Stiinta in evul mediu La şcoa şcoală lă am înva învata tatt desp despre re ştii ştiinţ nţa a că îşi îşi are are orig origin inil ile e în Grec Grecia ia Antică, că dezvoltarea ei a stagnat până în perioada Renaşterii, Renaşterii, că oame oameni niii din din Evul Evul Medi Mediu u cr cred edea eau u că ămâ ământ ntul ul e plat plat,, iar iar !ise !iseri rica ca interzicea disecţiile disecţiile şi îi persecuta şi ucidea pe savanţi" #ărt #ărtur urar arii ii medi mediev eval alii au $ăcu $ăcutt pent pentru ru pr prim ima a dată dată legă legătu tura ra într între e matematică şi ştiinţă, au anticipat e%istenţa inerţiei cu mult înaintea lui &e'ton şi au $olosit gra$ice cu ()) de ani înaintea lui *escartes" +nsă meritele lor au $ost $ie ignorate, ignorate, $ie uitate, su presiunea presiunea mitului care etic-etează Evul Mediu drept erioada +ntunecată a omenirii" .storicii nu s/au lepădat niciodată de ideea că perioada medievală a $ost una de ne$astă pentru ştiinţă" +n realitate, mitul potrivit căruia credinţa creştină ar $i ţinut pe loc ştiinţa în perioada medievală a $ost inventat în secolul al 0.0/lea şi, în ciuda e$orturilor oamenilor de ştiinţă, se perpetuează" *e $apt, !iserica medievală cerea ca elevii să înve înveţe ţe mate matema mati tică că şi ştii ştiinţ nţă ă în univ univer ersi sită tăţi ţi"" Mulţ Mulţii oame oameni ni avea aveau u cuno unoştin ştinţţe în aces ceste dom domeni enii" 1i, 1i, pent entru că unive ivers rsit ită ăţile ţile se autoguvernau şi răspundeau în $aţa apei, studenţii se ucurau de liertate academică" 2-omas omas !rad'a ad'ard rdin ine e 3456 3456)/ )/ 4(76 4(7688 este ste un un un e%emp %emplu lu"" La începutul secolului al 0.9/lea, a $ăcut o descoperire care concura cu teor teorii iile le vecvec-il ilor or gr grec ecii desp despre re cum cum ar tre treui ui să evol evolue ueze ze ştii ştiinţ nţa" a" :olo :o losi sind nd te-n te-nic icil ile e mate matema mati tice ce mode modern rne e ale ale vr vrem emur uril ilor or lui, lui, el a elaor elaorat at o $ormu $ormulă lă care care o$ere o$erea a descri descriere erea a unive universa rsală lă a mişcăr mişcării" ii" Aristotel spunea că, întrucât matematica matematica şi $izica sunt domenii distincte, nu te poţi $olosi de metodele uneia ca să demonstrezi ceva pentru cealaltă" !rad'ardine !rad'ardine a înţeles că acest lucru era o greşeală" Matematica este $undamentală în toate ramurile ştiinţei, pentru că natur natura a se des$ăş des$ăşoar oară ă după după reguli reguli matem matemat atice ice"" Aceast Aceasta a este este una una dintre ideile $undamentale ale ştiinţei moderne, reimpulsionată de Gali Galile leo o Gali Galile leii pr prin in a$ir a$irma maţi ţia; a; <1ti <1tiin inţa ţa este este scri scrisă să în lim lima= a=ul ul matematic>" !rad'ardine însuşi a părăsit ?%$ordul ca să urmeze o carieră strălucitoare în cadrul !isericii, care şi/a atins apogeul cu numirea lui ca ar-iepiscop de #anterur@" +nsă nu a reuşit să se ucure de acest succes; a murit de ciumă în 4(76" Ecuaţia mişcării scrisă de !rad'ardine !rad'ardine era azată pe $izica lui Aristotel şi deci ine%actă" illiam Be@tesur@ 34(4(/ 4(C58, avea să găsească însă $ormula core corect ctă" ă" El a demo demons nstr trat at că, că, atun atunci ci când când un oie oiect ct acce accele lere reaz ază ă conti continu nuu u un timp, timp, distan distanţa ţa parcur parcursă să este este aceea aceeaşi şi cu cea pe care care oiect oiectul ul ar $i parcu parcurs/ rs/o o în acela acelaşi şi timp, timp, deplas deplasând ându/s u/se e cu viteză viteză const constant antă, ă, unde unde viteza viteza const constant antă ă este este egală egală cu media media celorl celorlalt alte e viteze cu care s/a deplasat oiectul" Este cunoscută su numele de teorema vitezei medii şi descrie viteza unui oiect care cade su acţi acţiun unea ea gr grav avit itaţ aţie iei" i" *eşi *eşi Be@t Be@tes esu ur@ r@ nu cuno cunoşt ştea ea impl implic icaţ aţii iile le teoremei asupra gravitaţiei, a $ost $olosit mai târziu de Galileo, în propria lui analiză a oiectelor care cad" +n aceeaşi perioadă, în aris, rectorul Dniversităţii, ean !uridan
34())/4(F8, a dat o lovitură ştiinţei greceşti pe care o primise ca moştenire" Aristotel a spus că nici un oiect nu se poate mişca decât dacă altceva îl mişcă" #ând nu mai împingi ceva, treuie să se oprească" !uridan a sesizat că această teorie este greşită" #ând a aruncat o piatră, ea şi/a continuat traiectoria şi nu s/a oprit, deşi nu mai era în contact cu nimic" Aşa că a postulat e%istenţa unei calităţi numite Himpuls>" .mpulsul îi este dat pietrei de cel care o aruncă şi este proporţional cu greutatea corpului şi cu viteza" #ând piatra îşi parcurge traiectoria, impulsul este redus la zero, din cauza greutăţii şi vitezei" #ând atinge această valoare, corpul se opreşte" .mpulsul este un pas important în dezvoltarea conceptului de $orţă" !uridan a oservat că, în asenţa $orţei de $recare, nu e%ista nimic care să mărească durata impulsului, iar oiectul să îşi continue mişcarea" &u a putut oserva acest $apt la lucrurile de pe ământ, dar a sesizat $elul în care planetele traversează cerul" El sugera că poate *umnezeu a lăsat totul să se mişte din ziua #reaţiei şi, pentru că nu e%ista rezistenţă în ceruri, corpurile urmau să se rotească până la Apocalipsă"? dată cu această teorie, !uridan începe să e%ploreze ideea de inerţie, cunoscută şi ca prima lege a mecanicii lui &e'ton" #ontinuând să oserve planetele, !uridan a dezvoltat o nouă teorie" A conştientizat că, doar pentru că aceste corpuri cereşti par să se mişte pe cer în $iecare noapte, el nu poate spune dacă ele se rotesc sau ământul este, de $apt, cel care e%ecută o mişcare de rotaţie" Grecii, aproape în unanimitate, au $ost de acord că ământul este static" *ar !uridan a spus că, dacă planeta noastră c-iar se roteşte, atunci nu e%istă nici un motiv pentru care noi ar treui să simţim asta" El a comparat situaţia cu cea a unui om care se a$lă într/o arcă în mişcare şi care se uită la o arcă ancorată aproape de mal" *acă marea este calmă, omul din arcă nu va putea spune care arcă se mişcă; cea ancorată sau cea în care se a$lă el" Această demonstraţie a introdus conceptul de mişcare relativă" &icolaus #opernicus a $olosit acelaşi argument în cartea lui, H*espre mişcarea de revoluţie a corpurilor cereşti>, 5)) de ani mai târziu 34F7(8" Elevul cel mai strălucit al lui !uridan a $ost &icole ?resme 34(5(/ 4(58" e lângă $aptul că a $ost un matematician redutail, el a scris o lucrare critică la adresa astrologiei şi, în cele din urmă, a devenit episcop de Lisieu%" #ea mai mare realizare a lui este $aptul că a demonstrat geometric teoria vitezei medii" ?resme a demonstrat că, dacă trasezi într/un gra$ic viteza oiectului şi timpul, aria care rezultă înseamnă distanţa parcursă" *eşi ?resme a început să $olosească gra$icele ca să ilustreze mişcarea cu ()) de ani înaintea lui RenI *escartes, cel din urmă este considerat întemeietorul metodei" H#um au a=uns toate aceste descoperiri ale ştiinţei medievale să $ie uitateJ>, se întreaă istoricul ames Bannam" e scurt, ele au $ost încorporate în lucrările celere ale lui #opernicus şi Galileo Galilei" &ici unul nu i/a citat pe învăţaţii medievali" #orelând acest $apt cu ostilitatea generală mani$estată $aţă de Evul Mediu, lucrările lui !uridan, !rad'ardine sau ?resme au $ost uitate" HEste însă de datoria noastră, să le recunoaştem meritele>, scrie Bannam în cartea HGodKs -ilosop-ers; Bo' t-e Middle Ages Laid t-e :oundations o$ Modern Science> 3H:iloso$ii lui *umnezeu; #um Evul Mediu a pus azele ştiinţei moderne>8" Roert Grosseteste 344CF/45F(8, episcopul de Lincoln, şi elevul sau, Roger !acon 34547/45658, au început sa studieze împreună, în =urul
anului 45F), posiilitatea de a utiliza sticla pentru a îmunatati vederea oiectelor situate în apropiere sau la departare; <*aca vom privi litere sau alte oiecte printr/un cristal, sticla sau alt material transparent plasat deasupra acestora şi având $orma unei porţiuni de s$era a carei conve%itate se a$la orientata în apropierea oc-iului, vom vedea mai clar literele şi vor $i mai mari"> *oar pe la s$ârşitul secolului al 0.../lea 345)/45F8, cineva a avut ideea sa încadreze doua lentile de sticla într/o rama din lemn sau corn de animal" +n acea vreme, numai sticlarii veneţieni puteau sa produca sticla ala, iar atelierele din Murano au realizat primele lentile" ?riginea ceasului mecanic este necunoscuta primele dispozitive pot $i $ost inventate și $olosite în mănăstiri, clopotul acestora c-ema la rugăciuni călugării, $iind montate in turnuri"" Aceste dispozitive timpurii masoara numai ore și nu au ace sau o apelare" #el mai vec-i ceas supravieț uitor în Anglia este la #atedrala Salisur@, care datează din 4(" Dn ceas ridicat la Rouen, :ran ța, în 4(6 și unul construit pentru #atedrala ells din Anglia sunt păstrate în Muzeul de Stiinta din Londra" 9isul alc-imiştilor din ?rientul Mi=lociu şi Europa a $ost acela de a trans$orma metalele în aur" +n e$ortul lor de a găsi soluţia salutară, aceştia au dezvoltat diverse te-nici de analiză a elementelor c-imice" e parcursul e%perimentelor cu soluţii corozive, :alse Geer, un alc-imist necunoscut la începutul secolului al 0.9/lea a descoperit un acid $oarte puternic, acidul sul$uric, ce are şi astăzi o largă $olosire" Roata de tors a constituit o inovaţie cu un mare impact asupra industriei te%tile" +n locul trans$ormării manuale a $irelor naturale în $ire, roata de tors permite e%ecutarea acestei operaţii prin simpla apăsare a unei pedale" Alc-imiştii au dezvoltat o serie de te-nici pentru separarea amestecurilor comple%e de sustanţe" Dna dintre metode este distilarea" La începutul secolului al 0.9/lea, alc-imistul Arnau de 9illanova a aplicat vinului te-nica distilării" Atunci când vinul este încălzit, alcoolul este primul care se vaporizează" *e 9illanova a captat vaporii de alcool, iar prin răcire a produs ceea ce s/a numit ulterior coniac" *istilarea a devenit o practică larg răspândită pentru oţinerea ăuturilor cu un conţinut mare de alcool"
+n 4()7 2-eodoric din :reinurg, Germania, începe cercetările asupra curcueului, cercetări care se concretizează în cartea *e iride 3*espre curcueu8, în care sunt e%plicate corect multe aspecte privitoare la $ormarea curcueului" A $olosit glouri cu apă pentru e%perimente" N2ratat despre astrolaN, cartea lui Geo$$re@ #-aucer apărută în 4(64, descrie cum se construieşte un astrola 3instrument $olosit pentru măsurarea poziţiei aştrilor şi a înălţimii lor deasupra orizontului8 şi cum se $oloseşte acesta"
La începutul secolului al 09/lea Leonardo da 9inci avansează ideea că munţii au $ost odată acoperiţi de ape" .deea sa s/a azat pe descoperirile $osilelor de peşti, corali şi scoici pe care le/a găsit pe munţii din zona de coastă" +n acea vreme, modul în care munţii s/au $ormat era suiect de discuţie printre învăţaţi, dezvoltându/se mai multe teorii"
#aietele lui Leonardo da 9inci sunt pline cu diverse sc-iţe de maşini ori dispozitive care, deşi cele mai multe sunt ipotetice, sunt de menţionat prin asemănarea acestora cu ec-ipamentele moderne" +ntr/una dintre sc-iţe savantul italian desenează o paraşută ce arată în mare măsură ca o paraşută ce se $oloseşte astăzi" *a 9inci a notat că paraşuta ar treui $ăcută din in, iar lungimea laturilor să $ie de 44 metri, în $elul ăsta oricine putând/o $olosi $ără gri=a de a se zdroi de sol" .nventatorii c-inezi construiseră presa de tipărit în secolul al 9./lea" +n anul 47F7 germanul o-annes Gutenerg a inventat presa de tipărit moilă" Acesta a demonstrat utilitatea invenţiei sale tipărind ()) de copii ale !iliei" rin această invenţie, Gutenerg a revoluţionat pulicarea de cărţi în Europa" *eşi proail că inventarea presei moile s/a $ăcut $ără in$luenţe c-inezeşti, $olosirea -ârtiei şi a clişeelor s/au transmis din #-ina" 47F) / &ic-olas din #usa proiectează -igrometrul şi emite noi ipoteze privind Dniversul umiditatea +n timpul Renaşterii mulţi dintre $ilozo$ii naturii 3$izicienii de astăzi8 au realizat că pentru a înţelege natura treuie să $acă măsurători precise pentru o mulţime de mani$estări ale naturii" +n studiul meteorologiei de mare importanţă era măsurarea cantităţii de apă din aer" Germanul &ic-olas din #usa a proiect în =urul anului 47F) primul -igrometru" +n acest $el s/a demonstrat e%perimental şi $aptul că e%istă vapori de apă în aer" +n secolul al 09/lea se credea că ământul era centrul Dniversului" &ic-olas din #usa a respins această ipoteză şi a a$irmat în cartea sa *e docta ignorantia 3*espre ignoranţă8 că ământul este de $apt în continuă mişcare" Mai mult, acesta a susţinut că Dniversul este in$init şi că toate corpurile cereşti se a$lă în mişcare" #um a a=uns $ilozo$ul german la aceste idei avansate la acea vreme este încă un mister pentru istoricii ştiinţei" 2ot &ic-olas din #usa este savantul despre care se crede că ar $i con$ecţionat oc-elari pentru miopi în secolul al 09/lea"
