UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI BUCUREȘ TI FACULTATEA DE GEODEZIE
MODELARE CARTOGRAFICĂ Întocmirea și editarea hărților hărților
Breșug Breșug Iulia Anul III Seria B, grupa 1
1
Temă Să se întocmească harta policromă a zonei cu următoarele coordonate geografice la colțul din stânga jos: =44°30' N =26°30' E în proiecț proiecție cilindrică dreaptă echidistantă pe meridian. Scara hărții de întocmit este 1 : 500 000.
Ca sursă cartografică se va folosi harta administrativă a României (1970). Proiectul va cuprinde:
I. II. III. IV.
Tema si studiul zonei de reprezentat Planul general de redactare Planul general de întocmire Originalele de editare pe culori diferite I. Tema. Studiul zonei de reprezentat
1. Așezare, limite și î ntindere ntindere 2. Forma teritoriului 3. Relief
4. Climă 5. Hidrografie
6.Soluri și resurse naturale 7. Transport și căi de comunicații 8. Localități și populație II. Planul general de redactare
1. Denumirea hărții 2. Destinația hărții 3. Baza matematică si geodezică a hărț ii a) scara hărț ii c) sistemul de proiectie d) ecuatiile hartii e) coordonatele nodurilor retelei cartografice f) studiul deformatiilor
2
4. Continutul hartii detaliat pe categorii de elemente 5. Macheta hartii III. Planul general de intocmire IV. Originalele de editare pe culori diferite
I. Tema. Studiul zonei de reprezentat
Zona delimitată de meridianele de longitudine = 26°30' și = 27°30' și paralele de latitudine = 44°30' și = 45°30' cuprinde mare parte din județul Buzău și porțiuni de diferite dimensiuni din județele vecine: Brăila, Ialomița, Ilfov, Prahova și Vrancea.
Buzău este un județ situat în sud-estul României si se întinde pe aproape întreg bazinul hidrografic al râului Buzău. Configurația geografică, varietatea peisajului și multitudinea de râuri au creat condiții propice pentru așezările omenești și continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. Istoria scrisă a orașului Buzău începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine. Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii, precum și dezastre naturale au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând simbolul păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii.
1. Asezare, limite si intindere
Trapezul de latitudine 44°30' N și longitudine 26°30' E (Buzău) este situat pe continentul Europa, in partea sud- estică a României, pe aproape întreg bazinul hidrografic al râului Buzău, cuprinzand cea mai mare parte din judetul Buzău si fragmente din judetele Brăila, Ialomița, Ilfov, Prahova și Vrancea.
Este limitat de județele : Ialomița (sud), Ilfov (sud-vest), Brașov (nord-vest), Covasna, Vrancea (nord), Prahova (vest), Braila (est).
3
2. Forma zonei respective
Zona reprezentata are forma unui trapez care se întinde pe marte parte din judetul Buzău, și porțiuni din județele Brăila, Ialomița, Ilfov, Prahova și Vrancea .
3. Relief
Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief: munte, deal si campie. Fiecare dintre aceste trepte sunt, la randul lor, foarte variate in privinta formelor, determinand diferentierea mai multor subunitati. Din punct de vedere geologic, muntii sunt constituiti din fliș, reprezentat printr-o alternanta de gresii, marne, argile, sisturi si, mai rar, conglomerate, toate strans cutate. In treapta subcarpatica domina marnele, argilele, nisipurile, pietrisurile, calcarele si gresiile ondulate larg. Campia este alcatuita din pietrisuri, nisipuri si loessuri. Intre zona subcarpatica si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi. Zona de munte face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura. Masivul Penteleu, delimitat de Basca Mica si Basca Mare, este cel mai important atat ca dimensiuni cat si ca altitudine (1772m). De-a lungul anilor, agentii externi au taiat vai adanci si interfluvii care favorizeaza alunecari de teren. Vaile principale care dreneaza Masivul Penteleu sunt dirijate fie catre Basca Mare, fie c atre Basca Mica. ONA SUBCARPATICA Zona subcarpatică, fiind cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului, reprezinta o imbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete si înșeuări, altitudinea culmilor variind intre 400 si 800 metri. Subcarpatii sunt alcatuiti din formatiuni geologice mai tinere, cutate larg. Cutele sunt orientate, ca si cele carpatice, de la SV catre NE si prezinta adesea fracturari, ridicari sau coborari. Structura geologica a imprimat multor culmi o alungire pe directii SV-NE. Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe: - Grupa centrala (Dealurile Botanului) este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanicului. Altitudinile maxime sunt in Dealul Blidisel (821m), varful Pitigoiul (806m), varful Bocu (824m); - Grupa sudica (Istrita - Ciolanu) are caractere locale specifice, si anume: contact brusc cu campia, masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structura si petrografie, zone depresionare tipic subcarpatice; - Grupa estica (Dealurile Calnaului), situata la est de valea Slanicului este drenata central de paraul Calnaului si delimitata de vaile Slanic si Ramnic. - Grupa vestica (Dealurile Priporului) este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si i nseuari largi, foarte diferite sub aspectul structurii si compozitiei geologice.
4
Fasia de tranzitie face trecerea intre zona subcarpatica si campie. Zona de campie are altitudinea de 40-100 m si este constituita din sedimente moi.
Pe teritoriul judetului, zona de campie se subdivide in 4 unitati principale: - Campia Gherghitei reprezinta o continuare a fasiei de subsidenta ce vine dinspre Ploiesti, trece pe la Mizil si Clondiru si se ingusteaza puternic catre localitatea Stalpu. La limita nordica, si mai ales intre Clondiru, Stalpu si izvoarele Calmatuiului, apar aliniamente de izvoare. - Campia Baraganului de mijloc ocupa, in mare, interfluviul dintre Calmatui si Ialomita. Are o inclinare catre SE. - Campia Buzau - Calmatui incepe printr-un larg con de dejectie, pe sub care o parte din apele Buzaului, dar mai ales ale Niscovului, se preling catre Calmatui. In cadrul acestui con, Buzaul si-a sapat o albie larga si doua terase joase. - Campia Ramnicului. In partea de rasarit campia este delimitata de lunca Buzaului si ii sunt specifice o serie de lacuri de tipul limanelor fluviale.
4. Clima judetului Gorj
Ca si intrega tara, judetul Buzau se incadreaza in climatul temperat continental. Treptele de relief, ca si pozitia sa la curbura Carpatilor introduc o serie de nuante locale, ce conduc la trei tipuri principale de climat: de munte, de deal si de campie. Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 4- 6 grade C și precipitatii ce cresc cu altitudinea. Climatul de deal prezinta temperaturi medii anuale de 8-10 grade C. Precipitatiile medii anuale sunt de 600-700 mm/an. Prezenta numeroaselor depresiunilor si bazinete creeaza conditii favorabile inversiunilor de temperatura, mai accentuate in sezonul rece al anului. Climatul de câmpie se caracterizeaza printr-o repartitie relativ uniforma, in suprafata, a elementelor climatice. Temperaturile medii anuale si cele ale anotimpurilor de primavara , vara si toamna sunt mai mari decât in regiunea de dealuri si de munte. Precipitatiile inregistreaza valori sub 400 mm/an. Trecerile de la iarna la vara sint bruste. Datele medii arata ca valoarea cea mai mare a umezelii relative se inregistreaza in luna ianuarie, datorita conditiilor specifice (munte 84%, deal 80%, campie 84%). Cea mai scazuta umezeala apare in iulie, ca urmare a cresterii temperaturilor aerului. Regimul eolian, in general, sta sub directa influenta a maselor de aer vestice. Pe timp de iarna, in zona de campie si la poala subcarpatilor, apar invazii de aer rece, provenite din aria anticiclonului siberian, cunoscute, la noi, sub denumirea de Crivat. Ca o caracteristica locala este prezenta foehnului, care intalneste conditii favorabile de manifestare in zona de dealuri, deoarece configuratia Muntilor Buzaului permite revarsari de aer din Transilvania, peste culmile lor, catre zona subcarpatica.
5. Reteaua hidrografica
Apele freatice subterane
Apele freatice subterane concorda, in mare masura, cu unitatile de relief. Zona montana, constituita din roci dure, prezinta fisuri care faciliteaza circulatia apei. Ca urmare, izvoarele sunt numeroase si cu debit mare. Se gasesc izvoare minerale care contin H2S cum sunt cele de la Siriu, Lopatari, Nehoiu, Fisici. 5
Zona subcarpatica se imparte in doua sectoare. Cel situat la vest de Slanic este caracterizat printr-
o circulatie rapida dar la adancime si mineralizare accentuata a izvoarelor ca urmare a prezentei sarii si a gipsului. Astfel se explica existenta a numeroase izvoare clorosodice, cum ar fi cele de la Meledic, Gavanele si din Valea Muratoarei. Zona de campie detine cantitati mari de ape subterane, in panze mai groase spre zona de contact cu Subcarpatii. Din punct de vedere al mineralizarii, acestea se incadreaza in tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizare totala de 0,650 g / kg. Apele curgatoare
Principala apa curgatoare este Raul Buzau. Suprafata bazinului este de 5505 km2, lungimea de 325 km, cu un debit mediu de 25,2 m3 / sec la statia Banita. Izvoraste de pe partea estica a muntilor Ciucas. Raul Ramnic izvoraste de sub varful Furu. Dupa ce strabate zona subcarpatica si de campie se varsa in Siret. Debitul mediu, la Ramnicu Sarat, ajunge la 17,7 m3/sec. Lungimea este de 139,5 km, iar suprafata bazinului de 943 km2. Raul Calmatui izvoraste din zona mlastinoasa, delimitata de Municipiul Buzau si comunele Stalpu, Costesti, Tintesti. Paraul Sarata, dupa ce izvoraste din jurul localitatii Monteoru, strabate partea de sud-vest a judetului si se varsa in Ialomita. Lacurile
Hidrografia judetului Buzau este completata de un numar insemnat de ochiuri lacustre care, sub aspectul marimii, al gradului de evolutiei si al genezei, se prezinta foarte variat. Lacurile naturale sunt cele mai numeroase. Dupa originea cuvetei, ele pot fi separate in mai multe tipuri: a. Lacuri periglaciare, intre care cel mai reprezentativ este Lacul Vulturilor din Masivul Siriu; b. Lacuri formate ca urmare a alunecarilor de teren. Acestea au aparut in spatele sau intre valurile de alunecare a terenului; c. Lacurile de baraj natural s-au format prin bararea cursului unei ape curgatoare, prin alunecari de teren: Lacul Talharilor, de pe Valea Hansaru, Lacul Casoca si altele; d. Lacurile carstosaline au aparut in urma dizolvarii si a tasarii in zonele de sare: grupul de lacuri de la Meledic, Lacul de la Odaile situat la izvoarele Muratoarei; e. Ochiurile din craterele Vulcanilor Noroiosi au dimensiuni mici, forma circulara si caracter efemer. Se intalnesc la Paclele si Beciu. f. Limane fluviatile se afla pe malul stang al Buzaului cunoscute fiind Balta Alba si Amara. Lacurile artificiale sunt reduse ca numar si tipuri. Sunt formate ca urmare a unor bagaje de retentie sau amenajari speciale. Dintre acestea, mai importante sunt cele de la Luciu, Boldu, Amaru, Costeniu si Glodeanu Sarat.
6. Soluri si resurse naturale
Principala bogăţie montană o constituie lemnul. Subsolul este bogat în depozite de origine organică (petrol, cărbune, chihlimbar, calcar) şi minerală (sare, gresie, argilă, nisipuri, pietrişuri). De asemenea se mai pot aminti: gaze naturale, nisipuri cuarţoase şi diatomită, importante izvoare minerale, soluri fertile, păduri, pajişti, fond cinegetic, potenţial hidroenergetic şi eolian. Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogăţii naturale ale judeţului. Zona montană concentrează cea mai mare parte din suprafaţa acoperită cu păduri şi totodată cel mai însemnat volum de masă lemnoasă, flora şi fauna caracteristice acest ei zone.
6
Nu este de neglijat nici potenţialul hidrografic, reprezentat de râul Buzău, pe cursul căruia există două amenajări hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrică Nehoiaşu şi barajul Cândeşti, cu amenajarea hidroenergetică Cândeşti-Verneşti-Simileasca. Pe lângă acestea mai există 5 centrale hidroelectrice de mică putere, amplasate pe râurile Bâsca fără Cale, Bâsca cu Cale, Bâsca şi Slănic. Dintre resursele subsolului, petrolul constituie în prezent principala bogăţie a judeţului. Alături de petrol, în sud-estul judeţului sunt cantonate însemnate zăcăminte de gaze naturale. În zona localităţii Pătârlagele se extrag nisipuri cuarţoase şi diatomita. La nord-est de municipiul Buzău şi în sud-vestul municipiului Râmnicu Sărat se exploatează argila, de calitate superioară. În albia Buzăului, a Râmnicului şi a altor râuri se găsesc rezerve importante de pietrişuri şi nisipuri. Prospecţiunile geologice şi lucrările de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve de petrol, au evidenţiat prezenţa zăcămintelor de sare, la diferite adâncimi, la Mânzăleşti, Bisoca, Brătileşti, Goideşti, care pot fi exploatate în viitor. Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate în iod, se af lă la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fişici, Balta Albă, Străjeni, Nifon, Lopătari. Printre bogăţiile naturale ale judeţului se mai numără potenţialul hidroenergetic şi eolian, solurile fertile, pajiştile şi fondul cinegetic.
7. Transporturi si cai de comunicatii
Cai de comuncatie rutire: - Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti sau dinspre Suceava, Bacău, Focşani; - DN 1B spre Ploieşti; - DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului); - DN 2B spre Brăila; Cai de comunicatie feroviare : Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană (Bucureşti-Ploieşti-Buzău-FocşaniBacău-Suceava). Cai de comunicatie fluviale, maritime si aeriene : In judetul Buzau nu exista cai de comunicatie fluviale, maritime sau aeriene (exista un aeroport militar la Bobocu).
Drumuri județene DJ100H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 19+840) - Strezeni - Haleș - Izvoru - Valea Sălciilor - Vernești (KM 44+840) : Lungime = 25 km DJ102B: Vălenii de Munte (PH) (KM 23,200) - Zeletin - Calvini - Cislău (KM 34+350) : Lungime = 11,150 km DJ102C: Albești-Paleologu (PH) – Urlați (PH) – (BZ) (KM 33+832) - Buda-Crăciunești - Cislău (KM 45+200) : Lungime = 11,377 Km DJ102F: Sătuc - Berca - Scorțoasa - Chiliile - Glodu-Petcari - DJ 203K : Lungime = 32,200 Km DJ102H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 10+800) - Scorțeanca - Amaru - Pitulicea - DN2 (E85) - GlodeanuSiliștea - (IL) (KM 40+000) - Reviga : Lungime = 29,200 Km DJ102L: Nucșoara de Sus (PH) - (BZ) (KM 10+000) - Chiojdu - Cătina - Bâscenii de Sus (KM 22+000) : Lungime = 12,000 Km DJ102P: Chiojdu - Bâsca Chiojdului - Nehoiu : Lungime = 30,700 Km DJ203G: Costești – Stâlpu – Merei – Sărata-Monteoru (...) Haleș – DN10 (lângă Măgura)
7
8. Localitati si populatie
In judetul Buzau se afla 2 municipii, 3 orase, 82 de comune și 491 sate administrate cu o populatie totala de aproximativ 495000 de locuitori si o suprafata de 6103 km patrati. Localitatile judetului Buzau
In judetul Buzau se afla 5 orase din care 2 sunt municipii: Buzau – (municipiu resedinta de judet) - aproximativ 134000 locuitori; Ramnicu Sarat (municipiu) - aproximativ 38400 locuitori; Nehoiu - aprox. 11600 locuitori; Patarlagele - aprox. 8250 locuitori; Pogoanele - aprox. 7650 locuitori;
II. Planul general de redactare 1. Denumirea hartii
titlul : N 44°30', E 26°30' - Buzău culoare: negru font: inaltime caractere:
2. Baza matematica si geodezica a hartii
2.1. Scara hartii. Se va trece pe harta in toate cele 3 moduri de reprezentare a acesteia. a) Scara numerica 1 : 500 000
culoarea: negru font: Arial inaltime caractere: 4 mm
b) Scara grafica
8
10
0
10
20
30
40
50 km
2 cm
baza: 2 cm culoarea: negru font: Arial înaltime caractere: 1,5 mm distanța până la text: 1 mm
c) Scara explicativa 10 mm pe harta reprezinta 5000 m pe teren
culoarea: negru font: Arial inaltimea de scriere: 2 mm
2.3. Sistemul de proiectie Proiectia utilizata este Proiectie cilindrica dreapta echidistanta pe meridian. In cazul proiectiei cilindrice se presupune ca suprafata elipsoidului de rotatie sau a sferei terestre se reprezinta pe suprafata laterala a unui cilindru tangent sau secant, orientat intr-un anumit fel fata de elipsoid sau sfera. Proiectiile cilindrice drepte se caracterizeaza prin faptul c a latitudinea 0 a polului proiectiei este 900.
φ
Reteaua cartografica in proiectie cilindrica dreaptă :
meridianele sunt drepte paralele situate la distante proportionale cu diferentele dintre meridianele respective; paralelele sunt drepte perpendiculare pe dreapta prin care se reprezinta meridianul .
Distanta dintre imaginile paralelelor se modifica de la o proiectie cilindrica la alta. Sistemul de axe rectangulare se alege astfel:
ca axa Ox se alege o dreapta prin care se reprezinta unul dintre meridiane (de obicei meridianul axial); ca axa Oy se ia dreapta care reprezinta Ecuatorul sau axa care reprezinta paralelul situat in extremitatea sudica a teritoriului de reprezentat.
Fiind o proiectie echidistanta pe meridiane, distantele pe meridiane nu se deformeaza: m =1.
9
2.4. Ecuatiile hartii Pentru transformarea de coordonate geografice φ, λ in coordonate rectangulare plane X, Y am folosit urmatoarele ecuatii ale hartii:
φ - S0,
X = S0,
unde S - lungimea arcului de meridian de la Ecuator pana la arcul
φo
350 11025 } ∙ 1 , = 1 ∙ (1 ){1 34 45 64 512 16384 2 525 16640 } ∙2 1 ∙ (1 ){34 60 64 512 416384 4 210 8820 } ∙4 1 ∙ (1 ) {15 64 512 16384 6 35 2520 } ∙6 1 ∙(1 ) ∙ 355 ∙8 ∙ (1 ) {512 16384 8 16384
∝∗() ∝ = N * cos
Y=
0
unde N0 - raza de curbura a primului vertical
N0 =
a √ −sin
e2 =
f=
− −
2.5. Coordonatele nodurilor retelei In tabelul urmator sunt reprezentate coordonatele rectangulare plane pentru nodurile rezultate in urma indesirii retelei de meridiane si paralele in trapezul considerat.
ϕ 0 44 44
' 30 35
λ
X [m]
0 26 26
0 9260,235 10
' 30 35
Y [m] 0 6627,463489
44 44 44 44 45 45 45 45 45 45 45
40 45 50 55 0 5 10 15 20 25 30
18520,606 27781,112 37041,754 46302,532 55563,446 64824,495 74085,68 83347,001 92608,457 101870,05 111131,338
26 26 26 26 27 27 27 27 27 27 27
40 45 50 55 0 5 10 15 20 25 30
13254,92698 19882,39047 26509,85396 33137,31745 39764,78093 46392,24442 53019,70791 59647,1714 66274,63489 72902,09838 79529,56187
==′ X
Y
2.6. Studiul deformatiilor
sin ω/2 =
− , a=max(m,n) si b=min(m,n) +b m=1
∙ = , unde = = ∙ ∙ 11
p = mn m – modulul de deformație liniară pe direcția meridianelor n – modulul de deformație liniară pe direcția paralelelor p – modulul de deformație areolară ω – deformația unghiulară maximă Deformatiile depind numai de latitudine.
ϕ 0 44 44 44 44 44 44 45 45 45 45 45 45 45
' 30 35 40 45 50 55 0 5 10 15 20 25 30
λ
X [m]
0 26 26 26 26 26 26 27 27 27 27 27 27 27
0 9260,235 18520,606 27781,112 37041,754 46302,532 55563,446 64824,495 74085,68 83347,001 92608,457 101870,05 111131,338
' 30 35 40 45 50 55 0 5 10 15 20 25 30
Y[m] 0 6627,463489 13254,92698 19882,39047 26509,85396 33137,31745 39764,78093 46392,24442 53019,70791 59647,1714 66274,63489 72902,09838 79529,56187
3. Continutul hartii detaliat pe categorii de elemente
In afara de baza matematica despre care s-a vorbit anterior, hartile contin o serie de elemente fizico-geografice (hidrografie, relief, vegetatie etc) si social-economice (localitati, cai de comunicatie etc) care formeaza elementele de continut. Elementele de continut sunt reprezentate pe harti prin semne conventionale si inscriptii formate din cifre si litere. Semnele conventionale sunt figuri simbolice cu ajutorul carora se marc heaza pe harta pozitia unor obiecte si fenomene precum si caracteristicile lor cantitative si calitative. Sursa de date cartografice: harta administrativa a Romaniei 1970, la scara 1 : 500 000.
Semn conventional
Denumire
Municipiu reședință de județ
12
Descriere cerc plin cu diametrul de 2 mm, cu centrul in centrul unui cerc gol cu diametrul de 4 mm, ambele de culoare rosie
Date despre scris
Reședință de județ
Oras
Comuna
Comuna suburbana
Limita de judet
cerc plin cu diametrul de 2 mm, de culoare rosie cerc plin cu diametrul de 1,2 mm, cu centrul in centrul unui cerc gol cu diametrul de 2,4 mm, ambele de culoare neagra cerc plin cu diametrul de 1,2 mm, de culoare neagra cerc gol cu diametrul de 1,2 mm, de culoare neagra linii continue de grosime 0,25 mm, paralele la distanta de 2,4 mm intre care exista o hasura de tip ANSI31, toate de culoare rosie
Limita exterioară a municipiilor
linie continua de culoare rosie, de grosime 0.30 mm
Linia exterioară a orașelor
linie continua de culoare rosie. de grosime 0.25 mm
Limite de comune
linie continua de culoare maro, de grosime 0.25 mm
Drum modernizat
linie continua de culoare verde, de grosime 0.40 mm linii continue de grosime 0,05 mm, paralele la distanta de 1 mm, ambele de culoare verde linii continue de grosime 0.25, paralele la distanta de 1 mm, intre care exista hasura solida din
Drum nemodernizat
Cale ferată
13
Râuri
Lacuri
5 in 5 mm, toate de culoare neagra linie continua de grosime 0.50, de culoare albastră poligon hașurat cu hașură de tip ANSI31, de culoare albastră text pentru de denumirea comunelor
Cănești
Denumire comune
URZICENI
Denumire orașe
text pentru de denumirea orașelor
SLOBOZIA
Denumire reședință de județ
BUZĂU
Denumire municipiu reședință de județ
IALOMIȚA
Denumire județ
text pentru de denumirea reședințelor de județ, scris cu majuscule text pentru de denumirea municipiilor reședință de județ, scris cu majuscule text pentru de denumirea județelor, scris cu majuscule
Sărata
Denumire râu
text pentru de denumirea râurilor
stilul Arial, fontul normal, înălțimea textului de 2,5 mm, de culoare neagră stilul Arial, fontul normal, înălțimea textului de 3 mm, de culoare neagră fontul normal, înălțimea textului de 4 mm, de culoare roșie stilul Arial, fontul normal, înălțimea textului de 4 mm, de culoare roșie stilul Arial, fontul normal, înălțimea textului de 8 mm, de culoare roșie stilul Times New Roman, fontul italic, înălțimea textului de 3 mm, de culoare albastră
5. Macheta hartii
Harta va fi tipărită la scara 1 : 500 000 pe hârtie format A3 (420 mm x 297 mm). Cadrul hartii este alcatuit dintr-un sistem de linii care delimiteaza imaginea cartografica. Po ate fi de tip: -
geometric geografic
Cadrul geometric. Laturile cadrului sunt linii ale retelei de coordonate rectangulare, deci sunt paralele cu axele sistemului de coordonate. In consecinta, cadrul are forma de patrat sau dreptunghi. Acest tip de cadru are avantajul ca dimensiunile foii de harta sunt egale, ceea ce permite amplasarea rapida a acestora insa deoarece nu contine reteaua cartografica este ingreunata localizarea foilor de harta. 14
Cadrul geografic. Laturile cadrului sunt imaginile plane ale arcelor de meridian si paralel care delimiteaza pe elipsoid un anumit trapez. Astfel, dimensiunile cadrului variaza in functie de latitudine. Pentru aceeasi scara, dimensiunile cadrului de tip geografic pot si diferite. Forma cadrului este un patrulater oarecare, aproape de un trapez. Avantajul cadrului de tip geografic este acela ca permite localizarea rapida a foilor de harta si permite determinarea ariilor trapezului pe elipsoid. Structura cadrului unei harti:
44°35'
44°30' m
2 mm m 2
' 0 3 ° 6 2
10 mm
' 5 3 ° 6 2 2
m
m
' 0 4 ° 6 2
1 cm
m c 1
Cadrul interior al hartii culoare: negru grosimea liniei: 0.25 mm Cadrul minutar culoare: negru 2 linii paralele cu distanta de 2 mm intre ele hasura de tip solid din 1' in 1' caracterele de scriere ale coordonatelor geografice au o înălțime de 2 mm, fontul Arial, si sunt plasate la o distanta de 0.5 mm fata de cadrul minutar Cadrul exterior culoare negru grosimea liniei 0.25 mm
Trapezul va fi amplasat pe partea stângă a foii, la o distanță de 1 cm față de ticurile din stanga si 17,8 cm de ticurile din dreapta. Informatiile de pe harta (nomenclatura, scara hartii, legenda si numele celui ce a intocmit harta) se vor amplasa in partea dreapta a hartii, dupa cum urmeaza:
15
+ + +
Nomenclatura si denumirea localitatii, la 3 cm fata de ticurile din partea de sus a foii, cu inaltimea scrisului de 5 mm si fontul Arial Scara hartii, trecuta sub toate cele 3 forme ale sale: Scara numerica, la 1 cm fata de nomenclatura si denumirea localitatii, cu inaltimea scrisului de 1,5 mm si fontul Arial Scara grafica, la 2 cm fata de scara numerica, cu inaltimea scrisului de 2 mm si fontul Arial Scara explicativa, la 2 cm fata de scara grafica, cu inaltimea scrisului de 2 mm si fontul Arial Denumirea proiectiei, la 1 cm fata de scara explicativa, cu inaltimea scrisului de 2 mm si fontul Arial Legenda, la 1,5 cm fata de denumirea proiectiei, cu inaltimea scrisului de 4 mm si fontul Arial Elementele legendei, la 1,5 fata de legenda: denumirea semnelor conventionale au inaltimea scrisului de 1,5 mm si fontul Arial iar semnele conventionale sunt plasate la 10,5 cm fata de ticurile din dreapta. Operatorul care a întocmit harta este trecut la o distanța de 6 cm fata de ultimul semn conventional, cu inaltimea scrisului de 2 mm si fontul Arial.
III. Plan general de intocmire
Intocmirea hartilor reprezinta procedeul de transpunere a elementelor de continut de pe materialele cartografice pe originalul hartii. De aceasta depinde calitatea noii harti. Scara originalelor de intocmire este aceeasi cu scara la care urmeaza sa se tipareasca harta. Prima etapa in procesul de realizare a originalului de intocmire este construirea retelei cartografice.Aceasta se realizeaza pe baza datelor stabilite in planul general de redactare (coordonatele generale ale colturilor hartii, densitatea retelei cartografice Δφ=Δλ, coordonatele rectangulare plane ale nodurilor retelei si coordonatele rectangulare plane ale punctelor geodezice de baza) se traseaza reteaua de meridiane si paralele automat, mecanic sau manual. A doua etapa in procesul de realizare a originalului de intocmire este transpunerea detaliilor sau a elementelor de continut.Aceasta se realizeaza prin procedeul automat, care presupune urmatoarele etape: a) scanarea materialului cartografic existent b) georeferentierea imaginii scanate c) vectorizarea detaliilor planimetrice d) completarea cu semne conventionale, inscriptii etc. a) Scanarea materialului cartografic existent
Prin procedeul de scanare se obtine o imagine raster care poate fi stocata in memoria calculatorului. Sunt necesare: un scaner de format mare si software pentru scanare si prelucrarea imaginii. Pentru scanare trebuie cunoscuti urmatorii parametri: Formatul suportului Presupune corelarea formatului hartiei cu cel al scanerului. Daca formatul hartiei este mai mare decat cel al scanerului, harta se imparte in mai multe zone care se scaneaza separat, urmand a fi reunite ulterior.
16
Reunirea se face in autocad, utilizand comanda Merge – Images, dupa ce imaginile sau rotit si scalat in prealabil, astfel incat sa corespunda. Rezolutia Se refera la densitatea pixelilor de imagine pe unitatea de lungime. Cu cat rezolutia este mai mare, cu atat imaginea este mai fidela, dar si marimea fisierului este mai mare. Numarul de culori In general, pentrul scanarea unei harti color se utilizeaza 256 de culori. Formatul fisierului Imaginea obtinuta poate fi salvata in urmatoarele formate: jpg, bmp, tif, pmg, gif etc.
b) Georeferentierea imaginii scanate
Georeferentierea reprezinta procesul prin care o imagine raster este adusa prin translatie, rotatie, scalare si, eventual, deformare, in coordonatele unui sistem de proiectie. Pentru georeferentiere se utilizeaza punctele care pot fi identificate in imaginea raster si ale caror coordonate sunt cunoscute in sistemul de proiectie ales. In cazul acestui proiect de utilizeaza nodurile retelei cartografice. Georeferentierea se poate face prin una din transformarile urmatoare: transformarea ortogonala sau liniara, transformarea afina, transformarea poliomiala, transformaea proiectiva si prin ortorectificare. Georeferentierea se face cu ajutorul programului Autodesk Raster Design, urmarind urmatoarele etape: - Image - Correlate - Rubbersheet Punctele trebuie sa fie uniform raspandite pe intreaga imagine. In urma procesului de georeferentiere, punctele sursa sunt aduse cat mai aproape posibil de punctele destinatie. Rezulta o eroare de transformare care va fi afisata ca valoare numerica intr-o casuta de dialog. In cazul de fata, pentru georeferentiere s-a folosit transformarea polinomiala, folosind 6 puncte din imagine drept puncte sursa.
17
c) Vectorizarea detaliilor planimetrice
Vectorizarea reprezinta procesul de transformare a imaginii raster intr-un sir de entitati de tip vector. Stocarea unui vector în baza de date se face prin coordonatele x,y și eventual z ale capetelor și punctelor de referință ale acestuia, precum și culoarea cu care este reprezentat. d) Completarea cu semne conventionale, inscriptii etc.
Semnele conventionale se utilizeaza pentru reprezentarea planimetrica pe harti. Forma semnului conventional trebuie sa fie cat mai adecvata pentru a sugera obiectul din natura iar dimensiunea sa să permita observarea acestuia cu ochiul liber. Semnele conventionale se caracterizeaza prin marime, forma si culoare. Grosimea liniilor se alege astfel incat sa sugereze importanta obiectului, iar utilizarea formei si a culorii se face pentru a arata destinatia obiectului. Semnele conventionale se clasifica in 3 categorii:
Semne conventionale de contur: se utilizeaza pentru reprezentarea la scara a detaliilor prin conturul lor Semne conventionale care nu tin cont de scara se utilizeaza pentru reprezentarea detaliilor mici care nu se pot reprezenta la scara hartii Semnele convetionale explicative: se reprezinta impreuna cu celelalte semne conventionale si prezinta informatii suplimentare despre semnele respective.
18
Continutul de principiu al unei harti topografice si ordinea reprezentarii: Elementele bazei matematice: -
carioajul Km
-
cadrul hartii
-
reteaua de meridiane si paralele
- reteaua de sprijin (puncte geodezice de baza) Elemente de continut: -
hidrografia: marile, lacurile, raurile
-
relieful
-
localitatile
-
caile de comunicatii
-
elementele de sol si vegetatie
-
limitele administrative
Hidrografia
-
marile
-
lacurile (doar daca suprafata reprezentata e mai mare de 1,2 mm sau daca se afla in zone cu deficit de apa)
-
raurile printr-o linie sau doua linii)
-
constructii anexe
-
alte elemente: cascade, canale, baraje, fantani etc
Relieful Nu se reprezinta pe toate hartile. De-a lungul timpului s-au utilizat diferite metode de reprezentare a reliefului: metoda perspectiva, metoda umbrelor, metoda curbelor de nivel, metoda tentelor de culoare, metoda hartilor in relief. Localitatile In functie de scara si de natura hartii, localitatile se pot reprezenta astfel: prin reprezentarea tuturor elementelor, prin sistemul de cvartale, prin reprezentarea conturului localitatilor sau prin semne conventionale in afara scarii. Caile de comunicatii La reprezentarea pe harta, caile de comunicatie se impart in: cai ferate, sosele si drumuri. Trebuie avut in vedere ca axul semnului conventional sa coincida cu axul drumului din teren. In cazul in care calea de comunicatie trece pe langa un element care trebuie reprezentat precis pe harta (malul unui rau sau lac) acestea se reprezinta fara sa se suprapuna.
19
Elementele de sol si vegetatie Aceste elemente se reprezinta pe toate hartile topografice detaliate in functie de scara si de natura hartii. Ca elemente de sol avem: terenuri nisipoase, argiloase etc. iar ca elemente de vegetatie: poduri, lastarisuri, tufarisuri, vii, livezi etc. Inscriptiile Denumirile amplasate pe harta nu trebuie sa incarce harta ci trebuie amplasate in locurile cele mai libere si nu trebuie sa intersecteze conturul altor elemente.
IV. Originalele de editare pe culori diferite
Originalul de întocmire nu poate fi copiat direct pe formele de tipar pentru a se tipări harta policromă. Materialele pe care se execută originalele de editare trebuie să fie nedeformabile sub acțiunea umidității și a temperaturii. Aceste materiale sunt: - folie subțire de material plastic (grosime de 0.1-0.2 mm) - film fotografic Tipuri de originale de editare: -
pentru culori liniare, se execută pentru elementele hărții reprezentate prin linii, puncte și inscripții; pentru tente de culoare - pentru obținerea unor suprafețe pe hartă, acoperite cu tente uniforme de culoare, trebuiesc executate originale de editare care au aspectul unor măști;
- pentru inscriptii. Culorile utilizate pentru mastile de culoare sunt: nanchin, galben de napoli, verde anis, rosu capucin si azurin. Pentru hasurare s-a folosit hasura de tip ANSI31. Culorile utilizate pentru originalele de editare pentru culori liniare sunt: verde, maro, albastru, rosu si negru.
Planșele au fost redactate cu ajutorul programului Autodesk AutoCAD iar georeferențierea sa realizat cu programul Autodesk Raster Design.
20
21
