Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a Romaniei, invecinindu-se cu judetele Brasov si Covasna, catre nord-vest; cu judetele Vrancea si Braila catre est ; cu judetele Ialomita si Ilfov catre sud si judetul Prahova catre vest. Buzau Municipiul acestuia are o suprafata de 81,3 km , si ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic hidrografic al raului cu acelasi acelasi nume , cuprinzand in mod armonios toate formele de relief: munti munti in partea de nord , campii la sud, intre acestea aflandu-se aflandu-se zona coliniara subcarpatica.iar subcarpatica.iar muntii Buzaului si Vrancei si masivele Penteleu Penteleu ,Podul Calului , Siriul , Monteoru , Ivanetu ,completind ,completind bogatie bogatie montana constituita de lemn lemn ,ce au fost exploatate excesiv excesiv in trecut , insa masurile luate luate in cadrul programului programului judetean de conservare si dezvoltare a fondului forestier se asigura atat valorificarea superioara a masei lemnoase.Cat despre intretinerea si refacera padurilor. prezenta active a omului se manifesta astazi si prin amplele lucrari de modernizare a cailor de access pre punctele de exploatare , prin corectarea torentilor si regularizarea cursurilor de apa , ceea ce se reflecta in dezvoltarea rapida a localitatilor din zona si intensificarea intensificarea activitatilor turistice. Conditiile geografice prielnice au determinat-inca determinat-inca din vechime-constituirea vechime-constituirea a numeroase asezari in zona subcarpatica a judetului Buzau. In ultimii ani , pe baza politicii de dezvoltare echilibrata a tuturor zonelor, acestea cunosc o puternica inflorire , ocupatiilor traditionale-viticultura traditionale-viticultura , pomicultura pomicultura , cresterea aminalelor –adaugandu-li-se preocupari noi , legate de activitati neagricole , care asigura mai buna valorificare a resurselor solului si subsolului , a fortei de munca. Locuitorii acestei zone poarta astazi , pe baza programului judetean de conservare a fondului financiar si combatere a eroziunii solului , subsolul bogat in depozite de origine organica(petrol organica(petrol , carbune, chihlimbar , calcar) si minerala (sare, gresie , argila , nisipuri , pietrisuri)este o adevarata batalie pentru reintroducerea “pamanturilor rele” in circuitul producti ve, experimentele experimentele desfasurate pe suprafete suprafete din ce in ce mai mari- oferind rezultate mai mult decat promitatoare.
Ca numar de locuitori putem vorbi despre 134.227 locuitori,valori estimate la recensământul din 2002 dintre care :
Români: 128.423 Români: 128.423 (95,67 %) Romi: 5.502 Romi: 5.502 (4,09 %)
Alții: 0,24%
Buzaul fiind cel de- al optsprezecelea oraș ca populație din România.
Cit despre organizarea administrative-teritoriala , mentionez ca prima harta administrativa a Tarii Romanesti, alcatuita de stolnicul Constantin Cantacuzino in anul 1700, cuprinde un numar de 17 judete, dintre care judetele Buzau, Rimnic si Sacuieni se suprapun teritorial cu actualul judet Buzau. Pina in anul 1843, judetul se intindea din crestele muntilor si pina in cimpie sub forma unei fisii, marginita de cursurile de apa ale Buzaului si Rimnicului si, numai dupa aceasta data, prin inglobarea partiala a judetului Sacuieni-desfiintat-acesta se intinde spre vest si spre nord, incluzind cea mai mare parte din muntii si Subcarpatii Buzaului, Mizilului si partial Cimpia Gherghitei. In aceste limite judetul se infiinteaza pina in 1950, cind noua impartire administrativa il transforma intruna din cele 28 de regiuni ale tarii. In sfirsit, prin reorganizarea administrativ-teritoriala din anul 1968, judetul Buzau se reinfiinteaza in limitele actuale, orasul cu acelasi nume devenind municipiu. municipiul Buzau face astfel astazi parte din cele 85 unitati administrative alaturi de resedinta judetului, municipiul Ramnicu-Sarat, 2 orase: Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu 481 de sate. Situat pe malul drept al riului Buzau, la rascrucea drumurilor comerciale care leaga Moldova, Muntenia si Transilvania de porturile dunarene, municipiul Buzau are un trecut milenar. Astfel istoria scrisă a orașului începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al IIlea. Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine.
Un document din anul 376 menționează un râu cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui orașului, nume pe care l-a primit de la acest râu, pe al cărui mal se află. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine, iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea. În perioada medievala, economia Buzaului era bazata pe comert, târgul fiind punct de vama si de schimb, si înflorind în urma pozitiei sale la curbura Carpatilor la întretaierea drumurilor care legau Tara Româneasca de Moldova si Transilvania insa sfârsitul Evului Mediu a adus orasului un val de distrugeri, Buzaul fiind complet sau partial devastat de razboaie repetate si invazii militare straine, dar si de catastrofe naturale.Armata lui Mihai Viteazul a stationat în Buzau în 1596. Dupa plecarea acesteia, orasul a fost devastat în 1597 de raiduri otomane si tataresti. În anul urmator, Mihai Viteazul a adus daruri locuitorilor orasului, pentru a compensa pagubele. Aceasta fiind doar un exemplu a numeroaselor lupte și invazii, precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), ce au
condus la distrugere a și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii. Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului.În această perioadă a fost construit Palatul Comunal , clădirea– simbol a orașului, care a devenit centru industrial și nod feroviar. De-a lungul acestui secol orasul a depasit dificultatile reconstructiilor repetate si a început sa se dezvolte ca oras modern cu o viata economica si culturala puternica. Padurea Crâng a devenit loc de petreceri pentru localnici începând cu 1829 si în cele din urma a fost amenajata ca gradina publica în 1850. Au început sa se înfiinteze scoli, episcopia deschizând o scoala de pictori de biserici si iconari, condusa de Nicolae Teodorescu si unde a studiat si pictorul Gheorghe Tattarescu. Un an mai târziu episcopul Dionisie Romano a deschis Scoala Normala (scoala de învatatori), scoala ce pregatea învatatori pentru scolile generale din oras si pentru cele din 115 sate. Seminarul teologic ortodox din Buzau, înfiintat în 1836, a fost a doua scoala teologica din Tara Româneasca, dupa seminarul din Bucuresti. Cel mai vechi recensamânt cunoscut al Buzaului, datând din anul 1832, arata ca în Buzau locuiau 2.567 de oameni dintre care: 18 evrei, 1 englez, 1 austriac si restul (99%) români. În perioada 1837-1840 s-a introdus iluminatul public. Lampile de pe strazi functionau cu lumânari de seu, la început functionând 38 de lampi. Pâna în 1861, numarul acestora crescuse la 50. În 1841, strazile orasului, pâna atunci dezordonate si întortocheate, au fost realiniate dupa reguli urbane. În 1842 în oras exista un medic, o moasa autorizata oficial si o echipa de pompieri. În timpul Revolutiei de la 1848, s-a înfiintat la Buzau o Garda Nationala, supervizata de Barbu si Nicolae Balcescu, imediat dupa organizarea guvernului revolutionar de la Bucuresti în iunie. Revolutia a fost însa înabusita de armatele otomane si rusesti si Buzaul a fost ocupat de armata rusa timp de trei ani. Tot armata rusa a ocupat Buzaul din nou în 1853 în timpul Razboiului Crimeei. Dezvoltarea orasului a continuat dupa încheierea acestei ocupatii militare. La divanele ad-hoc organizate dupa Congresul de la Paris din 1856, marea majoritate a reprezentantilor Buzaului au votat pentru unirea Tarii Românesti cu Moldova. Mai târziu, dupa ce cele doua tari au intrat într-o uniune personala pe 24 ianuarie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost primit cu entuziasm de locuitorii Buzaului si a fost convins de acestia sa ramâna peste noapte în oras, în timp ce era pe drum de la Iasi la Bucuresti. Proaspat alesul domnitor al Tarii Românesti si Moldovei a plecat a doua zi din oras pe Strada Mare, o strada denumita astazi, în amintirea evenimentului, Bulevardul Unirii.
Viata culturala a înflorit si ea, si în 1852, a avut loc în Buzau pentru prima oara un spectacol de teatru. Iar in 1868 s-a deschis prima librărie la Buzău, a lui Al. Georgescu, iar în 1873 a luat ființă noua tipografie „Alexandru Georgescu”, prima tipografie laică, deschizând drumul publicisticii buzoiene.
În timpul primului razboi mondial, orasul a fost ocupat, din 14 decembrie 1916 pâna pe 14 noiembrie 1918, de trupe germane, si multi localnici s-au refugiat în Moldova sau în zona rurala din preajma orasului. Buzaul a revenit dupa razboi sub administratie româneasca. Dupa 1918, Buzau a continuat sa se dezvolte, devenind treptat centru industrial. Uzina electrica, a carei constructie începuta în 1911 a fost întrerupta de anii de razboi, a fost în cele din urma data în folosinta în 1928, ceea ce a avut drept consecinta generalizarea iluminatului electric în oras. Cel mai important primar al Buzaului din perioada dintre cele doua razboaie mondiale a fost Stan Sararu, care a construit în 1935 o piata de alimente moderna, care este astazi cea mai importanta piata agroalimentara din oras, numita piata Stan Sararu. Acelasi primar a demarat constructia Stadionului Crâng, a înfiintat o baie publica si a pavat strazile principale cu piatra cubica. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, armata sovietica a ocupat Buzaul la sfârsitul lunii august 1944, si, deoarece soldati germani erau baricadati în Palatul Comunal, turnul acestuia a fost darâmat cu tunul. Turnul a fost reconstruit dupa razboi. În zona au avut loc lupte dupa 23 august 1944, când maresalul Ion Antonescu a fost arestat în Bucuresti si guvernul sau pro-nazist a fost înlaturat de la putere. În Cimitirul Eroilor, aflat în partea vestica a orasului, au fost înmormântati soldatii români, germani si sovietici care au murit atunci. După cel de-al doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani iar după revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într -un context capitalist. Cu toate acestea preluarea puterii de regimul comunist, a condus Buzaul la pierderea statutul de resedinta de judet în 1952, fiind inclus în Regiunea Ploiesti. Judetul Buzau a fost reînfiintat în 1968. Toate fabricile din Buzau au fost nationalizate si, mai ales spre sfârsitul perioadei comuniste, politica de sistematizare a guvernului comunist a dus la demolarea vechilor cartiere de case, ducând la schimbarea totala a aspectului orasului. Pâna în 1953, zonele rezidentiale erau compuse exclusiv din case, multe dintre ele fiind darâmate în ace asta perioada pentru a face loc blocurilor. Acest proces a fost la început lent, dar între 1980 si 1988, toate casele de pe strada principala a orasului au fost demolate si înlocuite cu
blocuri. În acea perioada au fost distruse multe cladiri istorice, printre care si teatrul Moldavia. Din centrul istoric al Buzaului, doar casele de pe strada Cuza Voda au ramas în picioare. De asemenea, în 1969, un cartier rezidential a fost contruit în Parcul Crâng, reducându-i acestuia dimensiunile. Industrializarea fortata, a platformei industriale Buzau-Sud a fost inaugurata în 1963. Locatia acesteia a fost aleasa pentru a folosi un teren nefertil, unde fusese înainte o rafinarie si care acum era acoperit de mlastini. Aceasta locatie prezinta si avantajul vânturilor locale care îndeparteaza de oras noxele produse de fabrici.cu teate astea Buzăul nu s-a axat pe o singură industrie și nu a existat o singură întreprindere de care să depindă întreaga economie a orașului. Conform noii legi a societăților comerciale, adoptată în 1990, dupăînlăturarea regimului comunist, întreprinderile din oraș s -au reorganizat ca societăți pe acțiuni. Doar câteva din aceste societăți nu au supraviețuit tranziției spre economia de piață, multe altele, în urma privatizărilor urmate de reorganizări, devenind sau redevenind competitive. În aceasta perioada au fost aduse însa si unele îmbunatatiri orasului. Parcul Tineretului a fost construit în partea de est, cu o sala de sport si un bazin olimpic.În 1981, s-a deschis un cinematograf cu 650 de locuri, si un spital mare a fost construit între 1971-1973 iar in 1976, orasul a sarbatorit 1600 de atestare documentara. Pentru a marca evenimentul, a fost construit un obelisc în Parcul Crâng. În acelasi an, Piata Daciei, piata principala din oras aflata în fata Palatului Comunal, a fost pavata din nou, cu marmura de Magura, alba, rosie si gri, cu modele asemanatoare celor de pe costumele populare traditionale din zona Bisoca Perioada postcomunista a fost marcata si ea de procesul de demolare a caselor a fost stopat dupa caderea comunismului în România, la sfârsitul lui decembrie 1989. Ceea ce a dus la stagnarea Economieu orasului pentru o perioada, insa Buzaul a reînceput sa se dezvolte, dupa ce întreprinderile de stat au fost privatizate si reorganizate si au aparut alte companii noi.In perioada imediat urmatoarea viata cultural capata contur din ce in ce mai multe institutii de specilitate isi deschid larg portile spre a deserve nevoia populatie de liberalizare a vietii cotidiene ,exemple al acestor afirmatii ar si ca in 1991 se începe lucrul la o catedrala ortodoxa, numita Catedrala Sfântul Sava. În 1995, un nou teatru, numit Teatrul George Ciprian, a fost deschis în Buzau.
În prezent, cea mai mare companie cu sediul în Buzău este holdingul Romet, cu capital integral românesc, compus din mai multe firme care produc izolații pentru conductele de apă și gaze, filtre de apă, stingătoare de incendii și alte produse. Compania a avut succes în anii 1990, comercializând filtrul de apă Aquator. În 1999, acest grup de firme a achiziționat și firma Aromet S.A., succesoarea fabricii Metalurgica, fondată în 1928. Alte companii din Buzău au fost privatizate prin programe vizate de Banca Mondială ,si astfel se pune la punct intr-un context liniar drept ,bazele unui oras demn de mostenirea survenita din stramosi .
De mentionat faptul ca Buzaul este si un important nod feroviar, legând București și Ploiești de Focșani, Galați și Constanța. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu calea ferată București-Galați. La momentul actual Buzău este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul orașului este Constantin Boșcodeală, din 1996, reales în 2008 pentru un al patrulea mandat.
