Strategie Botosani

Strategia de Dezvoltare Local ă a Municipiului Botoşani 2008 - 2015

1. Introducere 2. Profil comunitar la nivel socio – economic si de mediu al munici mun icipiu piulu luii Boto ani •

Dezvoltare urbanã si infrastructura de transport

•

Mediu si energie

•

Dezvoltare economicã si cooperare transfrontalierã

•

Dezvoltarea resurselor umane

3. Analiza SWOT SWOT a municipiului municipiului Botosani 4. Viziunea si obiectivele de dezvoltare dezvoltare a municipiului municipiului Botosani Botosani 5. Planul de dezvoltare localã a municipiului Botosani •

Dezvoltare urbanã si infrastructura de transport

•

Mediu si energie

•

Dezvoltare economicã si cooperare transfrontalierã

•

Dezvoltarea resurselor umane

6. Portofoliul de proiecte


Orice localitate în perioada modern ă trebuie să realizeze şi s ă promoveze o viziune strategic ă în ceea ce prive şte dezvoltarea urban ă durabilă în perspectivă. Lipsa unui asemenea plan strategic duce la o slab ă capacitate administrativ ă, în cadrul c ăreia rezultă un raport ineficient resurse – rezultate şi se pot pierde oportunit ăţi deosebite cum ar fi absorb ţia fondurilor structurale. De altfel nicio administra ţie public ă nu poate accesa fonduri structurale f ăr ă existenţa unei strategii de dezvoltare local ă, aprobat ă de Consiliul local. O strategie de dezvoltare local ă trebuie să se încadreze în documentele programatice de la nivel naţional, regional si jude ţean pentru a se asigura convergen ţa rezultatelor. La nivel naţ ional ional , având în vedere rolul PND 2007-2013 de a fundamenta accesul la Fondurile

Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, priorit ăţile PND sunt compatibile cu domeniile de intervenţie ale acestor instrumente, conform reglement ărilor comunitare. Pe baza analizelor socio-economice şi a analizelor SWOT sectoriale şi regionale, Ministerul Finanţelor Publice a formulat urm ătoarele propuneri privind priorit ăţile naţionale de dezvoltare pentru perioada de programare 2007-2013: ăţ iiii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe • Creşterea competitivit ăţ cunoaştere;

• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport; • Protec ţ ţ ia ia şi îmbunăt ăţ irea calit ăţ ăţ irea ăţ iiii mediului; • Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării si incluziunii sociale şi înt ărirea capacit ăţ ăţ iiii administrative; • Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivit ăţ ăţ iiii în sectorul agricol; • Diminuarea disparit ăţ ilor de dezvoltare între regiunile ţării şi între oraşele din ăţ ilor interiorul unei regiuni. La nivel regional , Planul de Dezvoltare Regional ă Nord Est 2007-2013 conţine priorit ăţi,

măsuri ce vor putea fi finan ţate din instrumente structurale prin Programul Opera ţional Regional, Programe Opera ţionale Sectoriale (Infrastructura (Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Cre şterea Competitivităţii Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane şi Servicii Sociale, Dezvoltarea Capacităţii Administrative), Planul Na ţional Strategic pentru Dezvoltare Rural ă, precum şi din alte surse de finan ţare, având următoarea structur ă: Prioritate Infrastructur ă mediu

1

– 1.1. Modernizarea Modernizarea infrastructurii locale şi regionale de transport rutier

şi 1.2. Modernizarea g ărilor şi a reţelei feroviere

1.3. Modernizarea Modernizarea infrastructurii aeroportuare aeroportuare 1.4. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de mediu 1.5. Dezvoltarea Dezvoltarea infastructurii energetice 1.6. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educa ţionale, sociale şi de


Prioritate

2

–

Sprijinirea afacerilor

Prioritate 3 – Turism Prioritate

4

–

Dezvoltare rural ă Prioritate

5

–

Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

1.8. Reabilitare Reabilitare urbană 2.1. Investiţii pentru sprijinirea cre ării IMM–urilor şi microîntreprinderilor şi dezvoltării celor existente 2.2. Servicii de consultanţă în/şi pentru dezvoltarea afacerilor în regiune 2.3. Cercetare, dezvoltare, inovare şi dezvoltare tehnologic ă 3.1. Investiţii în turism 3.2. Promovarea poten ţialului turistic 4.1. Dezvoltarea infrastructurii rurale 4.2. Diversificarea activităţilor economice alternative din mediul rural 5.1. Dezvoltarea form ării continue 5.2. Sprijin pentru dobândirea competen ţelor antreprenoriale 5.3. Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de formare a categoriilor dezavantajate 5.4. Sprijin pentru calificarea / reconversia profesional profesional ă a populaţiei ocupate din mediul rural 5.5. Dezvoltarea form ării iniţiale 5.6. Întărirea capacităţii administrative şi eficientizarea managementului fondurilor structurale 5.7. Dezvoltarea serviciilor existente şi înfiinţarea de servicii comunitare alternative

În acest moment, judeţul Botoşani nu are elaborat ă o Strategie de Dezvoltare Jude ţeană. Totusi, sunt identificate în Programul Orientativ de Dezvoltare Economic ă şi Socială al judeţului Botoşani pe anul 2007, 2007, urmatoarele obiective: Prioritatea nr.1 - Infrastructura şi mediul modernizarea infrastructurii infrastructurii locale de transport rutier; o reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de mediu; o dezvoltarea infrastructurii energetice; o reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educa ţionale, sociale şi de sănătate; o reabilitarea urban ă. o Prioritatea nr.2 – Turism dezvoltarea infrastructurii rutiere locale şi a infrastructurii de mediu; o creşterea calităţii serviciilor turistice; o dezvoltarea firmelor de turism şi integrarea acestora în circuitele turistice ale o operatorilor de turism; reabilitarea obiectivelor turistice ce apar ţin patrimoniului cultural, istoric, ecumenic, o modernizarea facilit ăţilor pentru cazare, dezvoltarea bazei de agrement, etc. promovarea poten ţialului turistic prin organizarea de târguri, expozi ţii muzeale, o etnografice şi manifestări culturale, festivaluri şi prin sprijinirea particip ării la acest tip de evenimente pe plan intern şi internaţional. Prioritatea nr.3 – Dezvoltare rural ă Pentru creşterea nivelului de trai al locuitorilor din mediul rural este nevoie de dezvoltarea o acestuia. Mediul rural este un cadru propice pentru dezvoltarea meseriilor tradi ţionale, promovarea o

Strategia de Dezvoltare Local ă a Municipiului Botoşani 2008 - 2015 o

Pentru realizarea acestora este nevoie s ă se asigure condi ţiile în ceea ce prive şte dezvoltarea unei infrastructuri rurale de calitate.

Prioritatea nr.4 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale dezvoltarea form ării continue, în vederea cre ării unei for ţe de muncă care să fie o adaptată la cerinţele pieţei muncii, piaţă care se află într-o continuă schimbare; actiuni de formare şi informare / campanii organizate, mai ales în mediul rural, cu o o concentrare pe popula ţia activa a jude ţului; formarea popula ţiei active din mediul rural în vederea reconversiei profesionale; o dezvoltarea de noi activit ăţi alternative; o întarirea capacit ăţii administrative şi eficientizarea managementului fondurilor o structurale şi de coeziune; Din aceast ă prezentare a contextului general se trage concluzia c ă principalul motiv, prin elaborarea acestor strategii, a fost de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, astfel încât priorit ăţ ile identificate în strategii să fie compatibile cu domeniile de intervenţ ie ale acestor instrumente, conform reglement ărilor comunitare. Astfel se doreşte ca şi la nivelul municipiului Botoşani să se realizeze o Strategie de Dezvoltare Local ă, un document aprobat de Consiliul Local Botoşani care să se plieze pe strategia la nivel naţ ional, regional şi judeţ ean iar structura sa să permit ă într-un mod facil abordarea accesului la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

În vederea elabor ării Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Boto şani pentru perioada 2008 – 2015, Prim ăria Municipiului Boto şani a contractat în urma unei proceduri de achizi ţii publice serviciile pentru realizarea acestei strategii cu firma de consultan ţă Avensa, şi s-a creat o echipă comună între cele două păr ţi contractante pentru realizarea şi implementarea metodologiei care să aibă ca scop final Strategia. Metodologia în urma căreia s-a creat prezenta Strategie de Dezvoltare Local ă a Municipiului Botoşani pentru perioada 2008 – 2015 a fost urm ătoarea: Pas 1: Realizarea echipei de coordonare Componen ţa echipei de coordonare a fost urm ătoarea: Cătălin Mugurel Flutur – Primarul Municipiului Boto şani Adriana Zăiceanu – Director Executiv, Prim ăria Municipiului Boto şani Dan Sandu – Arhitect Sef al Municipiului Ionuţ Nechita – Consultant Dezvoltare, Avensa Dumitru Dulgheru – Consultant Cercetare Social ă, Avensa • • • • •

Pas 2: Contactarea institu ţiilor / departamentelor locale cu activitate sectorial ă pentru obţinerea datelor primare şi a obiectivelor (strategiilor) sectoriale de dezvoltare la nivelul municipiului realizarea bazei de date cu institu ţiile / departamentele locale sectoriale; scrisori oficiale trimise de Prim ăria Botoşani către următoarele instituţii / departamente: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea For ţei de Muncă, SC Apa Grup SA, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Casa de Asigur ări de Sănătate, Camera de Comer ţ şi Industrie, Casa • •


•

Generală a Finanţelor Publice, SC Flash SA, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Inspectoratul Teritorial de Munc ă, Oficiul Judeţean pentru Protec ţia Consumatorilor, Oficiul Registrului Comer ţului, Direcţia Judeţeană de Statistică, Serviciul Poliţiei Rutiere, Direc ţia Regional ă pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Ia şi, direcţii şi servicii din cadrul Prim ăriei Botoşani, operatori priva ţi de telecomunica ţii; contacte telefonice cu reprezentanţii instituţiilor / departamentelor.

Pas 3: Primirea datelor primare şi a obiectivelor (strategiilor) sectoriale la nivelul municipiului primirea în format electronic şi/sau printat a datelor primare (statistici) sectoriale de la instituţiile / departamentele locale sectoriale; primirea în format electronic a obiectivelor (strategiilor) sectoriale. •

•

Pas 4: Analiza datelor primare şi realizarea şi validarea propunerii privind structura chestionarului pentru culegerea datelor secundare analiza datelor primare primite; s-au primit şi s-au analizat şi următoarele documente strategice: Planul Local de Ac ţiune pentru Mediu; Strategia Jude ţeană privind Accelerarea Dezvolt ării Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice; Master Plan privind Alimentarea cu Ap ă, Colectarea şi Epurarea Apelor Uzate în Judeţul Botoşani; Rapoarte Statistice furnizate de Direc ţia Judeţeană de Statistică; Programul Orientativ de Dezvoltare Economic ă şi Socială al Judeţului Botoşani pe anul 2007; analiza obiectivelor (strategiilor) sectoriale primite; conceperea chestionarului de sondare a opiniei cet ăţenilor; propunerea chestionarului c ătre Primăria Municipiului Boto şani; ajustarea chestionarului în func ţie de cerin ţele Primăriei Municipiului Boto şani şi validarea acestuia. • •

• • • •

Pas 5: Culegerea datelor secundare pregătirea echipei de peste 40 de operatori de interviu pentru culegerea datelor din teren; pregătirea administrativă a campaniei de culegere a datelor; realizarea interviurilor cu cet ăţenii pe teren şi completarea chestionarelor; verificarea şi validarea datelor culese, proces în urma c ăruia au fost validate un num ăr de 1005 chestionare; introducerea datelor pentru prelucrare electronic ă. • • • •

•

Pas 6: Realizarea raportului de cercetare interpretarea datelor culese; realizarea analizei cantitative a datelor culese, ca document distinct; realizarea raportului de cercetare. • • •

Pas 7: Realizarea analizei SWOT, a cadrului pentru planul local de dezvoltare şi identificarea de proiecte prioritare realizarea unei sinteze a datelor primare; realizarea unui draft al raportului de cercetare; realizarea unei matrice (ghid) de analiz ă SWOT; realizarea unui scenariu pentru coordonarea discu ţiilor; • • • •

Strategia de Dezvoltare Local ă a Municipiului Botoşani 2008 - 2015 •

realizarea de 4 focus-group – uri cu exper ţi pe domenii sectoriale la care, în urma invitaţiilor, au participat urm ătorii:

Dezvoltare urban ă şi infrastructura de transport Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Nume, prenume Murariu Ana Rusu Doina Vieru Paul Nicolau Gheorghe Dieaciuc Angelica Gavrilescu Cristina Dumitriu Narcisa Aniculaese Ioana Ciobanu Ioan Bacinschi Dan Mihalache Ovidiu Groza Valeriu Nanea Nicolaie Claudiu Pintilie Ovidiu Sandu Dan Lăzărescu Maria M ădălina

Mediu şi energie Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Nume, prenume Gafencu Rocsana Gavrilescu Cristina Dumitriu Narcisa Timofte Luminiţa Luca Tiberiu Aniculaese Ioana Bacinschi Dan Mihalache Ovidiu Biolan Daniela Paicu Marian Ovidiu Diaconu Ion Hemcinschi Liviu Sandu Dan

Instituţia pe care o reprezint ă Prim ăria Municipiului Botoşani Primăria Municipiului Botoşani Primăria Municipiului Botoşani SC Urban Serv SA SC Urban Serv SA Agenţia pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului ADR Nord Est Inspectoratul Jude ţean în Construcţii Direcţia Judeţeană de Statistică Direc ţia Judeţeană de Statistică SC ELTRANS SA Prim ăria Municipiului Botoşani Serviciul Poliţiei Rutiere Prim ăria Municipiului Botoşani, Urbanism Primăria Municipiului Botoşani, Programe cu Finanţare Externă

Instituţia pe care o reprezint ă Agen ţia pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului SC Urban Serv SA SC Urban Serv SA ADR Nord Est Direc ţia Judeţeană de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Inspectoratul Şcolar Jude ţean SC Termica SA SC Termica SA EON Prim ăria Municipiului Botoşani, Urbanism

Dezvoltare economică şi cooperare transfrontalier ă Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6

Nume, prenume Bacinschi Dan Mihalache Ovidiu Nanea Nicolaie Claudiu Aniculaese Ioana Sandu Dan Lăzărescu Maria M ădălina

Resurse umane, inclusiv s ănătate Nr. Crt. 1 2 3 4

Nume, prenume Gavril Roxana Burlacu Dorin Dumitrescu A Bolon Semiramida

Instituţia pe care o reprezint ă Direc ţia Judeţeană de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Prim ăria Municipiului Botoşani ADR Nord Est Primăria Municipiului Botoşani, Urbanism Primăria Municipiului Boto şani, Programe cu Finanţare Externă

Instituţia pe care o reprezint ă Inspectoratul Teritorial de Munc ă Serviciul Public Local de Asisten ţă Social ă Primăria Municipiului Botoşani Instituţia Prefectului


8 9 10 11 12 13 14 15 •

Hriţcu Cătălin Bacinschi Dan Mihalache Ovidiu Oprişanu Gabriel Onofrei Lidia Aioanei Camelia Groholschi Liliana Biolan Daniela

AJOFM Direc ţia Judeţeană de Statistică Direcţia Judeţeană de Statistică Autoritatea de Sănătate Publică Autoritatea de Sănătate Publică Primăria Municipiului Botoşani Primăria Municipiului Botoşani Inspectoratul Şcolar Judeţean

primire feedback de la exper ţi

Pas 8: Prezentarea c ătre stakeholderi (reprezentanţii administraţiei publice) a stării de fapt şi conturarea cadrului de dezvoltare realizarea unei sinteze a datelor primare; realizarea unui draft al raportului de cercetare; realizarea unui scenariu pentru coordonarea discu ţiilor; realizarea unei prezent ări Power Point; realizarea unui seminar cu stakeholderi (reprezentan ţii administraţiei publice) la care, în urma invitaţiilor, au participat urm ătorii: • • • • •

Întâlnire cu reprezentan ţii Consiliului Local: Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Nume, prenume Semenescu Nicolae Zarug Manuela Ana Burlacu Sergiu Costic Constantin Fasniuc Stelică Ţepoi Lucica Vâzdoagă Gheorghe Timofti Miluţă Andronachi Viorica Chirilă Nicolina Alexa Cătălin Brînzei Ioan Bacinschi Dan

Formaţiunea politică pe care o reprezint ă PD PSD PNL PNG – CD Independent PNL PSD PSD PSD PRM PLD PSD Func ţionar public, Direc ţia Judeţeană de Statistică

Pas 9: Realizarea Strategiei în format pentru dezbatere public ă realizarea cadrului strategiei şi supunerea spre analiz ă către Primăria Municipiului Botoşani; primirea observa ţiilor din partea Prim ăriei Municipiului Boto şani şi realizarea ajust ărilor; înaintarea către Primăria Municipiului Boto şani a formatului pentru dezbaterea public ă; anunţ public privind existen ţa strategiei şi înaintarea ei c ătre dezbatere public ă; postarea Strategiei pe pagina web a Prim ăriei şi disponibilitatea ei pentru consultare în cadrul Primăriei pentru cei care nu au acces la internet; primirea de observa ţii, recomandări, sugestii, etc. din partea diferitelor categorii de opinan ţi. •

•

• • •

•

Pas 10: Realizarea formei finale a Strategiei realizarea ajust ărilor Strategiei în urma dezbaterii publice; predarea în format printat şi în format electronic a formei finale c ătre Primăria Municipiului Botoşani; promovarea Hot ărârii de Consiliu Local privind aprobarea Strategiei. • •

•


*** În final Strategia va reprezenta o pondere a următoarelor viziuni: 9 Opinia cetăţenilor 9 Expertiza speciali ştilor 9 Propunerile consultantului 9 Viziunea şi decizia structurilor politice 9 Strategia şi decizia Consiliului Local


Evidenţa istorică a municipiului Boto şani este reliefat ă prin vestigii arheologice privind existen ţa socială în aceste ţinuturi din timpuri vechi (sec. IV e.n.), un tezaur alcătuit din vase şi monede de argint datând înc ă de la sfâr şitul sec. IV aflându-se la Muzeul de Istorie din Moscova. Însă prima menţiune documentar ă a oraşului Botoşani se găseşte în Letopiseţul de la Bistri ţa şi are referire la o incursiune t ătărască: “Scrie letopiseţ ul nostru c ă în anii 6947 (1439) noiembrie 28, intrat-au în ţ ar ă oaste t ăt ărasc ă, de au pr ădatu şi arsu până la Bot ăşani şi au arsu şi târgu Bot ăşani”. Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

Aşezarea a fost în perioada medieval ă preponderent comercial ă, statutul de curte domneasc ă crescându-i importan ţa în perioada secolelor XV – XVIII. Astfel, locuit din cele mai vechi timpuri, ţinutul Botoşanilor, astăzi municipiu din anul 1968, cu o popula ţie de peste 115.000 locuitori şi o suprafaţă de peste 4130 ha, marcheaz ă extremitatea de Nord Est a ţării şi poate fi prezentat ast ăzi ca pământ al istoriei, frumuseţii şi veşniciei. Dacă natura a hăr ăzit frumuseţi acestui colţ de ţar ă, oamenii şi zidirile au adus faima Boto şanilor în ţar ă şi în str ăinătate. Cu privire la marile valori umane putem spune c ă la Botoşani timpul s-a măsurat (ieşind în evidenţă perioada secolului al XIX-lea când a fost important centru administrativ, cultural şi comercial ) în personalităţi creatoare, de dimensiuni monumentale : Eminescu – poetul, Iorga – istoricul, Enescu – muzicianul, Luchian – pictorul. La ace ştia mai adăugăm: matematicienii Dimitrie Pompeiu şi Octav Onicescu, marele naturalist Grigore Antipa şi botanistul Dimitrie Brândză, remarcabile figuri ale literaturii române precum Ion Pillat, P ăstorel Teodoreanu, Demostene Botez şi Gheorghe Tăutu şi marele pictor Octav B ăncilă. Ei se înscriu în galeria marilor valori na ţionale pe care acest col ţ de ţar ă le-a zămislit pentru posteritate. Din punct de vedere al patrimoniului construit existent, istoric şi tradiţional, Botoşaniul de astăzi se bucur ă de o pozi ţie privilegiat ă faţă de multe dintre ora şele româneşti. Partea cea mai valoroas ă, ca întindere, vechime şi arhitectur ă, o reprezintă aşa numitul “centru vechi”. El grupează un număr de 62 de cl ădiri cu destina ţie comercială, construite pe o structur ă complexă de beciuri boltite suprapuse, datând din secolele XVII – XVIII. Regimul de în ălţime al clădirilor este de parter şi parter cu un etaj, acesta din urm ă fiind destinat locuirii. Pentru aceast ă zonă a oraşului Primăria a demarat reabilitarea unui num ăr de 18 clădiri, în cadrul programului PHARE CES 2006 printr-un grant de peste 6.6 milioane de euro. Din punct de vedere demografic, în perioada 1990-1997, popula ţia înregistrează o creştere cu aproximativ 3.000 locuitori, dup ă care a înregistrat o sc ădere important ă, la recensământul din martie 2002 înregistrându-se pu ţin peste 115.000 locuitori. Astfel, în urma recensământului din martie 2002, popula ia municipiului Boto ani se cifra la


Evoluţia numărului de locuitori Municipiul Botoşani

Ani de recens ământ 1992 2002 126.259 115.069 Sursa: Directia Judeţ eană de Statistic ă Botoşani

Ca evoluţie în timp, popula ţia municipiului a avut urm ătoarea evoluţie:

Populatia municipiului 150000 100000 Populatia

50000 0 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2001 2007

Sursa: Recensământele României, Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă

Popula ţia municipiului Boto şani reprezint ă 24,5% din popula ţia totală a judeţului, în condiţiile în care celelalte unit ăţi administrativ teritoriale reprezintă restul de 75,5%. Populaţia municipiului Botoşani -115.069 Funcţie de religie Funcţie de etnie Ortodoxă 109613 Români 112891 Romano-catolică 710 Rromi 1158 Creştină de rit vechi 528 Lipoveni 654 Baptistă 335 Evrei 70 Penticostală 2591 Germani 44 Adventistă de ziua a Vll-a 347 Ruşi 38 Creştină după evanghelie 457 Maghiari 35 Alte religii 488 Alte etnii 179 Sursa: Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă Botoşani

Statistic, populaţia stabilă a municipiului Boto şani pe grupe de vârstă şi sexe, la 1 ianuarie 2007, se prezentă astfel: Grupa de vârstă ( ani ) 0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59

Total

Masculin

Feminin

5835 5417 6318 11430 11505 10413 8984 10952 8155 10703 10053 6647

2945 2794 3224 5637 5712 5317 4325 4985 3484 4770 4889 3364

2890 2623 3094 5793 5793 5096 4659 5967 4671 5933 5164 3283


70-74 75-79 80-84 85 şi peste TOTAL

2379 1585 841 373 117782

989 597 312 114 56329

1390 988 529 259 61453

Sursa: Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă Botoşani

Sc ăderea masiv ă a numărului de locuitori din municipiul Boto şani are mai multe explicaţii: •

•

•

Par ţial se înscrie în linia trendului descrescător manifestat după 1990 la nivelul întregii ţări, datorită sporului natural negativ şi emigr ărilor; O altă explicaţie este dată de migraţia for ţei de munc ă către alte zone din ţar ă sau str ăinătate, în special a tinerilor; Odată cu restructurarea zonei industriale din municipiu (disponibiliz ări de personal) o parte din populaţia municipiului s-a întors în mediul rural.

Are de asemenea importanţă şi evidenţ ierea mi şc ării naturale a populaţ iei, iar situaţ ia pe total judeţ se prezint ă astfel: Anul: 1990 2002 2003 2004 2005 2006 a) Născuţi vii 8147 5980 5750 5495 5294 5103 b) Decedaţi 5398 6035 5991 5973 5651 5759 c) Spor natural 2749 -55 -241 -478 -357 -656 d) Căsătorii 3780 2896 2892 2672 2555 2747 443 698 711 707 768 688 e) Divor ţuri 70 43 34 31 35 22 f) Născuţi mor ţi g) Decedaţi în vârst ă de sub un an 317 130 117 110 107 101 DATE RELATIVE - rate la 1000 locuitori a) Natalitatea 16,7 12,9 12,4 11,8 11,4 11,1 11,0 13,0 12,9 12,9 12,2 12,5 b) Mortalitatea generală c) Spor natural 5,7 -0,1 -0,5 -1,1 -0,8 -1,4 7,7 6,2 6,2 5,8 5,5 6,0 d) Nupţialitatea e) Divor ţialitatea 0,9 1,5 1,5 1,5 1,7 1,5 ) f) Mortinatalitatea * 8,5 7,1 5,9 5,6 6,6 4,3 ) g) Mortalitatea infantilă ** 38,9 21,7 20,3 20,0 20,2 19,8 Sursa: Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă Botoşani *) născuţi - mor ţi la 1000 născuţi ( vii + mor ţi ), **) decese la o vârstă sub 1 an la 1000 n ăscuţi - vii

Din punct de vedere economic, în municipiul Botoşani sunt înregistra ţi aproximativ 6200 agen ţi economici din care 3500 IMM-uri şi 2700 asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate. Num ărul persoanelor angajate este de peste 28000 iar şomajul se ridic ă la aproximativ 1% din num ărul popula ţiei active. Aceste date au fost înregistrate la A.J.O.F.M. Economia municipiului realizeaz ă 70% din produc ţia judeţului chiar dac ă popula ţia municipiului reprezintă doar 25% din totalul jude ţului, ramurile industriale reprezentative pentru Boto şani fiind:  industria textil ă şi a produselor textile;  industria chimic ă şi a fibrelor sintetice şi artificiale;  industria de ma şini şi aparate electrice;  industria de aparatur ă şi instrumente de precizie;  industria confec ţiilor de îmbr ăcăminte;  producţia de mobilier;  industria de ma şini şi echipamente;


Comer ţul reprezint ă un sector de baz ă în economia municipiului Boto şani, polarizând principalele afaceri şi resurse financiare. In comer ţ, pe lângă unităţile mari cu capital privat şi de stat, au luat fiinţă agenţi economici individuali şi asociaţii cu capital privat, acoperind toat ă raza municipiului cu activităţi specifice observându-se o ameliorare sim ţitoare a aprovizion ării popula ţiei. Municipiul Botoşani ofer ă pentru IMM-uri spaţii amenajate şi racordate la utilit ăţi pentru desf ăşurarea de afaceri, în cadrul Incubatorului de Afaceri, obiectiv realizat prin finan ţare nerambursabilă din fonduri ale Uniunii Europene, finalizat în 2005 şi care constituie o form ă reală de sprijin pentru noile afaceri care se vor dezvolta sau pentru firmele cu vechime de cel mult doi ani. Municipiul beneficiaz ă de o infrastructur ă rutier ă de aproximativ 140 Km de drumuri publice, de o reţea de apă şi canalizare aflat ă la această dată în program de reabilitare (program I.S.P.A), sistem de alimentare cu energie electric ă şi sistem de iluminat public, sistem de alimentare cu gaze naturale, sistem centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice pentru popula ţie, precum şi sistem de comunica ţii (telefonie fix ă, mobilă, internet). Transportul local de călători cu tramvaiul este asigurat de c ătre SC ELTRANS SA operatorul propriu al Consiliului Local, şi prin operatori priva ţi pentru transportul cu microbuze, existând astfel alternativă şi concurenţă, pentru fiecare tip de transport fiind stabili ţi şi monitorizaţi indicatorii de performanţă. Accesul spre municipiu se poate realiza aerian prin intermediul Aeroportului Salcea, situat la o distanţă de 35 Km faţă de Botoşani pentru ruta Bucure şti – Suceava – Bucure şti, dar şi prin Aeroportul Internaţional Iaşi, la 135 km, putându-se realiza legătura cu toate locaţiile importante şi se poate pleca în orice punct din lume. Există peste 34.000 de locuinţe situate în blocuri (locuin ţe comune) şi peste 5000 de case (locuinţe unifamiliale) precum şi cartiere rezidenţiale private. În sistemul de învăţământ sunt cuprinşi un număr de peste 26.000 copii în 60 de unit ăţi de învăţământ. Deasemenea în Boto şani există spaţii de cazare amenajate la standarde europene. Sistemul bancar din municipiu ofer ă o gamă variată de servicii financiare şi bancare, majoritatea instituţiilor bancare şi financiare având deschise filiale şi reprezentan ţe în municipiul Boto şani.

Şi nu în ultimul rând trebuie s ă spunem că în municipiul Boto şani funcţionează trei instituţii de cultur ă, susţinute prin bugetul local, respectiv Teatrul „Mihai Eminesu”, Teatrul de P ăpuşi „Vasilache” şi Filarmonica Boto şani, toate cu tradi ţie şi cu un palmares bogat . În tot acest context multilateral, este deosebit de important ă şi evidenţierea profilului cetăţeanului din municipiul Botoşani conform sondajului de opinie realizat şi statistic estimat, situaţie care reflect ă realitatea de fapt influen ţată de factorii prezen ţi şi dincolo de statisticile oficiale. Din chestionarele prelucrate, repondenţ ii acestora reprezint ă 54,43% femei şi 45,57% bărbaţ i, fenomen care ilustreaz ă gradul de emigrare în str ăinătate în comparaţ ie cu statistica oficial ă.


Vârsta (ani) %

18-24 13.33%

25-34 15.42%

35-44 24.08%

45-54 22.49%

55-64 12.64%

Peste 65 12.04%

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Local ă Botoşani, 2007

În ceea ce priveşte accesul la utilit ăţ i: - 93,03% dintre cetăţeni au apă potabilă în sistem individual, 5,27% în sistem pau şal, iar 1,69% nu au r ăspuns; - dintre cei care sunt racordaţi la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, 75,82% au ap ă caldă în sistem individual, 5,87% în sistem pau şal, iar 18,31% nu au r ăspuns; - 49,85% dintre cetăţeni au central ă termică proprie; - 91,20% dintre cetăţeni sunt racorda ţi la reţeaua de alimentare cu gaz metan, 2,99% se alimentează de la butelie, iar 5,87% nu au r ăspuns; - 94,53% dintre cetăţeni au acces la canalizarea ora şului, 1,99% au sistem proprii de canalizare, iar 3,48% nu au r ăspuns. În ceea ce priveşte gradul de dotare al cet ăţ enilor cu bunuri de larg consum, situaţ ia se prezint ă astfel: - 95,22% dintre cetăţeni au televizor color, 2,19% au televizor alb negru, iar 2,59% nu au r ăspuns; - 91,84% au cablu TV, 5,57% au antenă, iar 2,59% nu au r ăspuns; - 44,68% au maşină de spălat nouă de marcă str ăină, 20,50% au ma şină de spălat nouă de marcă românească, 26,67% au ma şină de spălat veche, iar 8,16% nu au r ăspuns; - 33,63% au frigider nou de marc ă str ăină, 29,85% au frigider nou de marc ă romănească, 33,03% au frigider vechi, iar 3,48% nu au r ăspuns; - 44,18% au telefon fix, iar 55,82% nu au r ăspuns şi nu au telefon fix; - 39,40% au calculator conectat la internet, 16,12% au calculator f ăr ă conectare la internet, iar 44,48% nu au r ăspuns şi nu au calculator; - 11,94% au autoturism nou de marcă str ăină, 6,17% au autoturism nou de marc ă româneasc ă, 8,46% au autoturism vechi de marc ă str ăină, 14,23% au autoturism vechi de marcă românească, 48,96% nu au autoturism, iar 10,25% nu au r ăspuns;


Din punctul de vedere al nivelului de educaţ ie situaţ ia se prezint ă astfel:


Cet ăţ enii municipiului obi şnuiesc să economiseasc ă / investeasc ă banii astfel:


Venitul personal pe lună indiferent de sursă în municipiul Botoşani este următorul: Venit RON %

<100

101-300

6.47

7.26

301-500

501-700

701-1000

1001-1500

1501-2000

>2000

NR

17.11 19.10 16.32 10.15 5.17 4.28 14.13 Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Local ă Botoşani, 2007

Din punctul de vedere al zonei în care locuiesc, cet ăţ enii consider ă c ă ei apar ţ in de:

Zona (identificată prin str ăzi) • B-dul Mihai Eminescu • Calea Naţională

%


• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Strada George Enescu Strada Ştefan Luchian Strada Octav B ăncilă Strada Octav Onicescu Strada Şcolii ANL Curteşti Strada Marchian Strada Bucovina Strada Primăverii Cartier Stejari Strada Pacea Strada Curcubeului Strada Prieteniei Strada Vârnav Strada Mihai Kokălniceanu Strada Tudor Vladimirescu Strada Griviţa Strada Săvenilor Pietonalul Transilvaniei Strada Împărat Traian ANL Cişmea Strada Parcul Tineretului Strada Sucevei Zona Industrială Strada Ion Pilat Strada Petru Rare ş Strada Miron Costin Strada Trandafirilor Strada Războieni Strada Alexandru cel Bun

14.43

23.58

20.50


Din punctul de vedere al ocupaţ iei situaţ ia se prezint ă astfel:


În ceea ce priveşte evoluţia personală în următorii 7 ani, 15,12% dintre cet ăţeni consider ă că vor fi întreprinzători, 18,51% consider ă că vor lucra într-o firmă mică, 17,31% consider ă că vor lucra într-o firmă mare, 24,18% consider ă ca vor fi angaja ţi în sectorul public, 10,35% consider ă că vor emigra în alt ă parte a ţării, 16,82% consider ă că vor emigra în str ăinătate, 6,07% consider ă că vor fi şomeri, iar 24,88% consider ă că vor urma o alt ă cale decât cele men ţionate (obs.: au fost permise mai multe op ţiuni). Situaţie personal ă în următorii 7 ani Întreprinzător Angajat în firmă mică Angajat în firmă mare Angajat în sectorul sectorul public Emigrat în altă parte a ţării Emigrat în str ăinătate Şomer Altceva

DA 15.12 18.51 17.31 24.18 10.35 16.82 6.07 24.88

NU 57.41 52.94 53.73 50.15 58.91 54.53 63.18 0.5

NR 27.46 28.56 28.96 25.67 30.75 28.66 30.75 74.63




Încadrarea municipiului municipiului la nivel local, jude ţean, regional, na ţional, european şi mondial poate fi reprezentată astfel:

Sursă hăr ţ ţi:i : WIKIPEDIA, website Consiliul Jude ţ ean ean Botoşani, Primăria Municipiului Botoşani


Din punct de vedere concuren ţial, harta localit ăţilor urbane din România, în func ţie de importan ţă, mărime şi facilităţi este următoarea:

Sursa: Legea nr.351 din 6 iulie 2001

Municipiul Boto şani este situat în partea de nord-est a României (fiind re şedinţa judeţului Botoşani care face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord Est) în zona de contact dintre Câmpia Moldovei şi Podişul Sucevei, şi este str ăbătut de meridianul 26º41' E şi de paralela 47º44' N şi are o altitudine medie de 170 m peste nivelul M ării Negre . Limitele de nord care sunt traversate de pârâul Sitna cu afluentul pârâul Luizoaia şi limita de vest care este traversat ă de pârâul Dresleuca cu afluentul s ău pârâul Teascu, confer ă platoului un aspect de interfluviu suspendat între dou ă văi relativ adânci. Pantele morfologice dintre platou şi văi sunt relativ line spre nord şi nord-est sau abrupte spre sud şi sud-est, având aspect de pante deluviale. Panta morfologic ă generală a platoului este orientat ă de la nord-vest spre sud-est, conformă cu panta reţelei hidrografice. Suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Boto şani este de 4131,41 ha fundamentat prin Planul Urbanistic General din decembrie 1998 şi completările ulterioare, din care suprafa ţa teritoriului intravilan este de 1937 ha : EXTRAVILAN

INTRAVILAN

TOTAL

2194.41 ha

1937 ha

4131.41 ha Sursa: Primăria Municipiului Botoşani


Planul de amenajare a teritoriului fundamentat prin Planul Urbanistic General al municipiului Botoşani din anul 1998 apare reprezentat astfel:

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

Din punctul de vedere al destina ţiei, suprafaţa actuală se delimitează astfel: AGRICOL NEAGRICOL 2704 ha

-

1432 ha, din care: Păduri 287 ha Apă 27 ha Comunicaţii 279 ha Cur ţi constr. 740 ha Degradat / neprod. 99 Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

O parte din teritoriul municipiului Botoşani este format din zone care pot fi considerate din punctul de vedere al caracteristicilor ca apar ţinând mediului rural. Aceste zone identificate sunt: Tulbureni, Ci şmea, Popăuţi, Manoleşti, NE periferie Gr ăniceri / Iuliu Maniu / I. Creang ă Pentru o evidenţiere detaliată a modului de sistematizare a teritoriului municipiului Botoşani pe destinaţii, prezentăm următorul grafic cu procentele pe destina ţii: • •


Datorită caracteristicilor sale de ora ş istoric şi ţinând cont de perspectivele de dezvoltare ale municipiului, este necesar ă şi evidenţierea următoarelor aspecte: Zone teritoriale Zona central ă Centrul istoric Botoşani Centrul istoric Popăuţi Zona istorică (3 subzone) Zona de memorie urban ă Zone cu interdicţii temporare construire

de

Suprafaţa 243.2 ha 67.1 ha 9.1 ha 77.9 ha 108.4 ha 45.4 ha

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani (PUG)

Putem astfel scoate în eviden ţă la acest capitol caracteristicile istorice ale municipiului prin următoarele zone cu o importanţă deosebit ă pentru stimularea dezvolt ării viitoare: •

•

municipiul Botoşani are un Centru Istoric corespunzând în mare ora şului medieval şi păr ţii importante a oraşului din secolul al XIX – lea, cu o lungime de aproximativ 2,5 km şi o lăţime între 200 şi 500 m, fiind în principal format ă din Parcul Mihai Eminescu, str. Mihai Eminescu, str. Unirii, Calea Na ţională şi str. Armeană. Ca şi monument cultural, Centrul Istoric se află în procedur ă de reabilitare prin Programul PHARE CES 2006, beneficiind de o finan ţare nerambursabilă de 6,6 milioane euro, la care se adauga contribu ţia proprie a Primăriei municipiului Boto şani de peste 1,0 milion de euro. În cadrul acestui proiect se vor reabilita şi consolida 18 clădiri pentru care proprietatea este bine definită, respectiv apar ţin propriet ăţii municipiului, precum şi zona pietonal ă, în aşa fel încât după finalizarea lucr ărilor zona să-şi recapete vechea func ţiune, respectiv zonă comercială. se poate aminti şi Zona Istorică Popăuţi care a corespuns din punct de vedere istoric Cur ţii Domneşti şi mai târziu gării oraşului


Fondul de locuin ţe actual al Municipiul Boto şani este următorul: Nr. Locuinţe

Suprafaţa locuinţe (mp)

39.288

1.361.771 Sursa: Primăria Municipiului Botoşani


La recensământul popula ţiei şi al locuinţelor din anul 2002 situa ţia locativă din municipiul Boto şani cuprindea un num ăr de 38.937 de locuinţe care, în date statistice provizorii , se prezenta astfel:

Judeţul Botoşani Municipiul Botoşani

Numărul locuinţelor permanente/sezoniere 164.870

Camere de locuit 393.999

Suprafaţa

38.937

93.021

1.334.941

Mp

5.439.236

Sursa: Directia Judeţ eană de Statistic ă Botoşani


Din totalul de 38.937 locuin ţe existente în municipiu, 1.024 apar ţin domeniului privat al municipiului.

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani, Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani, Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă

Dacă în perioada 1990 – 2000 s-a constatat o stopare relativ ă a construirii de cl ădiri de locuin ţe, după anul 2000 s-a reluat procesul de construire de locuin ţe individuale, dar şi renovarea şi chiar construirea de locuin ţe colective. Fondul de locuin ţe se caracterizeaz ă prin: număr mare de apartamente mici comparativ cu media de persoane pe gospod ărie; suprafaţa locuibil ă mică comparativ cu media; număr mare de zone de locuit care apar ţin mediului rural din punctul de vedere al caracteristicilor; locuinţele colective au o vechime medie de peste 25 ani; locuinţele individuale şi semi – colective au o vechime medie de peste 60 de ani. • •

•

• •

Municipiul Boto şani se confrunt ă astfel cu o serie de probleme majore, în ceea ce prive şte locuinţele, care au un impact deosebit asupra popula ţiei: lipsa de locuin ţe pentru populaţia cu venituri reduse, în special pentru tineri, şi lipsa de mobilitate a for ţei de munc ă specializate. În acest sens sunt necesare programe care să aibă ca scop: construirea de locuin ţe cu chirie, destinate tinerilor c ărora sursele de venit nu le permit achiziţia unei locuin ţe în proprietate sau închirierea unei locuin ţe în condiţiile pieţei, •


acordarea, cu prioritate, de credite pentru construirea de locuin ţe noi sau pentru cumpărarea de locuin ţe din fondul locativ existent şi pentru modernizarea – consolidarea extinderea unor locuin ţe existente.

Prin programul ANL, construc ţiile de locuin ţe s-au realizat pe terenuri aflate în patrimoniul public al Consiliului Local, date în folosin ţă gratuită Agenţiei Naţionale pentru Locuin ţe pe durata execuţiei construcţiei. După finalizarea construc ţiilor, acestea, împreună cu terenurile, trec în administrarea consiliilor locale, care repartizeaz ă locuinţele solicitan ţilor, în regim de închiriere, în ordinea de prioritate stabilit ă pe baza criteriilor stabilite la nivel local şi aprobate prin HCL. Programul ANL de construcţii de locuin ţe pentru tineri destinate închirierii , realizat prin Agen ţia Naţională de Locuinţe a avut ca obiectiv construirea unui num ăr de 606 unităţi de locuit (aflate în faze finale) în cartierele : Bucovina: 222 apartamente Griviţa: 100 apartamente Bloc H4: 25 apartamente Cişmea: 210 apartamente O4 Mioriţa: 25 apartamente • • • • •

Tot în cadrul acestui program se afl ă în faza de execuţie, extinderea cartierului ANL Bucovina etapa II, cu un număr de 118 apartamente, care va fi finalizat în aprilie 2008. Pentru asigurarea de locuin ţe pentru chiriaşii evacuaţi din casele na ţionalizate, se deruleaz ă prin MDLPL „Programul de construc ţii de locuin ţe sociale pentru chiria şii evacuaţi din casele naţionalizate”, program în cadrul c ăruia municipiul Boto şani este cuprins cu 3 blocuri a câte 12 apartamente (36 apartamente în total) în zona Ci şmea , locuinţe care au ca termen PIF , anul 2008. În cadrul „Programului de construire locuin ţe sociale conform Legii 114/1996 actualizat ă” s-au construit 12 apartamente , cu finan ţare comună MDLPL şi buget local , pe structura unei cl ădiri existente – cămin INDAGRO Botoşani. Tot aici trebuie amintit şi faptul că municipiul Boto şani în parteneriat cu Asocia ţia de proprietari implementează Programul de reabilitare termic ă a clădirilor de locuit multietajate , în conformitate cu prevederile OUG 174/2002, actualizată, fiind în etapa de întocmire Proiect tehnic, ce va sta la baza contractării lucr ărilor de execu ţie pentru reabilitarea termic ă. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la o serie de caracteristici în ceea ce prive şte construc ţiile civile şi industriale este urm ătoarea:


Cetăţenii consider ă că starea generală a clădirilor publice este relativ bun ă, părerile fiind imp ăr ţite în ceea ce priveşte structura clădirilor din municipiul Boto şani şi starea general ă a clădirilor de patrimoniu. În schimb, cet ăţenii apreciaz ă ca fiind într-o situa ţie foarte rea următoarele caracteristici: starea general ă a faţadelor clădirilor din municipiu; gradul de evaluare şi marcaj a cl ădirilor cu risc; raportul dintre suprafa ţa construită existentă şi necesarul acesteia; gradul de uzur ă a instalaţiilor. • • • •


Municipiul Boto şani este situat la convergen ţa drumurilor E 58 Târgu Frumos – Hârl ău – Botoşani, E 58 Suceava-Botoşani, DN 29B Dorohoi – Boto şani, DN 29 Suceava – S ăveni – Manoleasa, DN 29D Botoşani – Ştef ăneşti, DJ 296, iar distanţele în km faţă de principalele centre na ţionale pe reţeaua rutier ă sunt următoarele:

Plecare Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani

Destinatie Arad Bacău Braşov Bucureşti Cluj Napoca Constanţa Iaşi Oradea Piatra Neamţ Suceava Timişoara Vaslui

Km 638 156 329 446 379 529 123 523 161 65 620 195

Ieşirile principale din municipiu sunt:

- Ieşirea dinspre Boto şani spre Iaşi


- Ieşirea dinspre Botoşani spre Suceava


Pentru a prezenta nivelul de dezvoltare al c ăilor rutiere din municipiul Boto şani, este necesar s ă ilustr ăm şi situaţia existentă la nivel na ţional, regional, jude ţean şi municipal. Astfel, situaţia comparativă

ăilor rutiere pe cele 4 nivele (România, Regiunea de Nord Est,


Nr.crt

Arie geografică

Drumuri publice total (km)

Densitate drumuri publice total (km/100 km²)

1.

România

78.479

32,9

2.

Regiunea Nord-Est

13.346

36,2

3.

Judeţul Botoşani

2.104,467

42,2

4.

Municipiul Botoşani

139,227

337

Căile rutiere din municipiul Boto şani - km Din care: Drumuri publicetotal Drumuri Drumuri naţionale europene 139,227 8,87 5,13

Drumuri Drumuri locale modernizate 125,227 75

Drumuri naţionale total (km) 14.824 19% din total 2.607 20% din total 414,479 20% din total 8,87 6,37% din total

Drumuri or ăşeneşti (km) 22.659 3.074 345 125,227

Din care: Drumuri pietruite

64,2

Sursa: Anuarul Statistic al României 2001, Primăria Municipiului Botoşani


Faţă de anul 1991, lungimea re ţelei stradale locale a crescut de la 137 km la 139,227 km, în schimb lungimea str ăzilor modernizate a r ămas constantă la 75 km din anul 1991. O sintez ă a infrastructurii specifice în municipiul Botoşani poate fi reprezentat ă astfel:

Zone pietonale

Parcări existente Trotuare Str ăzi Str ăzi modernizate

Unirii Bancar Transilvaniei Centrul Istoric 1800 locuri 297478 mp 940591 mp 139,2 km 75 km



Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la o serie de caracteristici în ceea ce prive şte infrastructura de transport este urm ătoarea:


Se poate observa c ă cetăţenii apreciaz ă pozitiv starea str ăzilor principale, a trotuarelor din centrul municipiului şi gradul de semnalizare rutier ă, dar în schimb apreciaz ă negativ starea str ăzilor secundare, a trotuarelor de la periferie, a num ărului de locuri de parcare existente comparativ cu necesarul, atât în zona central ă cât şi în zona de periferie. Un alt aspect important de prezentat este evoluţia parcului auto din municipiul Boto şani (vehicule înscrise în circula ţie). Datele existente prezint ă evoluţia pentru întreg jude ţul Botoşani, deoarece baza de date nu cuprinde şi date care se refer ă clar la municipiul Boto şani, totuşi se estimează că în municipiu se regăsesc 40% din totalul parcului auto.

VEHICULE - total Vehicule pentru transportul mărfurilor Autoutilitare Autovehicule specializate Autotractoare Autoremorchere Tractoare agricole Autovehicule rutiere speciale Remorci şi semiremorci Autovehicule mixte Autorulote Vehicule pentru transportul călătorilor Autobuze Microbuze Autoturisme, din care : persoane fizice Motociclete, din care ; persoane fizice Motorete,

2001

2002

4498 3044 1345 96 13 3289 653 531 2 27458 305 87 27066 809 1486

44661 5365 3396 1799 159 11 4382 277 1782 1005 5 29248 308 120 28820 23908 1010 825 1587

2003

2004

2005

- număr 2006

46464 47289 44710 43746 5507 5637 4489 4399 3521 3669 3378 3406 1818 1797 942 837 157 162 168 155 11 9 1 1 4882 4396 2298 1436 282 258 183 173 1889 1978 2226 2001 1123 1208 1202 1160 5 5 3 2 30189 31225 33282 34008 333 335 195 174 183 213 247 246 29673 30677 32840 33588 24864 25857 27290 29349 938 954 681 417 818 836 370 384 1649 1628 346 150 Sursa: Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă Botoşani

Din analiza acestui tabel se constat ă că numărul de autoturisme înregistreaz ă o creştere medie


ţ Pieţele sunt administrate pe baza de contract de concesiune de catre SC URBAN SERV SA Botoşani, societate aflat ă in subordinea Consiliului local Boto şani. Piaţa cea mai important ă este Piaţ a Central ă care se întinde pe o suprafa ţă de 20.637 mp cuprinzând 2 platouri acoperite pentru comercializare legume-fructe, hal ă de carne, hală lactate şi hală de peşte. Pentru asigurarea unei fluen ţe corespunzătoare, activitatea este împ ăr ţită pe sectoare de activitate atât pentru produc ătorii particulari, cât şi pentru agen ţii economici. Capacitatea Pieţei Centrale este de aproximativ 500 locuri pentru produc ători particulari şi 250 locuri pentru agen ţi economici. Pentru Pia ţa Centrală a fost deja realizat un proiect de modernizare. Piaţ a Viilor are o suprafaţă de 5.911 mp şi cuprinde un platou acoperit pentru legume fructe şi o microhal ă de lactate. Este sectorizat ă pe game de produse, are 250 locuri pentru produc ători particulari şi aproximativ 70 de locuri pentru agen ţii economici. De asemenea, în aceast ă categorie mai aminitim: Minibazarul, situat în continuarea Pie ţei Centrale, care are o suprafat ă de 514 mp şi cuprinde un

număr de 82 mese cu acoperiş pentru comercializarea produselor industriale. Oborul se întinde pe o suprafa ţă de 13.667 mp, este împrejmuit cu gard, sectorizat pentru comercializarea de bovine, porcine, cabaline, p ăsări, materiale de construc ţii, precum şi de alte produse ocazionale. Administrarea de cimitire cuprinde: Cimitirul Pacea cu o suprafată de 84.799 mp cuprinzând 5.900 morminte şi circa 200 locuri neconcesionate, şi Cimitirului Eternitatea cu o suprafaţă de 66.790 mp cuprinzând 4.900 morminte şi circa 400 locuri neconcesionate. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la cur ăţenia în pieţe este următoarea:


Din acest grafic se observ ă o majoritate net ă a cetăţenilor care consider ă că gradul de cur ăţenie în pieţe este sub standardele dorite.


Transportul local În municipiul Botoşani transportul public de persoane este asigurat cu : tramvai, maxi-taxi, taxi. Transportul public de călători cu tramvaiul este asigurat de S.C. ELTRANS S.A., unitate direct subordonat ă Consiliului Local şi care cuprinde dou ă trasee: linia 101 : Fabrica de Mobil ă-Gar ă-Luceaf ărul şi retur linia 102 : Fabrica de Mobil ă-Gar ă-Primăverii şi retur • •


Numărul de vagoane disponibilizate zilnic în exploatare efectiv ă (14-15 vagoane din inventarul total de 26 vagoane cu o capacitate de 100 c ălători pe vagon, num ăr care a crescut faţă de anul 1991 când erau 9 tramvaie sau fa ţă de 1996 când erau 16 tramvaie) asigur ă, în medie, transportul unui num ăr de: 5.700 călători cu bilete de c ălătorie; 3.710 abonaţi (adulţi, elevi, pensionari, handicapaţi, veterani, alte categorii). •

•

Indicator

Mărime

Linie tramvai

15,8 km

Număr tramvaie

27

Număr autobuze / microbuze

60

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani, SC ELTRANS SA


Transportul public de c ălători cu maxi-taxi este asigurat de aproximativ 60 de microbuze cu o capacitate minim ă de 12 locuri şi se desf ăşoar ă pe cinci trasee: •

•

•

•

•

TRASEUL 1 : B-ra Iaşi – Calea Na ţională – Griviţa – Alex. Donici – Împ. Traian – Uzinei – Calea Naţional ă – F-ca Mobilă şi retur. (Numărul c ăl ătorilor/zi – 4.000) TRASEUL 2 : B-ra Curteşti – Bucovina – N. Iorga – Calea Na ţională – Marchian – bd. M. Eminescu – Sucevei – Calea Na ţional ă – Cătămăr ăşti (Avicola) şi retur. (Numărul c ăl ătorilor/zi – 4.000) TRASEUL 3 : B-ra Suliţa – I. C. Br ătianu – I. Pillat – Calea Na ţională – Marchian – bd. G. Enescu – bd. Prim ăverii– Sucevei – Uzinei – Aprodul Purice – Gar ă şi retur. (Numărul c ăl ătorilor/zi – 6.200) TRASEUL 4 : Bd. G. Enescu (inters. cu bd. Prim ăverii) – Bucovina – M. Kog ălniceanu – bd. M. Eminescu – N. Iorga – I. Pillat – Victoriei – A. S. Puskin – Tulbureni şi retur. (Numărul c ăl ătorilor/zi - 400) Traseul 5: Staţia Meteo – M. Kog ălniceanu – B-dul M. Eminescu – N. Iorga – Calea Naţional ă – Ştefan-cel-Mare – Doboşari (Sere) şi retur prin Uzinei. (Numărul c ăl ătorilor/zi 1000)

Transportul în regim de taxi este asigurat în municipiul Boto şani de un num ăr de peste 400 taximetre, iar func ţia de licen ţiere, monitorizare şi control este desf ăşurată de serviciile specializate ale prim ăriei. Marea majoritate a taximetrelor beneficiaz ă de servicii de dispecerat asigurate de operatori-dispeceri.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la frecven ţa de utilizare a mijloacelor de transport în comun este urm ătoarea:


Datele din sondaj arat ă faptul că cetăţenii municipiului Boto şani folosesc mijloacele de transport în comun destul de rar, fiind puţini cei care utlizeaz ă frecvent aceste mijloace de transport, şi existând un procent semnificativ dintre cet ăţeni care nu utilizeaz ă mijloacele de transport în comun la nivel local.


De asemenea, sondajul de opinie a reliefat şi faptul că cetăţenii sunt multumiţi de frecvenţa de circulaţie şi sunt relativ multumi ţi de confort şi starea fizic ă a mijloacelor de transport în comun.


Transportul extern Transportul CFR. Municipiul Botoşani are acces la reţeaua căilor feroviare prezentată în tabelul de mai jos care prezint ă infrastructura feroviar ă la nivel comparativ. Nr. crt. 1.

Arie geografic ă România

Căi ferate total (km) 11.015

Densitate căi ferate total (km/1.000 km²) 46,2

Căi ferate electrificate-total (km) 3.950 (36% din total)

2.

Regiunea Nord Est

1.506

40,9

573 (38% din total)

3.

Jud. Botoşani

160

32,1

0 Sursa: Anuarul Statistic al României 2001

Transport aerian. Accesul celor interesaţi spre judeţul Botoşani, respectiv spre municipiu, se poate realiza aerian prin intermediul Aeroportului Salcea, situat la o distan ţă de 35 km fată de municipiul Botoşani, pentru ruta Bucure şti – Suceava - Bucureşti ; iar pentru rutele interna ţionale Aeroportul Interna ţional Iaşi, la 135 km, este un punct reprezentativ, putându-se realiza leg ătura cu toate locaţiile importante cu ajutorul curselor Bucure şti (Otopeni) – Iaşi - Bucureşti (Otopeni), de unde se poate pleca în orice punct din lume. Transport rutier. Legătura cu celelalte localit ăţi din judeţul Botoşani şi din ţar ă se realizeaz ă cu ajutorul unei re ţele de operatori priva ţi care dispun de autobuze şi microbuze cu plec ări dintr-o


Situaţ ia transportului public local de persoane prin curse regulate care leag ă municipiul la nivel judeţ ean în perioada 01.07.2005-30.06.2008 se prezint ă astfel :

Nr. Traseu

A

B

C

Autog. /localit.

Localit. Interm.

Autog. /localit.

001 002 003 004 005 006 007 008 009 010

Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani

Dorohoi Dorohoi Dorohoi Havârna Havârna Leorda Leorda Vârfu Campului Cucor ăni Ipoteşti

011 012 013 014 015 016 017 018 019 020 021 022 023 024 025 026 027 028 029 030 031 032 033 034 035 036 037 038 039 040 041 042 043

Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani

Manoleşti Popăuţi Cişmea Cişmea Cişmea Roma Roma Să veni Săveni Coţuşca Unţeni Unţeni Manoleasa Manoleasa Avr ămeni Avr ămeni Draguşeni Săveni Săveni Răchiţi Gulioaia Truşeşti Truşeşti Stef ăneşti Stef ăneşti Truşeşti Truşeşti Suliţa Suliţa Lunca Gorbăneşti Vânători Vânători

044 045

Botoşani Vânători Botoşani Stăuceni

Rădăuţi Prut Viişoara Miorcani Balin ţi Tătăr ăşeni Belcea Dolina Dersca Bucecea Cătămăraşti Vale Stânceşti Unţeni Roma Potârgaci Costeşti Doroban ţi Cordăreni Crasnaleuca Cuza Vodă Rădăuţi Prut Borzeşti Mănăstireni Ripiceni Mitoc Horia Adăşeni Darabani Hăneşti Ştiubieni Roşiori Dângeni Ripiceni Sadoveni Santa Mare Ringhileşti Năstase Dângeni Călăraşi Hlipiceni Zlătunoaia Socrujeni Albeşti Tudor Vladimirescu Ionaşeni Burleşti

Km Pe sens

Nr. Curse Planif.

Nr.vehic. necesare active

Zile De Circul.

93 99 99 74 68 22 22 58 19 8

1 1 1 1 1 7 7 1 9 17

1 1 1 1 1 1 1 1 2 2

1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7

5 19 14 18 9 21 16 76 87 81 34 19 74 81 90 60 62 40 40 6 30 73 78 78 74 53 44 67 49 42 35 39 46

7 3 2 3 10 6 3 2 2 3 5 3 1 1 1 3 5 10 11 21 2 1 1 2 1 2 3 3 1 2 3 2 2

1 1 1 1 1 2 1 2 1 2 1 1 1 1 1 1 1 3 3 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 2 1 1

1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7

30 23

2 4

1 1

1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7


049 050 051 052 053 054 055 056 057 058 059 060 061 062 063

Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani Botoşani

Copălău Copălău Coşula Baluşeni Vorona Vorona Vorona Or ăşeni Deal Or ăşeni Deal Cristeşti Curteşti Corni Corni Vlădeni Hudum

064

Botoşani Baisa

Flămînzi Vlădeni Oneaga Dracsni Tudora Jolde şti Icuşeni Maici Oraşeni Vale Ghilăneşti Băiceni Protopopeni Sarafine şti Mândreşti Mănăstirea Doamnei Brehuie şti

32 43 34 23 33 33 32 19 16 18 8 32 24 19 7 12

8 2 4 15 8 3 10 5 4 5 7 3 4 3 6

2 1 1 2 3 1 3 1 1 1 1 1 1 1 1

1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7 1,2,3, 4,5,6,7

1,2,3, 4,5,6,7 1 Sursa : H.C.J.Botoşani nr.30/28.03.2007

5


Serviciul de iluminat public in municipiul Botosani este concesionat din anul 2005 catre operatorul privat SC FLASH LIGHTING SERVICES S.A. din Bucuresti. Una din conditiile fundamentale de participare la acest proiect a fost implicarea factorilor economici locali, conditie respectata de operatorul bucurestean prin: - angrenarea in lucrarile de investitie si de service a societatii Electroconstructia ELCO Botosani S.A. - angajarea fortei de munca locale - aprovizionarea unor furnituri si materiale importante din piata locala Contractul presupune realizarea lucrarilor de reabilitare, modernizare si extindere a iluminatului public (aparate de iluminat si extinederi retea in zonele in care iluminatul nu exista) cat si intretinerea si mentinerea acestuia. La nivelul anului 2005 situatia serviciului de iluminat era urmatoarea : - nu exista o gestiune a sistemului de iluminat public - nu existau planuri cadastrale sau scheme de functionare a instalatiilor - nu exista un dispecerat specializat care sa comunice pe tema iluminatului cu publicul interesat - solutiile adoptate nu erau integrate intr-un plan de ansamblu din punct de vedere al usurintei in exploatare, al scaderii costurilor cu energia si intretinerea - sistemul de iluminat era aproape in intregime depasit si aflat in proprietatea furnizorului de energie - bilantul energetic era extrem de defavorabil din punct de vedere al eficientei luminoase : din cele 3.898 de aparate de iluminat, 3.580 (92%) foloseau surse cu vapori de mercur, aparatajul existent fiind de asemenea energofag •

Dupa realizarea unei investitii de 1,8 milioane euro au trecut in proprietatea primariei 4.180 aparate de iluminat impreuna cu 450 stalpi noi, peste 19 km de retea electrica adaugata si toate echipamentele aferente (cutii electrice, puncte de aprindere, console, armaturi, mansoane, cablu de coloana). Solutiile tehnice aprobate si avizate in vederea realizarii investitiei, au avut la baza atat recomandarile CIE cat si prevederile minimale impuse de standardul de iluminare a cailor de circulatie SR EN 13433. Proiectele au fost avizate de specialisti MLPAT si MEC, avizul pentru racordarea in reteaua de furnizare si distributie a energiei electrice fiind acordat de E.ON. In ceea ce priveste executia, au fost respectate toate normativele in vigoare referitoare la lucrul in retele electrice subterane si aeriene, normativele de constructii-montaj pentru stalpi destinati iluminatului public si confectiile aferente. De asemenea, s-au respectat normele de protectia muncii si protejarea mediului, nesemnalandu-se nici un incident. Gestiunea intregului sistem realizat in urma investitiei este realizata integral, baza de date fiind accesibila in citire prin aplicatia on-line dedicata pusa la dispozitie de operator. Sesizarile si reclamatiile se pot gestiona de asemenea integrat prin conexiune la baza de date, comunicarea avand loc atat on-line cat si prin metode clasice, la dispozitia tuturor cetatenilor fiind linia telefonica 0751LUMINA in legatura cu Centrul national de informare al FLS. Pentru infrumusetarea si redarea personalitatii orasului s-au proiectat 8 obiective ce necesita iluminat architectural. De asemenea, in acelasi sens s-au inaintat spre aprobare proiecte de reabilitare a iluminatului ornamental pentru zone pietonale sau parcuri dintre care cele mai importante de amintit sunt Parcul M. Eminescu, zona pietonala a bd-ului M. Eminescu, Pietonalul Unirii si Pietonalul Transilvaniei. In incercarea de eliminare a disfunctionalitatilor prezente chiar si in zonele reabilitate, operatorul a emis o procedura tripartita in care a fost angrenata si societatea E.ON pentru monitorizarea si eliminarea defectelor de retea.


In acest moment, exista premisele trecerii in gestiune totala a intregului sistem de iluminat public, fiind cunoscute amplasarea si incarcarea consumatorilor pe baza carora se pot dimensiona intr-o etapa ulterioara posturile de separare a iluminatului public de celelalte functiuni O analiza a mediului este prezentata in anexa impreuna cu pozitionarea operatorului de iluminat in lantul ce furnizeaza servicii cetatenilor botosaneni, in ceea ce priveste iluminatul. Completand aceasta analiza cu evaluarea resurselor si competentelor se poate observa ca serviciul de iluminat public se bazeaza pe urmatoarele : - atestate CNRI – CAPI, ANRE, pentru proiectare si executie - electricieni categoriile I si II si energeticieni categoria a III-a - atestate pt managementul calitatii : ISO 9001, ISO 14001 - pozitia in lantul valoric alaturi de brand-uri ca Philips, BJC, Schneider, 3M, Dual, ICME - aport de forta de munca specializata din plan local - dotari cu utilaje specializate in lucrul la inaltime si echipamente specifice liniilor electrice - dotari si aplicatii moderne pt comunicare - management modern, competitiv atestat prin PMI si CODECS Pe baza acestor analize si evaluari ar trebui ca potrivit cadrului legislativ specific sa se aseze activitatea serviciului de iluminat pe baze performante prin identificarea unor indicatori de performanta si a factorilor critici de succes.Modul de satisfacere a acestori factori si de indeplinire a indicatorilor reprezinta avantajul competitiv de care serviciul are nevoie pentru atingerea performantei. In acest sens, folosirea barometrului opiniei publice este relevanta numai dupa o corecta informare a cetatenilor si o atragere a acestora prin reprezentanti in dezbateri publice. 1.Harta grupurilor de persoane interesate de functionarea si organizarea serviciului de iluminat public :

Primaria Botosani

Manageri, supervizorii

Lucratori

Politia

Alti furnizori de servicii

Forta de munca locala

Consiliul Local Botosani

Finantatori (banci, UE)

CETATENII

SIP Botosani

Investitori, comercianti, turisti

Organisme de monitorizare si control: ANRSC, ITM, etc

Media


Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mul ţumire privind iluminatul public în zona central ă şi în cea periferică este următoarea:


Cetăţenii confirmă aprecierile tehnice, considerând mul ţumitor iluminatul public în zona central ă şi nemulţumitor în zona periferică.


Conform datelor publice furnizate de Inspectoratul Jude ţean de Poliţie, situaţia infracţională pentru primele 6 luni ale anului 2007 se prezint ă astfel:

Furturi în primele 6 luni ale anului 2007

Total 367, din care:

Locaţiile cele mai vizate

Locuin ţe

34

Primăverii, Marchian

Firme

63

C. Naţional ă, Victoriei

Tâlhării

10

Centrul Vechi, P. Tineretului

Maşini

54

Cuza Vod ă, Griviţa, Luceaf ărul

Buzunare şi altele

206

Pţa Centrală, Centrul Vechi, Autogar ă Sursa: Inspectoratul de Poli ţi e Judeţ ean

De asemenea au fost înregistrate un num ăr de 3970 de acte privind tulburarea lini ştii publice, zonele cele mai vizate fiind Centrul Vechi, Parcul Eminescu, Calea Na ţională, Tineretului.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mul ţumire privind o serie de caracteristici care ţin de siguranţa publică este următoarea:


Sondajul reliefeaz ă faptul că opinia cet ăţenilor este relativ echilibrat ă în ceea ce prive şte aprecierea calit ăţii sau noncalit ăţii actului public de asigurare a siguran ţei publice.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la identificarea principalelor zone din oraş care prezint ă riscuri mari din punctul de vedere al infrac ţionalităţii este ătoarea:


Centrul Vechi 23% Pacea 7% Piaţa Centrală 6% Zona Gării 6% Bucovina 5% Griviţa 5% Zona Industrial ă 3% Periferie 2% Împărat Traian 2% Donici 2% Primăverii 1% Spicul 1% Săvenilor 1% Rotunda 1% Tudor Vladimirescu 1% Ion Creangă 1% Altele 2% Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Local ă Botoşani, 2007

Astfel, sondajul confirm ă cazuistica existent ă şi raportată la nivelul instituţiilor abilitate, din tabelul de mai sus rezultând c ă principalele 2 zone identificate de c ătre responden ţi ca fiind cu risc maxim de infrac ţionalitate sunt: Parcul Tineretului şi Centrul Vechi, care sunt de departe cele mai „r ău famate”, fiind indicate, deopotriv ă, atât de femei cât şi de bărbaţi. În ceea ce priveşte infracţionalitatea rutier ă, datele furnizate de Serviciul Poli ţiei Rutier ă evienţiază următoarea situaţie: Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Accidente grave: - Mor ţi - Răniţi grav

24: 2 25

30: 2 28

24: 2 24

Accidente uşoare: - Răniţi uşor

80: 88

72: 78

90: 100 Sursa: Serviciul Poli ţi ei Rutiere

Tot aceleaşi date evidenţ iaz ă şi faptul c ă aproximativ 25% din accidentele rutiere au loc pe Calea Naţ ional ă, Împărat Traian, Petru Rareş. Ca urmare a acestora, Serviciul Poli ţiei Rutiere a dat urm ătoarele contravenţii: Anul 2004 2005 2006 Total perioad ă Număr 18.974 19.455 23.285 61.714 contravenţii

Sursa: Serviciul Poli ţi ei Rutiere

Cauzele accidentelor sunt exprimate procentual în urm ătorul grafic:


Se constată că în municipiul Boto şani cauza major ă a accidentelor rutiere este reprezentat ă majoritar de rela ţia trafic rutier – pieton, şi abia apoi fiind comportamentul şoferului în trafic.

Serviciul de alimentare cu ap ă şi canalizare este gestionat de SC Apa Grup SA Boto şani care se află în subordinea Consiliului Jude ţean Botoşani şi are ca arie de activitate municipiul Boto şani şi localităţile Dorohoi, Stef ăneşti, Flămînzi şi Darabani. În ceea ce priveşte alimentarea cu ap ă a municipiului Boto şani, apa brută din lacul Bucecea este transportată prin conducte la dou ă staţii de tratare: sta ţia de tratare a apei de la Bucecea cu o capacitate de 1400 l/s şi staţia de tratare a apei C ătămăr ăşti cu o capacitate de 700 l/s. Sistemul de tratare a ambelor sta ţii constă în decantarea, tratarea cu sulfat de aluminiu, filtrarea prin intermediul filtrelor de nisip rapide şi clorurarea. Starea ambelor sta ţii, sub aspect tehnic şi energetic este departe de a fi optim ă, principalele deficien ţe ale staţiilor de tratare fiind lipsa posibilitătilor de controlare a fluxului la intrarea şi la ieşirea din staţii, a procesului de tratare şi consumul ridicat de energie electric ă. Procesul de tratare deficitar determin ă o calitate a apei tratate sub nivelul standardelor. De la staţiile de tratare, apa este transportat ă în municipiul Boto şani şi localităţile înconjur ătoare. Reţeaua de distribu ţie este împăr ţită pe 3 zone (industrial ă, înaltă presiune şi joasă principală) şi cuprinde conducte de font ă, de oţel şi azbociment, dar şi soluţii moderne în urma programelor de reabilitare. Calitatea apei furnizate de sistemul de alimentare se încadreaz ă în prevederile STAS 1342/1991 la indicatorii bacteriologici, potabilitatea bacteriologic ă fiind de aproximativ 99,5%, faţă de min. 95% admis. Depăşirea concentraţiilor maxime admise se înregistreaz ă mai frecvent la indicatorii: aluminiu, substan ţe organice, turbiditate, amoniu, clor rezidual liber şi clor rezidual total. Sistemul de alimentare cu ap ă are următoarele caracteristici sintetice: Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Mii MC apă popula ţie

3553

3452

3475

Mii MC apă persoane juridice

3329

3145

2969

Numărul populaţiei racordate

93754

93112

92874

Număr persoane juridice deservite

2611

2734

2859

Lungimea re ţelei de distribu ţie Procent acoperit Reţea ce trebuie modernizat ă Staţii de tratare în curs de modernizare

285 km 97% 75 km Bucecea şi Cătămăr ăşti


Se observă că, după perioada 1990 – 2000 când investi ţiile în extinderea sistemului de alimentare cu apă au fost practic inexistente (în aceast ă perioadă lungimea re ţelei păstrându-se la 254 km de reţea), trendul ascendent al dezvolt ării economice în perioada urm ătoare a dus implicit şi la creşterea investi ţillor în utilit ăţi, reţeaua de alimentare cu ap ă fiind extins ă până la 285 km în 2006. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mul ţumire privind o serie de factori care caracterizeaz ă sistemul de alimentare cu ap ă este următoarea:


Dacă cetăţenii municipiului Boto şani sunt mulţumiţi în procent majoritar de programul de furnizare a apei potabile, p ărerile sunt împ ăr ţite în ceea ce prive şte gradul de apreciere a st ării fizice a reţelei de distribu ţie a apei potabile precum şi a calităţii şi gradului de tratare a acesteia, aspect care poate sugera şi faptul că există o slabă educare a cet ăţenilor în aceast ă direcţie. canalizare, datorită poziţionării topografice a ora şului Botoşani, În ceea ce priveşte sistemul de canalizare, acesta este împăr ţit în două zone: zona nordic ă şi zona sudic ă, separate de un deal cu o eleva ţie de 70 m. În zona nordică, sistemul de canalizare duce gravita ţional spre sta ţia de epurare R ăchiti, cu capacitate de aproximativ 900 l/s. Sistemul de canalizare este pozi ţionat defectuos, astfel c ă în timpul precipita ţiilor, acesta se revarsă producând inundatii şi deversări necontrolate în apele de suprafa ţă, determinând poluarea acestora şi cauzând probleme de s ănătate populaţiei. Starea defectuas ă a reţelelor de canalizare permite infiltra ţii, mărind astfel debitul de intrare în sta ţia de epurare. Capacitatea de tratare a staţiei de epurare este prea sc ăzută, în consecin ţă mai mult de 1/3 din apa uzat ă se deverseaz ă netratat ă în apa de suprafaţă.

Sistemul de canalizare din municipiul Boto şani este un sistem predominant combinat, colectând apa pluvial ă şi apa uzat ă. Separarea sistemului de colectare al apelor pluviale de sistemul de canalizare al apelor uzate ar reduce, în mod incontestabil, cerin ţele privind capacitatea de epurare şi consumul energetic. Sistemul de canalizare mai colecteaz ă şi apa uzată industrială. Epurarea apei uzate industriale direct la surs ă nu constituie înc ă o practică comună, compania de ap ă încheie contracte cu întreprinderile industriale, individual, individual, specificând specificând standardele standardele de calitate şi volumele efluentului.


Datorită tehnologiei învechite a sta ţiei de epurare, parametrii calitativi ai apelor deversate în râul Sitna depăşesc în medie de 1,3 – 2,5 ori concentraţiile maxime admise, conform NTPA-001/1997, depăşiri ale cotei maxime admisibile înregistrându-se la indicatorii: materii totale în suspensie, C.C.O.-Mn, C.C.O.-Cr, substanţe extractibile cu eter de petrol, amoniu şi sulfuri. Sistemul de canalizare are urm ătoarele caracteristici sintetice: Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Numărul populaţiei racordate

90116

89653

89573

Număr persoane juridice racordate

2544

2684

2817

Lungime reţea

307 km

Procent acoperit

63%

Reţea ce trebuie modernizat ă Staţii de epurare în curs de modernizare

13 km Răchiţi şi Pompare Tulbureni Sursa: SC Apa Grup SA

Se observă că, după perioada 1990 – 1996 când investi ţiile în extinderea sistemului de canalizare au fost practic inexistente (în aceast ă perioadă lungimea re ţelei păstrându-se la 134,5 km de reţea), trendul ascendent al dezvolt ării economice în perioada urm ătoare a dus implicit şi la creşterea investiţillor în utilit ăţi, reţeaua de canalizare fiind extins ă până la 307 km în 2006. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mul ţumire privind o serie de factori care caracterizeaz ă sistemul de canalizare este urm ătoarea:

Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Local ă Botoşani, 2007 Sursa: Cercetare de piaţă pentru Strategia de Dezvoltare Local ă Botoşani, 2007

Rezultatele sondajului de opinie în ceea ce prive şte aprecierea sistemului de canalizare a municipiului duc de asemenea la concluzia c ă cetăţenii municipiului nu dispun de cuno ştinţe suficiente privind situa ţia de fapt a canaliz ării oraşului. Pe linia calit ăţii apei şi protecţia mediului înconjur ător, până în prezent nu s-au înregistrat progrese semnificative, în condi ţiile unei eficien ţe reduse a staţiilor de tratare şi epurare a apei. O îmbunătăţire substanţială a parametrilor calitativi ai apei potabile şi a apei epurate se poate ob ţine


necesare privind cre şterea eficienţei în ansamblu, a sistemului de alimentare cu ap ă şi sistemul de canalizare-epurare. canalizare-epurare.

La nivelul anului 2006, situa ţia privind gestionarea de şeurilor se prezent ă sintetic astfel: Deşeuri menajere (tone) 30054 Deşeuri depozitate (tone) 45835 Populaţie deservit ă 93200 Procent biodegradabile 60% Hârtie/carton valorificate 1341 t Plastic valorificat 249 t An închidere groapa de gunoi 2012 (groapa de gunoi este neconform ă, dar are aviz de funcţionare până în 2012)

ia pentru Protec ţ ţia i a Mediului Botoşani Sursa: Agenţ ia

În paragrafele urm ătoare vom prezenta activitatea de gestionare a de şeurilor mai în detaliu, fiind deosebit de important ă din punctul de vedere al impactului asupra mediului şi ca o caracteristică major ă a gradului de civiliza ţie. Deşeuri municipale şi asimilabile. asimilabile. În categoria de şeurilor municipale şi asimilabile se includ: - deşeuri menajere generate în gospod ăriile popula ţiei; - deşeuri de tip menajer generate în unit ăţi economico-sociale; economico-sociale; - deşeuri din comer ţ; - deşeuri stradale; - deşeuri din parcuri şi gr ădini; - deşeuri din pie ţe; - deşeuri din construc ţii şi demolări. Eviden ţa gestiunii de şeurilor municipale se raporteaz ă Agenţiei de Protec ţie a Mediului de c ătre operatorul de salubritate SC Urban Serv SA Botoşani prin intermediul chestionarelor statistice tip. Privite evolutiv, datele de gestionare a de şeurilor municipale de c ătre SC Urban Serv SA în municipiul Boto şani se prezint ă astfel: Tip deşeu colectat

Cantităţi 2004 Deşeuri menajere şi asimilabile - total din care: 18950 deşeuri menajere de la populaţie colectate în amestec 15899 deşeuri menajere şi asimilabile agenţi economici, instituţii deşeuri menajere colectate separat - total din care: hârtie/carton plastic sticl ă metale

Deşeuri din servicii municipale - total din care:

(tone) 2005 15530 13004

2006 30054 23587

3038

2448

6348

13 1

78

119

78

119

12307

4509

12 6563


deşeuri din gr ădini, parcuri şi spaţii verzi Deşeuri din construcţii şi demolări TOTAL deşeuri municipale colectate Deşeuri industriale colectate şi depozitate, din care: textile resturi turnare font ă TOTAL deşeuri depozitate Deşeuri valorificate prin Urban Serv

1197 14037 39550 2851 1507 1344 42388 13

973 8314 36151 3478 1391 2087 39551 78

78 7234 41797 4157 2071 2086 45835 119

Sursa: Agenţ ia ia pentru Protec ţ ţia i a Mediului Botoşani

Populaţie deservită cu servicii de colectare/eliminare de şeuri din municipiul Botoşani (locuitori)

2004

2005

2006

92.772

92.750

93.200


Deşeuri biodegradabile. biodegradabile. Legislaţia naţională şi europeană nu define şte strict deşeurile biodegradabile municipale. Totu şi conform defini ţiilor pentru de şeuri municipale şi deşeuri biodegradabile, putem afirma c ă deşeurile biodegradabile municipale reprezint ă deşeuri care sufer ă descompuneri aerobe sau anaerobe, provenind din gospod ării sau similare acestora prin natur ă sau compozi ţie. Luând ca referin ţă ponderea de şeurilor biodegradabile în de şeurile municipale, din cadrul Planului Regional de Gestionare a De şeurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est, se pot estima cantit ăţile de deşeuri biodegradabile generate la nivelul municipiului pentru anul 2006. Cantit ăţi de deşeuri generate (tone) Deşeuri menajere de 23.587 la popula ţie Deşeuri asimilabile din 6.348 comer ţ, industrie, instituţii Deşeuri din gr ădini şi 78 parcuri Deşeuri din pie ţe 1.677 Deşeuri stradale 2.754 Total menajer şi din servicii de salubritate generat = 34444

Ponderea estimat ă a deşeurilor biodegradabile (%)

Cantitate deşeuri biodegradabile biodegradab ile estimat ă (tone)

62

14.600

60

3.800

90

70

80 20 Pondere medie biodegradabil biodegradabil = 59%

1.340 550 20.360


Aproximativ 60% din deşeurile menajere, menajere asimilabile şi din servicii de salubritate reprezintă deşeurile biodegradabile. În municipiul Boto şani nu exist ă sisteme de colectare selectivă a acestui tip de de şeu şi nici sisteme de tratare prin compostare. Tratarea şi valorificarea de şeurilor municipale. municipale. În municipiul Boto şani, tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale reciclabile este realizat ă prin intermediul firmelor de colectare de şeuri care aplică deşeurilor opera ţiuni ca t ăierea, mărunţirea, sortarea sau balotarea acestora, dup ă care vând produsele ob ţinute reciclatorilor finali din regiune. Cele mai uzuale tipuri de de şeuri din de eurile municipale generate, care sunt supuse trat ării i valorificării, sunt: de euri din ambalaje


de hârtie şi carton, deşeuri de hârtie - maculatur ă, de şeuri din ambalaje din materiale plastice, în special de tip PET. Datele privind colectarea şi valorificarea de şeurilor reciclabile de c ătre cele mai importante societăţi specializate în valorificarea de şeurilor reciclabile se prezint ă astfel: Societatea REMAT SA BOTOŞANI

Tip deşeu

deşeuri metalice feroase deşeuri hârtie/carton anvelope uzate acumulatori auto uzaţi deşeuri neferoase GOLDANA deşeuri metalice SRL Botoşani feroase deşeuri metalice neferoase deşeuri hârtie/carton acumulatori auto uzaţi deşeuri plastic anvelope uzate REMAT SA deşeuri metalice IAŞI - punct feroase lucru Botoşani acumulatori auto uzaţi LETONA SRL deşeuri hârtie/carton Botoşani ELIASC SRL deşeuri hârtie/carton Botoşani deşeuri plastic GUTEN FARTH anvelope uzate Botoşani

2004-tone 2005-tone 2006-tone Colec. Valorif. Colec. Valorif. Colec. Valorif. 5297 5297 11124 9548 18760 17560 226 60 0

226 0 0

118 0 0

64 0 0

39 0 16

28 0 0

0 20587

0 18988

0 14432

0 13663

36 10167

26 8846

183

162

290

264

228

230

432 227

261 209

157 191

169 197

147 131

126 132

4 7 6990

0 6 6603

77 4 7862

63 0 7046

69 10 6957

60 15 7230

251

247

443

440

257

257

675

646

85

85

395

398

907 0 109

869 0 86

832 19 71

865 9 76

813 203 45

789 189 45


Eliminarea de şeurilor municipale. Singura metod ă de eliminare a de şeurilor municipale o reprezintă depozitarea definitiv ă a acestora pe amplasamentul depozitului controlat de de şeuri municipale din Boto şani, deservit de operatorul SC Urban Serv SA Boto şani. Societatea asigur ă şi pre-colectarea, colectarea şi transportul specializat al de şeurilor municipale, dispunând de următoarea dotare: Dotare cu recipien ţi colectare (număr) deşeuri menajere în amestec, total din care: a pubele 120l b pubele 240l c eurocontainer eurocontai ner 1100l d container 4000l

2004

2005

2006

0 0 401 142

980 0 699 151

2551 0 762 172


Dotare cu recipien ţi colectare selectiv ă (număr) deşeuri reciclabile din de şeuri menajere, pentru:

2004

2005

2006


Dotarea cu utilaje colectare şi transport

2004 Nr/capacitate total ă (mc)


a autogunoiere compactoare b autotransportoare autotransportoare cu container c tractoare cu remorc ă d basculante

5 / 186 6 / 24

5 / 186 6 / 24

7 / 198 3 / 12

5 / 40 2 / 21

5 / 40 2 / 21

6 / 48 2 / 21



Caracteristicile depozitului controlat de de şeuri municipale din municipiul Boto şani la 31.12.2006 sunt: Clasă depozit deşeuri Proprietar Operator Zona deservit ă /populaţie deservit ă Autorizaţie de mediu Distanţa faţă de: zona locuit ă / curs apă de suprafaţă Amenajări / an înfiinţare / an închidere Capacitatea: proiectat ă / construită / disponibilă la 31.12.2006 (mc) Suprafaţă totală proiectată / ocupată la 31.12.2006 Înălţimea medie a stratului de de şeuri

b – depozit deşeuri nepericuloase Consiliul Local al Municipiul Boto şani SC Urban Serv SA Boto şani Municipiul Boto şani / 93200 Nr.92/08.08.2006 200 metri / 500 metri Împrejmuire, cântar cântar basculă / 1983 / 2012 1.314.000 / 1.700.000 / 593.090 13,75 ha / 9,2 ha 13 metri Sursa: Agenţ ia ia pentru Protec ţ ţia i a Mediului Botoşani

Pentru depozitul existent de de şeuri, care are termen de închidere închidere anul 2012, 2012, sunt în curs de de implementare m ăsurile dispuse prin Programul de conformare, finan ţarea fiind asigurat ă din surse ale bugetului local, cât şi din fondul de închidere, constituit la nivelul operatorului.

ăşenească Răchiţi şi de la staţiile de pre-epurare Nămoluri de la Staţia de epurare or ăş ăşeneşti ce industriale. Cantităţile de nămoluri produse în sta ţia de epurare a apelor uzate or ăş deserveşte municipiul Boto şani, în substan ţă uscată, raportate de operatorul SC Apa Grup SA Botoşani, au fost: Anul Cantitatea - tone s.u.

2004 2.051

2005 2.142

2006 1.945


Toate aceste cantit ăţi sunt declarate a fi stocate temporar de operator, acesta neraportând efectuarea vreuneia dintre opera ţiunile posibile de tratare, valorificare sau eliminare conform ă. Agenţii economici din municipiul Boto şani nu de ţin staţii de epurare a apelor industriale. Exist ă numai 3 staţii de pre-epurare a apelor uzate industriale ale urm ătorilor agen ţi economici: SC MECANEX SA Botoşani, SC MECANICA SA Boto şani şi Grupul Industrial ELECTROCONTACT SA Botoşani, care deverseaz ă apele uzate preepurate în re ţeaua de canalizare a municipiului


Anul Cantitatea - tone

2004 41

2005 6

2006 2

Sursa: Agenţ ia pentru Protec ţi a Mediului Botoşani

Deşeuri din echipamente electrice şi electronice. În sensul respectării prevederilor legisla ţiei de mediu privind de şeurile din echipamente electrice şi electronice s-au înfiin ţat puncte de colectare care s ă permit ă deţinătorilor şi distribuitorilor finali s ă predea aceste de şeuri în cadrul depozitelor SC Remat SA şi SC Goldana SRL. S-au demarat deasemeni la nivelul municipiului, campanii de colectare în anumite zile direct de la cet ăţeni. Vehicule scoase din uz. La nivelul anului 2006 în municipiul Boto şani existau numai 2 operatori economici care de ţineau autorizaţii necesare pentru desf ăşurarea activităţii de colectare şi tratare a VSU, respectiv SC REMAT SA Boto şani şi SC GOLDANA SA Botoşani. Numărul de vehicule colectate şi dezmembrate pân ă în data de 31.12.2006 a fost de:

Colectate Tratate

Număr vehicule colectate şi dezmembrate 2003 2004 2005 2006 0 10 92 189 0 7 14 251 Sursa: Agenţ ia pentru Protec ţi a Mediului Botoşani

Deşeuri din activităţi medicale. Unităţile medicale din municipiul Boto şani nu dispun de instala ţii conforme de incinerare a de şeurilor medicale. Dup ă închiderea crematoriilor, unit ăţile medicale au încheiat contracte de prestări servicii cu firme autorizate pentru transportul şi eliminarea acestor deşeuri.Cantităţile de deşeuri medicale gestionate în municipiul Boto şani au fost: Anul Cantitate - tone

2004 35

2005 53

2006 39


Deşeuri de producţie. În categoria deşeurilor de produc ţie sunt cuprinse atât deşeurile de producţie periculoase cât şi cele nepericuloase. Conform prevederilor legislative, r ăspunderea gestionării deşeurilor de produc ţie apar ţine generatorilor, deci a unit ăţilor economice. Acestea sunt obligate să minimizeze cantit ăţile generate, s ă recicleze dac ă dispun de instala ţii adecvate, autorizate sau s ă externalizeze pe baz ă de contracte cu firme autorizate activit ăţile de transport, tratare, valorificare şi eliminare de şeuri. În domeniul managementului de şeurilor au fost identificate urm ătoarele probleme majore în municipiul Botoşani: - Absenţa campaniilor specializate de informare şi conştientizare adresate popula ţiei, care să susţină ideea minimiz ării gener ării deşeurilor menajere, a colect ării separate, la surs ă, a componentelor valorificabile; - Lipsa cvasitotală a sistemelor de colectare selectiv ă pentru deşeurile reciclabile generate de popula ţie; - Lipsa sistemelor de colectare separată a deşeurilor biodegradabile verzi, pretabile procesului de compostare. Acestea ar reduce componenta biodegradabil ă depozitat ă, diminuând mirosurile grele care persist ă pe amplasamentul rampei, mic şorând atât


-

-

Lipsa amenaj ărilor destinate colect ării selective a de şeurilor de la popula ţie, în sistem de aducere. Acestea ar permite colectarea separat ă şi a componentei periculoase, diminuând riscurile de contaminare a solului şi apelor pe amplasamentul rampei. Necântărirea tuturor deşeurilor acceptate în ramp ă, cu toate că pe amplasament exist ă mijloc electronic de cânt ărire. Aceasta conduce la erori în estimarea cantit ăţilor şi compoziţiei depozitate, cu influen ţă negativă asupra stabilirii celor mai bune solu ţii pentru reducerea cantit ăţilor depozitate şi netratate.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mul ţumire privind o serie de factori care caracterizeaz ă gestionarea de şeurilor este urm ătoarea:


Serviciul de salubritate din municipiul Boto şani este asigurat de SC UrbanServ SA, unitate subordonată Consiliului Local, aceasta desf ăsurând activităţi de salubrizare, colectare, transport şi asanare a de şeurilor menajere din municipiu.

Dacă în procent majoritar cet ăţenii municipiului sunt mul ţumiţi de frecvenţa de colectare a deşeurilor, părerile fiind împ ăr ţite în ceea ce prive şte gradul de dotare cu echipamente a operatorului de gestionare a de şeurilor, gradul de cur ăţenie în centrul oraşului şi amplasarea gropii de gunoi, cet ăţenii sunt nemul ţumiţi de gradul de colectare selectiv ă, nivelul de cur ăţenie la periferie şi de numărul disponibil de pubele. Însă, din acest sondaj se mai poate concluziona un aspect deosebit de important care este întâlnit în toate aspectele unde cetăţenul poate face diferen ţa, şi anume faptul c ă cetăţenii municipiului consider ă că modul de comportament al cet ăţenilor în rela ţia cu gestionarea de şeurilor este nemulţumitor.


Sintetic, la acest capitol caracteristicile sunt urm ătoarele: Element

Caracteristici

Surse poluare

AER

Depăşiri la pulberi

SC Termica SA, traficul, arderi deşeuri, centrale termice

AP Ă

Sensibile la evacuarea apelor uzate

Evacuare ape uzate, infiltr ări canalizare, deşeuri în zone nepermise

SOL

Depăşiri la Pb, Cr, Zn, Ni, Cu

Deşeuri în locuri nepermise, puncte de precolectare neconforme, traficul rutier, reziduuri zootehnice


Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de poluare a aerului este următoarea:


Părerile cetăţenilor sunt relativ împ ăr ţite în ceea ce prive şte calitatea aerului, existând un procent destul de ridicat de cet ăţeni care nu au putut aprecia. În acelaşi timp, peste 40% dintre cet ăţeni consider ă poluarea apelor de suprafa ţă ca fiind una dintre cele mai mari probleme de mediu ale municipiului. Calitatea aerului Reţeaua de monitorizare a calit ăţii aerului – Agenţia pentru Protecţia Mediului Boto şani monitorizează calitatea aerului din municipiul Boto şani prin măsur ători zilnice; de asemenea, este monitorizat ă şi calitatea precipita ţiilor într-un punct de prelevare situat la sediul APM Boto şani. Emisiile anuale de dioxid de sulf (SO2) – atmosfera municipiului Boto şani nu este •

•


•

•

•

Emisii anuale de dioxid de azot (NOx) – Determin ările zilnice au indicat încadrarea concentraţiilor medii zilnice sub valorile minime Emisii anuale de amoniac – concentraţiile medii zilnice nu au dep ăşit valoarea maximă admisibilă Pulberi în suspensie (PM10) – pentru acest poluant s-au înregistrat dep ăşiri frecvente, determinate de condi ţiile meteo şi de traficul rutier. Calitatea precipitaţiilor – nu s-au înregistrat precipita ţii cu caracter acid

Calitatea apelor Apele de suprafaţă cu scurgere permanent ă sunt reprezentate de pârâul Sitna cu afluentul s ău

păr ăul Luizoaia şi păr ăul Dresleuca cu afluentul s ău păr ăul Teascu, toate tributare râului Jijia, afluent al Prutului. Alimentarea acestor pârâuri se face în propor ţie de peste 86% din precipita ţii atmosferice, iar regimul scurgerii variaz ă în timp în raport cu cantitatea acestora. Calitatea râului Sitna şi a afluenţilor săi este influenţată de evacuarea apelor uzate epurate în cadrul Sta ţiei de epurare Răchiţi apar ţinând SC APA GRUP SA Boto şani. Astfel, în cursul anului 2006 a fost evacuat prin Staţia de epurare R ăchiţi un volum de ape uzate epurate de 11721 mii mc/an , corespunzător unui debit de 32112,329 mc/zi. Prin Sta ţia de pompare Tulbureni a fost evacuat un volum de ape uzate neepurate direct în Teascu de 11983,0 mii mc/an, corespunz ător unui debit de 32830,137 mc/zi. Apele de suprafaţă cu scurgere nepermanent ă sunt reprezentate de toren ţii locali care devin activi în perioadele bogate în precipita ţii sau care sunt genera ţi de izvoare de coast ă. Aceşti torenţi favorizează declan şarea fenomenelor de instabilitate, în special alunec ările de teren, fenomene de eroziune şi ravenare. Apele de suprafaţă stagnante sunt reprezentate de iazuri şi bălţi. Iazurile au rol de atenuare a viiturilor şi de dezvoltare a bazinelor piscicole. Astfel, pe pârâul Sitna exist ă iazul Cătămăr ăşti cu suprafaţa de 160 ha la NNR, pe pârâul Luizoaia exist ă iazurile Lipca, Jalb ă şi Luizoaia având în suprafaţa de 15 ha, pe pârâul Dresleuca. Calitatea solului APM Botoşani monitorizeaz ă nivelul de încarcare al solului în 2 puncte de recoltare din municipiul Botoşani: Pod de Piatr ă şi Intersecţie Gar ă. Valorile obţinute s-au situat între valorile normale şi valorile mai pu ţin sensibile (praguri de alert ă) pentru indicatorii Pb şi Cr, între valorile normale şi cele sensibile pentru Zn, Ni şi Cu; indicatorii Cd, Co şi Mn s-au încadrat în limitele normale. Radioactivitatea mediului În cadrul Staţiei de Radioactivitate din cadrul APM Boto şani se deruleaz ă un program standard de supraveghere a radioactivit ăţii mediului de 11 ore/ zi, în care se urmăresc factorii de mediu aer, apă, precipitaţii atmosferice, vegeta ţie, sol. Măsur ătorile sistematice ale activit ăţii betaglobale efectuate în anii 2004-2006 s-au încadrat în limitele fondului natural de radia ţii, nefiind atinse sau depăşite pragurile de aten ţionare. Valorile medii anuale înregistrate au variat în limitele normale la toate probele m ăsurate. Agenţi economici cu impact major asupra mediului. În municipiul Botoşani nu există agenţi economici cu impact semnificativ asupra mediului. APM Boto şani acordă o atenţie deosebită agenţilor economici care intr ă sub inciden ţa Directivelor UE. Astfel, în municipiul Boto şani au fost inventariaţi: - 2 agenţi economici care intr ă sub incidenţa Directiva Consiliului 96/61/CE privind


-

un agent economic (SC TERMICA SA Boto şani) care intr ă sub incidenţa Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în aer de poluanţ i provenind de la instalaţ iile mari de ardere; - 9 agenţi economici care intr ă sub incidenţa Directiva Consiliului 99/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) datorate utiliz ării solvenţ ilor organici în anumite activit ăţ i şi instalaţ ii ; - 3 agenţi economici care intr ă sub inciden ţa Directiva Consiliului 96/82/CE privind controlul asupra riscului de accidente majore care implic ă substanţ e periculoase.

Pe teritoriul municipiului Boto şani există zone expuse alunec ărilor de teren, tasărilor prin umezirea terenului, inunda ţiilor prin revărsări din cursuri de ap ă, scurgerilor de pe toren ţi. RISCURI NATURALE Alunecări de teren Tasări prin umezirea terenurilor Inundaţii Scurgeri de pe toren ţi Alunecările de teren au diferite cauze: condiţiile geomorfologice; nivelul hidrostatic al acviferului freatic; apele de suprafa ţă cu scurgere permanentă a căror regularizare nu este realizat ă încă; activităţi antropice (pierderi din re ţele de alimentare cu ap ă şi canalizare, excava ţii pentru fundaţii, defrişări ale unor zone sensibile, etc.). Au fost identificate alunecări de teren în zonele: str. Împărat Traian – str. Hatman Arbore; zona Mecanica – Alcor; cimitirul Pacea – ie şirea spre Curteşti; cartierul Tulbureni. • • • •

• • • •

Conform Planului Urbanistic General al municipiului Boto şani suprafaţa totală aproximată a zonelor afectate de alunec ări de teren este de cca 333 ha. Exist ă o singur ă alunecare de teren stabilizată prin lucr ări de drenaj şi consolidări, situată pe versantul vestic al municipiului la ie şirea pe DN 29. De altfel, Primăria municipiului Boto şani a obţinut o finanţare de la Fondul pentru Mediu pentru efectuarea de lucr ări de consolidare a acestui versant. Ceilal ţi versanţi marginali ai platoului natural pe care este situat municipiul sunt afecta ţi de alunec ări de teren nestudiate.


Zgomotul este o problem ă de mediu şi de sănătate, mai ales în aglomer ările urbane unde se înregistrează, ca urmare a traficului intens, nivele de zgomot peste normele admise de standardele în domeniu. Zgomotul este generat pe lâng ă mijloacele de transport şi de utilajele folosite în aer liber şi de aparatura electrocasnică. Efectele zgomotului pot varia de la un individ la altul, de la tulbur ări auditive sau psihologice pân ă la perturbări ale somnului. Tipurile de zgomot sunt clasate după activităţile umane care îl provoacă: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, construc ţii. Dintre diferitele surse de zgomot, cel provocat de traficul rutier este cel mai des reclamat. Traficul rutier reprezint ă principala surs ă de zgomot cu implica ţii asupra mediului. Aceasta se datorează faptului că oraşele reprezint ă mari aglomer ări de populaţie şi în acelaşi timp sunt str ăbătute de reţele dense de trafic rutier. O problemă importantă, amplificată mult după anul 1989 o reprezint ă creşterea propor ţiei din popula ţie afectată de zgomot având ca surse activit ăţi cum ar fi: alimentaţie publică (restaurante, terase, baruri), activităţi de petrecere a timpului liber (discoteci, săli de jocuri). De asemenea trebuie eviden ţiată la acest capitol dezvoltarea în vecin ătatea locuinţelor a unor activităţi economice cum ar fi: brutării, ateliere de croitorie, etc. Sursele enumerate mai sus au cunoscut o dezvoltare important ă şi rolul lor în poluarea acustic ă a mediului este cu atât mai important cu cât sunt situate în imediata apropiere a locuin ţelor, cel mai adesea f ăcând parte din acelaşi corp de cl ădire. În municipiul Botoşani punctele de determinare a nivelului de zgomot sunt amplasate pe str ăzi, în parcuri, pieţe agro-industriale, parc ări auto, zone comerciale. Măsur ătorile efectuate pentru determinarea nivelului de zgomot au înregistrat dep ăşiri sporadice ajungând pân ă la 22% pe magistrale (Calea Na ţională, Primăverii şi George Enescu), peste nivelul maxim admis, şi ocazional pe anumite str ăzi de legătur ă. SURSE DE POLUARE FONICĂ Baruri / restaurante Discoteci Traficul rutier

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de poluare fonic ă este următoarea:



Conform HCJ nr 5/1995 în municipiul Boto şani s-a instituit statutul de protec ţie locală pentru următoarele habitate şi specii: Arii naturale protejate de interes local: Zona Cornişa (cu o suprafa ţă de 7ha) Parcuri dendrologice: • •

Denumire Parcul “Mihai Eminescu” Parcul “Curcubeului” Parcul “Tineretului” Parcul “Central” Casa Sofian Parcul “Policlinicii” TOTAL

•

Arbori declaraţi monumente ale naturii:

Specie Stejar (Quecus robur) Stejar (Quecus robur) Stejar (Quecus robur) Stejar (Quecus robur) Stejar (Quecus robur) Paulownia (Paulownia tomentosa) Fagul roşu (Fagus sylvatica var.atropurpurea) Tei (Tilia cordata) Pin Magnolia (Magnolia liliiflora) Plop alb (Populus alba) Molid argintiu (Picea pungens argentea) Salcâm japonez (Saphora japonica) Molid argintiu (Picea pungens argentea) TOTAL

•

Suprafa ţă (ha) 7,04 1,93 1,82 0,44 0,4 0,5 12,3 ha Sursa: Agenţ ia pentru Protec ţi a Mediului Botoşani

Localizare Intersecţie B-dul M.Eminescu cu DN Suceava Internatul Liceului AT Laurian Parcul Policlinicii

Nr. ex. 1

Vârsta secular

Custode Consiliul Local BT

1

secular

Liceul AT Laurian

1

secular

Str. Cuza Vodă Parcul M.Eminescu Str. Unirii

1 1 1

secular secular -

Administraţia Spitalului Consiliul Local BT Consiliul Local BT Consiliul Local BT

Parcul Policlinicii

1

-

Parcul M.Eminescu Parcul M.Eminescu Piata Revoluţiei Parcul M.Eminescu Parcul Central

2 2 2 1 4

secular secular -

Parcul Central

1

Str. Ştefan Luchian 37

1

Administraţia Spitalului Judeţean Consiliul Local BT Consiliul Local BT Consiliul Local BT Consiliul Local BT Consiliul Local BT Consiliul Local BT

-

Consiliul Local BT

20 EX Sursa: Agenţ ia pentru Protec ţi a Mediului Botoşani

Specii de arbori declarate monumente ale naturii la nivel na ţional: Tisa (Taxus baccata)- localizat ă în Parcul Policlinicii (3 ex), Casa Sofian (20 ex), str. Cuza Vodă (2 ex), Şcoala nr 4 (3 ex) Ginkgo biloba - 1 ex , localizat pe str. C ăpitan Romano Sursa: Agenţ ia pentru Protec ţi a Mediului Botoşani


parcuri şi gr ădini publice scuaruri aliniamente stradale

7,04 ha 9,7 ha 213,26 ha Sursa: Planul Urbanistic General

•

Specii de faună protejate: Mamifere Păsări

toate speciile de lilieci -Ciconia ciconia(barza) -Circus sp. (ereti) -Bubo bubo(bufnita) -Dendrocopos sp. (cioc ănitoarea ) -Emberiza hortulana (presura de gradin ă) Sursa: Agenţ ia pentru Protec ţi a Mediului Botoşani

Probleme majore în domeniul protec ţiei naturii: - degradarea continuă a spaţiilor verzi datorit ă activităţilor antropice: extinderea unor construcţii, parcarea ma şinilor direct pe spa ţiul verde, dezinteres din partea asocia ţiilor de locatari/proprietari; - îmbătrânirea vegetaţiei forestiere, care a condus la t ăierea a sute de copaci în ultimii ani care aveau perioada de via ţă depăşită şi prezentau pericol de pr ăbuşire; - reducerea biodiversităţii, prin dispari ţia unor specii de plante datorit ă activităţilor umane. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mul ţumire privind o serie de factori care caracterizeaz ă spaţiile verzi este urm ătoarea:


Astfel cetăţenii sunt nemul ţumiţi de gradul de cur ăţenie a spaţiilor verzi şi de cantitatea şi calitatea parcurilor din municipiu, şi se observă că sunt extrem de nemulţumiţi de existen ţa, sau mai bine spus, de inexisten ţa spaţiilor verzi dintre blocurile din cartierele ora şului.


Deoarece alimentarea cu energie electric ă este asigurată de firma SC EON SA iar alimentarea cu gaz metan este asigurat ă de SC EON GAZ SA, care sunt firme private, nu se pot furniza date exacte ale parametrilor acestor categorii de utilit ăţi fiind considerate date confiden ţiale care pot influenţa piaţa concurenţială. Din acest motiv, la acest capitol se vor folosi date de dinaintea privatizării acestor servicii sau date extrapolate pe baza evolu ţiei istorice şi trendului de dezvoltare care a avut loc. Puterea totală instalată în staţiile de transformare care alimenteaz ă municipiul Boto şani este 196 MVA, alimentarea cu energie electric ă fiind caracterizat ă prin următoarele elemente, conform datelor la nivelul anului 2002 furnizate de operatorul public de la acea vreme: SPECIFICAŢIE

Situaţia existentă în anul 2002

Retele de M.T. - tensiune 20 kV - lungime totală (Km) 260,16 - lungime totală LEA 20 kV (Km) 44,5 - lungime totală LES 20 kV (Km), din care: 215,66 - număr total distribuitoare (semidistribuitoare) 44 - energie electric ă vehiculată anual prin reţele 147527 de M.T. (MWh) 229 - număr total P . T . - putere total ă instalată în P . T . 157,04 MVA Retele de joasă tensiune - configuraţie buclată- cu funct. Radial ă - lungime totală (Km) 960,77 din care 212,92 km – iluminat Sursa: SC Electrica SA

Reţeaua electric ă se caracterizeaz ă prin:  numărul mare de clien ţi în rândul consumatorilor casnici, respectiv 88,3%, cu un consum ce reprezintă doar 28% din vânzarea total ă de energie;  marii consumatori reprezint ă 0,07 % cu un consum de 47% din total;  iar micii consumatori reprezint ă 11,61% din totalul clien ţilor, cu un consum de 25%. Vânzările de energie electric ă în ultimii ani au înregistrat o cre ştere mică, în special în rândul consumatorilor casnici şi al micilor consumatori. Consumatori casnici 40.940 MWh

Vânzările de energie electric ă, anul 2002 Mici Mari consumatori consumatori industriali 36.036 MWh 69.003 MWh

TOTAL 145.979 MWh Sursa: SC Electrica SA


Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mul ţumire privind alimentarea cu energie electric ă este următoarea:


Astfel, cetăţenii municipiului sunt mul ţumiţi de nivelul tensiunii electrice în ceea ce prive şte consumul casnic de curent electric. În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale, în municipiul Botoşani se estimeaz ă că la nivelul anului 2006 sunt alimenta ţi un număr de peste 23.000 consumatori, lungimea total ă a reţelelor fiind de peste 50 km, realizându-se un consum mediu anual de peste 35 milioane m³.


Gazele naturale sunt furnizate prin: staţia de reglare – m ăsurare - predare, amplasat ă în zona vestică a municipiului, care reduce presiunea din re ţeaua de transport la presiunea de distribu ţie; staţii de reglare-m ăsurare de medie şi joasă presiune pentru agen ţi economici industriali şi consumatori casnici; reţeaua de reparti ţie de medie presiune şi reţelele de distribu ţie cu presiune redus ă pentru alimentarea consumatorilor casnici, agen ţi economici şi socio-culturali. Principalele disfunc ţionalit ăţi la nivelul anului 2003: vechimea de peste 20 de ani a peste 50% din re ţeaua de reparti ţie şi distribuţie; insuficienţa reţelelor de reparti ţie şi distribuţie. •

•

•

• •


studierea adopt ării unei variante de producere a energiei termice şi a apei calde în sistem descentralizat, local, pe scar ă de bloc şi direct în apartamente, prin investiţii etapizate.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mul ţumire privind alimentarea cu gaze naturale este urm ătoarea:


Se observă că şi în cazul aliment ării cu gaze naturale cet ăţenii municipiului sunt mul ţumiţi atât de presiunea gazelor în re ţea cât şi de continuitatea alimentării cu gaz metan.


Situată în partea de N-V a municipiului, la confluen ţa zonei urbane cu cea industrial ă, S.C. TERMICA S.A. este principalul produc ător şi distribuitor centralizat de energie termic ă la nivelul municipiului Boto şani, asigurând necesarul de c ăldur ă, sub formă de abur tehnologic şi apă fierbinte, pentru consumatorii industriali şi urbani. SC Termica SA – caracteristici principale Capacitate produc ţie

526 Gcal/h

Reţea apă fierbinte

41.5 km

Reţea abur

14.7 km

Lungime conducte

322 km

Puncte termice

46

Număr locuinţe

18365

Număr persoane juridice

125

Grad acoperire

40% Sursa: SC Termica SA

SC TERMICA SA Botoşani deţine o instala ţie de ardere (>50MW) care intr ă sub inciden ţa Directivei Consiliului nr. 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) şi Directivei Consiliului nr. 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanţ i în aer proveni ţi din instalaţ ii mari de ardere. Impactul asupra factorului de mediu „apă” - ape uzate tehnologice rezultate din purj ări cazane, spălare chimică şi mecanică a cazanelor, regenerarea şi spălarea filtrelor, etc.; - ape pluviale şi tehnologice provenite de la rampa de desc ărcare şi zona depozitului de păcur ă; - ape uzate cu caracter menajer. Apele uzate preepurate în staţia proprie sunt evacuate în re ţeaua de canalizare municipal ă. Apele pluviale şi tehnologice (condens de la înc ălzirea păcurii) sunt deversate, dup ă o trecere prin separatoare de gr ăsimi, în pâraiele Dresleuca şi Luizoaia. Impactul asupra factorului de mediu „aer” - emisii atmosferice de la arderea combustibililor (dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de azot, pulberi); - vapori de produse petroliere rezultaţi de la rezervoarele supraterane de p ăcur ă; - vapori rezultaţi de la activit ăţile de transvazare a acidului clorhidric. Impactul asupra factorului de mediu „sol” - posibile scurgeri de la rezervoarele de p ăcur ă şi de acid clorhidric; - infiltraţii de ape uzate; - depuneri atmosferice(pulberi). Zgomot şi vibraţ ii - principalele surse de zgomot: - sala cazanelor; - staţia de compresoare;


-

grupuri de cogenerare GTE 2000

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de mul ţumire privind alimentarea cu energie termic ă în sistem centralizat este urm ătoarea:


Cetăţenii municipiului sunt nemul ţumiţi într-un procent foarte mare de programul de furnizare a energiei temice în sistem centralizat şi de parametrii de furnizare a agentului termic, ţinând cont la această apreciere de faptul c ă opinia neutr ă a cetăţenilor reprezint ă în principal pe aceia care au centrală termică proprie.

La nivelul municipiului Boto şani nu există exploat ări ale surselor de energie regenerabil ă. Oportunităţile care există în domeniul energiei regenerabile sunt cele care privesc urm ătoarele surse de energie regenerabil ă: biomasa; biogazul. • •


Economia municipiului Boto şani realizeaz ă 70% din produc ţia judeţului chiar dac ă popula ţia municipiului reprezintă doar 25% din totalul jude ţului. 2004

2005

2006

Număr agenţi economici activi care au depus bilan ţ (de la 2742 în 2002)

2910

2886

3023

Din care firme cu 0 angajaţ i

978

812

857

Din care microîntreprinderi

1553

1682

1741

2892 (99,4%)

2867 (99,3%)

3002 (99,3%)

1760307

1907149

2418580

Profit (mii lei)

76564

84787

104842

Pierderi (mii lei)

28445

39555

44248

Număr angajaţi (de la 25567 în 2002)

27111

26801

28830

Înmatriculări anuale

925

995

741

Înmatriculări firme cu capital str ăin

22

31

29

Din care IMM

Cifra de afacei (mii lei) (de la 1060034 în 2002)

Sursa: Direc ţi a General ă a Finanţ elor Publice, Oficiul Registrului Comer ţu lui

După o scădere accentuată şi continuă a numărului de angaja ţi din anul 1991 (de la 62.761 salariaţi) şi până în anul 2005 (26.801 angaja ţi), se observă o schimbare de tendin ţă în anul 2006 când cererea de for ţă de muncă începe să crească. Pentru o evidenţ iere mai detaliat ă a populaţ iei active şi a celei ocupate, prezent ăm următoarele trei tabele statistice la nivel de jude ţ , acesta fiind nivelul de centralizare.  populaţ ia activ ă la nivelul judeţ ului Botoşani:

POPULAŢIE ACTIVÃ (***) din care : femei Populaţia ocupată din care : femei Şomeri din care : femei •

•

•

2002 180,7 92,9 160,8 85,0 19,9 7,9

2003 171,4 85,7 154,7 79,8 16,7 5,9

2004 165,4 84,8 152,1 80,2 13,3 4,6

2005 163,4 81,4 153.3 77.9 10,1 3,5

2006 159,8 80,7 151,1 77,7 8,7 3,0

Sursa: Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă Botoşani (***: Populaţ ia activ ă cuprinde populaţ ia ocupat ă - persoanele de peste 15 ani care au desf ăşurat o activitate economic ă produc ătoare de bunuri sau servicii, la care se adug ă numărul de şomeri)

Strategia de Dezvoltare Local ă a Municipiului Botoşani 2008 - 2015 

populaţ ia ocupat ă a judeţ ului Botoşani, pe activit ăţ ile economiei naţ ionale - mii persoane -

DENUMIREA ACTIVITĂŢII TOTAL : din care : femei Agricultur ă, vânătoare, silvicultur ă şi pescuit din care : femei Industrie – total din care : femei Industria extractivă din care : femei Industria prelucr ătoare din care : femei Energie electrică şi termică, gaze şi apă din care : femei Construcţii din care : femei Comer ţ, din care : femei Hoteluri şi restaurante din care : femei Transport, depozitare şi comunicaţii din care : femei Intermedieri financiare din care : femei Tranzacţii imobiliare şi alte servicii din care : femei Administraţie publică şi apărare : din care : femei Învăţământ din care : femei Sănătate şi asistenţă socială din care : femei Celelalte activităţi ale economiei naţionale din care : femei •

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

1990 204,5 97,9 92,1

2002 160,8 85,0 91,3

2003 154,7 79,8 86,9

2004 152,1 80,2 79,8

2005 153.3 77.9 81.1

2006 151,1 77,7 76.3

46,5 61,3 30,9 -

48,9 27,6 14,8 0,3 24,9 14,2 2,4

46,2 24,4 12,1 0,3 22,4 11,7 1,7

42,9 25,1 13,0 0,2 23,2 12,6 1,7

43.3 23.2 12.1 0.1 21.6 11.7 1.5

41,1 23,8 12,1 0,2 22,3 11,8 1,3

8,3 0,6 8,6 4,1 1,0 0,7 7,7 1,2 0,8 0,5 1,1 0,3 9,3 5,8 6,1 4,4 8,2

0,6 3,3 0,4 10,6 5,1 1,0 0,7 3,1 0,6 0,8 0,5 2,9 1,2 2,7 1,5 7,5 4,9 7,3 5,7 2,7

0,4 4,0 0,2 11,0 4,7 1,2 1,0 2,9 0,5 0,7 0,4 3,3 1,8 3,0 1,7 7,6 5,0 7,0 5,5 2,6

0,4 4,0 0,3 11,5 6,9 1,1 0,8 3,7 0,4 0,7 0,5 3,7 2,1 3,0 1,7 8,0 5,1 7,3 5,5 4,1

0.4 4.3 0.4 13.6 6.2 1.4 0.8 3.8 0.6 0.8 0.6 2.8 1.8 2.8 1.5 7.8 4.9 7.1 5.2 4.6

0,3 5,1 0,7 14,7 7,4 1,5 0,9 4,3 0,6 0,7 0,5 3,6 1,8 3,0 1,6 7,8 5,0 7,2 5,3 3,1

2,9

0,7

0,7

1,0

0.7

0,7


Strategia de Dezvoltare Local ă a Municipiului Botoşani 2008 - 2015 

c â ştigul salarial mediu brut lunar, pe activit ăţ ile economiei naţ ionale, la nivel de judeţ Denumirea activităţii

{ { { { { { { { { { { { { { { { {

Total, din care : Agricultur ă, vânătoare Silvicultur ă, exploatare forestier ă Piscicultur ă şi pescuit Industria extractivă Industria prelucr ătoare Energie electrică, termică, gaze, apă Construc ţii Comer ţ Hoteluri şi restaurante Transporturi, depozitare Poştă şi telecomunicaţii Intermedieri financiare Tranzac ţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei

1992 20081 20608 21773 20921 21044 16838 35177

2002 4107932 3437662 4724613 2420092 4117701 3312161 7071219

2003 5276166 4156666 7910123 2883333 4930608 4362857 8973702

2004 6510283 8394087 7580339 3551418 6410622 5397819 10268681

- lei / salariat 2005 2006

792 622 1021 481 641 650 1354

942 703 1072 556 845 677 1698

24919 20023 15279 24302 * 33816 20835 24714 22411 24568 14909

3564567 4702176 5396056 691 811 2457830 3230205 4655950 547 605 3030664 2792767 5592173 414 485 5338251 7388227 6750674 871 853 8821732 11295686 11839841 1477 1125 12047033 16091313 19948072 2483 2492 4198800 4649412 5078322 765 872 6350820 9068864 10910862 1382 2032 4729097 5925370 7765546 971 1304 3843368 5207149 6035771 780 1060 3340874 4025927 4670329 527 621 Sursa: Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă Botoşani *) este inclus în activitatea transporturi şi depozitare

Din punctul de vedere al firmelor înregistrate în municipiul Boto şani îsi desf ăşoar ă activitatea aproximativ 6.200 agen ţi economici din care 3.500 IMM-uri şi 2.700 asociaţii familiare şi persoane fizice autorizate, cu un num ăr al persoanelor angajate de peste 28.000, care desf ăşoar ă activităţi în domeniul: industriei, comer ţului, serviciilor şi agriculturii. Pe sectoare de activitate economic ă, situaţia se prezent ă astfel din punct de vedere procentual:

Astfel, cei mai mulţi agenţi economici activeaz ă în domeniul comer ţului, cifra de afaceri cea mai mare este realizat ă de domeniile comercial şi al produc ţiei, numărul cel mai mare de angaja ţi se află în domeniile productiv şi comercial, iar investi ţiile cele mai mari sunt relizate de domeniile


Ramurile industriale reprezentative pentru Boto şani sunt: industria textil ă şi a produselor textile; industria chimic ă şi a fibrelor sintetice şi artificiale; industria de ma şini şi aparate electrice; industria de aparatur ă şi instrumente de precizie; industria confec ţiilor de îmbr ăcăminte; producţia de mobilier; industria de ma şini şi echipamente; industria alimentar ă şi a băuturilor; industria construc ţiilor metalice şi a produselor din metal. • • • • • • • • •

Numărul de salaria ţi din industrie a scăzut în timp, acest lucru având drept explica ţii creşterea numărului de salaria ţi în alte sectoare, cu preponderen ţă în sectorul comer ţ şi servicii. S-au înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri ale agen ţilor economici din urm ătoarele ramuri: industria confecţiilor de îmbr ăcăminte, industria confec ţiilor metalice şi a produselor metalice, precum şi în industria de ma şini şi aparate electrice. Comer ţul reprezintă un sector de baz ă în economia municipiului Boto şani, polarizând principalele afaceri şi resurse financiare. În comer ţ, pe lângă unităţile mari cu capital privat şi de stat, au luat fiinţă agenţi economici individuali şi asociaţii cu capital privat, acoperind toat ă raza municipiului cu activit ăţi specifice observându-se o ameliorare simţitoare a aprovizion ării populaţiei. De asemenea, aproximativ 82% din investi ţiile care se realizeaz ă în judeţul Botoşani se realizează în municipiul Botoşani. Iar din punct de vedere al evolu ţiei PIB-ului, situa ţia se prezint ă astfel:


Pentru o imagine comparativă, evoluţia Produsului Intern Brut a fost urm ătoarea: - milioane lei (RON) preţuri curente 1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

37379,9

54573,0

80377,3

116768,7

151475,1

197564,8

246468,8

- PIB/locuitor – (lei/loc) PIB Regiunea Nord – Est

1661,1 5038,5

2430,0 6852,2

3582,6 9634,8

5210,9 14339,7

6950,1 18607,4

9090,3 24619,1

11372,0 29418,2

- PIB/locuitor – (lei/loc) PIB BOTOŞANI

1325,3 481,3

1797,0 692,5

2506,8 925,8

3737,4 1323,1

4970,9 1777,0

6575,.9 2364,4

7868,8 2588,3

- PIB/locuitor - (lei/loc)

1041,5

1494,6

1993,7

2825,8

3852,7

5142,2

5620,5

PIB ROMANIA


La nivelul municipiului Boto şani a fost demarat ă o iniţiativă privind realizarea Parcului Industrial Ecologic Botoşani, cu următoarele caracteristici: a luat fiinţă printr-o asociere între Consiliul Local Boto şani, SC Electrocontact SA, SC Electromining SRL şi SC Mecanica SA; are ca obiect desf ăşurarea de activit ăţi în domeniile: industrie, centru de afaceri, distribu ţie şi servicii; are o suprafaţă de 129.500 mp, din care 84.265 mp construc ţii şi spaţii de produc ţie vechi, 20.000 mp construc ţii şi spaţii de produc ţie noi, iar restul fiind centru comercial; serviciile oferite: asisten ţă financiar ă, contabilă şi de audit, servicii IT, servicii juridice, servicii medicale, transport, consiliere în proiecte de finan ţare, asistenţă în relaţiile comerciale; apreciere general ă: acest parc nu are efectul dorit, fiind neatractiv pentru investitori şi antreprenori. •

•

•

•

•

La polul opus se afl ă Incubatorul de Afaceri, o iniţiativă de succes a municipalit ăţii, caracterizat prin: finanţat prin programul Phare CES; are un centru administrativ şi de birouri în str. Poştei nr. 6, cu 30 de birouri a 20 mp/ birou şi sală de conferinţe; are un centru de microproduc ţie în Calea Na ţională nr. 354, cu 20 de spa ţii a 200 mp/spaţiu, un atelier de 280 mp şi un show-room; se adresează IMM-urilor nou înfiin ţate şi a celor existente cu o vechime de cel mult 2 ani care au sediul în Boto şani; durata contractului de incubare a fost prevăzută a fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă 1 an cu aprobarea Consiliului Local. • •

•

•

•

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de dezvoltare al diferitelor sectoare industriale în municipiul Boto şani este următoarea:


Astfel, cetăţenii municipiului consider ă că la nivel local sunt dezvoltate urm ătoarele domenii economice: industria alimentar ă, industria băuturilor alcoolice şi nealcoolice, industria confec ţiilor şi textilelor şi industria mobilei şi prelucr ării lemnului.


Domeniile considerate de c ătre cetăţeni a fi potrivite pentru dezvoltarea municipiului sunt exprimate procentual, în func ţie de opinia lor, astfel:



Industria turismului la nivelul municipiului Boto şani se caracterizeaz ă astfel: Număr unităţi de cazare

6

Număr locuri în unit ăţi de cazare Hoteluri, pensiuni

531 7

Număr locuri în hoteluri

495

Monumente istorice

93

Obiective de for public

6 Sursa: Direc ţi a Judeţ eană de Statistic ă Botoşani

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de dezvoltare al turismului în municipiul Boto şani este următoarea:


Cetăţenii consider ă că turismul la nivel local este nedezvoltat, în contradic ţie cu faptul c ă tot ei consider ă acest domeniu ca fiind o oportunitate pentru dezvoltarea viitoare a municipiului. În ceea ce priveşte obiectivele turistice, municipiul Boto şani are în primul rând o gam ă largă şi de prim rang la nivel na ţional de obiective culturale. Printre acestea enumer ăm: Parcul "Mihai Eminescu" Boto şani; Casa memorială "Nicolae Iorga" - Boto şani; Muzeul Memorial "Octav Onicescu" Boto şani; Muzeul Judeţean (Secţia Istorie şi Arheologie) - Botoşani; Galeriile de Art ă "Ştefan Luchian" Boto şani; Muzeul Judeţean (Secţia Etnografie)- Botoşani; Teatrul de Stat "Mihai Eminescu" Boto şani; Teatrul de Păpuşi “Vasilache” - Boto şani; Filarmonica de Stat - Botoşani; • • • • • • • • •

Strategia de Dezvoltare Local ă a Municipiului Botoşani 2008 - 2015 • •

Casa Silion - Botoşani; Centrul Vechi - Botoşani;

În municipiul Botoşani întâlnim şi obiective de ordin religios, dintre care amintim următoarele biserici şi mănăstiri: Biserica "Sf. Nicolae", Pop ăuţi - Botoşani; Biserica "Sf. Gheorghe" Domneasc ă - Botoşani; Biserica Uspenia - Boto şani; Biserica "Sf. Ilie" - Boto şani; Biserica Armeano-gregoriana "Sf. Treime" - Boto şani; Biserica Romano Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" - Boto şani; Biserica Lipoveneasca - Boto şani. • • • • • • •

Un obiectiv aparte şi deosebit de important il constituie Centrul Istoric Botosani, aflat in etapa de reabilitare şi modernizare prin programul PHARE 2006 CES.


Municipiul Boto şani se caracterizeaz ă prin activităţi restrânse, aproape inexistente, în domeniul cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, fiind în general un utilizator al tehnologiilor ajunse la maturitate în industriile existente, neexistând un centru universitar de cercetare, marile spitale nu dispun de centre de cercetare, iar firmele mari nu au departamente de cercetare, neexistând nici centre de transfer tehnologic, industria fiind în recesiune. În ceea ce priveşte domeniul IT&C, municipiul Boto şani este iar ăşi un utilizator, dar în cre ştere al acestor tehnologii urmând trendul care se manifest ă la nivel na ţional, neavând firme de crea ţie în acest domeniu, şi în principal în software. Serviciul de telefonie fixă este furnizat de SC Romtelecom SA, asigurându-se un grad de telefonizare de 27,5% şi poate creşte, în funcţie de solicit ările primite, până la 28,9% f ăr ă a se face alte extensii de echipament. Exist ă în schimb numeroase imobile noi care sunt în exteriorul ariei de acoperire a re ţelei. Caracteristicile re ţelei din municipiul Boto şani: centrală telefonică digitală Alcatel cu capacitate de 18.300 linii; centrală telefonică analogic ă cu 8000 linii şi echipament Alcatel cu 7000 linii; reţele subterane de telecomunica ţii; reţele aeriene de telecomunicaţii; aproximativ 300 telefoane publice. • • • • •

Locuitorii municipiului Botoşani beneficiaz ă şi de noile servicii oferite de Romtelecom: acces internet, sistem de mesagerie, precum şi serviciul de telefonie mobil ă Cosmote care are acoperire 100% în municipiu. Investiţii necesare în re ţele : extensia reţelei de cabluri în zonele periferice sau în noile zone reziden ţiale; lărgirea ariei de servicii oferite abona ţilor şi pachete de servicii atractive; creşterea gradului de satisfacere a clien ţilor; Probleme ale re ţelei: intervenţii neautorizate la re ţelele de telecomunica ţii; furturi/distrugeri inten ţionate ale unor elemente constructive ale re ţelei; avarii provocate de construc ţii care se execut ă f ăr ă aviz sau datorită intervenţiilor la reţelele altor utilit ăţi (apă, gaz, etc.). Iar în urma liberaliz ării pieţei de comunicaţii, pe pia ţa telefoniei fixe au intrat şi alţi operatori, printre ei numărându-se UPC şi RCS&RDS care au număr de abonaţi în creştere. • • •

• • •

Serviciile de telefonie mobilă din municipiul Boto şani sunt furnizate de toate firmele care operează la nivel naţional: Orange, Vodafone, Zapp, Cosmote. În municipiul Botoşani serviciile de internet sunt oferite de firme cu activitate na ţional ă (RCS&RDS, UPC, Romtelecom, Zapp, Orange, Vodafone), dar şi prin mici reţele de cartier. Gradul de utilizare a internetului este în cre ştere, urmând trendul na ţional.


internaţionale, naţionale şi locale. În ce prive şte radio-ul, se pot asculta majoritatea posturilor cu acoperire naţională şi regional ă, existând şi un număr de posturi locale de radio.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de dezvoltare al domeniilor de vârf în municipiul Boto şani este urm ătoarea:



Agricultura în municipiu este reprezentată de gospodării ale popula ţiei care deţin terenuri şi desf ăşoar ă activităţi agricole, terenul arabil având un poten ţial bun şi mediu de produc ţie. Suprafaţa utilizată în scop agricol se prezintă astfel: Suprafaţa agricolă 1997 2007 TOTAL

2649 ha

2704 ha

Suprafaţă arabil ă

1854 ha

1917 ha

Suprafaţă livezi, vii

157 ha

68 ha

Suprafaţa păşuni şi fâneţe

638 ha

719ha Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

În sectorul zootehnic, efectivele de animale ca şi producţia animală (exprimate numeric în tabelul următor), au o pondere scăzută în totalul jude ţului, deoarece unit ăţile reprezentative de profil au o pondere foarte redus ă. Bovine 1121 Ovine 2953 Caprine 218 Porcine 3589 Păsări 34535 Cabaline 207 Familii albine 10331 Sursa: Recensământul agricol 2002-2003

În sectorul industriei alimentare (procesarea produc ţiei agricole), la nivelul jude ţului Botoşani situaţia se prezint ă astfel: In judeţul Botoşani Construcţie Conforme Modernizare Abatoare carne roşie

1

2

12

Fabrici de lapte

1

4

12

Abatoare de pasari

1

Procesare miere de albine

1

Sursa: Direc ţi a Sanitar ă Vetrinar ă şi pentru Siguranţ a Alimentelor

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de dezvoltare al industriei alimentare şi a băuturilor în municipiul Botoşani este următoarea:


Cooperarea transfrontalier ă a fost chiar motivaţia şi premisa apari ţiei şi dezvoltării istorice a Botoşanilor, fiind ora ş comercial (dar coagulând şi meşteşuguri adiacente şi activităţi în agricultur ă) la întretăierea drumurilor comerciale dintre a şezările române şti cu Cernăuţi şi Kiev în principal. Însă evoluţiile politice de dup ă cel de-al doilea r ăzboi mondial care au determinat înghe ţarea graniţelor şi a activităţilor transfrontaliere pe aceste rute, la care s-au ad ăugat strategiile române şti de dezvoltare a infrastructurii prin care localitatea Boto şani a fost lăsată în afara principalelor rute de transport rutier şi feroviar şi strategia de dezvoltare for ţată şi artificală a industriei, au dus la pierderea statutului istoric de nod comercial transfrontalier al acestei localit ăţi. Însă noile transformări politice de dup ă 1989 şi mai ales odat ă cu aderarea României la Uniunea European ă (care are în politica proprie strategii bine identificate orientate spre dezvoltarea Uniunii la nivel transfrontalier prin crearea de zone de grani ţă active) re-crează premisele pentru municipiul Boto şani de a relua, continua şi dezvolta rolul de ora ş transfrontalier. Primii paşi s-au f ăcut deja în această direcţie, derulându-se deja proiecte mici transfrontaliere în domeniile cultural, politic, economic. Distanţa până la cel mai apropiat punct de trecere al frontierei, pentru Republica Moldova,cel de la Stânca Coste şti este de 70 km, fiind un punct de trecere a frontierei doar auto şi f ăr ă viză. Pentru Ucraina, punctul de trecere al frontierei este la Racov ăţ, fiind unul tot doar rutier.


Infrastructura şi serviciile de educa ţie iniţială (învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal, profesional) este în municipiul Boto şani de o calitate peste media na ţională, acoperind cu un număr de 1723 cadre didactice 80% din cerin ţele privitoare la educa ţia preşcolar ă şi 100% din celelalte forme. Infrastructura fizică a avut următoarea evolu ţie în ultimii 3 ani şcolari: Nr. crt Nr. total de unit ăţi, din care : . 1. Gr ădiniţe – învăţământ de stat 2. Gr ădiniţe – învăţământ particular 3. Şcoli cu clase I - VIII 4. Şcoli speciale 5. Licee - învăţământ de stat 6. Şcoli postliceale particulare 7. Licee - învăţământ particular

2004 - 2005 61

2005 - 2006 60

2006 - 2007 60

25 3

25 3

25 3

14 1 13 3 1

14 1 13 2 1

14 1 13 2 1

Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţ ean Botoşani

În ceea ce priveşte numărul de copii şi elevi a avut urm ătoarea evolu ţie în ultimii 3 ani şcolari: Nr. crt . 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Nr. total de copii şi elevi , din care: Gr ădiniţe – învăţământ de stat Gr ădiniţe – învăţământ particular Învăţământ primar Învăţământ gimnazial Învăţământ liceal de stat Învăţământ liceal particular Şcoala de arte şi meserii - înv ăţământ de stat 8. Şcoala de arte şi meserii - cooperatist 9. Învăţământ postliceal de stat 10. Învăţământ postliceal particular

2004 - 2005 28182

2005 - 2006 26663

2006 - 2007 25657

3343 156 5210 6984 8989 130 2592

3224 156 5000 6181 8747 107 2603

3366 163 4805 5687 8889 123 2066

454 15 309

398 247

351 207

Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţ ean Botoşani

Se poate observa o restrângere a activit ăţii educaţionale pe fondul sc ăderii numărului de copii şi elevi de la un num ăr de 36.957 în anul 1991 la un num ăr de 25.657 în anul 2007, cu efecte în scăderea numărului de unit ăţi şcolare de la 75 la 60 în aceea şi perioadă de referinţă şi în scăderea numărului personalului didactic de la 2.080 la 1.723 tot în aceea şi perioadă de referinţă. Sistemul educa ţional din municipiul Boto şani beneficiaz ă de acces la un num ăr de 33 biblioteci, apar ţinând de şcoli, licee, institu ţii administrative. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind



Şi din sondarea opiniei cet ăţenilor se observ ă că sistemul de învăţământ local este un punct forte al oraşului, observându-se totu şi o scădere a notelor de top odat ă cu etapa de învăţământ, fiind utilă şi observaţia c ă notele mai mici în ceea ce prive şte educaţia preşcolar ă sunt determinate în principal de faptul c ă oferta existentă este sub nivelul cererii. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind nivelul de pregătire a personalului didactic în municipiul Boto şani este urm ătoarea:


În aceeaşi imagine se prezint ă opinia cet ăţenilor referitoare la nivelul de preg ătire a personalului didactic, cu note foarte ridicate şi cu o uşoar ă depreciere odat ă cu etapa de înv ăţământ.


Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la gradul de apreciere privind carenţele sistemului educa ţional în municipiul Botoşani este următoarea: Variante exprimate Lipsa dotărilor, a materialului didactic Lipsa profesionalismului, lipsa personalului calificat, dezinteres personal didactic, lipsa de autoritate a cadrelor didactice Salariile mici Indisciplina elevilor Lipsa parteneriatului familie – şcoală Lipsa fondurilor Lipsa siguran ţei copiilor în şcoală Igiena Lipsa uniformelor Lipsa spaţiilor Programa şcolar ă Lipsa de comunicare elev – cadru didactic Corupţia Lipsa gr ădiniţelor Controale permisive

100% 23% 22% 13% 9% 6% 6% 5% 3% 3% 2% 2% 2% 2% 1% 1%


Cetăţenii apreciaz ă că la nivel local caren ţele sistemului de înv ăţământ pentru care acesta nu este perfect conform aprecierilor anterioare sunt reprezentate în principal de lipsa dot ărilor şi a materialului didactic şi de lipsa de profesionalism a cadrelor didactice.


Una dintre problemele majore identificate de agen ţii economici pe plan local este reprezentat ă de dificultăţile privind angajarea de personal calificat de pe pia ţa muncii. Piaţa muncii din municipiul Botoşani se caracterizeaz ă prin carenţe la nivelul ofertei de for ţă muncă calificată în noile tendin ţe de dezvoltare ale mediului economic. În ultimii 3 ani s-au facut primii paşi în această direcţie, constatându-se un trend cresc ător în ceea ce priveşte activităţile de formare profesional ă continuă a adulţilor, ca obiectiv central de asemenea şi la nivelul politicilor na ţionale şi europene, numărul de absolvenţi ai cursurilor organizate de diferite institu ţii autorizate având un spor pozitiv de la an la an: Niveluri de formare profesională

2005

2006

Iulie 2007

Calificare

1090

1102

1229

Iniţiere

317

484

473

Specializare

-

24

264

Perfecţionare

27

138

1605

Sursa: Agenţ ia Judeţ eană pentru Ocupare şi Formare Profesional ă Botoşani

Printre furnizorii autorizaţi la nivelul municipiului Boto şani în anul 2007 amintim: S.C. Confortul S.R.L., A.J.O.F.M. Botoşani, Patronatul Na ţional Român Boto şani, Şcoala Profesional ă de Coopera ţie Botoşani, Grupul şcolar Agricol Botoşani, S.C BI Automatic S.R.L. Botoşani, S.C. CD Internaţional S.R.L., Centrul de Preg ătire şi Perfecţionare Profesional ă al Inspecţiei Muncii Botoşani . Privitor la sectoarele economice care înregistreaz ă creşteri la nivelul municipiului, prezent ăm ocupaţiile/meseriile spre care se orienteaz ă adulţii pentru a se califica prin cursurile oferite de AJOFM Botoşani, acolo unde se monitorizeaz ă cel mai bine nivelul cererii şi ofertei de for ţă de muncă; astfel, numărul de absolven ţi ai AJOFM pe tipuri de meserii este urm ătorul: Nr. crt.

Ocupaţia / meseria

1 2 3 4 5 6 7 8

Total la nivelul judeţului Dulgher - tâmplar - parchetar Frizer - coafor - manichiurist - pedichiurist Lucr ător în comer ţ Lucr ător în creşterea animalelor Lucr ător în cultura plantelor Operator calculator electronic şi reţele Operator confecţioner industrial Ospătar (chelner), vânz ător în unităţi de alimentaţie

Absolvenţi Absolven i 2005 2006 654 57 0 31 0 33 98 162 41

952 123 25 78 49 257 27 92 76

Absolvenţi la 31.07.2007 334 44 0 18 0 52 0 25 47


11 12

Tamplar universal Zidar - pietrar - tencuitor

88 104

49 122

56 92


Evoluţia şomerilor pe sexe şi tipuri (îndemniza ţi, neîndemniza ţi), cât şi evoluţia ratei şomajului la nivel de municipiu şi respectiv, pentru compara ţie, la nivel de jude ţ, în perioada 2005-2007 este următoarea: 2005

2006

Iulie 2007

1951

1379

836

% femei

37.2

40.2

46.5

% îndemnizaţ i

49.2

57.5

55.4

2.38

1.65

1

7

6

5.24

Total şomeri, din care:

Rată şomaj municipiu Rată şomaj judeţ


Evoluţia şomerilor pe grupe de vârst ă la nivel de municipiu în perioada 2005-2007 este următoarea: Anul 2005 2006 2007

Total şomeri înregistraţi 1951 100% 1379 100% 836 100%

<25 ani 417 21% 269 20% 109 13%

25-29 ani 142 7% 77 6% 153 18%

30-39 ani 356 18% 240 17% 141 17%

40-49 ani 594 30% 382 28% 214 26%

50-55 ani 361 19% 308 22% 206 25%

>55 ani 73 4% 104 8% 107 13%


Evoluţia şomerilor pe nivele de instruire în perioada 2005-2007 este urm ătoarea: Anul

Muncitori

Studii medii

Studii superioare

2005 2006 2007

1494 1061 629

267 201 133

180 117 74


Indicatori importan ţi care caracterizează piaţa muncii şi şomajul şi orientarea politicilor specifice la nivel local de c ătre autorităţile competente sunt şi cei reprezenta ţi de cheltuielile cu m ăsurile active, respectiv cu m ăsurile pasive, privind protec ţia socială a şomerilor (datele fiind la nivel judeţean): ¾ Cheltuieli cu măsuri active în perioada 2005-31.07.2007 Nr_crt

Denumire

2005

2006

31.07.2007


3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

¾

Absolvenţi-art.80 1408401 906962 490820 Peste 45 ani şi unici întreţinători 1387808 1474054 823366 Persoane cu handicap 5610 Pers.3 ani până la pensie 34509 85328 37073 101467 Stimulare şomeri (30%) 202051 306592 Credite 78232 153086 Prime 72120 86480 74133 Lucr ări comunitare (art.78) 3647717 4053078 591637 2263427 TOTAL MĂSURI ACTIVE 7104119 7352662 5717678 Indemnizaţii şomaj 14692221 11281551 CAS + CASS 3134496 3182939 1404123 Sursa: Agenţ ia Judeţ eană pentru Ocupare şi Formare Profesional ă Botoşani

Cheltuieli cu măsuri pasive în perioada 2005-31.07.2007 Nr_crt

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Denumire 2005 2006 31.07.2007 Ajutor şomaj L76/2002 10524438 8337353 3829702 Venit de completare OUG 2011531 2117191 1303326 8/2003 101711 Venit de completare 0 124653 cf.L138/2004 8593 Venit de completare OUG 0 8129 22/2004 Indemnizaţii şomaj absolvenţi şi 1002639 641251 354751 militari 119685 Plăţi compensatorii-OG 7/98 1123317 39527 Venit de completare OUG 2387 2958 0 175/2002 Ajutor şomaj L1/1991 6320 467 0 Plăţi compensatorii OG 22/2004 18138 8307 0 Venit de completare OUG 3451 1718 0 115/2003 Sursa: Agenţ ia Judeţ eană pentru Ocupare şi Formare Profesional ă Botoşani

În urma sondajului de opinie prin care s-a dorit eviden ţierea principalelor 3 domenii percepute de cetăţeni cu un surplus de for ţă de muncă în municipiul Boto şani, a reieşit faptul că domeniul principal de activitate perceput ca fiind cu surplus de for ţă de muncă este reprezentat de industria de confecţii textile şi de pielărie cu 27,8% din op ţiuni: Industria de confec ţii textile şi de pielărie Industria alimentar ă Industria lemnului / mobilier Industria electrotehnic ă Industria băuturilor alcoolice şi nealcoolice Industria materialelor de construc ţie şi a sticlei Serviciile imobiliare şi construcţiile de locuin ţe Industria de maşini şi echipamente Serviciile financiar – bancare Industria chimic ă (mase plastice, vopsele, îngr ăşăminte, fire şi fibre sintetice etc.) Industria metalurgic ă Comer ţul interior şi exterior Serviciile din domeniul informaticii şi tehnicii de calcul Turismul – cazare, alimenta ţie, obiective, agenţii Serviciile de cercetare – dezvoltare

procent 27,8 14,3 10,2 10,2 10,1 7,3 7,2 7,1 6,8 5,7 5,1 4,1 3,7 2,9 1,7


Dar trebuie avut în vedere faptul c ă peste jumătate din populaţ ie (53,9%) nu poate face nicio apreciere referitoare la acest subiect, ceea ce semnific ă faptul c ă mai mult de jumătate din populaţ ia municipiului nu cunoaşte caracteristicile principale ale pieţ ei for ţe i de munc ă.

În urma sondajului de opinie prin care s-a dorit eviden ţierea principalelor 3 domenii percepute de cetăţeni cu un deficit de for ţă de muncă în municipiul Botoşani, a reieşit faptul că domeniul principal de activitate perceput ca fiind cu deficit de for ţă de muncă este reprezentat de serviciile imobiliare şi construcţiile de locuin ţe cu 18,2% din op ţiuni: Serviciile imobiliare şi construcţiile de locuin ţe Serviciile de cercetare – dezvoltare Turismul – cazare, alimentaţie, obiective, agenţii Reciclarea de şeurilor Serviciile din domeniul informaticii şi tehnicii de calcul Industria de maşini şi echipamente Industria alimentar ă Industria materialelor de construc ţie şi a sticlei Industria de confec ţii textile şi de pielărie Industria electrotehnic ă Industria lemnului / mobilier Industria metalurgic ă Comer ţul interior şi exterior Industria chimic ă (mase plastice, vopsele, îngr ăşăminte, fire şi fibre sintetice etc.) Serviciile financiar - bancare Industria băuturilor alcoolice şi nealcoolice

procent 18,2% 13,9% 12,4% 11,3% 8,2% 7,5% 7,3% 7,2% 7,0% 7,0% 5,8% 5,5% 5,5% 3,4% 2,5% 1,1%


Dar trebuie avut în vedere şi în acest caz faptul c ă peste jumătate din populaţ ie (53,4%) nu poate face nicio apreciere referitoare la acest subiect, ceea ce semnific ă faptul c ă mai mult de jumătate din populaţ ia municipiului nu cunoaşte caracteristicile principale ale pieţ ei for ţe i de munc ă.

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la o serie de caracteristici în ceea ce prive şte şomajul este următoarea:


Astfel, cetăţenii sunt de acord cu faptul c ă la nivel local şomajul este ridicat (în contradic ţie cu statisticile oficiale care men ţionează că la nivel de municipiu rata şomajului este de aproximativ 1%), pe pia ţa muncii este nevoie de munc ă calificată, mulţi şomeri lucreaz ă la negru, for ţa de muncă calificată şi necalificat ă a emigrat în ţar ă şi str ăinătate, există o lipsă acută de for ţă de muncă în anumite sectoare de activitate, şomerii au şanse mici de reangajare pe pia ţa muncii şi nu este nevoie de for ţă de muncă din alte regiuni ale ţării sau din str ăinătate.


Municipiul Boto şani se caracterizeaz ă printr-un nivel sc ăzut al veniturilor şi implicit al nivelului de trai al popula ţiei, aspect care angreneaz ă mai departe probleme sociale, motiv pentru care este necesar un volum mare de servicii de protec ţie socială prin elaborarea şi implementarea unor programe de protec ţie socială a persoanelor marginalizate social, persoanelor, grupurilor şi comunitătilor cu probleme speciale, aflate în dificultate, care nu au posibilitatea de a- şi asigura prin mijloace şi eforturi proprii un nivel decent de viat ă, precum şi organizarea execut ării şi punerea în executare a legisla ţiei în domeniile asisten ţei sociale, autorit ăţii tutelare, protecţiei drepturilor copilului, asisten ţei sociale a persoanelor vârstnice, programelor antis ăr ăcie şi de promovare a incluziunii sociale. La nivelul municipiului Boto şani funcţionează sub autoritatea Consiliului local, Serviciul Public Local de Asistenţă Social ă, asigurând urm ătoarele prestaţii sociale astfel: - instrumentarea şi plata ajutoarelor sociale (medie lunar ă 522 dosare); - instrumentarea şi plata aloca ţiei complementare şi alocaţiei pentru familii monoparentale (peste 1700 dosare anual); - ajutoare pentru înc ălzirea locuinţei (lemne, gaze naturale); - ajutoare de urgen ţă; - alocaţii pentru nou-n ăscuţi (peste 1000 cereri); SPLAS desf ăşoar ă activităţi şi în aplicarea prevederilor Legii nr. 448/2006: - încadrarea cu contract individual de munca a asisten ţilor personali pentru persoanele cu handicap grav ( num ărul mediu lunar de asisten ţi personali este de 298); - indemnizatii pentru p ărinţii sau reprezentan ţii legali ai copilului cu handicap grav, ca şi pentru adul ţii cu handicap grav ori reprezentan ţii legali ai acestora (medie lunar ă de 209 indemnizaţii); - acordare de gratuit ăţi pe toate liniile de transport public urban de c ălători cu tramvaiul în municipiul Botoşani (medie lunar ă de 685 abonamente). Tot în cadrul SPLAS func ţioneaz ă: - Cantina de ajutor social, care asigura hrana zilnic ă pentru un număr de peste 100 beneficiari; - Centrul de primire în regim de urgenţă şi Adăpostul de noapte care primesc în medie 16 persoane pe lun ă; - Serviciul Autoritate Tutelar ă şi Protecţia Copilului care este concentrat asupra familiilor şi persoanelor defavorizate, îndeosebi acolo unde este necesar ă intervenţia rapidă; - Creşa Municipal ă cu un număr mediu zilnic de 48 copii asista ţi. Colaborarea cu Poli ţia Municipiului Boto şani , Poliţia Comunitar ă Botoşani şi în special cu ONG-urile din municipiu şi din ţar ă cuprinde acţiuni pentru prevenirea unor aspecte negative ale societăţii, având ca scop discu ţii interactive care se axeaz ă în principal pe rolul şi responsabilitatea social ă a comunităţii şi a şcolii în socializarea morală şi integrarea adolescentului, prevenirea manifest ărilor deviante în rândul minorilor şi regimul de sanc ţionare şi reeducare.

În ceea ce priveşte situaţia pensionarilor din municipiu, aceasta se caracterizeaz ă prin: - în municipiu sunt peste 14.500 de pesionari;


-

cauzele pentru care mulţi pensionari au nevoie de servicii sociale sunt: vârst ă foarte înaintată, boli, nivel foarte sc ăzut al pensiilor, inexisten ţa unui ajutor din familie; - sunt promovate măsuri sociale de ajutor şi protecţie a celor mai defavorizaţi pensionari. Dar legat de fenomenul marilor probleme sociale, cea mai corect ă imagine o poate exprima cetăţeanul la nivel de mas ă, deoarece impactul problemelor sociale asupra societ ăţii este deosebit şi nu poate trece neobservat. Astfel, opinia cet ăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la nivelul de gravitate a unor probleme sociale care ţin în principal de interven ţia municipalităţii este următoarea:

Sursa: Cercetare de pia ă pentru Strategia de Dezvoltare Local ă Botoşani, 2007

Astfel, şi la nivelul municipiului Boto şani, ca şi la nivel naţional, probleme sociale deosebit de grave sunt identificate ca fiind copiii str ăzii, problema cer şetorilor şi câinii comunitari.

Analizând opinia cetăţenilor referitor la efectele pe care emigrarea p ărinţilor la muncă în str ăinătate le are asupra copiilor ramasi acasa, situa ţia se prezint ă astfel:


De asemenea, conform opiniei cet ăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la problemele persoanelor cu handicap, rezult ă faptul că într-un procent foarte mare


problemele sociale) cet ăţenii municipiului conştientizează şi acceptă rezolvarea problemelor sociale ale persoanelor cu handicap:


În acelaşi timp, la nivelul municipiului sunt implementate diverse activit ăţi, cu o amploare mai mic ă sau mai mare, care intervin şi asupra altor probleme comunitare, cum ar fi: măsuri sociale privind minoritatea rroma; măsuri pentru promovarea egalit ăţii între femei şi bărbaţi; măsuri sociale orientate c ătre copiii institu ţionaliza ţi: măsuri pentru copiii cu p ărinţi plecaţi în str ăinătate. • • • •

În mod sintetic, infrastructura şi serviciile pentru s ănătate se prezintă astfel: INDICATORI 6 spitale publice cu 2017 paturi 1 sanatoriu TBC 6 policlinici publice 2 policlinici private 1 dispensar public 58 cabinete medicale private pe specialit ăţi 52 medici de familie 37 cabinete stomatologice cu 108 medici stomatologi 42 farmacii Sursa: Autoritatea de Sănătate Public ă Botoşani


•

•

•

•

•

Spitalul „Sf. Gheorghe” Botoşani (în subordinea Consiliului Local Botoşani), cu secţiile: Balneo-fizioterapie, Boli infec ţioase, Ftiziologie, Medicin ă internă, Neurologie, O.R.L.; Spitalul are 195 paturi şi 12 cabinete în Ambulatoriul de Specialitate Spitalul de Pneumoftiziologie Botoşani (în subordinea Consiliului Local Botoşani), cu secţiile: Pneumoftiziologie, dispensar TBC, laboratoare MRF şi analize, compartiment radiologie; Spitalul are 120 paturi, dispensar T.B.C. şi 2 cabinete în Ambulatoriul de Specialitate Spitalul Judeţean “ Mavromati ” Boto şani, cu secţiile: A.T.I., Boli infecţioase, Cardiologie, Chirurgie general ă, Chirurgie plastic ă şi reparatorie, Dermato-venerologie, Diabet, Boli de nutri ţie, Endocrinologie, Hematologie, Medicin ă generală, Medicină internă, Neurologie, Nou-n ăscuţi, Obstetrică, Oftalmologie, Oncologie, O.R.L., Ortopedie şi traumatologie, Pediatrie, Urologie, Dializ ă Spitalul Obstetrică - Ginecologie Botoşani, cu secţiile: A.T.I., Ginecologie, Nou născuţi, Obstetrică, Prematuri Spitalul „Sf. Paraschieva” Boto şani, cu secţiile: A.T.I., Balneo-fizioterapie, Chirurgie infantilă, Pediatrie, Prematuri Spitalul de Psihiatrie Botoşani, cu secţiile: Neuropsihiatrie, Psihiatrie acu ţi, Psihiatrie cronici.

În ceea ce priveşte personalul medical, acesta, evolutiv, este reprezentat de: Sectorul public/privat Medici medicină generală în sectorul public Medici medicină generală în sectorul privat Medici stomatologi în sectorul public Medici stomatologi în sectorul privat Farmacişti în sectorul public Farmacişti în sectorul privat Personal sanitar mediu public Personal sanitar mediu privat

2004 304

2005 321

2006 340

12

15

18

35

34

35

15 10 60 1430 223

19 12 68 1457 238

19 10 63 1512 250

Sursa: Autoritatea de Sănătate Public ă Botoşani

Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la o serie de caracteristici în ceea ce prive şte infrastructura şi serviciile pentru s ănătate este urm ătoarea:



Se observă astfel o nemulţumire major ă a cetăţenilor municipiului Boto şani cu privire la sistemul sanitar local din toate punctele de vedere (starea fizic ă a infrastructurii şi igiena din unit ăţile sanitare, gradul de echipare în caz de urgen ţă, capacitatea de lucru, programele de prevenire şi combatere bolilor, profesionalismul personalului). Este deosebit de important ă şi evidenţierea preferinţelor cetăţenilor pentru serviciile medicale de stat şi private, din care rezult ă faptul că peste jumătate dintre cetăţenii municipiului apreciaz ă mai mult serviciile private decât cele publice: Serviciile private Serviciile de stat Nu pot aprecia NR

63,5% 26,3% 6,3% 4,0%


Se observă că în procent majoritar, cet ăţenii municipiului apreciaz ă mai mult sistemul sanitar privat faţă de sistemul sanitar public.


În ultimii ani municipalitatea a acordat o aten ţie deosebită îmbunătăţirii serviciilor publice şi reformarea atitudinii c ătre cetăţeni şi clienţi. Astfel, amintim la acest capitol câteva elemente care caracterizează noua orientare: La nivelul Prim ăriei funcţionează Centrul de Informare pentru Cet ăţeni, cu următoarele atribuţii : Consilierea şi instrumentarea cererilor privind retroced ări de terenuri şi case conform legilor propriet ăţii respectiv Legea nr. 10/2001 şi Legea nr. 247/2005; Asigurarea accesului liber la informa ţia publică (inclusiv aplicarea Legii nr. 544/2001); Asigurarea transparen ţei deciziei locale (inclusiv aplicarea legii nr. 52/2003); Aplicarea Legii nr. 141/2004 privind dreptul la ini ţiativă a cetăţenilor; Aplicarea legii privind peti ţiile (OG 27/2002); Aplicarea planurilor de m ăsuri pentru reducerea birocra ţiei (HG 1723/2004); Asistenţă oferită cetăţenilor pentru rezolvarea problemelor aflate în atribu ţiile Primăriei şi Consiliului Local; Realizarea materialelor informative pentru cet ăţeni pentru parcurgerea procedurilor birocratice; Registratur ă (înregistrar ea şi eliberarea documentelor); Aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa ţia de interes public prevede procedura de solicitare şi transmitere a informaţiei, cu specificarea termenelor maxime de r ăspuns şi a formularisticii necesare; Consilierea şi instrumentarea cererilor privind s ărbătorirea cuplurilor ce aniverseaz ă 50 ani de căsătorie; Consilierea şi instrumentarea cererilor privind s ărbătorirea persoanelor ce aniverseaz ă vârsta de 90 ani; Alte atribuţiuni stabilite la nivelul Consiliului Local Boto şani şi Executivului Prim ăriei municipiului Botoşani. În acelaşi timp, la nivelul Prim ăriei se implementeaz ă numeroase proiecte de preg ătire şi prefecţionare a funcţionarilor din cadrul administra ţiei locale, atât prin programe de preg ătire, cât şi prin participare la conferin ţe şi schimburi de experien ţă. •

•

• • • • •

•

•

•

•

•

•

Înfiinţată la 01.03.2006 prin H.C.L. nr. 475 din 30 noiembrie 2005, Poli ţia Comunitar ă a debutat în activitatea sa pentru îndeplinirea misiunilor ce-i revin conform Legii 371/2004, prin depunerea jur ământului de credin ţă în faţa autorităţilor publice locale. Poliţia Comunitar ă execut ă următoarele atribu ţii: asigur ă ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de paz ă şi ordine public ă, previne şi combate încălcarea normelor legale privind cur ăţenia localităţilor şi comer ţul stradal, precum şi alte fapte stabilite prin hot ărâri ale consiliului local; asigur ă paza obiectivelor si a bunurilor de interes public şi privat stabilite de Consiliul Local, conform planurilor de paz ă şi ordine public ă; asigur ă însoţirea şi protecţia reprezentanţilor primăriei ori a altor persoane cu funcţii în instituţiile publice locale la executarea unor controale sau ac ţiuni •

•

•


•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

participă, după caz, la asigurarea fluentei traficului rutier, cu ocazia efectu ării unor lucr ări de modernizare şi reparaţii ale arterelor de circulaţie; asigur ă supravegherea parcărilor auto, a unităţilor şcolare, a zonelor comerciale şi de agrement, a pie ţelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin planurile de paz ă şi ordine public ă; constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, cur ăţenia localit ăţilor, comer ţul stradal, protec ţia mediului înconjur ător, precum şi pentru faptele care afecteaz ă climatul social, stabilite prin lege, hot ărâri ale Consiliului Local sau dispozi ţii ale primarului; participă la asigurarea masurilor de ordine, cu ocazia adun ărilor publice, mitingurilor, manifest ărilor cultural-artistice şi sportive organizate la nivel local; intervine, împreună cu organele abilitate, la solicitarea cet ăţenilor, pentru aplanarea stărilor conflictuale, prinderea unor f ăptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situa ţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora; acţioneaz ă, împreună cu poliţia, jandarmeria, pompierii, protec ţia civilă şi alte autorităţi prevăzute de lege, la activit ăţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamit ăţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente; controlează modul de depozitare a de şeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igieniz ării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de ap ă, sesizând primarul cu privire la situa ţiile de fapt constatate şi la măsurile ce trebuie luate în vederea îmbun ătăţirii stării de cur ăţenie a localit ăţii; comunic ă, în cel mai scurt timp posibil, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de înc ălcare a legii, altele decât cele stabilite în competenta sa, despre care a luat la cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii misiunilor specifice; însoţeşte, în condiţiile stabilite prin regulament, func ţionarii prim ăriei la executarea unor controale şi la punerea în executare a unor hot ărâri ale consiliului local asigurând protec ţia acestora şi prevenirea oric ăror acte de tulburare a ordinii publice; verifică şi soluţioneaz ă, în limitele legii, sesiz ările asociaţiilor de proprietari sau locatari privind s ăvâr şirea unor fapte prin care se încalc ă normele legale, altele decât cele cu caracter penal; îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

Activităţile desf ăşurate, constatările şi propunerile formulate au f ăcut obiectul inform ărilor săptămânale, raportate domnului primar al municipiului Boto şani, care au fost analizate în şedinţele săptămânale şi prezentate cet ăţenilor pe site: www.politia-comunitara-botosani.ro În ultimii ani s-a pus un accent deosebit şi în ceea ce priveşte protecţia civilă în scopul asigur ării protecţiei popula ţiei, a bunurilor materiale, valorilor culturale şi factorilor de mediu în caz de r ăzboi sau dezastre, aceasta presupunând: prevenirea asupra pericolului producerii unor dezastre sau atacuri prin surprindere prin înştiintare şi alarmare; asigurarea protec ţiei popula ţiei prin: evacuare, ad ăpostire, mascare, camuflare, protec ţie antichimică, biologică şi nuclear ă; participarea la ac ţiuni specifice de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor sau conflictelor armate; pregătirea popula ţiei şi salariaţilor în vederea asigur ării protecţiei. Adăpostirea popula ţiei în cazurile de dezastre sau r ăzboi se poate realiza în proportie de 47%, în 28 de adăposturi speciale de protec ţie civilă în 320 de spaţii de la subsolurile unor blocuri pentru •

•

•

•


Primăria municipiului Boto şani susţine financiar activitatea a 3 instituţii de cultur ă, care au beneficiat de finan ţări consistente în ultimii ani pentru asigurarea func ţionării, instituţii care reprezintă atât o istorie cultural ă dar care au în continuare rezultate deosebite fiind apreciate la nivel local şi naţional. Aceste sunt: Teatrul Mihai Eminescu; Filarmonica; Teatrul de păpuşi Vasilache. • • •

Municipiul Botoşani se poate l ăuda şi cu un număr impresionant de personalit ăţi de mare renume la nivel naţional, cum ar fi: Mihai Eminescu

1850 - 1889

Poet

Nicolae Iorga

1871 - 1940

Istoric

George Enescu

1881 – 1955

Muzician

Grigore Antipa

1867 - 1944

Biolog

Gheorghe Avramescu

1884 - 1945

General

Octav Băncilă

1872 - 1944

Pictor

Constantin Gane

1885 - 1962

Scriitor

Al. Grigore Ghica

1804 - 1857

Domn revoluţionar

Al. Graur

1900 – 1988

Lingvist

Barbu Lăzăreanu

1881 - 1957

Scriitor, istoric

Dimitrie Negreanu

1858 - 1908

Fizician

Octav Onicescu

1929 - 1983

Matematician

Mihail Sorbu

1885 - 1956

Dramaturg

Municipiul Botoşani dispune de o multitudine de obiective recreative, culturale şi religioase, cele mai reprezentative fiind urm ătoarele: •

Parcul "Mihai Eminescu” Boto şani, fosta gradină public ă "Vârnav" amenajat ă în 1869, păstrează câţiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care în ultima parte a vie ţii sale şi-a purtat paşii pe aleile largi, trasate printre pâlcurile de arbori de diverse specii. Pentru aceste obiectiv s-au atras fonduri nerambursabile


aceasta fiind o solicitare asidu ă a unor cetăţeni ai municipiului. Sursa: Primăria Municipiului Botoşani

Edificii religioase: •

•

•

•

•

•

•

•

• • •

Biserica "Sf. Nicolae", Pop ăuţi - Botoşani, ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt datează din 1496 şi are picturile interioare de mare valoare şi de un caracter original; Biserica "Sf. Gheorghe" Domneasc ă - Botoşani, înălţată de Doamna Elena Rare ş, datează din 1551şi resimte influen ţele ctitoriei lui Ştefan Voievod; Mănăstirea Popăuţi - Botoşani, se înscrie armonios în arhitectura citadin ă a bisericilor botoşănene, lăcaş ce s-a impus în societatea local ă datorită vechimii şi asezării sale în centrul oraşului, Sf. Gheorghe fiind ast ăzi patronul spiritual al municipiului. Biserica a aniversat în 2001, 450 de ani de existen ţă; Biserica Uspenia - Boto şani, ctitorie a Doamnei Elena, so ţia voievodului Petru Rare ş, datează din 1552, şi este deţinătoare de valori de autentic tezaur-valori de pictur ă, sculptur ă, carte veche; Biserica "Sf. Ilie" - Boto şani, î şi are începuturile în 1778, ca biseric ă a Breslei Blănarilor, de renume în lumea me şteşugarilor botoşăneni; Biserica Armeano-Gregorian ă "Sf. Treime" Botoşani, ridicată în sec. XVI, impresioneaz ă prin valorile arhitecturale, de sculptur ă şi carte veche religioas ă specific armene şti. A fost reclădită în 1795 şi renovată în 1832; Biserica Romano Catolic ă "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul" - Botoşani, construită la mijlocul sec. XIX în manier ă neogotică, înnobilează în chip fericit peisajul citadin boto şănean; Biserica Lipoveneasc ă - Botoşani, actuala cl ădire a bisericii s-a în ălţat pe o veche capel ă de lemn în anul 1853. Autentic centru de religie şi cultur ă, pe lângă biserică fiinţează o şcoală a etnicilor lipoveni. Posed ă frumoase icoane de sorginte ruseasc ă, căr ţi vechi şi odoare lucrate cu rafinament artistic; Biserica " Întâmpinarea Domnului şi Sfinţii Împăraţi" Ruset a fost înălţată în anul 1826; Biserica "Cuvioasa Paraschieva" a fost în ălţată în anul 1816; Biserica"Vovidenia".

Edificii culturale: •

•

•

Muzeul Judeţean (Secţia Istorie şi Arheologie) - Boto şani, monument istoric, a c ărui clădire datează din 1913, având destina ţia iniţială de prefectur ă a judeţului Botoşani . Din 1977 este organizat ca muzeu de istorie, reprezentând o oglind ă a evoluţiei istorice a meleagurilor botoşănene; Muzeul Memorial "Octav Onicescu" Boto şani, înfiinţat la 8 octombrie 1995, ad ăposteşte piese de mobilier care au apar ţinut matematicianului şi filozofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, c ăr ţi din biblioteca personal ă, fotografii de familie, decora ţii; Muzeul Judeţean (Secţia Etnografie)Botoşani, clădirea este un valoros monument de arhitectur ă datând de la sfârsitul sec. XVIII şi reprezentând casa lui Manolache Iorga, str ăbunicul marelui istoric Nicolae Iorga;


•

Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" Boto şani, clădirea a fost inaugurat ă în 1914, distrusă apoi în timpul bombardamentelor din 1944 şi ref ăcută ulterior în 1958 şi în anii '90;

Sursa: Primăria Municipiului Botoşani • •

•

•

•

•

•

Teatrul de Păpuşi “Vasilache” - Boto şani; Filarmonica Boto şani, clădirea filarmonicii, Vila Ventura a fost construit ă la sfâr şitul sec. XIX în stil neoclasic; Biblioteca Judeţeană "Mihai Eminescu" Boto şani, clădirea bibliotecii, renumita "Casa Moscovici", este o adev ărată bijuterie arhitectonic ă, construită la sfârsitul secolului XIX, îmbinând într-o sinteză armonioas ă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Fondul de carte este de aproximativ 380.000 volume; Casa memorial ă "Nicolae Iorga" - Boto şani, în care s-a născut şi a copilărit marele istoric Nicolae Iorga. Este şi un spaţiu expoziţional de excepţie ce cuprinde m ărturii ale vieţii şi activităţii sale, o bibliotec ă ce conţine câteva sute din operele istorice, literare şi memorialistice semnate Nicolae Iorga; Casa Antipa - Botoşani, clădire construită în stil eclectic de inspira ţie franceză la sfârsitul sec. XIX. Aici s-au născut marele biolog Grigore Antipa şi fratele său, naturalistul Nicolae Leon; Clădirea Primăriei - Botoşani, edificiu construit la sfârsitul sec. XVIII în stil eclectic de influenţă germană. Este restaurată între 1906-1914, iar la mijlocul sec. XVIII, cl ădirea devine sediul Tribunalului unde Mihai Eminescu a lucrat în calitate de copist în perioada octombrie 1864-martie 1865; Casa Silion - Boto şani, datează din jurul anului 1900, şi îmbină armonios mai multe stiluri arhitectonice (eclectic francez, art - nouveau). Este plasată în mijlocul unei gr ădini cu fântâna, iar intrarea principal ă este încadrată de statui; Sursa: Primăria Municipiului Botoşani


Centrul Vechi - Botoşani, este partea cea mai veche a ora şului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaz ă un număr mare de clădiri cu destina ţie comercială datând din sec. XVII-XVIII.

Opinia cetăţenilor, exprimată ierarhic, referitoare la importan ţa obiectivelor de interes turistic existente la nivelul municipiului (culturale, religioase, istorice, etc.), este următoarea: Ierarhie Bisericile şi mănăstirile 1 Casele memoriale 2 Teatrele 3 Bibliotecile 4 Muzeele 5 Monumentele istorice 6 Casele de Cultur ă 7


În ceea ce priveşte sportul, municipiul Botoşani se înscrie în trendul mediu de la nivel na ţional, fiind practicat în mod organizat de 1282 sportivi legitima ţi prin intermediul a 38 de sec ţii sportive. Opinia cetăţenilor, exprimată la nivel procentual, referitoare la petrecerea timpului liber în municipiul Botoşani, este următoarea:


Cetăţenii municipiului Boto şani sunt nemul ţumiţi de oferta de petrecere a timpului liber existent ă la nivel local privind urm ătoarele modalit ăţi: parcuri şi gr ădini, spaţii verzi dintre blocuri în cartiere, cinematografe şi teatre, ştranduri şi piscine, patinoare, terenuri şi săli de sport, zone de agrement în jurul oraşului. Cetăţenii municipiului sunt mul ţumiţi doar de oferta de restaurante, terase şi cluburi.



Dezvoltare urban ă şi infrastructur ă de transport Puncte tari Teritoriul Botoşani

Puncte slabe

municipiului Grad ridicat de utilizare

Teritoriu mic raportat la Este o aşezare propice din numărul de locuitori punct de vedere peisagistic, Nu există delimitări clare de fiind o zonă colinar ă teritoriu: rezidenţial, Existenţa PUG-ului şi a comercial, turistic, industrial

Oportunit ăţi

Ameninţări

Dezvoltarea comunelor Risc ca Asociaţia de învecinate: Curteşti, Mihai Dezvoltare Intercomunitar ă Eminescu, Răchiţi să nu acţioneze conform Crearea în prim ă fază a unei prerogativelor din statut şi asocieri intercomunitare actul constitutiv

reglementată de legea 215/2001 Atracţie slabă a investitorilor cu comunele învecinate pentru această zonă (Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Stăuceni) şi crearea infrastructurii la acest nivel care devine eficient ă şi stimulativă Teritoriul actual nu stimuleaz ă pentru mediul de afaceri: dezvoltarea economic ă iluminat, transport, de şeuri,apă, Dimensiunea actuală produce infrastructur ă de transport efecte asupra protecţiei În pasul doi (pentru perioada mediului prin diminuarea 2016 – 2020) – crearea unei spaţiilor verzi şi concentrarea forme juridice unitare pentru factorilor de poluare această asociaţie

Regulamentului Local de Multe societăţi se mută/se Urbanism înfiinţează în comunele învecinate (Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi) din lipsa terenurilor pentru investi ţii

Sistematizare gre şit aplicată intercomunitar ă prin proiectele care au primit Extinderea intravilanului autorizaţii de construcţii refacerea PUG-ului Actualul PUG este depăşit Crearea şoselei de centur ă

şi

Dezvoltarea sectorului imobiliar Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile 1


prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe Construcţii industriale

civile

şi Structura

clădirilor relativ la standarde

este Popula ţie mult prea Extinderea intravilanului Apariţia unui cutremur concentrată pe două str ăzi Reactualizare PUG puternic din cauza intravilanului redus Este un oraş verde, fiind Orientarea spre zonele periferice Neactualizarea PUG-ului plăcut să locuieşti în el Clădirile abandonate din zona şi limitrofe Clădirile publice sunt într-o industrială care nu sunt ale Promovarea locuirii individuale primăriei – proprietarii priva ţi stare acceptabil ă nu vor să intervină din cauza Obiective investiţionale sprijinite Existenţa unui PUG şi a costurilor mari iar prin finanţări nerambursabile Regulamentului Local de municipalitatea nu poate prin Fondurile Structurale, Urbanism interveni respectiv FEADR pentru zonele Implementarea proiectului de Faţadele clădirilor sunt rurale din comunele limitrofe reabilitare a Centrului Istoric deteriorate datorit ă privatizării Extinderea Programului de prin program Phare CES fondului locativ începând cu reabilitare termic ă a clădirilor de 2006 1990 locuit (condominii) – OUG Implementarea Programului de reabilitare termic ă a clădirilor de locuit conform OUG 174/2002 actualizat ă, pentru două asociaţii de proprietari

Clădirile de patrimoniu sunt deteriorate, interven ţia f ăcându-se pe cele care apar ţin de municipalitate

174/2002 actualizat ă Accesarea Programului de consolidare a cl ădirilor cu risc seismic ridicat – OG 20/1994

Clădirile supuse riscului seismic nu sunt toate expertizate şi marcate Cererea de spa ţii de locuit este foarte mare comparativ cu oferta Gradul de uzur ă al instalaţiilor

2


este foarte ridicat Număr mare de apartamente cu suprafaţa locuibilă mică comparativ cu media pe regiune Procent ridicat de ocupare a terenului Inexistenţa unor zone de protecţie între zonele de locuit şi zonele industriale Lipsa utilităţilor (canalizare, apă, gaz) în unele zone de locuinţe individuale Infrastructur ă de transport: str ăzi, poduri/pasaje, parcări, trotuare, zone pietonale

S-au elaborat şi implementat primele proiecte de extindere a capacităţii de parcare maşini

Oraş aflat la capăt de drum Reabilitarea re ţelei de str ăzi national, neconectat la şosele locale europene Noul stil de via ţă care abia se şi prefigurează şi care va crea Str ăzile secundare Există zone pietonale trotuarele de la periferie sunt presiuni asupra adapt ării amenajate: Unirii, Bancar, nereabilitate infrastructurii Transilvaniei, Centru Istoric Atât parcările din centru cât şi Str ăzi în zonele limitrofe şi în

Apariţia unor riscuri naturale cu efecte în deterioarea infrastructurii Creşterea volumului de trafic greu mai repede decât volumul investi ţiilor în infrastructur ă

şi cele de la periferie sunt cartierele noi de locuin ţe Str ăzile principale trotuarele din centrul ora şului insuficiente unele dintre ele Redirijarea traficului din zonele sunt într-o stare relativ bun ă nereabilitate centrale Există peste 3000 locuri de Traficul greu trece prin centrul Creşterea gradului de parcare oraşului, neexistând şosea de semaforizare a intersec ţiilor şi Există demarat un proiect de centur ă sau şosea ocolitoare trecerilor de pietoni reabilitare şi modernizare Legătur ă greoaie cu Construirea de piste speciale şi parcări prin Bucureşti prin Târgu Frumos str ăzi 3


accesarea unui împrumut sau Suceava, drumurile fiind pentru biciclişti bancar deteriorate şi cu mult sub Limitarea accesului auto în zona Implementarea Programului standarde centrală „Semaforizarea principalelor Limitarea accesului în ora ş a intersecţii de pe Calea vehiculelor cu trac ţiune animală Naţională” prin finanţare în Modernizarea unei re ţele de cadrul programului PHARE strazi ocolitoare în prima faz ă 2001 - Infrastructura unic ă cât oraşul este punct terminus şi Amplasarea de mijloace apoi, odată cu configurarea noii moderne pentru parcari orient ări ca oraş de tranzit fizic şi (taxare pe baz ă de tichet de virtual, realizarea şoselei de parcare) centur ă Crearea a cel pu ţin 9000 de locuri de parcare pentru nevoile actuale Parcări supraetajate în ora ş pentru evitarea reducerii spa ţiilor verzi, realizate şi în parteneriat public – privat Crearea de legături rutiere rapide către infrastructura mare prin investiţii ale Consiliului Judeţean si AND: -

Modernizare şi lărgire traseu Botoşani – Suceava (acces rapid la aeroport şi infrastructura turistică a judeţului Suceava) 4


-

Modernizare şi lărgire traseu Botoşani – Târgu Frumos

-

Dezvoltarea unui nou traseu spre Bucureşti prin Vorona (care să se conecteze la şoseaua european ă SuceavaBucureşti) şi crearea premizelor pentru valorificarea poten ţialului economic al regiunii Vorona)

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe Pieţe

Pieţele sunt cuprinse în programul de reabilitare şi modernizare al municipiului pentru asigurarea condi ţiilor de comercializare a produselor la standarde europene

Momentan, o parte din spaţiile de comercializare carne nu corespund cerin ţelor impuse de normele sanitare europene necesitând investi ţii de modernizare

Creşterea nivelului de trai cu Creşterea nivelului de trai cu efecte în creşterea cererii pentru efecte în creşterea cererii bunuri alimentare pentru produse ş semipreparate i pentru Orientarea popula ţiei către produse din mari centre consumul de produse naturale comerciale Orientarea popula ţiei către Tendinţa de modernizare a consumul de pe şte Reglementarea comunitar ă Înfiinţarea pieţei de gross pieţelor agro-alimentare cu privind regimul comercializ ării prin investiţii ale produse industriale (gen Obiective investiţionale sprijinite produselor alimentare prin finanţări nerambursabile şi municipalităţii ale bazar) prin Fondurile Structurale, operatorului serviciului respectiv FEADR pentru zonele 5


Existenţa în zonă a producătorilor particulari, dispuşi să comercializeze produsele în pie ţele municipiului (carne, pe şte, fructe, legume)

rurale din comunele limitrofe Existenţa produselor naturale la micii produc ători ce pot fi comercializate în piete

Modernizarea halei de carne din piata mare Transport public, intern Existenţa transportului public ecologic cu tramvaiul pe şi extern două trasee bine conturate (unul central şi unul dinspre centru spre o parte a periferiei) Frecvenţa mijloacelor de transport este satisf ăcătoare inclusiv transportul cu microbuze

Din punct de vedere economic, transportul public cu tramvaiul este ineficient datorită lungimii mici a traseului Nu există monitorizare în tramvaie

Nu este înţelegere cu Poli ţia pentru diminuarea infracţionalit ăţii în tramvaie Gradul de confort şi starea din lipsă de timp şi personal fizică a mijloacelor de Transportul public este folosit transport (microbuze) este de un procent mic din relativ bună popula ţie

Finalizarea Strategiei de Dispariţia transportului public transport local în municipiu (în în comun curs de elaborare) Concuren ţa neloial ă din Existenţa unui plan de partea operatorilor de maxidezvoltare cu partener din taxi Germania privind achizi ţia de Neîncurajarea parteneriatului şi public – privat echipamente, tramvaie dezvoltare depou, dar nu şi Apariţia unor noi tipuri de lungire traseu transport în comun eficiente Reabilitarea c ăii de rulare, a şi ecologice în detrimentul suprafeţelor dintre şine şi la transportului cu tramvaiul trecerea dintre liniile de tramvai Ineficienţa transportului cu şi carosabil tramvaiul datorat ă Eficientizarea transportului managementului societăţii public odată cu extinderea şi teritoriului creşterea procentului popula ţiei care foloseşte transportul public

Oraşul dispune de terminal Soluţie tehnică neadecvată în de cale ferat ă, fiind capăt de ceea ce priveşte zona dintre linie linia de tramvai şi carosabil Există acces la aeroportul (sine pe dale şi nu pe Salcea din jude ţul Suceava, traverse, soluţie care produce Crearea unui plan de gestionare dar care poate fi considerat şocuri) a transportului public prin ca ţinând şi de municipiul Transportul cu maxi taxi nu crearea unor trasee elastice, pe

6


Botoşani (distanţele dintre aeroport şi cele două municipii sunt aproximativ egale) Există în fază de elaborare „Strategia privind dezvoltarea transportului public local în municipiul Botoşani”

Iluminatul public

Investiţiile realizate în reabilitarea si modernizarea iluminatului public prin concesionarea serviciului Operator de iluminat care dispune de experien ţă, certificare a resurselor umane, a proceselor şi calităţii acestora, dotări la standarde europene

este calitativ şi îngreuneaz ă zone şi pe tipuri de mijloace de traficul în general transport, în vederea Mijloace de transport vechi eficientizării care trebuie scoase din trafic

Reorganizarea / relocarea Autogările private care sunt autogărilor în alte loca ţii dinspre şi centru spre zona industrial ă sau multe, neorganizate amplasate în zone dens spre periferie populate Soluţii prin crearea unor Legături slabe cu localit ăţile terminale de autog ări comune din judeţ (calitate şi frecvenţă, care să închirieze linii private la diver şi operatori staţiile) Nu există centru cu informa ţii centralizate privind traseele şi orarele privind transportul către alte localităţi

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe

Unele clădiri publice de interes turistic şi cultural nu beneficiază de iluminat arhitectural

Există premisele trecerii în gestiune totală a întregului sistem de iluminat public, fiind şi cunoscute amplasarea încărcarea consumatorilor pe baza cărora se pot dimensiona într-o etapă ulterioar ă punctele de separare a iluminatului public de celelalte func ţiuni

Reţeaua de iluminat public, stâlpii şi cutiile de distribu ţie apar ţin operatorului de distribuţie E.O.N – fapt ce determină intervenţii greoaie în cazul avariilor, incidentelor Atractivitate crescută a oraşului pentru investitori Existenţa proiectelor pentru sau defecţiunilor ap ărute realizarea iluminatului Operatorul de iluminat nu se Accesarea de fonduri arhitectural, pentru află pe lista furnizorilor de nerambursabile pentru

Dezinteres din partea operatorului de re ţea de distribuţie a energiei electrice pentru investiţii majore în reţeaua de iluminat, cu efecte negative asupra performanţelor iluminatului public Tendinţe de reaşezare a iluminatului public în postura de „cenuşăreasă” a serviciilor publice

7


înfrumuseţarea si redarea servicii care emit avize modernizarea iluminatului pe personalităţii oraşului pentru eliberarea certificatelor pietonale, parc „Mihai Eminescu” (POR – axa 1) Înfiinţarea dispeceratului de urbanism pentru iluminat, pentru preluarea sesiz ărilor şi reclamaţiilor on-line sau telefonic la numărul 0751LUMINA Siguranţa cetăţeanului Semnalizarea rutier ă este Puţine programe de Semnalizare corespunzatoare a Lipsa unui plan de sporire a relativ bună combatere a infrac ţionalit ăţii trecerilor de pietoni efectivelor de poli ţie şi de şi siguranţa în trafic Înfiinţarea în 2005 a Poliţiei Creşterea gradului de Extinderea iluminatului stradal, creştere a investiţiilor pentru modernizarea acestei Comunitare infracţionalitate corelat cu în special în zonele periferice activităţi Existenţa contractelor de numărul scazut de poli ţişti Programe de educare şi asociere cu operatori priva ţi Spiritul civic scăzut din partea promovare audio vizual ă şi prin Scădrea nivelului de trai şomajului şi pentru amenajarea sta ţiilor cetăţeanului crearea de evenimente Creşterea de transport local agravarea problemelor care Siguranţa cetăţenilor, a Dezvoltarea sistemului de Modernizarea intersec ţiilor locuinţelor şi a copiilor în şcoli parcări prin soluţii de lărgire a privesc copiii cu p ărinţi plecaţi şi este considerată una precar ă str ăzii (ex.: prin rupturi din la muncă în str ăinătate prin semaforizare amenajare giratorii

de

sensuri Creşterea infracţionalit ăţii în Parcul Tineretului şi Centrul Promovare achiziţii pentru Vechi montarea sistemelor de Activitatea agenţilor de poli ţie supraveghere a intersec ţiilor este considerată de populaţie Protocol de colaborare între Poliţia Comunitar ă şi Poliţia Municipală pentru asigurarea de m ăsuri privind siguranţa cetăţeanului

trotuar), precum şi realizarea de Creşterea parcări supraterane şi subterane maşini

numărului

de

Creşterea efectivelor de ordine public ă în cadrul Poli ţiei Comunitare

mai mult nesatisf ăcătoare Amenajarea de piste pentru decât satisf ăcătoare biciclişti în cadrul programului de Creşterea infracţionalit ăţii în modernizare str ăzi (POR–axa 2) Crearea de alveole şi realizarea Nesemnalizare suficient ă a unor garduri de delimitare în rândul tinerilor

8


trecerilor de pietoni

zonele intens circulate de pietoni

Număr mare al cetăţenilor care nu respect ă legislaţia specifică în domeniul siguranţei cetăţeanului şi a siguranţei în trafic, indisciplina crescând ă a conduc ătorilor auto prin neacordarea de prioritate pentru pietonilor cat şi traversarea neregulamentar ă reprezintă cauzele principale ale accidentelor rutiere

Modernizarea transport local

sta ţiilor

de

Continuarea programului de semnalizare a intersec ţiilor prin semaforizare sau amenajare de sensuri giratorii Introducerea camerelor video de supraveghere, atât pentru siguranţa cetăţenilor în general, cât şi pentru siguran ţa traficului Implicarea cetăţenilor în şi prevenirea combaterea infracţiunilor Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe

Mediu şi energie Puncte tari

Puncte slabe

Oportunit ăţi

Ameninţări

9


Reţeaua de alimentare Sursa de apă suficientă Municipiul Boto şani nu este cu apă şi canalizare raportată la previziunile parte component ă a privind creşterea populaţiei Asociaţiei de Dezvoltare Existenţa operatorului Intercomunitar ă înfiinţată de CJ pentru accesarea de judeţean autorizat fonduri europene şi nu poate Derularea programului ISPA reprezenta interesele care are ca obiectiv şi cetăţenilor municipiului în reabilitarea a dou ă staţii de ceea ce priveşte stabilirea tratare şi modernizarea tarifului pentru apă cât şi a reţelei municipale de ap ă Strategiei de dezvoltare a Programul de furnizare este serviciului mulţumitor Sunt zone care nu sunt

Continuarea Programului de Nerealizarea unor investi ţii în reabilitare şi modernizare a staţii de pompare c ăci oraşul reţelei de apă şi canalizare se află situat pe coline Existenţa master planului la nivel Creşterea preţului la apă judeţean

Evenimente naturale deosebite (secete) Programe de investi ţii pentru şi Afectarea mediului de către continuarea reabilit ării moderniz ării staţiilor de tratare şi sistemul învechit de a reţelei de distribu ţie, dar şi canalizare, cu efecte şi pentru extinderea re ţelei (POS asupra pânzei freatice, şi deci Mediu – axa 1) cu efecte în şi asupra celor care au reducerea pierderilor de ap ă fântâni proprii

Înfiinţarea unui ADI pentru acoperite de re ţea, şi în Programe de investi ţii pentru Poluarea în general a apelor şi de suprafaţă continuarea reabilit ării apă special zonele periferice moderniz ării staţiilor de epurare Dimensiunea re ţelei este şi a reţelei de canalizare, dar şi subdimensionat ă raportată la pentru extinderea re ţelei şi cerere construirea unei sta ţii de Reţea veche şi uzată cu epurare moderne efecte şi asupra mediului Rezolvarea sistemului de Pierderi mari în re ţea care se preluare a apelor pluviale reflectă în tarif Obiective investiţionale sprijinite Staţiile de tratare prezint ă prin finanţări nerambursabile numeroase disfunc ţionalităţi prin Fondurile Structurale, fiind în stări avansate de respectiv FEADR pentru zonele uzur ă rurale din comunele limitrofe Canalizarea pluvial ă inadecvată şi ineficientă care suprasolicită sistemul 10


Staţii de epurare cu numeroase disfunc ţionalit ăţi Calitatea apei nesatisf ăcătoare Gestionarea deşeurilor

Precolectare: s-au înlocuit containerele vechi de 4mc cu eurocontainere noi şi s-au creat şi puncte pentru colectare selectivă în anumite zone pilot

este

Doar 1/3 din eurocontainere Construirea depozitului ecologic sunt organizate în puncte de regional prin aplicarea colectare selectivă Programului Managementul ş Integrat al de eurilor Punctele de colectare nu sunt

amenajate corespunz ător (nu există platforme Iniţierea Proiectului corespunzătoate din punctul Managementul Integrat al de vedere al mediului) deşeurilor în parteneriat cu Echipamente neperformante CJ şi înfiinţarea ADI Există depozite necontrolate ECOSISTEM de gunoi Colectare şi transport: s-au f ăcut achiziţii de Cur ăţenie mult sub standarde în pieţe echipamente de transport Depozitul actual de de şeuri Activitatea de deszăpăzire se are autorizaţie de mediu realizează numai pe căile derulându-se programul de principale de circula ţie conformare corespunz ător Pentru activităţile de măturat, spălat căi publice şi deszăpezirea căilor publice activitatea este delegat ă prin contract de concesiune pân ă în 2015

Comportamentul cet ăţenilor referitor la cur ăţenie este inadecvat, în special la respectarea regulilor de colectare selectiv ă şi la respectarea cur ăţeniei în locurilor publice

Colectarea (selectiv ă) la puncte fixe începe s ă fie şi depăşită ineficientă; maşinile mari nu încap peste Continuarea programului de tot reabilitare a platformelor de În urmatorii 5-6 ani cantitatea colectare de deşeuri aproape se va Implementarea sistemului de dubla pe măsura creşterii nivelului de trai (în principal colectare selectivă vor fi mult mai multe Amplasarea de pubele pentru ambalaje) colectare selectivă la case Amplasarea de eurocontainere pentru colectare selectiv ă Amenajarea unei platforme pentru valorificarea de şeurilor reciclabile (sta ţie de sortare) Iniţierea unor campanii de conştientizare şi educare a popula ţiei, dar după amenajarea corespunzătoare a infrastructurii (punctele de colectare) Existenţa Planului Local de Acţiune pentru Mediu Dezvoltarea

afacerilor

în 11


domeniul recicl ării deşeurilor Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe Calitatea aerului şi apei

Există achizi ţionată o staţie Staţia existentă de de monitorizare a calit ăţii monitorizare a calit ăţii aerului aerului – iniţiator APM nu este încă pusă în Municipiul Boto şani nu are funcţiune

Devierea traficului din zona Posibile accidente grave care centrală pot altera calitatea Instalarea de sisteme de aerului/apei

înregistrare şi monitoritzare a depăşiri la indicii de poluare, Traficul rutier aglomerat în noxelor fiind unul din ora şele cele zona centrală ca principal ă Impunerea folosiriii de tehnologii mai curate din România sursă de poluare nepoluante c ătre unităţile cu Nu sunt efecte deosebite în Cel mai mare poluator este grad ridicat de poluare urma activităţii agenţilor SC Termica SA Obiective investiţionale sprijinite economici prin finanţări nerambursabile Principalul poluator SC prin Fondurile Structurale, Termica SA are program de respectiv FEADR pentru zonele conformare care prive şte rurale din comunele limitrofe următoarele aspecte: monitorizare noxe, monitorizare apă uzată, instalaţii, arzătoare, cu finalitate în 2010 Riscurile naturale

Teoretic, nu exist ă riscuri de Case construite în zone Găsirea unor metode de Teoretic nu exist ă risc de inunda ţie supuse alunec ărilor de teren, supervizare a gradului de inunda ţii, municipiul nefiind exploatare a lacurilor de str ăbătut de cursuri mari de Zone reduse supuse riscului f ăr ă autorizaţii de construire acumulare din amonte de ora ş 12


la alunecări

cu amenin ţare municipiului

asupra apă

Control mai strict al autoriz ării construcţiilor Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe Poluarea fonică

Existenţa unor proceduri de Traficul rutier, ca principala determinare a nivelului de sursă zgomot Se depăşesc limitele în Centru şi pe Calea Na ţională

Devierea traficului din zona Creşterea numărului de centrală maşini f ăr ă extinderea re ţelei Devierea traficului greu pe stradale

şoseaua ocolitoare

Neapari ţia soluţiilor de decongestionare a traficului Instalarea de sisteme mai performante de înregistrare şi din centrul ora şului monitoritzare a gradului de poluare fonică Elaborarea Hăr ţii de zgomot Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe

Parcuri şi spaţii verzi

Municipiul Boto şani este un Spaţiile verzi dintre blocuri oraş verde cu 11 mp spa ţiu care ţin de asocia ţiile de verde / locuitor locatari sunt neîngrijite, ş neamenajate i murdare (iar Spaţiile verzi aflate în administrarea Primăriei sunt cetăţenii sunt nemul ţumiţi de

Apariţia cadrului legislativ Legea 24 care face referire la spa ţiile verzi (ex.: o prevedere spune c ă se poate construi în aceste zone maxim pe 10% din suprafa ţă)

Extinderea obiectivelor de investiţii private care se face pe spaţiu verde – trebuie luate măsuri compensatorii în alte zone, în special în 13


curate (cetăţenii mulţumiţi de acestea)

fiind acestea)

Existenţa unor zone de recreere în ora ş (lac amenajat, spaţii verzi) Investiţii din bugetul local dar şi din finanţări nerambursabile pentru reabilitarea şi extinderea Gr ădinii de var ă „Mihai Eminescu” Anual se plantează flori şi copaci, buxus, tuia, etc Program de extindere a spaţiilor verzi conform normelor europene (26 mp/cap de locuitor pân ă în 2013)

şi zona periurban ă Menţinerea cantitativ ă ă ţ calitativ a spa iilor verzi Spiritul civic las ă de dorit referitor la mentenan ţa existente şi crearea unora noi şi spaţiilor verzi Creşterea intravilanului Cur ăţenia parcurilor şi a decongestionarea ora şului spre spaţiilor verzi este sub exterior standarde Obiective investiţionale sprijinite Spaţiile verzi şi parcurile sunt prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, insuficiente şi îmbătrânite respectiv FEADR pentru zonele Nu a aparut registrul de rurale din comunele limitrofe inventariere a spa ţiilor verzi (nu au aparut normele metodologice) Numărul mic de parc ări faţă de cel necesar duce la parcarea autovehiculelor pe spaţii verzi

În zona centrală s-a construit Iniţierea programului „Parcul diminuându-se spa ţiile verzi de agrement turistic şi sportiv CORNIŞ A Botoşani – în etapa de elaborare documentaţie Energia electric ă şi Reţeaua electric ă şi cea de Sunt încă zone care nu sunt alimentare cu gaz gaz metan funcţioneaz ă la racordate la reţeaua de parametri normali energie electric ă (cum ar fi metan În cartiere noi de locuinţe zona Cişmea)

Investiţii în posturi de Dezinteres din partea transformare în zonele noi care operatorului pentru nu au energie electric ă promovarea investi ţiilor

Creşterea investiţiilor ANL Bucovina, Cişmea s-a În anumite văi la reţeaua Imbunătăţirea managementului realizat alimentarea cu aeriană de joasă tensiune 14


energie electric ă şi gaz apar mici fluctua ţii de operatorilor metan, cu fonduri apar ţinând tensiune Obiective investiţionale sprijinite municipalităţii Ritmul investi ţiilor este scăzut prin finanţări nerambursabile Fondurile Structurale, Sunt zone care nu sunt prin racordate la reţeaua de gaz respectiv FEADR pentru zonele metan şi în special zonele de rurale din comunele limitrofe la periferie Energia termică

Sistemul de termoficare adaptat pentru a utiliza doi combustibili (păcur ă şi gaz) existând posibilitatea alternanţei în situaţii de criză

Din cauza problemelor cu reţeaua secundar ă, se furnizează deseori apă caldă sub parametrii contracta ţi

Perspectiva extinderii tehnologiei de cogenerare în sistem centralizat (producere energie electric ă şi termică), Costuri mari de exploatare tehnologia de cogenerare având un randament de 80% Implementarea programului din cauza uzurii re ţelei de conformare anex ă la Sistem ineficient de Program de investi ţii privind Autorizaţia de mediu, în monitorizare şi calcul al modernizarea reţelei concordanţă cu cerinţele de consumului Rebran şări ale apartamentelor la mediu Grad redus de încasare a sistemul centralizat Infrastructura acoper ă contravalorii serviciilor de Stabilirea zonelor unitare de aproape întregul ora ş furnizare a energiei termice încălzire având la baz ă studii de Elaborarea Strategiei de Peste 50% din instala ţii şi oportunitate aprobate de termoficare, aprobat ă prin echipamente au durata de Consiliul Local HCL viaţă depăşită

Clienţii care se debran şează în special din cauza problemelor privind furnizarea apei calde Legislaţia ambiguă care reglementeaz ă sistemul centralizat de furnizare a energiei termice Creşterea combustibili

preţurilor

la

Demararea programului investiţional prin reabilitarea punctelor termice şi a reţelei primare (reabilitat ă par ţial) Este relativ apreciat ă de utilizatori din punctul de

15


vedere al parametrilor şi programului Energia regenerabil ă

În oraşul Botoşani nu se Oportunitatea privind folosirea Lipsa factorilor favorabili produce/foloseşte energie biomasei, zona Boto şaniului dezvoltării energiei eoliene şi regenerabilă fiind una agricol ă solare Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe

Dezvoltare economică şi cooperare transfrontalier ă Puncte tari

Puncte slabe

Sprijin pentru Facilităţi pentru IMM-uri prin dezvoltarea afacerilor oferta serviciilor şi a investiţiilor Incubatorului de Afaceri (Centrul Administrativ şi Centrul de microproducţie)

Parcul industrial existent pe structura ELECTROMINING a fost creat artificial; halele nu corespund nevoilor actuale şi cererii pe pia ţă; existenţa unui Ramuri dezvoltate: industria tip de construc ţii care nu sunt alimentar ă, industria utile/utilizabile băuturilor, confecţii şi textile, Nu există educaţie industria lemnului şi a antreprenorială mobilei Orientare deficitar ă către Industria

alimentar ă

Oportunit ăţi Amplificarea economice

Ameninţări

dezvoltării Perpetuarea gradului sc ăzut de dezvoltare economic ă

Emigrare a for ţei de muncă de la ţar ă către municipiu din cauza săr ăciei din mediul rural şi întoarcerea celor care muncesc din str ăinătate

În ultimii ani a emigrat din Botoşani un procent mai mare din popula ţia activă faţă de alte zone

Nu există o resursă Creşterea investiţiilor în dominant ă din punct de industrie, servicii, IT şi turism vedere economic – este un Ramuri cu potenţial de mozaic cu mici piese

este componenta de marketing dezvoltare: industria alimentar ă Instabilitate

politic ă

şi 16


apreciată la nivel naţional

(inclusiv vânz ări şi comer ţ şi a băuturilor, construcţii şi imobiliare, comer ţ şi turism Existenţa materiilor prime exterior) a afacerilor agricole în jude ţ PIB-ul şi productivitatea sunt Sprijinirea investitorilor de c ătre stat şi atragerea de fonduri Dorinţa unui procent de sub nivelul mediei regionale europene aproximativ 15% din Nivel scăzut de investi ţii popula ţia oraşului de a Inexistenţa unor târguri şi deveni întreprinz ător în expozi ţii locale de referin ţă următorii 7 ani Inexistenţa unui centru Peste 99% dintre agen ţii expozi ţional economici sunt întreprinderi Lipsa unei strategii de mici şi mijlocii dezvoltare economic ă la nivel Pondere majoritar ă a local asumat ă în cadrul unui capitalului privat parteneriat public – privat Trend crescător pentru Inexistenţa unei politici de afacerile în domeniul marketing privind promovarea imobiliar şi IT municipiului Deschiderea administra ţiei Lipsa terenurilor locale către investitori investiţii

pentru

legislativă Riscul falimentelor Creşterea costurilor, special cele cu energia

în

Perpetuarea imaginii negative Afilierea Incubatorului de Afaceri externe asupra municipiului la reţeaua european ă a Incubatorului de Afaceri prin programe de cooperare transfrontalier ă Organizarea de evenimente speciale pentru afaceri Creşterea pieţei de consum prin crearea asociaţiei intercomunitare Crearea unei imagini favorabile atragerii investitorilor Utilizarea crescând ă tehnologiei informa ţionale

a

Orientarea investitorilor c ătre Dezvoltarea infrastructurii de comunele învecinate acces în municipiu pentru Nu s-a atras încă la nivel atragerea de investitori local o firmă mare cu renume internaţional, care poate Obiective investiţionale sprijinite reprezenta ancor ă şi pentru prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, alţi investitori respectiv FEADR/FEP pentru Accesul la finanţare este încă zonele rurale din comunele dificil limitrofe

17


Turismul

Viaţă culturală deosebit ă, şi dinamică ferventă susţinută de activitatea a trei instituţii de cultur ă: Teatrul „Mihai Eminescu”, Teatrul de Păpuşi „Vasilache”, Filarmonica Existenţa unuia din Centrele Istorice Urbane cele mai extinse şi compacte la nivel regional, aflat în proces de reabilitare prin finan ţări nerambursabile

Turismul ca activitate Dezvoltarea turismului de sfâr şit economic ă este puţin de săptămână pentru localnici dezvoltat şi promovat Oportunitatea promovării Slabă cointeresare şi / sau turismului diversificat conştientizare a localnicilor Promovarea parteneriatelor de a câştiga din turism instituţionale şi a parteneriatelor

Nedezvoltarea infrastructurii de acces către municipiu (modernizarea drumurilor naţionale)

Pericol de risc de pr ăbuşire asociat cu starea de degradare a imobilelor din Număr mic de IMM-uri public – privat pentru specializate în turism rentabilizarea unor obiective Centrul Istoric, care apar ţin proprietarilor privaţi Turismul de afaceri este turistice şi de agrement foarte puţin dezvoltat Crearea de facilit ăţi pentru Tendinţa de diminuare a cu handicap popula ţiei datorită exodului Nu există hartă rutier ă a persoanele tinerilor şi ruralizării populaţiei oraşului şi nu există un ghid (facilităţi legate de infrastructura şomere de transport, mijloace de turistic transport, acces în cl ădiri) Nu există centru de informare deoarece turismul dedicat turistică acestei categorii de persoane Sunt puţine agenţii de turism, este în creştere care nu au mijloace de Dezvoltarea infrastructurii de transport proprii acces în municipiu

Turism cultural având ca şi componentă de sprijin zilele Mihai Eminescu (ianuarie şi iunie), diferite festivaluri şi (fanfarelor, datinilor obiceiurilor de iarn ă, zilele Oraşului – 23 aprilie, festivalul Verii, Revelion în Nu există turism dominant (există puţin din toate: aer liber) cultural, agrement, afaceri, Premiul Naţional de Poezie familial, religios, etc.) Mihai Eminescu, manifestare Lipsa zonelor de agrement specifică Botoşaniului amenajate Premiul pentru debut în Infrastructura de acces în poezie municipiu este deficitar ă Existenţa edificiilor religioase

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR pentru zonele rurale din comunele limitrofe Demararea programelor de amenajare a zonei de agrement la ieşirea înspre Suceava

18


ca destinaţii finale pentru turismul religios (Biserica domneac ă „Sf. Nicolae”Popăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe”, Biserica Uspenia – locul unde a fost botezat Mihai Eminescu, Biserica „Sf. Ilie”, Biserica Lipovenească, Biserica Armeană „Adormirea Maicii Domnului” Existenţa infrastructurii de cazare la standarde europene (Hotel Maria, Hotel Rapsodia, pensiuni moderne) cu buc ătărie tradiţională Judeţul Botoşani este în topul naţional privind suprafaţa de luciu de ap ă Implementarea proiectului de Reabilitare a Centrului Istoric şi a zonei pietonale a municipiului Boto şani prin proiectul Phare CES 2006

Creşterea turismului de tranzit odată cu finalizarea podului peste Prut (spre Ucraina) de la Stânca Costeşti Grad redus de fiscalitate local ă, element de revigorare a mediului de afaceri local, determinând creşterea turismului de afaceri Cost redus al for ţei de muncă şi al terenurilor comparativ cu alte zone cu poten ţial turistic Elaborarea Strategiei de dezvoltare şi promovare turistică a Centrului Istoric din municipiul Botoşani Elaborarea de materiale promovare turistic ă

de

Amenajarea de puncte de informare turistic ă în Centrul Istoric şi pe Pietonalul Unirii finanţate prin Programul de cooperare transfrontalier ă Asigurarea unui iluminat arhitectural la standarde europene pentru monumente si clădiri de patrimoniu

Cercetare – dezvoltare, Piaţa comunicaţiilor, din Numărul de persoane Dezvoltarea sectorului privind Neorientarea c ătre activităţi inovare, tehnologia punct de vedere al utiliz ării, calificate în aceste domenii tehnologia informa ţiei, ca industriale informaţiei element intrinsec pentru orice şi 19


comunicaţiei, tehnologic

transfer este la nivelul celei na ţionale

este mic Sectoare dezvoltate, inexistente

activitate

Neinteresul universit ăţilor de foarte slab Obiective investiţionale sprijinite a deschide în oraş centre de aproape prin finanţări nerambursabile educaţie şi cercetare prin Fondurile Structurale (POS Migrarea speciali ştilor spre Competitivitate) alte localităţi

Firmele industriale locale nu au departamente de cercetare dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic Reţelele de telecomunica ţii sunt supraterane (cu efectele negative specifice), când orientarea comunitar ă prevede ca acestea s ă fie subterane Activităţi economice Produse locale apreciate: specifice mediului rural caşcavalul şi produse din şi lapte oaie capr ă; produsele de lapte şi carne sunt mult mai bune decat în restul ţării Industria alimentar ă apreciată

Cooperare

este

Lipsa terenurilor pentru investiţii face ca amplasarea unit ăţilor de procesare s ă se facă în comunele învecinate

Materia primă existentă în judeţ

Dezvoltare pe teritoriul actual Crearea unei asocia ţii al oraşului şi în special spre intercomunitare cu localit ăţile centrul lui învecinate Efectele negative ale ă implement rii politicii agricole Dezvoltarea infrastructurii pe comunitare raza asociaţiei intercomunitare Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, respectiv FEADR/FEP pentru zonele rurale din comunele limitrofe

Graniţă comună a judeţului Infrastructur ă de acces spre Reabilitarea

/

modernizarea Evolu ţia politică şi economică 20


transfrontalier ă

cu două ţări: Republica piaţa ţărilor din fosta Uniune infrastructurii de acces spre din România, Uniunea Moldova şi Ucraina Sovietică slab dezvoltată piaţa ţărilor din fosta Uniune European ă şi cele două ţări Sovietică Accese spre piaţa ţărilor din fosta Uniune Sovietic ă

Dezvoltarea rela ţiilor politice şi economice dintre România şi Uniunea European ă şi cele două ţări vecine

Existenţa unei tradiţii în relaţiile economice, deoarece oraşul Botoşani a apărut ca nod comercial

Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale

Dezvoltarea resurselor umane Puncte tari

Puncte slabe

Oportunit ăţi

Amenintari

Infrastructur ă şi servicii Educaţia iniţială de educaţie iniţială apreciată pozitiv

este Lipsa centrelor universitare la Dezvoltarea de parteneriate cu Perpetuarea salariilor mici nivel local alţi factori sociali Scăderea sporului natural al Se stă bine comparativ cu Spaţii care sunt revendicate Implicarea agenţilor economici popula ţiei alte judete din punct de în finanţarea sistemului de 21


str ăinătate

Există încă şcoli unde elevii S-au implementat alternative sunt calificaţi în meserii care educationale de tipul step by nu mai au căutare pe piaţa muncii step în 6 unităţi şcolare Activitate dinamică a Casei Există multe cazuri de abandon şcolar Corpului Didactic Utilizarea tehnologiei A crescut gradul de violenţă în şcoli informaţionale în şcoli Existenţa centrului de Sunt deficienţe în ceea ce orientarea şi excelenţă pentru disciplinele priveşte ştiinţifice şi profesionalismul consilierea profesională a activitatea şi cadrelor didactice care elevilor realizează pregătirea elevilor educativă în aceste centre

Nu există un sistem de Extinderea reţelei de unităţi mediatizare şi sprijinire a elevilor cu rezultate deosebite şcolare conectate la Internet cu efect în dezvoltarea Existenţa unui centru de spiritului competitiv resurse în Botoşani pentru învăţământul tehnic şi Componenta de dezvoltare a profesional (pe structura spiritului antreprenorial este reprezentată în Colegiului Tehnic Gheorghe slab pregătirea şcolar ă Asachi) Bibliotecile sunt dotate insuficient Mai puţine săli de sport decât unităţi şcolare Starea necorespunzătoare a unor terenuri de sport

23


Slabă implicare a mediului de afaceri în susţinerea financiar ă a unităţilor de învăţământ Formare continuă

profesional ă Oferta de locuri de munc ă Slaba calificare a personalului este mai mare pentru femei mediu decât pentru bărbaţi Pondere majoritar ă a studiilor Implementarea de programe medii de cursuri de formare Nivel de calificare deficiar în profesională a adulţilor construcţii, confecţii şi comer ţ Creşterea de la an la an a numărului de persoane care se orientează spre cursuri de formare profesional ă

Importul de for ţă de muncă din Scăderea ofertei de for ţă de Ucraina şi Moldova muncă comparativ cu cererea Crearea de centre de formare Migrarea speciali ştilor, şi a profesională a for ţei de muncă for ţei de munc ă în general, Implicarea mediului privat în către alte localităţi

ofertarea de servicii de formare Deteriorarea mediului ă ţ profesional a adul ilor economic Accidentele de munca au drept cauze: slaba pregatire Conştientizarea angajatorilor Îmbătrânirea for ţei de munca profesională, alcool, rulaj pentru o orientare c ătre investiţii mare a muncitorilor în resurse umane Slab interes al for ţei de Creşterea competiţiei în cadrul muncă spre formare for ţei de muncă prin: profesională îmbunătăţirea condiţiilor de Slabă reprezentare a muncă, întoarcerea celor care în str ăinătate, serviciilor de formare muncesc dezvoltarea mediului economic, profesională a adulţilor şi inexistenţa unui centru de etc. formare profesional ă Inexistenţa serviciilor şi cererii pentru programe dezvoltare a abilit ăţilor, special pentru persoanele funcţii cheie în firme instituţii

Instituirea unui Centru de a acreditare a calific ării de Înăsprirea gradului de în monitorizare din partea cu instituţiilor abilitate a pie ţei şi muncii Dezvoltarea

infrastructurii

de

24


transport la nivelul asocia ţiei intercomunitare cu efect în creşterea masei for ţei de muncă disponibile Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale

Şomajul şi promovarea Rata oficială a şomajului Statistica oficială nu Implementare de programe ce Deteriorarea gradului ocupării este foarte scăzută corespunde realit ăţii (şomajul promoveaz ă măsurile active de dezvoltare economic ă Tendinţa de scădere a ratei este totuşi ridicat): mulţi muncesc la negru, mul ţi sunt şomajului plecaţi la lucru în str ăinătate, Existenţa unui birou Eures mulţi emigrează, munci pentru intermedierea for ţei sezoniere de muncă în str ăinatate For ţă de muncă slab pregătită Sporul popula ţiei este Numărul popula ţiei este în superior mediei na ţionale scădere, la fel şi for ţa de Surplus de for ţă de muncă în muncă, crescând sarcina sectorul confecţii – textile socială privind pensionarii şi copii

ocupare

de

Emigrarea în continuare a Înăsprirea gradului de for ţei de munc ă monitorizare din partea Migrarea speciali ştilor către instituţiilor abilitate a pie ţei alte localităţi muncii Dese schimbări şi aplicări Programe guvernamentale de greoaie a legisla ţiei muncii subven ţionare a locurilor de muncă Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale

Deficit de for ţă de muncă în construcţii – imobiliare, turism şi alimentaţie publică

Şanse mici de reangajare a şomerilor Preponderenţă a măsurilor pasive în detrimentul celor active

25


Spaţiu de cazare, sprijin şi pentru beneficii economice şi mixte pentru rromi consiliere pentru persoane acces limitat la pia ţa legală a Pentru femei: schimbarea de supuse violenţei domestice muncii mentalitate şi educaţie care este Nu există accesibilitate pentru un proces lung de schimb de persoanele cu handicap genera ţii de cel pu ţin 15 ani legate de mijloace de Extinderea de treceri de pietoni transport, acces în toate pentru persoanele cu handicap, clădirile publice şi în general facilit ăţi pentru Creşterea problemelor în accesul persoanelor cu rândul tinerilor generate de handicap în cl ădiri consumul de alcool, droguri Obiective investiţionale sprijinite Nivel de informare sc ăzut în prin finanţări nerambursabile şcolare unit ăţile privind prin Fondurile Structurale, efectele asupra s ănătăţii a respectiv FEADR pentru zonele consumului de alcool şi rurale din comunele limitrofe droguri Rată scăzută de absorbţie a fondurilor nerambursabile pentru crearea de centre speciale de consiliere şi pentru dezintoxicare Infrastructur ă şi servicii Achiziţionarea unor Dotare precar ă a sistemului pentru sănătate echipamente moderne de sănătate iar investiţiile realizate în echipamente sunt Existenţa unor speciali şti prea mici comparativ cu Apariţia mediatorilor sanitari nevoia iar investi ţiile în clădiri pentru categoriile sunt aproape inexistente defavorizate Număr insuficient de

Creşterea investiţii

finanţărilor

pentru Nestabilirea exact ă a relaţiilor dintre unităţile sanitare şi şi Intervenţia implicarea instituţiile faţă de care sunt municipalităţii în cadrul celor subordonate două spitale care sunt în Funcţionarea ineficient ă a subordinea prim ăriei descentralizării, în special la nivel organizatoric, putându27


Implementarea de programe speciali şti şi mediatori sanitari de masă: laptele praf, Număr insuficient de cadre la program de evaluare a total popula ţie sănătăţii Emigrare accentuat ă a A crescut accesul la servicii cadrelor medicale la toate şi deschiderea medicilor de nivelurile: speciali şti, familie asistenţi, mediatori Dezvoltarea sistemului de Programe reduse de sănătate mintală prin combatere a bolilor reabilitarea unei cl ădiri de la numărului de Prefectura – vor lucra şi în Creşterea cazuri de boli cu transmitere echipe mobile la domiciliu (psihologi, medici psihiatri, sexual ă în rândul tinerilor asistenţi sociali) Educaţie sexuală precar ă a tinerilor

Creşterea salariilor

se astfel bloca anumite Obiective investiţionale sprijinite iniţiative şi acţiuni prin finanţări nerambursabile Perpetuarea salariilor mici, în prin Fondurile Structurale, special pentru medicii respectiv FEADR pentru zonele rezidenţi rurale din comunele limitrofe

În general stare a sistemului sanitar sub standarde la nivelul infrastructurii fizice, igienei, dotare cu echipamente, capacitate de lucru

Serviciile publice

Există un Centru Informare Cetăţeni

de Serviciile Primăriei sunt acum Extinderea Biroului de Consiliere Conflicte interne la nivelul localizate în mai multe loca ţii pentru Cetaţeni interdisciplinar resurselor umane

Există un program protecţie civilă

de Lipsa unui sistem informatizat Operaţionalizarea serviciilor, a Lipsa de ini ţiativă în crearea eficient pentru gestionarea pregătirii profesionale şi a de ONG-uri relaţiei funcţionar – contribuabil de serviciilor publice

Existenţa Evidenţă

Serviciului Informatizată

a Nu există o strategie pentru Orientarea

către

surse 28


performanţă de pe meleaguri Scăderea interesului local Botoşănene, afirmaţi la nivel pentru cultur ă naţional Nepromovarea mărcii Existenţa unei baze culturale locale ca marc ă materiale sportive, atât recunoscută oficial pentru elevi, cât şi generală Inexistenţa unor programe

rurale din comunele limitrofe Programe naţionale sportul pentru toţi

privind Menţinerea numărului redus de ore de sport

Legislaţie care să determine Ineficienţa financiar ă programe de educa ţie fizică sportului profesionist

Dezvoltarea economic ă a Zone de distracţie suficiente coerente de promovare a oraşului care duce la stimularea (baruri, terase, cluburi) sportului de mas ă tinerilor de a r ămâne în spa ţiul Municipiul are o pepinier ă de Nu există un cult pentru local tineri de o calitate peste practicarea sportului Stimularea interesului tinerilor media naţională Număr redus de ore de sport pentru cultur ă, tradiţie, ca Tinerii au timp liber iar în şcoli şi licee zestrea culturală locală Dotare sportivă redusă în reprezintă un avantaj pentru şcoli şi licee ei Nu toate şcolile au baz ă sportivă; la nivel local, infrastructura sportivă este insuficientă

Accentuarea viicilor

a

Necorelarea sistemului de educaţie cu cerinţele reale ale pieţei muncii Perpetuarea dependen ţei tinerilor faţă de familie

Perpetuarea caracteristicilor elemente care pot fi societăţii de consum la nivelul transformate în elemente „la tinerilor în detrimentul modă” şi de viitor consumului cultural Creşterea numărului de ONG-uri pentru tineret

Mediul de afaceri nu se implică în susţinerea sportului de performanţă Resurse financiare precare în susţinerea sportului profesionist Spiritul antreprenorial este scăzut în rândul tinerilor; tinerii de valoare tind s ă emigreze în alte zone 30


Tinerii nu sunt pregătiţi pentru cererea reală de pe pia ţa for ţei de munc ă Noua genera ţie de tineri este o generaţie plină de frustr ări, de la cele materiale la cele existenţiale din lips ă de orientare Tinerii alocă din timpul liber mai puţin pentru viaţa culturală, şi mai mult pentru alte forme de divertismente care nu-şi pun amprenta la fel de mult asupra dezvolt ării lor viitoare Puţine ONG-uri pentru tineret

31


32

Strategia de Dezvoltare Local ă a Municipiului Boto şani 2008 - 2015

ş Fiecare oraş are o serie de caracteristici (trecute, prezente şi prognozate pentru viitor func ţ ie de tendinţ ele existente la nivel politic, economic, social) care îl definesc şi care îl diferen ţ iaz ă regional şi naţ ional de celelalte oraşe. Pe lâng ă acest aspect mai trebuie ţ inut cont şi de faptul c ă perioada contemporană este, la nivelul ţării, una foarte dinamic ă, plină de convulsii generate de efortul de schimbare a societ ăţ ii în ansamblul ei, fiind momentul în care se schimbă şi se prefigureaz ă un nou model de viaţă, în toate dimensiunile ei: individ, familie, comunitate, administra ţ ie public ă, antreprenoriat, mediu privat, relaţ ii politice interne şi externe, energie, mediu, egalitate de şanse, tehnologie, etc.

În ceea ce priveşte municipiul Botoşani, pentru orientarea strategiei s-a plecat de la următoarele premise ca elemente pozitive: •

•

•

•

•

•

•

•

Municipiul are o istorie, tradi ţ ie şi cultur ă impresionante, mult peste media naţ ional ă, care definesc un poten ţ ial turistic; Serviciile şi turismul joac ă un rol hot ărâtor în dezvoltarea unui ora ş în aceast ă perioad ă istoric ă caracterizat ă de creşterea fenomenului turistic; Este un oraş curat comparativ cu media na ţ ional ă; Are o aşezare geografic ă cu potenţ ial, fiind la grani ţa cu două ţări (Ucraina şi Republica Moldova); Are acces la infrastructura de transport (drumuri, c ăi ferate, aeroport); Exist ă posibilit ăţ i de dezvoltare urbană spre exterior; Noile tehnologii de comunicare şi informaţ ionale transced dincolo de barierele fizice; Exist ă în perioada următoare surse de finanţ are disponibile pentru investi ţ ii mari care pot hot ărî direc ţ ia;

•

România este membr ă a Uniunii Europene;

•

Politica transfrontalier ă a Uniunii Europene este una dinamic ă şi deschisă;

•

Un procent semnificativ din popula ţ ia municipiului (aproximativ 15%) doreşte să devină întrepinz ător în următorii 7 ani;

33


•

Sistemul de educaţ ie preuniversitar creeaz ă resursa umană de valoare peste media naţ ional ă, care poate fi atras ă să r ămână local şi să fie baza pentru o resursă umană de calitate;

•

Existenţ a potenţ ialului dezvolt ării industriei alimentare;

•

Existenţ a unui potenţ ial economic, comercial;

•

Posibilitatea de a deveni „nod” de cre ştere/dezvoltare (nu trebuie să fie neapărat centru de dezvoltare);

•

Municipiul Botoşani este pe lista centrelor de dezvoltare urban ă;

•

Existenţ a unui potenţ ial administrativ;

•

Orientarea administraţ iei publice c ătre gândire şi ac ţ ionare strategic ă;

•

Creşterea calit ăţ ii vieţ ii;

•

Spirit civic cu poten ţ ial prin tradi ţ ie.

Cheia şi rolul hotărâtor pentru schimbare sunt reprezentate de om, resursa umană. Din acest punct de vedere, starea de fapt identificată prin prisma aprecierilor venite din partea resursei umane locale pe mai multe trepte de referinţă (cetăţeni, exper ţi, politicieni, reprezentanţi ai administraţiei) şi care caracterizează momentan municipiul Botoşani nu poate fi considerată a fi favorabilă, putând fi descrisă prin următoarele caracteristici: •

Botoşaniul este considerat oraş de capăt de linie, la periferia na ţ ional ă;

•

stare de pesimim, resemnare;

•

gândirea c ă exist ă perspective oriunde altundeva mai pu ţ in aici;

•

dezvoltare local ă / internă, cu pu ţ ine conexiuni externe (la nivel na ţ ional sau internaţ ional);

•

nu exist ă elemente definitorii (în contradic ţ ie cu istoria bogat ă ) ale oraşului;

•

nu exist ă o viziune de dezvoltare;

•

dezvoltare accentuat ă spre centrul municipiului;

•

•

inexistenţ a posibilit ăţ ilor de dezvoltare spre exterior (piedic ă în calea creşterii şi dezvolt ării); potenţ ial local existent dar neexploatat economic;

•

nu exist ă terenuri pentru investi ţi i;

•

investi ţi i relativ sc ăzute;

•

grad de antreprenoriat înc ă puţ in exploatat;

•

pondere mare a for ţ ei de munc ă plecat ă să munceasc ă în str ăinătate;

•

probleme privind dezvoltarea resurselor umane; 34


•

•

inexistenţ a în viziunea cet ăţ enilor a unei c ăi de ieşire din cercul vicios; acces dificil la infrastructura rutier ă ( şi de transport în general) na ţ ional ă şi internaţ ional ă;

•

lobby sc ăzut al administraţ iei locale şi judeţ ene la nivel central în ultimii 15 ani;

•

colaborare sc ăzut ă între factorii cheie locali;

•

comportament civic redus al cet ăţ enilor;

•

serviciile sunt de o calitate inferioar ă;

•

acces redus la informa ţ ii;

•

mediul ONG este slab dezvoltat şi reprezentat.

Prognoze pe termen scurt şi mediu luate în calculul elabor ării strategiei: •

numărul populaţ iei în municipiu va fi sta ţ ionar sau într-o u şoar ă creştere, pe baza unui fenomen de revenire a celor care muncesc în str ăinătate şi a migr ării for ţ ei de munc ă din mediul rural spre municipiu; astfel, prognozele privind evolu ţ ia populaţ iei sunt următoarele:

Judeţ ul Botoşani Municipiul Botoşani •

•

2010

2015

2020

2025

452.900 117.470

445.000 117.600

435.000 117.730

423.800 118.000

populaţ ia municipiului va îmbătrâni şi procentul populaţ iei active va scade; creşterea ponderii clasei medii şi orientarea acesteia spre zone rezidenţ iale la periferia municipiului;

•

va creşte numărul locurilor de munc ă;

•

va scade numărul elevilor;

•

•

creşterea populaţ iei ocupate în servicii şi comer ţ şi diminuarea populaţ iei ocupate în industrie şi agricultur ă; creşterea ritmului de construire a locuinţ elor individuale în cartierele de la periferia municipiului, şi deci cre şterea numărului de familii care vor locui în locuinţ e individuale spre 30%;

•

creşterea cererii pentru construirea de locuinţ e colective şi sociale;

•

creşterea numărului de familii care vor avea dou ă locuinţ e;

•

creşterea numărului de locuinţ e de la parterul locuinţ elor colective care se vor transforma în spa ţ ii comerciale;

•

creşterea numărului de construc ţi i cu destinaţ ie agricol ă şi comercial ă;

•

creşterea produc ţi ei artizanale, ca una dintre resursele municipiului;

•

creşterea suprafeţ ei de cl ădiri industriale dezafectate; 35


•

creşterea numărului de agenţ i economici în domeniul serviciilor şi comer ţ ului;

•

creşterea activit ăţ ii financiar – bancare;

•

creşterea cererii pentru spaţ ii pentru birouri;

•

dezvoltarea activit ăţ ilor culturale, ca una dintre resursele municipiului;

•

eficientizarea serviciilor publice;

•

•

•

•

•

•

se vor exercita presiuni c ătre reorganizarea şi eficientizarea procesului de gestionare a deşeurilor; se vor exercita presiuni c ătre reabilitarea sistemului public de termoficare; va creşte cerinţ a în noi zone pentru alimentare cu ap ă, canalizare, gaz metan, energie electric ă; vor creşte expectanţ ele consumatorilor cu privire la calitatea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, gaz metan, energie electric ă; vor creşte cerinţ ele şi presiunile c ătre un sistem de transport eficient; condi ţ iile de mediu cerute a fi respectate vor deveni mai dure şi activitatea de monitorizare, impunere şi contravenţ ionare va deveni mai eficient ă;

•

va creşte rapid numărul de autoturisme;

•

va creşte rapid transportul rutier de mărfuri care va tranzita municipiul;

•

•

•

•

•

•

•

•

•

accentuarea necesit ăţ ii monitoriz ării barajelor acumul ărilor de apă cu impact de risc asupra municipiului; sc ăderea numărului de construc ţi i în zone inundabile/cu versan ţ i prin interzicerea construirii şi dezafectarea celor existente; accentuarea gradului de degradare, până la distrugere complet ă, a cl ădirilor vechi şi de patrimoniu prin lipsa investi ţ iilor alocate reabilit ării acestora; creşterea gradului de uzur ă a locuinţ elor colective; accentuarea presiunilor c ătre dezvoltarea municipiului în parteneriat cu comunele învecinate; veniturile municipale vor creşte, atât ca urmare a cre şterii veniturilor proprii din activit ăţ i locale, cât şi ca urmare a creşterii subvenţ iilor de la bugetul de stat; cheltuielile municipale vor cre şte pe fondul schimb ării structurii acestora, prin creşterea procentului alocat investi ţ iilor publice; va creşte capacitatea municipiului de a contracta credite pentru investi ţ ii publice şi de a atrage finan ţări europene nerambursabile; din punct de vedere al mi şc ărilor geo – politice, se poate preconiza pe termen lung o deschidere continuă a Uniunii Europene şi l ărgire a ei spre est, moment pentru care municipiul poate fi preg ătit prin prezenta strategie pe termen mediu pentru a extrage şi beneficia de acest viitor context .

36


Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a municipiului Botoşani este reprezentat de schimbarea statutului de oraş de capăt de linie, de periferie către statutul de oraş de tranzit, dinamic, cu efecte în crearea unei stări de optimism şi mulţumire/împlinire. Obiectivul principal al strategiei de dezvoltare, prin scenariile de dezvoltare, creeaz ă viziunea de dezvoltare şi reprezint ă baza pentru creionarea BRAND-ului de localitate.

Scenariile de dezvoltare pentru îndeplinirea acestui obiectiv principal sunt propuse a se crea pe două direcţii paralele, fiecare cu riscuri şi beneficii specifice, mai mari sau mai mici. Cele dou ă direc ţi i paralele sunt : A. Botoşani - oraş (spaţiu) al culturii şi tradiţiei româneşti (care transformă Botoşaniul din oraş de capăt de linie într-un oraş de tranzit virtual în centrul pieţei culturale naţionale prin promovarea unor obiective vechi prin mijloace / mecanisme moderne); prin această viziune, în primul rând Eminescu va trebui să însemne Botoşani şi invers; B. Botoşani - oraş (nod) european transfrontalier (dă valoare istoriei comerciale a oraşului, transformă oraşul din oraş de capăt de drum în oraş de tranzit fizic – nod comercial transfrontalier şi regional, se suprapune peste politica transfrontalier ă a Uniunii Europene, şi devine ca rezultat secundar şi bază comercială de distribuţie pentru Regiunea de Nord Est).

TRECUT

PREZENT

VIITOR

spaţiu al culturii şi tradiţiei române şti

37


nod european transfrontalier

Evaluarea celor două scenarii de dezvoltare privind dezvoltarea municipiului Botoşani este următoarea: Evaluare

Motivaţ ie principal ă

Elemente determinante majore care trebuie sa existe şi/sau să fie create imediat

A. Botoşani - oraş al culturii şi tradiţiei româneşti

B. Botoşani oraş european transfrontalier

simbolurile ora şului sunt şi mărci naţionale care pot deveni vandabile Iorga, Enescu, Antipa,

Are graniţă cu Republica Moldova şi Ucraina şi din punct de vedere istoric s-a dezvoltat ca nod comercial cu aceste regiuni

Multe dintre adevărate internaţionale (Eminescu, Băncilă, etc.) •

•

•

Reabilitarea obiectivelor culturale, istorice şi religioase Dezvoltarea infrastructurii turistice (în special cazare, agen ţii de turism, agrement şi a unui comitet local public – privat de coordonare) Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces în municipiu (acces la autostrad ă pe drumuri rapide pe direcţiile Botoşani – Suceava, Boto şani

•

•

•

•

•

Reabilitarea / crearea infrastructurii rutiere de acces către Ucraina şi Republica Moldova Modernizarea aeroportului de la Salcea Crearea asociaţiei intercomunitare Dezvoltarea infrastructurii comerciale şi logistice Atitudine proactivă administraţiei locale 38

a în


Târgu Frumos şi eventual unul direct din Botoşani prin Vorona) •

Eminescu este marcă mondială, iar Eminescu va trebui s ă însemne Botoşani (aşa cum Gaudi înseamnă doar Barcelona); nu mai trebuie permis ca aceast ă marcă să fie „furată” şi folosită de alţii; trebuie realizate evenimente literare de top la nivel na ţional

-

Iorga este iar ăşi o marcă de valoare – realizarea de evenimente culturale specifice

-

Enescu este iar ăşi o marcă de renume mondial care este fructificată prin Festivalul Internaţional Enescu dar la Bucureşti – realizarea de evenimente muzicale de top pentru readucerea mărcii la matcă

-

evenimente de pictur ă de top

•

Crearea asociaţiei intercomunitare

•

Raport risc – beneficii

o

o

•

Implementarea unui program de evenimente şi a unei politici agresive de comunicare la nivel naţ ional; câteva exemple:

-

•

relaţia cu investitorii Dezvoltarea pozitiv ă a şi relaţiilor politice economice dintre România şi Uniunea Europeană pe de o parte şi Ucraina şi Republica Moldova pe de altă parte

Menţinerea şi dezvoltarea în continuare a municipiului ca ora ş verde „exemplu că se poate” la nivel naţional Dezvoltarea afacerilor tradi ţionale şi a industriei alimentare Riscul este mediu, depinzând de investiţii medii realizabile din buget local şi central şi prin atragerea de fonduri europene Beneficiile sunt medii, creându-se o imagine central ă la nivel naţional pe acest segment al culturii şi tradiţiei şi venituri medii din

o

Riscul este ridicat, depinzând de investi ţii mari pentru crearea de elemente noi de infrastructur ă şi de lista de priorităţi privind promovarea acestor investiţii la nivel judeţean, 39


activităţile directe şi indirecte

regional şi naţional; iar riscul este foarte ridicat în ceea ce priveşte relaţiile externe cu ţările vecine o

o

Efecte multiplicatoare

¾

Dezvoltarea industriei turistice ca mijloc de realizare a scenariului ( şi nu ca obiectiv al viziunii), prin crearea unui produs turistic complex şi diversificat: cultural, istoric, agrement, sportiv (pescuit), religios (inclusiv mănăstirile din Bucovina) şi de afaceri

¾

Dezvoltarea serviciilor de creare de evenimente

¾

Dezvoltarea industriei alimentare şi a băuturilor, ca efect al imaginii de oraş tradiţional, iar tradiţia este legată în primul rând de mediul rural şi agricultur ă; dezvoltarea şi a industriei alimentare – produse tradiţionale şi ecologice

¾

Dezoltarea industriei de obiecte şi tradiţionale, artizanale suveniruri

¾

Dezvoltarea serviciilor transport persoane

¾

Atragerea investiţiilor, deoarece cultura creează o atmosfer ă

Beneficiile sunt ridicate, activităţile comerciale, prin volumul mare caracteristic unui nod comercial transfrontalier, determinând venituri financiare mari, şi de asemenea crearea unei imagini transfrontaliere Devine în acela şi timp şi bază comercială de distribuţie pentru Regiunea de Nord Est

¾

Dezvoltarea comer ţului enşi gross terminalelor logistice

¾

Dezvoltarea serviciilor de transport marf ă

¾

Dezvoltarea activit ăţilor de procesare simplă adiacente activităţilor de logistică comercială (sortare, ambalare, operaţiuni simple de procesare)

¾

Dezvoltarea serviciilor adiacente activităţilor de logistică comercială (comisionariat vamal, servicii de inventariere, etc.)

¾

Dezvoltarea industriei adiacente activităţilor de logistică comercială (realizare etichete, realizare ambalaje, etc.)

¾

Dezvoltarea

de

construc ţiilor 40


elitistă unde oamenii de afaceri, români şi str ăini, se simt comfortabil

Sinergia între cele dou ă scenarii

şi sectorului imobiliar ¾

Crearea de producţie

baze

¾

Dezvoltarea construc ţiilor sectorului imobiliar

şi

9

Localitatea Botoşani a apărut şi s-a dezvoltat din punct de vedere tradiţional şi istoric ca nod comercial pe rutele c ătre Cernăuţi şi Kiev

9

Fiecare scenariu poate reprezenta premis ă pentru celălalt scenariu

Analiz ă comparativ ă şi avantaje competitive (din punctul de vedere al competiţiei

urbane în atragerea investitorilor şi dezvoltare) la nivel regional pe cele două scenarii de dezvoltare: Localitatea

A. Botoşani - oraş al culturii şi B. Botoşani - oraş european tradiţiei româneşti transfrontalier

Suceava

-

-

Suceava este punct de tranzit pentru turismul religios şi montan; dar banii se cheltuie mai pu ţin aici din această activitate şi mai mult în localităţile ţintă ale acestor tipuri de turism

Suceava are o istorie comercial ă de o mai mic ă amploare Suceava are graniţă doar cu Ucraina +

Suceava are un acces rutier mai Suceava nu are simboluri facil cu Ucraina culturale de calibrul celor din Botoşani + Suceava are un simbol istoric – Ştefan cel Mare şi Cetatea de Scaun

Iaşi

de

-

-

Iaşiul are ca obiectiv secundar viziunea de oraş cultural, trebuind prin intermediul statutului s ău să devină oraş al industriilor de vârf, ca rezultat al activit ăţii universitare intense

Are graniţă doar cu Republica Moldova +

Are acces rutier mai facil cu Republica Moldova (printr-un punct vamal – Sculeni – mai mare + decât cel de la Stânca Coste şti) şi Iaşiul este oraşul cultural al este mai aproape de Chi şinău 41


regiunii prin prisma statutului de capitală a regiunii, a sistemului universitar dezvoltat, elemente care au atras marile simboluri culturale de-a lungul timpului

Aeroportul Iaşi este mai dezvoltat decât cel de la Salcea Este mai dezvoltat din punct de vedere economic Este mult mai mare din punct de vedere al numărului de locuitori Este aşezat mai propice din punctul de vedere al caracteristicilor în cursa de ora ş inter-regional

Piatra Neamţ

-

-

Piatra Neamt este punct de tranzit pentru turismul religios şi montan; dar banii se cheltuie mai pu ţin aici din această activitate şi mai mult în localităţile ţintă ale acestor tipuri de turism

Nu este oraş de graniţă, nefiind aşezat propice pentru dezvoltarea activităţilor comerciale externe

Piatra Neamţ nu are simboluri culturale de calibrul celor din Botoşani

Nu are aeroport cu acces facil Este în afara re ţelelor rutiere principale

+ Piatra Neamţ are un simbol istoric – Ştefan cel Mare şi Cetatea Neamţ Bac ău

-

-

Bacăul nu are simboluri culturale Nu este oraş de graniţă, nefiind de calibrul celor din Botoşani, el aşezat propice pentru dezvoltarea fiind orientat mai mult spre activităţilor comerciale externe dezvoltare industrială Este orientat mai mult spre industrie şi modernism decât spre tradiţie şi cultur ă + Este pe reţeaua rutier ă principală Bucureşti – nordul regiunii şi are un aeroport Are o dezvoltare dinamică

economică

42


Vaslui

-

-

Vasluiul nu are simboluri culturale Este foarte slab dezvoltat de calibrul celor din Boto şani economic şi are resurse mai reduse, fiind în urma Boto şaniului + din aceste puncte de vedere Vasluiul are un simbol istoric – Ştefan cel Mare şi Bătălia de la Se învecinează doar cu Republica Moldova Podul Înalt + Are acces la cel mai mare punct vamal cu Republica Moldova Albiţa Se află pe traseul rutier principal Bucureşti - Chi şinău Hu şi

-

-

Huşiul nu are simboluri culturale Este slab dezvoltat economic şi de calibrul celor din Boto şani are resurse mai reduse, fiind în Este un oraş foarte mic care nu urma Botoşaniului din aceste permite o dezvoltare cultural ă puncte de vedere intensă de top

Face parte din categoria ora şelor mult mai mici Se învecinează doar cu Republica Moldova + Are acces la cel mai mare punct vamal cu Republica Moldova Albiţa Se află pe traseul rutier principal Bucureşti - Chi şinău

Galaţ i

-

-

Galaţiul nu are simboluri culturale Are graniţă doar cu Republica de calibrul celor din Botoşani, el Moldova fiind orientat mai mult spre + dezvoltare industrială Este mai dezvoltat din punct de Este orientat mai mult spre vedere economic industrie şi imagine de port decât Are acces la port spre tradiţie şi cultur ă Are know-how în cea ce prive şte + activităţile specifice unui terminal 43


Are o dezvoltare economică mai comercial şi logistic datorit ă dinamică portului şi existenţei zonei economice libere Obiectivul secundar al strategiei de dezvoltare a municipiului Botoşani, care reprezintă baza pentru îndeplinirea obiectivului principal, este reprezentat de orientarea intervenţiilor politicilor publice la nivel local către periferie şi extindere intravilan şi teritoriu de intervenţie prin crearea asociaţiei intercomunitare (Botoşani, Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Stăuceni), mecanism dublat de dinamizarea mediului antreprenorial şi de dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor, respectându-se două principii fundamentale: -

Protecţia mediului

-

Egalitatea de şanse

(limitele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare: Botoşani, Curteşti, Mihai Eminescu, R ăchi ţ i, St ăuceni ) Astfel, strategia de dezvoltare a municpiului Botoşani se va dezvolta pe 3 paliere:

44


-

dezvoltare de tip mixtur ă la nivel local (luându-se ca bază teritoriul asociaţiei intercomunitare) – acest tip de dezvoltare aduce beneficii mici menţinând oraşul în zona de periferie a pie ţei şi infrastructurii na ţionale, fiind o dezvoltare de subzisten ţă dând o imagine static ă şi închisă, dar asigur ă baza şi se caracterizeaz ă prin activităţi mici orientate în toate sectoarele de activitate: politici publice orientate c ătre periferie şi extindere intravilan şi teritoriu de intervenţ ie, dinamizarea mediului antreprenorial, dezvoltarea spiritului civic al cet ăţ enilor, protec ţ ia mediului, egalitatea de şanse

-

dezvoltare culturală şi tradiţională (luându-se ca bază teritoriul asociaţiei intercomunitare) – acest tip de dezvoltare aduce beneficii medii şi mută oraşul de la periferie spre centrul pie ţei naţionale specifice şi d ă dinamism şi deschidere vieţii botoşănene, fiind orientat ă spre evenimente culturale, afaceri conexe culturii, turism, industrie alimentar ă şi tradi ţi onal ă

-

dezvoltare transfrontalier ă – acest tip de dezvoltare aduce beneficii mari şi mută oraşul de la periferie în zona polilor comerciali ai României şi Uniunii Europene pe rutele c ătre Republica Moldova şi Ucraina şi dă o imagine de aventur ă şi curaj, fiind orientat ă spre afaceri în domeniul comer ţ ului en gross, baze cargo, depozite, logistic ă comercial ă şi de transport (inclusiv activit ăţ i de sortare, dozare, ambalare) şi produc ţ ie conex ă (etichete, ambalaje, transport, comisionariat, etc.); rezultatul secundar al acestei strategii este c ă acest punct comercial poate reprezenta în acelaşi timp şi baza comercial ă de distribuţ ie pentru Regiunea de Nord Est

45


Cheile de verificare ale strategiei: •

cultur ă

•

tradi ţi e

•

•

•

•

•

•

•

nod comercial transfrontalier şi regional asociaţ ie intercomunitar ă protec ţ ia mediului egalitatea de şanse cet ăţ ean responsabil administraţ ie pro-activ ă (schimbarea atitudinii la toate nivelele şi în toate sectoarele din intervenţ ii pasive în intervenţ ii active) întreprinz ător dinamic

46


Pentru atingerea şi îndeplinirea obiectivelor propuse, planul de dezvoltare locală cuprinde promovarea unui set de măsuri specifice domeniilor sectoriale şi care acţionează din perspectiva sectorului specific asupra realizării obiectivelor strategice, principale şi secundare.

Domeniul sectorial I.1.: Teritoriul municipiului Botoşani Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

extinderea ariei de dezvoltare a municipiului Botoşani. Se va pune accent pe actualizarea PUG-ului care s ă ducă la o reglementare judicioas ă a zonelor de dezvoltare şi care să ofere baza pentru noua orientare strategic ă a oraşului condiţionată şi de crearea asocia ţiei intercomunitare pe termen scurt cu premize de adâncire a acesteia pe termen mediu şi lung. Acest demers va veni în preîntâmpinarea noului model de func ţionare a unei aglomer ări urbane care caracterizeaz ă o societate modernă la nivel european, caracterizat prin adâncirea interdependen ţelor dintre zona urbană şi zonele rurale învecinate care se manifest ă la nivel de reziden ţă, schimb de for ţă de muncă, afaceri în general, aceast ă interdependenţă fiind luată ca un avantaj şi nu ca o piedică în calea dezvolt ării locale. Pentru aceste deziderate, se va ţine cont de aspectul pozitiv actual determinat de existenţa unui grad ridicat de utilizare şi de faptul c ă municipiul Botoşani are o a şezare propice din punct de vedere peisagistic, fiind o zon ă colinar ă, urmărindu-se rezolvarea următoarelor probleme: extindere teritoriului pentru investi ţii zone de locuit, circulabilitate, inclusiv prin crearea asocia ţiei intercomunitare; existen ţa unei delimitări coerente între zonele cu diferite destina ţii (rezidenţial, comercial, turistic, industrial); preservarea şi extinderea zonelor verzi; diminuarea efectelor negative ale construc ţiilor neconforme din punct de vedere urbanistic; actualizarea PUG-ului pe noile nevoi de dezvoltare. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional

sunt următoarele: În primul rând este necesar ă o actualizare a PUG – ului conform obiectivelor  Strategiei de Dezvoltare prin dezvoltarea ora şului pe zone reziden ţiale, comerciale, industriale, culturale/turistice/agrement, permi ţând astfel în primul rând investitorilor s ă poată identifica corect amplasarea afacerilor şi investiţiilor, iar pentru mediul public va reprezenta baza pentru orientarea reglementat ă a investiţiilor şi a aprobării lor; actualizarea PUG-ului se va baza pe o viziune pe termen mediu şi lung şi va trebui s ă corespundă unor principii de aplicare clare şi stricte în acela şi timp: încetarea practicii de a deroga semnificativ de la PUG prin PUZ-uri şi PUD-uri (prin care este o practic ă ca prin acestea s ă nu se respecte 47


liniile date prin PUG ci se dau obiective de utilizare şi dezvoltare uneori chiar opuse), aplicarea strictă a PUG-ului şi a legislaţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului, de autorizare a execut ării lucr ărilor de construcţii şi de protecţie a patrimoniului construit; 

Crearea unei baze de date cu informa ţii generale (terenuri existente, terenuri disponibile, evaluarea lor şi preţuri, caracteristici) care s ă poată fi accesată de posibili investitori;



Conform noii orient ări în domeniul politicilor publice în vederea eficientiz ării acestora prin sc ăderea gradului de risc determinat de problema propriet ăţii, vor trebui realizate achizi ţii de terenuri pentru a se dezvolta proiecte de interes public;



Măsuri de extindere a intravilanului, ac ţiuni care vor avea ca efect şi decongestionarea dezvoltării centrale (tot pulsul ora şului fiind concentrat în acest moment în centrul ora şului) şi orientarea către o dezvoltare multicentric ă şi spre periferie, pentru a oferi municipiului o dezvoltare echilibrat ă şi mult mai eficient ă;



Crearea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitar ă între municipiul Boto şani şi comunele Curteşti, Mihai Eminescu, R ăchiţi, Stăuceni, urmărindu-se următoarele obiective majore: elaborarea şi semnarea actelor de asociere şi legiferarea lor, politici de corelare a dezvolt ării municipiului cu dezvoltarea localit ăţilor partenere, extinderea rutelor de transport local şi racordărilor cu marea infrastructur ă de transport la nivelul întregului teritoriului al asocia ţiei, extinderea sistemului de gestionare a deşeurilor şi în general al re ţelelor de utilităţi la nivelul întregii asociaţii, realizarea şi promovarea de politici comune în ceea ceprive şte promovarea dezvoltării economice şi turistice;



Identificarea de zone propice dezvolt ării rezidenţiale şi crearea unui program prin care se cedează teren tinerilor, ceea ce ar conduce la rezolvarea unor probleme sociale şi implicit de atragere a for ţei de muncă în municipiu.



Cumpărarea de terenuri de la proprietari ce vor fi utilizate pentru dezvoltare sau construcţii locuinţe.

Domeniul sectorial I.2.: Construcţii civile şi industriale Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

modernizarea construcţiilor existente şi dezvoltarea noilor lucr ări conform unui PUG în spiritul strategiei. Se va urmări dezvoltarea urbană pe baza PUG-ului actualizat care s ă ducă la o reglementare judicioasă a regimului construcţiilor şi care să ofere baza pentru noua orientare strategică a oraşului şi să valorifice potenţialul turistic al zonelor istorice. Strategia va continua şi va îmbun ătăţi liniile pozitive existente, municipiul Boto şani fiind un oraş verde, cu un grad de risc al structurii cl ădirilor sub media naţională, şi există deja 48


în implementare un proiect finanţat prin fonduri Phare 2004-2006 de reabilitate a Centrului Istoric care reprezint ă un început puternic în aceast ă direcţie. Iar noua orientare a strategiei va c ăuta să rezolve o serie de probleme actuale: evitarea ca populaţia oraşului să se concentreze doar pe câteva artere principale; g ăsirea de soluţii în parteneriat pentru rezolvarea destinaţiei unor clădiri abandonate; remodelarea faţadelor clădirilor care sunt deteriorate mult sub cerin ţe; stoparea procesului de degradare a clădirilor de patrimoniu; evaluarea şi marcarea clădirilor cu risc; încurajarea construirii de spaţii locative în general spre periferie şi lăsând terenul să respire; rezolvarea problemelor privind gradul de uzur ă al instalaţiilor care este foarte ridicat; crearea unor zone de protec ţie între zonele de locuit şi zonele industriale sau de transport. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional

sunt următoarele: 

Promovarea şi implementarea unui proiect integrat de dezvoltare urban ă, care să cuprindă elemente de infrastructur ă urbană, inclusiv infrastructur ă rutier ă, infrastructur ă socială şi infrastructur ă de afaceri, şi care să acţioneze prioritar dar nu exclusiv, în vederea finaliz ării orientării de mare anvergur ă asupra centrului oraşului şi concentr ării ulterioare asupra dezvoltării spre periferie. În zona de acţiune urbană se pot dezvolta proiecte individuale în domeniile:

a) reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban: infrastructura publică urbană o transportul şi mobilitatea populaţiei o patrimoniu cultural şi mondial (UNESCO), na ţional şi local, din mediul o urban b) dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; c) reabilitarea infrastructurii sociale În urma analizelor care au ţinut cont de un complex de factori şi condiţii , zona de acţiune a proiectului integrat a fost determinat ă şi încadrată într-un careu delimitat de următoarele str ăzi: Calea Naţională, Griviţa, Alexandru Donici, Parcul Tineretului, Împărat Traian, Cornului, S ăvenilor, Peneş Curcanul, Tudor Vladimirescu, Ion Pillat, Nicolae Iorga, Cuza Vod ă, Marchian, George Enescu, Primăverii, Sucevei. Ca structur ă, zona de acţiune cuprinde, în totalitate sau par ţial următoarele cartiere : Parcul Tineretului, Grivi ţa, Săvenilor, Piaţa Mare, Centru, Marchian, Bulevardul Mihai Eminescu ( între str. Sucevei pân ă la Marchian), Prim ăverii, George Enescu, Calea Naţională( între gar ă şi str. Ion Pillat) şi Sucevei. Zona de acţiune a fost aleas ă ţinând cont de: o

o

starea infrastructurii ( trama stradal ă, trotuare, parc ări, staţii de transport local, iluminat public, accesibilit ăţi) şi a spaţiilor verzi, dotarea cu mobilier urban; existenţa locurilor de joacă pentru copii şi a zonelor de recreere pentru tineri şi nu numai; 49


o

o

o

o

numărul de agenţi economici şi tipul activit ăţilor economice ce se desf ăşoar ă în zonă; existenţa unor grupuri vulnerabile de populaţie ( copii proveniţi din familii cu probleme sociale, cu un singur p ărinte, persoane de etnie rom ă, şomeri copii, alte categorii); existenţa a şase unităţi de învăţământ preuniversitar (gr ădiniţe, şcoli generale, colegiu tehnic); gradul de infracţionalitate şi siguranţă în zonă.



Realizarea unui inventar a tuturor cl ădirilor şi evaluarea lor care poate reprezenta o bază de date cu informa ţii generale (clădiri existente, cl ădiri disponibile, evaluarea lor şi preţuri, caracteristici) care s ă poată fi accesată de posibili investitori;



Reabilitarea Centrului Istoric, ca emblem ă a noii strategii de dezvoltare, prin continuarea actualului proiect de reabilitare a Centrului Istoric care se realizeaz ă prin finanţare Phare, şi care presupune interven ţii la nivel de: consolidare cl ădiri, reabilitare faţade, infrastructur ă de acces, cointeresarea proprietarilor de a se încadra în liniile de dezvoltare, iluminat public, inclusiv iluminat artistic, care s ă respecte liniile existente, rezolvarea problemelor privind racordarea la utilit ăţi, semnalizare turistică;



Realizarea de achiziţii de clădiri de interes public de la priva ţi, în special cl ădirile din Centrul Istoric şi alte cl ădiri istorice, culturale sau cu destina ţie specială, în vederea diminuării riscului determinat de problema propriet ăţii;



Promovarea de proiecte în parteneriat cu asocia ţiile de proprietari pentru reabilitarea faţadelor clădirilor publice şi a blocurilor, ac ţiuni care vor schimba în mod hotărâtor faţa şi imaginea oraşului, contribuind în mod decisiv la crearea stării de optimism şi a atitudinii pro active a cet ăţenilor;



Promovarea de proiecte în parteneriat cu asocia ţiile de proprietari pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, cu efecte atât în cre şterea gradului de confort a locuitorilor, sc ăderea costurilor cu c ăldura / ventilarea din bugetul locuitorilor, cât şi pentru implementarea de acţiuni de preservare a mediului prin economii în ceea ce prive şte consumul de energie;



Promovarea de proiecte în parteneriat cu asocia ţiile de proprietari şi cu furnizorii de utilităţi pentru stimularea asocia ţiilor de locatari din cl ădirile multietajate pentru realizarea investiţiilor de reabilitare a reţelelor de utilităţi interne care au un grad avansat de degradare, şi care vor avea ca efect reducerea pierderilor la utilit ăţi, reducerea costurilor cu utilit ăţile şi creşterea eficienţei de furnizare a utilit ăţilor;



Administraţia locală trebuie să se implice în mod direct în reabilitarea cl ădirilor de patrimoniu şi a clădirilor cu destinaţie culturală (inclusiv interven ţii în ceea ce priveşte iluminatul artistic, infrastructura de acces, semnalizarea turistic ă), ca acţiune deosebit de important ă în atingerea obiectivului strategic de transformare

50


a municipiului în ora ş al tradiţiei şi culturii, aceste construc ţii trebuind să devină obiective turistice aduc ătoare de profit; 

Continuarea programului de evaluare şi marcare corespunzătoare a clădirilor cu risc, în vederea program ării intervenţiilor de reabilitare a acestora ;



Continuarea construirii de locuinţe sociale, care să suplinească piaţa imobiliar ă privată privind cererea şi oferta de locuinţe prin sprijinirea grupurilor defavorizate social şi care nu pot s ă-şi rezolve problema spaţiului de locuit de pe pia ţa liber ă, statul fiind un facilitator social;



Campanii de promovare a obiectivelor de dezvoltare prev ăzute prin noul PUG pe zone pentru a con ştientiza populaţia şi investitorii de direc ţiile de dezvoltare şi pentru a se limita presiunile venite din partea acestora pentru promovarea de investiţii cu impact urbanistic care s ă nu fie conforme cu direc ţiile de dezvoltare stabilite prin PUG;



Extinderea reţelei de fântâni arteziene publice din municipiu, ca elemente de mobilier urban modern, cu efect în cre şterea gradului de confort şi mulţumire a cetăţenilor de a locui în acest ora ş şi ca element suplimentar de atrac ţie pentru turişti, reprezentând elemente de frumuse ţe a acestui ora ş.

Domeniul sectorial I.3.: Infrastructur ă de transport: str ăzi, poduri/pasaje, parcări, trotuare, zone pietonale Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

dezvoltarea infrastructurii de transport la periferie şi spre exterior şi eficientizarea celei centrale. Se va urmări în principal modernizarea infrastructurii locale existente pe termen scurt şi crearea de infrastructur ă nouă pe termen mediu, şi de asemenea de modernizare a căilor de acces spre infrastructura de transport na ţională şi europeană şi cea transfrontalier ă în parteneriat cu administra ţia judeţeană şi naţională. Strategia va continua şi va îmbun ătăţi liniile pozitive existente, în municipiul Boto şani implementându-se primele proiecte de extindere a capacit ăţii de parcare maşini (existând peste 3000 locuri de parcare amenajate), s-au creat zone pietonale (Unirii, Bancar, Transilvaniei, Centru Istoric), str ăzile principale şi trotuarele din centrul ora şului sunt într-o stare relativ bun ă, există demarat un proiect de reabilitare şi modernizare str ăzi şi parcări prin accesarea unui credit. Strategia va c ăuta să rezolve şi o serie de alte probleme caracterizate prin: municipiul este v ăzut ca un ora ş de capăt de drum naţional, str ăzile secundare şi trotuarele de la periferie sunt într-o stare rea, atât parcările din centru cât şi cele de la periferie sunt insuficiente, traficul greu trece prin centrul oraşului neexistând şosea de centur ă sau şosea ocolitoare, iar leg ăturile sunt greoaie cu Bucureşti prin Târgu Frumos sau Suceava, drumurile fiind deteriorate şi cu mult sub standarde. 51


M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Realizarea unui studiu de trafic complet şi a unei prognoze privind traficul care va reprezenta baza stabilirii graficului de timp, zonelor şi a intervenţiilor privind dezvoltarea infrastructurii rutiere, pentru eliminarea „gâtuirilor” de trafic şi eficientizarea traficului rutier, ca element determinant pentru dezvoltarea economică locală;



Investiţii de reabilitare a re ţelei de str ăzi urbane secundare de la periferie, în vederea optimizării acestor trasee, preluarea traficului dinspre centrul ora şului, creşterea gradului de confort rutier pe aceste trasee;



Reabilitarea reţelei de str ăzi ocolitoare care pot prelua traficului greu, eficientizarea tranzitării oraşului şi fluidizarea internă a circulaţiei prin modernizarea reţelei de drumuri locale Calea Na ţională – Petru Rareş – Tudor Vladimirescu – Împ ărat Traian – Sucevei - Calea Na ţională; această acţiune reprezintă prima intervenţie care trebuie realizat ă de administraţia locală în direcţia rezolvării problemei de tranzit şi de trafic greu, care este varianta optim ă la nivelul actual de dezvoltare a ora şului, şi care va oferi municipalit ăţii spaţiul de timp necesar pentru preg ătirea şi realizarea unei şosele de centur ă care să fie gata odată cu apariţia efectelor strategiei, şi anume dezvoltarea ora şului cu efecte în cre ştere economică care nu mai poate fi sus ţinută de această şosea ocolitoare, ce reprezint ă o soluţie intermediar ă, de compromis şi optimă din punct de vedere cost – beneficiu în prima faz ă;



Investiţii de reabilitare şi modernizare a reţelei de drumuri de leg ătur ă dintre membrii asociaţiei intercomunitare şi a celei din interiorul partenerilor municipalităţii în cadrul acestei asocia ţii pentru asigurarea infrastructurii de transport eficiente, ca element determinant pentru dezvoltarea economic ă la nivelul asociaţiei intercomunitare;



Pregătirea pe perioada de interven ţie a prezentei strategii pentru construirea unei şosele de centur ă a municipiului Botoşani care, odată ce efectele de dezvoltare economică în urma implementării prezentei strategii se vor manifesta, s ă fie gata să decongestioneze traficul din ora ş şi tranzitul de m ărfuri şi de persoane şi să reprezinte o legătur ă facilă cu infrastructura rutier ă de acces spre ora şele şi regiunile importante la nivel na ţional şi regional;



Construirea de c ătre municipalitate a unui num ăr de cel puţin 9000 de parcări noi, r ăspândite conform necesarului atât în zona central ă cât şi în zona de periferie, inclusiv prin îngustarea trotuarelor care au l ăţimi mai mari de cinci metri, cît şi parcări supra/subterane



Promovarea construirii de sisteme de parcare moderne de mari dimensiuni şi capacităţi prin realizarea unui parteneriat public – privat în vederea construirii, în primul rând şi ca prioritate, a unei parc ări supraetajate; 52




Acţiuni hotărâte ale administra ţiei în parteneriat cu serviciul poli ţiei rutiere de eliminare şi monitorizare a parc ărilor în zonele interzise şi promovarea spiritului civic (cu ideea central ă că nu trebuie să se parcheze neapărat în faţa zonei de interes);



Implementarea de investi ţii pentru modernizarea trotuarelor din zonele de la periferie în vederea cre şterii de confort şi mulţumire a cetăţeanului;



Investiţii pentru creşterea gradului şi calităţii de semnalizare şi semaforizare a str ăzilor şi intersecţiilor, cu efect atât asupra fluidiz ării traficului cât şi asupra scăderii infracţionalităţii rutiere;



Identificarea zonelor şi investiţii pentru realizarea de intersec ţii în sens giratoriu, modalitate optimă de fluidizare a circula ţiei, acţiuni care trebuie realizate în parteneriat cu serviciul poli ţiei rutiere;



Investiţii pentru instalarea de amenajări rutiere identificate în parteneriat cu serviciul poliţiei rutiere care s ă determine conducătorii de autovehicule să reducă viteza de deplasare în zona trecerilor pentru pietoni şi a unităţilor de învaţământ;



Acţiuni hotărâtoare ale administra ţiei publice pentru crearea unui program de limitare a accesului rutier în anumite zone ale centrului ora şului, cu efecte pozitive şi asupra mediului;



Identificarea arterelor care permit crearea de piste pentru bicicli şti şi investi ţii în construirea acestora, cu efecte în fluidizarea traficului, cre şterea stării de sănătate a cetăţenilor şi preservarea mediului;



Investiţii împreună cu Consiliile Jude ţene ale judeţelor Botoşani şi Suceava pentru modernizarea şi l ărgirea traseului rutier Botoşani – Suceava pentru acces rapid la aeroport, la drumul rapid european şi la infrastructura turistic ă a judeţului Suceava, proiect care trebuie promovat de autorităţile judeţene din Botoşani şi Suceava, dar pentru care municipalitatea trebuie s ă facă lobby şi să vină în parteneriat;



Investiţii pentru modernizarea şi lărgirea traseului Botoşani / Târgu Frumos, proiect care trebuie promovat de autorit ăţile judeţene din Botoşani şi Iaşi, dar pentru care municipalitatea trebuie s ă facă lobby şi să vină în parteneriat, în vederea modernizării infrastructurii rutiere de leg ătur ă la nivel regional;



Investiţii pentru dezvoltarea unui nou traseu spre Bucure şti prin Vorona şi cu ieşire mai scurtă şi mai rapidă în drumul european rapid (şi crearea premizelor pentru valorificarea potenţialului economic al regiunii Vorona), proiect care trebuie promovat de autorit ăţile judeţene la nivel regional, dar pentru care municipalitatea trebuie să facă lobby şi să vină în parteneriat.

Domeniul sectorial I.4.: Pieţe 53


Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

modernizarea pieţelor existente prin promovarea sectoarelor diferenţiate de produse tradiţionale. Chiar dacă în acest moment pie ţele sunt intrate într-un program de reabilitare a municipalităţii, fiind la faza de documenta ţii de modernizare pentru pia ţa centrală, totuşi încă pieţele nu sunt la standarde, necesitând investi ţii de modernizare şi o atenţie acordată prin strategie şi în această direcţie. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Modernizarea Pieţei Centrale, pe sectoare de produse, ca simbol al noii orient ări strategice ca oraş tradiţional, şi orientându-se în acelaşi timp şi spre rezolvarea problemelor de igienă şi al aspectului;



Modernizarea Pieţei Viilor, orientându-se în primul rând spre rezolvarea problemelor de igienă şi al aspectului;



Modernizarea bazarului şi transformarea lui în centru de comercializare a produselor de cultur ă, artizanale şi suveniruri, completând astfel Pia ţa Centrală ca simbol al noii orient ări strategice ca ora ş al culturii şi tradiţiei;



Modernizarea oborului pentru îndeplinirea standardelor de comercializare a animalelor, şi care trebuie s ă devină simbol pentru infrastructur ă comercială pentru noua orientare strategic ă a oraşului (tradiţie, meşteşuguri şi industrie alimentar ă);



Reabilitarea vechii Hale de Carne, cl ădire de patrimoniu şi integrarea în ansamblul arhitectonic existent (inclusiv iluminat arhitectural).

Domeniul sectorial I.5.: Transport public, intern şi extern Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

eficientizarea transportului public. Municipiul Botoşani se poate lăuda prin existenţa a două trasee de transport cu tramvaiul bine conturate (unul central şi unul dinspre centru spre o parte a periferiei), care este un transport ecologic, şi în general la nivel local frecven ţa mijloacelor de transport este satisf ăcătoare. Din punct de vedere al transportului extern, municipiul dispune de terminal de cale ferat ă şi are acces la aeroportul Salcea din jude ţul Suceava, aeroport care poate fi considerat ca ţinând şi de municipiul Boto şani (distanţele dintre aeroport şi cele două municipii sunt aproximativ egale). Prin strategie se va urm ări rezolvarea următoarelor probleme: liniile de tramvai au o acoperire redusă din suprafaţa municipiului, transportul public cu tramvaiul este înc ă ineficient, nu exist ă monitorizare în tramvaie, este infrac ţionalitate în tramvaie, gradul de confort şi starea fizic ă a mijloacelor de transport este nesatisf ăcătoare, transportul public este folosit înc ă de un procent mic din popula ţie, transportul de maxi taxi nu este bine reglementat şi monitorizat, autog ările private sunt multe, neorganizate şi amplasate între 54


blocuri, nu există centru cu informa ţii centralizate privind trasee şi orare privind transportul către alte localităţi şi nicio infrastructur ă centralizată şi sinergică privind transportul public extern. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Investiţii pentru modernizarea infrastructurii şi mijloacelor de transport existente privind transportul cu tramvaiul, pentru crearea condi ţiilor moderne şi ecologice de transport public de persoane, cre şterea gradului de utilizare şi eficientizarea economică a operatorului



Realizarea unui plan centralizat şi sinergic al transportului public în municipiul Botoşani şi achiziţionarea de echipamente de monitorizare în vederea eficientizării



Realizarea de campanii continue de promovare, axat ă pe următoarele componente principale: centru de informare centralizat, ghiduri centralizate, educarea clienţilor privind folosirea transportului public, promovarea spiritului civic, parteneriate cu poli ţia, etc.



Investiţii pentru introducerea transportului public de c ălători cu autobuze ecologice (pe bază de biogaz sau alţi combustibili ecologici), de m ărimi optime în funcţie de fluxurile de c ălători pe trasee, atât în interiorul ora şului dar mai ales în interiorul zonei asocia ţiei intercomunitare, în vederea cre şterii gradului de mobilitate economică şi a for ţei de muncă, şi cu efecte de preservare a mediului



Refacerea planului de amplasare a sta ţiilor de maxitaxi, taxi şi tramvai, pentru crearea unui plan coerent şi eficient al transportulu publice de persoane, şi conforme a noii orientări strategice şi destinaţii a zonelor din cadrul asocia ţiei intercomunitare



Construirea în parteneriat public – privat a unei autog ări pentru transportul extern de persoane pe o loca ţie eficientă din punctul de vedere al conexiunilor cu celelalte forme de transport intern şi extern



Acţiuni de promovare a transportului cu avionul, ca variant ă a transportului de afaceri pentru municipiul Boto şani, şi realizarea unei rute de transport persoane Botoşani – Salcea

Domeniul sectorial I.6.: Iluminatul public Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

promovarea proiectelor de asigurare a iluminutului public la standarde, în special în zonele de periferie. În acest moment, în municipiul Boto şani, iluminatul public este considerat ca fiind relativ satisf ăcător în zona central ă, însă, prin strategie, se urm ăreşte ca prin dezvoltarea 55


parteneriatului cu operatorul privat s ă se diminueze problemele reprezentate de faptul c ă iluminatul public este nesatisf ăcător în zona periferic ă iar clădirile publice de interes turistic şi cultural nu beneficiaz ă de iluminare profesional ă, ca element de marketing şi promovare. Strategia de dezvoltare a serviciului trebuie sa se bazeze pe : existenta unui punct de lucru dedicat si organizat conform Regulamentului acestui serviciu gasirea solutiilor optime de separare a sistemului de iluminat public fata de celelalte functiuni si a modului cel mai convenabil de exploatare a infrastructurii : - fie prin utilizarea sistemului aflat in proprie tatea E.ON - fie pri construirea unui sistem propriu - un mix al celor doua variante comunicarea si conlucrarea cu toti factorii responsabili de dezvoltarea durabila a orasului prin integrarea a cat mai multe functiuni in proiectele de dezvoltare comunicarea pro-activa si eficienta atat cu Consiliul Local, cu alte autoritati locale dar si cu toti cetatenii interesati de buna functionare a acestui serviciu atragerea de capabilitati pentru beneficierea la maximum de oportunitatile oferite de procesul de integrare europeana Elaborarea strategiei specifice dezvoltarii serviciului de iluminat trebuie sa aiba in vedere in analiza optiunilor urmatoarele : - analiza de impact (social, tehnologic, economic, ecologic, cultural si politic) - planul de masuri concrete si bugetate in corelatie cu celelate masuri programatice referitoare la alte servicii, utilitati sau zone de dezvoltare •

•

•

•

•



Realizarea de către operatorul privat, dar şi prin promovarea unui mecanism partenerial cu municipalitatea, de investi ţii de reabilitare, modernizare şi extindere a sistemului de iluminat public în zonele periferice la standarde, dar şi completarea nevoilor de modernizare a iluminatului public din zona central ă şi zonele istorice, cu efecte şi asupra combaterii infrac ţionalităţii



Realizarea iluminatului pe trotuare , acolo unde este necesar conform Strategiei sectoriale în domeniul iluminatului public.



Investiţii de reabilitare, modernizare şi/sau extindere (de la caz la caz) a sistemului de iluminat public de c ătre administraţiile partenerilor din cadrul asociaţiei intercomunitare, ca standard obligatoriu al modernit ăţii, cu efecte şi asupra combaterii infracţionalităţii



Proiect de investi ţii pentru iluminarea artistic ă a oraşului (a tuturor obiectivelor culturale, turistice, istorice, religioase şi de agrement), cu efecte şi asupra creşterii gradului de frumuse ţe a oraşului, a st ării de confort a cet ăţenilor şi atractivităţii turistice



Proiect de iluminarea artistic ă a obiectivelor turistice în comunele partenere din cadrul asociaţiei intercomunitare (a tuturor obiectivelor culturale, turistice, 56


istorice, religioase şi de agrement), cu efecte şi asupra creşterii gradului de frumuseţe a zonei, a st ării de confort a cet ăţenilor şi atractivităţii turistice Domeniul sectorial I.7.: Siguranţa cetăţeanului şi siguranţa în trafic Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

modernizarea şi eficientizarea serviciilor publice de asigurare a siguranţei cetăţeanului şi a siguranţei în trafic concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor. Dacă la nivelul municipiului exist ă poliţia de proximitate iar semnalizarea rutier ă este relativ bună (şi prin implementarea unor proiecte cu finan ţare europeană), prin strategie trebuie să se urmărească rezolvarea unor probleme de siguran ţă cum ar fi: sunt pu ţine programe de combatere a infrac ţionalităţii, infracţionaltatea creşte dar efectivele de ordine publică scad, spiritul civic al cet ăţeanului este considerat de cet ăţeni ca fiind aproape inexistent, existen ţa unor zone clar identificate cu risc mare al infrac ţionalităţii (cum ar fi Parcul Tineretului şi Centrul Vechi), siguran ţa în general a cet ăţenilor este considerată scăzută, se doreşte mai mult de la activitatea agen ţilor de poliţie, mai sunt încă lucruri de f ăcut în direcţia creşterii gradului de semnalizare a trecerilor de pietoni, a crescut numărul de maşini. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Implementarea continuă de campanii de promovare pentru combaterea infracţionalităţii şi dezvoltarea comportamentului civic în parteneriat cu poli ţia



Implementarea de proiecte de incluziune social ă a celor condamnaţi din centrele de detenţie, conform noului principiu de trecere de la interven ţie pasivă la intervenţie activă şi cu efect în reducere infrac ţionalităţii (şi această orientare deoarece cele mai multe infrac ţiuni sunt realizate tot de fo şti infractori care au mai fost condamna ţi)



Investiţii pentru introducerea unui sistem de supraveghere video în zonele cu risc mare de infracţionalitate, cum ar fi Parcul Tineretului, Centrul Civic, intersec ţii principale, şcoli, etc., şi crearea unei unit ăţi în parteneriat cu poli ţia de supraveghere şi intervenţie



Proiect de modernizare a serviciilor de ordine public ă la nivel de strategie, de pregătire şi de dotare cu echipamente la nivelul municipiului şi comunelor partenere din cadrul asocia ţiei intercomunitare



Implementarea de campanii de educare a cet ăţenilor spre folosirea altor mijloace de transport (transport public, biciclete), în vederea decongestion ării traficului rutier cu efecte în diminuarea accidentelor auto



Realizarea de sensuri giratorii , montare de semafoare , indicatoare rutiere acolo unde se impune. 57


ţ

ş

Domeniul sectorial II.1.: Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

reabilitarea reţelei existente de alimentare cu apă şi canalizare şi extinderea ei spre periferie. Municipiul Botoşani are o sursă de apă suficientă raportată la o populaţie care nici nu este previzionată a creşte semnificativ, are un operator regional cu for ţă mare care duce la creşterea şanselor pentru accesarea fondurilor, operator care deja a implementat şi are în curs de implementare proiecte de modernizare şi reabilitare cu finan ţare europeană. Problemele cele mai mari care caracterizeaz ă sistemul de alimentare cu ap ă în municipiul Botoşani şi care trebuie rezolvate prioritar sunt urm ătoarele conform Master Planului realizat prin asistenţă tehnică din cadrul proiectului ISPA: o

o

o o

o

pierderile de apă din sistem sunt foarte mari, ap ă care nu se reg ăseşte (care nu produce venit) fiind corespunz ătoare pentru aproximativ dou ă treimi din totalul producţiei de apă, dar acestea se vor mai reduce în urma implement ării proiectelor ISPA şi SAMTID multe din conductele de distribu ţie importante sunt conducte de oţel neprotejate de proastă calitate şi prezintă pierderi mari există conducte de azbociment în sistemul de distribu ţie care trebuie înlocuite contoarele de mare capacitate şi vanele din sistem sunt insuficiente pentru a permite detectarea eficient ă a pierderilor şi efectuarea corespunz ătoare a reparaţiilor canalizarea pluvială este deficitar ă

M ăsura identificata a fi promovată pentru îndeplinirea obiectivului operaţional este următoarea: 

Investiţii, în parteneriat cu operatorul regional, pentru reabilitarea re ţelei existente de alimentare cu ap ă şi canalizare şi extinderea ei spre periferie (inclusiv a staţiilor de tratare şi de epurare) şi în cadrul asocia ţiei intercomunitare (cu accent pus asupra creării unei reţele eficiente de colectare a apelor pluviale) şi în concordanţă cu politica judeţeană în domeniu

Domeniul sectorial II.2.: Gestionarea deşeurilor

58


Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor. Prin măsurile care vor fi promovate, strategia va fi orientat ă spre un management integrat al deşeurilor, prin nivelurile de interven ţie la nivel local şi racordarea acestuia la sistemul judeţean de gestionare a de şeurilor. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Investiţii pentru construirea depozitului ecologic zonal pentru depozitarea deşeurilor , sistem racordat la politica jude ţeană de gestionare a deşeurilor, care va respecta noile condiţii de mediu impuse la nivel european şi care va înlocui actualul depozit existent care este neconfom şi cu termen apropiat de închidere



Investiţii pentru implementarea sistemului de colectare selectiv ă a deşeurilor la nivelul municipiului, cu investi ţii în platformele de colectare, transportul de şeurilor şi în sortarea şi valorificarea lor, sistem racordat la politica jude ţeană de gestionare a deşeurilor



Investiţii pentru implementarea sistemului de colectare selectiv ă a deşeurilor la nivelul comunelor partenere în cadrul asocia ţiei intercomunitare, cu investi ţii în platformele de colectare şi transportul de şeurilor, sistem racordat la politica judeţeană de gestionare a deşeurilor



Investiţii pentru înfiin ţarea unui punct de colectare a de şeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEE) în municipiul Boto şani, care să deservească în acelaşi timp şi asociaţia intercomunitar ă



Implementarea unei campanii continue de promovare pentru dezvoltarea spiritului civic al cet ăţenilor în ceea ce prive şte gestionarea deşeurilor, cu efect în corectarea factorilor de mediu, reducerea cantit ăţilor de deşeuri, creşterea gradului de valorificare a de şeurilor, dezvoltarea comportamentului civic orientat şi spre gestionarea deşeurilor

Domeniul sectorial II.3.: Calitatea aerului şi apei Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

monitorizare şi intervenţii continue pentru menţinerea / optimizarea parametrilor de calitate a aerului şi apei. Municipiul Botoşani nu are dep ăşiri la indicii de poluare, fiind unul din ora şele cele mai curate din România, şi nu se înregistreaz ă efecte deosebite în urma activit ăţii agenţilor economici. Principalul poluator este SC Termica SA, care are program de conformare cu finalitate în 2010 care prive şte următoarele aspecte: monitorizare noxe, monitorizare ap ă

59


uzată, instalaţii, arzătoare. Principala surs ă de poluare este traficul rutier aglomerat, mai ales în zona central ă. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Investiţii în parteneriat cu APM pentru implementarea unui sistem modern de monitorizare a calităţii aerului şi apei care s ă permită reacţii rapide a institu ţiilor responsabile pentru diminuarea şi înlăturarea surselor şi efectelor de poluare



Implementarea în parteneriat cu APM de campanii continue de promovare pentru folosirea tehnologiilor nepoluante de c ătre poluatori



Introducerea unui sistem de taxare local pe principiul ”poluatorul pl ăteşte” pentru crearea unui fond local de sus ţinere a investiţiilor de mediu ca măsuri compensatorii, şi care va fi folosit ca surs ă pentru investiţii de mediu

Domeniul sectorial II.4.: Riscurile naturale Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

monitorizare şi intervenţii promte pentru preîntâmpinarea şi combaterea riscurilor naturale. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Realizarea în parteneriat cu APM şi cu institu ţii abilitate pentru interven ţii în situaţii de urgenţă a unui plan de monitorizare şi combatere a riscurilor naturale care să aibă ca o component ă şi introducerea noţiunii de implicare civic ă şi voluntariat



Investiţii pentru implementarea serviciilor de voluntariat pentru situa ţii de urgenţă la nivelul comunelor partenere din cadrul asocia ţiei intercomunitare care, împreună cu instituţiile de la nivel municipal, s ă se racordeze la sistemul regional pentru situaţii de urgenţă

Domeniul sectorial II.5.: Poluarea fonică Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

monitorizare continuă a nivelului de zgomot concomitent cu dezvoltarea municipiului spre exterior pentru decongestionarea punctelor poluate fonic peste limite. În municipiul Botoşani principala sursă de poluare fonică este traficul rutier, indicii de zgomot fiind dep ăşiţi în Centru şi pe Calea Nationala. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional

sunt următoarele: 60




Investiţii pentru implementarea unui sistem modern de monitorizare a nivelului de zgomot în parteneriat cu APM care s ă permită reacţii rapide a instituţiilor responsabile pentru diminuarea şi înlăturarea surselor şi efectelor de poluare fonică



Investiţii pentru realizarea de lucr ări de construcţii – bariere antifonice între zonele rezidenţiale (individuale sau colective) şi zonele intens circulate şi zonele industriale, ca factor şi de preservare a mediului şi a spaţiului verde

Domeniul sectorial II.6.: Parcuri şi spaţii verzi Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

îngrijirea parcurilor şi spaţiilor verzi, în special a celor de la periferie şi de pe lângă blocuri, şi crearea unora noi spre exteriorul oraşului, concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor. Municipiul Botoşani este un ora ş verde, fiind aproape de norma european ă privind spaţiul verde, având 11 mp/locuitor, dispune de parcuri frumoase în ora ş şi lacuri, păduri şi spaţii verzi în exteriorul ora şului , remarcându-se îndeosebi spa ţiile verzi aflate în administrarea Primăriei care sunt curate (cet ăţenii fiind mulţumiţi de acestea). Dar exist ă o serie de probleme care au fost identificate şi care se urm ăreşte a fi rezolvate prin strategie: spaţiile verzi dintre blocuri care ţin de asociaţiile de locatari sunt neîngrijite, neamenajate şi murdare; spiritul civic las ă de dorit şi referitor la mentenan ţa spaţiilor verzi; spaţiile verzi şi parcurile sunt insuficiente, îmb ătrânite şi neamenajate; multe spa ţii verzi sunt transformate ad-hoc în parc ări; spaţiile verzi s-au diminuat în zona central ă. Astfel, strategia va fi orientată spre preservarea zonelor verzi existente şi crearea de noi zone verzi. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Implementarea unui program complex în parteneriat cu asocia ţiile de locatari pentru amenajarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele de periferie şi dintre blocuri, cu efect în dezvoltarea atitudinii civice a cet ăţeanului şi a creşterii gradului de confort a cet ăţenilor şi în special a copiilor, ac ţiuni în care poate fi atras şi mediul de afaceri



Investiţii pentru amenajarea şi dotarea spaţiilor de joacă pentru copii din cartiere cu mobilier şi echipamente care se încadreaz ă în cerinţele de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare, pentru cre şterea gradului de confort şi dezvoltarea copiilor, acţiuni în care poate fi atras şi mediul de afaceri



Investiţii pentru reabilitarea Parcului Mihai Eminescu la standarde moderne de arhitectur ă şi cur ăţenie, ca simbol al ora şului, cu efecte în cre şterea gradului de confort al cet ăţenilor şi în special al tinerilor, dar şi în creşterea atractivităţii turistice 61




Investiţii pentru amenajarea modern ă a Parcului Tineretului la standarde moderne de arhitectur ă şi cur ăţenie, cu efecte în cre şterea gradului de confort al cetăţenilor şi în special al tinerilor, dar şi în creşterea atractivităţii turistice şi promovarea de proiecte mici în parteneriat public – privat pentru administrarea acestuia



Idetitificarea şi investiţii pentru amenajarea de zone de agrement în parteneriat în cadrul asociaţiei intercomunitare, la standarde moderne de arhitectur ă, ofertă de agrement şi cur ăţenie, cu efecte în cre şterea gradului de confort al cet ăţenilor de toate vârstele, dar şi în creşterea atractivităţii turistice



Implementare de campanii continue de promovare pentru dezvoltarea spiritului civic în ceea ce prive şte menţinerea cur ăţeniei spaţiilor verzi şi dezvoltarea acestora – crearea sentimentului de respect pentru verde şi pentru viitor

Domeniul sectorial II.7.: Energia electrică şi alimentare cu gaz metan Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

reabilitarea reţelelor existente de energie electrică şi gaz metan şi extinderea lor spre periferie. Dacă reţeaua electrică şi cea de gaz metan func ţionează la parametri relativ normali, sunt încă zone care nu sunt racordate la re ţeaua de energie electric ă (cum ar fi zona ANL Cişmea), în anumite v ăi la reţeaua aeriană de joasă tensiune apar mici fluctua ţii de tensiune, ritmul investi ţiilor este scăzut, la gaz metan sunt zone care nu sunt acoperite de reţea şi în special zonele de la periferie. Astfel, prin strategie şi prin dezvoltarea parteneriatului cu operatorii privaţi, reţeaua de alimentare cu energie electric ă şi cea de alimentare cu gaz metan trebuie eficientizate. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Investiţii în parteneriat cu operatorul privat pentru reabilitarea re ţelei existente de energie electrică şi pentru extinderea ei spre periferie şi în cadrul asocia ţiei intercomunitare (rolul municipalit ăţii fiind de promotor şi mijlocitor)



Investiţii în parteneriat cu operatorul privat pentru reabilitarea re ţelei existente de gaz metan şi pentru extinderea ei spre periferie şi în cadrul asocia ţiei intercomunitare (rolul municipalit ăţii fiind de promotor şi mijlocitor)

62


Domeniul sectorial II.8.: Energia termică Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

implementarea programului de conformare din punctul de vedere al protecţiei mediului şi eficientizarea sistemului termic centralizat prin introducerea tehnologiilor de cogenerare şi prin investiţii în reabilitarea sistemului. Sistemul de termoficare centralizat de la nivel local (furnizat prin intermediul operatorului public SC Termica SA) are avantajul c ă poate utiliza doi combustibili în situa ţii de criză, are în implementare planul de conformare cu cerin ţele de mediu, şi este relativ apreciat de utilizatori din punctul de vedere al parametrilor şi programului. Dar, în acela şi timp, furnizarea agentului termic în regim centralizat are numeroase deficien ţe, fiind una din direcţiile majore de intervenţie ale strategiei, în vederea rezolv ării a numeroase probleme: din cauza problemelor cu re ţeaua secundar ă, se furnizeaz ă deseori apă rece în loc să fie caldă; sunt costuri mari de exploatare din cauza uzurii re ţelei; sistemul de monitorizare şi calcul al consumului este ineficient; peste 50% din instala ţii şi echipamente au durata de via ţă cu mult depăşită. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Investiţii pentru implementarea de c ătre SC Termica SA a programului de conformare din punctul de vedere al protec ţiei mediului, cu efecte în reducerea impactului negativ asupra mediului, reducerea costurilor cu agentul termic la consumator, creşterea confortului consumatorului şi la eficientizarea sistemului de furnizare a agentului termic în sistem centralizat



Investiţii pentru modernizarea tehnologiei de cogenerare a SC Termica SA cu efecte în cre şterea major ă a eficienţei funcţionării operatorului de producere a energiei termice



Investiţii pentru reabilitarea şi eficientizarea infrastructurii publice de furnizare a agentului termic, care vor completa programul de conformare din punctul de vedere al protecţiei mediului, cu efecte în reducerea impactului negativ asupra mediului, reducerea costurilor cu agentul termic la consumator, cre şterea confortului consumatorului şi la eficientizarea sistemului de furnizare a agentului termic în sistem centralizat



Investiţii pentru eficientizarea sistemului de monitorizare şi calcul al consumului la clienţi, în vederea culegerilor parametrilor care s ă permită analiza corectă a sistemului şi a consumului per utilizator

63


Domeniul sectorial II.9.: Energia regenerabilă Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

promovarea folosirii energiei regenerabile pe bază de biomasă şi biogaz. Pentru a-şi păstra aura de ora ş curat şi prietenos cu mediul, municipalitatea trebuie s ă aibă o orientare şi în direcţia promovării utilizării energiei regenerabile. Însă, în această direcţie, provocarea este mare deoarece acele tehnologii de creare a energiei regenerabile şi nepoluante care sunt deja testate şi eficiente la nivel global nu pot avea o dezvoltare propice la nivel local: -

municipiul nu dispune de reţea hidrografică propice pentru producerea energiei hidro

-

harta vânturilor locală nu are elemente favorabile instal ării de echipamente pentru producerea energiei eoliene

-

puterea solar ă nu are elemente favorabile instal ării de echipamente pentru producerea energiei solare

Astfel, trebuie îndreptate eforturile spre alte tipuri de energie regenerabilă: -

ca producător, la nivel local se poate lansa producţia de biogaz

-

ca producător de mici dimensiuni pentru utilizare proprie şi eventual cu producţie suplimentar ă, unităţile economice pot introduce tehnologii de producere a energiei pe bază de biomasă

-

ca utilizator, la nivel local se pot introduce tehnologiile bazate pe biogaz

M ăsura identificată a fi promovată pentru îndeplinirea obiectivului operaţional este următoarea: 

Campanie susţinută a administraţiei pentru promovarea folosirii de c ătre consumatori, privaţi şi publici, a energiei bazate pe folosirea combustibililor ecologici (biogaz, biomasă), promovându-se în special în domeniile care ţin de: mijloace de transport în comun, mijloace de transport privat, tehnologii industriale, ferme vegetale şi de animale

64


ă

ţ

ă ş

Domeniul sectorial III.1.: Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor şi a investiţiilor Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor pentru afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. La nivel local, pentru sprijinirea acestei direc ţii strategice, se poate baza pe un poten ţial deja existent: existen ţa Incubatorului de afaceri iar cererile pentru o astfel de infrastructur ă sunt în cre ştere; există o serie de ramuri dezvoltate, cum ar fi industria alimentar ă, industria b ăuturilor, confecţii şi textile, industria lemnului şi a mobilei; existenţa materiilor prime agricole în jude ţ; un procent de aproximativ 15% din popula ţia oraşului doreşte să devină întreprinzător în următorii 7 ani; peste 99% dintre agen ţii economici sunt întreprinderi mici şi mijlocii; se observ ă un trend crescător pentru afacerile în domeniul imobiliar şi IT. Îns ă există şi o serie de deficienţe cum ar fi: nivel al investiţiilor redus, acces greoi la finan ţarea investiţiilor, lipsa terenurilor pentru investi ţii, puţine locale cu impact na ţional, piedici birocratice în calea investi ţiilor, educaţie antreprenorială precar ă. Se va urmări prin strategie în principal implementarea de acţiuni pentru crearea şi dezvoltarea unui mediu economic competitiv care să ducă la stimularea iniţiativei locale (prin accentuarea programelor de dezvoltare antreprenorială) şi la atragerea investiţiilor str ăine, crearea unei orientări coerente a dezvoltării economice. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Contractarea prin procedur ă de achiziţii publice a serviciilor pentru identificarea, crearea şi promovarea brand-ului municipiului Boto şani, cu efect în crearea identităţii specifice a municipiului la nivel regional şi local; odată creat brandul, pe lângă campanii profesioniste de promovare a acestuia, acesta va fi folosit ca element de identitate vizual ă în toate acţiunile administraţiei, dar şi promovarea ca acest brand s ă fie folosit de to ţi actorii comunitari locali



Iniţiativă pentru crearea Consiliului de Dezvoltare Economic ă a municipiului Botoşani, care va trebui s ă cuprindă pe lângă reprezentanţii administraţiei şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai mediului ONG, ai altor institu ţii publice descentralizate, ai institu ţiilor judeţene, şi care vor crea un pol de coordonare a orientării economice conforme noii strategii şi promovării în acelaşi timp a potenţialului de dezvoltare local



Investiţii pentru realizarea unui centru suport pentru dezvoltarea afacerilor în domeniile ţintă ale strategiei (industrie alimentar ă şi tradiţională, cultur ă şi turism, comer ţ şi logistică transfrontalier ă), care s ă cuprindă următoarele facilităţi: 65


prestarea de servicii specifice de consultan ţă pentru dezvoltarea afacerilor în aceste domenii, intermediere afaceri, servicii de marketing, spa ţii de promovare şi expoziţionale, birouri 

Proiect de revitalizare a meseriilor tradi ţionale, artizanale, me şteşugurilor, cum ar fi: olărit, sticl ărie manufacturier ă, ţesătura, cojocăria, sculptura, buc ătăria, etc., prin promovarea pregătirii profesionale în domeniu, suport pentru dezvoltare antreprenorială, sprijin de marketing, infrastructur ă pentru desf ăşurarea activităţilor



Investiţii pentru realizarea unui centru de informare pentru investitori, unde s ă se regăsească informaţii ca: orientarea strategic ă locală privind dezvoltarea local ă, reglementări birocratice locale, baze de date cu terenuri şi clădiri, baze de date cu contacte locale, baze de date cu parteneri de afaceri, printuri de prezentare ale oportunităţilor locale, etc.



Investiţii pentru dezvoltarea în cadrul asocia ţiei a unei infrastructuri publice (Parc Comercial şi Logistic Transfrontalier) adecvate care s ă atragă investiţiile în domeniul comer ţului şi logisticii transfrontaliere, şi care să aibă acces la infrastructura de transport, s ă dispună de utilităţi şi de acces facil (loco) la servicii specifice (vamă, comisionariat vamal, servicii de marketing, servicii financiare, etc.)



Realizarea unui catalog de prezentare a municipiului Boto şani din punct de vedere economic în parteneriat cu Camera de Comer ţ şi Industrie Boto şani şi alte organizaţii ale mediului de afaceri care s ă promoveze noua linie strategic ă de dezvoltare a municipiului şi oportunităţile existente în aceast ă direcţie



Realizarea unei burse anuale a oportunit ăţilor pentru afaceri, ca oferte / oportunităţi pentru loalizarea afacerilor oferite de membrii asocia ţiei intercomunitare



Investiţii pentru realizarea unui al doilea incubator de afaceri în zon ă destinată prin PUG dezvoltării afacerilor, axat pe furnizarea de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor prin: cursuri de antreprenoriat, servicii de consultan ţă, alte servicii pentru sprijinirea afacerilor şi spaţii pentru incubare, conform legisla ţiei în vigoare care reglementează sprijinul prin incubatoare de afaceri



Investiţii pentru realizarea unui centru de preg ătire în marketing, vânz ări şi comer ţ, în parteneriat cu organiza ţii de formare profesional ă, cu efect în eficientizarea activit ăţii economice



Implementarea unui program continuu de preg ătire antreprenorială pentru pregătirea în primul rând a persoanelor care doresc s ă iniţieze afaceri (pe prognoza faptului c ă cel puţin 15% din persoanele adulte din municipiu doresc s ă devină antreprenori în următorii 7 ani), iar în al doilea rând pentru persoanele care deja au o afacere şi care nu au cuno ştinţe de antreprenoriat; aceast ă 66


activitate va contribui la dezvoltarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor, ca fundament şi dezvoltare sănătoasă ale activităţii economice 

Sprijinirea şi încurajarea dezvolt ării serviciilor de consultan ţă, ca suport privat pentru dezvoltarea afacerilor, prin preg ătirea personalului din firme şi prin servicii profesionale în diverse domenii ale consultan ţei pentru afaceri



Sprijin concentrat pentru dezvoltarea micilor afaceri de realizare a suvenirurilor şi a produselor artizanale, prin acordarea de facilit ăţi şi acces la infrastructur ă fizică, de marketing şi de pregătire profesională, ca parte component ă principală a noii direcţii de dezvoltare economic ă

Domeniul sectorial III.2.: Turismul Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

dezvoltarea infrastructurii turistice şi a produsului turistic specific. Municipiul Botoşani se caracterizeaz ă din punct de vedere turistic astfel: aici funcţionează instituţii precum teatrul, filarmonica, teatrul de p ăpuşi, fiind finanţate de municipalitate; exist ă turism cultural legat în principal de Mihai Eminescu; exist ă un număr de capacităţi de cazare, atât hoteluri dar mai ales pensiuni în mediul urban; exist ă numeroase obiective culturale, de agrement şi religioase; jude ţul Botoşani este în topul naţional privind suprafaţa de luciu de apă; este în curs de implementare proiectul de reabilitare a Centrului Istoric; în final, municipiul Boto şani are un poten ţial turistic imens, suprapus pe tendinţele globale de dezvoltare a acestui segment. Însă, din punct de vedere al gradului de dezvoltare a turismului în municipiul Botoşani, şi în principal ca activitate economic ă, strategia va trebui s ă combată o serie de probleme: turismul ca activitate economic ă şi aport la PIB-ul local este pu ţin dezvoltat în acest moment; poten ţialul turistic este insuficient promovat; nu exist ă un organism local puternic care să dea orientarea strategică pentru dezvoltarea turismului; calitatea şi accesibilitatea infrastructurii de transport este o piedic ă în dezvoltarea turismului; investiţii scăzute în turism; oferta turistic ă de agrement este sc ăzută; calitate redus ă a serviciilor în turism pe fondul problemelor create de lipsa personalului calificat; turismul de afaceri este foarte pu ţin dezvoltat; nu exist ă hartă rutier ă a oraşului şi nu există un ghid turistic; nu exist ă centru de informare turistic ă; sunt pu ţine agenţii de turism, care nu au mijloace de transport proprii; nu exist ă turism dominant (exist ă puţin din toate: cultural, agrement, afaceri, familial, religios, etc.); zonele de agrement sunt propice pe teritoriul comunelor învecinate cu care nu sunt stabilite rela ţii şi proiecte în parteneriat (ca rezultat al acestei st ări de fapt s-a deteriorat şi ceea ce exista, cum ar fi zona Lebăda). Astfel, se va urmări implementarea unei strategii coerente coordonată de un comitet mixt la nivel local, cu accent pe promovarea turismului diversificat sub eticheta de oraş al culturii şi tradiţiei: turism cultural, turism tradiţional, turism de afaceri, turism sportiv, turism istoric, turism religios, turism de agrement, turism 67


de evenimente, turism medical, turism transfrontalier. Dezvoltarea turismului este o miză importantă a strategiei, fiind un factor stimulator pentru dezvoltarea economică generală a municipiului şi pentru creşterea nivelului de trai. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Realizarea strategiei de dezvoltare a turismului la nivelul asocia ţiei intercomunitare (care reprezintă un mijloc pentru orientarea cultural ă şi tradiţională a strategiei generale de dezvoltare) prin contractarea cu o firm ă specializată în urma procedurii de achizi ţii publice, şi care va trebui s ă identifice direcţiile potenţiale şi de interes împreun ă cu factorii locali de specialitate şi cu specialişti în domeniu în urma cercet ării de piaţă detaliate pentru identificarea stării de fapt şi a oportunit ăţilor;



Preluarea de către administra ţie a iniţiativei pentru constituirea comitetului local (la nivelul asocia ţiei intercomunitare) public – privat de coordonare a implementării strategiei de dezvoltare turistic ă a municipiului Botoşani care are element central ideea c ă aici se practic ă un turism diversificat care nu plictise şte şi care nu trebuie s ă r ămână nebifat în agenda oric ărui turist, dezvoltarea turistică a zonei fiind una din formele de manifestare a noii orient ări strategice de dezvoltare cultural ă şi tradiţională;



Realizarea ghidului turistic al municipiului Boto şani / asocia ţiei intercomunitare care se va materializa prin printuri cu informa ţii şi hăr ţi, şi al unui portal turistic, care vor reprezenta instrumente de promovare turistic ă;



Realizarea unui centru de informare turistic ă, prin amenajarea unui spa ţiu central şi vizibil, facil la rutele majore de transport, şi care să ofere servicii de informare în primul rând turi ştilor în urma cre ării unei baze de date cu oferta turistic ă locală, dar şi servicii de promovare a turismului local şi care să fie centrul opera ţional al strategiei create şi implementate la nivelul comitetului local de coordonare a turismului;



Investiţii pentru crearea unui sistem de direc ţionare şi semnalizare a obiectivelor culturale şi de interes turistic pentru facilitarea actului turistic;



Identitificarea şi investi ţii pentru amenajarea de zone de agrement în parteneriat în cadrul asociaţiei intercomunitare, la standarde moderne de arhitectur ă, ofertă ăţenie, cu efecte în cre şterea gradului de confort al cet ăţenilor de agrement şi cur ăţ de toate vârstele prin turismul local de weekend/vacan ţă, dar şi în cre şterea atractivităţii turistice;



Reabilitarea obiectivelor culturale, istorice, religioase (concomitent cu programul de iluminare artistic ă a acestora), şi cu accent pus pe reabilitarea şi punerea în valoare a tuturor obiectivelor din patrimoniul local cultural, istoric şi religios (monumente istorice, muzee, case memorial, l ăcaşuri de cult, etc), marcarea lor corespunzătoare şi introducerea lor într-un traseu turistic; 68




Crearea şi implementarea unui program anual de evenimente turistice şi culturale (evenimente dedicate personalităţilor simbol ale municipiului, evenimente dedicate pescuitului sportiv, evenimente dedicate tradi ţiei şi folclorului, evenimente religioase, evenimente de afaceri, etc.), la nivel na ţional şi transfrontalier;



Sprijin şi stimulare pentru realizarea investi ţiilor pentru implementarea facilit ăţilor pentru persoanele cu handicap în infrastructura turistic ă (căi de acces, structur ă de cazare, structuri de agrement, acces alimenta ţie publică, acces obiective turistice, promovare specific ă, etc.), deoarece turismul pentru persoanele cu handicap are o pondere din ce în ce mai mare în turismul global;



Stimularea investi ţiilor pentru realizarea unei structuri turistice pentru promovarea turismului medical (stomatologic), deoarece în ultima perioad ă s-a remarcat o creştere a procentului de turi şti în scop medical care beneficiaz ă pe lângă diverse tratament medicale (scopul principal) şi de produse turistice clasice, iar municipiul Botoşani poate dezvolta şi menţine pe termen mediu un avantaj competitiv în ceea ce prive şte raportul cost – calitate a actului medical în diverse domenii medicale sectoriale;



Stimularea dezvoltării capacităţii de cazare, inclusiv cu facilit ăţi şi oferte conexe – săli de conferinţă, posibilităţi de agrement, servicii de calitate superioar ă, pachete turistice diversificate care s ă aibă în componenţa lor obiective turistice diversificate, ca o caracteristic ă a turismului local (turism de afaceri, turism religios, turism cultural – istoric, turism ecologic şi tradiţional, turism literar şi de evenimente, turism de weekend, turism transfrontalier, etc.).

Domeniul sectorial III.3.: Cercetare – dezvoltare, inovare, tehnologia informaţiei şi comunicaţiei, transfer tehnologic Obiectivul operaţ ional ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

implementarea la toate nivelurile public şi privat a tehnologiilor IT&C. În municipiul Botoşani, piaţa comunicaţiilor, din punct de vedere al utiliz ării, este aproape de nivelul celei naţionale. Însă lipsa resurselor umane calificate în aceste domenii face ca aceste sectoare s ă fie slab dezvoltate, aproape inexistente, firmele industriale nu au departamente de cercetare dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic. Din punct de vedere al infrastructurii, re ţelele de telecomunica ţii sunt supraterane (cu efectele negative specifice), când orientarea comunitar ă prevede ca acestea s ă fie subterane. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Stimularea şi sprijinirea investi ţiilor private pentru racordarea municipiului la marile reţele de internet, în special de tip broadband, prin implicarea administraţiei în parteneriat cu mediul privat pentru dezvoltarea infrastructurii 69


specifice tehnologiei informa ţionale şi pentru racordarea mediului local la marile reţele de e-business, permi ţând astfel racordarea pie ţei locale la pia ţa naţională şi globală, fiind astfel unul dintre mijloacele principalele ale strategiei prin care piaţa locală se poate transforma dintr-o pia ţă periferică într-o piaţă centrală virtuală; 

Investiţii pentru implementarea tehnologiei informa ţionale pentru gestionarea serviciilor publice, atât hard cât şi soft, cu efecte în interconectarea la re ţeaua globală (mecanism de ie şire din situa ţia de periferie) şi în eficientizarea actului de administrare publică prin folosirea acestor tehnologii;



Investiţii în parteneriat pentru lucr ări de construc ţii pentru introducerea re ţelelor de comunicaţii subterane, pentru respectarea directivelor europene în aceast ă direcţie şi cu efecte benefice asupra mediului şi calităţii vieţii.

Domeniul sectorial III.4.: Activităţi economice specifice mediului rural Obiectivul operaţ ional ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

sprijin pentru dezvoltarea industriei alimentare şi a băuturilor. La acest capitol, ţinând cont de faptul c ă municipiul este factorul coagulant al pie ţei judeţene de producţie agricolă, se poate aprecia c ă produsele locale sunt apreciate dincolo de graniţele locale, cum ar fi în principal ca şcavalul şi produsele din lapte de oaie şi de capr ă, produsele din lapte şi carne find mult mai bune decat în restul tarii; în general, industria alimentar ă este apreciată. Însă, lipsa terenurilor pentru investi ţii şi inexistenţa unor politici coerente de stimulare a dezvoltării investiţiilor în industria alimentar ă la nivel local, face ca amplasarea unit ăţilor de procesare a produc ţiei agricole să se facă în comunele învecinate. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Crearea unui mecanism local de facilitare a acestei industrii (disponibilitate terenuri, avantaje fiscale, etc.) care s ă favorizeze şi să stimuleze dezvoltarea industriei alimentare (împreună şi cu procesul productiv de asigurare a materiei prime), folosindu-se de oportunit ăţile create prin dezvoltarea asocia ţiei intercomunitare şi de piaţa materiilor prime agricole de calitate, peste media naţională, la nivel jude ţean;



Sprijin şi stimularea realiz ării unei expoziţii anuale în domeniul industriei alimentare şi a băuturilor, ca element de marketing pentru dezvoltarea acestui sector şi pentru identificarea la nivel local şi promovarea brandului local de ora ş al industriei alimentare ca form ă de manifestare a viziunii de ora ş tradiţional.

70


Domeniul sectorial III.5.: Cooperare transfrontalier ă Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

dezvoltarea relaţiilor multilaterale cu vecinii din Ucraina şi Republica Moldova. Municipiul Botoşani are graniţă comună, la nivel de jude ţ, atât cu Republica Moldova cât şi cu Ucraina, având astfel acces spre pia ţa ţărilor din fosta Uniune Sovietic ă; acest fapt este dublat de istoria economic ă, deoarece oraşul Botoşani a fost creat ca nod comercial (de tranzit) către aceste regiuni. Însă, datorită istoriei recente, infrastructura de acces spre pia ţa ţărilor din fosta Uniune Sovietică este slab dezvoltat ă în acest moment. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Investiţii pentru crearea unui centru de afaceri Boto şani – Ucraina, care s ă promoveze dezvoltarea de relaţii de afaceri între cele dou ă ţări, în spiritul istoriei comerciale şi în spiritul noii orient ări strategice de oraş transfrontalier, dar care are nevoie de realizarea unor premise privind dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi stabilirea unor relaţii diplomatice pozitive la nivel naţional şi regional;



Crearea unui centru de afaceri Boto şani – Republica Moldova, care s ă promoveze dezvoltarea de relaţii de afaceri între cele dou ă ţări, în spiritul istoriei comerciale şi în spiritul noii orientări strategice de ora ş transfrontalier, dar care are nevoie de realizarea unor premise privind dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi stabilirea unor relaţii diplomatice pozitive la nivel naţional şi regional;



Iniţierea şi realizarea de misiuni economice reciproce cu cele dou ă ţări, în care să se implice atât mediul public, cât şi cel privat şi cel ON

Domeniul sectorial IV.1.: Infrastructur ă şi servicii de educaţie iniţială Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

implementarea metodelor moderne de educaţie iniţială şi a unui sistem adecvat de dezvoltare a capacităţii profesionale a cadrelor didactice. Strategia va urmări în principal dezvoltarea actului de învăţământ preuniversitar, printr-o coordonare coerentă la nivel public a tuturor actorilor implicaţi: instituţii publice de profil, resursa umană, firme, unităţile de învăţământ, etc., pe bază de cerinţe reale ale pieţei, a prognozelor de dezvoltare şi a orientărilor strategice.

71




Program de reabilitare a infrastructurii fizice a unit ăţilor şcolare, pentru asigurarea premiselor realizării unei activit ăţi didactice moderne;



Investiţii pentru achiziţionarea de echipamente IT şi materiale didactice, în principal dotarea laboratoarelor şi a bibliotecilor, pentru asigurarea condi ţiilor primare de orientare a actului educativ spre practic ă şi piaţa reală;



Dezvoltarea unui sistem didactic alternativ modern, inclusiv generalizarea sistemului step-by-step, şi realizarea unei conexiuni permanente a acestuia la realitatea pieţei în vederea corel ării şi previzionării corecte a raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, lucru care trebuie s ă aibă loc printr-un parteneriat activ realizat între sistemul de educa ţie, inclusiv formarea profesională a adulţilor, administraţia publică şi mediul de afaceri;



Promovarea înfiinţării secţiilor de învăţământ în limbi str ăine, pentru pregătirea elevilor pentru pia ţa globală unde limba str ăină reprezintă avantaj competitiv;



Stimularea introducerii în licee a modulelor de educare antreprenorial ă, pentru dezvoltarea la elevi a spiritului antreprenorial, decisiv pentru dinamizarea şi dezvoltarea economică locală;



Sprijinirea derulării de campanii de promovare (creare de imagine) pentru şcolile profesionale şi de meserii, dar şi orientarea acestora spre meserii cerute de pia ţa muncii, deoarece în prezent şi pe termen mediu exist ă o ofertă insuficientă de for ţă de muncă în procesul productiv;



Investiţii în infrastructura educa ţională pentru dezvoltarea de campusuri şcolare, care vor permite dezvoltarea de centre educative care s ă polarizeze elevi din întreaga asociaţie intercomunitar ă;



Sprijin pentru implementarea unui program de monitorizare a educa ţiei categoriilor defavorizate, inclusiv a copiilor care au p ărinţi plecaţi în str ăinătate, pentru o incluziune armonioas ă a acestora în societate şi pe piaţa muncii;



Sprijin pentru crearea unui mecanism de facilit ăţi pentru atragerea cadrelor didactice de calitate care s ă asigure schimbul de genera ţii şi care să continue tradiţia locală care se caracterizează prin rezultate didactice peste media naţională;



Realizarea unui eveniment local de anvergur ă pentru aprecierea elevilor cu rezultate deosebite, care s ă aibă la bază şi un sistem local de acordare a burselor pentur elevii cu rezultate deosebite, burse acoperite de sistemul de educaţie, de administra ţia locală şi de mediul de afaceri;



Investiţii pentru dezvoltarea rolului şi activităţilor unei case culturale a copiilor şi tinerilor în spiritul obiectivului strategic privind cultura şi tradiţia; 72




Sprijin pentru implementarea de sisteme educa ţionale pe perioada verii, pentru crearea unui oraş dinamic şi atr ăgător pe întreg parcursul anului;



Stimularea implementării de proiecte de implicare comunitar ă, şi în special din partea agenţilor economici, pentru finan ţarea sistemului de educa ţie, ca parte a responsabilităţii comunitare a acestora;



Stimularea implementării de practici de vizualizare a modelelor din alte ţări şi schimb de experien ţă prin proiecte de mobilităţi, pentru implementarea la nivel local a celor mai performante tehnici în domeniul înv ăţământului preuniversitar.

Domeniul sectorial IV.2.: Formare profesională continuă Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

dezvoltarea a cel puţin unui centru de formare profesională continuă. Strategia va urmări în principal promovarea de interven ţii active privind dezvoltarea gradului de calificare a resursei umane, printr-o coordonare coerent ă la nivel public a tuturor actorilor implica ţi: instituţii publice de profil, resursa uman ă, firme, organiza ţii de formare profesională, organizaţii de orientare profesinală, etc., pe baz ă de cerinţe reale ale pieţei, a prognozelor de dezvoltare şi a orientărilor strategice. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Crearea unui centru de formare profesional ă şi acreditare a adulţilor, cu accent pe formarea în domeniile ţintă ale strategiei şi care sunt deficitare (industrie alimentar ă, turism, servicii, comer ţ, construcţii), şi realizarea unei conexiuni permanente a acestuia la realitatea pie ţei în vederea corel ării şi previzionării corecte a raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, lucru care trebuie s ă aibă loc printr-un parteneriat activ realizat între sistemul de educa ţie, inclusiv formarea profesională a adulţilor, administraţia publică şi mediul de afaceri; acest centru va trebui s ă realizeze periodic studii ale pie ţei muncii pentru identificarea corectă şi la timp a caracteristicilor pie ţei muncii şi nevoilor de dezvoltare;



Crearea, în parteneriat cu organiza ţii de formare profesional ă, a unui centru de dezvoltare a abilităţilor for ţei de muncă în vânzări, comunicare, relaţii publice, management, antreprenoriat, etc.

73


Domeniul sectorial IV.3.: Şomajul şi promovarea ocupării Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

implementarea de măsuri active de ocupare. Strategia va urmări în principal promovarea de interven ţii active privind stimularea ocupării, printr-o coordonare coerentă la nivel public a tuturor actorilor implica ţi: instituţii publice de profil, resursa uman ă, firme, organiza ţii de formare profesional ă, organizaţii de orientare profesinală, etc., pe baz ă de cerinţe reale ale pieţei, a prognozelor de dezvoltare şi a orientărilor strategice. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Sprijinirea derulării de campanii de promovare privind respectarea normelor de sănătate, securitate şi protecţia muncii şi stimualrea înfiin ţării mai multor cabinete de medicina muncii şi a medicilor specializa ţi în medicina muncii;



Implementarea în parteneriat cu organiza ţii de formare profesional ă de proiecte de formare profesională a adulţilor în meserii cerute de pia ţa muncii, atât pentru şomeri cât şi pentru personalul necalificat angajat;



Implementarea în parteneriat cu organiza ţii de orientare profesională de servicii de sprijinire a şomerilor pentru căutarea unui loc de munc ă;



Campanii de combatere a muncii la negru şi a muncii la gri, în vederea reglementării pieţei muncii şi asigurarea principiilor concurenţiale reale;



Implementarea în parteneriat cu organiza ţii de formare profesional ă de proiecte pentru dezvoltarea abilităţilor de antreprenor, în vederea stimul ării şomerilor să dezvolte afaceri în domeniile de competen ţă;



Realizarea în parteneriat cu organiza ţii de profil de dou ă ori pe an a unui târg al locurilor de muncă, în vederea punerii fa ţă în faţă a cererii cu oferta de for ţa de muncă, în special pentru a veni în sprijinul tinerilor, prin aceste evenimente putându-se lua şi pulsul real al pie ţei muncii;



Stimularea implementării de proiecte pentru dezvoltarea abilit ăţilor în domeniul resurselor umane de către angajatori, cu efecte în eficientizarea utiliz ării resurselor umane care au rol determinant în eficientizarea şi creşterea rezultatelor economice;



Implicare în crearea unui mecanism de facilit ăţi pentru stimularea revenirii în localitate a for ţei de muncă care lucrează în str ăinătate şi a specialiştilor care nu se mai întorc dup ă absolvirea unităţilor de învăţământ superior.

74


Domeniul sectorial IV.4.: Infrastructur ă şi servicii sociale, inclusiv minorităţi, femei, persoane cu dizabilităţi, categorii defavorizate Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

dezvoltarea de măsuri şi infrastructur ă pentru intervenţia socială asupra diverselor grupuri dezavantajate. Din punct de vedere social, strategia va pune accentul pe dezvoltarea gamei de servicii sociale furnizate de administra ţia locală şi pe dezvoltarea parteneriatelor cu ONG-urile pentru eficientizarea şi dinamizarea actului de interven ţie socială la nivel local. M ăsurile identificate a fi promovate, la nivelul propriu al primăriei prin Direcţia de

Asistenţă Socială sau în parteneriat cu instituţii specializate şi ONG-uri de la caz la caz, pentru îndeplinirea obiectivului operaţional sunt următoarele: 

Investiţii pentru dezvoltarea centrului social pentru copii f ăr ă părinţi la standarde moderne care să aibă ca rezultate intoducerea acestora în societate;



Investiţii pentru dezvoltarea centrului social pentru persoanele cu handicap la standarde moderne care să aibă ca rezultate introducerea acestora în societate;



Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social alternativ pentru tinerii care la vârsta de 18 ani păr ăsesc instituţiile sociale şi care dacă nu au susţinere şi orientare în aceast ă perioadă intr ă în latura infracţionalităţii în loc s ă intre pe piaţa muncii şi să contribuie la crearea de beneficii personale şi comunitare;



Programe de formare profesional ă a tinerilor / persoanelor cu handicap / rromilor pentru integrarea pe pia ţa muncii;



Investiţii pentru dezvoltarea unui centru socio – medical pentru victimele violen ţei domestice, care s ă acorde consiliere psihologică şi juridică şi asistenţă medicală victimelor care preponderent sunt femei şi copii;



Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social de noapte pentru oamenii str ăzilor;



Investiţii pentru dezvoltarea unui centru modern de ad ăpostire a câinilor comunitari, în acela şi timp cu implementarea unei echipe mobile profesionale de ecarisaj;



Investiţii pentru dezvoltarea unui serviciu de monitorizare a copiilor ai c ăror părinţi sunt plecaţi la muncă în str ăinătate, în parteneriat cu sistemul de învăţământ şi cu cel sanitar în vederea elimin ării riscurilor de alunecare a acestor copii pe panta infracţionalităţii sau spre nedezvoltare personal ă conformă propriilor capacităţi;



Investiţii pentru dezvoltarea unei unităţi medicale mobile (dar cu infrastructur ă statică de intervenţie în back-up) pentru monitorizarea şi rezolvarea cazurilor sociale (comunitatea rroma, categoriile cele mai defavorizate social);



Campanii de educare privind egalitatea între femeie şi bărbat în societatea modernă; 75




Campanii de educare privind rolul, implicarea şi datoria social ă pe care le au agenţii economici care se traduc prin responsabilitatea comunitar ă – trebuie să dai ceva înapoi acolo de unde iei;



Investiţii pentru dezvoltarea facilit ăţilor pentru persoanele cu handicap pe domeniul public, în cl ădirile publice şi în mijloacele de transport în comun;



Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social pentru b ătrâni, atât cazare permanentă, cât şi servicii mobile pentru acas ă, cât şi zone de petrecere a timpului în sistem deschis;



Crearea unei echipe din cadrul poli ţiei comunitare formată din rândurile populaţiei rrome pentru gestionarea problemelor de infrac ţionalitate generate de această minoritate;



Campanii pentru prevenirea şi combaterea consumului de droguri, ca viciu modern care distruge în general vie ţi tinere şi societatea în ansamblul s ău dacă fenomenul nu este controlat şi diminuat ;



Campanii pentru prevenirea şi combaterea consumului de alcool, ca viciu tradiţional local, cu efecte negative în dezvoltarea personal ă, în violenţa domestică, în violenţa publică, în dezvoltarea profesional ă, şi care roade societatea locală în anasamblul s ău în aceast ă perioadă; în acest sens, eforturile trebuie să fie extrem de numeroase şi concentrate, cu accent pus pe educare în combaterea consumului de alcool, care este una dintre caracteristicile negative predominante ale municipiului, care afecteaz ă comunitatea locală în toate laturile sale, inclusiv psihic şi fizic.

Domeniul sectorial IV.5.: Infrastructur ă şi servicii pentru sănătate Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi implementarea unui sistem adecvat de atragere şi menţinere a specialiştilor. Strategia în domeniul sănătăţii va avea ca prioritate modernizarea infrastructurii de sănătate şi implementarea de politici de atragere a cadrelor medicale la nivel local şi de dezvoltare a competen ţelor profesionale şi de orientare c ătre pacient. M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de s ănătate aflate în subordinea municipalităţii, pentru aducerea acesteia la standarde moderne de realizare a actului medical care s ă se respecte bolnavul şi cetăţeanul în general şi să asigurea condiţiile prestării unor servicii medicale de calitate;

76




Sprijin pentru crearea unui mecanism de facilit ăţi pentru atragerea specialiştilor în domeniul medical în vederea creşterii calităţii şi gamei serviciilor medicale la nivelul municipiului;



Investiţii pentru crearea de unit ăţi mobile de furnizare de servicii pentru îngrijirea medicală la domiciliu, cu efect în eficientizarea costurile medicale;



Monitorizarea în parteneriat cu sistemul sanitar şi îmbunătăţirea condiţiilor de igienă din unităţile de învăţământ;



Stimularea implementării de proiecte de educare sexual ă a tinerilor, proiecte promovate în parteneriat cu ONG-uri cu activitate în sectorul de s ănătate;



Investiţii pentru crearea unui centru modern de primiri urgen ţe;



Stimularea şi sprijin pentru dezvoltarea sectorului de medicina muncii.

Domeniul sectorial IV.6.: Serviciile publice Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

orientarea serviciilor publice locale către cetăţeni şi celelalte categorii de clienţi. Strategia va pune accentul pe două direcţii: -

dezvoltarea capacităţii aparatului administrativ de a asigura gestionarea dezvoltării locale printr-un management eficient şi orientarea acestuia spre cetăţean, spre nevoile lui şi spre obiectivele de dezvoltare ale oraşului, prin utilizarea instrumentelor specifice managementului proiectelor;

-

completarea acţiunii publice la nivel local cu intervenţiile societăţii civile pe nivele sectoriale în urma unor iniţiative de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării de ONG-uri în toate domeniile sectoriale, ca sursă de atragere de fonduri la nivel local, ca sursă de intervenţii, ca sursă de monitorizare.

*** administra ţ ia public ă va pune accentul pe promovarea şi gestionarea proiectelor de mare anvergur ă, iar societatea civil ă va pune accentul pe promovarea şi gestionarea proiectelor mici, dar într-un număr foarte mare M ăsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional


Creşterea capacităţii administraţiei publice de a gestiona eficient şi rapid dezvoltarea municipiului, în special prin proiecte de formare profesional ă a aparatului propriu, proiecte de asimilare a principiilor managementului de proiect şi de dezvoltare de mecanisme şi politici care s ă eficientizeze actul administr ării locale;



Dezvoltarea Centrului de Informare şi Consiliere pentru Cet ăţeni, pentru a fi mai aproape în primul rând de nevoile acestora şi pentru a furniza acestora informaţiile de care aceştia au nevoie; 77




Investiţii pentru modernizarea unităţilor de ordine publică, pentru cre şterea gradului de siguranţă în rândul cetăţenilor;



Investiţii pentru modernizarea structurilor pentru interven ţii de urgenţă, pentru asigurarea unui r ăspuns rapid cu efecte în reducerea la maxim a pierderilor în cazuri de urgenţă;



Crearea unităţii mixte pentru interven ţii de urgenţă (medici, pompieri, poliţie), cu scopul principal de salvare a cât mai multor vie ţi;



Implementarea tehnologiei informa ţionale pentru gestionarea serviciilor publice, ca mecanism de eficientizare a rolului administra ţiei publice de gestionar şi monitor de politici publice;



Pregătire profesională şi dezvoltarea abilităţilor funcţionarilor publici cu orientare către clienţi / cetăţeni / contribuabili, cu efect în schimbarea mentalit ăţii şi atitudinii faţă de cetăţean şi contribuabil în general;



Crearea unei unităţi de implementare / gestionare a proiectelor, care va avea şi rolul de a promova la nivelul prim ăriei a unei metodologii de transformare a bugetului local în buget pe proiecte, folosindu-se mecanismele specifice managementului de proiect;



Crearea unui centru de resurse pentru ONG-uri în vederea dezvolt ării sectorului ONG în municipiu, care s ă aibă ca scop dezvoltarea voluntariatului la nivel local, crearea unei reţele de ONG-uri sectoriale (cu activit ăţi în domeniile: social, sănătate, dezvoltare resurse umane, tineret, cultur ă, sport, sprijinirea afacerilor, monitorizarea actului public, educare şi informare generală, etc.) şi crearea unui birou din cadrul Primăriei pentru rela ţiile cu ONG-urile.

Domeniul sectorial IV.7.: Cultur ă, sport, tineret Obiectivul operaţ ional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de

dezvoltarea intensă a infrastructurii culturale, sportive şi de petrecere a timpului liber pentru asigurarea atât a unei dezvoltări armonioase a cetăţenilor şi în special a noilor generaţii de tineri dar şi pentru asigurarea creşterii atractivităţii oraşului către turişti şi oameni de afaceri În aceste timpuri când municipiul Boto şani caută să-şi refundamenteze indentitatea proprie, pentru stimularea dezvoltării economico – sociale unul dintre principalele atu-uri locale este reprezentat de patrimoniul cultural şi istoric. Dar pân ă în acest moment nu se poate vorbi de o politic ă locală coerentă pentru a da via ţă acestei surse, din constrângeri financiare şi din lipsa unor strategii specifice, pân ă în acest moment putându-se vorbi de o politică de asigurare a investi ţiilor de subzisten ţă pentru unele obiective sau chiar abandon pentru altele.

78


Astfel, strategia va urmări: -

atragerea tinerilor spre a r ămâne să se dezvolte şi să se împlinească la nivel local şi concentrarea cu prioritate asupra lor a acţiunilor cu impact privind schimbarea de mentalitate: acces la informaţie, dezvoltarea implicării civice, dezvoltarea comportamentului antreprenorial, programe educaţionale;

-

dezvoltarea sportului, ca factor de prezervare a sănătăţii şi ca factor de stimulare a gândirii şi a acţiunii proactive şi optimiste, pe cele trei paliere: sportul pentru copii şi tineri, sportul de masă, sportul de performanţă;

-

din punct de vedere cultural, reţeta va consta în reabilitarea obiectivelor culturale, dinamizarea vieţii culturale, crearea cadrului comercial şi dezvoltarea turismului şi acţiuni de branduire la nivel naţional şi internaţional pentru identificarea / asimilarea municipiului cu mari nume (mărci) la nivel internaţional – Eminescu, Enescu, etc.



Investiţii pentru reabilitarea clădirilor culturale (inclusiv introducerea ilumin ării artistice a acestora) şi sprijinirea dezvoltării profesionale a arti ştilor, ca fundament pentru noua viziune strategic ă şi dezvoltarea turistic ă a municipiului;



Investiţii pentru realizarea unui monument arhitectural care s ă simbolizeze atât noua orientare a municipiului cât şi r ădăcinile istorice, care s ă devină simbol şi magnet de atragere a turiştilor şi investitorilor; acesta va trebui realizat în urma unui concurs, primăria având responsabilitatea identific ării locaţiei care trebuie să fie una cu impact maxim şi eventual să scoată în evidenţă şi alte atracţii locale, dar şi responsabilitatea identific ării şi atragerii resurselor financiare pentru execuţie;



Sprijin pentru revitalizarea sălilor de cinema, ca element cultural care nu trebuie să lipsească, cu rol în dezvoltarea creativ ă şi în relaxare;



Investiţii pentru reabilitarea ştrandului şi investiţii într-un parc acvatic, pentru asigurarea şi diversificarea ofertei de agrement, atât pentru localnici cât şi ca ofertă turistică;



Investiţii pentru construirea unei piscine publice acoperite, pentru practicarea sporturilor acvatice de mas ă pe tot parcursul anului;



Investiţii pentru construirea unui patinoar pentru practicarea acestui sport de iarnă, atât la nivel de mas ă cât şi profesionist;



Investiţii pentru construirea unei baze sportive multifunc ţionale, inclusiv reabilitarea stadionului municipal, pentru stimularea dezvolt ării sportului de performanţă dar şi cel de masă; 79

Strategie Botosani

Recommend Documents