Introducere ………… ……………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… ………… …….. ...… .……… ………… ………… ………… ………… ………… ……
2
CAPITOLUL I - PREȚUL PREȚUL ELEMEN ELEMENTT DEC DECIZI IZION ONAL AL AL AC ACTIV TIVIT ITA AȚII FINANC FINANCIA IARE RE …………… ……………..
3
1.1. 1.1. Noțiun Noțiunea ea de !eț !eț ………… ……………… …………… ……………… ……………… ……………. ……...… ..………… …………… …………… ………….… ….………… ………..
3
1.2. 1.2. Fun"ții#e Fun"ții#e !ețu !ețu!i#o !i#o!! ……………… ……………………… ……………… ……………… ……………. ……...… ..………. ……...… ..………… ……………… ……………. ……...
$
1.3. 1.3. Ca% Ca%e&o e&o!ii !ii de !ețu !ețu!i !i 'n e"ono e"ono(ia (ia "on"u "on"u!e !enț nția#) ia#) !o(*n !o(*nea+ ea+") ") …..…… …..………… ……….. …..
13
CAPITOLUL II , DETE DETERM RMIN INAR AREEA PREȚ PREȚUL ULUI UI -N -N COND CONDIȚ IȚII II CON CONCU CURE RENȚ NȚIA IALE LE ……..…. ……..….
1
2.1. 2.1. De%e!( De%e!(in! in!ea ea !ețu !ețu#ui #ui !in !in (e%o (e%oda da "o( "o(e/ e//0 /0)) ……….…… ……….………… ……….. …...…. .…..…… .……... ...... ...
1$
2.2. 2.2. De%e!( De%e!(ina ina!ea !ea !e !ețu# țu#ui ui !in !in (e%oda (e%oda #i"i% #i"i%ați ației ei ……………… ……………………… ………….… ….….…… .……... ...... ...... ...
23
2.3. 2.3. De%e!( De%e!(ina ina!ea !ea !e !ețu# țu#ui ui !in !in (e%oda (e%oda adao adao+u# +u#ui ui …………… ………………… …………. ……..…… .……….… ….……… ……
2
2.. Ne&o"ie! Ne&o"ie!ea ea !ețu !ețu#ui #ui i i au+% au+%a!ea a!ea #ui #a "e!ințe#e "e!ințe#e ieței ieței "on"u! "on"u!enția enția#e #e ....... .......... ...
24
CAPITOLUL III 5 6TUD 6TUDIU IU DE DE CAZ… CAZ………… ……………… ……………… ……………… ……………… ……………… …………… …… ……………….. ………………..
2;
3.1. Da%e &ene!a#e &ene!a#e i de+"!ie!ea a"/0i%)7i 8!(ei………….……………...… 8!(ei………….……………...…..……......... ..…….........
2;
3.2. O!&ani9a!ea 8!(ei……………………….. ………………………….….…….......................
2
3.3. A"/0i%a%ea 8nan"ia!)…………………………………………………..……….……………………….2$ 3.. P!in"ia#e#e ()!:u!i "o(e!"ia#i9a%e 'n deo9i%u# "u !idi"a%a……...................... !idi"a%a……...................... 3.4. P!in"ia#ii "on"u!en7i "on"u!en7i ……….……………...…..……..... ……….……………...…..……............................. ........................................ ................ 3.;. P!in"ia#ii "#ien7i "u !idi"a%a ! idi"a%a ………………………….….…………………………………….
32 33 33
3.<. E0o#u7ia !e7u!i#o! #a !in"ia#e#e !odu+e o:e!i%e ……….……………………….. ……….……………………….. 34 3.. De%e!(ina!ea !e7u#ui !in (e%oda adao+u#ui #a di:e!i%e !odu+e…….…… !odu+e…….…… CONCLUZII ŞI PROPUNERI ………………………………………………………….................... BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………..
3; 4 4$
1
Introducere Expr Expres esia ia în ba bani ni a va valo lorii rii mă mărfu rfuri rilor lor și servi servicii ciilor lor care care fac ob obie iectu ctull schimbului reprezintă prețul, acesta cuprinde toate categoriile valorice. Sistemul de prețuri este ansamblul care reunește formele și categoriile de prețuri, relațiile relațiil e dintre ele, el e, nivelul, structura str uctura și principiile pr incipiile de determinare privind privi nd aplicarea la stabilizarea acestora. Prețul Prețul unui produs produs este dat de costuri costurile le de producție producție și desfacer desfacere, e, de confruntarea pe piața cerere si oferta precum pot fi influențați de elemente subiective sau obiective care nu pot fi identificați prin calculul estimativ. Prețurile negociate ale produselor și serviciilor care circulă intre firme reprezintă prețul cu ridicată, acesta cuprinde at!t costurile c!t și profitul. Pentru anumite produse care sunt menționate în diverse acte normative prețurile cu ridicata include acizele și alte al te taxe datorate bugetului de stat. Prețul reprezintă o sumă valorică "monezi# platită sau primită pentru obținerea sau cedarea unui bun sau serviciu, deci exprimă o relație valorică ce apare între parteneri. $ărimea prețului este dată de valoarea etalonului prețului, adică de moneda și de marimea valorii marfurilor. %ucrarea &'(eterminarea prețurilor în unitățiile comerciale'' reprezintă elemente teoretice și practice ale prețurilor, formarea și aplicarea lor. Partea teoretică cuprinde noțiuni de prețuri, sisteme de prețuri și tarife în )om! )om!nia nia,, categ categor orii ii de prețu prețuri, ri, func funcții țiile le acest acestora ora,, de dete termi rmina narea rea prețu prețulu luii în condiții concurențiale. Part Partea ea prac practi tică că co conț nțin inee stud studiu iull de caz caz priv privin indd preț prețul ul cu ridi ridica cata ta la S*.+ S*.+) )-S -S$ $-+ -+ +%/( %/( S)%, S)%, de deter termin minar area ea prețu prețului lui la un unele ele prod produs usee principale ale firmei în condițiile condiții le concurențiale "economie de piață#. %ucrarea se incheie cu c!teva concluzii și observații generale, perspective de viitor viito r. 2
Introducere Expr Expres esia ia în ba bani ni a va valo lorii rii mă mărfu rfuri rilor lor și servi servicii ciilor lor care care fac ob obie iectu ctull schimbului reprezintă prețul, acesta cuprinde toate categoriile valorice. Sistemul de prețuri este ansamblul care reunește formele și categoriile de prețuri, relațiile relațiil e dintre ele, el e, nivelul, structura str uctura și principiile pr incipiile de determinare privind privi nd aplicarea la stabilizarea acestora. Prețul Prețul unui produs produs este dat de costuri costurile le de producție producție și desfacer desfacere, e, de confruntarea pe piața cerere si oferta precum pot fi influențați de elemente subiective sau obiective care nu pot fi identificați prin calculul estimativ. Prețurile negociate ale produselor și serviciilor care circulă intre firme reprezintă prețul cu ridicată, acesta cuprinde at!t costurile c!t și profitul. Pentru anumite produse care sunt menționate în diverse acte normative prețurile cu ridicata include acizele și alte al te taxe datorate bugetului de stat. Prețul reprezintă o sumă valorică "monezi# platită sau primită pentru obținerea sau cedarea unui bun sau serviciu, deci exprimă o relație valorică ce apare între parteneri. $ărimea prețului este dată de valoarea etalonului prețului, adică de moneda și de marimea valorii marfurilor. %ucrarea &'(eterminarea prețurilor în unitățiile comerciale'' reprezintă elemente teoretice și practice ale prețurilor, formarea și aplicarea lor. Partea teoretică cuprinde noțiuni de prețuri, sisteme de prețuri și tarife în )om! )om!nia nia,, categ categor orii ii de prețu prețuri, ri, func funcții țiile le acest acestora ora,, de dete termi rmina narea rea prețu prețulu luii în condiții concurențiale. Part Partea ea prac practi tică că co conț nțin inee stud studiu iull de caz caz priv privin indd preț prețul ul cu ridi ridica cata ta la S*.+ S*.+) )-S -S$ $-+ -+ +%/( %/( S)%, S)%, de deter termin minar area ea prețu prețului lui la un unele ele prod produs usee principale ale firmei în condițiile condiții le concurențiale "economie de piață#. %ucrarea se incheie cu c!teva concluzii și observații generale, perspective de viitor viito r. 2
Capitolul 1 1. PREȚUL. ELEMENT DECIZIONAL AL ACTIVITȚII !INANCIARE 1.1 No"iunea de pre" amenii în viața de toate zilele creează un flux continuu de cumpărare și v!nzare de bunuri și servicii oferind sau primind cu preț contra serviciului sau bunului oferit sau primit. Prețul este omniprezent fiind unul dintre cuvintele cu un dinamism, cu o frecventă și o circulație foarte mare, cel mai des înt!lnit, acesta evolu!nd în timp în funcție de tipul economiei, sistemului și saturația pieței. (in (in pu punc nctt de ve vede dere re econ econom omic ic prez prezen ența ța preț prețul ului ui este este ma maii ev evid iden ent t mărfu mă rfuril rile, e, prod produc ucția ția,, mu munc nca, a, infor informa mația ția,, capi capital talul, ul, va valut lutele ele,, inves investiț tițiil iile, e, transporturile, serviciile, folosirea păm!ntului etc. +otul se realizează, există sau circulă și au un preț și o valoare în funcție de acest preț. )ealitațiile acestea au făcut și fac din problema prețurilor o problemă centrală a toeriei și protecției economice0. (in punct de vedere economic prețul este expresia în bani a valorii mărfurilor și a serviciilor care fac obiectul schimbului constituind în același timp o categorie economică. Prețul cuprinde trei componente cost de producție și desfacere, profit și o componentă reparatorie "despăgubiri, nerespectarea cerințelor contractual at!t de producator c!t și de cumpărător# dacă este cazul. Prețul are funcție de p!rghie economică adică este un mecanism economic de bază și complex deoarece deoarece cuprind in structura lor impozite, salarii, dob!nzi, dob!nzi, taxe, profit, comisioane, adaos comercial, etc. 0 /n economia de piața, prețul nu se limitează doar la valoarea bunurilor și serviciilor care fac obiectul schimbului ci cuprinde în sfera sa și alte acte și fapte /%/E $1 &'Preturi si concurenta'' Editura 2niversitatii &'%ucian 3laga''Sibiu 3laga''Sibiu 4556, pag 6 3
1
de valoare, pun!ndu7se astfel valori de prețul acțiunilor, al obligațiilor și alte titluri de valoare, prețul concesiunilor "redevența# prețul locațiilor de gestiune, prețul capitalului împrumutat "dob!nda# sau a celui utilizat "amortizarea, "am ortizarea, chiria#, etc.4 $ărimea etalonului prețurilor determină mărimea prețului adică at!ta moneda c!t și volumul valorii mărfurilor au un impact puternic asupra mărimii prețului. )elația preț7monedă și monedă7preț sunt interdependente, aceste cuvinte preț 8i monedă au o legatură reciprocă și o relație invers proporțională. (eci devalorizarea devalorizarea monezii duce la creșterea creșterea prețurilor și a inflației, av!nd un impact negativ asupra niveleului de trai al polupației. Prin devalorizare "depreciere# se ințelege minimalizarea cantității de metal prețios raportat la vechea "reducerea cursului de schimb schim b în raport cu alte valute# 9n )om!nia după 06:6 prin modificarea cursului de schimb leu;dolar american prețurile au crescut av!nd un impact negativ asupra nivelului de trai. precierea monedei "prin creșterea continuțului de aur sau a unității monetare sau prin creșterea cursului ei de schimb# are o influență pozitivă asupra prețurilor, duc!nd la scăderea lor sau stabilizarea lor, se reduce inflația, se apreciaza nivelul de trai a populației. ceasta politică a revalorizarii o pot adopta numai țările cu rezerve de aur in creștere și cu o economie dezvoltată, mai puțin țarile care trec printr7o criză econ econom omic ică. ă. $one $oneda da inst instab abil ilăă a un unei ei țări țări are are însă însă și alte alte efec efecte te ne nega gati tive ve dena de natu ture reaz azăă preț prețur uril ile, e, real realiz izar area ea co cont ntra ract ctel elor or și acor acordu duri rilo lorr co come merc rcia iale le,, influețează importurile și exporturile, complică efectuarea unor previziuni și anihilează economiile fructificate<. $asa monetară și puterea de cumpărare a monedei sunt influențate în mod direct de către modificarea prețurilor.
/dem 0, pag.6 /lie $oga ''Preturi si concurenta'', concurenta'', Editua 2niversitatii &'%ucian 3laga'' din Sibiu 4556 pag 05
2 3
)eamintim situația izbucnită în )om!nia în 0665 prin căderea alarmantă a puterii de cumpărare a monedei naționale în timpul desfă8urării etapelor de liberalizare a prețurilor, situație care nu a încetat nici după ce a intrat în vigoare %egea concurenței la data de 0 =ebruarie 066>. cțiunea schimbării puterii de cumpărare și de plată a monedei prin revalorizare sau devalorizare, poate determina în sens contrar, varietăți de prețuri, acestea av!nd capacitatea de modificare a puterii de cumpărare și achitare a monedei. )elația preț7valoare există un raport de proporționalitate adică au o evoluție în același sens într7o economie stabilă. =actorii de formare a valorii mărfurilor și a prețurilor există mai multe teorii și curente de opinie ca +eoria valorii de muncă, elaborată și susținută de reprezentanții economici politici englezi ?illiam Pet@, dam Smith și (avid )icardo. )eferindu7se la valoarea mărfii, (avid )icardo concluziona că, mărfurile, av!nd utilitate "pe care o considera esențială pentru valoarea de schimb#, își trag valoarea din două izvoare din raritatea și cantitatea de muncă necesară pentru obținerea lor A. +eoria valorii muncă susținută de Barl $arx ceastă teorie a fost preluată de la clasicii englezi pe care a dezvoltat7o p!nă la forma extremă, susțin!nd faptul că din punct de vedere calitativ, valoarea mărfii este reprezentată de munca omenească, o muncă omogenă, utilă și egală. ceasta muncă fiind recunoscută ca utilă conformă careia în afară de aceasta nu conține valoare, timpul de muncă ne da cantitativ mărimea valorii bunurilor. Barl $arx spune că munca are un caracter absolut în crearea valori, în mod special munca fizică, care de fapt dă prețul real, deci munca este considerată instrumentul de măsurare real al valorii unei mărfi, în timp ce prețul nominal al mărfii este reprezentat de cantitatea de bani. /dem < pagina 05 dupa (vaid )icardo7 pere lese vol. 0 Ed. cademiei )omane 3ucuresti 06C6 pag D0 4
+eoria utilitații managerial teorie care domină în stiința economică apuseană contemporană, în contextul acestei teorii prețul mărfii se determină de utilitatea marginală, mărimea unității reprezent!nd raritatea mărfii. %a baza mecanismului de stabiliare a valorii "prețul# unei marfi stă legea cererii și ofertei, cererea o funcție de utilitați iar oferta funcție de raritate. 9n această teorie se pune accentul pe utilitatea bunurilor ca factor determinant al valorii, int!ietate are satisfacerea nevoilor umane. $unca are un rol asemănător sau echivalent rolului oricărui factor de producție cum ar fi capitalul, cercetarea științifică, informativă, factori naturali etc. *onform acestei teorii valoarea mărfii este cu at!t mai mare cu c!t ultima utilitate consumată din marfă are o utlitate mai mare. piniile asupra celor două concluzii privind formarea valorii "teoria valorii muncă și teoria utilitații marginale# nu se exclude automat, ci mai degrabă luate separat ambele sunt unilaterale și trebuie considerate complementare. Economistul francez *harles 1ideC consideră că în formularea ofertei "și a prețului de ofertă#, importanță au costurile, iar în formularea cererii "și a prețului de cerere# utilitatea bunurilor. )eputatul economist englez lfred $rshall a susținut teoria conform căreia o valoare se determină pe utilitatea finală și pe cheltuială de producție și se menține în echilibru între aceste două forțe opuse. (upă economistul francez 1.braham =roisD se poate vorbi de două teorii in formarea valorii, una obiectivă și una subiectivă, în cea obiectivă valoarea o da munca încorporată în marfă și utilitatea mărfii, iar cea subiectivă valoarea se apreciază prin utilitate și raritatea mărfii precum și prin solvabilitatea cererii și poziția cumpărătorului.
+atiana $oșneagu7&'Prețuri și *oncurență'' Editura 2niveritară, 3ucurești,455D. +atiana $oșneagu7&'Prețuri și *oncurență'' Editura 2niveritară, 3ucurești,455D.
4 ;
;
%a stabilirea valorii "prețului# o importanță deosebită o are nu numai utilitatea ci și costul de producție. 2tilitatea factor important în formarea valorii și a prețului care determină în ultimul r!nd cerere, prețul de cerere și costul de producție prin care se manifestă caracterul limitat al factorilor de producție care determină oferta și prețul de ofertă. )aportul dintre cele doua concepte &'Preț7Faloare'' avem de7a face cu opinii diferite. Susținatorii teoriei utilității marginale admit faptul că intre preț și valoare;valoarea de schimb, este prezentă o identitate deplină, singura deosebire este că prețul este exprimat totdeauna în bani. Pentru susținătorii teoriei valorii, munca, nu exista egalitate între preț și valoare, deși prețul reprezintă expresia bănească a valorii, și că orice altă formă, capătă o autonomie aparte faGă de conținut, de esența și ca atare există prețuri care nu exprimă valoarea, exemplu prețul păm!ntului este un preț irațional. Prețurile nu coincid totdeauna cu valoarea, schimb!ndu78i direcția sub incidenta punerii în aplicare a cererii și ofertei, de fiecare dată c!nd cererea nu este egală cu oferta, egalitatea este o excepție. /deea că prețul reprezintă foarma de exprimare a valorii mărfurilor, trebuie să admitem faptul că el poate să dețină o autonomie aparte, independentă față de valoare, forma fiind mai variată și mai bogată dec!t esența. Expresia bănească a valorii mărfurilor este prețul dar el poate să aibă o autonomie aparte, influențată față de valoare, cu o forma mai bogată și mai variată dec!t esența. +rebuie să recunoaștem că unele prețuri pot avea abateri față de valoare sub influența unor împreHurări aparte cum ar fi prețuri subvenționate sau garantate de stat "guvern#, prețuri monopol, prețuri de sub7producție, prețuri situate la extreme "de atracție client# etc. 9ntr7o economie de piață prețurile bunurilor și serviciilor sunt date sau reglate de fenomenul cerere și ofertă, fără de care schimbul de mărfuri și servicii, valoarea, prețul nu ar fi existat. <
9n secolul IF// și începutul secolului I/I precum și în țările comuniste cu economie planificată, unii fondatori ai teoriei valorii au acordat un rol important ofertei în formarea prețului, fundament!nd prețul pe costul de producție. (upă acceptarea teoriei marginaliste s7a deplasat accentual de la ofertă la cerere, consider!ndu7se că aceasta are rolul preponderent în determinarea valorii de schimb și a prețului, aceasta practică se intalnește Gn țările dezvolate începand cu sf!r8itul secolului I/I 8i în secolul II, Gări care au o economie de piaGă. SusGinătorii acestei teorii marginaliste a valorii nu neagă rolul 8i importanGa costului de producGie pentru determinarea preGurilor 8i susGin că utilitatea subiectivă atribuită produsului finit, formează fundamentul valorii 8i a preGului, dar mărimea valorii este fixată de acest cost, prin aceasta manifest!ndu7 se caracterul limitat a factorilor de producGie. Economiștii de renume printre care și l. $arshall au confirmat inoportunitatea disocierii acțiunii conHugate a cererii și ofertei, în formarea prețului, subliniind că ambele Hoacă roluri importante în determinarea prețului, fără de care prețul nu poate exista, deci nu funcționează mecanismul. 9ntr7o economie de piață evoluția prețului este determinat de modul de acțiune a firmelor, de comportamentul în care ele izbutesc în cunoașterea pieței și de modul cum își adaptează activitatea față de consumul pieței. Partenerii de schimburi de valori au comportamente diferite, unii doresc o intensitate mai mică sau mai mare a actului de v!nzare7cumpărare forț!ndu7i pe ceilalți să accepte prețul impus de ei. Situația socio7economică prin care trece o țară, într7un anumit interval de timp, ori cererea, ori oferta au o importanță mai mare în formarea prețului "adică una din ele dictează prețul#. 9n )om!nia în perioada de trecere de la economia planificată la economia de piață, timp în care producția de mărfuri scădea continuu, concurența între firme nu exista, prețurile au fost dictate, impuse de ofertanți și s7au bazat pe costuri mari.
*osturile ridicate au fost rezultatul productivității muncii scăzute, a nemuncii, a unor salarii cu rol de producție social, a producției pe stoc, a diferitelor dificultăți de ordin economic și financiar, a lipsei experienței în studiul de piață și a pierderii pieței de desfacere. Prețurile sunt un factor obiectiv și îndeplinesc anumite funcții și roluri cum ar fi măsura valorii și de p!rghie economică.
1.#. !unc"iile pre"urilor 9n producție, schimburi de bunuri, prețurile reprezintă un factor de natură obiectivă, existența și necesitatea lor nu se pune la îndoială. Prețurile au anumite roluri și îndeplinesc anumite funcții. Pe l!ngă funcțiile îndeplinite de prețuri av!nd ca și criterii importanța produselor, cerințele politicii sociale și economice dar și locul în care sunt realizate produsele, diferitele categorii de prețuri pot îmbrăca următoarele forme> 7 =ixe sau inflexibile 7 %imita "plafon# 7 %ibere sau flexibile %egat de conținutul și funcțiile prețurilor, exisă mai multe opinii, după anumiți economiști prețurile pot avea două sau mai multe funcții "chiar șapte#. $aHoritatea economiștilor susțin cele două funcții de bază 0# instrumentul de măsură a mărfurilor "derivă din esența lor#J 4# funcția de p!rghie economică. Prețul ca instrument sintetic de măsură a valorii mărfurilor asigură schimbul de mărfuri "echivalent sau mai puțin echivalent#, evidența costurilor de producție, a rezultatelor și a producției materiale și dă posibilitatea analizei situației economico7financiare a firmei. Prin prețuri, de asemenea, exprimarea și
Fiorel 3eHu KPrețuriL, Ed. Economică, 3ucurești, 4555, pg. >C. $
<
reparația produsului intern brut și net ne asigură în cele din urmă, echilibrarea ofertei cu cererea și reglarea producției sociale.: (acă prețul este comparat cu unități de măsură ca mp, Mg, ml,mc, tonă etc. acesta reprezintă caracteristica specific prin care el funcționează ca instrument de măsură privind nivelul și valoarea unui produs. Prin caracterul lui, prețul este un miHloc de evaluare, de estimare, și apreciază consumul de material, costul de producție, unitatea, raritatea și valoarea produsului. %uarea deciziei de tip monetar, tehnic, social, bugetar, fiscal și anumite libertăți de acțiune care pot să existe în economia de piață, acestea funcționează sub forma constr!ngerii în elemente normative sau a condițiilor obiective. Elementele normative cuprind legi, Notăr!ri de guvern, ordonanțe, ordine de miniștri, decizii locale și acte care au legătură cu prețul, costul de producție inclus în preț precum și alte părți care formează prețul "profit, dob!ndă, adaos, impozit, etc.#, dar și anumite măsuri care limitează producția, desfacerea, consumul, etc. 9ntr7o țară care adoptă economia de piață, restricțiile din domeniul prețurilor sunt c!t mai scăzute, dar modul de formare al prețurilor se efectuează prin măsuri vamale, fiscale, valutare, în mod direct. Pentru ca economia de piață să existe, să funcționeze trebuie ținut cont de condițiile obiective date de prețuri, aceste condiții sunt 7 )aportul cerere7ofertă 7 *osturile de producție și -ivelul profitului "care cuprind dob!nzi, profit, adaos comercial, taxe și impozite#. cestea pot impulsiona lărgirea sau mișcorarea producției, desfacerea, consumul. 7 ferta scăzută duce la creșterea prețurilor pe anumite sortimente, aceasta poate duce la mărirea producției. 7 *antitățile mari de produse duc la scăderea prețurilor care ulterior duc la scăderea producției pe aceste produse. Fiorel 3eHu KPrețuriO, Ed. Economică, 3ucurești, 4555, pg. A<. 1=
*ontinua modificare a raportului cerere7ofertă presupune adaptarea producției la condițiile noi impuse de piață "adică o studiere permanentă și luarea deciziilor cele mai eficiente#. (eci prețul ca și măsură a valorii conține trei elemente importante 7 costul exploatării constă în recuperarea capitalului consumat 7 profitul încorporat în preț componentă renumeratorie a capitalului 7 despăgubirea element reparatoriu pentru nerespectarea unor obligații contractuale, înt!rzieri de plăți sau de execuție a produselor =uncția de p!rghie economică îndeplinită de prețuri iese în evidență prin mișcare lor în sus sau în Hos. ceastă funcție de p!rghie economică este un sistem de bază foarte complex, deoarece prețurile au înglobat în structura lor elemente valorice precum salarii, impozite, adaos comercial, profitul, contribuțiile, comisioanele, dob!nzile, etc. +oate aceste elemente sunt, de asemenea, analizate ca p!rghii de tip economic, ele fiind conHugate, condiționate, amortizate și înglobate în preț. Prețul este un întreg care cuprinde o sumă de elemente caracteristice și se poate pune în discuție acestea, dacă el a fost acceptat și achitat. *!nd se determină prețul la o marfă aflată în ramura finală, trebuie ținut cont că la bază există alte KxL prețuri ale anumitor mărfuri, din ramurile primare, intermediare și totodată și acestea au un rol de p!rghie economică. (eci prețul unui produs nu se stabilește izolat, el are la bază un complex de prețuri ale produselor cu care se află în diverse raporturi de proporționalitate, și le putem numi prețuri relative. Prețurile au consecințe multilaterale în gestionarea întreprinderilor, condițion!nd situația economico7financiară a acestora deoarece acționează asupra fazelor de aprovizionare, producție "faze interne# și asupra desfacerii, livrării "faze externe#. *a funcție de p!rghie economică specialiști au două tipuri de opinie 11
7 una ca prețurile pot îndeplini funcția de p!rghie economică doar atunci c!nd coincid cu valoarea produselor, situ!ndu7se la un nivel convenabil. 7 a doua opinie este că deține funcția de p!rghie economică numai atunci c!nd nivelul este scăzut sau mai ridicat deci numai atunci c!nd se abate de la valoare. 9n concluzie prețurile îndeplinesc funcția de p!rghie economică mai ales atunci c!nd exprimă corect valoarea mărfurilor, situație în care satisface și v!nzătorul și cumpărătorul. Situațiile în care prețul are valorii extreme încuraHează producătorii sau cumpărătorii stimul!nd astfel o activitate sau un proces, situație în care prețul poate fi considerat că are o acțiune unilaterală și contradictorie și atunci se vor folosi p!rghii complementare, p!rghi de corectare. $enținerea prețurilor la niveluri acceptabile sau la un nivel scăzut pentru produse importante în consumul populației "măsură socială#, se practică acordarea de subvenții, aHutoare de stat de la bugetul statului, acestea acoperă diferența dintre prețul real și cel fixat de către stat. Pentru a evita creșterea excesivă de prețuri la unele produse în unele cazuri, este necesară adoptarea unor reglementări "legi, ordonanțe, etc.# speciale ca formă de protecție socială. 9n cazul în care cererea depășește oferta prețurile au tendința de creștere, ceea ce va duce la atragerea de producători noi, sau de mărirea producției în acest domeniu. +endința de scădere a prețurilor se manifestă atunci c!nd oferta este mai mare dec!t cererea, aceasta duce la luarea de măsuri pentru stimularea consumului sau la micșorarea producției mărfii respective. ceastă mișcare continuă a prețurilor într7o economie de piață duce la reglarea continuă a producției și consumului, asigur!ndu7se un echilibru între cerere și ofertă, rezult!nd ca funcția prețurilor de p!rghie economică este pregnant mai evidentă. 12
1.$. Cate%orii de pre"uri &n econo'ia concuren"ial( ro')nea*c(
Oin!nd cont de toate stagiile și verigiile pe care o parcurge o marfă de la producător la consumator și de modificările cheltuielilor în funcție de stadii, de circulația mărfii "de la firmă p!nă la consumator#, de structura prețurilor, de diferențele care apar în producție și servicii sunt diverse categorii de prețuri în practica economică, ca 7 Prețuri de producție preț al producătorului "preț negociat# 7 Preț cu ridicata prețul comercianților cu ridicata 7 Preț cu amănuntul prețul de desfacere către populația mărfii 7 Preț de alimentație publică prețul de desfacere în alimentația publică 7 +arife pentru serviciile prestate. 9n realitatea economică se mai cunosc și sistemul de taxe și sistemul de comisioane. -ivelul prețurilor negociate la care circulă marfa între firme, firme și instituții reprezintă prețurile de livrare și prețul cu ridicata. ceste prețuri cu ridicata au în componența lor costul de producție și profitul, pentru unele produse care au fost stabilite anterior prin acte normative, cuprind accizele și +F7ul datorate statului. %u!nd în vedere particularitățile de circulație a mărfurilor prețurile sunt de două feluri și au două niveluri 7 preț de livrare ce revine firmei producătoare 7 preț cu ridicata ce revine firmei comerciale cu ridicata Prețul de livrare marchează sf!rșitul procesului de producție aparțin firmelor productive, și este obligat să asigure costurile de producție un profit "acesta fiind în funcție de concurență, de taxe și accize după caz#. cesta funcționează în raporturile de v!nzare7cumpărare dintre firme, dintre firmă și magazinele proprii, firmă și firmele comerciale cu ridicata. 13
Prețurile cu ridicata aparțin firmelor comerciale cu ridicata, sunt practicate la livrarea mărfii către firmele cu activitatea comerțului cu amănuntul sau cele din alimentația publică. ceste prețuri cu ridicata au inclus, față de prețurile de livrare, adaosul comercial aferent angrosistului cota de +F în procente "4A# pentru marfa la intern și 5 pentru cea exportată, totodată aceste prețuri constituie și baza de impozitare, baza de calcul pentru +F6. (acă mărfurile deținute de angrosiști sunt comercializate direct către populație, prețurile acestora vor cuprinde și +F7ul dacă prevederile legale în vigoare nu prevăd altfel. Prețurile cu amănuntul constituie prețul cu care se comercializează produsele în mod direct către populație de către unitățile comerciale specializate în comerț cu amănuntul. Prețul cu amănuntul se aplică la v!nzările prin rețelele comerțului de stat sau privat, retelele cooperatiste etc. cestea se practică în mod special, produselor pentru consumul individual. Structural prețurile cu amănuntul sunt cele mai complexe deorece cuprind foarte multe elemente ca preț producție, profitul aferent, adaosul comercial al angrosiștilor, adaosul comercial al detaliștilor, accizele, +F7ul calculat pentru toate etapele anterioare și colectat de stat. Prețurile cu amănuntul privind aspectul de aplicare și forma structurii reprezintă ultima etapă din circuitul produselor, deci sunt prețuri de alimentație publică. 2nitățile de alimentație publică se pot aproviziona direct de la producător, direct de la angrosiști sau chiar din rețeaua comerțului cu amănuntul. daosul din alimentația publică are un specific aparte deoarece diferă de la local la local impus de confort, mod de preparare, mod de desfacere, adaosul deosebindu7se de cel cu amănuntul prin mărimea lui. rdonanța 1uvernului )om!niei nr. <;0664 prvind +F și norma de aplicare, *adrul general de așezare a +F este asigurat de .2.1. nr. 0>;4555 publicat în $onitorul ficial nr. <;4555. 1 $
Prețurile de alimentație publică sunt influențate și de zona de amplasare "sat, oraș, centru, periferie, zonă turistică# a unității de desfacere, totodată trebuie reținut că unitățile de alimentație publică din categorii superioare, adaugă la prețurile aplicate remiza și după caz, taxa pe serviciu potrivit dispozițiilor legale.05 +arifele sunt o clasă aparte de prețuri, sunt aplicate în domeniul prestăriilor de servicii, au caracterul prețului cu ridicata, c!nd serviciile desfășurate au beneficiar instituții, firme iar c!nd beneficiarul este populația are forma prețului cu amănuntul. (upă liberalizarea prețurilor în legislație nu s7au mai făcut referiri la prețul producătorului iar locul prețului de livrare a fost luat de prețul cu ridicata al producătorului, așadar a apărut oportunitatea ca firmele din alimentația publică, cele cu desfacere cu amănuntul să se poată aproviziona și direct de la producător. $odul de formare și elementele componente ale prețurilor sunt următoarele P)P preț cu ridicata al producătorului cost producție Q profit Q impozit pe circulație "și acciză după caz# Prețul cu ridicată al comerciantului cu ridicată P), *) P)P Q adaosul comercial al firmei Prețul cu amănuntul "în unitățile de desfacere al populației# P), *) Q adaosul firmei comercile cu amănuntul Prețul de alimentație publică P), *) Q adaosul firmei de alimentație publică %a noi în țară, după noiembrie 0665, baza de calcul s7a schimbat pentru cotele de rabat comercial s7a trecut la cote de adaos comercial, baza reprezent!nd un preț format din prețul de livrare al produsului sau prețul cu ridicata al comerciantului cu ridicata, la care se adaugă apoi adaosul comercial
1=
/lie $oga, KPrețuri și concurențăL, Ed. 2niversității K%ucian 3lagaL Sibiu, 4556, p. 46. 14
astfel s7au ținut alte prețuri de nivel superior ca prețul cu ridicata, prețul cu amănuntul, prețul de alimentație publică. (upă iunie 066< a apărut taxa pe valoarea adăugată care a dat aspecte noi formării prețurilor și structurilor. stfel, în prețul cu ridicată fiind inclus impozitul pe circulația mărfurilor deasemenea +F7ul nu înlocuiește accizele existente la unele produse, se calculează și asupra adaosurilor comerciale pe diferite stadii economice fiind incluse în prețurile finale "preț alimentație publică sau preț cu amănuntul#. Prețurile cu ridicata mărfii provenită din import se consituie din valoarea în vamă, taxa vamală si alte taxe si accize reglmentate prin legile și hotarările 1uvernamentale la momentul respectiv. ceste prețuri conțin și provizionul aferent importatorului. Prețurile cu amănuntul și de alimentație publică pentru produsele de import sunt calcuate asemanător prețurilor produselor interne, acestea depinzănd de circuitul parcurs c!t și de natura acestora. (e preferta ar fi ca produsele
să circule pe calea cea mai scurtă,
producător7firmă comercială finală, pentru a se elimina suma adaosurilor comerciale al intermediarilor și a taxelor pe valoare adăugată. Parcurg!nd un drum scurt prețul final este mai diminuat, consumatorul fiind satisfăcut din punct de vedere al prețului. =ormarea și diminuarea prețurilor pentru produsele interne poate fi exprimat astfel *heltuieli de material *heltuieli de munca F/E lte cheltuieli directe *heltuilei indirect 7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777 , , , ,
777777777777777777 , +otal costuri 7sau 7 cost de producție 7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777 7777777777777777777 , Profitul 1;
ccize 7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777 ,
7777777777777777777 Prețul de producție al producatorului P)P sau prețul de livrare la care se adauga +F. 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777 777
7777777777777777 daosul commercial "comisionul#, al comerciantului cu amănuntul "dupa
caz# al comerciantului cu amănutul sau de alimentație public, la care se adaugă +F. 77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777 7777777777777777777 Prețul cu ridicată al comerciantului cu ridicată "P)7*)# Prețul cu ridicată al comerciantului cu amănuntul "P7*# Prețul de alimentație public al unității de alimentație public "P/P7 2/P# bservăm ca prețul cu ridicată sau prețul de livrare, ce revin firmelor producătoare sau societăților comerciale cu ridicata nu conțin +F, iar acest preț reprezintă fundamentul pentru calculul taxei pe valoarea adaugată, cuprinsă doar in prețul final. =iecare firmă producătoare sau comerciantă cu ridicată specifică in factură separat prețul cu ridicată și +F7ul, prețul cu ridicată revine după încasarea firmei producătoare iar +F7ul bugetului de stat dupa încasare. =irma, unitatea beneficiară plătește firmelor furnizoare "producătoare# prețul cu ridicata și taxa pe valoarea adaugată. Pentru intreprinderile care plătesc +F7ul, suma de plată este stabilită ca difereța între +F7ul afferent v!nzărilor, +F7ul colectat și +F7ul deducatibil aferent cumpărătorilor care se achită pe bază de factură firmei furnizatoare
1<
CAPITOLUL II #. DETERMINAREA PREȚULUI +N CONDIȚII CONCURENȚIALE Strategiile firmelor, unitățiilor comerciale, de servicii etc. pentru stabilirea prețului într7o economie de piață concurențială, implică mai multe elemente, care trebuie analizate și luate în considerare. ceste elemente "cerere, ofertă, concurentă, locul de desfacere produs, capacitații de cumpărare, versiuni, produs, renume firmă producătoare etc.# pot duce la modificări mai mari sau mai mici ale prețului, cre!nd totodată și dificultăți în crearea lui. Pentru determinarea prețului trebuie ținut cont de mai multe metode de calcul , $etoda competitivă , $etoda licitației , $etoda valorii percepute , $etoda adaosului , $etoda negocierii la cerințele pieței comerciale.
#.1. Deter'inarea pre"ului prin 'etoda co'petiti,( $etoda competitivă este una dintre cea mai frecvent folosită de către firme în stabilirea prețului, aceasta consta în faptul că firmele stabilesc prețurile în funcție de concurența și de prețurile proiectate de aceste firme concurente. 9n aceste condiții se ține cont mai puțin de cererea de pe piața sau de costul de producție, în aceste condiții firmele încearcă să fructifice în avantaHul lor, recția celorlalte firme competitoare, iar firmele noi sau cu o cotă redusă fac tot ce le stă în putință să analizeze prețurile pentru a rezista pe piață. 9n acest fel o firmă poate practica prețuri similar, mai mari sau mai mici dec!t cele ale firmelor concurente pe piață. *a exemplu o firmă mică care se
1
ocupă de v!nzarea unor produse petroliere poate fixa un preț mai mic decat marile companii petroliere. Strategia de diferențiere a prețurilor între firme necesită multă abilitate, supraveghiere atentă și anticipare, dar trebuie ținut cont de efectul acestor acțiuni asupra firmei. Problema importantă pentru firmele producătoare sau cele ce se ocupă cu comercializarea produselor o reprezintă nivelul de percepție a produselor pe piață, lu!nd în considerare calitatea și prețul. (upă studierea pieței, firmele pot poziționa produsele la un nivel mediu sau pe nivel superior sau inferior celui mediu. Produsele "mărfurile# de calitate superioară și performanțe deosebite sau cele de lux sunt poziționate la un nivel superior "preț7calitate# iar mărfurile care au atractivitate doar din cauza prețului sunt situate pe treapta cea mai de Hos. 9n realitate însă, între firme poate avea loc și o concurență încrucișată preț7calitate ce privește produsele pe diferite calitați așa după cum se poate abserva și în schema de mai Hos.00 Calitatea Produ*ului RIDICATA MEDIE
CAZUT
PRE-UL RIDICATA
MEDIE
CAZUT
0. Strategie de
4. Strategia valorii
<. Strategia
excepGie A. Strategia
ridicate C. Strategia valorii
valorii superioare D. Strategia
preGului ridicat
medii
valorii
>. Strategia
:. Strategia falsei
ocupaGionale 6. Strategia
KHefuirii''
economii
economisirii
9mbin!nd cele trei niveluri preț și calitate se obțin nouă strategii care pot fi practicate în situații diferite. *ombin!nd strategiile după anumite criterii spre exemplu pe diagonală 07 C76 acestea pot fi aplicate de firme diferite pe aceeași piață, astfel una are un 11
/lie $oga7R''Preturi si concurenta'' editura 2niversitatii ''%ucian 3laga'' Sibiu 4556, p.D4 1$
produs de calitate superioară cu preț ridicat, una are un produs de calitate medie la un preț de valoare medie iar a treia firmă cu produs de calitate mai slabă și un preț scăzut. Existența concomitentă a celor trei firme pe piață, depinde de existeța a trei categorii de cumpărători ca cei care sunt interesați de caliatate, cei interesați de calitate7preț și interesați doar de preț. %u!nd in vedere strategiile deasupra diagonalei vom observa ca acestea "adica 47<7D# sunt o amenințare pentru strategiile de pe diagonală deoarece oferă produse de calitate ridicată la prețuri medii sau scăzute. Strategiile de sub diagonală adica A7>7: sunt strategii care provoacă reacții negative în r!ndurile cumpărătorilor mai ales strategia cu numarul > ''Hefuirea'' care strategie ar fi mai bine să fie evitată sau utilizată perioadă scurtă de timp. (acă firmele folosesc strategia combinării calitate7preț 4 cu A, sau <,C cu > sau D cu : poate avea loc o concurență încrucișată, cu șanșe mari de reușită în obținerea c!știgului pentru firmele care oferă produse de calitate la același prețuri sau prețuri mai mici. 9n cazul unei economii naționale c!nd apare perioada de recesiune strategiile calitate7preț au un parcurs complicat deoarece numărul cumpărătorilor scade, iar preferințele acestora se îndreaptă către produse cu prețuri scăzute. 9n asemenea situații, firmele sunt obligate să găsească și să treacă la alte alternative strategice privind combinarea calitate7preț, alegand strategia cea mai bună tin!nd cont de obiectivele urmărite "profit, menținerea pieței# și motivația verific!nd totodată și consecințele acestora. ceste variante strategice de calitate preț în perioada de recesiune, cu motivația și cerințele lor le putem vedeam în schema de mai Hos 04
Fariante strategice 0.$enținerea prețului și a calității percepute. legerea anumitor categorii de cumpărători.
$otivatia =irma se bucură de o mare fiedelitate a clienților săi. Este de
*onsecințe *ota de piață mai mică. )entabilitatea mai
Philip Botler7 ''$anagementul $arMetingului'' editia a /F trad. S. -istor, *. *risan, .. /acob, Ed. +eroa, 3ucuresti, 455D, pag.D4> 2= 12
4.*reșterea prețului și a calității percepute.
<.$enținerea prețului și creșterea calității percepute.
A.)educerea parțială a prețului și creșterea calității percepute.
C.)educerea drastică a prețului și menținerea calității perecepute.
preferat să se cedeze concurenței clienții cu venituri mai mici. coperirea costurilor în creștere cu aHutorul unor prețuri mai mari. 9mbunătățirea calității pentru a Hustifica creșterea prețurilor. *ostă mai puțin să fie menținute prețurile dec!t să fie îmbunătățită calitatea percepută.
scăzută. *ota de piață mai mică. )entabilitatea neschimbată.
*ota de piață mai mică. )educerea rentabilității pe termen scurt. *reșterea rentabilității pe termen lung. +rebuie acordată $enținerea cotei de clienților o reducere a piață. prețului, dar accentul )educerea trebuie să cadă pe rentabilității pe termen sporirea ofertei. scurt. $enținerea rentabilității pe termen lung. /ntroduce disciplina și $enținerea cotei de descuraHează concurența piață. in sfera prețului. )educerea rentabilității pe termen scurt.
D.)educerea drastică a prețului și menținerea calitatății percepute.
/ntroduce disciplina și $enținerea cotei de descuraHează concurența piață. în sfera prețului, $enține neschimbată mențin!nd neschimbată marHa profitului. marHa profitului. )educerea rentabilității pe termen lung.
>.$enținerea prețului și scăderea calității percepute.
Se reduc cheltuilile de *ota de piață mai comercializare pentru a mică. contracta creșterea $enține neschimbată costurilor. marHa profitului. )educerea rentabilității pe termen 21
lung. Studiind toate combinațiile calitate7preț, se observă ca una dintre cele mai bune obțiuni pentru firme este îmbunătățirea nivelului calității produselor și nu preocuparea pentru scăderea prețului prin diferite metode ca adăugarea unor servicii gratuite la produs sau suplimentarea cantității etc. legerea celei mai bune și mai concrete strategii depinde de o serie de factori , *otă de piață a firmei , )aportul dintre cota de piața si rentabilitate , *apacitatea de producție , cțiunile și reacțiile strategice ale concurenței , Sensibilitatea cumpărătorilor față de calitatea și preț
rice firmă trebuie să evolueze impactul strategiei folosite asupra costurilor, v!nzărilor, cotei de piață și a rentabilității pe termen lung.
#.#. Deter'inarea pre"ului prin 'etoda licita"iei $etoda licitației pentru determinarea prețului este o metodă a așteptării pentru a stabili prețul în funcție de prețurile concurenței, aceasta nu ține cont de cerere, avansează prețuri mici dar nu sub costurile de producție. ceste prețuri se formează în funcție de cele practicate de concurență și de costurile de producție astfel se pot face diferite oferte pentru obținerea unor contracte. $etoda licitației are efect asupra fixării prețului, licitațiile put!nd fi organizate at!t de cumpărător cît și de vînzător, iar c!stigul va aparține celui care va primi prețul cel mai mare. %icitațiile se organizează și se desfașoară c!nd există un număr restrăns de participanți. 9ntreprinderile care se ocupă de producerea, comercializarea de produse trebuie să fie foarte atente și să ia deciziile corecte privind stabilizarea prețului final. 22
(eterminarea prețurilor prin metodele descrise mai sus oferă întreprinderilor capacitatea de a estima și fundamenta nivelul prețurilor ținand cont de următori factori , Psihologia preturilor "preț ca indicator al calităGii, preG de referinGă,
preG magic# , Practici de prețuri ale firmei , /mpactul prețurilor asupra altor componente ale mediului comercial "concurența, furnizori, distribuitor, organele statului# , /nfluența ale altor elemente asupra fluxului de marMeting asupra prețului " calitate, marcă, politica de promovare# Prețurile estimate prin această metodă a licitaGie necesită o adaptare continuă indiferent de circumstanțe, la cerințele specifice pieței și diferențierea lor dupa mai multe criterii precum tehnica de v!nzare , mărimea comenzii, intervale în care au loc achizițiile, zona geografică, instrumentele și metodele de plată. Prin urmare firmele pot practica prețuri diferențiate după criterii geografice, prețuri promoționale, prețuri adoptate la categoria de consumatorii, prețuri aflate în legătură cu mixul de produse, după imaginea produsului, locul v!nzării, momentul v!nzării, etc sau se pot acorda diverse reduceri pentru cumpărarea de mărfuri în cantități mari, pentru plata pe loc în numerar, pentru lichidare de stoc, reduceri sezoniere sau de natură funcțională.
#.$. Deter'inarea pre"ului prin 'etoda adao*ului Principalii factori de care se ține seama în această metodă de calcul sunt prețul de cost și un adaos standard, care permite obținerea de profit, deci modul de calcul este relativ simplu av!nd la bază teoria obiectivă asupra fixării prețului. Spre exemplu dacă o firmă are un nivel al costului unitar al produsului sau "costul variabil Q cost fix# de 655 unități monetare și iși propune să obțină 23
un profit reprezent!nd 05T din valoarea v!nzărilor, prețul de v!nzare se calculează astfel Prețul de v!nzare cost unitar
655 0555 unitați monetare
07 profit de vanzari 075,0 (in calcul rezultă un adaos de 055 unități monetare care este echivalentul a 05T din prețul de v!nzare "0555U05T# sau diferența dintre prețul 8i costul produsului "05557655055#. ceastă metodă de calcul ignoră, valoarea percepută de cumpărători, cererea de pe piață, concurența, deci nu este recomandată pentru stabilirea prețurilor optime. =olosirea unor adaosuri ridicat în scopul acoperiri costurilor de producție c!t mai rapid este o strategie riscantă. *and se folosește metoda adaosului trebuie ținut cont de mai multe aspecte , *omercianții au mai multă încredere în costuri dec!t în cerere,
adică leagă prețul de cost și nu sunt nevoiți să modifice prețul în funcție de variația cererii , *!nd se folosește această metodă de către firme prețurile răm!n reltiv aceleași, astfel se reduce concurența , (acă prețurile răm!n aceleași în cazul în care crește cererea, avem o satisfacție atat a v!nzătorului căt și a cumpărătorului. ceastă metodă asigură rezultatele preconizate dacă v!nzările efective sunt aproximativ egale cu cele estimate.
#./. Ne%ocierea pre"ului 0i au*tarea lui la cerin"ele pie"ei concuren"iale. v!nd in vedere următorii factori costurile de producție, calitatea, cererea unui produs precum 8i concurența de pe piață, stabilirea, negocierea sau aHustarea prețurilor la produse duce la diferite strategii de fixare "determinare# a nivelului prețului. 2
(e obicei cănd se elaborează diferite strategii de fixare "stabilire# a niveluli prețului se ține cont de factorii enunțați mai sus, aceștia av!nd o pondere diferită, dar nici unu nu trebuie să aibă un caracter exclusiv sau o orientare categorică. (eterminarea prețului trebuie să se suprapună cu variabilele mixului de marMeting alese și de asemenea trebuie să se axeze pe o analinză simultană a factorilor, care se vor testa înainte de alegerea soluției finale. 0<
CAPITOLUL III tudiu de ca2 C TRANMOT TALIDA RL $.1 Date %enerale 3i de*crierea acti,it(4i 5ir'ei Principalul obiectiv de activitate al firmei îl reprezintă comerVul cu ridicata nespecializat de produsele alimentare, băutri alcoolice Wi răcoritoare, cafea WiVigări. XnfiinVată în anul 066< ca societate comercială cu capital privat, Wi7a început activitatea desfăWur!ndcomerV cu ridicata cu produse din cafea Wi tutun. Societatea +)-S$+L *împeni a reuWit în scut timp să7Wi lărgească activitatea Wi să se diversifice devenind unul dintre distribuitorii principali în HudeVul lba de produse alimentare, băuturi alcoolice Wi răcoritoare. Prin muncă, perseverenVăWi seriozitate au reuWitsă7Wi diversifice continuu activitatea Wi gama produselor Wi serviciilor oferite colabor!nd cu lideri naVionaliWi anume NeineMenL )om!nia S., *arlsrom3everageL S.. "+uborg#, *afea =urtunaL S.).%, *oca7*ola S.).% , lexandrion 1roupL )om!nia S.).%, (obrogean 1roupL S.., 3unger )om!niaL S.).%, $ineral YuantumL S.).% "apă minerală#, etc. Ei asiguădistribuVia unei game de peste 0.C55 de sortimente de produse alimentare, băuturi alcoolice Wi răcoritoare unui număr de peste <.555 de clienVi din HudVul lba. S* +)-S$+ +%/( S)% *împeni este o societate comercială înfiinVată în baza %egii nr. <5;0665 av!nd următoarele date de identificare 7 *od 2nic de Xnreistrare <>5A4DA 7 -umăr de ordine în )egistru *omeVului Z50;6A;4>.50.066< 13
Fiorel 3eHu, KPreVuriL editura Economică 3ucureWti, pag <4<. 24
7 Sediul Strada $oVilor, -r. 0C *, raW *împeni, ZudeVul lba Este o societate cu capital privat, capital social în valoare de 4.555 lei fiind subscris Wi vărsat de persoane fizice rom!n. Societatea îWidesfaWoară activitatea la nivel regional, pe teritoriul HudeVului lba unde dispune de logistica necesară realizării obiectului de activitate spaViulpentru depozitare Wi birouri, miHolace de transport proprii Wi sistem informatic alcătuit dintr7o reVea de calculatoare care lucrează online. Pe baza datelor WiinformaViilor culese se pot face o serie de aprecieri asupra asupra fiecărui element din cele menVionate
pa4iile de depo2itare
SpaViile de depozitare de care dispune societatea sunt proprietatea acestuia. )eferitor la spaViul si influenVa costurilor directe Wi indirecte, se poate face o serie de aprecieri 7 SpaViul din *împeni, strada $oVilor, este o construcVie noua Wi în acest moment este singurul în măsură să ofere condiVii optime pentru rpimirea, păstrarea, manipularea WiexpediVia mărfurilor. Miloacele de tran*port
Xncep!nd cu anul 455> societatea a demarat un proces de înoireWi modernizare a parcului auto prin achiziVia de miHloace de transport. +in!nd seama de datele de achiziVie a miloacelor de transport Wi de specificul activiăVii de distribuVie care presupune o uzură mai rapidă dec!t media a acestora, se poate aprecia că parcul auto are un grad de îmbunătăVire mediu, iar cheltuielile cu întrVinereaWireparaViile reflectă acest lucru.
i*te'ul in5or'atic
Sistemul informatic asigură prelucrarea fluxurilor de informaVii cu care operează societatea pentru realizarea obiectului său de activitate. Partea de hard al sistemului este compusă din 05 calculatoare legate la un server central, pentru prelucare, centralizare Wi transmiterea comenzilor plam7topuri7. Partea de soft, care asigură prelucrarea informaViei, este reprezentată de o aplicaVie complexă Wi integrală de gestiune contabilitate care, cel puVin teoretic, oferă posibilităVi largi de transmitere, prelucrare Wi sintetizare a informaViei. Xn realitate acesta nu oferă întodeaunainformaVie certă Wi pertinentă, fie datorită implementării incomplete a acestuia, fie datoriăneînstruirii sau intruirii insuficiente a personalului care exploatează sistemul. 2;
Departa'entul *ociet(4ii co'erciale
Personalul de care depinde societatea organizat în departamente menite să asigure buna desfăWurare a activităViisocietăVii. trecere succintă a acestora va releva o serie de aspecte care au o influenVă directă asupra performanVelor înregistrate 7 (epartamentul v!nzări cuprinde forVa de v!nzare cu care se realizează obiectul de activitate Wi include merchandiserii, agenVi de v!nzări, supervisoriWi directorul de v!nzărJ poate fi caracterizat printr7o medie de v!rstă destul de scazută pe parcursul întregului ciclu v!nzare7 încasareJ 7 (epartamentul logistic asigură manipularea, depozitarea Wi transportul mărfii Wi cuprinde gestionarii, conducătorii auto Wi personal necalificat7 manipulanVii. 7 (epartamentul financiar7contabil, facturarea Wi resursele umane realizează prelucrarea fluxului de informaVii cu care se opereazănsocietatea precum Wi gestionarea resurselor umane de care asta dispuneJ se carcaterizează prin subdimensionarea la nivelul tuturor compartimentelor cu implicaVii negative asupra prelucrării corespunzătoare a luxului de informaVii, obVinereaWitransiterea de date WiinformaVii incomplete sau incorecte fapt ce presupune aHustări, reveniri, repelucrări, consum suplimentar de resurse Wi în final lipsa unei informaVii pertinente obVinută în timp real ca bază decizională. 7 (epartamentul adimistrativ care are în componenVăactivitatea de secretaria, personalul de pază WifuncVionari administrativi. )esursele umane ale societăVii, cu accent pe departamentul de v!nzări Wi financiar7contabil Wnregistrează o fluctuaVie medie de cca 6T din numarul mediu lunar de personal.
$.#. Or%ani2area 5ir'ei rganizarea logistică a bazei materiale se prezintă astfel 7 %a nivelul HudeVului lba activitatea se desfăWoară printr7un singur punct de lucru, unde dispune de o bază materială formată din peste 4D55 mp. SpaVii de depozitare, birori, miHloace de transport. Xn ceea ce priveWtedeparatamentul de v!nzări ale acestei arii geografice, aceWtia cuprind 4C de agenVi de v!nzări grupaVi în < devizii, < coordonatori de v!nzări care se adresează unui număr de peste 0.>55 de clienVi activi. 2<
+)-S$-+ +%/(L *împeni se află acolo unde există un produs cu potenVial ridicat de succes faVă de care distribuVia trebuie să impună respectul Wiinterseul în sistemul de v!nzare al acestuia. ExperienVa echipei de evaloare a produselor indentifică imediat zonele cele mei eficiente de introducere Wi controlează sistematic imaginea unui produs la punctele de v!nzar. Progresiv sunt ameliorate toate condiViile ce concură la creWterea nivelurilor de v!nzări pentru o poziVionare c!t mai avantaHoasă pe piaVă. Parteneriatele de lungă durată cu producătorii de top garantează că toate produsele pe care le distribuie sunt conform cu cele mai înalte standarde de calitate.
$.$. Acti,itatea 5inaciar( 3una cunoaWtere a pieVei de larg consum din zonele unde opereză compania +)-S$-+ +%/(L *împeni beneficiază de un management eficient care scurtează la maximum timpul de introducere a unui produs pe piaVă. Prezentarea foarte apropiată faVă de detailiWti oferă o reacVie pozitivă în sistemul de v!nzare Wi colectare a încasărilor. +)-S$-+ +%/(L *împeniachiziVioneză produse cu potenVial ridicat de succes faVă de care distribuVia trebuie să impună respect Wiinterseul în sistemul de v!nzare al acestuia. ExperienVa echipei de evaloare identifică imediat zonele cele mai eficiente de introducere Wi controlează sistematic imaginea unui produs la pnctele de v!nzare. Progresiv sunt ameliorate tatecondiViile ce concură la creWterea nivelurilor de v!nzări pentru o poziVionare c!t mai avantaHoasă pe piaVă. Pentru evoluVia financiară a firmei +)-S$-+ +%/(L *împenifoloseWte ca indicator financiar contul de profit sau pierdere al exreciViului financiar. Profitul reprezintă un indicator utilizat în analiza economico7financiară a firmei. SituaViile financiare care consolidează Wi care comunică Wi comunică informaVia sub bilnaVulWi contul de profit sau pierdere. 3ilanVul constă rezultatul sub formă de profit sau pierdere în calitatea sa de variaVie a bogăVieiionterprinderii, determinată de activitatea sa în timpul exerciViului financiar. *ontul de profit sau pierdere descrie Wi explică rezultatul prin intermediu structurilor de cheltuieli Wi venituri care l7au determinat, implicit 2
activităViile consumatoare Wi producătoare de rezultate. *ontul de profit sau pierdere reflectă veniturile, cheltuielile Wi rezultatele finaciare ale perioadei analizate. Xn perioada 45047450A societatea a realizat următorii indicatori economico7financiari prezentaVi in tabelul de mai Hos EVOLU>IA INDICATORILOR FINANCIARI -N PERIOADA 2=12,2=1
-r.
/ndicatori
*rt
economico7 financiari
Faloarea în Faloarea în Faloarea în Faloarea în lei pe anul lei pe anul lei pe anul lei pe anul 4500
4504
450<
450A
0
*ifra de afaceri
05.D>4.::4 00.DC4.CD: 0<.>6D.<0C 04.6
4
Fenituri totale
05.:A4.C55 00.D:0.4A> 0<.:40.>C: 0<.54C.C5>
<
*heltuieli totale
05.>60.CD> 00.C<5.6CC 0<.CC4.4:A 04.6:C.><>
A
Profit brut
C5.6<<
0C5.464
4D6.A>A
<6.>>5
C
Profit net
A0.>44
046.A>5
4<0.565
<0.40A
EF%2[/ */=)E/ (E =*E)/ X- PE)/( 45047450A
2$
)ealizarea diganosticului financiar are ca obiectiv precierea stării de performanVă a societăVi in 450< faVă de 450A. Principalele scopuri urmarite sunt 7 precierea rezultatelor financiare obVinute 7 EvidenViereamodalităVilor de realizare a echilibrului financiarJ 7 Examinarea randamentului capitalului investit. Sursele utilizate au fost 7 SituaViifinaciare anuale "45007450A# 7 lte materiale de documentare din evidenVă contabilă =luctuaVia de venituri Wi cheltuieli pe parcursul anilor 45007450A al firmei +)-S$-+ +%/(L *împeni reflectă faptul că în anul 450A veniturile au scăzut faVă de 450<. cest facpt s7a datorat următoarelor 7 (iversificări ale gamei de produse 7 *reWtereapreVurilor 7 -esatisfacerea consumatorilor (atorită măsurilor care s7au aplicat în perioada 45007450A apare o fluctuaVie a constului de profit sau pierdere în special al indicatorilor economico7 financiari Wi anume 7 Feniturile totale din anul 4500 au fost mai mici faVă de anii anteriori, adică, veniturile sunt constituite din creWteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei sub formă de intrări sau creWteri ale activelor ori descreăteri ale datoriilor care se concretizează în creWteri ale capitalului propriu, altele dec!t din contribuVii ale acVionarilor. 7 profitul brut din anul 4500 a fost unul mai slab faVă de anii 4504 Wi 450<, iar faVă de anul 450A a fost mai mare. 7 profitul net din anul 4500 a fost mai mai mic faVă de anii 4504 Wi 450<, pe c!nd în anul 450A s7a realizat un profit mai mic faVă de anii anteriori. EvoluVia financiară a firmei +)-S$-+ +%/(L *împeni în anul 450A a realizat un profit mai mic faVă de ani anteriorii, adică a fost un an mai slab din punct de vedere financiar faVă de anii anteriori.
3=
3.. P!in"ia#e#e ()!:u!i "o(e!"ia#i9a%e 'n deo9i%u# "u !idi"a%a
-r.
(enumire; Sortiment
mbalaH
*rt. 0
1)/\ $3%+ 0 B1
3I
4
=]/-] +/P 555 0B1
3I
<
2%E/ SP)-/* 0 %
3I
A
2%E/ =%)/% 0%
3I
C
2%E/ 32-/* 0%
3I
D
*=E Z*3S 4C5 1)
3I
>
*=E =)+2- C55 1)
3I
:
P] PE)% N)1N/+E/ 4 %
3I
6
^N]) %3 (E33_ 0 B1
3I
05
^N]) *)/S+% 0 B1
3I
00
(-*=E $** 0 B1
3I
04
*=E =)+ S+)-1 055 1)
3I
0<
)E^ (E)-/ 0 B1
3I
M)!:u!i#e 'n deo9i%u# "u !idi"a%a i !in"ia#ii a!%ene!i
-r.
$arfă
(enumire furnizor
*rt.
Pondere "T#
0
=ăină Wi gris
3oromir 1rup S
4
4
2lei =lorea Soarelui
3unge )om!nia S
05
<
*afea ambalată Wi vrac
*afea =ortuna S)%
C
A
pă
$ineral Yuantum S)%
D
C
^ahăr ambalat
grana )om!nia S
A
D
*afea ambalată Wi vrac
Strauss )om!nia
0C
31
$.6. Principalii concuren4i Con"u!en7ii !in"ia#i en%!u de0i9ia de "o(e!7 "u !idi"a%a ai 6C TRAN6MONT TALIDA 6RL C'(eni +un%?
-r *rt
(E-2$/)E
()ES
0
P)=/ S.).%
+2() F%(/$/)ES*2 4
4
S* )/F%_ *N *X$PE-/
)EF%2`/E/ 0:A:
$.7. Principalii "#ien7i "u !idi"a%a -r *rt
(E-2$/)E
()ES
0
3)ES*/ S)%
=-+-E%, *X$PE-/
4
$_S) S)%
P/- F(2%2/, -).4:
<
+)-SE2) S)%
S+). $+/%), -) <4
A
(2)S- $)*2S +)-S
S+). +)-S/%F-/E, -). 0:
C
2-/FE)S% $3
%2PS, S+ $2S*, -)0>A
D
-2+ $)/ P=
)/ $-+-], -). 05<6
>
)E$2S S)%
S+ $1S, -) 0C
:
S* 3%E S)%
S+). =-+-E%
$.8. E,olu4iapre4urilor la principalele produ*e o5erite #911 -n %a@e#u# de (ai o+ e+%e ana#i9a%) e0o#u7ia!e7u!i#o! #a !in"ia#e#e !odu+e di:e!i%e #un*nd 'n "on+ide!a!e !e7u# de a!o0i9iona!e ado+u# "o(e!"ia# i!e7u# de 0*n9a!e din anu# 2=11.
-r.
(enumire; Sortiment
2$
PreV daos aprovizionare comercial
*rt.
7lei7 32
PreV v!nzare
0
1)/\ $3%+ 0 B1
B1
0.C
D.05T
0.C6
4
=]/-] +/P 555 0B1
B1
4.4
0AT
4.C0
<
2%E/ SP)-/* 0 %
S+)
A.4
AT
A.
A
*=E Z*3S 4C5
32*
>.4
6T
>.:C
C
^N]) *)/S+% 0 B1
B1
4.:
DT
D
)E^ (E)-/ 0 B1
B1
<.C
00T
4.6> <.:6
$.8.1.E,olu4iapre4urilor la principalele produ*e o5erite #91# Xn tabelul de mai Hos este analizată evoluViapreVurilor la principalele produse diferite, lun!nd în considerare preVul de aprovizionare, adosul comercial WipreVul de v!nzare din anul 4504.
-r.
(enumire; Sortiment
2$
PreV daos aprovizionare comercial
*rt.
PreV v!nzare
7lei7 0
1)/\ $3%+ 0 B1
B1
0.CC
D.0T
0.DC
4
=]/-] +/P 555 0B1
B1
4.A5
0CT
4.>C
<
2%E/ SP)-/* 0 %
S+)
A.A
AT
A.D
A
*=E Z*3S 4C5 1)
32*
>.C
00T
:.<
C
^N]) *)/S+% 0 B1
B1
<
:T
<.4A
D
)E^ (E)-/ 0 B1
B1
A
04T
A.A:
33
$.8.#. E,olu4iapre4urilor la principalele produ*e o5erite #91$ Xn tabelul de mai Hos este analizată evoluViapreVurilor la principalele produse diferite, lun!nd în considerare preVul de aprovizionare, adosul comercial WipreVul de v!nzare din anul 450<. -r.
(enumire; Sortiment
PreV 2$ aprovizionare
daos comercial PreV v!nzare D.40T 0.:0
*rt. 0
1)/\ $3%+ 0 B1 B1
7lei7 0.>
4
=]/-] +/P 555 0B1
B1
4.C
0CT
4.::
<
2%E/ SP)-/* 0 %
S+)
A.A
CT
A.D4
>.A
:T
>.66
4.6
AT
<.54
<.D
04T
A.5<
A C D
*=E Z*3S 4C5 32* 1) ^N]) *)/S+% 0 B1 B1 )E^ (E)-/ 0 B1 B1
$.8.$E,olu4iapre4urilor la principalele produ*e o5erite #91/ Xn tabelul de mai Hos este analizată evoluViapreVurilor la principalele produse diferite, lun!nd în considerare preVul de aprovizionare, adosul comercial WipreVul de v!nzare din anul 450<. -r.
(enumire; Sortiment
PreV 2$ aprovizionare
*rt.
daos comercial
7lei7
PreV v!nzare
0
1)/\ $3%+ 0 B1 B1
0.:
D.<5T
0.60
4
=]/-] +/P 555 0B1
B1
4.D
0DT
<.54
<
2%E/ SP)-/* 0 %
S+)
A.C
C.CT
A.>C
A
*=E Z*3S 4C5 32* 1)
>.>
6T
:.<6
3
C
^N]) *)/S+% 0 B1
B1
<
C.4T
<.0D
D
)E^ (E)-/ 0 B1
B1
A
04T
A.AD
1. Modul de deter'inare al pre4ului la produ*ul :ri3 a';alat 1 <% =#911= 0. 1riWul a fost aprovizionat de către firmă la preVul de 0.C lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 0.C lei 0.C lei x 4A;04A 5.46 lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F 0.C75.46 0.40 lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 0.40 x 0.5D0 0.4: lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 0.4: x 0.4A 0.D lei " PreV final de v!nzare#
= #91# > 0. 1riWul a fost aprovizionat de către firmă la preVul de 0.CC lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 0.CC lei 0.CC lei x 4A;04A 5.<5 lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F 0.C75.46 0.4C lei "PreV de v!nzare fără +F#
34
A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 0.4C x 0.5D0 0.<< lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 0.<< x 0.4A 0.DC lei " PreV final de v!nzare#
= #91$ > 0. 1riWul a fost aprovizionat de către firmă la preVul de 0.> lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 0.> lei 0.> lei x 4A;04A 5.<< lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F 0.>75.<< 0.<> lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 0.<> x 0.5D40 0.AD lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 0.AD x 0.4A 0.:0 lei " PreV final de v!nzare#
= #91/ > 0. 1riWul a fost aprovizionat de către firmă la preVul de 0.: lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 0.: lei 0.: lei x 4A;04A 5.
C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 0.CA x 0.4A 0.60 lei " PreV final de v!nzare#
#. Modul de deter'inare al pre4ului la produ*ul !(in( TIP 999 a';alat 1<% =#911= 0. =ăină a fost aprovizionat de către firmă la preVul de 4.4 lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 4.4 lei 4.4 lei x 4A;04A 5.A< lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F 4.4 5.A< 0.>> lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 0.>> x 0.0A 4.54 lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 4.54 x 0.4A 4.C lei " PreV final de v!nzare#
= #91# > 0. =ăină +ip 555 a fost aprovizionat de către firmă la preVul de 4.A lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 4.A lei 4.A lei x 4A;04A 5.AD lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F 4.A7 5.AD0.6A lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 3<
0.6A x 0.0C 4.4< lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 4.4< x 0.4A 4.>C lei " PreV final de v!nzare#
= #91$ 0. =ăină +ip 555 a fost aprovizionat de către firmă la preVul de 4.C lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 4.C lei 4.C lei x 4A;04A 5.A: lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F 4.C 7 5.A: 4.54 lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 4.54 x 0.0C 4.<4 lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 4.<4 x 0.4A 4.:: lei " PreV final de v!nzare#
= #91/ > 0. =ăină +ip 555 a fost aprovizionat de către firmă la preVul de 4.D lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 4.D lei 4.D lei x 4A;04A 5.C5 lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F 4.D 5.C 4.0 lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 4.0 x 0.0D 4.A< lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 4.A< x 0.4A <.54 lei " PreV final de v!nzare# 3
$. Modul de deter'inare al pre4ului la produ*ul Ulei pornic =#911= 0. 2lei Spornic a fost aprovizionat de către firmă la preVul de A.4 lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de A.4 lei A.4 lei x 4A;04A 5.:0 lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F A.4 5.:0 <.<6 lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial <.<6 x 0.5A <.C4 lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F <.C4 x 0.4A A.A lei " PreV final de v!nzare#
= #91# > 0. 2lei Spornic a fost aprovizionat de către firmă la preVul de A.A lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de A.A lei A.A lei x 4A;04A 5.:C lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F A.A7 5.:C <.CC lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial <.CC x 0.5A <.D6 lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F <.D6 x 0.4A A.D lei " PreV final de v!nzare#
= #91$ 3$
0. 2lei Spornic a fost aprovizionat de către firmă la preVul de A.A lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de A.A lei A.A lei x 4A;04A 5.:C lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F A.A 7 5.:C <.CC lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial <.CC x 0.0C <.>< lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F <.>< x 0.4A A.D4 lei " PreV final de v!nzare#
= #91/ > 0. 2lei Spornic a fost aprovizionat de către firmă la preVul de A.C lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de A.C lei A.C lei x 4A;04A 5.:> lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F A.C 5.:> <.D< lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial <.D< x 0.5CC <.:< lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F <.:< x 0.4A A.>C lei " PreV final de v!nzare#
/. Modul de deter'inare al pre4ului la produ*ul Ca5ea ?oaco;* #69 % =#911= =
0. *afea Zoacobs 4C5 ga fost aprovizionat de către firmă la preVul de >.4 lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de >.4 lei >.4 lei x 4A;04A 0.<6 lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F >.4 0.<6 C.:0 lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial C.:0 x 0.56 D.<< lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F D.<< x 0.4A >.> lei " PreV final de v!nzare#
= #91# > 0. *afea Zoacobs 4C5 ga fost aprovizionat de către firmă la preVul de >.C lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de >.C lei >.C lei x 4A;04A 0.AC lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F >.C 0.AC D.5C lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial D.5C x 0.00 D.>0 lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F D.>0 x 0.4A :.< lei " PreV final de v!nzare#
= #91$ 0. *afea Zoacobs 4C5 ga fost aprovizionat de către firmă la preVul de >.A lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de >.A lei 1
>.A lei x 4A;04A 0.A< lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F >.A 0.A< C.6> lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial C.6> x 0.5: D.AC lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F D.AC x 0.4A >.66 lei " PreV final de v!nzare#
= #91/ > 0. *afea Zoacobs 4C5 ga fost aprovizionat de către firmă la preVul de >.> lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de >.> lei >.> lei x 4A;04A 0.A6 lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F >.> 0.A6 D.40 lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial D.40 x 0.56 D.>> lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F D.>> x 0.4A :.<6 lei " PreV final de v!nzare#
6. Modul de deter'inare al pre4ului la produ*ul Za@(r Cri*tal 1<% =#911= 0. ^ahăr *ristal 0Mga fost aprovizionat de către firmă la preVul de 4.: lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 4.: lei 4.: lei x 4A;04A 5.CA lei "+F aferent preVului de aprovizionare# 2
<. (eterminăm preVului fără +F 4.: 5.CA 4.4D lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 4.4D x 0.5D 4.<6 lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 4.<6 x 0.4A < lei " PreV final de v!nzare#
= #91# > 0. ^ahăr *ristal 0Mga fost aprovizionat de către firmă la preVul de < lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de < lei < lei x 4A;04A 5.C: lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F < 5.C: 4.A4 lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 4.A4 x 0.5: 4.D0 lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 4.D0 x 0.4A <.4Alei " PreV final de v!nzare#
= #91$ 0. ^ahăr *ristal 0Mga fost aprovizionat de către firmă la preVul de 4.6 lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de 4.6 lei 4.6 lei x 4A;04A 5.CD lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F 4.6 5.CD 4.
A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 4.
= #91/ > 0. ^ahăr *ristal 0Mga fost aprovizionat de către firmă la preVul de < lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de < lei < lei x 4A;04A 5.C: lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F < 5.C: 4.A4 lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 4.A4 x 0.5C4 4.CC lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F 4.CC x 0.4A <.0D lei " PreV final de v!nzare#
7. Modul de deter'inare al pre4ului la produ*ul Ore2 Deroni 1<% =#911= 0. rez (eroni 0Mga fost aprovizionat de către firmă la preVul de <.C lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de <.C lei <.C lei x 4A;04A 5.D: lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F <.C 5.D: 4.:4 lei "PreV de v!nzare fără +F#
A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 4.:4 x 0.00 <.0< lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F <.0< x 0.4A <.6 lei " PreV final de v!nzare#
= #91# > 0. rez (eroni 0Mga fost aprovizionat de către firmă la preVul de A lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de A lei A lei x 4A;04A 5.>> lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F A 5.>> <.4< lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial <.<4 x 0.04 <.D0 lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F <.D0 x 0.4A A.A: lei " PreV final de v!nzare#
= #91$ 0. rez (eroni 0Mga fost aprovizionat de către firmă la preVul de <.D lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de <.D lei <.D lei x 4A;04A 5.>5 lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F <.D 5.>5 4.65 lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial 4.6 x 0.04 <.4C lei "PreV de v!nzare fără +F# 4
C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F <.4C x 0.4A A.5< lei " PreV final de v!nzare#
= #91/ > 0. rez (eroni 0Mga fost aprovizionat de către firmă la preVul de A lei cu +F inclus 4. (eterminarea +F aferent preVului de A lei A lei x 4A;04A 5.>> lei "+F aferent preVului de aprovizionare# <. (eterminăm preVului fără +F A 5.>> <.4< lei "PreV de v!nzare fără +F# A. (eterminăm preVul cu ridicată, preVul de v!nzare fără +F cu adaosul comercial <.4< x 0.04 <.D4 lei "PreV de v!nzare fără +F# C (eterminarea preVului de v!nzare cu +F <.D4 x 0.4A A.AD lei " PreV final de v!nzare#
Conclu2ii 3i propuneri ;
9ntocmirea lucrarii mele de licenGă a necesitat timp destul de îndelungat dar pot să spun că această perioadă în care m7am documentat 8i am studiat diferite materiale a fost deosebit de prielnică deoarce am învăGat numeroase lucruri care vor desăvăr8i partea teoretică studiată pe parcursul celor < ani de studiu. Societatea comercială K+)-S$-+ +%/(L S)% *împeni de la înfiinVare Wi p!nă în prezent a exercitat adaosuri comerciale între 0T74CT. Pentru o mai bună înVelegere a modului de aplicare a adaosului commercial adoptat de K+)-S$-+ +%/(L S)% *împeni pentru mai mulVi anii au fost întocmite tabele cu principalele produse comercializate, lu!nd în considerare preVurile la care au fost achiziVionate produsele de către entitate. Societatea K+)-S$-+ +%/(L S)% *împeni trebuie să demonstreze în continuare că nu înt!mplător a aHuns unde se află în prezent , iar acest lucru poate fii făcut dacă vor avea în vedere următoarele obiective 7 *ontinua preocupare pentru îmbunătăVirea calităVii serviciilor oferite prin desfăWurarea unui comerV mondenJ 7 Sporirea cotei de piaVă dob!ndite prin creWterea gamei de produse cu care să se poată adresa Wi altor game de clienViJ 7
tragerea unor noi parteneri de afaceriJ
7 %ărgirea ariei geografice prin pătrunderea pe noi pieVe " pe toate zona pusenilor#J PreVurile produselor de larg consum au fost influenVate Wi de factorul inflaVie. Scăderea preVurilor la anumite produse comercializate au fost influenVate Wi de criza economică din Vara noastră, societatea fiind nevoită să micWoreze adaosurile comerciale.
i;lio%ra5ie *electi,(B
<
