şi religioase din judeţul Buzău sunt: Buzău – duminică, 12 - 24 iunie – Drăgaica;  Rm. Sărat – sâmbătă, 15 mai - Floarea de salcâm;  Bisoca – ultima duminică a lunii august - Pe plaiuri bisocene;  Bozioru – miercuri, 20 iulie - Sf. Ilie; 6 august - Pobreajenul; 29 august - Sf. Ioan;  Brăeşti – 8 septembrie – Pinul;  Buda – 29 iunie - Sf. Petru; 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului;  Calvini – duminica, 25 martie - Buna Vestire; Moşii de vară; 27 iulie –  Pantilimon; Cătina – marţi, 24 iunie - târg anual;  Cernăteşti, sat Aldeni – 27 iulie – Pantilimon;  Chiojdu – miercuri, 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului; Înălţarea  Domnului; Cozieni – joi, 15 august - Sf. Maria;  Gura Teghii – joi, ultima săptămână a lunii mai – Gherghelaş;  Lopătari – duminica, 29 iunie - Sf. Petru; 27 iulie - Târg la Plaiul Nucului;  Măgura – joi, 29 iunie - Sf. Petru; 6 august – Pobreajenul;  Merei, sat Dealul Viei, sat Monteoru – zilnic în perioada 15 iunie - 1 septembrie,  8 iunie - Sf. Mihail; Mânzăleşti – 29 august - Sf. Ioan – Beşlii; ultima duminică din iunie - Meledic;  15 august - Festivalul Slănicului, Găvanu; Gura Bădic – Rusaliile; Murgeşti – 15 august - Sf. Maria;  Odăile – 15 august - Sf. Maria; prima duminica după Sf. Maria;  Pardoşi – 20 iulie - Sf. Ilie;  Pătârlagele – sâmbăta; prima vineri după Paşti - Târgul Cucului, la Valea  Muscelului; Document în lucru

91


Pietroasele – duminica; 1 iunie - târg la Şarânga; Podgoria – 29 iunie - Coţatcu; 27 iulie - Pleşeşti; Racoviţeni – 29 august - Sf. Sf. Ioan; Ruşeţu – duminica, 29 iunie - Sf. Petru; 15 august - Sf. Maria; Săruleşti – 27 iulie – Pantilimon;  Vintilă Vodă – Duminica Floriilor; Floriilor; 14 septembrie - Ziua Ziua Crucii; 14 octombrie octombrie  Vinerea Mare; 21 noiembrie - Ovidenia; 6 decembrie - Sf. Nicolae; Vipereşti, sat Tronari – duminica; 8 noiembrie - Sf. Mihail şi Gavril;  Vâlcelele – Vâlcelele – duminica; 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului.  Muzeul Judeţean Buzău are în administrare peste 50.000 de obiecte de patrimoniu, din care 442 sunt clasate în categoria „tezaur”. Muzeul are colecţii de arheologie; istorie; artă (Margareta şi Bucur Chiriac, Brăduţ Covaliu şi Expoziţia de artă contemporană românească); personalităţi (Alexandru Marghiloman); telefoane; etnografie. Muzeul dispune, în teritoriu, de următoarele secţii: Colecţia de Etnografie şi Artă Populară - casa Vergu Mănăilă din municipiul Buzău; Casa memorială Vasile Voiculescu din comuna Pârscov; Tabăra de sculptură Măgura, comuna Tisău, cu 256 de sculpturi în piatră (21 ha); Colecţia muzeală Colţi, din comuna Colţi, cu peste 300 de bunuri patrimoniale. Anual, sub coordonarea specialiştilor instituţiei se desfăşoară campania de săpături arheologice pe şantierele de la Zănoaga - comuna Năeni, Cremenea - Gherăseni, Pietrosu - Costeşti, Pietroasele, Gruiu Dării - Pietroasele, Monteoru - Merei, Cârlomăneşti - Verneşti, Coţatcu Podgoria, Târcov - Pârscov şi Colţi. Un proiect privind reabilitarea Muzeului Judeţean Buzău se află în curs de evaluare pentru a fi finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe. Proiectul are o valoare totală de 28.680.842,94 lei şi se estimează a se implementa în perioada august 2009 – august 2012. Muzeul municipal Râmnicu Sărat are o colecţie compusă din circa 29.000 de obiecte de artă plastică (870), etnografie (2.786), istorie locală (3.440), istorie (4.800), şi ştiinţe naturale (16.904). Din lucrările de artă plastică deţinute în colecţiile sale, Muzeul municipal din Râmnicu Sărat are clasate în categoria „tezaur" 10 lucrări, iar la „fond" 16 lucrări. La nivelul judeţului Buzău există următoarele case de cultură: în municipiile Buzău (Ion Caraion) şi Rm. Sărat (Florica Cristoforeanu);  în oraşele Nehoiu, Pătârlagele şi Pogoanele;  în comuna Berea;  Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău;  În mediul rural, funcţionează, în subordinea autorităţilor publice locale, peste 200 de cămine culturale, din care 78 la nivelul localităţilor reşedinţe de comune. Comunele Cilibia, Pănătău, Mihăileşti şi Pietroasele nu au cămine culturale în localităţile centru 15.    

15

Anexa nr. 13

Document în lucru

92


Teritoriul judeţului Buzău are o importantă zestre istorică, concretizată în situri arheologice, valori ale patrimoniului construit şi zone cu potenţial etnografic încă nevalorificat pe deplin. Lista monumentelor istorice publicată în Monitorul Oficial al României nr. 646 bis/iulie 2004, situează judeţul Buzău printre unităţile administrativ teritoriale cu cele mai bogate obiective de patrimoniu imobil din ţară, astfel: situri şi monumente arheologice – 497 poziţii; ansambluri şi monumente de arhitectură – 317 poziţii; monumente memoriale/funerare – 47 poziţii; monumente de for public – 3 poziţii. Din cele 864 monumente, 122 sunt de valoare naţională (excepţională), celelalte fiind de importanţă locală. Din prima categorie se evidenţiază o serie de situri arheologice de mare valoare istorică, printre care cele de la Cârlomăneşti, Pietroasele, Finţeşti şi Sărata Monteoru. Din categoria construcţiilor de patrimoniu de valoare naţională fac parte: Ansamblul Episcopiei Buzăului, Fosta Mănăstire Râmnicu Sărat, Schiturile rupestre de la Aluniş şi Nucu - Bozioru, Palatul comunal, Tribunalul judeţean, bisericile din localităţile Ciuta (comuna Măgura), Grebănu, Bâscenii de Jos (Calvini), Deduleşti şi Drăgheşti (Topliceni) etc. Există un număr important de monumente într-o stare avansată de degradare, care necesită ample lucrări de restaurare: ansamblul fostei Mănăstiri Berea, Templul comunităţii evreieşti, Vila Albatros, vechea reşedinţă a familiei Marghiloman şi fostele grajduri (Ansamblul Conacului Marghiloman - municipiul Buzău), Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Cândeşti (Verneşti), turnul clopotniţă de la Schitul Nifon, Biserica Pogorârea Sfântului Duh sat Deduleşti, comuna Topliceni, Conacul Marghiloman (Zărneşti), Biserica Adormirea Maicii Domnului din Drăgheşti, comuna Topliceni. • • • •

Un număr important de monumente istorice se află în proprietatea unor persoane fizice, îndeosebi casele ţărăneşti tradiţionale, localizate în comunele Săruleşti, Lopătari, Chiojdu (Casa cu blazoane), Pârscov, Râmnicelu, Balta Albă etc. Personalităţile legate de Buzău cuprind nume ca Nicolae Teodorescu, şeful şcolii de zugravi de subţire, înfiinţată la Buzău în 1831, între elevi numărându-se şi nepotul său Gheorghe Tăttărescu; Ion Andreescu, profesor la Buzău între anii 1872 şi 1878, Ştefan Popescu, Grigore Negoşanu, Constantin Petrescu-Dragoe, Adina-Paula Moscu şi Alexandru Moscu, muzicienii Nicolae şi Maria Severeanu, prof. Ioan Vicol, pianistul George Moscu, baritonul Aurelian Costescu Duca, Nicu Poenaru şi inegalabilul Nicolae Leonard, care a copilărit de la 6 ani în oraşul Buzău. Din lumea teatrului trebuie amintiţi Nicolae Niculescu-Buzău, Nicolae Petre Rusu-Ciucurete, Vladimir Maximilian, George Ciprian, patronul spiritual al teatrului profesionist de la Buzău (înfiinţat în 1995, inaugurat la 5 aprilie 1996). Document în lucru

93


În literatură, începând cu Mitrofan şi Dionisie Romano, episcopi, şi continuând cu Vasile Cârlova, primul poet modernist, amintim pe Vasile Voiculescu, Ion Caraion, Ion Băieşu, Radu Cârneci, Laurenţiu Ulici, Passionaria Stoicescu, Denisa Comănescu-Prelipceanu şi mulţi alţii. Ştiinţa este strălucit reprezentată prin savanţi de renume şi cu contribuţii însemnate în domeniile lor de activitate. Nicolae Vaschide, ajuns director la Sorbona, prof. univ. Constantin Sudeţeanu, academicienii Radu Vlădescu şi Traian Săvulescu, renumitul oculist Nicolae Manolescu şi, nu în ultimul rând, laureatul premiului Nobel pentru medicină, George Emil Palade, strălucit elev al cunoscutului liceu "Bogdan Petriceicu Hasdeu". Judeţul Buzău are un număr de 87 de biblioteci publice, după cum urmează: Biblioteca Judeţeană Vasile Voiculescu funcţionează în două corpuri şi are alte 5 filiale în cartiere (printre care o filială de carte religioasă şi una de carte franceză); Biblioteca Municipală Rm. Sărat; 3 biblioteci orăşeneşti; 82 de biblioteci comunale, dintre care 10 nu au bibliotecar. Fondul de carte al bibliotecilor este repartizat astfel:  Biblioteca Judeţeană dispune de 301.799 volume, din care 290.770 cărţi şi periodice legate; 838 manuscrise; 4.970 documente audio-video; 25 de documente electronice (cărţi); 5.196 de alte documente.  Biblioteca Municipală Rm. Sărat – 103,810 volume;  Biblioteca Orăşenească Nehoiu – 16.438 volume;  Biblioteca Orăşenească Pătârlagele – 11.845 volume  Biblioteca Orăşenească Pogoanele – 17.903 volume.  Bibliotecile comunale au între 1.300 volume (Florica) şi 15.387 volume (Brădeanu). Municipiile Buzău şi Rm. Sărat, oraşele Nehoiu şi Pogoanele şi 10 comune au acces la internet în cadrul bibliotecilor. De asemenea, există în cadrul bibliotecilor 106 calculatoare, din care 76 la Biblioteca Judeţeană, 2 la Biblioteca Rm. Sărat, 3 la bibliotecile orăşeneşti şi 25 la bibliotecile comunale. Sunt 23 de săli de lectură la comune, 2 la oraşe (mai puţin Pătârlagele), 1 în Rm. Sărat şi 3 săli la Biblioteca Judeţeană. Starea clădirilor în care se află bibliotecile este următoarea: 48 sunt în stare bună, 31 în stare satisfăcătoare, 8 sunt improprii, iar comuna Pietroasele nu are fără spaţiu. Biblioteca Judeţeană are probleme deosebite cu spaţiu pentru aproape toate localurile:  Sediul central funcţionează într-o clădire de patrimoniu grupa A, care prezintă deteriorări la pereţii exteriori, acoperiş şi luminator şi nu are spaţii de dezvoltare şi modernizare a serviciilor;  Corpul B funcţionează într-un spaţiu al Primăriei municipiului Buzău şi este într-o stare mare de deteriorare, clădirea fiind construită în 1920;  Filiala nr. 1 funcţionează într-un spaţiu în stare satisfăcătoare, închiriat de la Oficiul Judeţean pentru ameliorarea şi Reproducţia în Zootehnie Buzău;  Filiala nr. 2 funcţionează într-un spaţiu în stare bună dat în administrare de Primăria municipiului Buzău; •

• • •

Document în lucru

94


Filiala „Panait Nicolae” funcţionează într-un spaţiu în stare necorespunzătoare dat în administrare de Primăria municipiului Buzău;  Filiala de carte religioasa „Dionisie Romano” funcţionează într-un spaţiu care aparţine fundaţiei;  Filiala de carte franceză funcţionează într-un spaţiu revendicat şi câştigat în instanţă de proprietari. Educaţie Începuturile învăţământului buzoian sunt legate de şcoala care funcţiona la mănăstirea Meledic din comuna Vintilă Vodă, înfiinţată cu 400 de ani în urmă. Un alt nucleu în jurul căruia au apărut şcoli, menţionate din jurul anului 1700, este Episcopia Buzăului. Documentele istorice menţionează şcoli la Râmnicu Sărat (1780), Măneşti - Beşlii (1784), Buzău (1794), Grăjda (1797), Nişcov (1806) şi altele. Din anul 1840 reţeaua sătească de şcoli se dezvoltă, ajungând la 243 de uniţi şcolare în anul 1848. Începând cu 1860 apar şi primele licee din judeţ: B. P. Haşdeu în 1867, Al. Vlahuţă în 1889, Şcoala Normală de fete în 1899 şi şcoala destinată băieţilor în 1900. După anul 1900 se înfiinţează şi câteva şcoli de meserii: Şcoala inferioară de meserii Buzău (1902), Şcoala elementară de meserii Pătîrlagele (1903), Şcoala profesională de fete şi Şcoala inferioară de agricultură în Râmnicu Sărat (1904). Numărul unităţilor educative va creşte prin apariţia liceului M. Eminescu, a Şcolii Comerciale din Buzău şi a altora. În anul 1938 funcţionau 29 de grădiniţe, 452 de şcoli, 9 licee şi 3 şcoli profesionale. În 1980 la Buzău se înregistrau 355 de grădiniţe, 266 de şcoli cu clasele I-IV, 213 şcoli, 22 licee şi 76 de alte tipuri de şcoli. După 1990 sistemul de învăţământ se diversifică la toate nivelurile: învăţământ superior, licee, şcoli, grădiniţe, furnizori de instruire. Biblioteca Vasile Voiculescu a fost înfiinţată de Dionisie Romano ca bibliotecă şcolară, iar din anul 1893 funcţionează ca bibliotecă publică. Serviciile educaţionale ale municipiului Rm. Sărat sunt considerate foarte bune în comparaţie cu cele ale altor oraşe de aceeaşi mărime. Un argument în acest sens îl constituie rezultatele obţinute de elevii râmniceni la diferite concursuri naţionale şi internaţionale, unde au primit numeroase premii şi diplome. Numărul total al unităţilor de învăţământ din judeţul Buzău este de757 16, din care: grădiniţe: 366, din care 24 cu personalitate juridică; şcoli cu clasele I – IV: 180; şcoli cu clasele I – VIII: 167, din care 131 au personalitate juridică; licee, grupuri şcolare şi colegii: 28; şcoli de arte şi meserii: 10; unităţi de învăţământ special: 6, din care 4 cu personalitate juridică. 

16

Anexa nr. 14

Document în lucru

95


Infrastructura de învăţământ mai cuprinde alte 15 unităţi conexe (inspectoratul şcolar judeţean, casa corpului didactic, palate şi cluburi şcolare), din care 9 cu personalitate juridică. Numărul total de elevi cuprinşi într-o formă de învăţământ în anul şcolar 2008 – 2009 precum şi numărul mediu de elevi într-o clasă sunt cuprinse în tabelul următor:

Clasa Învăţământ preşcolar Învăţământ primar

clasa I clasa II-a clasa III-a clasa IV-a clasa V-a Învăţământ gimnazial clasa VI-a clasa VII-a clasa VIII-a clasa IX-a Învăţământ liceal clasa X-a clasa XI-a clasa XII-a clasa XIII-a Şcoli de arte şi clasa IX-a meserii clasa X-a clasa XI-a ruta progresivă XII Ruta progresivă ruta progresivă XII seral ruta progresivă XIII Învăţământ postliceal şi maiştri

umăr total de elevi 14.425

umăr mediu de elevi într-o clasă 20,2

4.621 5.007 4.859 4.628 4.661 4.517 5.027 4.893 3.477 3.279 3.559 3.303 470 1.090 1.306 1.278 859 59 586 211

16,27 16,2 7 17,06 16,49 15,85 18,42 19,67 19 18,33 28,27 27,55 26,96 25 23,50 22,71 21,41 21,66 -

Învăţământul special are un număr total de 27 de copii la grădiniţă, 164 elevi în ciclul primar, 214 elevi la clasele V – X. Învăţământ de artă cuprinde 353 de elevi, iar învăţământul sportiv 276. Învăţământul special are un număr mediu de 9 copii / grupă la grădiniţă, 7,81 elevi în ciclul primar, 8,19 elevi la clasele V – X, şi 9,25 elevi la şcolile de arte şi meserii. Învăţământ de artă are, în medie, 22,06 elevi per clasă, iar învăţământul sportiv 17,25. Numărul cazurilor de abandon în anul şcolar 2007 – 2008 este de 345, din care 66 în ciclul primar, 168 în ciclul gimnazial, 39 la liceu, 72 la şcolile de arte şi meserii. Din numărul total de 5.463 cadre didactice, 1.280 sunt navetiste. În anul şcolar 2007 – 2008 un număr de 19 cadre şcolare au părăsit sistemul de învăţământ, 7 dintre acestea prin demisie.

Document în lucru

96


Anul şcolar 2007 – 2008 a avut un procent de promovabilitate la bacalaureat de 50,18% în sesiunea iunie-iulie şi de 70,35% în sesiunea august. Situaţia detaliată a promovabilităţii pe tipuri de învăţământ (zi, seral, fără frecvenţă, frecvenţă redusă), număr de elevi şi medii obţinute la examenele de bacalaureat din anul şcolar 2007–2008, sesiunile iunie-iulie şi august este prezentată în Anexa nr. 15. Ratele de promovabilitate obţinute de elevi în urma susţinerii tezelor unice, la clasa a VII-a şi a VIII-a, după contestaţii, pentru anii şcolari 2006-2007 şi 2007-2008, pe materii, sunt prezentate în Anexa nr. 16. Baze sportive sunt la Clubul Sportiv Şcolar, Liceul cu Program Sportiv Iolanda Balaş Soter şi Colegiul Al. Vlahuţă Rm Sărat. În cluburile sportive sunt cuprinşi 1100 elevi în 89 clase. Activităţile educative extra-şcolare se desfăşoară în Palatul Copiilor de la Buzău cu filiale în Nehoiu, Pogoanele şi Beceni, Clubul Copiilor Rm. Sărat şi Clubul Copiilor Pătârlagele. Un număr total de 2.335 de copii frecventează cele 31 de cercuri (pictură, desen, electronică, karturi etc) existente. În anul şcolar 2007 – 2008 copii au obţinut următoarele rezultate: Locul I: 121 (44 interjudeţene, 6 regionale, 61 naţionale, 10 internaţionale); Locul II: 90 (39 interjudeţene, 3 regionale, 46 naţionale, 2 internaţionale); Locul III: 56 (20 interjudeţene, 2 regionale, 30 naţionale, 4 internaţionale); Premiu Special: 1 (naţional); Menţiuni: 35 (10 interjudeţene, 25 naţionale). În 227 de şcoli au fost înfiinţate reţele de calculatoare (anexa nr. 17), iar 21 de şcoli au primit microbuze şcolare (anexa nr. 18). Sunt în curs de execuţie 107 lucrări finanţate de către consiliile locale pentru reabilitarea, consolidarea, dotarea sau realizarea unor obiective noi de investiţii de infrastructură şcolară. Prin centrele financiare se realizează următoarele lucrări 17: 16 obiective de investiţii; 1 consolidare; 64 reabilitări; 19 dotări cu utilităţi; 1 reparaţie capitală. Învăţământul superior privat este reprezentat prin Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii George Bariţiu din Bucureşti şi 12 specializări ale Universităţii Spiru Haret la Centrul Teritorial Buzău. Cele mai apropiate unităţi de învăţământ superior de stat sunt la Constanţa (Universitatea Ovidius, Universitatea Maritimă, Academia Navală Militară Mircea cel Bătrân) şi Galaţi (Universitatea Dunărea de Jos). • • • • •

4.6 Mediu 17

Anexa nr. 19

Document în lucru

97


Judeţul Buzău se confruntă cu o serie de probleme privind protecţia mediului înconjurător, atât datorită factorilor naturali, cât şi celor antropici: degradarea pădurilor, poluarea cauzată de substanţele industriale sau de pesticide şi îngrăşăminte chimice. În zonele de deal şi de munte despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor. Alunecările de teren şi rupturi de pantă, care au dus la o degradare masivă a solurilor, se întâlnesc foarte des pe văile Bălăneasa, Sărăţel, Slănic, Chiojdu. Exploatarea lemnului după 1989 a fost una haotică, cuprinzând furturi masive şi defrişări, care au dus la degradarea şi distrugerea pădurii. După anul 2000 au fost luate măsuri pentru stoparea acestor fenomene, măsuri combinate cu împăduriri de terenuri şi de regenerare şi dezvoltare a fondului forestier Spaţiile verzi din cele 2 municipii şi 3 oraşe însumează 182 ha, rezultând 8,88 mp spaţiu verde pe cap de locuitor, adică mult sub normele europene.

Apa şi apa uzată Resursele de apă ale judeţului Buzău cuprind surse de apă de suprafaţă şi surse de apă subterane. Cea mai importantă sursă de apă de suprafaţă este râul Buzău cu barajul de la Siriu. Principalele surse de apa subterană sunt forajele din jurul municipiului Buzău şi forajele de la Voietin, în nordul municipiului Râmnicu Sărat. În cea mai mare parte a judeţului, cu precădere în partea de sud-est, toate sursele subterane disponibile de apă, inclusiv forajele din care se asigură serviciile publice, sunt poluate şi din acest motiv nu sunt adecvate alimentării cu apă. Toate oraşele au reţeaua de distribuţie îmbătrânită, cu pierderi de apă mari care ating circa 50% din producţie. Singurele reţele corespunzătoare sunt cele construite în ultimii ani. În 35 din cele 82 de comune nivelul nitraţilor din sursele publice de apă depăşeşte nivelul legal, directivele de furnizare a apei potabile prevăzând conformarea sistemului de furnizare a apei până în anul 2015. Majoritatea staţiilor de epurare din judeţul Buzău sunt vechi, având infrastructura cât şi echipamentele mecano-electrice într-o stare foarte precară. Staţiile de tratare evacuează apa insuficient epurată în bazinele râurilor. Facilităţile existente sunt realizate după proiecte vechi, echipamentele existente sunt învechite, din cauza lipsei de fonduri nu au fost făcute investiţiile necesare, iar cunoştintele necesare pentru operarea eficientă din punct de vedere tehnic şi financiar a staţiilor de epurare sunt limitate. Treapta terţiară de epurare, necesară pentru toate aglomerările cu mai mult de 10.000 P.E. nu a fost încă implementată în nici una din staţiile de epurare. Nu sunt luate măsurile adecvate pentru tratarea şi depozitarea nămolurilor. Sistemul de colectare a apelor uzate este într-o stare precară, din cauza infiltraţiilor şi scurgerilor, precum şi din cauza proastelor conexiuni dintre conductele de colectare a apei pluviale şi cele de colectare a apelor uzate. Problemele majore ale facilităţilor de epurare a apelor sunt:  volumul de apă uzată care intră în staţiile de epurare coroborat cu nivelul scăzut de poluanţi degradabili din apă indică o rată mare spre foarte mare a infiltrării de apă pluvială în reţeaua de colectarea a apei uzate din oraşele implicate; Document în lucru

98


sunt foarte multe secţiuni de reţea de canalizare deteriorate (beton fărâmiţat, secţiuni înfundate, conducte din azbociment străpunse de rădăcini de arbori etc.);  în majoritatea oraşelor, rata insuficientă de conectare la sistemul centralizat de canalizare conduce, la un risc sanitar ridicat mai ales în zonele în care populaţia este conectată la o reţea de apă potabilă;  apa uzata este deversată parţial direct în cursurile de apă, ocolind facilităţile de epurare existente;  majoritatea reţelelor de colectare sunt mai vechi de 40 de ani, în stare tehnică necorespunzătoare rata de infiltrare fiind de circa 30%. Numai 8 din cele 38 de unităţi industriale importante din judeţul Buzău deversează direct apa uzată către râuri. Cele mai multe dintre ele au cel puţin o treaptă de pre-epurare sau de epurare mecanică, iar câteva au şi treaptă de epurare biologică. Celelalte 30 de unităţi industriale deversează în reţeaua de canalizare existentă, putând afecta procesele de epurare şi capacităţile hidraulice ale staţiilor de epurare. Nu au fost colectate date privind calitatea nămolurilor rezultate în procesele de epurare. Nu există date disponibile privind locaţii sau localităţi în care să se facă depozitarea nămolului. În concluzie, principalele deficienţe în ceea priveşte alimentarea cu apă şi canalizarea sunt următoarele:  reţelele de alimentare cu apă potabilă sunt vechi şi prezintă un grad avansat de uzură, putând apărea pierderi pe reţea şi o calitate necorespunzătoare a apei potabile destinată consumului;  cursurile de apă sunt folosite ca emisari pentru apele epurate şi meteorice, în condiţiile în care sistemele de epurare sunt inexistente sau depăşite din punct de vedere tehnologic;  gradul de racordare al populaţiei la canalizarea menajeră este redus, gospodăriile neracordate nu au decât în mică măsură fose septice, reprezentând o sursă de poluare a solului, apelor de suprafaţă şi subterane. Aerul Starea generală de calitate a atmosferei este determinata de gradul de urbanizare, gradul de industrializare, motorizare, chimizare, densitatea demografică. Valorile medii ale pH-ului indică lipsa ploilor acide, iar la indicatorul pH, la Buzău au fost înregistrate valori mai mici de 5,6 pH Sursele de poluare cu pulberi în suspensie PM 10 specifice sunt industriile metalurgică şi siderurgică, la care se adaugă centralele termice pe combustibili solizi şi transportul rutier. În anul 2004, la Buzău s-a înregistrat 0,0328 mg/mc – cea mai mică medie anuală din Regiunea Sud-Est. Judeţul Buzău are o singură staţie automată de monitorizare a calităţii aerului. 

Deşeuri Document în lucru

99


În judeţul Buzău a fost prevăzut a se realiza o reţea de 8 staţii de transfer, luându-se în calcul distanţele care sunt acoperite pentru colectare, recuperare, tratament şi depozitare. Localităţile periurbane (comunele Mărăcineni, Verneşti, Costeşti, Gherăseni, Stâlpu, Vadu Paşii), precum şi cele situate în apropierea comunei Gălbinaşi (comunele Ţinteşti, Cilibia, Săgeata, CA Rosetti, Robeasca) vor încheia contracte cu firmele de salubritate pentru preluarea directă a deşeurilor menajere, transportul acestora până la staţiile de transfer nefiind o metodă eficientă de eliminare. O situaţie aparte o au localităţile din estul judeţului (Podgoria, Topliceni, Buda, Grebănu, Valea Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti, Vâlcelele, Boldu, Ghergheasa, Balta Albă, Valea Salciei) care nu au fost arondate la nicio staţie de transfer, staţia de transfer de la Rm. Sărat, realizată de SC RER ECOLOGIC SERVICE SA având capacitatea de a prelua deşeurile din zonă. În prezent dotarea punctelor de colectare a deşeurilor menajere este nesatisfăcătoare, containerele prezintă un mare grad de uzură, iar în multe cazuri nu au suficientă capacitate de depozitare făcând imposibilă colectarea selectivă a deşeurilor. Anumite puncte de colectare nu au platforme betonate, astfel încât este afectată calitatea solului şi a apei de subterane. Colectarea şi transportul deşeurilor solide se face în cele mai multe cazuri (în special mediu rural) cu echipamente învechite care creează disconfort, rezultă mirosuri urâte şi pierderi de deşeuri în timpul transportului. Numărul insuficient de echipamente şi condiţia tehnică au drept rezultat nerespectarea programului de ridicare a deşeurilor şi supraîncarcarea punctelor de colectare. Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate:

Începând cu 2008 este planificat un grad de colectare selectivă a deşeurilor valorificabile la 43% din populaţie (208.980 locuitori), în 2011 – 59% din populaţie (281.194 locuitori) şi în 2013 – 70 % din populaţie (328.580 locuitori). În judeţ urmează să se construiască al doilea depozit zonal pentru deşeuri municipale nepericuloase (clasa b) cu o capacitate medie de 100.000 t/an pentru care nu este stabilită Document în lucru

100


locaţia şi nici nu sunt prevăzute surse de finanţare, începând cu anul 2009 urmând a se identifica posibilităţile de localizare şi de finanţare pentru acesta. Începând cu anul 2009, cantităţile anuale de deşeuri municipale care necesită depozitarea pot şi vor fi acoperite de depozitul conform de la Gălbinaşi. Aspectul critic privind gestiunea deşeurilor în judeţ este acela al obligativităţii sistării activităţii de depozitare şi ecologizarea depozitelor neconforme atât din mediul urban cât şi din mediul rural. Arii protejate Reţeaua de arii protejate cuprinde rezervaţii naturale, monumente ale naturii, situri de importanţă comunitară, situri de protecţie avifaunistică. Consiliul Judeţean Buzău a derulat un proiect în parteneriat cu Muzeul Antipa pentru desemnarea unui geoparc denumit “Ţinuturile Buzăului” în care sunt cuprinse localităţile Beceni, Berca, Bisoca, Bozioru, Brăieşti, Căneşti, Colţi, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Săruleşti, Scorţoasa, Vintilă Vodă, Chiliile, Valea Sălciei. De asemenea, este în studiu posibilitatea înscrierii ca sit natural al patrimoniului natural universal a Carstului de sare de la Meledic. Rezervaţiile naturale şi monumentele naturii de interes naţional din judeţ totalizează aproape 1.850 hectare: COD ARIE

DEUMIRE ARIE

SUPRAFATA( HA) Vect.2004 L.5/2000

1

2.261

Vulcanii noroioşi - Pâclele Mari

15,2

18,8

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

2.262 2.263 2.264 2.265 2.266 2.267 2.268 2.269 2.270 2.271 2.272 2.273 2.274 2.275

Vulcanii noroioşi- Pâclele Mici Sarea lui Buzău Blocurile de calcar - Bădila Pădurea Crivineni Pădurea Brădeanu Platoul Meledic Padurea Lacurile- Bisoca Dealul cu lilieci- Cernăteşti Pădurea cu tisă Balta Albă Balta Amara Focul Viu Piatra albă "La Grunj" Chihlimbarul de Buzău

10,2 0,8 1,0 14,1 5.8 67,5 10 3,0 150 600 900 0,03 0,025 2,52

13,2 1,77 3,0 15,4 5.8 156,7 10 10,6 196,8 1167 813,8 0,25 0,025 2,23

Rezervaţiile naturale şi monumentele naturii de interes judeţean se întind pe 1.142 hectare: r. crt. 1

Denumirea zonei Culmile Siriului

Document în lucru

Localizare comuna Siriu

Suprafaţa (ha) 85

Administraţie Ocolul Silvic Nehoiaşu, Consiliul Local al comunei Siriu

Anul declarării 1995

101


2

Pădurea Frasinu

comuna Ţinteşti

158

Ocolul Silvic Buzău

1995

3

Pădurea Spătaru

comuna Stâlpu

165

1995

4

Pădurea Găvanu

Ocolul Silvic Buzău, Consiliul Local al comunei Stâlpu Ocolul Silvic Vintilă Vodă Ocolul Silvic Nehoiu

5 6

comuna Mânzăleşti Pădurea Milea comuna Gura Viforâta Teghii Pădurea Crângul Municipiul Buzău Buzăului

7

Pădurea Harţagu comuna Siriu

8

Stejarul din Buzău

9

Platanii din Râmnicul Sărat

216 165 162 191

Str. Crizantemelor nr. 1, municipiul Buzău Parcul central al municipiului Râmnicu Sărat

1995 1995

Ocolul Silvic Buzău, Consiliul Local al municipiului Buzău Ocolul Silvic Nehoiaşu

1995 1995

SC Agrotransport SA

1995

Consiliul Local al municipiului Râmnicu Sărat

1995

Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene, reprezentând o reţea ecologică de arii naturale protejate formată din arii speciale de conservare şi arii de protectie specială avifaunistică. Natura 2000 urmăreşte păstrarea naturii în toată diversitatea ei actuală şi promovarea activităţilor economice care nu dăunează biodiversităţii. Pe teritoriul Uniunii Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice, în România se regăsesc 5 astfel de regiuni din care 3 pe teritoriul judeţului Buzău (alpină, continentală şi stepică) şi chiar habitate specifice regiunii panonice. Suprafaţa totală aflată sub protecţie este 36.092,6 ha, reprezentând aproximativ 6% din suprafaţa judeţului Buzău. Siturile comunitare fac parte din Reţeaua Natura 2000: r. crt 1

ROSCI0005

2 3 4

Cod

Denumire

Localizare

ROSCI0009 ROSCI0057 ROSCI0103

Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni Bisoca Dealul Istriţa Lunca Buzăului

5 6

ROSCI0127 ROSCI0190

Muntioru Ursoaia Penteleu

Judeţul Brăila: Galbenu, Grădiştea, Jirlău, Vişani Judeţul Buzău: Balta Albă, Boldu Judeţul Buzău: Bisoca, Mânzăleşti Judeţul Buzău: Breaza, Pietroasele Judeţul Buzău: Berca, Buzău, C.A. Rosetti, Cilibia, Cislău, Gălbinaşi, Măgura, Mărăcineni, Nehoiu, Pănătău, Pârscov, Pătârlagele, Săgeata, Săpoca, Unguriu, Vadu Paşii, Verneşti, Vipereşti Judeţul Buzău: Bisoca Judeţul Covasna: Comandău, Zagon Judeţul Buzău: Gura Teghii

7

ROSCI0199

Platoul Meledic

Document în lucru

Judeţul Buzău: Lopătari, Mânzăleşti

Suprafaţă (ha) 6.415,4 din care 3.336 în Buzău 1.160,6 587,9 3.990,5

156 11.233,1 din care 11.200 în Buzău 136,6 102


8

ROSCI0229

Siriu

Judeţul Buzău: Chiojdu, Gura Siriului

5.747,3

9

ROSCI0259

Valea Călmăţuiului

17.000 din care 9.556 în Buzău

10

ROSCI0272

Judeţul Buzău: C.A. Rosetti, Cilibia, Costeşti , Gălbinaşi, Gherăseni, Largu, Luciu, Ruşeţu, Smeeni, Ţinteşti. Judeţul Buzău: Berca, Scorţoasa

11

ROSPA0004

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici Balta Albă - Amara Judeţul Buzău: Balta Albă, – Jirlău Judeţul Brăila: Galbenu, Jirlău, Vişani

93,8 4.509,6

4.7 Consiliul Judeţean Buzău „Consiliul Judeţean Buzău are ca principală preocupare îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, în strânsă legătură cu procesul de continuare a reformei administraţiei publice. Aceasta este baza muncii unui aparat de specialitate complex, efort permanent destinat dezvoltării comunităţilor din judeţul Buzău. Aspectele multiple ale interesului administraţiei judeţului Buzău vizează dezvoltarea şi armonizarea relaţiilor comerciale şi economice, dar şi dezvoltarea şi aplicarea de tehnologii avansate, dezvoltarea relaţiilor cu regiuni similare din Europa şi extinderea cooperării în domenii multiple” a declarat Victor Mocanu, Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău. Priorităţile Consiliului judeţean Buzău sunt securitatea ecologică, prevenirea poluării apelor, prevenirea, reducerea şi eliminarea consecinţelor avariilor industriale şi calamităţilor naturale, armonizarea dezvoltării segmentelor de infrastructură, a reţelelor de transport şi a celor de comunicaţie. Ca zonă de interes imediat, Consiliul Judeţean Buzău şia propus să folosească la maximum a potenţialul judeţului Buzău, teritoriu cu resurse complexe de istorie, geografie şi tradiţii populare. În anul 2006 Consiliul judeţean Buzău a primit din partea Societatăţii Române pentru Asigurarea Calităţii certificatul IQNET - The International Certification Network precum şi Certificarea ISO 9001:2000 pentru activităţi de administraţie publică ale aparatului propriu, certificare care reprezintă o recunoaştere a existenţei unui sistem de management al calităţii eficient şi eficace implementat în Consiliul Judeţean Buzău, al dorinţei şi eforturilor de îmbunătăţire continuă a eficacităţii acestui sistem, de îmbunătăţire a serviciilor către clienţi. Consiliul Judeţean Buzău, ca autoritate a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean, a fost declarat ca legal constituit, în urma alegerilor locale de la 1 iunie 2008, prin Hotărârea nr. 73/27.06.2008, s-a constituit, mandatele celor 33 de consilieri judeţeni fiind validate prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 72/27.06.2008. Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, ca autoritate executivă a autorităţii administraţiei publice, a fost ales prin vot direct de către populaţie în persoana domnului Victor Mocanu – Partidul Social Democrat. Document în lucru

103


Alături de preşedinte şi cei doi vicepreşedinţi, conducerea Consiliului Judeţean Buzău este completată de doamna Dumitra Drăghici, Secretar al Judeţului. Numărul şi denumirea comisiilor de specialitate pe domenii de activitate ale Consiliului Judeţean Buzău au aprobate prin Hotărârea nr. 77/24.07.2008: Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanţe şi administrarea domeniului public şi privat al judeţului; Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură; Comisia pentru servicii publice, comerţ şi agricultură; Comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, culte, protecţie socială, sportive şi de turism; Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliul Judeţean Buzău a fost aprobat prin Hotărârea nr. 85/22.08.2008. Consiliul Judeţean Buzău exercită atribuţiile prevăzute în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău reprezintă judeţul Buzău în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene şi îndeplineşte, în condiţiile legii, atribuţiile prevăzute în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Buzău sunt următoarele:  Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;  Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor;  Teatrul George Ciprian;  Muzeul Judeţean Al. I. Odobescu;  Biblioteca judeţeană Vasile Voiculescu;  Şcoala populară de arte şi meserii;  Centrul judeţean pentru conservare şi promovare a culturii tradiţionale;  Centrul de integrare prin terapie ocupaţională Rm.Sărat;  Centrul şcolar de educaţie incluzivă Buzău  Scoala specială nr.2 Buzău  Liceul de deficienţi de vedere  Şcoala de arte şi meserii Râmnicu Sărat  Centrul judeţean de resurse şi activităţi educaţionale Aparatul de specialitate Document în lucru

104


Aparatul de specialitate al Preşedintelui cuprinde 221 de posturi, dintre care 176 de funcţii publice şi 45 funcţii contractuale. Din totalul general al posturilor, 86 sunt vacante, din care publice de conducere 4, publice de execuţie 67, contractuale de execuţie 15. Din cele 23 de funcţii de conducere, 21 sunt funcţii publice de conducere şi 2 sunt funcţii contractuale de conducere. Cele 198 de funcţii de execuţie cuprind 155 funcţii publice de execuţie şi 43 funcţii contractuale de execuţie. Aparatul de specialitate are următoarea structură, cu cinci direcţii de specialitate şi 2 servicii, 1 birou şi 1 compartiment subordonate direct Preşedintelui: Direcţia Juridică şi Administraţie Publică Locală:  Serviciul juridic, contencios;  Biroul colaborare instituţii şi servicii publice;  Compartimentul informare şi relaţii cu publicul şi secretariat ATOP;  Biroul administraţie publică şi editare monitor oficial al judeţului;  Serviciul Cancelarie. Direcţia Economică:  Compartimentul buget finanţe;  Serviciul contabilitate financiar;  Compartiment impozite şi taxe, evidenţă patrimoniu;  Compartiment coordonarea activităţii comerciale;  Serviciul administrativ şi protocol; Direcţia pentru Administrarea Patrimoniului şi Investiţii:  Biroul achiziţii publice şi investiţii;  Compartiment administrarea drumurilor şi podurilor judeţene;  Compartiment proiectare drumuri şi poduri, întocmire documentaţie, bază de date;  Compartimentul siguranţa circulaţiei, asigurarea şi controlul calităţii lucrărilor;  Compartiment administrarea domeniului public, privat şi asistenţă tehnică lucrări civile;  Compartiment programe, dezvoltare locală, echipare edilitară şi mediu;  Serviciul unitatea judeţeană de monitorizare a serviciilor publice şi mediu;  Biroul de transport public local şi siguranţa circulaţiei;  Compartiment U.I.P. sistem integrat de gestionare a deseurilor pentru judeţul Buzău. Direcţia de Dezvoltare Regională:  Serviciul managementul proiectelor;  Compartiment relaţii internaţionale;  Compartiment strategii, programe, prognoze şi dezvoltare rurală; Arhitect Şef:  Compartiment amenajarea teritoriului, urbanism;  Compartiment autorizări - cadastru;  Compartiment disciplina în construcţii; Document în lucru

105


Serviciul Resurse Umane, Salarizare; Serviciul de Informatică; Biroul Audit Public şi Control Financiar Intern:  Compartiment audit public;  Compartiment control financiar intern; Biroul de promovare, dezvoltare a turismului şi agroturismului Compartimentul Calitate. Din totalul de 104 funcţionari publici ai Consiliului Judeţean Buzău 94 au studii superioare, media de vârstă fiind de 45 de ani. 56 de funcţionari au participat în anul 2008 la cursuri de perfecţionare, iar pentru anul 2009 au fost identificate următoarele nevoi de perfecţionare pe domenii de activitate şi număr de funcţionari publici: Domeniul juridic Domeniul administraţie publică Domeniul relaţii publice Domeniul relaţii interinstituţionale Domeniul economic Domeniul achiziţii publice Domeniul tehnic, investiţii, infrastructură şi utilităţi Domeniul dezvoltării regionale Domeniul urbanism şi amenajarea teritoriului Domeniul resurse umane, salarizare Domeniul informaticii Domeniul audit public Domeniul calităţii Domeniul informaţii clasificate Domeniul etică şi conduită profesională

8 5 3 3 15 4 27 15 8 4 5 6 20 1 1

Total participanţi la cursuri de pregătire şi formare profesională în anul 2009: 125. Veniturile bugetului local în ultimii trei ani: Total venituri (lei) Venituri proprii (lei)

2006 114.644.809 27.307.475

2007 135.843.374 32.953.660

2008 164.431.923 41.096.700

În perioada 2003 – ianuarie 2009, Consiliul Judeţean Buzău a gestionat un portofoliu de 23 de proiecte în valoare totală de 69.292.286,20 euro, după cum urmează: 14 proiecte finalizate în valoare totală de 1.829.060 euro; proiecte în curs de implementare în valoare totală de 2.268.673,2;

Document în lucru

106


6 proiecte în curs de evaluare în valoare totală de 65.194.553 euro; dintre acestea, 5 proiecte în valoare totală de 62.576.553 euro (264.698.817,10 lei) sunt depuse în cadrul Programului Operaţional Regional. În Anexa nr. 20 sunt prezentate detaliat proiectele implementate, pentru fiecare proiect mentionandu-se obiectivele, perioada de implementare, programul de finanţare şi valoarea totală fără TVA, dar si proiectele aflate in curs de implementare, in etapa de evaluare, aflate pe lista de rezerva POR, sau aflate in etapa de monitorizare la 31.12.2009 În perioada 2006 – 2007, Consiliul Judeţean Buzău a aprobat 25 de asocieri sau parteneriate pentru înfiinţarea unor asociaţii de dezvoltare comunitară sau derularea unor proiecte. Situaţia parteneriatelor interne ale Consiliului Judeţean Buzău şi celor 5 oraşe, precum şi asociaţiile intercomunitare din care acestea fac parte sunt prezentate în Anexa nr. 21. Anexa nr. 22 prezintă componenţa celor 13 asociaţii de dezvoltare intercomunitară existente în judeţ. Lista parteneriatelor externe (inclusiv înfrăţiri) ale Consiliului Judeţean Buzău:  Protocol de colaborare 1995 – 2008 între Flandra de Est şi Judeţul Buzău;  Acord de cooperare între Consiliul Judeţean Buzău şi Institutul autonom CASE POPOLARI din Catania, Regiunea Sicilia, Italia, aprobat prin Hotărâre nr. 25/28.02.2007. Consiliul Judeţean Buzău a sprijint activitatea organizaţiilor neguvernamentale prin acordarea de sprijin financiar pentru derularea unor activităţi non-profit de interes general. Anexa nr. 23 cuprinde lista persoanelor fizice şi juridice care au primit finanţare în anul 2008, prin Dispoziţia Preşedintelui nr. 406/29.08.2008. Din situaţia proiectelor implementate (anexa nr. 24), a proiectelor în curs de implementare (anexa nr. 25), respectiv propunerile comunităţilor locale pentru perioada următoare (anexa nr. 26) rezultă următoarele: autorităţile publice locale au accesat în perioada de preaderare în special programe de infrastructură care vizau modernizarea sau reabilitarea drumurilor şi alimentarea cu apă. După 2007, odată cu înfiinţarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, au fost abordate proiectele integrate vizând beneficii zonale. Situaţia asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi înfrăţirile în care sunt parteneri este prezentată în anexa nr. 27.

Document în lucru

107


CAPITOLUL V

AALIZA DIAGOSTIC

Analiza diagnostic reprezintă o investigare a principalelor aspecte ale aşezării şi cadrului natural, infrastructurii, economiei, mediului şi administraţiei publice, efectuată în scopul evidenţierii disfuncţiilor şi elementelor de potenţial relevante care influenţează dezvoltarea judeţului Buzău.

Disfuncţionalităţi Aşezare şi cadru natural Principalele disfuncţii la nivel teritorial sunt date de eroziuni, alunecările de teren şi inundaţii, care afectează frecvent judeţul, provocând pagube însemnate. Una dintre cauze o constituie abandonarea sau încetinirea ritmului de lucru la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor, fondurile alocate în acest scop fiind redirecţionate spre alte lucrări. O altă cauză o reprezintă caracterul ploilor, torenţial şi violent, pe fondul schimbărilor climatice. În zonele de deal şi de munte despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor. În luna mai 2005, judeţul Buzău a fost a doua zonă din ţară afectată de inundaţii şi alunecări de teren, în partea de nord a judeţului fiind evacuate 49 de persoane din 15 case. Au fost afectate 22 de localităţi, inundate 286 de gospodării şi anexe, 30 de anexe distruse, 7 drumuri judeţene afectate, 18 poduri (podul de la Mărăcineni), 136 de podeţe, 121,5 hectare culturi agricole inundate şi 85 de reţele de apă potabilă afectate. În luna septembrie 2005 alte inundaţii au afectat 14 localităţi buzoiene, oraşele Buzău şi Pătîrlagele, cele mai mari probleme fiind la Cătina, Colţi, Pătîrlagele şi Valea Salciei. Estimareaa pagubele se ridica la cel puţin 50-60 de miliarde de lei numai în infrastructură, la care se adaugă cele 2 poduri militare de la Mărăcineni luate de ape. Cea mai recentă inundaţie, cea din luna mai 2008 a afectat DJ 100 H, surpat parţial în comuna Verneşti - satul Niscov, circulaţia în zonă fiind deviata pe rute ocolitoare. În acelaşi timp, expunerea diferită a versanţilor muntoşi duce la încadrarea Subcarpaţilor Curburii în sectorul cu nuanţă de ariditate. Document în lucru

108


Populaţie şi forţă de muncă Scăderea accentuată şi continuă a populaţiei reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale judeţului Buzău. Judeţul a înregistrat o scădere vizibilă a populaţiei, diferenţa între anul 2008 faţă de anul 2000 fiind de 19.816 locuitori. Prognozele realizate de Institutul Naţional de Statistică estimează o populaţie totală de 422.800 locuitori în anul 2025, adică o scădere de 81.740 locuitori între anii 2000 şi 2025, reprezentând 16% din populaţia anului 2000. Cauzele principale sunt scăderea natalităţii, rata mare a mortalităţii infantile (18,8% faţă de media naţională de 15% în anul 2005), migrarea populaţiei tinere în căutarea unui loc de muncă. Scăderea ratei natalităţii poate fi atribuită condiţiilor economice în general şi lipsei de servicii medicale în particular, în special în zonele rurale. Din punct de vedere al ocupării, un punct negativ îl reprezintă rata mare a ocupării în agricultură, în condiţiile în care acest sector este unul cu productivitate a muncii scăzută, dependent de condiţiile climatice. Evoluţia descendentă a ratei şomajului în perioada 20 – 2005 din ţară şi Regiunea Sud-Est nu se regăseşte şi la nivelul judeţului Buzău, care a înregistrat creşteri ale ratei şomajului începând cu anul 2004, depăşind media pe Regiune. Economie Între anii 1989 - 2005, suprafaţa agricolă a judeţului a scăzut de la 405.027 ha în anul 1989 la 402.120 ha în anul 2005, o scădere cu aproximativ 2.907 ha - 1%. Cauzele acestei scăderi sunt adoptarea legilor funciare şi degradarea terenurilor agricole. Scăderile sunt semnificative: 5% suprafaţă arabilă, 20,6% suprafaţa patrimoniului pomicol, 9,8% suprafaţa de fâneţe. Plantaţiile cu arbuşti fructiferi au fost desfiinţate în anul 2005, iar plantaţiile de duzi sunt prezente pe numai 4 hectare. Deşi suprafaţa patrimoniului viticol a crescut cu 15,1%, suprafeţele cu vie altoită pe rod au scăzut de la 9.904 hectare la 8.641 hectare, suprafeţele cu vii hibride pe rod crescând de aproape 3 ori. În zonele predominant agricole, activităţile agricole au nevoie să fie eficientizate, structura economică fiind preponderent primară. Judeţul Buzău are în teritoriu o repartiţie echilibrată a centrelor urbane, dar zonele cu specific puternic rural nu sunt influenţate foarte mult de centrele urbane mici, care nu reuşesc să dinamizeze activităţile economice. În zona de munte, condiţionarea strictă impusă dezvoltării de cadrul natural reduce posibilităţile de evoluţie a structurilor economice. Tradiţionalismul activităţilor primare din această zonă împiedică dezvoltarea unor centre rurale cu funcţiuni complexe. Potenţialul turistic important este insuficient pus în valoare în lipsa unor infrastructuri turistice şi tehnice corespunzătoare. Majoritatea structurilor de cazare se găsesc în jurul municipiului Buzău, departe de principalele atracţii turistice situate în partea de munte. În judeţ nu se găseşte nicio unitate de cazare de patru sau cinci stele. Datorită potenţialului turistic deosebit, dezvoltarea turismului în judeţul Buzău trebuie să fie un obiectiv şi, în acelaşi timp, un mijloc pentru dezvoltarea economico-socială globală. În contextul existente a numeroase atracţii turistice, se poate afirma că una dintre cele mai importante activităţi care poate fi dezvoltată în judeţ, prin exploatarea eficientă a bogăţiilor naturale, este turismul. Document în lucru

109


Din păcate, acest sector nu este pus în valoare la întregul său potenţial, activitatea de marketing şi promovare fiind slab reprezentată. Marketingul destinaţiilor este abordat întrun mod învechit, colaborarea sectoarelor public şi privat fiind redusă. Turismul este unul sezonier, cu intensitate mai mare în perioada călduroasă, sezonul rece fiind dezvoltat doar în perioada sărbătorilor de iarnă. Pe termen lung, intensificarea acţiunilor de promovare, coroborată cu îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi turistice şi dezvoltarea resurselor umane implicate în activitatea de turism, vor avea ca rezultat transformarea judeţului în destinaţie turistică de succes şi petrecerea sejururilor pe tot timpul anului, nu doar vara şi iarna.

Infrastructură Infrastructura de apă/apă uzată este deficitară şi localizată cu preponderenţă în mediu urban. Ratele judeţene de conectare la alimentarea cu apă sunt de 53,2%, iar la canalizare de 35%. Reţelele se caracterizează prin vechime şi grad avansat de uzură. Prognozele privind cererea de apă în judeţul Buzău arată un necesar de 77,320 mc/zi apă în anul 2037, în creştere cu 52% faţă de anul 2010. Prognozele privind debitele de apă uzată şi gradul de poluare pentru judeţul Buzău arată un volum total de apă uzată colectată de 80.411 mc, în creştere cu 146% faţă de anul 2010 şi un grad de poluare de aproape trei ori mai mare. Reţeaua publica existentă este alimentată în general cu apă de bună calitate, fără probleme de satisfacere a cererii, în timp ce multe din fântânile publice (situate adesea în interiorul localităţilor în apropierea străzilor) sunt poluate cu nitraţi şi alte substanţe. Pierderile de apă sunt foarte mari, din cauza reţelelor foarte îmbătrânite. Măsurile prioritare care se impun luate vizează creşterea ratei de conectare coroborată cu reabilitarea reţelei şi extinderea alimentării către alte localităţi. Din cauza costurilor mari legate de transportul apei potabile, sunt preferate alimentările din surse locale, motiv pentru care se impun crearea unor zone de protecţie concomitent cu dezvoltarea durabilă a agriculturii. Sistemul de gestiune a deşeurilor în judeţul Buzău are numeroase disfuncţionalităţi. În primul rând, pre-colectarea şi colectarea deşeurilor municipale se realizează preponderent în amestec, gradul de conştientizare publică pentru colectarea selectivă fiind redus. În zona rurală există dificultăţi de colectare, în special în zonele cu densitate mică a populaţiei şi cu drumuri nemodernizate. De altfel aria de acoperire cu servicii de salubritate (la nivelul anului 2005) fiind de 58%, în mediul urban şi de 1,26 % în mediul rural. În al doilea rând, se realizează transport direct al deşeurilor către depozite, în judeţ neexistând staţii de transfer funcţionale, staţii / platforme colective de compostare a deşeurilor biodegradabile sau instalaţii de tratare mecano-biologică. Nu în ultimul rând, spaţiile de depozitare din mediul rural şi localităţile urbane mici trebuie închise şi ecologizate până pe data de 16 iulie 2009. În mediul urban, 2 depozite neconforme sunt prevăzute a sista etapizat activitatea până în anul 2017. Gradul de reciclare al deşeurilor este redus (3% în anul 2006), aproape întreaga cantitate de deşeuri municipale colectate fiind eliminată prin depozitare. Document în lucru

110


Mediu Cea mai gravă problemă de mediu din judeţul Buzău o reprezintă resursele de apă. Principalele surse de apa subterană sunt forajele din jurul municipiului Buzău şi forajele de la Voietin, în nordul municipiului Râmnicu Sărat. În cea mai mare parte a judeţului, cu precădere în partea de sud-est, toate sursele subterane disponibile de apă, inclusiv forajele din care se asigură serviciile publice, sunt poluate şi din acest motiv nu sunt adecvate alimentării cu apă. Studiile de specialitate au relevat faptul că România nu are resurse subterane semnificative de apă, alimentarea populaţiei realizându-se cu preponderenţă din surse de suprafaţă, alimentate în principal de precipitaţii. În contextul încălzirii globale şi a reducerii perioadelor şi cantităţilor de precipitaţii, coroborate cu infestarea surselor de apă în urma inundaţiilor, la nivel guvernamental au început să fie studiate implementarea unor măsuri antisecetă. De altfel, Comisia Europeană colectează şi analizează date în vederea adoptării unei posibile Directive europene privind seceta. Judeţul Buzău se încadrează în zona de climă temperat continentală de tranziţie, având un grad mai mare de ariditate în partea de sud a judeţului, corespunzătoare arealului de câmpie. Subcarpaţii Curburii au un climat de dealuri joase (în depresiuni) şi de dealuri înalte (la altitudini mai mari), fiind încadraţi în sectorul cu nuanţă de ariditate. Spaţiile verzi din cele 5 centre urbane însumează 182 ha, media de 8,88 mp spaţiu verde pe cap de locuitor fiind sub normele europene. Lucrările de prevenire şi eliminare a inundaţiilor necesare a se realiza în judeţ ar putea afecta foarte puternic reţeaua de arii protejate care cuprinde rezervaţii naturale, monumente ale naturii, situri de importanţă comunitară, situri de protecţie avifaunistică. Bararea cursurilor de apă şi îndiguirea zonelor inundabile ar putea duce la fragmentarea habitatelor multor specii şi întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale, blocarea sau restrângerea drastică a rutelor de migraţie a speciilor de peşti şi a accesului la locurile potrivite pentru reproducere şi hrănire. Diversitatea biologică ar putea fi afectată prin restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de tranziţie (perdele forestiere). Alte ameninţări la adresa mediului o reprezintă:  supraexploatarea resurselor naturale;  extinderea activităţilor de exploatare a resurselor naturale la suprafaţă şi formarea haldelor de steril;  menţinerea parcului auto învechit fizic şi moral pentru transportul în comun;  supraexploatarea pădurilor şi dezechilibrarea ecologică a bazinelor hidrografice montane. Capacitate instituţională Ocuparea a doar 67% a posturilor din aparatul de specialitate îngreunează activitatea angajaţilor care primesc sarcini suplimentare, peste norma postului, din cauza volumului mare de muncă. Aceasta are ca urmări, pe termen mediu, stresarea şi solicitarea excesivă a Document în lucru

111


personalului, iar pe termen lung ineficienţă în rezolvarea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, oboseală cronică şi îmbolnăviri, insatisfacţii pe linie profesională. Consiliul Judeţean Buzău şi celelalte administraţii publice locale pot să dezvolte infrastructura socială, mediul de afaceri sau oraşele, acţionând individual, în parteneriat sau asociaţii de dezvoltare intercomunitară. De asemenea, pentru a stimula atragerea de fonduri în judeţ, pot organiza sesiuni de diseminare a oportunităţilor de finanţare pentru mediul de afaceri şi partenerii sociali.

Elemente de potenţial Aşezare şi cadru natural Judeţul Buzăul reprezintă locul de întâlnire a trei provincii istorice, municipiul Buzăul apărând şi dezvoltîndu-se ca târg la întretăierea căilor comerciale care fac legătura între Dobrogea, Muntenia, Moldova şi Transilvania, fapt care a influenţat evoluţia şi dezvoltarea economică şi socială a judeţului. Poziţia geo-strategică este completată de conectivitatea ridicată, regiunea fiind străbătută de trei coridoare pan-europene: coridorul IV: Berlin / Nurenberg – Praga – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa – Istanbul - Salonic); coridorul VII: Dunărea cu braţul Sulina şi Canalul Dunăre - Marea Neagră; coridorul IX: Helsinki - St. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Ljubasevka – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad - Alexandroupolis. Judeţul Buzău este legat în mod direct de celelalte centre urbane din regiune de 4 drumuri naţionale, dintre care unul european (E85) şi Linia 500 - magistrală feroviară europeană. La acestea se adaugă densitatea mare a drumurilor publice (43,4 faţă de media naţională de 33,4), densitatea mare a căilor ferate (41,3 faţă de media naţională de 45,9) şi proporţia mare de linii ferate electrificate (44%). Potenţialul eolian al judeţului, încă neexploatat, este unul deosebit, judeţul fiind pe locul doi după zona Dobrogea în ceea ce priveşte intensitatea şi numărul de zile în care bate vântul. Desigur, investiţiile în domeniu vor trebui să protejeze peisajele naturale neantropizate şi mediul. Se estimează că industria energiilor regenerabile ar putea asigura jumătate din necesităţile mondiale de energie electrică. România va găzdui Forumul pentru Energie Durabilă pentru următorii patru ani, prima sesiune în România fiind planificată în primul semestru al anului 2009. Secretariatul Forumului va fi asigurat de Agenţia Română pentru Conservarea Energiei în colaborare cu Ministerul Economiei, Ministerul de Externe şi Comisia Europeană18.

18

www.euractiv.ro

Document în lucru

112


Populaţie şi forţă de muncă Deşi nu are comunităţi de minorităţi (cum sunt lipovenii în judeţul Tulcea sau turcii şi tătarii în judeţul Constanţa), judeţul Buzău se caracterizează prin diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Judeţul Buzău nu are localităţi izolate, în sensul definiţiei din Directiva 1999/31/EC şi a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Spre deosebire de majoritatea judeţelor din ţară, unde şomajul feminin înregistrează valori foarte ridicate (femeile fiind în general identificate ca grup vulnerabil pe piaţa muncii), reprezentând o mare problemă socială, în judeţul Buzău doar 41% din numărul total de şomeri sunt femei. De asemenea, pe sectoare ale economiei naţionale, în perioada 2000 – 2007 a scăzut numărul populaţiei ocupate în agricultură cu aproape o treime, înregistrându-se creşteri ale populaţiei ocupate în comerţ; construcţii; transport, depozitare şi comunicaţii; administraţie publică şi apărare. Forţa de muncă din judeţul Buzău este apreciată ca fiind flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă. Economie În perioada 2001 – 2005, produsul intern brut la nivelul judeţului Buzău a crescut cu 13%. Judeţul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei naţionale. Principalele activităţi economice sunt industria, agricultura, comerţul şi serviciile. Poziţia geo strategică în cadrul teritoriului naţional a atras multe firme de distribuţie, toate intrările în municipiul Buzău, mai puţin cea prin bariera Brăilei, dezvoltându-se în principal pe segmentul comercial. Activitatea industrială, în restructurare puternică după 1989, a cunoscut o puternică revigorare prin infuzii de capital pentru retehnologizare şi restructurare din partea investitorilor străini. În anul 2006 în Buzău funcţionau 663 de firme străine sau mixte. Pentru cinci produse industriale judeţul Buzău este singurul producător din România, iar pentru alte şase categorii de produse ocupă un loc important în economia naţională. Galle-ul este un produsul reprezentativ, industria locală cumulând peste 85% dintre firmele de profil din ţară, toată producţia mergând la export. Buzăul a primit recunoaşterea activităţii sale economice prin clasarea, în anul 2006, pe locul al VII-lea în topul naţional al firmelor. 20 din cele 74 firme prezente în top au ocupat primele trei locuri, în toate domeniile economiei naţionale. Cinci staţiuni de cercetare şi producţie (viti-vinicolă Pietroasa, pomicolă Cândeşti, legumicolă Buzău, ovine Ruşeţu, vaci Dulbanu) desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică în agricultură. Document în lucru

113


Infrastructură Consiliul Judeţean Buzău a adoptat prin Hotărârea nr. 6/2007 Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, strategie care are ca obiectiv fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Strategia judeţeană are orizont 2022 şi este destinată accelerării, modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice. În condiţiile unor alocări bugetare reduse şi ale unei nevoi investiţionale mari în infrastructura de apă/apă uzată, judeţul Buzău a accesat toate programele de finanţare disponibile, implementând un număr mare de proiecte în acest domeniu: ISPA – proiectul municipiului Buzău are o valoare totală de 10.000.000 de euro. În octombrie 2008 a fost finalizată prima etapă a proiectului - staţia de epurare. Etapa a doua vizează reabilitarea a 46,3 km din sistemul de alimentare cu apă şi canalizare; Phare – 7 km în municipiul Rm. Sărat; Sapard – 23 de proiecte; HG 577 - 17 km în 4 comune (prin proiectul Alimentare cu apă a comunelor situate pe Valea Slănicului din pârâul Jgheab); în prezent este în derulare proiectul Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a comunelor Săpoca şi Mărăcineni; HG 687/1997 – 2 proiecte; OG 7/2006 – 23 de proiecte pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzate. Pentru colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale nu au fost depuse proiecte. În domeniul apei/apei uzate, judeţul Buzău are în pregătire o aplicaţie de finanţare din POS Mediu, estimată a fi depusă pentru evaluare în cursul anului 2009. Consiliului Judeţean Buzău a avut permanent în atenţie infrastructura de drumuri, reabilitând 60 km din drumul de acces în zona podgoriilor (proiectul Drumul Vinului) şi drumul de acces către Vulcanii Noroioşi. De asemenea, alte 4 proiecte de reabilitare şi modernizare a drumurilor judeţene sunt în curs de evaluare în cadrul Programului Operaţional Regional axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale. În acelaşi context al poteţialului dezvoltării infrastructurii de transport, este esenţial să precizăm faptul că, in conformitate cu Strategia de întrţinere şi administrare a drumurilor naţionale, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România are in plan realizarea Coridorului IX Ploieşti – Albiţa, al cărui tronson Ploiesti – Buzău – Focşani reprezintă un element de poteţial în dezvoltarea economico-socială a judeţului Buzău. În conformitate cu Fişa tehnică prezentată pe website-ul CNADNR, lungimea tronsonului este de 133 de km, termenul estimat de începere a lucrărilor este 2011, investiţia aflându-se momentan în faza de elaborare a studiului de fezabilitate. În domeniul gestionării deşeurilor, în judeţul Buzău sunt în curs de implementare 3 proiecte care acoperă 16 comune privind managementul integrat al deşeurilor, finanţate prin Document în lucru

114


Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu. De asemenea, Administraţia Fondului de Mediu finanţează construirea celei de a doua celule pentru depozitul de deşeuri menajere de la Gălbinaşi (finalizată) precum şi construirea unei staţii de transfer pentru deşeuri menajere la Rm. Sărat (termen de finalizare – 2009). SC GREENWEEE INTERNAŢIONAL SA are în curs de realizare o uzină de reciclare şi tratare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide a fost finanţată prin Programul Phare 2006 – Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administratiei publice la nivel local III – IV în cadrul a două proiecte finalizate. Autorităţile publice locale mai dispun de 5 studii de fezabilitate pentru sisteme de management integrat al deşeurilor pentru 53 de localităţi, realizate prin Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema granturi pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu. În perioada 01.12.2008 - 30.11.2009 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Eco Buzău 2009 (care include Consiliul Judeţean Buzău şi 82 de consilii locale din judeţ) beneficiază de Asistenţă tehnică pentru pregătirea portofoliului de proiecte Sector 2 deşeuri în cadrul programului PHARE CES 2006 Dezvoltarea capacităţii administrative pentru managementul Fondurilor Structurale, Prioritatea E Sprijin pentru Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru a se pregăti ca Autoritate de Management şi Organism Intermediar, sub-proiectul 8. Prin intermediul acestui proiect, prestatorul va oferi asistenţă tehnică pentru pregătirea unui proiect de investiţii în sectorul de deşeuri, în conformitate cu prevederile Axei prioritare 2 POS Mediu, domeniul major de intervenţie 1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor. În cadrul Axei prioritare 2 vor fi promovate proiecte de management integrat al deşeurilor care vor include, pe lângă activităţi de management al deşeurilor (prevenire, colectare selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare), închiderea depozitelor de deşeuri neconforme din zona urbană şi cea rurală. Se urmăreşte prin aceasta crearea unui sistem modern de management al deşeurilor, care să cuprindă întregul teritoriu al judeţului, acoperind atât zonele urbane, cât şi rurale, pentru a contribui la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate în judeţ, şi implicit la protejarea mediului înconjurător. În acest context, proiectul de asistenţă tehnică va include următoarele activităţi:  Elaborarea unei aplicaţii de finanţare pentru POS Mediu şi a tuturor documentelor suport (Planul de Investiţii pe Termen Lung (30 de ani) - Master Plan, Studiu de Fezabilitate, Analiză Economico-Financiară, Analiza Instituţională, Evaluarea Impactului asupra Mediului, avize, acorduri);  Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractelor de achiziţii publice corespunzătoare proiectului;  Instruirea beneficiarilor finali în elaborarea şi implementarea proiectelor de management integrat al deşeurilor;

Document în lucru

115


Proiectul judeţean va trebui să integreze alte investiţii (la scară redusă) realizate sau în curs de execuţie, finanţate din programele de pre-aderare (ISPA, PHARE, etc) şi proiectele pentru care există studii de fezabilitate ,dar pentru care nu s-au găsit surse de finanţare. Mediu Reţeaua de arii protejate cuprinde rezervaţii naturale, monumente ale naturii, situri de importanţă comunitară, situri de protecţie avifaunistică. Rezervaţiile naturale şi monumentele naturii de interes naţional din judeţ totalizează aproape 1.850 hectare. Rezervaţiile naturale şi monumentele naturii de interes judeţean se întind pe 1.142 hectare. Pe teritoriul judeţului Buzău se află 3 situri Natura 2000, din totalul de 9 astfel de regiuni identificate la nivelul Uniunii Europene. Suprafaţa aflată sub protecţie este 36.092,6 ha, reprezentând aproximativ 6% din suprafaţa judeţului Buzău. Capacitate instituţională Consiliul Judeţean Buzău a primit din partea Societatăţii Române pentru Asigurarea Calităţii certificatul IQNET - The International Certification Network şi Certificarea ISO 9001:2008 pentru activităţi de administraţie publică ale aparatului propriu. Certificarea ISO 9001 este un important instrument care vine să sporească încrederea viitorilor parteneri ai Consiliului judeţean Buzău, inclusiv a organismelor financiare internaţionale, în capacitatea instituţiei de a realiza servicii de înaltă calitate în condiţii de competenţă. Consiliul Judeţean Buzău are rezultate deosebite în accesarea Programului Phare 2005 CES Schema de Proiecte Pregătitoare şi Schema de Investiţii, asigurând managementul integrat al deşeurilor pentru o mare parte din judeţ, introducând sistemul de colectare selectiva şi de transport a deşeurilor menajere în zonele Văii Slănicului, Văii Buzăului şi Văii Chiojdului şi finalizând alte 5 studii de fezabilitate pentru sisteme similare. De asemenea, prin programul Phare 2005 Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor, 10 comunităţi din zona oraşului Pătârlagele, 8 comunităţi din zona oraşului Pogoanele şi 7 comunităţi din zona Săhăteni au obţinut acte de stare civilă, identitate sau proprietate. Consiliul Judeţean Buzău a sprijinit asocierea consiliilor locale în vederea realizării unor proiecte integrate, zonale. La nivelul judeţului sunt înfiinţate 13 asociaţii de dezvoltare intercomunitară, la 4 dintre ele Consiliul Judeţean Buzău fiind membru fondator. Majoritatea asociaţiilor cuprind consilii locale care au depus proiecte comune în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Document în lucru

116


CAPITOLUL VI

AALIZA SWOT 6.1 Coordonate geografice şi istorice Puncte tari

Puncte slabe

suprafaţă mare (17% din suprafaţa densitatea liniilor ferate pe 1.000 kmp Regiunii şi 2,6% din suprafaţa ţării); sub media naţională şi regională;  poziţie geo-politică strategică, la locul eroziuni şi instabilitate a solului în de întâlnire al celor trei provincii istorice bazinele depresionare intramontane Nehoiu Muntenia, Transilvania şi Moldova; – Nehoiaşi - Bâsca, Gura Teghii;  judeţul este străbătut de 3 drumuri grad mare de ariditate în partea de sud a naţionale (DN 1B, DN 10, DN 2B) şi unul judeţului; european (DE 85); 20-30 zile pe an au temperaturi de peste  apropiere de trei coridoare de transport 30°C (zile tropicale); europene (IV, VII, IX), din care unul temperaturi extreme înregistrate atât maritim, care străbat Regiunea; iarna cât şi vara;  gara Buzău este nod feroviar important; Crivăţul predomină în tot cursul anului,  judeţul este străbătut de magistrala 500 provocând numeroase viscole; (de importanţă europeană); în zona de şes afluenţii au un debit  existenţa, în regiune, a transportului extrem de scăzut; naval prin 3 porturi maritime şi 4 porturi cărbune cu putere calorică slabă, în fluvial-maritime; cantităţi mici;  aeroport utilitar; nămolul de la Balta Albă, cunoscut  vestigii arheologice încă din paleoliticul pentru valoarea sa terapeutică, este puţin mijlociu; valorificat.  descoperirea la Pietroasa a tezaurului Cloşca cu puii de aur;  relief variat: munte, deal, câmpie;  dealuri cu dispunere sudică, favorabilă viticulturii (regiunea Pietroasele);  terenurile arabile fertile pe 45% din suprafaţa judeţului; naturale variate: produse  resurse 

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Document în lucru

117


secundare ale pădurii, petrol, cărbune, chihlimbar, calcar, sare, gresie, argilă, nisipuri, pietrişuri, chihlimbar;  fond forestier important;  singurul depozit de petrol la suprafaţă din Europa (Berca şi Monteoru);  2 amenajări hidroenergetice şi 5 centrale hidroelectrice de mică putere; ape minerale sulfuroase, feruginoase,  clorosodice, unele bogate în iod;  staţiune balneo-climaterică la Balta Albă;  rezervaţii: floristice (Spătaru), forestiere (Frăsinu, Brădeanu); specii ocrotite de lege: corbul, ursul,  cocoşul de munte, acvila de munte ş.a;  suprafeţe întinse de tufărişuri în zona subalpină (arin verde, ienupăr pitic, afin, merişor) cu sistem radicular bine dezvoltat care opreşte declanşarea eroziunilor şi alunecărilor de teren;  numeroase specii de peşte în ape curgătoare şi lacuri.

Oportunităţi

Ameninţări

potenţial eolian important (al doilea pe ţară) prin prezenţa Crivăţului şi Austului în tot cursul anului; număr mare de zile însorite pe an; existenţa unor cantităţi însemnate de deşeuri de lemn şi rumeguş rezultate din exploatarea lemnului; creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă care duc la creştere economică şi introducerea de noi tehnologii.

risc mare de producere a calamităţilor naturale (inundaţii, alunecări de teren, zonă seismică); creşterea numărului de calamităţi naturale ca urmare a acţiunilor reduse a autorităţilor locale; exploatare agresivă a resurselor naturale pentru materii prime.

6.2 Populaţie şi forţă de muncă Document în lucru

118


Puncte tari nu există localităţi izolate; etnică, lingvistică şi  diversitate religioasă;  41% ponderea femeilor în numărul total de şomeri;  creşterea populaţiei ocupate în comerţ; construcţii; transport, depozitare şi comunicaţii; administraţie publică şi apărare; ieftină,  forţă de muncă flexibilă, calificată şi disponibilă. 

Puncte slabe •

număr mic de municipii (2) şi oraşe (3);

•

4 comune sub 1.000 de locuitori;

populaţie rezidentă preponderent în mediul rural; •

scădere continuă a numărului de locuitori ( aproximativ 4% în perioada 20002008); •

prognoza pe perioada 2003 – 2025 indică o scădere continuă a populaţiei totale, masculine şi feminine; •

•

scăderii natalităţii;

rată mare a mortalităţii infantile care depăşeşte media pe ţară şi pe regiune; •

migrarea populaţiei în Regiune, ţară şi, mai ales, în străinătate, în căutarea unui loc de muncă mai bun; •

creşterea duratei de viaţă, pe fondul migraţiei populaţiei tinere şi mature; •

•

rata şomajului mare;

scăderea ratei şomajului prin pensionări, plecări la muncă în străinătate şi prin depăşirea perioadei de înregistrare la agenţiile de şomaj; •

•

scăderea populaţiei active şi ocupate;

nivel redus al educaţiei şi formării profesionale; •

grad mare al populaţiei inactive, în special în mediul rural; •

ineficienţa şi necorelarea politicilor naţionale de ocupare a forţei de muncă; •

îmbătrânirea personalului cu înaltă calificare şi lipsa celui tânăr calificat; •

ineficienţa programelor de reconversie în zonele dominate de industrii în declin; •

•

Document în lucru

implicare redusă a mediului privat în 119


elaborarea şi implementarea politicilor şi strategiilor în domeniu; acces limitat la informaţiile privind legislaţia, oportunităţi de finanţare şi creditare a programelor de formare profesională. •

Oportunităţi

Ameninţări

creşterea cererii de servicii destinate condiţiile economice, lipsa serviciilor persoanelor şi firmelor; medicale, în special în zonele rurale conduc finanţări în domeniul resurselor umane la scăderea ratei natalităţii; (POS DRU); migraţia populaţiei tinere şi mature; reducerea şomajului prin adaptarea riscul deprofesionalizării. învăţământului şi instruirii profesionale la necesităţile pieţei muncii; repartiţie echilibrată a centrelor urbane pe teritoriul judeţului.

6.3 Economia judeţului Buzău Puncte tari diversitatea ramurilor economice specifice economiei naţionale;  creştere cu 235% a produsului intern brut la nivelul judeţului Buzău în perioada 2000 – 2005;  număr mare de reprezentanţe ale marilor firme naţionale şi internaţionale; Consiliului Investitorilor  înfiinţarea Străini; numărului de societăţi  creşterea comerciale active; numărului de societăţi  creşterea comerciale private; numărului de micro creşterea întreprinderi şi IMM-uri; creştere spectaculoasă a societăţilor  comerciale în construcţii (72%), transport, 

Document în lucru

Puncte slabe scăderea numărului de întreprinderi mari; •

pondere foarte mare (90%) a microîntreprinderilor în totalul societăţilor comerciale active; •

utilizarea tehnologiilor învechite – uzura fizică şi morală a maşinilor şi utilajelor; •

•

branduri locale reduse;

scăderea, în perioada 1989 – 2005 a suprafeţei agricole cu aproximativ 2.907 ha - 1%; •

scăderea suprafeţei arabile cu 13.518 ha (5%); •

scăderea suprafeţei patrimoniului pomicol cu 2.784 ha (20,6%); •

•

scăderea suprafeţei de fâneţe cu 3.052 120


depozitare şi comunicaţii (95%); tranzacţii ha (9,8%); imobiliare (219%); sănătate şi asistenţă dispariţia plantaţiilor de arbuşti socială (78%); fructiferi; activităţii coloşilor  restructurarea scăderea aproape în totalitate a suprafeţei industriali a determinat apariţia unor societăţi industriale noi care au continuat de duzi; activitatea industrială şi au introdus noi producţia de masă verde a scăzut ramuri industriale în circuitul economic; continuu datorită neaplicării lucrărilor de întreţinere şi de îmbunătăţire;  număr mare de investiţii străine; scăderea suprafeţelor cu vie altoită pe  unic producător în ţară a cinci categorii rod cu 14%; de produse industriale; şase categorii de produse triplarea suprafeţelor cu vii hibride pe  pentru industriale industria buzoiană ocupă un loc rod; important în economic naţională; diferenţe mari între circulaţia turistică în lunile de vară şi de iarnă;  industrii competitive la export; structuri agricole fragmentate sau  industria locală de galle-uri cuprinde peste 85% dintre firmele de profil din ţară, părăsite; toată producţia locală mergând la export; precipitaţii insuficiente şi vânturi  înfiinţarea, la Buzău, a asociaţiei a puternice care provoacă mari daune; producătorilor de galle-uri din ţară; suprafeţe mari de teren rămase  locul 7 în topul naţional al firmelor necultivate; (2006), prin selecţionarea a 74 de firme, din reducerea lucrărilor de combatere a care 20 au ocupat primele 3 locuri, în toate eroziunii; domeniile economiei naţionale; productivitate slabă a muncii agricole;  relief variat, calitate deosebită a stratului fertil şi condiţii climatice favorabile pondere mare a exploataţiilor de agriculturii; subzistenţă;  profil agricol diversificat; slaba dezvoltare a sectorului industriei  creştere constantă a numărului de alimentare; societăţi agricole; scăderea producţiilor de carne, lapte, ouă  tendinte de concentrare a unor suprafeţe şi miere; relativ mari de terenuri şi procurarea pondere mare a comercializării utilajelor agricole moderne; produselor pe plan local;  plantaţii importante de pomi fructiferi; număr redus de centre de colectare  creşterea suprafeţei de păşuni naturale zonale; cu 14.840 ha (19,6%) în perioada 1989 dispariţia centrelor şi unităţilor 2005; specializate în creşterea animalelor;  podgorii renumite cultivate cu soiuri de dispariţia culturilor de in pentru seminţe, calitate; in pentru fibră, cânepă; •

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Document în lucru

121


vinuri premiate la concursuri internaţionale;  creşterea suprafeţelor patrimoniului viticol cu 1.994 ha (15,1%);  menţinerea suprafeţelor fondului funciar după modul de folosinţă, începând cu 2005;  5 staţiuni de cercetare şi producţie în agricultură;  2 herghelii la Cilsău şi Ruşeţu;  unităţi de procesare a produselor agricole şi zootehnice;  număr mare de firme specializate în prestarea serviciilor;  număr mare de firme de comerţ;  practicarea turismului în forme variate: turism de circulaţie, de sejur, viticol, rural, ecologic şi cultural;  numeroase trasee turistice;  conservarea obiceiurilor şi tradiţiilor, a cântecelor strămoşeşti în forme aproape nealterate;  decoraţiuni de interior (Lopătari şi Mânzăleşti) între care se remarcă ţesăturile din păr de capră;  port popular specific zonei, cu origini în portul populaţiei dacice, păstrat nealterat în zonele de munte;  9 produse înregistrate ca produse tradiţionale; Monteoru staţiune  Sărata balneoclimaterică;  rezervaţii naturale: Vulcanii noroioşi; Chihlimbarul de Buzău; Pădurea Lacurilor; Dealul cu lilieci; Culmile Siriului;  aşezări religioase: biserici şi chilii rupestre; Episcopia Buzăului; Mânăstirea Ciolanu; ansamblul fostei mânăstiri Adormirea Maicii Domnului; Mânăstirea Răteşti; 

Document în lucru

numărul şi calitatea sistemelor de irigaţii; •

probleme financiare ale staţiunilor de cercetare şi producţie în agricultură; •

pregătire profesională lucrătorilor în agricultură; •

redusă

interes scăzut al generaţiei tinere pentru activităţi agricole; •

slaba valorificare a produselor secundare ale pădurii; •

majoritatea structurilor de cazare se găsesc departe de atracţiile turistice; •

nu sunt unităţi de cazare de patru sau cinci stele; •

•

caracter sezonier al turismului;

absenţa unor politici şi programe coerente de dezvoltare a turismului; •

promovare insuficientă a potenţialului turistic; •

număr mic de parcări şi grupuri sanitare în vecinătatea obiectivelor turistice; •

acces redus al persoanelor cu dizabilităţi la obiective turistice şi structuri de cazare; •

număr redus de centre de informare turistică; •

semnalizare deficitară a obiectivelor şi atracţiilor turistice; •

fluctuaţie mare de personal specializat în turism; •

lipsa planurilor de dezvoltare turistică integrată a oraşelor şi staţiunilor; •

lipsa parteneriatelor şi colaborărilor public-private în turism; •

utilizare redusă a mijloacelor informatice şi internetului pentru informare, marketing şi rezervare turistică; •

•

grad mare de fiscalitate. 122

a


monumente ale naturii: Focul viu; Piatra Albă “La grunj”; aşezări şi necropole din epoca bronzului: fortificaţii dacice, cultura Monteoru, castrul postroman şi termele de la Pietroasele;  parcuri dendrologice: Parcul Monteoru, Parcul Marghiloman;  staţiuni şi situri: Sărata Monteoru, tabăra de sculptură Măgura;  creşterea numărului de structuri de primire turistică (2001-2005);  înfiinţarea de pensiuni rurale şi urbane;  creşterea cu 30% a numărului total de turişti (2001-2005);  creşterea numărului de turişti cazaţi la pensiuni urbane (667%) şi rurale (220%) în perioada 2002-2005. 

Oportunităţi

Ameninţări

societăţile apărute în urma restructurării costuri mari de conformare a agenţilor coloşilor industriali sunt mai flexibile; economici la standardele de mediu; posibilitate înfiinţării de parcuri proceduri dificile de obţinere a avizelor industriale; (de ex. mediu) de către societăţile cooperarea între agenţi economici şi comerciale; formarea clusterelor industriale; fenomenul globalizării / integrării poate existenţa programelor naţionale şi marginaliza anumite sectoare ale economiei europene pentru susţinerea dezvoltării / şi chiar să ducă la dispariţia acestora (ex. textilă, industria uşoară, inovării, cercetării şi transferului de industria prelucrarea produselor alimentare etc.); tehnologie; accentuarea procesului de creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă duce la dezindustrializare; creştere economică şi introducerea de noi capacitate redusă a gospodăriilor tehnologii; ţărăneşti şi a fermelor de a concura cu tendinţă accelerată de concentrare a produsele comunitare; terenurilor agricole; riscul delocalizarii unor sectoare industriale către locaţii externe (de ex. cerere de produse agricole ecologice; Republica Moldova şi Ucraina), din cauza promovarea produselor alimentarecosturilor mai reduse; locale, tradiţionale; concurenţa zonelor turistice cu oferte creşterea cererii de servicii destinate turistice similare în alte regiuni sau ţări Document în lucru

123


persoanelor şi firmelor; creşterea numărului de investiţii străine care pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer tehnologic şi inovare; interes crescut la nivel internaţional pentru promovarea turismului durabil; ofertă turistică mare; zone care au păstrat tradiţii şi obiceiuri populare; zone cu valori de patrimoniu natural şi construit; servicii şi dotări moderne în pensiunile noi; interes pentru agroturism; finanţări pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi susţinerii IMM-urilor (POS CCE, POS DRU); finanţări pentru mediul rural (PNDR, POS DRU); finanţări pentru turism (POR, PNR); diversificare serviciilor turistice (wellness, spa).

învecinate; disfuncţionalităţi ale pieţei funciare şi de arendare; preluarea unor modele greşite de dezvoltare a locaţiilor cu destinaţii de vacanţă; nerealizarea unor proiecte de turism din cauza dificultăţilor legate de proprietatea terenurilor din zonele cu potenţial turistic.

6.4 Infrastructura tehnico-edilitară Puncte tari adoptarea Strategiei judeţeane privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice – orizont 2022;  4 bazine hidrografice, 4 surse subterane de apă;  5 staţii de tratare a apei, 52 staţii de clorinare, 23 de staţii de epurare municipale şi industriale;  872 km reţea de distribuţie a apei potabile, din care 37% în zona urbană; 

Document în lucru

Puncte slabe alimentarea cu apă potabilă prin instalaţii centralizate în 46 (5 oraşe şi 41 de comune) din cele 87 de localităţi; •

prognozele privind cererea de apă arată o creştere de peste 50% până în 2037; •

prognozele indică o triplare a gradului de poluare a apei până în 2037; •

reţele de alimentare cu apă potabilă vechi şi cu grad avansat de uzură, cu implicaţii majore în asigurarea necesarului şi calitatea apei potabile destinată •

124


media ratei de conectare la alimentarea cu apă de 53,2%;  3 furnizori de apă;  220 km de reţea colectoare cu rată de conectare de circa 35 %;  23 de zone de alimentare cu apă potabilă (34% din total) bine dezvoltate;  accesarea a numeroase programe de finanţare pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare; a drumurilor publice  densitate superioară mediei regionale şi naţionale;  4 proiecte de modernizare şi reabilitare a infrastructurii de transport depuse spre evaluare;  asocierea autorităţilor publice în vederea accesării unor proiecte integrate cu finanţare externă;  44% din liniile ferate sunt electrificate;  72 de curse pe 36 de trasee în 18 localităţi pentru transportul elevilor cu microbuze şcolare;  aria de acoperire a serviciilor de salubritate în mediul urban de 58%;  7 proiecte în curs de implementare sau implementate în domeniul gestiunii deşeurilor, din mediul public (FMAPL 2006, AFM, Phare CES 2005) şi privat;  7 studii de fezabilitate pentru proiecte de realizare a unor sisteme de management integrat al deşeurilor, care acoperă 53 de localităţi (5 finanţate prin Phare CES 2005 şi 2 prin fonduri proprii);  implicarea autorităţilor publice (Consiliu Judeţean, APM, GNM); Consiliului Judeţean în  implicarea atragerea finanţărilor nerambursabile în domeniul gestionării deşeurilor;  adoptarea unor planuri strategice locale 

Document în lucru

consumului populaţiei; stare tehnică necorespunzătoare a unui procent ridicat de drumuri judeţene şi comunale; •

resurse financiare insuficiente pentru lucrările de întreţinere, reparaţii şi reabilitări ale drumurilor judeţene şi comunale; •

•

lipsa centurilor ocolitoare ale oraşelor;

număr mare de poduri cu stare tehnică înrăutăţită; •

capacitate redusă a autorităţilor publice de a gestiona infrastructura (planificarea şi execuţia drumurilor); •

degradarea accelerata a drumurilor datorită transportului agabaritic; •

•

transport urban de pasageri în 2 oraşe;

serviciu de transport public local necorespunzător în ceea ce priveşte numărul curselor, traseelor, mijloacelor de transport utilizate şi calităţii serviciilor oferite cetăţenilor; •

pre-colectare şi colectare preponderent în amestec a deşeurilor municipale; •

aria de acoperire a serviciilor de salubritate în mediul rural de 1,26 %; •

transport direct al deşeurilor către depozite neconforme; •

dificultăţi de colectare a deşeurilor în zona rurală, în zonele cu densitate mică a populaţiei şi cu drumuri nemodernizate; •

depozitare necontrolată în mediul rural (gropi improprii, cursuri de apă); •

există dificultăţi în ceea ce priveşte gradul de conştientizare publică pentru colectarea selectivă; •

•

nu există staţie de transfer funcţională;

nu există staţii / platforme colective de compostare a deşeurilor biodegradabile; •

125


(PLAM, PJGD); nu există instalaţii de tratare mecano biologică a deşeurilor;  creşterea cantităţii de deşeuri reciclate; implicare redusă a ONG-urilor şi  depozit zonal de deşeuri la Gălbinaşi; agenţilor economici în protecţia mediului;  potenţial energetic ridicat, din surse neutilizarea oportunităţilor de finanţare regenerabile (hidro); pentru proiecte privind utilizarea energiilor  existenţa unui Program multianual alternative; privind iluminatul public al judeţului Buzău gospodării neracordate la reţeaua până în anul 2017; electrică, majoritatea în mediu rural;  iluminat public asigurat în proporţie de număr mic de corpuri de iluminat public; 80,75%; număr redus de localităţi alimentate cu  reţea de telecomunicaţii bine dezvoltată; gaze naturale;  investiţii în infrastructura de telefonie realizate în principal de firmele private; cost ridicat al investiţiilor de realizare a reţelelor de transport gaze;  creşterea numărului de abonamente radio; alimentare cu gaze naturale doar a celor 2 municipii;  creşterea numărului de abonamente TV. alimentare cu energie termică în cele 2 municipii; •

•

•

•

•

•

•

•

•

conectare redusă în mediul rural la reţelele de telecomunicaţii; •

•

Oportunităţi

acces redus la internet în mediul rural.

Ameninţări

finanţări pentru dezvoltarea şi concurenţa mare pentru accesarea reabilitarea infrastructurii de transport finanţărilor pentru infrastructura de transport (POR, POS Transport, PNDR); (POR şi PNDR); finanţări pentru activităţi care vizează suspendarea procesului de depunere a apa/apa uzată, gestiunea deşeurilor; proiectelor pentru modernizarea accesarea programului Electrificare infrastructurii de transport în Regiune; 2007 - 2009; tendinţa de utilizare preponderentă a proiecte ale SC Electrica SA de transportului rutier faţă de cel feroviar; extindere a reţelelor; reducerea investiţiilor publice în utilizarea surselor regenerabile pentru infrastructură ca urmare a crizei economicoalimentarea cu energie electrică şi termică a financiare; instituţiilor şi populaţiei; spaţii de depozitare a deşeurilor din utilizarea deşeurilor de lemn şi mediul rural şi localităţile urbane mici care trebuie închise şi ecologizate până pe data rumeguşului pentru încălzit; de 16 iulie 2009; programe pentru reabilitarea termicî a Document în lucru

126


locuinţelor. Constructia Coridorului IX Ploieşti – Albiţa, al cărui tronson Ploieşti – Buzău – Focşani reprezintă un element de poteţial în dezvoltarea economico-socială a judeţului Buzău

necontractarea proiectelor cu finanţare externă propuse ca urmare a elaborării cu întârziere a Master Planului apă/apă uzată şi alocării reduse a fondurilor în POS Mediu; amânarea lansării programelor de finanţare (Casa Verde); scăderea producţiei de energie electrică ca urmare a reducerii cantităţilor de precipitaţii; accesare redusă a programului guvernamental de reabilitare termică.

6.5 Infrastructura socială Puncte tari

Puncte slabe

aprobarea Strategiei judeţului Buzău disfuncţionalităţi în circuitul de îngrijire pentru asistenţă socială a adulţilor şi copiilor a bolnavului; pe perioada 2006-2010; difuncţionalităţi ale fluxului  dezvoltarea şi diversificarea gamei de informaţional între instituţiile în domeniu; servicii sociale acordate în funcţie de creşterea gradului de sărăcie; nevoile identificate şi resursele disponibile; creşterea cazurilor de abandon social;  servicii de îngrijire de zi aflate în subordinea consiliilor locale (11), DGASPC creştere continuă a numărului de cereri (12) şi OPA (3); de instituţionalizare;  servicii de tip rezidenţial aflate în personal redus format în domeniul subordinea OPA (3) şi DGASPC (26); managementului de caz;  3 servicii de tip rezidenţial în domeniul dificultăţi în procesul de recrutare a protecţiei sociale a persoanelor adulte aflate personalului de specialitate, mai ales în în subordinea DGASPC; mediul rural;  27 de furnizorii de servicii sociale motivare financiară redusă a personalului acreditaţi; şi de atragere a persoanelor cu calificare  ONG-uri active în domeniul asistenţei superioară în furnizarea serviciilor de specialitate; sociale; de informare despre  campanii lipsa de experienţă în ceea ce priveşte problematica tuturor categoriilor demanagementul şi organizarea serviciilor beneficiari; sociale;  implementarea standardelor de calitate diferenţe psihologice şi socio-culturale în centrele de tip rezidenţial destinate ale populaţiei vulnerabile, care impun persoanelor adulte cu handicap; intervenţii specializate; 

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Document în lucru

127


implementarea standardelor de calitate lipsa unei strategii de intervenţie unitară privind furnizarea de servicii sociale pentru coordonarea serviciilor de asistenţă destinate copilului; socială la nivel judeţean;  cadru legislativ în domeniul asistenţei responsabilitate scăzută a actorilor sociale completat şi adaptat în raport cu sociali (indivizi, grupuri, organizaţii etc); nevoile identificate; număr mare de copii ai căror părinţi sunt  creşterea performanţelor serviciilor de plecaţi la muncă în străinătate; asistenţă socială; număr redus de medici şi asistenţi unor programe cu medicali, mai ales în mediul rural;  implementarea finanţare internă sau externă destinate număr redus de cabinete medicale, mai formării personalului care activează în cadrul serviciilor publice de asistenţă socială ales în mediul rural; de la nivelul autorităţilor locale; număr redus de farmacii şi drogherii,  serviciu judeţean de ambulanţă cu 8 mai ales în mediul rural; substaţii; accesibilitate redusă la serviciile primare, stomatologice şi  parcul auto al serviciului de ambulanţă medicale farmaceutice a populaţiei din mediul rural; în proces de modernizare; accesibilitate redusă la servicii de  8 ambulatorii integrate; specialitate ambulatorii;  număr mare de specialităţi accesibile; accesibilitate redusă la servicii de  existenţa unor echipamente medicale medicină de urgenţă prespitalicească; performante; infrastructură necorespunzătoare a  acces la servicii medicale paraclinice spitalelor şi dispensarelor rurale; moderne (laboratoare performante); creşterea continuă a mortalităţii specifice  număr mare de manifestări cultural(boli cardiovasculare, tumori); artistice; Casa de Cultură a municipiului Buzău nu culturale de tradiţie,  manifestări are sediu propriu; naţionale şi internaţionale; probleme legate de dotarea cu materiale  păstrarea meşteşugurilor tradiţionale; de practică culturală şi de personalul de  muzeu judeţean cu 4 secţii în teritoriu; specialitate a caselor de cultură;  muzeul judeţean deţine peste 50.000 de casele de cultură au bază materială obiecte de patrimoniu, din care 442 sunt precară, săracă, depăşită moral şi fizic, cu clasate în categoria tezaur; spaţii inadecvate activităţilor de microgrup;  număr mare de vizitatori ai muzeelor; lipsa personalului de conducere şi de  activitate editorială a muzeului judeţean; specialitate calificat în unele case de cultură;  campanii anuale de săpături arheologice; resurse insuficiente pentru finanţarea  Muzeul Municipal Rm. Sărat deţine activităţilor caselor de cultură; peste 29.000 de lucrări, din care 10 clasate legislaţie depăşită, stufoasă, în categoria tezaur; nestimulativă în domeniul cultural; 

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Document în lucru

128


7 case de cultură; 4 comune fără cămine culturale în localităţile centru de comună;  peste 200 de cămine culturale, din care 78 la nivelul localităţilor reşedinţe de instituţiile de cultură nu au personalitate comune; juridică;  reabilitări ale căminelor culturale cu lipsa managerilor culturali; resurse proprii sau fonduri atrase prin zone cu potenţial etnografic încă diverse programe; nevalorificat;  importantă zestre istorică, concretizată zone neacoperite cu evenimente culturalîn situri arheologice, valori ale patrimoniului artistice; construit şi zone cu potenţial etnografic; număr mare de monumente într-o stare  122 monumente de valoare naţională avansată de degradare; (excepţională); număr mare de monumente istorice (în  alocarea anuală de fonduri prin Planul Naţional de Restaurare pentru restaurarea şi special case ţărăneşti tradiţionale) în proprietatea unor persoane fizice care nu au reabilitarea monumentelor istorice; fondurile necesare lucrărilor de restaurare;  Legea 422/2001 prevede implicarea fonduri insuficiente alocate de Ministerul autorităţilor locale în susţinerea activităţilor Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional de reabilitare a monumentelor istorice; pentru restaurarea şi reabilitarea  biblioteci publice în toate localităţile, monumentelor istorice; cea judeţeană având 5 filiale; neaplicarea Legii 422/2001 datorită  filială de carte religioasă şi filială de carte în limba franceză aparţinând lipsei resurselor financiare a autorităţilor publice; Bibliotecii Judeţene; 10 biblioteci comunale nu au bibliotecar;  fond important de carte; lipsa accesului la internet în bibliotecile  106 calculatoare în cadrul bibliotecilor, din Pătârlagele şi 72 de comune; din care 76 la Biblioteca Judeţeană; bibliotecile orăşeneşti au câte un singur  79 de biblioteci sunt în stare bună şi calculator; satisfăcătoare; doar 25 de biblioteci comunale au  instituţii de învăţământ de toate gradele; calculatoare;  instituţii de învăţământ special; comuna Pietroasele nu are spaţiu pentru  învăţământ de artă şi sportiv; bibliotecă;  număr redus de cazuri de abandon Biblioteca Judeţeană are probleme cu şcolar; spaţiile în care funcţionează şi nu are spaţii  3 baze sportive; proprii;  premii judeţene, regionale naţionale şi procent scăzut de promovabilitate; internaţionale la concursurile educative număr mic de copii cuprinşi în activităţi extra-şcolare; educative extra-şcolare;  lucrări în curs pentru reabilitarea, reţele de calculatoare în 29% unităţi 

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Document în lucru

129


consolidarea, dotarea sau realizarea unor şcolare; obiective noi de investiţii de infrastructură lipsa învăţământului superior de stat. şcolară. •

Oportunităţi

Ameninţări

programe de finanţare pentru asistenţa subfinanţare ca urmare a descentralizării socială (POR, programe naţionale); administrative; programe de finanţare pentru sănătate suspendarea / întreruperea / diminuarea (POR, programe naţionale); unor programe naţionale de finanţare ca programe de finanţare pentru cultură urmare a crizei economice mondiale; (POR, Planul Naţional de Restaurare); legea sponsorizării nu prevede facilităţi programe naţionale de reabilitare,fiscale pentru sponsorii pentru cultură; modernizare şi dotare a aşezămintelor sucursalele locale ale băncilor nu pot lua culturale, din mediul rural şi mic urban; decizii de susţinere financiară a unor programe de finanţare pentru reabilitarea evenimente culturale; unităţilor de învăţământ (POR, Banca accentuarea stării de degradare în care Mondială). funcţionează o parte din biblioteci; retrocedarea spaţiului în care funcţionează filiala de carte franceză.

6.6 Mediu Puncte tari înfiinţarea / extinderea reţelelor de alimentare cu apă, corespunzătoare din punct de vedere tehnic;  lipsa ploilor acide;  valori mici ale poluării aerului cu pulberi în suspensie PM 10;  implementarea proiectelor în ariile protejate;  rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes naţional pe o suprafaţă de 1.850 hectare;  rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes judeţean pe o suprafaţă de 1.142 hectare;  3 din cele 5 regiuni biogeografice Natura 

Document în lucru

Puncte slabe probleme de mediu datorită factorilor naturali şi antropici; •

stabilitatea terenurilor in zona de deal şi munte afectate de despăduriri; •

•

spaţii verzi reduse în mediul urban;

în cea mai mare parte a judeţului, cu precădere în partea de sud-est, toate sursele subterane de apă sunt poluate, deci improprii alimentării cu apă; •

•

reţeaua de distribuţie a apei îmbătrânită;

nivel al nitraţilor peste nivelul legal în 35 de comune; •

staţii de epurare vechi, având infrastructura cât şi echipamentele mecanoelectrice într-o stare foarte precară; •

130


2000 din România se regăsesc pe teritoriul staţiile de tratare evacuează apa judeţului Buzău; insuficient epurată în bazinele râurilor;  3 din cele 9 regiuni biogeografice Natura sistemul de colectare a apelor uzate în 2000 din Europa se regăsesc pe teritoriul stare precară; judeţului Buzău; rata de infiltrare de circa 30%.  6% din suprafaţa judeţului (36.092,6 ha) nu sunt luate măsurile adecvate pentru aflată sub protecţie. tratarea şi depozitarea nămolurilor; •

•

•

•

o singură staţie automată de monitorizare a calităţii aerului; •

dotare nesatisfăcătoare a punctelor de colectare a deşeurilor menajere. •

Oportunităţi

Ameninţări

programe de protejare a biodiversităţii; directivele de furnizare a apei potabile implicarea autorităţilor publice în prevăd conformarea sistemului de furnizare a apei până în anul 2015; managementul ariilor protejate. numărul insuficient de echipamente şi condiţia tehnică pot duce la nerespectarea programului de ridicare a deşeurilor; numărul insuficient de echipamente şi condiţia tehnică pot duce la supraîncarcarea punctelor de colectare; obligativitatea sistării activităţii de depozitare şi ecologizarea depozitelor neconforme din mediul urban şi din mediul rural; nerealizarea de proiecte care finanţează protejarea biodiversităţii datorită dificultăţili de accesare a programelor de acest tip; introducerea intenţionată sau involuntară de specii străine în ecosistemele naturale sau agricole; dispariţia unor specii de faună şi floră; fragmentarea habitatelor şi întreruperea conectivităţii longitudinale (bararea cursurilor de apă) şi laterale (îndiguiri); blocarea sau restrângere rutelor de migraţie a speciilor de peşti şi a accesului la locurile potrivite pentru reproducere şi Document în lucru

131


hrănire); restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de tranziţie (păduri forestiere); nerespectarea de către turişti şi localnici a regulilor de comportare şi exploatare a ariilor protejate.

6.7 Capacitate instituţională Puncte tari existenţa strategiilor sectoriale la nivel local;  obţinerea certificatului IQNET - The International Certification Network;  certificarea ISO 9001:2008;  90% dintre angajaţi au studii superioare;  în anul 2009 sunt propuse cursuri de perfecţionare pentru 75% dintre angajaţi; disponibilitate pentru cooperare,  Consiliul Judeţean Buzău fiind membru în 25 de asocieri şi parteneriate;  13 ADI în judeţ;  gestionarea unui portofoliu de 23 de proiecte în valoare totală de 69.292.286,20 euro în perioada 2003 – ianuarie 2009;  site bine organizat, cu informaţii diverse şi utile;  2 parteneriate externe;  implicare în soluţionarea gestionării integrate a deşurilor;  actualizarea PATJ-ului. 

Oportunităţi

Puncte slabe •

33% din posturi vacante;

media de vârstă a angajaţilor este de 45% de ani; •

participare redusă la programe şi cursuri de instruire şi perfecţionare profesională în anul 2009; •

•

colaborări reduse cu mediul de afaceri;

neaccesarea disponibile. •

tuturor

finanţărilor

Ameninţări

6 proiecte în curs de evaluare în valoare tendinţe concurenţiale între localităţile totală de 65.194.553 euro; din judeţ care pot compromite cooperarea şi coordonarea în derularea unor proiecte curse de finanţare multiple; comune pentru dezvoltarea durabilă a Document în lucru

132


bănci specializate în finanţareateritoriului zonal; instituţiilor publice; accesarea dificilă a creditelor bancare; dezvoltarea parteneriatelor publiclipsa de motivare financiară a private; angajaţilor, în condiţiile reducerii primelor finalizarea Master Planului de apă-apă lunare şi sporurilor; uzată. subfinanţarea activităţii.

Document în lucru

133


CAPITOLUL VII

DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE ALE JUDEŢULUI BUZĂU

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Durabilă a judeţului Buzău 2007 – 2013 constă în îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii locuitorilor judeţului Buzău, generaţiilor prezente şi viitoare, prin crearea unei comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să utilizeze resursele în mod eficient şi eficace asigurând prosperitatea, protecţia mediului şi coeziunea socială. Viziunea de dezvoltare: în anul 2013 judeţul Buzău va fi un judeţ care s-a dezvoltat durabil în sensul: valorificării durabile a poziţiei geo-strategice şi resurselor naturale, păstrând un mediu înconjurător nepoluat; existenţei unei forţe de muncă calificate pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine plătite; menţinerii competitivităţii judeţului prin desfăşurarea unor activităţi economice prospere, introducerea de noi tehnologii şi investiţii în cunoaştere şi inovare; îmbunătăţirii continuu a calităţii vieţii oamenilor asigurându-le acces egal la utilităţi, servicii de asistenţă socială şi sănătate, educaţie; implicării active a instituţiilor pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrate a judeţului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali şi mediul de afaceri în procesul decizional. Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare Locală:  protecţia mediului prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul negativ asupra mediului;  gestionarea responsabilă a resurselor naturale;  echitate şi coeziune socială, respectarea diversităţii culturale, egalităţii de şanse şi combaterea discriminării de orice fel;  asigurarea unor standarde de viaţă ridicate;  promovarea cunoaşterii, inovării şi competitivităţii;  facilitarea accesului la informaţie şi cunoaştere;  valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare;  informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional; Document în lucru

134


corelarea iniţiativelor şi strategiilor locale sectoriale cu cele de la nivel judeţean, regional şi naţional;  consolidarea relaţiilor de colaborare între actorii de la nivel local în vederea creşterii şanselor de accesare a fondurilor europene. Scenarii de dezvoltare Analiza diagnostic şi analiza SWOT reprezintă elementele cheie ale Strategiei de Dezvoltare Locală, elaborarea celor două analize fiind etapa care face legătura între starea de fapt, rezultată din analiza situaţiei existente, şi proiecţia comunităţii pe perioada 2007-2013, exprimată în direcţii de dezvoltare şi plan de acţiune. Analiza diagnostic şi analiza SWOT au scos în evidenţă existenţa a trei elemente de potenţial, cu impact maxim asupra vieţii economice şi sociale: potenţialul turistic; industria; agricultura. 

IFRASTRUCTURA

TURISM

INDUSTRIE

AGRICULTURA

FORŢA DE MUCĂ

La baza acestor trei elemente principale stau infrastructura şi forţa de muncă, condiţionând şi totodată fiind condiţionate de cei trei piloni identificaţi. Infrastructura slab dezvoltată, care atrage costuri logistice foarte mari, este cauza pentru care doi din trei investitori aleg altă ţară din Europa Centrală şi de Est, în locul României. Avantajele României care ţin de costurile forţei de muncă şi de piaţa de desfacere se pierd din cauza infrastructurii. Costurile logistice sunt atât de mari încât devine mai ieftin pentru investitorii din anumite industrii să producă în ţări în care mâna de lucru este două ori mai scumpă. Aşa se explică concentrarea investiţiilor la graniţa cu Ungaria, investiţii care beneficiază de infrastructura Ungariei şi forţa de muncă ieftină, dar calificată, din România. Document în lucru

135


Fiecare dintre cele trei puncte forte identificate (turism, industrie, agricultură) poate constitui, la un moment dat, în funcţie de contextul politic şi oportunităţile momentului, „vârful de lance” al dezvoltării economice buzoiene, trăgând după sine şi celelalte sectoare de dezvoltare, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă şi echilibrată a judeţului. Scenariul de dezvoltare 1 – Dezvoltarea Turismului ca factor prioritar Turismul reprezintă sectorul economic cu cifra de afaceri cea mai ridicată pe plan mondial, având încasări superioare celor obţinute din industria petrolieră. Turismul reprezintă în Europa şi în lume, una dintre industriile care s-a dezvoltat exploziv în ultimii ani, contribuind cu 5% la formarea Produsului Naţional Brut şi generând 6% din totalul locurilor de muncă. România deţinea în 1989 locul 19 în ierarhia mondială a ţărilor receptoare. În ciuda potenţialului turistic uriaş, turismul românesc a înregistrat un declin accentuat, în timp ce piaţa mondială a serviciilor turistice şi pieţele învecinate (Bulgaria şi Ungaria sunt cel mai bun exemplu) cunosc o creştere anuală continuă. Cu toate aceste, turismul românesc are mari şanse să devina competitiv, după cum apreciază un raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor. Din punct de vedere al perspectivelor de creştere a industriei turismului şi călătoriilor, România ocupă locul şapte din cele 176 de ţări analizate. Contribuţia de 2,1%, reprezentând 7,9 miliarde lei, a industriei româneşti a turismului şi călătoriilor în Produsul Intern Brut, clasa România pe locul şapte în lume în anul 2007, se arată în raportul Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor, care estimează o creştere a contribuţiei, până în 2017, în termeni nominali, la 2,9% din PIB (22,5 miliarde lei). Dezvoltarea turismului în Buzău trebuie să fie un obiectiv şi, în acelaşi timp, un mijloc pentru dezvoltarea economico-socială globală, considerând mai ales contextul politic, social şi economic favorabil reprezentat de intrarea cu drepturi depline în Uniunea Europeană, reflectat în mai buna circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi forţei de muncă. Datorită aşezării sale geografice, judeţul Buzău beneficiază de caracteristicile unei zone turistice complexe, cu numeroase obiective naturale şi antropice care creează premise pentru dezvoltarea turismului de odihnă şi de agrement, îmbinat cu turismul cultural. În acest context se poate afirma că turismul este una dintre cele mai importante activităţi ce poate fi dezvoltată în judeţul Buzău, prin exploatarea eficientă a bogăţiilor naturale. Din păcate, acest sector nu este pus în valoare la întregul său potenţial, activitatea de marketing şi promovare fiind slab reprezentată, marketingului destinaţiilor fiind abordat într-un mod învechit, colaborarea sectoarelor public şi privat fiind redusă. Scenariul de dezvoltare 2 – Dezvoltarea Industriei ca factor prioritar Judeţul Buzău se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei naţionale, predominantă fiind industria, cu ramurile: industria metalurgică, industria construcţiilor de maşini, industria echipamentelor electrotehnice, producţia de organe mecanice de asamblare şi de garnituri de frână şi de etanşare, producţia de aparate şi echipamente pentru calea ferată, de filtre de apă şi ulei pentru autovehicule, industria sticlei, industria lemnului, producţia de fire textile, confecţii textile şi de tricotaje, Document în lucru

136


producţia de panouri din beton şi de produse ceramice, producţia de zahăr, lapte şi produse din lapte, ulei, bere, carne şi produse din carne, producţia obiectelor din mase plastice. Revigorarea activităţii industriale locale după 1989 este datorată în principal investitorilor străini, care au contribuit în mod decisiv la retehnologizarea şi restructurarea coloşilor industriali comunişti. Afluxul investitorilor străini a început în 1995, perioadă din care a început afirmarea, pe plan local, companiilor multinaţionale. Se poate contura un scenariu de dezvoltare în care industria să ocupe primul loc la nivel judeţean, având în vedere că pentru anumite produse industriale judeţul Buzău este singurul producător din România (aparate de cale ferată, tirfoane de cale ferată, traverse metalice, garnituri de frână şi elemente de etanşare pentru autovehicule, cord metalic pentru armarea cauciucurilor, pulbere metalică pentru compoziţia electrozilor de sudură, cât şi pentru sinterizarea unor piese mecanice sau pentru recondiţionarea de piese uzate, filtre şi sisteme complexe de purificare a apei), iar pentru alte câteva produse Buzăul ocupă un loc important în economia naţională (electrozi de sudură, sârmă trasă cu conţinut scăzut de carbon, sârmă zincată, plase sudate, plase împletite, parbrize pentru autovehicule ş.a.). Produsul reprezentativ este galle-ul, industria locală cumulând peste 85% dintre firmele de profil care activează pe teritoriul României. La Buzău a fost înfiinţată unica asociaţie a producătorilor de galle-uri din ţară. În totalitate, producţiile de galle-uri sunt exportate, pieţele de destinaţie fiind Orientul Extrem Japonia, SUA, Canada, Uniunea Europeană). La nivelul anului 2006 judeţul Buzău se număra printre cele mai industrializate din ţară, clasându-se pe locul al VII-lea în topul naţional al firmelor, înaintea a cel puţin zece judeţe cu tradiţie economică recunoscută. În top au fost selecţionate 74 firme buzoiene, dintre care 20 au ocupat primele trei locuri, firmele premiate acoperind toate domeniile economiei naţionale. Scenariul de dezvoltare 3 – Dezvoltarea Agriculturii ca factor prioritar Scenariu de dezvoltare al judeţului Buzău care are în prim plan agricultura are la bază următoarele premise: un sistem de irigaţii care să asigure independenţa de precipitaţiile atmosferice şi înfiinţarea culturilor ecologice. Agricultura ecologică este din ce în ce mai preferată agriculturii convenţionale, atât de marii producători cât şi de fermieri. Producătorii, procesatorii şi comercianţii ecologici sunt încurajaţi prin programe naţionale şi europene prin programe care să-i ajute să treacă de la agricultura convenţională la cea ecologică. Deoarece pe terenurile agricole din România sau folosit, în cursul timpului, foarte puţine substanţe chimice, agricultura ecologică reprezintă o activitate profitabilă pentru o perioadă mare de timp, cu atât mai mult cu cât, conform unui raport oficial, fructele, legumele şi cerealele vândute în prezent în Uniunea Europeană conţin un număr record de substanţe chimice, cu 20% mai mult decât acum cinci ani19. Cadrul pentru dezvoltarea unor astfel de activităţi este deosebit de favorabil din următoarele considerente:  obligativitatea asigurării culturilor agricole de la 1 ianuarie 2010, ceea ce reduce riscul cultivatorului în cazul compromiterii recoltei; 19

Sursa: www.ziua.ro – 16.10.2008

Document în lucru

137


preţul de vânzare mare al produselor bio-organice (21 lei kilogramul de gogoşar, 11 lei kilogramul de morcov) 20;  programele europene de distribuţie a legumelor şi fructelor în şcoli. În funcţie de viziunea politică a conducătorilor judeţului se poate alege unul dintre cele 3 scenarii de dezvoltare propuse. Indiferent însă de scenariul ales, direcţiile de dezvoltare ale judeţului Buzău sunt prezentate în continuare, prioritizarea proiectelor şi măsurilor urmând a fi făcută în interiorul acestora. Direcţiile de dezvoltare ale judeţului Buzău:  Direcţia de dezvoltare 1: Resurse naturale şi protecţia mediului;  Direcţia de dezvoltare 2: Dezvoltare economică şi competitivitate;  Direcţia de dezvoltare 3: Dezvoltarea resurselor umane;  Direcţia de dezvoltare 4: Infrastructură şi utilităţi Direcţiile de dezvoltare au fost identificate şi corelate cu strategia de amenajare a teritoriului judeţean, prezentată în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Buzău (lucrare în curs de actualizare şi finalizare):  Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit, determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor naturale distructive (riscuri naturale şi antropice);  Dezvoltarea localităţilor într-o reţea funcţională prin dispunerea echilibrată în teritoriul judeţean a serviciilor şi locurilor de muncă;  Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de infrastructuri tehnice, în concordanţă cu necesităţile comunităţilor locale şi cu cerinţele de protecţie şi conservare a mediului;  O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităţilor economiei judeţene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor şi protecţia mediului natural; regional, integrarea  O cooperare avantajoasă a judeţului în spaţiul armonioasă în contextul naţional şi internaţional. Direcţia de dezvoltare 1: Resurse naturale şi protecţia mediului Obiectivul direcţiei: Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile. Sub-direcţii de dezvoltare:  Îmbunătăţirea calităţii la infrastructura de apă şi apă uzată;  Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor;  Reducerea impactului negativ al sistemelor de încălzire urbană asupra mediului; 

20

www.euractiv.ro – 06.10.2008

Document în lucru

138


Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural;  Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale; Sub-direcţia 1.1: Îmbunătăţirea calităţii la infrastructura de apă şi apă uzată 

Proiecte propuse: Proiecte integrate apă – canalizare – staţii de epurare: cu apă, construire/modernizare staţii de epurare şi  Alimentare reabilitare/extindere reţele canalizare în aglomerările Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele;  Alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare în comunele Smeeni (Smeeni, Udaţi Mânzu), Topliceni (Băbeni şi Răduceşti), Săgeata (Beilic, Găvăneşti, Baniţa), Calvini, Mihăileşti, Cătina (Cătina şi Corbu); Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reţelelor de alimentare cu apă:  Sistem de alimentare cu apă a localităţilor situate pe Valea Buzăului – 25 localităţi;  Reabilitare reţea de apă în zona de intervenţie urbană a municipiului Râmnicu Sărat;  Reabilitare staţie clorinare, rezervor apă, reţea de distribuţie apă, staţie epurare; aducţiune apă; executare sursă captare, canalizare şi staţii epurare; extindere canalizare în oraşul Pătârlagele şi satele componente;  Înfiinţări, reabilitări, extinderi în comunele Zărneşti (Zărneşti şi Vadu Soreşti), Vipereşti (Vipereşti, Tronari, Muscelu, Ruşavăţ, Ursoaia), Valea Salciei, Unguriu, Topliceni (Deduleşti), Tisău, Săgeata, Sapoca, Robească, Rîmnicelu (Ştiubei), Grebanu (Homesti, Grebanu, Plevna), Luciu (Luciu), Măgura (Ciuta), Mărăcineni, Glodeanu Siliştea, Gherăseni, Cătina (Valea Catinei şi Slobozia), Blăjani (Soreşti şi Blajani), Cilibia (Cilibia, Minzu şi Movila Oii), Chiojdu (Poieniţele), Calvini (Calvini), Brădeanu (Mitropolia), Bozioru, Merei (IzvoruDulce, Sărata-Monteoru); Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare:  Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în comunele Zărneşti (Fundeni), Verneşti, Vadu Paşii, Valea Râmnicului, Sapoca, Racoviţeni, Pogoanele, Murgeşti, Movila Banului, Largu, Lopătari, Luciu, Măgura, Gherăseni, Săruleşti, Mânzăleşti (Valea Jgheabului), Odăile (Lacu,Valea Fântanei, Odăile şi Piatra Albă), Ghergheasa (Ghergheasa şi Sălcioara), Ţinteşti, Lipănescu (Scutelnici şi Lipănescu), Florica, Costeşti, Cilibia (Gara Cilibia şi Poşta), Buda (Buda şi Toropăleşti), Brădeanu (Brădeanu şi Smirdan), Balta Albă (Balta Albă, Amara, Băile), Amaru, Poşta Câlnău, Padina, Brăeşti; Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare;  Canalizare în oraşul Nehoiu (Valea Nehoiului, Bulărceşti, Piatra şi Bădîrlegi)  Reabilitarea staţiei de epurare din oraşul Nehoiu;  Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare Document în lucru

139


în comunele Vipereşti (Vipereşti şi Tronari), Valea Salciei, Vâlcele, Unguriu, Tisău, Siriu, Săgeata (Săgeata, Borduşani şi Dimbroca), Sapoca (Sapoca), Robească, canalizare Nehoiu (Valea Nehoiului, Bulărceşti, Piatra şi Bădîrlegi), reabilitare staţie de epurare Nehoiu, Blăjani, Bisoca, Bălăceanu, Colţi, Cislău, Cilibia (Cilibia, Mânzu şi Movila Oii), Chiojdu, Cernăteşti, Breaza (Breaza si Greceanca), Beceni, Boldu, Pirscov, Vintilă Vodă (Vintilă Vodă, Niculeşti şi Podu Muncii), Cochirleanca; Managementul surselor de apă subterane şi de suprafaţă:  Studii de prefezabilitate şi fezabilitate pentru alimentarea cu apa a localităţilor situate pe Valea Buzăului din lacul de acumulare Siriu;  Regularizarea albiilor pâraielor Muscel şi Valea Viei;  Corectare torenţi pe pâraiele Bonţu Mare, Bonţu Sec şi Croşet comuna Siriu;  Foraj de mare adâncime şi construire bazin de stocare a apei în satul Măgura zona Sârbeşti, comuna Măgura;  Regularizarea albiei râului Câlnău şi protecţia malurilor în comuna Valea Salciei;  Reparaţia canalului de scurgere a apei în satul Poienile, oraş Pătârlagele;  Corecţia torenţilor pârâului Stănila, izvorul Nucet, izvorul Vârtişca; Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei; exemple de teme:  Renunţarea la consumul apei îmbuteliate şi utilizarea filtrelor pentru apa potabilă;  Închiderea apei la spălatul pe dinţi;  Renunţarea la cadă şi folosirea duşului. Rezultate aşteptate: accesul tuturor locuitorilor la alimentarea cu apă şi canalizare, epurarea corespunzătoare a apelor uzate, ecologizarea cursurilor de apă, managementul durabil al surselor de apă, diminuarea ritmului de creştere a cererii de apă, diminuarea ritmului de creştere a gradului de poluare a apelor, consum raţional al apei. Responsabili / parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, operatorul regional de apă / furnizorii de apă, ONG-uri din domeniul protecţiei mediului, instituţiile de învăţământ. Sub-direcţia 1.2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor Proiecte propuse: Amenajarea celorlalte celule ale depozitului Gălbinaşi şi realizarea depozitului zonal 2; Realizarea / finalizarea celor 8 staţii de transfer al deşeurilor menajere incluse în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, achiziţia de utilaje, închiderea gropilor neconforme;  Sistem de management integrat al deşeurilor in zona localităţilor de pe Valea Slănicului cu staţie de transfer in comuna Beceni, Cislău;  Serviciul de gestionare a deşeurilor în regiunea Stîlpu şi Costeşti;  Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciul de salubrizare al Document în lucru

140


comunei Căneşti, Valea Râmnicului;  Sistem de management integrat al deşeurilor cu staţie de transfer în oraşul Pogoanele, Pătârlagele, Berca;  Închiderea gropii de depozitare a gunoiului menajer de la Rm. Sărat;  Închiderea spaţiilor de depozitare a gunoiului menajer din toate localitatile rurale;  Sistem de management integrat al deşeurilor cu staţia de transfer în comuna Ulmeni;  Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Câlnăului cu staţie de transfer în comuna Zărneşti;  Staţie de transfer Râmnicu-Sărat  Închiderea gropilor de depozitare a gunoiului menajer de la Râmnicu Sărat, Nehoiu, Buzău  Realizare staţie de sortare şi de compostare Gălbinaşi  Închiderea depozitelor de deşeuri şi ecologizarea spaţiilor: rural 16.07.2009, urban conform calendarului. *Staţii de transfer în execuţie: Beceni, Cislău, Râmnicu Sărat, Staţii de transfer propuse: Berca, Pătârlagele, Pogoanele, Ulmeni, Zărneşti. Realizarea unui incinerator de deşeuri menajere pentru producerea energiei electrice şi termice; Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei; exemple de teme:  Renunţarea la PET-uri şi folosire sticlelor care se pot reutiliza;  Folosirea sacoşelor de cumpărături biodegradabile;  Reciclare, folosirea produselor reciclabile;

Rezultate aşteptate: introducerea achiziţiilor publice ecologice, managementul integrat al deşeurilor la nivelul judeţului, acoperirea întregului judeţ cu sisteme de colectare a deşeurilor, creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor, creşterea gradului de reciclare a deşeurilor, ecologizarea teritoriului judeţului, dotarea cu echipamente şi utilaje specifice performante a operatorilor de salubritate, diminuarea ritmului de creştere a cantităţii de deşeuri municipale. Responsabili / parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, operatorii de salubritate, agenţii economici, Agenţia de Protecţie a Mediului Buzău, ONG-uri din domeniul protecţiei mediului, instituţiile de învăţământ. Sub-direcţia 1.3: Reducerea impactului negativ al sistemelor de încălzire urbană asupra mediului Proiecte propuse: Reabilitarea termică a locuinţelor şi instituţiilor, realizarea auditului energetic al clădirilor;  Reabilitare termică a Căminului cultural din comuna Bozioru;  Reabilitare termică a şcolii din satul Dogari, comuna Beceni; Document în lucru

141


Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din municipiile Buzău şi Rm. Sărat şi oraşele Pogoanele, Pătârlagele şi Nehoiu;  Realizarea auditului energetic al Consiliului Judeţean Buzău, instituţiilor subordonate şi primăriilor; Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire:  Dotarea şcolilor generale din satele Palici şi Ursoaia cu centrale de încălzit cu combustibil solid;  Reabilitarea şi extinderea alimentării cu energie termică în municipiul Rm. Sărat;  Reabilitarea şi extinderea alimentării cu energie termică în oraşul Nehoiu;  Înfiinţarea alimentării cu energie termică în oraşul Pogoanele;  Înfiinţarea alimentării cu energie termică în oraşul Pătârlagele;  Introducerea încălzirii prin pompe de căldură; Utilizarea energiilor alternative:  Alimentare cu energie electrică prin conversia energiei solare comuna Verneşti;  Introducerea panourilor solare şi transformarea instituţiilor publice în clădiri independente energetic;  Introducerea iluminatului ecologic în mediul urban;  Introducerea mijloacelor de transport ecologice;  Construirea unor microhidrocentrale;  Înfiinţarea unui parc eolian. Activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energetic;  Studiu privind potenţialul eolian al zonei;  Sistem de management al traficului care să asigure în oraşe „unda verde” pe principalele artere;  Studiu privind introducerea centralelor pe biomasă sau rumeguş pentru încălzirea şcolilor;  Studiu privind încălzirea spitalelor cu surse regenerabile; Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei; exemple de teme:  „Zilele Energiei Inteligente”  Schimbarea becurilor cu incandescenţă;  Stingerea completă a aparatelor electrocasnice când nu sunt folosite;  Scoaterea acumulatoarelor de telefon din priză când nu sunt folosite; Rezultate aşteptate: creşterea eficienţei energetice, creşterea ponderii energiei produse pe baza resurselor regenerabile (în special vântul) în consumul total şi în producţia de electricitate, utilizarea raţională şi eficientă a resurselor primare neregenerabile şi reducerea dependenţei de acestea, introducerea panourilor solare ca surse de încălzire şi preparare a apei calde pentru instituţii şi pentru locuinţe. Responsabili / parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, operatorii de utilităţi, institute de cercetare-dezvoltare, agenţii economici, Agenţia de Protecţie a Mediului Buzău, ONG-uri din domeniul protecţiei mediului, instituţiile de învăţământ. 

Document în lucru

142


Sub-direcţia 1.4: Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural Proiecte propuse: Creşterea suprafeţelor ariilor naturale protejate şi realizarea de studii de fundamentare pe teritoriul ariilor naturale protejate necesare stabilirii măsurilor de management ale acestora;  Studii şi documentări cu participarea elevilor din zona ADI Ţinutul Buzăului, studenţi şi profesori ai Universităţii Bucureşti;  Amenajarea unui centru de expoziţie şi organizarea unor expoziţii tematice;  Realizarea unor materiale de promovare a zonei; Realizarea / întreţinerea infrastructurii turistice specifice ariilor naturale protejate;  Înscrierea în circuitul turistic a unor poteci tematice de vizitare;  Amenajarea de trasee ecoturistice;  Instruirea şi formarea furnizorilor de servicii eco-turistice şi a ghizilor montani din rândul comunităţilor locale;  Realizarea unor sesiuni de training în tehnicile practicării ecoturismului şi agroturismului;  Amplasare unor panouri de informare. Înfiinţarea / reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeţelor de spaţii verzi;  Înfiinţarea unor parcuri în comunele Smeeni (satul Udaţi – Mânzu), Cislău, Amaru, Scorţoasa;  Modernizarea Parcului Maghilorman; Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei. Rezultate aşteptate: noi suprafeţe declarate arii protejate, înfiinţarea de parcuri şi zone verzi, marcarea / întreţinerea / omologarea traseelor turistice, realizarea de refugii turistice, spaţii de campare, puncte de informare, centre de vizitare, trasee tematice, studii geologice, geomorfice, de floră, de faună, silvo-pastorale. Responsabili / parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, administratorii / custozii ariilor protejate, proprietarii / administratorii terenurilor, institutele de cercetare, Agenţia de Protecţie a Mediului Buzău, ONG-uri din domeniul protecţiei mediului, instituţiile de învăţământ. Sub-direcţia 1.5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale

Proiecte propuse: Managementul durabil al fondului forestier;  Inventarierea fondului forestier şi stabilirea unui plan de acţiune;  Acţiuni de regenerare şi conservare a fondului forestier;  Împădurirea terenurilor degradate şi în curs de degradare;  Promovarea obiectelor de artizanat din lemn, ca produse ecoturistice noi; Stabilizarea terenurilor degradate şi a terenurilor cu risc de alunecare; Document în lucru

143


Consolidarea versanţilor şi stabilizarea malurilor în oraşul Nehoiu; Acţiuni de combatere a alunecărilor de teren pe văile Bălăneasa, Sărăţel, Slănic, Chiojdu;  Împăduriri cu arbuşti (arin, merişor, afin) cu sistem radicular dezvoltat pentru stabilizarea terenurilor;  Împăduriri cu arbuşti (arin, merişor, afin) cu sistem radicular dezvoltat pentru combaterea eroziunii solului; Definitivarea hărţilor cu zone de risc;  elaborarea / actualizarea hărţilor de risc pentru fiecare localitate;  actualizarea PUG-urilor; Dotarea comunităţilor locale cu echipamente şi utilaje necesare intervenţiilor în situaţii de urgenţă;  Înfiinţarea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă în centre zonale;  Instruirea voluntarilor;  Dotarea cu echipamente şi materiale a centrelor de zonale. Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei în caz de incendii, inundaţii, cutremure, accidente chimice şi nucleare; Rezultate aşteptate: studii privind situaţia existentă a tăierilor abuzive, soluţii pentru oprirea fenomenului, regenerarea, împădurirea şi conservarea fondului forestier, identificarea şi inventarierea vegetaţiei din afara fondului forestier şi introducerea în circuitul silvic, realizarea perdelelor de protecţie, împădurirea terenurilor cu risc de alunecare, introducerea interdicţiilor de construire în Planurile Urbanistice Generale şi Regulementele de Urbanism, realizarea digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor. Responsabili / parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, Agenţia de Protecţie a Mediului Buzău, Serviciul Naţional de Îmbunătăţiri Funciare, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, administratorii / proprietarii de păduri, Direcţia Silvică, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Direcţia Apelor Buzău, ONG-uri din domeniul protecţiei mediului, instituţiile de învăţământ. Indicatori de performanţă pentru Direcţia de dezvoltare 1:  numărul campaniilor de conştientizare şi informare;  lungimea reţelelor de apă şi canalizare nou înfiinţate;  lungimea reţelelor de apă şi canalizare modernizate;  numărul de staţii de colectare, depozitare temporară şi transfer realizate;  cantitatea de deşeuri solide sortate înainte de depozitare;  numărul de gospodării care sortează deşeurile menajere înainte de colectare;  numărul de agenţi economici care sortează deşeurile industriale;  cantitatea de deşeuri reciclate;  suprafeţele reîmpădurite (ha) şi împădurite;  existenţa unui sistem de monitorizare a calităţii mediului;  numărul de intervenţii rapide în cazul catastrofelor naturale;  

Document în lucru

144

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău     

numărul de proiecte implementate pentru utilizarea surselor de energie alternativă, regenerabilă; numărul de agenţi economici care au introdus tehnologii curate în vederea reducerii noxelor şi poluării; gradul de reducere a poluării; numărul de instalaţii de depoluare a factorilor de mediu; numărul de voluntari pentru situaţii de urgenţă instruiţi.

Direcţia de dezvoltare 2: Dezvoltare economică şi competitivitate Obiectivul direcţiei: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor practici de consum şi producţie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung. Sub-direcţii de dezvoltare:  Dezvoltarea activităţilor economice productive;  Dezvoltarea agriculturii, silviculturii şi pescuitului;  Diversificarea economiei rurale;  Dezvoltarea turismului; Sub-direcţia 2.1: Dezvoltarea activităţilor economice productive Proiecte propuse: Promovarea şi sprijinirea investiţiilor cu dezvoltarea de parteneriate şi acordarea de facilităţi; Iniţierea unui parteneriat strategic în vederea elaborării unui studiu privind oportunitatea constituirii cluster-urilor; Crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor în Municipiul Râmnicu Sărat; Crearea unor structuri de sprijinire a afacerilor în Nehoiu, Pogoanele, Pătârlagele; Organizarea de misiuni economice; Campanii de informare şi conştientizare a mediului de afaceri şi populaţiei. Rezultate aşteptate: înfiinţarea de clustere (administraţie publică / staţiuni de cercetare / mediul de afaceri), creşterea investiţiilor atrase, incubatoare de afaceri, schimburi de experienţă şi contacte economice noi, reducerea şomajului. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, Camera de Comerţ şi Industrie Buzău, Consiliul Investitorilor Străini, mediul de afaceri. Sub-direcţia 2.2: Dezvoltarea agriculturii, silviculturii şi pescuitului Proiecte propuse: Sprijinirea formării grupurilor de producători; Amenajarea / reabilitarea sistemelor de irigaţie în special în partea sudică a Document în lucru

145


judeţului, în terasa Câlnăului; Crearea / modernizarea unor centre de comercializare a produselor tradiţionale în oraşe, în localităţile cu circulaţie turistică mare şi în apropierea obiectivelor turistice; Înregistrarea unor produse tradiţionale noi; Înfiinţarea culturilor ecologice de legume (Ziduri, Gherăseni, Săgeata); Înfiinţarea culturilor de cânepă (plantă care se valorifică în totalitate) şi in; Înfiinţarea / modernizarea unor plantaţii de fructe de pădure (Colţi, Cislău, Vipereşti, Odăile, Beceni); Înfiinţarea / modernizarea centrelor de exploatare şi prelucrare a lemnului (Nehoiu, Unguriu, Cătina, Brăeşti, Chiliile); Sprijinirea producătorilor pentru înlocuirea soiurilor hibride cu soiuri nobile de viţă de vie; Înfiinţarea / modernizarea crescătoriilor de peşte (Ghergheasa, Robească, Glodeanu Sărat, Movila Banului); Înfiinţarea / modernizarea de centre de prestaţii agricole (Cochirleanca, Sapoca); Înfiinţarea / modernizarea unor centre de prelucrare a fructelor şi legumelor, mierii, laptelui (Boldu, Smeeni, Glodeanu Siliştea, Vadu Paşii, Gura Teghii, Verneşti, Bozioru, Pârşcov, Săruleşti); Înfiinţarea / modernizarea centrelor de prelucrare a cărnii (Ţinteşti, Scutelnici,Căneşti, Bisoca, Pogoanele); Înfiinţarea / modernizarea centrelor de colectare a fructelor, laptelui (în special de capră), mierii etc (Costeşti, Stâlpu, Mihăileşti, Siriu, Lopătari); Sprijinirea cultivatorilor de fructe sau viţă de vie în procurarea materialului săditor de calitate prin scutirea de taxe (Ruşeţu, Ulmeni, Năeni, Pietroasele, Tisău); Sprijinirea cultivatorilor de fructe prin achiziţia unei părţi din producţie pentru distribuţie în şcoli; Rezultate aşteptate: creşterea suprafeţelor irigate, creşterea producţiilor de legume, fructe, culturi agricole şi pomicole de calitate prin utilizarea de material săditor de calitate, cultivarea unor specii rezistente la secetă, înfiinţarea de culturi de cânepă, creşterea gradului de prelucrare a produselor agricole, creşterea veniturilor la bugetele locale. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, institute de cercetare, mediul de afaceri, asociaţii de producători, Oficiul Judeţean pentru Consultanţă Agricolă, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Sub-direcţia 2.3: Diversificarea economiei rurale Proiecte propuse: Creşterea atractivităţii spaţiului rural şi încurajarea micilor întreprinzători: Document în lucru

146

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău      



Înfiinţarea unor culturi vegetale „dispărute” din judeţ (Luciu, Găbinaşi, ; Înfiinţarea unor centre de creştere a animalelor (Vâlcelele, Largu, Padina, Sapoca, Pănătău, Mărăcineni, Chiojdu, Cozieni, Scorţoasa); Reînfiinţarea plantaţiilor de arbuşti; Revigorarea sericiculturii (Bălăceanu); Înfiinţarea / modernizarea exploataţiei şi prelucrării lemnului (Breaza; Investiţii în sectorul agro-industrial: morărit, panificaţie, tehnologie pentru obţinerea uleiului comestibil nerafinat şi a uleiurilor tehnice, tehnologie pentru fabricarea nutreţurilor concentrate (Ghergheasa, Balta Albă, Cilibia, Cernăteşti); Înfiinţarea unor pieţe agroalimentare (Cochirleanca);

Diversificarea ofertei turistice rurale;  Amenajarea unor trasee tematice Drumul oilor şi Drumul grâului;  Diversificarea activităţilor agroturistice în comunele cu potenţial agroturistic (Brădeanu, Cislău, C. A. Rosetti, Amaru, Merei, Pătârlagele, Măgura, Berca, Calvini, Mânzăleşti, Vintilă Vodă);  Organizarea de festivaluri ale obiceiurilor de iarnă, în special în nordul judeţului;  Costume populare pentru formaţia şcolii din comuna Chiojdu;  Organizarea unor festivaluri legate de practicile agricole (culesul viilor, culesul fructelor, secerat);  Pregătirea personalului în domeniul agro-turistic. Campanii de informare şi conştientizare în mediul rural. Rezultate aşteptate: centre de colectare şi prelucrare, culturi ecologice, dezvoltarea activităţilor non-agricole, creşterea circulaţiei turistice, creşterea suprafeţelor cultivate, creşterea producţiilor de fructe, legume; Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, mediul de afaceri, asociaţii de producători, Oficiul Judeţean pentru Consultanţă Agricolă, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Sub-direcţia 2.4: Dezvoltarea turismului

Proiecte propuse: Reabilitarea infrastructurii turistice a staţiunii Sărata Monteoru;  Reabilitarea spaţiilor verzi, construirea unui miniamfiteatru în aer liber, chioşc de muzică, fântână arteziană;  Reabilitarea căilor de acces la izvoare de apă minerală;  Realizarea unui traseu de cură;  Înfiinţarea unor săli de fitness, saună, masaj; Crearea de centre de agrement, baze sportive pentru sporturi de iarnă şi sporturi nautice, centre de tratament;  Centru pentru sporturi nautice, activităţi estivale, drumeţii, plajă, plimbări cu barca sau vaporaşul, pescuit sportiv în zona Barajului Siriu; Document în lucru

147


Crearea unei structuri de primire turistică cu funcţie de agrement la Rm. Sărat;  Amenajarea unei zone de agrement în comuna Glodeanu Siliştea;  Crearea unor mini centre de agrement în jurul atracţiilor turistice (Vulcanii Noroioşi, Muzeul Chihlimbarului) care să ofere acces la internet, trasee off-road etc;  Amenajarea pădurii Văleanca, rămăşită a Codrilor Vlăsiei, cazonă de agrement adiacentă oraşului Pogoanele;  Crearea unor centre de echitaţie în zone unde se pot amenaja trasee de călărie; Centre de informare turistică, cu suveniruri, cărţi poştale, produse de artizanat Dezvoltarea unui parteneriat între administraţia locală, biserici, operatorii din turism şi agenţii economici din turism pentru crearea unor pachete turistice atractive; Dezvoltarea turismului gastronomic prin organizarea unor festivaluri dedicate celor 9 produse tradiţionale ale judeţului; Stimularea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi tradiţionale;  Organizarea unor târguri tematice: lemn, ţesături;  Organizarea unor tabere de vară pentru copii şi adulţi în care meşterii populari să facă demonstraţii şi să organizeze cursuri;  Organizarea unei manifestări cultural-artistice şi de meşteşuguri a romilor;  Amenajarea unor centre de expoziţii cu vânzare;  Promovarea obiectelor de artizanat din lemn, păr de capră ca produse ecoturistice;  Organizarea unor caravane a meşteşugurilor. Promovarea internă şi internaţională a potenţialului turistic al judeţului  Participarea la târguri de turism şi alte manifestări specifice pentru promovarea zonei la nivel judeţean, naţional şi european;  Realizarea de materiale de promovare: broşuri, albume, cărţi poştale, etc, CDuri, DVD-uri, filme;  Realizarea unui site specializat pentru turism;  Realizarea unei baze de date cu spaţiile de cazare, acces, produse tradiţionale, atracţii locale, manifestări cultural-artistice; Rezultate aşteptate: centre de agrement / divertisment / relaxare, aquaparcuri, pontoane şi debarcadere, pârtii de schi, festivaluri, centre de expoziţie, baze de date cu oferta turistică, materiale de promovare. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, Camera de Comerţ şi Industrie Buzău, asociaţii de meşteşugari, agenţi economici, ONG-uri. Indicatori de monitorizare a Direcţiei de dezvoltare 2:  numărul de investiţii directe (autohtone şi străine) înregistrate în judeţ (greenfield); 

Document în lucru

148

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău                   

numărul de IMM-uri care beneficiază de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor; numărul de unităţi de producţie deja existente care atrag investiţii în vederea dezvoltării; numărul de noi locuri de muncă create de unităţile de producţie şi prestări servicii; numărul de asociaţii profesionale înfiinţate; numărul de întreprinderi nou înfiinţate şi ponderea acestora din totalul de întreprinderi active; numărul de agenţi economici care beneficiază de servicii de consultanţă/ sprijin şi de programe de instruire pentru dezvoltarea antreprenoriatului; numărul de asociaţii agricole înfiinţate; numărul de ferme înfiinţate; numărul facilităţilor de care beneficiază întreprinzătorii pentru dezvoltarea afacerilor; numărul de unităţi de producţie de prelucrare a resurselor naturale construite/ modernizate; numărul de firme de turism sprijinite; numărul de produse ecologice şi tradiţionale înregistrate; suprafeţe cultivate cu produse ecologice; suprafeţe plantate cu viţă-de vie nobilă; numărul de pieţe volante înfiinţate în judeţ; contribuţia sectorului agricol la PIB-ul judeţean; numărul grupurilor de producători/ asociaţiilor de producători agricoli nou înfiinţate/ organizate/ funcţionale; numărul centrelor de preluare a produselor agricole direct de la producători; numărul de misiuni economice organizate.

Direcţia de dezvoltare 3: Dezvoltarea resurselor umane Obiectivul direcţiei: Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor angajatorilor prin promovarea culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul integrării activităţilor productive în spaţiul economic european. Sub-direcţii de dezvoltare:  Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi continuă;  Formare profesională continuă;  Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă;  Promovarea incluziunii sociale;  Dezvoltarea capacităţii instituţionale. Sub-direcţia 3.1: Elaborarea strategiilor şi politicilor de formare iniţială şi continuă Proiecte propuse: Elaborarea strategiilor sectoriale, a planurilor de acţiune şi a modului de monitorizare a acestora; Document în lucru

149


Identificarea necesarului de forţă de muncă din judeţ pe specialităţi, în vederea corelării profesionale cu oferta de pe piaţa forţei de muncă; Elaborarea de studii privind tendinţele anticipate pe piaţa muncii în scopul adaptării programelor de instruire profesională; Elaborarea programelor de formare şi de dezvoltare a competenţelor; Campanii de promovare a oportunităţilor egale pe piaţa muncii cu accent pe reintegrarea în societate a grupurilor vulnerabile. Rezultate aşteptate: documente strategice în domeniul dezvoltării resurselor umane: strategii sectoriale, planuri de acţiune, planuri de monitorizare, studii, programe de formare şi dezvoltare a competenţelor, campanii de informare şi conştientizare a populaţiei. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Buzău, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Camera de Comerţ şi Industrie Buzău, mediul academic, institute de cercetare, agenţi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională. Sub-direcţia 3.2: Formare profesională continuă Proiecte propuse: Dezvoltarea unei oferte de promovare profesională adecvate; Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi resurselor umane din unităţile de învăţământ; Dezvoltarea şi implementarea sistemului de asigurare a calităţii în şcoli; Elaborarea şi implementarea unor pachete de instruire la distanţă; Dezvoltarea culturii antreprenoriale în cadrul activităţilor curriculare şi extracurriculare în învăţământul preuniversitar şi universitar în parteneriat cu mediul de afaceri; Dezvoltarea ofertelor de educaţie din învăţământul secundar, universitar / postuniversitar. Rezultate aşteptate: diversificarea ofertei educaţionale, oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe piaţa muncii, calificarea şi recalificarea forţei de muncă, servicii de orientare şi consiliere, acces la programe de licenţă şi masterat, programe de mobilitate geografică şi ocupaţională. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Buzău, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Camera de Comerţ şi Industrie Buzău, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Buzău, mediul academic, agenţi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională. Sub-direcţia 3.3: Măsuri active pe piaţa muncii, instruirea şomerilor şi dezvoltarea forţei de muncă

Proiecte propuse: Document în lucru

150


Aplicarea instruirii profesionale selective, orientată către sectoarele cu potenţial ridicat de dezvoltare; Programe de consiliere şi orientare profesională pentru şomeri; Înfiinţarea unor centre de zi unde şomerii să aibă acces la internet, presă, TV, oferte de instruire; Acordarea de facilităţi întreprinderilor care angajează şomeri de lungă durată, tineri şi alte grupuri vulnerabile; Cursuri de instruire care să corespundă mediului de lucru actual (IT, limbi străine, marketing, management);  cursuri de utilizare a calculatorului;  cursuri de limbi străine;  cursuri de marketing / management; Organizarea de târguri de joburi. Rezultate aşteptate: diminuarea migrării rural – urban şi a plecării în străinătate în căutarea unui loc de muncă, creşterea numărului de şomeri care şi-au găsit un loc de muncă, creşterea numărului de tineri care se angajează, creşterea numărului de persoane care au acces la educaţie permanentă, creşterea numărului de programe de formare profesională, beneficii sociale. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Buzău, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Camera de Comerţ şi Industrie Buzău, agenţi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională. Sub-direcţia 3.4: Promovarea incluziunii sociale Proiecte propuse: Dezvoltarea parteneriatelor sociale în vederea identificării de noi oportunităţi de integrare pe piaţa muncii a grupurilor dezavantajate; Programe de consiliere şi orientare pentru facilitarea integrării pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi; Instruirea şi atragerea tinerilor în mediul rural pentru activităţile de asistenţă socială; Înfiinţarea organizaţiilor de voluntariat; Înfiinţarea unor centre de zi / multifuncţionale unde grupurile defavorizate să aibă acces la mijloace de informare: presă, TV, materiale informative; Programe pentru prevenirea abandonului şcolar în rândul etniei rome; Realizarea educaţiei prefamiliale pentru copii şi tineri;  Campanii de educaţie contraceptivă;  Campanii împotriva violenţei casnice;  Campanii împotriva abuzurilor asupra copiilor; Educaţie în domeniul igienico-sanitar în localităţile rurale. Document în lucru

151


Campanii pentru utilizarea apei din surse potabile; Campanii pentru vaccinarea copiilor; Campanii pentru educarea tinerelor mame în vederea reducerii mortalităţii infantile; Rezultate aşteptate: parteneriate sociale, programe de asistenţă socială derulate în mediul rural, implicarea tinerilor în activităţi de voluntariat, campanii de educaţie prefamilială, campanii de educaţie igienico-sanitară, centre sociale, reducerea abandonului şcolar. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Buzău, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Autoritatea de Sănătate Publică Buzău, agenţi economici, parteneri sociali, furnizori de formare profesională, ONG-uri care activează în domeniul social şi tineret. Sub-direcţia 3.5: Dezvoltarea capacităţii instituţionale   

Proiecte propuse: Elaborarea documentelor strategice pentru planificarea echilibrată şi integrată a dezvoltării economico-socială a judeţului;  Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în judeţul Buzău;  Strategia de dezvoltare a administraţiei publice locale;  Strategia de realizare a Sistemului Integrat de Asistenţă Medicală şi Tehnică de Urgenţă Prespitalicească (SIAMTUP);  Strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar;  Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene; Formarea continuă a angajaţilor din instituţiile publice;  Formarea continuă a funcţionarilor publici prin cursuri de instruire generală (de ex. ECDL);  Formarea continuă a funcţionarilor publici prin cursuri specifice domeniului de activitate: achiziţii, legislaţie, etc.;  Organizarea unor stagii de instruire în cadrul biroului UNCJR şi Asociaţiei Municipiilor din România de la Bruxelles;  Susţinerea funcţionarilor care vor să devină manageri publici, aplicând Young Professionals Scheme;  Organizarea de cursuri pentru animatorii şi managerii culturali, inclusiv în atragerea de fonduri şi finanţarea activităţilor culturale locale; Creşterea gradului de transparenţă al administraţiei publice locale:  Organizarea periodică a unor întâlniri cu cetăţenii pentru dezbaterea problemelor de interes general ale localităților;  Organizarea unor întâlniri la nivel de oraş / zonă a unor întâlniri cu cetăţenii pentru dezbaterea problemelor, cu participarea reprezentanţilor Consiliului Judeţean Buzău;  Organizarea unor Zile ale Porţilor Deschise la instituţiile publice;  Realizarea de site-uri pentru fiecare autoritate locală; postarea pe site-urile instituţiilor a informaţiilor utile pentru cetăţeni, în scopul informării complete şi Document în lucru

152


corecte; Informatizarea administraţiei publice locale:  Instruirea funcţionarilor pentru utilizarea calculatorului, cel puţin la nivelul ECDL Start;  Conectarea tuturor primăriilor într-o reţea virtuală privată (VPN) cu Consiliul Judeţean Buzău şi Instituţia Prefectului;  Informatizarea şi modernizarea furnizării serviciilor publice şi a relaţiei cu cetăţenii prin folosirea unui sistem informatic integrat în cadrul Consiliului Judeţean Buzău;  Realizarea portalului www.cjbuzau.ro;  Realizarea bazelor de date geospaţiale, utilizarea GIS-ului şi a sistemelor interactive de date;  Introducerea semnăturii digitale în activitatea administrativă;  Consolidarea nodului electronic al primăriei municipiului Buzău pentru realizarea extinderii şi asigurării interoperabilităţii serviciilor eGuvernare şi eAdministraţie la nivelul Municipiului Buzău;  Reţea de calculatoare şi server comuna Vipereşti; Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile oferite populaţiei (certificări ISO pentru servicii de administraţie publică);  Certificarea ISO a autorităților locale urbane;  Certificare ISO a instituţiilor subordonate;  Certificare ISO a autorităților din mediul urban; Dezvoltarea parteneriatelor.  Dezvoltarea identităţii europene prin acţiuni de înfrăţire (twinning) cu comunităţi din Uniunea Europeană;  Activarea înfrăţirilor şi acordurilor de cooperare cu parteneri externi şi organizarea unor misiuni economice, schimburi de experienţă, culturale, educaţionale;  Înfiinţarea de ADI astfel încât fiecare comună să fie cuprinsă cel puţin într-un parteneriat strategic;  Promovarea proiectelor cu impact zonal, integrate; Rezultate aşteptate: politici de dezvoltare, strategii de dezvoltare locală, strategii sectoriale, programe de măsuri anuale şi multianuale, planuri de acţiune, instruirea funcţionarilor, participarea la schimburi de experienţă şi vizite de lucru, creşterea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor, dezvoltare instituţională, creşterea gradului de transparenţă în relaţia cu cetăţenii, creşterea numărului de parteneriate şi a schimburilor de experienţă, culturale, educaţionale desfăşurate în cadrul lor. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consiliile locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, instituţii publice subordonate, instituţii publice deconcentrate. Indicatori de monitorizare a Direcţiei de dezvoltare 3:  numărul de campanii organizate; Document în lucru

153

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău          

numărul de unităţi de învăţământ în care s-a implementat sistemul de asigurare a calităţii; numărul de pachete de instruire la distanţă elaborate; numărul de persoane instruite pentru demararea unei afaceri; numărul de cursuri de instruire; numărul de servicii de formare şi reconversie profesională corespunzătoare cerinţelor de pe piaţa muncii; numărul de cadre didactice universitare implicate în proiecte de cercetare aplicativă; numărul de centre de excelenţă create; numărul de târguri de joburi organizate; numărul centrelor de zi înfiinţate / reabilitate; numărul strategiilor de dezvoltare locală elaborate;

Direcţia de dezvoltare 4: Infrastructură şi utilităţi Obiectivul direcţiei: sprijinirea dezvoltării durabile a judeţului şi diminuarea disparităţilor dintre mediului rural şi urban. Sub-direcţii de dezvoltare:  Îmbunătăţirea infrastructurii şi utilităţilor;  Asigurarea accesului egal la serviciile de asistenţă socială;  Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate;  Asigurarea accesului egal la educaţie;  Valorificarea durabilă a patrimoniului natural şi cultural. Sub-direcţia 4.1: Îmbunătăţirea infrastructurii şi utilităţilor Proiecte propuse: Semnalizarea unitară a intrărilor şi ieşirilor din localităţi; Modernizarea staţiilor de autobuze şi microbuze printr-un sistem tip de semnalizare şi amenajare unitară;  Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport public în municipiul Buzău;  Reabilitare infrastructura de transport - refugii şi staţii de autobuz oraş Nehoiu; Amenajarea parcărilor auto din oraşe şi în preajma obiectivelor turistice;  Reabilitare staţie parcare Pătârlagele Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru toate centrele urbane;  Asfaltare şosea centură oraş Pogoanele; Modernizarea aleilor pietonale şi trotuarelor, înfiinţarea pistelor pentru biciclete;  Reabilitare aleilor staţiunii balneoclimaterice Sărata Monteoru (prioritare sunt cele către Biserica Adormirea Maicii Domnului, băile termale, staţiunea de tratament, Cazinoul Monteoru, Vila Monteoru, Mina de petrol); Document în lucru

154


Realizarea de alei în comuna Ruşetu; Construcţia de poduri şi podeţe;  Construire punte 3 t peste râul Bîsca în punctul Baltă oraş Nehoiu;  Construire pod peste pârâul Nehoiu sat Valea Nehoiului – oraş Nehoiu;  Reabilitare poduri şi punţi peste Râul Buzău oraş Nehoiu;  Realizarea podului rutier peste pârâul Muscel între localităţile Ruşavăţ şi Muscelu de Jos comuna Vipereşti;  Podeţe tubulare comuna Vâlcelele;  Construirea a două poduri peste pârâul Câlnău comuna Racoviţeni;  Pod peste albia rîului Rm. Sărat pe DC Pleşi – Şindrila comuna Bisoca;  Podeţe şi treceri tubulare pe drumurile săteşti comuna Bisoca;  Construirea a 4 poduri peste râul Slănic comuna Cernăteşti;  Pod din beton armat peste Pârâul Slănic comuna Vintilă Vodă;  Pod la Căneşti şi pasarelă la Suchea peste pârâul Sărăţel, comuna Căneşti;  Pod peste Valea Negosinei pe DC 204 la Căneşti, comuna Căneşti;  Pod peste pârâul Sărăţel pe DC 92 la Căneşti, comuna Căneşti; Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier;  Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu potenţial demonstrat ale judeţului Buzău;  Modernizare drum judeţean DJ 203K, Km 75+000 – 105+000, Vintilă Vodă – Plaiul Nucului, Judeţul Buzău;  Reabilitare DJ 203K, km 116+000 – 127+600, Gura Teghii – Nehoiaşu, judeţul Buzău;  Reabilitare DJ 203H, km 0+000 - 16+000, Râmnicu Sărat – Buda;  Reabilitare reţea de drumuri din cartierul Mihai Viteazul şi pasaje rutiere municipiul Buzău;  Reabilitare / modernizare străzi în Rm. Sărat;  Reabilitare şi modernizare drumuri de interes local – oraş Nehoiu;  Modernizare străzi oraş Pătârlagele şi drumuri comunale;  Refacerea drumului comunal Ruşavăţ - Muscelu comuna Vipereşti;  Reabilitare sistem rutier DC 152 Vipereşti – Tronari - Crăciuneşti, comuna Vipereşti;  Refacerea, consolidarea şi asfaltarea DC 81 comuna Vipereşti;  Refacerea şi amenajarea drumurilor săteşti în satele Vipereşti, Tronari, Palici, Ursoaia, Ruşavăţ şi Mucel comuna Vipereşti;  Reabilitarea drumului comunal Scurteşti - Stănceşti DC 16 comuna Vadu Paşii; 

        

Modernizare şi asfaltare drumuri de interes local în comuna Unguriu;

Asfaltare drum comunal Grăjdana - Izvoranu comuna Tisău; Reabilitare DC 238 Musceluşa Siriu comuna Siriu; Reabilitare şi asfaltare uliţe săteşti comuna Săgeata; Reabilitare drum comunal nr. 232 Moviliţa -DJ 203 k comuna Săgeata; Modernizare sistem rutier DC 233 Sapoca – Soreşti comuna Sapoca; Reabilitare drumuri săteşti, Comuna Sapoca; Reabilitare drumuri de interes local în comuna Robeasca; Lucrări de infrastructură străzi şi drumuri comunale comuna Râmnicelu;

Document în lucru

155

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău  

Reabilitare drumuri comunale comuna Pietroasele; Reabilitare drum comunal DC 174 prin asfaltare în comuna Murgeşti;

Asfaltare drum comunal DC 19 Largu – Satucani şi DC 25 Largu Bălteni comuna Largu; 

Reabilitare drum comunal 159 K Luncile – Terca comuna Lopătari;  Reabilitare drum comunal de interes local comuna Luciu;  Drum sătesc sat Măgura comuna Măgura;  Drum sătesc sat Ciuta strada Rotarului comuna Măgura;  Modernizare drumuri locale comuna Gherăseni;  Extindere drum sătesc + pod comuna Mânzăleşti;  Asfaltare drum comunal din DJ 203 K - Meledic - ADI Mânzăleşti-Lopătari;  Asfaltare DC 84 ADI Odăile – Cozieni;  Modernizare DC 56 Valea Cătinei comuna Cătina;  Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local în satele Ghergheasa şi Sălcioara, comuna Ghergheasa;  Modernizare de drumuri de interes local în comuna Blăjani;  Reabilitare DC 33 Maxenu – Odaia Banului – Ferma Frasinu –DJ 203 D comuna Ţinteşti;  Modernizare DC Scutelnici – Arcanu şi Scutelnici – Bragareasa comuna Scutelnici;  Reabilitare DC Spătaru - Gomoesti comuna Costeşti;  Construire pasaj subteran sat Costesti comuna Costeşti;  Asfaltare drum acces la Gradinita Pietros comuna Costeşti;  Reabilitare drumuri de interes local comuna Bălăceanu;  Restabilire circulaţie şi refacere drum calamitat, consolidare drum comunal DC 69 în comuna Colţi;  Îmbunătăţirea reţelei de drumuri comunale de interes local comuna Colţi;  Extindere şi reabilitarea reţelei de drumuri comuna Cochirleanca;  Modernizare DC 23, DC24, DC 25, DC 28, DC 163, DC 187 în comuna Cilibia;  Modernizarea DC 57 Catiasu comuna Chiojdu;  Reabilitare DV nr. 94 Suchea –Trestioara comuna Chiliile;  Modernizare DC19 şi DC23 comuna C. A. Rosetti;  Reabilitare DC 32 comuna Brădeanu;  Reabilitare DC 191Gura – Dimienii - Floreşti, DC Arbănşi - Beceni comuna Beceni;  Modernizare sistem rutier pe DC 85 Bozioru-Fisici comuna Bozioru;  Reabilitare drumuri de interes local în comuna Boldu;  Reabilitare DC 13 Balta Albă - Amara comuna Balta Albă;  Asfaltări de drumuri comuna Amaru;  Reabilitare DC 225 Ogrăzi, DC 48 Lipia comuna Merei;  Reabilitarea drumuri comuna Poşta Câlnău  Reabilitare şi îmbunătăţire drumuri locale comuna Vintilă Vodă;  Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local (asfaltare/pietruire) comuna Verneşti;  Asfaltare 3 km de uliţe comuna Mihăileşti;  Modernizare drumuri de interes local în satele Brătileşti, Goideşti, Ivăneţu 

Document în lucru

156


comuna Brăeşti;  Reabilitare DC 182 Lacu – Scoroşeşti – Suchea / DJ 102F, reabilitare DS nr. 3 - DJ 102 F Parcurile, reabilitare DS nr. 1 comuna Căneşti; Modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport feroviar; Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a gazelor naturale;  Extindere gaze naturale, racorduri existente, primărie, şcoala Valea Rîmnicului plus 100 de case în comuna Valea Râmnicului;  Extindere sistem alimentare cu gaze naturale în comuna Unguriu;  Amenajari reţea gaze naturale comuna Ulmeni;  Alimentare cu gaze naturale naturale a satelor comunei Ruşeţu;  Construire aducţiune gaze naturale comuna Râmnicelu;  Înfiinţare distribuţie de gaze naturale în comuna Stâlpu;  Înfiinţare distribuţie de gaze naturale în comuna Gherăseni;  Înfiinţare distribuţie de gaze naturale în satele componente ale comunei Ţinteşti;  Alimentare cu gaze şi racorduri aferente comuna Florica;  Alimentare cu gaze şi racorduri aferente comuna Costeşti;  Alimentare cu gaze naturale comuna Verneşti; Extinderea şi modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie / furnizare a energiei electrice;  Modernizare şi/sau extindere iluminat public în zona de intervenţie – municipiul Buzău;  Extindere electrificare în cartierul Alecu Bagdat – Rm. Sărat;  Extindere electrificare în cartierul Bariera Focşani – Rm. Sărat;  Extindere reţea iluminat stradal oraş Nehoiu;  Modernizare şi extindere reţea iluminat public oraş Pătârlagele;  Extinderea reţelei de iluminat public în satul Scurteşti si Focşănei comuna Vadu Paşii;  Extindere reţea electrificare comuna Sapoca;  Extindere iluminat public stradal comuna Sapoca;  Extindere reţele electrice în satele Valea Ursului, Dosul Sălciei, Dealul Iepei comuna Mânzăleşti;  Reţele de iluminat public comuna Bisoca; Construirea / reabilitarea / modernizarea locuinţelor, infrastructurilor culturale, sportive şi pentru petrecerea timpului liber;  Mansardarea unitară a blocurilor de locuinţe;  Achiziţia de mobilier urban care să respecte specificul local;  Construirea unor bazine de înot;  Construirea unui număr de 128 locuinţe sociale destinate categoriilor de persoane a căror venit net lunar pe membru de familie se situează cu 20% sub limita minimă de venit şi altor categorii de persoane - Rm. Sărat;  Construirea unui număr de 32 de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari Rm. Document în lucru

157


Sărat;  Construirea unui număr de 176 locuinţe pentru tineri prin ANL Rm. Sărat;  Construirea unui număr de 9 locuinţe sociale pentru familiile de romi Rm. Sărat;  Construirea unui număr de 12 locuinţe pentru medicii rezidenţi prin ANL – Rm. Sărat;  Reabilitare Piaţa agro- alimentară a oraşului Nehoiu;  Modernizare piaţa centrală oraş Pogoanele;  Reabilitare infrastructură cartier Centru Civic - etapa a Il-a oraş Nehoiu;  Construire săli de sport la Grupul Şcolar Tehnic, Şcoala nr. 1, Şcoala nr. 2 din Nehoiu;  Construire stadion oraş Pătârlagele;  Construire sală de educaţie fizică sat Vipereşti comuna Vipereşti;  Amenajarea bazei sportive din cadrul Asociaţiei Sportive Cerbul Vipereşti;  Modernizare stadion comunal Smeeni;  Platforma betonată pentru teren sport sat Valea Sălciei, comuna Valea Sălciei;  Construcţie sală de sport în incinta sc. Hales; înfiinţare bază sportivă comuna Tisău;  Sală de sport comuna Scorţoasa;  Terenuri de sport la şcoalile Săgeata, Găvăneşti, Dimbroca, amenjare bază sportivă comunală comuna Săgeata;  Amenajare teren de sport în comuna Robească;  Baza sportiva multifuncţionala model tip II comuna Movila Banului;  Înfiinţare baza sportivă comuna Gherăseni;  Sală de sport în comuna Ghergheasa;  Teren multifunctional la Şcoala Costeşti comuna Costeşti; 

Teren de sport în satele Poşta Cilibia şi Movila Oii comuna Cilibia;

Construire bază sportivă multifuncţională model tip II comuna Calvini; Sala de sport comuna Breaza; Amenajare bază sportivă în satul Bozioru comuna Bozioru; Construire sală sport comuna Beceni;  Teren de sport în satul Amara comuna Balta Albă;  Teren de sport în satul Balta Albă comuna Balta Albă;  Construirea unei săli de sport în comuna Cernăteşti;  Construirea unei săli de sport în comuna Amaru;  Construcţie bază sportivă multifuncţională comuna Mihăileşti;  Bază sportivă multifuncţională comuna Căneşti;  Amenajarea unor parcuri de joacă în comuna Verneşti;  Amenajarea şi dotarea a patru locuri de joacă pentru copiii de la grădiniţele din satele Viperesti, Tronari, Palici şi Ursoaia comuna Vipereşti; Rezultate aşteptate: realizarea unor centuri ocolitoare, reabilitări şi modernizări de drumuri judeţene şi comunale, trotuare, poduri şi podeţe, semnalizări şi marcaje rutiere, refacerea şi modernizarea tronsoanelor de cale ferată, modernizarea şi echiparea gărilor, electrificarea liniilor de cale ferată, racordarea la alimentarea cu gaze naturale şi energie electrică, bazine de înot, terenuri de sport, locuri de joacă, bazine de înot.    

Document în lucru

158


Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consilii locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, Societatea Naţională de Căi Ferate din România, SC Electrica SA, operatorii de utilităţi. Sub-direcţia 4.2: Asigurarea accesului egal la serviciile de asistenţă socială Proiecte propuse: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale;  Reabilitare imobil Centru de zi Bîsca Rozilei oraş Nehoiu;  Centru social în comuna Verneşti;  Construirea unor centre de zi, centre sociale, centre multifuncţionale;  Reabilitarea şi dotarea centrelor de tip rezidenţial;  Realizarea unui pavilion nou pentru mărirea capacităţii Complexului de servicii pentru copilul cu handicap sever nr. 8, din municipiul Buzău;  Dotarea cu centrale termice proprii a complexelor de servicii pentru copiii cu deficienţe de pe strada Horticolei din municipiul Buzău. Sprijinirea parteneriatelor pentru dezvoltarea serviciilor de asistenţă pentru vârstnici;  Reabilitarea centrului de asistentă medico-socială Pogoanele, judeţul Buzău  Realizarea unui pavilion pentru cazare şi tratament la Căminul pentru persoane vârstnice Alecu Bagdad din municipiul Rm. Sărat;  Realizarea unei spălătorii la Căminul pentru persoane vârstnice Smeeni; Înfiinţarea de reţele de întrajutorare pentru diverse grupuri dezavantajate;  Reţele de îngrijiri medico-sociale la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile sau aflate în zone izolate, greu accesibile; Rezultate aşteptate: modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii sociale, dotarea acestora cu aparatură, echipamente şi mijloace de transport specifice, identificarea unor facilităţi pentru atragerea personalului calificat, crearea unei producerea de materiale informative specifice, reducerea cazurilor de instituţionalizare, dezvoltarea de parteneriate cu mediul privat, ONG-uri şi societatea civilă. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consilii locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Rm. Sărat, Direcţia de Sănătate Publică, spitale, cadre medicale, ONG-uri, mediul privat. Sub-direcţia 4.3: Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate Proiecte propuse: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;  Modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Municipal Râmnicu Sărat;  Reabilitare Spital Orăşenesc Nehoiu; Document în lucru

159


Reabilitarea, modernizarea şi echiparea spitalului judeţean; Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriilor; Realizarea hărţii serviciilor medicale şi sociale din fiecare localitate, corelate cu sistemul informaţional geografic; Asigurarea asistenţei medicale primare în zona rurală;  Reabilitarea, modernizarea şi echiparea dispensarelor rurale din fiecare localitate;  Amenajarea spaţiului necesar funcţionarii punctului sanitar medical uman din comuna Vipereşti;  Construire dispensar uman satele Ciuta şi Măgura comuna Măgura;  Reabilitare clădire dispensar uman, farmacie, substaţie de salvare în comuna Mihăileşti; Asigurarea accesului la asistenţă stomatologică în mediu rural prin înfiinţarea unor cabinete în fiecare comună şi acordarea unor facilităţi medicilor stomatologi; Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei. Rezultate aşteptate: reabilitări şi modernizări ale clădirilor unde funcţionează spitalele, dispensarele etc., dotarea cu aparatură medicală, dezvoltarea serviciilor spitaliceşti, altele decât cele în sistem de urgenţă, crearea şi întărirea capacităţii echipajelor de prim-ajutor comunitar (paramedici), crearea unei reţele de asistenţă medicală comunitară, realizarea unor baze de date cu informaţii privind serviciile medicale şi sociale disponibile pe localităţi, crearea unor centre de permanenţă care să asigure continuitatea asistenţei medicale primare în zona rurală, programe de asigurare a asistenţei stomatologice în mediu rural, campanii de informare şi conştientizare pe diverse teme de sănătate. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consilii locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Buzău, spitale, cadre medicale, ONG-uri. Sub-direcţia 4.4: Asigurarea accesului egal la educaţie Proiecte propuse: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare;  Dotarea cu reţele de calculatoare şi asigurarea accesului la internet pentru toate şcolile;  Reabilitare / modernizare Şcoala cu clasele I-VIII nr. 6, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3, Grupul Şcolar Agricol Rm. Sărat;  Reabilitarea Colegiului Naţional Al.Vlahuţă Rm. Sărat;  Reabilitare Şcoala cu clasele I-IV Mlăjet – Nehoiu;  Extindere şcoală generală cu clasele I-IV sat Tronari comuna Vipereşti;  Reabilitarea şcolii Valea Rîmnicului comuna Valea Râmnicului;  Construcţie şcoală Grăjdana comuna Tisău;  Extindere şi modernizare şcoală sat Mateeşti comuna Sapoca;  Construire şcoală cu clasele I –IV în Costesti comuna Costeşti;  

Document în lucru

160


Reabilitare şcoala I-IV din satul Cotu-Ciorii comuna C. A. Rosetti; Reabilitare şi consolidare Şcoala cu clase I-VIII sat Buda comuna Buda; Reabilitare şi introducere utilităţi şcoala sat Valea Părului comuna Beceni; Reabilitare şcoli cu clasele I-VIII Amaru, Lacu Sinaia comuna Amaru;  Reabilitare Şcoala Mărgineanu comuna Mihăileşti;  Consolidare şcoala cu clasele I-VIII din satul Brăeşti comuna Brăeşti;  Reabilitare şcoli generale Căneşti, Negosina, Suchea, Valea Verzei comuna Căneşti;  Construire grădiniţe cu program normal Lunca Pripor, Valea Nehoiului oraş Nehoiu;  Grădiniţa cu program normal nr. 2 oraş Pogoanele;  Reabilitarea grădiniţei cu program normal în satul Stănceşti comuna Vadu Paşii;  Construire grădiniţă cu program normal în satul Scurteşti comuna Vadu Paşii;  Construirea unei grădiniţe în Valea Râmnicului comuna Valea Râmnicului;  Reabilitare gradiniţa Topliceni comuna Topliceni;  Reabilitare şi dotare grădiniţă sat Sapoca comuna Sapoca;  Reabilitare şcoala Nicoleşti comuna Puieşti;  Construire grădiniţa program normal sat Ciuta comuna Măgura;  Construire grădiniţă cu program prelungit în satul Căpăţâneşti comuna Mărăcineni;  Construire gradiniţă comuna Mânzăleşti;  Construire gradiniţă Maxenu comuna Ţinteşti;  Reabilitare grădiniţa cu program normal Scutelnici comuna Scutelnici;  Construire gradiniţă comuna Costeşti;  Construire grădiniţă în satele Cotu-Ciorii, Vizireni, C.A.Rosetti comuna C. A. Rosetti;  Modernizare şi reabilitare grădiniţe în satele Buda şi Toropalesti comuna Buda;  Construire grădiniţă satele Gura Dimienii, Valea Părului comuna Beceni;  Construirea unei gradinite în satul Soresti comuna Blăjani;  Extindere clădire cu dotările corespunzătoare şi modernizare utilităţi la Liceul pentru Deficienţi de Vedere Buzău  Extindere clădire cu dotările corespunzătoare şi modernizare utilităţi la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Buzău  Extindere clădire cu dotările corespunzătoare şi modernizare utilităţi la Şcoala Specială nr.2 Buzău Programe de consiliere şi orientare şcolară;  Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în unităţile de învăţământ din municipiul Râmnicu Sărat;  Achiziţionare de echipamente pentru creşterea siguranţei şi prevenirii criminalităţii în municipiul Buzău;  Programe „a doua şansă” pentru tinerii care au părăsit şcoala; Susţinerea copiilor dotaţi prin acordarea de burse sociale şi crearea unor centre after-school; Organizarea unor tabere de pregătire intensivă pentru copii dotaţi;    

Document în lucru

161


Combaterea abandonului şcolar prin măsuri sociale (asigurarea rechizitelor, burse sociale, locuri subvenţionate în taberele şcolare, gratuitate la abonamentele pe mijloacele de transport); Realizarea unui program de medicină şcolară. Rezultate aşteptate: servicii de tip semi-internat, centre de zi pe lângă şcoli, scăderea cazurilor de abandon şcolare, înfiinţarea laboratoarelor informatice în toate şcolile, introducerea calculatoarelor şi internetului în biblioteci, asigurarea microbuzelor şcolare, acordarea de burse sociale copiilor dotaţi proveniţi din familii nevoiaşe, înfiinţarea unui centru de excelenţă pentru copii dotaţi. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consilii locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Şcoala Populară de Arte şi Meserii, şcolile, Direcţia de Sănătate Publică, ONG-uri, mediul privat. Sub-direcţia 4.5: Valorificarea durabilă a patrimoniului natural şi cultural Proiecte propuse: Punerea în valoare a patrimoniului cultural prin reabilitarea şi restaurarea monumentelor istorice şi clădirilor cuprinse în patrimoniul arhitectonic;  Reabilitarea Muzeului Judeţean Buzău Al. Odobescu;  Reabilitare clădiri patrimoniu naţional Vila Albatros;  Restaurarea Muzeului monument istoric clasa I - Casa Domnească Rm. Sărat;  Reabilitare sală de festivităţi oraş Pogoanele; Valorificarea patrimoniului cultural şi natural;  Conservarea şi promovarea patrimoniului cultural comuna Glodeanu Siliştea;  Reabilitare Muzeul Chihlimbarului comuna Colţi  Conservarea şi promovarea patrimoniului cultural local comuna Vintilă Vodă; Organizarea de festivaluri, târguri şi expoziţii tematice pentru promovarea culturii, tradiţiilor, meşteşugurilor şi artizanatului local; Introducerea aplicaţiilor informatice web şi geospaţiale la nivel local şi pe domenii; Dezvoltarea unui set de servicii şi a unei agende de activităţi pentru crearea de Centre comunitare multifuncţionale (cultural şi social) în mediul rural.  Reabilitare şi dotare casa de cultură a oraşului Nehoiu;  Construire cămin cultural Lunca Pripor oraş Nehoiu;  Reabilitare cămin cultural satele Valea Nehoiului, Mlăjet, Curmătură, Păltineni, Bîsca Rozilei, Chirleşti – oraş Nehoiu;  Construire aşezământ cultural tip I, sat Udaţi comuna Smeeni;  Reabilitare, modernizare şi dotare aşezământ cultural comuna Valea Salciei;  Construirea căminului cultural Vadu Paşii comuna Vadu Paşii;  Construire cămin cultural Unguriu comuna Unguriu;  Reabilitare cămin cultural Lunca Jariştei comuna Siriu;  Reabilitare şi dotare cămine culturale comuna Sapoca;  Reabilitare şi modernizare cămin cultural comuna Robească; Document în lucru

162

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău       

Reabilitare cămin cultural comuna Murgeşti; Reabilitare cămin cultural Plaiul – Nucului, Lopătari comuna Lopătari; Reabilitare cămin cultural comuna Gherăseni; Modernizare cămin cultural comuna Mânzăleşti; Renovare şi modernizare cămin cultural comuna Bălăceanu; Reabilitare cămin cultural comuna Cochirleanca; Reabilitare cămin cultural Boboc comuna Cochirleanca;

Renovare cămin cultural comuna Calvini;  Reabilitare bibliotecă comunală şi sală festivităţi comuna Beceni;  Reabilitare casa de cultură Amaru, cămin cultural Lunca comuna Amaru;  Reabilitare cămine culturale Merei şi Lipia comuna Merei;  Construcţie aşezământ cultural nou comuna Mihăileşti;  Reabilitarea căminelor culturale din satele Brăeşti şi Brătileşti comuna Brăeşti;  Reabilitare cămin cultural Niculeşti comuna Vintilă Vodă; Rezultate aşteptate: restaurări, reabilitări ale infrastructurii culturale, crearea / modernizarea infrastructurilor conexe, participarea la festivaluri, târguri şi expoziţii tematice, creşterea circulaţiei turistice, realizarea fişelor localităţilor, creşterea numărului de manifestări culturale locale. Responsabili/parteneri: Consiliul Judeţean Buzău, Instituţia Prefectului Judeţul Buzău, consilii locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, Teatrul George Ciprian, Muzeul Judeţean Al. I. Odobescu, Biblioteca Judeţeană Vasile Voiculescu, Şcoala Populară de Arte şi Meserii, Centrul Judeţean pentru Conservare şi Promovarea Culturii Tradiţionale, ONG-uri. 

Indicatori de monitorizare a Direcţiei de dezvoltare 4:  numărul de km de drumuri judeţene / comunale reabilitate/ modernizate;  numărul de km de drumuri ocolitoare/ centuri construite/ reabilitate/ modernizate;  procentajul de terenuri retrocedate/ intabulate;  procentul de drumuri publice comunale iluminate;  numărul de km linii de cale ferată modernizată/ electrificată;  nr. de localităţi racordate la sistemele de apă/ canalizare;  numărul de gospodării deservite de reţelele noi/ îmbunătăţite de apă potabilă;  numărul de gospodării deservite de reţelele noi/ îmbunătăţite de canalizare;  numărul de consumatori conectaţi la reţelele de apă potabilă;  numărul. de km de reţele de apă şi canalizare construite/ modernizate;  numărul. de locuinţe reabilitate termic;  numărul. de clădiri conectate la sistemele de alimentare cu energie termică şi electrică produse din resurse regenerabile de energie;  numărul de gospodării conectate la reţeaua de gaze naturale;  numărul de persoane care beneficiază de servicii sociale integrate, inclusiv de îngrijire la domiciliu;  numărul de unităţi medicale reabilitate/ construite şi echipate;  procentul de localităţi cu cabinete stomatologice în mediile rural şi urban);  procentul de localităţi rurale cu asistent medical comunitar;  procentul de localităţi cu cabinet şi medic şcolar pentru mediile urban şi rural; Document în lucru

163

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău 

    

procentul de localităţi cu echipaje prim ajutor comunitar, conform Strategiei de Realizare a Sistemului Integrat de Asistenţă Tehnică şi Medicală de Urgenţă SIAMTUP; numărul de unităţi de învăţământ reabilitate / modernizate / construite /dotate; numărul de biblioteci / cămine culturale / case de cultură reabilitate / modernizate / construite /dotate; numărul terenurilor de sport / bazine de înot construite; numărul copiilor dotaţi susţinuţi pentru a continua studiile; numărul de locuinţe sociale construite.

Surse de finanţare ale proiectelor propuse prin direcţiile de dezvoltare:  Investiţii proprii finanţate din bugetul local / bugetul judeţean;  Programe naţionale;  Programe operaţionale, de cooperare teritorială sau interregională;  Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală;  Programe bilaterale;  Finanţări ale unor instituţii financiare internaţionale, bănci specializate în finanţarea sectorului public sau bănci comerciale;  Investiţii private;  Finanţări / proiecte ale unor ambasade, fundaţii, organizaţii;  Sponsorizări:  Voluntariat.

Document în lucru

164


Recomandări specifice pentru atingerea obiectivelor fiecărei direcţii de dezvoltare Principalele etape care trebuie parcurse în vederea elaborării şi depunerii documentaţiei unui proiect spre finanţare:  Identificarea nevoilor / problemelor care urmează a fi rezolvate prin proiect, analiza factorilor interesaţi (stakeholderilor) şi identificarea soluţiilor posibile pentru rezolvarea problemei;  Elaborarea studiului de prefezabilitate care cuprinde scenarii de soluţionare a problemei. În urma analizării studiului de fezabilitate se conturează ideea de proiect ca investiţie publică sau privată;  Întocmirea fişei de proiect cuprinzând activităţile principale, durata de realizare şi estimarea costurilor totale;  Stabilirea responsabilului de proiect şi a echipei care va elabora documentaţia;  Identificare surselor posibile de finanţare: buget propriu, buget de stat, fonduri extrabugetare, Fonduri Structurale; analiza constrângerilor pentru fiecare sursă de finanţare;  Clarificarea situaţiei juridice a terenului / clădirilor care urmează a fi construite / modernizate / reabilitate / dotate prin proiect: proprietate, concesiune, administrare;  Includerea proiectului în lista de investiţii a companiei;  Identificarea programului operaţional, axei prioritare şi a domeniului major de intervenţie în care se încadrează proiectul;  Analiza termenelor limită ale sesiunilor de depunere a proiectelor şi bugetelor disponibile (pe ani, regiuni, apeluri);  Analiza Ghidul Solicitantului, formularelor pentru solicitarea finanţării, anexelor la cererea de finanţare;  Analiza eligibilităţii solicitantului şi partenerilor, activităţilor eligibile şi cheltuielilor eligibile;  Încadrarea proiectului în strategia sectorială şi legislaţia specifică, strategia de dezvoltare a judeţului şi regiunii, încadrarea în politicile şi strategiile europene;  Elaborarea Studiului de Fezabilitate conform HG nr. 28/2008;  Elaborarea planului de afaceri, planului de marketing etc;  Obţinerea Certificatului de urbanism, avizelor şi acordurilor, acordului integrat de mediu, realizarea studiului de impact asupra mediului;  Completarea cererii de finanţare urmărind permanent grilele de evaluare;  Finalizarea bugetului proiectului;  Aprobarea proiectului, a contribuţiei la cheltuielile eligibile şi cheltuielilor neeligibile de către Solicitant;  Finalizarea dosarului pentru solicitarea finanţării conform cerinţelor referitoare la completarea opisului, respectarea formatului anexelor existente, respectarea ordinii Document în lucru

165


documentelor, numerotarea, semnarea şi stampilarea paginilor, realizarea numărului de copii solicitate şi a exemplarului martor pentru Solicitant; Procesul de evaluare şi selecţie a proiectelor cuprinde:  Verificarea conformităţii administrative;  Verificarea eligibilităţii proiectului;  Verificarea eligibilităţii Solicitantului şi a partenerilor;  Evaluarea tehnică şi economică;  Solicitarea de clarificări, dacă e cazul;  Întocmirea listei proiectelor aprobate în ordinea punctajului primit;  Înştiinţarea scrisă a Solicitantului privind aprobarea / respingerea proiectului. Etapa de pre-contractare:  Prezentarea Proiectului Tehnic;  Verificarea condiţiilor precontractuale: verificarea situaţiei existente (pe teren), verificarea existenţei actelor depuse în original;  Emiterea Autorizaţiei de Construire;  Semnarea Contractului de Finanţare nerambursabilă pentru proiectul aprobat;  Stabilirea tranşelor de rambursare a cheltuielilor;  Solicitarea prefinanţării.

Document în lucru

166

3 1 0 2 – 7 0 0 2 u ă z u B i u l u Ń e d u j a ă l i b a r u d e r a t l o v z e d e d a i g e t a r t S

u ă z u B n a e Ń e d u J l u i l i s n o C

I I I V L U L O T I P A C

U Ă Z U B I U L U Ţ E D U J L A I  U I Ţ C A E D L U  A L P

e u r t r a ţ n i n e a u l a p e r u n e a t i f l z i i c e e b l i a d i n e o e o r r p s r p s u i S d

, , e , , O , e , l n u R e a l l i r c a a d P D a e r o n ţ e c l e o e a N t n i , d ţ m u P l a a u a i i j n e d , b b e e t i e d M e r e a d l l m l r m e u u e a a u t t r d p r r c e e g I , n S o g g g o o u u r o O o r F b b p F P C p I

p u r e m t i t n e r a e p t d t n l a e u d m l e a n a l v r m p e m t o i c n I e r

5 e 1 d 0 l 2 : 3 a n e 1 i a f r 0 2 n m - e r o 9 m f 0 r 0 e n 2 T o c

i l i b a s n o p s e R

l u t c e i o r P

e d e a r i a ţ t c l e r o v i d z e b d u S

, l a c o l

7 6 1

l u t e g u b

ă 3 1 p 0 a 2 u c 9 0 e r 0 a 2 t n e / m i ă l p a a e a e , d e d l , i I u r a u l D ă l a o V l u A z n ă e I , u t l c o p e D e i L B f a ţ g e e C J e e r r d r A : : C P e r l r r a i : a i a u i a i i a e r r r c e i c r i r ţ o o i t a u f n t u f z a z e i e t e i p r i t n n e n e r n r s e e a p r e u n i d B P I o f B e u i d l i o u ţ i a e m r r d o e / e t s a , l , z e u d i i ţ a m – i n r e e e ă n e ă t r , i z e a e r ţ i c ; i d r e l i a e u a ţ l l t n a a d n d c e i B s p i z c o t e t i n g o i o t l m x l e a ş T ă i l t l o e i / C / r x r r a e , , e a e â i r ă r e p n t a r i i r a n / ă t a e ă i i u p z e ş t ş c r P a i e l e a – t l m , l e e s i a i u o i l ă n b l m u n S ă r c a a p a a o g h r a c e a o c e i t e i r l u e , r n h l , i t a e M b t e ă i ă î a t ş , n N n p p a i a n r a e e a u i e , n e r t r e g r i a m a u u a m s v e z ă r / l c o l r t c r i u l c a a a u n e a S l p i e e r r s e C n e e n a a e e t u , r e t î d a e a c a e n n n R t c i a e r t z m . c a i n o a e e d e i l e l e 1 i r i m ţ e m g i m u g a t o i s e ţ l l e a â r o p ă i r P A t e s r R P A e S R S a t l o v e z t e a d ă a d e a z r r e i u u t d ţ a ă c ă l u p a t i ă i r a ţ t ţ n i i c s ă ş u t e a i r b r 1 l f ă i . m a n p D 1 Î c i a




, e , , O , e , n u R e l l i a r a d P D a e r n ţ e c e a e i N o t n , d ţ m u P l a a u a i i j n e d , b b e e t i e d M e r e a d l m l r m e u e a a u t r d p r r c e g I , n S o g g o o u r o O o r F b p F P C p I

, , e , , O , e , l n u R a l l i P D a c a d e a r o n ţ e l e o e N t i , d ţ m u P l a u a i i j n e d , b e e d e r e l l m l M a r m u t u a a u e t r r d S p e e g o g g g o n u u r o O o o r b b p F P C p

5 e 1 d 0 2 l a : n e i a f r n r e m o f m r e n T o c

5 e 1 d 0 l 2 : 3 a n e 1 i a f r 0 2 n m - e r o 9 m f 0 r 0 e n 2 T o c

/ / / e ă t ă l ă p p p a e r a ă a g a a e e e l , , , S , i d , i d r , i d . u l u l u l u l u l â u l ă ă a t m ă ă u a u u a z t z z n ă P u t n ă t R ă u c n u c o p B e i o p B c o p i e i e B f L L a a a g g g f f J e e e e C J e C J e e e e r r r r r r C P l d : C P l d : C P l d r r : : : i i i a i a i i i a u a u a u r i r i r i r i r i u r c r c r l e i ţ t e i ţ t e i ţ t o o o r o i o i o u u f u f u n n n z z z t a t a t a i i i ă e e e e e i i i r r r t t t t t z t n n n n n e e e u r e r e r a s a s a s p r p r p r u u u n n n B P I o f B P I o f B P I o f ; i ţ ă t i l a c o l 5 2 – i u l u ă z u B a e l a V e p e t a u t i s

u c i n m â e R i d u a l u n i o p z i c n i î n ă u p a m e a d ă n a a e ţ b e r r u e e r i ţ a t n i l i e ; v t b r a e a r e t ă n R i S

/ / ă ă p p a a e e I , i , d , , i d I u u l u l D ă u l D ă a A z l u u a z A n ă n ă t / u t u , c c o p o p i e i e B L B f L a a g g f e e C J e C J e e e r r r r : : C P l d C P l d r r : : i i a i a i a u a u i i r i r i r c r c r e i ţ t e i ţ t o o r i o i o f u f u n n z z a t a i i e t e e t e i i r r t t t n n n n e e e r e r a s a s p r p r u u n n B P I o f B P I o f , , e i i u l u , e r l , a , ă e n u i , a u , l e p u g ; e e c n u e , r a e t r t n i e i i m U , e ş , u a e r r c i a n u s r r t ş d a o , s l o r p e i , u ă o a i i c , m n g i a i v t â , r r d ş n i L S b z i u a r t ă e c e a e n e î i p ş c i , u i p e e R l o o x l e ă t l i l a u z c e L h i p e n n B n e x r s e e n i a r a C r r e g e a S a a , G , / u i e a , ţ c ă e , , u S u b l d ; a i n a a o a u , d s e l e Z e t e a n l e a r r r i a r l o n r r r e t l e t e V g a s a a â u o u a r e , j a l t a G a x r n n , g t a u ă e a e , G ă d t e P i i t i l a ă r ă i ă , n p , g l n P u , V i B r i e u ş i B p o a u l i , ă l e l n r i e b m a n , B S e c e i c i u e a a M ă t c e l , a P , m t i ş i , i x ş ţ ţ n i i i l ţ e e u n n r a o i v i a i l e u n i u e i a u r i ţ c v r c t ; t d o o c a b e ă m ă s î ă i s o ; b i v / e î t i r n l r ă a a c M u p i s t n t p C a i a d V i ă e e T R ş î s a , C ţ r e , a i e i e e e n r , L , ă , M V i i , r , R c r i o d i t r r i , n , a e n a a e l , n , r a t i r c u t ş e u t e s a i z ş a r e i u i s d z i z n ; t l t ţ ş o ă c a r e a c e i i d i l ă j g i ţ e m l l u s n ă p e r e l b g e i n o r p b a o r n t e a a m i n i a e c r p u a n r n n ă e f h o e p s e ţ o h ă o a u o a d a a o i e n R r a c c c Î Z T R M G C M C s c V S M L

8 6 1


e r a c n a b e t i d e r c , I F I



, , e , , O , e , l n u R e l l a i r c a a d P D a e r o n ţ e c l e o e a N t n i , d ţ m u P l a a u a i i j n e d , b b e e t i e d M e r e a d l l m l r m e u u e a a u t t r d p r r c e e g I , n S o g g g o o u u r o O o r F b b p F P C p I

5 e 1 d 0 l 2 : 3 a n e 1 i a f r e r 0 2 n a r - e m r 9 f m u 0 r o p e n o e 0 e 2 T c d r / / / o l i ă ă ă i p p p ţ a a a a u u t e i e e s i , , , , i d o , i d I , i d o u i u l u u l u l h u l D ă ş h l e ă a e ă a A z l u u u a z z e n ă N u t n ă , u t n ă r N u t c c o p B e i o p B c o a i i e e B ă L L L z J f g a J f g a J f g p a ţ i e e e e e C C l C e a e : C r r e : C r r e r r d f a : C d d r l r l r l P P P a n a i : a u i : a u i : a u i a i a i r i i i i i i a r r r r r r r c e i r c e i r p c e i c i ţ t ţ t ţ t o o o o i o i o u u f u f u n n n r f z z z s t a t a t a i i i e e e e e e i i i o r r r t t t t t t l n n n n n n e e e e r r r r r r s s s e e a n p u e a n p u e a n p u d i B P I o f B P I o f B P I o f m ş e t e s i n e s , r a l a u r , a r ă u e a , l a e u , t ş t , t s r a p a ă ş e u i a , d b r i , C a e i o d e e e u , P o o r i g u e z , a o s i i u e d l c ă h n , , i n c o ţ e V ă d r a S e h i a t , s n o S , N e l d r ă p d u x e o B i r e l a t e u l l i e n u a / e i ă i C i t a r x N , i , r i e r e ă p B n a ţ u e i a l t i i e d r , m i a u a d i a ; / S z r a , i a n ş t o u A t e r e V s V l a O L i r h p t , r a , l o ş u a i b e e , a e ă , e , ă u i e v i r ş i ă t n i e l c n t i p t s t b N a ă e o a i l r l s r i c e ă e t ş ş ş i c l l d i r r e e t e C A B b u e l T s ă l , i a e i r u r C , , ş i e z e u ă ă a s d B b , n i a i i , a t c z i e P l ţ l a t p i , a r r e u s i l r a a n Ţ ş e , i a u n / o e a i t ţ r n V u a c d u a t â , t j d s e a / n a g s o d B t o a î e n b l c n a c l s i s i M a o , a i e s a o ţ e h i e r e U R e B o n , a C u P c r r ţ i a e o r B C a c l n t , u a , n , , a i e e m t , ş , u , l h u z i a e a u e t g i r u a r r e i l l a i g i c e ă t n i t l i l r i i a c l n m e m s i s a o a h d l b e b u n o o n c j r e e i n b n c h l ă n a c r o r â o a c â p ă l a a e e o t s l i e o ă h l a e i n R N C s î V S r B C B C M S G F B C C C

9 6 1




, , e , , O , e , l n u R e a l l i r c a a d P D a e r o n ţ e c l e o e a N t n i , d ţ m u P l a a u a i i j n e d , b b e e t i e d M e r e a d l l m l r m e u u e a a u t t r d p r r c e e g I , n S o g g g o o u u r o O o r F b b p F P C p I

, i , , e , , O , e , i , l n u i r R a l l i ţ P D a c a a ă d e a z r o n ţ e d l e o e n i N r t i , o d ţ m u P l a u u a i i f s j n e d . , b , n t o e e d a p e e r e d s i r l l m l M a r m a a t u u e a a s , u t t r d p r a G n e e u n S o g b N l g g g u u o r o O o o r m o b b p F P C p a O v

0 1 0 2

t n e n a m r e P

/ / ă ă p p , a a t a G n e e , , e , i d N â I , i d l u l a u l u l O m D ă u l a , ă V ă u u a z z ţ A n ă ă , u t n ă I u t c o p v B c o p i e i e D B f L a a g g f n î C J e e e A J e e e r r r r : C P l d e : C P l d r r : d : i i a i i a i a u a u i i r i r i r i u r i c l c r e i ţ t e i ţ t ţ o o r i o i o f u u f u n n u z z t a t a t i i e ă e e e i i i r r t t t z t t n n n n e e s e r e u r a s a s p r p r u u n n n B B P I o f i B P I o f

, l i a u n l J u i o ă , C t g p c : e e i r a r l e e e f r u d n r e P o i e i t t d r r a a o a i r i z i p ţ ţ u e i t / i u p n t r t i i s o t r u s t n , a n f â I i I / i n c , ă , m i f u D A G ă ţ e ă a N ă z , p n e u L e v n B B C d O î

r o e l e i t ţ a ă d t t l i u l l i i c a b a c l a o z n e l i f a d i i ş a u p e a l t u a u ă t i z c l i a u b B ; e a r a z u a e i e t r l f n i a e e S r V p i m e e r e l a l d a p e u i u i t r t a m d u u u n t e t i S p s c a

l e n u i , i r r z ş e n o a r a î l z a b a v i e i t z c e i e n i n s M i p ş a , i o e u ţ e u ; r a a z l u u l t u r i a a M n r t n ş r ă o i ; s a n V e n r i l ă u e r n t o o B S o g â a e l l c S i e e l e a c ă C n g i g i r u n i ; a e u i a l u ş r i ş M l u m u a e c r l l a r â u ; o s â r r m e t u u u p â â a t c a o â r e g m c ă r a r p c i â ă ş n d s o m P i i î c t p t l e e n n M i r i e r i ş r i r p u î ş â a â l o f b b o o i a r i l o l d l l ţ u i n n a r l o i a n r a e i ţ V a u l p , C e u n a e i e e u a m a l r i e r l e e r d a n a o i r ş a r r ; e a o t o c i i o v i a a m a n c ţ c i t e e m e z e z i e e r , i i a i a i z n l r a ; i i r r ţ a i o i a S d t a V ţ i a t a a ţ , c ş P c t l c p u e r u j t c a o e l p i ţ e e a l u u e e e a t b c p t c m o s r n r l g g u r r l o e a o o o e â e r a e o u a p R V C B F d S R p S R a s C N C a

0 7 1


, , e , , O e , e , l n u a l l r i P a c a a d e a r o n c e ţ e l e o e n m , t a t d i a a ţ l u b v a i u b i j n e i r , e d t p d e i e e r e d i i a l l m l M r m e ţ i r u t u a a t u e t r r c s p d e e g g S , e o o I g g o n u u r o O o r v n b b p F P C p F I i

: e 9 r e a l o m 0 d e 0 r e r o t n e i f 2 . e d z 7 i o n 3 m 0 h p o 1 r . c 0 e c e e 6 n 2 T î d n 1 3 1 0 2 – 7 0 0 2 u ă z u B i u l u Ń e d u j a ă l i b a r u d e r a t l o v z e d e d a i g e t a r t S


, , e t , t a M I P u i ă r D a b A z i , u ţ u i u A , l c B t i L a J i t s m s C C n , e o : I i d n r : l u i o a i i c i r r u e c e t o i t i c f n ţ e a e t e f r n G n r N e a e r e p e B P P o g a O

a e e l r a a i z e l l a u e l r e c i ş e i t l ş a a 2 l n l r i o b l l a e c ă n G o z a i i e u u r l a u l u j t a t i i z z n e o o m p e p e A d d

a e r a e t t n l d e l r o r a l o o m v l t z e i e r e m g a r a g D t e n e u e ş 2 s a t . i e n 1 s m i d

, , e , , O e , l n u e a l l i r c a a d P a e r o n ţ e c l e o e a t n i d ţ m , l a a u a i u b b j n e i e d , t i e d e e r e d l l m l M a r m e u u e a a u t t r d p r r c e e g I , n S o g g g o o u u r o O o r F b b p F P C p I

e u e 9 D n r a t r e n a 0 e r e i G i n e n b 0 j e d e i ş r 2 e j d r d l J e i d a u a a n . u d P n t e u a a r a e b l e s p 7 r n e m r l e e a l e e o n r 0 a u c o i u m r î d e . i r r l a m e i r r n r e ţ m ţ u r 6 e a î o l ă 1 e t t e i o m e / i ă m i f l d r i f s n t r t r e d u i d z r u f i n n n u : o i z r i u 3 e i u l o i i o v l m o o e f e o a e h a d h d i r c c p ş c e n l t c 1 p ş c t c c e i a s e e e e o n e e e o i c n n 0 n i 2 T î d d n m l m Î d d n m c C s a o c e r e j a n , , e e t m I , a M P r a D t i r o A i l ţ A b , i u i u , l r t c i i u t L a e s m s ş C e o e n i , d n d I , u i o l u l i c r a ă u e o 1 z t t i 2 u c a ţ e r n G r f e B e f N r e p e s J C P o g a O n a r i t a i u l e l e a a e u d a n e n n l i t u u i u u o n i n e m ş ţ V m î n m i a a e o r u a s r o o t m p g c o c o a c l l s l a . l e a a l a e î p l n i u r n a i n 8 t d r i a a t î t î a r e u h t a a o r a r r r r r e i u r r c e e o r r h e a r o f z ş g g g l e t f f l a e o a e e i i s e e e e s i z ţ i t n z N p n t s c t n d i ş i t ă n r u i n a o t n n e o i a t , d a i ş l a a e i r b r r p e j z l t u t t t t t e a t u e e a a c r l r n n e n e r s n e e i e e d ă d i i e c a o l d a t a n d d o s e S z d n l r m i C u e m m e e d a . l m r o o i e e i e i î g ţ i i i e l ţ ţ e d a g a t i ş g m i j a s d l R a t a p R i a n a n t t a r ţ o i u a i o a s e u s s a n n a f n n o l z p e e a u r a p e a a u l / a n u g c r l l î g i s c e t a v a m c m î i m c m e a e a i r e a S n r u d r r e V e e e r d l a l e e o e r d l o o o u , l a e r r d d i z r l l u s ; l i a ţ i i i i e e e i u i n t e i r r u r z j c n i c n i ş a d d i g m z u m m i u i u i i u r a l t o e e o u e e e o t l e e e n c v h h i t t n h a n g r n ş n ş o s ă s c c s c e ă i e o n e n u c i ş e i e l e e g e e Î g e S d R S d S B S r A p C S d P Î m

1 7 1 . e l e g a l r â t ă P , i t ş e n r ă Z , i n e m l U , e l e n a o g o P , a c r e B : e t a t i l i b a z e f e d i i d u t S e d a z a f n î 5 , t a r ă S u c i n m â R , u ă l s i C , i n e c e B – e i ţ u c e x e n î 3 : r e f s n a r t e d i i ţ a t s 8 t n u S

1 2


, , e , l n a r c a e a o ţ e l e c a t d n a u b i v j r e t p i i d i l l e ţ i u t u r t t c s e e , e g g I u u v n b b F I i i r n a i e u r r e p 5 a ş t t 0 e i i l 0 z d i 2 o e a / p d b t e r e s 9 4 o d l e 3 e t . d l i t i n r n r z u 3 e i n t o s G i v e 1 p i r ş e 0 e x d e H p d 2 3 1 0 2 – 7 0 0 2 u ă z u B i u l u Ń e d u j a ă l i b a r u d e r a t l o v z e d e d a i g e t a r t S


, i , , e , , O e , i , l , l n u i r a l l a i ţ P a c a c a ă d e a z l r o n o n ţ e i d l e o e r n o a m , t d i a ţ u s e l ț u f a i u b n . j n e i e , t o d d , d e a j u e p e e r e d s i r l l m l M a l l r m a u u a , t u t u a a u e t t t r d r s n a p e e e e g b G l u S o n g g g g g o o N u u r o O o r m o u u b b p F P C p a O v b b

, , , e , , O e , i l n u i a l l i ţ P a c a a d e a r o n ţ e d l e o e n m , t d i a f ţ u l u a i u b j n e i d , , e e d e e r e d a l l m l M r m a u t u a u e t r d r s a p a e e g S b o g g g o n o u u r o O o r b b p F P C p m a

t n e n a m r e P

3 1 0 2

, , , , e e t t M , t , t a P a M I I P i a D i e a i r r D A ţ b , i d b A ţ , u A A i i u c t u c l u , l t e , l i i i i i t a t L i s L a s m ţ s n C s n C u e m e t I o , , I t d n i i d o n , i , t n u i u i o o s u u l i l i â c c r r n ă ă u u e e i o i o i , ă z t z t m t t u c u c ţ ţ a a ţ e e r n G B f r n B f ă e e G e v N N J e J r e r p e p n C P o g a O C P o g a O î a e a i l r i a n e u i e V m u i ş e o e g r r e p u d l c a e n e n d e t d î d i a Z a r r r e o f e r g l r o e a e i n s t ţ t a c u n n ă t r i a u m r e d l t i t a o n n o e i e c r c c d o l e i m n p e c e a i i i u ţ g n r a u m a o t r n s n t n e a z u e t n u p i m î c a ş i e e e r r o u r e i d l l i i t a e i c j u ş r z n i r ă e a e m u l t e e l n n n t a c r m i s ş l e e â ă e e l U S d C Z R m e

e r a z i t n e i t ş n o c i ş e r a m r o f n i e d i e i ţ i i a n l a u p p m o a p C a

e d i i r o t a r e , p o M , L P C A , , t e u a ă z t i u r B b u J l C a s

, , e t , t a M I P i e a r D A i d ţ A b , i u c l u , l e t i i i a t L i s m ţ s n C u e t , I t d o i n , i t n u i o s u l i â c r n ă u e i o i , ă z t m t u c ţ a ţ e r n G ă B f N v J e r e p e n C P o g a O î

e t a z i g o l o c e 9 4 i ş 3 e s G i H h c i u n l î e u n r a a d b n r l u e e a c l e t m i z r o o f p e n D o c

e i ţ a a l t s t i a ş i z ă t r e a i n m t o a t u n a o c i p m i t e s e e r d a e r t r t a o s s i ş e o p d a n e m i i b ţ o l a c t e a S d G

2 7 1


, i r ă z i r o s n t . o a p s i r a , t n G l u N o O v



, , e , I , e , l n a l r F c a I a e a o n ţ l e o , c n e a d i ţ r u a a b j i n r r e ă p z e i l l m o o e r o u t u a t t r C i s e e n g g g o O d o u u r e r b b p P c p s

, , e , e , l n a l r c a e a o ţ n a c l e i o n a d ţ u a b i j n e r i ă z e t i r l l m d e o r u t u a t s r c e e g , n g g o I u u r o b b p F I p s

, , l n a c a e o ţ l e d u j l l u t u t e g e g u u b b

r o l i n r î i ă d n ă â l t c p n , l t e a a n z a c i i 3 0 t p m e t 1 r a 1 e 0 0 g r 2 P e E 2 e n r e i i z l u l ă c u t n i î , , i , , , d I i I I e e e ţ ţ u i a D ă r a ă r a d i i a ţ a i a i t t ţ D ţ D i i t t A i A i e ţ ţ u , l u , l u A a e e t t , t t i i n n e c c i i i t t n e e t t L u r L u r L r t e s s s e g e g a t n C n C n C e c a e c a s I z I , , , I i i , , d d i i i l , u i e e i e e i , , x u u i a d d c c r r e ă u l i u l i u l e a i a i ă u r u r u e t e t r r ă t t t t o o z z z t m m l l t t o , c c c u u u u u l o o o o t t r B f e a e a e e i i r r v n v n f f B B o t t e e z z l e o e o s s J r p n e c J r p n e c J e m i r i e ţ C P o i d e C P o i d e C P t u s i t i s t i t s i a i ş ă ă c e n l t ş r i e i c i c r l u u a a i o n r i c c r e . a a l r l ş i u i ă i z P i m m e e i t e m i i l r r S l r ţ d n r . ă r t g e u n e e u e i V u R u o ă l t t a a c r e c t t e e r t d i l l e t t e l i p i m n i r e e t r n ş u v p a s i i ţ i i n s â d a a e e o R u z m t t ă g g u n c i u s o n l n l l o c i r r i l ă i o a m u i m h e e p i ă r ă u m i i i m n r u , d z P t e n l i l n / d c t n n o c e u u u , i i r a a n c c p n i e e c N î o ă r e e i i l e o B l g l a a m r t l z a e r l o c l u u o l e l e l e e ă e a d r i r u u i e n c i p a e e a e b l c c i r n ş r n i a n ş C i r e e i i B e l r a a a i ă e i e u a e r i i i e d d r r ă o l t a c a u i n a n m n o ă r e ă r l c i n ă i p o e i o g i s l g e l r r a u z i i c ă ă m e l i r t t c o c B c o i g t t n t n n e n e l i e i l i i e i m e r i ă u ţ x î x î e n e g d n n g r i n P i a i z b t i e p m r c a a e e e e r i l e r u a l ă ă m e m o e o c o i c i c i n e u g t d d i n r r î m o i m â e m l r r l ş r u t ş ş i i i e u s B e e n u e l l g a l c u t J t t , o c l a n ş a i t e e a i a a a a e o ă n m m a m i e a e a e e e e e r r r a u a e r c n r P P a o a a r b e r r r r r a d e e l ş a i e a e i e c e e a o t l c r t i a e i a , t a u r a t t a t r l t t r r u n t t a i o a a s u u i i i i i i a ţ a a i e e ă n l m u l u r a e s r o l l ş i e d ţ ş ţ ş i i u l i i z l i i i i r i o ţ i i n s r d z e r l a a n t a g g n n b s b l o u r i i b b b b b c r r a i i o o r r l a m v g a n i t U m a e a e i n a u h i a a r d i o o i r n f l f f t c e o o l e a t e o b e e e e e ă i n i o n n n n n n n ă u o c R R C s R l S N R D R d Î D ş c R e R e Î î Î î I c U A o

ă i u n a a l e u e i r d b r d e i r u e l c l o e m a u u l u v e i r d t e c i z a t r m l R a a e p ă t p g u 3 s c . m e i n 1 i n s î s a

3 7 1


, , , O e , e , i e u i l l r i ţ a d P a a a r n e c d e o n i , t m u a n a b ţ u l f a i i n e d b e , e , t i e e d M e r e d d a m r m e l a r e a a u r d p r c s a g n S o g I , b G o o r o O o r F m N p F P C p I a O



, i c i m e o n d i o , i i ţ e c ţ r e u ă a t t i i t i ţ t l i s c n t e e i n u r e g , e c a , G t d e e n i r N â i r d a e t O o t m t , ă u l o a t ţ i r M ă t v e z v P p s e n d A î n o i i r i d ă l c n t r l n î o e î a c p r i e s t i g c ş i n o a n l l e e r b c r o t u a c l p e e o r n o d d r i a i s o u r h i l r l l o o o c t o i u l i r e l ţ i e t i c a u e n c i r t c a r g u i i m t r a o o s e m l r p j n n i n o i u a i e l u m n p a e i u n n e a t a a a e a u r e e a n b r r e e r r r a e e e e d m u e c r n c l c i c i r u a u f u u d u g t r ţ o e d d p n i s o o o o l n i e t d i r s r r n o f t t d n e n c o n a n t r i n I m I e C Î I

, , , e , , O e , e , i l n u i a l l r i ţ P a c a a a d e a r o n c ţ e d l e o e n , t m u d i a n a b ţ u l u a i i j n e d , b f e , e t i e e d M e r e d d a l l m l r m e a r u u e a a u t t r d p r c s a e e g I , b G n S o g g g o o u u r o O o r m N b b p F P C p F I a O

, i , , e , , O e , i , l n u i r a l l i ţ P a c a a ă d e a z r o n ţ e d l e o e n i r t i , o d ţ m u l a u u a i i f s j n e d , b , n o t e e d a e p e M r e s i d r a l l m l r m a a t u u e a a s , u t t r d p r a G n e e u n S o g b N l g g g u u o r o O o o r m o b b p F P C p a O v

t n e n a m r e P

t n e n a m r e P

, i c i m e , o t d G n n , , i o , , I I i N â u i i c ă ţ e e c ţ ţ i r a ă r e t u O m t a D ă i a i a i i t t ţ D e z i , ă i t t ţ u A i A i ţ ţ ţ t u , l l g e e u , t i s i n n B M t r c c i t t e i e P ă n t L u r L u r v e J i t s e g e g n s C e c a , C n î C n c a A e n i e : I , , I t , , , d d G i e e e n e e i d l r : u i d , u i d c a r N r u u i l i l i â a O a i i ă r i u r u r e t e t c r e t t t t ţ o o z m o m i i l l t t , c c t f n u u u ă u o o o a a t ţ t t e e c e e i i i r r v v n f f t B M ă e t t t n z z s e r s J e a e r e r e p s e P v p s e o c n d n n d n n B P P o i A î C P o i e i î e e r e ă s a i s r e r v e a p u e o n z s r r a i a n o t o e u i c l r z i n c e i e e l l z r i u r a l l a t o r ă a ş t c l u t n e l i n c e p n a i l n o l e o î t a f ” c c v a i o e u r z i r a e p t d e l ş t s r e l n r d e e a u a e e l v c p e r e t a a r r i n a u i ţ ş e d d u l a n z m t n o r e m e g ă r t u o e c e t c e f „ r n o r g n e p i m î n e a e t i c d u ş r n d d e i a a e n n r n e d r a i i u e e d i l m o l v v a v i i i ţ i i s i e i e î b n ţ i r r r l a n l ă p d e a p ă r p a r a t s p i i e o i u u a l u n p u r i m i p v d c i u e i d d m l e m o t t g n u s i i u o u o t g c t a p i r t i a p S b c ş S e r C a A S S s

4 7 1




, , , e , , O e , i r l a n u i o x a l l i ţ a l P c e a d a i a A r i o ţ e d r l e n o e n , t a m u d i , a f ţ u l u u a l i i j i n e d u , b , d i e e d e 4 r e e r e ă o l l m M a d M r t r m l a a i t u t u a a u e r i t r d r s a p r e e e g b G S i t o n S o g g g o o N u u r o O o r m O r e b b p F P C p a O P P p e r a t n e m a d t n n u e n f a e m 3 1 d a r e 0 r i P 2 i t o d s u e / t i s c i a , r r e e i a t o a l e d a e l , d i i i r e r z , a i t r u I t o p e ţ a i n r n o t a D e u s r e i e a ţ A u p r c t i z m t u , c , t e r s i t l e / t e e i n g i t L a c i i i s e a a r r C , j e n , t r n I o t o d G e t t a , i i a a n u t ş m u l e r o r N u l â r t ă ă u e s s p O e t e t i i z z m t d u c n r n u , ă u a t ţ i i e o j i l B M ă r B f t i e m i m s P v o J e t l J r d n A î n o i C P a r a d a i C r r p u s v e ă i t l a a a , m i e p r i i r i u ş i u r l a c t i v e a u i i t a i l e o ă r ţ i e i n b r i z ţ a c m a z i ă u p i t a i t r t p o o a r i s B i o p s i c l s ş ” l p r i x m t i e u e e e v U r r r t v e i d a t I u i e t a a i p i i a s n n d e R ţ l I v r e i u U a u r c Ţ S o e c I i t i r z e l r o i s a 9 e e n n r p ţ t n D i 2 e ă x e a e t A r o 2 c f t e o c n 0 i m a a s r I a e l r j u e r o n e m o f u n p t o n n t C o S u u u u n o r z s r c p a a u e O n o i i e p d e a R m a r i ş t a r e e e i e i d r a i l ş j r r g u ş o ţ e a i z a l a e a i n r z t l r n u i i i n n e i t u ş l e e u i d a a d c v e a s u l e t r t u u m g a t r e n o M l C n S e s B A o R z “ a a i a ş e i r i a ţ i u l v ă r t u i i e s s r n e n o o i v m l a r C d i r t t o a u 4 . i a 1 b p n

a x A , u i d e 4 ă M r a t i r S i o O r P P

3 1 0 2

u ă z u B J C v i t a p i c i t ” r a U p E i ş L E v T i t a N E v r P e s 0 n 9 o c 1 0 l I u C t S n e O R m e i g u a l u n t a i s M l “ a

, , , e , , O e , i l n u i a l l i ţ P a c a a d e a r o n ţ e d l e o e n , t m u d i a f ţ u l u a i i j n e d , b , e e e d M e r e d a l l m l r m a u t u a a u e t r r s a G p d e e g b n S o g g g o o u u r o O o r N b b p F P C p m a O

i z e t t r n e a e j v n e i t a i ţ o r m a r p e p s e P l e a d / r i r u i t , o r l r i a a o e e t a n ţ e l , i i d i e r r r u e f , z i r o I i p a o l ţ a u n i r o t a D t s i r e i e t p r ţ r u i p e c t u u A c a t r , , / e t e s s i e n t L i t i c i i a c s a r e , r j i e n C f o o r , I i e t t d t i G t e c , a a n t u o e e u l t r r t r l N â ş p u i e e O m s p i s t s ă z t r , c r u ă n n u c e t ţ i i e o i i c B f m l M ă t i i ş m s P v e t r d i r d s J e n A î n i C P a a a i t r n u e t t i s i i c i i e n r t x a e u t o t e n r c p n r e o î i o r u a l ş d i r o g m i t r r m e n l s n u r o r i c l u u i o o a c n i t l u f e a i r r i r s o z l f c i n a a m i r r i n z h c t i s e a i i t u i o e r d p s t n g l i a o r a r d t u i a r e c u r e u i r r o o e f i l u t e t n a c ş i l e a o u n u e e e ţ e i i i n t i r ţ i s t c ă i e i a l r i s i a e e a r u t p b a r n s r ă t s c a t t r i m u r i c i r e r i r i n z e o o t r o t î c i d f m u u n n c / l / n v a i - o u a u c r u e a î e e ş o l a p m r e d c e r a a e u a r e r e a s a r e i e e j d l a r s a r i a r c a i i ţ i n e a z i z i u l i c c i t n â n i u t l i r i a e t r v r l p i o c n a a r f s r s n e h g m n m n e i e n m e A e a A Î Î t I s d R t R

5 7 1




, i , i , , e , , O e , i , l , , e , , O e , i , l n u n u i i r r a l l a l l i i ţ ţ P a P a c a c a a ă a ă d d e a e a z z r r o n o n ţ ţ e e i d d l e o e n r l e o e n i r t t i , i , o o d ţ m u l d ţ m u l a a u u s u a i i f n u a i i f s j j n e d n e d , b , o t , b , n o t e e e d d e a a e p e p e M r e e r e i s s i d r d r M a a l l m l l l r m m r m a u u a l a a a t t u u e e a a s , a s , u u t t t r d p r a G n t r d p r a G n e e e e u g g g n S o g u b l n S o g b N l g g g u u o r o O o o r m o u u o r o O o o r m N o b b p F P C p a O v b b p F P C p a O v

, , e , , O , l n u R l a l i P D e c a a d e o ţ n e N a r l e i o m , P t e d ţ a u u a i l j i n e d e , b e d M e r e a l l m l r m u t u a a u e t r r d S p e e g o g g g o n u u r o O o o r b b p F P C p

t n e n a m r e P

t n e n a m r e P

9 0 0 2

, G N O t n , â I a m i ţ D ă ţ u A , t ă i t L v s n n C , î I i e , u d u l ă u i i ţ z t u u c t e i B f t J e r s n C P i

/ i i , r i a r o a t e e l , d i i i r e r z , i r u I t o p ţ a i n o t a D u s r e i e ţ A u p r c t i t u , c , t e r s t i / t e e i n t L c i i i s a r r C , j e n o d G , o t I i e t t , u t a a n o e r r N u l l â r t t ă u e s s p O i r i t z t m u , ă n o i n t u c ţ i e i M B f ă i m l m t s v i P J e r d n A î n C P a r a d a i

i z r e v i r u c r a p i ş i i ţ a p s e d a e r a ţ n i i f n Î

u ă z u B L C : r a i c i f e n e B

, u n ă e l a l s e i m n C r u , o l ) i m u h o g c z n a n â î M i r M i u u – l c i u r ţ a a a c p d s r a r U a P o l ţ n u o r a e u t r o a a c a s z e S ( i r , n i u a r ţ n r e n e a i d i f e m m o n Î S A M

e r a z i t n e i t ş n o c i ş e r a m r o f n i e d i e i ţ i i a n l a u p p m o a p C a

e , r a M c P , e A / V n , r S u , I i l i o r R l r a a D o i e u T ţ A t e I p a d u , t r d , ă t A i s p ă t L i c c i a s s e i i C n ţ n v i G r , d I i l i c , u m i e N r r S u l d t c a a i O u ă a u , r i D z t e , i ţ u l o , ă u c r F c e i I p e B f A z r r G u J e r N o r i u C P A p D S B n r e e i r t s a e s r t e e u r r i a c o l i i f n n i ş i b a a î d e i t u ş t t e l s r a u i e a a t i d n d ş v o a a n r n a z r d e r e i o i g t s a e f t r r e c n l s g a i d o t e a e r c d e i s r l o i d i f r l o r ş o r t b i u i a l o e u r i l o r r l r t u c a u e u d n u e r e n c d n i e r u n e e e e e l o ţ n r i s i r e e t u f c b u e t t s g a t e o d a e e n e r a r a o e e e r a r d r o e e a e r f p e r m d i i n d i r a a a r a e r a z v c i u u r a l i g t l l n o g a n p u u d , i e m n b ă d n e i i d ţ p a v u a n t r m n c o m e o n e I u A f Î d P l S M

a e r e r e a c d o l r u i e e e e d r l u c t e l a u s r R u d a u c z t o 5 s r e a . i 1 r p d n

6 7 1


, i , , e , , O , e , i , l n u i r R a l l i ţ P D a c a a ă d e a z r o n ţ e d l e o e n i N r t i , o d ţ m u P l a u u a i i f s j n e d , b , n o t e e d a e p e M r e s i d r a l l m l r m a a t u u e a a s , u t t r d p r a G n e e u n S o g b N l g g g u u o r o O o o r m o b b p F P C p a O v



, l , , e , e , i , , e , , l n n u i a l l a l i i ţ a r c a a a c a a d e n r d ă o ţ e n e o ţ l e n i z l e i e i o o m t r d ţ d ţ l a u u a i f o u a j j n b , s n e n o e e e d p e d l l m m a s l l m l u t u a u t u a , t u t r a r s r d a G e e e e g g g ă ţ g g o o b N g g o n u u r o u u r r n e b b p p m a O b b p F g r u e d i i ţ a u t t i n s e n n î a 9 9 0 r m 0 0 r o 1 l e 0 0 0 i i 2 2 P ţ 2 n e / , , / v i i r r , , r M M I I e o o t t P P , , t D a D n a A / V r A V i r A t A t , i , S r , r S s , , , , e I I s i , i , i i o i o i r i r u u R l R l r r r u n a a u D D o n a ă l i i l i u T u T u ă ţ A t ţ A i d I e I e p p s u u a z z d d m u u e t t r m , , , ă ă A , d ă t t u c d ă u c A c i i p ă L B L B s p c a t t L t L e a e e c i a p a s s f f i i i , i e C e C e n C C n e e n , i d l n , , d v ţ v ţ G G e i d l F : J : J I I r r c c i C C I i i U i i i j r : P , u m i , u J i e e r r : P r r r N r N S i S i a i a N a u u l i i l S d a a a l a a i O O r r ă ă t t t i a i i I u u a a c c A , e ţ , e ţ t t i D i D z t z e e e i i , , ţ ţ i , i i c u f u r c , ă u u f u n n , ă u c u r F F c t t e e e e e e i i I p e I r e p t t B f B f M p A z A z i U t t n n ş r r r r e e o o o s s N J r N r i G u e a n P r i G u e e a n S J r r C P A p D S B B P I A p D S B t B P I J I C P A p n e m u a r ) a t , ) n n e c c n p i i c i r i e s e a f f s i a a n e a h i d ă a r p z r c r , , e i l r t a e v l r u r u t e a o S e r r z a e o o n i i l i i l , i i ş t ş t r d d u l e r r t l n n i r i a i a a c e r r t e o e e e r t ă b n t ţ t e p e p n l e n o c i a a ş s l ţ n t e ă i t t u r z o i m m r a s l m o n ă a a n z ă u , , c t t i i e c o l u h i u S i u l r n l n l o v t ş i ş i u i l m , o o a l r r o r r c a a e n e ş v v d r o a a o e o t e h a s e z z a l r d l ( e r ( e s o r o r c r r i n i e e a l a o i i ţ N i r e a i e e o l l t t i r d d z t n i ţ l n i u o ş r n ţ i n ş î i e ă l a r m m r l a ă l e t i r u l u l r r a t t u ă s i a u a i a l i G ă u a l a i b b r a ţ o c t ă n ş u n p r z f i e a b B r n u u t i n n n h c u U n a i a i o v c e c v r m r e h u u c o P r a e e u d r l g o o l z i e u e a a e t d r r e m e a e / o c c c s e i a e d n e ă i a r a a u a e o a v r r i r î c u r a e e ă a c a r e r e a r d v i e a c d i r r i i e e v r i r i l d r r i d m m i e z r e a o a i n f e u i a ţ a o t a i t r l l u e u e a e z d t a i r u i i l l a l i i e p d d t i r o r ţ r n e a r l ţ p a s i s b i o t u n b u n j r t n s r i o ă ă i i a a u r o a i u i t t i t n m u t n l ţ r i p s b p s m f t i u n a f s r c o e a p e o o a c e h a t l e e o u u o t i m m n n e C m A t C Î c s Î c c D E p t A Î s I D c C p D , , l n e a c a e l a o ţ l e n o d i ţ u j a n e l l m u t u a t r e g e g g u u o r b b p

7 7 1


, i , i , e O l i r ţ P a a ă z r d e n i r , t o a f u u l s i i n t d b , o a , e e e p r e s i d r M a r m a a t e a s , r a G n p u S o g b l O o o r m N o P C p a O v

, , e , O l , , e , O I , l , , e , O e , l , , e , , e , e , l n n n n e R a l a l a l l a l l r r P c a P F P a c a c a c a a I a e a e a e a e a a r r , , , r o n o n o n o ţ n D ţ ţ ţ c l e o E l e o E e l e o E t e n l e e e N o t i i i i d ţ C d ţ C r d ţ C l d ţ P p a a a l o u a C u a C a j u a C i b j u a , o i j j n n n n C b , , c , b t e n S S S e e e a i e O r e O r e O r e d e E e b a a a l l m P r l l m P r e l l m P r m e l l m C m C u t u a u t u a u t u a u u e t e t e a r a , , , t t t t r r r r r r c e e g S a p e e g R p i p e e e e g g g g R R d , o o g g o O o g g g g g g o o O O u u r o u u o r O o e u u o r O o o r I u u r r r b b p P C b b p P C c b b p P C p F I b b p P P p

t n e n a m r e P 3 1 0 2 – 7 0 0 2 u ă z u B i u l u Ń e d u j a ă l i b a r u d e r a t l o v z e d e d a i g e t a r t S


e , V r d i S o i ţ u R l t i T t I e p s , A n ă i c a , i i v ţ G l t i c e n r N S i O â a , m i D u ţ , ă ă c e ă A z ţ r i G u v n D S B î

, B I C C i I , i , r e u l D ă u c a A z t f a , u u L B c e e d C J f e l : C r u i r i : P a i d a i r c e i ţ e i f u m n e t e t , i I t n r s e e S a t B P I n C a t i v u a i t c e i t r e r a o p l d i r m i ţ o i o t c s c a i ş e v i ş n e ă i c t i a i a m e r o i r e n i n n o e j t c e i r r a p e s p r i a e t d l ş o a a i e ţ v r e z r ă e a i a t l t D v i l o : m o c a 2 o v f z e r e e r P d d a t l o v z e a e d r a r t e l e o e d o l c i v i i v a z ţ t i ă ţ e t m c o c u D i e v n d i r t o o i 1 . r c D 2 c a e p

0 1 0 2

a e r i n e e e n i ţ u m a p r t e e t d n – u e r m 9 t 0 n u c 0 e o 2 p d

a e r i n e e e n i ţ u m a p r t e e t d n – u e r m 9 t 0 n u c 0 e o 2 p d

, B I C i u C , r i ă , u e c z I a u D l f u B A t a J , c e e d C L f e l : C r u i r i : P a i d a i r c e i ţ e i f u m n e t e t , i I t n e r S a s n C B P I

e t d , a r L l u ă i S C d , . , i e u l u m M ă , u I R z u t c S L B e C C J f , : C e r B i r P : a I a i i r c e i ţ C i i r f u C n , e e t e t i I t c n r s a e a n D f B P I A a

e d i , i r L l u ă C i d , m , i e i r ă u m l p u , u I / z u t c S L B e C C J f , : C e r B i r P : a I a i i r c e i ţ C i i r f u C n , e e t e t i I t c n r s a e a n D f B P I A a

r d l o n n i î i v r c i u i r g e p r e t t u a s i r d l u t s u c t t s i i a i i r i r e u u n t n i u t e t s i r i r n a ă p r o c i o a u b t e n l a u a e t i a n a e e u r t r e e r i ţ o i d e p n I v o

t a r a ă e r S i u n i c i j i r n m p s â e R d l u i r i p u i t c c i u r n u t s M i e î n n u r o a l i e r r e a c e a r f C a

a e r i n , i j e i r l e p s n a e o d g o i r P u , t u c i u o r h t s e r  o î e n n l u r e o g a l i a e l r r r e a c â e t a ă r f C a P

8 7 1


, l , i , , e n i a r ţ c a a a e c d l o ţ e e n n a u d t u a b f j v e i , t r i e p d d l l i e a r u t u r c s u a G t e e d , b g g I m N u u n F o I a O b b f

l a u n A 3 1 0 2 – 7 0 0 2 u ă z u B i u l u Ń e d u j a ă l i b a r u d e r a t l o v z e d e d a i g e t a r t S


, l , , e , O e , i , , e , e l n n i a l l a l ţ a m P a c a a c e a e a a r , o n o n ţ ţ d l e o E t e n l e o r i i d ţ C l d ţ g a f u r u u a o a i j n C , b i j p n r , ă S e e z e r e d i e e a r l l m , l l l m O r m a a P o r u t u a u t u a a R t t s t r , e r s r e a p e e e e n g g g R D b a g g o O o g g u u r o o r m o u u o r N l i p b b p P C p a s b b p P b

t n e n a m r e P

, e B I , d C L l u C i i C e , r d , I d , i e u l c a D e l u i m ă a u z u , ţ A f i u t I d , a u c S t i e B e t L e C s d m J f C e n , l : C r , u I i i B , r P i I : u a i u l a i r C ă e u d c i e i ţ t z i i C r u c m r f u n , e B f e I e e e t , i I t c t c n r s a a e f a n D f J e r S B a P I A a C P C

e c i m o n o c e i n u i s i m e d a e r a z i n a g r O

e r a z i t n e i e i i t ţ ş l n a u o c p i ş o p e i ş r i a r m r e c o f a f n i a e e d d i i u i l n u a i p d m e a m C a

e d l a u n t a i n r e m ă t n i a a r l g i m b r e o r a P P e r

0 1 0 2

9 7 1

0 1 0 2

, , , i , i r i L r C i r o r o , e t , i t o u ă c ă u c t a l f c u ă ă u u z t d c u u c a e d o d o R e d r o B f p r J e l r p : p C r i u e D i r P e i : a d d A a d i e i D r c i e i ţ m i , i r f u , ţ a A n t i e u e i c C p t t I n o J D e u a s r r n A s B g P I a O e e e e l d d d a n r r i e o o a t i r o u i , e l ţ l i e e ă n i ţ l t e d m i d l c r u ş a t e a r e d e c n ă r u n a o t i t l r r c u e e s m i u o r i s l r r c l e B r i s e a o c i , u n u a a u l a a e ă e p e t e p u n n a s c o r e u r r l u e r a r i r t e t a a â z g i p C r d l p e i a ă i r a l o a i n ţ i i c z c r u C n a i r ă n i r b î , p e l u t t s î ă a l a n i s d l i e i r i e a r e a a ş r o r r m r i e d e c r / c e u m p u r l e t o i o r t / i g o f a a p n a r ş n z r s î e m a i n a o e e o r n i , / l î m l e r U t a a , ) , e î r r i a u ă j u ă i c a e l a e v t a e c c e i i ş n u n i ţ a o l i u r r t i i a ţ t ţ n j i e c o r s e i i e a e a l l h r d i i e i g d e m o i f p r r h p o r m i n x u C o u b r j n t S p A i c î o Î e  ( C

a e i r ş a , i t i l i i i u o r r u l v u t u t z l t i e l u u c u c i D i v c r s 2 . g l e i 2 a s p


0 8 1

0 1 0 2 3 1 0 2 – 7 0 0 2 u ă z u B i u l u Ń e d u j a ă l i b a r u d e r a t l o v z e d e d a i g e t a r t S


0 1 0 2

0 1 0 2

0 1 0 2

0 1 0 2

0 1 0 2

t n e n a m r e P

0 1 0 2

0 1 0 2

t n e n a m r e P

t n e n a m r e P

) r e o e a ă e e l l e a , l c , t i i u d o t d ) d a r r i c n e a u i n ) r o e l r r p e p , a a s l n r i o a r , l e o o o a r l p e u v l i ţ t t ) t S e l u e n p n l ţ s i â c i e a ( t u e e ) i ă n , i o t m a o i , o c r e i r r c r u i n S r C n d d g ă ş t s ă c u e , G o t î t a s u c ş l c o o a , e ( g , n g e n n ( e p ) ă i r s u e c i r u n c n n f i c e i e r e o e e n u l e ş â c i e p c r , t t i S t e n e c a d c u ş u a P l e ) n a e e e a e i e a P r B e g t , â ş , a e t i o i b B ş m P , d a a a a a s l t r u l e n r , t a e e e e e e s o r i o d r r r S u r t c r p o a r d e u o e c i i l r l r R r a a h a l u r a i d c s e t ă l a i o o t n l o i a a a , a l r b e ă d o o i i o z i o d i p C , i l ă s z a z z z z c ă e u ( r i i i i i i v o t d a z r Ţ , t t h r e d p r ( B n r e r s o n C n n n c l V o n o c p o o o e t d i t n ă l l r r r r r r a i h o , O o , B e i i e l e L e e , r i i î c r a e e M e ( e u o v r t o r G r ă u l a e i , d t , d n i v , d l e d f B d h t d t i ş i ( e i e i r t n u u c , d u c r t o g o o o o o t e t c t i t ş r i a i ă i o a u l r l f o ş ş u d l n m u i e i r m u c m e l r m i r i u i r e m r e m c ă i u e u u l r ă r a u f ă i r r p c ţ / h S / r / a t / a C / f m S / e e e c d c o o n e i s S r g i , r p , a l a a a a e a a a a v a ) , i G i d i a e Z e a e a e a p u e ) a e r e t e ( e e r e e u c i c e a r r ( r v i ş i r e r r e n r i r u l n V t r a i r r ă r i V t i i r d e ş r a a a , a r a a ţ , a a l ţ t n s e i l a , a e n u e i n a i ţ a u i ţ ţ s i ţ ş e ţ a ţ e i ţ t e ţ c l i l e i e i l n e d i n t n r i n l n c p n t ă n m i n e j j g ă i u a h c i i i i i r d t i i u s l e i i n i u i p i e c h o b r e o g r i e u i o i e i s r i f p l f r r a i g e l f r f e l e ă f r c f e i f l o f p l p o a n n n n n n n n n e n o Î d G Î p Î d m G T S Î p S Î c d M Î p C Î n Î l Î c S î n S


, , , e , , O , e , e , i l n i E R a l l r ţ c a a C P D a a e a r o n c ţ l e o C N t e n d a n d i a b , P l ţ u u a i j n S U , b f e , R e t i e e O e P D r d d a l l m r m e a r u u e a a t t r , r c s a p e e R S o g , b G g g g I o o u u r O O o r m N b b p P P C p F I a O

t n e n a m r e P



0 0 0 i 1 1 r 1 0 0 0 o 2 t 2 2 ă z n i r , p , , L i i e , r r r o i C r i t r o , e , i t n t o u ă c î t ă u c a l f c r u ă c ă u a u z o d u l u t c i e d o d o R e d c r o B f i p r J e l r p : p C r i m i u e D r P e i : a d d A a a d e e i D r r i c i e i ţ m i , i r a u , ţ a A n j f u t i e e i I c C a p t t r r n u s D o J e a r u n B g P I A s a O c n î i u ş r l n t i i e x r n a , , ) u t a e i l p e r u , ş l u e e e p u d a a a l j i r s t n n e a d o t i i c i i a i i ş e d ţ b u u r a o h r l a u c ă e r e r e e C b t i f u i u t P t l r G r , e e d ţ t a t i a , ş , i a e u o a d r p e i n r m u u P e g e c c r r p s g d c a s , n e e a i i l o n i e u d r v L i c L n n r i i o i ţ i l ă e r d ă r ( e , r i a r e i r r p ă t o i t u ţ ă ) ţ l i t u e t e a ţ l n i a v l t c t e  l d M a r o i e , i u v e n o i s t u , ă c c c j c l a n t c u a l a r t p r r l ş i o p a p l e u i n o â ă ţ o t i r r a n t n d n V n a m c e o î ( ă c l n î a u u n a c e ” r e a a e a r ă S e e U e u i i a o ţ t P , ţ r e e l , v d u i i a u e r r u , i r n e r ţ a ă a l a n i ţ n ţ e r ) i e b ţ i i o e i t a c e f d t u j z r ş i n p i n o i i i i ş n ă t s m z î i i e ă r u p s i i h d f f s ţ r i o p i a e i ă R c n d n n „ Î a S C R v s ( T S a d C Î a e e l r a a c r i u f r i i s r e e i v i m D o n 3 . o 2 c e

0 1 0 2

0 1 0 2

, l a c o l

1 8 1

l u t e g u b

t n e n a m r e P

t n e n a m r e P

0 1 0 2

a i ţ u t i t s n I , u ă z u B J C ) u n a e c ă l ă B ( i i r u t l u c i c i r e s a e r a r o g i v e R

a l i i u ş ş e i t l m e : u a u r a i e r t n r ţ r u l i a i r e , t a u a n f D t t e r e t a t n a n r p a a i o r e e e c e s i r l c i b n p t t u e i p ) d i m l t g l e n x i i e l s a i o i n l e a i c a m z b g i C r t - o i e a n , o a o t r u l e o e o ă g t e n s r r h r o c e a g a i l n r b e m h e e z B a t ( l s i e t o A a o ţ i l , e r n r i t c , r t e e t u e i a i u r i l r f e u o ţ u e ţ l u o r d n t a a p o c l r e c o c i t ) n B r a i u o e n i f a e , m m n i s e u c e h r u l e n a / l n n u a s n a u t a a ) e i î a i a a a c i r p a r e e t i e i e r e a ş f l i r , r o j ă e h i r ţ r t e ţ l a r r a i i a i t s i a g ţ c t r e r i ă n h r n c r s n l ă n u e u c e e i n i e r i r i i i r v m ţ e b h e f o i f e v o l a G n C n r n m b Î p I o u f ( C Î ( D A


, e , , , e , e , , n E R e l l r a r a C D a a e r r n ţ c C N e t e a e i o n d ţ P p a a l o u a i j n S , o b b e U C t e O P R e i l m D m d e u a a t r , r r c e R S g , g g I o o u r O O O r F b p P P P p I



, , l n e a c a e l a o ţ l e n o d i ţ u j a n e l l m u t u a t r e g e g g u u o r b b p

, , e , I , e , l n a l r F c a I a e a o n ţ e l e o c n a t d i a ţ u a , b i v j n 2 r . p 5 e i i l l m e ţ i u t u a t t r t s i e e g e R g g o O d e u u r r v n b b p P c i

, , l n a a c e t l o ţ n e e d u m j a t a r l l t u t u e t e d e g g e u u r t b b n e c a e , r e a c i c e i t i f d u i e t i i a ţ n i u t t t t n a l e ş a t n n n i u d e n e e e e n e r i m r r e n n n n u a a – a l r t a a a a ţ m r a r 3 o n 0 9 u g a b c m m m m u o 1 1 0 r r r r a o p n l e e 0 n e e 0 o r i s 0 P P 2 A P P 2 p f e d 2 i ş , l l , ă u u ă u , n i i B I R r B d d I a C e z e D u i m e B m e A u C e C , d T , d D r C , d I I I , e o i , r u a i a D D i C i e ă r i i i i t ţ D ţ ţ ţ A P u u A A z i a a u , i C n u A r t , i C , t c t u i t o r i i J J c c s L t t L o C n L o O L B o s s C J m C s s p n C n C , i , M o s : a , a , , I I i i e a i C i i i n , r , r t r : o , u i , d u i u u o o a i u l r t a u l l r t i r ă c r r i ă r t u e u e u ă ă e c e t t z z t ă c c o i c z c S f n i n c c c u u a a ţ e u i u i e e n e f e f e f d f d f t p B B a a n n i r e e e o r o J r e r n e a g e J e r e r u r v C P P d p f C P d p i u B P a i t ţ r a , a , o a t e u s r e n ă r p c l î c s i o i e d r o l a a r l i u r ţ s e d z e i l a e s c i a i ă g e r i c o z ş e t t , b B e e e l i c a u C i u c r r t o ă i a i , n d l i i l v u t s ( a ) e u ş e u a n e b i i s u c i c u h i r ă i o t ţ c r a u i r , c t t c , i i c t u e v t r u i a ţ a n ş r r t d b s , t a z g o o d a g o e n s n , ă u n r i s ă o i t , u l e e e b r r V e j m e o m o l i a ă i i r s c g l s u M c m i l r c b l m o i i v i a t u l e i r o ă r a u , e , l s t i d ş l f l i c n r o r e u u r e i i d u r t z l p l t u t r r n ă o e c i g e a e u r g î e a s l , c n f u o r a c n a r i d n e a i e l t i ţ l g v l i ă u a a n a i j e v i a i a n n e u u t r r î z e u a u l ă l t d d r a l v î t n e s l e r V i i m , i c u u u u s e d i i e ţ p s o t t u â ( l r v t l t â l e l f e a o t d r p r r r a s a i n i , r ş j ă e t t r a r ă ) r i e i r e a f r o t s t o l t n n l e f i g c t P l a ţ o i f l p o i ţ a c a e ă i o i r l a o , ă e e l h n o n a s e i a t s i c r p u o n e i u a p i n ă r z d p u r i e u f s c e u c n e â C r n e d u n a s p c a r m t a ă m e r u u r a g t l u a u â e e e o m p r a e n c u r a e e n a a i e e s n r a r c e M r î p n r a l d â a i r r r a i d e , a f e M e e u a a e u , a a l e n e r n D i t , l r a p e , i f r t , t r c a i i ă i , i z ă m m i z i l e u n a ţ i i i o e i i a l i d l l l s c t n u i n n n r u o n i ş r u r i z n j r t p e m i c i r a e ă i t t b i m i t a a r e a l t a a b b l c i a i v s v g c z m s i s c i a e i a a a n i m o g g v u m ă e a f t l n r u a i m r r a e r a o e e e e u i e i r r r u n n n m C C s o D o c A C O d C d O p f P t C î a R Î e R R u m R p a e r a t l i o u v l z e u m D i s 4 . r u 2 t

2 8 1


, i , O e , i , e i r l l ţ a P a a ă z r n d e n i r o t i o a f ţ u l s a i n t n b , o a , e e p e r e s i d r a m r m a a t e a a s , r , p r a G n g R o g b l u o r O o o r m N o p P C p a O v



t a v i r p l u i d e m

, , e , t , , e l l n n a e l a i a l c a a c d e e a o ţ n e o ţ l l n r e i e o o d ţ c d i ţ u u a j n , j a n I e F e I l l m e l l m r u t u a u t u a t t r , a r e e e c g R g g o O n g e g g u u r a u u o r b b p P b b b p

, l a c o n l a e ţ e d u j l l u t u t e g e g u u b b

2 1 0 2

0 1 0 2

e l a u n a e m a r g o r P

i r o t a r e p u , o ă u , z ă u z ă r u B u t L B l u C J c : C e r : d a i i i m r c s e i ţ i i f n u r e t e t u i t t n e r a s e n d B P i

, B I , C i , L e r C C d I , , i , a I g i D u i ţ a D u u a i i ţ l A ă ţ A ş e i n u i / z c u , t t e c u c o g t i L B t L ş e i e s a s f a C J e , i , I m m n C o : C r r , i i e n B i , r P a I : u d o c a u i l g c a C u i ă u i i r i i e c e ţ C ş m z t ţ i i c f u a n u e o ţ , t n B f e i e t e t i I c n t ş n r e o s e e a n D c J e r o B P I A m e C P s a g a

ă c a ă t n s c e î i e ă e t t n r t i s î n t d a i a o e t ş n n a a t n r c z i e ă e t r o a u r o ) r r n n ă i m m i f e z t ă l - ă î i e m f e e u e ă n r r n r l f S r e c o i î i . m a i g , g u o u ţ e c r n l e î a a a l a e c l v i r a m e i m t d u t e e i e a t e u b e r R g n r a s d d h p V a a a n e o e m a l c ( i e t a d e e e ă a r r p s e l l e a l r e h t e P s d t i n o e a ş t ă , r c d g o t e i t l i i i V z o d t i n r n t u a e h e e n u a l s i S u c n o P e a j i i c C t r m r z u i r l e r c i t a c s l n ă e u i u n e c , t u n i a r u n n t u i i l e e d r r p t g n a r e i n ă i i e e u ş , u u s a u e m l z a p s ş c m t o l i d r i u l a ă a r a a l n a r i e u i r o a i l o o t e e ş u d e l o ţ s M S e r a n n n c m V ă u o c r r r i u i e r , e G a u p i a c a a r t o ă t o l ţ u j j r ş i l c a a a a c t e o n p c i l a a o i a l i e n e e s u r n n u r a i a j i t n r r e c e s h v a o u e a l e b e d a a i r r a f a r u e e d e r g m e i u e r m o m a r r o r f n u a u o d a u s B C c A c C j N o A C a C u R t M

e d e u c s u , d ă c o i r t s p i , r l e u t t a e r ş a o p i m ţ r r o ă f n c , i e i r t d u r a e i r n n a t z e i n t e v r C u s a

e m c s i n i t i r s e r d u i t t r i n i u î r i n t o d t t e a a i t i e r c h e r e i c n a e p o m o t r , n p r a ă o o c p l e n i a c i u u l ţ a n o i e u i a n r ţ e a g e a e a a r i r t r a c e ş s t v l i i t n m u o i r c v s t i a z m r r e d u n e t D a t p a

3 8 1


, , e , l n a l c a e a o ţ l e n o d i ţ u a j n e l l m u t u a t r e R g e g g u u o r O b b p P e l a u n a e m a r g o r P 3 1 0 2 – 7 0 0 2 u ă z u B i u l u Ń e d u j a ă l i b a r u d e r a t l o v z e d e d a i g e t a r t S


, , e , , O , e , e , l n E R a l l i r i c a a C P D a a ţ e r o n c ţ a l e o C N t e n d d i a P a , ţ n u a S U l b f u j n R , i b t e , e e i e e O P D r d d a l l m r e a r u t u a e m a , t r r c s a p e e R S o g , b g g g I o o u u r O O o r m b b p P P C p F I a e l a u n a e m a r g o r P

, , e , l n a l c a e a o ţ l e n o E d i ţ u a C j n C e S l l m O P u t u a t r , e e R g g g u u o r O b b p P

4 8 1

i e r m e r ă a d s p i p i i i r i c r c r u u u i i t e t t g g l r r r r e a a â a â n t p t d p o e o l a l a i 3 l ţ a a l e n m ă m l l n m a i i o r a a s n u i n u i e ţ i i t u n a n r n u i n A M a n M a t , B I C i , C r , a I g a D u i ţ A ş e i u , t t c i t L ş e i s m n C o , m I i e , u d n u l i o c ă u i e ţ z t i a u c ţ e i c n B f e J e r o C P s a g a

i u l , , u B B ţ I T I T e C C i e C i , C , d l P a C r P u C r j a , a , C C n I I l J o g J u a D g a u a D u i C C ă i ţ ş ş ţ c , , z i i e i d u A e i i t u ţ t u A , t , c t c ş ş t s i L e i B i i L e i a r t s r m J t t s C m m C n , m o u i n i , e o C I I t ş , i e n n : i : l u d o u d o t i t u l u c c n i a r ă l u u i i i e e a e t t ţ ţ z n u t c l i a i a i n u c ţ a ţ i e i e c t e f a z n n i c f c B i l r e o e i ţ e t e o o a r g r J r s g n S P P s a a a C P a a e t e o d p e , , l e i i a ă r c t a s u a i n ş ă t u e i e u l e s n s c r l r e c r m i r i i l r a t t a a u a r i a r e l d l ă l n n i v r u m i n a c ţ t u g e p u l t o : o o i i o o r i i a i e t o p e u z n c ş i ş ţ u ţ l n l m l ş c o z o a e i a ă i u o e o e m p t r a p m t r a n c o x i z e r v d z i a a i t s ş i r a p n i r t i i s t r e m v r n r a e r s o a e r i t a s t u u e a ă a d e n t ţ e e t u e t r m t g f i e e a g d ş e o n i e t r d d r s i s r i n n e e a i r r u e o e f e r u o , u d ş r v i r u g p r l o d l m t p n ă i e a i n g u o u n o ţ r b e s a ş n l a r ă r e a ă e n i u e c a â a r u r e e c ţ m t t t t c a ş c t i r m g i s ă e p c f ş c i r i d e â i r r r i r v r i e t e r a e i 9 o o e o p c ţ o i t n a n m n b a n r i u t n u r n î e j c n r t a r a c i u u u u p o l u o l t o a ţ z l e a s e l s a i i e a l a a a a d a a e e r i a e v n u n d e e e e e e e r i r i e r a c i u a r ă r r r r o d r r r ş n n r a g v a t a t a m a a a ă a e u a a t j z i z z z s e u a a e v i l g p r a l l i i i p i e n i o i f e l r c a e ş d u u n r o , n ş o o c ţ n n a e c i u p i t i t i v m i a t a a a e n e i z e m s n o g ş o t o n d d i ă n z m ă g g g i i r p n c t e r a a o r r r m m r e r e u t r s r â o r a e O c f O a A v P l e O m P P m z u e D p d j S O ţ

, i r u : e D r a C v , o t c m e o , r l p e a e t d ş e o p l a i ţ i r r e ă t a c , m e e m e m u l d b i f a l , e a i r r , a r u z i i u l D ş a e o r V R b D


, , e , S l n a l O c a e a o n ţ l e o P U d i R u ţ a , D j n E S e C l l m C O P u t u a , t r e e A g S g g o O C u u r b b p P D

0 1 0 2 3 1 0 2 – 7 0 0 2 u ă z u B i u l u Ń e d u j a ă l i b a r u d e r a t l o v z e d e d a i g e t a r t S


0 1 0 2

0 1 0 2

, l , l , , e , S , i , , e , S , e , e , i , , l n n n i i a l U a l U l a r ţ ţ a a O O c a a c a a c a a a e n P R d o ţ e n P R r r d o ţ e o ţ l e o D n l e o D e t e n l e i i p l d ţ , d d a f u u u ţ u a S o u a , S f i j j j o n E , n E C b , O e O e e e C e C P d P C C d l l m l l m l l m a a u u u u u t u a s a a s , , t t t t r r r a G e e g S A g a G t e e e A g S g g o O C b N g g o O C O o b N g e g u u r u u r r m u u m b b p P D a O b b p P D P p a O b b

9 0 0 2

t n e n a m r e P

e e e , d , d , d i i i c c c i i i i i i , , , r r r o o o m m m M M M z z z o o i i i F e o F F e e n n n n n n ă ă r l a O r l a O r ă l d o l d o l d o a O J J J c u c u c u l i a i a i a u u u e e e ţ A i t e f n ţ A i t e f n ţ A i t e f n u , u , u , d d d u u u i i i o o o , e t , e t , e t t i t i t i ţ ţ ţ i i i i l i l i l i i i t t t L L L s s s n n n t t t a a a s e s e s e s e i s e i s e i C m C m C m f f f c c c n n n , , , n g n g n g , B i a o o , , I i I I i i o o o i a i a r , u I , , s r , u B , u B , , s r , , s o I c I c p p p u u u c l l l i i i e e e i i i C C C r r r ă ă ă u r u r u r e e t t e e e z t z z a r a r a r C m t n a u c C m t n a u c C m t n e u c e e e e e e e e e a , , , e e e d d d B f B f B f t t t c c c m m m r M r M r a r e a r e a r r r J e J J r M r r a a a r c e c e c e o o o T T T C P I a c p f C P I a c p f C P I a c p f e i ţ d i c e e a l e a d r i u t i r ţ a n , i t a e e a e , u n l c m a l e p i l s u t p a s u i d r t u i n r o o a o t r o t i z c a l ţ e m i c i t l e e l a a d s a s i a i d a r r c r r ş a r u u e e t t o s o l l e p d e e t i s e s u r i n s c u i a g u e e z d t e i c a i ţ r t e a o s b r ă c r a t i i p s a t a r a u e , e t l s e e n n s f o a d r u u e i v e r a n c a a z a z c o i e e e r l a m D r r r a i a a , , r r t o z z e o : e u i i i m r l l 3 b n n s l a a a a l z a o e r a c l e i e a r u o R t R c l a E p m t l o i ş v z ă e a l a i d e e i ş d ţ e r i a r r n d r o o i ă o l a b i e u i i i a g l ţ c r l n a i c i e E t t e t i m r 1 a l n i . r o r o D 3 t s p f o c

a t e r e d f n o ă î ţ , u r i ţ o ă c e f l a ă e t i n c d l a o n i i i u c l e s e u u f p r s o m e a e r s p d p i e i c i e e ţ e r ţ n d ă r l o u a e f j r e a r i n o ţ a c a c d a i i f p i t ă c e r e e n p e n d u e e d I m v d

e l e ţ n l u e i r d p i o n u e c r s t t n s d î n n i i i i e v c d i r n r p u o i i m l d a e u ţ m t a a s i r e p g d e o ă l p r a p a e e i r t i n a a r i o r i ă s t o p e c p f b i t a a l n d o r E a a p

5 8 1

l a u n A , M F a O i ţ J u A , t i t L s n C , I , i u u l ă u z t u c e B f J e r C P i ş e r a m r o r f o e l e d ţ r n e o t l e e m p m a r o g c o r a p e r a a t e r l o a r v o z e b d a l e E d


, l , l , l , , S O , e , i , , e , S e i , , e , S e i , , e , S e i e n n n i i i i R l l a l a l a l ţ ţ ţ ţ a a a P a O m O m O m a O a c a c a c a e a e a e a a a a r P P P n P D o n o n o n ţ ţ ţ r r r d d d d e l l l N e e e o o o o g n g n g n n i d i d i d i P t a f ţ ţ ţ ţ o o o f u u u u l , , , r r u f u f u a , a a a i j n E p j n E p j n E r p n E , b , , , , e , e , e , e e e C r e d e C e C e C e e e C C C C l d l d l d a l l m l l m l l m m r m a a a a a a r r r u u u u u t u a a a s a s a s s , e , , , a t t t t t r U r r r r e e e a a a a G p t t t e e e e e e g S o g b G g g g S U a b G g g g S U a b G g g g S U a b o o o o o l l l R N R N R N R r O o r m u u r O i m u u r O i m u u r O i m N p P D C p a O b b p P D b a O b b p P D b a O b b p P D b a O



e , d i c i i r m o z i e o n n r ă l d o c u l a u e i t e f n , d u i o ţ i e t i l i s n t a m s e i e c f , i n g o a B r , , s o I c p i C i e r r e e a r C m t n , e e e a d t c m M r a r a r c e o T I a c p f

t n e n a m r e P

t n e n a m r e P

e , d i c i i , r m o M z i F e o n n r ă l d o a O J c u l i a u e ţ A i t e f n u , d u i o , e t t i ţ i i l i t L s n t a s e s e i C m f c n , n g , B i a o o I i , u I , , s r p u c e i l C i r ă u r e z t a r C m t n e u c e e e a , e d B f t c m r a r J e r M a r c e o T C P I a c p f

i l a , , i , J L L c i S o I C ţ C s , l , n , , , i i i e r u u u u u g M e r l a e l ă ă F a i d u , n u z t z t e e u c J t u c O r m B J m J B f e S e o , J f I r a S A f J e I e , p : e ă r B i r l , i : C P C r r P a d I : : c i a i n i a i c i a C i a i i i o r c r c r e ţ e ţ i m i o i C m f u , o f u M n z s F e n t t e e i e e e i i n f d t t t t n n n O r M o e r o J e r a s a s r a c c u n T n B f p a P I I e B P I A

u c i i c a n t e u a m t e a i c ţ o a s a i p n e r e î e a p a l v e e r i b o l a m a r a r g o g e r e e n t l p r o n i u e l v ţ e d i r r ă i i t o e l n i i p n a u t r p t n u p e m r c a o p c u r C o a g

e r a v o m o r p e d e t e r e t a f o v c i e e d n a u ă a l e r a a n o t l i o s e v f z e o r D p

ă e l r a a n ă m o u r i o s n e i F f t 2 . o r n 3 p o c

6 8 1

t n e n a m r e P

r o l e r d a n c i a d ă e u n n a i t m n u t o n c r â o i ş l m e s ă ă ţ r l u ă a s v i ţ i e n r î n i i e ş d a e e e c i r i a t l ţ c ă m a t r d i o i n F d u


, l , l , l , , e , S l , , e , S e i , , e , S e i , , e , S e i , , l n n n n n i i i a l a l a l a l a ţ ţ ţ a a a a m m m O O O O c a a c a c a c a c a a a e n P o ţ e n P a e n P a e n P a e o o o o ţ ţ ţ ţ r r r d d d l e o l e o g n l e o g n l e o g n l e i i i i d ţ , d ţ , o d ţ , o d d u u u r f r f r f u a u ţ u u u a , o a a j j j j j p p E E n E n E p n n , , , , e , e , e e C e C e C e C e e e C C C C l d l d l d l l m l l m l l m l l m l l a a a a a r r r u t u t u a u t u a u u u u u s a s a s , a , , t t t t t t r r r r e e e a G e e g S U t a G e e g S U t a G t t e e e e e U U g g S S a b N g g o R l a b N g g o R l a b N g e g g o O R g g o O R l g u u r u u r i m u u r O i m u u r O i m u u b b p P D b b p P D b a O b b p P D b a O b b p P D b a O b b



e r i u r l t u s n m i i r e p d – t e l a 0 h 1 c u 0 a n 2 p A

a e r i l i e t b a d n e e t s i r a n u r a – l e u 9 p r m 0 r d e 0 a o P 2 c o c

e , d i i l c a , , , i , l i i J L L c m r o i S M u o i z ţ o I C C i F s n n ă , l , , n d , i , i i e o r l r u l u l a O u ă u u g c J e M e r u a e i i ă e a m ţ f a F A d u u , n z t z t , i u , n e e o , J ţ i u c m u c J t t O i i l r J n r J B f t L S S e e m B a o , J f I a s C I e i s e S A f I J e e c f n , , g , p I : e ă r r B a l o , : i C C i r , u B r r P P I i , s o d a I c : : c p a a u c i i l n i i i a a i i i i r r C C r ă u o e i c e i c r ţ M i ţ t i e z m i o r C o u c C m n e m s f u f u n n z F e e , , t i e e e t e e t e e a i i n f f d t d B t t t n m n O n r M o J e r a o J e r e r a s a s r M r a a r c c c u o n n T T B P I A B f p a P I I e C P I a p f i u l n î u e m l e r a t i o s r i l i i n o ş s u n r ă u e n t i ţ î e a r l c e n a n e a a r l â r f e a r o c a a r t p u ş a t m s e a i t n c ă i t r i e n t d î ţ s r n r d e i n r ă e l e l a i a u v i v u m ţ m c i n e e i e l ă î n i l i r i r r p t u d l e n p o u î l i u t m a i ş l r c m i ţ r r m i t u i a a u s a i l t ş c ă i c ş n t e i a a i v u t r c a i s e e i e a e r r a r t i c r r r d e r a a r a a u t t e v e u l i l i r t l n c o g o e o n u e s a v v h r t b u r e r a z z c a d t e e e x r a l a D d E p D a c e p p

a e r i l i e t b a d n e e t s i r a n u r a – l e u 9 p r m 0 r d e 0 a o P 2 c o c

7 8 1


i l a J , , , i J L c S S ţ o I I C i s n , l , , , i i e e r u u u g M e M r e F r l ă a a F a i d u , n z t e e m u O O J t c r J r J m r e S m B o o I a f A f ă , J e , p A f : : r e a C P B i e , i i r r d l d I c : a a c i n i i a C i i i i o i r c r c r e ţ i i o i o C m m s f u f n z z o e e t , e i e i e i n f d t t n n n r M o e n o r e r a s r a c u u n B f p a P I T I c e B f n / i d r a e t i s ţ i r a c e v u i d e n e u , d r a r d o l e n u t c r e e s r f l a o u t i a t s e n r r â e a i v t m n l ă o ţ u v ă t z s e v o n D î p

u c e l e e r l a a o n t o c i e s s e f e o r r t p ă c i i ă r t i a u t r n t e s i n r i o a , e e r i v a c t i c l l p e A e s

e , v i i i t c c a n i r u m u s a ă ţ i M a p 3 . e 3 p


, , S e i e i l m ţ a O a n P a r d o g n i ţ u r f a , o n E p , e C e C l m r a , a r U e G g S t a o r O R l i N p P D b O

, l , l , , e , S e i , , e , S e i , , l n n n i i a a l a e l ţ ţ a a m m l O O c a a c a c a a e e e a a a P P o ţ n r d l o ţ n r d l o ţ l e i e i e n o o g g n n o d ţ , o d ţ , o d i u u ţ r r u f u f u a a j n E p j n E p j a n , , C C e C l e C l e e e l l m l l m l l m a a u t u a u t u a u t u a , r , r t r U r U r e G t e G t t t e e e e e g g g S S a N g g o R l a N g e g g o O R l g u u r u u o i u u r O i r b b p P D b O b b p P D b O b b p



0 1 0 2


, , e , l n a l c a e a o ţ l e n o d i ţ u a j n e l l m u t u a t r e g e g g u u o r b b p

8 8 1

t n e n a m r e P

i i i i l l l l a a a a , , , , i J , i J , i , i e L i c S L i c S L i c i L i c J : d S o o o o i I I I r C ţ C ţ C ţ C ţ s s s s r n n n n a , , , , , , , , i e i , , i , o l i i i i i ă i e e e e e l r r r r c z u u u u a u u u u u g g g g M M M r r r i i a ă l a e F e i ă l a e F a ă l a e F a ă l a e i f ţ n n d n n n n u u u u z z z z e , e O m u t J , e O m u t J , e t , e O a u n r o u t J e u t J t t t t c c c c u i i r J r J r J m r r r r t e f s S e S e S e S e m B f B B B o o o s I I I I a a a a f f f e , A A A f f f , B J e J e J e J e f n , p , p , p J , p ă ă ă : : : , r I r r r e l e l o e ă l l , i , i , , i S , i C P B C P B C P B B r i i i i r r r P I a c C a a a d d d I I I I : : : u : c c c c p a a a u i i i l i n n n , n i i i i i i i a a a a i i i i r C r C r C r C ă r i r i r i i i i u M e o e i o o c c c ţ e ţ e ţ e ţ t i z m m m m i o i o r i o C o f z s n u C o f z s n u C o u c F a n u C o f z o m s s u n e e t , n e i f , n e i f , n f , n e i f e d e t e t e e e t e t e t i i i i f t t B t t t t n n m n n n O n r r r r M M M M a o o o e o o r o r o r r s s s s r c a n T c e u r a n T c e u r a n T c J r J o a n T c e u o r p a P I I e B f p P I I e B f p P I I e C P A f P I I e B f p

e r a t l o v z e d e d t a c i d i r l a i ţ n e t o p

i e ţ r o f i ş a e r r a o c a ă e l t r l n i i r u u r e o v m t z s m e e o n i ş d d

e r a t n e i r i o r i ş e m e o r e ş i l u i r s t n n o c e p e ă d l e a n m i o a r s e g f o r o r P p

, ă s e r e p , d t n e u n i r z t e e n d i e a e r l r t s i n e u e r c c c t a r s n o ă i n b e u i d a a e ă e s t r i r e a i f ţ r n e o i , i f m V n o Î ş T

, r ă o t l i a r e r u d d e n ă l i r g i p n b e u a r r l e t e l n n d î u i ţ i v r ă i e t i l m r u i c o ş a p f ă u r e z g a d e e j t a l e a r a g a n i ş d i r a e r o e c r n a i A c t

ă d n u i p b ) s e m t r i n l o c , e m ă e I s T g ( a e r l a n a u a c t c m e , r a g i u u n r r t t c i e s l u k n i e r e a d d i m i u e , r l u u n i i s r d u e ă r C m t s


, l , l , , e , S e i , , e , , e , S e i n n i i a l a l U l ţ ţ a a O m O m a a c a c e a e a a r P a P o n o n R ţ ţ r r d d l l e e e D o o t g n g n i i d d a G ţ ţ o o u u l , r f , r f u u a a i j j E p n E p n b N , , C e C e C l e e O e , C l i l l l l m m m a i ţ r r u u u u a a a , a , t t t r U t r r a e G t e e e G e g S e g S g d S U t a a g g g g O R l i N u u o r O R l i N u u o r O o r n u P D b O b b p P D b O b b p P p f



a e r i l i e b a d e t r s i u a r - l e 9 u r 0 d p 0 a o 2 c o c

, l , , e , S e i , , e , e , l , l n n i a a l a l l ţ a O m c a c a c e a e a a a r P o n o o ţ ţ r d l e o g n l e n e l o t i d i d a ţ ţ u G r f u a , o u a l j j n E p n i b N , e C e e O e , l C l i l l m l l m m a i ţ r u u u u u a a a , t t t r U t r r a t e G t e e e e g g g d S a N g g o o n e g g o O R l g u u r u u r r u u i b b p P D b O b b p p f b

t n e n a m r e P


9 8 1

t n e n a m r e P

i i i i l l l l a a a a , , , , i J , i J , i J , i , L i c S L i c S L i c S L i c u L u o o o o c c C ţ C ţ C ţ C ţ C i s I s I s I s i , , , , n , n , n , n , , i , , , , r r i i i i i i i i e e e e e e e r r r r u l u l u l u l u l u u u g u u u u g g g M M M r r r e e e e ă ă ă ă ă a n F a z u a n F a z u a n a F n u a u u z t z z i , , , , G G t t t t e e e e c u c J t O u c J t O u c J t O u c J t N u c i r B r B r B J m J m J m r r r r e S e S e S e S e m N B f B o o o I I I I a a a a f f f f f J e , p A f ă J e , p A f ă J e , p O l J e o O J e , p A : e ă : e l C r B , i : e l C r B , i : a C r n i : r B r B i l , , i i C P C P i i i r r r r r P P i P a a a d d d I I I I : : : : : o c i c i c i c i a i n i a i n i a i n i a c i a i i i i i c a a a a a i r C r C r C r C r r i r i o i i i o e i o o e c r c c c c e i ţ C m i ţ e ţ e ţ e ţ i s m m m o i o i o i i C o f z s n u C o f z s n u C o f l n u i s u f u f n n z o ţ , n e i f , n e i f , n e i f , n e i e t e t e t e e t e t e t e t e t i i i i i n f t t t t t t t n n n n n n n n r r r r r M M M M e o o o o r o r o r o o s s s s s a n T c e u r a n T c e u r a n T c e u r a n T c e r a n g e P I I e B f p P I I e B f p P I I e B f p P I I e B p P I a B

i r u b o j e d i r u g r â t e d a e r a z i n a g r O

i ţ ă n î t i e n l u a t i c r o a o s p o i i r i c o o l n e e n t e u t a a m j i d a a r e i i ţ t n r a n a e ă i t c p v r i e a a f t p z p i e n d e a e r r e a l r d o i a a r i t g l e e r o r t u v n p e i z e d e e u r D v d g

a e r a v i o i n m i u e o r z l a P l u i c 4 . n c 3 i o s

a ţ e a r i a p t n e e p i i r i i o r ţ n i e ş ă v r l e g r e o s e t b i n l a i s i r a n e l o o r i c a r e e t l n d i i i t e c a a m f i a i r u r g t c n o r n e u P p m

e n d î r l e o i l ţ i r t e ă n i v i t i t c a a e r e u r g t a r n e ă t p l a a l i i a ş r c o s a u e ă r r l ţ i u u n e i r t t s s d i e s n I m a

t a i r a t n u l o v e d r o l i i ţ a z i n a g r o a e r a ţ n i i f n Î


, i , e , e , , , , e , e , , , , e , e , , , , e , , S e i , l , , l l l n n n n u n i r l l G a l l G a l l G a l a i ţ a a a a a m O ă a a c a a c a a c a c a d e n r N e n r N e n r N e n e P a e z o o o o ţ ţ ţ ţ ţ r i d e O l e o t e O l e o t e O l e o l e e i r o t g n i i i d ţ l d ţ l d ţ l d ţ m , o d a a a u o s r f u a i u a i u a i u a u , , , j j j j i i i n n b r t n b r t n b r t n e E p o t j , p i a a a z i z i z i e e , ă e e , ă e e , ă e d C e s a i i i C r r r l r i i r r r l m m i l l l l l l l m m m m m a u u a a i a u u a a i a u u a l a l i a o t o t o t t ţ ţ ţ r u t u u a a , , u t t t t t t t t s s s r r a r r a r r a r n n n e n d S U t e e e e e e e e G n n n g g g g g g g d d d u u u u a N l g e g o o n o l g g o o n o l g g o o n o l g g o n g l R u r r u p o u u r r u p o u u r r u p o u u r o O i o u u b p p f s v b b p p f s v b b p p f s v b b p F P D b O v b b



, L C , , i u u l ă u z t c u c i e i B f m J e l r o C a n i : P c i c a o r o i e ţ i s e u n l ţ i e t i f t t n e o a s r r n g p P I a

t n e n a m r e P




u c i ţ i r n e u - g G a , u N ă O z , u L B C l J : a C i r : i c a i c i i i r c o e m s i f n i e l e o n f t n e o a o r r B p P c e

u , c P i E r J u D , G , i u l N ă u O z t u , c u c i L B e i f C l J e m : a C r o i r i P n : a c i c a o i r o i e c e ţ i s i f u n l ţ e i e t i f t t n n e o e r r a s n g B p P I a

, G P a N i ţ S O u A , , t i i l t L a s i c n C , I o , i s u i u l ă u r e z t n u c e e B f t J e r r a C P p

, P a i ţ S u A , t i t L s n C , I , i u u l ă u z t u c e B f J e r C P

i e i n t e l a u e r d i n n e â r v n e r î p r a l u r t o c ş n e i u p l e u m n o a r d e g n o a m r b P a o r

u r t n e p e l a i l i m a f e r p i e i ţ a c u d r e i e a n e i r t a ş z i i l i i a e p R o c

n î r a t i n a s o c i n e i g i l u i n e l e m a o r d u n r î e i e l ţ i ţ ă t a c i l u a d c o E l

e d e c a o l j e e i l l a / i r m i i r u a z p l t e e u s a e d r c g e c m , e r t d a V n n ă T e c u b i , e a ă r l s o a ă e s n n r u i e p e o t : ţ a v a e i c i e z t r n r r a f u o a a ţ i n t v m r m r i l a i o f o f u f f e n n n Î m d i i

0 9 1




, i , , S e i , , , e , S , , e , S a l l e u m i n n r a l a l l i ţ O O a d O c a c a a ă l e a e a z ă P n e P a o n o n ţ ţ r i d a l e o l e o P i o m g n r i i d ţ , d i ţ ţ u o s c o , o r f u u a a a , j j s n n e E p o t n A n A o d , C C a p e C l e D e C c e s i i r l m l l m D m a m l l a t r u u u t u a a , a , u t t r d U t r U r U n o t e e e e G g n S e g g S u S n a g g g g l o o o R O u r o O R l i N o o u u r u r O R p F P D b O v c b b p P D b b p P D e i i r ă t l o v z e d t n a e n ă t a a m r 1 1 r g e 0 e P t 2 n i i e i e , t t ş l a a a ă n i n t o o c a i d d ţ o r r , o n s , r G b o I I u i i e l b b N ă r a g i D D a u i z i e O ţ A u h s a u ţ A n , , u , s c e u , i t e e e e B e t t l i c t c t r t L i L i a J i t a a s a a i l l r p r C b t e e c C s n C t b n , , c I r o n , : I i i u u i i , u p n r l u s a e e : u p c a c i l l c c i b i i i i i r r ă u i u i n m n f u c e t t ţ ţ e z i i o o p c c f n u u n u n o c c t t e e e e e e i i G e e a n f f t B t l t t l n r d o d i e s N J i p e r a e r s r a ţ C P i n i n i p B P P i ş c e O ş u u t r i t . i t t s i n c x i e a s c e e n l i r e i d i b l p l g u i i l e b u l n i e e e t ) u r i p d u n i e i c ( î x ă ţ n e P t i d u p e t I r a e u n e g r r U i r d r s ă c d o r i â e a t ţ l . l o i r o u i t T s u i l B ă a a c u r l i l c ă i o m i r u t i r a t r ă r l a ţ c n u i a v M e e t r s l l i ţ a u , s o t a n n n i n A ă a m j s i r s e b n d e o e o n i e i m t r I v f e h a i e a g r a d ţ i ţ A u e S r n n g ţ s e e a ( î i c a o a c i i T u ă c l l n i m n e d z n ş r i a a ţ s i e d u a S ş ă r n o i e a f n l u o i t c i u â e e e e a ă s r d g R u e i a f n B r r r g J r e r l a e t e a t a l t a e a t a d l t a C m a a ă a e r t c s u o , u l l l l c i i c j n s u m o ţ o a ă i ă n i f o o N i R z d l v v i i o e v i u i n r u u ţ i v r i i a z z u t i c ţ c z d z l n U o n n e t z e i i a e u e e i e r e d n t d t p i n i d c o e j e r M p u l u r n n d d n s h d l d a d o o s u n c o i c o t ă a a f p i u a e î e c e ţ e e i e i r o a c c r r e l e o i s d u d o d n P d r d ş a u : u r i r i a a i a s e e ă i i e r a s a l i a l i a t a e i a i e u i r a e e t r r p r l z b r r ) r i s v u a e r u g u g e ţ i a a c L a u t g g g i i l c u c o ţ t n n n i s e e e e e i c m i n i u t t t m e a l t b e a i v ţ s m m r n m u D A a a a a i r n n r C r i t g a d t u s r r t r b r e g r e r u r t l u o r c r d u t r t r o o i r a u u E j S t S p S d U S p S d F F p E F p a O c M S a e r a e t l i l a o i n ţ v o ă i z ţ i e t u D c i a t t s 5 . p n 3 a c i

1 9 1




, l , , l n a a c c a e o n l o ţ l e a d e ţ u e j d u A j l l l l C u t u t u t u D t e e e g g g e g S u u u u O b b b b P

, , e , l n l a c a e a o ţ l e n o d i ţ u a j n e A l l m C u t u a t r D e e S g g g u u o r O b b p P

l a i r t s e m i r T



l a i r t s l e a 0 0 m u 1 1 i n 0 r 0 T A 2 2 e e t t a a n n e o o l d d a r c I , o , r o I o l a D b b a D i i u e ţ A u s A c ţ u u , s i , t e e l t e e i c t c t t t L i L i b i a a s s l l r r u n C b t n C t b , u n , p I i I i u , u p e , u p n i e e u u l l c c i i i ă u i u i n n ţ ă t t ţ ţ z z o o a c c u u u u c c r t e t e t i i e e f f B B t t s d d e i J e s s J r r n C P i n i n i e C P i i ş ş l a m c a d e / u i n o r r ş e a ş i a l t r e a i i o d g i a a i l l e n a u L ţ a r e n i r ţ r n i e r i a e c e e i c r D e p d e o p i ă u t o ţ r i ţ o u i n r l a z ă l z C ă l o a e u c î e r e i ţ e u t i t i c t u n e i o , c b i d i i t J r l t e Y m g n i E i l n t r t a r u m r l i l c r o u e s n e r l r l t i e e n u c a d i p t t e f r â e a i l n ţ e r o a u î t l p u n c f n u n a ţ ţ i i v i o l l a b i i e a n e c m s â ă ă i ă a r e c e î i u ţ r p e o t n t t i r n c e n e i u f r r l î i i v r s ţ u u i e e r l P t r i o f c i e o a i o l t r ş o i v a p c l i r a c c n u o u n v i i n n l i l p a i i P b t r e a i i ț r u t C i i e t z ţ a n a l a n a i u t s r ţ ă c i r , u l e e p r u e r s l ă u u n , e i u n e t l u a t a r t s l i c r i e m i p l t r e r c t l p o r t a i e n n n n i e i c n l e p c a m i e l t l a p o i s t i ) i i e o r e e ă ţ a l e u i e e n d a d c â r s s i r i l p m i m C l i c b l u p N I b m s , r r e i i o i m r o t n i a i s i o n n p ş a p e u e r i z P u ţ u d e e î l d n l Z ţ c e r l i m l i p h u l l n u i â a e a o e o o d l r t b r e e t i t u i c u i i t ( ş i r V i r a o c c a o i ş a n i r i u r n r r a r t c n o d ţ u l u u î e a e u n r l s t e t i n ă s u a ă e S d l e t o , r a l c r t ă f b i l u r p i p t a u i n e s l r n u t g u e o s u i a a r z a r u m ţ r a l a c g a n d r e a a l o i v u u ş o e p c a a a z n r n e a i i f u a o e e e e o p n i i i n l ţ a r a z l B r i a a n r r r r a f p r e t r i i t e a u e ; a e p r o s o a a a a e n a e t i o a n t e e r u l r o e m i l n g i m i i r z r z z z s a l e i i ă e r s a t a d i i e i i a t z u n h z r r l m i l a c l e m i e n n s ă s n g n a o r t n c a ţ r i f e e a e ă a c i ă f u o u r n f e a a o u ş a ţ e u t a l r r i ă u e b r z g s a i o t c r o v m i t n g n f t e e g n p v n z f t o a n f r i s l t r d p r ă r r e r g u e o r r a e l t e o e r i u e o a n c u e e n n n O z d r B O D R p a s I I c S C v J I s r d P O m d c C O c i p

2 9 1




e d i i c i v r e s u r t n e p O S I i r ă c i f i t r e c ( i e i ţ a l u p o p e t i r e f o e l i i c i v r e s

, , e , l n a l c a e a o ţ l e n o d i ţ u a j n e A l l m C u t u a t r D e e S g g g u u o r O b b p P

0 1 0 2 e t a n o d , r o I b a D i ţ A u u , s t e e i c t t L i a s l r n C t b , I i u , u p n e u l c i ă u i n ţ z t o u u c c e t i e B f t d J e r s n i C P i ş

, , e , , e l n d a l c a a A e C o ţ l e n o D d i ţ u a j n e e g l l m m i n u t u a t r a r n e e n S g i g g g u u o r O o r w b b p P p t

3 9 1

e p t a a e z i r n l e e i a i r c t m c r s e n e n t î p s e – u l n a r u 0 t 0 m 1 n t 1 r e 0 e i e 0 2 p s P 2 e i , t a l a n i o i c d ţ o s , r o n I i e b a u g r i e ţ D s a A n , u e , e t t e t i c r t L i a s r a C l n t p b , I i n , i , u u e p c i c u l ă u i i ţ n z t m u o u c c t e i G e o B f t d n o N J e r s n i C P i ş c e O

u r t n e p i ş e e a t t e n a i a n r , u t i n d a i e o u l l o n e m a l d e r l n . i u a i u o r r a l r c e u i r ă ţ t l c n a n v p c o a a r î p n c i o z a e n b u i p o e l î e u i c o c e u s l u d r e c a p i l l i r G e n r s b o p a ă n n ) e r j e o r e t u e r r r o m u v o l o i g c o p r o ă i r g . u r o l e l ț g t z g l r n u o o l i l t u i i M e ă i ț e r e w t i ă s c i e u i i t t n E s ă l ă u s ţ i i z w a s d e t d a B l r n a u i e i v e i a i c l u i u w d a i i r ) r i ş o t r i i ă r i t i t a e B i v i i o u t w e ş c e e u a i e ţ n r t l u t v d i t s r u r J l ş i d i l n ă ( e u i ă t u l a u u i n t n a i e i s n s b r r C u u t i a t i u p e i e n e i a o a t n r o l t u l a a t i l a m i i a a r n d i l n l d s ţ a u ţ U o p c a u e O e l t r r z - d e i i n ă ă e u a i O O p d t m n n e S r i d i n t i i I o a S e s f ţ c S S a l d n a I u e ţ a a l x i I I d a d p b n e a a r m e b t a e e î i c a e e b r a r a G e e r a e r e c a a a r n a r r s r r r e ţ a t e i i e e c î a v r ă e d i a t a t a a a e u r r i e s t d c t e t i e e u t t n ş i i i r c c c l l l a a d r a l i u t i u e a r p i i i c d a n n z z o o a o f f f r u i r n d i ă e i i a o a z i i i i u o s m z ă l v v l l g r r e i v t t t u o e i r m r a l d n z z i d z i a a m ţ r r r e l e e p t t ţ i r t t e e i t A u e i n d e u e e e e e c m o r a t t c e n n n n e B R V I a C r C C m D D a o i R R u i I a C p r i c

e , d e c r i o i m l i ş r u i o n d o r n r e c o e t c i a x e n i u ş i i s r r i o e n l e m i r t r r i ţ a o ă r p n f u n u c a î e e a r r e a a r z i a r e v i p n a t g c o r o A c o




, , , , t t t t t e I e I e I e I e e e e e F F F F g g m g m g m g m I I I I a u u a u a u a u r r r r , , , b b g e b g e b g e b g , e R r R r R r R r , , o , o , o , o r r r r a a a a O O O l l l l l ă p P c p P c a p P c a p O c a a a P r c a c , , n c , , n c , , n c , , n a a a a o n t o n l o n l o n l o n l e b l e b l e b l e b l i l a e a e a e a e a a a a a e n e n t e n t e n t e n t t t t t u t ţ ţ ţ ţ ţ i i i o o o o i e e e e e e e g e i e i e i e i d d d d g d g d g d g d ţ ţ ţ ţ d e e e r u u a u u a r u u a r u u a r u u a e b j j b j n c b j n c b j n c b j n r c a n e m a i ş e r r a n z e e i t l n e a a l c 1 n 0 0 1 0 2 m i e 1 1 1 1 1 r c 1 m n i e 0 e 0 0 0 0 0 a b 2 2 P 2 s 2 2 2 e b c u e r i r d t u t s i n e p e l i r l e i i i e t e i i l u e p i r r r r t e t g ă m ă e r ă n r a n e o m a m t i m d o l l e r i l o s r i e i c r i r â i e t g t p s p r p s / v ă e o o i i t / / t t P P n a p L a c L u L r o L L e a t e i C C t C e r C C p b : : : r u : : i i o o r r n r : a i r r r i t ţ a a r i a i a a a i t i i i n n r r i c p i c e o m i c c c e i i i i f f j f p f f f n e p a e z e t e e n e e s e î e n n n n n r u r , n r e e b e a a e e a r r p B B o B P t B B o o t l r n i e î l c i i r i o i a ş c r m , u o u e l i t t u - u ş n a ş r e o c ă u i n t i a o l r e u z e ş r e r l t o r r o r e z t u o h o l i u t n z t r i a r , u s u a e n t p ş B e c o e r î e a n u b r l s i g l e o ş l e c i t i o e i N o a ţ n g u ţ a l t n a ă r t f u d e n l e i r f a i o n p r ş o r a n R d p t ă u i ţ e u t t a â P i n u r c t â i t t o m l a a c e r u ă l t o o a i c p i ş o p n a u e i t t n e i a n l d z a P i d r e c î u i M u e i n r u e i r o ş , l c c i a r a n e u r a m i z u a p i r a r ă t u e ă r i ş o b ţ ă o z m f u a o n t o l i r ţ a o ă ă i r t i n s l r c r ţ l c r l r t u i a o s n c u r e r ă n c t e r t i t l e î u u ă a a ă t a i n d a i ţ i t s S î r d u e r a i n r i c i o e c t a o i c p t l t e I p g i r e i l r e e n r p e s c l a p D u t e o c e s / a e o u u c m b a d a i c l l i x e c i r ţ a d a r r t a a p a r a l i o a u i e A e a f e t i r e e e e e p ş l t p e ţ e t n e e e d i r s r a a d i i t s a a a f s a s t n r r i a e o a d l a a a r t ţ e e e e e ş a a r r s ă a z z z i a m o r r r r r d a c z i a p a i j i e i a i s i a a r n e e a t l e f r n i r u ş o r t t t t l r n n n u r s ă v c i i i i i I a a a e r r r a o r b ţ ţ n n o a i a l l l l l n t o t z i i i i i e n e e r : a l i i n a s n e u m c i g e b e m g b l 4 m i r b d f d b a r d i n n t a a a a a u e o o o u i m t r l o h f e f m s ş o e e e e e e a r t e a d o c r n e e n a S i M s e Î c p P i R d R r A R A R b R C M M t l o a v e z r i ş e i ţ i i d ă r e t t u d ă n c r o u u l a b i r i ţ ţ t ă c m s t Î e a i r l r f i i 1 . t n D 4 i u

4 9 1




, t e I e F g m I u a r b g , e R , o r O r l p P a c a c , , n a o n l e b l a e a e n t t ţ o i e e i d g d ţ u u a e b j n r c

, , e , , l n a l c a a R e o ţ n D l e i o N d ţ u a P j n e l l m u t u a t r , e R g e g g u u o r O b b p P

3 1 0 2


5 9 1

i i r ă m i r p / L C : i r a i c i f e n e B

I D A , L r e C i , t u u r ă z t u r B o p s J n C a r t e e t a l d s c c t l C e i i n a l l e 4 i î n u l n e p s i 0 l a a â u D ă u â a r l l l r a e e 2 u â c i ţ e u S S e r ş i l d s i e â 2 e î p p o R â t h l C i l m 9 ţ r ş e p ă e l e t a u u u c i D e u B h t l t a e u â u s t r â t a e v C l e r i r r c s r e ş S e c e ă o d e l u N o e s a â a e p D r u n ş â p e l s p e e p S h â P l n i a i i i . i p t r a u e l u e i p s ă z n e u e ţ V p e V â r ă i P e t i r N n r R a u ţ i e m B e t n i l C i t l t n p s r o â ş u i s e l a n d i a a e e ş ş e s e r a a e h R r n u o v i n l a i ţ t i e e a p r o e 1 p a n p e p ţ ă ă u p o u u u c u t d s u g n r n d . u e r r ă t N t c m b o d i a o a e ă ă ă o r o i ş u i t m m i s s o t ă a l n u i 3 ş e – i p m l o u o t i S C m i o u N C r î u m ş a c R l o a V c i o c p l i r e r p a a i B u r o e c e ş c a t o l u o s e d a a a r a 4 t a ă u n i n â d h e ş , x i n d u l d r e l e ă i n l o l l t u u i i n r u o a a u b u ă o i o e J l n c a t n a ş e r a N t p â m e e n o i ţ e p l p o ş p r e u a m l u a r m n e d t r a V p o r A e ă t d b e o i e o a t n e e e a n e h r m a r n u i r B i r e a r e r r C b V ă ă t e Ş i e c e c a î i i r , t , t ş o u t u c t t m o i C c s S s s l a a i i u u u l l i n N a r i l t r t r a l r ă r n i n a l e t u e – ţ e e e u t e e i i z t t t i u ş ş o n ţ t i p i e ş s u d u l u p e p e b f c c u s s s ă b l e c e i n s s ş â n n n l z n n n ţ a a a l e n n d d d d d d d m m r u u e t o u o a e u e o o â o l o o o o o o â o ă o ă e o c C p C V R B R M M P C C P P P ă s C c P c P p P C P C R C A




, l , , e , e i l ş S e n e l a l a r r O a c a a e e a r P o n ţ c c e n l e o a t r n i , d a ţ o i a a l l i u a i b i b r j r n b e i u u t u e t t t i l c i e t u e r r r d u i l l m d m e o r o r e e t t p p u t u a a r r u s s s s t r c d i r c a e e n n g I g , n i , n a f r a g g o I o u u r F r F o r n r p I F M T I T b b p I e l a r u l e t a a n u r n o a l e e z m a a g r 3 g 1 a o r 0 e 2 r P a z i R n F r C u f N / , i S e I , i I ţ i a ţ ă t u ţ D D A i u b l , A t i i i t r , t L t u s L s C n , e i I C d , i d , u i i u u l i ş ă ă u r t t o z z r u c t u a o e r B B f p e s J r e J n C P p C o a r t a e n d u e t e t a n î n î n i t r m î a a ş n n n o e l e e e u e n e l e l e t e o d a c r r l e l u l n i n e e a a a m z a e i f e i r r f r e u l m r a o r ţ l a a u t u t u Ţ i i u a o c g a e e t u m t r ţ e n u c a u a a a i r d r r o l e e r t î n n n e n u u c r a c l a n a o d d e e e e e a e e u a u c e V n r r l i r l r a a s z z z r e o o r a a a m r e u a a a a r a r r l c c t t u c a z o z g g g , t a a a u u a e e e c r u i e o e n g a i t t r n l l e n n g d d d e i i ţ a a i d c a r e l e n ş ş m b r ş U e e ş 0 i a z e i e i i e e e n a u , n l e i u d a 0 t a e ţ n ţ t e 1 i a n g z R i e z z e u ţ z r r o a i u u u u a a a a r i ţ e n u a i l n t i s b b b a g e c i u i s i e g a g ş g m e ă u u m ş i e e m ţ v u t r p t r ă r n u i c u t i c t e u u m l n d t a r ş z i o o i s e p c s s s o c r c l e a u e s c r r i c n r a i i i r â p o i a g s e h o e p e e e d t d d l i a m u f e e n r u â r r r r m e î , l m e r z l F S G C o r t a e e e a a a i i r a r e r e t t t t o u r r r c e j t e a a a a i e e u n c R c c a a a l n n n o r i d d n r r t i a d a a ţ n ţ n ţ e e n e n n n e n e e p n o n e n r n u i n u i n l m u m u e n n s t l i e e i i i d s m m s u n t l i i i t t e m e i m i i î m a x t m i m i o n t f m f m f t m l l l l l x o â a x a x o o o o a a n n n r M t Î c Î c Î s A c A c A E E e R V E n A U A s C R

6 9 1




, , e , , , e , e I , a l l n n e e a l a l F m r r c a c a I e a e a a a e o n o n ţ ţ r c l e o n l e o g c e d i d i ţ a r r u u ţ a a o t j n b j n p e e p , i e t e l e d u l l m e l m a r l r u t u a u u a r t t t t r r , t e c n e e e e g g R , a e g g o l g g o I p u u r O i u u r F b b p I b b p P b i ş e c e i v r i t t c e e r l e l l o a a e u p u s i n n e , a a i e g e e l r a e m m r a a n u r e r t g g l a o o u r r c e P r P r a o z l e i i d n r i e r u i t u C d r c f i o i t / S u a , r r e I r o t i t e s ţ i a D a a i p a u ţ A r ţ r u o e u b f , p , i i i n t r t t t L o L i t s s s n C , , n C i r , A , I d I i o , u S , i l u i u l a u l e ă ş ă ţ u i u i c i t t t z ţ ţ n z r u c t c r i u ă o B f e c t e ă t u i i f B p l l c e e e i i s J r l t J r o t l n C P E u C P u a a r e t r e l a a a u u a d i r z a u n c i e t r t i e c i d p n u o a l î a e r o a c l s n r n a l a i m i i c e e V a e i i n n A B ş i o V B l a l ă e a d m b a n c r e l l s u e u o d p u u n ţ m l o l u u r l e n e e i u a r r m e t u l m I o m r p t r l u / l e i e a a t d i – i o o l a i a m a t t d r c t n a e s m c u e r a r r o î ţ l e a e u o a i e a a n c r e n a n s r r c e ţ i e r r î e c e c c t i a d a s o d n a r c e c l m b e e z i n î n t c i n e î i a b r l l i e n i c D u ă l t a r , t v f i l e u a b i n e n r i b i i r e e n c a l i l x ş d r u r t e r i r r e u i ă e l o z e t c i t e n e e t c p a a p b i i c a g i c r n i a m o d e c t c t d u i t t l l l a a r l e a l t a i F l i a i u b u ş r x l o a ă t e f f ă e a e i e n r i b c r r l i e i i s d e â n e S l r ă r S i o i m / s e i / r n S i t t i ă t a e a l l f . u o n ş ă ţ i i c i . z a c m e e e u m t m e ş ş ţ e ţ ţ u e m l e m e e P r ş e l c n n s a u e a l u b e e e r r â l e e o o a e a i e e r r i r R ş i i t r a d p a z e R e – e a e e r l r a s D a e e e e r z z M i r e r a e i i î i u r r r r r r r i – n , d i u e u t i d e o i a c e e e e e e e u n n r ţ l t t ţ r u r c d S d a ş i r r u n l a d n d i d a d l t e a c c ă t u d u n e d c c z e a e s n i i s i u n n n n n n n s o i i e l d l l i n ş o o p u i i i i i i i e d d i n n u z n t r h h p t g t t t t t t u ţ c s b b ş p p m o o a t s e x u u x a x o x e u x a a x a x a x r o e o i c o m c e o A r C V E M p B E B E F E N M p E s P E S E S E U c R C t M l

7 9 1


, , i e i r ţ a a c d n a n u b f , e d e a t a i s d b G e N r c m a O



a i e e t , l a e e t . a . ţ i e l e e e i r a a u n e e a l n n m n d ă u e m r ţ a m ţ l n a i o e e r a i a ă d S ţ s R n n ţ s t a ă R u e 2 o i o i d o r f S . i n i ţ n n c s n r e U – a g e i i . u u i ţ m r î . n o i e d r c e d n e l a u c m o i u u l L ă a n ă c m l o p i n e u o t e i c u P C R c t ş l ţ r c a c o r c o o i i N a u s R r i a ş a l n i e r m o d a l i 6 ă l l e u e o t 8 d , a i i c o i i n r r t x 2 r b t 2 v 7 S m 2 A n j u a s o t i l r r e d r r e e a o o 1 o m i 3 1 9 1 n . h n e t a t a ă i r d a r r i e m e e e m e r ă c e o e l e e m d p P i i o i p l e p ţ g p l a r d R d d d d i l , N s A i a m i l e d i r a t r r ă a l r r r i p ă r ă r e ă r i a ş r ţ ş o e b d u e u u ă ă m a c o a n a L l i t g n r c i u e a i r d n r r a r e o e c e p e m t m i m m i m r i s p r i r N o r d o l a o l f c u u a a o u h v u A u i u d g r i a i r r i p e ă a t n c n % g n c i l n n n i t a i a n z o i n i m i e T s i ţ r i s o i e l e i n l o u t a u i , t a u r ţ t e f i a a ş I e c u o d p u t t 0 u t u i u f i t ş 2 r a e r i t o n a i i ş a i d n a n a n n n f e p a c i ş ţ e i p u u o e n a a v c u n ş c e r o u n e n u i u u u e ă c r f r i i P h i r n c o a t z a r a t a i r i u a a t r a a e e p e i t r e p t d e s s a n e e e e t a e ă t e e e e e r i a t r l r r r r e e e n z a i e e a i p V i d a V a n i r d r d r i r e r z a t n i i a N p i e u o a i i t t j j e e t m d m a u u u u u n i i i p e V r l u r l a p a - t s u a r l r l r r r e v u ş t e r e e l n l t t t t u l u i i n n u c s t e b i e n s t t t c t r r r u u s s s s u ă a a a b l e e e i i t n o d a i a ş n c o e n i n i n n n a a e s z r r r v n n n m m a c c c r r o a t o o ă e e ă o o a t o e o o o e ă e r e i o a l m o m a a e o C s c s v S C s c r C p C s C p S R o M R C C b P A c A j s o c

8 9 1


, i , , e , O e , e , i , l n i r a l l r ţ P a c a a a ă e a z r o n c ţ d l e o e n n i t i a u r o d ţ a l u a b f s i j n , b t e , n t e a i e o p e r e i s d d r l l m a r m e a a t r u u e a a s , t t r , p r c a G n e e u R o g I , b l g g g u u o r O o o r F m N o b b p P C p I a O v



e l a i c o s r o 0 1 l 1 1 i i 0 0 c i 2 2 v r , e e , l s t i a a i r i c r ă d u S t c , . e t u I m m a r e R t D r v s A d i r a O a p , r T c f L I , l n C C e i u i l , d , a a u C t e i e r ă P z s m a u S p , p B A , G i P h J G S N c e C D D O i ş a e r a t l a o c v s î z t e B i ş d i e , z n a r e e e d r V a u z t r a i n n n u e r e C i m u d l o o o i c h n e m b î , o N l m a i ş i a e a r e r r a a o c o t s t i i i l u i l e i r b b l i t z a a e e o n e R R R C

a ă l l a l a i e a r c g e a e d o r i s u e ă u l g ţ i i i s l n u c s e i A e v t s c r i 2 . c e s 4 a s a

, i , , e , e , i , l n i r a l l ţ c a a a ă e a z r o n ţ d l e o t e n i r i o d ţ l a u u a i f s j n b , n o t a e p e e d i r l l m m a s t a u u a a s , t t r r a G n e e g b l u g g g u u o r o r m N o b b p p a O v

, , e , e , l n a l r c a e a r o ţ n a l e e i o d ţ p u a o j o n C e l l m u t u a t r e g e g g u u o r O b b p P

i c i n t t n s e r n â a v 3 0 1 m u 1 1 r r 1 e 0 0 0 e t t 2 2 2 P n a e j a , p t e , l t ă n G O ţ a a a N T r c n v O I , i ă e a t e S d l z s e , C . , , i a e I I t s i m m t d C a i a D R a P D a p i e i r i s v e ţ r S ţ A u A u d , d t r , , A t u O a i P p t t p L L r i T c G s o s u , l C I C S l n D n u r e i C , i , D I I i i g : , , l d , i , r a c u t u u t i e a e u l l C a i i v s r ă u P p m u ă c ă r r z t z t i s , S e c c e f u u , G s B f e A P e S v e B f . i n a d e J e G S N J e m r r e r C P D D O B C P R u a r t t a n u n l n a u o u i i r e e l c e r t v o r d d t p i e i i z n c l i r i n i e e i b i i r e ă ş e i i , d a t b p m p 8 p p l p r e d e i s e i a a o t e s r i l e a r o u r a i o r l m r a e n u u ă c l r e t t . c p c o e p r i r z c a S i t ă n i t d n a e c t t u c o n v n l . u e n r u r s d r ă n r e a e e o e e m c l j r o t i e a z e m c u ă p e l p a , t s r c i n a e u t r p R C r o n u i H r i e s B e e z n r r u t s l e m n e t v s p o o u n o r a n - e g i î e e i l l e d r i n a l a e n , ţ t n o e e ţ s t i d c e u p n d i d n e i t i e i c e c t n a a i n r e c e o e d o e d d o a a d d u p e i t r i r n o l p a t m e e s l u a t i i i r v l s u f l e a u l l o n r u r i ă i e r i a j x l , v u d c ; t S l l t z e g e e r e v m a i l i n e . ă u s e u e r e a i ţ c u t n a l a p e i d u p n e o p p n ă e e p ă t t l r u e c r i r m d p m B s i e i r n o i i j a r n z z i c m n i u d e n t o ă a e n e u t h e u r u u e o a n C c z c n s r ş n C p u t d n g e d r r B u o B a a o u a l u â a n e n u a a n g p l e e u e l l A a v e î î e i r c l o a u c l u r r a a e i i r e e ţ t e e e u t e i c t i e e i ţ i a a e r P i t ţ r x r r n d , ă p p l a a n u c a i i n a l t i e i a a i e n l n ţ e c l i r l e l ă e e c i i l i a t z z z i c i l f u e r n n l j i c i i i i i l m p s o a b d a l a t i c n i l l a i e m a a i i i s s t i n i r b a a ţ a a a t p n m f f r r c p z u u o o c e e e e e a p e â e n e o u o o a o o e r C s R r R c c m D c d m S R s R t v R p Î R d a s

9 9 1


, i , i , e i r l ţ a a ă z r d e n i r t o a f u l s i b , n o t a e p e d s i r m a a t a s , r a G n g b l u o r m N o p a O v



l u i d e m , e l a c i d e m t e r a v d i r a c p

, , , e , e I , e , i l n i a l i r ţ F r c a a m I a a e a ă o n c ţ r d l e o g n n i z r a d i ţ o u o u a r f b j s n p n , , e o e l e d l l m a e a p s r u t u a s , t , t r e i a G t e e g R a d b N g g o O l u u r i e b b p P b r c m a O

e t e a l t ă a n u n ă s a e e d m r a o r g l i o i r c i P v r e s i i r L u C , t u , c ă U u r z S t u s B J I a , r J P f n C G i : S i D r a : N a i e O i r i c r , e e a f n l p e e i n t t a h e r a i c e B P p s i ş i a e u r l u a a l t a l e r o a t i u v p i p S o z i e h l h c d e a e , i e N a ş t e a c s r a t i e t a l e a z r a r n i i a ă e t ş c n l e S ă r r o e p u s O d v c l e i o z e d a d t m , i n i m , a l p u â S a e e u R e i a r r r l r z a o a a i t t t p i i a i l r l i n l c i e u i b d n b b a e o m u a e R M a M R

a l a l e a r g e a e d r i u e e u l g l i i t i s u a c s i A e v t ă r n 3 . c c e ă 4 a s s

, , , e , e , e , e , i l n i a l l i r r ţ r c a a a a a a e r ă r o n c ţ d l e o e t e n n i z p l a u r d i a ţ o u a o i b f o j n C b e , s n i e o e e t p d l l m m d s e a r u u a a s , t t r r c a G e e g g , b g g o O o I u u r r F m N b b p P p I a O

, , , e , e , e , e , i l n i a l l r r ţ c a a a a a e a r r o n c ţ l e o e t e n d p l a n d i a b ţ u o u a i j n o b f e , i e e C e t d l l m m d e a r u u a a t t r r c s a e e g I , b g g g o o u u r O r m b b p P p F I a

0 1 0 2


, P S D , I a e i r ţ D d u A , t a i t L c s , G C e N n , l I i a O , u t , u l i e ă l p u s a z t , i c u c e B f U d J e r S e C P J I m u i a a c ş e e r r e e a a l t a p p a i i c l e i h h r i c c c d f e e e o c a i , r ş i ş m e g r t a a o o a e e l e t r r i i g i l a a c a l z z i i i c a v n n o n r r r l o e n e e i s ţ d a d i e r a o ţ a e o i ţ c r e m m e m r r ă o i , , d o l f h a a f u e i i j e n n i r a r i i r e o a a l d r u t t t l i a a l l e u u i z l i l i l i u a m b a b e i b l t a a a t i e p e m e c s o i R s R a R s s

0 1 0 2

0 0 2

1 1 0 2

, P S D , I a e i r ţ D d u A , t a i t L c s , G C e N n , l ă i O l I a , , u t a i u l e r ă u p l t s a u r z , i c u c e U a B f d e n J e r S J o C P I m z n a î e i i e ş e i r r r a t a a i p t a a n t m h i u o l i i i a r c ţ n c i C p e c o n d l e l e u l i ş e n f e a a t r r a c a i a c a m s s d e u e e l n e r i a c f a a e m i z n n c m a r i i i i u n e d d u e r u g ţ r ă e a e l n l d s u m i e o a i M n t t r ţ r s e ş a a a u i m e t p n s r p i r s a , r s n e i u o a a p d m a a l s i e e e e e r r r o V i r a r c a i a u t a j l a u i s r l a t r a r u n t n n u i u u e s b c e g g n p i a n m ă s m u o o s e i A R d A p c C M


, i , i , i , , e , e , e , e , i , l , , e , e , e , i , , , e , O , e , e , i , l l n n n i i i r r r R a l l a l l a l l r r r r ţ ţ ţ P D a c a a c a a c a a a a a a ă a ă a ă e a e a e a z z z r r r r r o n c o n o n c ţ ţ ţ i i d d d l e o e t e n n r l e o e t e n r l e o N t e n n i i i i a u o o a u r o d ţ p d ţ p d ţ P l a a a u l l o s o s u a o i b f n u a o i f n u a b f s i j j j n C b e , o t n C b , o t n , b t e , n t t e a a a i e o p p p e e e e i e e e r e i i i s s s d d r d r d r a l l m m d l l l l e m m m r m e a u u a a a a u u a e a r a a a t t t r u u a a s , s , s , t t t t r r c a G n t r r a G n t r , p r c a G n e e e e e e g I u g g g g u g g g u R o g I , b l b l , b l g g g u u o u u o r O o r F m N o u u o r O o r m N o e r O o o r F m N o r b b p P p I a O v b b p P p a O v t a b b p P C p I a O v i s r e v e i a e n l e d a r u l i u l e a i g n r a b e t t p e r a l a n n t e e e s i r e l n n u u a m – l ş a a r n a u 9 9 r ă m m o g i 0 0 d f r r s ţ o e r 0 0 a e e a 2 2 c d P P c P u d , , e P P , i J i S S r S D D u I t , , , c I I G I u a N a e a r i i i r t ţ D ţ D ţ D A A s O d u , , u , a u A , t t t a i i i r t t e t L l L c L G f s s s , a n I n C n C n C e N i c , i , l , i I I i i O i l a , , u d , u t , a u o i u u u l l l e e e c ă ă ă l p u u u r ş t t s z t z z a m a , c c , c u u c u p B f e e e U i e i r f B f B M d h e J e J e J e r d r S r A c a J e C P S C P c C P I m i ş e a i r e n a r a u z a n i i ţ t u t l c n o A , m e v o i ă n z t e a c ţ e d ş n n d l n m î t l , u o u e e a s c a r i r n r e i a a u a s l r ş s l a r v a n e a i z P u e a r i a s l l p a i d n s e r i u e m e 3 d d l . r u m r d e s e o i n o r f n i ţ î a e n c d t m i e i c ă s ă , x l a e c e a i i c b d u e n e a g i s i e r a e i o i ţ r , t r l a a a n ş t e t o m i i l e a i a l r l r t u l i i i c a p o u a p f b ă b g m o m h a i a m i s t o a p e n e r o a R f M A s C a R C , i r ă z i r o s n t o a p s i r a , t n G l u N o O v



a l a l e a r g a e r i u u i g l e i ţ s u a A s c e u c 4 . c d 4 a e

1 0 2



, i , , e , , e , i , l n i r a l U l ţ c a a ă e a R a z r o n ţ d l e o D t e n i r i o d ţ l a u u a i f s j n b , n o t a e p e e d i r l l m m a s t a u u a a s , t t r r a G n e e u S g b l g g g u u o r O o r m N o b b p P p a O v

, i , i , , , e , , e , i , l , , e , , e , i , l , , e , e , i l n n n i i i r r a l U l a l U l a l l ţ ţ ţ c a c a c a a a ă a ă a e a e a e a R a R a z z r r r o n o n o n ţ ţ ţ i i d d l e o D t e n r l e o D t e n r l e o t e d n d i d i d i a f a f a f ţ ţ ţ u o u o u l l l s s u u u a a a i i i j n b n j n b n j n b t t , o , o , a a p p e e e e e d e e e e d i i s s r d r l l m m a t l m m a t l m m a a l a l u t u t u a u u u a a s , a a s , t t t r r r r r a r s n n a G u e e g S g a G u e t a e e e g g g S b g g o O o b N l g g o O o b N l g g o g o u u r r o u u r r o u u r r b b p P p m a O v b b p P p m a O v b b p p m a




t n e n a m r e P

G N , O L , C i , l , i o u u a c l t ş ă v u i z t , u c r J B p e l S I J f e u : C r i i r P d : a i a e i c r e i ţ m i f u , n e t e t i I t n e r a s n D B P I A



a e r a e r c n i i r ş p e i ţ l a l a i c o t o o o d s h c s r e s o r r l i u t e i b p f o e a c d e r a a t e e n r e e r a c n d i r ţ r s o o u c n S a u

e r i t ă g e r p i e ţ a d t e o r e d b i a i p t r o c o u n r u t n a e e r p a z ă v i n i a s n g e r t n O i

, r o n n l i e î r t e p i t z i r h a a c n e l o a d i o e ţ l e c ş r n e l e i a t e v c a e u l r b t a i u a o u u r l s n u t j i o g i r a r m d i u g e n s , a c a ( o e p b e l r a l , a l e e l a a e l i t e a o c i c r ş n e o s c t o e e l s m a i e a b r e r u e n s s m ă r o o u b b a C m b t a

, u J ă S I z u , I B a i n ţ D a u A , G t e i Ń t L N s O e n C , d , i I i l , u u o J u l ă u c l ş z t u , c u i e M l i f B s J e r A n o ă C P S C r

a i n l o d c i ş t i n r e â u e r m t r n a i t a ă n t u ţ e i n ă e u e i z p i r ă r v i r u t i r n î e n t n B n o e e n e e i v t p e v l ş e u d a i ” r e r m e r e p ă p l ă a p i r i S i p i i e i c s ţ n i ş a ă ş l a u l h t n i i i ş i c s ţ e n i c u e a a n n u n e ţ m u o c n o e a ş m d a o c r î n â n t r î d i u e g i R e u i s r i a d i g i ă ţ ţ a i l „ r ă e s ă s t u n t e ă i i i o a p l l m a e p i ţ e m a i a r a i r a e n c i n r u r t z t a e i g ş i i g n ş h m u c e i m o e o r i r e r r r r r c P C c M A c c P a

2 0 2




, i , , l , , e , O , e , e , i , , , e , O e , e , i , , e , O r l l i n n n i i r r R o l l a l l a l a i r r ţ ţ l P D a P a P ă r c a c a c a a a i a ă a ă e a e a e a z l z r r o n c o n c o n ţ ţ ţ r i i d d e n n r i l e o e n n i l e o z r e o N t t i d r o a u o a d i d d i P a a ţ ţ u l l s s ă o u f u f u ţ b b a a a i i l j j s n t j n n n n b t b c , , e e t n o o , p a i , o t e e a i i p e e e r e d d s i e r e d d p e ş s i r r a a l l l l l l s m r m e m r m e m a a a a e t c t r r u t u a u u u u e a e , t s , a a s , a , , t t t t r r c r r c r , n n i a G u r e e g R p g a G p g , b e e e G l g g R u e R , b o o g g g g g g l I m N o o o u u o N o u u o N o O r O o o r I o r r u u r O t m s b b p P C p F O v b b p P C p F I a O v i I a O b b p P r o l e t a e n a a a e e d e d e e e r i i i r r r l i e e e l m a a a a i i i i g n r r r ţ ţ ţ u b e a o t a a o t o t e e r n e a l r b b b t a m a o n n s i r r a e l a e a n t l l e u u c m – l t e e e e ş a m m m r u 9 r ă 9 9 9 0 9 a t u u f e 0 d s 0 n 0 c 0 c 1 0 u c r 0 a e 0 o 0 o 0 o 0 0 o a 2 c d 2 d r 2 c 2 d 2 d 2 u , , , a t P P P , s l C t C e G C , e u M n r l C C C a e J J e N r J a i z A e ă n ş u u D S D a O S D ţ , e ă u , , , , , ă a o . M ă d J J u u u a a z e n g i i , u a r z ţ S ţ S m ă u ă o ă I I J u z z z P e a u u P B R , G , l ţ t u u u t t B C i i i e u t L N L e d l G L B L B L B t i J C s s C C J u b C N C J C J C J I n , O n , z I u J , a : : : : D C C C i O , i , r r r r e u P : , i : i : i : u M a a i a i a i a i u l u l r i c S r n r r r ă ă , t u u l e c c c c e a e e e t z t z n D i i i i i e c u f f f f n n n n o u c u , r i r e t e i e t e t e ţ e G e t e G e t e l B f l e l B f p n n n n a e J e e r e r i r o a d a N e r a N e r a a r e b l u B r J a C P c ş B P J P O B P O B P C P T B u r t u a t a . l l n i l i u i u ş l c A ă c V i l n i u c l r u i i i ă a a u o c n r l t t n i n s a o a i u u t o z o u i d r i t i u e l i t ţ ă m t ş e l B n c a u n a u S e n r o t m ş r r e . c t n i i a a l a o e i m i u m h e i b m p i i d u ţ u R ţ r r l a S m e n t ă a d n u e u i t o a l m i l i o ă n u a p c h n r v u m a J a i i m i r i s o t v e r h a n i a i g s t o d u e m u o e a o l e l i o f n r m l C p l r u r u m p t o e e i a m i e G r r z e i a p a u d r z o o i l t u u p i n z u d ă D a a l n ă ş u u i a l v p M a M a ţ u e M c s l s a r a a m n n e a o ) a e e e e î î e a r o t e r r r r e u r l C C c a c r r e a c t a s a a e i a a a t v s t - t o a ă l r I f s i i i i e o r n i l l l a l n z p e r u n r r i b i t i a r e r i i s i a e u s l a r b b a b o b a t u o n a l l o t n s n a a s a a g p b l o a a e o a o u e m e c e l u u e d e l r c t R ş P c R O R A R c R P V C c R o l a a r e r u i t a c l u l i u f c u i i r a n i ş o ă l l i o a l m a r i V b a r u r t t 5 . u a a 4 d p n

3 0 2


, , i e i l i ţ r a a ă r d e n i z t r a f u l o i b , s , n e e o r e p d a s r a e m a s , r a G p g b o o N o r C p m a O



, l , i , , , e , O e , i , , e , O e , i , , , e , O e , i e l l n n n i i i r r a l l a l a l l l i i ţ ţ ţ ă r c a r a c a c a a P a a P a a P a a a a e e e t z r r r ă ă o n o n o n ţ ţ ţ i i d d d l e o e n i e n r e n i z l e i z e i o o t t t n l d r d ţ r o d i a a a ţ ţ u u u u l l l s u a f o u a f n u a f o i i i j j j s n n n , b , n , b , o m , b , s n o e e e o p e o e e c e r e e r e e r e s p p d d d a a l l m a l l l l s , s r m m r m m r m a a a e u u u u u u e e e a a s , a a s , a a s , R , , , t t t t t t r r r r r r r a G e e g R p g a G D t a G p g b p e e e e g g g R R b b g g o O o g g O o g g O o u u r o o r m N u u o r o o r m N N n r o o r m N e u u o b b p P C p a O b b p P C p a O P C b b p P C p a O e d e l a a e r u a n e a r e c m a u r r 0 0 g t 1 1 o n r 0 0 e P 2 p 2 i ţ , ă , , , t J l T J i S S v C a I u I n i P t P e e ţ C , , c , C I z I e ă a u a J C d a a a D J D n c i i u a ţ A M ţ D ţ A J e i e C , t e u u u , d , l i , , l ţ t t t o i i i e G M u t t t L u L L e d G l A r s s s e t b C C C N u N n , a i S n , n , z d I I I i e B , i i u J O O n , , , u T , ă u u M a , , e l u l u u l l c g a ă u l , n n T T ă ă , u u e a a r z t t C z t z t P a C e ţ e u o P u c u c u c ţ C r P i e e e u i t l e e G f f B B f B r e C C a d N J J e J e i C J e b n l J e r J d r r u u u C P T B C u i C C P D J J O C P a d e i i m n i n u u ş n i î a l i i e î ţ u ş e ş n e c i i c r ) i a i i p r l A n i t a r c o a e o ă o i i a i l u v ş z i v o d c d m g m l r r u i o b o r r a r e m u s l t â s c o V o u i g t a ă u i f o n ş , r u l p l n l i a p ş e l l i l i u r a t e d a t e r e u u n a r P v r l ş r t o i s a l t t a i u l e a i t V l n e v i n v l s u 4 ţ a i o a a u e m t a r , l l . p r s u c r m n a c i ( e u e i t e e a n o o l u f l ă r m z e i c l c i a p i n l p e i p o u S i o t a a e l u ţ ţ d a i i i c M a n x ş l a i d a i t o e u p e m a n a a i e a l ş u s r e e ţ e c r t e r u n t A t o r e c r t o c e a l u s a a n m , a z i i g i i i t v o i u i l ţ a i l u r r n i n a n d e o f e r r C a z r o a i ş e o s f t u i v z u a a g o t l r n t b z e l t t e m r p e u n o l r n o o r x u u o n C c C z O e c a I w d D m C

4 0 2


5 0 2





Etapele principale de urmat în vederea implementării proiectului propus: 

                

Demararea proiectului: asigurarea vizibilităţii proiectului prin organizarea unei conferinţe de presă la începerea proiectului (participare obligatorie a partenerilor şi invitarea mass-media locală) şi transmiterea unui comunicat de presă; Demararea procedurilor de achiziţii servicii, lucrări şi bunuri prevăzute în proiect, cu respectarea legislaţiei achiziţiilor publice; Solicitarea şi primirea pre-finantarii în baza contractelor de achiziţie publică încheiate; Rambursarea cheltuielilor eligibile de proiectare, asistenţă tehnică şi consultanţă efectuate anterior depunerii proiectului; Realizarea activităţilor prevăzute în cererea de finanţare cu respectarea graficului de activităţi; Derularea contractelor de achiziţie publică de bunuri, lucrări şi servicii; Recepţia bunurilor, lucrărilor, serviciilor contractate; Verificarea permanentă a respectării criteriilor orizontale: dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse, societatea informaţională şi achiziţiile publice; Realizarea auditului proiectului; Elaborarea raportărilor tehnice şi financiare şi transmiterea solicitărilor de rambursare a cheltuielilor efectuate, conform graficului de rambursare; Aprobare cheltuielilor efectuate de către Autoritatea de Management, urmate de rambursarea efectivă a sumelor eligibile aprobate, în termenele prevăzute; Verificări pe teren din partea Organismului Intermediar sau al Autorităţii de Management al programului; Întocmirea raportului final al proiectului şi depunerea solicitării finale de rambursare a cheltuielilor; Aprobarea Raportului Final şi efectuarea plăţii finale; Închiderea oficială a proiectului şi organizarea unei conferinţe de presă de finalizare a proiectului; transmiterea unui comunicat de presă în mass-media locală. Menţinerea investiţiilor din proiect cu destinaţia şi proprietarii iniţiali (3-5 ani); Asigurarea sustenabilităţii proiectului, conform angajamentelor asumate prin cererea de finanţare; Păstrarea documentelor proiectului pentru verificări post-implementare.

Programele de finanţare şi Autoritatea de Management pentru sursele de finanţare propuse: Programul de finanţare

Programul Operaţional Regional Document în lucru

Autoritatea de Management

Ministerul

Dezvoltării

Regionale

şi 206


Locuinţei Programul Operaţional Sectorial Creşterea Ministerul Economiei Competitivităţii Economice Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane

Sectorial Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Programul Operaţional Sectorial Mediu

Ministerul Durabile

Mediului

şi

Dezvoltării

Programul Operaţional Sectorial Transport Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Programul Operaţional Sectorial Ministerul Administraţiei şi Internelor Dezvoltarea Capacităţii Administrative Programul Naţional pentru Dezvoltare Ministerul Apelor, Pădurilor şi Dezvoltării Rurală Rurale Programul Operaţional de Cooperare Agenţia Naţională de Dezvoltare din Teritorială Transnaţională Sud Estul Ungaria Europei Autoritatea Naţională pentru România: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei - Direcţia Cooperare Teritorială Internaţională Programul Operaţional de Cooperare Teritorială Interregională URBACT II

Ministerul Afacerilor Urbane din Franţa Autoritatea Naţională pentru România: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei - Direcţia Cooperare Teritorială Internaţională

Programul Operaţional de Cooperare Regiunea Autonomă Bratislava, Slovacia Teritorială Interregională INTERACT Autoritatea Naţională pentru România: 2007-2013 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei - Direcţia Cooperare Teritorială Internaţională Programul Operaţional de Cooperare Ministerul Internelor şi Amenajării Teritorială Interregională ESPON 2013 Teritoriului din Marele Ducat de Luxemburg Autoritatea Naţională pentru România: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei - Direcţia Generală Strategii şi Politici pentru Coeziune Teritorială Document în lucru

207


Programul Operaţional de Cooperare Regiunea Nord-Pas de Calais, Franţa Teritorială Interregională INTERREG IV Autoritatea Naţională pentru România: C Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei - Direcţia Cooperare Teritorială Internaţională Metode de monitorizare şi evaluare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a judeţului Buzău 2007-2013:

Structura propusă pentru realizarea monitorizării şi evaluării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a judeţului Buzău 2007-2013 este următoarea: Comitetul de coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei va monitoriza eficacitatea şi calitatea implementării Strategiei, reprezentând un

forum pentru legăturile cu partenerii sociali şi cu Secretariatul. Atribuţiile propuse pentru Comitetul de coordonare includ: dezvoltarea şi promovarea parteneriatelor, inclusiv a parteneriatelor public private, şi a asocierilor intercomunitare şi intersectoriale;  asigurarea legăturilor cu structurile din teritoriu, în principal cu consiliile locale, dar şi cu agenţii economici, cu organizaţiile neguvernamentale etc.;  analizarea şi propunerea de modificări la planul de implementare a Strategiei, în funcţie de necesităţi şi oportunităţi şi de propunerile comisiilor;  stabilirea procedurilor de lucru ale comisiilor şi ale grupurilor de lucru (organizare, funcţionare, componenţă, modalităţi de lucru, frecvenţa întâlnirilor, documentele utilizate, indicatorii de referinţă etc.);  asigurarea comunicării şi a relaţionării interne, la nivelul comisiilor şi al grupurilor de lucru, cât şi externe, cu organizaţii din afara judeţului şi massmedia etc. Comisiile se organizează pe direcţiile de dezvoltare a judeţului Buzău, conform strategiei:  Comisia pentru resurse naturale şi protecţia mediului;  Comisia pentru dezvoltare economică şi competitivitate;  Comisia pentru dezvoltarea resurselor umane; 

Comisia pentru infrastructură şi utilităţi. Membrii comisiilor vor fi actorii locali relevanţi (instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, companii etc.) care au un rol important în implementarea Strategiei. Membrii vor pune la dispoziţie date şi informaţii relevante pentru iniţierea şi implementarea de programe şi proiecte pe domeniile respective. Comisiile vor interacţiona prin Secretariat, dar şi direct, cu iniţiatorii/ beneficiarii programelor şi proiectelor de dezvoltare economică şi socială a judeţului. În cadrul comisiilor se pot organiza grupuri de lucru pe domenii de activitate. 

Document în lucru

208


Comitetului de coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei va funcţiona în cadrul Direcţiei de Dezvoltare Regională a Consiliului Judeţean Buzău. Secretariatul are rolul de a colecta date şi informaţii, de a le organiza în diverse baze de date şi de a pune la dispoziţie informaţiile necesare celor care intenţionează să iniţieze şi să implementeze programe şi proiecte prin care se va implementa Strategia. Totodată, are rolul de a facilita procesul de funcţionare a Comitetului de coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei. Consiliul Judeţean Buzău va adopta prin Hotărâre Regulamentul de Organizare şi Funcţionare ale Comitetului de coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei. Regulamentul va include în mod obligatoriu:  principiile de organizare şi funcţionare;  obiectivele şi atribuţiile Comitetului de coordonare şi ale comisiilor; Secretariatul

componenţa orientativă a Comitetului de coordonare şi a aomisiilor;  procedurile de lucru (şedinţe, convocări, procese verbale, documente de lucru etc.);  procesul de luare a deciziilor;  procesul de schimbare a regulilor de organizare şi funcţionare. Deciziile Comitetului de coordonare, ale Comisiilor şi ale Grupurilor de lucru vor fi luate prin consens, iar conducerile acestora vor lua toate măsurile necesare pentru a se ajunge la consens. În situaţii excepţionale se poate folosi un sistem de vot. Comitetul de coordonare, Comisiile şi Grupurile de lucru vor întreprinde toate demersurile necesare în vederea realizării obiectivelor propuse, inclusiv pe cele cu privire la alocarea fondurilor şi stabilirea priorităţilor, după caz. În prima şedinţă de lucru, Comitetul de coordonare şi comisiile vor stabili tipurile de indicatori şi valorile acestora pe baza cărora se va face monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei. 

Document în lucru

209


CAPITOLUL IX

SURSE DE FIAŢARE DISPOIBILE

9.1 Programe naţionale Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau a sfaltarea drumurilor de interes local clasate conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare

Bugetul total al programului: fondurile pentru realizarea acestui program sunt alocate anual prin Legea bugetului de stat , în funcţie de solicitările de finanţare ale consiliilor judeţene. Sumele necesare pot fi suplimentate cu credite externe şi alocaţii de la bugetul autorităţilor publice locale. Programul alimentarea cu apă a satelor, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare

Bugetul total al programului: fondurile pentru realizarea acestui program sunt alocate anual prin Legea bugetului de stat , în funcţie de solicitările de finanţare ale consiliilor judeţene şi pot fi suplimentate prin credite externe. Proiectul sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţi cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori

Bugetul total al programului: 510 milioane euro. Bugetul pentru prima etapă este de 208 milioane euro. Surse de finanţare: 77% împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; 19,2% bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate; 3,8% bugetul de stat. Programul guvernamental privind alimentarea cu apă la sate şi locuinţe sociale, conform Hotărârii Guvernului nr. 687/1997, cu modificările şi completările ulterioare

Bugetul total al programului: 510 milioane USD din credite externe. Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural

Bugetul total al programului: cuantumul total al fondurilor alocate proiectelor de infrastructură eligibile pentru perioada 2006-2009 este de aproximativ 3 miliarde lei. Document în lucru

210


Valoarea unei cereri de finanţare pentru un proiect este cuprinsă între 40.000 lei şi 4 milioane lei. Cuantumul total al fondurilor alocate proiectelor eligibile de dezvoltare a unor baze sportive pentru perioada 2006-2008 este de 262.500.000 lei. Valoarea unei cereri de finanţare a fiecărui proiect nu va depăşi 525.000 lei. Programul construcţii de locuinţe sociale

Bugetul total al programului: fondurile sunt aprobate în fiecare an prin Legea bugetului de stat în funcţie de solicitările fundamentate de consiliile locale. Fondurile aprobate de la bugetul de stat se alocă prin transferuri, în completarea fondurilor de la bugetele bug etele locale. Programul construcţii săli de sport - derulat în conformitate cu prevederile OUG nr. 25/2001 privind înfiinţarea companiei naţionale de investiţii şi a normelor metodologice de aplicare a programului conform HG nr. 818/2003 Bugetul total al programului: fondurile necesare sunt alocate anual prin Legea bugetului de stat şi sunt completate cu credite externe. Realizarea utilităţilor este finanţată din bugetele locale. Lista de investiţii se pregăteşte anual în funcţie de cereri şi surse de finanţare. Programul consolidare şi reabilitare săli de sport, derulat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei aţionale de Investiţii şi a normelor metodologice de aplicare a Programului conform Hotărârii Guvernului 818/2003

Bugetul total al programului: sumele necesare sunt alocate anual prin Legea bugetului de stat în funcţie de cererile autorităţilor publice locale. Programul bazine de înot, derulat conform Ordinului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 674/2007 privind aprobarea Programului bazine de înot şi a Hotărârii Guvernului nr. 414/2007 privind aprobarea normelor metodologice de derulare a programului

Bugetul total al programului: 613.403.000 lei. Programul prioritar naţional pentru proiectarea şi construirea de sedii pentru aşezăminte culturale de drept public, în localităţile unde nu există astfel de instituţii, în mediul rural şi mic urban

Bugetul total al programului: fondurile sunt alocate anual, din Fondul Naţional de Dezvoltare. Programul de intervenţii în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public

Bugetul total al programului: fondurile sunt alocate anual din veniturile proprii MDRL constituite în baza prevederilor art. 40, alin. 1, lit b) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, modificată prin Legea nr. 567/2002 . Elaborarea şi operaţionalizarea Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2007-2030 şi integrare în structurile teritoriale ale Uniunii Europene

Bugetul total al programului: valoarea estimativă a cheltuielilor necesare pentru susţinerea financiară a programului pentru perioada 2008–2011 este de 150.480.000 lei:  2008 - 44.550 000 lei; Document în lucru

211

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău   

2009 - 29.370.000 lei; 2010 - 24.420.000 lei; 2011 - 52.140.000 lei;

Programul privind elaborarea hărţilor de risc, în conformitate cu Hotărârea Guvernului 932/2007

Bugetul total al programului: elaborarea/actualizarea planurilor generale urbanistice se realizează cu finanţare de la bugetul de stat, prin MDRL, şi prin contribuţia consiliilor locale. Sumele prevăzute în bugetul de stat MDRL pentru program pe anii 2007-2010 sunt:  Buget 2007 - 1.000 000 lei;  Buget 2008 - 3.800 000 lei;  Buget 2009 - 4.100 000 lei;  Buget 2010 - 4.200 000 lei. Programul privind elaborarea/reactualizarea planurilor de urbanism general a localităţilor şi a regulamentelor locale de urbanism, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 855/2001

Bugetul total al programului: elaborarea/actualizarea planurilor generale urbanistice se realizează cu finanţare de la bugetul de stat, prin MDRL, şi prin contribuţia consiliilor locale. Sumele prevăzute în bugetul de stat MDRL pentru acest program sunt:    

Buget 2007 - 2.800.000 lei; Buget 2008 - 4.000.000 lei; Buget 2009 - 4.400.000 lei; Buget 2010 - 4.400.000 lei;

Programul privind elaborarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism pentru zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial

Bugetul total al programului: elaborarea/actualizarea planurilor generale urbanistice se realizează cu finanţare de la bugetul de stat prin MDRL şi prin contribuţia consiliilor locale. Sumele prevăzute în bugetul de stat MDRL pentru acest program sunt:  Buget 2007 - 420.000 lei;  Buget 2008 - 800.000 lei;  Buget 2009 - 1.100.000 lei;  Buget 2010 - 1.200.000 lei; Programul privind realizarea sistemului informaţional specific domeniului imobiliaredilitar şi băncilor de date urbane, în conformitate cu Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată şi Hotărârea Guvernului nr. 521/1997, modificată şi completată cu Hotărârea Guvernului nr. 818/2006

Bugetul total al programului: programul este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul MDRL. Sumele prevăzute de la bugetul de stat pentru anii 2007-2010 sunt:  Buget 2007 - 8.500.000 lei;  Buget 2008 - 12.000.000 lei;  Buget 2009 - 18.000.000 lei; Document în lucru

212


Buget 2010 - 18.000.000 lei. Fondul de Mediu este gestionat de Ministerul Mediului prin Administraţia Fondului de Mediu. Fondul de Mediu finanţează acţiuni sub forma depunerii de proiecte însoţite de documentaţia tehnică aferentă realizată în prealabil (studii de fezabilitate, proiecte tehnice, etc.). Beneficiarii eligibili sunt: autorităţi publice locale, operatori economici, organizaţii neguvernamentale şi unităţi de învăţământ. Cheltuielile eligibile nefinanţate din Fondul pentru mediu ale proiectului constituie contribuţia proprie a beneficiarului. Nu este acceptată contribuţia în natură; se acceptă contribuţia proprie doar în numerar, în următoarele procente: 

operatori economici: până la 50% unităţi administrative-teritoriale: minim 40% din valoarea cheltuielilor eligibile totale ale proiectului. ONG-URI şi unităţi de învăţământ: minim 10% din valoarea cheltuielilor eligibile totale. Categorii de proiecte eligibile: prevenirea poluării; reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului; reducerea nivelurilor de zgomot; utilizarea de tehnologii curate; gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase; protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru comunităţi locale; gospodărirea integrată a zonei costiere; conservarea biodiversităţii; administrarea ariilor naturale protejate; educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului; creşterea producţiei de energie din surse regenerabile; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiţiile legii; închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier; lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului. Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului aţional a lansat programele culturale de finanţare nerambursabilă Promocult 2009, Dialog Intercultural 2009, Creativitas, Latinitas, Proetnicultura 2009, Rromii împreună pentru Europa şi Glissando. Programul Promocult 2009 are ca principal obiectiv promovarea valorilor culturale contemporane din România, prin intermediul proiectelor şi acţiunilor culturale din domeniul artelor vizuale, artelor spectacolului şi culturii scrise, vizând o prezentare activă a diversităţii conţinuturilor şi expresiilor artistice. Asigurând creatorilor români oportunitatea de a-şi face cunoscută opera în spaţiul european, Programul Promocult 2009 prilejuieşte accesul la cunoaşterea valorilor culturale din România de către publicul european, cât şi crearea unei percepţii corecte asupra potenţialului cultural şi social al României. Programul Dialog intercultural 2009 are ca principal obiectiv evidenţierea societăţii interculturale contemporane din România în contextul unui mediu multicultural european şi susţinerea interacţiunii culturale în spiritul edificării unei expresii culturale specifice ale creativităţii culturale, fie ea individuală sau de grup purtător al unui conţinut, identităţi sau profesie cultural-artistică. Prin Programul Dialog intercultural 2009 se intenţionează promovarea activă a diversităţii conţinuturilor şi expresiilor artistice, prin accesul la cunoaşterea valorilor culturale autentice din România. • •

•

Document în lucru

213


Pentru anul 2009, Comisia Europeană a sugerat evidenţierea rolului pe care creativitatea şi inovaţia îl joacă în generarea prosperităţii economice şi sociale. Anul European al Creativităţii şi Inovaţiei este o iniţiativă majoră, implicând statele membre, instituţiile comunitare şi creative în diferite domenii de activitate, la toate nivelurile. Această iniţiativă îşi propune să exploateze şi rezultatele Anului European al Dialogului Intercultural 2008, punând accentul pe importanţa aptitudinilor interpersonale şi interculturale în stimularea creativităţii şi a capacităţii de inovare, într-un mediu caracterizat prin diversitate culturală. Programul Latinitas are ca principal obiectiv promovarea valorilor socio-culturale ale României şi Republicii Italiene, prin intermediul proiectelor din domeniul artelor spectacolului, artelor vizuale, cinematografiei, patrimoniului cultural mobil şi imobil şi a dialogului intercultural. Printre obiectivele majore se numără de asemenea construcţia şi dezvoltarea unei reţele de educaţie interculturală, (re)valorizarea patrimoniului cultural românesc şi educaţia interculturală pentru combaterea co mbaterea discriminării. Programul Proetnicultura 2009 are ca principal obiectiv promovarea valorilor culturale, prin intermediul proiectelor şi acţiunilor culturale din domeniul cultură scrisă, artele spectacolului, istorie şi viaţă spirituală, arte vizuale, patrimoniu cultural mobil şi imobil; etnografie si folclor, dialog intercultural (naţional şi internaţional). Prin punerea în circulaţie a valorilor culturale tradiţionale şi contemporane, Programul Proetnicultura 2009 îşi propune să stimuleze şi susţină exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale din România şi înţelegerea reciprocă între toate grupurile lingvistice - vorbitori ai limbilor regionale sau minoritare şi ai limbii majoritare. Programul Rromii împreună pentru Europa 2009 promovează construcţia şi dezvoltarea unei reţele de educaţie interculturală şi (re)valorizare a patrimoniului cultural rrom, creşterea gradului de accedere a rromilor la drepturile cetăţenesti, educaţia interculturală pentru combaterea discriminării, educaţia vocaţională în scopul includerii comunităţilor de rromi, stimularea (re)valorizării meseriilor tradiţionale şi implicarea liderilor tradiţionali locali şi a tinerilor în promovarea activă a diversităţii conţinuturilor şi expresiilor artistice. Programul Glissando prilejuieşte diversificarea ofertei cultural – artistice către comunităţi, încurajarea mobilităţii artiştilor, cunoaşterea de către un public cât mai larg a valorilor culturale naţionale, prin acordarea unui sprijin financiar atât de necesar susţinerii proiectelor de această natură. Programul Creativitas

9.2 Programe Operaţionale Programarea financiară globală a PD 2007-2013 (milioane euro)

Priorităţi PD

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total

P1. Competitivitate

651,48

620,72

793,14

882,76

842,95

761,25

682,12

5.234,43

P2. Infrastructura de transport

2.094,99

2.517,48

2.465,25

2.071,29

1.819,84

1.832,20

1.853,75

14.654,79

P3. Mediu

753,18

898,70

1.099,11

1.160,45

1.069,54

810,78

806,23

6.597,98

Document în lucru

214

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău P4. Resurse umane

711,65

912,51

1.297,08

1.317,59

1.313,22

1.115,85

940,72

7.608,60

P5. Dezvoltare rurală

1.585,56

1.757,72

2.200,96

2.335,49

2.395,08

2.445,15

2.517,37

15.237,32

P6. Dezvoltare regională

1.294,79

1.280,99

1.397,96

1.336,37

1.342,35

1.344,55

1.342,97

9.339,98

Total

7.091,65

7.988,12

9.253,50

9.103,95

8.782,98

8.309,78

8.143,16

58.673,10

Programul Operaţional Regional

Beneficiari eligibili:  Autorităţi ale administraţiei publice locale şi centrale;  Parteneriate între:  autorităţi ale administraţiei publice locale;  autorităţi ale administraţiei publice locale şi centrale.  Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară;  Parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice locale şi furnizori de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi (ONG-uri şi instituţii de cult);  Furnizorii de servicii sociale acreditaţi în condiţiile legii (ONG–uri şi instituţii de cult);  Universităţi de stat;  Instituţii publice furnizoare de servicii de formare profesională continuă;  Întreprinderi mici şi mijlocii, inclusiv societăţi administrator (definite conform Ordonanţei65/2001, cu modificările ulterioare), camere de comerţ;  Microîntreprinderi în domeniul producţiei şi/sau serviciilor şi/sau construcţiilor, care propun proiecte în mediul urban, cu respectarea prevederilor în domeniul ajutorului de stat;  Parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice locale şi/sau centrale şi instituţii de cult şi/sau organizaţii neguvernamentale pentru solicitarea de finanţare privind restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural cu potenţial tu ristic;  IMM-uri din domeniul turismului. Buget total program: suma totală alocată programului este 4,3 miliarde euro. Finanţarea acestui program se realizează atât din bugetul de stat şi bugetele locale, cât şi din surse private, fiind co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Perioada orientativă de depunere a proiectelor: 2007-2013. Durata de implementare/execuţie a proiectelor: 2007-2015. Alocarea financiară totală pentru Regiunea Sud-Est în perioada 2007-2013 este de 563,4 milioane euro, reprezentând aproximativ 13,25% din totalul fondurilor alocate finanţării POR. Această repartizare a fondurilor are un rol orientativ şi indicativ, întrucât fondurile pot fi realocate de la o regiune la alta, în funcţie de capacitatea de absorbţie.

Document în lucru

215


Alocarea indicativă pentru Regiunea Sud-Est pe domenii majore de intervenţie: Domeniu major de intervenţie

Suma alocată indicativ regiunii SE FEDR euro bugetul de stat euro Axa prioritară 1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere 1.1 Planuri integrale de dezvoltare 148.109.365,09 32.534.291,15 urbană Total axa 1 148.109.365,09 32.534.291,15 Axa prioritară 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei 100.482.040,28 13.358.883,86 de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură Total axa 2 100.482.040,28 13.358.883,86 Axa prioritară 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 3.1 Reabilitarea / modernizarea / 19.550.436,08 2.990.066,95 echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate 3.2 Reabilitarea / modernizarea / şi 11.206.941,96 1.714.003,04 echiparea infrastructurii serviciilor sociale 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente 11.206.941.96 1.714.003,04 a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă 3.4 Reabilitarea / modernizarea / 32.090.361,96 4.907.937,67 dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă Total axa 3 74.054.681,96 11.326.010,70 Axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de 30.905.487,47 4.726.721,53 sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală 4.2 Reabilitarea siturilor industriale 26.511.576,39 4.054.711,74 poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi 4.3 Sprijinirea dezvoltării 26.511.576,39 0,00 microîntreprinderilor Total axa 4 83.928.640,25 8.781.433,27 Axa prioritară 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă 26.511.576,39 4.054.711,74 a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea 30.609.268,74 0,00 infrastructurii de turism în vederea valorificării resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice Total axa 5 57.120.845,13 4.054.711,74 Total general 463.695.572,71 70.055.330,72

Total 180.643.656,24 180.643.656,24 113.840.924,14

113.840.924,14 22.540.503,03 12.920.945,00 12.920.945,00 36.998.299,63

85.380.692,66 35.632.209,00 30.566.288,13 26.511.576,39 92.710.073,52 30.566.288,13

30.609.268,74

61.175.556,87 533.750.903,43

Începând cu data de 16 octombrie 2008 s-a suspendat depunerea cererilor de finanţare în cadrul axei prioritare 2 în Regiunea Sud-Est. Document în lucru

216


Programul Operaţional Sectorial Creşterea Co mpetitivităţii Economice

Beneficiari eligibili: autorităţi ale administraţiei publice locale şi unităţi administrativteritoriale; instituţii publice de la nivel local; asociaţii de dezvoltare intercomunitară; IMMuri; întreprinderi; ONG-uri; universităţi; institute de cercetare-dezvoltare; unităţi sanitare publice cu personalitate juridică; parteneriate între unităţi sanitare publice cu personalitate juridică. Total alocări financiare 2007 - 2013 (milioane euro) Fonduri alocate

Fonduri europene 3.011,1

Fonduri naţionale 2.554,2

456,9

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Beneficiari eligibili: beneficiarii axelor prioritare 1 şi 2 sunt:  autorităţi ale administraţiei publice locale (consilii judeţene, consilii municipale, orăşeneşti şi comunale) şi structurile lor asociative;  ONG-uri relevante în domeniul administraţiei publice (altele decât structurile asociative ale autorităţilor publice locale);  universităţi. Alocarea indicativă pe axele prioritare Contribuţie UE Contribuţie naţională (mil euro) (mil euro)

Finanţare totală (mil euro)

Rata cofinanţării UE

Axa Prioritară 1.

116,4

20,5

137,0

85,00%

Axa Prioritară 2.

83,2

14,6

97,8

85,00%

Axa Prioritară 3.

8,3

2,7

11,0

75,00%

208,0

38,0

246,0

Total

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Beneficiari / parteneri eligibili:  inspectoratele şcolare judeţene şi instituţii afiliate / subordonate / coordonate;  instituţiile de învăţământ superior şi organismele publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale iniţiale care nu au reprezentativitate naţională;  instituţiile de învăţământ superior acreditate;  parteneri sociali în educaţie;  institute de cercetare-dezvoltare publice sau private;  ONG-uri care acţionează în domeniul educaţiei şi formării profesionale iniţiale cu reprezentativitate naţională (inclusiv asociaţii ale părinţilor şi elevilor);  consorţii regionale şi naţionale în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Alocarea financiară totală pe axe prioritare (milioane euro) Document în lucru

217


Contribuţie UE

Contribuţie naţională

Finanţare totală

Rata cofinanţării

Axa prioritara 1

797,8

193,9

991,7

80,44%

Axa prioritara 2

911,7

79,6

991,3

91,97%

Axa prioritara 3

450,1

69,4

519,6

86,63%

Axa prioritara 4

176,6

58,8

235,5

75,00%

Axa prioritara 5

476,4

66,9

543,3

87,68%

Axa prioritara 6

540,6

103,3

644,0

83,94%

Axa prioritara 7

122,7

40,9

163,6

75,00%

3.476,1

613,1

4.137,2

Total

Programul Operaţional Sectorial Mediu

Beneficiari eligibili:  Axa prioritară 1: operatorii serviciilor de apă şi canalizare (operatori regionali);  Axa prioritară 2: municipalităţile, consiliul judeţean şi asociaţiile de municipalităţi;  Axa prioritară 3: autorităţile locale din municipalităţile selectate sau operatorul de servicii;  Axa prioritară 4: administratorii ariilor protejate, Agenţia Naţională pentru Arii Protejate şi Conservarea Biodiversităţii, Agenţiile de Protecţie a Mediului, autorităţi publice locale, muzee, universităţi;  Axa prioritară 5: Administraţia Naţională Apele Române; Alocarea financiară: Contribuţie UE

Contribuţie naţională

Finanţare totală

Rata cofinanţării

Axa prioritara 1

2440

430

2870,59

85%

Axa prioritara 2

773

193,25

966,25

80%

Axa prioritara 3

200

200

400

50%

Axa prioritara 4

150

37,5

187,5

80%

Axa prioritara 5

237

42,17

279,17

85%

Axa prioritara 6

160

40

200

80%

3960

943,51

4903,51

Total Document în lucru

218


Cooperarea Teritorială Transnaţională Europa de Sud-Est

Aria de cooperare a programului cuprinde: trei state membre vechi: Austria, Grecia şi Italia (regiunile: Lombardia, Bolzano / Bozen, Trento, Veneto, Friuli-Venezia-Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche, Abruzzo, Molise, Puglia, Basilicata);  cinci state membre noi: Bulgaria, Ungaria, România, Slovenia, Slovacia;  un stat candidat: Croaţia;  un stat cu statut de candidat cu care nu au fost demarate negocierile: Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei;  patru state potenţial candidate: Albania, Bosnia, Muntenegru şi Serbia;  două state cu care Uniunea Europeană are relaţii speciale: Moldova şi Ucraina (Oblasturile: Cjermovestka, Ivano-Frankiviska, Zakarpat-ska, Odessa). 

Bugetul este unic pentru cele 8 state membre, pe durata celor 7 ani de programare. Din care

Buget total (milioane euro) FEDR

FEDR + confinanţare naţională TOTAL

245,111.97

Confinanţare naţională

206,691,645

38,420.329

Bugetul pentru celelalte state (milioane euro): Albania Bosnia şi Herţegovina Croaţia Macedonia Serbia Muntenegru

2007 0,2 0.45 0,4 0,5 1,114.00 0,67

2008 0,2 0,4 0,5 0,589 0,76

2009 0,2 0,4 0,5 0,764 0,84

Programul de Cooperare Teritorială ITERREG IVC

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi Elveţia – state partenere cu statut special. Pe durata celor 7 ani de programare bugetul este unic pentru cele 27 state membre, la care se adaugă câte 3 milioane de euro contribuţia celor două state partenere cu statut special. Din care

Buget total (milioane euro) FEDR + confinanţare naţională TOTAL

Document în lucru

FEDE 405,095

321,322

Confinanţare naţională 83,773

219


Programul de Cooperare Interregională ESPO 2013

Buget total – milioane euro

TOTAL

45,4

100%

FEDR 34,0

Din care (milioane euro): Co-finantări % din total naţionale 75%

% din total 25%

11,4

Aria geografică de acoperire a programului:  toate cele 27 de state membre (întregul teritoriu al Uniunii Europene);  patru state nemembre, cu statut de parteneri cu drepturi depline: Norvegia, Elveţia, Islanda şi Liechtenstein;  pot continua să participe în programul actual statele vecine ale Uniunii Europene deja incluse sau invitate în Programul ESPON 2006;  alte ţări vecine ale Uniunii, din partea de est şi de sud a Europei. Beneficiarii direcţi ai Programului ESPON 2013 sunt: organismele publice sau de drept public. Programul de Cooperare Teritorială ITERACT II

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre plus Norvegia şi Elveţia – state partenere cu statut special. Bugetul programului: (unic pentru 27 state membre pentru perioada 2007-2013, la care se adaugă contribuţia Elveţiei şi Norvegiei): Buget total (milioane euro) FEDR + cofinanţare naţională TOTAL România Alte state partenere

Din care Cofinanţare naţională

FEDR

6 34

40

0,3 5,7

Alocarea financiară pe axe prioritare: Distribuirea bugetelor totale eligibile TOTAL Axa prioritară 1 – Dezvoltarea şi livrarea serviciilor Axa 2 - Asistenţă Tehnică

Finanţare totală eligibilă (euro) 40,039,426

Finanţare FEDR ( euro ) 34,033,512

Finanţare naţională ( euro ) 6,005,914

37,637,060

31,991,501

5,645,559

2,402,366

2,042,011

360,355

Programul de Cooperare Interregională URBACT II

Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia şi Elveţia – state partenere cu statut special, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană pot fi considerate partenere în funcţie de interesul exprimat (statele cu finanţare IPA) precum şi Document în lucru

220


alte state (cu finanţare proprie) vecine cu Uniunea Europeană, care îşi exprimă oficial interesul de a participa în program Bugetul programului: (unic pentru 27 state membre pentru perioada 2007-2013, la care se adaugă contribuţia Elveţiei şi Norvegiei): Buget total eligibil milioane euro FEDR + cofinanţare naţională TOTAL România Alte state partenere

FEDR

Din care Cofinanţarea naţională ex-ante 14,50

67,82

53,32

0.154 14,346

Alocarea financiară pe axe prioritare: Distribuirea bugetelor totale eligibile TOTAL Axa 1 - Oraşe promotoare ale creşterii economice şi ocupării forţei de muncă Axa 2 - Oraşe atractive şi unite Axa 3 - Asistenţă Tehnică

Finanţare totală eligibilă (euro) 67,817,875

Finanţare FEDR ( euro ) 53,319,170

Finanţare naţională ( euro 14,498,705

28,882,993

23,462,849

5,420,144

33,111,278

26,657,170

6,454,108

5,823,604

3,199,151

2,624,453

Planul aţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 - 2013

Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală reprezintă documentul-cadru în baza căruia România stabileşte politicile şi acţiunile de dezvoltare pentru perioada 2007–2013 în domeniile agricol, silvic şi economie rurală, precum şi proiectele de investiţii în infrastructură, dezvoltare şi renovare a satelor româneşti. Finanţarea se realizează din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum şi din bugetul naţional având un cuantum total de mai mult de 9 miliarde euro. Beneficiarii fondurilor alocate pentru agricultură, în funcţie de tipul proiectului, pot fi: producători individuali, asociaţii de fermieri, autorităţi publice locale, companii cu capital privat, alte tipuri de organizaţii (ONG-uri, etc.). Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 a identificat patru direcţii majore de dezvoltare (axe): Axa 1: Creşterea competitivităţii din sectoarele agricol şi forestier Obiectiv general: Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier. Obiective strategice şi balanţa indicativă între priorităţi: 1.1. Îmbunătăţirea competenţelor fermierilor şi ale altor persoane implicate în sectoarele agroalimentar şi forestier, ca mijloc de încurajare a unui management mai bun al exploataţiilor agricole, pădurilor şi unităţilor de procesare – 277,7 milioane euro; 1.2. Îmbunătăţirea competitivităţii fermelor comerciale şi de semisubzistenţă şi asociaţiilor acestora, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile – 2.281,2 milioane euro; Document în lucru

221


1.3. Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, în paralel cu respectarea principiilor dezvoltării durabile – 1.408,4 milioane euro;. Obiective specifice prioritare: 1.1. Sprijinirea fermierilor şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele agroalimentar şi forestier, pentru îmbunătăţirea capitalului uman prin sprijinirea acestora în vederea adaptării la noul context. 1.2.1 Accelerarea adaptării structurale a agriculturii şi încurajarea fermelor de semisubzistenţă să pătrundă pe piaţă. 1.2.2. Modernizarea exploataţiilor agricole 1.2.3. Creşterea adaptării fermelor din punct de vedere economic şi de mediu. 1.3.1 Sprijinirea industriei agro-alimentare. 1.3.2 Îmbunătăţirea modului de gospodărire a pădurilor şi dezvoltarea produselor silvice.

Axa 2: Îmbunătăţirea mediului natural în spaţiul rural Obiectiv general: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural Obiective strategice şi balanţa indicativă între priorităţi: 2.1. Continuarea utilizării terenurilor agricole din zonele defavorizate şi promovarea agriculturii durabile – 1.100,9 milioane euro; 2.2. Conservarea şi îmbunătăţirea stării resurselor naturale şi a habitatelor – 963,2 milioane euro; 2.3. Promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere – 229,4 milioane euro. Document în lucru

222


Obiective specifice prioritare: 2.1.1 Să contribuie în zona montană defavorizată la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menţinându-se astfel viabilitatea spaţiului rural şi, de asemenea, menţinându-se şi susţinându-se activităţile agricole durabile. 2.1.2 Să contribuie în zonele defavorizate - altele decât zona montană, la utilizarea continuă a terenurilor agricole, menţinându-se astfel şi viabilitatea spaţiului rural şi, de asemenea, menţinându-se şi susţinându-se activităţile agricole durabile. 2.2.1 Să contribuie la dezvoltarea rurală durabilă prin încurajarea utilizatorilor de terenuri agricole să introducă sau să continue metode de producţie agricolă, compatibile cu îmbunătăţirea mediului, inclusiv a biodiversităţii, a apei, a solului şi a peisajului rural. 2.2.2 Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reţelei Natura 2000, pe baza obligaţiilor ce revin din directivele privind protecţia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice. 2.3.1 Creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a funcţiilor recreative, pe baza rolului multifuncţional al acesteia. 2.3.2 Sprijinirea proprietarilor de terenuri forestiere prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea reţelei Natura 2000, pe baza obligaţiilor ce revin din directivele pentru protecţia păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice. Axa 3: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Obiectiv general: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale. Obiective strategice şi balanţa indicativă între priorităţi: 3.1. Menţinerea şi dezvoltarea activităţilor economice, prin creşterea numărului de locuri de muncă – 752 milioane euro; 3.2. Creşterea atractivităţii zonelor rurale – 1.709,3 milioane euro; 3.3. Dezvoltarea abilităţilor şi stimularea conştientizării actorilor locali cu privire la importanţa guvernanţei locale – 12,4 milioane euro. Obiective specifice prioritare: 3.1.1 Diversificarea activităţilor economice non-agricole din gospodăriile agricole şi încurajarea micilor întreprinzători în spaţiul rural. 3.1.2. Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea facilităţilor şi atracţiilor turistice. 3.2.1 Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale 3.2.2 Îmbunătăţirea calităţii mediului social, natural şi economic din spaţiul rural 3.2.3 Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi natural rural 3.2.4 Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea facilităţilor şi atracţiilor turistice 3.3 Dezvoltarea competenţelor actorilor locali, pentru a stimula organizarea teritoriului. Axa 4: Dezvoltarea de parteneriate public-privat organizate în Grupuri de Acţiune Locală Obiectiv general: Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală. Obiective strategice şi balanţa indicativă între priorităţi: Document în lucru

223


4.1. Promovarea potenţialului endogen al teritoriilor – 176,3 milioane euro; 4.2. Îmbunătăţirea guvernanţei locale – 11,8 milioane euro pentru construcţia parteneriatelor public-private şi 47 milioane euro pentru costuri de funcţionare şi animare. Obiective specifice prioritare: 4.1.1 Participarea membrilor comunităţilor rurale la procesul de dezvoltare locală şi încurajarea acţiunilor inovative. 4.1.2 Încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreună cu reprezentanţii altor comunităţi din interiorul sau exteriorul ţării. 4.2 Stimularea formării de parteneriate, pregătirea şi asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a încheiat în anul 2008 convenţii de lucru cu următoarele bănci pentru derularea unor investiţii în agricultură prin programul Fermierul: BancPost, BCR, Carpatica, Raiffeisen Bank, BRD-Groupe Societe Generale şi CEC. Din suma totală prevăzută în vederea acordării de credite pentru finanţarea investiţiilor în agricultură, circa 630 milioane lei sunt alocate pentru finanţarea proiectelor eligibile din PNDR. În baza convenţiilor încheiate, băncile vor finanţa proiectele fermierilor contractate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pe PNDR. 9.3 Programe bilaterale

România are încheiate o serie de acorduri de cooperare bilaterală, atât cu state membre ale Uniunii Europene, cele mai cunoscute fiind cele cu Japonia, Olanda şi Belgia, dar şi cu alte state cum ar fi Tunisia sau Japonia. MATRA este un program de finanţare al Ministerului de Afaceri Externe din Olanda, compus dintr-o gamă largă de componente care sprijină procesul de transformare socială care are loc în Europa Centrală şi de Est. Unul din componentele programului Document în lucru

224


MATRA este Programul de Granturi Mici acordate de Ambasadă (Matra Small Embassy Projects Programme), cunoscut şi sub denumirea de Matra-KAP, care se lansează anual. Activităţile care pot fi finanţate în cadrul acestui program ţin de administraţie publică, ordine publică, informaţii publice, drepturile omului, minorităţi, protecţia mediului, întărirea capacităţii ONG-urilor, politici sociale şi de ocupare a forţei de muncă, sănătate, educaţie, cultură, dezvoltarea de politici în vederea asigurării de locuinţe. Cooperarea bilaterală dintre România şi Belgia: Cooperarea descentralizată cuprinde 63 înfrăţiri, 15 relaţii de colaborare, 2 de asociere, 2 de parteneriat şi 2 de prietenie. Acţiunile derulate cu sprijin flamand se încadrează în următoarele categorii: îngrijiri medicale de bază, copiii săraci, grupuri locale de tineret, îngrijire specială pentru copii, turism rural. Programul de Cooperare orvegian (PCN) cu România este administrat de Norvegia, prin Innovation Norway în calitate de Administrator al Fondului, fiind destinat să contribuie la creşterea economică şi dezvoltarea durabilă în România. Solicitanţii eligibili sunt IMM-urile, organizaţiile neguvernamentale şi administraţiile publice locale. Activităţile eligibile se adresează cu prioritate următoarelor domenii şi subdomenii:  Reducerea emisiilor de gaze, inclusiv implementarea comună a proiectelor sub protocolul Kyoto şi a altor emisii în aer şi apă;  Eficienţa energetică şi energie regenerabilă; Facilitarea producţiei sustenabile, inclusiv certificarea şi verificarea;  Sănătatea. Aplicaţiile necesită existenţa unui parteneriat între entităţile din România şi Norvegia, incluzând companii private şi publice, instituţii private şi publice, autorităţi publice, centrale şi regionale sau locale, ONG-uri, parteneri sociali. Oricare din parteneri poate fi promotorul aplicaţiei. Rata de finanţare pentru proiecte variază între 250.000 si 5.000.000 euro. Programul se reia anual. Guvernul japonez a oferit României o asistenţă financiară generoasă în cadrul programelor de Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare şi a oferit numeroase donaţii pentru proiecte de interes local. Cooperarea tehnică bilaterală are în vedere: 

realizarea unor studii de fezabilitate pentru diverse proiecte; trimiterea de experţi şi voluntari în România - până în prezent, au fost trimişi cca. 200 de experţi şi voluntari, respectiv în domeniile: protecţie seismică a construcţiilor, conducerea căilor ferate, protecţia mediului, şi în domeniile: educaţie, sănătate, activităţi de tineret, asistenţă socială, muzeografie. acceptarea de candidaţi la cursuri de pregătire în diverse discipline. Guvernul japonez lansează anual licitaţii de proiecte pentru comunităţile rurale în cadrul Programului Grant Assistance for Grassroots / Human Security Projects. • •

•

Document în lucru

225


9.4 Finanţări ale unor instituţii financiare internaţionale:

România a beneficiat până în prezent de numeroase finanţări de la aceste instituţii financiare pentru reabilitare, dotări de şcoli, refacerea infrastructurii, adresate în special comunităţilor rurale. Banca Europeană de Investiţii (BEI), instituţia finanţatoare a Uniunii Europene, a fost creată în anul 1958 prin Tratatul de la Roma. Banca are personalitate juridică şi autonomie financiară şi contribuie la realizarea obiectivelor Uniunii prin acordarea de finanţări pe termen lung pentru proiecte specifice, respectând reglementările prudenţiale bancare. BEI urmăreşte şi îşi adaptează continuu activitatea la evoluţiile recente ale politicilor comunitare. BEI îşi desfăşoară activitatea în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, atât în ceea ce priveşte împrumuturile de pe pieţele de capital, cât şi finanţarea proiectelor de capital. BEI acordă credite din împrumuturile contractate, care împreună cu fondurile proprii (capital şi rezerve), constituie resursele proprii. În afara Uniunii, operaţiunile de finanţare ale BEI sunt realizate în principal din resursele proprii ale băncii, dar, de asemenea, prin mandat, din resursele bugetare ale statelor membre. Banca Mondială Grupul Băncii Mondiale este format din următoarele instituţii: Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), numită Banca Mondială, a fost creată în martie 1946. Principalul său obiectiv în primii ani de activitate a fost reconstrucţia ţărilor care au suferit de pe urma războiului; după 1961 BIRD s-a dedicat exclusiv ajutorării pe termen lung a ţărilor întârziate.. Comisia Financiara Internaţională (CFI) creată în 1956, promovează creşterea în ţările în dezvoltare sprijinind iniţiativa privată. În colaborare cu alţi investitori, CFI investeşte în companii comerciale prin intermediul creditelor şi participărilor la capital. În acest caz, participarea va fi întotdeauna minoritară şi fără a interveni în gestiune. Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (AID) a fost creată în 1960, ca răspuns la criticile criteriilor conservatoare ale BIRD. AID oferă credite ţărilor celor mai sărace, fără dobândă şi pe termene foarte lungi, 35-40 de ani, cu zece ani de scutire. Criteriile de concesionare sunt efectul impulsiv al dezvoltării proiectului care se finanţează. Fondurile se obţin în principal prin intermediul contribuţiilor voluntare ale ţărilor celor mai bo gate. Centrul Internaţional de Realizare a Diferenţelor Relative referitoare la Investiţii (CIRDRI), creat în 1966, promovează investiţiile internaţionale oferind servicii de conciliere şi arbitraj pentru discuţiile internaţionale dintre investitorii străini şi ţările care sunt ajutate. Organismul Multilateral de Garantare a Investiţiilor (OMGI) creat în 1985, stimulează investiţiile străine în ţările în dezvoltare oferind garanţii pentru pierderile generate de riscurile necomerciale. OMGI oferă servicii de consultanţă pentru guvernele care doresc să atragă investiţii private şi fac publicitate oportunităţilor de investiţii din ţ ările în dezvoltare. 9.5 Bănci specializate în finanţarea sectorului public

România are nevoie de investiţii semnificative în infrastructură, sănătate, protecţia mediului, iar fondurile de stat şi cele comunitare acoperă doar o parte din necesarul pentru Document în lucru

226


finanţarea dezvoltării viitoare. Băncile specializate răspund nevoii de acces la fonduri pe termen lung a administraţiilor publice, oferind soluţii de finanţare specializate şi competitive. Băncile specializate pentru finanţarea sectorului public au forţa necesară pentru a asigura parteneriate pe termen lung cu comunităţile locale şi capacitatea de a acorda finanţări pe termen lung în condiţii de cost competitive, urmărind în acelaşi timp îmbunătăţirea continuă a serviciilor şi produselor oferite de băncile care deservesc clientul exclusiv, municipalitatea. Autorităţile publice şi companiile care constituie clienţii ţintă ai acestor bănci sunt: ministere; judeţe; oraşe; furnizori de utilităţi; companii în subordinea autorităţilor publice locale (regii autonome, societăţi comerciale). Sectoarele finanţate: sănătate, mediu, locuinţe sociale, infrastructură, transport public, educaţie, cultură, construcţii publice. Serviciile financiare asigurate: credite pe termen scurt şi lung; soluţii de finanţare inovative;  restructurare de datorii;  finanţări de proiecte (inclusiv parteneriat public – privat);  produse structurate;  emisiuni de obligaţiuni.  

9.6 Bănci comerciale

Băncile din România au fost iniţial destul de reticente în a acorda împrumuturi reprezentând contribuţia proprie a solicitanţilor de finanţări nerambursabile europene, procedura de acordare a împrumuturilor fiind foarte lungă, greoaie şi condiţionată de prezentarea unor garanţii foarte mari şi chiar ipoteci. În prezent, majoritatea băncilor au creat o serie de instrumente financiare constând în credite de investiţii pe termen mediu sau lung pentru finanţarea proiectelor, care să asigure:  finanţarea componentei de contribuţie proprie aferentă finanţărilor obţinute prin fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene;  finanţarea decalajului de plăţi existent între realizarea plăţilor aferente proiectului de investiţie şi încasările de la entitatea finanţatoare de fonduri nerambursabile. Beneficiarii pot fi comune, oraşe, municipii, judeţe sau asocieri ale acestora, iar solicitantul poate garanta cu veniturile proprii estimate a se încasa la bugetul local pe perioada de creditare. CEC Bank

CEC Bank are experienţă în finanţare proiectelor nerambursabile acumulată prin derularea programelor Phare, Sapard şi Fermierul. CEC Bank oferă următoarele produse şi servicii bancare:  acordarea de consultanţă în stabilirea modalităţii de finanţare necesare realizării proiectelor eligibile şi întocmirea documentaţiei necesare; Document în lucru

227

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău      

emiterea de scrisori de garanţie bancară; emiterea de scrisori de confort; pre-finanţarea grantului; co-finanţarea cheltuielilor eligibile ale proiectului; finanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului; deschiderea de conturi pentru plata subvenţiilor către agricultori.

BRD - Groupe Société Générale

BRD - Groupe Société Générale, declarată de Euromoney "Banca anului 2007" în România se implică din ce în ce mai mult în finanţarea proiectelor cu componentă de fonduri europene post-aderare şi oferă produse şi servicii bancare adaptate cerinţelor de cofinanţare şi/sau pre-finanţare. EUROBRD este programul de finanţare dezvoltat de BRD pentru proiectele cu fonduri europene post-aderare prin care oferă soluţii de finanţare tuturor beneficiarilor de fonduri europene, fiind foarte flexibil în a se adapta necesităţilor acestora. Beneficiari: comuna, oraşul, municipiul, judeţul sau asocieri ale acestora. Pentru administraţiile publice locale, EUROBRD oferă următoarele produse bancare: EUROBRD APL Investiţii - credit de investiţii în completarea surselor proprii, pentru finanţarea componentei de contribuţie proprie aferentă proiectelor cu componentă fonduri europene post-aderare. EUROBRD APL Suport - credit de investiţii revolving pe termen scurt sau mediu, destinat finanţării decalajului de plăţi existent între realizarea plăţilor aferente proiectului de investiţie şi încasările de fonduri europene nerambursabile. EUROBRD APL Linie/Credit de Investiţii - credit de investiţii pe termen mediu şi lung pentru finanţarea unuia sau mai multor proiecte de investiţii, având două componente:  finanţarea componentei de contribuţie proprie aferentă proiectelor cu componentă fonduri europene nerambursabile;  finanţarea decalajului de plăţi existent între realizarea plăţilor aferente proiectului de investiţie şi încasările de la entitatea finanţatoare a fonduri europene nerambursabile. Bancpost

Bancpost este una dintre cele mai importante bănci din România, având o echipă puternică de specialişti, o reţea teritorială extinsă şi o gamă largă de produse şi servicii. Bancpost a dezvoltat o serie de produse şi servicii inovatoare, cuprinzând consultanţi pentru pregătirea documentele necesare pentru obţinerea finanţării, pachete de servicii financiare care includ de la credite de investiţii până la linii de credit şi produse de trezorerie. Produsul EUROacces al Bancpost are următoarele caracteristici: One-stop-shop: soluţii complete pentru accesarea fondurilor şi implementarea proiectelor europene care includ: •

o

punct unic de contact local în centrul de afaceri;

Document în lucru

228


sinergie între informaţii filtrate, consultant extern dedicat şi servicii bancare dedicate; combinaţie între credite de investiţii pentru co-finanţare, pre-finanţare şi produse de trezorerie; o

o

Orientarea către proiectul de investiţii “mare” nu doar proiectul “eligibil” prin finanţarea cheltuielilor neeligibile şi combinarea creditului de investiţii cu linii de credit pentru TVA şi operarea ulterioară a investiţiei; Corelarea finanţării bancare cu particularităţile proiectului european prin acordarea unei perioade de graţie pe perioada execuţiei proiectului, rambursarea creditului bancar din grantul primit, flexibilitate în contribuţia proprie reală şi flexibilitate în garanţii. •

•

Banca Comercială Română

Principalele pachete de produse şi servicii oferite de bancă sunt: Pachetul EU Agri BCR destinat finanţării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniţiate de microîntreprinderi, Persoane Fizice Autorizate, Asociaţii Familiale, Asociaţii de Producători, IMM-uri, întreprinderi mari, Autorităţi Publice Locale mici (comune) care vor să acceseze PNDR; Pachetul EU Competitiv BCR este destinat finanţării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniţiate de companii mari şi IMM-uri în cadrul POS CCE; Pachetul EU Infrastructura BCR este destinat finanţării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniţiate de entităţi publice în cadrul POR şi PNDR; Pachetul EU Turism BCR este destinat finanţării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniţiate de entităţi publice şi/sau private în cadrul POR şi PNDR; Pachetul EU Pescuit BCR este destinat finanţării şi implementării prin BCR a proiectelor derulate cu fonduri europene nerambursabile, iniţiate de microîntreprinderi, Persoane Fizice Autorizate, Asociaţii Familiale, Asociaţii de Producători, IMM-uri, întreprinderi mari, Autorităţi Publice Locale mici (comune) în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit. 9.7 Ambasade, fundaţii, organizaţii

O serie de ambasade (Olanda, Canada, Elveţia, Danemarca) derulează o serie de finanţări pentru domenii dintre cele mai variate, cum ar fi îngrijirea copiilor, dezvoltare socială şi implicarea societăţii civile în deciziile administraţiei locale. Guvernului Germaniei a investit sume semnificative în dezvoltarea oraşelor care au adăpostit comunităţi săseşti importante, cum ar fi Timişoara sau Sibiu. Cel mai cunoscut ajutor guvernamental străin îl reprezintă, totuşi, cel acordat de Guvernul Statelor Unite în perioada 1990-2007. Congresul Statelor Unite a adoptat în urma Document în lucru

229


prăbuşirii blocului comunist din Europa Centrală şi de Est, Actul pentru Sprijinirea Democraţiei în Europa de Est (Actul SEED) prin care se ofereau fonduri şi asistenţă fostelor ţări comuniste. Principalele obiective ale SEED sunt contribuţia la înfiinţarea instituţiilor democratice şi a pluralismului politic, promovarea sistemului pieţei libere. În perioada 1990-2006, asistenţa pentru dezvoltare acordată României de Guvernul Statelor Unite s-a ridicat la 562 milioane de dolari, în medie 33 milioane dolari anual. Departamentele şi agenţiile Guvernului Statelor Unite care au gestionat programele de asistenţă pentru dezvoltare în România în perioada 1990-2007 sunt: Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), Departamentul pentru Agricultură, Departamentul pentru Comerţ, Departamentul de Justiţie, Departamentul de Stat, Departamentul pentru Trezorerie, Biroul Federal de Investigaţii, Corpul Păcii, Agenţia Statelor Unite pentru Informaţii (USIA). Principalele organizaţii neguvernamentale străine care colaborează cu instituţiile şi organizaţiile româneşti în diferite sectoare de activitate sunt Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, Fundaţia Charles Stewart Mott (SUA), Alianţa pentru iniţiative voluntare şi dezvoltare Allavida (Anglia). Cele mai importante fundaţii care finanţează diverse iniţiative ale instituţiilor publice sau ale societăţii civile sunt:  Open Society Institute - Local Government Initiative Program (diferite finanţări cu tema neanuntata, oferte de instruire);  Community Fund (persoane cu dizabilităţi şi defavorizate de societate, proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunitate);  Fundaţia Charles Stewart Mott (societate civilă, mediu, combaterea sărăciei. Pentru Europa Centrală şi de Est finanţările sunt clasificate în trei categorii: consolidarea societăţii civile, promovarea drepturilor şi responsabilităţilor cetăţeneşti şi îmbunătăţirea relaţiilor etnice;  Stiftelsen Riksbankens Jubileumsfond – Fundaţia Tercentenary a Băncii Suediei (cercetarea ştiinţifică în domeniul ştiinţelor sociale şi umane;  Fundaţia Culturală Europeană (activităţi culturale şi educaţionale derulate de organizaţii sau persoane fizice);  Fundaţia Baudouin (societate civilă, justiţie socială, guvernare şi filantropie);  Fundaţia Egmont (proiecte pentru copii şi tineri);  



Fundaţia Carphatian (promovarea relaţiilor de bună vecinătate între regiunile de graniţe: România, Ungaria, Polonia, Ucraina, Slovacia); Fundaţia Principesa Margareta (îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale copiilor, tinerilor, familiilor şi vârstnicilor aflaţi în dificultate; creşterea capacităţii instituţionale a organizaţiilor şi instituţiilor care lucrează cu copii şi vârstnici; cultivarea creativităţii şi talentului local); Fundaţia pentru Copii Ronald McDonald's, (filială a Ronald McDonald's House Charity) a fost sponsorul principal în România pentru programul Operation Smile

Document în lucru

230




prin care 200 de copii cu malformaţii faciale au fost operaţi. Alte acţiuni caritabile cuprind ajutarea cu bani a unor orfelinate şi clinici de copii, cumpărarea unei ambulanţe pentru Spitalul Universitar, donarea unei ambulanţe Spitalului de copii Grigore Alexandrescu, organizarea programului comunitar Millenium Dreams; Fundaţia Vodafone (acţiuni caritabile şi programe pentru oameni cu nevoi speciale şi categorii defavorizate, în special copii şi bătrâni).

9.8 Sponsorizări

Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti, primite de la persoane juridice şi fizice sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale. Fondurile băneşti primite în condiţiile de mai sus, în situaţia instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat, sunt vărsate direct la bugetul local, din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi din subvenţii se regularizează la sfârşitul anului cu bugetele locale din care sunt finanţate, în limita sumelor primite de la acestea, daca legea nu prevede altfel. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din venituri proprii, rămân la dispoziţia acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Document în lucru

231


CAPITOLUL X

PARTEERIATE OPORTUE

Dezvoltarea economică locală este procesul prin care diferiţi actori din sectorul public, mediul de afaceri şi sectorul neguvernamental colaborează pentru a crea condiţii mai bune de creştere economică şi pentru a genera noi locuri de muncă. Dezvoltarea economico-socială locală este cea mai importantă etapă în dezvoltarea ulterioară a comunităţii locale respective, deoarece, prin acest proces se stabileşte sau se menţine o cultură antreprenorială dinamică, ce duce la crearea de resurse materiale pentru comunitate şi mediul de afaceri, cu scopul final de a îmbunătăţi calitatea vieţii întregii colectivităţi locale. Dezvoltarea economică locală este un proces participativ în cadrul căruia membrii comunităţii din toate sectoarele lucrează împreună pentru a stimula activitatea comercială locală care să conducă la dezvoltarea durabilă economică a localităţii. Totodată, dezvoltarea economică locală este şi un mijloc de asistenţă în crearea de noi locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai al tuturor membrilor comunităţii. Dezvoltarea locală se mai poate defini ca un proces în care demersurile administraţiei publice sunt unite cu acelea ale cetăţenilor, cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile sociale, culturale şi economice ale comunităţii. Dezvoltarea locală este, prin urmare, cel mai strâns legată de conceptul de parteneriat care asigură accesul la toate resursele necesare, bazându-se atât pe participarea celor care reprezintă anumite interese, cât şi pe disponibilitatea administraţiei publice de a forma parteneriate cu grupuri, organizaţii sau instituţii. Consiliul Judeţean Buzău este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean Buzău, respectând principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ, poate acorda consultanţă, în condiţiile legii, unităţilor administrativ teritoriale din judeţ, la cererea acestora, pentru înfiinţarea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. Document în lucru

232


În conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Judeţean Buzău exercită atribuţii privind cooperarea interinstituţională. În exercitarea acestor atribuţii, Consiliul Judeţean Buzău:  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;  hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune. În vederea realizării activităţilor propuse în Planul de Acţiuni care constituie parte integrantă a Strategiei de Dezvoltare Durabilă, Consiliul Judeţean Buzău trebuie să analizeze şi să identifice potenţiali parteneri din rândul autorităţilor publice locale, autorităţilor publice judeţene, mediului privat şi societăţii civile, alături de care să acţioneze pentru dezvoltarea economico-socială a comunităţii. Parteneriate şi consorţii

Conceptul de parteneriat se referă la o relaţie de lucru dintre diferite instituţii şi organizaţii pe plan local şi/sau regional, în vederea identificării problemelor prioritare, ierarhizării acestora funcţie de urgenţă şi priorităţi, aplicării de proiecte viabile în vederea soluţionării problemelor. Consorţiile sunt constituite din organizaţii (instituţii) reprezentative la nivel local sau regional, cu sau fără personalitate juridică. Organizaţiile reprezentative la nivel local sunt cele care sprijină proiectul şi sunt relevante în raport cu obiectivele, scopul şi activităţile prevăzute în proiecte. Tipuri de organizaţii membre ale consorţiilor:  instituţii ale administraţiei publice  sindicate  organizaţii neguvernamentale  camere de comerţ  universităţi şi institute  întreprinderi private  asociaţii patronale  bănci, etc. De regulă, consorţiile cu personalitate juridică sunt înfiinţate ca organizaţii neguvernamentale (asociaţii, fundaţii, federaţii). În situaţia în care consorţiul nu are personalitate juridică, acesta va desemna (va delega o instituţie membră) care îi va reprezenta interesele (va avea responsabilitatea proiectelor). Parteneriatele şi consorţiile asigură: Document în lucru

233

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău     

transparenţă în cadrul echipei de proiect stimularea factorilor locali reprezentativi pentru a se implica activ în soluţionarea problemelor importante cu care se confruntă comunităţile susţinerea financiară a activităţilor şi proiectelor stimularea dialogului social creşterea capacităţii de intervenţie la nivel local / regional

Parteneriatul public-privat

Parteneriatul public-privat constituie o modalitate de introducere a managementului privat în serviciile publice, pe calea unei legături contractuale pe termen lung între un operator şi o autoritate publică. În mod fundamental Parteneriatul public-privat asigură serviciul public în totalitate sau parţial, în funcţie de fondurile private atrase şi face apel la know-how-ul sectorului privat. Aspectele care trebuie luate în considerare în cazul implicării autorităţilor locale în astfel de parteneriate sunt următoarele:  creşterea posibilităţilor de finanţare a realizării proiectelor de infrastructură, cu impact favorabil asupra logisticii dezvoltării afacerilor;  interesul sectorului privat pentru colaborarea cu sectorul public în operaţiuni generatoare de profit;  sporirea atractivităţii pentru investitori străini şi autohtoni;  multiplicarea şi diversificarea locurilor de muncă;  participarea sectorului privat la realizarea de comenzi în domeniul infrastructurii şi al unor proiecte de interes general cu finanţări din fonduri publice; Criteriile pentru fiabilitatea şi relevanţa soluţiei de Parteneriatului public-privat:  obiective comune, clare şi identificabile pentru ambele părţi (sectorul public şi sectorul privat);  existenţa suportului politic pentru proiect (existenţa unui angajament de natură administrativă asupra proiectului; includerea lui în planul de dezvoltare locală);  disponibilitatea fondurilor publice pentru realizarea proiectului;  existenţa unor previziuni / perspective privind valoarea adăugată şi eficienţa proiectului, în ipoteza colaborării cu sectorul privat;  posibilitatea ca riscurile să fie transferate sectorului privat;  existenţa unui interes concret din partea sectorului privat;  stadiul efectiv de abordare a proiectului (dacă direcţiile de dezvoltare ale proiectului sunt suficient de clare pentru a da substanţă consultării cu sectorul privat). Valoarea adăugată a Parteneriatului public-privat: Administraţia publică şi antreprenorii privaţi îşi păstrează identitatea, personalitatea juridică şi responsabilităţile directe; Fiecare are un „input” specific; Cooperarea este benefică tuturor părţilor, oferind noi oportunităţi pe o piaţă în dezvoltare. Selectarea partenerilor privaţi în vederea încheierii de parteneriate public-private se face pe baza următoarelor principii:  libera concurenţă •

• •

Document în lucru

234

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău    

proporţionalitatea recunoaşterea mutuală tratamentul egal nediscriminatoriu transparenţa

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară

Conform prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile administrativ teritoriale au dreptul să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI), cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul legii menţionate mai sus, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005. Asociaţiile de dezvoltare comunitară sunt structuri de cooperare înfiinţate în condiţiile legii pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice. Organizaţiile neguvernamentale

În calitatea lor de elemente active ale societăţii civile, organizaţiile neguvernamentale sunt direct implicate, în primul rând, în implementarea standardelor democratice general acceptate. În al doilea rând, organizaţiile neguvernamentale le revine sarcina monitorizării funcţionarii instituţiilor democratice. Din acest punct de vedere organizaţiile neguvernamentale, în calitatea lor de elemente ale societăţii civile, au de jucat un rol extrem de important, se poate spune chiar excepţional. Rolul de excepţie constă în deţinerea apriorică de către ONG-uri a unui şir de avantaje în faţa altor structuri private sau statale. Faptul că ONG-urile nu pot avea interese economice şi politice proprii ar trebui să le facă din start credibile atât în ochii cetăţenilor, cât şi ai autorităţilor publice. Experienţa internaţională demonstrează că rolul ONG-urilor constă în a promova valorile şi iniţiativele civice în favoare beneficiului public general. Nici un alt gen de organizaţii nestatale (partide politice, sindicate, culte religioase etc.), deşi au de jucat roluri importante în dezvoltarea societăţii civile, nu pot pretinde la acoperirea spectrului de probleme diverse şi intereselor specifice după cum o pot face ONG-urile. Din acest punct de vedere rolul ONG-urilor în societate capătă dimensiuni polivalente. În al doilea rând, trebuie luat în consideraţie că, de obicei, ONG-urile sunt cele mai receptive la asimilarea celor mai avansate experienţe, produc evenimente de rezonanţă, lansează idei noi, oferă servicii şi transfer de abilităţi. Este evident că acestea sunt abilităţi care urmează să fie diseminate în mediul ONG-urilor, organelor de guvernământ şi în mediul cetăţenilor care încă nu au fost atraşi în activitatea îndreptată spre atingerea beneficiului public. În al treilea rând, datorită numărului relativ înalt al ONG-urilor şi a spectrului divers de interese, acestea posedă un imens potenţial de monitorizare a politicilor publice ale guvernanţilor în diferite domenii. În acest sens ONG-urile sunt cei mai buni agenţi pentru a da în vileag incoerenţa promovării politicilor publice de către guvernanţi. Acest lucru face Document în lucru

235


ca ONG-urile să fie extrem de utile în calitate de parteneri ai autorităţilor, contribuind la promovarea unor politici publice coerente şi ajustate reciproc. În plus, parteneriatul ONGurilor cu autorităţile publice alese periodic de către cetăţeni poate servi drept cea mai sigură garanţie a continuităţii promovării politicilor publice în interesul cetăţenilor, indiferent de culoarea politică a forţelor care se succed la guvernare. Geografia răspândirii ONG-urilor acoperă practic întregul teritoriu al ţării la fel ca şi organele autoadministrării locale Deşi este evident că un parteneriat eficient între autorităţile publice şi ONG-uri este posibil, trebuie să se ia în calcul specificul activităţii fiecărui partener. Organelor administraţiei publice le revine sarcina directă de a activa pentru atingerea parametrilor socio-economici prevăzuţi de strategie de dezvoltare locală. ONG-urilor, pe de altă parte, le revine sarcina de a face transferuri de experienţă de management eficient şi servicii în cadrul unor activităţi non-profit. Din acest punct de vedere relaţiile dintre ONG-uri şi putere nu poate evita dialogul privind cadrul legal adecvat de activitate a ONG-urilor şi resursele materiale şi financiare utilizate în acest scop. S-a văzut că rolul ONG-urilor în dezvoltarea durabilă poate fi unul complex, polivalent. El presupune o implicare activă a cetăţenilor, lucru pe care ONG-urile îl pot realiza datorită poziţionării specifice în viaţa socială. ONG-urile au capacitatea de a menţine stabilitatea, starea de echilibru dintre guvernanţi şi cetăţeni prin crearea unei legaturi permanente între ei, asigurând credibilitatea funcţionării mecanismelor democratice. Credibilitatea ONG-urilor în acest proces este asigurată de lipsa ispitelor de a stoarce profit electoral datorită neimplicării ONG-urilor în lupta politică. Stabilitatea socială se realizează prin fluxurile de informaţii de la guvernanţi către cetăţeni şi asigurarea unei relaţii de feed-back, astfel ca cetăţenii să cunoască ce au de gând să întreprindă guvernanţii, iar guvernanţii să înţeleagă care sunt reacţiile cetăţenilor la aceste iniţiative. Strategia de dezvoltare locală trebuie să fie conştientizată de cetăţeni ca un mijloc ce trebuie sa fie cunoscut în detaliu, pentru a fi aplicat în mod consecvent de către autorităţile publice, clasa politică, sectorul privat şi societatea civilă. Scopul este unul - ridicarea standardului de viaţă. Instituţiile şi serviciile publice subordonate Consiliului Judeţean Buzău, cu care se pot încheia parteneriate strategice în vederea dezvoltării culturale, economice şi sociale a judeţului, sunt: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău a fost  înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 130/29.12.2004 ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Consiliului judeţean Buzău, prin comasarea Direcţiei judeţene de asistenţă socială şi a Direcţiei generale pentru protecţia drepturilor copilului. Misiunea DGASPC Buzău constă în:  protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială; Document în lucru

236


menţinerea, refacerea şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de nevoie, cronice sau de urgenţă, în cazul în care persoana sau familia este incapabilă singură să o soluţioneze ;  dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale specializate, in funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar;  coordonarea activităţilor de asistenţă socială şi protecţie în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie;  elaborarea strategiei, a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi colaborare la elaborarea programelor de acţiune antisărăcie. 



Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor care coordonează cele şase servicii

publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor (la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunei Săhăteni) organizate în prezent în judeţul Buzău. Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor şi Consiliul Judeţean Buzău au implementat în parteneriat următoarele proiecte:  Reţea de comunicaţii pentru evidenţa persoanelor în judeţul Buzău - proiect finanţat prin Programul Phare 2005/017-553.01.03.06 Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local III-IV având ca scop realizarea unui cadru performant de comunicare pentru furnizarea serviciului de evidenţă a persoanelor în judeţul Buzău;  3 proiecte de Sprijin pentru punerea în legalitate a romilor finanţate prin Programul Phare RO 2005/017-553.01.01 pentru obţinerea actelor de identitate / stare civilă / proprietate pentru cetăţenii de etnie romă din comunităţile din zonele Pătârlagele, Bozioru, Calvini, Cătina, Măgura, Ciuta, Pârscov, Vipereşti, Tronari, Brăeşti, Cislău, Pogoanele, Brădeanu, Glodeanu-Siliştea, Largu, Luciu, Padina, Ruşeţu, Scutelnici şi Săhăteni, Breaza, Năeni, Pietroasele, Ulmeni, Vîlcelele şi Şarânga. Teatrul George Ciprian înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr.  5/1995, sub conducerea lui Paul Ioachim. Premiera inaugurală a avut loc pe 5 aprilie 1996 cu piesa Omul cu mârţoaga, de G. Ciprian în regia lui Tudor Mărăscu, scenografia Puiu Antemir, având următoarea distribuţie: Mircea Diaconu, Sebastian Papaiani, Emil Hossu, Diana Lupescu, Ion Siminie, Geo Costiniu, Adriana Trandafir, Ion Pavlescu, Radu Panamarenco şi Ion Bătinaş. Teatrul George Ciprian este primul teatru de proiecte din România, unde numai conducerea şi personalul auxiliar aparţin instituţiei, formula organizatorică permiţând atragerea pe scenă a unor renumiţi regizori, scenografi şi actori. este instituţia muzeală buzoiană proeminentă care tezaurizează colecţii de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizaţiei buzoiene şi româneşti. Muzeul are ca obiect de activitate realizarea unor programe culturale care vizează integrarea în circuitul cultural a monumentului istoric, cunoaşterea contribuţiei locale la dezvoltarea spiritualităţii româneşti, conservarea, restaurarea, valorificarea patrimoniului din administrare; 

Muzeul Judeţean Al. I. Odobescu

Document în lucru

237


instituţie de cultură care răspunde, prin structură, funcţionalitate şi servicii, cerinţelor complexe şi variate de studiu şi informare ale diverselor categorii socio-profesionale ale comunităţii locale. Biblioteca Judeţeană acţionează în sensul promovării, susţinerii şi conştientizării bibliotecii ca mijloc de educaţie non-formală a comunităţii locale, de la cele mai fragede vârste până la cele mai înaintate; Şcoala Populară de Arte şi Meserii Buzău are o activitate cultural - artistică ce  cuprinde audiţii, expoziţii, producţii artistice semestriale şi anuale, spectacole pentru deschiderea şi închiderea anului de învăţământ, spectacole - concurs, spectacole – lecţie; 

Biblioteca Judeţeană Vasile Voiculescu -



Centrul Judeţean pentru Conservare şi Promovarea Culturii Tradiţionale

iniţiază şi desfăşoară proiecte şi programe vizând cultura şi civilizaţia tradiţională, educaţia permanentă, colaborând cu instituţii de specialitate, ONG-uri, persoane juridice de drept public sau privat, precum şi cu persoane fizice, guvernate de interese comune; Buzău



Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Rm. Sărat



SC Agrofit Pro-Servicii SRL

Instituţia Prefectului Judeţul Buzău

Instituţia Prefectului – Judeţul Argeş funcţionează în baza Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:  acţionează pentru realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;  colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială;  asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;  dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană;  hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune. Având în vedere faptul că prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul judeţului, acesta are un rol deosebit de important în realizarea şi implementarea cu succes a unei Strategii de Dezvoltare Durabilă la nivelul judeţului Buzău, având capacitatea implicării serviciilor publice deconcentrate atât pentru corelarea strategiilor şi priorităţilor naţionale sectoriale cu cele locale, cât şi pentru realizarea unor măsuri cuprinse în Planul de Acţiune. Camera de Comerţ şi Industrie Buzău

Camera de Comerţ şi Industrie Buzău este o organizaţie autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop patrimonial, non-profit, cu personalitate juridică, de utilitate publică, destinată reprezentării, apărării şi susţinerii intereselor membrilor săi şi a celorlalţi operatori Document în lucru

238


economici din judeţ pentru dezvoltarea comerţului şi industriei, agriculturii şi serviciilor corespunzător cerinţelor economiei de piaţă. Camera de Comerţ şi Industrie Buzău oferă următoarele servicii:  consultanţă de specialitate în domeniul afacerilor;  asistenţă pentru lucrări cu caracter economico-financiar;  consultanţă privind întocmirea contractelor comerciale;  consultanţă privind accesarea surselor de finanţare rambursabilă sau nerambursabilă;  introducerea de informaţii despre firme buzoiene în baza locală de date;  căutarea de potenţiali parteneri de afaceri;  promovarea firmelor, produselor şi serviciilor buzoiene pe plan local şi internaţional;  organizarea de misiuni de afaceri în ţară şi în străinătate, întâlniri de afaceri şi manifestări comerciale;  medierea participării firmelor buzoiene la manifestări expoziţionale din România şi din străinătate;  diseminarea prin mass-media de informaţii privind oportunităţile de afaceri;  organizarea de cursuri de iniţiere, calificare şi perfecţionare pentru agenţii economici;  organizarea de manifestări comerciale de importanţă locală, naţională şi internaţională;  servicii speciale Arbitrajul Comercial de pe lângă C.C.I.A.;  eliberarea de certificate de origine necesare exportatorilor;  vizarea de documente comerciale;  servicii de înscriere în arhiva electronică de bunuri reale mobiliare a gajurilor mobiliare pentru obţinerea de credite;  servicii de publicitate prin buletinul informativ - MESAGER COMERCIAL. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Buzău

Pornind de la obiectivele strategice ale Programului de Guvernare în domeniul educaţiei şi de la necesitatea conectării învăţământului românesc la tendinţele şi direcţiile de dezvoltare ale învăţământului european, activitatea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Buzău se desfăşoară în conformitate cu legile şi strategiile naţionale care guvernează domeniul, prin considerarea specificului regional şi judeţean. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Buzău funcţionează ca instituţie deconcentrată a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, printr-un aparat propriu în colaborare cu instituţiile conexe şi are în principal următoarele atribuţii:  urmăreşte modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu politica educaţionala la nivel naţional;  asigură aplicarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ;  asigură calitatea învăţământului şi respectarea standardelor naţionale prin inspecţia şcolară;  înfiinţează, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, unităţi şcolare ale învăţământului de stat: grădiniţe, şcoli primare, gimnazii, şcoli profesionale şi de ucenici; Document în lucru

239

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău 

     

  

propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării reţeaua de şcolarizare din raza sa teritorială, în conformitate cu politica educaţională, a studiilor de prognoză, după consultarea unităţilor de învăţământ, a autorităţilor locale, a agenţilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi; asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor, pe durata învăţământului obligatoriu; coordonează încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statului personalului didactic; organizează şi îndrumă activitatea de perfecţionare a personalului didactic, de cercetare ştiinţifică şi alte acţiuni complementare din învăţământul preuniversitar; coordonează utilizarea, dezvoltarea şi protejarea bazei didactico-materiale din unităţile de învăţământ, împreună cu autorităţile publice locale; coordonează organizarea admiterii şi a examenelor de absolvire din unităţile de învăţământ, precum şi a concursurilor şcolare; controlează activităţile şi serviciile de învăţământ preuniversitar organizate de agenţi economici, fundaţii, asociaţii, culte şi alte persoane juridice sau fizice, de pe raza sa teritorială; constată eventualele încălcări ale prevederilor legale şi ia măsurile prevăzute de lege; coordonează activitatea bibliotecilor din unităţile de învăţământ subordonate; coordonează şi controlează activitatea Casei Corpului Didactic.

Uniunea aţională a Consiliilor Judeţene din România

UNCJR s-a constituit cu scopul de a înfăptui principiile autonomiei şi descentralizării serviciilor publice în organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale, promovarea cooperării regionale şi interregionale, colaborării cu celalalte structuri asociative ale organelor administraţiei publice locale existente în România. Obiectivele strategiei UNCJR în domeniul reformei administraţiei publice locale vizează crearea de condiţii pentru:  punerea în valoare a puterii locale încurajând responsabilizarea acesteia prin schimbarea raportului dintre administraţie şi cetăţean;  descentralizarea serviciilor publice şi consolidarea autonomiei administrative şi financiare;  redefinirea conceptelor şi mecanismelor de protecţie socială;  promovarea principiilor economiei de piaţă;  atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor infrastructurii locale;  crearea unor structuri administrative compatibile cu cele din Uniunea Europeană;  dezvoltare economico-socială comunitară;  informatizarea administraţiei;  atragerea surselor de finanţare reambursabile şi nereambursabile (granturi) de la instituţii financiare externe;  promovarea, recunoaşterea şi reprezentarea opiniilor UNCJR la instituţiile Uniunii Europene;  promovarea cooperării şi a parteneriatului între membrii UNCJR şi structurile din ţările Uniunii Europene, asociaţii şi alte organisme internaţionale;  armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene. Document în lucru

240


Direcţiile de acţiune ale Strategiei UNCJR:  Pe plan intern: administrativ, economic, social, tehnologic, legislativ, dezvoltare regională;  Pe plan extern: integrare europeană, consolidarea democraţiei, cooperare regională. UNCJR are constituite următoarele comisii:  Comisia pentru probleme de dezvoltare, urbanism, amenajarea teritoriului, mediu şi gospodărire comunală;  Comisia pentru relaţii cu exteriorul, programe de finanţare, de parteneriat şi cooperare între comunităţile locale;  Comisia pentru relaţii publice şi mass-media, mediu de afaceri, ONG-uri, IMM-uri;  Comisia pentru probleme juridice şi protecţia drepturilor copilului;  Comisia pentru management instituţional şi programe de dezvoltare locală şi regională. Biroul de reprezentare al Uniunii aţionale a Consiliilor Judeţene din România de la Bruxelles

Consiliul Judeţean Buzău trimite reprezentanţi în cadrul biroului de reprezentare al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România de la Bruxelles. Biroul are caracter permanent şi reprezintă interesele UNCJR faţă de instituţiile şi actorii europeni. Prin reprezentarea la Bruxelles, Consiliul Judeţean Buzău, ca şi celelalte consilii judeţene, a dorit să ca proprii angajaţi să se familiarizeze cu mediul şi politicile Bruxelles-ului şi să-şi adâncească cunoştinţele despre programele europene. Biroul UNCJR de la Bruxelles urmăreşte:  să promoveze valorile şi parteneriatele europene, ca un instrument cheie al integrării;  să furnizeze consiliilor judeţene toate informaţiile relevante, într-un mod direct şi rapid;  să promoveze, susţină şi reprezinte interesele membrilor în faţa instituţiilor şi actorilor europeni;  să găzduiască delegaţii ale consiliilor judeţene pentru scurte perioade de pregătire teoretică şi practică;  să contribuie la înţelegerea agendei europene ca şi a diferitelor politici şi programe care au impact asupra comunităţilor locale şi regionale;  să dezvolte parteneriate cu diferiţi actori europeni: asociaţii şi entităţi ale colectivităţilor teritoriale; ONG-uri; zona academică; firme private, etc.Federaţia Autorităţilor Locale din România

Document în lucru

241


Federaţia Autorităţilor Locale din România (FALR) este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, constituită în scopul reprezentării unitare a structurilor asociative membre în relaţiile cu Parlamentul, Guvernul, alte autorităţi publice precum şi în relaţiile cu instituţii şi organisme internaţionale. Misiunea Federaţiei Autorităţilor Locale din România este de a deveni vocea unificată a autorităţilor locale în relaţiile cu Guvernul şi Parlamentul precum şi cu instituţiile europene şi mondiale. FALR are trei membri: Asociaţia Municipiilor din România (AMR); Asociaţia Oraşelor din România (AOR); Asociaţia Comunelor din România (ACoR); FALR are doua roluri principale:  Să reprezinte interesele autorităţilor locale în contextul sistemului politic naţional existent. Această responsabilitate deosebit de importantă pentru fiecare membru va influenţa întregul sistem al administraţiei publice.  Să furnizeze servicii şi asistenţă profesională autorităţilor locale, inclusiv asociaţiilor membre. Aceste servicii vor urmări îmbunătăţirea relaţiilor profesionale şi accelerarea schimburilor de informaţii între autorităţile locale. FALR, datorită poziţiei centrale cheie pe care o ocupă, reprezintă vehicolul ideal pentru diseminarea informaţiilor şi a celor mai importante practici şi experienţe privitoare la promovarea metodelor şi a proceselor disponibile pentru FALR. Obiectivele FALR sunt: participarea activă şi eficientă la procesul de modernizare şi descentralizare a administraţiei publice din România; îmbunătăţirea cadrului legislativ în conformitate cu Carta Europeană a autonomiei locale şi a altor norme internaţionale care vizează interesele colectivităţilor locale şi judeţene (regionale); consolidarea parteneriatului cu administraţia publică centrală; reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităţilor locale în raporturile cu administraţia publică centrală, organizaţii neguvernamentale şi terţi, pe plan intern şi internaţional; armonizarea intereselor asociaţiilor componente în vederea dezvoltării economico sociale echilibrate a colectivităţilor locale; promovarea unor forme de colaborare şi întrajutorare reciprocă a colectivităţilor locale în domeniile economic, financiar, social, cultural şi instituţional; crearea şi întreţinerea unui sistem informaţional integrat, precum şi a unor corpuri de specialişti capabili să analizeze şi să ofere soluţii pentru rezolvarea problemelor colectivităţilor locale; participarea împreună cu alte structuri ale societăţii civile pentru realizarea de sarcini de interes comun, specifice colectivităţilor locale; cooperarea, în condiţiile prevăzute de lege, cu autorităţile administraţiei publice locale ale altor state; •

•

• •

•

•

•

•

•

Document în lucru

242


servicii pentru membri. Serviciile oferite membrilor, conform statutului FALR sunt: •

iniţierea şi susţinerea activităţilor pentru promovarea intereselor comune ale membrilor FALR în relaţiile cu Parlamentul, Guvernul, alte autorităţi publice precum şi în relaţiile cu instituţii şi organisme internaţionale;  organizarea de întruniri, conferinţe, dezbateri, mese rotunde, seminarii, sesiuni de comunicări precum şi alte forme;  organizarea de schimburi de experienţă, stagii de pregătire şi formare în ţară şi străinătate;  editarea de publicaţii proprii. Alte servicii oferite de FALR prin colaborare cu specialişti din cadrul structurilor autorităţilor locale:  Servicii de consultanţă juridică;  Servicii de consultanţă financiară;  Servicii de consultanţă managerială;  Realizarea de studii si analize;  Organizare de cursuri şi seminarii, la cerere, în domeniile: limbi străine, operare pe calculator etc.  Organizarea de manifestări, conferinţe, dezbateri. 

Asociaţia Municipiilor din România

Înfiinţată în anul 1990 sub numele de Federaţia Municipiilor din România, aceasta a funcţionat încă de la început ca o asociaţie pentru autorităţile locale, cuprinzând iniţial 30 de membri asociaţi fondatori. Principalele scopuri ale Federaţiei erau:  promovarea unei descentralizări reale a administraţiei publice locale; elaborarea unor acte normative şi legislative şi formularea unor propuneri de  modificare şi completare a legilor existente în domeniu; cooperarea cu diferite instituţii guvernamentale şi non-guvernamentale din ţară şi străinătate. În anul 1994 şi-a început activitatea Centrul de Cercetare, Consultanţă şi Formare Personal, care în 1997 a devenit fundaţie, schimbându-şi denumirea în Centrul de Consultanţă pentru Administraţia Publică. Activitatea Centrului era axată pe: acordarea de consultanţă în domeniul administraţiei publice;  îmbunătăţirea eficacităţii administraţiei publice locale din România în domeniul  furnizării de servicii; dezvoltarea Federaţiei Municipiilor ca asociaţie profesională eficientă şi ca furnizor  de servicii pentru membrii săi; asigurarea secretariatului tehnic al Federaţiei Municipiilor din România.  În conformitate cu prevederile Ordonanţei nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, Federaţia Municipiilor din România a devenit Asociaţia Municipiilor din România (AMR), titulatură adoptată în cadrul Adunării Generale din 11 mai 2001. Conform statutului, scopul AMR constă în promovarea şi protejarea intereselor comune ale autorităţilor administraţiei 

Document în lucru

243


publice locale, pentru soluţionarea şi gestionarea nevoilor publice în interesul colectivităţilor locale. Principalele obiective ale Asociaţiei Municipiilor din România sunt:  participarea activă la îmbunătăţirea cadrului legislativ, în conformitate cu Constituţia României şi Carta Europeană a Autonomiei Locale; consolidarea poziţiei AMR ca partener de dialog cu Guvernul şi Parlamentul  României pentru susţinerea intereselor autorităţilor locale; organizarea de activităţi proprii pentru formarea şi perfecţionarea profesională a  aleşilor locali, a funcţionarilor publici şi a altor categorii de personal din administraţia publică locală;  promovarea formelor de colaborare şi întrajutorare reciprocă între membrii Asociaţiei; crearea de corpuri ale specialiştilor având ca scop analizarea şi găsirea de soluţii  pentru rezolvarea problemelor specifice administraţiei publice şi colectivităţilor locale; încurajarea participării societăţii civile la soluţionarea problemelor administraţiei  publice locale; reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităţilor locale în raporturile  cu administraţia publică centrală, organizaţii neguvernamentale şi terţi; organizarea de bănci de date şi informaţii în domeniul administraţiei publice locale;  Misiunea biroului de reprezentare al AMR de la Bruxelles este aceea de a asigura legătura cu Uniunea Europeană, respectiv de a implica municipiile în dialogul cu instituţiile Uniunii Europene în vederea promovării interesului general al AMR în procesul elaborării, transpunerii şi aplicării politicilor Uniunii Europene. Obiectivele generale ale biroului de reprezentare al AMR de la Bruxelles constau în: crearea unor canale de comunicare cu instituţiile Uniunii şi consolidarea relaţiilor cu  structurile asociative reprezentate la Bruxelles;  participarea la dezbaterile pe politici publice europene şi promovarea intereselor municipiilor membre în Uniunea Europeana; realizarea unor acţiuni pe teme aflate pe agenda instituţiilor europene care prezintă  interes pentru municipii, în vederea creşterii nivelului cunoaşterii şi înţelegerii acquis-ului comunitar;  promovarea parteneriatelor şi a bunelor practici în accesarea finanţărilor europene. Serviciile oferite membrilor sunt: informare cu privire la priorităţile politice ale Uniunii Europene, în special cele care au implicaţii la nivel local; lobby pentru AMR şi municipiile membre; furnizarea de consultanţă în vederea dezvoltării parteneriatelor durabile cu autorităţi locale din statele membre; organizarea de misiuni şi evenimente de promovare la Bruxelles, în colaborare cu municipiile membre interesate; furnizarea de asistenţă membrilor AMR din delegaţia României la Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene. •

• •

•

•

Document în lucru

244


Asociaţia Oraşelor din România

Asociaţia Oraşelor din România (A.O.R.) a fost înfiinţată în anul 1994 ca asociaţie apolitică, nonguvernamentală şi fără scop lucrativ din dorinţa de a răspunde la o necesitate pe care membrii săi o consideră fundamentală: dezvoltarea societăţii româneşti prin întărirea rolului autorităţilor locale. Reprezentând în mod unitar interesele celor 210 oraşe mici din România, obiectivul cel mai important al Asociaţiei este urmărirea agendei legislative a guvernului pentru administraţia publică locală şi alte domenii conexe precum şi apărarea intereselor oraşelor membre. Majoritatea evenimentelor sunt dedicate unui singur ţel: favorizarea şi întărirea capacităţii de acţiune a administraţiei publice. Asociaţia organizează întâlniri periodice cu reprezentanţi ai administraţiei publice centrale atât din cadrul ministerelor cât şi din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului permiţând astfel un dialog permanent al cărui scop este să faciliteze eficientizarea activităţilor de modificare şi de adaptare a legislaţiei. Pe lângă aceste întâlniri, Asociaţia în colaborare cu alte organizaţii le oferă funcţionarilor publici ai administraţiei locale seminarii pe tema legislaţiei Uniunii Europene, contabilitate şi probleme juridice. Obiectivele Asociaţiei Oraşelor din România:  Sprijinirea acţiunilor concrete având ca scop principal întărirea puterilor locale prin îmbunătăţirea eficienţei administraţiei;  Sprijinirea demersurilor care vizează o schimbare a mentalităţii în sensul unei revalorizări a nivelului local;  Favorizarea şi întărirea capacităţii de acţiune a administraţiei publice locale.  Sprijinirea administraţiilor publice locale în rezolvarea concretă a problemelor cu care sunt confruntaţi. Asociaţia îşi propune să contribuie la realizarea unei autonomii locale reale, conforme cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, prin:  elaborarea şi transmiterea, celor cu drept de iniţiativă legislativă, a unor proiecte de acte normative şi a unor proiecte de modificare sau completare a legislaţiei existente;  iniţierea unor forme de participare la procesul de elaborare a proiectelor de acte normative elaborate de autorităţile competente;  organizarea unor activităţi proprii pentru formarea şi perfecţionarea profesională a aleşilor locali şi funcţionarilor publici din administraţia publică locală;  promovarea unor forme de colaborare şi întrajutorare reciprocă;  iniţierea unor structuri de mediere cu autorităţile administraţiei publice centrale pentru soluţionarea problemelor generale ale colectivităţii locale;  organizarea unor bănci de date şi informaţii, precum şi a unui corp de specialişti capabili să analizeze şi să ofere soluţii pentru rezolvarea problemelor majore ale administraţiei publice locale;  participarea, împreună cu celelalte structuri ale societăţii civile, la soluţionarea problemelor colectivităţii locale;  afilierea sau asocierea la organizaţii din ţară şi străinătate care au scopuri compatibile cu cele ale Asociaţiei; Document în lucru

245

Strategia de dezvoltare durabilă a judeŃului Buzău 2007 – 2013 Consiliul JudeŃean Buzău 

reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităţilor locale în raporturile cu autorităţile administraţiei publice centrale, organizaţiile neguvernamentale şi terţi, pe plan naţional şi internaţional.

Asociaţia Comunelor din România

Asociaţia Comunelor din România acţionează sub logo-ul: „Responsabilitatea şi unitatea în diversitate, chezăşia succesului nostru”. Viziunea Asociaţiei: Participarea activă la îmbunătăţirea cadrului legislativ care vizează interesele comunelor prin realizarea unui parteneriat activ şi constant cu administraţia publică judeţeană şi administraţia publică centrală; Realizarea unor acţiuni în comun cu Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc şi, implicit, cooperarea cu aceasta în vederea editării revistei lunare "Albina românească"; Implementarea strategiilor şi a programelor pentru stimularea dezvoltării sociale şi economice, echilibrate şi durabile a mediului rural, în vederea eliminării accelerate a diferenţelor de civilizaţie faţă de mediul urban; Mobilizarea la activităţi pentru formarea şi perfecţionarea aleşilor locali şi a funcţionarilor publici care să confere administraţiei publice locale eficienţă şi dinamică; Atragerea de investiţii prin crearea de parteneriate viabile între administraţia publică locală a comunelor, societatea civilă şi mediul de afaceri. Reprezentarea unitară a intereselor comunelor în raporturile cu administraţia publică centrală, organizaţii neguvernamentale şi terţi de pe plan intern şi internaţional. Misiunea Asociaţiei Comunelor din România: de a realiza o uniune mai strânsă între comunele din România promovând idealurile şi principiile prevăzute în Carta europeană a autonomiei locale. Valorile Asociaţiei Comunelor din România: Aproape de oameni şi împreună cu oamenii la rezolvarea treburilor publice locale; Capacitatea de dezvoltare a unui parteneriat durabil cu celelalte structuri asociative ale administraţiei publice locale în vederea promovării a ceea ce ne este comun, fără să renunţăm la ceea ce ne diferenţiază, astfel încât să atingem standardele de dezvoltare impuse de integrarea europeană; Oferirea posibilităţii pentru fiecare comună din cadrul asociaţiei noastre de a-şi construi şi afirma identitatea locală în spaţiul naţional, european şi nu numai. •

•

•

•

•

•

• •

•

Document în lucru

246

7 4 2

L I A M E / E T I S



I X L U L O T I P A C

E L I T U E T C A T  O C

X A F /  O F E L E T

A S E R D A

A I Ţ U T I T S  I

o r . v o g . a r i m . w w w

o r . e t n a n i f m . w w w

0 8 . 0 7 . 3 0 3 / 1 2 0 : n o f e l e T , 1 r o t c e s , A 1 . r n i e i ţ u l o i v e t ş R e r a u ţ a c u i P B

9 5 . 7 9 9 . . 9 0 1 5 2 3 . / 1 2 2 1 0 3 : / n 1 o 2 0 f : e l e x a T F , 5 r o t c e s , 7 i 1 t . ş e r n r r u o c u d B o , l o 1 p 4 A 7 0 a 5 0 d a r d t S o c

i ş i e i ţ a r t s i n i m d A l r u o r l e e t s n i r e n t i n M I

e c i l b u P r o l e ţ n a n i F l u r e t s i n i M

o r . e a m . w w w

o r . t m . w w w

8 2 . 5 . ; 9 5 9 1 6 . / 5 3 9 . 1 9 2 1 0 ; 3 9 / 3 1 . 2 5 0 9 . : 9 n 1 o 3 f e / l e 1 2 T 0

9 6 . 8 8 . 3 1 3 / 1 2 0 : x a F

. r n u c s e i l o t G ş e r u u c i c n u i D B , l u 1 r d o r t a c v s e e l , u 8 B 3 i s r o l i r u t r o p s n i a r i r T t u l c u u r r e t t s i s a r n f i n M I

; 8 0 . 1 2 2 . 6 . 9 1 8 6 3 . / 5 9 1 2 . 2 1 1 3 0 2 . / 1 n 9 1 o 3 2 0 f / e l e 1 a 2 x T 0 F , 1 r o t c e S , 1 2 3 2 . r n 8 1 1 u 0 r d d n a o c x , e i l t ş A e r a u e e c l u A B :

:

e n r e t x E r o l i r e c a f A l u r e t s i n i M


o r . d n i n i m . w w w


u ă z u B n a e Ń e : d n u o : J f e x l l e a u T F i l i s , n 1 o r C o t

o r . u d e . w w w

; 0 0 0 . . 0 2 3 6 6 . . 5 5 0 0 4 / / 4 1 1 2 2 0 0 : : l e x a T F

c e s , 2 6 5 9 1 . 0 r n 0 , 1 0 i e d i r o o c t , c i t i ş V e r a u e c l a u C B

r o t c e s , 0 3 8 2 t o l e h t r e i ş B t . e r n e u c G u . r B t , S 1

i e i m o n o c E l u r e t s i n i M

i i r ă t e c r e C , i e i ţ a c u d E i i r u ă r t s v o i n n I i i M ş

o r . i i c n u m m . w w w

o o r r . . l l r r d d m . m w @ o w f n w i

; 9 0 . 4 1 . 3 4 1 . 1 4 2 / 1 . 7 1 3 1 0 2 : / l e 7 3 T 0

o r . r d a o r . r m d a @ e c m . i l w b w u p . w i i t a l e r

, 7 6 . 2 6 . 6 5 3 . 1 5 3 / 8 . 1 5 2 1 0 3 : / l e 1 2 T 0

0 5 0 . . 8 3 6 8 2 . . 7 7 0 0 3 / / 3 1 1 2 2 0 0 : : l e x a T F

a r u t a L , 7 1 . r n , 5 r o r d o o t l c o e p s , A d r . r o t S N

, 4 2 . r n , u c s i e r t b ş r o e D u . c u I . B , m e 1 r D t o . r t c S e s

, 3 r o t c e s , 4 2 . r n , I l o r t a i C ş r l e u u c d - u B B

i i i e r ţ ă n t l i o u c v o z e L D i l ş e u l r a e t n s o i i n i g e M R

i ş i e i l i m a F , i i e c l n i u a c o M l S i u e r i e ţ t s c e i n t o i r M P

e l a r u R , i i i i r r ă u t t l l o u v c z i r e g D A i l ş r u r o l e i t s r i u n d i ă M P

8 0 . 3 1 . 1 1 2 / 7 3 0 : x a F

o r . m s i r u t m . w w w

0 5 3 9 5 3 2 1 0 5 2 1 2 2 0 0 2 : 1 n 2 o 0 f e : l e x a T F , 1 r o t c e s , 2 5 1 . r n , i e i r o , t c i t i V ş e r a u e c l a u C B

i u l u m s i r u T l u r e t s i n i M

o r . s m . w w w

o r . a r u t l o r . u c a r @ u t u l r t u s c . i n w i w m . w t e n i b a c

8 4 2

o r . u i d e m m . w w w

; 0 0 . 5 2 . 7 0 3 0 / 1 0 . 2 6 0 2 . : 7 n 0 o 3 f e / l e 1 2 T 0

5 1 . 2 0 . 6 1 3 . : 1 n 2 o 0 f : e x l : l e a e T F T

. r n u , n a 4 e 2 t ş 0 i p 0 o 1 P 0 d n o a c i t , s 1 i r r i o t C t ş a c e e e r s r a , u c r 3 t u n 1 B I

r o t c e s , 0 3 . i r n t , ş e f r f u e c l e u s i B K 7 a 4 3 u 1 a e s 1 o 0 , Ş 1

, 5 r o t c e s , 2 1 . r n i i ţ ă t i r e t ş b i e L r . u c d u B B

i i ţ ă t ă n ă S l u r e t s i n i M

i ş r o l e t l l u C a n , i o i i r ţ u a t l  u i u C l u l i u n r o e t m s i i r n t i a M P

i u l u i d e M l u r e t s i n i M


o r . t r o p s v o g . w w w



i ş i u l u t e r e n i T l i u r u e l t u s t i n r o i p M S

o r . o d r . n l i p i n t c m m m @ e i r a m . i c w n w u w m o c

o r . i t c m o @ r . l i u s c c i l m . b w u p _ w u w c _ i i t a l e r

o o r r . . l l r r d d m . m w @ o w f n w i

9 0 . 1 5 . 2 0 2 / 1 2 0 : n o f e l e T

; 1 2 . 1 1 4 . . 1 2 1 1 4 3 . / 1 1 2 1 0 3 : / n 1 o 2 0 f : e l e x a T F

9 0 . 4 1 . 1 1 2 / 7 3 0 : n o f e l e T

, 1 r o t c e s , 2 5 1 . r n i e i r o t c i t i V s e r a u e c l a u C B

i t ş , e r 4 1 u c . u r n B , i i 6 ţ 0 ă t 7 r e 0 5 b i 0 L d l u o c d , r a 5 r v o e t l u c B e s

, i t ş e r u c u B , 7 1 . r n r o d o l o 5 p r o A t . r c t e S S l a t n o n ţ e i a m e r i i g e i p e r ţ a O ă n l n t a u l i u o c M m v o z e a e L d r D i g a l ş o e e t r l u l a P a r a t e i n t n r u s o o r i i i o t t n g i n g u e e e A p R M R

i ş r e o l d e l , i i r i u ţ a o l n l a i o u c i r i i ţ d u n - e u a M M m m r i o o f ş M I i C n l l l I u u u i i u r r ţ ţ i e e r t t r t s e e i s ă i e c n m a i n i c i o f o M C A M S

o r . d n i n i m . e c c s o p m a . w w w

4 3 . 1 5 . 2 0 2 / 1 2 0 : n o f e l e T , 1 r o t c e s , 2 5 1 . r n , i e i r o t c i t i V ş e r a u e c l a u C B l a t n o e n c ţ i e i a m r e e m i g p o e a O n o n l a c i a u e E m o r M m t e i n i o e a ş ţ c ă d r e t E g r i a v l e o i r C t t u l i r a P i t a t e e t i u r r r o p i o t t m s t n u n e c e o i A p S C M

o r . o r a . i a n i a n a m m o r o e r s e f s f . @ w u r w d w s o p

, 9 0 . 2 0 . 5 1 3 8 / 1 0 . 2 2 0 0 . : 5 n 1 o 3 f . e 1 l e 2 T 0

9 4 2

6 0 . 2 0 . 5 1 3 . 1 2 0 : x a F

, 8 4 6 4 . r n , i i ş e t e n r v e u c l P u B a , e 1 l a r C t . o r t c S e s l a i ş t n i o n e i ţ e i l a i m e r m g e a p a a O e F n l r e i , a u t a n i e c M m l a n l o a e v m u i c d a r z o g e U M a S l o r e r D o u i t e r a P l i a l e t e ţ i i s r r t r u s c r t e o u i o t t n c s i n t o u e e e r A p S R M P




o o r . r . u i u i d e d e m m m . e . w w w w w w

o r . t m o r . @ t t m . r o w p s w n a w t r s o p

o r . v o g r . o . i a v o m g . . e a r r a z i i m n r e @ d a c o d m . m w a w w

5 1 . 2 0 . 6 1 3 / 1 2 0 : n o f e l e T

7 4 . 1 8 6 . . 9 7 1 1 6 3 . / 1 1 2 9 0 3 : / n 1 o 2 0 f : e l e x a T F

0 6 . 0 1 4 . . 0 6 1 0 4 3 . / 1 0 2 1 0 3 . : 1 n 2 o 0 f e : l e x a T F

u c , i n 1 i r D t o l u c e d s r , a 8 v e 3 l . u r B n i t ş : u e a c r s s e e r l u d o c u A G B l a i ş t n o r n i e ţ o l a i m r r e e u g p t a O t r n l r o a u o p s M m p n i s e a n a r i r d r a T u r g a t l o T e c t r l u u r a P a e t r t i i t r r u s r t o i s a o t r t n c i n f u e e n A p S M I

, 1 r o t c e s , A 1 . r n i e i ţ u l o i v e t ş R e r a u ţ a c u i P B l a t n o e i ş n ţ e i i v a i e m t i ţ e r e a g p a t r a r a O e s t s n l r i i a u t n n a i i M m l m m o e v d d d a r z A g e A a i l r o i D e ţ t r l ă u o r a P i l a t t e e i i r c t n r u s r i o a o t t p n r t e u n e c e a i t n A p S C M I

, 2 1 . r n i i ţ ă 5 t r r e t o b i c L e s l , u i t d ş r a e r v e u l c u u B B l a t n o n ţ e i a m e r i g e ş p a O i e n l u l i l a u u b i a M m i u r e a d d e u d r e M D g a l o i e r M u i r t l r ă a P i a t t e l i r t r u o s r i o o t t n v t z u n e c e i e A p S M D

o o r . r . r r d d a a m m . @ w r w d a e w f

o r . o l r . r l d r m d @ m u @ i r c a u n s i t e n p o i f p . . a a n n o l e m e i s

0 5 2

6 2 . 3 6 1 . 5 . 1 1 4 2 . / 1 1 2 7 1 3 2 0 / : 2 n 7 o 3 0 f : e l e x a T F r o l t c u e i s c i , f 4 o 2 , . 1 r n 2 i , 9 t I 0 l 2 ş r o 0 e r u a l a c u C t ş l B o u p , d l 7 r u 3 a d l v a e o t l ş u c , o B 3 p i ş r t l o n l a e n ă i l r m o u i e ţ a d r g a u ă a  R P n l , e a u e r r o l a M m t a l r e a l e p u d r o A R g v a i z o i e r e l r t u ă a P D r t t e l i t u r u o s r r i o t t n v t z u n e n e i e A p p M D

, i t ş e r u c e u d B l , a 7 n 1 o . i r ţ a n n r r o o d t o a : l o 5 n o m p r d a r o A t r g o . c r e o o t r S S C p l a t n o n ţ l e i a ă u l t m e r a s e g p i E r a O o d n l t a u i u r S e M m T ă e e l d a r r a g a n a o o i e t r r ţ e a P p a t i o n r u o s r n o t C t a u n e e r A p d T




: ) t c a u t i r a n n o î t c e n d î F ( l a e n o n ţ E i a a n n t o c m n i u S P

u c s e p o P a n e l E

e r u a r r t e ă n l e i p o a p a ş o i ă l e n o l u l C i e r ţ a d a a r a a g n e n i ă n i ţ n o t l U o s i c r a ţ i e e n g n n a i r t e i n o i  i R D I ţ d a M a e e : i - ă l r t a i r i  a e a ă i a i ţ i t a t t e i l l i n n r p ţ o r â o i o t o n u o m v i t r e v z z c u g e u o e o r e E A D A R D L T

o r . l r o r . d l m r d @ m t a i @ v c a o i s c a o . . r a i n d a a x o r

o r . l r d m @ u c t e p . a n o m i s

0 3 3 . , 6 8 9 1 1 3 . / 1 9 1 4 7 1 / 0 , 2 0 7 8 3 3 0 . : 6 n 9 o 1 / f 9 e l e 4 7 T 0

5 7 3 . 6 1 . 1 5 1 / 4 1 . 2 7 1 3 0 0 3 : / n 1 o 2 0 f : e l e x a T F

, c i t a i ş s e r O a u i n c d a u A x B o : , R e 7 r 1 a : t . m a r n n e a r r g v m o o e r l a l o d J p p o l m r ă o 5 i ţ i p r r e g a o A t ţ e n v o . c i c a r f a t e S S O M R e l e n a r a u a t n r b o r I n t i r I e e ă e ţ n d T U l a e i p m r a l p ş o e e a ă C r o n g p n l A o ă e C i o l l l a O i u l o a ţ a i a r i n l ţ r B r a a n t e n i a u a o R e ţ n o o s i c i c t r i M m r U ţ i e e a e g n a f r t e a p r e i n e ă l A  i R d r O T a D I M g l a a i n - ă l o i e a t e r u r i e : r i l o u ţ t a a e r ă n a a a P i g m ţ i t t t e r a e l i i n a n r e r t r r â o i o r u s r r t i p r u o t g o e n F t o m v i t z c o i i n u o e o r u n e e r o t n A p P C I M d A R D L T

, i t ş e r u c e u d u B c l t , a e 7 n P 1 o a . i r ţ a n n n o r m r i o o S d t o a : l o 5 n o m p r d a r o A t r g o . c r e o o t r S S C p l a t n o n ţ T e i a ă l C m e r a A e g p i R a O r o E n l t T a u i r e M m T  I e a e ă d r r l g a a a o n e o 3 t r r e i 1 a P p g t 0 e i o r r u o r r 2 o t t n C t e 7 u e e n 0 0 A p d I 2

1 5 2

ă m o n o t u A a i c a v o l S , a a v e l n a s u i i t g e a r R B


o r . l r d m @ 3 1 0 2 n o p s e r


o r . l r d m @ u n a i u t u t . a e e r d n a

2 5 2

0 2 5 . 4 1 1 / 2 7 3 0 : x a f / n o f e l e T


e r u a r r t e ă n l e i p a p ş o o n ă e C i o l l l u a r a a ţ a n t e n i ţ n o o s i c i r ţ i e e n g a i r t e n  R i D I M a i - ă i e : r i l t a a e ă a i i t t l ţ i n n r o r â o i t u o m v i t z c u o e o r e A R D L T

, i t ş e r u c u B , 7 1 . r n r o d o l o 5 p r o A t . r c t e S S i l n ş i a d ă u g l t n 3 r r o a n t i 1 u r u i e ţ n 0 r b a ă u e i e r l 2 l o m l r t p ş n m e e i a  e i e u e g p r l l e G n e r x ă l a O o O n u r o u a r a a p ă l n l t t e P a i i n e n t i a u i L i ţ r t c S r o s i o r n i c i e e e M m T E I d ţ i g e t o i t T t a i n e i r l e a e ă i o d r r l  R D P r a e M g a a i c a a i n l i - i o T i u e e r ş r : o r i t r e i u ă a ă e i D t a P p g r a i i e j ţ n t t t e e e l i a i n o t n g u l r i e r u r o i s â n o r r i e e t z u o o v t r t n C t e n t m c a r e u e e n i m a u o z e o t o A p d I M A M A R D L S C

, i t ş e r u u n c i e a u u d ţ B l u , a Ţ 7 n 1 o a . i e r ţ a e n r n d r r o n o A d t o a : l o 5 n o m p r d a r o A t r g o . c r e o o t r S S C p , l s i a V a I u l t n r o a n t i G e ţ n C a ă e i l E m r p ş e e e i a R d g p r R ă e l l l a O o E u s a a r n l t a T n t e n a u i r P o s i o  i e M m T I ţ i d n g a i e e ă r e o d a r r l  R a M g  a a i a n i e o e : o r r r t t i e a a a P p g a i ă e t t t i n l n ţ o e a i r r u r â o o u r r i o t C e o m v n t t z g u n e a r u o e e e t n A p d I C R F A R D


o r . v o g . i a m . e r a z i n r e d o m . w w w



e r a r e ă p l o a o n o C i ţ a a i ţ n c r e e r t i n D I - ă l i a e ţ i n r i o t u c i o r e L T

o r . e t n a n i f m . u c f c . w w w

o r . g r o . a i p a @ t a i r a t e r c e s

; 0 4 . 1 . ; 0 9 1 1 7 . / 8 3 0 . 1 8 0 . 5 2 4 1 0 ; 3 3 . 5 4 / 1 5 . 2 6 1 3 0 7 . 1 : 1 n 1 2 o 3 0 f : e / l 1 e 2 x a T 0 F , 1 r o t c e s , A 1 . r n i e i ţ u l o i v e t ş R e r a u ţ a c u i P B

5 5 . ; 5 0 5 . . 6 3 2 7 8 3 . 9 / 0 1 6 . 2 2 7 0 3 8 . : / 6 n 1 2 2 o 0 3 f / e : l x e a 1 2 T F 0 a e r a r t n I , 4 4 , . 3 r n r o ă t d c o e s , V i t a ş e e r c r i u c M u . B d , B B

2 0 . 8 0 4 . . 5 0 0 9 4 3 . / 1 5 2 0 0 3 : / n 1 o 2 0 f : e l e x a T F , 2 r o t c e s , 7 1 . r n , I l o r a i t C ş r l e u u c d - u B B

u r i e t i n ţ e a r p t s ă l i a n r i t m n e d C A a a e e t m c r i a l t o i f b n e u U R P

e r a t c a r t n o C i ş i ţ ă l P e d l u e i c r a i f h O P

ă r u i t ş l i ţ u c ă l i P r g u A r n t î n e i ţ p i n a i ţ e v r n e e t g n A I

o o r r . t . t s s e e v v n i n i s i s i r r a . a w @ s w i a w r

o r . m f a . w w w

9 , 4 . 7 8 8 . 4 . 2 9 0 . 1 7 3 . 1 1 3 / 2 1 0 , 2 9 0 8 : . x a 2 f . / 0 n 7 o 1 f . e 3 l 1 e 2 T 0

2 3 . 0 9 . 8 1 3 / 1 2 0 : n o f e l e T

, 4 9 2 i . t ş r n e r i u e ţ c u n e B d 6 n e r o p e t d c s n e I , l A u i a p r l p o S C

, 2 r o t c e s , 6 1 . r n i a t ş t e n o r u C c u e B l i , s a 4 5 V 9 . 0 r t 2 S 0

e d i u l u d n o F a i ţ a r t s i n i u i d m d e A M

u r t n e p ă l a n o i ţ a  a i ţ t n e r g o p A S

o r . o m o r . r . f o c n m a m f o @ i m n a n a . i a d . w e w w m . w w s w s a m

3 0 . 1 4 9 . . 3 0 3 1 9 2 . / 1 3 2 3 0 2 : / n 1 o 2 0 f : e l e x a T F

9 3 . 8 9 . 3 0 3 / 1 2 0 : x a f / n o f e l e T

0 8 . 1 3 2 . . 6 4 3 8 1 3 . / 1 6 2 3 0 3 : / n 1 o 2 0 f : e l e x a T F

, 1 r o t c e s , 2 2 . r n i i r e v ă i ş m t i r e P r . u c d u B B

, 2 2 0 2 . r n i , t i ş e r ş e u n c a l u a B v , A 4 a r d o t a r t c S e s

, 4 r o t c e s , 1 1 . r n i ş a i r e t ş t o e P r c . u r t u S B

u r t n e p ă e n n â i ă r m t o S R i ţ a i i t ţ i s n e e g v n A I

ă c u n r t u n e M p e ă l d a i e n ţ o r i o ţ F a  a a e r i ţ a p n e u g c A O

i ş i c a i ă l M a r o n l i o i ţ r a e  d n i a i r i i ţ p c o e n r l j e t i g n A Î M

3 5 2


o r . o r . p r p r d d p a p a . @ e w t n w i b w a c



; 9 7 . 7 2 . 2 0 4 0 / 1 5 . 2 7 0 2 . : 2 n 0 o 4 f e / l e 1 2 T 0 r o t c e s , 3 4 . r n , ă d o V i t i e ş e b r r i t u c Ş u . r B t , S 1 e r a t l o v z e D t , i ţ i u ă l c P s e e P d i a ş i ţ ă l a n e r g u A R

9 7 . 7 6 . 5 1 3 / 1 2 0 : x a F

o r o . r p . a a l a o c m i r a g c a n a t a n a @ a t l l o u c s i n r o g c . a a w i t w n w e g a

; 0 2 . 6 4 . 2 1 3 / 1 2 0 7 : 2 . n 6 o 4 f . e 2 l e 1 T 3

, 9 1 7 3 1 . r r o n t c i e e n s , i m a t ş o e D r c . u r t u S B

e ă d l o c ă l i a r g n A o i ţ ă a ţ  n a a t l i ţ u s n e n g o A C

3 4 . 6 4 . 2 1 3 / 1 2 0 : x a F

g r o o g . r o r r . r j r . o . c r j r j n j c c n u n u c n u . u s . @ e e w @ l w c l w i e f w w f o w x u r b

, 4 4 1 4 7 7 7 9 0 3 9 . 2 1 6 1 2 4 3 / ) 7 7 3 0 4 ( 2 2 0 2 2 : 3 ) x + 0 ( a f / : 2 n n 3 o o + f f e e : l l e e x a T T F B , n , 7 a 4 2 4 m r r . 0 r 0 o t e e y s 4 l o , e 1 t v d T n i t l o o a u M c r ţ t , e s 8 d i 7 n u e u a i 1 j , R i . a m r g , l d n i s r , A i d l e e l i l n r a e B , u ă t x 0 x a n e u l r 0 a u l 0 P D A B 1 e d s e n l i l n e d a a e e x p u n ă r l ţ o e a e r B n d u – o u E i e ţ J r a a t  r o n a l i a e i e i z n l l n i â u e s u n m o r i r p n o o i e U C R B R

o o r . r . r r l l a f a f . w @ r w l a w f

0 9 . 5 0 . 5 1 3 & 1 2 0 : x a f / n o f e l e T i t ş e r u c u B , 5 r o t c e s , 5 i e i r o f E . r t S e l a c o L r o l i ţ ă t i r o t u a A i n a â i ţ m a o r e R d n e i F d

u e . s e l l e x o o u r r r . b . r r r m m a a . m a w @ r w m @ a r w a i h c . n i l a c

4 5 2

o r . r o a . w w w

, 6 7 . 4 2 . 2 1 3 / ; 1 0 2 1 0 9 . : 4 x a 3 . f / 1 n 1 o 3 f e / l e 1 2 T 0

; 0 3 2 8 3 9 1 3 2 2 8 2 ) 3 0 ( 1 2 2 2 3 ) + 0 ( : 2 n 3 o + f e : l e x a T F

, 5 3 i e i m e d , a 1 c 1 A 0 . 0 r 3 t s 0 , d i t o ş c e , r 1 u c j u a B t e

r e t r a p – 1 0 V 0 . 0 l 1 b , , s 4 u 3 e e r n M m e d s i u s e e r r l a a l e u x C q . r S u r t 1 B S R M A e r a t n e z e r p e r

n i d r o l i i p i c i n u M e a a d s i e ţ i l n l l a i u e x c â m o o r s o i u r A R B B

1 4 2 . 2 7 8 / 1 4 2 0 : x a f / n o f e l e T

n i d r o l e ş a r O a a i ţ i n a â i c m o s o A R


o r . g r o . a i p a @ u a z u b . a i p a

o r . r o c a . w w w


u ă z u B n a e Ń e d u J l u i l i s n d o C o c

, a ţ n a t s n o C l u 0 ţ e d 0 u 4 5 j 0 , a 9 : v l o a ş r t ş â o H p

5 5 2

o r . o u r a . z u u a b . z u m b f o @ j p a . f o w j w a w

o o r . r . e e s s r r d d a a . @ w e w s r w d a

3 5 1 . 3 6 1 5 7 . / 1 6 8 3 1 2 7 0 / : 8 n 3 o 2 0 f : e l e x a T F

6 0 1 9 2 . . 4 0 3 1 1 7 / / 7 8 8 3 3 2 2 0 0 : : l e x a T F

, 8 1 0 . 7 1 0 1 4 . / 0 1 9 3 0 3 4 0 / : 9 n 3 o 3 0 f : e l e x a T F

l 5 u 3 5 ţ e 7 d 3 u 1 j : , l i a ă t ş B o a p n d a c o c l , u a V ţ i a v n o u b m â m o C D

, 9 0 2 0 2 1 d o c , 1 . r n i e i r o t c i u V ă . r z u t S B

, A 3 . l b , u ş e i ă B n o I . r t s , u r ă e z t u r a B p

. t e , 1 . r n , i e ţ 0 n e 1 2 d 0 n e 1 8 p e d d o n c I , a a l t - i r P ă . B r t , S 5

n i d r o l e n u m o C a a i ţ i n a â i c m o s o A R

e i a ţ i ţ n e n e v r g e t a n – I ă i ş r u i ţ t l ă l u c P i e r g d A a i ţ u u r ă n z e t g n e u A p B

; 0 9 8 . 0 3 2 / 5 9 4 9 2 8 . 0 0 : 3 n 2 o / f e 5 l e 4 2 T 0

4 0 9 . 0 3 2 / 5 4 2 0 : x a F

o r o . r . u u a a z z u u b b m m p p a a . @ w e c w i f w f o

ă e c u r r n a t u t l n e M o v p e z ă d e t s n i D E a e e ţ u ţ r d e r t u o d F n e S u a J e p ă l a r a a i i ţ a u ţ n o p ă n n i z e u e g c u g g e A O B A R

6 3 1 . 7 3 1 0 1 4 / 1 0 8 3 4 3 / o 8 : 3 n 3 o 0 f e : l e x a T F

; 7 1 1 . 3 1 4 / ; 8 3 3 9 2 6 . 0 9 : 1 n 7 o / f e 8 l e 3 2 T 0

3 5 8 4 2 / 6 4 7 0 ; 1 5 5 . 4 1 4 / 8 3 2 0 : x a F

o r . m n g . w w w

o r . l g c m m i t o . w w w

; 3 3 8 . 5 2 2 4 7 / 4 . 8 6 3 2 2 7 0 / : 8 n 3 o 2 0 f : e l e x a T F

0 1 6 . 6 1 4 / 6 3 2 0 : n o f e l e T

u c s e c l ă B e a l o c i N . d b , u ă z 8 . u 4 r B n

1 1 . r n , i e i ţ a r c o m e D . r t s , u ă z u B

3 . . r n u c s e l u t i T e a l o c i u N ă . r z u t S B

, n a i a r T a e r i g u l e r P . r t s , i ţ a l a G

u ă z u B n a e ţ e d u j l u o r i B

a i ţ c e t o r P e d ă l a u n ă o z i u g e B R i u a l i ţ i u n d e e g A M

u ă u z u i d B e n M a e e e d ţ d ă l u a J n l o u i ţ t a a i  r a s a i d r m a o G C

u r t n e p l a i r o t i r e T l u i c i f O


o r . o r . u a u z a u z b u a b r a u r t u c t e c f e e f r e p r p . @ w t c e w f w e r p



0 9 6 . 6 1 4 / 6 3 2 0 : x a F , C n o s n o r 7 t , 3 ş 0 u 0 r 0 ă 8 c s . e P . P . C l , b r , t e 1 . r r a n p i ş i i c o l j i M i ş i c i ţ i a l M a i r G e e d i n ţ i r a r e p e r p o t o n Î C

, 2 9 8 . 3 1 4 / 8 3 7 2 0 . 0 8 : 2 n 1 o 4 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 3 4 5 . 9 1 7 / 8 3 2 0

, 4 9 6 . 1 2 7 / 8 3 2 0

o o r r . . u u d d e . . e z z b b . . u u e e d d s s a a h h . @ w z w b s w j i

1 1 2 . 2 9 9 1 0 7 4 6 6 / . . 8 : 0 1 3 n 1 2 2 o 7 7 0 f / / 8 8 : l : e 3 x x a e 2 a 3 2 F T 0 F 0

0 0 7 . 0 5 6 0 5 . / 7 5 8 3 6 2 5 0 / : 8 n 3 o 2 0 f : e l e x a T F

, 1 . l B , 1 . 9 r n 0 2 i 0 e i r 2 o 1 : t c l a i t V ş a o p d d a r o t S C

, 8 4 . r n 6 4 u 2 c 0 s 2 e c 1 l ă l a B t . ş o N p l u d o d c r , a u v e ă l z u u B B

u c i n m â R , 1 . r n , u c 0 s 0 e c 3 l ă 5 2 B 1 . N t . a r r t ă S S

e u r r t t a n e l p o v z ă l e a D r e i u ş ă n z e ă u G r u B t a l ă i u ţ c l c a i e r r r i g u D A R

l u ţ e d u J i u l u t c e f e r P a i ţ u u t i ă t s z u n B I

t a r ă S . m R l a r u t c e f e r P l u i c i f O

; 5 5 6 1 2 7 / 8 3 3 2 5 0 4 6 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

0 3 . r n n a m r o l i h g r a M . A . d B n a e ţ e d u J r a l o c Ş l u t a r o t c u e ă p s z u n B I

5 5 6 4 1 4 / 8 3 2 0 x a F

o r o . r . u u a a z z u u b b a a i i c c c c . @ w i i w t a w l e r

9 2 2 . 7 0 1 7 7 . / 5 3 8 3 1 2 7 0 / : 8 n 3 o 2 0 f : e l e x a T F , 0 D 9 C 1 B 0 2 0 1 1 l a c t o l ş o b p , d i i r i o n c , u U ă l u z u d r B a r , v e e l t u r a B p e i r t s u d n I i ş ţ r e m o C e d a r u e ă m z a u C B

o r . m r f u o . c o . a r z l . o o o i u r h a . u b a a j u z y m c a u g z b @ @ u j @ s u c b a u n j z a o c i . @ z u t u u l a w a b d b w z d u u j u e r . w b s j c j i s l c n n b o c o c u p , 2 1 1 . 4 1 4 / 8 3 2 0 8 8 9 . : 7 n 2 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 7 0 5 . 5 8 2 9 7 1 / . 8 4 3 1 2 7 0 / : 8 x a 3 2 F 0

6 5 2

o r . u a z u b c p s a g d . w w w

; 1 5 0 . 1 1 7 / 8 3 2 0 : n o f e l e T

, 8 4 . r n u c s e c l ă B . N . d 0 6 B 2 , 0 2 u 1 ă z d u B o c

1 4 . r n i e ţ i r t s i B . r t s , u ă z u B

u ă z u B n a e ţ e d u J l u i l i s n o C

ă ţ n e t s i s A e d ă l a r e n e G a i ţ c e r i D


o r . u a z u b @ z b c p s a g d



2 5 0 . 1 1 7 / 8 3 2 0

3 4 1 . 1 2 7 / 8 3 2 0 : x a F

i u l u l i p o C a i ţ c e t o r P i ş ă l u a ă i c z o u S B

o r . u o a r . z u u a b z u @ b p e p e j j d . d . t a w i r a w t w e r c e s

r f o . r . o o n a h i r a p y i c @ e n g a r i r o p e i g c l e u r g r t a e o e t g . l w u r w t a w t e

o r . u o r . 4 t u e 4 n . t e z b n u @ e z z b u u m . e z w u w m w

4 9 6 . 7 7 8 2 9 . 7 / 7 2 8 3 7 / 2 8 0 : 3 2 x a 0 f : / n n o f o f e e l e l e T T

3 5 8 . 0 2 7 / 1 8 4 3 3 . 2 0 4 : 2 7 x / a f / 8 n 3 o 2 0 f e : l e x a T F

1 6 5 . 8 0 1 3 7 . / 6 8 0 3 1 2 7 0 / : 8 n 3 o 2 0 f e : l e x a T F

1 4 . r n i e ţ i r t s i B . r t s , u ă z u B

0 5 . r n u c s e c l ă B . N . d b , u ă z u B


u ă z u B r o e l d e ă n n a o a s e r ţ e e P d u a J ă a ţ i n ţ e c d e i r i v D E

u ă z u B n a i r p i C e g r o e G l u r t a e T

. I . l A n u a e ă z ţ e u d B u J u l c s u e e b z o u d M O

7 5 2

o o r . . r u u a a z z u u b b v v v v j j b b . w @ v w j v w b

) 8 3 3 0 ( , 9 0 5 . 1 2 7 ) 8 3 2 0 ( : n 2 o 6 f e 2 l e 1 0 T 4

0 3 6 . 0 1 7 / 8 3 2 0 : n o f e l e T

3 8 3 . 0 1 7 / 8 3 2 0 : x a f / n o f e l e T

0 4 1 . r n i i r i n U . d b , u ă z u B



e l i s a V ă n a u e ă ţ e z d u u J B u a c c s e e t l o u i l i c b i o B V

i ş e t r A e d ă r a u l u ă p z o u P B i i a l r a e s o c e Ş M

a u r e t r u n e a v ă p o z u m B o e r l n P a a n e ţ o e i i d ş ţ i u J e d a r r T a i l v i r u r e r u t s t n l n e o u C C C

3 8 2 . 7 1 7 ) 8 3 2 0 ( : x a F / . l e T

n . i r m p R ă e r l a a r n o g i ţ e t a n p I u c O e d l i e u r t t p a a n r r e e ă C T S


o r . o r . u a u z a u z b u b a @ t i e r n a i b m i a r c p . z_ w b w m w i r p



9 0 6 . 4 1 4 ) 8 3 2 0 ( : x a f / n o f e l e T

2 6 5 . 0 0 1 5 7 . / 9 8 7 3 1 2 7 0 / : 8 n 3 o 2 0 f : e l e x a T F

3 0 4 . r n i e i n a v l i s n a r T . r t s , u ă z u B

3 6 1 . r n i i r i n U . r t s , u ă z u B

L R S i i c i v r e S o r P t i f o r g u A ă z C u S B

u ă z u B i u l u i p i c i n u m a i r ă m i r P

m o o c . r . o t a o r h a s a y m r @ e t i a r a r a m s i r m r p . e_ w i w r a w i m r p

6 4 9 . 7 1 6 4 5 . / 9 1 8 3 6 2 5 0 / : 8 n 3 o 2 0 f : e l e x a T F , 1 . r n , u c s e c l ă B . N . d b , 0 t 0 a 3 r ă 5 S 2 . 1 m d R o c . m R i u l u i p i c i n u m a i r ă t m a i r r ă P S

t e n . m o c e l e t r a @ u i o h e n

8 5 2

m o o c r . . e o l o e h n a a y o g @ o l e p e e i n r a a m o g i r o p p . i e w r w a m w i r p

, 5 3 8 . 3 1 4 / 8 3 2 0 5 : 3 x . a 8 f / 3 n 1 o 4 / f e 8 l e 3 2 T 0

1 . r n r o l i i r t s u d n I a e e l A . r t S

9 0 2 . r n i i r i n U . r t S

8 4 . r n u c s e c l ă B . N . d B

e d l a i r o t i r e T l u t a r o t ă c e c n p s u n M I

r o l e ţ n a n i F a ă l a r e n e G a e i ţ c i c l e r b i u D P

ă ţ n e r u c n o C e d l u t a r o t c e p s n I

, 7 4 0 . 3 1 7 / 8 3 2 0 7 : 4 x . a 0 f / 3 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

3 2 1 . 5 2 5 6 5 . / 1 8 2 5 3 2 5 0 / : 8 n 3 o 2 0 f e : l e x a T F

1 0 0 . 6 0 5 6 5 . / 9 8 0 5 3 2 5 0 / : 8 n 3 o 2 0 f e : l e x a T F

0 0 1 5 2 1 d o c , u i o h e N

0 0 2 5 2 1 d o c , e l e n a o g o P

0 3 4 7 2 1 d o c , e l e g a l r â t ă P

E D 1 1 . l b , i i r i n U . r t S

u i o h e  i u l u ş a r o a i r ă m i r P

e l e n a o g o P i u l u ş a r o a i r ă m i r P

e l e g a l r â t ă P i u l u ş a r o a i r ă m i r P

, e ă l c i n i u m a M F e i d ş ă ă l n i a a c e o ţ e S d e u t a J t i a r i ţ a c d e i r l i o D S

8 4 5 . 1 4 5 4 5 . / 5 8 4 5 3 2 5 0 / : 8 n 3 o 2 0 f e : l e x a T F

, 0 7 5 . 0 2 7 / 8 3 2 0 0 : 7 x . a 5 f / 0 n 2 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 7 2 0 . 2 2 7 / 8 3 2 0 0 : 6 x . a 6 f / 4 n 2 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0


9 5 2



, 8 5 2 . 1 1 7 / 8 3 2 0 2 : 5 x . a 4 f / 0 n 2 o 7 / f e 8 l e 3 2 T 0

3 . r n t e n i s ă r F . r t S u r t n e p l i a ş i r r o o t l i e r r e ţ n o T i i l m t u e t S d ă a r a S l o t e i a t c r a e t e i t p s l a a n I C M

, 1 0 0 . 5 2 7 / 8 3 2 0 3 : 0 x . a 0 f / 5 n 2 o 7 / f e 8 l e 3 2 T 0

s i b 8 5 . r n i e l o c i t r o H . r t S i ş r ă o r l a t e n n i r e e t m e i l V A ă a r ţ a t i n r n a a u g S i S a i u ţ u c r ă t e z r n i e u D p B

, 0 6 8 . 0 1 7 / 8 3 2 0 8 : 3 x . a 5 f / 1 n 2 o 7 / f e 8 l e 3 2 T 0

, 4 1 7 . 9 1 7 / 8 3 2 0 9 : 1 x . a 7 f / 9 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 9 0 3 . 2 2 7 / 8 3 2 0 9 : 0 x . a 3 f / 2 n 2 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

2 . r n u c s e r e v A l a ş e r a M . r t S

2 D 1 D u ş e i ă B n o I . r t S

ă c i l b u P e t a t ă n ă S e d a i ţ c e r i D

– ă n â m o e R d ă ă r e n i a t e u u ţ e ă R z d a u u e J ă t B a a c t a i i i i t ţ ţ s r c i o e t t n e r a i t u g D S A A

2 . r n e l e n o g o P . s o Ş

, 0 5 0 . 3 2 7 / 8 3 2 0 4 : 6 x . a 1 f / 0 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 8 0 9 . 0 2 7 / 8 3 2 0 8 : 0 x . a 9 f / 0 n 2 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 3 5 9 . 7 1 7 / 8 3 2 0 0 : 1 x . a 4 f / 6 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

8 4 . r n u c s e c l ă B . N . d B

C 4 . l b , r a z a B r e i t r a C

0 2 . r n i u l u n a c a e t s e M . r t S

u i n u o r t m n e i r p t a ă P n i a e ş e ţ e t l d u u J C , a ă i r ţ u c t e l r i u D C

r o l u i r t r o n e t p a n m u a s e n ţ e o d C u a J i l ţ u c e i c t i f o r O P

u r t n e p ă n a e ţ e d u J a i ţ t c r e r o i p D S

7 9 6 . 1 2 7 / 8 3 2 0 : n o f e l e T

, 1 4 0 . 4 2 7 / 8 3 2 0 : x a f / n o f e l e T

1 . r n i e i r o t c i V . r t S

1 . r n r o l i i r t s u d n I a e e l A

ă e l o c d i n r g a e A ţ e ţ d ă u n a J t l l u u i c s i f n o O C

i i s n e P e d ă n a e ţ e d u J a s a C


0 6 2



7 4 0 . 1 2 7 / 8 3 2 0

, 7 1 4 . 5 2 7 / 8 3 2 0 1 : 4 x . a 4 f / 6 n 4 o 4 / f 8 e l e 3 2 T 0

2 . r n t e n i s a r F . r t S

e u d ă a e z u t a B t i e n r U a r – t s i F n . I . i m  . d A A

7 0 8 . 2 1 4 / 8 3 2 0 : x a f / n o f e l e T

1 . r n i e i r o t c i V . r t S i u l u i n e m o D a i ţ a r t s i i u n l i u m t a d t A S

, 6 6 6 . 2 2 7 / 8 3 2 0 4 : 6 x . a 2 f / 8 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

2 2 7 9 1 7 / 2 0 7 1 1 7 : x a f / n o f e l e T

, 5 4 4 . 5 2 7 / 8 3 2 0 7 : 3 x . a 2 f / 7 n 2 o 4 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 6 3 0 . 1 1 7 / 8 3 2 0 7 : 2 x . a 0 f / 1 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

s i b 0 2 . r n i g e c u B . r t S

8 4 . r n u c s e c l ă B . N . d B

8 . r n i i g i t s i r i h C . r t S

a i ţ c e a r ţ i i D m , o e n l a â I m o u z R ă u e l B e r p o A l e  p A A

u ă u r z t u s B a d ă a r a C i l i e d b n o m a e I ţ e e t d t a u i J i c l l u b i c u i f P O i ş

e d n e a d e ţ n e a d e ţ u e J d l u u t J n l e u t m i a a r d m o t r c e n a a e i ţ d p l m n s i o o a n P C J I

5 . r n t l a z a B . r t S

, 9 5 0 . 4 2 7 / 8 3 2 0 8 : 9 x . a 5 f / 6 n 3 o 4 / f 8 e l e 3 2 T 0

5 6 4 . 9 1 7 / 8 3 2 0 : x a f / n o f e l e T

, 4 3 8 . 7 1 7 / 8 3 2 0 5 : 0 x . a 1 f / 4 n 2 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 1 6 1 . 6 1 4 / 8 3 2 0 2 : 2 x . a 2 f / 6 n 2 o 4 / f 8 e l e 3 2 T 0

1 5 . r n i e ţ i r t s i B . r t S

0 4 . r n u c s e c l ă B . N . d B

8 1 . r n r o l e m e t n a z i r C . r t S

5 4 . r n i e ţ i r t s i B . r t S

u r t n e p n a e ţ e ă d ţ u n J e l g r u U t a e r d o i t i c e ţ a p u s t i n I S

r o l e v i h r A a ă n a e ţ e d u J l e a a i n ţ c o i e ţ r i a D 

i r ă r u g i s A e d ă n a e e ţ e t a d t u ă J n ă a s S a e C d

n a e ţ e d u J r a t i l i M l u r t n e C


1 6 2



, 4 4 6 . 2 2 4 / 8 3 2 0 4 : 4 x . a 6 f / 2 n 2 o 4 / f 8 e l e 3 2 T 0

5 4 . r n u c s e c l ă B . N . d B e r a r ă a a e p r A e r i t a u z ă r g i t l i e r b P n e o i p ş i M i u e l e i u d i l m r o u o t i i c n i o f c r e O E T

, 3 3 3 . 0 1 7 / 8 3 2 0 3 : 3 x . a 3 f / 0 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

C 4 . l b , r a z a B r e i t r a C

e d n a e ţ e d u e J i l g u l o i c o i r v t r e e S M

, 3 8 3 . 6 1 7 / 8 3 2 0 2 : 9 x / a 6 f / 7 n 2 o 4 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 7 5 2 . 1 2 7 / 8 3 2 0 8 : 5 x . a 2 f / 1 n 2 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

8 4 . r n u c s e c l ă B . N . d B

l a a l d a r a i r G o t i e u r e r a ă z T i u l c n B u t a ă a i n r i r F i a a c i s i i n z r a m ă n o i C G F

r o i e r e d t n l a a I ă a l m l a a e n V i o l r i ţ u u a o m r ă  i V a B e - i t ş a r l t o o u i r l r ă i o m t t n z u ă o u A V C B

, 9 7 1 . 2 1 4 / 8 3 2 0 6 : 3 x . a 6 f / 2 n 3 o 4 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 7 5 8 . 3 2 7 / 8 3 2 0 9 : 5 x . a 8 f / 3 n 2 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

8 4 . r n u c s e c l ă B . N . d B


ă c i v l i S a i ţ c e r i D

n î n a e ţ e d u J l u i t i a r ţ o c u t r c t e s p s n o n C I

, 1 3 3 . 4 8 4 . 4 1 5 4 2 / 7 / 8 8 3 3 2 2 0 , 0 6 : 8 x . a 1 f / 0 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 7 2 9 . 4 3 2 . 8 1 8 7 1 / 7 / 8 8 3 2 3 2 0 , 0 3 : 6 x . a 0 f / 8 n 1 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

, 3 2 6 . 0 1 7 / 8 3 2 0 1 : 7 x . a 9 f / 5 n 2 o 7 / f 8 e l e 3 2 T 0

3 6 . r n i e ţ n e d n e p e d n I . r t S

8 1 . r n i e ţ i r o i M . r t S


, i r A u S a m i n u r â D m i o ş R i z n u ă r i d ă t s l e z u o t a B u n a o i A i ţ ţ  a c e C  S

a l a s r u c u S – d u S z a g i r t s u i D ă z C u S B

d r o u  ă a z i u n B e t . n E u . E M . a c F i . r D t c . e S l E – C A S S


Strategie Durabila Buzau Modificata 28[1].06

Recommend Documents